Moştenirea culturală a Orientului

antic
SCRIEREA, LITERATURA, ŞTIINŢA,
ARTA
Spiritualitatea Orientului antic
Cultura lumii antice se caracterizează prin:
varietatea manifestărilor în diferite domenii
caracterul practic al cunoştinţelor
originalitate
influenţa reciprocă a civilizaţiilor diferitelor
popoare.
În Orient, cultura a avut o dezvoltare mai lentă, ea
fiind un privilegiu al claselor înstărite.
 Apariţia scrierii
Apariţia scrisului a făcut posibilă acumularea, transmiterea
şi păstrarea cunoştinţelor umane.
La inventarea scrierii au contribuit: apariţia statului şi
dezvoltarea comerţului.
Negustorii trebuiau să ţină socoteala mărfurilor vândute sau
cumpărate.
Funcţionarii ţineau socoteala impozitelor şi a obligaţiilor
oamenilor de rând şi înregistrau mărfurile intrate în
hambarele regilor.
Preoţii consemnau legendele şi miturile, rugăciunile şi
ritualurile religioase.
Judecătorii împărţeau dreptatea după legi.
Scrisul şi evoluţia sa
Scrisul a avut forme variate: scrierea pictografică, scrierea cuneiformă,
scrierea hieroglifică, scrierea alfabetică.
Se scria pe: tăbliţe de lut, plăcuţe de lemn (India), fâşii de mătase (China),
papirus (Egipt), pergament (Persia). Textele cele mai importante (legi, texte
religioase) erau cioplite în piatră.
Fenicienii sunt creatorii primului alfabet, compus din 22 de semne, numai
consoane.
 Scrierea sumeriană
Scrierea pictografică se făcea
cu ajutorul desenelor ce
exprimau anumite idei.
Mai târziu au fost înlocuite cu
semne şi simboluri. Aşa a
apărut scrierea cuneiformă
(cuneus = cui).
S-a descoperit o bibliotecă
de tăbliţe de argilă la Ninive,
în Imperiul Asirian. Ea are
peste 100 000 de
asemenea tăbliţe. Aici s-a
găsit şi Legenda sau
Epopeea lui Ghilgameş.

Scriere cuneiformă
Cartea morţilor

Scrierea egipteană
Egiptenii au avut o scriere proprie, numită
hieroglifică. Ea cuprindea mii de semne.
Grecii au au dat scrierii egiptene numele
de scriere sacră (hieros – sacru şi glyfein
– a grava). Fiind foarte complicată, nu
putea fi învăţată decât de persoane care
toată viaţa se ocupau cu învăţătura, ca:
Mentuhotep II
preoţi, înalţi funcţionari, scribi.
 Cifre babiloniene

Alfabetul a fost o necesitate vitală

pentru fenicieni, datorită dezvoltării
navigaţiei, comerţului şi întocmirii
diferitelor acte şi tranzacţii
comerciale
 Literatura
Literatura popoarelor din Orientul antic este foarte bogată, variată şi interesantă.
Cuprinde: povestiri şi legende (mituri), imnuri, fabule, învăţături, proverbe.
Prezintă: frumuseţea naturii şi faptele de seamă ale oamenilor.
Unele opere literare sunt considerate capodopere ale literaturii universale: Epopeea
lui Ghilgameş, Biblia, poemele indiene (Ramayana şi Mahabharata).
 Poemul lui Ghilgameş cuprine 3600 de versuri
scrise pe 12 tăbliţe de argilă. Sunt descrise
faptele eroului, apărător al dreptăţii. După ce îi
învinge pe duşmani, pleacă la capătul lumii
pentru a găsi leacul contra morţii şi a dobândi
nemurirea. Este redată şi legenda despre potop,
inspirată din înfricoşătoarele revărsări ale
Tigrului şi Eufratului.
 Manuscris ilustrat - Mahabharata

