Caiet de Sarcini Isaccea PTH

UNIUNEA EUROPEANĂ MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ
PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

RO-EBF/2012/P1/A1/02 SERVICII DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUIRE SEDIU SECTOR POLITIE DE FRONTIERA ISACCEA
CONSTRUIRE SEDIU SECTOR POLITIE DE

FRONTIERA ISACCEA
in judetul Tulcea, Extravilanul orasului Isaccea, str. Campia

Libertatii FN, tarla 42, Parcela A494, Lot 1
CAIET DE SARCINI – ARHITECTURA

FAZA P.T.
______________________________________________________
BENEFICIAR :
MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR – GARDA DE COASTA CONSTANTA
PROIECTANT :
S.C MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L. PITESTI
____________________________
Caiet de sarcini arhitectura
SC MODVEST CONSTRUCT 2000
P R O I E C T AR E , C O N S U L TA N T A , A S I S T E N T A T E H N I C A , C O N S T R U C T I I C I V I L E , I N D U S T R I A L E S I A G R I C O L E
S t r . B a r b u S T E F A N E S C U D E L AV R A N C E A n r . 1 , b l o c T 1 , s c . B , a p . 1 0 - 11 , P I T E S T I , J u d . A R G E S
J 0 3 / 9 0 6 / 2 0 0 6 , C I F : R O 1 8 7 2 2 11 0 Te l / F a x : 0 2 4 8 . 2 8 2 . 1 3 1 , e - m a i l : o f f i c e @ m o d v e s t c o n s t r u c t . r o
Pag. 1

CUPRINS
DATE GENERALE................................................................................................................................3
DESCRIEREA LUCRARILOR.............................................................................................................3
CAP.1 – LUCRARI DE ZIDARIE........................................................................................................12
CAP. 2 - IZOLATII TERMICE LA PERETI SI TENCUIELI SUBTIRI.................................................19
CAP.3. – LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE......................................................47
CAP.4 – TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE.........................................................................55
CAP.5. -TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT SI PVC PENTRU FERESTRE SI USI.................67
CAP. 6. - TAMPLARIE DIN ALUMINIU PENTRU USI EXTERIOARE (parter)................................78
CAP. 7– LUCRARI DE TENCUIELI...................................................................................................91
CAP.8 - ŞARPANTA ASTEREALA LEMN.......................................................................................100
CAP. 9- LUCRĂRI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE...................................................................103
CAP 10. LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII.....................................................................113
CAP.11- LUCRARI DE PARDOSELI................................................................................................117
CAP. 12 – SAPE PENTRU PARDOSELI.........................................................................................140
CAP. 13 - PLACARE CU FAIANŢĂ SAU GRESIE CERAMICĂ.....................................................145
CAP.14 – PLACARI EXTERIOARE.................................................................................................149
CAP.15 –SCARI SI PARAPETI........................................................................................................153
CAP.16 - LUCRARI DE SISTEMATIZARE GAZON........................................................................158
CAIET DE SARCINI LUCRARI NOTĂ IMPORTANTĂ...................................................................162
____________________________
Pag. 2

DATE GENERALE
DESCRIEREA LUCRARILOR
SITUATIE EXISTENTA
În momentul de fata politia de Frontiera din Isaccea isi desfasoara activitatea în
sediul din strada 1 Decembrie nr. 32, sediu cu o vechime de 70 de ani, unde constructiile
existente nu îndeplinesc conditiile optime pentru desfasurarea activitatilor specifice ale
politiei de frontiera. Din aceasta cauza se impune realizarease unui sediu nou, modern, cu
centrala termica, garaj auto si padocuri pentru caini, care sa se inscrie in normele si
standardele actuale.
În prezent, pe amplasamentul obiectivului de investitii – noul sediul de sector politie de
frontiera Isaccea, care se gaseste pe strada Câmpia Libertatii, nu se afla nicio constructie
existenta.
Proiectul are ca finalitate realizarea sediului Politiei de Frontiera din orasul Isaccea,
judetul Tulcea.
DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA

În cadrul acestui proiect se vor realiza urmatoarele lucrari:
- Pavilion administrativ
- Garaj Auto
- Copertina
- Statie carburanti auto - transportabila
- Padoc caini – constructie modulara, containerizata
- Fosa septica
- Platforma pentru deseuri
- Imprejmuire
- Retele exterioare
- Drumuri si platforme
1. PAVILION ADMINISTRATIV
Se propune o constructie cu un regim de inaltime Parter+Etaj ce va asigura
necesarul de spatii pentru lucratorii sectorului si echipamentele centralei termice si a
camerei tehnice.
____________________________
Pag. 3

Volumetria este alcatuita dintr-un singur corp, dinamizat prin diferite retrageri ale
fatadelor si prin relatia plin-gol.
Vor fi prevazute urmatoarele spatii:
- La parter: Camera vizitatori, Oficiu servit masa, Birou comunicatii, Magazie
admiministrativ, Magazie arhiva, Camera ofiter serviciu si armament, Grupuri sanitare,
Oficiu curatenie, Spatii de depozitare, Camere de retinere, Vestiare, Sala de pregatire
fizica, Camera tehnica, Sala centrala termica, Incapere personal deservire centrala termica
si Holuri.
- La Etaj: Dispecerat, Grupuri sanitare, Birouri conducere si personal, Sala pregatire ture de
serviciu, Circulatii si Terase.
Suprastructura este construita din cadre de beton armat: stalpi de beton armat si grinzi
de beton armat, cu inchideri din zidărie de tip BCA, cu grosimea de 30 cm. Planşeul de la
cota +0.00 este de 10cm grosime din beton armat, iar cel de la etaj are grosimea de 15 cm.
Pardoselile vor fi din gresie in grupurile sanitare, in vestiare, depozite, magazii si in
spatiile tehnice si granit in holuri si casele de scara. In zona de birouri se propun pardoseali
calde, tip parchet din lemn masiv. In sala de pregatire fizica se propune un pavaj cu dale
din cauciuc pentru interior iar in camera tehnica si zona de dispecerat pardoseala propusa
este antistatica.
Pereti se vor finisa cu vopsea lavabila. In grupurile sanitare, in oficii si in vestiare
peretii vor fi placati cu faianta ceramica pana la 2.10m in acord cu gresia. Holurile si casele
de scara se vor placa cu granit pana la cota 1,20m de la pardoseala, iar in rest se va finisa
cu vopsea lavabila.
Tavanele vor fi in sistem casetat.
Tamplaria interioara va fi din HPL, placat cu furnir natural.
Tamplaria exterioara: Usile de acces vor fi realizate din tamplarie de aluminiu cu
geam termoizolant iar ferestrele vor avea tamplarie din lemn stratificat cu geam
termoizolant. Glafurile exterioare vor fi din granit iar cele interioare din lemn stratificat.
La exterior, pereţii din zidărie de BCA vor fi placati cu placi rigide din vata minerala
bazaltica de mare densitate, lipite cu adeziv special si consolidate cu sisteme de prindere
mecanica.
Peretii exteriori vor avea ca finisaj tencuiala exterioara decorativa, driscuita, RAL
1013, RAL 8025 (efect bob de orez) si placare cu piatra naturala scapitata, RAL 1001.
Soclul va fi placat cu termoizolatie din polistiren extrudat de 5 cm grosime si va fi
acoperit cu piatra naturala scapitata15mm grosime.
Acoperisul este de tip sarpanta in 4 ape, din lemn ignifugat. Invelitoarea este din tigla
metalica cu acoperire de granule minerale, tip olane, RAL 8002.
____________________________
Pag. 4

Pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi clădirea va fi dotată cu o rampă de acces,

delimitată cu balustrade de protecţie din inox.
2. GARAJ AUTO, SPALATORIE, ATELIER AUTO, DEPOZIT ARMAMENT

Se propune o constructie in sistem modular - 6 module, fiecare cu dimensiunile in
plan de aprox. 5x10m. Cladirea va asigura parcarea a 3 autoturisme, o spalatorie, un atelier
auto si o zona pentru depozit armament.
Constructia va fi realizata pe structura din cadre de beton armat cu inchideri din
pereti de BCA 25cm si termoizolatie din placi rigide de vata minerala bazaltica de 5cm.
Acoperisul se va realiza in doua ape, din tigla metalica cu acoperire de granule minerale, tip
olane, RAL 8002. Structura de rezistenta a acoperisului este realizata din ferme metalice
dispuse in axele constructiei.
Pardoseala in cele 3 garaje, spalatorie si atelierul auto va fi din şapă epoxidică şi va
avea pantă înspre uşile de acces auto, astfel încât eventualele ape uzate să fie colectate
într-o rigolă de colectare. Rigola va fi dispusă pe toată deschiderea boxelor. De asemenea,
atelierul auto va fi prevăzut cu canal tehnic pentru intervenţie la autovehicule, cu o
adâncime de cca. 1,60m.
Accesul autovehiculelor în garaj/ boxe se va realiza prin uşi secţionale de garaj,
acţionate electric şi manual. Una dintre aceste uşi va fi prevăzută cu uşă pietonală.
Ferestrele vor avea tamplarie din PVC cu geam termoizolant, Low-E.
3. COPERTINA PARCARE EXTERIOARA

Se va realiza o copertina pe structura din grinzi si stâlpi metalici, pentru adăpostirea
a 20 de autoturisme şi a 5 ambarcaţiuni din parcarea exterioara. Pentru copertina s-
a prevazut o inaltime minima de 4m in zona parcarii auto, si min. 5m in zona de
ambarcatiuni.
Grinzile sunt realizate in solutie ferma cu zabrele. Structural, se propune realizarea
unor fundaţii izolate sub stalpi, legate cu un perete de echilibrare ce separa parcarile de pe
cele doua sensuri. Acoperişul este alcătuit din ferme metalice. Învelitoarea va fi din tablă
profilată tip olane cu acoperire de granule minerale, RAL 8002, cu jgheaburi si burlane din
tabla din acelaşi material.
4. STATIE DE CARBURANTI AUTO MOBILA - transportabila

Cele 2 staţii mobile de carburanţi se vor monta in partea de est a terenului, pe o
platformă betonată, amplasata în vecinătatea aleii de acces auto. Acestea vor fi carcasate
si vor respecta toate regulile constructive şi de amplasament stabilite de legislaţia în
vigoare.
____________________________
Pag. 5

5. PADOC CAINI – constructie modulara, containerizata

Se vor construi trei padocuri pentru caini (dimensiuni 2,40m latime x 6m lungime x
2,20 m inaltime), care vor asigura adapostirea unui numar de 6 caini de serviciu, in sistem
modular (un container va avea cate 2 module). Fiecare modul va asigura adapostirea unui
singur caine de serviciu si va fi executat pe structura metalica, cu pereti tip multistrat cu
izolatie termica si protectie antiacida; structura va sprijini pe un sistem de picioare reglabile,
ce va fi amplasat pe dale din beton; pardoseala va fi executata dintr-un material rezistent la
factori acizi (uree), se va realiza o scurgere in pardoseala, ce va asigura evacuarea
lichidelor la canalul colector; accesul în modul se va face printr-o usa din plasa metalica; în
fiecare modul se va instala o cusca din lemn.
Acoperisul se va executa din panouri multistrat termorezistente si izolate hidrofug
(grosime 5 cm), într-o singura apa, cu jgheab si burlan de preluare a apelor pluviale.
6. FOSA SEPTICA
Apele uzate menajere vor fi evacuate intr-o mini statie de epurare individuala,
amplasata cat mai aproape de strada Campia Libertatii, pentru a facilita o viitoare
conexiune la reteaua de canalizare.
7. PLATFORMA DESEURI
Se va realiza o platforma betonata, imprejmuita cu gard din plasa metalica, cu o
poarta de acces, pentru a depozita 4 europubele ce vor asigura colectarea deseurilor
menajere si a celor selective.
8. IMPREJMUIRE
Va asigura delimitarea, protectia si monitorizarea imobilului. Pe latura de nord si est
a incintei (fatada sediului si latura dinspre cetate), imprejmuirea se va realiza cu soclu si
stalpi din beton armat placati cu piatra si panouri din lemn. Pe laturile de vest si sud ale
terenului se va realiza imprejmuire antiescaladare cu H min. 2m, max. 2.2m, din soclu
beton armat, stâlpi metalici si plasă antiescaladare.
Poarta pentru accesul auto va fi de tip culisant, metalică, de minim 7 m deschidere,
cu sistem de actionare electric, realizată din profile metalice, grunduite şi vopsite.
Accesele auto vor fi prevăzute cu bariere, pe toată deschiderea porţii, acţionate
electric şi cu comanda din camera ofiţerului de serviciu; Accesul pietonal se va
realiza printr-o poartă prevăzută cu video interfon, comandată din camera ofiţerului
de serviciu.
9. DRUMURI SI PLATFORME
____________________________
Pag. 6

Se vor executa drumuri pentru accesul tehnicii auto catre garaj si locul de parcare al
acesteia, alei pietonale, o platforma betonata si asfaltata, pentru parcarea autoturismelor si
ambarcatiunilor navale din dotarea sectorului, prevazuta cu o copertina, o a doua platforma
betonata, cu destinatia de parcare pentru personalul sediului.
Se vor realiza lucrari de peisagistica si amenajari urbanistice exterioare.
Se vor lua masuri de securitate si protectie in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Pentru aceasta, conform legii 319/14.07.2006 pentru Securitatea si Protectia Muncii inclusiv
Normele Metodologice din 11.10.2006, precum si HG300 din 02.03.2006, reprezentand cerintele
minimale, se va intocmi Planul General de Securitate si Protectie a Muncii. Beneficiarul lucrarii
sau managerul de proiect trebuie sa intocmeasca o declaratie prealabila in situatiile prevazute
de HG 300 din 02/03/2006 art. 47. Aceasta va contine conform aceleeasi hotariri, anexa 3
urmatoarele:
- Data comunicarii;
- Adresa exacta a santierului;
- Beneficiarul lucrarii;
- Tipul lucrarii;
- Managerul de proiect;
- Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului;
- Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii;
- Data prevazuta pentru inceperea lucrarii;
- Durata estimativa a lucrarilor pe santier;
- Numarul maxim estimat de lucratori pe santier;
- Numarul de antreprenori/subantreprenori si de lucratori independenti prevazut pe santier;
- Datele de indentificare ale antreprenorilor, subantreprenorilor si ale lucratorilor independenti.
Lucrari pregatitoare:
- organizare de santier: utilitati, protejarea zonelor de trecere pietonala, vestiare, spatii de
depozitare materiale si echipamente, montare schele si utilaje de ridicat;
Lucrari de constructii:
- construirea corpurilor mentionate la descrierea lucrarilor
Lucrari de finalizare:
- demontarea schelelor si utilajelor, in paralel cu refacere zonelor de ancorarare si montaj a
acestora
- refacerea zonelor afectate de organizarea de santier.
____________________________
Pag. 7

Toate cerintele expuse de normative, legislatie, hotarari ale autoritatii locale, standarde
referitoare la activitatea din domeniul constructiilor vor fi respectate. Toate cerintele, care sunt
cuprinse in urmatorul caiet de sarcini si in planurile model anexate, trebuiesc executate. De
asemenea, toate performantele, care sunt necesare realizarii, functionarii corespunzatoare a
intregului obiect, trebuiesc executate, chiar daca in documentele de mai sus, nu sunt prezentate
separat, expres. Documentatia care sta la baza autorizatiei de constructie si avizele centrelor de
constructie si avizele centrelor de specialitate, precum si cerintele furnizorilor de utilitati trebuiesc
respectate in executie. Executantul va asigura pe parcursul executiei toate documentele
necesare pentru Cartea constructiei, concomitent cu desfasurarea executiei. Documentele
pentru “Cartea tehnica” a constructiei se vor pastra separat de documentele folosite pentru
executie. Ele vor putea fi prezentate oricand beneficiarului sau reprezentantilor Inspectoratului
de Stat pentru Constructii, Urbanism si Amenajarea Teritoriului.
INSTRUCTIUNI SI DISPOZITII
Pentru prezentul proiect, vor fi aplicabile normele si reglementarile in vigoare din Romania.
In absenta unor norme sau reglementari specifie, se vor aplica normele europene. In orice caz,
se vor respecta:
- Legea 50/1991 si modificarile ulterioare cu privire la Autorizarea de Constructie;
- Legea 10/1995 cu privire la Calitatea in Constructii, inclusiv corecturile tehnice si prescriptiile
de aplicare;
- Legea 137/1995 cu referire la Protectia Mediului;
- Legea 319/14.07.2006 pentru Securitatea si Protectia Muncii inclusiv Normele Metodologice
din 11.10.2006, precum si HG300 din 02.03.2006, reprezentand cerintele minimale;
Executantul va monitoriza controlul asupra furnizorilor, producatorilor, serviciilor, conditiilor de
santier, calificarii muncitorilot, etc. pentru a asigura respectarea regulamentului privind
certificarea de conformitatea a calitatii produselor folosite in constructii. Se vor respecta
instructiunile producatorilor inclusiv ordinea operatiilor de montaj. In cazul in care instructiunile
producatorilor sant in contradictie cu legislatia in vigoare sau cu documentele contractuale se vor
cere beneficiarului clarificari inainte de inceperea lucrarilor. Se vor respecta standardele
specificate. Lucrarile se vor executa de catre muncitori calificati. Se vor respecta tolerantele
prevazute in proiect. Se va verifica permanent prin masuratori respectarea tolerantelor prevazute
si se va anunta beneficiarul in cazul depasirii lor. Nu este permisa cumularea de tolerante.
Indicativ Denumire Publicatie

ST 043 - 2001 Specificaţie tehnică privind cerinţele şi criteriile de performanţă BC 12 - 2002
pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice şi metode de
încercare
NP 050 - 1987 Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea BC 4 - 1987
prinderilor cu ancore a subansamblurilor şi instalaţiilor pe
____________________________
Pag. 8

elemente de beton şi beton armat

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de BC 1-2/ 86
constr – Caiet 07 - Cofraje şi sprijiniri
C 017 - 1982 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea BC 1/1983
mortarelor de zidărie şi tencuială
constr – Caiet 08- Zidării şi pereţi
P 002 - 1985 Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor BC 11/1985
din zidărie
constr – Caiet 16 - Geamuri
constr – Caiet 18 - Cosuri vent nat
C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de Izolatii BC 1-2/ 86
constr – Caiet 14 -
C 107 / 0 -2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de BC 8 - 2003
izolaţii termice la clădiri
C 107 / 1 - 1997 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare BC 14 - 1998
termică la clădiri de locuit
C 107 / 2 - 1997 Normativ ptr calculul coef global de izolare termică la clădiri BC 14 - 1998
cu altă destinaţie decât cele de locuit
C 107 / 3 - 1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de BC 13 - 1998
construcţie ale clădirilor
C 107 / 4 - 1997 Ghid ptr calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor BC 14 - 1998
de locuit
C 107 / 5 - 1997 Normativ privind calculul termotehnic al el de construcţii în BC 1 - 1999
contact cu solul
C 107 / 6 - 2002 Normativ general privind calculul transferului de masă BC 14 - 2002
(umiditate) prin el. de construcţie
C 107 / 7 - 2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a BC 8 - 2003
elementelor de închidere ale clădirilor
C 142 - 1985 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi BC 9/1985
recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii
C 203 - 1991 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia BC 6 - 1991
lucrărilor de îmbunătăţire a izolării termice şi de remediere a
situaţiilor de condens la pereţii clădirilor existente
GP 058 - 2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la BC 2 - 2002,
clădirile de locuit
GT 043 - 2002 Ghid privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale BC 5 - 2003
ferestrelor la clăd civile existente
MP 022 - 2002 Metodologie pentru evaluarea performanţelor BC 5 - 2003
termotehnice ale materialelor şi produselor ptr construcţii
MP 037 - 2004 Metodologie privind determinarile termografice in constructii Monit p1 nr
NP 048 - 2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a BC 4 - 2001
clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare
a apei calde de consum aferente acestora
PCC 016 - 2000 Procedură priv tehnologia ptr reabilitarea termică a BC 6 - /2001
____________________________
Pag. 9

clădirilor folosind plăci din materiale termoizolante

constr – Caiet 14 - Izolatii
NP 040 - 2002 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea BC 24 - 2004
hidroizolaţiilor la clădiri.
constr – Caiet 09 - Tencuieli
NE 001 - 1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase şi subţiri BC 8 -1996
GT 041 - 2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor BC 6 - 2003
clădirilor civile
ST 050 - 2006 Specificatie tehnica privind utilizarea adezivilor BC 23 - 2006
polimerici in constructii
GT 041 - 2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor BC 6 - 2003
clădirilor civile
C 047 - 1986 Instrucţiuni tehnice ptr folosirea şi montarea geamurilor BC 5/1986
şi a altor produse de sticlă în constr
constr – Caiet 15 - Tamplarie
constr – Caiet 16 - Geamuri
C 003 - 76 Normativ ptr executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii BC 6 -1991
C 016 - 1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a BC 6 / 1985
lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente
C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia BC 1-2/1986
lucrărilor de construcţii
instalaţii aferente construcţiilor
NE 007 - 1997 Ghid privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilorBC şi nr 13 - 97
elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la
închideri exterioare
NC 001 - 1999 Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor BC 1 - 2001
stabilite prin Legea 10/ 1995
P 118 - 1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor BC 7 -1999
In cazul in care caietele de sarcini specifica conditii mai severe decat cele din standardele in
vigoare se vor respecta cele din caietele de sarcini, in masura in care nu contravin
reglementarilor in vigoare.
Executantul, dispune executarea incercarilor cerute de legislatia in vigoare inclusiv controlul
de calitate.
Executantul autorizat va inainta beneficiarului rapoarte indicand observatiile si concluziile
inspectiilor precum si conformitatea sau neconformitatea lor cu proiectul si cu standardele in
vigoare.
Executantul va asigura accesul la lucrarile inspectate si va pune la dispozitie forta de munca
atunci cand este necesar atat pe santier cat si in afara santierului. Executantul va asigura prin
contracte inchieate cu producatorii de materiale si echipamente prezenta unui reprezentant
____________________________
Pag. 10

calificat sa supravgheze montajul si calitatea lucrarilor, punerea in functiune si reglarea utilajelor

precum si instruirea personalului de exploatare. In vederea definitivarii alegerii materialelor si
echipamentelor cerute din proiect, executantul va prezenta beneficiarului mostre si esantioane
precum si ansambluri specifice impreuna cu dispozitivele de fixare, elemente de etansare si
finisare, inainte de contractare si aprovizionare. Mostrele vor fi folosite ca elemente standard de
comparatie pana la terminarea lucrarii. Este in sarcina executantului de a verifica si confirma,
inainte de inceperea fiecarei lucrari a conditiilor de calitate ale lucrarii anterioare. Inceperea unei
noi lucrari inseamna acceptarea conditiilor existente, beneficiarul si proiectantul general fiind
exonerati de orice raspundere. Se va verifica daca lucrarea anterioara are capacitatea de a
prelua incarcarile provenite de la noua lucrare. Se vor verifica conditiile speciale descrise in
caietul de sarcini.
MATERIALE
Manipularea si transportul materialelor si echipamentelor se va face conform instructiunilor
producatorilor. La receptia pe santier se asigura o inspectie prompta a materialelor si
echipamentelor pentru a se asigura conformitatea calitatii si cantitatii. Se va preveni murdarirea,
deteriorarea sau descompletarea materialelor sau echipamentelor. Depozitarea si protectia se
vor face in conformitate cu instructiunile producatorului. Se vor pastra intacte etichetele si
sigiliile. Atunci cand din motive intemeiate (si nu din vina executantului) este necesara inlocuirea
unui material sau echipament cu altul decat cel prevazut in proiect, executantul va intocmi o
cerere catre beneficiar cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita pentru inceperea lucrarilor.
Fiecare cerere trebuie sa contina toate informatiile necesare privind caliltatea produsului si
conformitatea cu proiectul. Garantia pentru produsul inlocuit va fi cel putin egala cu cea pentru
produsul initial. Toate materialele si echipamentele propuse ca inlocuitor vor fi agrementate
conform normelor in vigoare. Executantul va efectua schimbarile care decurg din inlocuirea unui
material asupra celorlalte lucrari fara obligatii financiare suplimentare fata de beneficiar si fara
prelungirea duratei de executie.
____________________________
Pag. 11

CAP.1 – LUCRARI DE ZIDARIE

1.1. GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si specificatiile
mortarului pentru lucrari de zidarie.
Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se vor putea face
numai cu avizul Proiectantului* şi/sau Consultantului.
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere
de înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de către Proiectant* şi Consultant /
Investitor.
_____
* în concordanţă cu legislaţia Română
1.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 10109/1 – 82 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.
C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea

mortarelor de zidarie si tencuiala.
C 140 – 79 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
STAS 438/1,2 – 80 Otel beton laminat la cald. Marci si conditii generale de calitate.
P 118 – 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
P 100 - 2013 Cod de proiectare seismica
____________________________
Pag. 12

P 104 – 84 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si a si a

acoperisurilor din elemente de beton celular autoclavizat
STAS 6793– 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum

pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale.
NTR 9059-80 Panouri ceramice cu goluri orizontale.
STAS 8036-81 Blocuri mici pentru constructii din BCA si placi pentru izolatie termica.
STAS1030 – 85 Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice.
STAS 2634 – 80 Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita.
STAS 9201 – 80 Var hidratat in pulbare pentru constructii.
STAS 146 – 78 Var pentru constructii.
STAS 1667 – 76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.
STAS 790 – 84 Apa pentru constructii.
STAS 388 – 68 Ciment Portland.
STAS 1500 – 78 Ciment Pa 35
1.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII.

LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
a) Elemente din beton celular autoclavizat pentru peretii exteriori cu dimensiunile de

300x200x600mm.
b) Elemente din beton celular autoclavizat pentru peretii interiori despartitori cu
dimensiunile de 250x200x600mm.
c) Elemente ceramice pentru conducte de ventilatie verticale;
d) Armaturi din OB 37 si PC 52 Ø = 8 – 12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS
438/1 – 80;
e) Armaturi din STNB Ø = 5,6 mm, corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 – 80;
f) Mortare si betoane conform marcilor din proiect;
____________________________
Pag. 13

g) Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton.

Se vor folosi numai produse în conformitate cu proiectul de execuţie, cu normele şi standardele
naţionale şi ale Comunităţii Europene în vigoare. Elementele de zidărie vor fi livrate, depozitate
şi manipulate corespunzător astfel încât la utilizare nu vor prezenta fisuri, spărturi sau alte efecte
care ar putea împiedica aşezarea lor corespunzătoare sau care ar afecta integritatea, rezistenţa
sau durabilitatea construcţiei.
1.3.1 Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se
vor pune la dispozitia Investitorului, spre aprobare, urmatoarele mostre:
a) Blocuri de zidarie pentru peretii exteriori;
b) Blocuri de zidarie pentru peretii interiori despartitori sau de compartimentare;
c) Elemente pentru placari
d) Blocuri cu goluri din beton;
1.3.2 Specificatii pentru mortare
Mortar de ciment si mortar de ciment cu var
In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica
mortarele folosite la lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare
marca M 50 Z si M 100 Z, pentru ultimul se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor
corespunde normativului C 17 – 82.
Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii:
dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si
obtinerea unei cat mai bune durabilitati.
Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu
STAS 2634 – 50. “Metode de incercare a mortarelor in stare prospata si intarita”.
Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA.
Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu specificatile Producatorului pentru blocurile din
BCA.
Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips.
Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si
verticala a blocurilor de compartimentare.
____________________________
Pag. 14

1.3.3 Verificarea calitatii materialelor

Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de
materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu
un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru:
a) Calitatea blocurilor de BCA conform C56-75
b) Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform
STAS 10109/1-82; STAS 457/86; STAS 5185/2-80.
c) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030 – 85;
d) Compozitia, consistenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri , buiandrugi etc.
conform STAS 10109/1 – 82 si Normativul C 140 – 79.
e) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2 – 80.
Verificarea pe santier a calitatii bloc. mici din beton cu agregate usoare se va face
conf.STAS 6029-8.
1.3.4 Livrare, Manipulare, Depozitare
Blocurile si caramizile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit
caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de
sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati suficiente asigurarii unui flux
continuu de executie.
Cimentul va fi livrat in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si
inghet.
Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala.
Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special
amenajate.
Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel
apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare.
Este foare importantă pregătirea atentă a şantierului, crearea de spaţii libere pentru
depozitarea temporară şi manipulare, înaintea sosirii paleţilor cu blocuri de zidărie.
Amplasarea corectă a paleţilor de zidărie pe grosimi şi destinaţii, împreună cu o
planificare a etapelor de zidire, poate salva timpii pierduţi la realizarea construcţiei.
Livrarea către şantier se recomandă a se face cu autospeciale cu braţ telescopic şi piesa
de cuplare profil C. Paleţii vor fi manipulaţi şi asiguraţi astfel încât să nu se deterioreze
pe parcursul transportului.
Depozitarea în spaţii neprotejate a paleţilor se face pe suprafeţe netede şi solide având
panta descurgere 2÷3% pentru a se evita acumulările de apă pe termen lung, la baza acestora. În
____________________________
Pag. 15

cazul în care folia protectoare a paleţilor a fost deteriorată în timpul transportului, se

dispune protejarea acestora din momentul depozitării şi până la punerea în operă cu
folie de PVC sau cu o prelatăpentru a evita contactul cu apele meteorice.
Manipularea paleţilor este indicat a se realiza cu utilaje mecanizate cu prinderi specifice:
- motostivuitoare cu furcă simplă; - macarale turn sau automacarale cu piesă de
cuplare profil C.
Se recomanda ca pentru transportul si manipularea blocurilor sa se foloseasca palete,
conform - “Fisei tehnologice pentru manipulare, transport si depozitarea materialelor de
constructii” - 1979.
1.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE

1.4.1 Zidaria de umplutura si portanta
Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de blocuri:
 blocuri din BCA, tip YTONG, HEBEL sau similar aprobate.
1.4.2 Blocuri din BCA – tehnologia de executie
Pregătirea stratului suport.
După o curătare prealabila a acestuia, se trece la verificarea planeitatii.
Se va asigura că stratul suport al zidăriei este portant si cât mai plan. Se va aseza un
strat hidroizolator la baza zidăriei pe suport (soclu, planseu de beton).
Mortarul de egalizare
M5÷M10 (G) se va aseza peste stratul hidroizolator în grosimi de 2÷3 cm, în stare
proaspătă. Se face o verificare prealabilă a cotelor de nivel al stratului suport. Pentru
____________________________
Pag. 16

abateri acceptate (maxim 3cm), se asează primul bloc în pozitia cea mai
înaltă si apoi ultimul bloc la acelasi nivel pealiniamentul peretelui.
Se va asigura orizontalitatea stratului de mortar. Dacă diferenta de nivel al plăcii

la cele două capete ale zidului ce urmează a fi construit este mai mare de 3 cm, zidirea
se va începe de la capătul cu cota cea mai joasă; blocurile se vor ajusta prin tăiere înainte de
pozare, astfel primul rost va fi în plan orizontal. Următorul bloc din alineament se asează
în continuarea primului, ajustându-i pozitia (dacă este nevoie se foloseste ciocanul
de cauciuc) până intră în contact cu blocul deja asezat si ajunge la acelasi
nivel cu acesta (se va verifica cu bolobocul). Operatia se repetă până se ajunge la

ultimul bloc din capătul zidului.
Folosirea mortarului în pat subire
Se toarnă continutul unui sac (25 kg) în cca. 6,25 litri de apă (în functie de
anotimp) si se omogenizează până la obinerea unei consistene păstoase,
omogene. După 5 minute mortarul se amestecă din nou, după care se poate începe
punerea în operă. Pozitia elementelor se mai poate corecta timp de 10 minute de la

înglobarea lor în zidărie. La elementele de zidărie fără profilatie nut si feder, rosturile
verticale vor fi umplute cu mortar in pat subtire.
____________________________
Pag. 17

1.4.3. Zidirea la peretii de inchidere si peretii despartitori

Abaterile in planul orizontal al primului rand se remediaza usor cu ajutorul placii de slefuire
la partea superioara, indepartandu-se obligatoriu praful rezultat. Inainte de a efectua
operatii de rectificare la blocurile deja zidite si de a continua construirea peste randul de
baza al unui perete trebuie sa ne asiguram ca mortarul de poza care sustine acest prim
rand de blocuri este intarit partial (cca. 12 ore repaus). În continuare, vom folosi doar
mortarul în pat subire pentru lipirea fiecărui rând de zidărie. Astfel, pe fata superioară a
fiecărui rând se va aplica uniform mortarul în pat subire cu mistria dintată pe toată
suprafata de contact. În urma ajustării pozitiei elementelor cu ajutorul ciocanului de
cauciuc, mortarul se distribuie uniform în rosturi de 1÷3mm. teserea elementelor de zidărie

se face prin suprapunere cu decalaj de minim 15 cm între rosturile verticale (se recomandă
un decalaj de 30 cm) care asigură o bună conlucrare a zidăriei, distributia eforturilor si
evitarea fisurilor în perete. Pentru aducerea elementelor de zidărie la lungimea dorită,
acestea se taie folosind fierăstrăul manual sau mecanizat. Aceste operatiuni sunt aplicabile
până la ultimul rând de blocuri al unui perete.
La panourile cu zidărie de umplutură, folosite la structuri în cadre, trebuie prevăzut un
spatiu liber de minim 1.5 cm între partea superioară a zidului si partea inferioara a grinzii
planseului, conform proiectului (N.B. în acest caz panourile nu conlucrează cu structura).
Spatiul liber se umple cu spumă sau vată minerală. Este importantă verificarea
permanentă, cu ajutorul bolobocului, a orizontalităiti fiecărui rând, verticalităiti
fiecărui bloc si a peretelui în ansamblu.
Zidăria se ancorează de elementele adiacente, după caz, prin:
- bare lungi de OB Ř6÷8 mm;
- bare scurte de PC min. Ř12 mm, respectând lungimea de ancorare, montate la fiecare
două asize ale zidăriei în santuri semicirculare cu Ř30 mm în masa blocului, umplute cu
mortar M5÷M10 (G);
1.4.4. Executarea lucrarilor pe timp friguros
La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile “Normativului
pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 – 84”.
1.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la
receptia lucrarii, prin verificarea:
____________________________
Pag. 18

a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime,

verticalitate, planeitate, etc.) la elementele realizate.
b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte.
c) Inventarierea tuturor procevelor-verbale de lucrari ascunse.
d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri,
gheremele, buiandrugi, etc.)
Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul
si/sau Consultantul (dirigintele lucrarii) va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie
necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini.
1.5.1 Verificarea inainte de inceperea zidariei
 Verificarea proiectului si a detaliilor de executie;
 Verificarea etapelor executate anterior ( PV receptie structura realizata anterior);
 Verificarea trasarii zidariei.
1.5.2 Verificarea in timpul executiei zidariei
 Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele componente:
o Blocurile de BCA - procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara
impuritati;
o mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect, precum si consistenta
fiecarei sarje;
o gheremelele – respectarea formei, dimensiunilor si a gradului de protectie impotriva
umiditatii;
 Pe parcursul executiei zidariei se va verifica:
o daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului;
o calitatea materialelor in momentul punerii in opera;
o daca se respecta proiectul tehnic;
o se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor;
o daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta;
o daca se realizeaza teserea rosturilor;
o daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare;
____________________________
Pag. 19

o daca se monteaza gheremele in locurile indicate;

o daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.
1.5.3 Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie

