Sunteți pe pagina 1din 37

..................................................................

APROBAT
.................................................................. Director,
................................................................... Prof. ....................................

Nr. înregistrare: ……………………… ………………………….

INSTRUCŢIUNI PROPRII SPECIFICE


DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

DOMENII DE ACTIVITATE - MUNCITORI

Cod (IPS SSM - 03)


CUPRINS

C U P R I N S.........................................................................................................................................2
CAPITOLUL I....................................................................................................................................3
PREVEDERI GENERALE.............................................................................................................3
CAPITOLUL II...................................................................................................................................4
INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE........................4
ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE................................................................................................4
CAPITOLUL III.................................................................................................................................7
INSTRUCŢIUNI SSM LA ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR
TEHNICO-SANITARE ŞI DE ÎNCĂLZIRE..................................................................................7
INSTALATOR...............................................................................................................................7
CAPITOLUL IV................................................................................................................................10
INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE ATELIERULUI DE TÂMPLĂRIE......................................10
TĂMPLAR UNIVERSAL............................................................................................................10
CAPITOLUL V.................................................................................................................................15
INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE LUCRĂRILOR DE FINISAJE ÎN CONSTRUCŢII...........15
ZUGRAV-VOPSITOR................................................................................................................15
CAPITOLUL VI..............................................................................................................................17
INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE AGENŢILOR DE CURĂŢENIE.........................................17
ÎNGRIJITOR.............................................................................................................................17
CAPITOLUL VII............................................................................................................................20
INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE CONDUCĂTORILOR AUTO............................................20
SOFER – INSTRUCTOR ŞCOALĂ ŞOFERI.............................................................................20
CAPITOLUL VIII...........................................................................................................................25
INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE PUNCTELOR DE PREGĂTIRE ŞI SERVIRE A MESEI. .25
LUCRĂTORI CANTINĂ............................................................................................................25
CAPITOLUL IX..............................................................................................................................29
INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE MAGAZIILOR ŞI DEPOZITELOR DE MĂRFURI..........29
MAGAZIONER..........................................................................................................................29
CAPITOLUL X...............................................................................................................................32
INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE AGENŢILOR DE PAZĂ.....................................................32
PAZNIC......................................................................................................................................32
CAPITOLUL XI..............................................................................................................................35
INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE PRELUCRĂRII AUTOMATE A DATELOR......................35
INFORMATICIAN.....................................................................................................................35
CAPITOLUL I
PREVEDERI GENERALE

1. CONŢINUTUL INSTRUCŢIUNILOR

Art. 1. Prezentele instrucţiuni sunt elaborate în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi


sănătăţii in muncă nr. 319/2006 şi Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, ca
măsură legislativă de realizare a securităţii muncii la nivelul Colegiului Tehnic .......................... .

Art.2. Conţinutul instrucţiunilor proprii particularizează şi concretizează măsurile de prevenire a


accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, în raport cu condiţiile reale ale proceselor de muncă
desfăşurate în cadrul Colegiului Tehnic ..................................... .

2. SCOPUL INSTRUCŢIUNILOR

Art. 3. Scopul instrucţiunilor proprii este detalierea şi particularizarea prevederilor Legii


securităţii şi sănătăţii in muncă nr. 319/2006 şi Normele metodologice de aplicare a Legii
319/2006, standardelor şi altor reglementări în domeniu, la condiţiile concrete de executare
a activităţilor din şcoală, astfel încât să fie stabilite modalităţile de acţiune pentru
prevenirea tuturor riscurilor posibile de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

Art. 4. Rolul instrucţiunilor proprii este de a particulariza si concretiza masurile de prevenire a


accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, in raport cu condiţiile reale ale executării sarcinilor
de muncă.

Art. 5. În raport cu scopul şi rolul menţionate, instrucţiunile proprii sunt acte de natura normelor
“tehnice” de securitate şi sănătate în muncă.

3. SPAŢIUL DE APLICARE

Art. 6. Instrucţiunile proprii ca măsuri legislative de realizare a securităţii muncii, cu arie de


aplicabilitate restrânsă la emitentul lor, sunt obligatorii pentru tot personalul şi elevii Colegiului
Tehnic .................................., pe timpul desfăşurării activităţilor specifice.

4. MODUL DE REVIZUIRE ŞI COMPLETARE

Art. 7. Instrucţiunile proprii se revizuiesc periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar, ca
urmare a modificărilor de natură legislativă sau tehnologică. În cazul introducerii de noi
operaţii, echipamente, etc. se completează cu măsurile adecvate la capitolul corespunzător
locului de munca la care s-au operat modificările.
Art. 8. Modificările organizatorice, administrative, nu impun nici o revizuire.
CAPITOLUL II

INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE

Art. 1. Lucrătorul care deserveşte instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie să îndeplinească


următoarele condiţii:
- să fie calificat şi autorizat în vederea executării lucrărilor în instalaţii şi echipamente
electrice;
- să cunoască normele tehnice de SSM specifice instalaţiilor electrice;
- să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a unei persoane electrocutate şi de
acordare a măsurilor de prim ajutor;
- să fie apt din punct de vedere psihic şi fizic.

Art. 2. Lucrătorul care execută manevre sau/şi lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune trebuie
să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. În funcţie de gradul de pericol a lucrării
executate se utilizează unul sau mai multe din următoarele echipamente:
- cască de protecţie cu vizieră;
- mănuşi electroizolante;
- mâner cu manşon de protecţie a braţului pentru manevrarea siguranţelor MPR;
- încălţăminte electroizolantă(cizme electroizolante, galoşi);
- covoare sau platforme electroizolante;
- prăjină electroizolantă.

Art. 3. Pentru realizarea unor lucrări în instalaţiile electrice se iau următoarele măsuri tehnice:
a) separarea electrică a instalaţiei, respectiv:
- întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii din instalaţie,
după caz, la care urmează a se lucra;
- blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor de
comutaţie prin care s-a făcut separarea vizibilă şi montarea indicatoarelor de
securitate cu inscripţia „ NU ÎNCHIDEŢI SE LUCREAZĂ!”
b) identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie în care urmează a se lucra;
c) verificarea lipsei tensiunii;
d) delimitarea materială a zonei de lucru;
e) asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.

Art. 4. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact, trebuie să se realizeze următoarele
măsuri tehnice:
a) identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;
b) delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de avertizare;
c) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
d) utilizarea mănuşilor electroizolante, încălţămintei electroizolante sau a covorului
electroizolant, după caz, inclusiv a sculelor electroizolante.
Art. 5. Pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de joasă tensiune, separate electric dar
nelegate la pământ, trebuie să se realizeze în ordine cronologică următoarele măsuri tehnice:
a) identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;
b) verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor;
c) separarea vizibilă în cazul în care blocarea directă în poziţia deschis nu se poate realiza;
d) verificarea lipsei tensiunii, după caz, la elementele metalice ale instalaţiei;
e) descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra;
f) delimitarea zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de avertizare;
g) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
h) utilizarea dispozitivelor şi sculelor electroizolante.

Art. 6. Pentru evitarea accidentelor prin atingere indirectă, se vor lua măsuri de protecţie, în
funcţie de condiţiile locale şi de exploatare, prin:
a) protecţia prin legare la nul;
b) protecţia prin legare la pământ;
c) protecţia prin alimentarea cu tensiuni reduse;
d) protecţia prin separarea de protecţie;
e) protecţia automată la curenţi de defect;
f) protecţia automată la tensiuni de defect;
g) egalizarea potenţialelor;
h) izolarea amplasamentelor.

Art. 7. Anual se efectuează măsurători la prizele de pământ şi la instalaţiile de paratrăsnet de către


personal autorizat pentru această activitate.

Art. 8. Lucrătorul care deserveşte instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie să verifice vizual,
în permanenţă:
- legătura de protecţie la pământ a utilajelor şi echipamentelor electrice;
- integritatea izolaţiei conductoarelor şi cablurilor electrice;
- integritatea carcaselor de protecţie a aparatelor electrice;
- integritatea aparatelor din instalaţiile electrice de iluminat şi prize;
- existenţa capacelor la dozele de ramificaţie;
- starea tablourilor electrice de alimentare şi distribuţie;
- starea centurii de împământare şi a instalaţiilor de paratrăsnet.

Art. 9. Se interzice cu desăvârşire executarea improvizaţiilor în instalaţiile şi la echipamentele


electrice.

Art. 10. Tablourile electrice vor fi legate la centura de împământare, iar uşile tablourilor vor fi
racordate la tablou prin intermediul unui conductor flexibil de cupru, cu secţiunea de 16 mm 2, cu
papuci la ambele capete.
Art. 11. Pentru identificarea rapidă a circuitelor electrice şi pentru evitarea erorilor de manevră, în
fiecare tablou electric se va afişa o schemă monofilară. Pe feţele exterioare ale tablourilor electrice
se vor aplica indicatoare de securitate conform standardelor în vigoare.

Art. 12. Se interzice spălarea în interior şi exterior cu apă sau lichide inflamabile a tablourilor
electrice, şi/sau depozitarea pe tablouri a obiectelor, materialelor, etc.

Art. 13. Fiecare tablou electric trebuie să fie închis cu lacăt, pentru a nu permite accesul
persoanelor neautorizate, elevilor, la circuitele electrice din tablou.

Art. 14. Conexiunile în dozele de ramificaţie trebuie să fie izolate, iar dozele trebuie să fie
prevăzute cu capace de protecţie.

Art. 15. Întrerupătoarele, lămpile electrice de iluminat, prizele trebuie să fie fixate bine să
corespundă normelor tehnice de SSM, să fie permanent verificate şi înlocuite când se constată o
defecţiune de natură electrică sau neelectrică.

Art. 16. Legăturile dintre conductoarele electrice şi aparate trebuie să corespundă normelor
tehnice de SSM pentru a evita supraîncălzirea acestora datorită contactelor imperfecte.
CAPITOLUL III

INSTRUCŢIUNI SSM LA ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA


INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE ŞI DE ÎNCĂLZIRE

INSTALATOR

Art. 1. Angajarea lucrătorilor pentru lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se face
numai pe baza unui examen şi aviz medical.

Art. 2. Lucrătorul care execută lucrări de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire este obligat:
a) să poarte echipamentul individual de protecţie cu care a fost dotat;
b) să nu folosească echipamentul individual de protecţie în alte scopuri
decât cel pentru care i s-a acordat;
c) în cazul schimbării specificului activităţii să solicite echipament
individual de protecţie adecvat.