Ramayana

Poemele eroice indiene,

povestesc luptele crâncene
ale unor eroi legendari, foarte
populari în India.
Conţin descrieri ale naturii şi
ale faptelor de arme, precum
şi cugetări de o rară
frumuseţe.
Importanţa literaturii
Este un izvor istoric deoarece:
Reflectă viaţa de toate zilele a oamenilor
Modul lor de gândire
Ideile şi concepţiile lor despre lume şi
societate

Scribul egiptean
Ştiinţa
S-a dezvoltat în funcţie de cerinţele practice: construirea digurilor, a templelor,
a mormintelor monumentale.
Cunoştinţele ştiinţifice au apărut ca urmare a obsevaţiilor atente ale oamenilor
asupra naturii înconjurătoare.
Purtătorii lor erau: preoţii, scribii, medicii, unii reprezentanţi ai aristocraţiei.
Regii instalau la curtea regală şi în temple biblioteci, arhive, observatoare
astronomice şi înfiinţau şcoli pentru pregătirea tinerilor.
Matematica, geometria, astronomia
Au apărut la toate popoarele Orientului antic
Se cunoşteau:
Cele 4 operaţii fundamentale ale aritmeticii, ridicarea la pătrat, extragerea
radicalului.
Se calcula suprafaţa cercului şi valoarea lui π
Egiptenii foloseau sistemul zecimal, mesopotamienii au întocmit o tablă a
înmulţirii de la 1 la 180 000, indienii au născocit semnele – şi + şi cifrele de la 0 la 9
Matematică şi
geometrie
egipteană şi
babiloniană
 Medicina
Actul medical în Egipt

► În Mesopotamia s-au constituit ramuri ale

medicinei (oftalmologia, chirurgia).
► În Egipt, operaţiile de pregătire a mumiilor au
înlesnit cunoaşterea corpului uman.
► În India şi China se făceau medicamente foarte
eficace din diferite ierburi şi s-au scris numeroase Instrumente medicale -
tratate de medicină. Egipt
 Agronomia

În agicultură, învăţaţii au proiectat asanări, îndiguiri

(Egipt, Mesopotamia, China), au scris tratate de
agronomie (China – despre sistemele de cultură în
serie, asolament, îngrăşarea pământului).
Dreptul
Reglementarea relaţiilor dintre
oameni, dintre comunităţi era o
necesitate şi în Orientul antic.
S-au păstrat texte cu caracter juridic:
Codul lui Hammurabi (Mesopotamia),
legile lui Manu (India).
Codul lui Hammurabi este scris pe o
stelă de bazalt neagră, înaltă de 2,25
metri, cu litere cuneiforme. Este
alcătuit din 282 de paragrafe. Legile
se referă la pedeapsa pentru furt şi
jaf, drepturile şi îndatoririle
persoanelor care arendează
pământul, pedepsele pentru folosirea
neglijentă a reţelei de irigaţii, dreptul
familiei, pedepse pentru vătămări
corporale şi dispoziţii referitoare
la sclavi.
Regele Hammurabi primind legile de la
Şamaş, Zeul Soare
Ramses al II-lea
Istoria
► A apărut ca urmare a
consemnării în scris a celor mai
importante evenimente, a
cronologiei regilor, a tratatelor
de pace.
► Din scenele reproduse pe unul
din templele lui lui Ramses şi din
analele sale a putut fi
reconstituită, pentru prima dată în
istoria Antichităţii, desfăşurarea
unei bătălii (de la Kadeş, 1296 î.H.)
► Tot în timpul lui Ramses II, între
egipteni şi hittiţi, s-a încheiat cel
mai vechi tratat de pace cunoscut
în istorie (1283 î.H.)
 Geografia
Fenicienii au făcut mai multe călătorii pe mare. Una a fost făcută în
jurul Africii în sec al VI-lea î.H., din ordinul faraonului Necho şi a durat
trei ani. Au străbătut delta Nilului, Marea Roşie, ocolind Africa au
pătruns în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Nil.
 Şcoala
În Egipt, Mesopotamia, India şi China s-au înfiinţat primele
şcoli pe lângă temple.
Se învăţau: scrisul, cititul, recitarea de legende, operaţiile
aritmetice.
În Mesopotamia s-au găsit urme de săli de clasă, bănci,
tăbliţe de lut pentru scris exerciţii.
Erau şcoli speciale pentru scribi, institute superioare şi
observatoare astronomice (de ex. cele instalate în vârful
zugguratelor).
Au existat şi biblioteci, unele conţinând zeci şi sute de mii de
tăbliţe, suluri de papirus, mătase etc.
Importanţa ştiinţei
Cunoştinţele ştiinţifice ale popoarelor orientale
reprezintă primele încercări de explicare şi înţelegere a
fenomenelor naturii.
Constituie baza ştiinţelor de mai târziu.

