Sunteți pe pagina 1din 36

INSTITUTUL   CENTRAL  DE   CERCETARE,   PROIECTARE 

ŞI  DIRECTIVARE  ÎN  CONSTRUCŢII 
Biroul executiv 

DECIZIA Nr. 55 din 20 decembrie 1986 

PRIVIND APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE 
PENTRU EXECUTAREA PLACAJELOR DIN FAIANŢA, 
MAJOLICA ŞI PLACI CERAMICE SMĂLŢUITE CESAROM" 
INDICATIV  C  6­86 

Biroul  executiv  al  Consiliului  ştiinţific  al  Institutului  central  de  cercetare,  proiectare  şi 
directivare în construcţii ; 
Avînd în vedere prevederile art. 5, litera „d" din Decretul nr. 170/1976, cît şi avizul CTE­ 
ICCPDC nr. 596 din 13 noiembrie 1986 ; 
In  temeiul  Decretului  nr.  170/1976,  modificat  prin  Decretul  nr.  31/1983,  privind 
organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  central  de  cercetare,  proiectare  şi  directivare  în  con­ 
strucţii, cît şi Legea nr. 5/1978, emite umătoarea : 

DECIZIE : 

1.   Se aprobă „Instrucţiunile tehnice pentru executarea placajelor din faianţă, majolică şi 
plăci ceramice smălţuite CESAROM" avînd indicativul C 6­86. 
2.    Instrucţiunile  tehnice  de  la  pct.  1  intră  în  vigoare  la  data  publicării  în  Buletinul 
construcţiilor. Ele se vor publica şi în colecţia de normative şi instrucţiuni. 
La aceeaşi dată încetează valabilitatea „Instrucţiunilor tehnice pentru executarea placajelor 
din  faianţă,  majolică  şi  plăci  ceramice  smălţuite  CESAROM"  indicativ  C  6­75,  aprobate  de 
IGSIC cu ordinul nr. 103/5.VI.1975. 

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV, 
DIRECTOR GENERAL, 
Ing. VALERIU CRISTESCU
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA 
PLACAJELOR DIN FAIANŢA, MAJOLICA 
ŞI PLACI CERAMICE SMĂLŢUITE 
CESAROM 
INDICATIV C 6­86 
Elaborate de : 

INSTITUTUL   DE   CERCETĂRI   ÎN   CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA 
CONSTRUCŢIILOR — INCERC — 

Director adj. ştiinţific :              Dr. ing. R. Constantinescu 
Şef laborator FHA :                   Ing. I. Marcu 
Responsabil lucrare :                Ing. L. Popescu Responsabil din partea 
ICCPDC :                                   Arh. CI. Popeşteanu 

INSTRUCŢIUNI      TEHNICE      PENTRU  Indicativ :  C  6­86 


EXECUTAREA      PLACAJELOR      DIN 
FAIANŢA,  înlocuiesc   C   6­75 
MAJOLICA      ŞI      PLACI      CERAMICE 
SMĂLŢUITE CESAROM 

1. OBIECT 

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc : 
—  modul de  executare pe  şantier  a  placajelor din  faianţă  majolică  şi  plăci  ceramice smălţuite 
CESAROM ; 
—  modul  de  executare  în  fabricile  de  prefabricate  a  placajelor  ceramice  CESAROM  pe 
panourile  mari  de  beton  şi  a  placajelor  de  faianţă  sau  majolică,  pe  pereţii  cabinelor  spaţiale 
pentru băi. 
2. DOMENIUL DE FOLOSIRE 
2.1.  Plăcile de faianţă, majolică şi plăcile ceramice smălţuite CESAROM se pot aplica pe 
pereţi din zidărie, din beton monolit turnat în cofraje de inventar, din panouri mari de beton, pe 
pereţi din elemente prefabricate de beton celular autoclavizat sau din zidărie din blocuri mici de 
beton celular autoclavizat, cît şi pe pereţii din beton ai cabinelor spaţiale prefabricate pentru băi. 
2.2.    Placajele  realizate  din  plăci  de  faianţă,  majolică  şi  plăci  ceramice  CESAROM  se 
aplică : 
—  la  interior,  în  clădiri  de  locuit  şi  social­culturale  în  încăperi  ca:  băi,  bucătării,  grupuri 
sanitare, saloane de spital, săli   de   operaţie,   culuare,   laboratoare,   magazine   alimentare, 
Elaborate de :  Aprobate de ICCPDC 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI  cu   decizia   nr.   55 
ÎN  CONSTRUCŢII  ŞI  ECONOMIA  din 20 XII 1986 

CONSTRUCŢIILOR — INCERC —
precum şi în încăperile cu destinaţie similară aferente constructiilor industriale, comerciale 
sau social­culturale; 
—  la interior, în hale industriale şi unele depozite, la care procesul tehnologic impune anumite 
cerinţe de igienă; 
—  la  exterior,  numai  cu plăci  ceramice  smălţuite  CESAROM, pe faţadele  clădirilor  de  locuit, 
social­culturale  sau  industriale;  în  acest  caz  executantul  este  obligat  să  ceară  fabricii 
producătoare verificarea rezistenţei la îngheţ­dezgheţ, conform prevederilor din STAS 7813­80, 
pct. 2.4. „Observaţie" şi conf. pct. 4.4. De asemenea se va ţine seama de condiţiile de la pct. 2.3. 
de mai jos. 
2.3.    Plăcile  smălţuite  se  pot  folosi  fără  restricţii  de  mărime  a  suprafeţei,  în  încăperi  cu 
umiditate  relativă  a  aerului  peste  60%  cu  acţiune  continuă  şi  cu  procese  umede  (băi  publice, 
bucătării de locuinţe), la placarea interioară a pereţilor. 
De  asemenea,  ele  se  pot  folosi  şi  la  placarea  exterioară  a  pereţilor,  numai  cu  luarea  de 
măsuri corespuzătoare pentru protejarea la trecerea vaporilor, ca de exemplu : 
—  barieră contra vaporilor ; 
—  interspaţii de ventilare ; 
—  ventilarea spaţiilor interioare ; 
—  limitarea la cel mult 25% din suprafaţa aferentă acestor încăperi etc. 
Aceste  măsuri  se  vor  introduce  pe  bază  de  calcule  higro­termice,  în  scopul  îndeplinirii 
condiţiei evitării efectului de acumulare în perete a apei provenite din condensul vaporilor, care 
poate duce la desprinderea placajelor. 
2.4.  Plăcile ceramice de calitatea a II­a se vor utiliza la placarea suprafeţelor ce se găsesc 
la distanţe la care perceperea defectelor nu mai este posibilă, ca de exemplu la faţade începînd de 
la etajul II şi în porţiunile care nu pot fi văzute de aproape, din balcoane, lojii sau terase. 
Pe  baza  acestor  criterii,  proiectantul  va  stabili  în  proiect  porţiunile  în  care  se  pot;  folosi 
plăcile de calitatea a II­a. 
2.5.  Plăcile ceramice cu smalţ discontinuu, precum şi cele nesmălţuite nu se vor utiliza ­ la 
executarea placajelor exterioare, în încăperi cu umiditate relativă a aerului mai mare de 60% şi 
nici în cele în care pereţii pot fi frecvent udaţi cu apă (băi, spălătorii, săli de duşuri etc). 
2.6.  In  cazurile  cînd  exploatarea  placajelor  se  face  în  condiţii  neobişnuite  (agresivitate 
chimică,  ca  de  exemplu  în  industria  laptelui,  a  zahărului  etc,  şocuri  termice  alternante,  grad 
accentuat  de  uzură  prin  frecare  etc),  adaptarea  placajelor  se  va  face  numai  după  asigurarea 
condiţiilor  tehnice  dovedite  ca  favorabile,  pentru  situaţiile  speciale  respective,  pe  bază  de 
încercări prealabile de laborator. Aceste condiţii vor fi prevăzute de către proiectanţi, cu acordul 
beneficiarului. 
2.7.  Nu se recomandă folosirea placajelor ceramice interioare care fac obiectul prezentelor 
instrucţiuni  tehnice  în  încăperile  industriale  la  care  se  produc  trepidaţii  sau  vibraţii  datorită 
utilajelor sau maşinilor de exploatare. 
2.8.  Nu se admite placarea cu plăci ceramice CESAROM a bazinelor sau recipienţilor care 
înmagazinează apă sau alte lichide. 
De  asemenea,  nu  se  admite  placarea  exterioară  a  jardinierelor  cu  plăci  ceramice 
CESAROM dacă nu s­au luat măsuri de izolare hidrofugă a suprafeţelor interioare ale cuvei de 
beton. 
2.9.  Plăcile ceramice tip CESAROM, avînd o rezistenţă redusă la  şocuri şi la uzura prin 
circulaţie  (zgîriere,  mătuire,  ciobirea  smalţului  etc),  nu  se  vor  folosi  pentru  pardoseli  decît  în 
mod  cu  totul  excepţional,  în  încăperi  cu  circulaţie  foarte  restrînsă,  la  executarea  bordurilor  în 
afara zonelor de circulaţie, avînd doar un rol decorativ. 
Prevederea lor în proiecte în asemenea situaţii se va face numai cu acordul beneficiarului. 
Plăcile cu smalţ discontinuu şi cele nesmălţuite nu se vor folosi la executarea pardoselilor 
în nici unul din cazuri.
3.  MATERIALE FOLOSITE 

3.1.      Plăci  de  faianţă  —  sînt  de  formă  pătrată  sau  dreptunghiulară  şi  se  livrează  în 
dimensiunile, calităţile şi caracteristicile prevăzute în STAS  233­86  (fig. 1). 
3.2.  Plăci de majolică —  sînt de formă pătrată şi se livrează în dimensiunile, calităţile si 
caracteristicile prevăzute în STAS 9405­80. 
Se pot livra şi plăci de alte dimensiuni şi formate în condiţiile indicate în standardele celor 
două materiale (faianţă şi majolică). 

Fig. 1. Plăci, de faianţă : 
a  —  plăci   simple ;   b  —  plăci  cu   marginea   rotundă ;   c  —  plăci   cu 
două margini rotunde. 
3.3. Plăci ceramice smălţuite CESAROM — se livrează în formatele, dimensiunile şi 
caracteristicile  indicate  în  STAS  7813­73  (pătrate,  dreptunghiulare,  plane,      în    relief 
etc). 
3.4. Nisip silieios de rîu sau de carieră, bine spălat, grăunţos conform STAS 1667­76 
; nu se va folosi nisip de mare. 
3.5. Ciment Pa 35, ciment M 30, STAS 1500­78. 
3.6. Apă, conf. STAS 790­80. 
3.7. Var pastă, conf. STAS 140­80 ; var hidratat în pulbere, cont STAS 9201­80. 
3.8. Ciment portland alb conf.  STAS  7055­80. 
3.9. Pigmenţi naturali, conf. STAS 6476­61. 
3.10. Silicat de sodiu soluţie, conf.  STAS 2902­61. 
3.11. Aracet DP 25 sau D 50,  conf.  STAS  7058­80. 
3.12. Romacril ER fabricat de Uzina Chimică Rîşnov, conform caietului de sarcini. 
3.13. ALUTCHIT, conf. NI 7398­79, elab. de CIPA Rm. Vîlcea. 

4. CONDIŢII  DE  TRANSPORT  Şl  DEPOZITARE A PLACAJELOR 
Transport 
4.1. Plăcile ceramice (faianţă, majolică şi CESAROM) se vor  transporta   ambalate 
în   cutii,   cu  mijloace   de   transport acoperite, curate şi uscate. 
Condiţiile de ambalare în cutii sînt date de STAS 233­86, STAS 9405­80 si STAS 7813­80. 
4.2.  In  mijloacele  de  transport  cutiile  se  vor  aşeza  în  stive  luîndu­se  măsuri  pentru 
împiedicarea deplasării stivelor în timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului şi 
împrăştierea plăcilor. 

Depozitarea pe şantier 

4.3.   Cutiile cu plăci ceramice se vor depozita în încăperi curate şi uscate, în stive de max. 
1,5  m  înălţime,  pe  platforma  cu  suprafaţa  plană  sau  pe  rafturi  în  locuri  ferite  de  lovituri  şi 
umiditate. Plăcile nu se vor scoate din cutiile lor înainte de a fi transportate la locul de lucru. La 
locul de lucru, plăcile ceramice CESAROM livrate lipite pe hîrtie se vor acoperi astfel ca să fie 
ferite de umiditate.
5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE PLACAJE PE ŞANTIER 

5.1.   La  aplicarea plăcilor ceramice pe pereţi portanţi de zidărie sau beton care  sînt puşi 


sub sarcină chiar în timpul execuţiei  şi întăririi lor, ceea ce măreşte  fenomenul de contracţie şi 
curgere lentă, este necesar, ca placarea să se facă cel puţin la o lună după încărcarea cu greutatea 
permanentă (executarea integral a acestor ziduri şi acoperirea clădirii). 
Executantul împreună cu proiectantul, pe baza datelor de care dispun privind contracţiile şi 
tasările, pot aprecia acest termen, lucru pe care îl vor consemna într­un proces­verbal comun. 

