Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnici Si Practici Tibetane de Tratament
Tehnici Si Practici Tibetane de Tratament
10 mudre importante
Această prezentare oferă 10 Mudre importante care pot aduce beneficii de sănătate
uimitoare.
Sănătatea ta este – literalmente – în mâinile tale....
1. Gyan Mudra – mudra cunoasterii
Atingeţi varful degetului mare cu varful degetului index, ţinând
celelalte trei degete întinse
Pentru că este o Mudra a cunoştinţelor, îmbunătăţeşte cunoştinţele.
Vârful degetului mare este centrul glandelor pituitară şi endocrină.
Când apăsăm cu indexul (degetul arătător) aceşti centri se activează cele
două glande.
Nu există o anumită perioadă pentru practicarea acestei mudra. O
poţi practica şezând, stând în picioare sau lenevind în pat, oriunde şi
oricum ai timp.
Creşte puterea memoriei şi ascute creierul (gândirea) Sporeşte concentrarea şi
previne insomnia. Dacă practicăm cu regularitate vom vindeca toate tulburările psihice
cum ar fi cele mentale, isteria, furia şi depresia.
2. Prithvi mudra – mudra pamantului
Atingeţi cu vîrful degetul inelar vârful degetului mare, ţinând
celelate trei degete întinse.
Reduce toate deficienţele fizice.
Nu există un timp anume pentru practicarea Mudrei. Această
Mudra o poţi practica oricând vrei.
Ajută la creşterea în greutate a oamenilor slabi.
Îmbunătăţeşte aspectul tenului şi face ca pielea să strălucească.
Face ca organismul să fie activ menţinându-l sănătos.
Epifiza sau glanda pineală (corpus pineale seu epiphysis cerebri) este o formațiune
nepereche, cu greutatea de aproximativ 0,2 g, situată deasupra coliculilor cvadrigemeni
superiori. Este aflată în masa encefalului, între cele 2 emisfere, fiind parte a epitala-
musului. Aceasta este responsabilă pentru secreția unor hormoni, printre care și secreția
melatoninei. În perioada copilăriei, epifiza este mare, însă odată cu trecerea anilor,
aceasta se micșrează devenind aproape inactivă la maturitate. Ca glandă endocrină,
epifiza aparține sistemului endocrin difuz.
Glanda provine din bombarea tavanului ventriculului III al creierului și ajunge la
cea mai mare dezvoltare în frageda copilărie. De la 7 ani celulele glandulare ale
organului încep să fie înlocuite prin țesut conjunctiv, în care mai târziu se depun săruri
de calciu. Printr-o tijă, numită habenula, ea rămâne unită cu encefalul. Structural este
constituită din vase, țesut conjunctiv și insule parenchimatoase dispuse în lobuli.
Principalul hormon epifizar este melatonina, descoperită de Lebner (1958), care
circulă în plasmă legat de o albumină, fiind captat de hipotalamus și gonade și
catabolizat în telencefal și ficat. Echipamentul enzimatic necesar transformării
serotoninei N-acetil serotonină nu este unic epifizar, dar acțiunea hidroxi - indolmetil -
transferazei - necesară transformării N-acetil serotoninei în melatonină - este specific
epifizară. Epifiza mai conține hormon luteinizat, tireotiozină, hormon antidiuretic,
neurofizine I și II, leucinencefalină, argintină - vasotocină, arginină - vasopresină. De
asemenea, academicianul M. Milcu și colab. au descoperit un hormon hipogliceminant
al epifizei numit pinealină. Acesta și melatonina scad fixarea iodului în tiroidă și reduc
acțiunea stimulantă a TSH. Acțiunile hormonilor epifizari sunt multiple:
acțiune depresivă asupra tiroidei, melatonina diminuând fixarea
intratiroidiană a iodului 131, inhibând și TSH;
acțiune negativă asupra corticosuprarenalei diminuând secreția de
aldosteron și corticosteron;
asupra gonadelor: acțiune modulatoare fotoperiodică; acțiune negativă,
melatonina fiind antigonadotrofică (întârzie apariția pubertății);
acțiune modulatoare asupra sistemului monoaminergic, de veghe și somn.
