Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EDUCAŢIA MEDIA
Cluj-Napoca, 2017
I. Informaţii generale
1.1. Date de identificare a cursului
Date de contact ale titularului de curs şi a Date de identificare curs şi contact tutori:
tutorilor:
Numele cursului : Educaţia Media
Nume: Conf. univ. dr. Ioana-Cristina
Codul cursului: PMR5124
Magdaș
Anul II, semestrul II
Birou: Str. Sindicatelor, nr 7
Tipul disciplinei: Disciplină obligatorie
Telefon: 064-590559
Pagina web a cursului : -
Fax: 064-590559
Asistenţi:
E-mail: magdas_ioana@yahoo.com,
ioana.magdas@ubbcluj.ro Conf. univ. dr. Ioana-Cristina Magdaș
Conf. univ. dr. Zsoldos-Marchis Iuliana
Consultaţii: se stabilesc la începutul
semestrului Adresa e-mail tutori:
magdas_ioana@yahoo.com,
ioana.magdas@ubbcluj.ro
marchis_julianna@yahoo.com
De Abreu, M., Mihailidis, P., 2014, Media Literacy Education in Action, Routledge
Taylor&Francis Group
EURYDICE, 2011, Key Data on Learning and Innovation through ICT at School in Europe,
available at:http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/key_data_series/129en.pdf
UNESCO, 2006, Media education: a kit for teachers, students, parents and professionale,
available at:
http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/resources/publications-and-
communication-materials/publications/full-list/media-education-a-kit-for-teachers-students-
parents-and-professionals/
Site-uri utile:
In suportul de curs, la finalul fiecărui modul sunt precizate referinţele bibliografice obligatorii
pentru parcurgerea modulului respectiv.
Competenţa multimedia
Educaţia bazată pe multimedia integrează grafica, textul, materiale audio si video, produse
software sofisticate etc. într-o singura unitate de instruire având drept suport computerul. Cadrul
acestui tip de instrucţie este virtual, World Wide Web interfaţa retelei Internet.
Specialiştii (Bates, 1993, 1995, în Rahman) indică cinci importante media în educaţie:
contactul uman direct (faţă în faţă), de tip text (inclusiv grafică), audio, de televiziune şi de calcul.
Utilizarea unei mass-media depinde de diferite constrângeri: obiectivele specifice de
învăţare a lecţiei, de natura subiectului, de contextul învăţării, de experienţă şi de caracteristicile
grupului ţintă, de stilurile de învăţare preferate, de alte resurse etc.
Practic, specifica Rahman, este mai bine a utiliza o gamă limitată de tehnologii cu scopul
de a reduce irosirea timpului în lecţie. Un mijloc media de predare poate fi eficient într-un caz si
mai putin eficient în altă situaţie. Există o serie de factori care trebuie să fie luate în considerare
înainte de a decide cu privire la utilizarea adecvată a mass-media şi de tehnologiei.
Educaţia multimedia (UNESCO, 2006):
- vizează comunicarea mass-media care include cuvântul tipărit şi grafica, sunetul,
animaţii, filme, realizate indiferent de tehnologie;
- permite oamenilor să înţelegeleagă comunicarea mass-media utilizată în societate
şi să-şi însuşească modul în care pot dobândi competenţe de utilizare mass-media pentru
a comunica cu ceilalţi;
- facilitează oamenilor învăţarea a cum să analizeze competenţe în domeniul
utilizării media în comunicarea cu alţii;
- se asigură că oamenii sunt în măsură:
◦ să analizeaze şi reflecteze critic atunci când creează textele media;
◦ să identifice sursele textelor media, interesele lor politice, sociale, comerciale şi/sau
culturale, precum şi contextul lor;
◦ să interpreteze mesajul şi valoarea oferită de media;
◦ să selecteze media potrivită pentru comunicarea propriilor mesaje sau poveşti şi
pentru a răspunde adecvat auditoriului;
◦ potrivit mass-media pentru a comunica propriile mesaje sau povesti si pentru a
ajunge la publicul;
◦ să acceseze media pentru a recepţiona sau produce mesaje. .
Această definiţie a fost aprobată pe 20 aprilie 1999, la Viena, de toţi participanţii la
conferinţa A educa prin media în era digitală, recomandându-se ca educaţia prin media să fie
introdusă atât în programele de studii naţionale cât şi în educaţia non-formală de-a lungul întregii
vieţi.
Educaţia multimedia serveşte următoarelor scopuri:
◦ îi ajută pe elevi să devină gânditori activi şi critici cu privire la media;
◦ dezvoltă elevilor criterii necesare luării de decizii privind utilizarea media;
◦ dezvoltă capacitatea elevilor de a identifica/stabili calitatea resurselor media;
◦ crează prilejul de a vorbi despre ce media consumă elevii şi de ce;
◦ pregăteşte elevii spre a fi creatori nu doar consumatori media.