 Se vor efectua urmatoarele verificari:
o aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4.
o daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile.
o daca s-au intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de receptie
calitativa, corespunzatoare acestei etape.
1.5.4 Abateri admise (devieri de la cotele din planuri)
a) Grosimea zidurilor :
- pereti din BCA: 5 - 10mm.
b) Marimea golurilor:
- pentru ziduri din BCA: 20mm.
c) Planeitatea suprafetelor:
- pentru ziduri portante: 3mm/m
- pentru ziduri neportante: 5mm/m
d) Verticalitatea suprafetelor si muchiilor:
- pentru ziduri portante: 3mm/m
- pentru ziduri neportante: 5mm/m
CAP. 2 - IZOLATII TERMICE LA PERETI SI TENCUIELI SUBTIRI

La baza acestui capitol, stau plansele tehnice cu detaliile de executie aferente izolatiilor
termice, din borderoul de piese desenate a lucrarii.
2.0. PREVEDERI GENERALE
Prevederile acestui capitol se refera la toate tipurile de izolatii termice ca izolatii la pod,
terase, pereti, plansee peste spatii neincalzite sau pardoseli aplicate pe sol. In cazul in care
elementele de constructie nu asigura capacitatea de izolare termica normata, aceasta este
completata printr-un strat prevazut special termoizolant in elementele de structura ale
____________________________
Pag. 20

elementului de constructie executat. Izolarea termica a elementelor de constructie se realizeaza

in scopul asigurarii climatului interior impus de cerintele minimale de confort ale imobilelor, in
functie de destinatia acestora. Alegerea alcatuirii elementelor de constructii termoizolate se face
pe baza dimensionarii higrotermice in scopul realizarii:
- rezistentei la transfer termic minim necesara, a diferentei dintre temperatura aerului si
temperatura suprafetei interioare a elementului de constructie si a evitarii formarii condensului
pe suprafata acestor elemente;
- stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturii pe suprafata interioara a
elementelor de constructie;
- rezistenta necesara la difuzia vaporilor de apa, pentru limitarea condensarii acestora in
structura, elementelor de constructii;
- rezistenta la permeabilitatea aerului, pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare termica,
datorita infiltratiilor de aer;
- limitarea la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si a evitarii fenomenului de
condens la nivelul acestora.
Notatii si Abrevieri: In cadrul prezentului caiet de sarcini se vor utiliza urmatoarele notatii
si abrevieri:
ETICS : External Thermal Insulation Composite Systems;
RTE : Responsabil Tehnic cu Executia;
CQ : Controlul calitatii.
Note Explicative:
Specificatiile tehnice contin date din standardele si normativele mentionate la capitolul 1.1;
Detaliile tehnice si imaginile prezentate mai jos pot fi utilizate fara a se solicita drepturi de autor.
2.1. GENERALITATI
2.1.1 Standarde si normative de referinta
- SR EN 13499 : 2004 Produse termoizolante pentru cladiri. Sisteme compozite de izolare
termica la exterior (ETICS) pe baza de polistiren expandat inclusive normativele de determinare;
- SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren
expandat EPS – Specificaţie.
- ETAG 004 Ghid pentru agrementarea tehnica europeana a sistemelor ETICS;
- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor
(Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005);
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro-energetice ale anvelopei
clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării şi modernizării lor termice (publicat în broşură
IPCT - ianuarie 2003, Buletinul Construcţiilor nr. 18-2003) ;
- SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de
locuit existente (publicat în broşură IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construcţiilor nr. 18-2003).
____________________________
Pag. 21

2.1.2 Cerinte specifice sistemului termoizolant:

Sistemul de termoizolatie utilizat la executia lucrarilor de termoizolare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- Sistemul trebuie sa fie complet, livrat de catre un singur producator;
- Sistemul trebuie sa fie agrementat atat in Romania cat si in Comunitatea Europeana;
- Componentele sistemului sa fie livrate cu toate documentele de calitate aferente;
- Sistemul sa fi fost utilizat la cel putin 100.000 mp de fatade in Romania;
- Durata minima in exploatare a primului sistem livrat sa fie de minim 5 ani.
Producatorul sistemului trebuie sa respecte urmatoarele criterii:
- Sistemul de management al calitatii implementat;
- Sa asigure instructajul echipelor de montaj;
- Sa asigure consultanta tehnica in santier;
- Sa asigure urmarirea executiei pe faze de lucrari;
- Sa intocmeasca si sa asigure cartea tehnica a sistemului aplicat la lucrarea respective;
- Sa puna la dispozitia constructorului si a beneficiarului toate documentele de calitate pentru
produsele aplicate.
2.1.3 Cerinte specifice executantului:

Executantul lucrarilor de termoizolatie va fi ales in baza indeplinirii urmatoarelor criterii:
- Companie cu obiect de activitate constructii civile;
- Existenta personal calificat : maistru constructii si minim 20 muncitori calificati;
- Certificare de la producatorul sistemului ETICS;
- Lucrari de referinta – experienta anterioara pe termoizolatii;
- Schela si scule in dotare;
- Sa asigure garantie de buna executie in conformitate cu specificatiile producatorului dar nu mai
putin de 3 ani;
- Sistem de management al calitatii implementat;
- Existenta personal TESA;
- Alocarea pentru aceasta lucrare a unui responsabil de lucrari, de preferinta inginer constructor
sau maistru constructor;
- Asigurarea unui RTE si CQ pentru aceasta lucrare care sa urmareasca respectarea
documentatiei tehnice pentru executie si legislatia in vigoare.
2.1.4 Cerinte specifice beneficiarului:

- Sa puna la dispozitia executantului frontul de lucru;
- Sa angajeze o persoana calificata (diriginte de santier atestat) care sa asigure monitorizarea
executiei lucrarilor de termoizolatie;
____________________________
Pag. 22

- Sa asigure sursa de apa si curent;

- Sa se asigure de buna cooperare a tuturor proprietarilor;
- Sa solicite din partea producatorului toate documentele de calitate, precum si cartea tehnica a
lucrarii care se va atasa la proiectul tehnic de reabilitare termica.
2.1.5 Masuri de tehnica si securitate a muncii

Se vor respecta cu stricteţe măsurile suplimentare, specifice operaţiunilor de termoizolare
suplimentară a pereţilor exteriori, cerute şi consemnate în procesele verbale de instruire şi
asistenţă tehnică de către furnizorul sistemului termoizolant. La executarea lucrarilor se vor
respecta prevederile generale si cele specifice din normativele republicane de protectia muncii la
lucrarile de constructii-montaj. Pe toata perioada de executie se vor respecta prevederile
cuprinse in Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu
ordinal MLPAT nr 1993 publicat in Buletinul Constrctiilor nr. 5-6/1993 Se considera ca
masurile de protectia muncii necesare pentru prezenta lucrare sunt masuri curente in activitatea
unitatilor de constructii-montaj, tehnologiile si conditiile de executie fiind uzuale.
2.1.6 Urmarirea in exploatare
Se va solicita constructorului garanţie a lucrărilor pentru durata maximă stabilită de furnizorul
sistemului termoizolant în condiţiile aplicării în integralitate şi punere în operă si în conformitate
cu prescripţiile cuprinse în fişele tehnice puse la dispoziţia executantului. Se vor semnala de
către utilizatori prin intermediul beneficiarului, proiectantului şi executantului toate fenomenele
neconforme cu garanţia oferită: deteriorări ale finisajului, desfaceri ale stratului termoizolant,
apariţia condensului la pereţi, evidenţierea punţilor termice, etc.
2.2. MATERIALE SI PRODUSE

2.2.1 Componentele sistemului
Elementele componente ale sistemului de termoizolatie sunt:
- Adeziv pentru placi rigide din vata minerala bazaltica;
- placi rigide din vata minerala bazaltica;
- Dibluri de fixare;
- Masa de spaclu pentru armare;
- Plasa din fibra de sticla;
- Accesorii ca de ex: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de
etansare etc.);
- Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar.
____________________________
Pag. 23

Adezivul pentru lipirea placilor rigide din vata minerala bazaltica trebuie sa fie un mortar pe
baza de ciment, cu adaosuri minerale, polimeri de imbunatatire a aderentei, plastificatori care sa
adere la toate tipurile uzuale de materiale de constructie cat si la vata minerala.
Placi rigide din vata minerala bazaltica
____________________________
Pag. 24

a) Pentru pereţii de faţadă - plăci rigide din vata minerala bazaltica pentru faţade cu
rezistenţa la tracţiune > 80 kPa şi conductivitate termică λ=0,040 W/mK. Grosimea
plăcilor este de 100mm. Fibrele de vata sunt orientate preponderent perpendicular
pe suprafata pe care se monteaza placa.
Vata minerala bazaltica nu se poate folosi pentru termoizolarea soclului, aceasta se
pune la 30- 40cm departare de pamant.
Termoizolatie polistiren extrudat

b) Pentru termoizolarea soclurilor, în vederea realizării unei rezistenţe sporite la şoc – se
utilizează plăci din polistiren expandat sau extrudat, cu suprafaţa striată cu densitate de 28-30
kg/m3. Grosimea plăcilor este precizata in memoriile tehnice, in plansele cu detaliile de executie
si in listele cu cantitati de lucrari. Abaterile dimensionale ale plăcilor se vor încadra în limitele
acceptate pentru plăcile de polistiren expandat.
Elementele de fixare mecanica Fixarea suplimentară a plăcilor termoizolante se
realizează cu ajutorul diblurilor. Modul de dibluire se va face in functie de tipul stratului suport,
forma constructiei, si materialul termoizolant.
Se vor respecta cerintele ghidului european ETAG 014 pentru categoriile de utilizare.
Categorii de utilizare conform ETAG 014:
Categoria A: Beton normal
Pe lângă adeziv, pe beton este necesară ancorarea mecanică. Excepţie: Niciuna.
Categoria B: Zidărie din cărămizi pline
Pe lângă adeziv, pe cărămizile pline este necesară ancorarea mecanică.
Categorie folosire C: Zidărie din cărămizi cu goluri Pe lângă adeziv, cărămizile cu goluri fac
necesară ancorarea.
Categorie folosire D: Beton agregat uşor
Pe lângă adeziv, betonul agregat uşor face necesară ancorarea.
Excepţie: Niciuna.
Categorie folosire E: Beton celular autoclavizat (BCA)
Pe lângă adeziv, BCA face necesară ancorarea. Recomandarea tipurilor diblurilor si
lungimile de ancorare sunt cuprinse in tabelul de mai jos:
Grosimea izolaţiei Strat suport Tip diblu Lungimea minimă de ancorare

< 10 cm Beton, cărămidă plină 1a, 1b, 2a min 25 mm
>10 cm 1b, 2a min.25mm
< 10 cm Cărămidă cu goluri 1a, 1b, 2a min. 25 mm*
>10 cm 1b, 2a min. 25 mm
Toate grosimile BCA 2a min. 65 mm
Toate grosimile Plăci fibrolemnoase 2b 30-40 mm
Legenda:
____________________________
Pag. 25

– diblu prin batere : 1a – cui de plastic

1b – cui metalic
- diblu prin inşurubare: 2a – şurub cu diblu
2b – şurub pentru lemn simplu + rozetă
Observaţii: *ancorarea trebuie sa se facă obligatoriu în primul perete al cărămizii
Numărul diblurilor
Numărul diblurilor ce trebuie să fie instalate (conform ETAG) depinde de:
-forta caracteristică de smulgere din suport
-forta de smulgere prin izolaţie
-viteza vântului
-înălţimea construcţiei
-zonă geografică
Deoarece sarcina dată de presiunea vântului este mai mare la marginile clădirii decât în
perimetrul ei, la dibluire se face distincţie între:
-dibluirea în câmp
-dibluirea la margini.
Numărul de dibluri în câmp
Până la înălţimea de 50 m trebuie să existe minim 6 dibluri / m2. Peste înălţimea de 50 m,
trebuie să se efectueze probe statice pentru determinarea numărului de dibluri.
Numărul de dibluri la margini
Zona care se considera margine depinde de înălţimea construcţiei h şi de lungimea construcţiei
l.
Înălţimea construcţiei h ≥ l
Zona de margine reprezinta 10% din inaltimea clădirii, cel puţin 1m şi maximum 2m de la
margine spre interior.
Înălţimea construcţiei h ≤ l
Zona de margine reprezinta 10% din lungimea clădirii, cel puţin 1m şi maximum 2m de la
margine spre interior.
Terenul
I. Teren deschis, obiect izolat, puterea vântului nu este redusă de cladiri inconjuratoare.
II. Puterea vântului este uşor redusă de obiectele dimprejur (pădure, case <10m etc.). Clădiri
risipite.
III. Puterea vântului este puternic redusă de obiectele dimprejur. (in orase unde sunt aglomerari
de cladiri)
Masa de spaclu pentru armare
____________________________
Pag. 26

Pentru realizarea masei de spaclu se va utiliza un adeziv pe baza de ciment cu aderenta foarte
buna la polistiren, min 0,1 N/mm2.
Suplimentar, adezivul utilizat pentru realizarea masei de spaclu trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
- Armare cu fibre pentru a impiedica fisurarea
- Rezistenta la socuri
- Grad de impermeabilitate ridicat .Absorbtia de apa la suprafata < 0,5 kg/(m2 h0,5)
Plasa din fibra de sticla

Plasă din ţesătură din fibră de sticlă rezistentă la mediul alcalin, cu rol de armare a masei
adezive de şpaclu, cu parametrii mecanici ridicaţi .Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite
(soclu, parter) se prevede armare dublă.
Accesorii (profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de
etansare, etc.):
- Profil de soclu - cu rol de susţinere a sistemului termoizolant al pereţilor.Profilul se montează
prin prindere mecanică cu dibluri şi este prevăzută cu lăcrimar pentru scurgerea apelor din
precipitatii.
- Profilul de colt - pentru armarea suplimentară a muchiilor şi rectiliniaritatea acestora. Asigură o
rezistenţă suplimentară la solicitări mecanice.
____________________________
Pag. 27

- Profilul cu picurator – asigura scurgerea apelor de pe verticalele fatadelor. Se va monta pe

toate laturile orizontale de la partea superioara a golurilor de tamplarie si la toate celelalte muchii
ce raman suspendate
- Profilul de contact cu tamplaria – asigura etansarea in zona de contact a tamplariei cu
termosistemul, evitand penetrarea apei in masa de spaclu din zona de contact. Mai mult asigura
o suprafata adeziva pe care se va aplica folia de protectie pentru ferestre.
- Etansarea rostului dintre tamplarie si perete.
Aceasta zona este una foarte sensibila, asupra carei actioneza o serie intreaga de factori
atmosferici, deplasari relative, greutatea ferestrei, deplasari in structura constructiei. Trebuie sa
fie asigurata termo si fonoizolarea rostului dar si impermeabilitatea si capacitatea de difuzie a
acestuia. Se va utiliza sistem pe baza de benzi precomprimate impermeabile si folii de tip
Ceresit Winteq sau similar care are ca scop sa regleaze perfect difuzia vaporilor in zona de
contact a tamplariei si sa asigure o etansare perfecta a acesteia.
Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar

Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor mecanice,
avand si rol decorativ, fiind alcatuit din amorsa si tencuiala decorativa. Se va utiliza tencuiala
decorativa gata preparata sub forma de pasta in galeti tip Ceresit sau similar Pot fi utilizate
tencuieli decorative acrilice, silicatice sau siliconice. Grosimea minimă a tencuielii decorative
este de 1,5 mm la tencuielile gen praf de piatra şi de 2 mm la tencuielile cu aspect gen scoarta
de copac.
Daca este necesara o vopsire suplimentara, vopseaua trebuie sa fie o componenta a sistemului,
sa fie compatibila cu celelalte componente din sistem. Folosirea amorsei se va face conform
indicatiilor producatorului.
Culorile stratului de tencuiala decorativa nu trebuie sa fie prea intunecate. Datorita efectului
ridicat de izolare termica a ETICS, stratul superior de tencuiala decorativa se va incalzi mai mult
decat cel al fatadelor neizolate. Rezultatele posibile sunt tensiuni termice iar consecintele sunt
aparitia de crapaturi. Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de reflexie a luminii nu
trebuie sa fie mai mica de 30. Valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare culoare,
trebuie stipulata obligatoriu in catalogul de culori al producatorului.
Important !!! Se admit numai produse agrementate în sistem, procurate de la acelaşi furnizor.
Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie să fie compatibile între ele şi
verificate în sistem conform ghidului de agrementare european ETAG 004. În privinţa comportării
la foc sistemul trebuie să se încadreze în Euroclasa B-S2,d0.
2.2.2 Transport si depozitare
Transportul materialelor se va face in mod obligatoriu cu autoutilitare copertate. Pentru o buna
organizare de santier, este de asemenea importanta depozitarea corespunzatoare a elementelor
componente ETICS, in conformitate cu specificatiile tehnice ale producatorului. Toate produsele
____________________________
Pag. 28

vor fi depozitate fara a fi afectate de inghet, apa, umiditate ridicata si influenta directa a radiatiilor
solare. Depozitarea materialelor se va face in spatii inchise ferite de umiditate si la temperaturi
mai mari de 5 grade. Elementele componente vor fi depozitate pe şantier astfel încât să fie ferite
de factori atmosferici, îngheţ şi degradări din solicitări mecanice. Plăcile termoizolante vor fi ferite
de radiaţiile ultraviolete. Produsele nu vor fi asezate direct pe suport, ci pe un esafodaj
improvizat astfel incat sa se asigure ciculatia aerului.
2.2.3 Executia lucrarilor
2.2.3.1 Operatiuni pregatitoare
Înainte de începerea lucrului, suprafaţa faţadei, unde se va monta sistemul, se va alinia
orizontal şi vertical.
Toate suprafeţele care ramân vizibile, atât la partea superioara şi inferioară a sistemului
ETICS şi care nu sunt închise cu profile corespunzătoare, vor fi protejate cu un strat de masă de
şpaclu armată.
Stratul termoizolant trebuie inchis complet pentru a evita expunerea sistemului la umezeală,
insecte, rozătoare etc., sau în cazul unui incediu, la flacără directă. Montarea sistemului
termoizolant nu va incepe inainte de:
- încheierea lucrărilor de pe terase şi atice şi instalaţii de scurgere a apelor pluviale.
Strapungerile in sistemul termoizolant sa fie executate astfel incat sa asigure etansarea
corespunzatoare;
- Existenţa specificaţiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile si terminatiile sistemului;
- Montarea tocurilor de ferestre si usi, precum si a elementelor ce penetreaza sistemul cum sunt
conducte, suporti etc;
- protejarea tâmplăriilor şi ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenira stropirii sau pătării;
- Protejarea suprafetelor ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiu,
solbancurile, trotuarele cu folii corespunzatoare;
- Acoperirea cu elemente de protectie a suprafetelor orizontale cum ar fi aticele, coronamentele
zidurilor, cornisele etc., astfel incat sa impiedice infiltrarea apei in spatele sistemului termoizolant
in timpul si ulterior executiei;
- Montarea instalaţiilor exterioare a căror execuţie ulterioară poate afecta finisajul, eventual
mutarea pozitiei conductei pentru gaze si a dispozitivelor exterioare ale instalatiei de climatizare;
- Realizarea lucrărilor de pregătire a suportului - suportul se va verifica cu grijă, se va curăţa, se
vor elimina porţiunile de tencuială existentă eventual exfoliate sau fără capacitate portantă şi de
aderenţă insuficientă (vezi cap urmator);
- Asigurarea împotriva soarelui şi ploii prin montarea plasei de faţadă, respectiv prelatelor la
partea superioară a schelei;
- Asigurarea impotriva umezirii ulterioare a stratului suport (umiditate ascensională).
2.2.3.2 Etape de executie
Pregatirea suprafatei suport
____________________________
Pag. 29

La cladirile vechi verificarea suportului, ca si pregatirea acestuia este de mare importanta

pentru fixarea sistemului termoizolant. De aceea sistemele aplicate pe astfel de suporturi vor fi
fixate prin lipire si dibluire. Aplicarea unei tencuieli de nivelare a suportului, face ca suportul sa
intre in categoria “suporturi tencuite” ce impune obligativitatea dibluirii.
Neregularităţile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuială
adezivă suplimentară de uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren.
Denivelările mai mici de 10 mm se vor prelua prin intermediul adezivului de şpaclu la lipirea
plăcilor termoizolante.
Metode simple de verificare :
A. Suport din zidarie. Masuri
B. Beton. Masuri
____________________________
Pag. 30

C. Tencuieli si vopsele minerale. Masuri
D. Tencuieli si vopsele pe baza de rasina organica. Masuri
____________________________
Pag. 31

Lipirea placilor de termoizolatie

Aplicarea adezivului
Adezivul trebuie aplicat pe conturul plăcii intr-un strat de aproximativ 5 cm şi in mijlocul plăcii, trei
puncte cu dimensiunea cel puţin cât o palmă. Cantitatea de adeziv depinde de planeitatea
suprafatei suport şi de grosimea stratului de adeziv (după ghidul de aplicare al producătorului).
Suprafaţa de aderenta trebuie să fie de cel puţin 40% .
In cazul suprafeţelor suport plane, se recomanda utilizarea metodei de lipire pe întreaga
suprafaţa a plăcii, utilizând pentru aplicarea adezivului un fier de glet din inox cu dinţi de 10 x 10
mm.
Profil de soclu. Dispunerea placilor de termoizolatie. Se montează profilul de soclu cu

ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm. Abaterile de planeitate ale peretelui vor fi
____________________________
Pag. 32

compensate prin intercalarea de distanţieri între profil şi perete, îmbinările dintre profile se vor
realiza cu ajutorul pieselor de legătură. Vata bazaltică nu se aplică pană la zona de contact cu
terenul. Montajul plăcilor de vata începe de la nivelul profilului de soclu.
Montarea plăcilor se va face începând din zona de soclu, de jos în sus, în rânduri orizontale, cu
latura mică a plăcii termoizolante dispusă pe înălţime. Plăcile se vor dispune fara rost, evitând
pătrunderea adezivului între rosturi. Spaţiile formate datorită toleranţei dimensiunii panoului
trebuie umplute cu material izolant din spuma poliuretanica.
Rosturile verticale dintre plăci se vor dispune întreţesut decalate cu o jumătate de placă.
La colţuri şi la îmbinarea cu alte părţi ale construcţiei se vor folosi numai panouri întregi sau
jumătăţi de panouri interconectate. Panourile termoizolante trebuie sa depaseasca zonele
terminale (ex. Zone de colt) iar surplusul de material se va indeparta numai dupa uscarea
completa a adezivului.
Panorile cu colţuri sau margini rupte nu se vor folosi.
Îndreptarea marginilor nu este permisă decât după ce uscarea adezivului este completă. În
zona golurilor de ferestre sau uşi, rosturile dintre plăci nu trebuie să fie în prelungirea muchiilor
golurilor.
Lipirea izolatiei
____________________________
Pag. 33

La modificarea structurii suprafetei suport, se va evita ca

rosturile din suprafata suport sa se suprapuna cu rosturile
placilor termoizolante. Trebuie păstrată o decalare de cel
puţin 10 cm cu placile termoizolante. Rosturile de dilataţie
ale structurii trebuie pastrate si in sistemul de termoizolatie
prin montarea unor profile de dilatatie.
Izolarea termică a
glafurilor verticale
Se va izola şi zona de glaf cu vată bazaltica. Pentru

rigidizarea şi protecţia muchiilor, în zona glafurilor se va
monta şi un profil de colţ cu plasă de armare.
Izolarea termică a glafurilor orizontale. Este necesar să se

izoleze termic şi glafurile orizontale, sub profilele metalice de
protecţie.
Ancorarea izolaţiei
Plăcile se vor aplica prin lipire şi se vor ancora cu dibluri cu rozetă – cu
cui metalic, în număr de: până la 8 m - 6 buc/m², între 8 şi 20 m - 7
buc/m², peste 20 m - 9 buc/m². La colţuri şi la clădiri înalte se va
suplimenta numărul de dibluri.
Protecţia colţurilor
La colţuri se vor folosi profile de colţ cu plasă de armare, pentru rigidizarea zonei de
colţ.
____________________________
Pag. 34

Aplicarea plasei de armare
După întărirea mortarului utilizat la lipirea plăcilor, se va arma întreaga suprafaţă cu

o plasă de armare din fibră de sticlă, înglobată într-un strat de mortar adeziv şi de
armare aplicat în prealabil. Plasa se apasă cu gletiera în stratul de mortar şi se
aplică un strat de mortar.
Suprapuneri la îmbinare
Plasa de armare se va monta cu suprapuneri de min. 10 cm.

Aceste suprapuneri nu trebuie sa coincida cu rosturile placilor de
vata minerala. Plasa trebuie suprapusa pe 10 cm in ambele
parti. In zona soclului si a placilor de parter se aplica doua straturi de
plasa.
Finisarea
După uscarea mortarului adeziv şi de armare, se va aplica un grund

înainte de aplicarea tencuielii decorative. Urmează aplicarea stratului
de tencuială decorativă şi operaţiunea de drişcuire.
2.2.3.3 Prevederi constructive

Aplicarea sistemului termoizolant este interzisă la temperaturi sub
+50C (suport, material şi temperatură în aer) iar la tencuiala silicatică
sub +80C. De asemenea, nu se aplică sistemul pe ploaie (fără măsuri de protecţie) în condiţiile
în care există riscul apariţiei condensului (chiar în fazele de întărire şi uscare). Plăcile
termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate. Înainte de începerea lucrărilor, se face o
probă de lipire pentru a stabili dacă suportul este corespunzător (vezi cap 12.1 verificarea in
santier a adezivului). Este interzisa adaugarea de aditivi in oricare dintre elementele sistemului.
La montarea schelei se va acorda o atentie deosebita ca schela sa fie montata la o distanta
corespunzatoare de fatada, lungimea ancorelor sa fie corelata cu grosimea sistemului, iar
ancorele sa fie montate cu panta catre exterior. Lucrarile nu vor fi demarate, daca schela nu este
montata pe o latura completa a fatadei. Este absolut necesara protectia fatadei cu plasa,
impotriva factorilor atmosferici.
____________________________
Pag. 35

2.2.4 Monitorizarea executiei

Executia va demara dupa instruirea in prealabil a executantului de catre firma
producatoare a sistemului. Monitorizarea se va face pe faze determinante conform tabelului de
mai jos, iar la fiecare faza se vor face PV de lucrari ascunse. Se vor consemna toate
neregularitatile aparute pe durata executiei, si, in acest caz antreprenorul va instiinta imediat
beneficiarul (dirigintele de santier).
2.2.5 Curatirea si Protectia lucrarilor

Dupa finalizarea lucrarilor trebuie indepartate ambalajele utilizate si foliile de protectie de
pe tamplarie. De asemenea trebuiesc facute retusurile in zonele de prindere a schelei. Lucrarile
de termoizolatie trebuie protejate de praf pe durata santierului.
____________________________
Pag. 36

2.3. RECEPTIA LUCRARILOR

Inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice se verifica:
- certificatele de calitate pentru produse si procedee noi;
- proces verbal de primire a materialelor pe santier;
- proces verbal de verificare a lucrarilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplica
izolatiile.
Se verifica daca:
- calitatea materialelor livrate si corespondenta lor cu prevederile proiectului. Inlocuirea unor
materiale se poate face numai cu acordul scris al beneficiarului, proiectantului si
verificatorului de proiect;
- materialele folosite inainte de punerea in opera prin masurarea dimensiunilor geometrice,
umiditatii, etc., corespund cu prevederile din normele tehnice in vigoare (standardele de produs)
neputand fi utilizate daca prezinta abateri peste cele admisibile;
- in cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de
planeitate, forme, racordari, umiditate, etc., precum si montarea in prealabil a unor piese,
dispozitive sau a unor straturi de protectie, anticorozive sau bariere contra vaporilor, aceste
verificari suplimentare se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de izolatie termica;
- conditiile de mediu.
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica daca:
- termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din elemente intregi sau
din fractiuni taiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele sa nu
depaseasca limita admisa;
- densitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare ca si grosimile placilor sau blocurilor sa
corespunda prevederilor proiectului;
- deschiderea rosturilor sa fie de minim 2 mm;
- nu s-au produs goluri in si intre placi;
- s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect;
- barierele contra vaporilor sa fie continue si sa fie executate elementele de acoperire
demontabile acolo unde este cazul;
- asezarea placilor sa fie uniform, sa se respecte grosimea indicata in proiectul tehnic, si sa nu
prezinte denivelari care sa influenteze negativ calitatea straturilor de protectie a izolatiei.
La terminarea lucrarilor se efectueaza receptia calitativa pe faza de lucrari in cadrul careia:
- se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcursul lucrarilor, comparandu-
le proiectul si prescriptiile tehnice respective iar abaterile sa se incadreze in prescriptiile tehnice
respective sau ale agrementului tehnic;
- se va verifica modul de executie al comunicarii cu atmosfera al termoizolatiilor prin deflectoare,
fante sau alte dispozitive prevazute in documentatia tehnica.
____________________________
Pag. 37

Recepţia lucrărilor se efectuează in conformitate cu prevederile normativului C 56-85 “Normativ

pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”.
Recepţiile (preliminară, finală) se vor face numai în condiţiile existenţei tuturor documentelor ce
atestă calitatea fiecărei faze de lucrări verificate pe parcursul execuţiei.
2.3.1 Comisia de receptie
La receptia lucrarilor, vor participa : Dirigintele de santier, Beneficiarul, Reprezentantul
executantului impreuna cu RTE si CQ, Proiectantul si Inspectoratul de Stat in Constructii.
Receptia va fi facuta in baza unui Proces Verbal de Receptie
2.3.2 Tolerante admisibile Toleranţe de planeitate ale stratului final
2.3.3 Procesul verbal de receptie

Se va intocmi de catre executant si va fi semnat de care Comisia de Receptie.
2.3.4 Remedieri
In cazul in care trebuiesc facute remedieri, acestea vor fi facute de catre executantul lucrarii in
termene stabilite de comun acord cu reprezentantul beneficiarului. Remedierile nu vor dura mai
mult de 2 saptamani de la data semnalarii acestora.
2.3.5 Masuratori si decontare

Masuratorile se vor face in baza listelor cu cantitati de lucrari realizate de proiectantul lucrarii.
Situatiile de lucrari intocmite vor fi verificate si aprobate de catre dirigintele de santier.
2.4. GARANTII
a) Garantia producatorului trebuie specificata in documentele de calitate ale sistemului de
termoizolatie. Garantia minima pentru sistemul de termoizolatie trebuie sa fie de 20 ani.
Producatorul va pune la dispozitia Beneficiarului toate documentele de calitate, odata cu cartea
tehnica a sistemului de termoizolatie si cu garantia sistemului.
b)Garantia executantului Garantia de buna executie a lucrarilor este acordata in mod
obligatoriu de catre executant si este de min. 3 ani.
2.5. EXPLOATAREA LUCRARILOR
2.5.1 Conditii de exploatare

Lucrarile vor fi exploatate conform specificatiilor producatorului.
Orice interventie asupra fatadei, cum ar fi montarea de aparate AC, suporti, montare obloane,
schimbat tamplarie trebuie sa se faca sub indrumarea proiectantului si numai cu firme
specializate. De asemenea producatorul sistemului va fi consultat.
____________________________
Pag. 38

In fiecare an, in perioada Martie-Aprilie se va verifica starea fatadei. Orice problema va fi

semnalata imediat executantului care va anunta si producatoarul sistemului de termoizlotie.
Pentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic (primavara si toamna) starea
hidroizolatiilor, sau a invelitorilor de orice fel, remediindu-se de indata deficientele constatate,
pentru a nu se ajunge la infiltratii de apa, in termoizolatie. In cazul constatarii umezirii
termoizolatiei se va analiza gravitatea si intinderea degradarii si se va inlocui suprafata
deteriorata de catre specialisti. La fiecare 5 ani, se recomanda vopsire integrala a fatadei.
Vopseaua va fi achiztionata in mod obligatoriu de la furnizorul sistemului pentru a asigura
compatibilitatea.
2.5.2 Daune si solutii de remediere
Daunele aparute in timpul exploatarii vor fi semnalate imediat de catre Beneficiar atat
Executantului cat si Producatorului sistemului de termoizolatie. Beneficiarul impreuna cu
executantul si producatorul stabilesc cauza generatoare, si solutia de eliminare a acesteia.
De asemenea se va stabili cine va prelua costurile reparatiei.
FISA TEHNICA SISTEM TERMOIZOLANT

Se vor folosi numai sisteme agrementate.
Denumire produs Placi rigide din vata minerala bazaltica
Descriere produs Placi rigide din vata minerala bazaltica. Fibrele de vata sunt orientate
preponderent perpendicular pe suprafata pe care se monteaza placa.
Domenii de utilizare Izolarea termica si fonica a peretilor exteriori prin instalare cu mortar adeziv
Denumire Grosimea Suprafata / Dimensiunile Rezistenta

Dimensiuni standard de livrare produs placii termica
placii unitate de
[mm] ambalare latime x lungime RD
[m2] [mm x mm] [m² K/W]
NF 50 50 4,32 200 x 1200 1,15

NF 80 80 2,88 200 x 1200 1,90
NF 100 100 2,40 200 x 1200 2,35
NF 120 120 1,92 200 x 1200 2,85
Ambalare Pachete in folie de polietilena.
C o d c e r t i f i c a r e CE MW - EN13162 - T5 - CS(10/30) – TR80 - MU1
____________________________
Pag. 39

Nr.certificat conformitate CE 0615 – CPD – M403
Comportare chimica Nu reactioneaza chimic, nu contine sulf, nu putrezeste. Nu

mentine umezeala, nu este degradat de agenti biologici.
Clasa de rezistenta la foc Euroclasa A1
Conductivitate termica λD [W/(m K)] 0,042

Efort de compresiune la o deformatie de 10%  10 [kPa], sau CS 40
Rezistenta la tractiune perpendiculara pe fete  mt [kPa], sau TR 80
Clasa de toleranta pentru grosime T5 -1%, sau -1 mm / +3 mm
Factor d e re z is te n ta la d ifu z ia v a p o rilo r d e a p a µ 1
Indicatii de montaj:
Perforare prin materialul izolant pană in materialul - suport. Se introduce ancora in gaură, pană
cand talerul stă fix pe materialul termoizolant. Fixarea diblului se realizeaza prin baterea cuiului.
Instructiuni de verificare la tractiune:

Ancorele montate se vor verifica in procent de 5% la tractiune cu presa. Daca 1% din
ancorele verificate nu corespund rezistentei specificate procentul de verificare se va
dubla pentru fiecare diblu necorespunzator. Se va prezenta certificatul de calitate al diblurilor
folosite de constructor. Golurile se vor executa cu burghie corespunzatoare si fara percutie in
____________________________
Pag. 40

cazul zidariei din blocuri ceramice. Alegerea si comanda ferma a ancorelor se face dupa
sondarea straturilor existente si stablilirea pachetului de strangere.
2.6. Hidroizolatia:
2.6.1. Materiale:
Membrana hidroizolatoare
Polipropilena atactica (PPA) membrana hidroizolatoare din bitum modificat armat cu poliester.
Membranele din bitum modificate au incorporate polimeri din cauciuc si plastic in strat.
Membrana prefabricata va fi auto-etansatoare flexibila, cu bitum aplicat la rece, cu film din
polietilena gros de 0,15 mm.
Amorsa trebuie sa fie din bitum aplicat rece, fara apa si alte corpuri straine.
Pregatirea suprafetei:
o Suprafata din beton pe care se va aplica hidroizolatia trebuie curatata si fara murdarie,
particule de mortar, vopseluri, filme, ulei, invelisuri protective, mucegai, lapte de ciment etc.
o Toate defectele trebuie corectate pentru a asigura o suprafata neteda si uscata adecvat
inainte de lucrarile de aplicare.
o Locurile unde se intalnesc structurile orizontale cu cele verticale trebuie sa aiba canturi care
masoara 50 mm cu 50 mm si raza de minim 50 mm.
 Planseele din beton trebuie sa aiba pante adecvate pentru drenarea apei pluviale. Trebuie
prevazuta o inclinare de 1% pentru a drena apa satisfacator in jgeaburi si burlane.
 Dispozitivele pentru drenare montate in gauri trebuie montate astfel incat sa permita
scurgerea libera a apei.
 Orice rost de dilatare sau contractie trebuie curatat, grunduit, etansat.
 Se prevad scafe de circa 40 mm adancime cu 40 mm latime si 250 mm deasupra finisarii
plafonului de-a lungul peretilor sau parapetilor pentru limita membranei.
 Suprafetele pregatite trebuie sa fie tratate si mentinute umede prin stopirea cu apa la
intevaluri regulate pentru o perioada de cel putin 3 zile, iar suprafetele trebuie montate in 7 zile.
 Se asigura ca suprafata este complet pregatita si ca s-au reparat toate defectele.
 Daca exista dubii privind prezenta umezelii in suprafetele pe care urmeaza sa se aplice
membrana, se expune suprafata la soare pentru 2 zile sau se incalzeste suprafata folosind
arzatorul.
____________________________
Pag. 41

 Proceduri de aplicare a membranei hidroizolatoare:

o Montarea materialelor trebuie sa fie in concordanta stricta cu specificatiile producatorului si
cu indicatiile directe ale distribuitorului autorizat.
o Membrana prefabricata se monteaza prin indepartarea plasticului care acopera partea
lipicioasa si se deruleaza in locul respectiv. Se apasa ferm foaia si se elimina aerul ramas .
Membrana trebuie aplicata incepand de la punctul cel mai de jos al pantei la puncul cel mai inalt
astfel incat suprapunerile sa nu retina apa.
o Se monteaza placi subsecvente cu suprapuneri minime de 5 cm la toate imbinarile intre placi.
Lipiti toate suprapunerile cu lipici asa cum se recomanda de catre producator.
o Rosturile de constructie si de dilatare trebuie acoperite de doua ori cu o banda de acelasi tip
de membrana de circa 30 cm latime centrate pe axele rosturilor.
o Marginile membranei trebuie sa se intinda peste marginile placilor. Toate marginile trebuie
etansate cu adeziv.
o Pentru drenaje, se intinde membrana peste canalul de drenare la cca. 3 cm
lungime, si se leaga marginile si se etanseaza cu adeziv.
o Dupa ce se monteaza membrana, verificati daca exista gauri sau defectiuni ale
membranei montate. Se carpesc gaurile sau membrana defecta cu acelasi tip de banda de
membrana.
o Strat de ciment peste hidroizolatie: se prevede un strat de ciment pe membrana
unde s-au aplicat invelisurile protective. Grosimea acestui start trebuie sa fie conform indicatiilor
din planse.
Hidroizolatia fluida:
Materialele aplicate fluide pentru hidroizolatie vor fi din substante elastomerice aplicate fluide si
la uscare devin o membrana impermeabila.
Se aplica la terase, la pardoseala toaletelor si alte locatii indicate in proiect.
Aplicarea hidroizolatiei fluide:

 Inainte de aplicarea hidroizolatiei fluide, suprafetele de beton trebuie sa fie fara cusur si
tratate fara a folosi compusi de tratare. Se aplica un strat de neutralizator pentru beton
pentru a indeparta uleiul, murdaria si alti agenti de contaminare.
 Stratul elastomeric se va aplica peste suprafata si acest lucru se va face in concordanta
cu recomandarile producatorului sau cum indica consultantul.
 Dupa ce s-a uscat primul start, se aplica trei (3) starturi pe aceeasi suprafata de beton
acoperita cu hidroizolatie lichida.
 Hidroizolatia lichida se poate aplica cu pensula, cu spray fara aer, mistrie, sau cu o rola
de preferinta 20-25 mm grosime pentru fiecare strat ud.
 Membrana hidroizolanta lichida nu trebuie aplica in conditii de vreme aspra.
____________________________
Pag. 42

 Persoanele care executa lucrarile de aplicare, mai ales cei care au pielea sensibila
trebuie sa-si ia masuri suplimentare de protectie in timp ce aplica hidroizolatia lichida.
Compusii hidroizolatiei lichide sunt foarte imflamabili.
Hidroizolatie capilara:
Pudra din ciment care contine materialele chimice cu cristale care se solidifica in contact cu apa.
Pregatirea suprafetei / Aplicarea hidroizolatiei capilare si epoxidice pentru captusirea

vaselor:
 Pregatirea suprafetei pentru hidroizolatia capilara: tot betonul care se va trata trebuie sa
fie fara cusur. Se indeparteaza uleiul, agentii anitiaderenti, laptele de ciment si orice alte
materiale straine care va impiedica adeziunea, penetrarea si randamentul hidroizolatiei.
Se repara crapaturile vizibile mai mare de 0,01" ca dimensiune, 19 mm adancime,
deasemenea rosturile de constructie defecte. Gaurile pentru legare vor fi la aproximtiv 25
mm in spatele suprafetei. Se clatesc toate suprafetele cu apa cu o zi inainte de aplicarea
hidroizolatiei capilare.
 Aplicarea hidroizolatiei capilare: se monteaza conform procedurilor standard ale
producatorului.
 Pregatirea suprafetei pentru hidroizolatia epoxidica: toate suprafetele tratate cu
hidroizolatie pe care se va aplica un strat epoxidic trebuie neutralizate cu o solutie de
curatare capilara. Aplicarea hidroizolatiei capilare trebuie sa aiba cel putin doua (2)
saptamani inainte de aplicarea rasinilor epoxidice.
 Aplicarea hidroizolatiei epoxidice: umezeala trebuie sa fie prezenta in stratul de beton
pentru a asigura penetrare chimica maxima. Suprafetele trebuie sa aiba o umiditate
scazuta cand se aplica invelisurile.
Amestecare: proportiile si procedurile de amestecare conform recomandarilor producatorului.
Tratare: suprafetele tratate cu hidroizolatie, se umidifica trei (3) zile incepand cu stropirea cu
aburi in ziua de dupa terminarea aplicarii hidroizolatiei. Materialele pentru umplutura se pot pune
pe aplicare fara placi de protectie dupa ce s-a terminat tratamentul prin umidificare.
2.6.2. EXECUŢIA LUCRĂRILOR. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ

La terase si acoperisuri
 Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5ºC. Sub aceasta
temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 – 84.
 Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220ºC, iar in momentul lipirii
straturilor va fi de 160ºC - 220ºC.
____________________________
Pag. 43

 Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor
verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 – 87 si conditiilor de la pct. 3.5 din
normativul C 112 – 86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire
si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a
elementelor din tabla si alte lucrari similare.
 Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din
beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu
minimum 300 g/m 2 .
 Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai
in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6ºC, iar cu emulsie de bitum
pe suportul umed la temperatura de peste + 8ºC.
 Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau
1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de
60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu
sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu
partea blinds pe suport.
 Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de
scurgere si a strapungerilor.
 Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de
impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.
 Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si
acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 – 10 cm si trebuie sa acopere complet
partea inferioara a stratului de izolatie termica.
 Protectie cu foi bitumate a Plăcilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in
atelier sau fabrici, prin lipirea Plăcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins
cu peria pe foile bitumate.
 In montarea pe acoperis, Plăcile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in
masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi
temperatura de 150ºC in timpul lipirii.
 Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max.
20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum
preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta
(pana la 20% bitum H 80/90).
 Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor
derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un
timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor.
 Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C
112 – 86 art. 3.20.2 – 3.20.6.
____________________________
Pag. 44

Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor

executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de
bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 –
50 cm.
 La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea
prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu
lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea
etansarii in aceste locuri.
 La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a
aticului, minimum 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va
ridica pana la 50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50
cm.
 Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va
realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton Ø
6 mm la 25x25 cm.
 Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice
si mecanice astfel:
o strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse,
hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu
suruburi.
o strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse,
etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a
golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura
bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier.
o rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C 112 – 86 punctele
3.24 – 3.24.2.
 Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei
conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 –
3.26.7
 terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 – 15 mm, se va
executa prin asezare in strat uniform de 40 mm grosime.
 modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panza,
impaslituri, sape, se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.
Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile
de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.)
La elementele subterane
____________________________
Pag. 45

La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se

respecte prevederile STAS 2355/2 – 87, ale normativului C 112 – 86 cap. 4.8 si ale detaliilor
respective ale proiectului.
Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de
executie ale proiectului.
2.6.3 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape
de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
 calitatea suportului – rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform
normelor in vigoare;
 calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate;
 pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul);
 calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte
lucrari de constructii aferente;
 strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor;
 Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine,
glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de
scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale
terasei.
Verificari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii .

Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:
 Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat suport);
 Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de  5 mm. pe o
suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie;
 Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste
termoizolatiile noi;
 Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in
componenta hidroizolatiilor;
 Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
 Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului;
 Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia;
 Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.
Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii

Dupa verificarea planeitatii , daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu
mortar de ciment, iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar
____________________________
Pag. 46

special. Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului

suport (pentru care la fiecare 1000 mp., se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton
bitumat de 5 x 20 cm lipita de suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin
stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii).
In timpul executiei trebuie verificat:
 lipirea corecta a foilor;
 latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10
% din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal);
 respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta paralel cu
streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;
 mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub
nivelul cel mai coborat al lucrarii respective;
 racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale;
 tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de
elementele de constructie;
 realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau
tuburi;
Verificari la terminarea lucrarilor
 Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante

pana la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat ;
 Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de
apa fiind de 3,6 cm ;
 La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor
de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune
maxima;
In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocănire
şi eventuale sondaje în punctele dubioase;
2.6.4. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR

Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile
de hidroizolatie:
 Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind
supravegherea sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot.
nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de
____________________________
Pag. 47

catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele
individuale de protectie
 Hotararea Guvernului nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru santierele temporare sau mobile
 Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protectia si igiena muncii in constructii -ed.
1995;
 Ord. MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala;
 Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva
incendiilor;
 Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300.
Cand se excuta membrane hidroizolante din bitum, urmatoarele masuri pentru prevenirea
incendiilor trebuie luate in considerare:
 Prevederile Legii nr. 307/ 2006 privind protectia impotriva incendiilor;
 Masuri specifice de protectie impotriva incendiilor privind oprirea continuarii membranei
hidroizolante la rosturile de dilatatie, panouri etc. stipulate la Articolele 7 si 8 din Normele
Generale si articolele 5.3 si 6.11 din Normele Tehnice P 188-83;
 Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime;
 Trebuie sa existe acces de siguranta la acoperis, se interzic accesele imbunatatite.
 Materialele trebuie ridicate intr-un container sigur.
 Dispozitivele de catarare trebuie sa fie complete si trebuie verificate din toate punctele de
vedere si trebuie manipulate doar de personal calificat.
 Se va monta o balustrada de siguranta in jurul terasei.
CAP.3. – LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE

3.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari
uscate si tavane nemodulare din gips carton.
Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se vor putea face
numai cu avizul Proiectantului* şi/sau Consultantului.
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere
de înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de către Proiectant* şi Consultant /
Investitor.
3.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.
EN ISO 1461 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice – specificatii si

____________________________
Pag. 48

metode de testare
BS EN 10143 : 1993 Otel galvanizat prin tratament la cald
EN ISO 140-3:1995 Acustica – Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii –
Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la
elementelor cladirii
EN ISO 140-4:1998 Partea a 4: masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi
EN ISO 140-9:1985 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta
in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor
Manualele producatorilor de gips-carton (vezi Knauf, Rigps, Lafarge sau
similar aprobate)
EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii
EN ISO 140-3 : 1995 Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare
/Amd 1:2004
3.3. MANIPULARE, DEPOZITARE.

3.3.1 Pereti de compartimentare din gips carton si placari
Peretii cu schelet metalic si plăci de gips carton sunt pereti interiori despartitori
neportanti (cunoscuti deasemenea ca placi de gips carton sau tencuiala uscata, cum ar fi
KNAUF, RIGIPS sau similar aprobate), care se monteaza pe santier. Functia de rezistenta a
acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu
elementele rigide ale constructiei si cu Plăcile de gips carton. Functiile de fizica
constructiilor rezulta din grosimea si calitatile Plăcilor de gips carton si din straturile de
izolatie care se monteaza intre Plăci. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si
incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de
metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale.
Peretii cu schelet metalic si plăci din gips carton se folosesc in mod normal in amenajari
interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii tehnologice
umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari.
Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si
calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand in planse si in
programele de finisare cont de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale
specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica.
Rezistenta la apa
Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton
specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri:
____________________________
Pag. 49

 Placi din gips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre
camerele cu umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fonica
specifica;
 Placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a scheletului, iar pe cealalta
parte, placa obisnuita din gips carton, peretele de compartimentare necesitand protectie
fonica standard si/sau protectie antifoc, in functie de caz.
Protectia antifoc si protectia fonica
Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat, gips, otel galvanizat si vata
minerala). Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra
incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul de
straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc
ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii
sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare
privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate).
Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din
caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de
izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre plăci.
Rata de absorbtie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre salile de clasa standard
trebuie sa fie de cel putin 40db. S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile de muzica
pana la 54db conform prescriptiilor din planurile Proiectantului si planurile de finisare.
Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn
Placile din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) fixate prin lipire
directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale in
lucrarile de reabilitare.
Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a
camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde.
Placile din gips carton de pe profilele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar
aprobate) sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor
monumente istorice, care au tratament pentru fatada si nu permit aplicarea de straturi de izolatie
exterioara. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din
metal. Se recomanda se se foloseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca
suport, pentru a reduce puntea termica. Grosimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat
valoarea R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare
de 2,0 m2K/W.
____________________________
Pag. 50

Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din

polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu placa
de gips carton (tip Placomur sau similar aprobate).
Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita
protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie
aprobat de Consultantul pentru Incendiu.
3.3.2 Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile
Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile trebuie facute din placare cu
placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc sprijinita pe un
sistem din sina metalica agrementata (sistem Knauf, Rigips sau similar aprobate), care – in
majoritatea cazurilor – este suspendat de intradosul unei placi din beton. Imbinarile intre diferite
panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces
la spatiul dintre tavane.
In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri PROMAT sau
similar aprobate. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie
protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.
3.3.3 Materiale
Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucrarilor
Contractorul furniza mostre de materiale Consultantului pentru aprobarea acestora.
Pereti din gips carton si placari ale peretilor

Principalele materiale folosite sunt:
- Plăci uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm ; Plăcile pot fi:
o Plăci normale;
o Placi izolante fonice;
o Plăci rezistente la umiditate de culoare verde;
o Plăci antifoc de culoare rosie;
- structura de rezistenta a peretilor alcatuita din:
o profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;
o profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor;
o rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor
sanitare, mobila montata pe perete etc.;
____________________________
Pag. 51

o elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc.

- alte accesorii metalice:
o suruburi autofiletante si piulite cu filet;
o suruburi cu diblu din plastic;
o conexpanduri;
o console pentru montare.
- Alte materiale: chit, banda adeziva;
- Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm;
- Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 10 – 15 cm;
- Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori);
- Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz.
Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori
externi.
Ele sunt depozitate in functie de tip si dimensiuni.
Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora.
Tavane false
Principalele materiale folosite sunt:
- Piscoturi casetate din vata minerala presata cu grosime minima de 2cm.
- Placi standard din gips carton cu grosimea de 12,5 - 15 mm;
Structura suport a tavanului este facuta din:
o Profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;
o Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui;
o Profile din tabla zincata pentru structura;
o Profile perimetrale;
o Sisteme de suspendare;
o Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc.
- Fiting-uri metalice:
____________________________
Pag. 52

o Suruburi si piulite cu filet;

o Piese de legatura la intersectia profilelor;
o Piese de legatura intre profile;
o Console universale.
3.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ, INSTALARE, ASAMBLARE.

3.4.1 Compartimentari din gips - carton
Etape de executie:
- Montare banda de etansare autoadeziva;
- Montarea profilelor de tabla de oţel-Zn;
- Montarea Plăcilor de gips – carton;
- Finisarea peretilor;
Montare banda auto-adeziva:
Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se monteaza o banda de
etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor.
Montarea profilelor de tabla de OL-Zn:
Se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin prinderea pe structura existenta prin
intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor.
Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de 600 mm intre
ele, prin prinderea cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul unor piese
speciale de legatura.
Montarea placilor de gips – carton.
Montarea Plăcilor nu poate incepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta.
Plăcile se fixeaza cu suruburi autofiletante dispuse la un diametru de 250 mm pentru un
strat de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si respective la 250 mm pentru
urmatorul.
Se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa care se executa instalatiile interioare,
electrice, sanitare, termice.
Se monteaza vata minerala prin fixare cu cleme metalice pe profilurile portante.
____________________________
Pag. 53

Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn
de rasinoase.
Cand placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite
profile pentru unghiuri pentru a asigura o buna imbinare.
Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placarea cu gips –
carton a celei de a doua fete.
Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rosturile
plăcilor pe cele doua fete sa fie decalate;
Finisarea peretilor
Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se preseaza pe toata
lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea benzii se aplica inca un
strat de chit peste aceasta.
Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor
suruburilor de imbinare.
3.4.2 Tavane suspendate din gips-carton
Etapele lucrarii:
- Montarea structurii metalice;
- Realizarea instalatiilor;
- Montarea Plăcilor de gips – carton;
- Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati;
- Finisarea suprafetelor.
Montarea structurii metalice suspendate:
Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminata.
Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si tiranti (cum ar fi
Consola Universala Knauf sau similar aprobate) care se suspenda de structura existenta. Dupa
aceasta se monteaza profilele secundare, si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie.
Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau pentru
inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare.
Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati):
Lucrari electrice: Cablare, pat de cabluri etc.
Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat;
____________________________
Pag. 54

Conducte sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidrant, canalizare etc.

Montarea placilor de gips carton:
La fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar suficient de chepenguri pentru a permite
accesul personalului pentru intretinere la spatiual dintre tavane.
Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celelalte specialitati):
Electrice: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru
iesirirele de urgenta etc.;
Mecanice: difuzor de aer, admisii de aer etc.;
Finisarea suprafetelor:
Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire etc.
3.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE.
3.5.1 Verificarea la livrare
Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare, controlandu-se certificatele de calitate si
de conformitate. Se va face si o verificare vizuala a placilor, care trebuie sa se inscrie in
urmatoarele abateri:
a) Dimensiuni :
- Lungime, latime : 2.5mm;
- Grosime: 0.25mm;
b) Aspect:
Placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete.
 Marcajul:
Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii, lungime, latime,
grosime.
3.5.2 Verificarea inaintea inceperii lucrarilor
Se vor verifica urmatoarele:
daca trasarea este conform proiectului;
- daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de
receptie pentru lucrarea anterioara);
- daca materialele componente plăci, profile respecta cerintele indicate
(existenta certificatelor de calitate, a declaratiilor de conformitate, a agrementelor tehnice);
____________________________
Pag. 55

- daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare;

- daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari
cu gips carton in documentatia prezentata de constructor;
3.5.3 Verificari in timpul executiei
Trebuie verificat:
- daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului;
- daca se respecta proiectul tehnic;
- daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilele UW la o
distanta de 60 cm intre ele;
- daca inaltimea partitionarii este corecta, in special la rosturile cu tavanele false sau alte
structuri existente;
- daca profilele tavanelor sunt perfect drepte, in numar suficient si instalate le inaltimea
corecta, deviatiile admise fiind de 3 mm;
Pentru peretii despartitori:
- daca dupa fixarea primei fete de gips-carton, peretele este suficient de stabil si daca dupa
fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a cablurilor
prin profilele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil;
- daca pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dupa
terminarea lucrarilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in
proiect, care se fixeaza cu cleme metalice de profilele CW;
- daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de
instalatii si izolatii;
- cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Contractorul a inceput
placarea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a fie decalate;
- pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate, pentru
a reduce transmiterea sunetelor si de imbunatati rezistenta la foc;
3.5.4 Verificari la terminarea lucrarilor
La terminarea lucrarilor se verifica:
- verticalitatea orizontalitatea si planeitatea peretilor executati;
- daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinari;
- daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa;
____________________________
Pag. 56

- daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului;
CAP.4 – TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

4.1. GENERALITATI.
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu
sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips
carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.
Tavanele vor fi în sistem AMSTRONG sau echivalent, coborâte, din profile metalice
vopsite în câmp electrostatic, ancorate de planşeu, cu pişcoturi casetate din vată minerală
presată cu grosime minimă 2 cm.
4.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
EN ISO 140: Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o

incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor
BS EN 20-354 Absorbtie fonica
EN ISO 140: Part 3 Acustica – Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele
cladirii – Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia
fonica din interior la elementelor cladirii
EN ISO 1182:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie –
Test de necombustibilitate
EN ISO 1716:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie –
Test de necombustibilitate
Manualele producatorilor pentru tavane false (vezi AMF,
Hunter-Douglas, Armstrong, Knauf, Rigps, sau similar aprobate)
EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii
4.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,

MANIPULARE, DEPOZITARE.
4.3.1 Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare
Descriere
a) Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala,
gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan
pot avea urmatoarele finisaje:
____________________________
Pag. 57

neteda;
texturata de model de suprafata fin granulata;
micro-perforata.
Sitemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o
sectiune din aluminu in forma de T.
b) Placile vor fi disponibile la urmatoarele dimensiuni:

600 x 600mm
600 x 1200mm
Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni
aditionale:
600 x 1600mm
600 x 1800mm
600 x 2000mm
600 x 2400mm
1200 x 1200mm
c) Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb).
d) Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile
principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari,
conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta
specificata.
e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat,
detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte
necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare
pentru montarea unor astfel de fiting-uri.
f) Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat
privind cerintele de calitate stipulate.
g) Nu trebuie sa existe taieturi vizibile.
Absorbtia fonica
In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica (in special in salile de clasa,
vezi garficul pentru finisaje al Proiectantului), se pot folosi placi texturare si/sau cu particule sau
____________________________
Pag. 58

placi perforate din gips carton. In acest caz coeficientul de absorbtie fonica α s a tavanului va
avea valori cuprinse in urmatoarele limite:
- cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz)
- si 0,75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz.
Clasa de combustie
Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. Vezi planurile
Proiectantului si graficele pentru finisaje, scenariul de siguranta la foc (daca exista) si
prescriptiile din manualul de montare al Producatorului.
Limite de folosire
Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum
ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta
aburilor.
4.3.2 Sisteme de tavane false metalice liniare
Descriere
Aceste sisteme, cum ar fi Hunter-Douglas, Armstrong sau similar aprobate, sunt alcatuite din
placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200mm,
fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea
standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje.
In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine),
placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3cm.
Tavanele lineare pot avea imbinari inguste (de exemplu Armstrong “Siteme de Legatura”) sau
imbinari late (de exemplu Armstrong “Sisteme de Contrast”), asa numitele tavane lamelare cu
profile negre din plastic pentru imbinare.
Limite de folosire
Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de
tavane nu este adecvata.
Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale
impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h).
4.3.3 Materiale
Tavane cu suport modular

____________________________
Pag. 59

Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt:
- fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice
specifice;
- fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30;
- fibra minerala texcurata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie
de absorbtie fonica;
- Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare;
Alte elemente pentru tavan:
- Goluri de vizitare si chepenguri;
- Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru
incendii;
- In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale
(PROMATECT sau similar aprobate) pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri
de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan.
Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de
sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5
(Pereti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti.
Structura suport pentru tavane este facuta din:
o Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
o Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
o Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
o Carlige reglabile din otel galvanizat;
o Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare;
o Fiting-uri metalice;
Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor
utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie.
Sisteme de tavane metalice liniare

Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane:
____________________________
Pag. 60

- Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 200mm;
- Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm, folosite la
tavane lamelare;
Alte elemente de tavan:
- Goluri de vizitare si chepenguri;
- Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru
incendiu;
- In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 - 5cm
grosime, in functie de clasa specificata in proiect.
Structura suport a tavanelor este facuta din:
o Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea
placilor;
o Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare);
o Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime;
o Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere;
o Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare;
o Fiting-uri metalice;
Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor
utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie.
Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice.
4.3.4 Demontarea
Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa
permita interventia locala acolo unde este necesar.
4.3.5 Rezistenta la foc
Clasificare
Tavanele false trebuie clasificate ca ’materiale cu combustie limitata' cum sunt definite in
Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba “Clasa A ca suprafata de
raspandire a focului” cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa
____________________________
Pag. 61

C2 conform standardelor Romanesti.

Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia
placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs.
Rezistenta la foc
Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22
si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte.
Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza
in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania.
Bariere pentru goluri

Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in
concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete
care nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor.
Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imb8inari deoarece este necesar sa se asigure
o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa
impotriva fumului si focului.
Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza
eficacitatea rezistentei la foc.
Oprirea focului
Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente
etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la
foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde
Romanesti importante.
3.3.6 Bariere in spatiile goale
Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de
ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi
clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale.
Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari,
folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta.
Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer.
4.3.7 Durabilitate
Durata de viata a componentelor principale

____________________________
Pag. 62

Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica
decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata.
Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare.
a) Panouri si placi de tavan.
b) Sistem de suspendare.
c) Goluri de vizitare.
Durata de exploatare a componentelor secundare

Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele
false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii.
Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita
asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de
inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite
integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui
fara a demonta progresiv tavanele false.
4.3.8 Livrare si depozitare
Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T vizibile
trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului,
descarcarii sau depozitarii.
Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti factori
externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni.
Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita
zgarierea, deformarea sau ruperea lor.
4.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE.
Faze de lucru:
- Montarea structurii metalice de suspendare;
- Executarea Instalatiilor (de alte specialitati);
- Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice;
- Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati).
4.4.1 Tavane false cu suport modular
Montarea structurilor metalice de suspendare:
____________________________
Pag. 63

Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de

strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare.
Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile
verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime.
Executarea instalatiilor (de alte specialitati):
- Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc.
- Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat;
- Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc.
Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice:
- Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul
personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane.
Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati):
- Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoarde, lumini de avertizare etc.;
- Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc.
Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul
panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Proiectantului.
Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din
placa standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate conform asezarii
mobilei (de exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci).
Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor.
Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie
fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale
pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti
Contractori asociati.
Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare.
Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele specifice dintre
dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect.
4.4.2 Sisteme de tavane metalice liniare
Montarea structurilor metalice pentru suspendare:
- Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de
suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor
principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C.
____________________________
Pag. 64

Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare:

- Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe
profilele perimetrale in forma de C;
- In cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea
superioara a rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare;
Executarea instalatiilor:
- De alte specalitati, vezi tavane cu sisteme suport modulare.
4.4.3 Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane
Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie
mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului.
Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime
stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc.
Pentru ca materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi
Furnizor sau Producator, daca nu este astfel specificat.
Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii.
Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta
cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate.
Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare, inainte, in
timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea
elementelor finisate.
4.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE
4.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor
Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela
cu fascicul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si
aprobata de Consultant.
Trebuie verificate urmatoarele:
- Daca marcarea este facuta conform proiectului;
- Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile
anterioare?); toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate
inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan.
- Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele
specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?);
____________________________
Pag. 65

- Daca materialele au fost depozitate corect;

- Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in
documentatia prezentata de Contractor;
- Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt
fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea
conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul
fals:
- amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice.
- fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar.
- Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau
miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile
moarte care deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin
tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari.
- Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze
permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate
conditiile (inclusiv seismice si de incendiu).
- Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiting-urile pentru a fi
fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate
pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate.
- Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Contractor, daca nu
sunt transmise de Investitor sau Proiectant, pentru revizuire si aprobare de catre
Consultant.
4.5.2 Verificarea in timpul executiei lucrarilor
Trebuie verificate urmatoarele:
- Daca se respecta procedura tehnica de excutie a Contractorului;
- Daca se respecte proiectul tehnic;
- Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor
admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu
alte structuri existente;
- Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige;
- Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibratiile sau la alte
socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura
sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid.
____________________________
Pag. 66

Dispozitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse.

- Toate componenetele, elementele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se
ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate.
- Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de
montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita
umezelii. Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa se
lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panourilor pline;
- Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze
permanent sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al
modificarilor elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale
aerului in interiorul si in exteriorul cladirii.
- Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu
mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare
cu apa si pentru canalizare.
- Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari
ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure
suficienta ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer.
- Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu
elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti).
- Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de
iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului
doar daca nu este specificat altfel.
- Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie
executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru:
a) atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9.
b) absorbtia sunetului: EN 20-354.
c) reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3
4.5.3 Verificarea dupa finalizare lucrarilor
Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucarile sunt finalizate:
- Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile;
- Daca s-a intocmit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii;
- Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse, fara sa
se deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara riscuri
____________________________
Pag. 67

astfel de sarcini suportului.

- Tavanele false nu trebuie sa se deterioreze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece este in
detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive
de constructie.
- Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii, socuri,
tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor
false unde este necesar.
- Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la
sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare.
- Tavanele si goluile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul curatarii
spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea.
- Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari.
- Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri,
cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile
locale ale tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate
prin verificari atente ale ansamblurilor si instalatiilor.
4.5.4 Abateri admise
Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare, sub
sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim
1.500mm (= spatiul max. dintre carlige).
Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolenrante pentru montarea tavanelor false pentru
ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in
limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de
Sarcini.
Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite.
Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu
mai mult de: ± 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita
fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm.
Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica
de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: ± 1.5mm.
Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice
component posibil de maxim: ± 4mm.
Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de ±
0.5mm.
____________________________
Pag. 68

Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: ± 1mm.

Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: ± 1,5mm din lungimea totala.
CAP.5. -TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT SI PVC PENTRU

FERESTRE SI USI
5.1. GENERALITATI
Tamplaria exterioara si tamplaria interioara propuse vor fi eficiente

energetic.
Ferestrele vor fi confecţionate din lemn stratificat cu geam termoizolant. Acestea

vor fi prevăzute cu sistem oscilobatant, plase contra insectelor şi rulouri (jaluzele
exterioare) din aluminiu.
Geamurile vor avea în componenţă 3 sticle cu grosimea minimă de 4 mm, sistem LOW-E, grad
reflexie 40%.
Usile exterioare de la etaj vor fi confecţionate din lemn stratificat cu geam termoizolant.
Tamplaria din lemn stratificat va fi executata conform planselor din documentatia de executie ca:
tablouri de tamplarie, fatade, detalii, etc.
Glafurile exterioare propuse se încadreaza în arhitectura exterioară a faţadelor şi vor fi realizate
din granit cu picurător şi muchie rotunjită.
Glafurile interioare vor fi din acelaşi material cu tâmplăria (lemn stratificat).
In oferta tehnica pentru tamplaria de lemn stratificat este obligatoriu sa se prezinte o FISA
TEHNICA CU CARACTERISTICILE TAMPLARIE OFERTATE. In cartea tehnica a constructiei
(dupa realizarea lucrarilor de interventie) pentru tamplaria de lemn stratificat este obligatoriu sa
se prezinte o FISA TEHNICA CU CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE PENTRU FIECARE
TIP DE TAMPLARIE IN PARTE. In calculul coeficientului termic se va tine cont de suprafata
vitrata si de profilele din care este alcatuit tabloul de tamplarie (toc, montant, cercevea etc), se
va specifica in procente cat la % din fereastra respectiva este rama si respectiv suprafata vitrata.
Producatorul tamplariei va prezenta certificat CE al produsului.
5.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.
STAS 799 – 88 Ferestre şi uşi de lemn. Conditii tehnice generale
STAS 9322 – 89 Uşi şi ferestre. Clasificare si tehnologii.

____________________________
Pag. 69

STAS 9317/1 – 87 Tâmplarie pentru construcţii civile şi Industriale. Ferestre din lemn.
STAS 466 – 92 Usi de lemn pentru constructii civile.
STAS 9317/2 – 87 Tâmplarie pentru construcţii civile, uşi de lemn. Metode pentru
verificarea calitatii.
STAS 5333 – 86 Ferestre, uşi de balcon, uşi interioare de lemn pentru construcţii.
Formate si alcătuiri
RAL GZ 716/1 “Asigurarea calităţii ferestrelor din PVC”
Legea protectiei Normele tehnice privind proiectarea si executarea

civile nr. 106/1996 adaposturilor de protectie civila in cadrul constructiilor noi.
STANDARD EVN1627 Pr EN 14351-WI00033279 – Ferestre şi uşi pietonale.
5.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE,

MANIPULARE, DEPOZITARE
5.3.1. Materiale utilizate la realizarea tamplariei din lemn stratificat pentru ferestre si usi
exterioare de la etaj:
Ferestrele se fabrică conform prescripţiilor sistemului de standard DIN, cu mărimi de
secţiuni prescrise, uscate (cu technologie specială) în grosimi de trei straturi, în sistem de
profil de mărime 68, întărită cu cepuri de 2,5.
Mărimea normală a secţiunii tocului şi a batantului este 68 x 79 mm. Lăţimea (79
mm) în funcţie de configuraţie şi de încărcare se poate modifica la 92, 110 sau 128 mm.
Elementele de împărţire a tocurilor şi a geamurilor, respectiv întăririle sunt îmbinate cu
bolţuri de contur, întărite cu legături de diblu.
Dintre caracteristicile deosebite face parte nevătămarea, proprietatea de izolare termică şi
fonică, manipulare uşoară, respectiv un sistem de armături, care asigură o zăvorire în mai
multe puncte.
Etansare ermetica:
-forma profilului asigura o rezemare tripla in pozitie inchisa. In doua planuri etansarea este
asigurata cu garnitura de cauciuc, tip AC, cu profil inchis.
____________________________
Pag. 70

- sticlă FLOAT de 4 mm - distanţier de aluminiu, cu lăţimea de 20 mm, umplut cu material

contra umidităţii – sticlă FLOAT de 4 mm acoperit cu material LOW-E .
Cu această combinaţie rezultă un geam termoizolant, cu coeficientul de transfer al căldurii
de U = 1,4 W/m2 K, asigurând în aşa fel o izolare termică şi fonică.
Parametrii tehnici ai sticlei:
- capacitate de transfer termic
U = 1,6 W/m2K
U = 1,1 W/m2 K (cu argon între straturi)
- elemente de siguranţă
folie de siguranţă cu 100 micron
sticlă de siguranţă de categoria A0
sticlă de siguranţă de categoria A1
sticlă de siguranţă de categoria B1
- izolare fonică
până la 35-43 db
- sticle reflectorizante, adică sticle cu filtru de lumină
Armătura:
- Ferestrele: Sistem G-U, cu sistem de armare de siguranţă, cu zăvorire în mai multe
puncte.
- Armătură ascunsă, ceea ce înseamnă că în afară de clanţă restul pieselor armăturii sunt
invizibile.
- Uşă de balcon: Sistem G-U, cu sistem de armare de siguranţă, cu zăvorire în mai multe
puncte.
Dirijor de apă (lacrimar): Pentru dirijarea curgerii apei de ploaie de utilizeaza dirijor
special din aluminiu combinat cu material plastic, care împiedică formarea unui punct de
rouă. (DRAV 25/24F G2 14 U20873)
Dirijorul de apă are un dop de închidere, la care se poate cupla un friz de lăţime diferită.
5.3.2 Materiale utilizate la realizarea tamplariei din PVC pentru ferestre.