Lucrări care trebuie terminate înaintea executării placajelor 

5.2.  Inainte  de  începerea  placării  pereţilor  interiori  şi  exteriori,  trebuie  să  fie  terminate 
următoarele lucrări.: 
—  învelitoarea clădirii, inclusiv terasele, logiile, balcoanele, cu amenajarea scurgerilor în soluţia 
definitivă  sau  provizorie  (jgheaburile  şi  burlanele  excutîndu­se  pe  măsura  avansării  placării), 
astfel  încît  supafeţele  pe  care  se  execută  grundul  şi  placarea  să  fie  ferite  de  acţiunea 
precipitaţiilor atmosferice ; 
—  toate profilele, şolbancurile, glafurile etc. ; 
Fig.  2.  Racordarea placajului  cu pervazurilor usilor.

­montarea tocurilor la ferestre şi a tocurilor sau căptuşelilor la uşi, în 
afară  de  pervazuri  care  se  vor  monta  după  executarea  placajelor  ; 
montarea  căptuşelilor  se  va  face  astfel  încît  să  se  asigure  ca  per­ 
vazurile ce vor fi bătute ulterior să acopere rostul dintre toc, respectiv 
căptuşeala şi peretele placat, fig. 2.; 
­tencuirea tavanelor şi a suprafeţelor care nu se plachează ; 
­montarea conductelor sanitare, electrice, de încălzire, îngropate sub 
placajul de  plăci  ceramice;  prevederea de  conducte  aparente  trebuie 
în  generai  evitată  ;  în  cazul  în  care  o  asemenea  soluţie  este  totuşi 
adoptată,  proiectantul  va  analiza  alternativele  executării  prealabile 
sau ulterioare a placajului ; 
­probele  conductelor  de  scurgere,  probele  de  presiune 
ale  conductelor  de  alimentare  cu  apă,  probele  instalaţiilor  de 
încălzire  (la  rece  şi  la  caid)  şi  lucrările  de  acoperire  cu  plasă 
de rabiţ inclusiv tencuirea sa ; 
­montarea  diblurilor  sau  a  dispozitivelor  pentru  fixarea  consolelor  obiectelor  sanitare  etc., 
pentru ca după executarea placajului, fie la faţade, fie la interior, să nu se mai execute găuri prin 
spargeri ; eventualele găuri ulterioare urmează a fi date numai cu burghie; de asemenea, trebuie 
să  fie  executate  în  prealabil  şi  eventualele  lucrări  care  necesită  spargeri  pe  faţa  zidului  opusă 
celei placate, pentru a se evita dislocarea placajului sau străpungerea peretelui ; 
­îmbrăcăminţile  pardoselilor  reci,  din  mozaic  turnat,  plăci  de  mozaic,  plăci  de  gresie, 
marmură  etc.  din  încăperi  ai  căror  pereţi  urmează  a  fi  placaţi,  se  pot  executa  fie  înainte, 
fie  după  montarea placajelor,  în funcţie  de  posibilităţile   de organizare a execuţiei lucrărilor, 
de  posibilitatea  de  degradare  a  pardoselii,  în  funcţie  de  natura  materialului  din  care  este 
executată, de cheltuielile legate de protejarea pardoselii în timpul lucrului. 
Imbrăcăminţile pardoselilor (de lemn, din produse pe baza de polimeri sintetici etc), care se 
degradează  la  umiditate  mare,  vor  fi executate  numai  după  montarea placajului.  La  pardoselile 
care se execută înainte de montarea placajului şi la care sînt prevăzute plinte sau scafe (turnate 
monolit sau prefabricate), acestea se vor efectua astfel : 
—  plintele sau scafele prefabricate se vor monta înainte de executarea placajului, acordîndu­se o 
atenţie deosebită la realizarea nivelului faţă de linia de vagriz şi a orizontalităţi­lor, astfel ca ele 
să poată constitui elementul de bază (orizontal şi la nivel) al viitorului placaj ; 
— plintele sau scafele turnate monolit se vor executa după montarea placajului ; în cazul în care 
imbrăcăminţile  pardoselilor  se  execută  înaintea  montării  placajului,  se  vor  lua  măsuri  de 
protecţie a acestora în timpul executării lucrărilor de placare. 

Pregătirea suprafeţei pereţilor pe care urmează a se aplica plăcile ceramice 

5.3.  Inainte de aplicarea grundului, suprafeţele pereţilor de zidărie, beton sau beton celular 
autoclavizat se vor pregăti în conformitate cu prevederile din normativele specifice materialului 
din care este realizat peretele ; 
—Normativ pentru executarea lucrărilor de tencuieli la construcţii, indicativ C. 18­83 ; 
—Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor, planşeelor şi acoperişurilor 
din elemente de beton celular autoclavizat, indicativ P. 104­82. 
Se vor  verifica  în  prealabil  suprafeţele  zidăriilor  de  cărămidă  sau  suprafeţele  pereţilor de 
beton, atît cu privire la abaterile pe verticală şi orizontală, cît şi cu privire la eventualele vicii sau 
degradări aparente, pentru a se stabili corecturile care trebuie făcute în vederea placării. 
5.4.  Aplicarea plăcilor ceramice pe pereţi se va face numai pe suprafeţe uscate, pregătite în 
prealabil,  după  cum  se  indică  la  pct.  5.6  şi  care  prezintă  abateri  de  la  planitate  cuprinse  între 
limitele  3  mm/m  pe  verticală  şi  2  mm/m  pe  orizontală  ;  eventualele  neregularităţi  locale  nu 
trebuie să depăşească 10 mm (umflături sau adîncituri). In cazul cînd aceste abateri sînt depăşite, 
suprafeţele vor fi îndreptate sau completate cu mortar de ciment cu aceeaşi compoziţie ca a mor­ 
tarului  folosit  la  placare,  sau prin  tăierea  ieşiturilor. Grosimea  stratului de  mortar  (dintre  dosul 
plăcilor şi suprafaţa peretelui) trebuie să fie cuprinsă între 1 ... 2 cm. 
5.5.  Inaintea începerii lucrărilor de placare se vor înlătura eventualele resturi de mortar de 
pe pereţi, praf, pete de grăsime etc. Pereţii pe care vor fi aplicate plăcile de faianţă şi majolică nu 
trebuie să fie tencuiţi, iar rosturile zidăriei (orizontale şi verticale) trebuie să se cureţe bine pe o 
adîncitură de cea 1 cm pentru ca mortarul de fixare să adere, cît mai bine pe aceste suprafeţe în 
cazul  suprafeţelor  netede  ale  pereţilor  de  beton  turnat  monolit  sau  a  suprafeţelor  de  beton  ale 
panourilor  mari,  pentru  că  mortarul  de  fixare  să  adere  cît  mai  bine  pe  aceste  suprafeţe,  este 
necesar să se creeze o rugozitate a suprafeţelor printr­o uşoară şpriţuire a acestora. 
5.6.  După executarea lucrărilor de la pct. 5.3. ... 5.5, se va aplica : 
—  pe  pereţi  de  cărămidă  sau  beton,  un  şpriţ  din  mortar  de  ciment­nisip  (0—3  mm),  dozaj 
volumetric  1  :  2  şi  apă  pînă  la  consistenţa  de  10—12  cm  pe  conul  etalon  (STAS  146­80)  ; 
mortarul se va aplica cu mistria sau canciocul, fiind de o consistenţă  fluidă şi  nu se va  netezi ; 
grosimea şpriţului va fi de 3—5 mm ; 
—  după 24 ore de  la  aplicarea  şpriţului  se  va  aplica  grundul  care  se  va executa  cu  mortar de 
ciment  avînd  dozajul  de  400  kg  ciment  la  m 3  nisip  (0—3  mm),  introducîndu­se  în  amestec, 
pentru o  mai bună  lucrabilitate  şi  0,05 (1/20) părţi  var  pastă (de consistenţă  12  cm)  la  o  parte 
ciment, în volume ; dozajul volumetric este 1 : 3,5 : 0,05 (ciment : nisip : var pastă) ; consistenţa 
mortarului  trebuie  să  fie  plastică,  şi  să  corespundă  la  o  scufundare  a  conului  etalon  de  6  cm; 
grosimea grundului va fi 1—2 cm. Pe pereţi de zidărie grundul se va aplica în 2 straturi, fiecare 
de cea 10 mm grosime. Cel de­al doilea strat se va aplica după ce primul s­a zvîntat, iar faţa lui 
se  va  netezi  cu  drişca  de  lemn.  Pe  pereţii  de  beton,  grundul  —dacă  se  va  putea  executa  în 
grosime mică — va fi aplicat într­un singur strat de 5 ... 10 mm grosime. 
Suprafaţa grundului se va zgîria cu mistria sau cu ajutorul ariciului (drişcă cu cuie).
Planitatea suprafeţei grundului se va verifica sub dreptarul de 1,2 m lungime, admiţîndu­se 
cel  mult  două  unde  cu  săgeata  de  maximum  3  mm,  verificarea  planităţii  se  va  face  în  mod 
deosebit în dreptul racordării dintre placaj  şi tencuiala de pe porţiunea adiacentă acestuia, pe o 
bandă de cca. 30 cm lăţime. Grundul se lasă 8—24 ore să se usuce, înaintea aplicării propriu­zise 
a placajului. 
In cazul placajului de faianţă (majolică), mortarul de grund nu se va aplica în strat continuu 
pe  suprafaţa  peretelui,  ci  se  va  aplica  pe  spatele  fiecărei  plăci,  conform  tehnologiei,  de  la  pct. 
5.13 ... 5.28. 
5.7.   In cazul placajelor din plăci de faianţă şi majolică, lucrările pregătitoare se efectuează 
pînă la realizarea şpriţului de ciment. In cazul placajelor din plăci ceramice CESAROM, lucrările 
pregătitoare  se  efectuează  pînă  la  realizarea  şpriţului  şi  grundului  cu  mortarele  indicate  la  pct. 
5.6. 
Mortarele pentru straturile de şpriţ şi grund conform pct. 5.6., se vor prepara cu cimenturile 
indicate la pct. 3.5. 
5.8.      In  cazurile  speciale  de  aplicare  a  placajelor  din  plăci,  de  faianţă  sau  majolică  în 
încăperi cu umiditate mare (peste 75%) ca : băi publice, săpălătorii comune, etc, sau în camere 
cu  aburi  în  care  se  produc  vapori  de  apă  suprasaturaţi,  se  vor  executa în  prealabil  lucrările  de 
hidroizolare  (la  pereţi  şi  pardoseli),  în  conformitate  cu  prevederile  din  „Normativul  pentru 
proiectarea  şi  executarea  hidroizolaţiilor  din  materiale  bituminoase  la  lucrările  de  construcţii", 
indicativ C.112­80. In aceste încăperi nu se vor folosi plăcile de faianţă cu dimensiuni mai mici 
de 15 × 15 cm şi plăcile CESAROM, care creează rosturi dese. 
In  mod  special,  se  va  da  atenţie  deosebită  în  ceea  ce  priveşte  etanşarea  punctelor  unde 
hidroizolaţia  este  străpunsă  de  către  ancorele  pentru  susţinerea  stratului  de  protecţie  a  hi­ 
droizolaţiei sau de către conductele de instalaţie sanitară, electrică sau de încălzire centrală.
In  fig.  3  se  indică  modul  cum  se  execută  placajele  de  faianţă  (majolică)  la  încăperile  cu 
umiditate  mai  mare  de  75%  ,  în  fig.  4  se  indică  cazul  aplicării  placajelor  de  faianţă  (majolică)  în 
camerele cu aburi cu vapori de apă suprasaturaţi. 
5.9. In cazul cînd la partea superioară a pereţilor de beton cu faţa plană şi netedă se aplică un 
finisaj  cu  o  pastă  subţire  de  2—3  mm  grosime,  conform  indicaţiilor  din  prescripţiile  tehnice  în 
vigoare, la partea inferioară a pereţilor respectivi se poate aplica placajul de faianţă sau majolică, cu 
un

Fig.  4.  Executarea  placajului  de  faianţă  în  camere  cu  aburi  cu  vapori  de  apă  suprasaturaţi:  M  — 
pereţi  din  beton  sau  cărămidă  ;  b  —  strat  suport  al  hidroizolatiei  (tencuială  de  mortar  de  ciment 
drişcuită  fin,  dozaj  1  :  4)  ;  c  —  izolaţie  verticală  hidrofugă  de  3  mm  grosime  (2  straturi  carton 
asfaltat  +  3  straturi  bitum)  ;  d  —  zid  de  cărămidă  plină  de  6,3  cm  grosime  pentru  protecţia 
hidroizolatiei ; e — placaj din plăci de faianţă ; f — pardoseală 
din mozaic turnat. 