Criteriile de evaluare.
Profesorul face evaluarea elevului în baza unor norme, adică criterii. Cu excepţia eventual a
punctajului, din păcate, aceste criterii sunt implicite, elevul nu le cunoaşte. Transformarea lor din
criterii implicite în criterii explicite, în plus, formulate la nivelul de înţelegere al elevului, este un
demers dificil.
Nunziatti, Boniol (apud Veslin, 1992, p. 88) definesc două tipuri de criterii: de realizare şi de
reuşită.
Criterii de reuşită - criterii care descriu reuşita. Ele îi permit elevului să verifice daca a realizat
corect sarcina şi îl orientează în realizarea sarcinii.
Criteriile de realizare corespund sarcinii sau procedurilor pe care elevul trebuie să le realizeze.
Ele sunt:
◦ criterii procedurale (acestea desemnează - indirect - procedurile mentale pe care elevul le
va utiliza în rezolvarea sarcinii);
◦ criterii de prezentare/redactare a răspunsului.
Cunoscând aceste criterii elevul realizează controlul acţiunilor sale. Acest control poate fi
deci unul parţial (la nivelul operaţiilor şi procedurilor aplicate) sau global (vizând produsul).
Elevul trebuie să dovedească că posedă o reprezentare corectă asupra sarcinii chiar înainte
de a proceda la realizarea acesteia. De aceea el trebuie solicitat să precizeze, în scris sau verbal,
informaţiile prezentate mai sus. Poate fi implicat, de asemenea, în stabilirea sarcinii. I se poate
cere, spre exemplu, să stabilească singur criteriile (mai ales pe cele procedurale sau de
prezentare/redactare).
Spre exemplu, evaluarea realizării unui produs media poate fi realizată cu ajutorul grilei
următoare:
Elevul ca autor al unui produs media, se poate autoevalua utilizând următoarea grilă:
Fişă de autoevaluare
Aspecte analizate Nu
Da Parţial Nu
ştiu
1. Am realizat produsul
2. Am îndeplinit cerinţele precizate cu privire la produs
3. Am îndeplinit cerinţele referitoare la obţinerea
produsului
4. Am întâmpinat dificultăţi în realizarea produsului
5. Am reuşit să depăşesc dificultăţile întâmpinate în
obţinerea produsului
6. Mi-am verificat în permanenţă activitatea
7. Am îndeplinit cerinţele referitoare la prezentarea
activităţii realizate
8. Am întâmpinat dificultăţi la:
Sumar
În acest modul sunt prezentate următoarele concepte: mass-media, media, multimedia,
competenţa multimedia.
Bibliografie modul
Ciascai, L., Marchiș, J., 2007. Educaţia interculturală. Teorie şi practică. Cluj-Napoca, Casa
cărţii de ştiinţă
Ciascai, L., Marchiş, I., 2008. Educaţia interculturală şi multimedia, Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană.
Ciascai, L., Marchiş I., 2009. Intercultural and Media education, Seixal: Centro de Formacao
Rui Gracio.
Lăcudean, A. M., 2006. Tehnologia informaţiei cu aplicaţii în sistemul educaţional, PhD
thesis. Bucureşti: ASE
Modul 2. Integrarea instrumentelor media în procesul de instruire
Media
Produse/instrumente multimedia
Proces de instruire
Conţinutul informaţional detaliat
2.1. Tehnologia și produsele/instrumentele multimedia în sistemul
mijloacelor de învăţământ
Mijlocul de învăţământ reprezintă un concept pedagogic mult mai cuprinzător decât cel de
"material didactic" fiindcă desemnează totalitatea resurselor materiale special concepute şi
realizate pentru a fi utilizate de profesor în activitatea de predare şi de elevi în cea de învăţare.
Mijloacele de învăţământ au fost astfel proiectate încât să determine perfecţionarea procesului de
învăţământ în toate etapele sale: comunicarea informaţiei (spre ex. materiale suport pentru
informaţie: materialele audiovizuale), formarea noţiunilor şi asigurarea unei înţelegeri corecte,
rapide a acestora (materialele ilustrative: materiale intuitive, mulaje, machete, modele etc.),
formarea şi exersarea priceperilor şi deprinderilor necesare în viaţă (aparate de măsura şi control,
dispozitive diverse, aparatura audio-video etc.), sistematizarea cunoştinţelor (planşe,
didacticiale), corelarea cunoştinţelor cu viaţa (mostre sau machete, planşe etc.) ca şi realizarea
conexiunii inverse (maşini de examinat, soft didactic), evaluarea rezultatelor învăţării (culegeri de
probleme şi teste) şi respectiv perfecţionarea ergonomiei procesului de învăţământ prin
raţionalizarea efortului depus de profesor şi elev (spre ex. mobilier adecvat, componente
multifuncţionale ale truselor de fizică, mijloace de raţionalizare a timpului) sau orientarea şcolară
şi profesională a elevilor etc. Termenul "mijloc de învăţământ" a fost introdus spre sfârşitul
deceniului al şaptelea.
