Pag.
Pag. 3
Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „
Comemorarea celor 34 de ani ai lui Amza
Mar]i – 12 decembrie a.c. – ora 17.00,
pe Platforma din Pia]a Civic# a localit#]ii,
\n fa]a F@nt@nii lui Amza Pellea, la
ini]iativa primarului domnul Costel Pistri]u,
s-au adunat [i \n acest an, ca [i \n ceilal]i
ani, b#ile[teni de toate v@rstele, pre[co-
lari, elevi, tineri [i maturi, p@n# la veterani,
s# comemoreze plecarea \n ve[nicie, \n
urm# cu treizeci [i patru de ani, a lui
Amza. Tot \n acel moment de pio[enie
au fost aprinse Luminile de S#rb#tori \n
municipiul nostru, iar parcul parc# s-a
umplut de br#du]i de iarn#, lumina]i,
colora]i [i r#suci]i ca o \nghe]at# de fistic.
V#dit emo]ionat, dl. Primar, \n pu]ine
cuvinte, s-a referit la importan]a mani-
fest#rii, ca gest de m@ndrie legitim# [i
de pre]uire ve[nic# fa]# de personalitatea
b#ile[teanului Amza Pellea – cel care a
dus pretutindeni cu el imaginea locului
natal, localitatea noastr# B#ile[ti, cu care
s-a identificat \n \ntreaga sa existen]#
p#m@nteasc#, ca [i pe concet#]enii lui,
\n opera sa scris# [i declamat# inimitabil
la radio [i televiziune. Putem spune c#
punctul culminant al acestei manifest#ri
de suflet, a fost atunci c@nd a r#sunat
vocea lui Amza, \ntr-o \nregistrare mai
veche, c@nd Geniul teatrului [i filmului
rom@nesc spunea c# este [i va r#m@ne
12 dec 1983 – 12 dec 2017
Tat#,
_n ziua \n care ai plecat cerul nu era ca azi.
Nu. Era mult mai gri. Era mai frig. Era mai ur@t afar#.
P#m@ntul pe care c#lcam era mai t@n#r... ca [i p#m@ntul din mine.
Mama era l@ng# mine... acum e l@ng# tine.
Oamenii erau la fel... frumo[i, ur@]i, buni, rai, meschini, genero[i,
la[i, curajo[i... oameni [i ei.
Oamenii \nc# mai r@d, \nc# mai pl@ng,
\nc# iubesc, ur#sc, \nc# sunt oameni.
Mul]i s-au n#scut, mul]i au murit.
Multe am aflat, multe am uitat.
Multe s-au schimbat de atunci. Nu s-
a schimbat nimic.
Totul e la fel fiind total diferit.
Marea e tot acolo. Mun]ii sunt la locul
lor. Soarele unde-l [tii.
Doar c#... dorul, dorul e din ce \n ce
mai mare.
Dorul doare t#cut, acut.
34 de ani de dor.
_]i mul]umesc c# \n fiecare zi e[ti \n
[i cu mine.
Te iubesc Oana Pellea
Pag. 3
3 Pag. 4-5
{edin]a de
consiliu
Seria a XV-a
Nr
Nr.. 12
decembrie 2017
”{irul luminii”
b#ile[tean p@n# \n m#duva oaselor acum
[i dincolo de moarte [i se va m@ndri cu
acest privilegiu peste tot \n lume, va face
tot ce \i st# \n putin]# s# duc# mai departe
numele ora[ului \n care s-a n#scut [i a
crescut, B#ile[ti.
Dup# acest moment de mare inten-
sitate ce a captat aten]ia participan]ilor,
domnul primar Costel Pistri]u a acordat
diploma de pre]uire concet#]eanului
care, din curtea Domniei Sale, a donat
comunit#]ii bradul ce a fost amenajat pe
esplanada din centru [i \mpodobit \n
Pag. 4-5 Pag. 88
Pag.
Sport
Sportul c@[tig# tot
mai mult teren \n
PLUGU{ORUL r@ndurile elevilor
2018 b#ile[teni
aceste zile ale S#rb#torilor de Iarn#. La
in]iativa prim#riei, din anul 2010, cet#]enii
care d#ruiesc bradul, primesc \n semn
de recuno[tin]#, o diplom# de onoare.
Anul acesta cel distins a fost dl. {tefan
Pistri]u, care ne-a m#rturisit: Am d#ruit
acest brad cu o mare bucurie [i
mul]umire \n suflet. Acest brad este luat
de la Cabana Trei Brazi, de l@ng#
Predeal \n urm# cu 40 de ani, dar l-am
dat cu inima curat# pentru B#ile[ti, pentru
b#ile[teni. Referindu-ne la {irul Luminii
pot spune c# l-am cunoscut foarte bine
pe Amza, era cu 8 ani mai mare ca
mine, iar cu Irina, sora lui am fost coleg
din clasa I p@n# \n clasa a XII-a. Ca o
parantez#, Amza avea o pepinier# de
nuci, iar c@nd ne-am dus s# lu#m nuci
de acolo, ne-a prins [i ne-a pus s#
adun#m doar pentru el. _n \ncheiere
doresc ca to]i oltenii, to]i rom@nii s# fie
ferici]i, s# \nt@mpine anul nou cu
s#n#tate [i bucurie \n suflet.
Din cer, Amza vegheaz# cu aceea[i
dragoste \mplinirile concet#]enilor lui. Ca
s#-i r#spl#teasc# veghea, b#ile[tenii au
creat “{irul luminii lui Amza Pellea”, care
a devenit tradi]ie [i are ca mesaj ,,Lumina
lui Amza ne d# lumina s#rb#torilor de
iarn#”.
Dup# acordarea Diplomei de onoare,
cei veni]i au aprins candele, apoi o mare
de lumini]e au \nceput s# p@lp@ie [i s#
se mi[te, [erpuind \n bezna nop]ii de
iarn#, ca un r@u ro[u, ca o lav# clocotit#
ce se scurgea pe trotuar, \ndrept@ndu-
se spre Casa Memorial# a lui Amza,
vorbind \n [oapt#, c# la o sf@nt#
procesiune.
La Casa Memorial# ”Amza Pellea”,
P.C. preo]i-parohi Crinu Mihai, Costic#
Gavril# [i C#t#lin Neac[u au oficiat slujba
de pomenire pentru Amza [i Domnica
Pellea, iar \n curtea casei, feti[cane \m-
br#cate \n costume populare oltene[ti,
au \mp#r]it dup# obicei covrigi, mere si
nuci, coliv#, pr#jituri, fructe din co[uri
\mpletite, pentru cinstirea sufletelor celor
comemora]i. A fost o manifestare \n#l]#toa-
re de suflet, stimulat# de o vreme frumoa-
s# totu[i pentru mijloc de decembrie. eviden]ieze \nc# o dat#, dac# mai era cum afirmam la \nceputul acestui
Luminile purtate cu sfin]enie din centru nevoie, sentimentele de recuno[tin]# ale material, ceremonialul ”{irului Luminilor”
p@n# \n strada Eremia Grigorescu, la genera]iilor de b#ile[teni fa]# de cea mai a intrat \n tradi]ia local#. Fie ca el s#
Casa Memorial# de azi, loc \n care [i-a reprezentativ# personalitate din istoria d#inuiasc# peste ani [i s#-l poarte cu
petrecut marele actor o parte a copil#riei comunit#]ii. pietate [i genera]iile care vor veni!
[i a adolescen]ei, au avut darul s# Pentru noi to]i e o certitudine c#, a[a Marian MILOVAN
 2 Nr. 12
_ntruparea [i Na[terea M@ntuitorului
constituie centrul istoriei, marcheaz#
\nceputul unei noi epoci pentru omenire.
Trecutul [i viitorul primesc sens numai
\n lumina acestui eveniment unic [i
irepetabil, de aceea el \mparte istoria \n
dou#: \nainte [i dup# Hristos.
Istoria colindelor \ncepe \nainte de
Na[terea lui Hristos, ele av@nd ini]ial un
rol ritual, de urare pentru fertilitate, rodire
[i bel[ug. Zgomotul trompetelor [i al
darabanelor, \nso]ite de chiote [i jocuri
alungau spiritele rele. \ns#, dup# ce au
c#p#tat o conota]ie biblic#, colindele au
fost adaptate astfel \nc@t s# fie \n acord
cu noua semnifica]ie.
Poporul nostru, \n existen]a lui bimi-
lenar#, a surprins [i a tr#it m#re]ia [i
unicitatea s#rb#torilor Cr#ciunului \n toat#
profunzimea [i dimensiunea lor sacr# [i
profan#. Rom@nii, ca nimeni al]ii, au
adus evenimentul Na[terii \n via]a lor, l-
au integrat \n via]a lor specific#. Colinda
rom@neasc# a devenit, prin excelen]#,
zestrea spiritual# a Cr#ciunului. Colindele
noastre las# impresia c# evenimentul
m#re] al Na[terii Domnului s-a petrecut
sau se petrece \n spa]iul rom@nesc,
autohton. Poporul rom@n , care a preluat
de la \nceput ,,vestea cea bun#” a
Na[terii Domnului, a \mbr#]i[at-o [i a
\mbr#cat-o \n sim]ire, \n c@nt#rile de
bucurie, \n minunatele bijuterii ale
colindelor care s-au transformat \ntr-un
tezaur na]inal. Ele exprim# florile alese
ale sim]#m@ntului religios \n fa]a marelui
eveniment, \n fa]a tainei celei necuprinse
\ndeajuns de mintea [i graiul omenesc.
Ele au fost, 2000 de ani, ca un pedagog
care a d#ltuit [i \nfrumuse]at sufletele
rom@nilor cu cele mai alese virtu]i.
Colindele rom@ne[ti formeaz# un tot
unitar al#turi de doinele, baladele [i
c@ntecele de vitejie, al#turi de proverbele,
basmele [i zic#torile din b#tr@ni pomeni-
te. Au fost create de preo]ii de ]ar#, de
c#lug#ri, dar [i de simpli credincio[i care
au versificat adev#rurile de credin]# pe
care le cuno[teau din c#r]ile de slujb#,
din predicile preo]ilor, din lectura Cazanii-
lor, \ncerc@nd s# le prezinte \ntr-o form#
accesibil# maselor de credincio[i f#r#
\nv#]#tur#. A ap#rut la noi, \n acest fel, o
teologie popular# care a m#rturisit, \n felul
ei propriu, adev#rurile de credin]# aduse
\n lume de Fiul lui Dumnezeu. Pu]ine
neamuri ale lumii au [tiut s# \nso]easc#
,,taina cea din veac ascuns# [i de \ngeri
ne[tiut#” a \ntrup#rii Fiului lui Dumnezeu
cu crea]ii populare at@t de duioase [i de
instructive, cum au f#cut rom@nii.
S# ne g@ndim doar la cunoscutele
versuri: ,,Ast@zi S-a n#scut / Cel f#r de-
nceput /Cum au spus proorocii.” Parc#
decembrie 2017 GazetadeB~ILE{TI
Colindele de Cr#ciun -
expresia sufletului rom@nesc
\l [i auzim pe Sf@ntul Apostol [i
Evanghelist Ioan spun@nd: ,,[i
Cuv@ntul trup S-a f#cut [i S-a
s#l#[luit \ntre noi.” Adverbul
,,ast#zi” , ca [i verbul ,,S-a
n#scut”, sunt atemporale,
pentru c# Hristos S-a n#scut [i
\n urm# cu 2000 de ani, Se
na[te [i azi pentru cei de acum
[i Se va na[te mereu [i pentru
genera]iile viitoare, p@n# la
sf@r[itul veacurilor.
Colindele noastre sunt vechi ca [i
poporul care le c@nt#, s-au n#scut odat#
cu el. Speciali[tii consider# c# cele mai
vechi colinde ar fi cele care au refrenul
,,Lerui Doamne” sau ,,Alerui Doamne”,
care ar fi forma arhaic# a cuv@ntului
bisericesc ,,Aliluia”. Lingvi[tii, istoricii [i
folclori[tii sus]in c# originea cuv@ntului
,,Ler” face parte din fondul de cuvinte
dacice, fiind o invocare a lui Zamolxe.
\ntruparea lui Iisus Hristos a convertit
obiceiul \n s#rb#toare. Zamolxe a fost
\nlocuit de Pruncul Sf@nt, Unsul sau Lerul
lui Dumnezeu. Al]i filologi afirm# c# primii
cre[tini au preluat aceast# c@ntare (,,lerui
ler”- forma arhaic# a cuv@ntului ,,Aliluia”,
provenit din ebraicul ,,Haleluiahve”-
,,L#udat fie Dumnezeu”) din cultul iudaic,
\n special, \n r@nduiala Botezului. Acest
refren face astfel leg#tura \ntre obiceiul
colindului [i botezul catehumenilor, care
se f#cea la marile s#rb#tori, \nt@i de Florii,
de Pa[ti, de Pogor@rea Sf@ntului Duh,
iar apoi de Cr#ciun [i de Boboteaz#. Se
[tie c# cel ce urma s# se boteze era
condus p@n# la biseric# [i apoi acas# \n
c@nt#ri de laud#, iar \n anul urm#tor,
pentru a-[i aminti de momentul botezului,
era din nou colindat.
Primele colinde cu \nc#rc#tur# cre[-
tin#, ap#rute sub atenta supraveghere
a Bisericii, s-au c@ntat la Pa[ti [i abia
mai t@rziu de Cr#ciun. Refrenurile ,,Florile
dalbe” [i ,,Flori de m#r” nu fac dec@t s#
\nt#reasc# afirma]ia. Sigur, de regul#,
pomii \nfloresc \n perioada pascal#. Mai
mult, nu trebuie uitat faptul c# str#mo[ii
no[tri \mpodobeau, la Cr#ciun, m#rul [i
nu bradul. M#rul apare \ntotdeauna ca
alternativ# a bradului \n rolul de arbore
cosmic. \n plus, m#rul este cel care face
leg#tura \ntre p#catul str#mo[esc [i
R#stignirea M@ntuitorului; tradi]ia
popular# sus]ine c# M@ntuitorul ar fi fost
r#stignit pe o cruce din lemn de m#r. De
aici [i teologia Mor]ii [i \nvierii M@ntuito-
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
rului \n mesajul colindelor de Cr#ciun.
Cuv@ntul ,,colind#” vine din ,,calendele
” romane, \n latina popular#,,colende” era
prima zi a lunii la romani. Calendele din
ianuarie, deci de la \nceputul anului , se
serbau cu c@nt#ri, cu ur#ri [i petreceri,
pe care cre[tinii din Dacia nu le-au putut
\nl#tura, ci le-au adoptat [i le-au dat o
hain# cre[tin#. A[a au ap#rut ,,colindele”
cre[tine, ca semn al bucuriei pentru
marile s#rb#tori ale Na[terii [i Botezului
Domnului.
_n versuri de mare sensibilitate sufle-
teasc# [i noble]e artistic#, \n graiul specific
fiec#rei zone geografice a ]#rii, colindele
noastre prezint# mai cu seam# Na[terea
Domnului, venirea magilor, apari]ia stelei
pe cer, bucuria \ngerilor sau fuga \n
Egipt. Exist# [i colinde \n care apar [i
idei dogmatice \n leg#tur# cu patimile,
moartea [i \nvierea Domnului, dar [i
interesante viziuni despre Rai, Iad sau
ziua judec#]ii de apoi.
_n cea mai mare parte a colindelor se
observ# o tendin]# de a-L face pe
Pruncul Sf@nt al nostru, al rom@nilor, o
tendin]# de rom@nizare, sau localizare a
istorisirilor biblice. _n unele colinde , ac]iu-
nea se petrece la noi, \nc@t Sf@nta
Fecioar# \[i caut# un loc \n care s# nasc#
,,l@ng# Mure[, l@ng# Tisa”. \n alte colin-
de, versificatorul anonim spunea: ,,Sf@nt#
Maica lui Iisus/ R#t#ce[te-n jos [i-n sus
/ Pe c@mpia unui r@u / Printre holdele
de gr@u / Caut# loc s# hodineasc# / [i
pe Pruncul Sf@nt s#-L nasc#.”
Iar c@nd este pus# \n situa]ia de a-[i
salva Pruncul de urgia lui Irod, ei se
refugiaz# \n Carpa]i, ,,drept \n mun]i, la
mun]i c#run]i”; rom@nul \i prime[te \n casa
sa , unde aprinde focul, \i osp#teaz# [i
\i odihne[te. Iar p#storii care I se-nchin#
sunt, la fel ca \n ,,Miori]a”numai trei.
_n unele colinde, ca [i \n ,,Plugu[orul”
de la Anul Nou, este prezent b#dica
Traian, o dovad# \n plus c# aceste crea]ii
folclorice-religioase au ap#rut
cur@nd dup# colonizarea Daciei
de c#tre \mp#ratul roman
cuceritor.
_n imagina]ia popular#, le-
gendarul nostru domn [tefan
cel Mare [i Sf@nt se \nchin#
Pruncului n#scut \n ieslea din
Betleem: ,,Atunci [tefan,/Domn
cel Sf@nt, /Despre Pruncul
auzind /El pe dat# a plecat / [i
cu to]i I s-a-nchinat.”
Magii de la R#s#rit sunt prezen]i, mai
ales \n Transilvania, ca ni[te ,,crai”, deci
ca ni[te conduc#tori medievali, veni]i s#
fac# un act de supunere fa]# de
,,\mp#rat”, pe care \l consider# cu mult
superior lor. Copiii rom@nilor \l poart# pe
Pruncul Iisus \n sufletele lor neprih#nite,
pe la ferestre sau \n casele credicio[ilor,
de multe ori \mbr#ca]i \n costume de
ciobani, amintind de p#storii din preajma
Betleemului care I s-au \nchinat.
Colind#torii \i \nchipuie pe \ngerii care
au vestit Na[terea Domnului. Ei poart#
diferite denumiri: ceat# de feciori(\n
Transilvania), ceat# de juni (\n ]inutul
Sibiu-F#g#ra[), butea feciorilor sau a
junilor (\n ]inutul dintre Olt [i T@rnave),
beze (\n C@mpia Transilvaniei [i N#-
s#ud), duba[i (\n Hunedoara vestic# [i
]inutul H#lmagiu-Beiu[), zoritori (\n ]ara
B@rsei), c#lu[eri (\n zona dintre Sibiu [i
Strei), pi]#r#i (\n Banat [i prin unele p#r]i
din Ardeal), etc. Fiecare colind#tor este
un predicator, un apostol, un mag. ei
c@nt# \nv#]#tura de credin]# ortodox#,
adev#rat#, ne[tirbit#, netrunchiat#,
\nv#]at# de la preo]i [i dasc#li.
Colindele se caracterizeaz# prin
duio[ia [i simplitatea versului, care curge
cursiv pe linia melodic#, exprim@nd o
mare bog#]ie de idei, \ntr-o form# artistic#
des#v@r[it#, \n care figurile de stil, cum
ar fi compara]iile, epitetele [i mai ales
diminutivele se \mpletesc armonios. Prin
simplitatea [i cur#]ia lor, colindele au
constituit o redut# \n calea celor care
\ncercau, pe diverse c#i, s# rup# unitatea
de credin]#, precum [i cea na]ional# a
poporului nostru. Or, \n ele respir#
puternic duhul cre[tin de unitate [i se
p#streaz# ceva din fr#gezimea cre[ti-
nismului primar. Colindele sunt un liant
\ntre genera]ii, asigur@nd continuitatea [i
comuniunea. Colinda presupune comu-
niune d#ruitoare, at@t colind#torul, c@t [i
gazda av@nd ceva de d#ruit. Colind#torul
\l aduce pe Hristos [i, \mpreun# cu El,
toate binecuv@nt#rile \n casa colin-
dat#.Gazda \ntoarce colind#torului, din
cele primite de la Dumnezeu, daruri
simbolice, expresii ale unor binecuv@nt#ri
pe care le ofer#: mere – simbol al
dragostei, dar [i al ve[niciei, nuci –
expresie a fertilit#]ii [i col#cei spre
pomenirea celor adormi]i, ca unii care
fac parte integrant# din via]a Bisericii.
A[adar, colindele p#streaz# nealterat
duhul cre[tin, \nve[nicindu-l [i, totodat#,
\nlesnesc leg#tura cu Dumnezeu [i
\ntreolalt#.
De sute de ani, copii [i tineri au vestit
Na[terea Domnului \n casele \nainta[ilor
no[tri, \n satele rom@ne[ti at@t de
prospere [i pline de via]# alt#dat#, sate
care ne-au p#strat limba [i credin]a, \n
care au ap#rut [i s-au p#strat colindele.
Acum, c@nd ne apropiem de cea mai
sf@nt# [i tainic# noapte din an, c@nd
g@ndurile zboar# la anii copil#riei, s#
\ncerc#m s# p#str#m [i aici, \n mediul
or#[enesc \n care tr#im, minunatele
tradi]ii ale colindelor rom@ne[ti, dar s#
nu ne limit#m doar la partea folcloric# a
acestui praznic, ci s# \ncerc#m – a[a
cum au f#cut [i \nainta[ii no[tri – s#
punem accentul pe preg#tirea spiritual#,
absolut necesar# pentru primirea
Pruncului Sf@nt: post, rug#ciune,
spovedanie, \mp#rt#[anie, d#ruire de
sine.
De 2000 de ani , preo]ii – al#turi de
credincio[ii lor – pream#resc [i-L vor
pream#ri mereu pe Dumnezeu-Tat#l [i
pe Fiul Cel \ntrupat din Sf@nta Fecioar#
Maria. Conduc#tori de state [i de
popoare se str#duiesc mereu s# aduc#
pace pe p#m@nt. Dac# ,,pream#rirea lui
Dumnezeu” [i ,,pacea pe p#m@nt” sunt
–\ntr-un fel – numai atribu]iile unora ,
atunci cu siguran]#, c# cel#lalt \ndemn
al \ngerilor - ,,\ntre oameni bun#voire” –
ni se adreseaz# [i nou#. Cr#ciunul este
darul lui Dumnezeu pentru noi to]i, pentru
lumea \ntreag# – copii, tineri [i b#tr@ni ,
boga]i [i s#raci, drep]i [i p#c#to[i, \nv#]a]i
[i ne\nv#]a]i, pentru cei bolnavi, p#r#si]i
sau al]i suferizi care au nevoie de al
nostru ajutor.
Ni se cere ca m#car acum ,,de
Cr#ciun s# fim mai buni”, s# \ncerc#m
s# aducem \n case [i comunit#]i iubirea
pe care a adus-o M@ntuitorul Hristos [i
corolarul acesteia, iertarea. S# \ncerc#m
s# \nl#tur#m micile ne\n]elegeri [i invidii
dintre noi, iar \n locul lor s# a[ez#m
bucuria, dragostea [i armonia. Doar a[a
vom putea fi \mplinitori, prin via]a [i
faptele noastre, urarea colind#torilor:
”Na[terea lui Hristos / S# ne fie de folos!”
Pr. Ciprian CATAN~

