Tehnici si practici tibetane de tratament

In urma cu 5000 de ani, in Tibet, se dezvolta un sistem medical cu rezultate de

necontestat. Practicile si tehnicile medicale ale terapeutilor care au trait in acea epoca au
avut o contributie majora la sistemul de terapii, diferentiindu-se de metodele traditionale
ale altor culturi, prin anumite particularitati.
Tibetanii folosesc in tratarea bolilor si echilibrarea organismului:
1. Extrase din pietre pretioase, stalagmite si stalactite (rezultatul dizolvarii in
apa a diverselor roci). Avand in vedere ca sunt depozitate acolo de mii de ani,
aceste pietre se culeg, se macina marunt si se amesteca cu alte componente din
alte substante, pentru diferite afectiuni;
2. Extrase din diverse tipuri de pietre, la fel macinate si preparate;
3. Extrase din diverse tipuri de sol;
4. Extrase din diverse tipuri de lemn;
5. Extrase din cultura gradinii personale;
6. Extrase din plante;
7. Extrase din saruri;
8. Extrase din animale;
9. Extrase din mare;
10.Extrase din cereale;
11.Extrase din apa vie;
12.Extrase din lava.
Tibetanii practica, de asemenea, si tratamente pentru normalizarea si echilibrarea
psihicului, in situatii in care apar nelinistea si agitatia. Aceste dezechilibrele apar atunci
cand canalele energetice ale corpului nu mai functioneaza corect si energiile din diferite
canale s-au combinat. In aceasta situatie trebuie reechilibrate aceste energii. Cum se
procedeaza? Prin aplicarea principiului ca intre degetele mainii, elementele naturii si
organe exista o corespondenta:
13.Pentru degetul mare corespund lemnul, vantul si ficatul impreuna cu bila.
14.Pentru aratator corespund focul, jaratecul si inima impreuna cu intestinele.
15.Pentru degetul mijlociu corespund pamantul, umezeala si pancreasul
impreuna cu splina si stomacul.
16.Pentru degetul inelar corespund metalul, seceta si plamanii impreuna cu
intestinele.
17.Pentru degetul mic corespund apa, frigul si rinichii impreuna cu vezica
urinara si prostata.
Pentru tratarea afectiunilor si echilibrarea organismului, in practicile terapeutice
tibetane acele de acupunctura se introduc in zona palmelor. Tibetanii mai folosesc si o
alta metoda cu efecte similare: se apropie degetele unul de altul si se scot sunete intr-un
anumit ritm, ritm ce echilibreaza la nivel primar energia organismului. Aceste tehnici
trebuie realizate sub indrumarea unui specialist, care sa le cunoasca si sa le aplice corect.
Spre exemplu: daca este prezenta frica, se apasa degetul mic spre centrul palmei cu
degetul mijlociu si cel mare. In cazul acesta obtinem sunetele pamantului – HU, sunetul
frigului si inghetului – UI si sunetul lemnului – SEI. In aceasta pozitie, dupa 5 minute,
sentimentele de frica dispar.
Daca este prezenta tristetea, se apasa inelarul catre centrul palmei cu aratatorul si
degetul mare. In acelasi mod se obtine sunetul metalului – SI si sunetul vantului – SUI.
Asa va disparea si tristetea.
 Cand exista sentimente de ingrijorare si alarmare, degetul mijlociu se apasa catre
mijlocul palmei cu degetul mare. Astfel se obtine sunetul vantului – SUI si sunetul
umezelii – HUL.
In situatii de nervozitate excesiva, se apasa cu degetul mare catre centrul palmei pe
inelar, obtinandu-se sunetul metalului – SI si sunetul vantului SUI.
In caz de euforie excesiva, se apasa degetul mare catre centrul palmei cu degetul
inelar si cel mic – se obtine sunetul frigului – UI si sunetul vantului SUI.
Desigur, tehnicile descrise trebuie exersate indelung pentru a se echilibra energiile
si efectele sa fie vizibile.Tratamentele medicinei traditionale actioneaza holistic asupra
organismului, privit ca ansamblu de sisteme energetice si organice. Prin urmare, si
complexitatea terapiilor si tehnicilor trebuie sa fie la un nivel adecvat pentru ca
rezultatele sa fie vizibile.
Un factor major in vindecare il constituie constientizarea de catre bolnav a
beneficiilor si avantajelor pe care i le ofera medicina traditionala, sa fie implicat in
procesul de vindecare, ca parte componenta si sa fie dornic sa se vindece, avand in
vedere ca se lupta cu o afectiune, pentru a se putea reintoarce si a-si ajuta familia.
Dialogul medic-pacient trebuie sa includa explicatii asupra afectiunii cu care se
confrunta, sa fie asigurat bolnavul ca exista posibilitati de tratament si ca se poate
vindeca. Din acest moment, pacientul poate lucra asupra mentalului sau prin
autosugestie.
Atat bolnavul, cat si medicul nu trebuie sa foloseasca negatii precum: NU, NU
POT, NU VREAU, NU ESTE POSIBIL, etc. In fiecare zi, bolnavul trebuie sa repete
afirmatii incurajatoare, cum ar fi: „In fiecare zi ma simt mai bine si mai bine, azi mai
simt mai bine decat ieri, mai bine decat oricand, tratamentul da rezultatele pe care le
doresc si ma voi insanatosi complet”. Cel mai potrivit este ca aceste incurajari sa fie
soptite dimineata, la trezire si seara, in timp ce adoarme. Fiecare propozitie se pronunta
la expirarea aerului si la inspirare se face pauza.