În literatura de specialitate sunt menţionate cinci generaţii de mijloace de învăţământ
cenralizate în tabelul următor:
Acesta ierarhie, numită "Scara Dale", este prezentată în tabelul următor într-o variantă adaptată
a acesteia, variantă care să ţină seama de faptul că nu mijlocului în sine trebuie să i se atribuie valenţe
activizante, ci mesajului care se transmite.
Nivelul
Materialul didactic
(pe scară)
Un produs software (conf. ISO 90003 – calitatea produselor software) este alcătuit
dintr-o serie de programe pe computer.
Sub denumirea de soft educaţional sunt reunite o gamă largă de materiale
electronice dezvoltate pentru a simplifica procesul de educaţie.
- Soluţii informaţionale simple: documente Word și/sau pdf (inclusiv cărţi, fișe de
lucru, scheme etc.), poze, imagini şi prezentări (Power Point, Prezi) create de profesor sau
preluate de pe Internet;
- Pagini Web, bloguri existente sau create de profesor utilizând aplicaţii ca: Google sites
(sites.google.com ), Moodle Blog;
- Lecţii online utlizând de exemplu aplicaţia: https://ed.ted.com/
- Crearea de postere interactive este posibilă utilizând de exemplu aplicaţia Glogster
(www.glogster.com );
- Crearea unor aviziere virtuale se poate face de exemplu prin Wallwisher
(www.wallwisher.com);
- Vizualizarea, audierea sau crearea unor fișiere video inclusiv filme sau animaţii. Aplicaţii care
pot fi utilizate pentru a vizualiza sau audia evenimentele media online sunt: Microsoft Media
Player, RealPlayer, Quick Time Player, Flash Player. Un exemplu de ghid pentru crearea unui
fişier video se găseşte la adresa: http://makeinternettv.org. Windows Movie Maker poate fi
utilizat la crearea de filme.
- Organizarea de evenimente sincron cu ajutorul unor platforme ca:
o Dimdim (www.dimdim.com ) este o platformă gratuită pentru organizarea de
evenimente e-learning în direct; participanţii pot vedea – dacă li se permite –
desktopul organizatorului evenimentului, pot colabora, discuta, transmite prin
webcam fără a fi necesar să instaleze vreun program pe propriul calculator.
o WiZiQ (www.wiziq.com ) este o platformă gratuită pe care se poate organiza
procesul de predare – învăţare utilizând clasa virtuală
- Crearea de teste online prin aplicaţii ca: Hotpotatoes (http://hotpot.uvic.ca/ ) sau Google Drive
Forms;
- Crearea de chestionare online prin aplicaţii ca: Google Drive Forms;
- Platforme educaţionale (Learning Management System) utlizând aplicaţii ca: Moodle
(abrevierea de la englezescul Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment-
http://www.moodle.ro/ );
- Platforme de învăţare prin cooperare:
o Comunicare instantă: skype, Google talk, Yahoo, Gizmo 5
o Forumuri de discuţii: Yahoo Groups, Google Groups
o Spaţiu de colaborare şi Wiki http://www.wikispaces.com/
o Reţele: http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_social_networking_websites
o Platforma eTwinning, http://www.etwinning.net promovează colaborarea şi
relaţionarea între şcolile europene prin intermediul TIC şi contribuie la optimizarea
procesului educaţional prin valorificarea proeictelor.
Câteva tipuri de astfel de produse software și instrumente web utile în instruire vor fi analizate în
paragrafele următoare.
Identificaţi pe Internet un produs software (aplicaţie specializată, joc educaţional,
etc.) care poate fi integrat într-o activitate de instruire cu elevii. Realizaţi o descriere
a acestuia.
Utilizarea fotografiei în lecţie are numeroase valenţe, indiferent de cine este autorul
acesteia: profesorul sau elevii.