Lecturile unui pensionar

Continuarea din num#rul trecut
{i chiar din start se consemneaz# fr#]ia
informa]ional# americano-israelian#, dup#
ce “Unchiul Sam” accord# ajutor eco-
nomic [i militar, vital noului stat. _nt@lnirea
dintre [efii celor dou# servicii secrete nu
a fost consemnat# \n niciun document
(scris) dar prevederile ei se respect# cu
sfin]enie [i azi! Mossad [i CIA au fiecare
c@te un reprezentant \n ambasadele de
la Washington respective Tel-Aviv.
Lucrarea lui Te[u Solomovici ofer# nu-
meroase informa]ii cu privire la acutizarea
– [i cronicizarea – conflictului israeliano-
arab, f#c@nd preciz#ri care \l surprind pe
cititorul nefamiliarizat cu situa]ia de pe
teren. Astfel, el men]ioneaz# c# extre-
mi[tii evrei au \ncercat deseori s# arunce
\n aer cele dou# simboluri islamice,
moscheileAl-Aqsa [i Omar, locuri sfinte
ale religiei arabe. De fapt, conflictul dintre
evrei [i arabi nu este un r#zboi religios
ci unul teritorial, de[i extremi[tii ambelor
tabere doresc s#-i dea conota]ii sfinte,
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901 ne s-a cuplat cu “intoxicarea” nem]ilor:
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901 iminenta agresiune aliat# nu \n Norman-
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901 dia (cum s-a [i \nt@mplat) ci \n Balcani [i
pentru a implica \ntr-o miciliul la fel – Buenos estul Mediteranei. Iar la 23 august 1944,
“Mossad. Shin-Bet. Aman”
\ncle[tare militar# am- Istoria serviciilor secrete Israeliene - Te[u Solomovici, Bucure[ti, Editura Te[u, 2000 Aires, familie cu 4 120 de bombardiere americane au
bele popoare. Din copii, pa[aport al m#cinat trupele generalului Gerstenberg,
p#cate, afirm# autorul, este vorba des- terorismul palestinian, arab. Se poate Crucii Ro[ii Interna]ionale. Cu toate facilit@nd \naintarea ru[ilor spre Bucure[ti.
pre o tragedie, un conflict \ntre o drep- afirma c#, de[i cele mai bune din lume acestea, Mossad l-a descoperit [i a urmat _n compensa]ie, Antonescu a dejucat
tate [i alta, \ntre dou# revendic#ri la fel (infiltr@nd spioni pe l@ng# OEP, o ac]iune minu]ios planificat# [i desf#- soma]ia germanilor [i a refuzat s#-i
de conving#toare. Iar fanatismul va guvernele din Siria, Irak sau Egipt), [urat#, la care a luat parte [i Ezra Eset, predea pe evreii para[uta]i \n Rom@nia.
disp#rea abia c@nd amble na]iuni vor serviciile secrete din Israel sunt un evreu n#scut \n Rom@nia. Au p#truns _ntr-un alt capitol al c#r]ii autorul deta-
\n]elege c#, niciodat#, cealalt# nu va neputincioase \n anihilarea extremi[tilor \n casa acestuia din capitala Argentinei, liaz# planul secret de a-l asasina pe
pleca de acolo! propriului popor. l-au arestat, l-au anesteziat [i l-au regale Iordaniei [i de a \mp#r]i aceast#
Ca argument, autorul men]ioneaz# _n continuare, Te[u Solomovici deta- transportat clandestine \n Israel, \n 1960. ]ar# \ntre Israel, Arabia Saudit# [i Irak,
asasinarea premierului israelian Itzak liaz# unele din succesele ob]inute de Aici a fost judecat, condamnat la moarte \n 1950. Spre norocul comploti[tilor \ns#,
Rabin de c#tre Igal Amir. Dup# ce l-a Mossad. _n ordine chronologic#, se im- [i executat, dup# doi ani, cenu[a lui fiind planul a e[uat iar ulterior Iordania [i
\mpu[cat pe acesta, evreul Igal Amir, pune r#pirea cunoscutului criminal de aruncat# deasupra Mediteranei de c#tre Egiptul au stabilit raporturi pa[nice cu
cu z@mbetul pe buze, s-a l#sat prins r#zboi Adolf Eichman, implicat direct \n Isser Harel, conduc#torul de atunci al evreii, de[i aceste dou# state arabe
de poli]ie. Era reac]ia extremismului aplicarea “solu]iei finale”, vinovat a[adar Mossad-ului. fuseser# vizate [i ele de complotul
evreiesc \mpotriva ra]iunii propriului de exterminarea a milioane de evrei Un alt moment inedit a constat \n pa- Iraelian. Husein \nsu[i a domnit zeci de
premier. Care semnase tratatul de pace europeni. Evadat din lag#rul de prizonieri ra[utarea a 32 de agen]i evrei \n Rom@- ani, fiind “cel mai norocos suveran din
cu palestinienii, de la Oslo!!! A[a c# \n care \l b#gaser# americanii, Eichman nia (\n 1943), pentru a sprijini evadarea istorie, rezist@nd la numeroase atentate,
terorismul evreiesc, invizibil, este mai [i-a luat o identitate nou#: opera]ie esthe- aviatorilor americani [i englezi lua]i r#zboaie [i ma[ina]iuni politice”.
greu de controlat, de ]inut \n fr@u, dec@t tic#, nume nou – Ricardo Clement, do- prizonieri de c#tre hitleri[ti. Aceast# ac]iu- Va urma Marian PIRNEA

_n baza Dispozi]iei nr. 1578 din
Gazeta deB~ILE{TI
68 alin. 1 al HCL nr. 118/2016, to]i
Nr. 12
decembrie 2017 3
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456