10 mudre importante
Această prezentare oferă 10 Mudre importante care pot aduce beneficii de sănătate
uimitoare.
Sănătatea ta este – literalmente – în mâinile tale....
1. Gyan Mudra – mudra cunoasterii
Atingeţi varful degetului mare cu varful degetului index, ţinând
celelalte trei degete întinse
Pentru că este o Mudra a cunoştinţelor, îmbunătăţeşte cunoştinţele.
Vârful degetului mare este centrul glandelor pituitară şi endocrină.
Când apăsăm cu indexul (degetul arătător) aceşti centri se activează cele
două glande.
Nu există o anumită perioadă pentru practicarea acestei mudra. O
poţi practica şezând, stând în picioare sau lenevind în pat, oriunde şi
oricum ai timp.
Creşte puterea memoriei şi ascute creierul (gândirea) Sporeşte concentrarea şi
previne insomnia. Dacă practicăm cu regularitate vom vindeca toate tulburările psihice
cum ar fi cele mentale, isteria, furia şi depresia.
 2. Prithvi mudra – mudra pamantului
Atingeţi cu vîrful degetul inelar vârful degetului mare, ţinând
celelate trei degete întinse.
Reduce toate deficienţele fizice.
Nu există un timp anume pentru practicarea Mudrei. Această
Mudra o poţi practica oricând vrei.
Ajută la creşterea în greutate a oamenilor slabi.
Îmbunătăţeşte aspectul tenului şi face ca pielea să strălucească.
Face ca organismul să fie activ menţinându-l sănătos.

3. Varuna mudra – mudra apei

Atingeţi cu vîrful degetului mic degetul mare, ţinând celelalte trei
degete întinse
Echilibrează conţinutul de apă şi previne toate bolile care apar din
cauza lipsei de apă.
Nu este specificată o anume durată de timp pentru practică, fiecare
acordă timp în funcţie de timpul său.
Păstrează claritatea sângelui prin balansarea conţinutului de apă în
organism.
Previne durerile de gastro-enterită şi contracţiile musculare.
4. Vayu mudra – mudra aerului
Menţime indexul pe baza degetului mare şi apăsaţi cu degetul mare,
ţinând celelalte trei degete drepte
Previne toate bolile care apar în urma dezechilibrului de aer.
Practicarea acestei mudra timp de 45 de minute reduce severitatea
bolii. Pentru rezultate mai bune se practică timp de două luni.
Vindecă reumatismul, artrita, guta, Parkinson şi paralizia fără alte
medicamente. Este folositoare în spondiloza cervicală, paralizia feţei şi
prinderea nervului în gât (asta nu ştiu ce înseamnă, de aceea ţi-am scris
subliniat). Corectează flatulenţa.
5. Shunya mudra – mudra golului
Ţineţi degetul mijlociu pe muntele lui Venus (din palmă) şi
apăsaţi-l cu degetul mare.
Reduce tristeţea, lâncezeala din corp.
Poate fi practicată timp de 40-60 de minute, zilnic, până la
vindecarea de boală.
Eliberează durerea de urechi în decurs de 4-5 minute.
Este utilă pentru surzi şi cei cu probleme mentale, dar nu şi pentru
cei încă nenăscuţi
 6. Surya mudra – mudra soarelui
Îndoaie inelarul şi apasă-l cu degetul mare.
Ascute centrul glandei tiroide.
Parcticaţi zilnic, de două ori pe zi, 5 până la 15 minute.
Reduce colesterolul din corp şi ajută la reducerea în greutate.
Reduce anxietatea.
Corectează problemele legate de indigestie.
7. Prana mudra – mudra vietii
Îndoaie degetele inelar şi cel mic şi atinge-le
vârfurile cu degetul mare, ţinându-le pe celelalte
două întinse
Aşa cum este şi denumită, mudra vieţii, îmbunătăţeşte puterea de
viaţă. Oamenii slabi devin puternici. Reduce îngroşarea vaselor de
sânge. Dacă practicaţi această mantra cu regularitate veţi deveni
mai activ.
Nu este specificat timpul. Poate fi practicată oricând.
Îmbunătăţeşte imunitatea.
Îmbunătăţeşte puterea ochilor şi reduce bolile legate de ochi.
Elimină deficitul de vitamine şi oboseala.

8. Apana mudra – mudra digestiei

Atingeţi cu degetul mare degetele mijlociu şi inelar care sunt
îndoite, ţinând celelalte două degete întinse.
Joacă un rol important în sănătatea noastră reglementând sistemul
excretor.
Practicaţi zilnic pentru 45, dar practicând mai mult aduce beneficii
mai mari.
Rglementează diabetul.
Vindecă constipaţia şi hemoroizii.
Ajută ca procesul de excreţie a deşeurilor să se producă regulat.
9. Apana vayu mudra - mudra inimii
Degetul mijlociu şi degetul inelar ating degetul mare, în timp ce
indexul atinge baza degetului mare iar degetul mic este drept.
Aduce beneficii inimii. Lucrează precum o injecţie în reducerea
atacurilor de cord. Este mai puternica decât o tabletă de sorbitat (nu
ştiu ce pastilă e asta). Reduce gazele din organism.
Practicaţi-o de câte ori puteţi. Pentru mai bune rezultate, pacienţii
cardiaci şi cu tensiune arterială pot practica 15 minute zilnic
Întăreşte inima şi regularizează palpitaţiile.
Reglementează sistemul excretor.
Rezolvă problemele gastrice.
 10. Linga mudra – mudra caldurii
Încleştează degetele de la ambele mâini ţinând degetul
mare al mâinii stângi drept şi încercuiţi-l cu degetul arătător
al mâinii drepte.
Generează căldură în corpul nostru. În plus, fată de
practicarea acestei Mudra, este indicat să se bea lapte, ghee,
mai multă apă şi sucuri de fructe – pentru mai multe
beneficii.
Practicaţi de câte ori doriţi. Nu practicaţi atunci când
aveţi căldură în corp. Puteţi transpira chiar şi iarna dacă practicaţi timp îndelungat.
Opreşte producerea de flegmă şi dă putere plămânilor.
Vindecă răceli grave şi infecţii bronhice.
Revigorează tot corpul.
Epifiza sau glanda pineală