Situata in centrul geometric al creierului, intre emisferele creierului mare, glanda
pineala sau epifiza este considerata a fi al trei-lea ochi al nostru. De forma unui con si de
marimea unui bob de mazare, ea este responsabila cu secretia melatoninei, care are rolul
de a incetini procesul de imbatranire, are rol de antioxidant si regleaza ritmul batailor
inimii.
Este cunoscut in medicina ca glanda pineala secreta melatonina pana in jurul varstei
de 30 de ani, dupa care noi ne-o putem
procura doar din alimente (banane, rosii,
struguri, ovaz, porumb, orz, etc.).
Aflata in spatele ochilor, este legata de
al trei-lea ventricol al creierului si stocheaza
informatiile obtinute din campul vizual.
De ce aceasta glanda sescreta
melatonina pana la o anumita varsta apoi se
opreste brusc? Pentru ca se calcifiaza iar
fluorul este principalul element care este
absorbit si care-i opreste functiile.
Dar ganda pineala indeplineste mai
multe functii decat ne sunt prezentate din
punctul de vedere al medicinei.
Desi existenta sa fost recunoscuta nu foarte de mult timp, de existenta si
capacitatile ei se stie inca din Antichitate. Ea este in relatie directa cu campul nostru
electromgnetic si prin intermediul ei putem sa atingem nivele inalte ale
constiintei,diminuand controlul exercitat de propiul Ego.
Activarea glandei pineale ne permite o conexiune facila si deplina cu Sursa, de
permite sa ne intelegem identitatea si sa ne manifestam in planuri vibrationale
superioare.
Din motive a caror explicatie necesita mult timp si spatiu, a fost introdus in
alimentatie fluorul sau fluorura de sodiu. Pe langa efectele ireversibile asupra glendei
pineale, fluorul produce dezechilibre grave in organism cum ar fi: diminueaza rezistenta
oaselor (inclusiv a dintilor), provoaca disfunctii ale tiroidei, la nivel neurologic, produce
dereglari ale somnului, scade imunitatea, infertilitate, creste riscul de a face cancer, etc.
Desi este considerat in urma numeroaselor studii foarte toxic iar utilizarea lui
alimentatie si farmaceutica nu este aprobata de multe institutii, el continua sa fie prezent
incepand de la pasta de dinti pana la apa.
Desi exista pasta de dinti pe care este specificat ca nu contine fluor (lucru de care
ma indoiesc, desi utilizez o astfel de pasta de dinti de ceva timp), foarte multa lume nu
este informata despre efectele nocive ale acestei substante. Mai mult, eficienta lui este
promovata intens de catre marele companii care il utilizeaza in componenta produselor
sale, prin intermediul mass-mediei.
Un inceput bun este sa incepem sa ne uitam pe etcheta produselor si sa le eliminam
din consumul si utilzarea noastra a celor care contin fluor. Eficiente sunt si tehnicile de
meditatie care ajuta glanda pineala sa se conecteze cu constiinta universala superioara
dar si gndirea pozitiva si sa iubim pur si neconditionat incepand de la cea mai mic fir de
iarba pana la noi si Divinitate.
Trezirea glandei pineale are efecte extraordinare asupra expandarii constiintei si
deschide accesul la toate cunostiintele universale. Aceasta glanda se activeaza dupa ce
nu mai este bombardata de fotonii trimisi de ochi, deci in prezenta intunericului. Ea
emite apoi melatonina, o substanta care calmeaza sistemul nervos, inainte de culcare.
Fluorul – Substanta toxica introdusa in apa pe care o consumam — inhibator al
Glandei Pineale
Sunt foarte multe substante toxice ce sunt introduse in mancare, bauturi…Dar cea
mai toxica este substanta din apa pe care o consumam zilnic si din pasta de dinti –
FLUORUL (este pusa si foarte bine, deoarece voi parintii obligati copii sa se spele pe
dinti inainte de culcare si ea ramane in trup si actioneaza toata noaptea.) “Florul nu are
nici un efect benerfic asupra organismului – Ea este data special ca inhibator al Glandei
Pineale” Aryana Havah.