02.11.2017 a Primarului Municipiului
B#ile[ti [i \n baza Dispozi]iilor art. 39
alin. 1 [i art. 40 din Legea 215/2001 a
Administra]iei Publice Locale republicat#,
\n temeiul art. 68 [i art. 115 alin. 1 lit.a
din aceea[i lege, ale[ii urbei [i-au dat
\nt@lnire pe data de 29.11.2017, ora 8.00
pentru [edin]a ordinar# a CL pe luna lui
Decembrie, la care au fost prezen]i 16
consilieri din num#rul total de 17
consilieri, un consilier demisionat.
Doamna secretar a declarat deschise
lucr#rile, a supus spre aprobare proce-
sul-verbal al [edin]ei, a ar#tat c# este
statutar constituit# [i a dat cuv@ntul
domnului pre[edinte de [edin]#, s# preia
fr@iele, acesta adres@ndu-i dlui. Primar
Costel Pistri]u rug#mintea de a prezenta
ordinea de zi conform dispozi]iei de
convocare a [edin]ei \nregistrat# sub nr.
1481/2017. Dup# lecturarea acesteia,
dl viceprimar a prezentat ordinea de zi
a [edin]ei [i a dat cuv@ntul pre[edintelui
de [edin]#. Prelu@ndu-[i prerogativele,
dl. M. Pistri]u a supus spre aprobare
ordinea de zi, aceasta ob]in@nd sufragiile
tuturor consilierilor locali prezen]i.
_n ceea ce prive[te primele dou#
puncte de pe Ordinea de zi a [edin]ei
de consiliu, Proiectul de hot#r@re prin
care se aprob# Regulamentul de
organizare [i func]ionare a sistemului de
administrare al parc#rilor publice din
municipiul B#ile[ti, respectiv Proiectul de
hot#r@re prin care se completeaz# art.
consilierii prezen]i au fost de acord,
vot@ndu-se \n unanimitate, f#r# discu]ii
adiacente asupra acestora.
La punctul 3 de pe ordinea de zi
referitor la Proiectul de hot#r@re prin care
se aprob# rectificarea bugetului local, dna.
Mo]#]#eanu Violeta a men]ionat c# prin
adresa nr. 34511/29.11.2017 a Direc]iei
Generale a Finan]elor Publice Craiova,
cheltuielile materiale la unit#]ile de
\nv#]#m@nt nu vor mai fi prinse \n buget.
Dl. Gliba a spus c#, dup# ce a urm#rit la
televizor, la [tiri, nici primarii din Gorj nu
au aloca]i bani pentru cheltuieli materiale
la unit#]ile de \nv#]#m@nt. Domnul
primar precizeaz# c# la [edin]a de
comisii erau 250 mii lei, iar \n urma
adresei de la Finan]ele Publice este
nevoie s# distribuim la \nv#]#m@nt banii
ce erau ai no[tri, \ntreb@nd retoric dac#
are cineva curajul s# \ntrebe de ce s-au
luat ace[ti bani. Dar tot d@nsul a mai
lini[tit apele spun@nd c# vom fi chibzui]i [i
vom trece peste aceast# perioad#.
_n urm#toarea etap# a [edin]ei \n care
s-au citit urm#toarele 11 puncte de pe
ordinea de zi a [edin]ei, a fost lini[te,
proiectele de hot#r@re vot@ndu-se \n
unanimitate: Proiect de hot#r@re prin
care se aprob# caietul de sarcini privind
introducerea sistemelor modern de plat#
\n cadrul Prim#riei Municipiului B#ile[ti
prin Sistemul Na]ional Electronic de
Plat# On-Line; Proiectul de hot#r@re prin
care se aprob# impozitele [i taxele locale
{edin]a de consiliu
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456
pe anul 2018; Proiectul de hot#r@re prin anul [colar 2018-2019, dl. consilier Referitor la Proiectul de hot#r@re prin
care se aprob# procedura de acordare Surcel Marius-Octavian a intervenit cu care se ia act de demisia unui consilier
a \nlesnirilor la plat#, pentru persoanele precizarea c# \n adresa trimis# de ISJ local, domnul Toan# Valentin, au fost
fizice [i juridice ce au calitatea de Dolj, la pozi]ia 2, Gr#dini]a nr 7 este discu]ii deoarece \n adresa f#cut# c#tre
contribuabili la bugetul local al Munici- trecut eronat program normal \n realitate primar nu s-a precizat din ce func]ie \[i
piului B#ile[ti; Proiectul de hot#r@re prin aceasta av@nd program prelungit. d# demisia. Domnul primar a subliniat
care se aprob# Planul de ocupare a _n ceea ce prive[te Proiectul de ho- faptul c# demisia nu se aprob# ci se ia
func]iilor publice pe anul 2018; Proiectul t#r@re prin care se aprob# modificarea act de aceasta.
de hot#r@re prin care se aprob# acor- structurii organizatorice [i organigrama Urm#torul punct a fost Proiectul de
darea unui ajutor financiar veteranilor de Spitalului Municipal Prof. Dr. Irinel hot#r@re privind validarea alegerii \n
r#zboi; Proiectul de hot#r@re prin care Popescu B#ile[ti; Proiectul de hot#r@re func]ia de consilier local a domnului
se aprob# Regulamentul privind stabi- prin care se interzice p#[unatul ani- Duinea Marius-Claudiu, la care domnul
lirea unor forme de sprijin financiar de la malelor domestice pe terenuri Agricole viitor consilier a depus jur#m@ntul [i a
bugetul local, pentru unit#]ile de cult \n perioada 06.12.2017-25.04.2018; fost validat mandatul prin procesul verbal
apar]in@nd cultelor religioase din Rom@- Proiectul de hot#r@re prin care se aprob# de validare al comisiei.
nia; Proiectul de hot#r@re prin care se repartizarea unei locuin]e din fondul Ultimul Proiect de hot#r@re a ordini
aprob# cuantumul cotiza]iei anuale da- locativ al Municipiului B#ile[ti; Proiectul de zi, prin care se aprob# componen]a
torate de municipiul B#ile[ti ca membru de hot#r@re prin care se aprob# comisiei pentru programe de dezvoltare
al Asocia]iei Municiipilor din Rom@nia; rectificarea bugetului local la SC PAZA economico-sociale, buget-finan]e,
Proiectul de hot#r@re prin care se apro- CLB SRL B#ile[ti; Proiectul de hot#r@re administrarea domeniului public [i privat
b# bugetul Serviciului public de salubri- prin care se aprob# raportul comisiei de al municipiului, servicii [i comer] [i
zare [i spa]ii verzi pe anul 2017 [I Proiec- evaluare [i selec]ionare a ofertelor agricultur# a fost votat \n unanimitate
tul de hot#r@re prin care se desemneaz# depuse pentru acordarea subven]iilor de de c#tre cei prezen]i.
un reprezentant al Consiliului Local al la bugetul local asocial]iilor [i funda]iilor; _n \ncheiere, domnul primar Costel
Municipiului B#ile[ti s# semneze pro- Proiectul de hot#r@re prin care se aprob# Pistri]u a f#cut o invita]ie tuturor
cesul verbal de predare-primire a bunu- modificarea [i completarea domeniului consilierilor s# participe la festivit#]ile din
rilor apar]in@nd insitu]iei c#tre {coala public al Municipiului B#ile[ti [i Proiectul luna decembrie organizate de Prim#rie
Gimnazial# nr.1 B#ile[ti. de hot#r@re prin care se aprob# comple- [i Casa de Cultur# Amza Pellea \n
La punctul 13 \n care a fost supus tarea domeniului public al Municipiului Municipiul B#ile[ti cu prilejul S#rb#torilor
spre aprobare Proiectul de hot#r@re prin B#ile[ti, nu au fost obiec]ii iar consilierii de Iarn#.
care se men]ine re]eaua [colar# pentru au votat \n unanimitate. Marian MILOVAN

Unde este Hristos de Cr#ciun?
_n ciuda aparen]elor, Hristos Se na[te
[i ast#zi \ntr-o lume \n mare parte la fel
de indiferent# fa]# de El ca [i cea a
Israelului de acum 2000 [i ceva de ani.
Na[terea Sa las# inimile celor mai mul]i
oameni de pe fa]a p#m@ntului, ba chiar
a multora dintre cei boteza]i [i \mbiserici]i,
mai reci dec@t pe[tera care L-a g#zduit.
Dac# \ncerc#m o privire mai profund#,
vom observa c# cei mai mul]i dintre noi
([i nu vorbesc acum de copii) nu-L a[tep-
t#m pe Hristos. Am a[teptat [i a[tept#m
“Cr#ciunul”, dar nu pe Hristos! Am
a[teptat zilele libere, veselia specific#,
voluptatea cump#r#turilor, masa bogat#,
cadourile, atmosfera “feeric#”, prilejurile
de a petrece, de a ne distra... Am a[teptat
Cr#ciunul ca s# ne bucur#m mai cur@nd
f#r# Hristos, dar \n ziua... lui Hristos. I-am
r#pit, I-am confiscat Darul, L-am ucis ca
s# ne folosim lini[tit, liberi [i dup# pofta
noastr# de acest Dar. A[a cum, de altfel,
facem cu lumea \ntreag#, de El creat#,
pe care o credem a noastr#, cu vie]ile
noastre, de El d#ruite [i de El r#scum-
p#rate cu scump S@ngele S#u, pe care
iar#[i le tr#im... pentru noi [i ca [i cum
noi am fi st#p@nii, iar nu Dumnezeu...
Unde este Hristos \n toat# zarva
petrecerilor [i a meselor festive de acum?
Unde e Hristos \n mul]imea programelor
TV murdare, la care to]i privesc obligatoriu
[i “cu religiozitate”, a emisiunilor cu
acelea[i muzici lume[ti [i dr#ce[ti, cu
acelea[i discu]ii stupide, cu acela[i strat
gros de sclipici al superficialit#]ii [i
trivialit#]ii, cu acelea[i glume proaste [i
cu acelea[i h#h#ieli grosolane, cu aceia[i
nuri femeie[ti expu[i neru[inat ca [i \n
toate celelalte zile ale anului, dar... acum
[i mai [i c#... deh, “e s#rb#toare”...
Dar [i pentru noi, mul]i dintre cei cre-
dincio[i, s# recunoa[tem c# este la fel...
Nu [tim s# ne bucur#m cre[tine[te, nu
mai [tim s# pr#znuim duhovnice[te, de
aceea [i noi, dup# ce ne \mplinim “r@n-
duiala” prezen]ei la Sf@nta Liturghie [i
eventual ne cuminec#m (\mp#rt#[im)...
adesea petrecem la fel ca [i “lumea”, ne
bucur#m cu aceea[i bucurie goal#, g#u-
noasa, necurata... ne bucur#m f#r# Hristos!
El ne r#m@ne simpla referin]a teoretic#,
conven]ie. “{tim” c# e Na[terea Lui... dar
tr#im ca [i cum asta n-are nicio leg#tur#
cu concretul vie]ii noastre [i nu schimb# cu
aproape nimic modul \n care tr#im, g@ndim,
ne bucur#m... Hristos nu e
nici pentru noi AICI, prezent,
viu, \n inimile noastre [i \n
con[tiin]ele noastre; sau dac#
L-am sim]it cumva, \l facem
c@t mai repede uitat printre
sarmale, cozonaci, flec#reli,
bancuri, c@ntece lume[ti, filme
[i show-uri distractive... “D~
MUZICA MAI TARE!”...
Hristos Se na[te tot singur, umil [i
neb#gat \n seam#. Prea pu]ini magi [i
p#stori \l mai cauta acum. {i prea mul]i
acoperim, ascundem, facem uitat# Na[te-
rea Sa cu multe zgomote, cu mult#
vorb#rie [i multe lumini]e artificiale, cu
sclipici, cu becule]e [i cu fast orbitor. C#
nu cumva s# auzim chemarea Lui... Vrem
s# ne bucur#m, vrem s# avem neap#rat
un Cr#ciun fericit, dar... ca s# ne putem
bucura, ca s# putem fi “ferici]i”... e
neap#rat nevoie s# ne debaras#m de
Hristos, ca g@ndul la El s# nu stea cumva
\n calea “bucuriei” noastre. Pe bun#
dreptate spunea acum 2000 de ani Sf.
Apospol [i Evanghelist Ioan: “_n lume era
[i lumea printr-\nsul s-a f#cut, dar lumea
nu L-a cunoscut. Intru ale Sale a venit,
dar ai S#i nu L-au primit” (Ioan 1:10)
{i ast#zi Maica Fecioara cu greu
g#se[te inima \n care s# poat# s#l#[lui
cur#]ia ei, cum nici atunci nu a aflat unde
s# poposeasc# spre a na[te pe Iisus.
Cine oare o mai urmeaz# ast#zi \n
smerenie, \n cur#]ie feciorelnic#, \n
ascultare, \n dragoste pe N#sc#toarea
de Dumnezeu? Ce suflet mai este
preg#tit [i azi s#-L nasc# \n sine pe
Dumnezeu, s#-L primeasc# \n casa
proprie?
Dumnezeul ce ni S-a n#scut ast#zi a
venit \n lume nu ca s# avem ce s#
celebr#m formal [i simbolic, nici ca s# ne
dea pretext de euforii consumiste, ci
pentru nimic mai pu]in dec@t ca s# se
fac# Fratele nostru! Hristos a venit \n lume
nu doar ca s# ne m@ntuiasc#, ci ca s# ne
fac# fra]ii Lui, ca s# ne altoiasc# pe
trunchiul S#u [i s# ne d#ruiasc# Via]#
din Via]a Tat#lui. Via]# dumnezeiasc#
adev#rat#, nu poezie! Via]# dumnezieas-
c# adev#rat#, nu teorie! Via]# dumne-
zeiasc# adev#rat#, nu logoree!
Hristos S-a n#scut ca noi s# nu mai
tr#im satanei, lumii [i nou# \n[ine, s# nu
mai slujim Nimicului, ci ca s# ne na[tem
[i noi efectiv [i sim]it, \n taina Duhului, ca
fii ai Tat#lui. Scopul \ntrup#rii Lui suntem
noi, este na[terea noastr# din nou, pentru
\mp#r#]ia ve[nic#, prin baia poc#in]ei!
Aceasta este Taina “cea din veac
ascuns#” [i aceasta este “vestea
minunat#” ce ni s-au \mp#rt#[it acum
direct din Cer, de \nsu[i Fiul! Dar cine le
mai [tie [i le mai crede ast#zi, cine le
dore[te, cine le prime[te? Cine \i deschide
[i lui Hristos poarta inimii de Cr#ciun? El
este Colind#torul Care, precum \n
c@ntecul sf@[ietor al lui Tudor Gheorghe,
\nl#crimat, pl#p@nd [i tremur@nd de frig
“st# la poart# [i nu zice nimica”, a[tept@nd
ca cineva s#-I \n]eleag# Vestea Sa cea
ne-lumeasc#... [i s#-i deschid# spre a
cina \mpreun# cu El, \n taina inimii! Vom
fi noi aceia?
Pr. Marius-Georgel COLI}~
Parohia B@rca

Atelierul lui Mo[ Cr#ciun

afi[e, pe care le-am expus prin [coal#, dou# educatoare (Ghi]ulescu Dorina [i
In memoriam Amza Pellea (7 apr. 1931-12 dec. 1983)

Nea M~RIN, M~RIA-SA

Ideea nu-mi apar]ine. Am citit c# po-
vestea lui Mo[ Cr#ciun [i a spiridu[ilor
s#i dateaz# de prin secolul al III-lea. Cu
ini]iativa, \ns#, m# pot l#uda. Mai [ti]i
povestea din num#rul trecut, cea despre
dou# ore \n folosul altora? N-am vrut s#
r#m@n# doar o poveste frumoas#, a[a
c# am trecut la fapte.
_n cazul de fa]#, proiectul s-a desf#-
[urat timp de trei zile (7, 12 [i 14 decem-
brie), c@te dou# ore, \n sala clasei a III-
a B, de la [coala Gimnazial# ”Amza
Pellea”. Cu c@teva zile \nainte, am f#cut
am cump#rat materiale [i am \mp#r]it
doritorilor h@rtiile cu acordul de parti-
cipare care urma s# fie semnat de
p#rin]i. Am invitat [i educatoarele,
\nv#]#torii [i profesorii din [coal#.
{ti]i, eu chiar cred \n voluntariat.
Activit#]ile astea din timpul liber dez-
volt# anumite abilit#]i ale copiilor, care
\nva]# s#-[i foloseasc# talentul [i \[i dez-
volt# creativitatea. _nva]# s# comunice,
s#-[i exprime p#rerile sau ideile liber,
f#r# constr@ngerea notei pe care ar
primi-o la ora de curs. Mai trebuie s#
lu#m \n seam# [i cre[terea stimei de
sine [i a \ncrederii \n for]ele proprii, sen-
timentul pe care ]i-l d# apartenen]a la
un grup [i m@ndria de a ajuta, de a
\ndruma colegi mai mici dec@t tine.
Au participat, \n cele trei zile, peste
40 de pre[colari [i elevi. Ne-au ajutat
Rotaru Loredana), o profesoar# (Pro-
dana M#d#lina) [i o \nv#]#toare (D#nil#
Cristina). A venit s# ne vad# [i s# ne
ureze spor la lucru [i domnul director,
Cristian V#duva. Am confec]ionat orna-
mente pentru brad [i peste 100 de feli-
cit#ri, pe care le-am trimis prin po[t# celor
dragi. _mi amintesc cu pl#cere ner#bdarea
cu care a[teptam po[ta[ul \n preajma
s#rb#torilor [i bucuria cu care deschideam
fiecare plic, dar [i cum \n[iram felicit#rile
\n bibliotec#, \n fa]a c#r]ilor, ca la expozi]ie.
Vreau s# simt# [i al]ii ce sim]eam eu!
Ve]i g#si, poate, o felicitare \n cutia
po[tal#. Poate c# va fi de la noi. Nu
uita]i c# am lucrat la ea cu mare drag [i
am lipit acolo globuri, br#du]i, stelu]e,
fulgi... [i un pic de suflet.
S#rb#tori \n tihn#, dragilor!
Lelia MITROI
Primul ]#ran cu stof# de boier [i s@nge de domnitor din neamul oltenilor!
Pl#m#dit din aceeasi piatr# din care a fost sculptat Decebal pe ”Column#”,
a fost unul din ”Haiducii” r#zvr#ti]i, care [i-a ostoit ”Setea” de dreptate \n ”R#scoala”.
A condus armata rom@n# \n ”R#zboiul de Independen]#” purtat ”Pentru Patrie”,
dar [i ancheta unui ”Accident” de circula]ie. {i-a purtat cu demnitate ”Os@nda”,
dar [i-a luat ”Revan[a” \n ”_mpu[c#turi sub clar de lun#”.
Parc# \n ciuda mor]ii, de[i ”Atunci i-am condamnat pe to]i la moarte”, devine
Dumitru, cel care moare mai u[or pentru c# mai are doar un ochi de \nchis, \n
”Nemuritorii”.
Asemeni lui Mihai P#tra[cu, curajosul Ban al Olteniei, intrat \n istorie drept
”Mihai Viteazul”, veni din Craiova la Bucure[ti, pentru a deveni unul dintre
domnitorii scenei teatrale rom@ne[ti.
Amza de la Na]ional, \l face erou interna]ional pe Nea M#rin, nea M#rin de
la B#ile[ti. Iar pe noi to]i – miliardari... Miliardari \n z@mbete.
Cum s# nu fii m@ndru c# e[ti oltean, mai ales ”Oltean de la B#ile[ti”. (Cum
sun# asta \n francez# – Oltean de la B#ile[ti? Ca un titlu nobiliar, nu?)
Amza Pellea, cel care ne aminte[te mereu s# fim m@ndri c# suntem olteni,
nea M#rin, M#ria-sa, nea M#rin, m@ndria noastr#! Daniel Marian CIUC~
4 Nr. 12
decembrie 201 GazetadeB~ILE{TI