Epifiza sau glanda pineală (corpus pineale seu epiphysis cerebri) este o formațiune
nepereche, cu greutatea de aproximativ 0,2 g, situată deasupra coliculilor cvadrigemeni
superiori. Este aflată în masa encefalului, între cele 2 emisfere, fiind parte a epitala-
musului. Aceasta este responsabilă pentru secreția unor hormoni, printre care și secreția
melatoninei. În perioada copilăriei, epifiza este mare, însă odată cu trecerea anilor,
aceasta se micșrează devenind aproape inactivă la maturitate. Ca glandă endocrină,
epifiza aparține sistemului endocrin difuz.
Glanda provine din bombarea tavanului ventriculului III al creierului și ajunge la
cea mai mare dezvoltare în frageda copilărie. De la 7 ani celulele glandulare ale
organului încep să fie înlocuite prin țesut conjunctiv, în care mai târziu se depun săruri
de calciu. Printr-o tijă, numită habenula, ea rămâne unită cu encefalul. Structural este
constituită din vase, țesut conjunctiv și insule parenchimatoase dispuse în lobuli.
Principalul hormon epifizar este melatonina, descoperită de Lebner (1958), care
circulă în plasmă legat de o albumină, fiind captat de hipotalamus și gonade și
catabolizat în telencefal și ficat. Echipamentul enzimatic necesar transformării
serotoninei N-acetil serotonină nu este unic epifizar, dar acțiunea hidroxi - indolmetil -
transferazei - necesară transformării N-acetil serotoninei în melatonină - este specific
epifizară. Epifiza mai conține hormon luteinizat, tireotiozină, hormon antidiuretic,
neurofizine I și II, leucinencefalină, argintină - vasotocină, arginină - vasopresină. De
asemenea, academicianul M. Milcu și colab. au descoperit un hormon hipogliceminant
al epifizei numit pinealină. Acesta și melatonina scad fixarea iodului în tiroidă și reduc
acțiunea stimulantă a TSH. Acțiunile hormonilor epifizari sunt multiple:
 acțiune depresivă asupra tiroidei, melatonina diminuând fixarea
intratiroidiană a iodului 131, inhibând și TSH;
 acțiune negativă asupra corticosuprarenalei diminuând secreția de
aldosteron și corticosteron;
 asupra gonadelor: acțiune modulatoare fotoperiodică; acțiune negativă,
melatonina fiind antigonadotrofică (întârzie apariția pubertății);
 acțiune modulatoare asupra sistemului monoaminergic, de veghe și somn.
 Situata in centrul geometric al creierului, intre emisferele creierului mare, glanda
pineala sau epifiza este considerata a fi al trei-lea ochi al nostru. De forma unui con si de
marimea unui bob de mazare, ea este responsabila cu secretia melatoninei, care are rolul
de a incetini procesul de imbatranire, are rol de antioxidant si regleaza ritmul batailor
inimii.
Este cunoscut in medicina ca glanda pineala secreta melatonina pana in jurul varstei
de 30 de ani, dupa care noi ne-o putem
procura doar din alimente (banane, rosii,
struguri, ovaz, porumb, orz, etc.).
Aflata in spatele ochilor, este legata de
al trei-lea ventricol al creierului si stocheaza
informatiile obtinute din campul vizual.
De ce aceasta glanda sescreta
melatonina pana la o anumita varsta apoi se
opreste brusc? Pentru ca se calcifiaza iar
fluorul este principalul element care este
absorbit si care-i opreste functiile.
Dar ganda pineala indeplineste mai
multe functii decat ne sunt prezentate din
punctul de vedere al medicinei.
Desi existenta sa fost recunoscuta nu foarte de mult timp, de existenta si
capacitatile ei se stie inca din Antichitate. Ea este in relatie directa cu campul nostru
electromgnetic si prin intermediul ei putem sa atingem nivele inalte ale
constiintei,diminuand controlul exercitat de propiul Ego.
Activarea glandei pineale ne permite o conexiune facila si deplina cu Sursa, de
permite sa ne intelegem identitatea si sa ne manifestam in planuri vibrationale
superioare.
Din motive a caror explicatie necesita mult timp si spatiu, a fost introdus in
alimentatie fluorul sau fluorura de sodiu. Pe langa efectele ireversibile asupra glendei
pineale, fluorul produce dezechilibre grave in organism cum ar fi: diminueaza rezistenta
oaselor (inclusiv a dintilor), provoaca disfunctii ale tiroidei, la nivel neurologic, produce
dereglari ale somnului, scade imunitatea, infertilitate, creste riscul de a face cancer, etc.
Desi este considerat in urma numeroaselor studii foarte toxic iar utilizarea lui
alimentatie si farmaceutica nu este aprobata de multe institutii, el continua sa fie prezent
incepand de la pasta de dinti pana la apa.
Desi exista pasta de dinti pe care este specificat ca nu contine fluor (lucru de care
ma indoiesc, desi utilizez o astfel de pasta de dinti de ceva timp), foarte multa lume nu
este informata despre efectele nocive ale acestei substante. Mai mult, eficienta lui este
promovata intens de catre marele companii care il utilizeaza in componenta produselor
sale, prin intermediul mass-mediei.
Un inceput bun este sa incepem sa ne uitam pe etcheta produselor si sa le eliminam
din consumul si utilzarea noastra a celor care contin fluor. Eficiente sunt si tehnicile de