- Profile PVC culoare stejar inchis (RAL 8025) - sistem tricameral cu un coeficient de transfer
termic K = 1,6 W/m2K.
- Înăţimea minimă a profilelor va fi 60 mm iar grosimea pereţilor principali va fi de 3,0 mm
(0,2 mm).
- Suprafeţele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniformă, fără întreruperi şi
fără impurităţi mecanice.
____________________________
Pag. 71

- Profile de rigidizare - din oţel zincat cu grosimea de min.1,5 mm şi modul de elasticitate 250
KN/cm.
- Feroneria - fabricată din oţel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinţele RAL RG
607/3 “Asigurarea calităţii feroneriei batante şi oscilobatante”.
- Feroneria va fi montată pe profile şi verificată/ajustată. Feroneria va fi de bună calitate.
- Geam termoizolator va fi realizat din două foi de sticlă, una laminată cu grosimea de 6,38
mm la exterior şi una “float” cu grosimea de 4 mm la interior, distanţate printr-o baghetă de
16 mm dublu sigilate. Spaţiul creat între cele două foi de geam este umplut cu argon.
- Geamul nu va prezenta zgârieturi, va fi curat şi corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda
Certificat de la producătorul de sticlă cu depunere Low-E, că dispune de dotarea necesară
procesării acestui tip de geam.
5.3.3 Materiale utilizate la realizarea tamplariei din PVC:
- Tocurile/profilele sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu DIN 1725. Acest aliaj
este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice
se bazeaza pe norma DIN 17615. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise
extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de
fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile
poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220°C). Tratarea de suprafata se face in
urma izolarii.
- Baghete de ancorare pentru geamuri sunt facute din aliaj AlMgSi 0.5. Ele pot fi prinse pe
toata lungimea conturului fara cleme. Geamurile se fixeaza cu banda de cauciuc satinat.
- Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8
fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru
toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat
evitandu-se perforarea pentru gauri.
- Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de
aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si
reglate.
- In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de
scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel
putin 8.5 mm).
5.3.4 Rulouri exterioare suprapuse – cu plasa antiinsecte incorporata.
____________________________
Pag. 72

TermoStorurile suprapuse pe tamplarie se monteaza impreuna cu tamplaria. Avantajul

acestui sistem il reprezinta posibilitatea mascarii complete a casetei covorului de lamele.
TermoStorul are capacul de vizitare in partea din spate ceea ce face sa fie tencuibil numai la
exterior. TermoStorul are capacul de vizitare in partea de jos, ceea ce face ca acest TermoStor
sa fie tencuibil si la exterior, si la interior.
TermoStorurile sunt dotate cu plasa de insecte, in acest caz in caseta covorului de lamele se
introduce un rulou cu plasa de insecte.
Din punct de vedere al actionarii, TermoStorurile se pot controla manual, prin panglica, snur,
manivela, sau electric prin intermediul unui buton de comanda sau cu ajutorul unei telecomenzi.
5.3.3 Materiale utilizate pentru usi interioare din HPL.
Grupuri sanitare:
Uşile de acces în grupurile sanitare vor fi construite din HPL placat cu furnir natural (nu se
propun colante plastifiate sau hârtii adezive).
____________________________
Pag. 73

Tocul va fi confecţionat din tablă de oţel vopsit în câmp electrostatic, confecţionat dintr-o
bucată şi va îmbrăca toată grosimea peretelui.
Uşile cabinelor vor fi construite din foi de HPL cu grosime minimă de 1,5 cm, culoare alb
sau gri deschis şi vor avea sistem de blocare la interior, ce va fi vizibil şi din exterior (stare liber-
ocupat).
Cabinele despărţitoare dintre grupurile sanitare vor fi construite în sistem modular, din foi
de HPL cu grosime minimă de 1,5 cm, culoare alb sau gri deschis, montate pe structură din
aluminiu cu prinderi mecanice cu şuruburi.
În plus, la toaletele destinate bărbaţilor în zona pisoarelor, se vor monta panouri despărţitoare
realizate din aceleaşi material ca şi cabinele.
Usile vestiarelor si grupurilor sanitare au deschidere de 90cm, pentru accesul
persoanelor cu dizabilitati.
Spaţii comune (holuri, casele de scara):
Uşile de acces vor fi construite din HPL placat cu furnir natural (nu se propun colante
plastifiate sau hârtii adezive).
Tocul va fi confecţionat din tablă de oţel vopsit în câmp electrostatic, confecţionat dintr-o
bucată şi va îmbrăca toată grosimea peretelui.
Spatii birouri, Sala pregatire fizica:
Uşile vor fi realizate pe structură din aluminiu tip coaste, cu feţe din HPL cu grosime
minimă de 5 mm. Feţele vor fi interschimbabile, glisante pe capetele pofilelor din aluminiu. Culoarea
va fi maro, cu textură imitaţie de lemn din fabricaţia materialului (nu se propun colante sau hârtii
plastifiate autoadezive).
Tocul va fi confecţionat din tablă de oţel vopsit în câmp electrostatic, dintr-o bucată şi va
îmbrăca toată grosimea peretelui.
Uşile birourilor vor fi certificate CE, ISO 9001, ISO 14001, etanşate cu
garnituri, dotate cu broaşte cu profil cilindru, 3 chei, mânere de inox şi opritoare de
pardoseală.
Confecţiile din HPL vor fi executate conform tabelelor de tâmplărie.
 Nota: Toate uşile interioare vor fi prevăzute cu suport pentru înscrisuri şi plăcile
aferente gravate cu destinaţiile încăperilor şi numărul încăperii. Acestea vor respecta
în mod cumulativ criteriile CLASEI III de securitate conform STANDARD EVN1627
Pr EN 14351-WI00033279 – Ferestre şi uşi pietonale.
5.3.4 Controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare

- Tâmplăria asamblată (parţial), cât şi geamul termoizolator, se vor livra in situ însoţite de
certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv.
____________________________
Pag. 74

- Manipularea tâmplăriei cât şi a geamului termoizolator se va executa manual, cu atenţie. În

cazul suprafeţelor vitrate foarte mari, ce implică o greutate sporită, se vor utiliza dispozitive
speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.
- Tâmplăria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spaţii protejate împotriva intemperiilor.
Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor
utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria /
geamul să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să impiedice utilizarea.
- Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru
suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.
Verificarea calităţii se va face pe faze:
 Verificarea la livrare
 Verificarea înainte de punerea în operă
 Verificarea la recepţia preliminară
Se vor verifica:
 existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice;
 corespondenţa cu prevederile proiectului;
 existenţa şi calitatea acesoriilor de prindere;
 verificarea în urma depozitării / manipulării cu privire la deteriorări.
5.3.4.1 Livrare, manipulare, depozitare
Tâmplăria se livrează încheiată, pregătită pentru finisare sau gata finisată conform tabelelor de
tâmplărie, însoţită de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul
respectiv.
Livrarea se receptionează conform STAS 799 – 86. Şefii echipelor de montaj vor participa la
recepţia tâmplăriei şi a accesoriilor.
Tâmplăria trebuie depozitată în spaţii protejate împotriva intemperiilor, în spaţii încălzite cu o
temperatură şi umiditate constantă. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale.
Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria să nu sufere deformări care ar putea să strice sau
să împiedice utilizarea. Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele
utilizate pentru suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.
Înainte de montaj, cu cel puţin 24 h, tâmplăria de lemn se va depozita în zona de lucru pentru a
se realiza aclimatizarea.
____________________________
Pag. 75

5.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA

5.4.1 Executia tamplariei din PVC pentru ferestre
- Debitarea tocurilor şi a cercevelelor se va face cu maşină specială de debitat PVC.
- Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixează în camera profilului cu şuruburi
autoperforante la 40 cm.
- Sudarea profielor PVC - termosudare cu maşini speciale de sudură. Cordonul de sudură nu
va prezenta pori sau culoare gri-gălbuie.
- Montarea garniturilor - îmbinare “cap la cap” cu evitarea întinderii sau lipirii.
- Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv.
- Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta
necesara faţă de structură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta. Fixarea trebuie
astfel facuta încât sa asigure stabilitatea, să permita dilatarea tâmplăriei.
- Îmbinările trebuie să fie suficiente ca număr şi rezistenţă pentru a rezista presiunii vantului,
aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor şi a
şuruburilor. Distanţa dintre punctele de fixare nu va depăşi 70 mm. Daca tâmplăria este
fixată cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
- Nu este permisă prezenţa mortarului sau a corpurilor dure între toc şi zidărie. Rostuirea
intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat, dupa asezarea
unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care se va umple cu
spumă, trebuie sa fie curata, uscată si fără praf sau grăsimi. În cazul în care imediat după
aşezarea tâmplăriei se observă deteriorarea stratului de suprafaţă protector, permanent sau
temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa
instalare, tamplaria trebuie curăţită.
- Montarea geamurilor - conform instrucţiunilor interne ale firmei furnizoare.
5.4.1.1 Punerea in opera
Principalele faze de realizare:
a) executarea releveului golurilor de faţadă de către executantul tâmplăriei;
b) montarea tâmplăriei cu geam termoizolator;
c) realizarea termoizolării cu plăci rigide din vata minerala bazaltica a zonelor glafurilor golurilor
conform detalii proiect;
d) executarea (repararea) finisajelor interior şi exterior ale clădirii.
____________________________
Pag. 76

5.4.1.2 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE

Verificarea va consta din:
După ce structura de bază a fost terminată Contractorul trebuie să se asigure, înainte de
fabricarea tâmplăriei, ca dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele
stabilite in planuri precum si verificarea la recepţia materialelor;
Verificarea pe parcursul execuţiei:
- Mânerele uşilor vor fi instalate în aşa fel să prevină vătămari. Mânerele verticale tip bară vor
amplasate la distanţă suficientă faţă de rostul dintre cele două foi de uşă pentru a preveni
vătămarea (>8cm).
- se vor verifica fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şi perete cu
spumă poliuretanică, etanşarea cu silicon.
Verificarea după montaj:
- verificarea la finalul execuţiei - va consta din verificarea aspectului, a poziţionării corecte a
garniturilor şi baghetelor, a montării feroneriei, a montării geamului, a funcţionalităţii
ferestrelor;
- Atunci cand furnizorul pentru tâmplărie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca
structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma
consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie luate.
5.4.1.3 Abateri admise:
- Deformatia maxima:
o în directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.
o în directie verticala: (pentru piesele in cruce care sustin elementele de
etansare) deformatia este limitata astfel incat să nu împiedice întreţinerea secţiunilor care se
deschid.
o să nu intervină în elementele de etanşare pe care se sprijină, eventual,
piesele transversale.
- Limite de toleranţă la tâmplăria instalată:
o Pe verticală: ferestre: 2 mm/m
o Cadru usi: 1 mm/m
o Uşi, obloane: max. 3 mm în direcţia închiderii
5.5. Criterii pentru asigurarea cerinţelor de performanţă a tîmplăriei
____________________________
Pag. 77

____________________________
Pag. 78

____________________________
Pag. 79

CAP. 6. - TAMPLARIE DIN ALUMINIU PENTRU USI EXTERIOARE (parter)
6.1. GENERALITATI
Tamplaria exterioara si tamplaria interioara propuse vor fi eficiente energetic din profile Al
cu bariera radianta, geam termoizolant prevazut cu suprafata tratata, cu emisivitate redusa
„low-e”, geam cu umplutura din gaz inert – ex. Argon. Tamplaria din profile de Al va fi
executata conform planselor din documentatia de executie ca: tablouri de tamplarie, fatade,
detalii, etc. Ferestrele vor avea coeficientul de transfer termic (U) minim 1.3 W/m2•K. In
oferta tehnica pentru tamplaria de Al este obligatoriu sa se prezinte o FISA TEHNICA CU
CARACTERISTICILE TAMPLARIEI OFERTATE. In cartea tehnica a constructiei (dupa
realizarea lucrarilor de interventie) pentru tamplaria de Al este obligatoriu sa se prezinte o
FISA TEHNICA CU CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE PENTRU FIECARE TIP DE
TAMPLARIE IN PARTE. In calculul coeficientului termic se va tine cont de suprafata vitrata
si de profilele din care este alcatuit tabloul de tamplarie (toc, montant, cercevea etc), se va
specifica in procente cat la % din fereastra respectiva este rama si respectiv suprafata
vitrata. Producatorul tamplariei de Al va prezenta certificat CE al produsului.
6.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.
Se va tine seama de documentatia tehnica de executie si se vor respecta urmatoarele

norme tehnice romanesti:
- P118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
- P100/2004 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
- STAS 6156 Acustica in constructii
- C107/1-97 Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de

locuit
- C107/2-97 Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile cu

alta destinatie decat locuirea
- C107/3-97 Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale

cladirilor
____________________________
Pag. 80

- C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit
- SR EN ISO 717-1, si 2/2000 Acustica Evaluarea izolarii acustice acladirilor si elementelor

de constructii partea I - Izolarea la zgomot aerian si partea II -Izolarea la zgomot de
impact
- STAS 6472/7-85 Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de constructii
- STAS 6156-86 Acustica in constructii Pretectia impotriva zgomotului in constructii - limite

admisibile si parametri de izolare acustica
- STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor
- GAT 056-95 Ghid pentru agrementarea tehnica a peretilor cortina
ST –035: 2000 Specificatie tehnica privind cerinte si criterii de performanta pentru

verificarea antiseismica a fatadelor cortina
- SR EN 573-1 - SR EN 573-4 :1995 Aluminiu si aliaje de aluminiu
- SR EN 755-1 - SR EN 755-8 :1997 - 2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu – Bare tevi si

profile extrudate
HG nr. 796/2005 CERINTE ESENTIALE
SREN 14351-1/2006 +
A1:2010
STAS 9322 – 89 Uşi şi ferestre. Clasificare si tehnologii
STAS 9317/1 – 87 Tâmplarie pentru construcţii civile şi Industriale. Ferestre din lemn
STAS 466 – 92 Usi de lemn pentru constructii civile
STAS 9317/2 – 87 Tâmplarie pentru construcţii civile, uşi de lemn. Metode pentru
verificarea calitatii
STAS 5333 – 86 Ferestre, uşi de balcon, uşi interioare de lemn pentru construcţii.
____________________________
Pag. 81

Formate si alcătuiri
6.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE,

Uşile de acces principal vor fi realizate din tamplarie de aluminiu cu geam termoizolant, de
tip culisant, automate, cu perdea de aer cald/ rece, montată deasupra acestora.
Uşile de acces secundar vor fi simple, confecţionate din tamplarie de aluminiu cu geam
termoizolant şi vor fi prevăzute cu mâner la exterior şi sistem bară antipanică la interior.
Ferestrele: vor avea două părţi mobile vor fi confecţionate din tamplarie de lemn stratificat
cu geam termoizolant. Acestea vor fi prevăzute cu sistem oscilobatant, plase contra insectelor şi
rulouri (jaluzele exterioare) din aluminiu.
Ferestrele vor avea în componenţă 3 foi de geam cu grosimea minimă de 4 mm, sistem
LOW-E, grad reflexie 40%.
Notă:Toate uşile exterioare vor respecta în mod cumulativ criteriile CLASEI III de
securitate conform STANDARD EVN1627 Pr EN 14351-WI00033279 – Ferestre şi uşi
pietonale.
6.3.1 Materiale utilizate la realizarea tamplariei Al:

- Profile Al culoare RAL 8025- sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,6
W/m2K.
- Înăţimea minimă a profilelor va fi 60 mm iar grosimea pereţilor principali va fi de 3,0 mm
(0,2 mm).
- Suprafeţele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniformă, fără întreruperi
şi fără impurităţi mecanice.
- Profile de rigidizare - din oţel zincat cu grosimea de min.1,5 mm şi modul de elasticitate
250 KN/cm.
- Feroneria - fabricată din oţel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinţele RAL RG
607/3 “Asigurarea calităţii feroneriei batante şi oscilobatante”.
- Feroneria va fi montată pe profile şi verificată/ajustată. Feroneria va fi de bună calitate.
- Geam termoizolator va fi realizat din două foi de sticlă, una laminată cu grosimea de 6,38
mm la exterior şi una “float” cu grosimea de 4 mm la interior, distanţate printr-o baghetă de
16 mm dublu sigilate. Spaţiul creat între cele două foi de geam este umplut cu argon.
____________________________
Pag. 82

- Geamul nu va prezenta zgârieturi, va fi curat şi corect sigilat. Furnizorul de geam va

poseda Certificat de la producătorul de sticlă cu depunere Low-E, că dispune de
dotarea necesară procesării acestui tip de geam.
6.3.2 Materiale utilizate la realizarea tamplariei din Al:
- Tocurile/profilele sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu DIN 1725. Acest
aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile
mecanice se bazeaza pe norma DIN 17615. Fiecare element este alcatuit din 2
contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu
ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu
aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220°C). Tratarea
de suprafata se face in urma izolarii.
- Baghete de ancorare pentru geamuri sunt facute din aliaj AlMgSi 0.5. Ele pot fi prinse pe
toata lungimea conturului fara cleme. Geamurile se fixeaza cu banda de cauciuc
satinat.
- Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili
18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele
pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid
de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri.
- Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de
aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si
reglate.
- In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior
de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este
de cel putin 8.5 mm).
6.3.3 Controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare
- Tâmplăria asamblată (parţial), cât şi geamul termoizolator, se vor livra in situ însoţite de
certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv.
- Manipularea tâmplăriei cât şi a geamului termoizolator se va executa manual, cu
atenţie. În cazul suprafeţelor vitrate foarte mari, ce implică o greutate sporită, se vor
utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace
mecanizate.
- Tâmplăria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spaţii protejate împotriva
intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul
termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face
____________________________
Pag. 83

astfel încât tâmplăria / geamul să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să
impiedice utilizarea.
- Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru
suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.
Verificarea calităţii se va face pe faze:
 Verificarea la livrare
 Verificarea înainte de punerea în operă
 Verificarea la recepţia preliminară
Se vor verifica:
 corespondenţa cu prevederile proiectului;
 existenţa şi calitatea acesoriilor de prindere;
 verificarea în urma depozitării / manipulării cu privire la deteriorări.
6.3.3.1 Livrare, manipulare, depozitare

Tâmplăria se livrează încheiată, pregătită pentru finisare sau gata finisată conform tabelelor
de tâmplărie, însoţită de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de
producătorul respectiv.
Livrarea se receptionează conform STAS 799 – 86. Şefii echipelor de montaj vor participa
la recepţia tâmplăriei şi a accesoriilor.
Tâmplăria trebuie depozitată în spaţii protejate împotriva intemperiilor, în spaţii încălzite cu
o temperatură şi umiditate constantă. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale.
Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria să nu sufere deformări care ar putea să strice
sau să împiedice utilizarea. Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor.
Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un
fel.
Înainte de montaj, cu cel puţin 24 h, tâmplăria de lemn se va depozita în zona de lucru
pentru a se realiza aclimatizarea.
6.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA
6.4.1 Executia tamplariei din Al pentru ferestre
- Debitarea tocurilor şi a cercevelelor se va face cu maşină specială de debitat Al.
____________________________
Pag. 84

- Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixează în camera profilului cu şuruburi

autoperforante la 40 cm.
- Sudarea profielor Al - termosudare cu maşini speciale de sudură. Cordonul de sudură
nu va prezenta pori sau culoare gri-gălbuie.
- Montarea garniturilor - îmbinare “cap la cap” cu evitarea întinderii sau lipirii.
- Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv.
- Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la
distanta necesara faţă de structură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta.
Fixarea trebuie astfel facuta încât sa asigure stabilitatea, să permita dilatarea
tâmplăriei.
- Îmbinările trebuie să fie suficiente ca număr şi rezistenţă pentru a rezista presiunii
vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct în perete cu
ajutorul diblurilor şi a şuruburilor. Distanţa dintre punctele de fixare nu va depăşi 70
mm. Daca tâmplăria este fixată cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate
anticoroziv.
- Nu este permisă prezenţa mortarului sau a corpurilor dure între toc şi zidărie.
Rostuirea intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat,
dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care
se va umple cu spumă, trebuie sa fie curata, uscată si fără praf sau grăsimi. În cazul în
care imediat după aşezarea tâmplăriei se observă deteriorarea stratului de suprafaţă
protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru
remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curăţită.
- Montarea geamurilor - conform instrucţiunilor interne ale firmei furnizoare.
6.4.1.1 Punerea in opera
Principalele faze de realizare:
e) executarea releveului golurilor de faţadă de către executantul tâmplăriei;
f) montarea tâmplăriei cu geam termoizolator;
g) realizarea termoizolării cu plăci polistiren expandat a zonelor glafurilor golurilor conform
detalii proiect;
h) executarea (repararea) finisajelor interior şi exterior ale clădirii.
6.4.1.2 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE

Verificarea va consta din:
____________________________
Pag. 85

După ce structura de bază a fost terminată Contractorul trebuie să se asigure, înainte de

fabricarea tâmplăriei, ca dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele
stabilite in planuri precum si verificarea la recepţia materialelor;
Verificarea pe parcursul execuţiei:
- Mânerele uşilor vor fi instalate în aşa fel să prevină vătămari. Mânerele verticale tip bară
vor amplasate la distanţă suficientă faţă de rostul dintre cele două foi de uşă pentru a
preveni vătămarea (>8cm).
- se vor verifica fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şi perete cu
spumă poliuretanică, etanşarea cu silicon.
Verificarea după montaj:
- verificarea la finalul execuţiei - va consta din verificarea aspectului, a poziţionării
corecte a garniturilor şi baghetelor, a montării feroneriei, a montării geamului, a
funcţionalităţii ferestrelor;
- Atunci cand furnizorul pentru tâmplărie, avand in vedere toleranta admisa, va observa
ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma
consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie luate.
6.4.1.3 Abateri admise:
- Deformatia maxima:
o în directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.
o în directie verticala: (pentru piesele in cruce care sustin elementele de
etansare) deformatia este limitata astfel incat să nu împiedice întreţinerea secţiunilor care
se deschid.
o să nu intervină în elementele de etanşare pe care se sprijină, eventual,
piesele transversale.
- Limite de toleranţă la tâmplăria instalată:
o Pe verticală: ferestre: 2 mm/m
o Cadru usi: 1 mm/m
o Uşi, obloane: max. 3 mm în direcţia închiderii
6.4.2 Executia tamplariei din Al pentru usi interioare

În cazul uşilor rezistente la foc se vor urma prescripţiile producătorului şi/sau cele
specifice acestor tipuri de uşi.
____________________________
Pag. 86

Operatiuni pregătitoare de lucrări ce trebuie a fi terminate înainte de începerea montajuIui

tâmplăriei:
 materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;
 fixarea praznurilor pentru tâmplărie si cele pentru finisarea şpaleţilor şi glafului;
 terminarea tencuielilor în zonele adiacente golurilor precum şi a pardoselilor şi
plafoanelor; îmbrăcarea în folie din plastic a tocurilor şi marcarea pe acestea a
punctelor corespunzătoare marcate pe conturul golului, înaltime, adâncime,
verticalitate, centrare.
Pozarea şi echiparea tâmplăriei:
 fiecare toc este adus în poziţie si fixat în prima fază prin pene la colţuri şi la interval
de maximum 1,5 m, penele vor fi tratate în prealabil cu carbolineum sau ulei
mineral;
 fixarea definitivă a tocurilor şi şpraiţuirea interioară pentru împiedicarea deformării
până la momentul întăririi spumei poliuretanice;
 injectarea cu spumă izolantă a spaţiilor rămase libere între toc şi gol
 completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor metalice
 executarea finisajelor la şpaleţi si glafuri;
 înlaturarea protecţiei din folie de plastic;
 retuşuri si completări;
 închiderea tâmplăriei în goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri
simple sau tiocolice
Toate uşile care atunci când sunt deschise pot cauza deteriorări ale pereţilor adiacenţi,
radiatoarelor, panourilor de placare etc. vor fi prevăzute cu opritori ce se montează în
pardoseală.
6.4.2.1 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

Se vor verifica:
- tamplaria sa se incadreze in tipodimesiunile prevazute in proiect si tolerantele sa se
incadreze in standardul 11179-78;
- existenta si fixarea corecta a feroneriei conform indicatiilor din proiectul de executie;
- montarea corecta a geamului termopan cu baghete din PVC si garnituri de etansare;
- existenta garniturilor de etansare pe conturul tocului si al cercevelei;
- existenta praznurilor de prindere conform normativului C185-78 sau a altor sisteme de
fixare agreate si recomandate de producator.
In timpul montarii, la tamplaria din Al se va verifica:
____________________________
Pag. 87

- daca praznurile au fost fixate in dibluri, daca tamplaria a fost centrata in golul rezervat
si daca se deplaseaza usor pe orizontala si verticala;
- aliniamentul tocurilor atat pe orizontala cat si pe verticala.
Dupa montare se verifica:
- verticalitatea si planeitatea tocului ferestrei sau usii si a aliniamentului pe orizontala si
verticala;
- functionarea corecta la inchidere si deschidere a usilor si cercevelelor, precum si o
etanseitate buna la inchidere;
- etansarea corecta a rostului dintre tamplarie si zid cu fasii din polistiren celular si cu
chituri la interior si exterior;
- corespondenta cu prevederile din proiect privind tipodimensiunile proiectate.
 verticalitatea tocurilor şi căptuşelilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m;
 abaterile de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1,5 m să fie mai
mici de 1% din lungimea pieselor respective;
 între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant (3 – 8 mm);
 potrivirea corectă a foilor de uşi (luft) precum şi a cercevelelor pe tocuri, pe toată
lungimea falţului respectiv; abaterea este de 2 mm;
 între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm;
 accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect; balamalele,
cremoanele, drucărele să fie montate.
6.5. Criterii pentru asigurarea cerinţelor de performanţă a tamplăriei
Nr. Clasa de performanţă,

Cerinţă Precizări pentru proiectant şi autoritatea contractantă
crt. valori prag sau condiţii
0 1 2 3
Securitate la incendiu 2.1 Pentru geam, clasa de rezistenţă se consideră A.
1 Profile din aluminiu clasa CO – Pentru situaţii speciale se vor stabili euroclase conform
incombustibile EN 13501 şi EN 1634.
Etanşarea la apă clasa 6A conform EN 2.2 Clasele sub 6A sunt mai puţin performante.
2 12208 Clasele 7 - 9 sunt mai performante iar clasa E xxx (xxx =
presiunea maximă mai mare decât 600 Pa la care
fereastra este impermeabilă) este mai performantă decât
clasa 9.
Comportarea la 2.3 Litera se referă la clasa tehnică privind deformaţia
3 încărcare la vânt clasa C3 (SREN 12210 (cea mai performanta este A).
-uşi şi ferestre şi 12424)
-încărcarea Cifrele se referă la clasa tehnică de rezistenţă (1 este cea
elementelor de min. 100 N – fără cedare mai putin performanta).
____________________________
Pag. 88

prindere amplasate
la o distanţă de max.
0,8m între ele
Rezistenţa la şoc conform tablou tîmplărie 2.4 Se referă la rezistenţa geamului.
4 Proiectantul va avea în vedere riscurile de spargere şi
accidentare.
Se consideră risc de accidentare prin cădere prin geam
atunci când marginea inferioară a geamului este sub 1 m
înălţime.
De asemenea, uşile dacă sunt prevăzute cu geam, acesta
trebuie să fie geam de siguranţă sau să fie securizat pe
ambele foi ale geamului termoizolant.
Capacitatea de menţinere 60 secunde cu 2.5 Se referă la dispozitivele care trebuie să aibă
5 rezistenţă a o forţă de 350 N în capacităţile de a menţine partea mobilă într-o anumită
dispozitivelor de poziţia cea mai poziţie. Se aplică, de regulă, la ferestre cu balamale pe
siguranţă defavorabilă orizontală şi mecanisme cu dublă deschidere.
Indice de izolare la Min. 28 dB 2.6 Izolarea fonică este valoarea declarată de
6 zgomot producătorul de sistem şi este stabilită în agrementul
tehnic.
Pentru o izolare fonică mai bună, producătorul poate
prevedea ca pachetul de geamuri ale geamului izolator să
fie realizat cu dimensiuni diferite (de tip 6 + 4) sau cu
geamuri speciale conform specificaţiilor tehnice ale
producătorilor de geamuri.
2.7 Clasele tehnice pentru permeabilite se regăsesc în

7 clasa A3 conform SREN agrementele tehnice ale producătorului de sisteme sau
Permeabilitate la aer 12207 ale producătorului de tâmplărie. Clasa cea mai puţin
performantă este 1, clasa cea mai performantă este 4.
Coeficientul de 2.8 Coeficientul de transfer termic se poate stabili prin
8 transfer termic (U) minim 2,0 W/mpoK calcul cu metodele prevăzute în SREN ISO 10077 – 1 şi
-tâmplărie în minim 3,1 W/mpoK 2.
ansamblu Coeficienţii minimi stabiliţi pentru profile şi geam asigură
-profile din aluminiu minim 1,4 W/mpoK cel puţin coeficientul de 2,0 W/mpoK pentru ansamblul
cu barieră termică tâmplăriei.
-geam termoizolant
Factorul de conform tipului de geam 2.9, 2.10 Coeficienţii se referă la geamul utilizat.
9 transmitere energie stabilit de proiectant Acesta este important dacă se doreşte o protecţia solară
solară pentru ferestrele expuse la sud. De regulă, cei doi factori
Factorul de conform tipului de geam sunt dependenţi. Cu cât factorul de transmitere a energiei
10 transmitere stabilit de proiectant solare scade, va scădea şi factorul de transmisie
luminoasă luminoasă. Dacă se doreşte alt tip de sticlă decât cea
clară, se vor consulta recomandările şi coeficienţii daţi de
producătorii de sticlă (geamuri).
Rezistenţa la 2.11 Numărul de cicluri este stabilit de furnizorii de
11 deschidere/ închidere feronerie. Valorile propuse asigură, de regulă, o garanţie a
repetată 10 000 cicluri funcţionării pentru cel puţin 2 ani în condiţii de utilizare
-ferestre (SREN 100 000 cicluri normală.
12400)
-uşi (SREN 12400)
____________________________
Pag. 89

6.6.Criterii pentru asigurarea de către producători şi montator a cerinţelor de

performanţă a tamplăriei termoizolante din aluminiu
Nr. Precizări pentru autoritatea

Cerinţă Limite minime
crt. contractantă
0 1 2 3
Agrement tehnic de producător Se va prezenta copie a 3.1 Cerinţa este valabilă până va
1 de tâmplărie din aluminiu agrementului tehnic de producător fi reglementat sistemul de
pentru sistemul ofertat. valabil pentru tipul de profile din certificare CE pentru ferestre şi
aluminiu ofertat uşi din aluminiu
Marcaj CE aplicat de Dupa 1.02.2010 devine
producătorul de tâmplărie obligatorie aplicarea marcajului
conform standardelor europene CE conf. Prevederilor
armonizate standardului european armonizat
de referinta SREN 14351-1:2006
+ A1 : 2010
Certificarea sistemului de Se va preciza numărul certificatului 3.2 Existenţa Cerificatului pentru
2 management al calităţii pentru valabil sistemul de management al
producerea tâmplăriei din calităţii asigură autoritatea
aluminiu conform ISO 9001 Se va prezenta copie contractantă că firma conduce şi
coordonează corespunzător
procesul de producţie astfel încât
performanţele stabilite de
producătorul de sistem sau/şi de
agrementul tehnic sunt
realizabile de către firma
ofertantă.
Certificare sistem de Se va preciza numărul certificatul 3.3 Existenţa Certificatului
3 management al sănătăţii şi valabil sistemului de management al
securităţii ocupaţionale pentru sănătăţii şi securităţii
activitatea de producere/montaj Se va prezenta copie operaţionale conform OHSAS
tâmplărie conform OHSAS 18001-1999 asigură autoritatea
18001/ 1999 contractantă că firma ofertantă
va lua toate măsurile stabilite
pentru sistem astfel încât
riscurile de producere a
accidentelor pe şantier să fie
minime.
Dotarea cu mijloace de 3.4 Se va prezenta lista dotărilor
4 producţie pentru executarea necesare executării tâmplăriei
corespunzătoare a tâmplăriei ofertate. Nivelul minim stabilit în
-maşină de debitat 1 buc. tabel asigură o producţie de cca.
-stanţe pentru decupat 2 buc. 20 de unităţi de ferestre-schimb.
-freză pentru montanţi 1 buc. Condiţiile de acordare a
-maşină pentru tăiat baghete 1 buc. Atestatului profesional eliberat
-maşină pentru frezat lăcaşuri 1 buc. de PPTT (Patronatul
pentru feronerie producătorilor de tâmplărie
____________________________
Pag. 90

sau: Atestat profesional de termoizolantă) sunt mai exigente

producător de tâmplărie din Se va prezenta copia Atestatului decât limitele stabilite.
aluminiu emis de P.P.T.T.
Dotarea cu mijloace de 3.5 Cerinţele sunt necesare

5 producţie pentru executarea numai dacă producătorul de
corespunzătoare a geamului tâmplărie este şi producătorul
termoizolant geamului termoizolant. Dacă
-masă de tăiere 1 buc. producătorul de tâmplărie
-instalaţie de spălat cu perii 1 buc. cumpără geamul termoizolant de
pentru geam Low E soft 1 buc. la o firmă specializată, aceasta
-extruder butil 1 buc. trebuie să emită Certificat de
-extruder bicomponent pentru 1 buc. calitate care să confirme că a
sigilare fost respectat standardul SREN
-instalaţie pentru umplere cu 1279.
argon Se va prezenta copia Atestatului
sau: Atestat profesional de

producător de geam
termoizolant emis de P.P.T.T.
____________________________
Pag. 91