Somnul este o intrerupere
repetitiva a starii de veghe ce
corespunde intreruperii activitatii S. R.
A. A. (sistemul reticulat activator
ascendent), in timpul careia functiile
organismului raman controlate de
structuri anatomice subiacente. Acest
bioritm este reglat in mare masura de
hipotalamus si glanda pineala (epifiza),
prin descarcare ritmica a hormonilor
secretati de aceste structuri endocrine.
Diencefalul, situat in continuarea
trunchiului cerebral, sub emisferele
cerebrale, prezinta pe partea inferioară
un grup de nuclei care formeaza
hipotalamusul; ei sunt nuclei vegetativi
cu diferite functii: reglarea stimulării şi
inhibării scoarţei cerebrale, regleaza
temperatura, continutul in apa al
organismului, pofta de mancare,
activitatea organelor sexuale,
determina menifestari legate de emotii. Dintre aceştia nucleul suprachiasmatic este cel
care intervine în generarea si reglarea ritmului somn-veghe, în funcţie de semnalele
nervoase primite de la retină pe calea nervului optic şi a tractului optic. Din acest nucleu,
pleacă spre glanda pineală (epifiza, care se gaseste intre cele doua emisfere cerebrale)
fibre nervoase care determină eliberarea unui neurohormon cu rol crucial în instalarea şi
menţinerea somnului - melatonina. Acest hormon mai este produs şi la nivelul retinei,
tractului digestiv la nivelul maduvei osoase, limfocitelor sau celulelor epiteliale.
Producerea si eliberarea de melatonina e stimulata de intuneric (putem spune ca
melatonina e expresia chimica a perceperii intunericului de organism) si e inhibata de
lumina, mai ales de lumina albastră. Secretia de melatonina este inhibata pe timpul zilei
si stimulata pe timpul noptii, crescând de la apariţia întunericului pana in jurul orelor 2-3
dimineata, de aceea se mai numeste si “hormonul somnului” sau “hormonul
intunericului”. Productia de melatonina este maxima in adolescenta, apoi scade odata cu
varsta.
Interesant e ca melatonina e sintetizata si de unele plante ca orezul sau strugurii
rosii folositi in producerea unor tipuri foarte populare de vin .
Un nivel scazut de melatonina in organism este asociat cu numeroase afectiuni:
anorexie, deficit de atentie, memorie deficitara, insomnie cronica, epilepsie, autism la
copii, boala Alzheimer, boala Parkinson, ateroscleroza, cardiopatia ischemica, cancer de
san, cancer de prostata si alte forme de cancer si la persoane cu expunere prelungita la
radiatii electromagnetice. Un nivel scazut de melatonina in organism induce insomnie
cronica - la toate varstele - cu somn superficial si nelinistit.
Profesorul Richard Wurtman de la Institutul din Massachuset a descoperit ceasul
biologic al imbatranirii. El a demonstrat lumii stiintifice ca batranetea se datoreaza
atacurilor permanente ale radicalilor liberi asupra celulelor sanatoase atunci cand glanda
pineala nu mai elibereaza melatonina in cantitate suficienta. Rezultatele cercetarilor
stiintifice dovedesc ca nivelul scazut de melatonina accelereaza procesul de imbatranire
si sustin ipoteza functionarii melatoninei ca substanta care combate imbatranirea, prin
efectul antioxidant puternic si prin intercorelarea optima a tuturor glandelor sistemului
endocrin.
Numeroase studii de laborator au demonstrat ca melatonina este un antioxidant mai
puternic decat vitamina E, beta-caroten si vitamina C. Melatonina neutralizeaza radicalii
liberi, stimuleaza enzimele oxidative, scade posibilitatea formarii de noi radicali liberi si
creste eficienta altor antioxidanti. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil
(datorita structurii lipofile melatonina difuzeaza usor in organism, trece de membranele
celulare, in particular de cea neuronală si actioneaza benefic şi asupra sistemului nervos)
sa patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate
de radicalii liberi.
Deci întunericul ne influenţează benefic sănătatea. De-asta nu-mi pare rău că mi-am
luat jaluzele :)