1.

Date metodologice

Au fost monitorizate ediţiile electronice ale publicaţiei Jurnalul Național în perioada 9

septembrie - 30 septembrie 2015. Au fost selectate acele materiale de presă care au conţinut cel
puţin unul dintre cuvintele-cheie utilizate pentru identificarea articolelor relevante pentru această
analiză - ,,refugiat” precum şi derivatele acestuia.

În analiza noastră, am urmărit să obţinem date despre:

- frecvenţa articolelor în care a fost prezentată situația refugiaților atât în România, cât și în
străinătate;

- principalele teme abordate de jurnalişti în articole: de exemplu, poziția adoptată de România în

fața crizei refugiaților;

- emiţătorii de conţinuturi în care sunt enunţate acţiuni ale autorităților cu privire la acest aspect;

- emiţătorii de conţinuturi în care sunt enunţate acțiuni ale refugiaților;

2. Sinteză

În perioada 9 – 30 septembrie 2015, în publicaţia Jurnalul Naţional au fost identificate şi

analizate 165 de articole în care au fost prezentate criza refugiaților precum și alte evenimente ce
s-au produs în urma acestei situații.

Cotidianul Jurnalul Naţional a publicat foarte multe articole subscrise acestui subiect
(165) în perioada menționată. Media zilnică de articole publicate a fost de aproximativ 8-9.

Aria tematică a fost dominată de prezentarea poziției adoptată de România în fața crizei
refugiaților, dar și de prezentarea propriu-zisa a evenimentelor cele mai recente cu privire la
aceasta.

Relatările jurnaliştilor au inclus şi prezentarea reacției președintelui României, Klaus

Iohannis, în fața deciziilor luate de către Comisia Europeană(4 apariții). Comisia Europeană este
poate cel mai des menționată în articole(25). Cifrele avansate de către Comisia Europeană cu
privire la refugiați constituie tema multor apariții.

1
 Premierul ungar Viktor Orban a fost prezent destul de des în articolele publicate(5
apariții). În interviurile acordate, el critică Comisia Europeană pentru intenția de a impune cote
obligatorii de refugiați fără consimțământul șefilor de stat din UE.

Jurnaliştii au acordat atenţie şi unor teme adiacente, precum: cazuri de sinucidere printre
refugiați, de ce au refugiații smartphone-uri, cine are de câștigat de pe urma acestei crize,
instabilitatea politică, cazuri de violență asupra refugiaților, mesaje de încurajare pentru aceștia,
mitinguri de solidaritate etc.

În majoritatea articolelor, jurnaliștii au menținut o atitudine neutră. Foarte puține dintre

ele au prezentat o atitudine favorabilă(2 apariții) sau nefavorabilă(3 apariții).

Studiu de caz

La 9 septembrie 2015, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat,

în Parlamentul European, un al doilea mecanism de distribuire a refugiaților bazat pe cote
obligatorii, care include 160.000 de refugiați, repartizați în funcție de anumite criterii.

Poziția UE în ceea ce privește criza refugiaților este că aceștia ar trebui integrați, iar țările
trebuie să își asume primirea lor în baza unor cote repartizate pe țări. În acest sens, Comisia
Europeană a propus două mecanisme de repartizare a refugiaților prin impunerea de cote
obligatorii.

În timp ce UE, prin Comisie și Parlament, susține repartizarea refugiaților în baza cotelor
obligatorii, statele membre erau de altă părere. Încă de la propunerea anterioară a Comisiei
Europene privind cotele obligatorii, din 13 mai 2015, statele membre s-au pronunțat pentru
acceptarea cotelor obligatorii sau împotriva lor. După cea de-a doua propunere a Comisiei, din 9
septembrie 2015, unele țări și-au schimbat poziția, susținând noua repartizare, iar alte state și-au
menținut poziția de contestare a cotelor obligatorii.

La rândul său, România și-a menținut punctul de vedere inițial de respingere a cotelor
obligatorii. Astfel, la 10 septembrie 2015, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat
nemulțumirea față de propunerea CE privind cei 160.000 de refugiați, precizând că mandatul
ministrului de Interne la Consiliul JAI, din 14 septembrie, este "să nu declare adeziunea
României pentru cotele obligatorii de imigranți". La 7 septembrie 2015, înainte de noua

2
repartizare a CE, președintele României se pronunța pentru cotele voluntare de refugiați și anunța
că România poate primi în total un număr de 1.785 de refugiați.