mortar special, care să permită aplicarea sa în strat subţire sub placaj şi o racordare corespunzătoare 
cu  finisajul  părţii    superioare,  conform    pct.      5.23.    Pregătirea    acestor    pereţi    se    va  face  prin 
aplicarea şpriţului de ciment conf. pct. 5.6.
Trasarea suprafeţelor pentru placarea cu plăci de faianţă şi majolică 

5.10. Trasarea suprafeţelor care urmează a se placa se va face atît faţă de orizontală cît şi 
faţă de verticală, în ­felul următor (fig. 5) : 
—  Se  va  aşeza  pe  cant  un  dreptar  de  lemn  (f)  de  maximum  2  m  lungime  la  nivelul 
suprafeţei finite a pardoselii, li­ 

K2)     KZ)     k2) 
Fig. 5. Trasarea suprafeţelor pentru placarea cu plăci de faianţă : 
a — repere de pardoseală ; b — placă de faianţă ; c — nivelă cu bulă 
de aer; d — repere verticale ; e — fir cu plumb ; f — dreptar. 

pit  de  suprafaţa  care  se  plachează  ;  dreptarul  va  avea  lăţimea  egală  cu  înălţimea  viitoarei  plinte 
(10—15  cm)  şi  va  rezema  pe  2  repere  (a)  alăturate  (aceleaşi  repere  care  indică  nivelul  suprafeţei 
finisate  a  pardoselilor),  care  să  fie  de­a  lungul  aceluiaşi  perete;  orizontalitatea  dreptarului  va  fi 
controlată cu nivela cu bulă de aer (c). 
Verticalitatea suprafeţelor care urmează a se placa se obţine cu ajutorul unor repere verticale 
(d)  alcătuite  din  bucăţi  de  plăci  de  faianţă  fixate  provizoriu  cu  mortar  de  ipsos  pe  suprafaţa 
respectivă  a  tencuielii,  la  cca.  1  m  distanţă  între  ele,  în  imediata  vecinătate  a  suprafeţei  care  se 
plachează. 
—  Aplicarea reperelor, pentru placarea pereţilor cu plăci de faianţă şi majolică, se va face în aşa fel 
încît dosul plăcilor care se vor monta ulterior (b) să corespundă pe verticală cu faţa tencuielii de pe 
suprafaţa peretelui care rămîne neplacată (cu excepţia suprafeţelor de beton care nu se tencuiesc). 
—  Firul  cu  plumb  (e),  lăsat  la  faţa  reperelor  trebuie  să  reprezinte  linia  suprafeţei  placajului  de 
faianţă, care urmează să se execute.
Trasarea liniei de vagriz 

5.11.  In cazul placării pereţilor în încăperi unde pardoseala nu este executată, nivelul acesteia 
se va stabili faţă de linia de vagriz, care se va trasa astfel : cu ajutorul furtunului de nivel se va trasa 
linia de vagriz în încăperea respectivă plecînd de la cota +1,00 m deasupra nivelului podestului finit 
al scării şi, marcînd această cotă în încăpere pe peretele de lîngă uşă, se trasează apoi această linie pe 
toţi pereţii încăperii. 

Trasarea  suprafeţelor  pentru  placarea  cu  plăci  ceramice CESAROM 

5.12.  Grundul  suprafeţei  care  se  plachează  şi  acelei  care  se  tencuieşte,  se  trasează  în 
prealabil.  Se  folosesc  cuie  bătute  sau  martori din  mortar, pe  care  se  fixează  privizoriu  ca reper de 
suprafaţă  cîte  o  placă  ceramică,  aşezată  la  faţa  grundului  ce  urmează  a  se  executa  (fig.  6);  se  va 
urmări în primul rînd verticalitatea muchiilor pereţilor grunduiţi, pentru a se evita aspectul neplăcut 
al lăţimilor neegale ale plăcilor la colţuri (vezi muchia a1 b1:  din fig. 7).
Fix. 7. Efectul  neverticalităţii muchiilor pereţilor — placi cu lăţimi neegale la colţuri. 

După ce s­a punctat, în vederea aplicării grundului, suprafaţa de placat (a  , b 1  a 2  , b2  etc. fig. 


7) cu un număr suficient de puncte la distanţă corespunzătoare lungimii dreptarelor folosite (1,20— 
2,00) se trece la punctarea suprafeţei ce urmează a fi tencuită (bl  c 1  b2, c2  etc. fig. 7). 
Pentru  aceasta  se  stabileşte  în  prealabil  decalarea  ce  trebuie  realizată  între  suprafeţele 
grundului  de  pe  porţiunea  placată  şi  de  pe  cea  tencuită,  ţinîndu­se  ­  seama  ca  ultimul  rînd  al 
placajului să fie aplicat cît mai uniform, pe toată lungimea, în tencuiala adiacentă. 
La stabilirea decalării se va ţine seama de indicaţiile din fig. 8. 
După  terminarea  operaţiilor  de  trasare,  se  poate  trece  la  executarea  aplicării  placajului,  în 
următoarea succesiune de operaţii : 
a)  pentru pereţi din beton (panouri prefabricate sau turnate monolit), conf. fig. 8 ; 
—  aplicarea  şpriţului  pe  toată  înălţimea  peretelui  şi  drişcuirea  sa  de  la  tavan  pînă  la  linia 
despărţitoare a zonei ce se plachează ;
— aplicarea grundului pe zona ce se plachează ; 
—  aplicarea pastei şi a placajului ; 
—  executarea scafei de racordare ; 
—  aplicarea gletului pe zona superioară a peretelui ; 
—  aplicarea vopselei de ulei. 
b)  pe pereţi din zidărie : 
—  aplicarea şpriţului, grundului si tinciului pe suprafaţa ce rămîne tencuită ; 
—  aplicarea şpriţului şi grundului pe suprafaţa ce urmează a fi placată ; 
— executarea placajului. 
Pentru o racordare corespunzătoare a tencuielii cu placajul, în vederea evitării unor situaţii ca 
cele arătate în fig. 9, se va face de­a lungul marginei superioare a placajului o completare cu mortar 
de tinci, folosindu­se şabloane de lemn. 

Aplicarea plăcilor de faianţă şi majolică 
5.13.  Plăcile  se  vor  curăţa  de  praf  prin  periere  pe  dos  şi  vor  fi  ţinute  în  apă  cel  puţin  o  oră 
înainte  de montare, ca să se umezească suficient şi pentru a nu trage apa de hidratare a cimentului 
din mortar şi a se micşora astfel aderenţa mortarului faţă de placă. 
Inainte de a fi aplicate pe pereţi, plăcile vor fi lăsate să se scurgă 2—3 minute, după scoaterea 
din apă. 
5.14.  Aşezarea  plăcilor  se  va  face  în  rînduri  orizontale 
începînd  de  la  colţuri, de  la  stînga  la  dreapta  şi  de  la  plintă  sau 
scafă în sus. 
Cînd  nu  sînt  prevăzute  plinte  sau  scafe,  plăcile  de  faianţă 
(majolică)  se  vor  racorda  cu  pardoseala  în  unghi  drept,  avînd 
grijă  ca  pe  linia  de  racordare  să  se  execute  o  etanşare 
satisfăcătoare,  astfel  ca  apa  să  nu  se  poată  infiltra  între  pardo­ 
seală şi placaj. 
5.15.  Primele  două  plăci  se  vor  fixa  cu  mor 
tar  deasupra  cantului  dreptarului  (f)  (fig.  5),  re­ 
zemîndu­se uşor pe cantul 

Fig. 8. Racordarea    placajului 
cu tencuiala : a — şpriţ 3 mm drişcuit; b — glet 1—2 mm ; c — 
vopsea  de ulei;  d  —  grund 5 mm  ;  e  — pastă  de  ciment  var  3 
mm ; f — placaj ceramic lipit pe hîrtie 2 X X 2 cm ; g — rost 
1—5 mm ; h — scafă din mortar de grund ; i — şpriţ 3 mm ne­ 
driscuit.
Fig.  10.  Folosirea      bolobocului      metalic,      a      dreptarului  si  a  firului  cu  plumb 
montat pe dreptar. 

acestuia; placa din  stingă se fixează definitiv, iar  cea din dreapta se fixează provizoriu, urmînd ca 


