Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arghezi - Iepurii Si Crapii
Arghezi - Iepurii Si Crapii
Arghezi
Data: 22 Aug 2009
Autor: AnideScoala.ro
Iepurele şedea lângă un snop de săcară şi da din urechi ca din două deşte. Era un iepure
cum nu s-a mai văzut, cu unsprezece picioare; zece de fugit şi al unsprezecelea de rămas
pe loc din fuga cea mai mare, ca o frână de picior. Dar fiecare picior era de o culoare,
negru, roşu, alb, cafeniu, cenuşiu şi aşa mai departe, labele iepurelui fiind încălţate de
Dumnezeu cu unsprezece ciorapi despărecheaţi, scurţi până la genunchi. Când fugea,
iepurele nu mai semăna cu nimic şi animalele răpitoare, văzându-1, se înfricoşau de el, ca
de un măgar care ar fi umblat prin păduri cu guler şi cravată, cu pălărie de paie, îmbrăcat
în redingotă, şi din pantaloni afară, ieşindu-i pe dindărăt, coada cu pămătuf.
— Ia să mă iau eu după fiinţa asta pestriţă, a zis un crap de unsprezece kilograme şi cinci
sute de grame! Vreau să văd şi să mă dumiresc, că nu mi se pare lucru curat.
Sărind din apă pe uscat, crapul făcu numaidecât şi el câteva picioare şi ca să-1 ajungă pe
iepure mai degrabă, nu ştiu cum îi crescuseră dedesubtul pântecului şi patru roţi. Fugea
iepurele, fugea şi crapul, şi au fugit atât de mult unul după altul, până se făcu noapte şi
rătăciră drumul amândoi.
— Ia mai bine să mă culc, şi-a zis iepurele, rupt de oboseală. Ticălosul de crap s-a
încurcat în mărăciniş.
Într-adevăr, copiii tatii, peştele şi iepurele erau în piaţă de vânzare... Dar voi aţi adormit
amândoi... Povestea are un succes nemaipomenit.