2.4.1. Citirea fotografiilor
Corect Greșit
Structura prezentării
- Foloseşte 1-2 slide-uri pe minut în - Sunt mai mult de 3 slide-uri pe minut
prezentare - Pagina conţine text, nu idei punctuale
- Scrie ideile punctual, nu ca propoziţii - Nu apar marcatori ceea ce îl face dificil
complete atât de prezentat cât și de urmărit de către
- Foloseşte 4-5 puncte (marcatori) într-un audienţă.
slide
- Evită complexitatea: foloseşte doar
cuvinte cheie şi propoziţii scurte
Backgroundul (fondul) slideurilor
- Foloseşte fonduri atractive şi simple - Evită fonduri care distrag atenţia şi de pe
- Foloseşte fonduri care sunt deschise la care este dificil de citit
culoare
- Foloseşte aproape acelaşi fond pentru
aproape (dar nu toată) prezentarea
- Folosește mici imagini, pictograme
sugestive mai ales la primul slide care să
aibă legătură cu tematica abordată
- Fondurile care reprezintă o poză trebuie
sa fie cu culori pale sau cu tonuri de gri
pentru a nu distrage atenţia de la text.
Caractere utilizate
- Foloseşte cel puţin caractere de 18 (font - FOLOSEŞTE MAJUSCULE NUMAI
size) CÂND E NECESAR. ESTE DIFICIL
- Folosește fonturi de mărimi diferite la DE CITIT
titluri (mai mari), respctiv la subtitluri - Nu folosi caractere complicate
(fonturi mai mici)
- Foloseşte caractere standard adică Times
New Roman sau Arial
Culori
- Culorile folosite la caractere să se - Evitaţi fondurile închise la culoare
deosebească de fond - Folosirea caracterelor de aceleiaşi culori
Exemplu: caractere albastre pe fond alb sau apropiate culorii fondului face cititul
- Foloseşte culori pentru a consolida logica dificil
structurii tale - Folosirea de culori pentru decorarea
Exemplu: pentru titlu albastru deschis iar slide-ului distrage atenţia şi este
pentru text albastru închis supărătoare.
- Foloseşte-te de culori pentru a scoate în - Folosirea de culori diferite pentru fiecare
evidenţă un punct, o idee punct/idee tratată nu este necesară
- Foloseşte culori deschise doar ocazional - Folosirea unei culori diferite pentru
punctele secundare nu este iarăşi
necesară
Grafice și tabele
- Foloseşte ca imagini doar tabele, grafice - Folosirea de chenare complică figura (ele
şi cuvinte nu sunt neapărat necesare)
o Datele din grafice sunt mai - Caracterele sunt prea mici
uşor de înţeles - Culorile sunt lipsite de logică
o Exista tendinţa de a se vedea - Titlul (legenda) lipseşte
mai bine datele din grafice - Umbrele distrag atenţia
- Întotdeauna pune titluri (legende) la
tabele şi grafice
Exemplu. Exemplu.
35 100
30 80
70
25 60
bile albastre
50
20 38.6
bile rosii
40
34.6
30.6 31.6
15 30 27.4
20.4 20.4
20
10 10
0
Jan Feb Mar Apr May Jun
Când prezinţi:
Nu repeta în întregime conţinutul slide-ului, explică și dezvoltă.
Păstrează contactul cu audienţa prin întrebări, dialog, conversaţie
Învaţă să faci o prezentare liniară, să nu sari înainte/înapoi în prezentare fără să parcurgi
toate slide-urile intermediare
Învaţă să cum să revii la un slide precedent solicitat de audienţă
- Colectarea de materiale. Pentru a face un film căutăm şi selectăm materiale filmate, muzică
pentru film.
- Stabilirea materialelor folosite, precum şi ordinea lor. Importăm materialele video şi audio cu
ajutorul Import Video respectiv Import Audio or Music din meniul Windows Movie Maker, în
partea din stânga.
- Editarea materialului filmat. Este recomandabilă folosirea unor secvenţe din materialul filmat.
Pentru a împărţi filmul în secvenţe se dă clic pe linia timpului la momentul în care vrem să tăiem
filmul iar apoi selectăm opţiunea Split din meniul Clip. Putem şterge o secvenţă de film astfel
obţinută dând clic dreapta pe secvenţa respectivă şi selectând Delete din meniul local apărut.
- Editarea materialului audio. Materialul audio asociat materialului video se împarte în bucăţi
odată cu împărţirea filmului. Astfel, dacă dorim ca într-o anumită porţiune să nu păstrăm vocea
originală dăm clic dreapta pe materialul audio respectiv şi alegem opţiunea Mute din meniul local.
Tot din acest meniu local putem alege opţiunea Volume pentru a seta volumul materialului audio.
Putem adăuga şi voce, şi muzică.
- Adăugarea efectelor. Putem adăuga efecte, procedând aşa cum s-a descris mai sus.
- Salvarea filmului. Se salvează filmul astfel realizat.