aceasta din urmă să se  fixeze definitiv după terminarea montării păcilor din acelaşi rînd, deoarece 
iniţial nu se poate face o trasare exactă a locurilor ocupate de fiecare placă pe perete. 
La  nivelul  marginilor  superioare  ale  primelor  două  plăci,  care  se  fixează  la  capetele 
dreptarului,  se  va  întinde  o  sfoară(fig.  5)  care  va  indica  nivelul  orizontal  pentru  fixarea  plăcilor 
intermediare. Fixarea plăcilor se va face în aşa fel încît faţa văzută să fie  prefect   verticală,   deci 
pe   direcţia   firului   cu plumb. 
5.16.  Aşezarea  plăcilor  în  rîndul  următor  şi  în  celelalte  rîaduri  se  va  face  în  acelaşi  mod, 
păstrîndu­se acelaşi sens de montare, cu singura deosebire că cele două plăci de la capetele rîndului 
următor se vor fixa de primul rînd de plăci deja existente. 
5.17. Partea de sus a placajului se va termina, în mod curent (între placaj şi tencuiala pereţilor), 
cu  plăci  cu  o  margine  rotunjită  sau  smălţuită  ;  racordarea  între  zona  placată  şi  restul  pereţilor  se 
poate face şi cu borduri speciale. 
5.18.    La  placarea  suprafeţelor  orizontale  cu  plăci  de  faianţă  (majolică),  în  cazul  glafurilor, 
marginile la căzi de baie etc. se va prevede o pantă de cca 2% spre interior. 
5.19.    Rosturile  orizontale  ale  placajelor  trebuie  să  fie  în  prelungire  şi  în  linie  dreaptă,  cu 
lăţimea.  uniformă  de  0,5  mm.  Rosturile  verticale  pot  fi  în  prelungire  (fug  pe  fug)  sau  ţesute 
(alternate) avînd lăţimea de max. 1 mm. 
5.20.   Plintele şi scafele se vor monta după aceleaşi reguli ca şi plăcile de faianţă (majolică), 
adică  tot  cu  mortar  de  ciment,  în  locul  lăsat  liber  dintre  nivelul  suprafeţei  pardoselii  şi  marginea 
inferioară a primului rînd de plăci a placajului. 
Suprafaţa scafelor şi plintelor va ieşi în afara suprafeţelor placajului cu min. 2 mm (diferenţa 
dintre grosimea plăcilor din care se execută plinta sau scafa şi suprafaţa plăcilor de faianţă). 
5.21.  Montarea  plăcilor  se  face  prin  aplicarea  pe  dosul  fiecărei    plăci,    cu    mistria,    a 
mortarului  indicat  la  pct.   5.6.
Mortarul se aplică în grosime de cca 2 cm, în aşa fel încît să acopere cel puţin 2/3 din suprafaţă 
; apoi se fixează placa pe perete în locul respectiv, prin apăsarea cu mîna şi printr­o uşoară ciocănire 
cu minerul mistriei astfel ca surplusul de mortar să iasă deasupra, şi în dreptul plăcii. La terminarea 
montării fiecărui rînd de plăci, surplusul de mortar se netezeşte cu mistria pe suprafaţa de placare a 
rîndului  următor.  Se  recomandă  ca  minerul  mistriei  să  fie  îmbrăcat  cu  un  înveliş  de  cauciuc.  De 
asemenea, mortarul de legătură dintre plăci şi stratul suport nu trebuie să formeze un cîmp continuu, 
ci  trebuie  să  aibă  întreruperi  în  dreptul  rosturilor,  pentru  ca  în  acest  fel  să  se  limiteze    contracţia 
mortarului. 
5.22.  Plăcile  trebuie  să  fie  fixate  pe  perete  cu  striurile  de  pe dos orizontale  (în  afara  cazului 
cînd desenul feţei văzute impune o anumită orientare). 
Eventualele  goluri  rămase  în  dosul  plăcilor  se  vor  completa  cu  mortar,  după  executarea 
fiecărui rînd, cu ajutorul mistriei, pe la partea superioară a plăcilor. 
5.23.  Aplicarea plăcilor de faianţă cu paste subţiri adezive, în amestec cu polimeri, pe pereţi 
de beton cu faţa plană şi netedă sau pe pereţi de zidărie, a căror suprafeţe au fost aduse la planitate 
prin lucrările de pregătire, se va face pe un strat de şpriţ conform pct. 5.6 şi 5.9 ; grosimea acestui 
strat va fi de 3 ... 5 mm. 
Aplicarea plăcilor se poate face cu una din următoarele două paste adezive, pasta A cu Aracet 
DP 25 şi pasta B cu Romacril ER. 
A.   Plăcile de faianţă (majolică) şi suprafala peretelui cu stratul de şpriţ uscat, se amorsează în 
prealabil cu o soluţie de Aracet DP 25 (D 50), cu apă în dozaj volumetric de 1 : 3. Amorsa se lasă 
1—2 ore să se usuce pe perete (1 oră vara şi 2 ore în anotimpurile'reci sau umede), iar pe spatele plă­ 
cilor se lasă să se usuce 1/2 oră ... 1 oră (vara şi respectiv în anotimpurile reci sau umede), plăcile 
fiind mai poroase absorb amorsa mai repede. 
Plăcile se aplică cu următoarea pastă adezivă ; ciment : nisip 0—1 mm : Aracet DP 25 : apă, în 
proporţie volumetrică 5 părţi : 2 părţi : 1 parte : 2 ...3 părţi. 
După  amestecarea  componenţilor  uscaţi  (nisipul  cu  cimentul)  se  adaugă  componenţii  lichizi 
(Aracetul  cu  apă  1,5...2  .părţi)  cînd  Aracetul  este  mai  puţin  vîscos  ;  cînd  Aracetul  este  mai  gros 
trebuie adăugat apă pînă la 3 părţi. 
Pasta se aplică pe spatele plăcilor în grosime de 3 ... 5 mm. 
La prepararea compoziţiei de şpriţ şi a pastei adezive se va folosi ciment PA 35. 
B.   Plăcile de faianţă se imersează în prealabil în apă, timp de 1—2 ore. După aceea plăcile se 
aplică pe stratul de şpriţ cu o pastă avînd compoziţia : ciment : nisip 0—1 mm : Romacril ER : apă, 
în proporţie volumetrică 1 parte : 4 părţi : 1 parte : 0,5 ... 1 parte. 
Pasta se aplică pe spatele plăcilor în grosime de 3 ... 5 mm. 
Tehnologia de montaj a plăcilor va fi similară cu cea de la pct. 5.14 ... 5.20. 
5.24.    Pentru  completări  la  colţurile  intrînde  sau  ieşinde  ale  încăperii,  precum  şi  la  aşezarea 
plăcilor cu rosturi alternante, plăcile de faianţă se vor tăia  la dimensiunile  necesare. Pentru tăierea 
plăcilor se va folosi tăietorul cu diamant sau dispozitivul cu rolă clin trusa de scule pentru aplicarea 
plăcilor ceramice (6 Martie—Timişoara) ; tăierea se va face cu placa aşezată cu faţa smălţuită în sus, 
după care se întoarce placa cu faţa în  jos  şi ţinînd­o în palmă  se  loveşte  cu ciocanul de 30 g de­a 
lungul liniei corespunzătoare tăieturii din smalţ, provocînd ruperea ei la dimensiunile necesare. 
5.25.   Găurirea plăcilor pentru trecerea ţevilor, pentru fixarea suporturilor metalice etc. se va 
face cu ciocănelul de faianţar prevăzut cu cioc din oţel dur, iar lărgirea acestor găuri se va face cu un 
cleşte special (fig. 17). 
5.26.  După ce s­au fixat 3—4 rînduri de plăci  se va  verifica planitatea  suprafeţei placate cu 
dreptarul de 2 m lungime,   atît   în   drecţia   verticală   cît  şi   în   direcţia  orizontală.
5.27.    După  cea  5—6  ore  de  la  montare,  resturile  de  mortar  de  pe  suprafaţa  plăcilor  se  vor 
curăţa  prin  frecare  cu  o  cîrpă  umezită  ;  eventualele  pete  de  grăsime  se  vor  curăţa  cu  derivaţi  de 
petrol (benzină sau petrosin) şi apoi cu apă. 
5.28.    Umplerea  rosturilor  orizontale  precum  şi  a  rosturilor  verticale  (în  prelungire  sau 
alternante)  se  va  face  ulterior  cu  ciment  alb,  folosindu­se  o  pensulă  cu  peri  moi  şi  un  şpaclu  din 
material plastic. Această operaţie se  va executa la un interval de timp de 6—8 ore de la începerea 
aplicării, după ce s­a executat întreaga suprafaţă a placajului în încăperea respectivă. 
După o oră de la rostuire se va şterge de asemenea suprafaţa placajului cu o cîrpă umezită în 
apă. 
Etanşarea între peretele placat şi rebordul căzii de baie se va face cu o pastă de ciment—Aracet 
DP 25 în dozaj 5 :1 şi apă pînă la consistenţa de lucru sau cu chitul ALUTCHIT. 

Aplicarea plăcilor ceramice CESAROM. Condiţii generale pentru aplicarea placajului 
ceramic CESAROM 

5.29.    Aplicarea  plăcilor  CESAROM  se  va  face  după  detaliile  de  arhitectură  din  proiect, 
trasîndu­se  în  prealabil  liniile  verticale  şi  orizontale  de  la  care  se  începe  placarea  sau  se  schimbă 
culoarea, forma plăcilor etc. trasarea se face cu aparate şi unelte de trasare adecvate, care să asigure 
o  suficientă  precizie  pentru  încadrarea  în  abaterile  admise.  La  trasare  se  recomandă  folosirea 
bolobocului metalic, aplicarea acestuia  pe  suprafaţa  grundului  făcîndu­se   prin  intermediul unui 
dreptar de 1,20 m lungime. 
De asemenea, se recomandă ca firul cu plumb să fie montat pe un dreptar, conf. fig. 10. Nu se 
admit decît dreptare confecţionate ca atare din lemn uscat cu fibre paralele, avînd muchii vii, perfect 
rectilinii şi paralele. 
Marcarea liniilor delimitative se va face cu ajutorul dreptarelor sau a unei sfori pudrate cu praf 
colorat (negru de fum, etc.). In acest  scop se poate folosi ruleta  cu sfoară la care praful colorat se 
introduce în corpul ruletei. 
5.30.    Aplicarea  plăcilor  CESAROM  se  va  face  în  panouri  lipite  pe  hîrtie,  pentru  plăcile  cu 
dimensiuni  pînă  la  40  X  40  mm  inclusiv  lipite  pe  benzi  de  hîrtie  pentru  plăcile  de  margine  cu 
muchie rotunjită şi bucată cu bucată pentru cele cu dimensiuni mai mari de 40 X 40 mm sau unele 
piese speciale (plăci cu două muchii adiacente rotunjite sau plăci netede de racordare). 
5.31.    Aplicarea  plăcilor  ceramice  pe  suprafeţele  interioare  ale  pereţilor  se  va  face  conform 
proiectului, fie sub formă de lambriuri de 1,20 ; 1,60 sau 1,80 m înălţime, fie pe întreaga înălţime a 
pereţilor.  In  cazul  în  care  placarea  se  execută  la  înălţimea  de  peste  1,80  m  se  vor  utiliza  schele 
interioare demontabile, alcătuite din piese uşor manevrabile, pentru a se evita degradarea lucrărilor 
executate  anterior  (pardoseli,  placaje,  obiecte  sanitare  etc).  Totodată  se  vor  lua  măsuri  pentru 
protejarea obiectelor sanitare montate. 
Aplicarea  panourilor  de  plăci  ceramice  se  va  face  în  rîn­duri  orizontale,  putîndu­se  adopta 
ordinea de montare fie de jos în sus, fie de sus în jos, în funcţie de racordare, obligate şi de măsura 
în care aceste racordări sînt mai pretenţioase fiind uşor vizibile. 
In  fig.  11  se  indică  orientativ,  pentru  cazuri  curente  diferitele  posibilităţi  ale  ordinii  de 
montare. 
Panourile  cu  plăci  avînd  dimensiunile  mai  mari  de  28  X 28  mm  se  vor  monta  de  jos  în  sus 
existînd pericolul ca pînă la întărirea pastei ele să alunece sub greutatea proprie. 
Aplicarea plăcilor bucată cu bucată se va face in rînduri orizontale începînd de jos în sus.
Fig. 11. Diferitele  posibilităţi   ale  ordinei  de  montare  a   placajelor  interioare ; ordine de 
montare  curentă ;  ordine de montare  posibilă. 

Dacă  aplicarea  plăcilor  se  face  de  jos  în  sus,  primul  rînd de panouri  sau de placi  se  va 
aplica : 
— de la marginea superioară a plintei sau scafei (în cazul în care aceasta este executată, 
sau 
— de  la  marginea  superioară  a  unui  dreptar  de  lemn,  montat  orizontal  şi  la  nivel, 
rezemat  pe  pardoseală,  cu  marginea  superioară  la  nivelul  viitoarei  plinte  (în  cazul  în  care 
aceasta se execută după terminarea placajului). 
Placajul  se  poate  aplica  şi  pînă  la  nivelul  pardoselii  fără  plintă  sau  scafă,  însă  această 
soluţie nu este recomandabilă deoarece se pot produce infiltraţii de apă în pardoseală (la băi, 
bucătării),  dacă  racordarea  nu  este  corect  executată,  iar  porţiunea  inferioară  a  placajului 
poate  fi  uşor deteriorată  sau  murdărită  în  timpul  exploatării.  Pardoseala,  în  acest  caz,  va  fi 
executată înaintea placajului, trebuind să se dea o atenţie
deosebită asigurării unei muchii rectilinii la racordarea ei cu peretele (fără ondulări în plan vertical 
sau abateri de la orizontalitate). 
5.32.    Aplicarea  plăcilor  ceramice  pe  faţade;  ordinea  de  montare  se  stabileşte  în  funcţie  de 
profile,  balcoane,  logii  etc,  urmărindu­se  ca  rosturile  de  lucru  să  fie  plasate  în  porţiuni  unde 
continuitatea suprafeţei este ruptă fie de profile, fie de schimbările de culoare ale placajului, etc. In 
fig. 12 se indică orientativ, pentru cazuri curente, diferite posibilităţi ale ordinei de montare. 
Proiectantul  va  alege  distanţa  între  profile  un  multiplu  de  rînduri  de  plăci,  spre  a  se  evita 
tăierea plăcilor la ultimul rînd de langă profilul superior al porţiunii placate. La partea superioară a 
schelei  se  va  executa  o  acoperire  provizorie,  pentru  a  se  asigura  protecţia  suprafeţelor  pe  care  se 
execută grundul sau placajul de acţiunea precipitaţiilor atmosferice. De asemenea, se vor prevedea la 
nivelul la care se execută placarea elemente de protecţie împotriva razelor solare, pentru ca lucrările 
de grunduire sau placare a faţadei să se execute la umbră. 
5.33.  La aplicarea plăcilor, grundul trebuie să fie întărit suficient, dar totuşi să aibă o umiditate 
de 5 ... 6% măsurată cu aparatul tip „Higromette". 
Informativ, se poate constata că grundul are umiditatea necesară, stropind o mică cantitate de 
apă pe suprafaţa lui; aceasta nu trebuie să fie absorbită imediat.
Aplicarea plăcilor livrate lipite pe panouri de hîrtie 

5.34.  Panourile de plăci ceramice lipite pe hîrtie se vor aplica pe stratul suport cu o pastă de 
ciment, cu adaos de 25% var­pastă de consistenţă 12 cm (fără nisip), care va fi întinsă pe suprafaţa 
peretelui într­un strat uniform de cea 5 mm grosime pe porţiuni care să poată fi placate înainte de 
priza cimentului (cea 4 m 2 ). 
Se recomandă ca suprafaţa grundului să fie executată foarte îngrijit, în care caz grosimea pastei 
poate fi redusă la 3 mm, ceea ce măreşte siguranţa planităţii suprafeţei placate ; grosimi sub 3 mm 
nu se admit. 
Pentru asigurarea aplicării pastei în  grosimi uniforme, se recomandă folosirea de  ghidaje din 
şipci de lemn (lamele de parchet cu  grosimi de 5 mm) sau din fire de material plastic cu secţiune 
circulară de 5, respectiv 3 mm diametru. Acestea se fixează la nivel pe suprafaţa grundului, din loc 
in loc, cu pastă de ipsos. 
Înainte de a fi aplicate, panourile de plăci ceramice se vor introduce într­un vas cu apă timp de 
30 secunde (fig. 13). Pentru a se evita ruperea hîrtiei, panoul se va îndoi în jumătate, cu hîrtia spre 
interior,  avîndu­se  grijă  ca  îndoirea  să  se  facă  de­a  lungul  rostului  dintre  plăci  (din  mijlocul 
panoului), (fig. 14). 
Fiecare panou trebuie separat introdus în vasul cu apă, iar cufundarea nu trebuie să dureze mai 
mult  de 30  secunde deoarece  se  poate produce  înmuierea  excesivă  a  adezivului  cu  care  sînt  lipite 
plăcile şi desprinderea lor de pe hîrtie. Operaţia de cufundare a panourilor se poate executa de către 
un muncitor auxiliar, care le dă pe rînd faianţarului pe măsura aplicării lor. 
Umezirea plăcilor se poate face şi prin  introducerea panourilor neîndoite într­o tavă metalică 
cu  un  fund  intermediar  din  tablă  perforată.  Tava  se  aşează  orizontal  şi  va  conţine  apă  suficientă 
pentru udarea plăcilor pe toată grosimea fără a umezi hîrtia (fig. 13). 