meditatie care ajuta glanda pineala sa se conecteze cu constiinta universala superioara
dar si gndirea pozitiva si sa iubim pur si neconditionat incepand de la cea mai mic fir de
iarba pana la noi si Divinitate.
Trezirea glandei pineale are efecte extraordinare asupra expandarii constiintei si
deschide accesul la toate cunostiintele universale. Aceasta glanda se activeaza dupa ce
nu mai este bombardata de fotonii trimisi de ochi, deci in prezenta intunericului. Ea
emite apoi melatonina, o substanta care calmeaza sistemul nervos, inainte de culcare.
 Fluorul – Substanta toxica introdusa in apa pe care o consumam — inhibator al
Glandei Pineale
Sunt foarte multe substante toxice ce sunt introduse in mancare, bauturi…Dar cea
mai toxica este substanta din apa pe care o consumam zilnic si din pasta de dinti –
FLUORUL (este pusa si foarte bine, deoarece voi parintii obligati copii sa se spele pe
dinti inainte de culcare si ea ramane in trup si actioneaza toata noaptea.) “Florul nu are
nici un efect benerfic asupra organismului – Ea este data special ca inhibator al Glandei
Pineale” Aryana Havah.
Somnul este o intrerupere
repetitiva a starii de veghe ce
corespunde intreruperii activitatii S. R.
A. A. (sistemul reticulat activator
ascendent), in timpul careia functiile
organismului raman controlate de
structuri anatomice subiacente. Acest
bioritm este reglat in mare masura de
hipotalamus si glanda pineala (epifiza),
prin descarcare ritmica a hormonilor
secretati de aceste structuri endocrine.
Diencefalul, situat in continuarea
trunchiului cerebral, sub emisferele
cerebrale, prezinta pe partea inferioară
un grup de nuclei care formeaza
hipotalamusul; ei sunt nuclei vegetativi
cu diferite functii: reglarea stimulării şi
inhibării scoarţei cerebrale, regleaza
temperatura, continutul in apa al
organismului, pofta de mancare,
activitatea organelor sexuale,
determina menifestari legate de emotii. Dintre aceştia nucleul suprachiasmatic este cel
care intervine în generarea si reglarea ritmului somn-veghe, în funcţie de semnalele
nervoase primite de la retină pe calea nervului optic şi a tractului optic. Din acest nucleu,
pleacă spre glanda pineală (epifiza, care se gaseste intre cele doua emisfere cerebrale)
fibre nervoase care determină eliberarea unui neurohormon cu rol crucial în instalarea şi
menţinerea somnului - melatonina. Acest hormon mai este produs şi la nivelul retinei,
tractului digestiv la nivelul maduvei osoase, limfocitelor sau celulelor epiteliale.
Producerea si eliberarea de melatonina e stimulata de intuneric (putem spune ca
melatonina e expresia chimica a perceperii intunericului de organism) si e inhibata de
lumina, mai ales de lumina albastră. Secretia de melatonina este inhibata pe timpul zilei
si stimulata pe timpul noptii, crescând de la apariţia întunericului pana in jurul orelor 2-3
dimineata, de aceea se mai numeste si “hormonul somnului” sau “hormonul
intunericului”. Productia de melatonina este maxima in adolescenta, apoi scade odata cu
varsta.
Interesant e ca melatonina e sintetizata si de unele plante ca orezul sau strugurii
rosii folositi in producerea unor tipuri foarte populare de vin .
Un nivel scazut de melatonina in organism este asociat cu numeroase afectiuni:
anorexie, deficit de atentie, memorie deficitara, insomnie cronica, epilepsie, autism la
copii, boala Alzheimer, boala Parkinson, ateroscleroza, cardiopatia ischemica, cancer de
san, cancer de prostata si alte forme de cancer si la persoane cu expunere prelungita la
radiatii electromagnetice. Un nivel scazut de melatonina in organism induce insomnie
cronica - la toate varstele - cu somn superficial si nelinistit.
Profesorul Richard Wurtman de la Institutul din Massachuset a descoperit ceasul
biologic al imbatranirii. El a demonstrat lumii stiintifice ca batranetea se datoreaza
atacurilor permanente ale radicalilor liberi asupra celulelor sanatoase atunci cand glanda
pineala nu mai elibereaza melatonina in cantitate suficienta. Rezultatele cercetarilor
stiintifice dovedesc ca nivelul scazut de melatonina accelereaza procesul de imbatranire
si sustin ipoteza functionarii melatoninei ca substanta care combate imbatranirea, prin
efectul antioxidant puternic si prin intercorelarea optima a tuturor glandelor sistemului
endocrin.
Numeroase studii de laborator au demonstrat ca melatonina este un antioxidant mai
puternic decat vitamina E, beta-caroten si vitamina C. Melatonina neutralizeaza radicalii
liberi, stimuleaza enzimele oxidative, scade posibilitatea formarii de noi radicali liberi si
creste eficienta altor antioxidanti. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil
(datorita structurii lipofile melatonina difuzeaza usor in organism, trece de membranele
celulare, in particular de cea neuronală si actioneaza benefic şi asupra sistemului nervos)
sa patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate
de radicalii liberi.
Deci întunericul ne influenţează benefic sănătatea. De-asta nu-mi pare rău că mi-am
luat jaluzele :)

