Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap 2 - Masurarea Temperaturii PDF
Cap 2 - Masurarea Temperaturii PDF
2. M~SURAREA TEMPERATURII
2.1. Generalit`\i
2.1.1. Defini\ii
t [º C ] = T [K ] − 273,15 (2.1)
9 9
- Scara Farenheit: T [º F ] = t [º C ] + 32 = T [K ] + 523,67 (2.2)
5 5
4 4
- Scara Reaumur: T [º Re] = t [º C ] = T [K ] + 218,52 (2.3)
5 5
9 9
- Scara Rankin: T [º R ] = t [º C ] + 491,67 = T [K ] + 983,34 (2.4)
5 5
Tabelul 2.1
Clasificarea termometrelor dup` principiul de func\ionare
Procedeul de m`surare Aparat de m`sur` Variante constructive
(sau nu) printr-un [nveli] transparent de sticl` (sau cuar\). In zona bulbului,
[nveli]ul de protec\ie face corp comun cu vasul care con\ine lichidul.
Gradarea termometrului se face direct pe firul capilar sau pe o scar`
gradat` plasat` [n spatele tubului capilar, [n interiorul [nveli]ului de protec\ie.
tub capilar Termometrul se pune [n contact cu mediul a
c`rui temperatur` se m`soar`. Lichidul termometric
grada\ie se dilat` diferit comparativ cu bulbul [n care se afl`.
[nveli] de Dilatarea diferit` a lichidului fa\` de bulb determin`
protec\ie deplasarea coloanei de lichid [n tubul capilar. Tubul
lichid
este etalonat pentru a indica direct valoarea
termometric temperaturii.
bulb Pentru a ob\ine m`sur`tori corecte, dilatarea
lichidului/ bulbului trebuie s` fie uniform` [n
domeniul de m`surare, iar coloana capilar` de lichid
trebuie s` fie continu`.
Fig 2.2 Termometru de sticl` cu lichid
Desupra lichidului termometric, tubul con\ine vid sau un gaz inert sub
presiune (azot sau bioxid de carbon). In ultimul caz, temperatura de vaporizare a
mercurului este mai mare, ceea ce face s` poat` fi m`surate temperaturi mai mari.
Termometre speciale:
Termometrul Beckmann
rezervor
principal
Avantaje ]i limit`ri:
construc\ie simpl`
cost redus
scal` de m`sur` liniar`
aparat stabil, chiar ]i dup` cicluri de m`surare repetate
nu depinde de o surs` de curent electric
iner\ie termic` ridicat` (nu poate fi utilizat pentru m`sur`tori rapide)
temperatura se determin` prin citire vizual` (introduce o eroare subiectiv`)
temperatura se m`soar` local; este greu de [nregistrat ]i de transmis la distan\`
(pentru transmiterea la distan\` se utilizeaz` termometre cu contact electric)
valoarea m`surat` este influen\at` de: temperatura ]i presiunea mediului.
Principiul de func\ionare:
traductor de
presiune indica\ie de
temperatur`
senzor
Manotermometrul este format dintr-un sistem [nchis etan] care cuprinde (fig. 2.6):
un rezervor (senzorul de temperatur`) cilindic sau filiform (tub elicoidal
sau spiralat cu diametru foarte mic) – figura 2.7-a
un tub capilar de leg`tur`, rigid sau flexibil (figura 2.7-b), a c`rui lungime
depinde de tipul indica\iei (local` sau la distan\`)
un senzor sau un traductor de presiune
un aparat indicator.
Avantaje ]i limit`ri:
T1 T2 > T1
Avantaje ]i limit`ri:
Folose]te dilatarea liniar` a dou` metale diferite, unite [ntre ele (figura 2.9).
metal cu coeficient
de dilatare mic
metal cu coeficient
de dilatare mare
Combina\ia de metale cea mai potrivit` este cea dintre alam` ]i invar (aliaj
de 64% fier cu 36% nichel). Pentru temperaturi ridicate (< 600 ºC), bimetalul se
fabric` din dou` aliaje inoxidabile (de ex. aliaj de Fe, Cu, Ni ]i o\el invar).