Art. 3. În încăperile cu pericol de incendiu şi explozie se pot efectua lucrări de instalaţii tehnico -
sanitare sau de încălzire numai în condiţiile impuse de normele PSI în vigoare.

Art. 4. Este interzisă păstrarea în încăperile de lucru, cu excepţia celor special amenajate a:
rezervoarelor, bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, uleiuri şi a vaselor cu acizi, vopsele,
diluanţi.

Art. 5. Lucrările de instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire care urmează să se efectueze în spaţii
în care se află utilaje, echipamente şi instalaţii în funcţiune (gaze, abur, apă supraîncălzită etc.) se
vor executa numai pe bază de fişă tehnologică de execuţie a lucrării care va cuprinde obligatoriu
măsurile de securitate a muncii ce urmează a fi adoptate.

Art. 6. Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare, cădere
de la înălţime etc., vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare, iar spaţiul respectiv va fi izolat şi
împrejmuit faţă de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade etc.

Art. 7. Accesul lucrătorilor în reţelele de canalizare sau de termoficare, în puţuri, cămine, camere
de deversare, canale vizitabile şi alte construcţii anexe, subterane, sau în legătură directă cu spaţiile
prin care circulă apele uzate se va face numai după aerisirea spaţiilor respective. Aerisirea se va
face prin ridicarea capacelor de la căminele situate în zona în care se lucrează, precum şi de la
căminele din amonte.

Art. 8. Este interzisă folosirea flăcării deschise (hârtie, lumânare, chibrit etc.) pentru detectarea
existenţei gazelor din cămine, canale, puţuri, rezervoare etc.

Art. 9. Intrarea în cămine, puţuri, camere de vizitare, canale vizitabile, decantoare, bazine de
aerare, rezervoare etc., se va face cu echipamentul de protecţie prevăzut în Normativul - cadru de
acordare şi utilizare a echipamentului de protecţie şi numai după verificarea stării scărilor de acces.
În cazul în care construcţiile respective nu sunt prevăzute cu scări fixe, se vor utiliza scări mobile,
cu lungimi care să depăşească cu cel puţin 1 m adâncimea la care se coboară.
Art. 10. Este interzisă ridicarea cu mâna a capacelor de fontă ale căminelor. În acest scop vor fi
utilizate cârlige speciale, răngi de fier sau târnăcoape.

Art. 11. Se interzice circulaţia lucrătorilor pe conducte indiferent de diametrul acestora sau de
înălţimea la care se află montate, iar trecerea peste conducte, când nu există o altă posibilitate, se
va face cu scări duble fixe, pasarele, podeţe, amenajate în punctele cu cel mai uşor acces şi
prevăzute cu mână curentă.

Art. 12. Operaţiile de prelucrare a ţevilor (tăierea, îndoirea, fasonarea etc.) vor fi executate pe
bancul de lucru din atelierele de semifabricate. Se interzice executarea operaţiilor de prelucrare a
ţevilor pe schelele de montaj, cu excepţia ajustării racordurilor între conducte, în vederea
definitivării poziţiei de montaj.

Art. 13. Prelucrarea ţevilor metalice în vederea executării "poziţiilor" sau a prefabricatelor, precum
şi operaţiile de pilire, găurire, lipire şi sudare a ţevilor şi confecţiilor metalice, se vor efectua cu
scule, dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi cu respectarea normelor specifice de
securitate a muncii privitoare la operaţiile respective.

Art. 14. Prelucrarea ţevilor şi a prefabricatelor din materiale plastice se va efectua cu scule,
dispozitive şi utilaje în bună stare de funcţionare şi se vor respecta Normele specifice de securitate
a muncii pentru prelucrarea cauciucului sintetic şi a produselor macromoleculare.

Art. 15. La operaţia de îndoire la rece a ţevilor folosite în instalaţii vor fi respectate următoarele
instrucţiuni:
a) umplerea ţevilor se va face numai cu nisip bine uscat;
b) umplerea ţevilor cu nisip va fi făcută numai cu ajutorul unui turn special amenajat pe
baza unui proiect, iar folosirea turnului va fi posibilă numai după ce în prealabil a
fost verificat de către conducătorul formaţiei de lucru;
c) zona de lucru a turnului va fi îngrădită;
d) ţevile vor fi uscate bine înainte de a fi umplute cu nisip;
e) este interzisă îndoirea ţevilor cu suprafaţa interioară umedă, iar în timpul iernii cu
suprafaţa acoperită cu gheaţă sau zăpadă.

Art. 16. La operaţia de îndoire a ţevilor la cald vor fi luate următoarele măsuri:
a) pentru ţevile lungi se vor întrebuinţa suporţi susţinători;
b) răcirea cu apă a ţevilor încălzite va fi făcută de la distanţă cu ajutorul căuşilor cu
mânere lungi.

Art. 17. La utilizarea lămpii de benzină cu care se execută lipiturile se vor respecta următoarele:
a) umplerea cu benzină a rezervorului nu va depăşi trei sferturi din capacitatea
acestuia.
b) este interzisă umplerea rezervorului, demontarea şi montarea lămpii, desfacerea
buşonului etc. în apropierea unei flăcări deschise.
c) este interzisă introducerea benzinei prin arzător în scopul unei amorsări rapide a
flăcării.
d) este interzisă aprinderea lămpii de benzină cu buşonul rezervorului desfăcut sau
incomplet înşurubat.
e) este interzisă desfacerea arzătorului lămpii de benzină când rezervorul acesteia se
află sub presiune.
Art. 18. La efectuarea operaţiilor de sudare electrică sau oxiacetilenică, în cadrul lucrărilor de
instalaţii tehnico - sanitare şi de încălzire se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii
pentru sudarea şi tăierea metalelor.

Art. 19. La efectuarea operaţiilor de vopsire în cadrul lucrărilor de instalaţii tehnico - sanitare şi de
încălzire se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire.

Art. 20. La efectuarea operaţiilor de izolaţie şi protecţie în cadrul lucrărilor de instalaţii tehnico -
sanitare şi de încălzire se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de
izolaţii termice, hidrofuge şi protecţie anticorozivă.

Art. 21. Lucrătorul care va exploata si întreţine instalaţiile de încălzire termică trebuie sa respecte
următoarele reguli:
a) să cunoască instalaţia şi să respecte limitele de temperatură indicate în proiect;
b) să menţină în permanenţă corpurile de încălzire în stare perfecta de curăţenie;
c) să îndepărteze imediat toate scurgerile de agent termic care apar la dopuri, robinete,
îmbinări demontabile sau armături;
d) să înlocuiască aparatele şi armăturile ce prezintă defecte de etanşeitate;
e) să menţină protecţia anticorozivă corespunzătoare a tuturor suprafeţelor protejate, prin
revopsire periodică (cel mult 4 ani);
f) să menţină în stare bună de funcţionare toate aparatele şi armăturile;
g) să nu amplaseze mobilier sau alte elemente de obturare în fata aparatelor, armăturilor etc.
care să blocheze accesul pentru verificare, curăţare sau reparare;
h) înainte de a începe perioada de încălzire se efectueze o verificare generala a corpurilor de
încălzire, a armăturilor şi dispozitivelor montate pe conducte, să verifice dacă armăturile se
închid etanş;
i) periodic să manevreze uşor armăturile de închidere şi dezaerisire, chiar dacă nu este nevoie,
pentru a evita blocarea acestora datorită depunerilor de piatră sau impurităţi;
j) să verifice starea izolaţiei termice, în special a conductelor montate în subsoluri, canale
termice sau plafoane false.

Art. 22. Pentru o bună funcţionare a centralelor termice trebuie respectate următoarele reguli:
a) controlul stării de etanşeitate a cazanului, canalului şi coşului de fum;
b) urmărirea aparatelor de măsură şi control şi menţinerea lor in permanentă stare de
funcţionare;
c) verificarea permanentă a stării depozitelor de combustibil pentru a se evita scăpările de gaze
sau combustibil lichid;
d) verificarea şi curăţarea permanentă a dispozitivelor de ardere precum şi a aparaturii de
automatizare;
e) nu se permit instalaţii improvizate pentru alimentarea cu combustibil sau energie electrică;
f) în jurul cazanului şi în general în centrala termică se va menţine curăţenie;
g) periodic se vor curăţa filtrele de combustibil, de apă sau de aer;
h) la începutul fiecărei perioade de încălzire se va face o verificare generală a elementelor
cazanului şi a celorlalte echipamente;
i) periodic şi în mod obligatoriu, la începutul perioadei de încălzire se va face o verificare a
instalaţiei de dezaerisire (vase, ventile etc.).
j) este necesară verificarea metrologica cu regularitate de către personal autorizat;
CAPITOLUL IV

INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE ATELIERULUI DE TÂMPLĂRIE

TĂMPLAR UNIVERSAL

Art. 1. Activităţile de fabricare a produselor din lemn trebuie efectuate numai de lucrători care au
fost instruiţi în domeniul protecţiei muncii şi care deţin calificarea şi/sau autorizarea necesară
realizării sarcinilor de muncă.

Art. 2. Pentru desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de securitate lucrătorii sunt obligaţi:
a) să verifice înainte de începerea lucrului dacă echipamentele tehnice pe care le vor utiliza
sunt în stare tehnică corespunzătoare;
b) să respecte tehnologia de lucru şi instrucţiunile de securitate a muncii la locul de muncă;
c) să utilizeze echipamentul individual de protecţie corespunzător activităţii respective;
d) să menţină curăţenia la locul de muncă;
e) să nu fumeze decât în locurile special amenajate;
f) să respecte disciplina la locul de muncă;
g) să acorde primul ajutor în cazul producerii unui accident de muncă.

Art. 3. Se interzice utilizarea echipamentelor tehnice dacă acestea nu au montate toate dispozitivele
de protecţie şi dacă aceste dispozitive nu funcţionează sau funcţionează defectuos.

Art. 4. Folosirea de improvizaţii la utilizarea echipamentelor tehnice este interzisă.

Art. 5. Se interzice funcţionarea echipamentelor tehnice la care pot apărea, în timpul funcţionării,
emisii de praf, pulberi, aşchii sau noxe dacă echipamentele nu sunt racordate la o instalaţie de
captare şi exhaustare.

Art. 6. Este interzisă părăsirea locului de muncă de către lucrători atunci când echipamentele
tehnice la care lucrează se află în stare de funcţionare.

Art. 7. Înainte de începerea lucrului, lucrătorii au obligaţia de a efectua reglarea echipamentului


tehnic în funcţie de dimensiunile, forma şi materialul reperelor de prelucrat.

