LUMEA RURALĂ ŞI LUMEA URBANĂ ÎN EVUL MEDIU

1. LUMEA SATULUI
a. Economia rurală
- activitatea economică de bază , în toate ţările române a fost agricultura
- în agricultură se folosea asolamentul bienal sau trienal care a permis o
exploatare mai eficientă a pământului
Asolament = metodă folosită în agricultură ce constă în împărţirea terenului de
cultură în mai multe tarlale cultivate prin rotaţie cu plante diferite.
- dintre plantele cultivate cele mai importante erau : meiul ( element de bază în
alimentaţia populaţiei ), grâul ( pentru uzul celor bogaţi şi plata tributului către
Poartă ) şi porumbul ( din secolul 17)
- apoi la acestea se adăugau orzul, ovăzul şi legumele ( varza, ceapa şi usturoiul)
, viţa de vie şi pomii fructiferi
- o altă ocupaţie importantă era creşterea animalelor. Cea mai răspândită,
creşterea oilor ( în evul mediu era ocupaţia de bază a valahilor =păstori ), apoi
creşterea cornutelor şi caii.
- alte ocupaţii : apicultura, pescuitul , meşteşugurile –de tip casnic ( ţesut, olărit,
cioplit)-de tip domenial ( la curtea boierească )

b. Obştea sătească şi domeniul feudal

Obştea sătească , principalul cadru de vieţuire ţărănească în evul mediu , e
forma de organizare a comunităţilor rurale caracterizată prin împletirea
proprietăţii private cu cea colectivă , prin intense legături economice între
membrii , ca şi prin autoconducere şi autoapărare. Obştea sătească era liberă sau
aservită.
Domeniul feudal
- aservirea obştilor săteşti a stat la baza constituirii domeniiilor feudale
- domeniul feudal = proprietate deţinută de domnie , de nobili sau boieri şi de
biserică
- cuprindea satele ţăranilor,casa sau curtea boierească , stâne, vii, livezi, mori,
păduri
- O parte a pământului arabil era dat ţăranilor dependenţi în loturi de folosinţă
( parcele de pământ de pe domeniul feudal primite de ţărani pentru a muncii în
schimbul unei rente )
- o parte o forma rezerva feudală ( păstrată de stăpân în propriul folos ) care era
lucrată de ţărani în cadrul obligaţiilor pe care le aveau faţă de stăpâni
- pădurile, iazurile şi păşunile erau folosite în comun cu obştea sătească

1
c. Modul de viaţă
- tipurile principale de locuinţă erau bordeiul semiîngropat şi locuinţa de
suprafaţă căptuşită cu bârne , acoperite cu paie sau trestie şi un strat de pământ
- vatra indispensabilă , iar mobilier sărac
- hrana era simplă
- hainele confecţionate în casă erau de lână sau cânepă
- locuinţele aveau 1-2 încăperi şi adăposteau multe persoane
- băieţii constituiau o importantă forţă de muncă

2. LUMEA ORAŞULUI

a. Târguri şi oraşe
În secolele XIII-XIV oraşele apar în apropierea unor centre întărite
funcţionând ca loc de schimb , puncte de pază sau puncte în comerţul de tranzit.
În Transilvania viaţa urbană este mai dezvoltată datorită stabilirii aici a
saşilor , mari întemeietori de cetăţi. Oraşe ca Sibiu, Braşov, Alba Iulia, Oradea
sau Rodna devin cu timpul deosebit de infloritoare. În prima jumătate a
secolului XV , în Ţara Românească se dezvoltă oraşe ca Târgovişte , Câmpulung
, Buzău, Brăila. În Moldova apar noi târguri între care cele mai importante : Iaşi,
Suceava, Neamţ.
Oraşele şi târgurile erau socotite proprietăţi domneşti iar comunităţile
urbane depindeau direct de domn care îşi exercita controlul prin vornici şi
pârcălabi.
Conducerea târgurilor şi oraşelor era exercitată de un sfat orăşenesc
( instituţie politico-administrativă aflată în fruntea oraşelor).