Avantaje ]i limit`ri:
Variante constructive:
cablu
s@rm` bobinat` exterior
suport izolator
tub izolator
izolator
Fig. 2.12 Senzor cu s@rm` bobinat`
s@rm` bobinat`
strat metalic
suport izolator
Fig. 2.14 Senzor cu straturi sub\iri
Rezisten\a senzorului const` dintr-un strat metalic foarte sub\ire (de ordinul
micronilor), fixat pe un suport izolator. Suportul izolator se alege astfel [nc@t s`
aibe un coeficient de dilatare c@t mai apropiat de cel al metalului. Pentru platin` se
utilizeaz` de obicei oxid de aluminiu. Ansamblul este protejat cu un [nveli] din
epoxy, silicon, ceramic` sau sticl`.
Avantajele acestui tip de senzor de temperatur` sunt: pre\ redus, timp de
r`spuns scurt, valori mari ale rezisten\ei (500 – 1000 Ω) ]i dimensiuni mici ale
aparatului. Dezavantajul const` [n stabilitate redus` a senzorului ]i posibilitatea
confec\ion`rii rezisten\ei acestuia numai din platin`.
M`surarea temperaturii 29
Protec\ia exterioar` :
cablu de leg`tur`
teaca de protec\ie
R100 − R0
α= [Ω/Ω/ºC] (2.5)
100R0
Avantaje ]i limit`ri:
dintre senzorii utiliza\i [n industrie, este unul din cei cu precizia cea mai ridicat`
temperatura poate fi exprimat` sub forma unui semnal electric, u]or de
[nregistrat ]i de transmis la distan\`
are liniaritate bun` a rela\iei dintre rezisten\` ]i temperatur`, ceea ce simplific`
transformarea valorii de tensiune [n valoare de temperatur`
domeniu de m`sur` destul de larg
relativ stabil pe termen lung
scump
necesit` surs` de curent
varia\ie destul de mic` a rezisten\ei electrice cu temperatura
valoarea absolut` a rezisten\ei este destul de mic`
fiind un aparat de tip rezistiv, se auto[nc`lze]te. De]i curentul ce trece prin
senzor este foarte mic, el produce o [nc`lzire suplimentar`, care modific`
valoarea rezisten\ei ]i introduce astfel o eroare de m`sur`.
Schema cu dou` fire reprezint` cea mai simpl` schem`, dar are
dezavantajul c` introduce erori atunci c@nd se utilizeaz` fire lungi de leg`tur`.
M`surarea temperaturii 31
Eroarea sistematic` care apare datorit` rezisten\ei firelor de leg`tur` se elimin` prin
utilizarea unei scheme cu mai multe fire.
Este schema cel mai des utilizat` [n aplica\iile industriale. Dou` dintre fire
sunt legate pe o parte a rezisten\ei-senzor, iar al treilea pe cealalt` parte a ei.
Dac` L 1= L3, atunci c@nd puntea este echilibrat`:
R3 + L3 = RT + L1 ⇒ R3 = RT (2.7)
mA mA
Schema cu patru fire este cea mai precis`, fiind utilizat` mai mult [n
aplica\iile de laborator dec@t [n cele industriale. Aceasta se ob\ine prin legarea a
c@te dou` fire de fiecare parte a rezisten\ei–senzor.
Printr-un generator de curent se introduce [n rezisten\a-senzor RT un curent
constant ]i stabil IS, prin firele L1 ]i L4. Deoarece rezisten\a voltmetrului este mult
mai mare comparativ cu RT, curentul prin voltmetru este mult mai mic dec@t cel
prin RT ]i poate fi neglijat. C`derea de tensiune m`surat` [ntre firele L2 ]i L3 este:
U = I S ⋅ RT (2.8)
Din aceasta se ob\ine valoarea RT, neafectat` de rezisten\ele de leg`tur` ]i
de rezisten\ele de contact.