Art. 8. Utilizarea echipamentelor tehnice se face numai cu respectarea parametrilor funcţionali


prevăzuţi în Cartea tehnică.

Art. 9. Se interzice manipularea pe deasupra organelor de maşini aflate în mişcare a reperelor de


prelucrat şi a celor prelucrate.

Art. 10. Curăţarea, ungerea şi reglarea echipamentelor tehnice pe durata funcţionării acestora, sunt
interzise.

Art. 11. Se interzice depozitarea pe echipamentele tehnice a materialelor, sculelor sau reperelor de
prelucrat.

Art. 12. Echipamentele tehnice portabile se pornesc numai după ridicarea acestora de pe suport sau
masă şi nu se vor depune pe suport sau masă înainte de oprirea completă a mişcării de lucru.
Art. 13. Este interzis lucrul la ferăstraiele circulare dacă acestea nu sunt dotate cu dispozitive de
protecţie, dacă sunt defecte şi nu corespund sarcinilor de lucru.

Art. 14. Este interzisă utilizarea pânzelor care prezintă crăpături, fisuri, excentricităţi care au dinţi
lipsă.

Art. 15. La montarea sau demontarea pânzei este interzisă utilizarea prelungitoarelor pentru chei
sau a ciocanelor.

Art. 16. Înainte de începerea lucrului la ferăstrăul circular lucrătorul care îl deserveşte are obligaţia
de a verifica starea tehnică a acestuia şi în mod deosebit:
a) strângerea şi ascuţirea pânzei;
b) reglarea înălţimii de tăiere în funcţie de dimensiunile reperelor de prelucrat;
c) starea curelelor de transmisie;
d) existenţa şi funcţionarea dispozitivelor de protecţie;
e) funcţionarea dispozitivelor de fixare a reperului de prelucrat;
f) existenţa şi starea racordărilor la instalaţia de exhaustare.

Art. 17. La ferăstraiele circulare care nu sunt prevăzute cu dispozitive de frânare rapidă, lucrătorul
are obligaţia de a supraveghea maşina până la oprirea mişcării de rotaţie a pânzei, după
întreruperea alimentării cu energie.

Art. 18. Este interzisă frânarea mişcării de rotaţie a pânzei tăietoare, după deconectarea motorului
electric de la reţea, cu diverse obiecte sau cu bucăţi de material lemnos.

Art. 19. Este interzis lucrătorului care deserveşte ferăstrăul circular să stea, în poziţia de lucru sau
în repaus, în planul pânzei tăietoare. Poziţia acestuia trebuie să fie în lateralul planului pânzei
tăietoare.

Art. 20. Pentru prelucrarea cu ferăstrăul circular a reperelor cu dimensiuni mai mici de 400 mm
este obligatorie utilizarea de dispozitive de lucru (împingătoare) confecţionate din lemn.

Art. 21. Este interzisă evacuarea rumeguşului sau a deşeurilor cu ajutorul mâinilor. Acestea se vor
evacua numai cu lopeţi de lemn, perii sau prin alte mijloace destinate în acest scop.

Art. 22. Tăierea pieselor lungi fără utilizarea meselor prelungitoare la acelaşi nivel cu masa
ferăstrăului este interzisă.

Art. 23. Este obligatorie folosirea dispozitivului pentru sprijinirea şi fixarea reperului care se taie.

Art. 24. Se interzice retezarea, spintecarea sau tivirea pieselor suprapuse.

Art. 25. Prelucrarea pieselor lungi se face numai de către lucrătorul care deserveşte ferăstrăul,
ajutat de încă o persoană instruită pentru această operaţie.

Art. 26. . Este interzis ca lucrătorul care deserveşte ferăstrăul să dea drumul piesei înainte ca
ajutorul acestuia să o poată apuca, această operaţie fiind permisă numai la ieşirea din cuţitul
divizor.
Art. 27. La maşina de îndreptat (rindeluit pe o faţă) este interzisă montarea în arborele port-cuţite a
cuţitelor ruginite, cu urme de grăsimi sau fisuri.

Art. 28. Rigla de ghidare trebuie să aibă o înălţime suficientă pentru a se realiza o ghidare sigură a
reperelor de prelucrat.

Art. 29. Este interzis a se lucra cu maşina de îndreptat dacă aceasta nu este prevăzută cu un
dispozitiv de protecţie reglabil, antirecul, capabil să acopere permanent în timpul prelucrării zona
inactivă a cuţitelor.

Art. 30. La montarea cuţitelor este obligatoriu să se verifice integritatea penelor de fixare, a
şuruburilor de strângere precum şi modul de fixare a cuţitelor în arborele port-cuţite.

Art. 31. Este interzisă utilizarea maşinilor de îndreptat atunci când lipseşte unul sau mai multe
şuruburi de prindere a cuţitelor în arborele port-cuţite.

Art. 32. Este interzisă utilizarea cuţitelor a căror lăţime de sprijin pe arborele port-cuţite este mai
mică de 16 mm.

Art. 33. Înainte de începerea lucrului la maşina de îndreptat lucrătorul care o deserveşte are
obligaţia de a verifica starea tehnică a acesteia şi în mod deosebit:
a) ascuţirea şi integritatea cuţitelor;
b) planeitatea şi starea tăbliilor meselor de sprijin;
c) reglarea adâncimii de tăiere.

Art. 34. Este interzisă prelucrarea concomitentă a două sau mai multor repere pe o maşină de
îndreptat.

Art. 35. Prelucrarea reperelor curbate pe maşina de îndreptat este permisă numai cu suprafaţa
concavă în jos.

Art. 36. Pentru prelucrarea reperelor mai scurte de 400 mm pe maşina de îndreptat, trebuie să se
folosească dispozitive de lucru adecvate.

Art. 37. Dacă în timpul funcţionării apar zgomote şi/sau vibraţii peste limitele normale, lucrătorul
deservent este obligat să întrerupă alimentarea cu energie a maşinii şi să solicite intervenţia
personalului calificat pentru efectuarea remedierilor.

Art. 38. Dacă în timpul funcţionării reperul de prelucrat sau maşina se blochează, lucrătorul
deservent este obligat să întrerupă alimentarea cu energie a maşinii.

Art. 39. Este interzis lucrul la maşina de rindeluit la grosime dacă cilindrii de avans nu asigură
deplasarea reperelor de prelucrat, fără ca lucrătorul deservent să intervină pentru împingerea sau
tragerea acestora.

Art. 40. Este interzisă funcţionarea maşinii de rindeluit la grosime fără indicator de grosime sau cu
acesta defect.

Art. 41. Este interzisă introducerea în vederea prelucrării, în maşina de rindeluit la grosime a
reperelor cu grosime mai mică decât distanţa dintre valţuri.
Art. 42. Este interzis a se lucra la maşina de frezat dacă dispozitivele de protecţie lipsesc sau nu
sunt în stare de funcţionare.

Art. 43. Montarea cuţitelor de freză la maşina de frezat se va face conform instrucţiunilor
producătorului acesteia. Este interzisă folosirea de improvizaţii la montarea sculelor aşchietoare.

Art. 44. Schimbarea cuţitelor de freză este permisă numai după întreruperea alimentării cu energie
şi blocarea contra pornirii accidentale.

Art. 45. Sunt interzise intervenţiile pentru curăţirea, reglarea sau reparaţii în timpul funcţionării
maşinii.

Art. 46. După oprirea maşinii este interzisă frânarea pieselor în mişcare cu diverse obiecte.

Art. 47. Reglajele la maşina de frezat, înlocuirea dornului de frezare, a discului de frezat, se vor
face numai de către persoane specializate şi instruite în mod special pentru aceste operaţii.

Art. 48. La montarea dornului în ax trebuie avut grijă să nu pătrundă aşchii în con. Inelele dornului
nu trebuie să aibă nici o proeminenţă.

Art. 49. La montarea sculelor lăcaşele trebuie să fie perfect curăţate de aşchii. Sculele trebuie să
corespundă turaţiei axului frezei şi să fie omologate.

Art. 50. Pentru evitarea desprinderii cuţitelor de pe arborele port-cuţite, fixarea lor se face numai
cu şuruburi prevăzute cu piuliţe şi cu şaibe corespunzătoare, iar cuţitele vor fi proiectate şi
construite în aşa fel încât să excludă ieşirea lor accidentală din locaşuri în timpul funcţionării
utilajului.

Art. 51. La maşina de frezat nu este admisă folosirea arborelui port-cuţite executat din fontă.

Art. 52. La înlocuirea cuţitelor, arborele port-cuţite va fi blocat cu ajutorul dispozitivului de


siguranţă.

Art. 53. Înainte de începerea lucrului la strung lucrătorul care îl deserveşte are obligaţia de a
verifica starea tehnică a acestuia şi în mod deosebit:
a) starea cuţitelor tăietoare (gradul de ascuţire, lipsa fisurilor şi a crăpăturilor);
b) starea reperelor (lipsa crăpăturilor, a zonelor cu defecte, etc.);
c) existenţa şi funcţionarea dispozitivelor de protecţie;
d) starea dispozitivelor de strângere şi centrare;
e) centrarea corespunzătoare între vârfuri a reperului de prelucrat;
f) corespondenţa dintre dimensiunile şi forma reperelor de prelucrat şi reglarea maşinii.

Art. 54. Este interzisă intrarea lucrătorului în raza de rotire a dispozitivului de prindere, în timpul
funcţionării strungului.
Art. 55. Înainte de începerea lucrului la maşina de găurit lucrătorul care o deserveşte are obligaţia
de a verifica starea tehnică a acesteia şi în mod deosebit:
a) modul de fixare şi centrare a mandrinei pe arborele maşinii;
b) modul de prindere şi centrare a burghiului în mandrină;
c) funcţionarea dispozitivelor de fixare;
d) dacă maşina este legată la centura de împământare;
e) dacă a fost scoasă din mandrină cheia de strângere;
f) dacă echipamentul de protecţie este corespunzător(manşetele mânecilor încheiate, poalele
hainelor strânse, etc.).

Art. 56. În timpul funcţionării maşinii trebuie respectate următoarele norme tehnice:
a) dacă burghiul se gripează maşina trebuie oprită imediat;
b) dacă maşina funcţionează anormal, aceasta trebuie oprită imediat;
c) găurirea pătrunsă trebuie executată cu atenţie pentru a preveni ruperea burghiului când
acesta iese din piesă;
d) în timpul funcţionării maşinii nu se vor îndepărta aşchiile rezultate în urma găuririi;
e) în timpul găuririi reperele nu se ţin în mână ci se fixează în dispozitivul de prindere şi fixare
prevăzute de producătorul maşinii.