Taina ochiului magic

Credinta in existenta, pe langa vederea obisnuita, si a
unei „clarvederi” ce i-ar ajuta pe initiati sa vada prin lucruri
si oameni, chiar cu ochii inchisi, dateaza de milenii, avand
radacini adanci in multe culturi, cu precadere in cele
orientale. Nu este deci de mirare faptul ca in aceste culturi o
trasatura fundamentala a zeilor, semizeilor si eroilor
civilizatori ori a marilor initiati, o constituie prezenta unui „al
treilea ochi”. Multe personaje mitologice sunt infatisate, in
statui si picturi, avand in mijlocul fruntii un ochi –
supranumit „lumina intelepciunii” sau „ochiul lui Shiva”, in
traditiile vedice, gratie caruia ele puteau vedea intregul
Univers, trecutul, prezentul si viitorul.
Acest organ special este considerat raspunzator de o serie de capacitati
extrasenzoriale, de tipul telepatiei si telekineziei, iar cei care au incercat sa-l redescopere
si sa-l puna in valoare au capatat puteri de-a dreptul supranaturale. Vestea buna este ca,
prin practicarea unor exercitii spirituale oricare dintre dv. poate dobandi asemenea puteri
care-l pot face asemeni zeilor...
Orbii „vad” mai bine lumile invizibile
Cei pasionati de tehnicile spirituale stiu ca dezvoltarea vederii interioare cunoaste
mai multe stadii. Un prim stadiu ar fi acela in urma insusirii careia persoanele ce
incearca sa-si deschida „al treilea ochi” incep sa distinga aura energetica a fiintelor vii.
Aceasta aura isi schimba culoarea si forma, functie de starea fizica si emotionala
resimtita in acel moment. O a doua treapta ar fi privirea mediului inconjurator din
perspective imposibil de atins in conditii fizice normale, de pilda din interiorul unei
statui sau de la inaltimea zborului unei pasari.
 Cei care au atins aceasta stare pot vizualiza de asemenea gandurile, ca niste forme
de diverse dimensiuni si forme, de culori diferite – albe sau verzi-albastrui cele benefice,
rosii si chiar negre, gandurile rele. Dupa multe luni si chiar ani de antrenamente intense,
initiatii care si-au deschis cel de-al treilea ochi suficient de mult pot vedea, cu deosebita
claritate, evenimente petrecute, in acel moment, la distante uriase de ei si citi gandurile
altor oameni.
Interesant e faptul ca, dupa cum dovedesc studiile facute de parapsihologi, oamenii
lipsiti de vederea fizica isi pot dezvolta mult mai repede si mai usor aceasta vedere
spirituala – exemplele cele mai concludente care pot fi date in acest sens sunt cele ale
bulgaroaicei Vanga si ale clarvazatoarei Valentina Garlea, de la Iasi. In fine, cel de-al
patrulea stadiu de deschidere a „ochiului lui Shiva” este atins de foarte putini oameni.
Probabil ca exista, la ora actuala, pe intreaga planeta, mai putini initiati care au atins
acest stadiu decat degetele unei maini... Practic, cei care reusesc sa ajunga pana acolo
cunosc absolut toate tainele Universului, pot calatori cu puterea mintii in trecut, prezent
si viitor. De prisos sa spunem ca nici unul dintre ei nu-si va trambita in fata lumii aceste
calitati de domeniul incredibilului...

Taina „lacasului Sufletului”

Dar ce spune stiinta despre acest misterios „al treilea ochi”? Unii oameni de stiinta
presupun ca el ar fi de fapt epifiza sau glanda pineala. Primele cercetari asupra epifizei
au fost derulate, pe la 1890, de catre savantii germani. Ei au remarcat ca epifiza, un
organ nu mai mare de cativa milimetri, in forma de para si avand culoarea rosu-inchis, se
gaseste in interiorul cerebelului, intr-o cavitate micuta, in spatele si deasupra glandei
pituitare, aflate inapoia radacinii nasului.
Teoretic, glanda pineala este responsabila doar de prelucrarea serotoninei, in vreme
ce presupusul sau rol in dezvoltarea abilitatilor Psi continua sa reprezinte o enigma, fiind
deocamdata insuficient analizat. Inteleptii antici credeau ca ea reprezinta conexiunea
fiintei umane cu „taramul gandurilor”, iar Descartes o numea „lacasul Sufletului”.
Savantii au inceput sa fie interesati de aceasta problematica in momentul in care au
descoperit in interiorul glandei pineale niste particule foarte fine, numite „nisip cerebral”
(acervulus cerebralis).
De fapt era vorba despre structuri cristaline cu proprietati neobisnuite, care par
responsabile de declansarea unor capacitati precum telekinezia sau telepatia, dar sunt si
sensibile la efectele hipnozei. Alti oameni de stiinta cred ca epifiza ar fi fost candva un al
treilea ochi fizic, care cu timpul s-a atrofiat, fiind „inghitit” de creier. Ei aduc, in
sprijinul acestei teorii, argumentul asemanarii structurale dintre glanda pineala si globul
ocular, ambele organe avand cristalin si receptori pentru perceptia culorilor. Nu
intamplator, s-a remarcat, in cursul experientelor efectuate, ca epifiza este foarte
sensibila la semnalele luminoase, ca si ochii.