PLUGUS
, OR 2018
Aho, aho, concet#]eni,
Respectabili b#ile[teni,
B#ile[teni din tat#-n fiu,
Sau stabili]i mai t@rziu,
Din sate apropiate,
Sau altele dep#rtate,
Din ora[e sau comune,
Ce-au reu[it s# se-adune,
Aici s# se stabileasc#,
B#ile[teni s# se numeasc#
{i s# r#m@n# aici,
Angaja]i la munc#-n fabrici,
Care-apoi au fost v@ndute
Pe sume necunoscute,
Biete ruine acum,
Pe al tranzi]iei drum,
Iar B#ile[tiul s-a umplut,
Ca niciodat#-n trecut,
Deodat# de [omeri,
Care se visau prosperi,
Iar mul]i au plecat din ]ar#,
S# munceasc# pe afar#,
De B#ile[ti \nstr#ina]i,
De cas#, p#rin]i sau fra]i,
De prieteni, na[i [i fini,
B#ga]i slugi pe la str#ini,
{i care vin uneori,
Pe-acas# de s#rb#tori,
Cu durere-n suflete,
{i regrete-n cugete,
C# trebuie, de nevoi,
S# se duc# \napoi,
Cu mare triste]e, dac#
_n B#ile[ti n-au ce s# fac#,
To]i, de prin cur]i sau din
case,
La lucr#ri trebuincioase,
De pe str#zi, din magazine,
Din pie]ele arhipline,
Opri]i dou# clipe zorul
{i citi]i-mi “Plugu[orul”
C# n-am plug [i zurg#l#i,
Nici cine s# strige “H#i!”
E “Plugu[or” de Gazet#,
C# n-am dec@t biciclet#,
N-am bici, boi [i nici tractor,
S# trag# de el u[or...
Drag# cititorule,
Ascult#-mi ur#rile,
Dup# datini rom@ne[ti,
_n “Gazeta de B#ile[ti”,
C#ci de marea s#rb#toare,
De Anul Nou fiecare
Are parte de ur#ri
De bine, felicit#ri
{i de visuri \mplinite
{i de zile fericite,
C# fac pentru b#ile[teni,
Pentru politicieni,
Pentru marii demnitari
{i pentru parlamentari,
Primar [i viceprimar
{i orice func]ionar
{i consilieri locali
Ale[ii municipali
Ur#ri binevoitoare,
Uneori ustur#toare,
Erorile s# se-ndrepte,
Prin demersuri \n]elepte,
Cu deontologic crez,
Din inim# mai urez
Comisiei de Cultur#
Ac]iuni de anvergur#
{i-n]eleapt# implicare
Pentru Marea S#rb#toare
De Centenarul Unirii
Dar [i al Re\ntregirii,
Le urez succes \n toate,
La Mul]i Ani, cu s#n#tate,
_n activitate – spor
{i-n familii – tuturor!
Aho, aho, dragi b#ile[teni Tot merg@nd pe Strada Mare,
{i iubi]i concet#]eni,
M@ine anul se-noie[te
Plugu[orul se porne[te,
Dar zurg#l#ii nu sun#
Dup# datina str#bun#,
Dar nici bice nu pocnesc,
Nu-i nici buhai rom@nesc,
C#ci \n scris eu fac urare
{i o iau de la intrare,
_ns# ar ie[i pe dos,
Fiindc# viile s-au scos,
Sau le-au distrus, verile,
Ciobanii cu oile,
Ani de zile nemuncite
{i de st#p@ni p#r#site...
Unde-au fost fabricile –
Se mai v#d ruinele –
I.C.P.-ul, I.P.T.-ul
S-au dus ca [i I.M.B.-ul,
Sunt azi ale nim#nui
{i le-a[ ura, dar n-am cui!!!
Gara-n lini[te deplin#
Este [i ea o ruin#? Doar amenzi, iar, \n rest, iau...
Cu doar un tren de persoane,
Cu dou# sau trei vagoane
{i-a disp#rut \n mister
{i ceasul “Paul Garnier”,
Precum [i gardul de fier...
Aho, aho, dragi b#ile[teni,
Onora]i concet#]eni,
Este, cu g@ndul curat,
La stadion de urat,
Unui \ntreprinz#tor,
_n activitate spor,
C# l-a f#cut, integral,
Dup# ani, func]ional,
Diaconescu, pe nume,
Ce, cu importante sume,
L-a f#cut omologat,
Azi, pentru campionat...
Urez echipei “Progresul”
S# cunosc# doar succesul,
Bine s# persevereze,
La anul s# promoveze
{i la fel ca [i la fotbal
{i echipele de handbal...
Numai meciuri c@[tigate,
La Mul]i Ani, cu s#n#tate!
Aho, aho, dragi cititori
{i dragi colaboratori,
_n peisajul b#ile[tean,
Mai sunt [i \n acest an
_nc# ni[te pere]i tri[ti –
Blocul de nefamili[ti
Care a fost alt#dat#
{i devastat “la bucat#”
{i a disp#rut a[a
Tot ce s-a putut fura,
De-i urez la o adic#,
Demolare grabnic#,
Chiar dac# nu e u[or
S# fie scos din decor!!!
Apoi, \n continuare,
Se cuvine o urare,
Evident legitim#,
Pornit# din inim#,
C#tre-ntregul personal
Ce lucreaz# \n Spital –
La medici [i asistente
Succese \n tratamente,
Interven]ii reu[ite,
Dar [i salarii m#rite,
S# nu mai acuze X
De mit# sau malpraxis
{i s# vegheze cu spor
S#n#tatea tuturor,
Respect \n comunitate –
La Mul]i Ani, cu s#n#tate!!!
Aho, aho, dragi cititori,
Urez [i la perceptori,
Ce ANAF le zice-acum
C@nd chiar nu se [tie cum
Vor fi legile fiscale
Pentru d#rile reale,
Fiindc# ei nimic nu dau,
Le urez, la colect#ri,
Ca [i la impozit#ri,
S# aib# numai succese,
F#r# amenzi \n excese,
S#n#tate [i mul]i bani,
La anul [i la mul]i ani!...
Urez acum, mai departe,
Celor care fac dreptate,
Adic# Justi]ia,
Lupt@nd cu corup]ia –
Domnilor judec#tori,
Avoca]i [i procurori,
Grefieri, executori, -
Hot#r@ri \ntemeiate,
Unanim necontestate,
_ntr-o dreapt# judecat#,
Nici de partea v#t#mat#
{i nici de cea reclamat#,
Chiar la afaceri veroase,
Cu m#rturii mincinoase
{i chiar la cei din elite,
Cu execut#ri silite –
Ur#ri cu sinceritate,
La Mul]i Ani, cu s#n#tate!
Aho, aho, dragi b#ile[teni
{i cinsti]i concet#]eni,
Acum, tot pe Strada Mare,
Din suflet c@te-o urare
Pentru-ai no[tri negustori,
Ca [i pentru v@nz#tori –
S# fie \n magazine
Mereu rafturile pline
{i pe zi, de multe ori,
Aflux de cump#r#tori!
{i c@t mai pu]ine d#ri,
La fel [i evalu#ri
Lunare [i anuale,
Dup# legile fiscale,
Impuse ca act legal
De guvernul actual...
Tuturor – v@nzare bun#,
Dup# datina str#bun#,
{i s# nu mai dea plocoane,
Mit# [i comisioane...
Oric#rui meseria[
Care mai e \n ora[.
Dar [i mai tr#ie[te, \nc#,
_i urez succes \n munc#:
Un cizmar [i trei croitori,
Electricieni, sudori,
Zidari, frizeri [i t@mplari,
Tinichigii [i dogari,
M#celari, frigotehni[ti,
La [oferi [i tractori[ti,
La to]i – petrecere bun#,
Dup# datina str#bun#
La na[i [i mo[i cu plocoane,
Cu curcani [i cu bidoane
De vin [i ]uic#, gr#tare
{i mul]ime de pahare,
S#n#to[i [i ferici]i
{i la mul]i ani s# tr#i]i!
{i acum fac o urare
Celor de la “Ap#” care
Ne-o asigur# curent#,
La robinet, permanent#,
Celor din “Salubritate”,
Ca tomberoanele toate,
Vechi, sparte [i peticite
{i cu s@rm# greu c@rpite,
Ce stau s#pt#m@ni \n strad#,
Dar nu vin nici s# le vad#,
Din ce cauz# nu [tim,
_ns# de pl#tit, pl#tim,
S# str@ng# c@]i mai mul]i bani,
“La anul [i la mul]i ani!!!”
Aho, aho, dragi b#ile[teni
{i stima]i concet#]eni,
Acum cred c# se cuvine
{i ni[te ur#ri de bine
Pentru to]i \nv#]#torii
{i pentru to]i profesorii,
{i pentru educatoare
{i cadrele-ajut#toare
La buna func]ionare –
S# le creasc# lefurile
Precum [i sporurile,
Frecven]# bun# la cursuri,
Succese mari la concursuri,
Rezultate cu ecou,
Dar [i un ministru nou;
S# fie om de cultur#,
Nu numai s# dea din gur#,
De [coal# \ndep#rtat,
Ignorant [i agramat!!!
Le urez elevilor,
De liceu [i tuturor –
Mai pu]ine medita]ii
{i m#riri de aloca]ii,
Iar la concursuri [colare
Medalii [i premii care
Pe p#rin]i s#-i mul]umeasc#
{i-ntru mul]i ani s# tr#iasc#!
Intelectualit#]ii
Din via]a comunit#]ii –
Ingineri, economi[ti,
Medici, dasc#li, farmaci[ti,
Informaticieni, juri[ti –
La Mul]i Ani cu s#n#tate,
_n respect [i demnitate!
Urez [i preo]ilor
{i enoria[ilor
Via]# bun# cre[tineasc#,
_n datina rom@neasc#!!!
{i o sincer# urare,
De s#rb#toarea cea mare,
_n Germania s# fie
Fericire, bucurie,
Tot prosperi [i s#n#to[i,
Buna Doamn# Irmgard Rosch
{i Jan Laz#r – b#ile[tean,
De intrarea-n noul an,
Ca-n datina str#mo[easc#,
_ntru mul]i ani s# tr#iasc#!!!
Aho, aho, dragi cititori
{i dragi colaboratori,
La ur#ri m#-ndeamn# g@ndul
Spre cei ce muncesc p#m@ntul,
C#-n anul care-a trecut
Recolte mari s-au f#cut,
Iar pentru cel care vine
Le urez numai de bine;
Pe c@mp tarlalele toate
S# dea bel[ug de bucate,
Vin de toate soiurile
S# produc# viile,
Fructe multe [i legume –
S# se duc# veste-n lume
{i s# nu mai import#m,
Mii de euro s# d#m,
S# se fac#-n noul an
}uic# tare la cazan,
Animale, p#s#ret,
Lubeni]e – berechet
Precum [i pepeni destui
Sfecl#, floarea soarelui.
Pentru to]i agricultorii,
Tractor[tii, muncitorii,
La mul]i ani s# ne tr#iasc#
{i via]a s# le-nfloreasc#!
Aho, aho, concet#]eni
{i multstima]i b#ile[teni,
Cum s#-mi fie de uitare
S# fac la Po[t# urare?
Cum s# uit s# urez eu
Doamnelor de la ghi[eu
{i celor, precum se [tie
Ne pun scrisori \n cutie,
Facturi, \n[tiin]#ri, ziare –
To]i po[ta[ii no[tri care
Pe v@nt, ninsoare sau zloat#,
Pe dogoare, vara toat#
Ursi]i ei, astfel, de soart#,
Merg zilnic din poart#-n poart#,
Le urez lefuri m#rite,
De [efi neprecupe]ite,
Ca astfel s#-i r#spl#teasc#
{i “La mul]i ani s# tr#iasc#”!
Aho, aho, dragi cititori,
_n “Gazet#...”-ncrez#tori,
Nu au putut fi uita]i
To]i cei militariza]i,
Mai demult sau de cur@nd,
Astfel, le urez pe r@nd,
Fiindc# sunt, precum se [tie,
Permanent la datorie...
Urez poli]i[tilor,
Pentru anul viitor
C@t mai pu]ini infractori –
T@lhari [i violatori,
Interlopi [i proxene]i,
C@]i mai pu]ini [oferi be]i
Celor de la “Rutier#”
O existen]# prosper#
Precum [i celorlal]i to]i
S#-i dibuiasc# pe ho]i
{i pe delapidatori,
Pe[ti, borfa[i [i impostori,
S# tr#iasc#-n demnitate
{i mul]i ani cu s#n#tate!
Iar acum, la r@nd, urmeaz#
{i “Gazeta...” le ureaz#
Celor ce cu fl#c#rile
Lupt# [i sting focurile,
S# aib#-n anul ce vine
Incendii c@t mai pu]ine,
S# creasc# eficien]a
_n lupta cu neglijen]a
Unor cet#]eni, destui,
Dar expu[i incendiului,
Mul]i chiar [i din ignoran]#
{i c# nu dau importan]#
Normelor de prevenire
Din r#utate din fire...
Urez pompierilor,
La anul, de ziua lor,
S# fie-n grad avansa]i
{i cei mai buni decora]i!
Urez la Jandarmerie,
S#n#tate, bucurie
Precum [i prosperitate,
Ordine-n comunitate,
Stima cet#]enilor,
Pre]uirea tuturor,
_n familii bun#stare
{i medalii militare,
La Mul]i Ani [i la mai mare!
F#r# mult# tevatur#
{i la Casa de Cultur#
Ur#m angaja]ilor
_n activitate spor,
Prosperitate, succese,
_n programele alese,
Bibliotecarilor,
M#rirea lefurilor,
Iar \n anul viitor,
S#n#tate tuturor.
Aho, aho, dragi cititori,
Mereu binevoitori,
Cu redac]ia Gazetei
{i cu con]inutul ei,
Urez \n continuare
Clasei politice-n care
_ncet-\ncet Na]iunea
{i-a pierdut \ncrederea,
C#ci prea des au fost min]i]i
Oamenii [i umili]i...
Cinismul, demagogia
I-au slujit religia;
Au ajuns la guvernare
Cei ce au strigat mai tare
C# lefurile-or s# creasc#,
Pensile s# m#reasc#
{i indemniza]iile
Dar [i aloca]iile...
Au f#cut lefuri mai mari
La cei mai mul]i demnitari
Ca [i la parlamentari.
Putere [i opozi]ie
Cu-aceea[i pozi]ie
Au avut la avantaje
Chiar [i f#r# derapaje
{i afaceri dubioase,
Pentru sume fabuloase
Se fac, mai ales, cu Statul,
Trec@ndu-se bine blatul.
Nici DIICOT nici DNA
N-au oprit corup]ia
{i nici nu pot s-o opreasc#
Fiindc#-n }ara Rom@neasc#
S-a-ntins ca pecinginea –
“Ca la noi, la nimenea!”.
S#-o lichideze nu pot
Nici DNA nici DIICOT!!!
Socialdemocra]ia
{i cu Teleormania,
_n Camer# [i Senat
Minuni au realizat