Utilizarea filmului la clasă - exemple
http://www.weshow.com/fr/p/25562/comment_faire_un_film_independant
Tot pe Internet sunt disponibile filme care explică modul în care se confecţionează diferite
materiale de învăţare sau amuzament, dar care contribuie la dezvoltarea abilităţilor practice ale
elevilor.
http://www.weshow.com/fr/p/26574/comment_faire_une_etoile_simple_en_papier
http://www.weshow.com/fr/p/26444/comment_faire_une_guirlande_de_papier
Aşa cum rezultă din schema de mai sus posterul trebuie să se adreseze direct grupului ţintă.
În cazul apelării la postere în practica şcolară grupul ţintă (auditorul) este constituit tot din elevi.
De aceea, elevul / elevii care confecţionează un poster trebuie să anticipeze, cu referire la colegii
lor: „Ce ştiu aceştia în legătura cu tema posterului?”/„Ce pot înţelege aceştia studiind conţinutul
posterului?”/„Ce-ar dori ca aceştia să afle sau să înveţe studiind posterul propus?” În orice caz,
trebuie evidenţiată în mod deosebit cea mai importantă idee pe autorul posterului doreşte ca cei
care studiază conţinutul posterului să o reţină.
Elevii vor fi instruiţi să dea atenţie contextului în care urmează să fie prezentat posterul (la
lecţie, la o reuniune ştiinţifică a elevilor etc.) precum şi suportului utilizat pentru prezentarea
posterului. Aceasta, deoarece un poster bine realizat trebuie să atragă atenţia auditorului.
Cerinţe de confecţionare a unui poster
Două dintre cele mai importante cerinţe care privesc realizarea unui poster sunt
următoarele:
- posterul trebuie să poată fi citit de la o distanţă de 2-3 m;
- conţinutul posterului trebuie să fie bine structurat şi redactat (cursiv, lizibil, citeţ) şi succint
(posterul nu este un abstract al lucrării dar poate conţine un mic rezumat).
În ceea ce priveşte organizarea conţinutului posterului elevii trebuie instruiţi ca fiecare
poster să aibă un titlu, care să nu depăşească 10 cuvinte şi pentru care se recomandă în general un
font de 120 pt. De asemenea, la finalul posterului trebuie să existe menţionată şi o concluzie
generală.
Conţinutul posterului va evidenţia aspectele importante ale lucrării pe care o prezintă:
motivaţia temei lucrării prezentate prin poster, probleme formulate etc. Pot fi sugerate aplicaţii sau
perspective de continuare a lucrării.
Prezentarea conţinutului posterului (text, imagini) se face, în general, prin structurare în
coloane (ca la un ziar). Cele mai importante informaţii vor fi poziţionate la acelaşi nivel (spre
exemplu, la nivelul ochilor) în capul / titlul coloanelor sau centrat (în centrul posterului). Acestea
trebuie să fie formulate în termeni descriptivi şi cât mai concis. Dispunerea titlurilor se poate face:
în paralel, logic sau ierarhic. Ghidarea cititorului cu privire la parcurgerea conţinutului posterului
se poate realiza fie prin titluri (ca în cazul capitolelor unei cărţi) fie prin utilizarea unor semne
(săgeţi, steluţe, cifre etc.) care să indice succesiunea parcurgerii coloanelor. Se va respecta faptul
că, majoritatea elevilor din şcolile româneşti au obişnuinţa de a citi de la stânga la dreapta şi de
sus în jos.
Elevii care realizează un poster vor fi instruiţi să introducă în conţinutul acestuia doar textul
neapărat necesar (prin rezumare) şi să folosească propoziţii scurte, imagini, figuri, grafice. Li se
va explica faptul că informaţiile conţinute în poster trebuie să provoace interesul cititorului şi să
fie uşor de citit. Acest lucru se asigură printr-o corectă utilizare a semnelor de punctuaţie şi de
marcaj corespunzătoare. Elevilor li se va reaminti în permanenţă că textul trebuie atent corectat
din punct de vedere lingvistic, că, exceptând titlul, nu va fi scris cu litere de tipar şi că nu va conţine
liste prea lungi de conţinuturi.
În redactarea conţinutului posterului se vor folosi caractere cu dimensiuni şi culori
adecvate, respectiv culori de fond potrivite. Culorile vor fi alese cu mare grijă deoarece ele pot
foarte uşor să influenţeze cititorul în sens pozitiv sau negativ (îl pot determina să renunţe să
citească textul, să parcurgă doar anumite informaţii etc.). O culoare de fond deschisă sau cât mai
neutră şi un text redactat în culoare neagră oferă contrastul optim. Elevii vor fi atenţionaţi să nu
combine roşul şi verdele pentru că statisticile arată că un procent din populaţie cuprins între 12%-
20% nu disting aceste culori.