Principiul de func\ionare:
Ω
RT
ln 2
RT2 RT
β= 1 (2.9)
RT1 β 1 1
−
T2 T1
T1 T2 K
[n care: T1 , T2 – temperaturile de referin\` [K]
Fig.2.18 Caracteristica
termistorului RT1 , RT2 - rezisten\a la T1 , T2 [Ω]
1 1
β −
Pentru o temperatur` T rezult` rezisten\a: RT = RT1 ⋅ e T T1
(2.10)
1
Pentru o rezisten\` RT rezult` temperatura: T = (2.11)
1 R 1
ln T +
β RT1 T1
Variante constructive:
U Rx I V Rx
(a) punte Wheatstone (b) schem` tensiune constant` (c) schem` curent constant
Avantaje ]i limit`ri:
aparat de tip rezistiv. De]i curentul ce trece prin senzor este foarte mic, el
produce o [nc`lzire suplimentar`, introduc@nd astfel o eroare de m`sur`
necesit` tensiuni de alimentare mai mari dec@t termorezisten\a.
2.3.3. Termocuplul
Principiul de func\ionare:
TREF
Metal A
jonc\iunea T + jonc\iunea
de m`sur` e12 de referin\`
Metal B _
(cald`) (rece)
Construc\ia termocuplului:
Termocuplu expus
Jonc\iunea este [n afara tecii, expus` direct mediului exterior.
Avantaj: are cel mai bun timp de reac\ie la varia\iii de temperatur`
Dezavantaj: utilizare limitat` numai la medii care nu
sunt corozive ]i care nu se afl` sub presiune (jonc\iunea intr` [n
contact direct cu mediul m`surat).
Materiale utilizate:
- s` aibe o varia\ie c@t mai mare ]i c@t mai constant` a for\ei electromotoare [n
func\ie de temperatur`
- s` se preteze a fi prelucrate sub form` de fire
- s` aibe un punct de topire c@t mai ridicat.
In func\ie de combina\ia de metale utilizate ]i de dimensiuni, exist` patru
tipuri principale de termocupluri: fier – constantan (J), crom – aluminiu (K), cupru
– constantan (T), crom – constantan (E). Alte materiale utilizate sunt: crom -
constantan, nichel - nichel crom, nichel – nichel molibden, tungsten - rhenium,
crom - aur alb, molibden – tungsten etc.
Deoarece aceste metale au un cost ridicat, firele termocuplului se
prelungesc p@n` la jonc\iunea rece cu conductoare de compensare (figura 2.22).
T2' < T2 T2
jonc\iunea T1 jonc\iunea
de m`sur` Js de referin\`
(cald`) (rece)
conductor conductor de
termocuplu compensare
Fig 2.22 Schem` de principiu a termocuplului cu conductoare de compensare
e =α T [mV] (2.12)
voltmetru
Jonc\iune de Cu Cu Jonc\iune de
m`sur` (cald`) referin\` (rece)
J3 J4
J1 (T3) (T4) J2
(T1) (T2)
In func\ie de metalele utilizate pentru fire, exist` dou` situa\ii care pot
apare la jonc\iunea dintre voltmetru ]i termocuplu:
V3 = V4 = 0 (2.13)
In J3 ]i J4 :
T3 = T4 ⇒ V3 = −V4 (2.14)
V = V1 − V2 = α (T1 − T2 ) (2.15)
Recipientul cu ghea\`
V
Standardul industrial
T1 + - + impune T2 = 0 ºC. Pentru
jonc\iune V1 ob\inerea acestei valori,
cald` - jonc\iunea rece se
(de m`sur`) V2 plaseaz` [ntr-un recipient
+ -
umplut cu buc`\i de
jonc\iune rece ghea\` (figura 2.24).