Chiar [i-n lume unicat:
Dup# un conflict intern,
{i-au dat jos propriul guvern,
Prin ciudat# procedur# -
Mo]iune de cenzur#,
T@rziu, pe cel dat afar#,
L-au votat la ceas de sear#,
Sigur, cu ordin de sus
{i la ANCOM [ef l-au pus...
Altfel ce puteau s# fac#
S#-l determine s# tac#?!
Prim-ministrul investit,
De prin B#r#gan venit,
Cu un corp de anvergur#
{i cu prune parc#-n gur#,
E supus [i-ascult#tor
Ordinelor [efilor,
Chiar de n-o fi bine-n ]ar#,
S# nu fie dat afar#.
Realiz#ri neloiale
Sunt cu dosare penale,
Precum Insula Belina
{i c# s-a scumpit benzina
{i la fel [i motorina...
{i trec legile fiscale,
Dar [i acele penale
{i-au g#sit “solu]ie” –
Pragul la corup]ie –
O anumit# valoare
Care scap# de-nchisoare.
Astfel [i destui penali,
Performeri na]ionali,
S# fie liberi l#sa]i,
Sau s# fie gra]ia]i;
Al]ii cu condamn#ri grele,
Cu destine paralele,
Ce nu [tiu ortografie,
Dar scriu c#r]i \n pu[c#rie,
{i pentru bun#purtare
S# li se dea compensare,
Zile libere [i bani...
La anul [i la mul]i ani!
Aho, aho, concet#]eni,
{i multstima]i b#ile[teni,
Sociali[tii [i ALDE
Nu prea mai [tiu cum s#-o
scalde,
C# [eful de la Senat
A spus, intervievat,
C# nu e adev#rat
C# s-ar fi scumpit benzina
{i ca ea [i motorina
{i poate c# a uitat
De c@te ori s-a-nsurat,
_nc@t de-acum p@n-la var#,
_nc#-odat# se \nsoar#;
Ce, e lucru mare chiar,
S# se mai \nsoare iar,
C# unde a fost a cincea,
De ce n-ar fi [i a [asea?!
Este la mod# acum,
Cei pe al puterii drum,
C@nd dob@ndesc func]iile
S#-[i lase so]iile,
De-aceea le fac urare –
C@t mai multe, fiecare,
La Mul]i Ani [i la mai mare!!!
Bossul teleorm#nean
A avut \n acest an
Parte de un nou dosar,
Greu, ca mare demnitar,
Ce-ar putea s#-l fac# praf,
C# e p@r@t de OLAF: {i-a mai zis c#-ador#-n cuget
Cu Teldrumul [i Belina
I s-a cam stricat ma[ina
{i-nso]it de vreo c@]iva
Se duce la DNA
S# spun# cum a fost blatul
{i “s# dea cu subsemnatul”...
Aho, aho, dragi cititori,
Mini[tri ascult#tori
Spun c# vor ducerea ]#rii
Pe culmile bun#st#rii;
Unu lacrimi a v#rsat,
Altul, cu negi, s-a jurat
C#-o s# schimbe legile
Ca [i procedurile...
{i noaptea la unsprezece,
Ordonan]a treisprezece
Gazeta deB~ILE{TI
A trecut-o-n grab# mare
Altul zis “Alt#-ntrebare”,
Iar acum dac# e cazul,
S# treac# bine necazul,
O cucoan# ministreas#,
Nu se [tie cum aleas#, Nici toamna ca prim#vara”...
S#-nve]e ce e cu nume
{i ce este un prenume!!!
Ministrul Petric# Daea,
Cel ce-a glorificat oaia,
A spus c# toate-ale gurii
Sunt ale agriculturii
{i doar omul, \n natur#,
Nu e din agricultur#!!!
{i-a-ndemnat pe c@rciumari
Pe cheln#ri [I buc#tari
Ca de la Fast-food s# taie
Cur@nd Schorma de oaie
La “Finan]e”-a pl@ns abil
Cu lacrimi de crocodil,
Ministrul de sup#r#ri,
De impozite [i d#ri...
_i urez azi “La mul]i ani!”
{i colect#ri mari de bani!!!
Domnului Vosganian
_i urez \n noul an
Scrieri multe de valoare
Ca [i premii literare
{i s# uite, evident,
Cum a pl@ns \n Parlament
S# nu fie mazilit,
Justi]iei deferit,
Iar, de cur@nd, cu glas tare
A propus impozitare
Pe ou# [i pe cuibare, Crez@nd doar el \n ce spune
C# trag Rom@nia-n jos,
Fiindc# fac fraudulos
Evaziune fiscal#,
La scar# na]ional#...
Un cioban “M@rl# pe f@rl#”,
Cu miros \nc# de t@rl#,
Ce-a s#rit, ajuns bogat,
Din cojoace \n palat,
Dar [i latifundiar,
Europarlamentar,
Finan]ator [i patron
De club scump autohton,
Cump#r# [i vinde-apoi –
Fotbali[tii ca pe oi,
Manevreaz# juc#tori,
Arbitri [i antrenori
{i-ar mai vrea t@rlele toate
S# fie modernizate;
S# aib# ciobani, br@nzari,
M@nz#rari [i c#]elari, Amintind de vremi hortyste,
Diplome, certificate,
Sau, cel pu]in atestate...
De ce nu [i masterate,
Poate, chiar, [i doctorate?!
C# de-aceea s-au ur@t
{i-ntre ei s-au omor@t
Pentru “oi mai multe, “Sekelyfold nem Romania!”
M@ndre [i cornute
{i cai \nv#]a]i To]i, \n cor, “Nem Trianon!”
{i c@ini mai b#rba]i”
Baciul modovean,
Vr@ncean, Ungurean,
Nechifor Lipan,
Bogza [i Cu]ui
{i al]ii, destui,
“Pe-un picior de plai
Pe-o gur# de rai”,
Tricolorul, ca [i-n suflet,
{i c#-[i face-n viitor
{i cearceaful... tricolor,
Dar de ce s# nu-[i adore
{i... izmene tricolore?!
De ce nu, dragi cititori,
{i chilo]i \n trei culori?
La Mul]i Ani cu bucurie
{i urarea s# mai scrie
{i-alte c#r]i \n pu[c#rie!!!
Aho, aho, concet#]eni
{i multstima]i b#ile[teni,
Acum b#dica Traian
Nu mai e ce-a fost mai an,
Nu mai e nici pre[edinte,
Nici primar ca mai-nainte,
E, de-un timp, agricultor
Dar [i ales senator
{i-a lansat \n viitor
Un truism r#sun#tor –
C# “Iarna nu e ca vara,
Pentru anul viitor –
Spor la Nana pe tractor,
Ca pe mare, pe vapor,
{i produc]ii anuale –
Recorduri la cereale,
Sfecl#, floarea soarelui,
{i-n livada de gutui...
Greu e Opozi]ia
Contra Coali]ia,
C#ci PSD-ul [i ALDE
Mai au al#turi pe alde
Cei de la minorit#]i
Care, ca [i alte d#]i,
To]i voteaz# cum le cere:
Astfel domnii deputa]i
Numai de ai lor vota]i –
Pe l@ng# Vosganian,
Mai e \nc# un armean,
S@rb, bulgar, ukrainean,
Albanez, macedonean
{i-al]ii, \nc#, vreo c@]iva,
Asemeni acestora.
Liberalii nu conteaz#,
Sunt pu]ini [i vegeteaz#,
Numai Gorghiu [i Turcan
{i f#r# Ludovic Orban
L#sat singur pe afar#
S# tot c@nte la chitar#,
C#-or veni [i timpuri bune;
USR-ul-i mai u[or,
R#mas f#r# Nicu[or,
Cu timpul se va posta
La remorca altora,
Astfel Coali]iei
C@t [i Opozi]iei
Le urez s# conlucreze,
}ara s# o guverneze,
La anul eficient
Un alt guvern competent,
Mini[tri intransigen]i,
Nicidecum obedien]i,
_n cinste [i demnitate,
La mul]i ani, cu s#n#tate!
Aho, aho, parlamentari,
Mini[tri [i demnitari
Fi]i aten]i cum ungure[te,
Un p#ianjen se urze[te,
Cu lozinci iredentiste,
C#-au venit anul acesta,
Destui de la Budapesta
{i se-agit# belico[i
La Tu[nad [i Balavanios,
Lovi]i de hungarmania
{i precum la Balaton,
UDMR-ul p@nde[te
O conjunctur# - fire[te –
}inutul secuizat
Cu “AUTONOMIAT”
{i vizeaz# cu r#bdare
decembrie 2017
Mereu “Ungaria Mare”,
Cu buc#]i din Rom@nia,
Serbia, Slovacia
{i chiar din Austria...
Visul ne-mplinit al unor
Ca domnul Kelemen Hunor
Episcopul Tokes Laszlo
{i Verestoy Attila...
Eu le urez la primari
Unguri [i la demnitari
Din Harcov din Rom@nia
Ca [i din Ungaria,
Chiar de nu [tiu ungure[te –
“La mul]i ani!”: pe rom@ne[te...
Aho, aho, concet#]eni
{i multstima]i b#ile[teni,
Oriunde-a]i fi fiecare,
Mai citi]i-mi o urare,
_n “Gazet#...” sau pe NET
C# e f#cut# din suflet –
Anul nou, cu bucurie,
La pensionari s# fie,
Cu pensii substan]iale,
F#r# \ngr#diri fiscale,
F#r# d#ri exagerate
{i impozite umflate
{i s# petreac# pe bune,
_n oricare sta]iune,
Cum prevestea un vecin,
Ieri, la un pahar de vin:
Cu reumatisme grele,
S-a dus la b#i la Ionele
Iar, de cur@nd s-a tratat
{i la b#i la Calafat
{i n-a contenit s# spun#
C# le-a dat m@ncare bun#
{i la fel [i tratament
Ieftin [i eficient,
Fiindc# erau prin saloane
Numai c@rje [i bastoane,
Folosite ca s#-ajung#
{i-au rupt-o, apoi, la fug#...
Dup# proceduri urmate
{i tratamentele toate,
La mul]i ani, cu s#n#tate...
Fac [i Clubului urare
Pensionarilor care
Au \n el activit#]i,
Ast#zi ca [i alte d#]i,
Ca \n anul care vine
S# aib# zile senine,
S# r#m@n# to]i voio[i,
Ferici]i [i s#n#to[i,
Bine-n via]# s# le fie,
La mul]i ani cu bucurie!!!
Doamnelor pensionare,
Le fac din suflet urare,
S#-[i p#streze-n viitor
Farmecul interior,
Prospe]ime, frumuse]e,
Aproape de tinere]e!
Urez domnilor putere
{i \ndr#zneal# s# spere
_n viitor \n mai bine,
Cu satisfac]ii depline,
Ca [i-n }ara Rom@neasc#,
La Mul]i Ani s# ne tr#iasc#!
Aho, aho, dragi cititori,
{i dragi colaboratori,
Nr. 12
Cu fini, na[i [i cu nepo]i,
Cu familiile, to]i,
Ce acest num#r citi]i,
Curio[i [i lini[ti]i,
V# urez la fiecare,
Azi, de marea s#rb#toare
A anului care vine –
To]i s#-ave]i zile senine,
La Cr#ciun, Revelion,
Boboteaz#, Sf@ntul-Ion,
S# r#m@ne]i cump#ta]i
{i s# nu v# \ndopa]i
Cu [unc# [i cu mezeluri
Cu ma]e de multe feluri,
Cu sarmale [i fripturi,
Cozonaci [i pr#jituri, S# stea cu g@ndul, la mas#,
Cu [oric [i cu c@rna]i
{i proaspe]i [i afuma]i
F#r# mult# ]uic# fiart#,
C#reia-i zic unii “coapt#”
{i nici cu exces de vin,
Ro[u sau zaib#r-pelin,
Din damigeni sau bidoane,
Nici cu prea multe sifoane,
Ci cu ap# mineral#,
Ieftin# [i natural#!!!
De urat a[ mai ura,
Dar mi-e c# s-o \nnopta
{i \n prag de \nserare,
Mai fac \nc# o urare:
La Mul]i Ani, concet#]eni
{i La Mul]i Ani, b#ile[teni,
Dar [i veni]i \n B#ile[ti
De prin sate oltene[ti,
Fie mai apropiate,
Sau [i mai \ndep#rtate,
C#t#neni [i negoieni,
Ghidiceni [i bistriceni,
Goiceni, c@rneni sau berceni,
Cioroieni [i urziceni,
Boureni, afum#]eni,
Giubegeni, galiciuiceni,
Rud#reni, mo]#]#ieni,