H
Lg
L
Marca (pozitia) F1a U1
Dimensiuni tamplarie LxH LxH
Fereastra din profile din aluminiu cu
Descriere succinta Usa din profile din aluminiu
un ochi oscilobatant
Culoare Imitatie lemn - stejar auriu Imitatie lemn - stejar auriu
Amplasare tamplarie Ax A - A fatada principala, etaj 1 Ax A - A fatada principala, parter
Suprafata/buc. LxH LxH
Nr. buc. 3 2
Supraf. Totala (m.p.)
i
e 1 -
Sens de rotatie 2 -
(ax vertical)
- 1
- 1
Ax orizontal
float 4 mm exterior Low E 4 mm
Tip geam float 4 mm exterior Low E 4 mm interior
interior
Tip blat (pentru usi)
- toc inchis -
Tip prag - prag h max 20 mm
- fara prag -
Tip zidarie caramida, beton BCA
Inaltime parapet (m) 0,9 -
Tip glaf Lemn stratificat / granit mozaic
Latime glaf zidarie Lg -
Tolerante la dimensiunile golului de
+/- 10 mm +/- 10 mm
zidarie
verticalitate 2 mm/m 2 mm/m
____________________________
Pag. 92

Tolerante la 2 mm pentru latimi de pana la 1.5 m 2 mm pentru latimi de pana la 1.5 m

orizontalitate
pozitionarea 3 mm pentru latimi mai mari de 1.5 m 3 mm pentru latimi mai mari de 1.5 m
tamplariei axa tamplariei +/- 5 mm +/- 5 mm
Alte cerinte
CAP. 7– LUCRARI DE TENCUIELI

7.1 GENERALITATI
Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
a) Dupa pozitia lor in constructii:
 Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;
 Tencuieli exterioare pe fatade,
b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
 Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod
obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil);
 Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton (pereti si stalpi);
 Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) care
se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil);
 Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa rabitz (la tavane) false, care mascheaza
intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu
tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil).
c) Dupa modul de finisare al fetei vazute:
Tencuieli obisnuite
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau
tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:
 Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in
stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
 Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip
fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si
publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.
____________________________
Pag. 93

Tencuieli gletuite
Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine
netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si
tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale
peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu
glet de ipsos.
Tencuieli decorative
Care la randul lor se impart in:
 Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de
piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este
perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-
se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra);
 Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se
stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment,
var si piatra macinata si cu adaos de colorant.
Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se
aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara.
Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator
necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.
7.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de

C 17-82
zidarie si tencuieli.
STAS 1667-76 Agregate naturale Nisip natural de rau sau cariera (nu se va folosi
nisip de mare).
STAS 1134-71 Piatra mozaic (mozaic).
STAS 8625-90 Pasta GIPAC.
STAS 6476-86 Pigmenti naturali.
STAS 7058-91 Aracet E 50.
STAS 790-84 Apa pentru mortare.
SR 1500-96 Ciment PA 35.
____________________________
Pag. 94

STAS 545/1-80 Ipsos in constructii.
7.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,

Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:
 Var hidrat in pulberi pentru constructii
 Var pasta
 Ciment
 Ipsos de constructii
 Agregate
Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:
 nisip provenit din concasarea rocilor naturale
 nisip de mare
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se
insa un continut de cel putin 50% nisip natural.
Apa
Se va utiliza apa potabila .
Aditivi
 Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea
plastifiantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.
 Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru
zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu
se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu
densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa
cimentului.
 Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la
8cm la careul etalon.
Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.
____________________________
Pag. 95

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceeasi compozitie
cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la
suprafata suportului spre exterior.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de
ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie
utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:
 La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;
 La mortar de ciment (marca M100T) si ciment –var (marca M50T) fara intarzietor, pana
la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.
7.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit
de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, va trebui sa corespunda
urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):
 Pentru sprit:
o aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;
o aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
7.4.1 Operatiuni pregatitoare

Lucrarile care trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
 controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp
oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se
intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa
nu influenteze aderenta tencuielilor;
 terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea
provoca deteriorarea tencuielilor;
 suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabitz trebuie sa aiba plasa bine
intinsa si sa fie legata cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;
____________________________
Pag. 96

 suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai

mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de
sarcini;
 rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele
netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;
 verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)
 precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri, suporti
metalici, coltari;
7.4.2 Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime
de 8-12 cm. Si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane)
cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa
stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.
7.4.3 Executia amorsarii
 Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor
amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
 Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu
mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;
 Pe suport de plasa de rabitz galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceasi
compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate,
avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
7.4.4 Executia stratului de baza
 Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabitz) dupa
cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de
caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros
acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului:
 Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de
pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
____________________________
Pag. 97

 Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor

executa de pe platforme de lucru continue.
 Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut in “Instructiuni tehnice privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82” , fiind de marca M10T-M100T si
care se va preciza in piesele desenate.
 Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se va
verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati
pronuntate, neregularitati, goluri.
 Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata
suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.
7.4.5 Executarea stratului vizibil
Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin
de pana la 1 mm.
 Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine prin aplicarea cu fierul de glet a tinciului
care se niveleaza apoi cu drisca.
 Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat
subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m 3 de var pasta.
 Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se vor realiza prin
acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos.
 Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de
umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.
 Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil supuse socurilor mecanice sau actelor de
vandalism trebuie protejate de profile metalice.
 In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5°C, se
vor lua masurile speciale prevazute in normativul “Normativul pentru executarea lucrarilor
pe timp friguros” indicativ C 16-79.
7.4.6 Sisteme de fatada agrementate
Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturile suport diferite, cum
ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un
producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile
suport, metodele de fixare etc.
____________________________
Pag. 98

Exista trei tipuri de finisaje:

 Tencuiala de finisaj si vopsea;
 Strat de tencuiala, texturat;
 Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru
socluri).
7.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
 Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Contractor si receptionate de
Investitor si Consultant conform prevederilor contractuale pentru verificarea si
receptionarea lucrarilor ascunse.
 Inainte de executarea tencuielilor, Contractorul va obtine acordul Consultantului privind
tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum
si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.
 Contractorul si Consultantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si
uscarii fortate sunt aplicate
 Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si
Consultantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului
pentru fiecare lot (transport) de mortar.
 Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea:
o rezistentei mortarului;
o numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare
200 m2;
o aderenta la suport si intre straturi;
o planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se
efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
 Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala, forma muchiilor
intrande si iesinde.
 Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, urme de
var nestins, urme vizibile de reparatii locale.
____________________________
Pag. 99

 Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor,

glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si
perfect verticale sau orizontale, in functie de caz.
 Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care
probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.
 Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar
la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc.
 Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice
directie pe suprafata tencuita.
 Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
 Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri
mai putin vizibile.
 Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan
de lemn; un sunet de “gol” arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea
intregii suprafete dezlipite.
7.5.1 Verificarea inainte de inceperea tencuielilor
 existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor;
 daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului
verbal pentru lucrarile ce devin ascunse);
 daca suprafetele suport sunt corespunzatoare;
 daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite
de certificate de calitate.
7.5.2 Verificarea in timpul executarii tencuielilor
 se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect;
 daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale;
 daca se respecta grosimea stratului de mortar;
 daca se respecta procedura tehnica de executie;
 se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate;
____________________________
Pag. 100

 daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii;

 aderenta cu stratul suport este corespunzatoare.
7.5.3 Verificarea la terminarea tencuielilor
 verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc
limitele admisibile;
 Consultantul, in cazul respectarii cerintelor specificate, trebuie sa intocmeasca procesul
verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini si daca
aspectul general al tencuielii, forma muchiilor, scafelor si profilurilor, aderenta straturilor
de stratul suport sunt corespunzatoare;
 verificare a planeitatii suprafetelor tencuite;
 verificarea grosimii straturilor de mortar;
7.5.4 Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor
Defecte Tencuieli brute Tencuieli Tencuieli

driscuite gletuite
Umflaturi, ciupituri, denivelari, fisuri Maxim 3cm2 la Nu se admit Nu se admit
lipsuri in jurul ferestrelor, in spatele fiecare m2.
radiatoarelor si tevilor, impuscaturi
de var nestins urme vizibile de
reparati locale
Zgrunturi mari (pana la 3 mm), Maxim 2 la m2. Nu se admit Nu se admit
basicari sau zgarieturi in adancime
(pana la 3 mm) in driscuiala
stratului de acoperire.
Neregularitati ale planeitatii Nu se verifica
Max. 2 Max. 2
suprafetelor tencuite pe orice neregularitati/m2 neregularitati/m2
directie (la verificarea facuta cu un in orice directie, in orice directie,
dreptar de 2 m lungime). avand avand
adancimea sau adancimea
inaltimea pana pana la 2 mm.
la 1 mm.
Abateri la verticala a tencuielilor Max. cele Pana la 1 mm / Pana la 1 mm /
peretilor. admise pentru m si max. 3 mm m si max. 2 mm
elemente pe toeta pe toeta
____________________________
Pag. 101

suport. inaltimea inaltimea

incaperii. incaperii.
Abaterile de la verticala si Max. cele Pana la 1 mm / Pana la 1 mm /
orizontala a muchiilor intrande si admise pt. m si max. 3 mm m si max. 2 mm
iesinde racordarea tamplariilor cu Suportul de element. pe toata
spaletii, glafurile ferestrelor, elementelor. inaltimea sau
racordarea peretilor cu tavanul. lungimea
elementului.
Abaterile de raza la Nu se verifica. Pana la 5 mm. Pana la 3 mm.
suprafete curbe.
CAP.8 - ŞARPANTA ASTEREALA LEMN

8.1.Generalitati
Acest caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrările de tamplarie pentru
acoperişuri la astereala, lucrări de invelitori si tinichigerie.
Acoperişul propus este de tip şarpanta din lemn, in patru ape, cu sistem de invelitoare
din tigla metalica cu acoperire de granule minerale, tip olane (cuprinzând jgheaburi,
burlane, parazapezi si accesorii si elemente de prindere).
Astereala va fi realizată din scândură fără celuloză, tratată împotriva umezelii,
ignifugată şi uscată artificial. Tratamentul de ignifugare şi închidere a capilarităţii se va
face în ateliere specializate, sens în care aceasta va fi recepţionată în şantier în baza
unui certificat de conformitate care atestă efectuarea celor două tratamente. Scândura
va avea grosime minimă de 25 mm şi va avea toată aceeaşi lăţime.
Peste astereală va fi aplicat într-un singur strat o folie anticondens triplustrat, cu
greutate specifică de minim 160g/mp, coeficient de difuzie vapori Sd max 0,02 g/mp/24h,
rezistenţă la rupere în lungime Rrup min 250N/5cm, rezistenţa termică între -40C...+80C
şi cu orificii de capilaritate care asigură trecerea vaporilor de apă într-un singur sens (de
la interior spre exterior),
Şipcile de montaj ale ţiglei ceramice vor avea aceleaşi caracteristici de material (inclusiv
tratamente) ca şi astereala şi vor avea dimensiuni minime 50x50x2000 mm.
Învelitoarea este din ţigla metalica cu acoperire de granule minerale, tip olane.
Elementele de închidere, racordare glafuri, şorţuri, atice, păzii, elemente de coamă,
elemente de racordare la calcane, la straşină, parazăpezi etc. vor fi achiziţionate de la
furnizorul de tablă pentru învelitoare pentru a se crea un ansamblu unitar.
Sistemul de captare a apelor meteorice va fi realizat din tablă tratată anticoroziv şi

____________________________
Pag. 102

vopsită în câmp electrostatic culoarea învelitorii acoperişului, cu grosime minimă 0,5

mm, va fi conectat la reţeaua de canalizare.
Sistemele de prindere ale jgheabului vor fi realizate din platbandă de oţel vopsită în
câmp electrostatic (aceeaşi gamă de culoare) cu grosime minimă 4 mm. Deschiderea
jgheaburilor va fi de minim 100 mm, iar burlanele vor avea diametru minim de 80 mm.
Colectarea apelor meteorice se va face în sistemul de canalizare ce va fi branşat la
reţeaua localităţii.
Pazia va fi realizată din tablă cu grosime minimă 0,63mm, vopsită în câmp
electrostatic în culoarea învelitorii, textură mată, fixată cu cleme mascate din oţel.
Lucarnele, coşurile de fum şi închiderile laterale vor fi protejate cu acelaşi tip de
tablă care se va utiliza pentru restul învelitorii.
Contractantul trebuie să prezinte de la producătorul pentru învelitoarea de tablă garanţie
pentru tipul de învelitoare astfel: 20 ani garanţie pentru aspectul estetic şi 50 de ani garanţie
pentru calităţile mecanice
Sistemul conţine următoarele elemente;

o Profilul de acoperiş din tablă metalică cu granule minerale
o Folie anticondens, profile de susţinere
o Profile de închidere
o Luminatoare din panouri autoportante
o Şuruburi
o Sistem pluvial
8.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINŢA

Acolo unde exista contradicţii intre recomandările prezentelor specificaţii si cele din standardele
si normativele enumerate mai jos, instrucţiunile din specificaţii vor avea prioritate.
1. NP 019-1997 Ghid pentru calculul la stări limită a elementelor structurale din lemn
2. C 36-1986 îndrumător privind utilizarea in constructii a plăcilor din lemn si a plăcilor din
fibre de lemn
3. C 46-1986 Instrucţiuni tehnice pentru prevenirea si combaterea buretelui la materiale
lemnoase folosite in constructii
4. NP 005-2003 Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn
____________________________
Pag. 103

8.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE, LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE

MATERIALE
8.3.1. Lucrările includ urmatoarele articole si materiale:
Sipci, panori, placi pentru acoperiş
Panouri din lemn din esenţa moale sau placi din cherestea ca suport pentru membranele
acoperişului si stratul de scânduri de sub acoperiş;
Structura lucarna;
Placarea pârtii de dedesupt a acoperişului;
Sipci pentru fixarea ţiglelor si tablelor din metal.
Table;
Accesorii
Cuie si şuruburi,
Bolturi, piuliţe si şaibe;
Placi pentru înşurubare si tălpi; . Ancore din otel; . Adezivi;
Protectii împotriva ciupercilor; Produse de ignifugare.
e) Echipamente.
Macarale;
Elevatoare si trolii.
8.3.2. Livrare, manipulare si depozitare

Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte
documente care sa certifice orice tratament industrial. Cheresteaua se va depozita in stive, la
distanta de sol si astfel incat sa fie evitat contactul cu apa de ploaie si sa fie permisa o buna
circulaţie a aerului intre straturile de cherestea. Cheresteaua de calitati diferite se vor marca si
depozita diferit.
Astereala - din scânduri de 2 cm grosime si de latime de maxim 20 cm. Scândurile se
aseaza alaturat, iar fixarea fiecărui capat se face cu doua cuie bătute înclinat pentru a evita
defectele cauzate de deformarea scândurilor. înnadirea scândurilor se va face numai pe suport,
la jumatatea lăţimii acestora. înnadirile vor fi rezolvate în asa fel încât sa alterneze si sa se
realizeze pe căpriori diferiţi, la scânduri alaturate.
Elementele preasamblate (cum ar fi ferme prinse in cuie sau grinzi grele din lemn
laminat) vor fi depozitate astfel incat sa se asigure accesul uşor cu macarele, elevatoare, trolii si
alte maşini de ridicare. Se vor proteja impotriva oricăror deteriorări cauzate de vant puternic.
____________________________
Pag. 104

Lemnul pentru tamplarie se va transporta in mijloace de transport inchise, evitând orice

deteriorări in timpul transportului. Orice parti mobile ale tamplariei (sertare, usi etc.) se vor fixa
pentru a evita deschiderea accidentala. Suprafeţele expuse se vor proteja impotriva zgârieturilor.
Panourile pentru placare trebuie sa fie transportate in învelişuri de plastic si legate,
pentru a evita orice deteriorare.
Tamplaria va fi depozitata intr-un loc uscat de pe şantier, bine protejata de intemperii .
Orice material inflamabil se va tine departe piesele din lemn si de tamplarie.
Elementele metalice de ancorare si de legătură se vor depozita separate, in spatii
inchise , in vederea evitării contactului direct cu umiditatea din atmosfera.
Elementele din lemn care se folosesc Ia realizarea şarpantelor trebuie sa fie uscate , fara
fisuri si crăpături vizilbile
Predări
înainte de începerea lucrărilor, Contractorul va furniza planşele de execuţie si mostre de
materiale pentru a fi aprobate de Diriginte.
In oferta tehnica, in documentaţia de calitate a constructorului se va prezenta procedura
de lucru proprie pentru lucrările specifice acestui capitol.
Verificări
Verificarea defectelor lemnului si verificarea asamblarilor se face vizual. Verificarea
dimensiunilor se face cu aparate obişnuite de masurat.
Lemnul din care se confecţionează elementele de şarpanta şi asterială nu trebuie sa
depaseasca umiditatea maxima de 15%.
Se verifica fixarea elementelor asterialei cu cuie. Abaterile admisibile de la. planeitate,
masurate cu dreptarul de 3,0 m lungime sunt 5 mm în lungul liniei de cea mai mare panta.
CAP. 9- LUCRĂRI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE
9.1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrări de tinichigerie pentru acoperiş din
tabla neondulata, si non-autoportanta cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru. Aceste
lucrări pot include atat lucrări noi cat si/sau lucrări de reabilitare. Urmatoarele tipuri de invelitori
sunt tratate in cadrul acestui capitol:
Invelitori din tabla plana
Invelitori din tabla profilata tip ţigla.
Lucrări de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri, şorţuri, atice)
____________________________
Pag. 105

Astereala - strat continuu din scandura din lemn, vezi Capitolul Şarpante lemn. Astereala,
care sprijină învelişurile de acoperiş care nu sunt autoportante;
Carton sau panza bitumata sau folie polietilena cu rol de hidroizolatie, vezi Capitolul
Izolaţii, peste care se bat sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de
învelitoare si asigura o protectie suplimentara împotriva pătrunderii apelor si zăpezilor;
Elementele de învelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip ţigla. Pantele
invelitorilor Natura învelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m ) minime uzuale Tabla plana obişnuita
si 15 30 - 60 tabla autoportanta. Tabla profilata tip ţigla 25 45- 175
9.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINŢA

Acolo unde exista, contradicţii intre recomandările prezentelor specificaţii si cele din
standardele si normativele enumerate mai jos, instrucţiunile din specificaţii vor avea prioritate, w
1. GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si execuţia lucrărilor de remediere a
hidroizolatiilor bituminoase Ia acoperişuri de beton.
2. C217-1983 Norme tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatiei cu folie din AL
plastifiat la acoperişuri
3. NP069-2002 Normativ privind proiectarea, execuţia si exploatarea invelitorilor
acoperişurilor in panta la clădiri
4. GP112-2004 Ghid privind proiectarea, execuţia si exploatarea invelitorilor din
membrane polimerice realizate in situ
5. NP 119-2006 Normativ privind proiectarea si execuţia invelitorilor subţiri de beton
armat si precomprimat, monolite si prefabricate
Materiale
a) învelitoarea autoportanta pentru acoperiş intr-un start table din otel galvanizate si
vopsite; table ondulate din aluminiu anodizate si/sau vopsite Jgheaburi si burlane: acelaşi
material ca la tablele pentru acoperiş, daca sunt in conexiune.
Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod
de sudat, învelişuri protective, separatori, "etansatori si accesorii cum se recomanda de
producătorul tablei metalice, exceptând daca se indica altfel.
-Etansator pentru rosurile de dilatatie .
Accesorii: Exceptând cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiune a caietelor de
sarcini, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperiş complet, incluzând
____________________________
Pag. 106

coama, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de închidere. Se
potrivesc materialele si finisajele acoperişului.
- Banda de etansaree: banda etansatoare cu compuşi solizi poliizobutilenici sensibila la
presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este
toxica, nu pateaza.
Cuie:
- Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai puţin de 2,2cm;
- Sururburi si bolturi:
- Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil
Pene: acelaşi material ca tablele pentru acoperiş, greutatea minima 4,9kg/mp, aprox. 5cm
lărgime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzând de îmbinarea simpla sau dubla. Se
urmăresc recomandările producătorului.
Depozitare si manipulare
Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare.
Tabla metalica in timpul depozitarii se va menţine uscata si departe de pamant pentru a
asigura ventilatie adecvata. Tablele si ţiglele se depoziteaza in exterior , dar se vor acoperi cu o
invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a împiedica deteriorarea lor. Trebuie
avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafeţelor. Deteriorările
minore se vor repara cu chit.
Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor care se afla
in partea de jos.
Mostre
Contractorul trebuie sa respecte datele produselor incluzând specificaţiile producătorului,
instrucţiunile de montare, recomandările generale pentru aplicarea tablei pentru acoperiş, w
Mostre (se furnizeaza incazul acoperiselor complet noi): inainte de achiziţionarea materialelor si
montarea componentelor metalice pentru acoperiş, se pregăteşte o mostra. Se incorporează
materialele si metodele de execuţie si montare identice cu cerinţele proiectului. Se monteaza
mostra pe suprafaţa acoperişului la indicaţia Proiectantului. Se reţin mostrele acceptate din
puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrării
pentru acoperisi metalic.
Mostra trebuie sa alba dimensiune asuficient de mare pentru a demonstra modurile de
îmbinare tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea.
____________________________
Pag. 107

Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperiş pşntru lucrările de
reabilitare, jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluvila etc.. vor fi de aprox 20cmx20cm
din fiecare.
9.3. EXECUTAREA LUCRĂRILOR, INSTALARE, MONTARE, ASAMBLARE
A. Montarea invelitorilor din tabla. Generalitati

Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil.
Tabla metalica prefabricata pentru acoperiş, burlane, coame pentru hidroizolatie si
rezistenta la apa cu previziuni de expansiune pentru lucrările in desfasurare, pentru a preveni
scurgeri sau deteriorare.
Lucrările trebuie sa se potriveasca cu substructura.
Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instrucţiunile si recomandările producătorului.
Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile indicate cu
margini vizibile fasonate pentru a forma bordura.
Imbinări: îmbinările prefabricate la tabla cu îmbinaţi plate. Marginile din tabla galvanizata se
vor îmbina si lipi. Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari.
COORDONARE
Se coordoneaza lucrările pentru acoperişul metalic cu cele pentru scurgere a apei,
jgheaburi si constructie a planseelor, parapetilor, pereţilor si alte lucrări adiacente pentru a
împiedica scurgerile,a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune.
LUCRĂRI DE PREGĂTIRE
Se curata suprafeţele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte.
Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructura (panseu din lemn).
MONTARE
Trebuie respectate recomandările producătorului cu excepţia zonelor unde este specificat
sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandările si indicaţiile producătorului
tablelor care este montat.
Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea flecarei suprafeţe din metal in
zona de contact cu invelis bituminos, prin aplicarea de ameste asfalt- caiciuc, sau prin separare
permanenta cum se specifica de producătorul metaleleor care nu sunt similare. Se monteaza o
folie (membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafaţa acoperişului
exceptând cazul in care producătorul specifica altfel.
____________________________
Pag. 108

Se foloseste adeziv pentru ancorare temporara, unde este posibil, pentru a minimiza
folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperişul din tabla de cupru. îmbinarea se
suprapune minim 5cm.
Tablele prefabricate, îmbinările, fâşiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile
si alte componente ale tablei metalice pentru acoperişuri, pentru profile, elemente de drenare
indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor.
Se prevăd pentru expansiune si contractia termica a lucrărilor, cum se indica. Se
etanseaza îmbinările dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc
materiale perfabricate cat de mult posibil. Imbinari tip etanşare: unde se folosesc imbinari de
etanşare, se incastreaza flanse pentru elementele de imbinare nu mai mici de 2,5 cm in
etansator. Cand temperatura ambientala este moderata in momentul monatrii, 5°C - 21 °C., se
monteaza elemente de imbinare pentru 50% mişcare in ambele parti. Se regleaza proporţional
pentru montări la temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteazaimbinari tip etanşare la
temperaturi sub 5°C.
Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrări vizibile si
localizaţi astfel incat sa minimizaţi posibilităţile de scurgere. Acoperiţi si etansati elementele de
prindere si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata.
Suprafeţele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o
latime de 1,25 - 2,50 cm, solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrări pentru tabla
metalica.
CURATARE
Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafeţe vizibile ale tablei metalice
pentru acoperiş. Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor.Se curata
suprafeţele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau agenţii
atmosferici.
FINISARE
Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de
finisare.
Coame, dolii
Se prevăd coamele si doliile la toate punctele critice pentru a împiedica infiltrarea apei.
Aşezarea va începe de la capatul opus unde se previne vântul.
Exceptând cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da găuri
pentru şuruburi si cuie. Nu se dau găuri cu obiecte neascutite.
____________________________
Pag. 109

Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si şuruburi

autofiletante pentru legătură cu sageacul.
Jgheaburi si burlane
Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelaşi
tip cu materialul învelitorii ( pot fi din AL sau tabla prevopsita ).
Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81;
Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele
petrecute etanş, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm.
Jgheaburile se vor fixa cu cârlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv.
VERIFICAREA CALITATII
In oferta tehnica, in documentaţia de calitate a constructorului se va prezenta procedura
de lucru proprie pentru lucrările specifice acestui capitol: "Execuţie şarpante din lemn", "
Execuţie învelitoare tabla".
Verificări inainte de inceperea execuţiei învelitorii:Trebuie sa se verifice:
Existenta procedurii tehnice de execuţie a invelitorii in documentele de calitate ale
constructorului;
Existenta proiectului si a detaliilor de execuţie;
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de recepţie calitativa al suportului;
Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre
axe ); abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la
dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta;
Existenta si corectitudinea lucrărilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, păzii, dolii,
străpungeri, jgheaburi, burlane);
Verificări in timpul execuţiei lucrărilor

Trebuie sa se verifice:
- Daca se respecta procedura tehnica de execuţie;
- Daca se respecta proiectul si detaliile de execuţie;
Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare:
- suprafaţa invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelări;
- la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de căpriori cu 2 -3 cm, iar
cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie;
____________________________
Pag. 110

- ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperişuri cu panta pana

la 20 cm/m si perpendicular la acoperişuri cu pante mai mari;
- ca foile hidroizolatoare sa fie aşezate pe astereala lipite intre ele , cu petreceri de 10 cm
in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat;
- toate racordarile acoperişului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii; Pentru
invelitorile metalice tip ţigla se va verifica:
- aşezarea rândurilor de ţigla sau olane, in sfoara, paralel cu poala; admiterea admisibila
este de 1 cm / m, dar max 5 cm pentru întreaga lungime a versantului;
- decalarea rândurilor successive de ţigle cu o jumatate de ţigla;
- la ţiglele solzi aşezate simplu, primul rand de la poala si ultimul rand sa fie aşezate
dublu si cu rosturi decalate;
- la ţiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi;
- fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment;
- la olane, aşezare pe suport continuu , protejat cu un strat de material bitumat;
- ca ţiglele si olanele sa fie intregi, nefiind admise cele sparte , fisurate sau ciobite;
- executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble, cositorite; înaintea
începerii execuţiei învelitorii se va verifica suportul, pentru a îndeplini condiţiile:
1. sa nu alba denivelări mai mari de 3 mmam;
2. astereala sa fie bine fixata pe căpriori, cu rosturile între scânduri de max 2 cm;
3. cârligele pentru jgheaburi, prinse în astereala sa fie înglobata la nivelul acesteia, fara
denivelări
Pentru o fixare mai puternica, tabla se prinde de astereala cu ajutorul a cel puţin doua copci
(de 30X50 cm) confecţionate din resturile de la croirea tablei si având lungimea corespunzătoare
tipului de falt (80 mm la falt simplu si 120 mm la falt dublu). Acestea se introduc în faltul culcat al
tablei, dupa ce au fost prinse în cuie zincate cu cap lat. Distanta dintre agrafe sa nu depaseasca
40 cm.
Imbinarea foilor din aceeaşi fâşie se face prin încheietura culcata (falt orizontal), iar
îmbinarea longitudinala a fâşiilor alaturate se face prin încheietura ridicata (falt vertical). Falturile
de îmbinare se vor unge cu chit de miniu înainte de a fi strânse.
întâi se vor executa falturile orizontale care se culca. Ele vor fi alternate la jumatatea a doua foi
alaturate. Distanta dintre falturile orizontale a doua foi alaturate nu poate fi mai mica de 15 cm.
La coama si la muchii foile de tabla se vor încheia cu falturi în picioare. Dolia va fi alcatuita
din fâşii de tabla, încheiate între ele cu falturi duble culcate.
____________________________
Pag. 111

Jgheaburile si burlanele vor avea secţiunea cu O 12.3cm respectiv de 09cm. La lungimi de

10X20 m se prevăd rosturi de dilatatie. Rostul se lasa de cca 5 mm în cazul când montarea se
face pe timp călduros. Jgheaburile vor fi consolidate prin:
1. întarirea ciubucului exterior cu o vergea de otel beton rotund cu <D10 mm,
2. tirant de otel lat prins cu şurub,
3. ultimul segment, deasupra trotuarului, va fi din fonta si va avea gura de scurgere la max
15 deasupra trotuarului.
Marimea burlanului va fi sub cea a jgheabului (9,9cm diametru), iar distanta dintre burlane
nu va depasi 15m. Racordarea burlanelor la jgheaburi se face prin stut care se lipeşte în golul
lasat special în jgheaburi. Partea sa inferioara se introduce în jgheaburi cu lungime libera de 4 h-5
cm. Distanta dintre perete si burlan este de 1^5 cm. La partea inferioara a burlanelor se
monteaza cotul de scurgere, la înaltimea de 15 cm de la sol. Unghiul de scurgere este de 30°,
iar gura de ^ evacuare se întăreşte cu o fâşie de tabla.
Fixarea burlanelor în pereţii clădirii se face prin mijlocirea brăţărilor din tabla groasa prinse de
ziduri prin cuie de otel patrat.
Tronsoanele de burlane se asambleaza prin petrecere libera de 6 cm, iar pentru a nu se
deplasa între bratari se monteaza gulere plasate deasupra acestora, la cel mult 1,5 m opritori de
zăpadă.
Se monteaza la distanta de max 85 cm de jgheab (pazie), conform detaliilor.
Recepţia lucrărilor
Recepţia se va face dupa completa terminare a lucrărilor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi,
burlane, păzii). Se va verifica:
respectarea cotelor si pantelor prevăzute în proiect;
asigurarea funcţiei de îndepartare completa a apelor pluviale si asigurarea condiţiei de
etanşeitate generala; privind învelitoarea din interior nu trebuie sa se vada lumina exterioara atât
în câmp cât si în dreptul racordurilor de la coşuri,
se verifica cu sfoara toate aliniamentele drepte care nu trebuie sa prezinte abateri mai
mari de 0,5 cm.
MĂSURI SSM si PSI
____________________________
Pag. 112

Execuţia lucrărilor va fi întrerupta pe timp de ploaie, ceata, deasa, vânt cu intensitate mai
mare de gradul 6.
Se vor respecta indicaţiile din :
"Norme de protectia muncii în activitatea de constructii montaj" - voi I. cap III - Instructajul de
protectia muncii; cap IV - Echipamente de protectie; cap X - Lucrări de încărcări, descărcări
materiale; cap XII - Lucrări de depozitarea materialelor; cap XIV - Scule si dispozitive; cap.XXXV
- Lucrări din lemn; cap. XXXVII - Lucrări de învelitori. Se vor respecta normele în vigoare de
protectie contra incendiilor (P118-83).
Controlul execuţiei invelitorilor constă în:

- verifcarea suportului conform prevederilor specifce de mai jos.
1.Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera care se efectueaza de
conducătorul tehnic al lucrării, se refera la:
- existenta si continutul certificatelor de calitate la primirea materialelor pe şantier;
- in cazul lipsei certificatelor .de calitate, efectuarea încercărilor de calitate prevăzute in
prescripţia tehnica a produsului ( norma interna sau standard);
- punerea in opera, daca in urma depozitarii si a manipularii, materialele nu au fost
deteriorate sau înlocuite greşit;
2.Verificarea pe parcurs a calitaţii lucrărilor conform prevederilor proiectului se face de
către conducătorul tehnic al lucrării in tot timpul execuţiei.
3.Verificarea pe faze a calitatii lucrărilor, ce se efectueaza conform reglementarilor in
vigoare si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea condiţiilor de
calitate si încadrare in abaterile admisibile
Aceasta verificare se refera la întreaga categorie de lucrări de invelitori si se face pentru fiecare
tronson in parte, incheindu-se "procese verbale de verificare pe faze de lucrări" si care se inscriu
in registrul respectiv .
4.Verificarea la recepţia la terminarea lucrărilor a intregului obiect se face de către
comisia de recepţie, prin:
- examinarea-existentei conţinutului certificatelor de calitate a materialelor si a proceselor
verbale de verificare pe faze de lucrări;
- examinarea directa a lucrărilor executate, prin sondaj (cel puţin 1 de fiecare tronson) cu
referiri la toate elementele constructive ale învelitorii, urmarindu-se in special ca invelitorile si
îndeplinească funcţiile de indepartarea apelor pluviale si condiţiile respective de etanşeitate;
5. Prevederi specifice:
____________________________
Pag. 113

5.1 . Suportul învelitorii

Verificarea consta in examinarea proceselor-verbale încheiate la terminarea fazei de lucrări din
care face parte suportul si din masurarea, prin sondaj, a elementelor geometrice ale acestuia
(pante, planeitate, rectiliniaritate, distante intre axe, protectia anticoroziva a pârtilor metalice).
Abaterile de planeitate masurate cu dreptarul de 3 mm, trebuie sa nu depaseasca 5 mm in
lungul pantei si 10 mm perpendicular pe aceasta.
5.2. Învelitoare propriu-zisa
5.3. In toate cazurile se va verifica:
6. concordanta lucrărilor executate cu prevederile si detaliile date de proiectant (felul
invelitorii pante, racorduri, dolii, coame, străpungeri, tinichigerie etc.).
7. existenta si corectitudinea lucrărilor de tinichigerie a ferestrei, invelitori conform
detaliilor din proiect si cataloagelor de detalii tip, in special golurile, doliile, străpungeri pentru
ventilatie;
8. existenta.si modul de prindere pe suport a elementelor de tinichigerie;
învelitoarea se va realiza in conformitate cu prevederile proiectului si a "Normativului pentru
alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii"- C37188.
Pantele invelitorii sunt conform STAS 3303/2-88.Din punct de vedere higrotermic intreaga
structura de învelitoare va fi verificata tinind seama de prevederii Normativulu C1107/1982. Se
va executa învelitoarea din tigla metalica, inainte de inceperea execuţiei invelitorii si se va
verifica suportul, pentru a îndeplini urmatoarele condiţii:
9. sa nu prezinte denivelări mai mari de 3 mm/m
10. astereala sa fie bine fixata de căpriori , cu rosturile intre scinduri de max. 2 cm;
11. cârligele pentru jgheaburi, prinse in astereala. sa fie inglobate la nivelul acesteia, fara
denivelări;
Prinderea plăcilor de tabla de suport (sipci) se va face cu agrafe, la proiectarea si executarea
invelitorilor se vor respecta:
12. Normele generale de protectie contra incendiilor la proiectarea si realizarea construcţiilor si
instalaţiilor
13. Normele tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind protectia la acţiunea focului
P118/99;
14. Normele republicane de protectia muncii;
Jgheaburi si burlane
Se vor verifica:
____________________________
Pag. 114