(recipient cu ghea\`) T2
jonc\iune
rece
T1 V
jonc\iune
cald`
(de m`sur`)
senzor ajustarea
T2
temperatur` m`rimii
de ie]ire
Fig. 2.25 Circuit cu corec\ie de temperatur`
T2
Fig. 2.26 Compensare software
T1T1
T1
T2 T2
T2
Fig. 2.27 Compensare harware
Avantaje ]i limit`ri:
Pentru o valoare
constant` de curent de
polarizare de 12 V/10 kΩ
Ω
(fig.2.30-a), c`derea de
tensiune prin dioda de
siliciu este de aproximativ
–2 mV/ºC (fig.2.30-b).
(a) schema de m`sur` (b) varia\ia tensiune – temperatur`
Avantaje ]i limit`ri:
Conform principiului cuantic a lui Plank, energia este emis` sau absorbit`
discret. Astfel, emisia de energie de pe suprafa\a unui corp se face sub forma unor
pachete de energie, denumite cuante sau fotoni.
In func\ie de domeniul studiat, comportamentul cuantei este apropiat celui
al corpurilor din mecanica newtonian` sau al undelor. In cazul radia\iei termice,
cuanta poate fi asociat` unei unde.
Indiferent dac` radia\ia termic` este privit` ca o und` electromagnetic` sau
ca un flux de fotoni, ecua\iile ce o descriu sunt asem`n`toare.
R corp
I = R + T + A = ρ ⋅ I +τ ⋅ I +α ⋅ I
unde: (2.17)
I T ρ - factor de reflexie
τ - factor de transmisie
α - factor de absorb\ie
A
Rezult`:
E 1 = ρ +τ +α (2.18)
adic`
1 = ρ + τ + ε , indiferent de lungimea de und` (2.20)
E
ε= (2.21)
E0
compozi\ia atmosferei. Astfel, exist` anumite benzi spectrale, [n care radia\ia este
absorbit` diferit (mai mult sau mai pu\in).
Pentru a avea o pierdere de energie minim` la transmisia prin mediul
ambiant, spectrul infraro]u utilizat pentru detectarea radia\iilor (0,7 - 20 µm) este la
r@ndul s`u [mp`r\it [n anumite zone atmosferice, la care absorb\ia este minim`:
0,7 – 1,3 ; 1,4 – 1,8 ; 2,0 – 2.5 ; 3,2 – 4,3 ; 4,8 – 5,3 ; 8 – 14 µm.
W = σT 4 [W/m2/s] (2.23)
Corp Sistem
m`surat Sistem optic Detector electronic
detector
lentile
oglind`
detector
oglind`
(reflect` energia
IR ]i transmite
energia vizual`)
lentile
detector
Detectorul termic este format din mai multe termocupluri (50–200) a]ezate
radial, legate [n serie ]i amplasate la o distan\` c@t mai mic` unul fa\` de cel`lalt
(1–2 mm) – figura 2.37.
jonc\iune
rece
jonc\iune
cald`
zon` de captare
a energiei IR
Fig. 2.37 Detector de radia\ie IR cu termocuplu
M`surarea temperaturii 49
Jonc\iunile calde (de m`sur`) sunt expuse radia\iei incidente, iar jonc\iunile
reci (de referin\`) sunt izolate [n interiorul aparatului (la temperatura ambiant`).
Prin absorb\ia energiei, jonc\iunile calde se [nc`lzesc. Astfel, fiecare
termocuplu genereaz` o tensiune electromotoare propor\ional` cu energia absorbit`
(deci cu temperatura). Semnalul de ie]ire al detectorului este dat de suma
tensiunilor generate de fiecare termocuplu [n parte.
Detectoarele termice sunt cele mai des utilizate. Acestea sunt cel mai pu\in
influen\ate de lungimea de und`, dar au o vitez` de reac\ie ceva mai mic` (de
ordinul secundelor), deoarece jonc\iunile trebuie s` ajung` la echilibru termic cu
obiectul m`surat.
Utilizarea fibrelor optice reprezint` cel mai recent progres din domeniul
termometrelor f`r` contact.