Coveieni, peri[oreni,
Dar [i fra]i basarabeni,
Ardeleni [i b#n#]eni,
Moldoveni [i dobrogeni,
Petrece]i de Anul Nou
Cu \ndelungat ecou,
Cu numeroase delicii
{i cu foc de artificii
5
{i ciocni]i \n b#t#tur#
Sau la blocuri b#utur#
{i da]i [i celor s#rmani
Un colac [i ceva bani,
Pentru-a mor]ilor cinstire
{i pioas# pomenire,
De cei dragi s# fi]i iubi]i
{i la mul]i ani s# tr#i]i!!!
Urez celor emigra]i
{i printre str#ini pleca]i,
Prin Fran]a, Germania,
Grecia, Italia,
Spania [i Anglia
{i chiar [i peste Ocean,
Pe p#m@nt american,
La \ntoarcerea acas#,
An nou cu prosperitate,
Bucurii [i s#n#tate!!!
Aho, aho, concet#]eni
{i multiubi]i b#ile[teni,
Acum, c# am \ncheiat
Cu ce-am avut de urat,
Vin doar cu o rug#minte,
Spus#-n c@teva cuvinte:
C@nd \mi citi]i “Plugu[orul”,
R#spl#ti]i [i... ur#torul –
Umple]i un pahar cu vin,
Sau pe jum#tate plin
{i be]i-l imediat
Pentru cel ce v-a urat!
Iar, dac# nu v-a pl#cut
Acest text de el f#cut,
Socoti]i-l cam tr#snit
{i ierta]i-l c-a gre[it,
Pentru tot ce v-a urat,
_ns# cu suflet curat!
S# fi]i cu to]i ferici]i
{i-ntru mul]i ani s# tr#i]i!!!
Noul an, cu bucurie
{i tuturor s# v# fie
Lini[te interioar#,
Pace durabil#-n ]ar#,
De calamit#]i feri]i,
De bine neocoli]i,
Pretutindeni noroco[i,
Prosperi to]i [i s#n#to[i,
S#-ave]i grij# de s#rmani,
“La anul [i La Mul]i Ani!!!”
Valentin TURCU
 6 Nr. 12
decembrie 2017 GazetadeB~ILE{TI
1 Decembrie
Marea s#rb#toarea na]ional# a rom@nilor
Pe o vreme destul de mohor@t#, eve- pregnan]# m#re]ul eveniment. teritoriilor locuite de d@n[ii cu Rom@nia.
nimentele majore cu caracter na]ional Dup# intonarea Imnului de Stat, \n Adunarea proclam# \ndeosebi dreptul
nu au fost trecute cu vederea nici de prezen]a unui public numeros [i divers, inalienabil al na]iunii rom@ne la \ntreg
data aceasta de c#tre b#ile[teni. Ziua ce priveau de sub umbrele stropii ploii Banatul, cuprins \ntre Mure[, Tisa [i
de 1 decembrie 2017 marcheaz# \m- moc#ne[ti ce c#deau asupra B#ile[- Dun#re. La ceasurile 12 din ziua de 1
plinirea a 99 de ani de la Unirea prin- tiului, \n ritmurile unei muzici adecvate decembrie, prin votarea unanim# a
cipatelor Transilvaniei, Banatului, Cri- momentului, un sobor de preo]i a rezolu]iei, Unirea Transilvaniei cu
[anei [i Maramure[ului cu Rom@nia, sus]inut un Te Deum care a fost audiat Rom@nia era s#v@r[it#. ”
eveniment care a avut loc la 1 decem- cu pio[enie de \ntreaga asisten]#. A urmat apoi alocu]iunea domnului
brie 1918, aceast# zi fiind declarat# _n continuare, doamna Alina Preda, Costel Pistri]u, primarul municipiului, \n
Ziua Na]ional# a Rom@niei \n anul 1990 profesor de istorie la Liceul Mihai Vi- al c#rui mesaj scurt, dar consistent, a
[i are o \nsemn#tate aparte \n istoria teazul, cu o mare sensibilitate [i emo]ie, afirmat printre altele: ”Ziua Na]ional# a suntem un \ntreg. Trebuie s# \n]elegem Evenimentul s-a \ncheiat cu una
]#rii noastre. a captat aten]ia \ntregii asisten]e, cu o Rom@niei este ziua noastr#, a tuturor c# fiecare are partea lui de contribu]ie, dintre cele mai frumoase defil#ri ale
Ziua Na]ional# a Rom@niei nu a fost succint# prezentare a evenimentelor rom@nilor. Ziua de 1 decembrie a anului fiecare trebuie s# ofere acel respect cadrelor MAI (Poli]ia, Pompierii [i
s#rb#torit# mereu pe data de 1 decem- care au condus, de-a lungul timpului, 1918 reprezinta ziua \n care Rom@nia fa]# de cel#lalt. Este o m@ndrie s# Jandarmeria), urm#rit# cu interes [i
brie. _ntre anii 1866-1947, Rom@nia la m#re]ul eveniment, o str#lucit# lec]ie devine stat na]ional unitar. S# nu cre- exist#m printre localit#]ile acestui stat admira]ie de to]i participan]ii la aceast#
celebra Ziua Na]ional# pe data de 10 de istorie [i de patriotism autentic. ”Alba dem c# la acel moment aceast# loca- [i trebuie s# facem cu to]ii eforturi spre zi m#rea]# a neamului nostru.
mai, ziua \n care Prin]ul Carol de Ho- Iulia fusese aleas# de c#tre Consiliul litate [i oamenii ei nu au participat, mai a \n]elege c# locul nostru este c@t mai De 5 numere, \n ziarul nostru,
henzollern-Sigmaringen a depus jur#- Na]ional Rom@n Central, care avea mult [i-a adus jertfa ei, ca parte din sus [i reprezentarea noastr# trebuie s# domnul redactor-[ef, prof. Valentin
m@ntul \n fa]a adun#rii reprezentative a sediul la Arad, pentru a ad#posti \ntre \ntreg. se fac# cu oameni capabili care s# Turcu scrie despre evenimentul ce v-
Principatelor Rom@ne Unite, \n anul zidurile ei pe reprezentan]ii poporului Trebuie s# ne bucur#m \mpreun#, poat# s# spun# [i s# arate c# suntem a avea loc anul viitor, Centenarul Marii
1866. rom@nesc din Transilvania din dou# iar iubirea [i respectul trebuie s# ne egali cu to]ii \n aceast# ]ar#. Uniri, articole scrise sub titlul ”_ntre
_ntre anii 1948-1989, ziua de 23 au- motive istorice: la 1 noiembrie 1599, caracterizeze, s# privim cu \n]elepciune Fiecare dintre noi are obliga]ia s# nu nep#sare [i controverse”, \n Gazeta
gust era considerat# s#rb#toarea na- Mihai Viteazul \[i f#cuse intrarea spre viitor [i s# demonstr#m c# noi, uite de unde a plecat. de B#ile[ti, singura publica]ie din
]ional#. Dup# c#derea comunismului, triumfal# \n Alba Iulia, cetatea fiind capi- b#ile[tenii, suntem respecta]i aici, la noi S# \nt@mpina]i S#rb#torile de Iarn# \mprejurimi care [i-a adus aminte de
pre[edintele de atunci, Ion Iliescu, a tala domnitorului pe scurta perioad# c@t acas#. Azi aici la B#ile[ti, ar#t#m \nc# cu bucurie, s#n#tate [i putere de marele eveniment ce va urma. Sper#m
promulgat legea nr.10 din 31 iulie 1990 a durat Unirea celor trei principate o dat# c# aceast# localitate are oameni munc#! ca manifest#rile din toat# ]ara de 1
potrivit c#reia ziua de 1 decembrie era (Muntenia, Moldova [i Transilvania); \n muncitori, oameni frumo[i care \[i aduc La Mul]i Ani Rom@nia! La Mul]i decembrie anul acesta, au preg#tit
declarat# zi na]ional# [i s#rb#toare 1784, pe acela[i platou al Cet#]ii, Horia aminte de concet#]enii care [i-au dat Ani B#ile[ti! La Mul]i ani b#ile[teni! desf#[urarea masiv# de for]e ce se
public#. Ulterior, aceast# dat# a fost [i Clo[ca erau tra[i pe roat# \n urma via]a pe c@mpul de lupt#. _nainta[ii _n acordurile solemne ale Imnului preconizeaz# c# va avea loc \n
inclus# [i \n Consitu]ia Rom@niei din condamn#rii lor. Rezolu]ia Unirii e citit# no[trii au luptat pentru ca noi ast#zi s# Eroilor a \nceput depunerea coroanelor decembrie 2018, c@nd Rom@nia va
1991. de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: avem o educa]ie liber#, pentru ca noi de flori: Prim#ria Municipiului B#ile[ti, s#rb#tori Centenarul, \mplinirea a 100
A[a cum \n fiecare an, la aceast# Adunarea na]ional# a tuturor rom@nilor ast#zi s# putem tr#i aici liberi, s# nu fim Consiliul Local, Poli]ia Municipal#, Sec]ia de ani de la Marea Unire, c@nd vor fi
dat# se organizeaz# parade militare la din Transilvania, Banat [i ]ara Ungu- umili]i acas#. Trebuie s# nu ne mai de Pompieri, Jandarmeria, Poli]ia Local#, organizate evenimente [i parade \n mai
Bucure[ti, Alba-Iulia sau Timi[oara, la reasc#, aduna]i prin reprezentan]ii lor l#s#m tinerii s# mai plece, trebuie s# [colile [i liceele din ora[, reprezentan]ii toate ora[ele din ]ar#, la care vor
care particip# mii de oameni [i autori- \ndrept#]i]i la Alba Iulia \n ziua de 18 fim uni]i cu to]ii, s# putem reu[i, s# partidelor politice, Asocia]ia Macedo- participa mii de solda]i [i echipamente
t#]ile locale b#ile[tene au organizat o noiembrie / 1 decembrie 1918, decre- l#s#m dihoniile deoparte. Este timpul nenilor din Rom@nia [i nu \n ultimul r@nd de lupt#.
sensibil# manifestare ce a marcat cu teaz# unirea acelor rom@ni [i a tuturor \n al 99-lea ceas s# \n]elegem c# Clubul Pensionarilor B#ile[teni. Marian MILOVAN
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234 copiii cu nume de \mp#ra]i, generali, via]a lui Goga – Aurelia, Hortensia [i “La moartea lui Aron Pumnul” \n
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
Centenarul Marii Uniri –
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
scriitori [i alte mari personalit#]i ale
Romei antice: Romulus, Remus, Pom-
Veturia, iar a lui Blaga – Cornelia – prima
femeie medic stomatolog.
“L#crimioarele \nv#]#ceilor...” una din
poeziile de \nceput. Avea s# \n]eleag#
\ntre nep#sare [i
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
pilius, Traian, Octavian, Aurelian, Adrian
Marius, Sever, Flavius, Lucre]iu, Ovidiu,
_n Basarabia procesul de dezna]io-
nalizare s-a derulat, de asemenea, prin
pe deplin drama dasc#lului s#u exilat
la marginea imperiului, cur@nd, dup#

