MOARA DE APĂ

Istoria

Descoperirile arheologice arata ca moara de apa a patruns si in centrele mai aglomerate din Dacia
Romana. Fragmente de pietre intregi de moara, folosite in secolele II-III d.H.R., se afla in patrimoniul
unor muzee de istorie din Romania(Deva, Alba Iulia, Cluj Napoca). Documente scrise despre folosirea
morilor de apa in teritoriile locuite de romani avem inca din secolul al XIII-lea(Diploma Ioanitilor, 1274).
De fapt, in epoca feudala, secolele X-XIII, folosirea energiei hidraulice se generalizeaza in toata Europa.
Romania fiind mult timp o tara preponderent agrara, cu un relief variat si o retea densa de ape
curgatoare a pastrat pana in a 2 jumatate a secolului al XX-lea un mare numar de instalatii hidraulice
taranesti: mori de cereale cu roata orizontala (ciutura/facaie) si cu roata verticala, instalatii de irigat
gradinile, pive pentru prelucrarea tesaturilor din lana, instalatii pentru prelucrat semintele oleaginoase
(dovleac, floarea soarelui, nuca), steampuri pentru zdrobit minereu aurifer.

Moara cu roata orizontala (cu ciutura, cu turbina, cu facaie sau cu titirez, cum este denumita in diferite
zone), reprezinta cel mai interesant tip de moara din tara, roata orizontala sau ciutura fiind considerata
ca prototipul turbinelor de mai tarziu. Moara cu ciutura s-a dezvoltat si mentinut pe cursuri de apa cu
debit mic, dar cu viteza de curgere mare, avand un randament mult sporit fata de rasnita manuala.

Cele doua mori - moara din Plavisevita si cea din Teregova - au fost aduse in muzeu in anul 1969 si
respectiv in 1961, fiind primele exemplare de acest gen expuse intr-un muzeu in aer liber. 1969. Moara
din Plavisevita are sistemul de aductiune printr-un jgheab deschis, in timp ce moara din Teregova are un
sistem de aductiune reglabil printr-un cilindru numit local "butoi", "butoni" sau "buturoni", prevazut cu
un capac ce se poate inchide sau deschide, in functie de debitul de apa variabil. Adapostite in constructii
de dimensiuni mici, alcatuite din blani de stejar pe socluri de piatra, morile cu ciutura reprezinta o
dovada a ingeniozitatii creatoare a poporului roman, fapt confirmat si de prezenta in marile muzee
etnografice ale Europei sub denumi-rea de "moara romaneasca ".

MORI DE APĂ DIN ROMÂNIA

MOARA DE APĂ DIN COMUNA PALANCA

Palanca este o localitate în judeţul Bacău, Moldova, România.

• Moara - situata la intrarea in satul Ciughes, a fost distrusa in timpul razboiului din 1916 si reconstruita
in anul 1918. Foloseste pentru functinare forta apei si pietre pentru macinarea cerealelor. Moara este
proprietatea cetateanului Ciotlos D. Petrea care a primit-o drept mostenire de la parintii sai. Pitorescul
locurilor ar permite dezvoltarea agroturismului, dar lipseste initiativa si poate mai mult decat initiativa
lipsesc informatiile si fondurile necesare demararii unui astfel de proiect.