Panoul se introduce în apă pe tabla perforată, cu hîrtia în sus, iar la scoatere (după 30 secunde) 
se va îndoi la jumătate, ca mai sus. 
5.35. Fiecare panou de plăci, îndoit la jumătate, se va pensula pe spate cu lapte de ciment, apoi 
se va aplica peste pasta de ciment. Dacă montarea se face de jos în sus, panoul se va aplica cu latura 
orizontală inferioară rezemată de muchia.
plintei  sau  dreptarului,  îndoitura  panoului  fiind  verticală.  După  aceea  se  va  dezdoi  lateral 
cealaltă jumătate a panoului şi se va aplica peste pasta de ciment (fig. 1­1 a). 
Dacă montarea se  face de sus în  jos, panoul se va aplica peste pasta de ciment, cu latura 
opusă îndoiturii,  la  limita superioară a porţiunii de placat, astfel ca îndoitura să fie paralelă cu 
aceasta  ;  apoi  se  va  dezdoi  în  jos  cealaltă  jumătate  a  panoului  şi  se  va  aplica  peste  pasta  de 
ciment (fig.  14 b). 
5.36. Panourile următoare în acelaşi rînd orizontal se vor aplica în acelaşi mod, avîndu­se 
grijă  ca  rosturile  dintre  panouri  să  aibă  aceeaşi  lăţime  ca  şi  rosturile  dintre  plăcile  lipite  pe 
panourile  respective.  Se  va  da  atenţie  ca  rosurile  orizontale  dintre  plăcile  panoului  ce  se 
montează  să  cadă  exact  în  prelungirea  rosturilor  dintre  plăcile  panourilor  montate  anterior  pe 
acelaşi rînd. 
5.37.  Fiecare  panou  de  plăci  se  va  bate  uşor  după  aplicare,  în  special  la  racordarea  cu 
panourile alăturate, pentru ca feţele văzute ale tuturor plăcilor panoului să fie situate în acelaşi 
plan cu al panourilor vecine. 
Baterea se poate face cu o drişcă sau cu un bătător de lemn   de   stejar   (fig.   15)   cu   faţa 
de   batere   perfect   plană. 
5.38. Rîndul următor de plăci se va aplica în acelaşi mod, începînd cu o jumătate de panou, 
pentru a se realiza ţeserea panourilor şi a  se evita realizarea unui rost vizibil pe înălţimea mai 
multor panouri.
Panourile se  vor rezema pe muchia superioară a panourilor din rîndul montat anterior (în 
cazul aplicării de jos în sus), sau se vor ghida de muchia inferioară a panourilor din rîndul montat 
anterior (în cazul aplicării de sus în jos). 
Se va da atenţie ca rosturile verticale dintre plăcile panoului ce se montează să cadă exact 
în prelungirea rosturilor între plăcile panourilor din rîndul montat anterior. 
5.39. După 15—30 minute de la montare, hîrtia de pe faţa panourilor se va uda cu ajutorul 
unui burete (bidinea, cîrpă îmbibată cu apă, şi se va îndepărta prin tragere în direcţia dungilor 
imprimate pe hîrtie, apucînd­o de la un colţ). 
Dacă hîrtia nu se dezlipeşte cu uşurinţă, se va îndepărta prin frecare cu o perie udată în apă, 
avînd firele din material plastic. 
Este interzisă folosirea în acest scop a periilor cu fire din sîrmă care pot deteriora smalţul 
plăcilor. 
5.40.La fiecare rînd orizontal, după dezlipirea hîrtiei se va verifica : 
—  orizontalitatea  marginii  superioare  (sau  inferioare)  a  rîndului  respectiv,  cu  dreptarul  şi 
bolobocul;  poziţia  plăcilor  ce  eventual  depăşesc  linia  orizontală  se  va  rectifica  printr­o  batere 
uşoară cu bătătorul în dreptarul aşezat peste (sau sub) muchia plăcilor din panoul respectiv (fig. 
16) ; 
—  continuitatea  rosturilor  orizontale  şi  verticale  dintre  plăcile  panourilor,  cu  cele  din 
panourile vecine ; corectarea poziţiei plăcilor ,se va face printr­o trecere cu muchia şpaclului în 
rest de­a lungul dreptarului aşezat în lungul rostului respectiv (fig. 16) ;
— poziţia  corectă  a  plăcilor  faţă  de  nivelul  general  al  suprafeţei  placajului;  cele  a  căror 
poziţie nu este corectă se vor îndrepta prin ciocănire uşoară cu coada mistriei, iar dacă acest lucru 
nu  este  posibil  se  vor  scoate  cu  vîrful  mistriei  şi  se  vor  monta din  nou  aplicîndu­se  pe  spate o 
cantitate mică de pastă de ciment cu adaos de 25% var pastă ; 
— planitatea  suprafeţei  placate,  cu  ajutorul  dreptarului  şi  bolobocului  ;  dacă  suprafaţa  nu 
este plană se va rectifica porţiunea respectivă prin baterea uşoară a plăcilor cu drişca metalică sau 
cu bătătorul, conf. pct. 5.37. 
Verificarea se va face imediat după scoaterea hîrtiei de pe panourile din rîndul respectiv, atît 
timp  cît  pasta  de  ciment  nu  a  făcut  priză,  pentru  a  fi  posibile  rectificările  necesare  fără 
compromiterea aderenţei plăcilor. 
5.41.  După  terminarea  placării  porţiunii  pe  care  s­a  aplicat  pasta  de  ciment  rosturile  dintre 
plăci  se  vor  umple  cu  lapte  de  ciment  au  ciment  alb,  cu  sau  fără  amestec  de  pigmenţi  minerali, 
folosindu­se  o  pensulă  cu părul  moale  sau 

un  şpaclu  din  material  plastic.  Excesul  de  lapte  de  ciment  se  va  îndepărta  cu  o  cîrpă  umezită, 
imediat după uscarea laptelui de ciment din rosturi. 
5.42. In  cazul  cînd  pe  lungimea  peretelui  nu  intră  un  număr  întreg  de panouri  se  vor  folosi 
benzi tăiate din panouri, avînd dimensiunile necesare. In cazul în care nu încape un număr întreg 
de plăci se vor monta în porţiunile mai puţin vizibile (pe colţurile intrînde, sub pervazurile uşilor 
etc.) plăci tăiate. 
5.43. Pentru tăierea plăcilor cu dimensiuni pînă la 28 × 28 mm inclusiv, se va folosi un cleşte
cu braţe lungi, avînd gura  cu  muchiile     ascuţite  si  confecţionate     din  oţel  tare (fig. 17). 
Pentru tăierea plăcilor cu dimensiuni de 40 X 40 mm sau 50 X 50 mm se va folosi dispozitivul 
de tăiat cu rolă. 
Dacă nu se dispune de rolă, tăierea smalţului plăcilor cu dimensiuni de 40 X 40 mm sau 50 
X 50 mm se poate face prinzînd placa într­o menghină şi zgîriind­o cu ajutorul unui zgîrieci ascuţit 
din oţel vidia plimbat de cîteva ori pe buza menghinei şi apăsat cu putere. 
5.44. La marginea superioară a placajului racordarea cu tencuiala se face de preferinţă cu plăci 
cu muchia superioara  rotunjită,  acestea fiind livrate  pe  benzi  de hîrtie  şi se  vor aplica deasupra 
ultimului rînd de plăci, la fel ca la plăcile în panouri. 
5.45. La  placarea  suprafeţelor  frînte  (nişe,  stîlpi,  şpaleţi  şi  altele)  se  va  începe  aplicarea 
panourilor de la un colţ ieşind 

(a se vedea ordinea indicată în fig. 18) ; aceasta pentru ca în cazul în care pe suprafaţa respectivă nu 
începe  un  număr  întreg  de  plăci,  ultimul  rînd  de  plăci  ce  urmează  a  fi  tăiate  să  se  găsească  spre 
porţiuni mai puţin vizibile (colţuri intrînde). Rîndul de plăci tăiate se va masca la colţul intrînd prin 
grosimea plăcilor ce se vor aplica pe cealaltă suprafaţă adiacentă colţului (fig. 18, detaliile a şi b). 
La colţurile ieşinde se vor folosi plăci cu muchia rotunjită aplicate la marginea placajului de pe 
una din suprafeţe, astfel ca acestea să acopere muchia plăcilor de margine de pe cealaltă suprafaţă 
adiacentă colţului (fig. 18 detaliile c şi d). 
5.46.  Panourile  ce  cad  în  dreptul  ţevilor  ce  ies  din  perete,  al  dozelor  etc,  se  vor  decupa, 
scoţîndu­se  numărul  minim  de  plăci  necesare;  după  montarea  panoului  decupat,  porţiunea  rămasă 
neplacată se completează cu plăcile rezultate din decupare, montate bucată cu bucată şi tăiată după 
conturul străpungerii. 
In fig. 19 se arată cîteva posibilităţi de decupare a panoului. 
Prin proiect se va prevedea ca toate străpungerile să fie mascate cu rozete metalice, iar traseele 
conductorilor  electrici  să  fie  astfel  alese,  încît  să  se  evite  ca  dozele  de  legătură  să  cadă  în  zonele 
placate sau, cînd aceasta nu este posibil, să fie amplasate în locuri cît mai ascunse.
Tăierea în jurul străpungerilor trebuie să se facă cu grijă, astfel ca marginile plăcilor tăiate să 
fie acoperite complet de rozete sau de căpăcelele întrerupătoarelor şi prizelor. 
5.47.  In  cazul  cînd  s­au  montat  dibluri  anterior  placării,  poziţia  lor  se  va  marca  pe  măsura 
executării  placajului  prin  cuie  care  se  închid  în  rosturile  dintre  plăci,  sau  prin  scoaterea  uneia  sau 
două plăci. 
Pentru străpungerea ulterioară a placajului de către şuruburile care fixează obiectele de dibluri, 
plăcile se vor găuri cu burghie de mînă sau electrice. 
Ori de cîte ori este posibil, se recomandă să se renunţe la diblurile de lemn şi să se folosească 
dibluri  din  material  plastic,  a  căror  introducere  se  poate  face  după  placare  în  găuri  practicate  cu 
burghie.