controverse (V) Hora]iu, Virgil, Emil etc. mijloace diferite – oficializarea limbii ruse, debutul oficial \n “Familia” lui Iosif
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234 Afirmarea latinit#]ii limbii [i poporului scrierea cu alfabet chirilic, iar \n planul Vulcan, de la Budapesta, care l-a lansat
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234 rom@n s-a remarcat \n Transilvania [tiin- onomasticii prin lipirea la finalul numelor pe drumul consacr#rii, cu numele de
_n num#rul trecut am abordat pro- departe de limba literar# pe care o ]ific, adic# istoric [i lingvistic. Repre- a sufixelor slave “OV” sau “SKI”: Popov, Eminescu, \n popasul de c@teva luni \n
blema rezisten]ei rom@ne[ti \mpotriva vorbeau bucure[tenii [coli]i. zentan]ii {colii Ardelene, cu preg#tire Carpov, Dimov, Rau]ki, sau prin Blajul – t@rgul de pe T@rnave, care,
maghiariz#rii sub aspect onomastic – Maghiarizarea onomastic# a \nt@m- temeinic# \n Colegiile “Sf@nta Varvara” traducerea numelor – Porumbescu – prin [colile sale era leag#nul rom@nis-
element component al politicii de dezna- pinat o rezisten]# f#]i[#, con[tient# [i din Viena [i “De Propaganda Fide” din Golumbovski, Cizmaru – Sapojnic etc, mului [i al “{colii Ardelene”, unde s-a
]ionalizare. O astfel de experien]# a par- asumat# din partea rom@nilor ardeleni Roma, au scris tratate de istorie rom@n# sau prin acordarea de prenume ruse[ti strigat cu mai pu]in de dou# decenii \n
curs [i marele nostru romancier Rebrea- secole dear@ndul prin ortodoxie – pre- [i universal#, gramatici, dic]ionare – Ivan, Stepan, Anatol, Eftimie, Vladimir, urm#, pe “C@mpia Libert#]ii”, “Noi vrem
nu, trecut \n actele de identitate [i [colare numele predominante erau de sfin]i tra- bilingve [i multilingve, iar, pentru emanci- Feodor, Boris, Igor, Iuri cu diminutivele s# ne unim cu ]ara”.
la Liceul Militar din Sopron – aproape di]ionali – Ioan (ca s# fie c@t mai apro- parea na]iunii rom@ne, au \nfiin]at [coli respective – Vania, Stiopa, Tolea, Fima, Eminescu, gazetarul de mai t@rziu, a
de grani]a Ungariei cu Austria – ca [i la piat# de forma latineasc# [i nu Ion, ca rurale [i urbane, au elaborat [i au tradus Vova, Fedia, Borea, Gorea, Iurka... luat atitudine \n coloanele “Curierului
Academia “Ludovic” din Budapesta, apoi peste Carpa]i, Gheorghe, Petru (la fel manuale [i c#r]i de popularizare a _n Bucovina de Nord, veacuri la r@nd de Ia[i” [i la “Timpul” fa]# de efectele
la Garnizoana de la Gyula, ca ofi]er de ca [i \n cazul lui Ioan [i nu Petre), [tiin]elor [i practicilor gospod#re[ti, st#p@nit# de Habsburgi politica de Legii “Apponyi” care interzicea predarea
honvezi. Cu mai bine de o jum#tate de {tefan, Dumitru, Nicolae, Mihail, Gavril dovedite ca necesare. Chiar dac# unii dezna]ionalizare a fost ca [i inexistent#, \n limba rom@n# \n [colile de stat, lege
secol \n urm# o asemenea experien]# a [.a. Mai t@rziu, dup# 1700, prin trecerea epigoni ai {colii Ardelene au exagerat dat# fiind componen]a multina]ional# a \nc#lcat#, adesea, de dasc#li one[ti, dar
traversat toat# intelectualitatea ardelea- unui num#r \nsemnat de rom@ni la ritul \n privin]a ortografiei, mai ales, au f#cut- Imperiului Chezaro-cr#iesc, popula]ia cu sim]ul responsabilit#]ii fa]# de
n#. E de ajuns s# amintim c# Avram Greco-catolic, deci sub administrarea o con[tient, dar cu scopul de a scoate rom@neasc# majoritar# n-a fost supus# genera]iile de fii ai cona]ionalilor, c#rora,
Iancu, la Universitatea din Cluj – Facul- Vaticanului, {coala Latinist#, cunoscut# na]iunea rom@n# din situa]ia secular# sistematic unui regim de germanizare, din patriotism, \[i riscau profesia [i chiar
tatea de Drept – a fost Jank Avram... mai degrab# sub numele de “{coala de “Na]iune tolerat#”. nu era o problem# dificil# trecerea de libertatea.
Rebreanu [i-a dat seama de efectul Ardelean#”, a adus \n onomastica Rezisten]a fa]# de maghiarizare prin la Boto[ani la Cern#u]i, deci din Legea “Apponyi” n-a putut avea efecte
dezna]ionaliz#rii asupra lui \nsu[i, abia prenumelor un curent de rezisten]# greu onomastica de esen]# latin# se poate Bucovina moldav#, \n cea din Imperiul \n [colile confesionale Greco-catolice de
dup# sus]inerea bacalaureatului, c@nd a de atacat de autorit#]ile maghiare: observa cu u[urin]# privind prenumele Habsburgic, astfel c#, spre exemplu, la Blaj [i cele ortodoxe de la Sibiu.
tr#it o experien]# de mare intensitate, ca prenume latine[ti f#r# corespondent \n principalilor scriitori ardeleni, dintre care c#minarul Gheorghe Eminovici [i-a dat Patriotismul a fost care i-a animat pe
viitor mare scriitor rom@n – experien]# limba maghiar#. Dac# numele cre[tine doar Slavici, Co[buc [i Ag@rbiceanu au pe unii din fii la “K.K. Obergymnazium” lumin#torii Na]iei Rom@ne, care, cu
pe care a relatat-o c@nd deja era un Ioan, Gheorghe, Petru, Pavel, {tefan, avut nume de botez cre[tine, cu cores- (Gimnaziul Superior Regalo-Imperial) sacrificii individuale cunoscute sau mai
nume \n literatura neamului s#u. Dup# Dumitru, Mihail, Gavril deveniser# Ianos, pondent \n maghiar#. din Cern#u]i, iar viitorul nostru poet pu]in cunoscute, au reu[it emanciparea
bacalaureat, promo]ia de viitori ofi]eri ai Georgy, Peter, Pall, Istvan, Demeter, _n familiile Iosif, Goga, Rebreanu [i na]ional, ca [i ceilal]i colegi rom@ni, s- ei [i afirmarea categoric# prin opere
armatei maghiare a mers cu un vas de Miklos, Gabor, dup# cre[tinarea Blaga, spre exemplu, viitorii scriitori au a bucurat de o educa]ie f#r# persecu]ii istorice, lingvistice [i literare, de popula-
croazier# de la Budapesta la Viena. ungurilor, \n jurul anului 1000, de c#tre primit prenume latine[ti – {tefan- din partea autorit#]ilor, ba, mai mult, rizare a [tiin]elor [i prin manifest#ri
Printre c#l#tori era [i o familie de Vaik, devenit apoi St. Istvan – unii istorici Octavian (Iosif), Octavian [i fratele s#u chiar de lec]ii veritabile patriotice din revolu]ionare progresiste au ]inut sus
bucure[teni, fa]# de care colegii lui s-au cred c# e numele rom@nesc de Voicu Eugen (Goga), Liviu, Virgil [i Tiberiu partea profesorului lor Aron Pumnul, steagul tricolor [i aspira]iile de unire cu
l#udat cu [eful lor de promo]ie, singurul maghiarizat – , familiile rom@ne[ti de (Rebreanu), Lucian, Lionel [i Liciniu revolu]ionar ardelean refugiat politic, \n }ara, nu prin for]a armelor [i v#rs#ri de
OLAH (rom@n), dar care nu i-a impre- intelectuali din centrele urbane [i rurale, (Blaga). Acela[i lucru s-a petrecut [i \n casa c#ruia Eminescu a stat o vreme s@nge, ci pe cale democratic#, prin
sionat pozitiv cu exprimarea lui greoaie, la \nceput apoi p#turile sociale, \n multe cazuri de prenume feminine: so]ia \n gazd# [i a fost bibliotecarul [colii, voin]# na]ional#.
\ntr-un grai n#s#udean aproximativ, procesul de emancipare, [i-au botezat lui Iosif s-a numit Natalia, femeile din iar, la moartea acestuia l-a evocat, \n Valentin TURCU
 Gazeta deB~ILE{TI Nr. 12
decembrie 2017 7
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Marea Unirea-Revolu]ia
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
Adio, Majestate,
rom@neasc# de la 1918
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901
Se bucur# \n sinea lor cei care V-au
contestat, V-au retras cet#]enia [i V-
au oprit pe autostrada# cu interdic]ia
Unirea, \n grani]ele aceluia[i stat, a Dup# participarea armatei rom@ne la democratice au luat parte la Congres, de a mai intra \n ]ar#, ba un mehe-
reprezentat idealul na]ional secular al Prima Conflagra]ie Mondial# (1916- 74 delega]i ai Consiliului Na]ional din]ean a cerut s# fi]i declarat
poporului rom@n, ce \[i dorea cu ardoa- 1918) procesul de f#urire a unit#]ii Rom@n, 13 ai comunit#]ilor ucrainiene, “Persona nongrata”.
re s# refac# Dacia str#mo[easc#. na]ionale, a intrat \n etapa sa decisiv#. 7 ai Consiliului Na]ional German [i 6 ai _n tic#lo[ia lor, acum, mimeaz#, la
Prima Unire politic# a celor trei ]#ri Evenimentul hot#r@tor care a impulsio- Consiliului Na]ional Polonez. Congresul unison, regret, sigur, nu din convin-
rom@ne[ti a fost \nf#ptuit# de Mihai nat lupta maselor pentru \ntregire, a votat \n unanimitate: ,,Unirea necon- gerea c# au gre[it, fiindc# orice om
Viteazul, fost ban al Olteniei, ce urcase canaliz@nd eforturile \ntregului neam \n di]ionat# [i pe vecie a Bucovinei, \n mai gre[e[te, ci din duplicitatea carac-
pe tronul }#rii Rom@ne[ti \n 1593. R#- direc]ia realiz#rii actului Marii Uniri, l-a vechile ei hotare p@n# la Ceremu[, teristic# celor care continu# pe acei
mas singur \n frontul rom@nesc antioto- reprezentat declan[area unei ample Colacin [i Nistru, cu regatul Rom@niei”. care vociferau c@ndva c# a]i plecat
man, dup# ce Moldova [i Transilvania ridic#ri revolu]ionare, cu caracter profund Dup# relatarea lui Dimitrie Marme- cu trenul plin de valori \n occident, unde era]i urm#rit de agen]i acoperi]i, pentru
abandonaser# lupta \mpotriva Por]ii, progresist, \n toate provinciile rom@ne[ti liuc, profesor universitar, atmosfera era care, codificat, era]i... “Str#inul”. Da, V# \nstr#inaser# sub amenin]#ri [i \ncercau
valahul Mihai a cucerit \n intervalul aflate \nc# sub domina]ie str#in#: pur rom@neasc#: Sala ticsit# de lume s# fac# poporul s# cread# c# tr#i]i din ce a]i dus din ]ar#, dar t#ceau \n leg#tur#
octombrie 1599 - mai 1600, Ardealul [i Basarabia, Bucovina, Transilvania. avea aspectul unei adun#ri, chemat# cu faptul c# a]i pribegit prin mai multe ]#ri [i c# a]i muncit pentru \ntre]inerea
Moldova, unindu-le sub sceptrul s#u. Prin impactul s#u interna]ional revolu- s# \ntoarc# destinul unui neam. familiei. Da, au p#strat t#cere [i despre un adev#r recunoscut p@n# [i de sovietici
Mare conduc#tor de o[ti [i lupt#tor ]ia rom@neasc# din anul 1918 a \nr@urit Des#v@r[irea procesului de f#urire a care V-au acordat Ordinul “Pobeda”, pentru c# prin actul de la 23 August ’44 s-
pentru libertatea poporului rom@n, direct desf#[ur#rile politico-diplomatice statului na]ional unitar rom@n s-a \n- a f#cut posibil# scurtarea conflagra]iei cu cel pu]in o jum#tate de an. Se serba
Mihai a g@ndit [i a ac]ionat pe coordo- din estul, centrul [i sud-estul Europei, cheiat la 1 Decembrie 1918, prin
natele generale ale politicii europene constituindu-se \n unul dintre demersurile Unirea Transilvaniei cu Rom@nia. “Ziua Armatei” pe 25 octombrie, dar se ascundea c# eliberarea ultimului teritoriu
din epoca sa, dar Unirea sa a durat esen]iale \n direc]ia deplinei consacr#ri La data de 1 decembrie 1918 a avut din Ardealul de nord a f#cut-o armata rom@n# \n onoarea zilei de na[tere a
doar 3-4 luni destr#m@ndu-se din cauza a dreptului popoarelor la o via]# liber#, loc Marea Adunare Na]ional# de la Majest#]ii Voastre Regale. Personalitatea [i numele Majest#]ii Voastre erau “Tabu”
opozi]iei nobilimii maghiare din Transil- la autodeterminare. _n acela[i timp, ac- Alba Iulia, convocat# de c#tre Marele [i, \n timp ce a]i fost cresc#tor de p#s#ri, pilot de \ncercare, instructor de zbor [i
vania [i a marilor Imperii vecine. ]iunile energice ale rom@nilor subordo- Sfat al Na]iunii Rom@ne [i care prin agent-expert de burs#, Groza, Dej, Pauker, Bodn#ra[, Ceau[escu, Maurer [i
_n 1859, \ntr-un context interna]ional nate ]elului fundamental al refacerii votul celor 1228 delega]i din toate toate v@rfurile nomenclaturii comuniste tr#iau rege[te, cu adev#rat, \mprumut@nd
favorabil, determinat de Razboiul Cri- patriei str#bune se \ncadreaz# \n ansam- provinciile ]#rii, s-a votat Rezolu]ia Marii chiar \ndeletniciri nobiliare – v@n#toarea, tenisul de c@mp etc - \n numele clasei
meii, dar [i de ac]iunea hot#r@toare a blul mi[c#rii de emancipare de sub do- Unirii, prin care se pecetluia unirea muncitoare, pe care au umilit-o [i au \nfometat-o \n anii ’80, oblig@nd-o s# se
norodului din Moldova [i Valahia, colo- mina]ie str#in# [i unificare statal#, ce a Transilvaniei cu ”patria mam#” [i cons- hr#neasc# “ra]ional”, cu cozi zilnice, la bunurile de consum, cu potop de reclame
nelul Alexandru Ioan Cuza, fost revolu- contribuit \n mod decisiv la a[ezarea pe tituirea Rom@niei Mari. Convocarea cu pe[te oceanic [i creve]i vietnamezi, pe l@ng# “adida[i”, “calculatoare”, “nechezol”
]ionar pa[optist, a fost ales domn al Mol- baze noi a geografiei politice \n \ntinse Marii Adun#ri Na]ionale la Alba-Iulia, a [i bere la 1 Mai [i 23 August, iernile \n frig [i cu dese \ntreruperi de curent electric.
dovei, pe 5 ianuarie [i al T#rii Rom@- regiuni ale vechiului continent la sf@r[itul fost primit# cu mare entuziasm de locui- Demnitatea \n care a]i tr#it, ca [i iubirea de ]ar# [i popor au fost blamate de
ne[ti, pe 24 ianuarie. Prin acest act Primului R#zboi Mondial. torii din toate provinciile rom@ne[ti, mul]i sfertodoc]i parveni]i, unu chiar ajuns \n capul }#rii, V-a f#cut “tr#d#tor” [i a afirmat
politic, rom@nii au pus Marile Puteri \n Prima provincie care s-a unit cu Patria- dintre ei dorind s# vin# \n cetatea unde zgomotos c# a]i v@ndut }ara ru[ilor iar acum, c# a]i plecat din via]#, n-ar fi de
fa]a ,,faptului \mplinit,” ob]in@nd din Mam# a fost Basarabia, ]inutul dintre Prut \n anul 1600 Mihai Viteazul a unit pen- mirare s# se bucure c# nu mai sunte]i imaginea vie a conduc#torului echilibrat
partea acestora recunoa[terea dublei [i Nistru, ce se afla sub domina]ie ]arist# tru prima dat#, cele trei ]#ri rom@ne. care a trecut prin marile evenimente ale istoriei contemporane, cu credin]a nestr#-
alegeri dar [i a Unirii, \n timpul domniei \nc# din 1812. La 27 martie 1918, Sfatul Aceast# adunare de la Alba-Iulia a avut mutat# \n virtu]ile neamului, c#ruia i-a]i r#mas fidel p@n# \n clipa trecerii \n ve[nicie.
sale. _ncep@nd din 1862, noul stat ]#rii, d@nd glas opiniei exprimate de un profund caracter na]ional, deoarece Adio, Majestate Mihai I, regele rom@nilor!
prime[te oficial numele de Rom@nia, masele largi populare, a adoptat hot#- ea reprezenta voin]a rom@nilor de a fi Sintetizat cele de mai sus se mai pot spune [i astfel:
cu capitala la Bucure[ti, sediu al Guver- r@rea Unirii Basarabiei cu Rom@nia. liberi [i de a tr#i \ntr-un singur stat, unit [i _n fals# democra]ie, De parc#-a]i fi fost spion
nului [i Parlamentului unic. Vestea adopt#rii Declara]iei de Unire independent. Rom@nii veni]i la Alba Iulia Cu cras# demagogie, {i V-au dus la avion!!!
Pentru a evita destr#marea Unirii, dup# cu ]ara a re]inut aten]ia opiniei publice s-au adunat pe a[a numitul ”c@mp al lui Cu pl@nsete simulate, Cine? Ni[te impostori,
\nlaturarea lui Alexandru Ioan Cuza, clasa rom@ne[ti, fiind amplu dezb#tut# \n pre- Horea” \n afara zidurilor de vest ale Cet#]ii, Se prefac, azi, Majestate, Deputa]i [i senatori,
politic# din Rom@nia \n frunte cu s#: Pubicul, zguduit de entuziasm, striga: iar intrarea \n cetate s-a f#cut \n func]ie C# V-ar regreta plecarea Mini[tri [i-al]i demnitari,
I.C.Br#tianu, au optat pentru aducera ”...Tr#iasc# Rom@nia Mare...! Deputa]ii de direc]ia din care au venit fiecare, pe la Din via]#, parc# uitarea Ho]i, f#]arnici [i ignari...
prin]ului str#in, \n persoana lui Carol de [i publicul se \mbr#]i[au [i se s#rutau. Poarta I a Cet#]ii, prin partea de vest a I-a cuprins pe to]i, subit, De ce? Fiindc#-a[a “d# bine”,
Hohenzolern Sigmaringen (1866-1914). Ochii tuturor sunt \nroura]i de lacrimi de fortifica]iei, sau direct pe Platoul Romanilor, Chiar dac# V-au urm#rit, Acum, la imagine!!! Valentin TURCU
Domnitorul, apoi regele Carol (din bucurie” (Cuv@ntul Moldovenesc). aflat \n fa]a actualei Catedrale a \ncoro-
1881), a continuat procesul de moderni- Procesul de \ntregire na]ional# a con- n#rii. Marea Adunare de la Alba Iulia, s-
zare a t@n#rului stat [i a \nl#turat simbo- tinuat prin Unirea Bucovinei, provincie a remarcat [i printr-o organizare remarca- nea]a cu slujbe religioase, iar \n jurul orei unanimitate [i prin care se hot#ra ”unirea
lica suzeranitate otoman#, prin partici- istoric# r#pit# de habsburgi \nc# din 1775, bil#, de care au fost responsabili membrii 10, au urcat pe scena amenajat# \n \n veci a Transilvaniei, Banatului,
parea la Razboiul ruso-turc din 1877- cu regatul Rom@niei, la 15/28 noiembrie Consiliului Na]ional Rom@n Central, cl#direa Cazinoului, cl#dire care ast#zi este Cri[anei [i Maramure[ului cu patria-
1878, \n urma c#ruia i s-a recunoscut 1918, c@nd \n palatul metropolitan din precum [i Garda Na]ional# Rom@neasc# Sala Unirii, frunta[ii Consiliului Na]ional mam#”. Dup# \ncheierea dezbaterilor din
Rom@niei pe plan interna]ional statutul Cern#u]i s-au deschis lucr#rile Congre- din Transilvania. Festivit#]ile de la 1 De- Rom@n Central. Dup# salutul de bun actuala Sal# a Unirii, delega]ii au ie[it \n
de Independen]#. sului General al Bucovinei. Pe baze cembrie 1918 au \nceput la ora 7 dimi- venit adresat de c#tre frunta[ul {tefan fata celor peste 100.000 de participan]i
Cicio Pop tuturor participan]ilor, s-a trecut afla]i \n cetate pe ”C@mpul lui Horea” [i
Rezolu]iunea Adun#rii Na]ionale de la Alba Iulia la num#rarea celor 1.228 delega]i ai ro- au prezentat textul Rezolu]iei de Unire,
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918 m@nilor de pretutindeni [i a fost ales \n uralele de bucurie a miilor de rom@ni
“Adunarea Na]ional# a tuturor Rom@nilor din Transilva- prezidiul care va coordona lucr#rile afla]i \n Cetatea Marii Uniri. Astfel, Unirea
nia, Banat [i }ara Ungureasc#, aduna]i prin reprezentan]ii necesare adopt#rii rezolu]iei de unire. de la 1 Decembrie 1918 a reprezentat
lor \ndrept#]i]i la Alba-Iulia \n ziua de 18 Noiembrie/1 Dup# cuv@nt#rile a mai multor perso- evenimentul cel mai important al istoriei
Decembrie 1918, decreteaz# unirea acelor rom@ni [i a nalit#]i ale vie]ii politice rom@ne[ti, rom@nilor [i totodat#, realizarea unui
tuturor teritoriilor locuite de d@n[ii cu Rom@nia. pre[edintele adun#rii, Gheorghe Pop de deziderat de veacuri, al locuitorilor afla]i
Adunarea Na]ional# proclam# \ndeosebi B#se[ti, a supus aprob#rii Rezolu]ia \n hotarele vechii Dacii.
dreptul inalienabil al na]iunii rom@ne la \ntreg Unirii, rezolu]ie care fost votat# \n Prof. Alina PREDA
Banatul cuprins \ntre r@urile Mure[, Tisa [i Dun#re.”