50 M`surarea m`rimilor neelectrice
Fibra optic` (fig.2.39-a) const` dintr-un miez flexibil din sticl` ce conduce
lumina. Acesta este [nconjurat de un strat de protec\ie sub\ire din sticl` cu
coeficient de refrac\ie mic. Diametrul unei fibre optice este foarte mic, de ordinul
µm. Termometrul de radia\ie cu fibre optice utilizeaz` c@teva sute de fibre optice,
incluse [ntr-o teac` de protec\ie (metalic` sau nu).
Cristal
Fibr` semiconductor
Teac` de (GaAs)
protec\ie optic`
Surs`
lumin` Cap`t de
m`sur`
Oglind` dielectric`
(a)
Energie
absorbit` T Energie
transmis`
↑
λ
(b)
detector amplificator
surs` de semnal ie]ire
c`ldur`
linearizare
ajustare ε
larg` a radia\iei IR (gazele sau alte substan\e ). De asemenea, precizia unui senzor
cu domeniu spectral [ngust este mai pu\in afectat` de modific`rile de emisivitate
ale obiectului m`surat.
Alegerea benzii utilizate se face [n func\ie de domeniul de temperaturi ]i de
tipul materialului a c`rui temperatur` se m`soar`. Aplica\iile care nu necesit`
modificarea benzii de lungimi de und` utilizeaz` de obicei λ = 0,7 µm. Motiva\ia
utiliz`rii celei mai mici lungimi de und` din IR este legat` de faptul c` emisivitatea
corpurilor este mai mare pentru lungimi de und` mai mici.
Bazat pe aceea]i motiva\ie, primele aparate cu radia\ie monocromatic`
comparau intensitatea radia\iei corpului m`surat cu intensitatea radia\iei produs` de
o surs` de referin\` (un filament). Radia\ia monocromatic` emis` de sursa de
referin\` corespunde culorii ro]ii din domeniul vizibil (lungimea de und` de 0,65
µm) ]i se ob\ine prin intercalarea unui filtru ro]u [n calea radia\iilor.
Compararea intensit`\ilor celor dou` radia\ii se poate face [n dou`
modalit`\i:
- prin modificarea intensit`\ii radia\iei sursei de referin\` (prin modificarea
tensiunii filamentului)
- prin atenuarea intensit`\ii radia\iei incidente (printr-un filtru cenu]iu
progresiv).
amplificare,
liniarizare,
ajustare ε
surs` lentil`
etc.
de
c`ldur` detector
filtru selectiv indica\ie
I1 / I2
Surs` de
c`ldur`
λ1 Lentile: focalizeaz`
energia emis` de corp
λ2 colimator
separator
de fascicol
Fig. 2.42 Termometru de radia\ie cu raport
2.5.3.4. Termoviziunea
- imagine alb negru sau colorat`, av@nd clasele de temperatur` marcate diferit.
(cu num`rul de grade dintr-o clas` de temperatur` predefinit de utilizator)
- imagine care con\ine izotermele.
-
(c) imagine bloc [n spectrul vizibil (b) imagine bloc [n spectrul IR (termogram`)
s` se asigure un schimb de c`ldur` c@t mai bun [ntre mediul m`surat ]i senzor
schimb de c`ldur` minim [ntre senzor ]i alte corpuri dec@t cel m`surat
s` nu existe perturba\ii ale c@mpului termic [n jurul aparatului
s` se men\in` condi\iile [n care a fost f`cut` etalonarea aparatului.
Teaca de protec\ie:
suport
flan]` r`cit`
cu ap` LABORATOR
plac` de
montare
suport
LABORATOR
dispozitiv de fixare
Tub de vizare - pentru asigurarea unei atmosfere c@t mai curate [n c@mpul de
vizare al aparatului (f`r` impurit`\i care duc la erori de m`sur`).Tubul de
vizare poate fi:
• deschis la cap`t: utilizat pentru vizarea corpurilor solide prin praf, fum etc
• [nchis la cap`t: utilizat pentru m`surarea temperaturii fluidelor.
Filtru optic - pentru alegerea lungimii de und` (la pirometrul cu una sau cu
dou` culori).