Aplicarea panourilor de plăci pe stîlpi rotunzi şi suprafeţe curbe 

5.48.  Pentru  executarea  grundului  se  vor  confecţiona  şabloane  turnate  din  pastă  de  ipsos  cu 
curbura respectivă, care se vor aplica cu pastă de ipsos, la nivel, la suprafaţa ce 

urmează a  fi  grunduită.  Aceste  şabloane  vor  servi  ca  ghidaj dreptarului la nivelarea grundului. 
5.49. La  stîlpii  rotunzi  se  vor  confecţiona  şabloane  din  pastă  de  ipsos,  în  formă  de  semicerc 
sau de  sector de  cerc,  în  funcţie  de diametru  stâlpului.  Grosimea  şablonului  de  ipsos  se  va  alege 
astfel  ca  încărcătura  de  grund  să  nu  depăşească  2  cm  iar  pe  perimetrul  şablonului  să  încapă  un 
număr întreg de plăci ceramice (fig. 20). 
După executarea grundului şabloanele se vor scoate şi locul se va completa cu mortar. 
5.50. Restul operaţiilor de montare a panourilor se vor executa ca şi la placarea pereţilor. 
Executarea pardoselilor cu panouri de plăci ceramice 
5.51. Aplicarea plăcilor ceramice la pardoseli se va face în condiţiile prevăzute la pct. 2.9. 
Pentru a uşura întreţinerea şi circulaţia, la executarea bordurilor decorative a pardoselilor, se 
vor folosi panouri de plăci sau benzi decupate din panouri, cu plăci de dimensiuni de 4 X 4 cm sau 
5 X 5 cm.
5.52. Panourile de plăci ceramice se vor aplica peste un strat de 3 cm grosime din mortar de 
ciment,  cu  dozaj  de  400  kg  ciment  la  m³,de  consistenţă  6  cm.  Stratul  de  mortar  se  va  nivela  cu 
dreptarul  tras  pe  fîşii  de  ghidaj  executate  în  prealabil,  astfel  ca  să  rezulte­suprafeţe  plane, 
respectîndu­se pantele de scurgere. 
Eventualele neregularităţi se vor netezi cu drişca de lemn. Sub dreptarul de 1,20 m lungime se 
admit cel mult 2 unde cu săgeata de max. 2 mm. 
5.53.   După  executarea  stratului de  mortar  nu  se admite  efectuarea  în  încăperile  respective  a 
unor  lucrări  de  zugrăveli,  tencuieli  etc,  care  pot  deteriora  stratul  suport  sau  îl  pot  murdări, 
compromiţînd aderenţa plăcilor ceramice. 
5.54.  Pe  suprafaţa  stratului  suport  se  trasează  liniile  de  delimitare  a  cîmpurilor  conform 
proiectului. 
5.55.  Aplicarea panourilor se  va  face pe un  strat de 3 mm grosime, din pastă de ciment, cu 
adaos de 5% var pastă, pe porţiuni care să poată fi placate înainte de priza cimentului (cea 4 m 2 ). 
5.56.  Panourile din plăci ceramice se vor introduce în apă timp de 30 secunde, după care vor fi 
pensulate  pe  spate  cu  lapte de  ciment.  Aplicarea  panourilor de plăci,  baterea  cu drişca,  asigurarea 
continuităţii rosturilor, îndepărtarea hîrtiei de pe panourile de plăci, corectarea rosturilor, a poziţiei 
plăcilor faţă de nivelul general al îmbrăcăminţii, a planităţii etc. se vor face conform indicaţiilor de 
la placarea pereţilor. 
5.57.    După  24  ore  de  la  aplicare  se  întinde  pe  suprafaţa  îmbrăcăminţii  un  lapte  de  ciment 
foarte  fluid,  cu  adaos  de  Aracet  E50,  care  se  introduce  în  rosturi  cu  ajutorul  periilor  cu  fire  din 
material plastic; excesul de lapte de ciment se va îndepărta. 
5.58.  Peste îmbrăcămintea astfel executată se aştern, în vederea protejării ei, foi de hîrtie. La 
darea în folosinţă aceste foi se vor îndepărta, iar suprafaţa placată se va spăla cu apă, cu cîrpe sau 
perii moi. Nu se vor folosi perii cu fire de sîrmă care pot deteriora smalţul plăcilor. 
Aplicarea  plăcilor  ceramice  cu  dimensiuni  mai  mari   de 40 X 40 mm montate bucată 
cu bucată 
5.59  Plăcile ceramice smălţuite cu dimensiuni mai mari de 40 X 40 mm nelipite în panouri pe 
hîrtie se vor aplica pe stratul suport cu mortar de ciment avînd dopajul de 400 kg ciment la m³ nisip 
(0 ... 3 mm), cu adaos de 0,05 (1/20) părţi în volum pastă de var (consistenţa 12 cm), la o parte de 
ciment. 
5.60.  Inainte  de  a  fi  aplicate  plăcile  ceramice  smălţuite  se  vor  introduce  într­un  vas  cu  apă, 
unde vor fi ţinute timp de 15 ... 30 min. 
5.61.    Aplicarea  plăcilor  ceramice  smălţuite  se  va  face  în  rînduri  orizontale  începînd  de  la 
colţuri,  de  jos  în  sus,  primul  rînd  de  plăci  rezemînd  pe  muchia  dreptarului  sau  plintei  (la  placări 
interioare). 
5.62.  Inainte de aplicarea plăcilor se va face pentru primul rînd de plăci o împărţire de probă a 
lungimii  peretelui  de  placat,  ţinîndu­se  seama  de  abaterile  la  dimensiuni  ale  plăcilor  şi  de 
dimensiunile şi abaterile probabile la dimensiuni ale rosturilor, astfel ca să rezulte un număr întreg 
de plăci ; în funcţie de aceasta se va varia grosimea rosturilor dintre plăci, care însă nu va trebui să 
depăşească 2 mm. 
Dacă peretele are lungimea mai mare de 4 m se recomandă folosirea unor calibre limitative, cu 
lungimea  egală  cu  un  submultiplu  din  lungimea  peretelui  şi  totodată  egală  cu  un  număr  întreg  de 
plăci plus rosturi (dimensiunea modulată a plăcii). 
5.63.   Pentru aplicarea primului rînd de plăci, în cazul in care peretele are lungimea mai mică 
de  4  m,  se  vor  monta  două  plăci  de  ghidaj,  la  extremităţile  acestui  rînd,  între  ele  aplicîndu­se 
celelalte plăci, de­a lungul unei sfori întinsă la partea superioară şi la faţa plăcilor de ghidaj.
La  pereţi  mai  lungi  de  4  m  se  vor  trasa  pe  toată  lungimea  peretelui,  cu  ajutorul  calibrului 
limitativ, extremităţile acestuia, precum şi reperi intermediari. In punctele trasate se vor fixa plăci de 
ghidaj, între ele aplicîndu­se celelalte plăci, ca mai sus. 
Fixarea plăcilor de ghidaj se va face astfel ca faţa lor să rezulte în acelaşi plan vertical, pentru 
aceasta, folosindu­se dreptarul şi bolobocul. 
5.64.  Rîndurile  următoare  de  plăci  se  vor  monta  rost  pe  rost,  plăcile  rezemînd  pe  rîndul  de 
plăci montat anterior. 
Pentru obţinerea planităţii şi orizontalităţii rîndurilor se vor monta plăci de ghidaj  la distanţa 
de cea 4  m  între ele, iar între acestea se vor aplica celelalte plăci de­a lungul unei sfori întinse la 
partea superioară şi la faţa plăcilor de ghidaj. 
5.65.   La fiecare 4 ... 5 rînduri de plăci montate se va verifica verticalitatea porţiunii placate cu 
ajutorul  firului  cu  plumb,  precum  şi  orizontalitatea  ultimului  rînd,  cu  ajutorul  dreptarului  şi  al 
bolobocului. 
5.66.  Pentru montarea unei plăci se va aplica pe spatele acesteia, cu mistria de faianţar, mortar 
de  grosime  de  cea  1,5  cm,  în  aşa  fel  încît  să  acopere  cel  puţin  2/3 din  suprafaţă  ;  apoi  se  va  fixa 
placa  de  perete  în  locul  respectiv,  prin  apăsarea  cu  mîna  şi  printr­o  ciocănire  cu  minerul  mistriei, 
astfel ca mortarul să ajungă la grosime de cea 1 cm şi să umple complet spatele plăcii, iar surplusul 
de mortar să iasă la partea superioară şi în dreptul plăcii ; acesta se va îndepărta apoi cu mistria. Se 
recomandă ca minerul mistriei să fie îmbrăcat cu un înveliş de cauciuc. 
Dacă grundul este uscat, pe măsura aplicării plăcilor, se va  aplica   în   prealabil  un  şpriţ   de 
ciment  foarte  fluid. 
5.67.  Racordarea  rîndurilor  de  plăci  la  colţurile  ieşinde  se  va  face  utilizîndu­se  plăci 
speciale cu unul din canturile smălţuite (fig. 21). La primul rînd de plăci de la marginea superioară a 
placajului se utilizează, pentru realizarea colţului ieşind, plăci cu două canturi smălţuite. 

Fig. 22: Detaliu  de  racordare  la  colţ  intrînd  a   plăcilor  cu  dimensiuni mai mari de 40 X 40 
mm.
5.68.  La placarea suprafeţelor frînte (nişe, stîlpi, şpaleţi etc.) aplicarea plăcilor se va începe 
de  la  colţurile  ieşinde.  Dacă  lungimea  porţiunii  de  placat  este  mai  mică  şi  nu  se  poate  realiza 
placarea cu un număr întreg de plăci se va proceda astfel : 
—  la  colţurile  intrînde  de  la  ultima  placă  întreagă  se  va  monta  oblic  la  45°  o placă  tăiată  (la 
dimensiunea  necesară)  dintr­o  placă  fără  relief,  de  aceeaşi  culoare  şi  dimensiuni  :  pe  cealaltă 
suprafaţă adiacentă colţului placarea  se  va începe de la marginea plăcii montate oblic (fig. 22). 
Tăierea plăcilor se va face cu rola, conform celor arătate la pct. 5.43. 
5.69.  In jurul ţevilor de instalaţii, consolelor, obiectelor sanitare sau aparatelor electrice se vor 
folosi  plăci  fără  relief,  de  aceeaşi  culoare  şi  dimensiuni,  care  se  vor  tăia  după  conturul  respectiv. 
Tăierea se va face cu grijă, astfel ca gaura rezultată să poată fi mascată prin acoperirea cu rozete, în 
cazul ţevilor de instalaţii, respectiv cu capetele prizelor, întrerupătoarelor etc. 
5.70.   Racordarea placajelor cu pervazurile uşilor se va face în funcţie de detaliul respectiv din 
proiect, cu plăci avînd relief sau avand acest lucru nu este posibil, cu plăci fără relief avînd aceeaşi 
culoare şi aceleaşi dimensiuni. 

Aplicarea   placajelor   de   faianţă,   majolică  şi  CESAROM pe pereţi din elemente de b.c.a. 

5.71.    Aplicarea  placajelor  (faianţă,  majolică,  CESAROM), pe  elemente  plane  de  b.c.a  şi  pe 
zidărie  din  blocuri  mici  din  b.c.a  se  va  face  după  efectuarea  lucrărior  pregătitoare,  conform 
punctelor 5.3 ... 5.5, cu următoarele mortare şi tehnologie de lucru : 
a) pe elemente plane din b.c.a : 
—  şpriţ de ciment preparat din ciment  :  nisip 0—1 mm : Aracet DP 25, în dozaj 1:3: 0,15 şi apă 
pînă la consistenţa de 12—14 cm ; se aplică cu mistria, din stropire, un strat de 2—3 mm grosime ; 
—  mortar adeziv preparat din nisip 0—1 mm ; ciment : var pastă Aracet DP 25, în dozaj volumetric 
2:4:2:  0,50  şi  apă  pînă  la  consistenţa  de  10—12  cm  ;  se  aplică  cu  mistria  un  strat  de  8—10  mm 
grosime ; 
—  placajul ceramic CESAROM lipit pe hîrtie se umezeşte în prealabil în apă timp de 30 secunde, 
după  care  se  aplică  prin  presare  pe  mortarul  adeziv,  proaspăt,  conf.  tehnologiei  de  la  pct.  5.34  ... 
5.47. 
Placajul ceramic CESAROM. livrat nelipit pe hîrtie se umezeşte în prealabil în apă timp de 1 
oră, după care se aplică cu mortarul adeziv aplicat cu mistria, pe spatele fiecărei plăci peste stratul 
de mortar adeziv aplicat pe perete în grosime ele 5 mm şi netezit, conf. tehnologici de la pct. 5.61 ... 
5.70. 
Placajul de faianţă (majolică) se umezeşte în prealabil în apă timp de 1 oră, după care se aplică 
cu  mortarul  adeziv  aplicat  pe  spatele  fiecărei  plăci,  peste  şpriţul  de  ciment  dat  pe  perete,  conf. 
tehnologiei de la pct. 5.13 ... 5.28. 
b) pe zidărie din blocuri mici din b.c.a : 
—  şpriţ de ciment preparat din ciment: nisip 0—3 mm : Aracet DP 25, în dozaj 1 :4 :0,3 şi apă pînă 
la consistenţa de 11—13 cm ; grosimea şpriţului va fi de 2—3 mm ; 
—  mortar de fixare a plăcilor, preparat cu aceeaşi compoziţie ca la şpriţ avînd însă o consistenţă de 
7—8 cm şi grosimea stratului de 20 mm ; 
—  mortar adeziv preparat din  nisip 0—1 mm ; ciment :  var pastă : Aracet DP 25, în dozaj 2:4:2: 
0,50 şi apă pînă la consistenţa 10—12 cm; se aplică cu mistria un strat de 8—10 mm grosime ; 
—  placajul ceramic CESAROM, lipit pe hîrtie sau nelipit şi placajul de faianţă, .umezite şi aplicate 
ca la lit. a cu mortar adeziv, însă peste stratul de mortar de fixare.
6.  EXECUTAREA  PLACĂRII  PANOURILOR    MARI  DE  BETON  IN  FABRICI  DE 
PREFABRICATE 

6.1.  Placarea panourilor mari (de beton) cu panouri de plăci ceramice CESAROM se poate face : 
—  cu placajul aplicat la faţa superioară a panoului de beton (tehnologia de turnare cu faţa placată în 
sus); 
— cu placajul aşezat pe fundul cofrajului (tehnologia de turnare cu faţa placată în jos). 