Sportul c@[tig# tot mai

mult teren \n r@ndurile
1 decembrie
1918 – Alba
elevilor b#ile[teni
Iulia. Actul Performan]ele ob]inute de echipa de pe teren, c@nd starea vremii o permite,
Unirii este citit handbal antrenat# de Ioana Lupu nu angreneaz# un num#r de 45 de elevi: 3
de Iuliu Hossu, mai reprezint# o necunoscut# pentru de la {coala Num#rul 5, 12 de la Grupul
episcop Greco- nimeni. Rezultatele ob]inute de echipa de {colar ”{tefan Anghel” [i restul- de la
catolic – viitor majorete a [colii cu Clasele I-VIII nr. 5 {coala Gimnazial# ”Amza Pellea”, unde
cardinal; \n ”Av. Petre Ivanovici”, preg#tit# de se [i desf#[oar# antrenamentele, sub
mijlocul mul]imii doamna prof. Ciontu Verginica [i coregraf \ndrumarea profesorilor V#duva Cristian
afl@ndu-se
episcopul Mitrache Carmen, de asemenea. [i Gheorgiu Gilda.
ortodox Miron Vin puternic din urm# dou# sporturi Datorit# rezultatelor ob]inute la nivel
Cristea al care atrag din ce \n ce mai mul]i elevi. na]ional, elevii [colii-gazd# au beneficiat de
Caransebe[ului, Vorbim aici despre oin# [i judo. La oin#, o tab#r# gratuit# la Costine[ti, timp de o
viitorul patriarh C.S.M. Progresul B#ile[ti ocup# locurile s#pt#m@n#, la sf@r[itul lunii august a acestui
al Rom@niei I [i II la junioare II [i III. La [coala Gimna- an, recompens# oferit# de Prim#ria Muni-
unite. zial# ”Amza Pellea”, tot mai mul]i elevi cipiului B#ile[ti. Evident, lucrul acesta i-a
aleg s# exerseze \n pauze aruncarea ambi]ionat pe to]i ceilal]i, participarea la
mingii [i loviturile specifice jocului de oin#. antrenamente demonstr@nd asta.
Antrenamentele desf#[urate \n sal# [i Continuare in pag. 8
 8 Nr. 12
Sportul c@[tig# tot mai
mult teren \n r@ndurile
elevilor b#ile[teni
Continuare din pag. 7
_n privin]a ultimului sport
despre care v# vorbeam,
judo, suntem la \nceput de
drum. Am stat de vorb#
cu Amalia Doan#, antre-
noarea care, aproape
zilnic, vine de la Craiova
pentru a-i ini]ia \n acest
sport pe elevii b#ile[teni,
fiind profesor la Clubul
Elevilor de aici. A \nceput
activitatea \n luna octom-
brie cu \nregistrarea cere-
rilor [i constituirea grupelor. Antrena-
mentele se desf#[oar# \n sala de sport
a [colii din strada Amza Pellea (fosta
[coal# Nr.2), fiind \nscri[i elevi din
aceast# unitate, dar [i c@]iva de la alte
[coli. S-au format dou# grupe de v@rst#:
prima cuprinde elevi din ciclul primar,
inclusiv clasa preg#titoare, cea de-a
doua av@nd elevi de clasele a VI-a [i a
VII-a. Participarea elevilor nu presupune
costuri de niciun fel, kimono-urile fiind
primite sub form# de sponsorizare de la
Clubul Universitatea Craiova, unde
activeaz# Amalia Doan#, iar deplas#rile
urm@nd a fi suportate de Palatul Copiilor
din Craiova. Dou# dintre eleve, B#dele
Teodora [i Dun#reanu Ana-Maria (clasa
a IV-a), deja au participat la o competi]ie
la Strehaia, ambele ob]in@nd locul III.
La cursul de judo se pot \nscrie elevi
decembrie 2017 GazetadeB~ILE{TI
de la toate [colile din B#ile[ti, pentru
aceasta fiind necesar s# se ia leg#tura
cu antrenoarea sau s# se depun# o ce-
rere la [coala Gimnazial# ”Amza Pellea”,
unde se desf#[oar# antrenamentele.
Programul actual este de la 14:00 la 16:00
[i de la 16:00 la 18:00 \n zilele de luni,
mar]i [i miercuri. Joia [i vinerea, Amalia
Doan# propune [i un curs de dans, des-
tinat tuturor elevilor din [colile gimnaziale
(inclusiv clasa a VIII-a), tot gratuit. [i, dac#
nu v-am convins p@n# acum, afla]i c#
Amalia practic# judo de 14 ani, este
multipl# campioan# na]ional#, balcanic#,
medaliat# la campionatele europene [i
participant# la numeroase turnee in-
terna]ionale. Visul ei? S#-i ajute pe elevii
b#ile[teni s#-i calce pe urme. S#-i ur#m
succes!
Lelia MITROI
Nu trebuie dec@t s# sus]inem
[i s# \ncuraj#m...
Cred c# ar cam fi cazul s# ne aducem
aminte c# avem o echip# de fotbal, una
care era mult iubit# \n vremurile apuse,
dar, consider c# ar fi cazul s# revenim
la acele sentimente dat fiind c# Progresul
B#ile[ti practic# \n zilele noastre un joc
de calitate aduc@nd rezultate bune
pentru ora[. Mul]i sunt invidio[i pe cei
care trag ca aceast# echip#, cel pu]in
s# se men]in# acolo unde este acum, la
mijlocul clasamentului, iar dac# nu le
place fotbalul, \ncearc# s# conving# [i
pe al]ii c# B#ile[tiul nu mai are echip# [i
nu are rost s# mergi la stadion s# \i
sus]ii. Este o mare gre[al#, pentru c#
b#ie]ii no[tri muncesc, a[a cum pot, cum
le permite timpul [i condi]iile de antre-
nament, \ncerc@nd s# aib# rezultate c@t
mai bune, cu speran]a c# poate \ntr-un
viitor nu prea \ndep#rtat, tribunele s# fie
pline [i spectatorii s# \i sus]in# [i s#-i
\ncurajeze, ca pe timpuri. Cred c# a]i
observat c# [i la echipele mari, publicul
\[i aduce un aport destul de mare \n
speran]a de a c@[tiga echipa de suflet,
put@nd spune c# face c@t jum#tate din
rezultat. Cred c# dac# am veni c@t mai
mul]i la stadion [i am \ncuraja fotbali[tii
b#ile[teni, ar fi cu totul altceva, iar spiritul
lor de lupt# s-ar revigora [i le-am da
\ncredere \n ei, aduc@nd astfel victoriile
mult dorite.
Dar s# nu lungim vorba [i s# scriem
rezultatele de la ultimul meci de foc pe
care l-am avut aici, \n frumosul nostru
ora[ pe stadionul Progresul, stadion nou
renovat, pentru c# suntem datori s# men-
]ion#m c# a fost renovat [i cu sprijinul
domnului Lauren]iu Diaconescu, admi-
nistratorul farmaciilor Darwin, prin spon-
sorizarea clubului CSM Progresul
B#ile[ti.
A[adar, relu@nd [irul meciurilor de
unde am r#mas, \n etapa 9, din 07.10.
a.c. am fost \nfr@n]i cu greu pe teren
propriu de c#tre Universitatea Craiova
1948, cu scorul de 0-1. Partida s-a do-
vedit a fi o lupt# de orgolii, echipa craio-
vean# fiind obi[nuit# s# c@[tige la scor
\n mai toate jocurile din deplasare, la
noi, fiind prima partid# la care scorul la
pauz# fiind alb, golul victoriei pentru ei
fiind spre finalul partidei. Cei care au
v#zut meciul pot s# confirme c# un scor
de egalitate era unul corect, dar... a[a a
fost s# fie.
Se pare c# acest e[ec al b#ie]ilor
no[tri i-a demoralizat, pierz@nd dou#
meciuri la r@nd, unul acas# pe data de
14.10, cu Recolta Ostroveni, scor 2-3 [i
altul \n deplasare, 21.10 cu ACS Jiul
Podari, cu 2-0. _n etapa 12 din 28
octombrie, am remizat acas#, 1-1 cu
AS Flac#ra Mo]#]ei. O \nfr@ngere la
limit# 1-0, am suferit [i \n meciul din
deplasare cu ACS Metropolitan I[alni]a.
Bine\n]eles, a venit [i victoria, una \n
deplasare \n etapa 14 din 11 octombrie,
\nving@nd pe CS Progresul Segarcea,
tabela ar#t@nd la fluierul final, 3-4.
Pe o vreme neprietenoas# fotbalului,
\n data de 18 noiembrie s-a disputat
partida cu Dun#rea Calafat, cont@nd
pentru Etapa 15, pe teren propriu. Dup#
90 de minute de joc, scorul a r#mas
nedecis 1-1. Pentru Progresul a marcat
Ciocioan# \n min.12, iar pentru Calafat
a punctat Matei \n min. 62.
Dup# acest meci extraordinar f#cut
de echipa noastr#, reu[ind s# ]inem piept
unei echipe redutabile ce se afl# pe
podium, locul III, reu[ind un binemeritat
scor de egalitate, 1-1, ne-am preg#tit
suflete[te, pozi]ion@ndu-ne pe locul 9 din
14, cu 19 puncte, deoarece a urmat ca
\n etapa urm#toare, din 25 noiembrie,
s# juc#m \n deplas#m la Cetate cu ACS
Tractorul din localitate, echipa urm#ri-
toare, aceasta ocup@nd locul 10, tot cu
19 puncte. Deloc surprinz#tor, echipa
noastr# a venit cu toate cele 3 puncte
de la malul Dun#rii, reu[ind un bineme-
ritat 0-1.
_n ultima etap# a sezonului regulat,
ce s-a desf#[urat pe data de 2 decem-
brie, la noi acas# la B#ile[ti, pe o vreme,
de data asta, super pentru fotbal, chiar
dac# a jucat cu ultima clasat#, Ajax
Dobrote[ti, Progresul a demonstrat c#
joac# fotbal, un fotbal curat, f#r# faulturi,
joc ce a pl#cut spectatorilor b#ile[teni,
sus]in@nd echipa, chiar dac# ace[tia s-
au aflat \ntr-un num#r redus. Scorul
dup# terminarea celor 90 de minute a
fost 10-1 pentru cei mai buni, Progresul
B#ile[ti. Astfel dup# \ncheierea celor 17
etape, echipa noastr# se claseaz# pe
un loc acceptabil 7, cu 25 puncte [i -2
la adev#r.
Le dorim mult noroc b#ie]ilor no[tri [i
\i a[tept#m \n meciurile ce urmeaz# s#
vin# numai cu victorii iar tribunele
stadionului s# fie pline ca alt#dat#.
Hai Progresul!!! Marian MILOVAN

Pompierii v# sf#tuiesc [i v# informeaz#

Ne-am propus, ca \ncep@nd cu acest num#r al ziarului, pe l@ng# sfaturile, utile sper#m noi, pe care vi le d#m, s# v#
World Vision la B#ile[ti
prezent#m [i unele evenimente-interven]ii la care au ac]ionat pompierii b#ile[teni \n luna precedent#. Ziua de 6 decembrie a adus z@mbetul pe fe]ele tuturor elevilor [i
A[adar, \n luna noiembrie, salvatorii de la Sec]ia de Pompieri B#ile[ti au intervenit la 5 incendii, un tir r#sturnat, dou# pre[colarilor {colii Gimnaziale ”Amza Pellea” din B#ile[ti. De Mo[ Nicolae,
descarcer#ri, iar echipajul SMURD a acordat primul ajutor de urgen]# \n 101 (unasut#unu) cazuri. copiii au primit daruri de la voluntarii organiza]iei World Vision Rom@nia.
1. Accident rutier pe DJ 561E \ntre B#ile[ti [i Seaca de C@mp. Impact frontal \ntre VW Golf DJ-09-TLL [i VW Golf BH- Vorbim despre haine, \nc#l]#minte, obiecte pentru igiena personal#, juc#rii
7415-BC. _n urma impactului, trei victime au r#mas \ncarcerate. La autoturismul DJ-09-TLL a fost necesar# decopertarea. [i dulciuri.
Conform propriei declara]ii de identitate, World Vision este o organiza]ie
Victimele au fost extrase [i predate echipajelor SMURD [i SAJ. cre[tin#, care desf#[oar# programe de interven]ie umanitar# de urgen]#
2. _n ziua de 03.11. din cauza co[ului de fum necur#]at, a izbucnit un incendiu la locuin]a lui Papae Cezar din B#ile[ti. [i de dezvoltare comunitar#, pun@nd \n centrul activit#]ii bun#starea copilului.
Interven]ia prompt# a pompierilor a f#cut ca incendiul s# nu se propage la acoperi[ul cl#dirii, singurul lucru care a ars Organiza]ia se concentreaz# asupra muncii cu copiii, familiile [i comunit#]ile
fiind funinginea din interiorul co[ului de fum. rurale, \n scopul dep#[irii s#raciei [i nedrept#]ii. Inspira]i de valori cre[tine,
3. Tot \n ziua de 03.11. a izbucnit un incendiu la locuin]a lui Baeram Marius din B#ile[ti. La sosirea pompierilor incendiul lucreaz# cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie,
se manifesta la plan[eul din sc@ndur# cu posibilit#]i de propagare la \ntreg acoperi[ul locuin]ei. Profesionalismul salvatorilor ras#, etnie sau gen. World Vision Rom@nia este membru cu drepturi
a f#cut ca pagubele s# se rezume la 6 mp plan[eu din sc@ndur#. Cauza incendiului – co[ de fum neprotejat termic egale \n cadrul parteneriatului interna]ional World Vision, care activeaz#
fa]# de materiale combustibile. \n aproape 100 de ]#ri. Ace[tia lucreaz# \n str@ns parteneriat cu comuni-
4. _n data de 17.11. Sec]ia de Pompieri a fost anun]at# c# pe DN 56, la intrarea \n Galicea Mare, s-a r#sturnat un TIR, tatea, cu biserica, cu autorit#]ile locale [i na]ionale [i alte agen]ii, pentru
iar din rezervorul acestuia se scurge motorin#. TIR-ul, TM-15-DTK, apar]in@nd S.C. Garbon Logistic, avea trei a defini [i a acoperi c@t mai bine nevoile comunit#]ii.
compartimente pline cu Negru de fum care erau foarte bine etan[ate, nereprezent@nd pericol de scurgere. Pompierii Unul dintre partenerii organiza]iei este [coala ”Amza Pellea”. Voluntarii
au ac]ionat doar cu ap#, pentru protec]ie [i pentru \ndep#rtarea motorinei de pe carosabil. World Vision Rom@nia nu sunt pentru prima oar# \n B#ile[ti, dar au venit
5. Tot \n data de 17.11. a izbuncnit un incendiu \n curtea lui Lucan Ionela-Iuliana din B#ile[ti. La sosirea pompierilor pentru prima oar# la elevii no[tri. A fost o zi memorabil# pentru toate
incendiul se manifesta cu violen]# la cca 12 t furaje, exist@nd posibilit#]i de propagare la alte cca 21 t furaje [i la anexele persoanele implicate, dar mai ales pentru copii, unii dintre ei av@nd \n
gospod#re[ti. Promptitudinea [i profesionalismul pompierilor au f#cut ca pagubele produse s# se limiteze la cele 12 t familie o situa]ie grea [i darul acesta fiind singurul pe care l-au primit de
furaje care ardeau la sosirea lor. _n acest caz, de comun acord cu poli]ia, s-a stabilit ca [i cauz# de incendiu, folosirea Mo[ Nicolae. La sf@r[itul \nt@lnirii, [i oaspe]ii au avut parte de o surpriz#
inten]ionat# a sursei de aprindere de c#tre o persoan# iresponsabil#. din partea elevilor: un program de colinde, prezentat de elevii \ndruma]i
6. _n 18.11. tot \n B#ile[ti, a izbucnit un incendiu de propor]ii mai mici, \n care pagubele materiale au fost cca 200 kg furaje. de doamna \nv#]#toare C#lu-
Cauza acestui incendiu a fost un foc deschis l#sat nesupravegheat. [aru Tatiana.
7. _n data de 21.11. a izbucnit un incendiu \n locuin]a lui Angiu Florian-Mih#i]# din comuna Rast. Incendiul se manifesta la un [ifonier Colaborarea cu Organi-
[i la c@teva cutii cu haine pe holul locuin]ei, cu posibilit#]i de propagare la \ntreaga locuin]#. Cauza incendiului a fost un scurt za]ia World Vision Rom@nia
circuit electronic provocat de un cablu defect. Pompierii au salvat locuin]a, arz@nd doar [ifonierul [i ni[te haine. va continua \n cadrul proiec-
8. _n ziua de 12.11. \n comuna Peri[or, impact violent \ntre un autoturism Peugeot 307 cu nr. VL-11-CBY [i un autoturism tului ”{coala pentru to]i”. Le
Land Rover \nmatriculat \n Fran]a. _n urma impactului, [oferul autoturismului Peugeot a r#mas \ncarcerat. Cu utilajele mul]umim tuturor pentru
[i accesoriile specifice, pompierii au fost nevoi]i s# decoperteze autoturismul, au extras victima incon[tient# [i au predate- implicare!
o echipajului SMURD. Ed. Dorina GHI}ULESCU
C@nd lectura]i aceste evenimente, v# rug#m s# insista]i pe cauzele care au adus la producerea lor [i s# \ncerca]i s# {coala Gimnazial#
nu face]i acelea[i gre[eli. ”Amza Pellea” B#ile[ti
_n alt# ordine de idei, av@nd \n vedere c# se apropie s#rb#torile de iarn#, iar autorit#]ile locale vor organiza diferite manifest#ri
\n centrul ora[ului, v# recomand#m c@teva lucruri: Nu folosi]i artificii, petarde sau alte materiale pirotehnice – l#sa]i firmele Consiliul consultativ: Mirela Matara, Andreia-Helga Stroe, Veronica Ne[a,
specializate s# se ocupe de acest lucru. Petardele pot provoca accidente deosebit de grave, iar artificiile pot genera incendii. Lelia Mitroi, Dan Gheorghi[an, C#t#lin Neac[u, Ciprian Catan#, Marian
Dac# totu[i la aceste manifest#ri se \nt@mpl# vreun accident nedorit sau izbucne[te vreun incendiu, v# rug#m s# urma]i Pirnea, Constantin Surcel, Nicolae Miu, Florin Duinea, Cristi V#duva.
urm#torii pa[i: • Suna]i imediat la num#rul unic pentru apeluri de urgen]# 112 [i da]i date c@t mai complete [i clare. • Nu Redactor [ef - Valentin TURCU
intra]i \n panic#, nu v# \mbulzi]i. • Elibera]i urgent toate c#ile de acces pentru a facilita accesul pompierilor. • L#sa]i pompierii Secretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{AN
s#-[i fac# treaba, nu-i \ncurca]i, interveni]i doar la solicitarea expres# a acestora. • Nu lua]i dumneavoastr# decizii. REDA C } I A:
Redactor: Marian MILOVAN
_n final, v# dorim S#rb#tori Fericite, cu mese \mbel[ugate, cu clipe minunate petrecute al#turi de cei dragi, f#r# Caricatura - Adrian ENIC~
evenimente nepl#cute [i nu uita]i: pompierii salvatori sunt 24 din 24 \n slujba dumneavoastr#.
D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - Craiova
La mul]i ani! Plt. Adj. [ef (R) Daniel GHERGHI{AN Tel. / Fax: (0251) 587.300