De asemenea, elevilor vor fi atenţionaţi, în mod consecvent, că, la fel ca la orice studiu sau
lucrare pe care o întocmesc, şi conţinutul posterului trebuie să specifice sursele bibliografice.
În final, nu trebuie uitat că posterul trebuie să indice clar numele elevului autor şi instituţia
şcolară (utilizând caractere de 80 pt.) precum şi toate informaţiile de contact (telefon, e-mail)
necesare colegilor lor care ar dori ca ulterior să le mai adreseze întrebări sau să afle mai multe
despre lucrarea prezentată în poster.
În concluzie, realizarea unui poster este o sarcină dificilă. De aceea, elevii vor fi instruiţi,
li se va solicita pregătirea din timp a posterului, realizarea unui crochiu. Sfatul profesorului sau al
celorlalţi colegi, furnizat în urma analizei acestor materiale, îl va ajuta pe elev să corecteze unele
erori şi chiar să completeze / îmbogăţească conţinutul posterului. Spre exemplu, elevii pot
confecţiona postere tematice, care să conţină fotografii, desene, text scris.
- lipsa de motivaţie;
- lipsa resurselor;
- ritm inegal de lucru al membrilor grupului sau al grupurilor;
- roluri inegale etc.
Structura unui proiect
Pentru realizarea unor proiecte care au implicat elevii este utilă următoarea structură:
- Tema proiectului;
- Justificarea alegerii temei;
- Obiective;
- Grup ţintă / parteneri în proiect, localizare;
- Resurse: umane, materiale, informaţionale, financiare, de timp;
- Responsabilităţi;
- Etape;
- Activităţi;
- Termene;
- Rezultate aşteptate şi impact,
- Monitorizare;
- Metode, instrumente şi indicatori de evaluare;
- Activităţi de diseminare;
- Posibilităţi de continuare a proiectului.
Sugestii de bună practică
În general profesorului îi revine rolul stabilirii temei proiectului. Există însă situaţii în care elevii
pot fi implicaţi în identificarea temei proiectului, în baza unui proces de negociere care presupune:
Evaluarea portofoliului se poate face în mai multe moduri, ţinând seama de scopul realizării
portofoliului: obţinerea unor produse concrete, însuşirea unor procese cognitive, a unor metode şi
tehnici de lucru, dezvoltarea unei / unor competenţe date respectiv toate aceste categorii de
rezultate. Prin urmare, se poate proceda la o evaluare orientată asupra:
În funcţie de vârsta elevilor o lecţie realizată în condiţiile de mai sus presupune mai multă
autonomie pentru elevi şi un rol de ghid pentru cadrul didactic, iar aceste aspecte trebuie să se
reflecte în proiectul de lecţie:
Autorul: ..................
Clasa: ...........................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
Strategii aplicate:
................................................................................................................................
................................................................................................................................
Dificultăţi anticipate:
................................................................................................................................
……………………………………………………………………………………
Formulează elevilor o sarcină: să realizeze un Îşi asumă sarcina şi îşi construiesc o primă
material de învăţare care să îndeplinească un set de reprezentare a sarcinii.
condiţii, caracteristici: să fie realizat utilizând
materialele puse la dispoziţie, respectând
modelul/schema dată şi instrucţiunile de realizare
… …
Solicită transferul cunoştinţelor. Realizează transferul solicitat prin
confruntarea originalului sau modelului
cu produsul realizat de ei
Cere elevilor să-şi revadă şi evalueze cunoştinţele Revăd rezolvarea sarcinii insistând asupra
şi procedurile aplicate în rezolvarea sarcinii. cunoştinţelor procedurale şi asupra
Sprijină această acţiune a elevilor. Anunţă elevii că modului în care s-au implicat în activitate.
reflecţia se poate realiza individual sau în grup dar
că se încheie prin activitate frontală.
Indică tema de casă şi furnizează explicaţiile Notează tema şi cer explicaţii dacă au
necesare pentru a se asigura că elevii ştiu cum să-şi nelămuriri.
facă tema.
Sugestii:
Varianta 1. Integrarea în activitate a unor instrumente media create de profesor sau preluate
de pe Internet
- Identificaţi pe internet sau creaţi un instrument media
- Dacă instrumentul este preluat de pe internet faceţi o prezentare a acestuia
- Realizaţi un proiect de lecţie în care să integraţi instrumentul media
- Un plus îl constituie derularea activităţii la clasă.
Varianta 2. Realizarea unei activităţi de învăţare în care elevii crează instrumente media
- Identificaţi un instrument media care poate fi realizate de elevi
- Faceţi o prezentare a acestuia
- Realizaţi un proiect al unei activităţii de învăţare în care elevii realizează un produs
media
- Un plus îl constituie derularea activităţii la clasă.