Trezirea ochiului interior

Ce anume declanseaza insa activitatea glandei pineale? Asa cum am vazut,
exercitiile spirituale speciale, meditatia dar, in mod straniu, si unele accidente suferite la
cap. Faptul ca in general copiii manifesta mai des puteri extrasenzoriale, care dispar
odata cu inaintarea in varsta a fost pus in legatura cu reducerea dimensiunilor glandei
pineale, pe masura ce organismul uman se dezvolta. Pentru a activa „al treilea ochi” si a
percepe dimensiuni superioare de constiinta, glanda pineala si corpul pituitar trebuie sa
vibreze la unison, fapt dobandit prin meditatie si relaxare.
 Se creaza astfel un camp magnetic iar fortele pozitive si negative care
interactioneaza devin suficient de puternice pentru a produce – in mod asemanator cu
fenomenul de declansare a fulgerelor – o veritabila „iluminare interna a capului”. Atunci
cand au atins acest nivel de pregatire spirituala, initiatii pot efectua voiaje astrale, luand
infatisarea unui glob luminos. Primul pas in directionarea energiilor interioare, pentru a
activa „al treilea ochi” il constituie exercitiile de vizualizare a obiectelor, fiintelor si
chiar evenimentelor.
Dezvoltarea celui „de-al treilea ochi”, imaginatia si vizualizarea sunt ingredientele
de baza care permit separarea de corpul fizic. Pe masura ce ajungem sa vizualizam mai
bine ceea ce ne-am propus vom intra pe un fagas nou, patrunzand in sfere superioare ale
constiintei. Aceste sfere superioare corespund unor ritmuri deosebite ale creierului, asa
numita „stare theta”, cand organul de gandire este profund relaxat, glanda pineala se
activeaza si separarea corpului astral devine naturala. Un exercitiu extrem de simplu de
„trezire” al celui de-al treilea ochi poate fi practicat stand cat mai confortabil, pe o
suprafata plana si tare, cu pleoapele inchise si atentia concentrata asupra punctului de la
imbinarea sprancenelor.
Alungati toate gandurile din minte si focalizati-va atentia exclusiv asupra acelui
punct, unde se afla glanda pineala. Cei care au experimentat asemenea exercitii spun ca
au resimtit senzatii de presiune, furnicaturi si pulsatii in spatele fruntii. Curand, folosind
tehnici specifice de respiratie din yoga, zen si alte tipuri de meditatie, ei au reusit sa
accelereze fluxul de energie vitala (Chi) in asa fel incat sa simta vibratiile energetice
care pot veni si din partea unor entitati invizibile, nu doar a unor fiinte materiale.

Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate

Calciul si magneziul sunt doua minerale esentiale pentru organism, carenta lor aducând
grave prejudicii functiilor metabolice. Ce se întâmpla în lipsa lor?
Calciul
Semnele carentei de calciu: deoarece calciul este responsabil cu transmiterea influxurilor
nervoase, cel mai pertinent semnal al carentei acestui mineral este aparitia unei senzatii de
amorteala sau furnicaturi la nivelul membrelor, precum si contracturi musculare (asa-numitii
cârcei).
Calciul si magneziul sunt doua minerale esentiale pentru organism, carenta lor aducând
grave prejudicii functiilor metabolice. Ce se întâmpla în lipsa lor?
Calciul
Semnele carentei de calciu: deoarece calciul este responsabil cu transmiterea influxurilor
nervoase, cel mai pertinent semnal al carentei acestui mineral este aparitia unei senzatii de
amorteala sau furnicaturi la nivelul membrelor, precum si contracturi musculare (asa-numitii
cârcei). Formele mai avansate ale lipsei de calciu se traduc în tulburari de ciclu menstrual, dar
mai ales în osteoporoza, carii dentare, unghii si par friabil, oboseala generalizata. În cazul lipsei
severe de calciu apar palpitatii, o stare permanenta de iritabilitate psihica, senzatia de lipsa de
aer, insomnii, lentoare în vindecarea ranilor, tulburari de dinamica sexuala la barbati si
frigiditate la femei. La rândul lor, copiii au de suferit pe termen lung daca se confrunta cu lipsa
de calciu deoarece aceasta carenta atrage dupa sine rahitismul si tulburari de crestere.
Rezervoare naturale de calciu: laptele si derivatele sale, cerealele, galbenusul de ou, soia,
fasolea, mazarea, apa minerala.
Suplimente de calciu: În general, o alimentatie echilibrata, bogata în alimente care contin
calciu, asigura necesarul organismului, însa în cazul persoanelor care deja sufera de anumite
boli, suplimentele de calciu sunt obligatorii; e vorba de cei afectati de spasmofilie, astenie,
nervozitate, dificultati de concentrare, dureri frecvente de cap, hemoragii prelungite, tulburari
produse de menopauza. Dar, cea mai mare nevoie de calciu o au copiii si adolescentii, precum
si femeile în perioada sarcinii. În farmacii exista o gama deosebit de variata de suplimente de
 calciu, dar orientarea catre un anumit produs si dozele de administrare e bine sa fie facute
de catre medic.
Atentie! Pentru a fi asimilat de organism si folosit eficient în procesul metabolic, calciul
are nevoie de asocierea cu alte câteva vitamine si minerale: vitamina D - a carei sinteza se face
spontan prin expunerea la soare; vitamina A - "ascunsa" în special în catina si legumele colorate
în galben-portocaliu (morcovii, de exemplu); vitamina C - depozitata îndeosebi în macese,
citrice, patrunjel si alte zarzavaturi verzi; magneziu.
Exista persoane la care carenta de calciu nu are drept cauza alimentatia deficitara, ci faptul ca
organismul lor nu reuseste sa asimileze acest mineral în cantitati suficiente. Totusi, cercetarile
medicale au evidentiat ca persoanele care includ în alimentatia lor zilnica lapte si produse
lactate, precum si legume si fructe proaspete, asimileaza mult mai bine calciul. In cazul în care
organismul este "rebel" fata de asimilarea calciului, sunt necesare suplimente farmaceutice.
Bombardarea organismului cu calciu în exces are si ea efecte negative. Riscul este legat
de instalarea unei hipercalcemii, care îsi face simtita prezenta prin greata, varsaturi, lipsa poftei
de mâncare, constipatie, dureri musculare si de cap, scaderea ritmului cardiac si, în timp, prin
aparitia de calculi renali.
Suplimentele de calciu (pastile) nu se iau niciodata împreuna cu cele de fier, deoarece
calciul blocheaza asimilarea fierului; în schimb, calciul se asociaza cu magneziul.
Magneziul
Semnele carentei de magneziu: lista repercusiunilor lipsei de magneziu arata clar cât de
important este acest mineral în organismul uman. Durerile de cap, lipsa poftei de mâncarea,
senzatia de oboseala, ametelile, tremuraturile, furnicaturile sau amorteala membrelor, cârceii,
senzatia de lipsa permanenta de aer, scaderea presiunii arteriale, palpitatiile, aritmia cardiaca,
fragilitatea unghiilor, parului si a dintilor, starile de depresie sau de nervozitate, teama
nejustificata - toate aceste semne anunta deficitul de magneziu. Rezervoare naturale de
magneziu: cerealele integrale (porumb, grâu, ovaz, orz, secara) nucile, alunele, smochinele,
migdalele, ciocolata, legumele verzi, merele, bananele, ouale, apele minerale bogate în
magneziu - un remediu excelent pentru gastrita hiperacida si ulcerul gastric, având capacitatea
de a neutraliza sucurile gastrice.
Suplimente de magneziu: produsele farmaceutice pe baza de magneziu - sintetice sau
semisintetice - sunt larg folosite în prezent în prevenirea sau tratamentul a numeroase boli, cum
ar fi: tromboflebita, ischemia cardiaca, ateroscleroza (împotriva depunerilor de colesterol pe
vasele de sânge si a formarii cheagurilor de sânge), contractura musculara, colesterol crescut,
insomnii rebele, tendinta formarii depozitelor de calciu în tesuturi (de exemplu, pietre la
rinichi). Prezentat sub forma de drajeuri efervescente si asociat de obicei cu calciu si, în unele
produse farmaceutice, si cu zinc, magneziul poate fi suplimentat - numai atunci când medicul
constata ca e nevoie - recurgând la varianta "medicamentoasa".
Atentie! Suplimentele de magneziu nu sunt recomandate persoanelor care sufera de
insuficienta renala deoarece creste riscul formarii calculilor.
În cazul unui tratament cu antibiotice, suplimentele de magneziu se iau dupa trei ore de la
administrarea medicamentului.
Alimentatia bazata în special pe carne împiedica asimilarea magneziului iar consumul
excesiv de alcool di-minueaza cantitatea de magneziu din organism, deoarece îl elimina prin
diureza crescuta.
Magneziul se asimileaza foarte bine în combinatie cu vitamina B6, fapt pentru care
consumul zilnic de cereale integrale, bogate si în complexul vitaminelor B, este deosebit de
eficient în reglarea echilibrului dintre minerale si în asimilarea lor. 1-3 linguri de tarâte de grâu
pe zi sunt recomandate în special în timpul administrarii de suplimente sintetice sau
semisintetice pe baza de magneziu.
 Din tainele cristalelor
Cristalele au fost utilizate din cele mai vechi timpuri, atribuindu-li-se propietati magice,
pe baza lor fiind create multe legende si superstitii iar unele dintre ele erau considerate ca fiind
aducatoare de ghinion.
Ele sunt incarcate de energie si daca sunt folosite in scop medicinal regleaza fluxurile de
energie din organism, grabind procesul de autovindecare.
Purtate ca talisman sau in componenta diferitelor bijuterii, au rol protector fata de
energiile negative si toxice: stres, anxietate, boli, ghinion, deochi, furie, teama, etc.
Cele mai puternice cristale sunt cele care au o forma bine definita, in special ovala sau de
piramida, cele care au fost foarte putin prelucrate si cele care sunt achizitionate din locuri
puternic incarcate energetic (manastiri, temple, piramide, etc.).
Pietre pretioase sunt: diamant, rubin, topaz, smarald, acvamarin, safir, crisoberil,
alexandrit
Pietre semipretioase sunt: granat, turmalina, morganit, zircon, spinel, heliodor, toate