Roata şi carul - inventate de sumerieni

Arta
Popoarele Orientului antic au lăsat opere de artă nepieritoare în arhitectură,
sculptură, pictură şi ceramică.
Toate marile construcţii (palate, temple, morminte) erau de proporţii
monumentale şi împodobite cu picturi, basoreliefuri, cărămizi smălţuite,
hieroglife etc.
Ele preamăreau puterea zeilor şi a monarhului.
Arhitectura Egiptului
Sfinxul de la Gizeh între piramide

Templul lui Isis

Templul lui Amon de la

Luxor (lângă Teba)
 Mesopotamia,Palestina, Persia
Marele ziggurat din Ur Templul lui Solomon

Zigguratele erau temple cu Persepolis

şapte etaje. Fiecare etaj era
mai retras şi mai îngust
decât cel inferior şi vopsit în
altă culoare (alb, negru,
roşu, albastru, roz, argintiu,
auriu). Aveau scări
exterioare în spirală.
India şi China

În India, palatele şi templele

erau mari, unele construite
în stânci, bogat împodobite
atât în interior, cât şi în
exterior.
În China, palatele şi
templele (pagode) aveau
etaje cu acoperişurile
curbate şi colţurile
streşinilor ridicate. Erau
decorate cu picturi,
basoreliefuri, incrustaţii în
lemn, sidef, jad etc.
Civilizaţia chineză
Chinezii au născocit acul
magnetic, un explozibil
(folosit la focurile de
artificii, numit "florile de
foc"), hârtia şi tiparul.

Marele zid chinezesc este singura construcţie vizibilă de pe Lună. A fost ridicat de
primul împărat chinez Quin Shi Huang şi măsoară circa 5000 km lungime. Servea
atât pentru apărare, cât şi ca drum comercial.
 Sculptura, pictura, ceramica
Statuile care reprezentau zei, faraoni, regi, împăraţi, mari preoţi erau de
mărimi colosale.
Statuile care redau aspecte de muncă, ostaşi sau slujbaşi sunt de
proporţii mai mici.
Foarte valoroase sunt picturile, basoreliefurile şi frizele care
împodobeau palatele şi interiorul piramidelor. Acestea redau: animale,
păsări, flori, scene de vânătoare, de război, petreceri, alaiuri regeşti.
Deosebit de interesante sunt scenele de muncă: aratul, seceratul,
construirea unei corăbii; topitorii de aur, tăbăcarii, tăietorii de piatră; se
observă uneltele pe care le foloseau: ciocan, ferăstrău, secure etc.
Obiectele de ceramică, vase, statuete erau pictate în diferite culori şi cu
mult gust artistic.
S-au descoperit splendide bijuterii: cercei, brăţări, paftale, măşti
mortuare, sicrie frumos împodobite, tronuri,cufere,etc.
 Masca mortuară
a faraonului
Tutankamon
Regina Nefertiti
Vas fenician

Bijuterii sumeriene