Art. 57. Este interzisă utilizarea de improvizaţii la montarea burghielor în mandrină.

Art. 58. Este interzisă frânarea mandrinei cu mâna.

Art. 59. Înainte de utilizarea maşinii de găurit portabile lucrătorul trebuie să verifice:
a) starea cablului de racordare la instalaţia de alimentare cu energie;
b) starea burghiului;
c) modul de fixare şi strângere a burghiului.

Art. 60. Este interzisă folosirea burghielor care prezintă fisuri, deformări sau care nu sunt ascuţite.
CAPITOLUL V

INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE LUCRĂRILOR DE FINISAJE ÎN


CONSTRUCŢII

ZUGRAV-VOPSITOR

Art. 1. Toţi lucrătorii din activităţile de finisaje în construcţii sunt obligaţi să utilizeze echipament
individual de protecţie adecvat, conform Normativului cadru de acordare şi utilizare a
echipamentului individual de protecţie.

Art. 2. Pentru lucrări executate la înălţimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru înălţimi
peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi
prevăzute cu balustrade şi scândură de bord şi vor fi executate astfel încât să corespundă sarcinilor
pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate şi circulaţia
personalului muncitor sub schele pe care se lucrează.

Art. 3. La executarea lucrărilor la înălţime sau în alte zone periculoase, lucrătorii vor fi prevăzuţi
cu centuri de siguranţă legate de puncte fixe ale construcţiei, precum şi cu truse, genţi, lădiţe sau
cutii pentru păstrarea sculelor, uneltelor şi a unor piese mărunte.

Art. 4. Prepararea mortarului se va face mecanizat, cu ajutorul malaxoarelor de mortar şi a


betonierelor. Se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru beton precum şi
normele pentru utilizarea betonierelor care sunt valabile şi pentru malaxoare.

Art. 5. În timpul funcţionării este interzisă introducerea mâinilor sau a unor unelte în tobă ori în
alte părţi mobile ale maşinilor de preparat betonul.

Art. 6. Lucrările de tencuire interioară trebuie să se execute de pe schele interioare sau de pe


platforme aşezate pe capre deplasabile. Folosirea scărilor duble este permisă numai pentru
executarea lucrărilor mici de tencuire (reparaţii) în locuri izolate.

Art. 7. Este interzisă utilizarea pigmenţilor vătămători sănătăţii oamenilor - miniu de plumb,
galben de crom, oxid sau acetat de cupru etc. - la prepararea mortarelor colorate, necesare lucrărilor
de tencuire.

Art. 8. La locurile de muncă unde se execută lucrări de finisaj în mediu umed, conductorii electrici
aflaţi sub tensiune vor fi deconectaţi înainte de începerea lucrului.

Art. 9. La prelucrarea uscată a tencuielilor în încăperi închise, acestea vor fi în permanenţă


ventilate, pentru evacuarea prafului.

Art. 10. Aparatele pentru vopsit şi zugrăvit, cât şi furtunurile vor fi controlate înainte de începerea
lucrului. Ele vor fi probate săptămânal, supunându-le la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim.
Rezultatele verificărilor vor fi consemnate într-un proces verbal.

Art. 11. Lucrările de zugrăveli şi vopsitorie exterioare trebuie executate de pe schele sau leagăne în
bună stare. Se interzice utilizarea scărilor suspendate sau a altor mijloace improvizate.
Art. 12. Lucrările de zugrăveli şi vopsitorie interioare trebuie executate de pe schele interioare sau
scări duble. Utilizarea scărilor rezemate este permisă numai în cazul vopsirii sau zugrăvelii unor
suprafeţe mici şi la înălţimi de cel mult 3 m de la sol.
Art. 13. Dacă în încăperile unde se execută zugrăvirea şi vopsirea cu vopsele pe bază de apă se
găsesc conductori electrici sub tensiune, aceştia vor fi deconectaţi înainte de începerea operaţiei de
vopsire.

Art. 14. Lucrările de vopsitorie în spaţii închise, la care se folosesc materiale ce produc vapori
toxici, dăunători sănătăţii oamenilor se vor executa sub ventilaţie intensă cu instalaţii adecvate.

Art. 15. Se interzice folosirea surselor incandescente, focului deschis, fumatului, aprinderea
chibritului etc. în încăperile unde se execută vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor. Pe
uşile acestor încăperi vor fi fixate tăbliţe avertizoare şi de interdicţie corespunzătoare.

Art. 16. Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de protecţie pentru vopsitor.

Art. 17. Este interzisă legarea cu sârmă a furtunurilor pe ştuţurile pompelor de zugrăvit sau vopsit.
Aceasta se va face cu ajutorul unor brăţări (coliere) strânse cu şuruburi.

Art. 18. După vopsirea instalaţiilor de încălzire centrală (inclusiv a elementelor de calorifer), în
timpul funcţionării acestora încăperile trebuie aerisite până la uscarea completă a vopsitoriei.

Art. 19. Nu se admite lucrul cu hainele îmbibate cu substanţe inflamabile.

Art. 20. Este interzis muncitorilor vopsitori să se apropie de surse de foc în hainele de lucru.

Art. 21. Se interzice folosirea pigmenţilor albi pe bază de plumb, drept componenţi ai vopselelor
precum şi întrebuinţarea benzenului şi a benzinei etilate, ca diluant.

Art. 22. Se vor lua toate măsurile de electrosecuritate prescrise de prevederile normelor în vigoare
referitoare la operaţiile de vopsire.

Art. 23. Materialele pentru vopsire vor fi păstrate şi transportate în vase bine închise; deschiderea
capacelor metalice, în special la vasele care conţin vopsele pe bază de nitroceluloză se va face cu
scule din materiale neferoase, care nu produc scântei. Materialele de şters se adună în lăzi speciale
cu capace, care se vor amplasa în afara încăperilor de lucru şi vor fi evacuate şi golite zilnic.

Art. 24. În încăperile unde se ceruieşte parchetul cu ceară dizolvată în benzină, sau cu palux se
interzice fumatul şi executarea lucrărilor care necesită folosirea focului, producerea de scântei etc.
Pe uşile acestor încăperi vor fi montate tăbliţe avertizoare. Aceste încăperi vor fi în permanenţă
aerisite.

Art. 25. Se interzice fumatul şi executarea lucrărilor care necesită folosirea focului sau producerea
de scântei în încăperile unde se lucrează la lipirea covoarelor de linoleum sau PVC. Pe uşile acestor
încăperi vor fi lipite obligatoriu tăbliţe avertizoare.

Art. 26. Bidoanele cu substanţe adezive pentru covoare, vor fi depozitate în locuri speciale, ferite
de posibilitatea de incendiere.
CAPITOLUL VI

INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE AGENŢILOR DE CURĂŢENIE

ÎNGRIJITOR
Art. 1. Aceste instrucţiuni conţin un minim de prevederi obligatorii, privind securitatea
muncii lucrătorilor, în raport cu sarcina de muncă, pe toata durata procesului de muncă.

Art. 2. Prin aplicarea şi respectarea prevederilor acestor instrucţiuni se urmăreşte formarea


unor deprinderi şi a unui comportament adecvat realizării în siguranţă a sarcinilor de muncă.

Art. 3. Prezentele instrucţiuni se aplica tuturor lucrătorilor care sunt încadraţi în această
funcţie, dar si celor care desfăşoară astfel de activităţi, ocazional.

Art. 4. Agentul de curăţenie efectuează şi întreţine curăţenia în spaţiile administrate de


şcoală:
- în spaţii de lucru amenajate şi compartimentate corespunzător;
- în birouri, grupuri sanitare, holuri, săli de clasă, laboratoare, etc.
Art. 5. Riscuri potenţiale de accidentare în desfăşurarea activităţilor:
- cădere la acelaşi nivel (prin alunecare, dezechilibrare sau împiedicare);
- cădere de la înălţime;
- şoc, lovire, impact, strivire;
- arsuri chimice;
- electrocutare.
Art. 6. Măsurile de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale,
corespunzătoare factorilor de risc identificaţi, la nivelul şcolii sunt:
- folosirea de încălţăminte uşoară, cu talpa antiderapantă;
- curăţarea ori de cate ori se impune a pardoselii;
- folosirea de scări şi platforme sigure, omologate, în activităţile de curăţenie la
înălţime;
- folosirea substanţelor de curăţat numai după o temeinică cunoaştere a acestora, si numai
cu folosirea echipamentului individual de protecţie (mănuşi de protecţie, şort de
protecţie);
- consumul de lichide (sifon - pe timp de vară şi ceai cald - pe timp de iarnă) pentru
perioadele de disconfort termic.
- respectarea traseelor de deplasare la/de la serviciu si folosirea mijloacelor de transport
în comun conform instruirilor de securitatea muncii primite.
Art. 7. Agenţii de curăţenie participă în mod regulat la instruirile de securitatea muncii si la cele
de prevenirea şi stingerea incendiilor.

Art. 8. Activitatea de curăţenie se va desfăşura conform sarcinilor primite de la administrator, cu


respectarea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă specifice gradului de
amenajare şi dotare a fiecărui corp de clădire din şcoală.

Art. 9. Substanţele utilizate pentru curăţenie vor fi cele puse la dispoziţie de către
magazioner şi vor fi folosite conform reglementărilor organelor sanitare şi instrucţiunilor emise de
furnizori.
Art. 10. Pe timpul curăţeniei, lucrătorii care efectuează curăţenia, vor folosi echipamentul
individual de protecţie din dotare ( halat, mănuşi de cauciuc - tip chirurgicale, cizme de cauciuc,
etc.).

Art. 11. Este interzisă spălarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului, etc.

Art. 12. Pe timpul curăţirii pardoselii cu petrosin, sau lichide inflamabile, în încăperi nu se va
fuma şi nu se va folosi focul deschis, iar geamurile şi uşile se vor deschide larg.

Art. 13. Se interzice folosirea birourilor, sălilor de clasă, etc. dacă acestea nu au fost
complet aerisite de vaporii de gaze, emise de substanţele folosite la curăţenie.

Art. 14. Materialele inflamabile utilizate la întreţinerea şi curăţenia încăperilor şi a mobilierului


(neofalină, benzină, ceară de parchet) se vor păstra numai în bidoane (recipiente) închise, în boxe
separate, cu respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor.