b. Economie şi structuri sociale

- meşteşugarii se organizează în bresle , mai întâi în oraşele săseşti din
Transilvania şi apoi în celelalte centre urbane
- din secolul XVI în Transilvania apar primele manufacturi producătoare de
hârtie şi postav
- structura populaţiei orăşeneşti era complexă
- în Transilvania patriciatul deţinea puterea economică şi politico-administrativă
- cea mai mare parte a locuitorilor oraşelor o alcătuiau meşterii şi negustorii
cărora li se adăugau sărăcimea şi plebea
- oraşul medieval mai adăpostea profesori,scribi sau dieci, medici şi jurişti
Breaslă = asociaţie cu caracter profesional a meşteşugarilor din aceeaşi ramură ,
creată pentru apărarea intereselor comune.
Manufactură = formă de producţie bazată pe folosirea muncii manuale şi pe
diviziunea muncii.
Patriciat = pătura bogată a oraşelor
Plebea orăşenească= sărăcimea oraşelor formată din lucrătorii calificaţi ,
ucenici şi calfe sau ocazional ţăraini fugiţi de pe domenii.

2
Solidarităţi şi conflicte în Evul Mediu

1. Boierii şi nobilii
- Boierimea ( nobilimea ) – clasă politică conducătoare, deţinea şi puterea
economică
- în Transilvania , obligaţiile vasalice ( obligaţii ce derivă din raportul
contractual dintre senior şi vasal bazat pe fidelitatea personală ) erau mai bine
definite şi mai apropiate de modelul apusean
- nobilii reprezentau o forţă de temut pentru puterea suzeranului
- nobilimea maghiară şi-a consolidat tot mai mult poziţia în organizarea
piramidală a societăţii
-în afara arcului carpatic, boierii alcătuiau o clasă mai puţin diferenţiată şi
ierarhizată
- ei îi datorau domnului sprijin militar aşteptând de la acesta „ mila domnească”
adică dregători şi pământuri date spre stăpânire

2. Ţărănimea
- numeroşi în secolul XV , ţăranii liberi au reprezentat o importantă forţă
economică şi militară
- sub numele de răzeşi în Moldova erau concentraţi în zone ca Vrancea ,
Câmpulung
- în Ţara Românească , moşnenii ( megieşii ) în Muşcel, Argeş, Vâlcea,
Loviştea
- în Transilvania mai puţin numeroşi erau concentraţi în regiuni de margine
precum Bihor, Haţeg, Oaş

Ţăranii aserviţi ( dependenţi )= ţărani care depind de nobili prin loturile în

folosinţă pe care primesc îngăduinţa de a muncii în schimbul la o serie de
obligaţii . Deţineau loturi în folosinţă numite sesii ( delniţe ). Purtau numele de
rumâni în Ţara Românească , vecini în Moldova , iobagi în Transilvania.
- în secolul 15 dependenţa economică a ţăranilor a fost dublată de una juridică
prin legarea de glie ( interzicerea dreptului de strămutare a ţăranilor de pe o
moşie pe alta ).
- ţăranii aveau unele obligaţii faţă de boieri sau nobili
- cele mai importante erau : dijma- renta în produse ; claca ( robota ) în muncă
–o rentă în bani de mai mică importanţă = venit obţinut de un deţinător de
pământuri în virtutea dreptului de proprietate asupra acestora
- aveau o obligaţie şi faţă de stat, domnie , biserică

3
Conflicte sociale
- în Transilvania au avut loc două mari răscoale ţărăneşti datorită înrăutăţirii
situaţiei ţăranilor
- în 1437 a avut loc o răscoală izbucnită ca urmare a abuzurilor nobililor şi a
creşterilor obligaţiilor
- au participat ţărani iobagi, orăşeni săraci şi reprezentanţi ai micii nobilimi
- învingători într-o primă confruntare pe Dealul Bobâlna , răsculaţii au obţinut
unele drepturi
- Unirea celor 3 naţiuni ( maghiare, săseşti, secuieşti ) în Unio trium Naţionum a
avut drept rezultat înfrângerea răsculaţilor
- în 1514 are loc răscoala condusă de Gheorghe Doja ( mic nobil secui ).
- a cuprins întreaga Transilvanie
- a reunit ţărani, orăşeni , săraci din Turda , Cluj şi Dej, mineri
- trupele răsculate au fost învinse la asediul Timişoarei de către Ioan Zapolya
- răscoala a fost reprimată sângeros iar Doja a fost executat fără ca ţăranii să
obţină nimic