Indicaţii pentru proiectare 

6.2.  La  întocmirea  proiectelor  pentru  finisarea  panourilor  mari de  beton  cu  panouri  de  plăci 
ceramice, proiectantul va avea în vedere următoarele : 
a)  Suprafeţele ce urmează a fi placate vor fi modulate pe cît posibil în funcţie de dimensiunile 
panourilor de plăci ceramice lipite de hîrtie. In cazul în care suprafaţa respectivă nu poate cuprinde 
un număr întreg de panouri ea se va completa cu benzi tăiate din panourile de plăci. 
b)  Contururile  suprafeţelor  placate  (fie  de  jur  împrejurul  panoului  de  beton,  fie  în  jurul 
golurilor — ferestre etc.), trebuie astfel tratate încît să se ţină seama de faptul că plăcile montate pe 
contur se vor desprinde, dacă cantul lor nu este fixat în mortar (fig. 23). 

Fig. 23. încadrarea   conturului   panoului   mare   cu mortar. 

Proiectantul,  în  rezolvarea  panoului  mare,  poate  adopta  şi  soluţii  prin  care  să  asigure 
acoperirea marginii plăcilor cu elemente constructive (fig. 24). 
c)  în  cazul  cînd  pe  acelaşi  panou  mare  se  prevăd  placaje  cu  desene  sau  finisaj  din  placaj 
ceramic combinat cu alte finisaje (betoane raşchetate, sablate, buciardate, aplicări de cribluri de 
roci  diverse  colorate,  etc),  se  vor  da  detaliile  şi  cotele  necesare  pentru  trasarea  corectă  a 
suprafeţelor respective. 
6.3.  Proiectantul  va  întocmi  panotajul  panourilor  de  plăci  ceramice  în  cazul  suprafeţei 
panoului mare astfel : 
—  împărţirea  suprafeţei  panoului  mare  în  câmpuri  care  să  cuprindă  un  număr  de  plăci 
întregi;
—  obţinerea unui număr minim de tipuri de lăţimi de benzi şi panouri de plăci ceramice; 
—  succesiunea montajului panourilor de plăci ceramice pe cîmpuri, astfel încît la montaj să 
se poată compensa pe parcurs abaterile în vederea evitării cumulării lor. 
In fig. 25 se dă un exemplu de realizare a panotajului unui panou mare. 
6.4.  La proiectarea panourilor mari la care placarea se realizează prin aşezarea placajului pe 
fundul cofrajului, proiectantul va ţine seama de următoarele : 
—la  întocmirea  panotajului  de  plăci  ceramice  conf.  pct.  6.3  se  va  avea  în  vedere  că, 
compoziţia decorativă este văzuta din spate în timpul montajului, deci inversat stînga­dreapta;
— la stabilirea structurii panoului, grosimea stratului  de beton exterior se va prevedea de cel 
puţin 6 cm, astfel încît între spatele plăcilor ceramice şi plasa de armături să existe suficient beton 
de  acoperire,  pentru  ca prin  montarea  armăturii  să  nu  fie  mişcate  panourile  ceramice  din  poziţia 
iniţială ;
— panoul de beton trebuie să aibă o profilaţie a conturului cît mai simplă, pentru ca betonarea 
marginilor panoului de beton să se poală face complet şi uşor, iar decofrarea să se poată efectua fără 
dificultăţi şi deteriorări ale marginilor care să antreneze şi placajul ceramic. 

Aplicarea placajului 

6.5.  Pentru  placarea  panourilor  de  beton  destinate  unei  aceleiaşi  faţade  se  vor  folosi 
numai panouri de plăci ceramice din acelaşi lot omogenizat. 
Folosirea panourilor din plăci din alt lot se va putea face numai pe faţade diferite ale aceluiaşi 
bloc sau pe porţiuni de faţadă la care diferenţele de nuanţe sînt mai puţin vizibile, în nici un caz în 
cadrul aceluiaşi panou mare. 
In acest scop, fabrica de panouri mari va depozita cutiile cu panouri de plăci pe loturi. 
Benzile din panourile de plăci ceramice se croiesc din ponouri întregi şi se depozitează în 
stive, pe tipuri de lăţimi, lîngă locul de lucru. 
6.6.Placarea panourilor mari turnate cu faţa placată în sus se va executa astfel : 
a)  După  turnarea  şi  vibrarea  ultimului  strat  de  beton  de  la  partea  superioară  a  structurii 
panoului mare, dacă pe suprafaţa betonului apare exces de apă se va răspîndi un amestec de nisip (0 
... 1 mm) şi ciment (fără apă), în raport de 3:1, care se va  nivela cu un dreptar ghidat de marginea 
cofrajului, a cărui muchie să fie corelată faţă de nivelul final al panoului cu grosimea placajului (fig. 
26). 

Se  vor  corecta  denivelările  cu  drişca  de  lemn.  Suprafaţa  astfel  nivelată  trebuie  să  fie  umedă, 
astfel că pudrată cu un strat de 1 ...3 mm de ciment aceasta să se hidrateze complet formînd o pastă. 
Consistenţa stratului ce rezultă pe această cale trebuie să fie astfel încît plăcile ce se vor monta să 
nu se împlînte în beton la baterea definitivă, ci numai în pasta de ciment care trebuie să pătrundă în 
rosturile dintre plăci. 
b) Se trasează pe suprafaţa panoului mare contururile cîmpurilor ce urmează a fi placate, conf. 
detaliului de panotaj proiectat. Trasarea se poate face cu ajutorul sforii, pudrate cu praf colorat sau 
cu alte mijloace. 
Pe  contururile  unde  plăcile  sînt  racordate  cu  mortar  şi  la  marginile  dintre  supraţele  placate  şi 
cele prevăzute cu alt finisaj se vor plasa şipci pentru delimitarea panourilor (fig. 27)­ 
c)  Aplicarea  panourilor  de  plăci  ceramice  şi  a  benzilor  de  panouri  se  va  face  înainte  de 
începerea  prizei  pastei  de  ciment.  Fiecare  panou  sau  bandă  de  panou  se  va  introduce,  înainte  de 
aplicare,  într­un  vas  cu  apă  timp  de  cea  30  secunde,  conf.  pct.  5.34  şi  se  pensulează  pe  spate  cu 
lapte de ciment, conf. pct. 5.35.
Aplicarea panourilor de plăci ceramice se va face cu hîrtia în sus, în ordinea arătată în detaliul 
de panotaj (a se  vedea exemplul din  fig. 25), avîndu­se grijă să  se asigure continuitatea rosturilor 
dintre plăcile panoului ce se montează, cu ale plăcilor din panourile montate anterior. 
Baterea panourilor pentru fixarea în pasta de ciment, precum şi asigurarea planităţii se va face 
conf. pct. 5.37. 

Fig. 27. încadrarea conturului panoului mare cu şipci.

d)  Indepărtarea hîrtiei de pe faţa panourilor de plăci ceramice se va face atunci cînd pasta de 
ciment  s­a  întărit  suficient  încît  plăcile  să  nu  se  smulgă  odată  cu  hîrtia,  dar  este  însă  destul  de 
plastică  ca  să  permită  efectuarea  rectificărilor  necesare  fără  compromiterea  aderenţei  plăcilor. 
Indepărtarea se va face conf. pct. 5.39. 
Prin rectificare se va urmări continuitatea rosturilor dintre plăci, poziţia plăcilor faţă de nivelul 
general al placajului, planitatea, etc, conf. pct. 5.40. 
e)    Se  scot  şipcile  de  delimitare  a  părţii  placate  în  dreptul  contururilor  ce  se  protejează  cu 
mortar  şi  se  execută  tencuirea  acestor  benzi  de  încadrare.  De  asemenea,  se  scot  şipcile  care 
delimitează  suprafeţele  ce  se  finisează  prin  tencuieli,  etc.  şi  se  completează  cîmpul  cu  finisajul 
respectiv, atunci cînd acesta este  compatibil cu o aburire prealabilă (fig. 28). în caz contrar se  vor 
stabili instrucţiuni speciale. 
Cele  de  mai  sus  sînt  valabile  pentru  cazurile  curente;  pentru  cazurile  speciale,  producătorul 
panourilor mari poate adopta şi alte procedee de finisare, cu condiţia de a le experimenta şi elabora 
norme interne de fabricaţie, ce vor fi aprobate în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. 
f)  Panoul mare astfel pregătit se supune tratamentului termoumed de întărire. 
Intrucît prin aburire se reduce uneori din strălucirea plăcilor, atunci cînd acest lucru nu poate fi 
acceptat,  se  poate  admite  ca  aburirea  să  se  facă  înainte  de  scoaterea  hîrtiei,  în  care  caz  montarea 
panourilor de plăci ceramice trebuie să se facă cu mare precizie, întrucît o corectare ulterioară a ros­ 
turilor şi a poziţiei plăcilor nu mai este  posibilă.  In acest caz hîrtia trebuie perforată la intersecţia 
rosturilor dintre plăci, pentru a permite degajarea liberă a vaporilor în timpul aburirii, în aşa fel încît 
să nu se compromită aderenţa plăcilor. 
6.7. Placarea panourilor mari turnate cu faţa placată în jos se va executa astfel : 
a)  Se  curăţă bine  fundul  cofrajului  şi  se  execută  trasarea  cîmpurilor  ce  urmează  a  fi  placate, 
conf. detaliului de panotaj proiectat. 
b)  Se ung cu decofrol suprafeţele ce nu vor fi placate, avîndu­se grijă ca decofrolul să nu fie 
aplicat în exces. 
c)  Se introduce în apă, timp de 30 secunde, fiecare panou de plăci sau bandă de panou, conf. 
pct. 5.34. evitîndu­se udarea hîrtiei, după care se pensulează pe spate cu lapte de ciment, pe măsura 
aplicării lui pe fundul cofrajului. Aplicarea se va face cu hîrtia în jos, în ordinea arătată în detaliul de 
panotaj, avîndu­se grijă să se asigure continuitatea rosturilor dintre plăcile diverselor panouri. 
Pentru evitarea deplasării ulterioare a panourilor de plăci ceramice, se va lipi provizoriu fiecare 
panou, aplicînd pe fundul cofrajului o soluţie de silicat de sodiu, peste care se vor aşeza panourile cu 
hîrtia în jos. 
d)  Se completează cu mortar benzile de încadrare a conturului panoului mare sau a golurilor 
(dacă  acest  lucru  este  prevăzut  în  proiect).  In  ce  priveşte  tehnologia  completării  cîmpurilor  cu  alt 
finisaj, se vor respecta indicaţiile de la pct. 6.6. 
e)  Se aplică în prim strat, de cca 3 cm grosime, de beton plastic cu agregate pînă la 15 mm şi 
dozaj de 350 kg ciment la m 3 , avînd consistenţa corespunzătoare unei răspîndiri de 49—50 cm. 
Acest strat se  va turna cu grijă de la mică înălţime, astfel ca să  nu  se deplaseze panourile de 
plăci ceramice. Indesarea acestui strat, precum şi aşezarea ulterioară a celorlalte straturi componente 
ale  panoului  mare,  se  va  executa  în  funcţie  de  alcătuirea  generală  a  panoului  mare  şi  de  tipul  de 
platformă de turnare (sistem de vibrare  şi  încălzire). 
Producătorul  este  obligat  să  facă  experimentări  pentru  a  stabili  succesiunea  operaţiilor  şi 
măsurile  necesare  pentru  evitarea  deplasării  plăcilor    ceramice,  pe  baza    cărora    se    vor  elabora 
norme  interne  de  fabricaţie,  ce  vor fi  aprobate  în conformitate cu dispoziţiile în vigoare. 
f)    După  decofrare,  hîrtia  de  pe  faţa  panourilor  de  plăci  ceramice  se  va  îndepărta  conf.  pct. 
5.39. 
g)  Inainte  de  depozitarea  panourilor,  suprafeţele  placate  vor  fi  verificate;  se  vor  completa 
plăcile lipsă, iar cele denivelate se vor scoate cu dalta şi înlocui cu plăci montate cu pasta de ciment. 
6.8.  După decofrarea panourilor mari (şi îndepărtarea hîrtiei la cele turnate cu faţa placată în 
jos),  se  efectuează  umplerea  rosturilor  dintre  plăci  cu  lapte  de  ciment,  ciment  alb  sau  colorat  cu 
adaos  de  pigmenţi  minerali,  conf.  pct.  5.41.,  urmată  de  curăţirea  cu  cîrpa  umezită  a  suprafeţei 
placate. 
6.9.  Tratarea  ulterioară  a  suprafeţelor  care  nu  sînt  placate  (buciardare,  raşchetare,  sablare, 
zugrăvire, etc), se va face cu deosebită grijă, luîndu­se măsuri de protejare a suprafeţei, placate. 