Art. 15. Substanţele inflamabile şi combustibile se păstrează în bidoane închise, indicându-se prin
etichete conţinutul acestora, asigurând respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor.

Art. 16. Pentru dezinfectare, dezinsectizare, deratizare, nu vor fi folosite substanţe


necunoscute sau periculoase. Utilizarea acestor substanţe se va face de către lucrători de la firme
specializate în acest scop.

Art. 17. Ghivecele de flori nu se vor amplasa pe pervazul ferestrelor, lângă balustradele
scărilor, pe scările de urgenţă, pe căile de acces.

Art. 18. Treptele scărilor se vor menţine în permanenţă curate, pentru a se evita alunecarea
accidentală a personalului şi elevilor.

Art. 19. Covoarele care acoperă scările vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea
accidentală a personalului şi elevilor.

Art. 20. Daca echipamentele de muncă din dotare sunt defecte, nu se vor utiliza, se vor solicita
alte echipamente care să corespundă normelor de securitate şi sănătate în muncă.

Art. 21. Este interzisă folosirea uneltelor fără mânere, apărători de protecţie, cu margini
agăţătoare, cu fisuri, ruginite, reparate improvizat.

Art. 2 2 . Aspiratorul de praf, indiferent de tip şi capacitate, trebuie să fie dotat cu cordon
electric care să aibă conductor de nul de protecţie.
Art. 23. Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni de funcţionare a motorului sau
cordonul de alimentare cu izolaţia deteriorată.
Art. 24. Utilizarea aspiratorului se va face după o verificare a funcţionării motorului, starea
furtunului, a anexelor şi a cordonului de alimentare cu energie electrică. Dacă se constată o
defecţiune în funcţionare se va solicita intervenţia lucrătorului calificat (electrician).
Art. 25. Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanţelor insecticide
sau a substanţelor explozive.
Art. 26. Echipamentele de muncă acţionate electric se vor conecta numai la prizele prevăzute cu
contact de protecţie (nul de protecţie).
Art. 27. Repararea, curăţarea şi spălarea instalaţiilor şi aparatelor acţionate electric se va face
numai după ce au fost deconectate de la reţeaua de alimentare cu energie electrică
(scoaterea fişei din priză)

Art. 28. Utilizarea aparatelor acţionate electric se va face, obligatoriu, în conformitate cu


instrucţiunile de exploatare şi întreţinere emise de producător.

Art. 29. Manipularea diferitelor obiecte, dintr-un loc în alt loc se va face cu respectarea
posibilităţilor de ridicare a greutăţilor, atât pentru femei (max. 12 kg) cât si pentru bărbaţi (max.
50 kg).

Art. 30. Pe timpul manipulării (deplasării) materialelor acestea nu vor limita vizibilitatea
lucrătorului, pe direcţia sa de deplasare (transport).

Art. 31. Pentru lucrul la înălţime, se vor utiliza scări special construite, interzicându-se utilizarea
scărilor improvizate. La utilizarea scărilor se vor respecta următoarele:
a) scările de lemn se utilizează pentru o sarcină de cel mult 100 Kg;
b) se admite urcarea pe scară a unei singure persoane;
c) se interzice utilizarea scărilor cu trepte lipsă sau improvizate;
d) se interzice lucrul pe primele două trepte superioare ale scării;
e) se interzice folosirea scărilor prelungite, prin legarea provizorie, cu excepţia celor
extensibile sau culisabile;
f) scările mai lungi de 5 m, trebuie proiectate special în acest scop;
g) scările duble trebuie să fie prevăzute cu cârlige de siguranţe care să nu permită depărtarea
celor două părţi ale scării;
h) la urcarea pe scări, se va purta încălţăminte corespunzătoare;
i) scările simple vor fi asigurate împotriva alunecărilor.

Art. 32. Ştergerea şi curăţirea geamurilor se face cu ferestrele deschise şi nu se va utiliza ca punct
de sprijin pervazul acestora.

Art. 33. Ştergerea şi curăţirea geamurilor exterioare (la care nu este acces din interior) se face de
către lucrători special instruiţi şi calificaţi pentru această activitate.
CAPITOLUL VII

INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE CONDUCĂTORILOR AUTO

SOFER – INSTRUCTOR ŞCOALĂ ŞOFERI

Art. 1. Normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere cuprind prevederi de
securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă în activităţile de exploatare a
autovehiculelor.

Art. 2. Conducerea autovehiculelor este permisă conducătorilor auto numai în condiţiile prevăzute
de Regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice şi instrucţiunile şi dispoziţiile în vigoare
emise de Ministerul Transporturilor.

Art. 3. Persoanele fizice sau juridice care utilizează în activitatea lor mijloace auto trebuie:
a) să stabilească traseele de acces la/de la drumurile publice precum şi traseele interioare;
b) să asigure condiţiile de parcare a autovehiculelor;
c) să asigure condiţiile de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi exploatare auto;
d) să asigure amenajarea şi întreţinerea în stare de circulaţie a drumurilor de acces, a rampelor;
e) să asigure descongestionarea drumurilor de acces şi a spaţiului de manevră pentru intrarea şi
ieşirea la rampele sau la locurile de încărcare - descărcare a autovehiculelor;

f) să asigure marcarea şi semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase în care se limitează viteza
de circulaţie a mijloacelor de transport ;

g) să asigure iluminatul pe timp de noapte a căilor de acces, a spaţiilor pentru încărcarea -


descărcarea şi manevrarea autovehiculelor şi a altor puncte de lucru periculoase;

h) să asigure instruirea persoanelor care pilotează autovehicule.

Art. 4. Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs şi pentru a evita defecţiunile
şi accidentele, autovehiculele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice:

a) dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare;


b) volanul să nu aibă joc mai mare de 15°;
c) piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri (jocuri la articulaţie, lipsă
şplinturi etc.);

d) puntea faţă precum şi puntea (punţile) spate să nu prezinte deformări sau alte defecţiuni la
elementele de fixare de cadrul autovehiculului;

e) elementele suspensiei (arcuri lamelare şi spirale, perne de aer, amortizoare etc.) să nu prezinte
defecţiuni;
f) rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile tehnice de
funcţionare ale acestora;

g) sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri, fiind


interzise orice fel de improvizaţii;

h) carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat pentru a se evita orice scurgere de
combustibil;

i) rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se deschide în
timpul mersului, iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare ale rezervorului să nu prezinte
fisuri;

j) instalaţia electrică a autovehiculului să fie în perfectă stare; sunt interzise legăturile improvizate,
cablurile neizolate, siguranţele necalibrate, lipsa capacelor de protecţie etc. care pot provoca
scurtcircuite;

k) bateria acumulatoare să fie în bună stare, bine fixată, acoperită şi amplasată în aşa fel încât
bacurile să nu se spargă în timpul mersului;

l) releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de exterior (capac
etc.) pentru a se evita scurtcircuitele;

m) sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare;


n) compresorul de aer să fie în bună stare de funcţionare, astfel încât să asigure presiunea şi debitul
corespunzător de aer, potrivit tipului anvelopei şi autovehiculului;

o) anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu prezinte deformaţii ce indică


dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea să fie cea prescrisă de fabricant. Nu se
vor folosi anvelope a căror bandă de rulare prezintă o uzură peste limita prevăzută de normele
tehnice. Este interzisă folosirea anvelopelor reşapate pe axa din faţă;

p) jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a loviturilor.


Jantele vor fi bine fixate cu piuliţele respective;

r) ţeava de evacuare a gazelor arse va fi în bună stare, fără fisuri sau garnituri defecte şi va fi
prevăzută cu amortizor de zgomot (tobă de eşapament);

s) parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate. Se interzice
înlocuirea geamurilor cu geamuri de altă calitate decât cele prescrise de constructor, cu alte
materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Parbrizul va fi prevăzut cu ştergătoare în
perfectă stare de funcţionare;

t) la microbuze, caroseria să nu permită pătrunderea apei, iar pentru spargerea geamurilor în caz de
nevoie, autobuzele vor fi dotate cu ciocane speciale, amplasate la locuri accesibile.
Art. 5. Pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare a parcului de autovehicule, persoanele
fizice şi juridice care deţin autovehicule trebuie:

a) să asigure şi să controleze efectuarea lucrărilor de întreţinere a autovehiculelor în conformitate


cu prescripţiile din Cartea tehnică a autovehiculului respectiv;

b) să organizeze baza tehnico - materială necesară efectuării în bune condiţii a lucrărilor de


întreţinere zilnică a parcului de autovehicule pe care le deţin;

c) să asigure condiţii corespunzătoare de lucru;


d) să supravegheze operaţiile de întreţinere zilnică a autovehiculelor urmărind executarea lor în
condiţii bune de către conducătorii auto;

e) să asigure luarea măsurilor de prevenire şi de combatere a incendiilor la autovehicule şi staţiile


de alimentare din incintă;

f) să verifice prin sondaj starea tehnică la plecarea şi înapoierea din cursă cât şi pe traseu a
autovehiculelor;

g) să organizeze acţiunea de depanare a autovehiculelor defecte pe trasee şi să asigure asistenţa


tehnică a autovehiculelor care circulă în tranzit.

Art. 6. Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi estetică
necorespunzătoare sau care depăşesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentraţiile
maxime admise ale noxelor în gazele de evacuare.

Art. 7. Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor destinate transporturilor de persoane care nu


sunt amenajate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulaţia pe drumurile
publice şi ale prezentelor norme.

Art. 8. Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor,
să verifice înainte de plecarea în cursă următoarele:

a) instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor arse


(eşapate), instalaţia de încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care trebuie să
fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii;

b) să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de către


constructor;

c) existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;


d) uşile să fie în bună stare de funcţionare;
e) să confirme, prin semnătură pe foaia de parcurs, că autovehiculul corespunde din punct de
vedere tehnic.
Art. 9. Persoanele fizice sau persoanele juridice trebuie să asigure ca în inventarul autovehiculului
să se găsească:

a) lampa electrică portabilă;


b) dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al jantei (pe timpul umflării
anvelopelor nedemontate);

c) patru pene pentru asigurarea împotriva deplasării necomandate a mijloacelor de transport în


timpul remedierii defecţiunilor tehnice, în diferite situaţii ivite;

d) manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;


e) trusă medicală de prim ajutor;
f) trusă de scule şi unelte, în bună stare, corespunzătoare tipului de autovehicul;
g) cric corespunzător tonajului autovehiculului încărcat şi suport de lemn pentru stabilitatea
acestuia;

h) două triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor;


i) stingător;
j) pe timp de iarnă, autovehiculele vor fi dotate, în plus, cu: huse pentru acoperirea măştii
radiatorului, lanţuri antiderapante, lopeţi, nisip, sare etc.