15. pantele jgheaburilor ( minimun\0 .5%) sa fie conforme indicaţiilor din proiect;
16. montarea jgheaburilor sa fie executata cu minimum 1 cm si maximum 5 cm sub picătură
streasinei;
17. amplasamentul, tipul si nunharul de cirlige sa corespunda prevederilor din proiect;
18. marginea exterioara a jgheabul^ji sa fie agezata cu circa 2 cm mai jos decit marginea
interioara;
19. cârligele pentru jgheaburi si bratarile pentru burlane sa fie protejate contra coroziunii;
20. abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor: 1 cm/ml fara a depasi 5 cm in total
21. fixarea burlanelor cu ajutorul brăţărilor sa fie facuta la distanta si intervalul din detaliile date
de proiectant:
22. tronsoanele de burlane sa intre etanş unul in celalalt (cel superior in cel inferior)
23. îmbinarea cu tuburile de fonta sa fie de asemenea etanseizata
24. toate îmbinările intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa fie cositorite;
Normative privind proiectarea si executarea lucrărilor pentru invelitori si tinichigerie:
25. STAS 2389/1977-" Jgheaburi si burlane- Prescripţii de proiectare si alcatuire".
26. STAS 2274/1988 - "Burlane, jgheaburi si accesorii de îmbinare si fixare".
27. C37/1988 - "Normativ pentru executarea invelitorilor de constructii".
MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Pe toata duratal ucrarilor se vor respecta prevederile Regulamentului privind protectia si igiena
munci in constructii aprobat d e MLPAT prin Ordin9 /N/1993N, normativulCi3 00/94 privind
prevenirea si stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucralilor, Legea 90/96, Ordin 56197 al
Ministerulu Muncii si Protectiei Sociale, etc. De asemenea se va urmări respectarea
următoarelor masuri:
28. încheierea unui proces verbal privind circulaţia pe sub zonele de lucru si ingradirea acestora;
29. înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie sa alba făcut instructajul de protectia
muncii, sa posede echipamentul de protectie si de lucru,sa nu fie bolnav, obosit sau sub
influenta băuturilor alcoolice;
30. sculele dispozitivele si utilajele sa fie in stare de funcţionare, corect racordate la reţeaua
electrica si legate la pamant;
31. schelele sa fie prevăzute cu balustrade si scânduri de brad si sa fie bine ancorate. Masurile
enumerate mai sus nu au un caracter limitativ si se vor completa si cu altele menite sa evite
producerea oricărui accident.
Prezentul caiet de sarcini conţine prevederi minimale care pot fi extinse in raport cu
____________________________
Pag. 115

complexitatea lucrărilor efectiv necesare si cu respectarea legislaţiei tehnice in vigoare
CAP 10. LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

10.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii.
C 56 /85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

C 3 – 76 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si
vopsitorii
STAS 790/84 Apă pentru construcţii.
STAS 545/1/80 Ipsos pentru construcţii.
SR 1581/2/94 Hârtie pentru şlefuire uscată.
Legea nr. 10 /1995 Calitatea in constructii
10.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE,

Principalele materiale sunt:
- vopseaua lavabila pentru pereti si tavane;
- chituri, grunduri, ipsos.
Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice
conform standardelor in vigoare.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala.
Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise
ermetic si etans.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca
temperatura de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 – 20ºC.
10.4 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
10.4.1 Pregatirea suprafetelor
Suprafete gletuite si tencuite

____________________________
Pag. 116

- Suprafeţele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie să fie plane şi netede, fără
desprinderi şi fisuri.
- Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala
sau glet, in functie de tipul iregularitatilor.
- Toate fisurile şi neregularităţile din suprafetele gletuite se chituiesc, sau se spăcluiesc cu
pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituire: preparată
în volume (2 părţi ipsos la 1 parte apă) în cantităţi mici. Pentru suprafeţele mai mari se
prepară pastă ipsos-var, 1 parte şi 1 parte lapte de var folosită în cel mult 20 minute de la
preparare.
- După uscare suprafeţele reparate se slefuiesc cu hârtie de şlefuit pereţii, de sus în jos, şi se
curăţă cu perii sau bidinele curate şi uscate.
Suprafete metalice
Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grasimi de orice fel, vopsea veche,
noroi etc. Rugina se îndepărtează prin frecare cu peria de sârmă, spacluri de oţel, hârtie sticlată
sau soluţii decapante (feruginol etc.). Petele de grăsime se şterg cu solvenţi, exclusiv cu petrol
lampant şi benzină auto.
Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător
vopselelor de ulei.
10.4.2 Executia lucrarilor
Generalitati
Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile
din prezentul Caiet de sarcini.
Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la temperatura aerului, în mediu
ambiant, de cel puţin +5oC.; în cazul zugrăvelilor, regim de temperatură ce se va menţine în tot
timpul execuţiei lucrărilor şi cel puţin 5 ore, după executarea lor.
Finisajele lucarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un
interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii şi nici pe timp de vânt puternic sau arşiţă mare.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suportau
umiditatea de regim: 3% suprafeţele tencuite şi 8% suprafeţele gletuite. În condiţii de umiditate a
aerului de până la 60% şi temperatura +15-20 oC, acestea se obţin în 30 zile de la tencuire şi 15
zile de la gletuire. Umiditatea se verifică cu aparatul “Hygromette” sau similar. Se poate verifica
umiditatea şi cu o soluţie fenolftaleină 1%, ce se aplică cu pensula pe o suprafaţă mică, dacă se
colorează în violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%.
____________________________
Pag. 117

Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafaţa care se vopseşte nu trebuie să fie
mai mare de 6oC, pentru evitarea condensării vaporilor.
Contractorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depăşit. Se pot folosi numai
pe bază de confirmare a unui laborator de specialitate a păstrării calităţilor vopselelor în limitele
standardelor şi normelor de fabricaţie.
Vopsitorie cu vopsea lavabila

În acest subcapitol se cuprind specificaţiile tehnice, condiţiile şi modul de execuţie a vopsitoriei
cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încăperi cu
umiditate relativă a aerului până la 60, la pereţi şi tavane.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizează în următoarea ordine:
- Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafeţele interioare tencuite şi gletuite cu glet
de ipsos;
- Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizează în următoarea ordine:
1.În prealabil se face verificarea gletului şi rectificarea eventuală a suprafeţei acestuia.
2.Pentru preaprarea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de vopsea lavabila şi
un volum egal de apă şi se omogenizează.
3.Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată; timpul de uscare este de
minimum 2 ore la temperatura +15oC şi o oră la +25oC mai mare.
4.Vopsitoria cu lavabila se realizează aplicând două straturi de vopsea diluată cu apă în
proporţie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; înainte de folosire
vopseaua se strecoară prin sită cu 900 ochiuri/cm 2.
Bidoanele şi vasele cu vopsea se vor închide etanş de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La
reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizată .
Pe parcursul executării lucrărilor se verifică în mod special de către investitor (dirigintele de
lucrare):
- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţei suport specificate mai sus;
- calitatea principalelor materiale introduse în execuţie, conform standardelor şi normelor
interne de fabricaţie;
- respectarea prevederilor din proiect şi dispoziţiilor de şantier;
- corectitudinea execuţiei cu respectarea specificaţiilor producatorului de vopsea;
____________________________
Pag. 118

- Lucrările executate fără respectarea celor menţionate în fiecare subcapitol şi găsite

necorespunzătoare se vor reface sau remedia;
Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.
10.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
10.5.1 Verificari inainte de inceperea executiei
- Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport:
glet, tencuieli, beton etc.);
- Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele
prezentate de constructor;
- Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu
normele si cu cerintele Investitorului;
- Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;
- PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori,
streasini).
10.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor
a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor
- Daca este respectata procedura tehnica de executie;
- Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale
produselor utilizate;
- Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii;
- Aspectul zugravelilor;
- Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect;
- Aspectul zugravelilor;
- Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri);
- Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma
de perete;
____________________________
Pag. 119

- Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie

sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).
10.5.3 Verificari la terminarea lucrarilor
La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare
incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.
Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor
obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o
frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate
foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.
CAP.11- LUCRARI DE PARDOSELI

11.1 GENERALITATI
11.1.1 Clasificari
a) Dupa pozitia lor fata de constructie:
- pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau
destinate teraselor circulabile;
- pardoseli interioare, aflate in interiorul spatiului construit.
b) Dupa continuitatea suprafetei
- pardoseli continui, turnate monolit cu sau fara rosturi (mozaic, masa de spaclu pe baza de
polimeri, pardoseala epoxidica);
- pardoseli discontinui, din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau
neetans (piatra naturala sau artificiala, mozaic, granit fiamat, lemn, polimeri);
c) Dupa senzatia cald – rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului neincaltat
al unei persoane, in interval de 1 minut, respective 10 minute, se impart in:
- pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil);
- pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport textil);
- pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mosaic turnat, piatra naturala, placi ceramice
portelanate, granit);
____________________________
Pag. 120

11.1.2 Alcatuirea pardoselilor

In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:
a) Stratul suport care poate fi din beton sau pamant – si in cazul in care exista subsol sau
parter fara subsol – beton de egalizare, pat de nisip si pietris. Alte straturi suport, in cladirile
mai vechi, pot fi: pardoseli din lemn din imbinari din elemente din lemn si deasupra placi
pentru pardoseli.
b) Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment, pat de mortar sau “sapa uscata” din placi
de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si dinamice, sa
asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita
mentinerea calitatii stratului de uzura; In cazul unor cerinde pentru izolatii fonice mai mari si
folosirii sapei auto-nivelante: un strat izolator din 15mm Polistiren.
c) In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea capilaritatii
(membrane hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei freatice (membrane
impermeabile, in cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita orice punte termica
(8 la 10 cm din Polistiren sau Poliuretan), si sa permita durabilitatea calitatii a stratului de
uzura.
In cazul incaperilor umede (incaperile sanitare), un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece
sau panza bituminoasa) este necesar inainte de stratul de uzura care trebuie sa asigure:
- siguranta in utilizare;
- rezistenta la sarcini statice si dinamice;
- confortul termic si acustic;
- clasa de combustibilitate prescrisa;
In acest capitol, doar straturile mentionate la punctul b) este specific. Pentru a) si c) vezi
capitolele relevante pentru Lucrari de Hidroizolatie.
11.1.3 Abateri admisibile
Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:
- max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie;
- max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta
din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn).
____________________________
Pag. 121

STAS 5939 –80 Placi ceramice pentru pardoseli
GP 037-98 Normativ privind proiectarea , executia si asigurarea calitatii lucrarilor de

pardoseli la cladiri civile
C56 –85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii
C35-82 Normativului pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor
Legea nr. 10/1995 Calitatea in constructii
MLPAT 31/N/02.10.95 Metoda pentru a determina importanta categoriei de cladiri;
11.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE,

MANIPULARE, TRANSPORT
Principalele materiale folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ
- apa pentru constructii, conform STAS 790-84
Nisip conform STAS 1667 – 76;
Ciment Portland, conform SR 388/95;
- agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;
Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;
- Ciment Pa 35, acc. to SR 1500/96;
- Natural agregates, acc. to STAS 1667 – 76;
b) Placi ceramice
- Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice),
incluzand placi speciale pentru scari;
Placări – gresie cu rezistenţă mecanică ridicată, porţelanată în consistenţă, cu suprafaţă
mată, culoare deschisă (fără inserţii sau desene), pătrată, montată cu rost, de aceeaşi
dimensiune cu faianţa.
Placări cu granit minim 15 mm grosime şi dimensiune minim 600 x 600 mm.
c) Placari cu parchet din lemn masiv
____________________________
Pag. 122

Se vor monta sisteme de pardoseli calde tip parchet din lemn masiv de esenţă tare
(stejar, fag, salcâm, carpen sau paltin), cu lamele de grosime minimă 20 mm, lăţime
minimă 70 mm, lungime minimă 600 mm. Lamelele din lemn vor fi rectificate pe suprafeţele
de contact şi se vor îmbina cu sistem nut şi feder. Montajul se va efectua prin lipire cu
materiale bicomponente numai după aplicarea unei amorse sticloase pe întreaga suprafaţă.
d) Pavaj din dale de cauciuc pentru interior
e) Pardoseala epoxidica
f) Pardoseala suprainaltata
11.3.1 Transport si depozitare
De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor, sa se
constate daca au fost corect transportate si impachetate. Contractorul trebuie sa se asigure ca
depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in
vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri:
- Plăcile de gresie ceramică se vor livra şi transporta în cutii de carton (max.40 Kg/buc.).
Depozitarea se face în spaţii acoperite.
- Transportul pervazurilor se face cu legătura, în vehicule curate şi acoperite, se
vor depozita în încăperi închise.
- Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obişnuite de transport, acoperite,
uscate, curate şi închise, sulurile fiind aşezate vertical. Depozitarea se face în locuri uscate şi
acoperite, la temperaturi cuprinse între + 5 oC…+35oC, ferite de acţiunea luminii solare directe, în
poziţie verticală.
- Transportul şi depozitarea bidoanelor cu adeziv şi diluant se va face cu respectarea
dispoziţiilor privind transportul şi depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de
explozie, cu respectarea normelor de pază contra incendiilor, temperatura de depozitare va fi
între + 15oC şi + 20oC pentru “Prenadez 300.
Poliacetatul de vinil, dispersie apoasă (aracet) se va depozita în magazii acoperite, la
temperatura de + 5o C… + 35o C. Dacă se vor desface ambalajele şi materialul nu se va
consuma în întregime, acesta trebuie legat (închis) imediat. Termenul de garanţie este de 3 luni
de la data fabricaţiei.
- Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta şi manipula cu respectarea prevederilor
în vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face în
ambalaje de sticlă sau material plastic, care vor fi închise cu dopuri de sticlă sau de plastic.
____________________________
Pag. 123

- Ambalajele cu white-spirit se vor depozita în magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele
solare.
- Acidul oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje, se va depozita în magazii
uscate.
Cimentul pentru sape, mozaic si mortar va fi ferit de acţiunea umezelii, îngheţului şi de
amestecul cu corpuri străine, atât în timpul transportului (ce se face în saci), cât şi în timpul
depozitării, ce se face pe sorturi, în magazii sau soproane.
Toate materialele vor avea Agrement tehnic şi/sau Certificate de calitate şi se va indica
tehnologia de execuţie conforme cu fişa producătorului.
Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării.
11.4 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
11.4.1 Reguli generale
- In cazul că proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli,
care se execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului
grosimii foii uşii în poziţie închisă.
- Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-
o încăpere în alta. Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect.
- Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea
stratului precedent şi constatarea de catre Consultant că acesta a fost bine executat.
- La trecerea de la execuţia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între
straturi.
11.4.2 Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli
- Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub
pardoseli (canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi
efectuarea probelor prescrise, precum şi după terminarea în încăperea respectiv a tuturor
lucrărilor de construcţii montaj, a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoseala.
- Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din planşee de beton sau beton
armat este necesar ca aceste suprafeţe suport să fie pregătite prin curăţarea şi spălarea lor
cu apa de eventualele impurităţi sau resturi de tencuială. Curăţarea se va face cu mături şi
perii.
____________________________
Pag. 124

- Diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului,
adânciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.
- Armăturile sau sârmele care eventual ies din planşeul de beton armat vor fi tăiate sau
îndoite.
- Conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafaţa planşeului) vor fi
acoperiţi cu mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor.
- Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalaţii sanitare sau
de încălzire centrală, care străpung planşeul, au fost izolate corespunzător, pentru a se
exclude orice contact direct al conductelor cu planşeul şi pardoseala.
- Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei stratului suport existent cu
ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient
de întărit când se va aşeza peste el îmbrăcămintea pardoselii.
- Compoziţia, dozajul şi natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare
tip de pardoseală în parte, în funcţie de solicitările la care este supusă pardoseala.
11.4.3 Executia stratului suport
- Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta
se poate transporta cu ajutorul instalaţiei pneumatice pentru transportat mortare.
- Stratul suport elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din
exploatare să nu se taseze, provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselii. In cazul
sapelor autonivelante, sapa trebuie executata la grosimea necesara conform standardelor.
Armaturile trebuie folosite unde este necesar (de exemplu in biblioteci si arhive etc.).
- Stratul suport va fi constituit dintr-o şapă de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie
aplicată direct pe suprafaţa respectivă, fie deasupra stratului poliuretanic sau din polietilena
pentru izolatie fonica. In al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui
etaj pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladire.
- Stratul suport rigid trebuie să aibă suprafaţa plană şi netedă. In zonele suprafeţei unde apar
neregularităţi care depăşesc abaterile admisibile, corectarea suprafeţei se va face prin
spiţuirea, curăţirea şi spălarea sa, după care se va aplica un mortar de ciment, având
acelaşi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.
Această şapă de egalizare care se va executa după ce tencuielile interioare au fost terminate, se
va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, având consistenţa de 5 cm (la testul standard cu
con) pentru pardoseli.
____________________________
Pag. 125

- Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaţa pe care se aplică va fi bine curăţată şi

udată.
- Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0…7 mm, se va întinde pe suprafaţa respectivă şi se
va nivela cu dreptarul tras pe fâşii de ghidaj din mortar de ciment sau pe şipci de ghidaj,
fixate în prealabil la nivel.
- Stratul suport trebuie să fie aderent la suprafaţa pe care este aplicat, la ciocănirea uşoară
cu ciocanul de zidar trebuie să prezinte un sunet plin.
Condiţiile de finisare a suprafeţei şapei de egalizare sunt următoarele:
- suprafaţa trebuie să fie plană şi netedă (fără asperităţi, bavuri, granule rămase în relief sau
adâncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult două unde cu săgeta maximă
de 1 mm.
- pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: Poliuretan sau Polietilena,
grosime 15mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti fonice.
- diblurile pentru prinderea pervazurile trebuie fie bine încastrate în şapă,
- In timpul executării lucrărilor de instalaţii, zugrăveli sau a altor lucrări de finisaj, se vor lua
măsuri pentru protejarea dalei flotante sau a şapei de egalizare din mortar de ciment, spre
a nu fi deteriorate sau murdărite cu humă, vopsea, etc, care ar împiedica aderenţa gletului
sau adezivului pe suprafaţa stratului suport.
- De asemenea, se vor lua măsuri pentru protejarea şapei de egalizare din mortar de ciment
de acţiunea următoarelor substanţe agresive care le pot ataca sau distruge:
- acizi minerali şi organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic,
acid formic, etc);
- alcalii şi leşii;
- produşi petrolieri (uleiuri minerale, motorină, petrol lampant, păcură, etc.);
- produse zaharoase;
- săruri (sulfaţi, clorura de sodiu concentrată – saramură etc.);
- substanţe oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromaţi, cromaţi, azotaţi, azotiţi etc.);
- uleiuri vegetale.
11.4.4 Executia pardoselilor - finisaj
Executarea stratului de uzură (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform
prevederilor din capitolele ce urmează.
____________________________
Pag. 126

11.4.5 Pardoseli din ciment sclivisit, gresie ceramica si granit fiamat.

Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privind executarea
pardoselilor din ciment sclivisit, gresie ceramică si granit.
Executia lucrarilor de pardoseli

Alcătuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, gresie ceramică si placare granit 15mm va fi:
a) La ciment sclivisit:
- stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (executat pe paturi de nisip, beton
de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele
acoperisurilor) de 8 – 10 cm grosime conform prevederilor proiectului;
- îmbrăcămintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m 3 nisip;
- plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde.
b) La gresie ceramică
- şapă din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
- gresie ceramică;
- plinte din gresie ceramică.
c) La granit
- şapă din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
- granit fiamat 15mm grosime;
- plinte granit.
Executarea pardoselilor de ciment sclivisit

Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mică de 0,8 pe
umplutură) de 8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanţă în ambele
sensuri se va controla nivelul faţă de linia de nivel prin fâşii de beton B 100 executate la distanţe
sub 2 m. Betonul turnat între fâşii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fâşiile de ghidaj; în
încăperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 până la 1,5 % spre
punctul de scurgere.
Imbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit se recomandă să se execute imediat după turnarea
stratului suport după terminarea prizei betonului, însă înainte de întărirea acestuia, spre a
asigura o bună legătură între îmbrăcămintea şi stratul suport.
____________________________
Pag. 127

Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit

Imbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de
circa 20 mm grosime, cu faţa sclivisită (netedă sau rolată cu ajutorul unei perii cu dinţi).
Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 mc nisip. La început se va
amesteca nisipul uscat şi cimentul până la obţinerea unui amestec omogen şi de culoare
uniformă. Cantitatea de apă, care se va introduce ulterior, trebuie să dea un mortar care să se
întindă, uşor cu mistria, fără să fie însă prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara în cantităţile
strict necesare care pot fi puse în lucrare înainte de începerea prizei.
Dacă în încăperile unde se execută pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor prevedea
pante de 1…1,5 % spre punctele care colectează aceste scurgeri. Inainte de aplicarea
îmbrăcăminţii din mortar de ciment sclivisit, suprafaţa stratului suport rigid din beton sau a
planşeului de beton armat va fi curăţată de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grăsime,
uleiuri şi se va uda din abudenţă cu apă.
Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicată în proiect se va face prin turnare
între şipci de reper (martor).
Faţa văzută sclivisită se va obţine prin baterea mortarului de ciment proaspăt aşternut cu mistria
(până la apariţia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafaţa stratului de mortar de ciment,
înainte de începerea prizei, a unei cantităţi de ciment şi sclivisirea acestuia prin trecere cu
mistria.
In cazul suprafeţelor rolate se va trece rola cu dinţi pe suprafaţa îmbrăcăminţii din mortar de
ciment, imediat după sclivisirea ei.
După executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorită acţiunii soarelui şi curenţilor puternici
de aer, îmbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja după terminarea prizei, prin
acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu apă timp de 7 zile.
Pentru a se preveni fisurarea provocată de contracţii, la suprafeţele mari cu îmbrăcăminţi din
mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale şi transversale. Dacă proiectul nu
prevede distanţele dintre rosturi, atunci îmbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit se va
executa în panouri cu laturile de 2,0…2,5 m.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica de exterior

Imbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau
pe un planşeu de beton armat.
Plăcile din gresie ceramică se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de
beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300…
____________________________
Pag. 128

350 kg ciment la 1 m3, în grosime de 30 – 50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa

sclivisita.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile din gresie
ceramică se vor menţine în apă timp de 2…3 ore.
Pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor diferenţiate, între ansamblul de pardoseală –
îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramică şi mortarul de ciment de poză – cu restul suprafeţei,
stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cât şi conturul pereţilor
adiacenti, stâlpilor, se vor lua măsuri care să permită deformarea acestora independent.
In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poză direct pe
planşeul de beton din elemente prefabricate – care şi-au consumat deformaţiile – sau pe
planşee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face după 90 zile de la turnare.
Imbrăcămintea din plăci de gresie ceramică se poate aplica direct după o prealabilă preumezire
a plăcii de beton.
In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală pe planşee crude sau pe straturi suport
din beton, între acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei –
hârtie, folie de polietilenă, etc.
La prepararea mortarului de ciment de poză se va utiliza ciment cu înmuiere normală de tipul Pa
35 şi nisip 0…3 mm (la care partea fină sub 0,2 mm să nu depăşească 1/3) în amestec cu 1
parte ciment la 3,5…4 părţi nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă (P40, etc).
Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plăcilor din gresie ceramică se va prepara la
faţa locului, în cantităţi strict necesare şi va avea o lucrabilitate plastic – vârtoasă, factorul apă –
ciment fiind de maximum 0,5.
Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper.
Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2…3 mm
între plăcile din gresie ceramică.
După aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de acţiune a mâinii muncitorului
(circa 60 cm lăţime), la plăcile la care se constată denivelări se adaugă sau se scoate local din
mortarul de ciment de poză. Apoi se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat
pe diagonalele suprafeţei executate şi ghidat după nivelul porţiunii de pardoseală executată
anterior, îndesându-se atent plăcile în mortarul de ciment de poză, prin batere uşoară cu
ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de pe spatele plăcilor să pătrundă în masa de mortar
şi să se asigure planeitatea suprafeţei.
____________________________
Pag. 129

Operaţia se continuă în acest mod pe toată suprafaţa care se execută într-o zi de lucru. Apoi
întreaga suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta să intre bine în rosturi,
hidratând şi mortarul de poză.
Umplerea rosturilor se va face la 3…5 zile după montarea plăcilor din gresie ceramică, iar în
intervalul de la montare şi până la rostuire – pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi se va umezi
prin stropire cu apa cel puţin o dată la 24 ore.
Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramică de excesul de lapte de ciment se va face
prin aşternere de rumeguş de lemn uscat, după două ore de la inundarea cu lapte de ciment şi
prin măturarea rumeguşului.
Imbrăcămintea din plăci din gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după curăţarea cu
rumeguş de lemn se va şterge cu cârpe înmuiate în apă şi apoi se va cerui.
Plăcile din gresie ceramică se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele din proiect cum
este indicat de Proiectant si Consultant.
La intersecţia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de 5…10
mm care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau
6m, funcţie de modularea structurii.
Executarea pardoselilor din granit
La placile de granit montate fara rosturi, se va aplica tehnologia de la placile de
gresie.
Diferenta fata de montarea placilor de gresie consta in faptul ca solutia de chituire se
aplica utilizand raclete de cauciuc dur cu coada lunga.
La cel putin 14 zile dupa intinderea chitului pe toata suprafata granitului ( dar numai
dupa ce chitul este complet uscat ) se va lustrui intreaga suprafata finisata cu masini de
lustruit (cu apa) in trei " maini" , cu trei tipuri de piatra de lustruire ( prima data granulatia
mai
mare). Granulatiile celor trei pietre de lustruire se vor alege in functie de prescriptiile de pe
ambalajul chitului.
In urma lustruirilor consecutive, suprafata va fi spalata cu solutie de acid oxalic, iar dupa
uscare se va aplica un strat de ceara lichida. Surplusul de ceara se va inlatura cu un amestec de
rumegus fin si pulbere absorbanta neabraziva.
Executarea scafelor si plintelor
____________________________
Pag. 130

- La îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100…150 mm

înălţime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la
aceste îmbrăcăminţi.
- La îmbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor monta elemente de racordare
(colţuri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre
pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu
5…8 mm.
Conditii tehnice de calitate

In timpul executării îmbrăcăminţilor din beton de ciment turnat monolit se vor face următoarele
verificări:
- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în betonieră
până la terminarea punerii betonului în operă), acest interval de timp nu trebuie să
depăşească o oră pe timp călduros şi o oră şi jumătate pe vreme răcoroasă.
- Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinată prin metoda trasării cu trunchiul de con
având înălţimea de 30 cm conform STAS 1759-88.
- Se va verifica respectarea condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în STAS 2560/1-83 şi
STAS 2560/3-84.
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare, Consultantul va da dispoziţii de şantier pentru
remediere sau refacere.
11.5. PARDOSELI DIN PARCHET
11.5.1 Montarea parchetului din lemn masiv pe sapa autonivelanta cu adezivi de

rasini
Pentru montajul parchetului masiv, se recomanda utilizarea unor produse de calitate
special concepute pentru parchetul masiv.
Suprafata de montare trebuie sa aiba o rezistenta de minim 30 MPa la apasare si
3,5 MPa la taiere, iar umiditatea de pana la 1,8 % CM pentru suprafata din ciment (0,5%
pentru suprafata anhidrica). Suprafata de montare trebuie sa posede o izolatie termica si
impotriva umezelii executata corect.
Tevile de incalzire trebuie izolate adecvat pentru ca pardoseala sa nu aiba puncte de
supraincalzire.
Podelele trebuie sa fie:
____________________________
Pag. 131

- CURATE - razuite sau smirgheluite, maturate, fara ceara, grasime, vopsea, ulei si alte
molozuri;
- NETEDE/INTINSE - Smirgheluiti zonele mai ridicate si incheieturile si umpleti zonele mai
joase planeitatea sapei nu trebuie sa depaseasca abaterea de 2mm/1.5metri liniari;
- SOLIDE - sapa autonivelanta trebuie sa aiba o compresivitate de 35NEWTON/mm patrat,
se recomanda utilizarea unei sape autonivelante speciala de parchet masiv;
- USCATE - sapa trebuie sa aiba o umiditate sub 1.8%.
Pentru o sapa cu umiditate intre 1.8% si 5% se aplica rasina epoxidica.
Toate testarile pentru umezeala trebuie facute inainte de aclimatizarea lemnului si de
pregatirea locului.
Pasul 1: STABILITI UN PUNCT DE PORNIRE
- Inainte de inceperea instalarii propriu-zise, pentru a da aspectul corespunzator podelei
parchetate, distribuiti placi scurte si lungi peste zona unde urmeaza a fi instalat parchetul, in
cazul unei lungimi aleatorii. Lucrati din mai multe cutii o data, pentru a asigura un amestec
corespunzator de culoare si nuanta.
- Aliniati primul rand de placi pentru a va asigura ca aveti o linie dreapta dintr-un
capat la altul al camerei. Desenati o linie cu creta la distanta dorita de perete, pentru a va
ajuta atunci cand aliniati placile. Uniti bine placile intre ele pentru a obtine cel mai placut
aspect dupa terminarea parchetarii. Este recomandat sa se inceapa cu randul paralel cu cel
mai lung perete din camera. Intodeauna lasati o distanta intre perete si parchet de 1 cm
(rost de dilatare).
In cazul unei suprafete de podea mai mari, aceasta trebuie dilatata pe lungime,
impartind-o in segmente mai mici, folosind 10 mm de dilatatie la fiecare 4-5 metri liniari ai
suprafetei de parchet. Dupa amplasare se necesita o pauza tehnologica (pentru a permite
egalizarea torsiunilor si a umiditatii) a carei lungime trebuie stabilita de catre profesionistul
in amplasarea parchetului, in baza maasuratorilor de temperatura si umiditate.
Pasul 2: INSTALAREA PARCHETULUI
Metoda de fixare prin lipire
Este foarte important ca parchetarul sa lucreze pe o
suprafata plana, curata si uscata.
Cand suprafata este pregatita pentru lipire, lipiti
parchetul masiv pe sapa, folosind un adeziv
bicomponent de calitate recomandat de specialistii in
domeniu - aveti in vedere instructiunile de utilizare a
adezivului folosit.
Pentru parchetul din lemn masiv finisat/lacuit trebuie
protejate lamele de patarea cu adeziv.
Adezivul se aplica pe sapa, si nu intre nut-ul si federul lamelelor!!!