Varianta 3. Realizarea unei lecţii online
- Utilizaţi un site care să permită crearea de lecţii online ca de exemplu:
ed.ted.com/lessons
- Realizaţi o lecţie on-line
- Realizaţi proiectul activităţii de învăţare
- Un plus îl constituie derularea activităţii la clasă.
Sumar
În acest modul sunt prezentate următoarele concepte: tehnologia multimedia, integrarea
tehnologiilor media în strategia didactică, fotografia ca material de învăţare, prezentările
electronice, filmele și animaţiile ca materiale de învăţare, produs software, soft educaţional, poster
electronic, proiect al unei activităţi de învăţare care integrează instrumente media, metoda
poiectului, portofoliul electronic.
Bibliografie modul
Adams, D.M., Hamn, M.E. 1989. Media Literacy: Learning in an Electronic Age: Issues,
Ideas, and Teaching Strategies. Charles C Thomas Publisher
Andersen, N., Media Literacy and Media Education. In: What is Media Literacy?, Media
Awarness Network, on-line la:
http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/why_teach_media_liter.cfm
Bocoș, M., 2002, Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, PUC, Cluj-Napoca.
Cerghit, I., Neacșu, I., Negreţ-Dobridor, I., Pânişoară, I.O., 2001. Prelegeri pedagogice. Iaşi,
Polirom.
Cerghit, I., 2002. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Colecţia Educaţia XXI,
Bucureşti, Aramis Print
Ciascai, L., Marchiş, I., 2008. Educaţia interculturală şi multimedia, Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană.
Ciascai, L., Marchiş I., 2009. Intercultural and Media education, Seixal: Centro de Formacao
Rui Gracio.
De Abreu, M., Mihailidis, P., 2014, Media Literacy Education in Action, Routledge
Taylor&Francis Group
Duncan, B., Approaches to Media Education, In: Why Teach Media Literacy, Media
Awareness Network, on-line la:
http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/why_teach_media_liter.cfm
EURYDICE, 2011, Key Data on Learning and Innovation through ICT at School in Europe,
on-line la: http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/key_data_series/129en.pdf
Marchis, I., 2007, Developing students' creativity and aesthetical bent on ICT lessons, Studia
Universitatis Paedagogia, LII, 1, 187-192.
Marchis, I., 2008. Media Education through ICT Activities, Studia Universitatis Paedagogia-
Psychologia, LIII, 2.
Marchis, I., 2008, ICT Activities for Developing Creativity, Proceedings of the International
Conference „Traditions, Values and Perspectives in Educational Sciences”, Cluj-Napoca: Casa
Cărţii de Ştiinţă, 322-324.
Sorden S.D., 2013. The Cognitive theory of Multimedia Learning. The Handbook of
Educational Theories. Beverly j. Irby, Genevieve Brown, Rafael Lara-Alecio, Shirley Jackson
(eds.). Information Age Publication, USA. pp. 155-168.
UNESCO, 2006, Media education: a kit for teachers, students, parents and
professionale, on-line la:
http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/resources/publications-and-
communication-materials/publications/full-list/media-education-a-kit-for-teachers-students-
parents-and-professionals/
Site-uri utile:
O2. Să utilizeze editorul tabelar Excel pentru realizare de diagrame pentru o cercetare
psihopedagogică
Chestionare online
Diagrame de
interpretare a datelor
Conţinutul informaţional detaliat
3.1. Elaborarea chestionarelor electronice
Cât de mult ȋţi place să te uiţi la televizor? Cât timp petreci pe zi ȋn faţa televizorului?
Ești ȋngrijorat de ceea ce vizionează copilul Crezi că e necesar să știi ce vizionează
tău pe Internet? copilul tău pe Internet?
Cât timp petreci ȋn medie pe zi ȋn faţa Cât timp petreci ȋn medie pe zi ȋn faţa
televizorului și pe Internet? televizorului?