Art. 10. Mijloacele auto care transportă persoane vor fi întreţinute în stare bună de funcţionare şi
de curăţenie, iar înainte de plecare în cursă, conducătorul auto va efectua, în afară de cele arătate în
art.8, un minuţios control tehnic privind:

a) starea geamurilor, a uşilor, buna lor închidere şi funcţionare;


b) starea parasolarului de protecţie montat deasupra parbrizului;
c) existenţa şi starea perdelelor de la geamuri şi din spatele scaunului conducătorului auto;
d) etanşeitatea sistemului de evacuare a gazelor eşapate;
e) funcţionarea pe timp friguros a sistemului de încălzire din dotarea mijlocului de transport, astfel
încât să asigure încălzirea corespunzătoare a interiorului microbuzului, fiind interzise orice
improvizaţii;

f) existenţa oglinzilor retrovizoare, starea şi amplasarea lor, astfel încât să permită şoferului să
supravegheze de la locul său uşile de la urcare, coborâre, precum şi carosabilul din spate.

Art. 11. Este interzisă parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din incinta şcolii, precum şi
sub liniile electrice aeriene.

Art. 12. Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe grase,
lichide etc. vor fi curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente (nisip, cenuşă, zgură etc.).
Art. 13. La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducătorii auto vor lua
următoarele măsuri:

a) vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi construcţii;
b) vor opri motorul;
c) vor frâna autovehiculul;
d) vor scoate cheile din contact;
e) vor închide şi vor asigura prin încuiere uşile cabinei;
f) vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică a mijlocului de transport, acţionând întrerupătorul
general (dacă este cazul).

Art. 14. La locul de parcare sunt interzise:


a) efectuarea probelor de frânare în mers. Acestea se vor efectua la standurile de încercare a
eficienţei sistemului de frânare sau în zone special amenajate;

b) alimentarea cu combustibili sau lubrifianţi;


c) aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere etc.

Art. 15. Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune.

Art. 16. Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele agenţilor economici în drumurile
publice se va face cu faţa. În cazul când nu este posibil, ieşirea pe drumurile publice se efectuează
numai prin pilotare.

Art. 17. În timpul efectuării cursei conducătorii auto au următoarele obligaţii:

a) să respecte viteza de circulaţie stabilită prin "Regulamentul privind circulaţia pe drumurile


publice" şi să o adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă;

b) să respecte itinerariul şi mersul programat al cursei stabilite;


c) să oprească autovehiculul în parcurs după minim 250 km şi să verifice starea pneurilor, direcţia,
buloanele de fixare a jantelor ş.a. De asemenea, să oprească autovehiculul în cazul apariţiei unor
zgomote anormale şi ori de câte ori consideră că este necesar să se efectueze controlul tehnic în
parcurs;

d) să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luând toate măsurile necesare pentru a nu
provoca evenimente rutiere;

e) să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze corespunzătoare;


f) când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorul auto este obligat, ca la întâlnirea cu
autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până la limita evitării oricărui pericol;

g) utilizarea centurii de siguranţă este obligatorie pentru toţi pasagerii din maşină.
CAPITOLUL VIII

INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE PUNCTELOR DE PREGĂTIRE ŞI


SERVIRE A MESEI

LUCRĂTORI CANTINĂ

Art. 1. Structurile de servire a mesei sun obligate să respecte prevederile Normelor sanitare şi
Normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă.

Art. 2. La instalarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor, aparatelor, precum şi a altor


echipamente tehnice utilizate în cantină se vor respecta următoarele:
a) tehnologia stabilită prin documentaţia elaborată de proiectant sau cea indicată prin cartea
tehnică, privind exploatarea utilajelor, instalaţiilor, aparatelor, etc.;
b) prevederile documentaţiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoaşterea componenţei,
a caracteristicilor tehnice şi funcţionale, a mijloacelor tehnice din dotare;
c) instrucţiunile tehnice specifice fiecărui mijloc de producţie, privind exploatarea acestuia.

Art. 3. Lucrătorii din bucătării sunt obligaţi să poarte echipamentul de protecţie şi de lucru
prevăzut de normative.

Art. 4. Lucrătorii din bucătării vor purta încălţăminte bine fixată pe picior, este interzisă folosirea
încălţămintei tip papuc (neasigurată la călcâi.

Art. 5. Lucrătorii din bucătării trebuie să fie instruiţi asupra modului de utilizare a agregatelor la
care lucrează, pentru prevenirea accidentelor.

Art. 6. Eventualele defecţiuni ce apar în funcţionarea unor agregate vor fi anunţate si se vor
remedia de către lucrători calificaţi (electrician, mecanic, instalator).

Art. 7. Este interzisă aprinderea focului la maşinile de gătit la care se utilizează combustibil gazos
sau injectoare cu combustibil lichid, de către persoane neinstruite.

Art. 8. Este interzisă aşezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinţi, pentru prevenirea
accidentelor prin opărire.

Art. 9. Vasele şi ustensilele ce se folosesc la prepararea meniurilor se vor păstra în mod ordonat pe
rafturi.

Art. 10. Utilizarea aparatelor electrice din dotare (frigidere, congelatoare, storcătoare, malaxoare,
etc.) se va face cu respectarea prevederilor din cărţile tehnice respective, cu privire la măsurile de
prevenire a accidentelor.

Art. 11. La fiecare utilaj, instalaţie, aparat din dotare se vor afişa, în mod obligatoriu, instrucţiuni
de utilizare în condiţii sigure, iar personalul care le exploatează va fi instruit în acest scop.

Art. 12. Toate prizele din bucătărie şi cantină vor fi prevăzute cu contact de protecţie (nul de
protecţie).
Art. 13. Părţile metalice ale maşinilor şi utilajelor care pot intra accidental sub tensiune se vor
conecta la centura de împământare.

Art. 14. Manevrarea tuturor întrerupătoarelor sau comutatoarelor se va face cu mâinile uscate.

Art. 15. În situaţii de exces de umiditate, manevrarea se va face cu mănuşi electroizolante şi de pe


platforme electroizolante sau de pe covoare de cauciuc.

Art. 16. Uneltele şi sculele pentru bucătărie se vor întreţine corespunzător şi se vor păstra pe
sortimente, în locuri destinate acestui scop.

Art. 17. Este interzisă folosirea uneltelor fără mânere, cu margini agăţătoare, reparate improvizat,
cu fisuri, ruginite, etc.

Art. 18. La servirea mesei este interzisă folosire vaselor din ceramică, porţelan sau sticlă care
prezintă crăpături.

Art. 19. La utilizarea maşinii de gătit cu plită trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice:
(1) Înainte de punerea în funcţiune a maşinilor de gătit se va verifica starea sistemului de
alimentare (electric, cu arzător cu gaze, injector pentru combustibil lichid).
(2) Acţionarea butoanelor de la maşina de gătit cu plită electrică se va face numai cu mâna
uscată, stând pe un covor de cauciuc.
(3) La maşinile de gătit cu gaze naturale, înainte de aprinderea focului, se va verifica
obligatoriu dacă nu sunt scăpări de gaze, dacă toate robinetele sunt bine închise şi etanşe.
(4) În cazul în care se constată scăpări de gaze se iau măsuri de ventilare a încăperii, nu se
acţionează întrerupătoarele de lumină, nu se utilizează foc deschis şi se evită orice
posibilitate de iniţiere a unui eventual amestec aer-gaz exploziv.
(5) Remedierea scăpărilor de gaze se va efectua de către o persoană autorizată în instalaţii de
gaze.
(6) La maşinile încălzite cu combustibil lichid este interzisă utilizarea injectoarelor care au
scăpări de combustibil pe la îmbinări.
(7) Aprinderea combustibilului (lichid sau gazos) se va face utilizându-se o vergea prevăzută
la capăt cu tampon de azbest ce se va înmuia în petrol.
(8) Tamponul astfel înmuiat se aprinde cu chibritul, după care vergeaua se introduce în maşină
până în dreptul arzătorului sau injectorului după care se dă drumul progresiv la combustibil
prin robinetul de la conducta de gaz metan sau motorină.
(9) Oprirea funcţionării arzătorului sau injectorului (stingerea flăcării) se face prin închiderea
robinetului de alimentare cu combustibil.
(10) Capacele şi ochiurile plitelor maşinii de gătit, trebuie să fie pe timpul funcţionării închise
(la locul lor) pentru a evita emanaţia gazelor şi a fumului în exterior.
(11) Este interzisă utilizarea maşinilor de gătit cu plita fisurată sau spartă.

Art. 20. La utilizarea maşinii de gătit tip aragaz trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice:
(1) Maşinile tip aragaz se vor utiliza numai dacă au complete toate capacele ciupercă la
arzătoare.
(2) Este interzisă lărgirea orificiilor de ardere.
(3) Înainte de utilizare se verifică cu apă şi săpun dacă sunt scăpări de gaze la părţile care se
îmbină, este interzis ca această verificare să se facă cu flacără.
(4) Este interzisă folosirea buteliilor de aragaz fără regulatoare de presiune.
(5) Montarea regulatorului la butelie se face după ce în prealabil s-a verificat dacă robinetul
este închis, după care se va deşuruba buşonul de siguranţă.
(6) Este interzis transportul buteliei de aragaz fără buşonul de siguranţă (piuliţa) şi capacul
de protecţie al robinetului montate.
(7) Manevrarea buteliei de aragaz se va efectua fără lovirea bruscă a acesteia.
(8) Amplasarea buteliei se face în poziţie verticală, la distanţa de cel puţin 1 m faţă de sursa
de încălzire.
(9) Este interzisă folosirea unor furtunuri de alte tipuri în locul celor special realizate, pentru
racordarea buteliei la arzător.
(10) Furtunul de racordare trebuie să fie în perfectă stare, să nu aibă crăpături şi scăpări de
gaze.
(11) Prinderea furtunului la cele două capete, butelie respectiv aragaz, se va efectua prin
colier metalic.
(12) Este interzisă încălzirea buteliei cu apă caldă sau cu alte mijloace, pentru mărirea
presiunii.
(13) Este interzisă utilizarea altor tipuri de butelii decât cele de construcţie standardizată şi
verificate periodic de firme abilitate.
(14) Pe timpul cât arzătoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce fierb să nu curgă
din vase şi să stingă flacăra, producând acumulări de gaze ce pot determina explozii.
(15) Remedierea defecţiunilor (neetanşeităţilor) se va efectua de un lucrător special calificat.