____________________________
Pag. 132

Pasul 3: FINISAJUL - IN CAZUL IN CARE PARCHETUL ESTE NEFINISAT/NELACUIT

Dupa stabilizarea definitiva a parchetului se trece la efectuarea diferitelor operatii
succesive cu echipamente profesionale.Timpii de stabilizare variaza in functie de conditiile
ambientale, de metodele de montaj si de adezivul folosit.
Pasul 4: SLEFUIREA - IN CAZUL IN CARE PARCHETUL ESTE NEFINISAT/NELACUIT
Se recomanda slefuirea cu ajutorul masinilor de slefuit cu banda abraziva;
operatiunea se face in trei faze successive, care folosesc abraziv cu granulatie din ce in ce
mai fina. Aceste operatiuni sunt urmate de aplicarea chitului de rosturi.
Pasul 5: LACUIREA
Se recomanda aplicarea a 2-3 straturi de lac sau ulei, iar pentru fiecare strat, inainte
de urmatoarea aplicare, asteptam ca lacul sa se usuce si sa se intareasca.
Toate panourile de parchet sunt prevăzute de jur împrejur cu nut si feder, o premisa
ideala pentru o instalare uşoara si exacta.
11.5.2 Condiţii pentru montarea parchetului

Stadiul lucrărilor pe şantier, în momentul începerii montării parchetului trebuie să fie
următorul:
- lucrările de instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire si care sunt integrate in
realizarea pardoselii vor fi terminate;
- stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5 %;
- zugrăvelile şi vopsitoria, precum şi toate finisajele pereţilor cu care se
racordează îmbrăcămintea din parchet, vor fi terminate;
- porţiunile de mozaic si ceramica care se vor afla în contact cu parchetul (pragurile)
vor fi turnate şi frecate;
- uşile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte.
In încăperile în care se execută îmbrăcămintea din parchet se va asigura următorul
climat interior:
- temperatura, minimum + 5 gradeC;
- umiditatea relativă a aerului, maximum 60 %.
11.5.3 Condiţii tehnice de calitate

Pe parcursul executării lucrărilor, se va verifica în mod special respectarea
următoarelor condiţii:
____________________________
Pag. 133

- identitatea cu proiectul a materialului şi modelului prevăzut, pentru îmbrăcămintea de

pardoseală din parchet;
- stratul suport să îndeplinească condiţiile prevăzute la capitolul respectiv din aceste
Caiete de Sarcini, care sunt necesare pentru realizarea unei îmbrăcăminţi de parchet
corespunzătoare din punct de vedere al planeităţii, orizontalităţii, etc, la recepţia pardoselii
executate, defectele stratului suport nu vor fi invocate ca motiv pentru o calitate
necorespunzătoare a îmbrăcăminţii de parchet.
Calitatea execuţiei pardoselilor se va constata prin verificarea condiţiilor de calitate
pe care trebuie să le îndeplinească suprafeţele îmbrăcăminţilor din parchet şi anume:
- aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţele verticale;
- planeitatea şi orizontalitatea;
- montarea, la acelaşi nivel, a pieselor de parchet alăturate;
- mărimea rosturilor;
- aderenţă la stratul suport.
Dacă este necesar, se va face şi o verificare în adâncime prin sondaj de control al
celorlalte elemente ascunse ale pardoselii.
11.6PAVAJ DIN DALE DE CAUCIUC PENTRU INTERIOR

Caracteristici tehnice:
Dimensiuni: 1000x1000x30mm; Culoare: gri; Greutate:
19.5kg/mp
Descriere:
Placile cu dimensiunea de 1000x1000 mm au pe suprafata

superioara un profil de delimitare a patru placi de
aproximativ 500x500 mm.
Suprafata posterioara este profilata sau plana pentru absortie socuri. Se pot aseza pe
stratul suport pe ambele fete obtinandu-se o suprafata impartita in placi de 500x500 mm
sau suprafata lisa, continua.
Pardoselile din cauciuc sunt realizate cu liant bicomponent polimerizabil la temperaturi si

presiuni inalte asigura cateva proprietati care il detaseaza de celelalte pardoseli fabricate
pe baza de granule de cauciuc.
____________________________
Pag. 134

Instructiuni de montaj:
Suprafata acoperita cu pardoseli din cauciuc este multifunctionala, placile preluand si rolul
de strat de compensare, suprafata de rezistenta si suprafata de uzura. Pardoseala
din cauciuc se montaza direct pe sapa din beton.
Dimensionarea placilor
Pardoselile din cauciuc se dimensioneaza foarte usor pentru a fi incadrate perfect in

geometria spatiului amenajat iar pierderile rezultate din croire sunt minime.
Lipirea si rostuirea placilor
Nu necesita obligatoriu lipirea de stratul suport si rostuirea intre placi deoarece ele sunt
stabile datorita propriei greutati si a aderentei foarte bune. In functie de temperatura
dimensiunile placilor se modifica, astfel incat inainte de montajul lor definitiv se recomanda
sa se lase o perioada de timp placile din cauciuc montate provizoriu pe pozitie pentru
aclimatizare (umiditate, temperatura). Cand se executa montajul definitiv al pardoselilor
din cauciuc, se va tine cont la inchiderea marginilor ca fiecare placa 1000x1000mm are
nevoie la montaj de +/-3mm deoarece se pot dilata sau micsora cu +/-3mm / 1m in functie
de temperatura la care sunt expuse.
Intretinerea pardoselilor din cauciuc
Pardoselile din cauciuc se

intretin foarte usor. In functie de
marimea suprafetei se poate
face curatarea cu o perie de
orice fel, cu matura, cu laveta, jet
de apa, cu sau fara detergenti.
Pardoselile de cauciuc sunt
rezistente la apa fierbinte si pot fi
curatate cu sau fara solutii de
curatat.
____________________________
Pag. 135

Produsul este conform cu cerintele Standardelor Europene EN1177.
11.7. PARDOSEALA EPOXIDICA

TEHNOLOGIA APLICARII FINISAJELOR EPOXIDICE LA PARDOSELI DIN BETON
1. Suprafaţa care urmează să fie acoperită cu stratul epoxidic trebuie să fie uscată
(umiditate mai mică de 4%), stabilă, lipsită de praf, uleiuri, material alterate, etc., şi
protejată de efectele umidităţii din spate.
2. De asemenea, în funcţie de natura suportului, se va face pregătirea
corespunzătoare a suprafeţei prin periere, frecare, sablaj cu nisip, sablaj cu apă, sablaj cu
bile, polizare, etc., în scopul deschiderii porilor suprafeţei pentru pătrunderea amorsei, în
vederea asigurării unei aderenţe ridicate a stratului epoxidic la suport.
3. În continuare suportul va fi curăţat temeinic cu un aspirator puternic.
4. Urmează amorsarea suprafeţei astfel pregătite cu amorsa epoxidică. Consumul
de amorsă: 200-300 g/m.p.
5. După uscarea amorsei, eventualele imperfecţiuni ale suportului (fisuri, găuri) vor fi
şpăcluite cu un amestecat cu nisip cuarţos cu granulaţia de 0-0,4 mm (sau cu nisip) în
proporţie de 1:2 până la 1:3 la greutate.
În cazul lucrărilor urgente şpăcluirea se poate face cu amorsa epoxidică cu priză
rapidă, amestecată cu nisip cuarţos cu granulaţia de 0-0,4 mm în proporţie de 1:2 până la
1:3 la greutate.
6. În continuare se aplică pe suprafaţă un strat subţire de lac epoxidic cu trafaletul.
Consumul de lac: circa 200 g/m.p. Stratul autonivelant bicomponent se aplică în timp de 24
de ore de la aplicarea lacului epoxidic si numai dupa uscarea acestuia. Componentele A
(răşină) şi B (întăritor) ale stratului autonivelant trebuie sa aiba prescriptii clare din partea
fabricantului cu privire la proporţia de amestec prestabilită.
Componentul B se toarnă complet în componentul A.
Amestecul celor 2 componente se face timp de circa 5 minute cu un malaxor cu turaţie
redusă (300 rotaţii/minut).
Este important ca amestecul să se facă şi pe pereţii şi fundul vasului, pentru
repartizarea uniformă a întăritorului.
Stratul bicomponent se aplică tras cu un şpaclu, într-un strat de 2 mm. Consumul
este de circa 1,5 kg/m.p./mm grosime.
____________________________
Pag. 136

Pentru eliberarea eventualului aer oclus din stratul autonivelant aplicat, se va trece
peste suprafaţă cu un rulou cu ace. În felul acesta evităm formarea de bule de aer.
NOTE:
- Calitatea betonului din pardoseală trebuie să fie cel puţin C20/25 (conţinutul în
ciment cel puţin 350 kg/m.c.).
- Timpul de prelucrare a răşinilor epoxidice se reduce o dată cu creşterea temperaturii
mediului.
- Aderenţa între 2 straturi succesive poate fi afectată grav de influenţa umezelii sau
murdăriei dintre acestea. Suprafeţele straturilor epoxidice trebuie, după aplicare, să fie
protejate de umezeală, ploaie sau rouă timp de 4-6 ore.
- Influenţa umezelii poate da suprafeţei o culoare albă sau/şi să o facă lipicioasă. De
asemenea poate crea probleme pe timpul întăririi.
- Straturile decolorate sau lipicioase pe porţiuni de suprafaţă trebuie mai întâi să fie
îndepărtate prin frecare sau polizare şi apoi reaplicate.
- Consultaţi instrucţiunile de utilizare în siguranţă şi măsurile preventive înscrise pe
ambalaj.
- 11.8. PARDOSEALA SUPRAINALTATA

La parter in camera tehnica pardoseala va fi suprainaltata pe structura de sustinere
reglabila din otel, cu panouri modulare din material pe baza de sulfat de calciu si finisaj
antistatic.
Panourile din material inert (sulfat de calciu) sunt alcatuite din minerale cu proprietati
ignifuge . Fibrele extrem de dure din compozitie (densitate de 1.500 Kg/m3), ii permit sa isi
mentina in timp caracteristicile mecanice la variatii ale temperatirii si umiditatii. Grosimea
poate fi de 30, 32, 34 sau 38 mm.
Montarea pardoselei suprainaltate

____________________________
Pag. 137

1. Montarea pardoselei suprainaltate trebuie sa se desfasoare intr-o incapere uscata, in

care temperatura aerului este in limita dintre 5 si 35°С, iar umiditatea - intre 40 si 75 %.
2. In cazul in care sub pardoseala suprainaltata trebuie montate tevile sistemului de

alimentare cu apa sau ale canalelor de incalzire, e necesar
sa se asigure izolarea lor termica de nadejde, pentru a
evita importante caderi de temperatura locale; de
asemenea, trebuie asigurata o buna ventilatie a spatiului
aflat sub pardoseala suprainaltata, pentru a pastra
conditiile de exploatare solicitate.
3. Inceperea lucrarilor de montaj este permisa cel putin

dupa 60 zile din momentul finalizarii lucrarilor de
constructie, dar nu mai devreme de 30 zile de la finalizarea
finisarii si zugravirii peretilor.
4. Usile si ferestrele incaperilor trebuie sa fie ermetizate

corespunzator.
5. Suprafata sapei din beton trebuie sa fie uscata, uniforma si curata. In cazul in care
suprafata sapei nu este destul de uniforma, atunci, pana la montarea pardosealei
suprainaltate, este necesara verificarea minutioasa a suprafetei pardoselei originale si
determinea posibilitatii de a monta pardoseala suprainaltata.
____________________________
Pag. 138

6. In cazul in care este necesara utilizarea amorsei pentru evitarea prafuirii podelei de
beton, compozitia mortarelor folosite trebuie sa fie
compatibila cu adezivul, folosit pentru fixarea
suporturilor (daca suporturile se fixeaza cu adeziv).
7. Incaperile in care se vor monta panourile trebuie

sa fie curate si sa nu contina obiecte, care ar putea
impiedica buna desfasurare a lucrarilor. Mai mult, in
spatiul de montare nu trebuie permis accesul
personelor sau a lucratorilor straini care nu au nici o
legatura cu executarea lucrarilor de montare a
pardoselei suprainaltate.
8. Distribuirea in incapere a prizelor, conductelor de

apa si a conductei de aer trebuie proiectate cu
rigurozitate si in conformitate cu structura de
amplasare a suportilor si a traverselor.
9. Inaltimea la care se va monta pardoseala suprainaltata trebuie sa fie clar indicata in

toate incaperile, in care se va executa montajul pardoselei suprainaltate.
10. De regula, montajul pardoselei suprainaltate tebuie executat dupa instalarea tuturor
sistemelor necesare in incapere si doar dupa finalizarea lucrarilor de finisare si reparatii
interioare. Sunt exceptate de la regula doar elementele decorative si peretii despartitori
mobili care se monteaza pe suprafata pardoselei suprainaltate. In cazul in care acest lucru
nu este posibil, trebuie sa se stabileasca clar graficul lucrarilor executate de diferite
departamente.
11. In timpul desfasurarii lucrarilor de montare a pardoselei suprainaltate, se pot afla in

incapere si se pot deplasa pe suprafata pardoselei suprainaltate doar angajatii care
executa montajul. Pentru ca adezivul utilizat la fixarea placilor sa se usuce complet, este
necesara limitarea completa a deplasarii oamenilor pe pardoseala suprainaltata timp de 48
ore dupa finalizarea montajului.
12. La locul de montaj al pardoselei suprainaltate trebuie asigurate treceri libere si cai de acces
pentru autoincarcatoare si alte mijloace de transport care realizeaza descarcarea si mutarea
materialelor pina la locul de montaj.
13. De asemenea, este nevoie sa se asigure accesul liber la incaperi sau lifturi si intrarea libera
____________________________
Pag. 139

a macaralelor.
14. Trebuie asigurata tracerea libera a carucioarelor de incarcare pe roti destinate transportarii
panourilor catre incaperile in care se va executa montajul pardoselelor false.
15. In contract trebuie sa se mentioneze precis caracteristicile dispozitivelor de ridicare si
deplasare a panourilor si trebuie descrise regulile lor de exploatare.
16. Testarea pardoselei suprainaltate si predarea ei clientului trebuie efectuate imediat dupa
finalizarea montarii pardoselei suprainaltate in toate incaperile si pina la finisarea stratului
protector, a montarii peretilor despartitori mobili si pina la executarea lucrarilor de catre alte
departamente.
Montajul
Dupa executarea activitatilor pregatitoare se poate trece direct la montarea pardoselei
suprainaltate. Pana la amplasarea suportilor este necesar sa se analizeze atent cotele sapei din
beton. In acest sens, trebuie luat in considerare faptul ca acestea se pot modifica in limite mai
vaste decit plaja de reglare a suportilor pardoselei suprainaltate.
Mai mult, dupa curatarea prafului de pe pardoselala originala din beton, este recomandabil ca
aceasta sa fie tratata cu substante care au capacitatea de a indeparta praful, cum ar fi, de
exemplu, vopseaua poliuretanica sau epoxidica. Aceasta tratare este si mai importanta, in cazul
in care spatiul dintre podeaua din beton si panourile pardoselei suprainaltate se va folosi pentru
instalarea conductei de aer (plenumul de distribuire al aerului).
1. Mai intii de toate, este necesara trasarea a doua linii

perpendiculare in interiorul incaperii сu ajutorul unei
rulete rigide de masurat. Perpendicularitatea liniilor se
poate verifica, aplicind teorema lui Pitagora: suma
patratelor celor doua catete ale triunghiului
dreptunghiular este egala cu patratul ipotenuzei. A se
vedea figura 1.
2. Dupa aceasta, incepind cu punctul 0 (fig. 1), suportii

trebuie amplasati in conformitate cu dimensiunile
modulului pardoselei suprainaltate 600 х 600 mm. In
cazul in care, conform perimetrului pardoselei
suprainaltate, este necesara montarea panouri taiate de
____________________________
Pag. 140

dimensiuni diferite, de exemplu, 50 si 20 сm, trebuie sa respectam urmatoare regula: evitati

montarea panourilor taiate care au dimensiuni nu prea mari in comparatie cu perimetrul
incaperii. A se vedea figura 2
3. Dupa amplasarea structurii de rezistenta a pardoselei suprainaltate (suporti si traverse

(daca e cazul) inaltimea suportilor trebuie reglata cu ajutorul teodolitului de constructie
(laser sau optic).
4. Apoi, se poate demara procesul de montare al

panourilor in spatiul interior limitat de doua linii
perpendiculare. Panourile trebuie distribuite in forma de
litera Т (a se vedea figura 3).
5. Apoi, trebuie sa se verifice daca nu s-a deviat intreaga

constructie de la forma dreptunghiulara (fig. 3).
Cateta a = 3,60 m, cateta b = 4,80 м, ipotenuza c = 6,00 m
6. Urmatorul pas ar fi sa se continue montarea celorlalte

panouri (fig. 3) in doua directii, incepind cu panourile aranjate in forma literei Т.
7. La sfirsit se monteaza panourile in perimetru (dupa taierea corespunzatoare). In cazul in care

nu se folosesc traverse, suportii trebuie fixati cu ajutorul adezivului. In acest caz, pina la lipirea
cu adeziv a fiecarui panou, suportii si panourile care se amplaseaza peste suporti trebuie
indreptati/aranjati. Deplasarea pe suprafata pardoselei suprainaltate este permisa doar dupa 48
ore din momentul finalizarii complete a montarii pardoselei suprainaltate. Acest repaos este
necesar pentru intarirea completa a adezivului. Dupa montaj, suprafata superioara a pardoselei
suprainaltate trebuie acoperita cu placi de carton sau pelicula din polietilena, pentru a evita
deteriorarea panourilor in momentul in care in interiorul incaperii se desfasoara lucrari de finisare
si nu numai.
Durata montajului
Durata lucrarilor de montare a pardoselei suprainaltate este influentata de diversi factori:
dimensiunile si forma incaperii, accesul liber la incapere, tipul panourilor, a suprafetei superioare
si a constructiei. In medie, doi muncitori pot monta 30 m² de pardoseala suprainaltata intr-o
singura zi intr-o incapere nu prea mare si pina la 90 m² intr-o singura zi intr-o incapere potrivita
ca marime. Acesti indicatori depind atit de factorii mai sus-mentionati, cit si de dificultatea
distribuirii panourilor in perimetru.
____________________________
Pag. 141

11.9 CONTROLUL CALITATII

11.9.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor
- Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de
calitate a constructorului;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
- Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa
pentru stratul suport);
- Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile;
- Agremente tehnice ale Consultantului pentru produse si procedee noi;
- Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli;
- Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si
spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.
Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat
ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 – 20 cm, sa fie bine
compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate
marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.
- Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala;
- Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub
pardoseli pentru a se asigura protejarea lor;
- Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:
11.9.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor
A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:
- sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de
5 cm masurata pe conul etalon;
- se respecta procedura tehnica de executie;
- se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei
executate;
____________________________
Pag. 142

- daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator
autorizat;
- daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;
- turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si
transversale;
- se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria
pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;
- se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini
care se vor mentine umede timp de 7 zile;
- ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.
B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:
- respectarea proiectului si a detaliilor de executie;
- respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului
pentru montaj.
11.9.3 Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli
- Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale;
- Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse;
- Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor;
- Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport;
- Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.
CAP. 12 – SAPE PENTRU PARDOSELI
12.1 GENERALITĂTI
12.1.1 Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru executarea şapelor de mortar pentru stratul suport
al pardoselilor.
Acest capitol va completa capitolele cuprinzând specificaţii pentru executarea următoarelor
tipuri de pardoseli :
- pardoseli din dale mozaicate;
- pardoseli din gresie ceramică;
____________________________
Pag. 143

- pardoseli din plăci de ciment.

12.1.2 Standarde şi normative de referinţă
Acolo unde există contradicţii între prevederile prezentelor specificaţii şi prescripţiile
standardelor şi normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificaţii.
Standarde
1. STAS 388-80 - Ciment Portland.
2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare şi betoane
3. STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidării
4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali.
5. STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.
Normative
1. C17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi
tencuială.
2. C35-82 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor, modificările şi completările
acestuia.
12.1.3 Mostre şi testări
Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS
2634-80 şi anume:
- rezistenţa la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 m 3 mortar:
- consistenţa şi densitatea mortarului proaspăt: un test la fiecare schimb.
Condiţii de acceptare la recepţie a mortarului:
- rezistenţa la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm 2;
- consistenţă mortar proaspăt: 12 cm;
- densitate mortar proaspăt: min. 1950 kg/m3;
Metoda de testare şi rezultatul încercărilor laboratorului se vor supune spre aprobare
Consultantului.
Se vor face testări, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe câte 5 kg din
fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrări.
Se va pune la dispoziţia Consultantului certificatul producătorului prin care se atestă că
cimentul livrat la şantier este conform cu specificaţiile.
12.2 MATERIALE ŞI PRODUSE
-Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fără bule de aer, de culoare naturală sau alb,
fără constituenţi care să păteze.
- Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, având densitatea în grămadă,
în stare afânată de minimum 1200 kg/m3.
Nisipul de carieră poate fi parţial înlocuit cu nisip de concasare.
Conţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50%.
____________________________
Pag. 144

- Apă conform STAS 790 - 84.

Apa va fi potabilă, curată, fără urme de grăsime sau alte substanţe care pot păta, nu va
conţine acizi.
- Plastifianţi de tip DISAN (produs românesc) sau alţi similari apropiaţi.
12.2.1 Livrare, depozitare, manipulare
- Agregate
1. Agregatele vor fi transportate şi depozitate în funcţie de sursa şi sortul lor. Agregatele vor
fi manipulate astfel încât să se evite separarea lor, pierderea fineţii sau contaminarea cu
pământ sau alte materiale străine.
2. Dacă agregatele se separă sau dacă diferitele sorturi se amestecă, ele vor fi din nou
trecute prin sită înainte de întrebuinţare.
3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebite.
Agregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe.
4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la
şantier dacă conţinutul de umiditate este astfel încât poate afecta precizia amestecului de
mortar; în acest caz agregatele se vor depozita separat până ce umiditatea dispare.
5. Agregatele se vor depozita în silozuri, lăzi sau platforme cu suprafeţe dure, curate. La
pregătirea depozitării agregatelor se vor lua măsuri pentru a preveni pătrunderea
materialelor străine. Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozita separat.
Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lăsate să se usuce pentru 12 ore.
- Cimentul:
1. Cimentul se va livra la locul de amestecare în saci originali, etanşi, purtând etichete pe
care s-au înscris greutatea, numele producătorului, marca şi tipul. Cimentul se va depozite
în clădiri închise, ferit de umezeală.
2. Nu se vor livra ambalaje care să difere cu mai mult de 1% faţă de greutatea specificată.
3. Dacă Consultantul aprobă livrarea cimentului în vrac, se vor asigura silozuri pentru
depozitarea cimentului şi protejarea lui de umiditate.
Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile de ciment în siloz.
4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelaşi sort, dar din surse diferite, fără
aprobarea Consultantului.
- Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel încât să se evite pătrunderea unor materiale
străine, sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate în timp util, pentru a se permite inspectarea şi testarea lor.
- Materialele perisabile vor fi protejate şi depozitate în structuri etanşe, pe suporţi mai înalţi
cu aproximativ 30 cm decât elementele din jur.
Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate şi va fi
acoperit cu prelate impermeabile.
Se va îndepărta de pe şantier cimentul nefolosit care s-a întărit sau a făcut priză.
____________________________
Pag. 145

12.3 Amestecuri pentru mortar

Generalităti
1. Se vor măsura materialele pe lucrări astfel încât proporţiile specificate în amestecul de
mortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe în timpul desfăşurării lucrărilor.
2. Dacă nu se specifica altfel, proporţiile se vor stabili după volum.
3. In cadrul acestor specificaţii, greutatea unui m 3 din fiecare material folosit ca ingredient
pentru mortar este considerată astfel:
Material Greutatea pe metru cub
Ciment Portland 1506 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1300 kg
Dozaje, compoziţii
1. Mortarul pentru şapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip în proporţie de
1:3,5 (circa 405 kg ciment la m3 mortar).
12.4 EXECUTIE
12.4.1 Prepararea mortarului

Mortarul se amestecă bine şi numai în cantităţi ce se vor folosi imediat. La prepararea
mortarului se va folosi cantitatea maximă de apă care asigură o capacitate de lucrabilitate
satisfăcătoare, dar se va evita suprasaturarea cu apă a amestecului. Mortarul se va pune în
operă într-un interval de 2 ore după preparare. In acest interval de timp se permite
adăugarea apei în mortar pentru a compensa cantitatea de apă evaporată, dar acest lucru
este permis numai în recipientele zidarului şi nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul
care nu se foloseşte în timpul stabilit va fi îndepărtat.
Dacă nu se aprobă altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face în mixere mecanice cu
tambur, în care cantitatea de apă poate fi controlată cu precizie şi uniformitate. Se va
amesteca pentru cel puţin 5 minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate şi 3
minute pentru continuarea amestecului după adăugarea apei. Volumul de amestec din
fiecare lot nu va depăşi capacitatea specificată de producătorul mixerului. Tamburul se
goleşte complet înainte de adăugarea lotului următor.
Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atât încât să aibă proprietăţi plastice care să permită
folosirea lui la umplerea rosturilor.
12.4.2 Transportul mortarului:
1. Se face cu utilaje adecvate.
Durata maximă de transport va fi astfel apreciată, încât transportul şi punerea în operă a
mortarelor să se facă:
- în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
____________________________
Pag. 146

- în maxim 1 oră de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment - var - fără
întârzietor de priză;
- în maximum 2 ore, pentru mortarele cu întârzietor de priză.
12.4.3 Operaţiuni pregătitoare
Imediat înainte de turnarea sapei, betonul de rezistenţă va fi spălat şi toate resturile de
materiale vor fi îndepărtate. Suprafaţa betonului va fi curăţată de praf.
Şapele vor fi turnate într-o singură operaţie şi vor fi drişcuite; atunci când sunt parţial
uscate, vor fi periate pentru obţinerea unei suprafeţe striate.
Şapa de mortar de ciment se execută în timp de minimum 24 ore şi maximum 24 zile de la
turnarea planşeului de beton simplu sau armat.
Şapa se va executa în spaţii în care s-au executat deja următoarele operaţiuni de finisare:
1. pozarea pereţilor despărţitori;
2. executarea tencuielilor;
3. pozarea tocurilor pentru uşi interioare;
4. executarea lucrărilor de instalaţii, inclusiv probele de verificare.
Se verifică ca planşeul de beton să aibă abaterile de la planeitate admise maxime astfel:
- planeitate: +/- 4 mm la 2 m;
- denivelări între 2 elemente prefabricate alăturate (plăci): +/- 0,5 mm.
Executarea şapei
Şapele vor avea grosimea indicată în planuri.
Dacă nu se specifică altfel, şapa va avea grosimea de 22 mm, indiferent de stratul pe care
se aplică (beton sau hidroizolaţie) sau de tipul pardoselii care se aplică ulterior.
Se va avea de asemenea o grijă deosebită la executarea pantelor conform desenelor, la
spaţiile umede (băi, bucătării, spălătorii, etc.).
Suprafaţa planşeului se curăţă cu perii de paie sau sârmă, de reziduuri, impurităţi, praf,
moloz, se răzuie cu şpaclul picăturile de beton sau mortar căzute din alte procese
tehnologice, se mătură şi se spală cu jetul de apă, fără să se inunde.
Se stropeşte suprafaţa cu lapte de ciment.
Se trasează nivelul, pornind de la linia de vagris.
Mortarul se aplică pe pardoseală cu pompe sau alte mijloace şi se nivelează cu dreptarul,
apoi se drişcuieşte suprafaţa.
Şapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafaţă care să asigure o bună aderenţă a
stratului suport al pardoselii.
Curăţare şi protecţie
Şapele vor fi acoperite pentru a se împiedica uscarea rapidă.
După executarea şapei, Antreprenorul o va acoperi şi proteja cu mijloacele pe care le
consideră adecvate.
Defecte admisibile şi remedieri
____________________________
Pag. 147

După executare, şapa va fi lăsată în stare perfectă, conform planurilor. Va fi obţinută

aprobarea Consultantului.
Toate lucrările defectuoase vor fi înlăturate şi înlocuite la cererea Consultantului.
Volumul lucrărilor care urmează să fie înlăturate şi metodele de înlăturare şi înlocuire vor fi
cele indicate de Consultant.
Antreprenorul va executa pe propria să cheltuială toate lucrările de înlăturare şi înlocuire a
şapelor defectuoase.
Dupa părerea Consultantului, nu sunt admise lucrările dacă:
1. Şapa nu îndeplineste condiţiile prevăzute în specificaţii;
2. Suprafaţa şapei este mult prea deteriorată pentru a putea fi acceptată.
3. Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect.
4. Datorită încărcărilor premature, şapa s-a deformat sau a fost deteriorată.
12.5 MĂSURARE ŞI DECONTARE
Şapele nu vor fi plătite separat.

Şapa se va deconta separat numai în cazul în care, faţă de grosimile prevăzute în
specificaţii şi detaliile din planşe, Beneficiarul va solicita o grosime mai mare a acesteia.
CAP. 13 - PLACARE CU FAIANŢĂ SAU GRESIE CERAMICĂ
13.1 GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia placajelor de ceramică
executate pe pereţi interiori.
13.2 STANDARDELE Şl NORMATIVELE DE REFERINŢĂ

STAS 233-86 - Plăci de faianţă
SREN 12004:2001/A1:2003/AC:2003 - adezivi pentru placi ceramice
SREN 14411:2004 Placi si dale ceramice
C6-86 - Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă sau CESAROM
C223-86 - Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţă sau plăci ceramice
aplicate pe pereţi prin lipire cu adeziv.
____________________________
Pag. 148

13.3 MOSTRE Şl TESTĂRI

înainte de comandarea şi livrarea pe şantier a materialelor necesare execuţiei
placajelor de faianţă se vor pune la dispoziţia beneficiarului şi proiectantului, spre
aprobare, următoarele mostre:
- placaj faianţă sau gresie ceramică - cel puţin 10 mostre, cu desenul şi culoarea
indicate în proiect;
- borduri pentru placajul de faianţă sau gresie - 10 mostre, cu desenul şi
culoarea indicate în proiect corespunzătoare mostrelor de faianţă sau gresie
prezentate.
13.4 MATERIALE UTILIZATE

Toate materialele care se pun în operă, în special plăcile de faianţă, adezivii, etc,
pot fi import sau producţie internă, cu caracteristici tehnice care să fie
corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România.
- faianţă de producţie internă sau import;
- tipuri de adezivi care să înlocuiască metoda tradiţională de montaj faianţă, dar
care să corespundă standardelor admise în România.
13.4 LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORT

Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate.
Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi
manipularea materialelor şi produselor încât să elimine posibilitatea degradării
acestora, pentru ca, în momentul punerii lor în operă, acestea să corespundă
condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în
vigoare.
1 .Transportul si depozitarea faianţei se face ambalata in cutii, in condiţiile STAS
9405 -80 si STAS 7813-80.
2. Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se va împiedica deplasarea
stivelor in timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si imprastierea plăcilor.
3. Depozitarea cutiilor la şantier se va face in stive de max 1,5 m inaltime, pe
platforme plane sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate .
4. Ambalajul nu se va scoate decât la locul de montaj;
5. Adezivul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si
inghet;
____________________________
Pag. 149

6. Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor

din STAS , pentru evitarea degradarii si menţinerea integrala a calitatii acestora .
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au
fost livrate cu certificatul de calitate care sa confirme ca sunt corespunzătoare normelor
respective.
13.5 EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PLACAJE DE FAIANŢĂ SAU GRESIE
Inainte de începerea executării placajelor de faianţă sau gresie, trebuie să fie

terminate următoarele categorii de lucrări:
- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau căpruşelilor la uşi;
- tencuirea tavanului şi a suprafeţelor pereţilor care se plachează;
- montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminarea probelor
şi eventualele remedieri ale acestora;
- executarea mascărilor şl şliţurilor din plasă de rabiţ
- executarea lucrărilor care necesită spargeri pe faţa opusă a peretelui care
trebuie placat;
- îmbrăcăminţile pardoselilor reci.
-
Pregătirea suprafeţei pereţilor
- înainte de începerea lucrărilor de placare, suprafeţele pereţilor din zidărie,
b.c.a. sau beton se vor pregăti conform Normativ C18-83 (executarea
tencuielilor) şl P104-82 (executarea pereţilor din b.c.a.);
- placajul de faianţă sau gresie se aplică pe suprafeţe uscate, fără abateri de la
planeitate (sub 3 mm / m pe verticală şi sub 2 mm / m pe orizontală);
- suprafaţa pe care se aplică placajul nu trebuie să aibă neregularităţi, pete de
grăsime, rosturile zidăriei trebuie curăţate pe o adâncime de 1 cm, iar
suprafeţele de beton trebuie aduse în stare rugoasă.
Trasarea suprafeţelor pentru placare

Pe orizotala : printr-un dreptar de lemn de 2 m aşezat la nivelul suprafeţei finite a
pardoselii, lipit de suprafaţa care se placheaza; dreptarul va avea latimea viitoarei
plinte ( 10-12 cm ) si va rezema pe doua repere ( ce indica nivelulu pardoselii finite )
____________________________
Pag. 150

care sa fie In lungul aceluias perete; orizontalitatea dreptarului va fi verificata cu nivele

cu bula de aer.
Verticalitatea suprafeţelor se obţine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din
placi de faianţe fixate provizoriu cu ipsos pe suprafaţa respectiva la circa 1 m distanta
intre ele Verticala firului cu plumb trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa
reprezinte linia suprafeţei placajului de faianţa care se va realiza .
Racordarea suprafeţei de placaj la tencuielile de la partea superioara se determina pe
dosul plăcilor cu muchia rotunjită care se vor monta ulterior si care trebuie sa
corespunda pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafaţa neplacata .
Aplicarea plăcilor de faianţă:
- se trasează suprafeţele pentru placare, cu atenţie deosebită la stabilirea
orizontalităţii şi verticalităţii montajului;
- plăcile curăţate în prealabil de praf se ţin în apă o oră şi se scurg preţ de 2-3
minute înainte de aplicarea lor;
- montarea plăcilor se face pe orizontală începând de jos în sus;
- rosturile orizontale şi verticale trebuie să fie în prelungire (rost pe rost) şi în linie
dreaptă, având nu mai mare de 0,5 mm;
- suprafeţele orizontale (glafurile) se vor executa cu pantă de cca 2%.
Operaţiuni:
- montarea plăcilor se face pe tencuiala existentă executată la nivel de tind, cu
adezivi speciali, cu respectarea tehnologiei furnizorului de produse, rosturile
fiind închise cu chituri speciale.
- după 5-6 ore de la montarea plăcilor se vor curăţa rosturile;umplerea rosturilor
se va face ulterior cu chituri speciale;
- etanşările între suprafeţele placate şi recipienţi de orice fel se va face cu chituri
speciale siliconice sau pe baza de acril;
- în cazul execuţiei placajelor de faianţă la interior, la o temperatură mai mică de
+5 grade C, se vor lua măsurile speciale prevăzute de "Normativul pentru
executarea lucrărilor pe timp friguros" - indicativ C16-79.
13.6 RECEPŢIA LUCRĂRILOR Şl VERIFICAREA CALITĂŢII

Se va controla aspectul general al placajului: corespondenţa cu proiectul şi mostrele
aprobate, uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea şi orizontalitatea suprafeţelor (sub
dreptarul de 1,2 m lungime orientat pe toate direcţiile se admite o singură undă cu săgeată
____________________________
Pag. 151

de maximum 1 mm), continuitatea şi execuţia îngrijită a rosturilor dintre plăcile de faianţă,

rosturi de lăţimi uniforme şi rectilinii, atât pe verticală cât şi pe orizontală, etc.
Se va controla gradul de aderenţă al plăcilor la stratul suport. Liniile de racord ale
placajului cu alte tipuri de finisaje adiacente (plinte, tencuieli, etc) trebuie să fie rectilinii,
fără onduleuri în plan vertical sau orizontal, iar rosturile bine etanşate cu chituri speciale.
Nu se admite ca nivelul placajului să fie nici sub nivelul tencuielii dar nici ieşit cu mai
mult de grosimea plăcii de faianţă.
In jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj, găurile se maschează cu rozete
metalice, capace, întrerupătoare, prize, etc, găurile netrebuind să fie vizibile.
Placajul de faianţă fiind un finisaj cu caracter pretenţios, recepţia se va face cu
exigenţă sporită.
13.7 MĂSURĂTORI SI DECONTARE

Placajul de faianţa la pereţi si stâlpi se va plati la metru patrat suprafaţa desfasurata,
scazandu-se golurile mai mari de 250 cm patrati .
Rostuirea placajului de faianţa este cuprinsa in preţul executării placajului.
Bordurile din placi speciale ce eventual se vor executa la partea superioara a
placajelor, se vor plati la metru liniar .
13.8 CONDIŢII DE PROTECTIA MUNCII

La execuţia lucrărilor cuprinse in acest capitol se vor respecta urmatoarele prescripţii:
- Legea 90/1996 Legea protectiei muncii
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu
ordinul M.L.P.A.T. nr.9/N/1993 publicat in Buletinul Construcţiilor nr.5.8/1993
- Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind
protectia la acţiunea /focului P118-99
CAP.14 – PLACARI EXTERIOARE
PLACARE CU PLACI DIN PIATRA NATURALA SCAPITATA

Capitolul descrie placi manuale din piatra naturala, fixate cu agrafe metalice de suport,
impanate cu mortar sau adeziv, fie la interior sau la exterior. Accesoriile associate cum ar fi
plintele, paziile, braiele, balustradele, pervazele si cornisele vor fi specificate de asemenea
in acest capitol.
____________________________
Pag. 152

14.1 . ASIGURAREA CALITATII

Se vor livra produse ale caror parametri de performanta sunt descrisi in certificatul de
conformitate sau in agrementul tehnic emis in conformitate cu legea 10 din 1995 privind
calitatea in constructii, legea nr. 608 din 2001 privind evaluarea conformitatii produselor
(republicare), HG 622 din 2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
produselor pentru constructii si HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea in constructii.
Activitatile trebuie sa fie in concordanta cu:
 STAS 708/1-91 Ceramica fina de menaj si decorativa. Incercari fizice.
 STAS 2560/1-83 Pardoseli din piatra naturala sau artificiala. Elemente geometrice.
 STAS 2560/3-84 Pardoseli din piatra naturala sau artificiala. Reguli si metode de
verificare.
 STAS 3430-82 Pardoseli. Clasificare.
 STAS 10265-75 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si
notiuni de baza.
 SR 13150:1993 Produse pentru pardoseli. Determinarea rugozitatii.
 SR EN 30012-1:1995 Conditii de asigurare a calitatii pentru echipamentul de
masurare.
Partea 1: Sistemul de confirmare metrica pentru echipamentul de masurare.
 Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10-95
 NP 068: 2003 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al
cerintei de sigurantă în exploatare.
 P118: 1999 Normativ de siguranŃă la foc a construcŃiilor.
 Normative si instructiuni-cadru in vigoare de securitate si sanatate in munca
aplicabile in timpul constructiei.
Responsabilitatea unica pentru Placi: se obtin fiecare culoare, grad, finisaj, tip, compozitie
si varietate de placi de la o siongura sursa cu resurse de a se furniza produse de o calitate
consistenta in aparenta si in ce priveste proprietatile fizice fara a se intarzia procesul
muncii.
Responsabilitatea unica pentru Materiale de Fixare si Grund: se obtin ingrediente de o
calitate uniforma de la un producator pentru fiecare component pe baza de ciment sau
amestec si de la un producator pentru fiecare agregat.
Calificarile montatorului: se angajeaza un montator experimentat care a indeplinit cu
success montari similare in ce priveste materialul, designul si limitele indicate de proiect.
Simulari la sit:
Se obtine aprobarea arhitectului pentru simulari, inainte de inceperea lucrarii finale.
____________________________
Pag. 153

Se retin si se mentin simularile in timpul constructiei in conditii bune ca standard pentru

judecarea lucrarii finale.
14.2. FURNIZAREA, DEPOZITAREA SI MANUIREA

Se furnizeaza si se depoziteaza in recipientii originali cu sigiliile nerupte si etichetele intacte
pana la inceperea folosirii.
Se previne deteriorarea sau contaminarea materialelor de catre apa, ger, materii straine si
alte cauze.
14.3. CONDITII DE SANTIER
Se mentin conditiile de mediu si se protejeaza lucrarile in timpul si dupa montaj in
concordanta cu standardele de referinta si recomandarile producatorului.
Se ventileaza temporar spatiile pentru a se preveni deteriorarea placilor cu dioxid de carbon
in exces.
Se mentine o temperatura de 10C sau mai mult in spatiile cu placi in timpul instalarii si
timp de 7 zile dupa, in cazul in care nu sunt cerute temperaturi mai mari de catre instalarea
de referinta standard sau de instructiunile producatorului.
14.4. PRODUSE
A. PRODUSE, GENERAL
Amestecul din fabrica: Pentru placile cu variatii de culoare aparente selectata in
timpul predarilor de mostre, se amesteca in fabrica placile si se impacheteaza in asa fel
incat placile luate dintr-un pachet ca si cele luate din celelalte pachete sa arate aceeasi
gama de culori ca cea aprobata din mostre.
B. PRAGURI DIN PIATRA
General: se furnizeaza piatra uniforma in culoare si finisaj, fabricata in masura si
profilele indicate cerute pentru a realiza tranzitia intre suprafata de placi si suprafata
pardoselii adiacente.
14.5. EXECUTIA
A. EXAMINAREA
Se examineaza substraturile si aria unde placile vor fi instalate, in prezenta
instalatorului, pentru concordanta cu cerintele de toleranta in instalare si alte conditii care ar
afecta performanta placilor instalate.
Se verifica faptul ca substraturile pentru fixarea placilor sunt dure, uscate, curate si
fara grasimi, ceara sau alte impuritati.
Se verifica faptul ca instalarea grundurilor, ancorelor, cadrelor ingropate, unitatilor
electrice si mecanice si a unitatilor similare localizate in sau in spatele placilor au fost
realizate inainte de instalarea placilor.
____________________________
Pag. 154

Nu se incepe instalarea pana cand conditiile nesatisfacatoare nu au fost corectate.
B. PREGATIREA
Stratul de acoperire temporar instalat la fata locului: acolo unde este indicat sau
necesar pentru a se preveni adeziunea sau patarea suprafetelor de placi de catre grund.
Suprafetele expuse vor fi protejate impotriva aderentei mortarului sau grundului printr-un
strat provizoriu cu o substanta de protectie temporara indicat mai jos, avandu-se grija sa nu
se realizeze si pe suprafatele neexpuse.
C. INSTALAREA, GENERAL
Se extinde suprafata de placi in intranduri si sub sau in spatele echipamentelor
pentru a se forma o acoperire completa fara intreruperi in cazul in care nu este altfel indicat.
Se termina lucrarea bine la obstructii, muchii si colturi fara a se intrerupe modelul sau
aliniamentul de imbinare.
Se realizeaza cu acuratete intersectiile si intoarcerile. Se realizeaza taierea si
gaurirea placilor fara a se deteriora suprafetele vizibile.
Modelul de imbinare: daca nu este altfel indicat, se aseaza placile intr-un model de
grid. Se aliniaza imbinarile unde se intalnesc cu pardoseala, baza, peretii si se taie la
aceeasi dimensiune. Se aseaza placile centrandu-se pe ambele directii in fiecare spatiu
sau pe pereti. Se ajusteaza pentru a se minimiza taierea placilor. Se realizeaza grosimi
uniforme de imbinari daca nu este indicat altfel.
Se aseaza placile in modul lambriu langa prima placa intreaga de dimensiunile
indicate.
Rosturile de expansiune: Se localizeaza imbinarile de expansiune si celelate imbinari
de fixare, incluzand controlul, contractiile si imbinarile de izolatie, unde este indicat in timpul
instalarii materialelor de fixare, a paturilor de mortar si a placilor. A nu se taia cu ferastraul
imbinarile dupa instalarea placilor.
Se localizeaza rosturile in suprafata de placi direct deasupra rosturilor din beton.
Se pregatesc rosturile si se aplica material izolant.
D. PROTECTIA LA APA PENTRU INSTALAREA DE PLACI SUBTIRI

Se instaleaza hidroizolatia in concordanta cu instructiunile producatorului pentru a se
realiza o membrana rezistenta la apa de grosime uniforma legata sigur de substrat.
Nu se instaleaza placile peste izolatia la apa pana cand aceasta nu a fost testata pentru a
se determina ca este rezistenta la apa.
E. METODE DE INSTALARE A PARDOSELILOR

Placi de cariera si placi de paviment: se instaleaza placile in concordanta cu cerintele
indicate de producator si de metoda de aplicare.
____________________________
Pag. 155

Praguri: se instaleaza la locatiile indicate sau acolo unde muchiile expuse ale placilor de
pardoseala intalnesc mocheta, lemnul sau alte finisaje.
F. TOLERANTE
Variatia in planul pardoselii va fi determinata prin folosirea unei rigle de 1 m lungime
aplicata in orice directie a suprafetei din care cauza finisajul nu va depasi 1.2 mm de la
margine.
Nu se va depasi 3 mm la 30 cm de la nivelul sau panta indicate prin testarea cu o rigla de 3
m lungime.
ELEMENT 01 Placari Piatra

LOCATIE Pardoseli interioare, Pereti
SPECIFICATIE*
-piatra naturala-scapitata.
-dim 5xLx2,
-grosime -20mm;
- adeziv
- sapa
-culoarea crem, RAL 1001
*Specificatiile de produs sunt prezentate cu titlu de recomandare
____________________________
Pag. 156

CAP.15 –SCARI SI PARAPETI

15.1 GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca lucrarile la scari si parapeti de orice fel si din orice materiale.
15.2 STANDARDE DE REFERINTA

- STAS 2924-91- Poduri pe sosea. Gabarite
- SR 1244/1- 96- Siguranta circulatiei. Treceri la nivel cu calea ferata. Conditii
tehnice, clasificare si stabilirea categoriei trecerii la nivel.
- STAS 2965-87 Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare.
- STAS 6131-79 Inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor.
- STAS 2965-87 Scari. Prescriptii generale de proiectare.
15.3 ELEMENTE COMPONENTE

Materialele din care sunt realizate scarile din structura beton armat sunt prezentate in
proiect.
Treptele se vor finisa cu granit de 30mm, dintr-o singura bucata. Muchiile treptelor vor fi
rotunjite la margine (din consistenţa materialului), iar la partea periferică (spre
contratreaptă) va fi realizată o bandă antiderapantă în profunzimea materialului de minim
7 cm lăţime, 2-3 mm adâncime, dispusă pe toată deschiderea treptei.
Contratrepte - granit cu grosimea minimă 30 mm, dintr-o singură bucată.
Materialele din care sunt realizate elementele care constituie structura balustradelor sunt:
- Balustradă: profil rotund din aluminiu satinat, de diametru minim 50 mm şi maxim
55 mm, grosime material min. 3 mm, tratat antioxidare, cu capace rotunjite din acelaşi
material la capete;
- Mâna curentă: profil rotund din aluminiu, de diametru minim 50 mm şi maxim 55
mm, grosime material min. 3 mm, culoare naturală, tratat antioxidare, cu capace rotunjite
din acelaşi material la capete;
- Montanţii: profil rotund din aluminiu, de diametru minim 40 mm şi maxim 45 mm,
grosime material min. 3 mm, culoare naturală, tratat antioxidare, cu capace rotunjite din
acelaşi material la capete;
- Elemente ornamentale orizontale: profil rotund din aluminiu, de diametru maxim
15mm, culoare naturală, tratat antioxidare, cu capace rotunjite din acelaşi material la
capete – vor fi în număr de minim 3 dispuse pe toată înălţimea montantului.
____________________________
Pag. 157

Toate prinderile acestor elemente se vor realiza cu subansamble mecanice cu strângere

compuse din piuliţe, şuruburi şi dispozitive din oţel nichelate mat.
- cot pentru schimbarea directiei la mina curenta , independenta.
- dopuri din otel inox pentru mascarea golurilor.
- chit epoxidic
15.4 Tehnologia de executie a balustradelor decorative metalice

Tipurile de alcatuire a balustradelor prevazute in proiect sunt:
a) Balustrade cu prindere frontala a montantilor
Dimensiunile uzuale sunt urmatoarele:
- inaltimea uzuala 900mm
- lungimea barei pipa 100mm
Montajul este rigidizat pe interior cu teava Ø37x4mm din otel OLT35.
Fixarea in planseu se face cu suruburi din otel Ø12x120mm
b) Balustrada cu prindere pe treapta
Dimensiunile uzuale sunt urmatoarele:
- inaltimea uzuala 900mm
- montantul este rigidizat pe interior cu teava Ø37x4mm din otel OLT35
- fixarea in treapta se face cu Imbus M6/25.
Procesul de fabricatie
Operatiunile care se executa in ateliere pentru realizarea balustradelor decorative
metalice sunt:
- debitarea profilelor si a tablei la dimensiunile din proiect
- slefuirea profilelor si a tablei
- realizarea gaurilor in profile in vedera imbinarii acestora
- sudarea profilelor cu electrod de inox in mediu de argon
- slefuirea sudurilor
- ansamblarea balustradelor
- controlul de calitate a produsului
- ambalarea
- depozitarea
- expedierea
Fabricantul trebuie sa verifice:
- la receptia materialelor se verifica
- profilele din tabla de otel , platbanda etc. aspectul si tipul profilului
- accesoriile pentru asamblare
In cursul fabricatiei se verifica:
- dupa debitarea materialelor: lungimea, sageata, unghiurile
- la ansamblare aspectul
____________________________
Pag. 158

- inainte de montarea accesoriilor: pozitionarea, prereglarea

Dupa terminarea procesului de fabricatie se verifica:
- produsul finit: aspectul, dimensiunile generale
Ambalarea se face prin protejare cu banda din polietilena si material textil pentru a se evita
zgirierea si pentru atenuarea socurilor, precum si legarea cu banda adeziva sau sfoara de
cinepa. Depozitarea se face in incaperi uscate, pe rastele metalice captusite cu material
textil, cu distantiere intre produse.
Transportul se face in mijloace auto pe palete special confectionate, semifabricatele fiind
prinse pe tipo-dimensiuni cu banda adeziva.
Componentele din geam stratificat se vor ambala pentru transport in lazi de lemn conform
STAS 5190/80.
Verificarea pe parcursul executarii lucrarilor
a) Scari
- pentru lucrarile de executie a scarilor din beton, beton armat, semifabricate din beton, se
vor face verificarile prevazute in cap “ Beton simplu si beton armat” din prezenta lucrare
- scarile se vor verifica prin examinarea vizuala si masuri locale, sa corespunda
prevederilor proiectului
- treptele trebuie sa fie de inaltimi egale si sa corespunda ca forma, dimensiune si mod de
finisare cu prevederile proiectului.
Intre doua podeste consecutive, treptele trebuie sa fie identice, suprafata lor trebuie sa fie
orizontala, iar imbracamintea trebuie sa fie fixata pe aderenta de suport si sa corespunda
conditiilor de calitate cerute pardoselii din acelasi material.
- Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela cu bula de
aer
- Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte , sa nu prezinte ondulatii sau stirbiri. De
asemenea , treptele de beton sclivist sau mozaic nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale
unor stirbiri produse in timpul executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor. In
asemenea cazuri, se va reface imbracamintea pe toata lungimea treptelor.
- Podestele scarilor trebuie sa aiba suprafata plana, fara denivelari intre elementele
constructive (placi de mozaic, gresie, marmura etc).
- Pardoseala podestelor trebuie sa satisfaca conditiile de calitate cerute imbracamintii
respective, iar daca ea este din acelasi material ca al treptelor, trebuie sa fie executate la
fel, afara de cazul cand proiectul ar prevedea o solutie.
b) Balustrade.
Punerea in opera se face conform instructiunilor fabricantului.
Montantul se fixeaza la elementul de constructie prin intermediul tevii de rigidizare din otel
si a ancorelor metalice. Impanarea tevii de rigidizare cu diametrul interior de 28 mm si
grosimea peretilor de 4 mm, in planseul scarii sau podestului se realizeaza cu chit epoxidic
____________________________
Pag. 159

sau cu suruburi tip Imbus in cazul scarilor metalice. Inainte de fixare se face pozitionarea
balustradelor dupa boloboc, astfel asigurandu-se verticalitatea si orizontalitatea produsului.
Geamurile multistrat se fixeaza cu suruburi tip Imbus la montanti.
Dispozitiile privind montajul si punerea in opera vor tine seama de tolerantele si riscurile
inerente de pe santier.
Prinderile vor fi astfel alcatuite ca sub sarcinile care rezulta din actiunea persoanelor sau ca
o consecinta a dilatarilor din variatiile de temperatura, sau sa nu aiba loc miscari
diferentiate intre montant si elementul pe care se fixeaza.
Legaturile punctuale(de fixare) trebuie sa fie suficient de numeroase pentru a evita
deformatiile in plan perpendicular pe suprafata balustradei.
Pentru realizarea sigurantei in exploatare se vor respecta masurile necesare prevenirii
accidentelor, conform normativelor specifice de protectia muncii si PSI romanesti in vigoare.
Pentru o mai buna punere in opera a balustradelor este necesara o evaluare corecta a
dimensiunilor podestelor, rampelor de scara, pentru a realiza o montare corecta din punct
de vedere tehnic, dar si economic, cu respectarea acelor caracteristici pe care balustrada
trebuie sa le aiba odata asezata la pozitie
Punerea in opera se face de catre personalul firmei, prin echipe specializate.
La dispozitia montatorului sunt puse de catre fabricant schemele de montaj pe etape.
Abateri admisibile
La orizontalitatea treptelor:
- denivelare admisa la fiecare treapta 1mm/m
- denivelare admisa la toata lungimea treptei
la inaltimea treptelor 2mm/m
- denivelari admise la podestele scarilor la mana curenta de lemn, rosturile la innadiri sa nu
depaseasca in orice punct al profilului 2mm/m
NOTA Valorile indicate mai sus sunt aplicate in cazurile curente; in cazuri speciale se vor
lua in considerare valorile prevazute in proiecte, chiar daca ele difera de cele curente.
Verificarea in vederea receptiei

- Comisia de receptie preliminara a obiectivului procedeaza in cadrul verificarii scriptice,
examinand toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor inclusiv buletinele
de incercari, dispozitiile de santier, procesele verbale de remedieri sau consolidari, actele
de control sau expertizare, avandu-se in vedere respectarea cu strictete a prescriptiilor
generale de proiectare in
conformitate cu STAS 2965/87.
- In cadrul verificarii directe, comisia de receptie va efectua prin sondaje verificari in numar
suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra corectudinii actelor prezentate.
____________________________
Pag. 160

- Atunci cind se considera ca este necesar a face o verificare a rezistentelor scarilor,

balcoanelor, parapetilor, acestea se va face:
- se aplica regimul de incarcari statice si dinamice la care au fost calculate la aceste lucrari,
controlindu-se comportarea lor in ansamblu cat si pe fiecare element in parte
- pentru scarile, balcoanele si parapetele de fier, lemn sau alt material, in afara de zidarie
de beton simplu, se va verifica daca sagetile obtinute ramin in limitele admise de normele in
vigoare sau de prevederile din proiect pentru constructiile respective.
- Parapetele metalice trebuie sa corespunda formelor arhitecturale si dimensiunilor din
proiect, sa fie bine incastrate in vanguri, trepte , podeste, balcoane etc.
Verificarea acestor incastrari se face prin clatinarea si izbirea fiecarui element in parte.
- La mina curenta a parapetelor metalice se va controla ca in punctele de innadire sa nu
existe praguri care sa jeneze la palme.
- Mana curenta din teava de otel inoxidabil trebuie sa corespunda formelor si dimensiunilor
din proiect. Ea trebuie sa fie croita numai paralel cu fibrele, sa fie lustruita, sa nu aiba
noduri, stirbituri, fibre iesite, crapaturi, iar rosturile la innadiri sa nu depaseasca 1mm latime,
sa nu prezinte praguri si sa fie bine chituite.
CAP.16 - LUCRARI DE SISTEMATIZARE GAZON
16.1 GENERALITATI
Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de

licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au
prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul
unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau
documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta
sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de
executie si documentelor de licitatie.
CAPITOLUL CUPRINDE
Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea lucrarilor de

executie pentru realizarea spatiului verde cu gazon natural. Se vor aplica standardele si
normativele in vigoare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate
fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de
sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris.
CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR

____________________________
Pag. 161

Gazonul natural este o combinatie complexa de plante care difera in functie de zona si de
sol. Stratul de uzura din gazonul natural se realizeaza de obicei cu specii rezistente la tasare si
care au inradacinare profunda.
PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE
Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele:

- Date tehnice privind tipurile de gazon propuse spre realizare.
- Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere specificate in capitolul
"Inchiderea contractului".
- Mostre pentru alegerea initiala din tipurile de gazon propuse.
- Mostre pentru verificare, identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera.
ASIGURAREA CALITATII
Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor indicate in

acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga cantitate
necesara din acelasi lot de productie si calitate. Montatorul va fi o firma experimentata, care
utilizeaza numai personal calificat in lucrari de terasamente si amenajari exterioare.
Se va livra material produs de un singur producator in ceea ce priveste stratul vegetal al

gazonului. Inainte de alegerea tipului de gazon se va realiza cate un patrat plantat ca mostra
pentru fiecare tip de placa gazon specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a
demonstra efectele estetice, precum si calitatile combinatiei de plante in functie de conditiile
geo-climatice specifice. Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile
indicate de proiectantul general. Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte
asupra datei si orei realizarii mostrelor. Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii
aprobarii proiectantului general.
Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard
pentru aprecierea lucrarii finale.
NIVELARE SI REALIZAREA STRATULUI SUPORT
Realizarea si profilarea stratului suport se va realiza cu ajutorul buldozerului sau

excavatorului nivelator. Profilul va fi facut ca un acoperis astfel incat punctul cel mai inalt sa fie
aliniat axului central. Orice fel de vegetatie va trebui eliminata din stratul suport prin tratament
chimic sau grifaj pana la 40cm profunzime.
REALIZAREA DRENAJULUI
____________________________
Pag. 162

Sistemul de drenaj are ca scop lasarea in jos a panzei freatice, sa capteze apa de
infiltratie si sa o evacueze cat mai repede.
Se pot executa doua tipuri de drenaje:
Strat drenant si filtrant continuu
Fante drenante
1. Drenajul de tip strat drenant si filtrant continuu se compune dintr-un strat de pietris
sau balst, asezat uniform pe toata suprafata, si gros de circa 20cm. Se va face atentie la
uniformitatea statului pentru a respecta pantele terenului formate in precedenta prin
terasament.
Umplutura drenanta se realizeaza astfel:
-Un strat de pietris de cariera 7/14 de 17cm grosime, completat de un strat de 3cm
de nisip de rau0/4 sau un strat de 20cm de nisip de rau drenant.
Pentru terenurile ce se amplaseaza pe un strat de argila, a carui dimensiune este sub

1.50m, este indicata solutia de drenaj in adancime. Sistemul consta in puturi colectoare de
dimensiuni in plan de 60 x 60cm / 70 x 70cm, asezate la o anumita distanta egala intre ele.
Adancimea puturilor va fi egala cu grosimea stratului impermeabil, iar distanta dintre puturi se
va stabili in functie de cantitatile de apa ce trebuie captate si de permeabilitatea stratului inferior.
Puturile se umplu cu bolovani de rau, pietris sau nisip. Puturile vor fi amplasate in asa fel incat
pantele terenului sa scurga apa catre ele. Peste ultimul strat de balast se realizeaza straturile
terenului gazonat.
2. In ceea ce priveste sistemul de fante drenante, se pot executa diverse retele de drenaj:
-drenaje paralele cu axul mare al terenului
-drenaje perpendiculare pe axul mare al terenului
-drenaje in coada de randunica(doar pentru marile suprafete)
Retelele de drenaj sunt compuse din:
-Drenaje primare sau drenaje de camp.
Distanta intre drenajele de camp variaza intre 3 si 7m.
Profunzimea minima a transeelor va fi de 40cm in punctul cel mai inalt al pantei si latimea
lor va fi de min. 22cm. Panta transeelor va fi de 2mm/m. Drenajele sunt in general operate si
montate la mana. Se compun de o teava de drenaj din PVC de 60-80mm. Sunt acoperite de
pietris de rau sau de cariera 7/14 sau nisip drenant pana la formarea unei umpluturi care sa
depaseasca nivelul santului cu 5 cm. Este recomandata compactarea cu tavalug vibrant, si
adaugarea de material daca este necesar.
____________________________
Pag. 163

Profunzimea medie a drenurilor in raport cu terenul va fi de 60cm. Este indispensabil sa

nu se amestece pamantul de baza cu umplutura drenanta. Se vor executa lucrarile in conditii
meteo favorabile pentru obrtinerea unui rezultat bun. Drenurile primare vor fi legate la drenajul
colector prin intermediul unei piese de adaptare 65/150 sau 80/160.
-Drenajele colectoare .Drenajele colectoare culeg apa ce provine de la drenajele primare

sau drenaje de camp, si sunt legate intre ele pe toata lungimea terenului.
Latimea santului va fi de +/-25cm iar inaltimea de 60cm minim in punctul cel mai inalt si de 75cm
minim in punctul cel mai jos.
Drenajele sunt din teava rotunda din PVC de 150 sau 160mm, invelite si acoperite in acelasi fel
ca drenajele primare, cu pietris de rau sau de cariera 7/14mm sau cu nisip drenant.
-Scurgerea
Scurgerea apelor din drenajele colectoare se va face prin intermediul unor tevi din PVC
cu diametru adaptat conditiilor, racordate la camere de vizita de la extremitati care vor trimite
apele fie intr-un drenaj de dispersie, fie in sistemul de scurgere existent.
Tevile vor fi asezate in santuri de minim 22cm latime iar panta de scurgere va fi de minim
1 sau 2 cm/m. Tevile vor fi dispuse dupa curatirea santului pe un pat de nisip de 5cm grosime si
vor fi de asemenea acoperite tot cu nisip 5cm grosime, pentru a putea fi reperate. La iesirea
conductelor se va monta o grila de protectie pentru a evita intrarea animalelor mici in sistemul
de drenaj.
-Ingrasarea solului: cantitatile de ingrasaminte organice, sau ingrasaminte azotate vor fi

precizate de analiza de laborator, atat in calitate cat si in cantitate.
-Plantarea gazonului. Alegerea semintelor este multipla, vor fi alese acelea adaptate
terenurilor sportive. Amestecul de seminte va trebui sa fie agreat de constructorul general.
Nici un fel de lucrari nu pot fi facute atat timp cat pamantul este inghetat sau foarte umed.
Insamantarea se va face tot timpul pe o vreme calma.
INTRETINEREA TERENULUI
-Udarea: Trebuie mentinuta o suprafata umeda in permanenta prin udari usoare si

frecvente. Odata cu germinarea si in functie de dezvoltarea radacinilor, cantitatile de apa vor
putea fi crescute si frecventa diminuata.
____________________________
Pag. 164

-Primele tunderi: se fac atunci cand gazonul a atins 6-8cm inaltime. Inaltimea tunsorii va fi
reglata apoi la 4-5cm (se va taia maxim 1/3 din fir) primele tunderi vor fi facute cu frecventa
sporita pentru a favoriza indesirea gazonului.
-Ingrasare: se vor urma prescrierile analizei pamantului.
-Conditii de punere in serviciu: Ideal, timpul de punere in servicu va fi 12 luni in urma

realizarii tuturor lucrarilor. Nu este posibil sa se diminueze aceasta data fara a pune in pericol
calitatea acoperirii cu gazon.
VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Se considera defectiuni

ce necesita remedierea partiala sau totala :
- pozitionarea defectoasa a placilor de gazon, sau plantarea neuniforma a acestuia; nu se

respecta prevederile din prezentele specificatii; nu se respecta geometria prevazuta la
proiect (grosimi, trasaje, etc.); nu s-a respectat tehnologia specificata, rezultand deteriorari
ale lucrarilor; nu s-a respectat alcatuirea aprobata; nu s-au executat lucrarile in conformitate
cu panoul-mostra. Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor
constatate ce remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete
mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia

tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor
atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus.
CAIET DE SARCINI LUCRARI NOTĂ IMPORTANTĂ

Caietele de sarcini au fost intocmite pe baza prescripţiilor tehnice de bază (STAS-uri,
normative, instrucţiuni tehnice, etc), în vigoare la data elaborării proiectului. Orice modificări
ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca şi orice noi prescripţii
apărute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concordă cu prevederile din cadrul
prezentului caiet de sarcini.
PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – P.S.I.

 La întocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale mai jos mentionate
.Legea 307/2006; Ordinul MAI nr.1435/2006;
 În timpul execuţiei se vor respecta:
1. Prevederile în legătura cu execuţia conform actelor normative menţionate
____________________________
Pag. 165

2. Normele P.S.I proprii ale constructorilor şi montorilor inclusiv cele elaborate de forurile
tutelare ale acestora.
3. Dispoziţiile organelor de control.
 Beneficiarului ii revin următoarele obligaţii:
4. Trimiterea în termen legal a eventualelor obiecţii, la prezentul proiect.
5. Respectarea obligaţiilor ce ii revin din actele normative menţionate inclusiv procurarea şi
întreţinerea P.S.I., în conformitate cu Normativul Departamental şi recomandările
proiectanţilor privind obiectul din prezenta documentaţie.
NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

1. La executarea lucrărilor se vor respecta măsurile de igiena şi securitatea si sanatatea in
munca prevăzute în "Regulamentul pentru protecţia muncii în construcţii" aprobat prin ordinul
MLPAT nr. 9/N/1992.
2. Respectarea N.M.S.S.M. prev.prin Hot. Nr.1425/2006 de aplicare a Legii 319/2006,
compl. si modificata.
3. De asemenea, şeful punctului de lucru are obligaţia de a lua toate măsurile necesare
evitării oricărui tip de accidente sau avarieri reţele, funcţie de condiţiile specifice din
şantier.
Având in vedere:
Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind
supravegherea sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot.
nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele
individuale de protectie;
- Normele generale de securitate si sanatate in munca, elaborate de Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr.
DB/5840 din 26 noiembrie 1998,
4. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006;
5. HG 300/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
6. HG 1051/ 2006 privind cerinte minime de securitate pentru manipularea manuala a
maselor;
7. HG 1028/ 2006 privind cerintele minime de securitate la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare;
8. HG 493/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la zgomot;
9. HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate pentru locul de munca;
10. HG 1146/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utillizarea de catre lucratori
____________________________
Pag. 166

a echipamntului de munca;
11. HG 1048/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utilizarea de catre lucratori
a EIP la locul de munca;
12. HG 971/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru semnalizarea de securitate
si/ sau sanatate la locul de munca;
13. HG 1876/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la vibratii;
14. Normativ intern de acordare a EIP ( echipament de instruire si protectie)
Proiectantul recomanda urmatoarele masuri obligatorii de protectia muncii la punerea in opera a
obiectivului „CONSTRUIRE SEDIU SECTOR POLITIE DE FRONTIERA ISACCEA ”,
in jud. Tulcea, extravilanul orasului Isaccea, Strada Campia Libertatii.
A. Masuri de securitate si sanatate in munca cu privire la activitatea desfasura la inaltime
Conform art. 188 din Norme Generale de Protectia Muncii, prin lucru la inaltime se
intelege activitatea desfasurata la minimum 2 m, masurata de la talpile picioarelor salariatului
pâna la baza de referinta (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baze fata de care
exista pericolul caderii in gol.
Masurile tehnice si organizatorice pentru lucrul la inaltime sunt detaliate in “Norme
specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime“.
Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu
masuri si mijloace tehnico-organizatorice, necesare si obligatorii pentru prevenirea caderii in gol
a lucratorilor.
Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat prin mijloace
colective de protectie si prin echipamente individuale.
Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere.
Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de
munca trebuie marcate si semnalizate permanent.
La organizarea locului de munca amplasat la inaltime vor fi respectate si aplicate
prevederile de securitate a muncii, referitoare la pericolele posibile de accidentare specifice
activitatilor depuse in acel loc de munca, altele decât pericolul caderii in gol sau oricarui alt gen
de accidente. Salariatii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atât in
timpul lucrului, cât si in timpul accesului la si de la locul de munca.
Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care
pericolul caderii in gol se poate manifesta, salariatii trebuie sa poarte obligatoriu centura de
siguranta, impreuna cu frânghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de
pericol, pe toata perioada lucrului.
Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice
sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati.
____________________________
Pag. 167

Echipamentul individual de protectie, destinat sa previna sau sa diminueze efectele

caderilor de la inaltime, trebuie sa includa un dispozitiv de prindere a corpului si un sistem de
legare la un punct de ancorare sigur.
Echipamentul individual de protectie va fi permanent intretinut (curatat, spalat, reparat).
Executantul este obligat sa asigure mijloace si dispozitive de semnalizare de securitate
si sanatate, adecvate locurilor de munca sau situatiilor periculoase si sa ia masuri pentru
mentinerea acestora in stare de functiune.
Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze prin panouri (indicatoare, placi) si/sau
culori de securitate, când se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea
mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a
persoanelor si prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie.
Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1,0 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare,
iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10 cm.
Caile de acces de urgenta si iesirile trebuie sa ramina in permanenta libere si sa
conduca in mod cât mai direct afara sau in spatii sigure. In caz de pericol trebuie sa fie posibila
evacuarea rapida si in cea mai mare siguranta posibila a salariatilor de la toate punctele de
lucru.
Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care
sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respectiv, sau
vor fi ingradite cu balustrade si vor fi marcate cu indicatoare de securitate. In cazul utilizarii de
capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii.
Alte reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor
principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de
mentinere a eficacitatii acestora, sunt cuprinse in “Nomenclatorul mijloacelor de asigurare a
semnalizarii si sanatate la locul de munca“, elaborat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
B. Masuri de protectia muncii impotriva electrocutarii

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea
protectiei necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice;
b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectia prin carcasare);
c) ingradiri fixe;
d) ingradiri mobile;
e) protectia prin amplasare (asigurarea unor distante minime de protectie);
____________________________
Pag. 168

f) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a

se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;
g) legari la pamânt si in scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale;
h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
i) alimentarea la tensiune redusa de protectie;
j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamânt a platformei de lucru.
Masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:
a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari) trebuie sa
se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul
respectiv;
b) executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a
unui proces verbal;
c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire);
d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;
e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;
f) organizarea si executarea verificarilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.
Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa, masurile de protectie care pot fi aplicate
sunt urmatoarele:
1. folosirea tensiunilor foarte joase TFJS;
2. legarea la pamânt;
3. legarea la nulul de protectie;
4. izolarea suplimentara de protectie aplicata utilajului sau amplasamentului;
5. separarea de protectie;
6. egalizarea sau dirijarea potentialelor;
7. deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase;
8. folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.
Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor in vigoare.
La executie trebuie respectate cu strictete prevederile urmatoarelor standarde de
securitate a muncii:
STAS 6131 – 91 Inaltimi de siguranta si modalitati de alcatuire a parapetilor de protectie
si a panourilor de avertizare la constructii civile
SR EN 358 – 1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si
prevenirea caderilor de la inaltime. Sisteme de pozitionare in timpul lucrului
STAS 3159 – 81 Material de protectie. Casti de protectie
STAS 12791 – 89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru constructori si
montori
STAS 297/1– 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale
____________________________
Pag. 169

STAS 297/2 – 92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari

STAS 6571 – 91 Echipament de protectie. Frânghii pentru centuri de siguranta
STAS 1168/1 – 89 Echipament de protectie si lucru. Cizme de cauciuc pentru apa si
noroi, vulcanizate liber .
STAS 6787/1 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale
de calitate
STAS 6787/2 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii
tehnice generale de calitate
STAS 6787/3 – 90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale
de calitate
STAS 6787/4 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru clesti.
Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6787/5 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Cârlige de siguranta.
STAS 6787/7 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru frânghie.
STAS 6787/8 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de suspendare.
STAS 2612 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise
STAS 8275 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie
STAS 12216 – 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile.
Prescriptii
STAS 12217 – 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice
mobile. Prescriptii
STAS 12604/4 – 89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii
STAS 12604/5 – 90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii
de proiectare, executie, verificare
STAS 12604 – 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale
STAS 3052 – 79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale
de calitate
STAS 2566/1 – 88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice generale de
calitate
STAS 2566/2 – 88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de
calitate. Grupul de standarde “G07“ Masuri de siguranta contra incendiilor
P118 – 93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la
actiunea focului.
STAS 11841 – 83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu
Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor rectificata, rep. Ordinul Mai nr.
1435/2006 pt. aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
____________________________
Pag. 170

incendiu si protectia civila, HG nr. 1739/2006 privind securitatea la incendiu,Ordinul Mai nr.
712/2005, Ordinul Mai nr.1184 pt. aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea
activitatii de evacuare in situatii de urgent, Ordinul 163/2007 pt. aprobarea Normelor generale de
aparare impotriva incendiilor.
Intocmit,
Arh. Alexandru Berevoianu
____________________________
Pag. 171

Caiet de Sarcini Isaccea PTH

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Isaccea PTH

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

CONSTRUIRE SEDIU SECTOR POLITIE DE

in judetul Tulcea, Extravilanul orasului Isaccea, str. Campia

CAIET DE SARCINI – ARHITECTURA

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

Pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi clădirea va fi dotată cu o rampă de acces,

2. GARAJ AUTO, SPALATORIE, ATELIER AUTO, DEPOZIT ARMAMENT

3. COPERTINA PARCARE EXTERIOARA

4. STATIE DE CARBURANTI AUTO MOBILA - transportabila

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

5. PADOC CAINI – constructie modulara, containerizata

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

Se vor lua masuri de securitate si protectie in conformitate cu reglementarile in vigoare.

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

Indicativ Denumire Publicatie

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

elemente de beton şi beton armat

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

clădirilor folosind plăci din materiale termoizolante

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

calificat sa supravgheze montajul si calitatea lucrarilor, punerea in functiune si reglarea utilajelor

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

CAP.1 – LUCRARI DE ZIDARIE

1.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 10109/1 – 82 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.

C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea

C 140 – 79 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.

P 118 – 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

P 100 - 2013 Cod de proiectare seismica

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”

P 104 – 84 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si a si a

STAS 6793– 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum

NTR 9059-80 Panouri ceramice cu goluri orizontale.

STAS1030 – 85 Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice.

STAS 2634 – 80 Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita.

STAS 9201 – 80 Var hidratat in pulbare pentru constructii.

STAS 146 – 78 Var pentru constructii.

STAS 1667 – 76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.

STAS 790 – 84 Apa pentru constructii.

STAS 388 – 68 Ciment Portland.

STAS 1500 – 78 Ciment Pa 35

1.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII.

a) Elemente din beton celular autoclavizat pentru peretii exteriori cu dimensiunile de

SC MODVEST CONSTRUCT 2000

PROIECT FINANŢAT PRIN PROGRAMUL GENERAL “SOLIDARITATEA ŞI GESTIONAREA FLUXURILOR MIGRATORII”