7. EXECUTAREA PLACAJELOR CU MODELE DECORATIVE 

7.1.    Pentru  executarea de  placaje  cu  modele  decorative,  se  va  elabora proiectul  respectiv  la 
scara 1:1, desenîndu­se în acest scop un caroiaj avînd ochiurile egale cu dimensiunile modulate ale 
plăcilor,  pe  acest  caroiaj  se  va  executa  desenul  decorativ  dorit  în  culori,  care  se  va  împărţi  în 
sectoare cu dimensiuni corespunzătoare panourilor obişnuite, pentru plăcile respective. 
7.2.    Desenul  se  va  aşeza  pe  o  planşetă  şi  se  va  acoperi  cu  un  geam  semicristal  de  5  mm 
grosime. Pe geam se aşează o ramă metalică cu un grătar de sîrmă sau lamele din tablă de oţel, avînd 
ochiurile  de  dimensiunile  modulate  ale  plăcilor.  Grosimea  sîrmei  sau  a  lamelelor  se  va  lua 
corespunzător grosimii rosturilor dintre plăci. Sîrmele sau muchia superioară a lamelelor trebuie să 
se  găsească  la  1  ...  1,5  mm  mai  jos  decît  faţa  superioară  a  plăcilor  astfel  ca  să  se  permită  lipirea 
hîrtiei pe plăci, la asamblarea în panouri. 
7.3.  Plăcile ceramice (comandate în vrac în cantităţile şi culorile necesare realizării desenului) 
se vor aşeza cu faţa smălţuită în sus în ochiurile grătarului, în poziţia prevăzută în desenul colorat de 
sub foaia de sticlă. 
7.4. După  reproducerea  în  placaj  ceramic  a  desenului,  se  va  aplica  pe  suprafaţa  acestuia  o 
foaie de hîrtie lipită cu adeziv (comandate de asemenea de la fabrică odată cu plăcile ceramice). 
Foile  de  hîrtie  se  vor  lipi  astfel,  ca  la  fiecare  panou  să  rămînă  vizibile  marginile  acestuia  pe  o 
distanţă de cea 5 mm.
7.5. Panourile  se  vor  numerota  pe  hîrtie  într­o  anumită  ordine  care  va  trebui  respectată  la 
montarea lor, permiţînd astfel reconstituirea desenului. In acest  scop, numerotarea se va face cu 
cifre mari, conf. fig. 29, pentru a nu se monta desenul răsturnat. 

7.6.  După lipirea hîrtiei se va introduce în ramă deasupra panoului un fund rigid (din placaj, 
placă fibrolemnoasă, etc.) şi prin răsturnarea ramei metalice cu grătar se va scoate panoul pe fundul 
rigid cu hîrtia în jos. 
Manipularea panoului este interzisă timp de 24 ore, necesare pentru întărirea adezivului. 
7.7.  Montarea panourilor se va face în condiţiile arătate la cap. 5, dacă aplicarea se face direct 
pe  şantier,  sau  în  condiţiile  arătate  la  cap.  6,  în cazul  în  care  aplicarea  se  face  pe  panouri  mari  în 
fabrici de prefabricate. 
8.   SCULE   ŞI  DISPOZITIVE 

8.1.  Sculele  şi  dispozitivele  necesare  executării  placajelor  cu  plăci  ceramice  sînt  indicate  în 
anexă. 
9.  RECEPŢIA LUCRĂRILOR 

9.1.  La recepţionarea lucrărilor de placaje interioare şi exterioare din plăci ceramice smălţuite, 
comisia  de  recepţie  va  controla  aspectul  general  al  placajului  în  ceea  ce  priveşte  uniformitatea 
culorii  şi  corespondenţa  acestuia  cu  proiectul,  planitatea,  verificalitatea  sau  orizontalitatea 
suprafeţelor placate, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor pe pereţi. 
Verificarea  orizontalităţii  sau  verticalităţii  rosturilor  sau  a  suprafeţelor,  se  va  executa  cu 
ajutorul unui fir cu plumb, al nivelei cu bulă de aer şi al unui dreptar.
9.2.    Placajul  trebuie  să  prezinte  o  uniformitate  a  culorii  pe  întreaga  suprafaţă  ;  nu  se  admit 
diferenţieri  de  tonuri  între  diversele  panouri  montate  şi  nici  diferenţieri  supărătoare  în  cadrul 
aceluiaşi panou ; nu se admit pete de murdărie, locuri vizibile cu smalţ defect etc. 
9.3.  Suprafaţa placajului trebuie să fie plană ; sub dreptarul de 1,20 m lungime se admite cel 
mult o undă cu săgeata de max. 2 mm. 
9.4.    Liniile  de  intersecţie  ale  placajului  de  pe  suprafeţele  adiacente  la  colţuri  intrînde  sau 
ieşinde trebuie să fie verticale şi rectilinii. 
9.5.  Rîndurile de plăci trebuie să  fie regulate, cu rosturi rectilinii şi în continuare, de lăţime 
uniformă  ;  nu  se  admite  diferenţierea  panourilor  de  plăci  în  cîmpul  general  al  placajului  datorită 
neuniformităţii  rosturilor  de    pe    conturul    lor.  Rosturile  trebuie  să  fie  bine  umplute  cu  lapte  de 
ciment alb sau colorat cu pigmenţi. 
9.6.  Plăcile ceramice trebuie să fie bine fixate pe suprafaţa suport; la ciocănirea uşoară a plăcii 
cu un  corp  cu  suprafaţă  mică  de  lovire,  trebuie  să  rezulte  un  sunet  plin.  In  cazul  cînd  se  constată 
după sunet, că unele plani  nu sînt bine fixate (sună a  gol), se vor scoate şi se  vor fixa din  nou (cu 
pastă, respectiv mortar de ciment). 
In asemenea cazuri se va verifica prin încercări de smulgere şi aderenţa plăcilor adiacente. 
9.7.  Liniile de racordare a suprafeţelor placate cu plinta sau scafa, trebuie să fie rectilinii, fără 
ondulări în plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie să fie etanşat cu pastă de ciment. 
9.8.  La racordarea suprafeţei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie să acopere jumătate din 
grosimea  plăcii,  iar  linia  de  racordare  trebuie  să  fie  dreaptă,  fără  ondulări  în  plan  vertical  sau 
orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafă de mortar de ciment sau pastă de 
ipsos şi nici ca nivelul suprafeţei placajului să fie sub nivelul tencuielii. 
9.9 In jurul străpungerilor prin suprafaţa placată (ţevi de instalaţii, doze electrice, etc), găurile 
din  placaj  trebuie  să  fie  mascate  cu  rozete  metalice,  respectiv  capacele  întrerupătoarelor, prizelor, 
etc. 
Găurile din jurul şuruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie să fie vizibile de sub 
elemente fixate (oglindă, etc). 
9.10.    La  panouri  mari  se  vor  urmări  toate  condiţiile  de  mai  sus  precum  şi  cele  cuprinse  în 
norma internă respectivă. 
9.11.    Ţinînd  seama  că  asemenea  lucrări  sînt  lucrări  cu  un  caracter  de  finisaj  pretenţios, 
introduse anume pentru îmbunătăţirea  calităţii, recepţia se  va face cu toată exigenţa, nerespectarea 
condiţiilor de mai sus conducînd la respingerea lucrării. 

10. ÎNTREŢINEREA PLACAJELOR 

10.1. Intreţinerea placajelor  de  faianţă,  majolică şi placaje  ceramice CESAROM  se  poate 
face  după  cel  puţin  28 zile de la montarea acestora. 
10.2.  Se  recomandă  ca  placajele  să  se  întreţină  prin  spălare  în  diagonală  cu  apă  călduţă,  cu 
detergenţi  şi  săpun,  care  să  nu  conţină  însă  cantitate  mare  de  grăsimi,  deoarece  depozitarea 
grăsimilor din săpun în rosturi favorizează  depunerea prafului. 
După spălare placajele vor fi şterse prin frecare cu o cîrpă moale. 
10.3.    Pentru  întreţinerea  placajelor  se  vor  evita  acele  substanţe  şi  materiale,  care  ar  putea 
provoca  zgîrierea  sau  deteriorarea  glazurii  plăcilor.  Astfel,  se  vor  exclude  bureţii  de  sîrmă,  piatră 
ponce, pulberile care nu au o granulaţie fină.
11. EXECUTAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS 

11.1.    Executarea  placajelor  exterioare  cu  plăci  ceramice  smălţuite  CESAROM  pe  timp 
friguros  la  temperaturi  mai  mici  de  +5°C,  este  interzisă.  De  asemenea,  se  interzice  executarea 
placajelor  la  exterior  în  sezonul  friguros,  atunci  cînd  se  prevede  coborîrea  temperaturii  sub +5°C, 
într­o perioadă de 14 zile următoare executării placajelor. 
11.2.    Executarea  placajelor  interioare  (faianţă,  majolică  şi  placaje  CESAROM)  pe  timp 
friguros este admisă cu condiţia ca în timpul executării lucrărilor şi cel puţin 14 zile de la aplicare, 
să se asigure în încăperile respective o temperatură de cel puţin + 5 C C, prin mijloacele de încălzire 
corespunzătoare în cazul încăperilor cu destinaţie frigorifică, punerea în funcţiune a instalaţiilor de 
răcire nu se va face decît după cel puţin 14 zile de la aplicarea placajului. 
11.3.    Panourile  mari  de  beton  placate  din  fabrică  cu  placaje  ceramice  smălţuite  nu  se  vor 
depozita la exterior sau interior în locuri cu o temperatură mai mică de +5 0 C, decît după o perioadă 
de timp de minimum 14 zile de la confecţionarea lor. 

12. TEHNICA  SECURITĂŢII MUNCII 

12.1. La executarea lucrărilor de placaje cu plăci ceramice se vor avea în vedere prevederile din : 
—  Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de  Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii 
cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 şi completate cu ordinele nr. 110/1977 şi nr. 39/1977; 
—  Normele  de  protecţie  a  muncii  în  activitatea  de  construcţii  montaj,  aprobate  de  MCInd.  cu 
ordinul  nr.  1233/D/  1980,  precum  şi  Normele  de  prevenire  şi  stingere  a  incendiilor,  aprobate  de 
MCInd. cu ordinul nr. 742/D/1981. 

ANEXA 

SCULE  ŞI  DISPOZITIVE  PENTRU  EXECUTAREA  PLACAJELOR  DIN  PLACI  DE 


FAIANŢA, MAJOLICA ŞI CERAMICA CESAROM 
—  Metru de zidar 
—  Furtun de nivel 
—  Nivela cu bulă de aer 
—  Dreptar de lemn de 1,20... 2,00 m lungime 
—  Ruletă metalică de 2 m 
—  Vinclu metalic 
—  Ciocan de zidar 
—  Sfoară sau ruletă cu sfoară 
—  Cretă pentru­trasare 
—  Creion dulgheresc 
—  Mistrie de zidar 
—  Mistrie de faianţar 
—  Drişcă metalică 
—  Drişcă de lemn 
—  Dispozitiv cu rolă metalică 
—  Diamant pentru tăiere 
—  Cleşte special cu braţe lungi pentru tăiat plăci 
—  Vas pentru apă
—  Tavă cu suport perforat pentru udarea plăcilor 
—  Zgîrieci cu vîrf din oţel vidia 
—  Ciocan mic de 30 g 
—  Cuţit pentru tăiat hîrtie 
—  Bătător de stejar 
—  Pensulă cu păr moale 
—  Şpaclu (20 x 15 cm) din material plastic 
—  Bidinea 
—  Burete 
—  Pensulă cu fire din material plastic 
—  Şpaclu 
—  Daltă mică pentru beton 
—  Ramă   cu   grătar   metalic, pentru   realizat   modele   decorative 
—  Geam semicristal de ­5 mm grosime pentru protejarea hartiei cu desenul decorativ 
—  Trusă de scule pentru aplicarea placajelor ceramice — producător Intr. „6 Martie" — Timişoara 

CUPRINS 

PAG. 
Cap.   1. Obiect 
Cap.   2. Domeniu de folosire 
Cap.  3. Materiale folosite 
Cap.   4. Condiţii  de  transport şi  depozitare a  placajelor 
Cap.  5. Executarea lucrărilor de placaje pe şantier 
Cap.   6. Executarea placării panourilor mari de beton în fabrici de  prefabricate 
Cap.   7. Executarea  placajelor  cu  modele   decorative 
Cap.   8. Scule şi dispozitive 
Cap.   9. Recepţia lucrării 
Cap. 10. Intreţinerea   placajelor 
Cap. 11. Executarea   lucrărilor   pe   timp   friguros 
Cap. 12. Tehnica securităţii muncii