tipurile de cuart (cristal de stanca, cuart roz, ochi de tigru, jasp, citrin, cuart fumuriu, etc.).
Pietre de natura organica: coral, sidef, perla, cihlimbar.
Roci: granit, marmura, unakit, pegmatit.
Tectite (material sticlos, bogat in siliciu si alumina, de origine cosmica): moldavit,
obsidian.
Atunci cand va-ti cumparat o piatra sau un cristal este necesar sa-l purificati inainte de a-l
utiliza pentru a elimina toate energiile negative acumulate.
Metoda de purificare:
1. Se lasa cateva minute piatra in apa de izvor, in apa marii sau in sub jetul de apa de la
robinet, inchipuindu-va ca este apa unui izvor.
2. Se lasa in lumina soarelui (la apus sau la rasarit) sau in lumina lunii pline, 30 de
minute.
Daca utilizati lumina solara nu trebuie sa expuneti piatra in lumina prea puternica si mai
mult de 30 de minute, in special urmatoarele pietre: ametistul, citrinul, piatra lunii, fluoritul,
celestitul albastru, coartul roz si acvamarinul.
3. Se lasa piatra acoperita cu sare de mare pe perioada unei nopti.
Aceasta metoda nu se utilizeaza in cazul: selenitului, azuritului si calcitului.
4. Dupa ce a-ti purificat piatra se spala cu atentie cu o periuta moale.
5. Faceti o solutie din apa fiarta si racita (daca este de la robinet) sau de la o sursa de
naturala apa potabila si curata (rau, mare, lac, apa de ploaie) si o cantitate mare de sare de
muraturi, se pune solutia intr-un recipient de sticla si se lasa timp de o saptamana intr-un loc
retras si curat, care sa nu fie aglomerat sau tranzitat.
Aceasta metoda este indicata sa fie facuta in perioada cand luna este in crestere sau esta
plina.
6. Urmatoarea etapa este clatirea din abundenta a pietrei si se lasa sa se usuce la soare (la
apus sau la rasarit) fara sa fie stearsa.
Dupa acesta etapa nu trebuie sa mai lasati pe nimeni sa-l atinga.
7. Apoi se ia in mana si se transmit ganduri pozitive, intentii bune sau puteti sa va puneti o
dorinta pe care piatra sa va o indeplineasca.
Este foarte important ca atunci cand incarcati piara cu energia voastra pozitiva sa ascultati
muzica placuta, linistita, ambuentala.
8. Asezati piatra intr-un saculet dintr-un material textil care poate fi purtat in geanta sau in
portofel.
Daca este atasata la o bijuterie, piatra trebuie purtata in contact direct cu pielea, fara a
spune nimanui de ea si fara sa lasati pe nimeni sa o atinga.
Piatra nu trebuie purtata la vedere si trebuie sa fie in permanenta in contact cu voi. Daca
cineva o atinge sau daca o aratati cuiva trebuie purificata din nou.
Purificarea trebuie repetata sin cand in cand, mai ales daca ati suferit de o boala grea sau
ati trecut printr-un moment foarte dificil dar si cand simtiti ca protectia ei este slabita.
 De asemenea, este indicat sa va achizitionati un copacel din pietre pe care sa-l treceti prin
acelasi proces de purificare, pe care sa-l tineti in casa, intr-un loc mai retras de maini si priviri,
pentru a va proteja casa si membrii ei de energii negative.
Daca alegeti sa purtati bijuterii cu pietre si cristale pe mana dreapta, trebuie sa stiti ca este
mana prin care energia este eliberata.
Este indicat sa purtati pietre pe aceasta mana daca doriti o eliberare de energie negativa
(furie, oboseala, suparare) sau vreti sa transmiteti energie unei alte persoane prin atingerea
persoanei respective.
Mana stanga este receptoarea energiei benefice si este indicat sa purtati bijuterii atunci
cand aveti nevoie de de protectie si energizare.
Purtand inele cu cristale pe degetul mare are efect asupra organelor interne (sinusuri,
ureche, rinichi, sistemul limfatic).
Purtati inele pe degetul pentru a va stimula gandirea, judecata, ratiunea, logica, luarea
unei decizii, studiul, invatarea, educatiea si cunoasterea. Este degetul conectat direct de
sistemul nervos si colon
Pe degetul mijlociu e bine sa purtati inele cu cristale specifice laturii emotionale a vietii.
In planul sanatatii, este conectat direct de creier, rinichi, limfa, glanda pineala.
E bine sa purtati inele pe degetul inelar deoarece are legatura cu planul subconstientului si
pentru a primi mesaje din astral, precum vise, intuitie, presentimente, avertismente dar si pentru
a va eliberara de frustari, anxietate si temeri. In planul sanatatii este conectat direct de aparatul
reproducator, sistemul endocrin, hipotalamusul.
Este indicat sa purtati inele cu pietre pe degetul mic pentru a va aduce schimbari ale
destinului, pentru implinirea lui, evitarea evenimentelor neplacute si pentru indeplinirea
menirii. In planul sanatatii este conectat direct de inima, intestin subtire, piept si sani.
"Autobiografie in 5 capitole
1. Ma plimb pe strada. Este o groapa adanca in trotuar si cad in ea. Sunt pierdut... nu am
nici o speranta. Nu este vina mea. Imi trebuie o vesnicie sa gasesc o cale de iesire.
2. Ma plimb pe aceeasi strada. Este o groapa adanca in trotuar. Ma fac ca nu o vad. Si cad
iarasi in ea. Nu-mi vine sa cred ca sunt in acelasi loc. Dar nu este vina mea. Imi trebuie si acum
mult timp sa ies.
3. Ma plimb pe aceeasi strada. Este o groapa adanca in trotuar. O vad ca este acolo. Dar
tot cad in ea ..... este un obicei. Ochii imi sunt deschisi. Stiu unde ma aflu. Este vina mea. Ies
numaidecat.
4. Ma plimb pe aceeasi strada. Este o groapa adanca in trotuar. O ocolesc.
5. Ma plimb pe o alta strada."
Cam asta facem toti, nu? La nivelul 3 excludem posibilitatea ca vina sa ne apartina noua
si doar noua. La nivelele 4 si 5 incepem sa avem probleme si nu gasim poteca de ocolire sau nu
putem gasi o alta strada ...... de cele mai multe ori nici macar nu ne gandim ca ar exista si alte
strazi ............
Teoria mea este ca, din acest punct de vedere, oamenii se impart cel putin in urmatoarele
categorii:
1. cei care schimba strada dupa primul nivel.
2. cei care ocolesc groapa la al treile nivel.
3. cei care trec prin toate cele 5 nivele, singuri.
4. cei care, singuri fiind, nu vor gasi niciodata o alta strada si vor ramane la nivelul 2.
5. cei care, singuri fiind, nu vor trece mai departe pe nivelul 4. Au nevoie de cineva pentru
a trece la nivelul 5.
 Patru călători ajung noaptea la un pod, de peste un râu. Pe pod nu puteau trece decât doi
dintre ei odată. Din anumite motive, timpul de traversare pentru fiecare călător este diferit.
Respectiv, 1, 2, 8 şi 10 minute. Un timp de traversare durează cât timpul necesar celui mai lent
dintre cei doi, care se pot angaja la traversare. Pentru că nu au decât o lanternă, de fiecare dată,
unul dintre ei trebuie să se întoarcă cu această lanternă.
Întrebare: 1. Care este timpul minim necesar pentru traversarea podului?;
2. Cum vor proceda, pentru ca acţiunea de traversare să se încheie în fix 17 minute?
Se rezolva aşa:
1. traversează primii cei care parcurg distanţa într-unul, respectiv două minute, total 2
minute;
2. Se întoarce unul dintre ei (nu contează care) să zicem cel care pargurge distanţa într-un
minut,total 2+1=3 minute;
3. Traversează cei care parcurg distanţa în 8, respectiv 10 minute, total 10+3 = 13 minute;
4. Se întoarce cel care parcurge distanţa în două minute, total 13+2= 15 minute;
5 Traversează cei doi, total 15+2=17 minute. QED!
Notă: Este şi timpul cel mai scurt posibil pentru traversare, în condiţiile date.