Art. 21. La utilizarea robotului universal pentru bucătărie trebuie să se realizeze următoarele
măsuri tehnice:

(1) Este interzisă montarea dispozitivelor anexe pentru efectuarea operaţiilor dorite, fără ca
maşina să fie decuplată, în prealabil, de la reţeaua de alimentare cu energie electrică.
(2) După fixarea dispozitivului – anexă, maşina se pune în funcţiune în gol pentru a se verifica
dacă acesta a fost montat corect.
(3) Pe timpul lucrului maşina va fi supravegheată în permanenţă de către un lucrător instruit
pentru folosirea acesteia, iar la apariţia unei funcţionări anormale va acţiona butonul de
oprire.
(4) La introducerea în sistemul de alimentare a produselor ce se prelucrează se vor utiliza
sistemele din dotarea maşinii pentru operaţiile respective.
(5) Este interzisă apăsarea produselor cu mâna spre sistemele active ale dispozitivelor.
(6) La terminarea operaţiilor la robot, acesta se deconectează de la butonul de oprire şi de la
automatul de pornire.
(7) Este interzis a se demonta dispozitivul anexă înainte de deconectarea mecanică şi electrică
a maşinii.
(8) Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spăla, usca şi depozita în dulapul maşinii.
Art. 22. La utilizarea maşinii electrice de tocat carne trebuie să se realizeze următoarele măsuri
tehnice:
(1) Instalarea, exploatarea şi întreţinerea maşinii se vor face conform prevederilor din cartea
tehnică a maşinii.
(2) Intervenţia la maşină, în cazul blocării, se va face numai după oprirea ei.
(3) Este interzis să se utilizeze maşina fără pâlnie de alimentare şi fără dispozitivul mâner din
lemn sau material plastic, pentru presat carnea.
(4) Este interzis presarea cărnii cu mâna în pâlnia de alimentare a maşinii.
(5) Maşina de tocat carne, antrenată prin curele de transmisie, va fi prevăzută cu apărători de
protecţie la părţile în mişcare.
(6) Fixarea accesoriilor la maşina de tocat carne, se va face după ce maşina a fost decuplată de
la tabloul de alimentare cu energie electrică
(7) Curăţarea şi spălarea maşinii se va efectua conform instrucţiunilor proprii.
(8) Maşinile de tocat carne vor fi conectare la nulul de protecţie.
(9) Este interzisă utilizarea cordoanelor electrice improvizate, cu izolaţia defectă.

Art. 23. La utilizarea maşinii de tăiat mezeluri sau pâine trebuie să se realizeze următoarele
măsuri tehnice:
(1) Amplasarea maşinii se va face în aşa fel ca accesul la ele să se facă cu uşurinţă.
(2) Fixarea mezelurilor şi a pâinii pe masa mobilă se face cu dispozitivul din dotarea maşinii
prevăzut cu mânere de presare a produselor şi manevrare a masei mobile.
(3) Este interzisă ţinerea mezelurilor şi a pâinii cu mâna în timpul tăierii acestora de cuţitul
maşinii.
(4) Feliile de mezeluri sau de pâine vor fi luate cu o paletă destinată în acest scop.
(5) Este interzisă manevrarea maşinilor de tăiat mezeluri şi pâine de persoane neinstruite.
CAPITOLUL IX

INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE MAGAZIILOR ŞI DEPOZITELOR DE


MĂRFURI

MAGAZIONER

Art. 1. În cazul în care manipularea şi transportul mărfurilor prin purtare nu pot fi evitate, locul de
muncă va fi organizat astfel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii de siguranţă, să fie eliminat
sau redus riscul de accidentare sau îmbolnăvire profesională.

Art. 2. Se va evalua în prealabil, condiţiile de securitate şi sănătate pentru activitatea respectivă în


ceea ce priveşte:
a) caracteristicile mesei;
b) efortul fizic;
c) caracteristicile mediului de muncă;
d) caracteristicile activităţii.

Art. 3. Se va dispune şi se va urmării realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau


reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăţii luând în considerare:
(1) Caracteristicile mesei cum sunt:
a) greutatea şi dimensiunile;
b) dificultatea de apucare;
c) instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului;
d) plasarea în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi;
e) susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor, muchiilor.

(2) Efortul fizic:


a) prea mare;
b) care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;
c) care antrenează o mişcare bruscă a mesei;
d) care este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă.

(3) Caracteristicile mediului de muncă cum sunt:


a) inexistenţa unui spaţiu suficient în special pe verticală, pentru realizarea activităţii;
b) pardoseli alunecoase şi/sau care prezintă neregularităţi;
c) imposibilitatea ridicării manuale la înălţime, în siguranţă;
d) manipularea maselor la mai multe niveluri;
e) instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materialele.

(4) Cerinţele activităţii cum sunt:


a) efortul fizic frecvent şi prelungit;
b) insuficienţa repausului fiziologic sau de recuperare;
c) distanţele mari pentru transportat sarcini;
d) ritm impus de un proces de muncă care nu poate fi schimbat de lucrător

Art. 4. În timpul manipulării manuale a maselor, lucrătorul trebuie să aibă vizibilitate, se interzice
transportul prin purtare a meselor care împiedică vizibilitatea.
Art. 5. Se interzice transportul prin purtare a meselor care nu au sisteme de prindere
corespunzătoare.

Art. 6. Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt fixate
între ele corespunzător. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a
maselor care sunt instabile între ele.

Art. 7. Obiectele ambalate în cutii, lăzi, etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi, etc.

Art. 8. Traseul pe care îl parcurge lucrătorul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să fie cu
obstacole, instabil sau alunecos.

Art. 9. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe tăietoare sau
care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare.

Art. 10. Se interzice executarea unui număr mare de mişcări repetitive pe unitate de timp.

Art. 11. La manipularea şi transportul maselor salariatul trebuie să fie echipat cu echipament
individual de protecţie şi/sau de lucru corespunzător şi în bună stare.

Art. 12. Se acordă atenţie deosebită transportului şi manipulării substanţelor periculoase (se va face
conform legislaţiei în vigoare).

Art. 13. Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare,
incendii şi explozii.

Art. 14. Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă căderea lor.

Art. 15. Pe rafturi sau stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina
maximă admisă, care nu trebuie depăşită.

Art. 16. Rafturile sau stelajele unde sunt depozitate materialele trebuie fixate şi ancorate bine
pentru a prevenii răsturnarea acestora.

Art. 17. Stivuirea materialelor se va face fără deteriorarea ambalajelor. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi timp şi dimensiuni.

Art. 18. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă.

Art. 19. Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei.

Art. 20. Pardoselile din magazii trebuie să fie întreţinute, iar urmele de ulei şi apă trebuie
înlăturate pentru a se evita alunecările. Orice defecţiune în pardoseli va fi semnalată şi înlăturată
pentru a se evita împiedicările.

Art. 21. Este interzisă depozitarea alimentelor în aceeaşi încăpere cu materialele. Alimentele se
depozitează în încăperi special amenajate.
Art. 22. Este interzisă utilizarea aparatelor de încălzire electrice în magazie. Dacă situaţia impune
utilizarea acestor aparate, lucrătorul trebuie să amplaseze aparatele în locuri special amenajate şi să
la supravegheze în timpul funcţionării. La părăsirea încăperii lucrătorul trebuie să deconecteze
aparatele de la sursa de alimentare cu energie.

Art. 23. În magazie nu se vor utiliza surse de foc deschise (lumânări, chibrituri, etc.) şi nu se va
fuma.

Art. 24. Instalaţiile electrice de iluminat şi prize din magazii trebuie să corespundă normelor de
electrosecuritate.

Art. 25. Nu se admit improvizaţii la instalaţiile electrice, eventualele defecte vor fi remediate de
către un lucrător calificat (electrician întreţinere).

Art. 26. Locurile periculoase vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate.
CAPITOLUL X

INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE AGENŢILOR DE PAZĂ

PAZNIC

Art. 1. Lucrătorul care desfăşoară activitatea ca agent de pază trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii şi să respecte măsurile ce se impun:

a) să posede calificarea profesionala pentru activitatea de agent de pază;


b) să aibă vârsta de 18 ani împliniţi;
c) să fie apt din punct de vedere fizic si psihic;
d) să nu aibă infirmităţi care i-ar putea stânjeni activitatea specifică sau care ar putea conduce la
accidentarea sa, sau a altor persoane;
e) să se prezinte la examenul medical la angajare care va fi consemnat şi în fişa individuală de
instructaj de protecţia muncii;
f) să se prezinte la examenul medical anual şi ori de câte ori conducerea şcolii apreciază ca fiind
necesar.

Art. 2. În timpul serviciului agentul de pază are următoarele obligaţii:


a) să cunoască şi să respecte îndatoririle ce îi revin, fiind direct răspunzător pentru paza şi
integritatea bunurilor şi valorilor încredinţate;
b) să cunoască locurile şi punctele vulnerabile din perimetrul şcolii pentru a preveni producerea
oricăror fapte de natură să aducă prejudicii personalului, elevilor şi bunurilor şcolii;
c) să păzească obiectivul, bunurile şi valorile nominalizate în planul de pază şi să asigure
integritatea acestora;
d) să permită accesul în incinta şcolii numai a elevilor care prezintă carnetul de elev şi au uniformă
conform regulamentului de ordine interioară;
e) să nu permită accesul elevilor în incinta şcolii după începerea orelor de curs;
f) să nu permită ieşirea elevilor din incinta şcolii în timpul pauzelor dacă aceştia nu au bilet de voie
sau înainte de terminarea programului;
g) să oprească şi să legitimeze persoanele care pătrund în incinta şcolii, pe cele care încalcă
normele interne stabilite prin regulamente proprii , iar in cazul infracţiunilor flagrante să oprească
şi să predea poliţiei pe făptuitor, bunurile sau obiectele care fac obiectul infracţiunii, luând măsuri
pentru conservarea lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor masuri;
h) să nu permită accesul persoanelor cu autovehicule în incinta şcolii cu excepţia personalului
şcolii;
i) să înştiinţeze de îndată pe şeful ierarhic şi conducerea şcolii despre producerea oricărui
eveniment în timpul executării serviciului şi despre măsurile luate;
j) să nu se prezinte la locul de muncă sub influenţa băuturilor alcoolice şi nici să nu consume astfel
de băuturi în timpul serviciului;
k) să nu absenteze fără motive temeinice şi fără să anunţe în prealabil conducerea despre aceasta;
l) să respecte consemnul general şi particular al postului de pază;
m) să informeze de îndată conducerea şcolii şi poliţia despre evenimentele produse în timpul
activităţii de pază şi să ţină evidenţa acestora.

Art. 3. În timpul serviciului agentul de pază trebuie să respecte următoarele măsuri tehnice de
securitate şi sănătate în muncă:
a) să nu se expună la riscuri de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională;
b) în cazul în care prin sarcinile de serviciu, agentului de paza îi revine obligaţia să procedeze la
închiderea/deschiderea anumitor porţi, uşi, căi de acces, etc., acesta va fi instruit suplimentar de
către seful ierarhic superior de modul în care să îndeplinească sarcina de serviciu şi prin probe
practice, astfel încât să nu fie expus la riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesională, atât
agentul de pază cât şi alte persoane;
c) să nu se urce sub nici un motiv pe scaune, mese, orice alte obiecte improvizate. În cazul în care
prin natura sarcinilor de serviciu, funcţie de cerinţele obiectivului de pază, este nevoit să se urce la
înălţime (peste 2 metri de la nivelul tălpilor), în mod obligatoriu va avea menţionat în fişa
individuală de protecţia muncii avizul doctorului de medicina muncii şi a psihologului cu înscrisul
“apt lucru la înălţime”;
d) să participe lunar la instructajele de protecţia muncii şi P.S.I.;
e) să-şi însuşească şi să respecte normele specifice de securitate şi sănătate în munca, P.S.I. şi
măsurile de aplicare ale acestora;
f) să-şi însuşească şi să respecte normele sanitare privind acordarea primului ajutor în caz de
accident , să-şi însuşească şi să respecte procedeele de acordare a primului ajutor şi transportul de
urgenţă a accidentaţilor;
g) să utilizeze echipamentul de protecţie şi de lucru din dotare;
h) să consume lichide (sifon - pe timp de vară şi ceai cald - pe timp de iarnă) pentru perioadele de
disconfort termic.
i) să nu folosească echipamente electrice improvizate sau cu defecţiuni;
j) la utilizarea aparatelor electrice să respecte normele de electrosecuritate specifice;
k) să nu intervină la instalaţiile şi echipamentele electrice aflate sub tensiune;
l) să respecte traseele marcate pentru deplasarea în incinta şcolii, să nu circule printre maşini;
m) să folosească lanterna când se deplasează noaptea;
n) să evite călcarea pe porţiuni alunecoase, uleiate şi pe orice alte obiecte care ar putea provoca
alunecarea şi/sau împiedicarea;
o) în caz de avarii produse la instalaţii termice, conducte de apă, la reţelele electrice sau de
telefonie să aducă de îndată la cunoştinţa celor în drept asemenea evenimente şi să ia primele
măsuri pentru limitarea consecinţelor evenimentului;
p) în caz de incendii să ia imediat măsuri de stingere şi de salvare a persoanelor, a bunurilor şi a
valorilor, să sesizeze pompierii şi să anunţe conducerea şcolii;
r) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanelor şi de evacuare a bunurilor şi a valorilor în caz
de dezastre conform OG 775/97.
CAPITOLUL XI

INSTRUCŢIUNI SSM SPECIFICE PRELUCRĂRII AUTOMATE A DATELOR

INFORMATICIAN

Art. 1. Lucrătorul care deserveşte reţelele şi echipamentele de prelucrare automată a datelor


trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie calificat şi autorizat în vederea executării lucrărilor în reţele şi echipamente de
prelucrare automată a datelor;
- să cunoască normele tehnice de SSM şi PSI specifice;
- să fie apt din punct de vedere psihic şi fizic.

Art. 2. În activitatea de exploatare se vor respecta instrucţiunile proprii prezentate în materialul


IPS SSM 01 cap. II, cap. III, cap. IV.

Art. 3. În activitatea de întreţinere şi reparare trebuie respectate următoarele reguli generale de


siguranţă:
a) înainte de începerea lucrului se îndepărtează ceasul şi eventualele bijuterii şi se încheie
nasturii manşetelor echipamentului de lucru;
b) se închide şi se scoate din priză echipamentul la care urmează să se intervină;
c) se acoperă orice suprafaţă ascuţită din interiorul carcasei calculatorului cu bandă izolantă;
d) înainte de demontarea capacelor surselor de alimentare şi a monitoarelor se iau măsuri
speciale de precauţie;
e) nu se ating zonele imprimantelor care sunt calde şi/sau care utilizează tensiuni mari;
f) lucrătorul trebuie să cunoască locul unde se află extinctorul de foc şi cum se utilizează;
g) mâncarea şi băuturile răcoritoare se păstrează în afara spaţiului de lucru;
h) locul de muncă se păstrează curat şi ordonat;
i) când se ridică obiecte grele, genunchii se îndoaie, pentru a evita leziuni ale spatelui.

Art. 4. Înainte de începerea oricărei lucrări de reparaţie se vor verifica sculele, dispozitivele de
lucru şi echipamentul individual de protecţie adecvat riscurilor existente.

Art. 5. Pentru fiecare echipament de calcul se vor întocmi grafice de control periodic pentru
semnalizarea deficienţelor şi remedierea acestora.

Art. 6. Orice reparaţie a echipamentelor de lucru se va efectua în conformitate cu prevederile din


documentaţia tehnică a acestora.

Art. 7. Este interzisă purtarea brăţării antistatice când se repară surse de alimentare sau monitoare.

Art. 8. Deoarece condensatorii de filtrare din sursa de alimentare şi monitor pot acumula tensiuni
periculoase, înainte de a se depana sursa sau monitorul, condensatorii trebuie descărcaţi.
Art. 9. Pentru prevenirea descărcărilor electrostatice (ESD), temperatura şi umiditatea aerului din
încăperile unde sunt echipamente de calcul trebuie menţinute între anumite limite. Dacă nivelul de
umiditatea şi temperatura sunt prea scăzute, şansele de apariţie a ESD-ului cresc. Dacă nivelul de
umiditatea şi temperatura sunt prea ridicate, echipamentele se supraîncălzesc şi se pot defecta din
cauza umidităţii ridicate.

Art. 10. Pentru prevenirea daunelor produse de ESD se iau următoarele măsuri:
a) până în momentul instalării componentele se păstrează în pungi antistatice;
b) utilizarea covoarelor antistatice, pe birourile de lucru, în activitatea de depanare;
c) utilizarea brăţărilor antistatice la montarea sau demontarea componentelor echipamentelor
de calcul.

Art. 11. Pentru protecţia echipamentelor de calcul împotriva fluctuaţiilor de tensiune se utilizează
surse de tensiune permanente (UPS).

Art. 12. Nu montaţi niciodată o imprimantă la UPS. Producătorii de UPS-uri recomandă să nu


montăm o imprimantă la UPS, pentru a nu distruge motorul imprimantei.

Art. 13. Suprafeţele echipamentelor de calcul trebuie curăţate periodic de praf şi alte depuneri. În
acest scop se utilizează produse prescrise în cartea tehnică a echipamentelor.

Art. 14. Se interzice curăţarea echipamentelor în timpul funcţionării acestora.

Art. 15. Periodic se îndepărtează praful din interiorul unităţilor centrale ale echipamentelor de
calcul şi depunerile de pe radiatoare. În acest scop se utilizează un compresor cu aer uscat numai
după ce unitatea a fost deconectată de la sursa de alimentare cu energie.

Art. 16. În timpul utilizării compresorului de aer, ventilatorul cooler-ului procesorului trebuie ţinut
cu mâna pentru a preveni defectarea motorului acestuia.

Art. 17. Deoarece componentele echipamentelor de calcul şi dispozitivelor periferice conţin


materiale periculoase (zinc, plumb, mercur, etc.), trebuie acordată atenţie sporită reciclării acestora.
La aruncarea acestor materiale trebuie respectate regulile de mediu.

Art. 18. Bidoanele sau sticlele care conţin solvenţi sau alte materiale de curăţat trebuie manevrate
cu grijă, etichetate şi depozitate în locuri special amenajate pentru acest scop.

Art. 19. Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele de calcul trebuie să fie protejate
la curenţi de scurtcircuit prin siguranţe automate sau întreruptoare automate.

Art. 20. Dacă se utilizează siguranţe fuzibile acestea trebuie să fie originale şi calibrate
corespunzător.

Art. 21. Toate tablourile şi cutiile metalice utilizate în reţelele de calculatoare, cât şi tablourile
electrice de alimentare a echipamentelor de calcul, trebuie racordate la centura de împământare.
Art. 22. La realizarea unei reţele de calculatoare, sau când se intervine la o reţea de calculatoare
trebuie luate următoarele măsuri:
a) respectarea normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrului la înălţime;
b) utilizarea echipamentului de lucru şi echipamentului de protecţie adecvat;
c) utilizarea uneltelor care corespund normelor de securitate şi sănătate în muncă
d) verificarea prezenţei tensiunilor periculoase înainte de a se intervenii la o reţea cu
conductoare din cupru;
e) utilizarea ochelarilor de protecţie la tăierea cablurilor din reţelele de calculatoare sau la
prelucrarea capetelor acestora.

Art. 23. Când se lucrează cu fibra optică, trebuie luate următoarele măsuri de securitate şi sănătate
în muncă:
a) solvenţii şi pastele de lipit utilizate trebuie manevrate cu grijă extremă;
b) uneltele utilizate în lucrul cu fibra optică trebuie corespundă normativelor în vigoare;
c) tăierea, desfacerea sau despicarea cablului de fibră optică se face cu atenţie sporită, pentru
a se evita penetrarea ochilor sau a pielii cu fragmentele de sticlă rezultate în urma tăierii;
d) când se lucrează la cablarea fibrei optice suprafaţa de lucru trebuie să fie mat închis ca să
poată fi vizualizate fragmentele mici de sticlă sau plastic rezultate în urma prelucrării;
e) fragmentele mici de fibră optică nu se adună niciodată cu degetele, în acest scop se
utilizează banda adezivă;
f) când se verifică cablurile de fibră optică cu dispozitive speciale, se utilizează ochelari de
protecţie, deoarece lumina emisă de fibră (care nu poate fi detectată de ochiul uman)
dăunează ochilor;

Art. 24. Este interzisă montarea şi executarea lucrărilor la cutiile terminale ale reţelei, precum şi la
antenele de recepţie, pe timp de ploaie, furtună şi descărcări electrice atmosferice.

ÎNTOCMIT
Responsabil SSM,
prof. ................................................