Cât timp petreci ȋn medie pe zi navigând pe
Internet?
http://www.wikihow.com/Create-a-Form-Using-Google-Drive
Diagrame circulare:
mistakes
26.00% mistakes
32.67%
students students
33.33% 35.42%
students
31.25%
mistakes
41.33%
55%
35%
25% 24%
17%
7%
Diagrame cu linii:
50%
44%
40%
30%
20% 18% 17%
10% 10%
0% 1%
Under 6 Between 6 Between 1 - 3 Over 3 years I have not had
months months - 1 years a job in IT so
year far
% 20
18 Geografia turismului
16
14 Cartografie
12
Meteorologie-Hidrologie
10
8 media
6
4
2
0
S UM L4 T1 C2 Co Sc1 E2 L3 T3 Sc2 O1 C1 E1 D C3 T2 O2 L2 L1
criterii
4.5
4
3.5
3
2.5
Frecvente
2
1.5
1
0.5
0
-0.5 3 4 5 6 7 8 9 10
Note
Clasa A Clasa B
4.5 6.95
4
3.5 6.9
3
6.85
2.5
2
6.8
1.5
1 6.75
0.5
0 6.7
Note clasa A Note clasa B
3 4 5 6 7 8 9 10 Media
6 40%
4 18.75%
20%
2
9 12 16 11
0 0%
incompetent (0-0.5 points) inferior competence level average competence level superior competence level
(0.51-0.7 points) (0.71-0.94 points) (0.95-1 points)
Sumar
În acest modul sunt prezentate următoarele concepte: cerinţe în elaborarea chestionarelor,
chestionar electronic realizat în Google Forms din Google Drive, realizarea de diagrame
de interpretare a datelor utilizând editorul de calcul tabular Excel
Sarcini și teme ce vor fi notate
Va fi evaluat Proiectul 2. Realizarea și utilizarea unor instrumente media în cercetarea
psihopedagogică.
Bibliografie modul
Bocoș, M., 2002, Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, PUC, Cluj-Napoca.
Bocoş, M., (2007), Teoria şi practica cercetării pedagogice, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca
Ciascai, L., Marchiş, I., 2008. Educaţia interculturală şi multimedia, Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană.
Ciascai, L., Marchiş I., 2009. Intercultural and Media education, Seixal: Centro de Formacao
Rui Gracio.
Magdaş, I., 2014, Research on teachers' skills in developing online surveys, Proceeding of the
9th International Conference on Virtual Learning, Editura Universitǎţii Bucureşti, p. 180-187
III. Bibliografia completă a cursului
Adams, D.M., Hamn, M.E. 1989. Media Literacy: Learning in an Electronic Age: Issues, Ideas,
and Teaching Strategies. Charles C Thomas Publisher
Andersen, N., Media Literacy and Media Education. In: What is Media Literacy?, Media
Awarness Network, on-line la:
http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/why_teach_media_liter.cfm
Bocoș, M., 2002, Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, PUC, Cluj-Napoca.
Bocoş, M., 2007, Teoria şi practica cercetării pedagogice, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
Cerghit, I., Neacșu, I., Negreţ-Dobridor, I., Pânişoară, I.O., 2001. Prelegeri pedagogice. Iaşi,
Polirom.
Cerghit, I., 2002. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Colecţia Educaţia XXI,
Bucureşti, Aramis Print
Ciascai, L., Marchiş, I., 2008. Educaţia interculturală şi multimedia, Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană.
Ciascai, L., Marchiş I., 2009. Intercultural and Media education, Seixal: Centro de Formacao
Rui Gracio.
De Abreu, M., Mihailidis, P., 2014, Media Literacy Education in Action, Routledge
Taylor&Francis Group
Duncan, B., Approaches to Media Education, In: Why Teach Media Literacy, Media
Awareness Network, on-line la:
http://www.media-awareness.ca/english/teachers/media_literacy/why_teach_media_liter.cfm
EURYDICE, 2011, Key Data on Learning and Innovation through ICT at School in Europe,
on-line la: http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/key_data_series/129en.pdf
Marchis, I., 2007, Developing students' creativity and aesthetical bent on ICT lessons, Studia
Universitatis Paedagogia, LII, 1, 187-192.
Marchis, I., 2008. Media Education through ICT Activities, Studia Universitatis Paedagogia-
Psychologia, LIII, 2.
Marchis, I., 2008, ICT Activities for Developing Creativity, Proceedings of the International
Conference „Traditions, Values and Perspectives in Educational Sciences”, Cluj-Napoca: Casa
Cărţii de Ştiinţă, 322-324.
Magdaş, I., 2014, Research on teachers' skills in developing online surveys, Proceeding of the
9th International Conference on Virtual Learning, Editura Universitǎţii Bucureşti, p. 180-187
Sorden S.D., 2013. The Cognitive theory of Multimedia Learning. The Handbook of
Educational Theories. Beverly j. Irby, Genevieve Brown, Rafael Lara-Alecio, Shirley Jackson
(eds.). Information Age Publication, USA. pp. 155-168.
UNESCO, 2006, Media education: a kit for teachers, students, parents and professionale,
available at: http://www.unesco.org/new/en/communication-and-
information/resources/publications-and-communication-materials/publications/full-list/media-
education-a-kit-for-teachers-students-parents-and-professionals/
Site-uri utile: