02-Caiete de Sarcini CB

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor
CONSILIUL JUDETEAN
TIMIS
FAZA :
PROIECT TEHNIC +CAIET DE SARCINI
COD PROIECT :
205-03-32/10.2006
VOLUM :
2
CAIET DE SARCINI PE
SPECIALITATI
LOT 6 Proiect 2 / Etapa 1
REABILITARE DJ 592 INTRE LOCALITATILE

BUZIAS - LUGOJ Km 25+000 - Km 54+200,
L = 29,2 Km
Iulie 2 0 0 7
Achizitor : MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR
Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

Denumire Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj,
proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6
Proiect 2
Faza de Proiect Tehnic+Caiet de sarcini
proiectare:
Volum: 2/7
Titlu volum: Caiet de sarcini pe specialitati
Data predarii: Iulie 2007
Beneficiar / CONSILIUL JUDETEAN TIMIS
Partener:
L I S TA D E S E M N AT U R I
ROMAIR CONSULTING
Presedinte Gheorghe BOERU
Director Tehnic Mircea DEDU
Director Programe Alina ALEXANDRU
Sef Proiect – Componenta Tehnica Ing. Christian ANTIPA
ELABORATORI DE SPECIALITATE
Departamentul Consultanta Tehnica si Proiectare:

Drumuri:
Ing. Christian Antipa
Teh. Daniel Nita
Teh. Madalin Bunda
Teh. Marius Dumitru
Studii si alte documentatii:

Studii topografice ing. Ionela Adam
Elaborator : ROMAIR CONSULTING Pag.1 / 1

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj,
km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 PROIECT 2 - ETAPA I
FAZA: PROIECT TEHNIC+CAIET DE SARCINI
COD PROIECT 205-03-32/10.2006
VOLUM 2
Caiete de sarcini
Iulie 2007
Elaborator : ROMAIR CONSULTING Pag. 1 din 1

Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6
Proiect 2
proiectare:
Volum: 2/7
Titlu volum: Caiete de sarcini pe specialitati
Partener:
BORDEROUL VOLUMELOR
Volum 1 Memoriu Tehnic
Volum 2 Caiete de Sarcini pe Specialitati
Volum 3 Liste de Cantitati
Volum 4 Piese Desenate
Volum 5 Confidential
Volum 6 Detalii de trasare
Volum 7 Studiu Topografic
Sef Proiect – Componenta Tehnica,
Ing. Christian Antipa

Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Titlu volum: Caiet de sarcini pe specialitati
Partener:
CONTINUTUL VOLUMULUI
1 Beton asfaltic
2 Terasamente
3 Fundatii de balat si balast optimal
4 Fundatii de piatra sparta si amestec optimal
5 Strat de baza din anrobate bituminoase si imbracaminti asfaltice cilindrate
6 Dispozitive de scurgere si evacuare a apelor de suprafata
7 Consolidare de terasamente
8 Completare acostamente
9 Straturi de forma
10 Semnalizari rutiere
11 Marcaje rutiere
12 Colmatarea fisurilor
13 Remedierea degradarilor

Achizitor : MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
Faza de Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini
proiectare:
Volum: 2
Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT

DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA
GENERALITATI
CAP. I.
1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
1. 3. PREVEDERI GENERALE
CAP. II. DESCRIEREA MATERIALELOR
2. 1. AGREGATE
2. 2. FILER
2. 3. LIANTI
CAP. III. CONDITII TEHNICE
3. 1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

3. 2. ELEMENTE GEOMETRICE
3. 3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
3. 4. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASFALTICE
3. 5. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASFALTICE GATA EXECUTATE
CAP.IV. EXECUTIA LUCRARILOR
4. 1. ACCEPTAREA UTILAJULUI
4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 1 / 30
.1
4. 3. FABRICAREA
4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
4. 5. CONTROLUL FABRICATIEI
4. 6. MODUL DE PUNERE IN OPERA
4. 7. LUCRARI PREGATITOARE
4. 8. ASTERNEREA
4. 9. COMPACTAREA
4.10. TRATAREA SUPRAFETEI
CAP.V. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
5. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

5. 2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE
5. 3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR
6. 1. RECEPTIA LA TERMEN A LUCRARILOR

6. 2. RECEPTIA FINALA

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 2 / 30
.1
CAPITOLUL I - GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate,
executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la
constructia drumurilor drumuriolr de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza
executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

1.2.1.Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua
straturi:
stratul superior( de uzura sau de rulare) ;
stratul inferior(de legatura) ;
In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur stratacesta poarta
denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.
1.2.2. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in
opera mecanizat.
1.3. PREVEDERI GENERALE

1.3.1. Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.3.2. Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului
caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a
incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
CAPITOLUL II - DESCRIEREA MATERIALELOR
2. 1. AGREGATE
2.1.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate
si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662 si SR 667.
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor
rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :
agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza:
- nisip de concasare sort 0 – 4

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 3 / 30
.1
agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare :

- nisip natural sort 0-4, conf SR 662
- nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667
2.1.2. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica
a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.
2.1.3. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si
impurificarii agregatelor.
2.1.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform
tabelului nr. 1.
Tabel nr. 1
STRAT de
STRAT de UZURA
LEGATURA
TIPUL MIXTURII ASFALTICE
Fractiu B BA BA
ni de A R16 D25
1 B
agregat 6 B BA BA
Nr. e R16 D25 A
B A
B m m DP
crt. natural A 2 M
A BADP S2
e din 8 5 A MA BA
1 BA BA C25 5
amstec B B R16 S SF1 PC1 D25
6 BADP B
ul total A m A a F 6 6 a
8 C25a A
1 2
B DP
6 5
A S2
a
1 5a
6
a
Filer si
fractiuni 1
9 9 6
din 1 10 2
… … … 9… 9… 2…
1 nisipuri … …1 2…7 …
1 1 1 11 1 13 7
sub 4 7
3 3 3 4
0,1mm,
%
Filer si
fractiun
2 ea Diferenta pana la 100%
(0,1…4)
mm,%
Cribluri
cu 2 3 3 4
2 4 9 47 5 63 55
dimensi
3 … … … …6 … …7 - …7 - -
unea 4 .5 6 1 6 5 2
peste 5 8 0 0
4mm,%
Pietris
concas
at cu 18
39…
4 dimensi - - - - - - - …3
58
-
unea 4-
peste
8mm,%

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 4 / 30
.1
Pietris
sortat
cu 39
5 dimensi - - - - - - - - - …5
unea 8
peste 8
mm,%
2.1.5. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica
(strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2. :
Tabelul nr. 2
TIPUL MIXTURII ASFALTICE

BA8 BA BA25 BAR BAD25,BAD25m,
16 16 BAD25a
BA1 BA25
Marimea 6 BA a BAR BADPC25,
MA
16 16m MAS BAPC1 BADPC25a
ochiului m F8
SF1
6
sitei (mm) BAR 6 BADPS25,
BA 16a BADPS25a
16
a
Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2

25 mm 90…1
- - - - - - 90…100
00
16 mm 90
72…9 90… 95…10
- - - …1 73…90
0 100 0
00
8 mm 66 44
90… 54…8 61… 95…1
… …5 66…82 42…61
100 0 74 00
85 9
4 mm 42 25
56… 40…6 39… 40…5
… …3 42…66 28…45
78 1 53 5
66 7
2 mm 30 20
30… 30…5 30… 19…2
… …2 30….55 20…35
55 0 42 8
55 5
1 mm 22 16
22… 20…4 21… 16…2
… …2 21…42 14…32
42 0 31 2
42 2
0.63 mm 18 13
18… 15…3 18… 13…2
… …2 18…35 10…30
35 5 25 0
35 0
0.20 mm 11 11
11… 11… 12…1
… 8…25 …1 11…25 5…20
25 15 6
25 5
0.10 mm 9
10
9…1 … 9…1 11…1
6…13 …1 9…13 2…7
3 .1 1 4
4
3
Nota:
La betoanele asfaltice BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc
amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa
fie max:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 5 / 30
.1
- 50% pentru BAD25, BADPC25 si BADPS25;

- pentru BAR16 se foloseste doar nisip de concasaj.
2.1.6. La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 si BADPC25, se recomanda adaugarea
a 2% filer.
2. 2. FILER
2.2.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile
prevazute in STAS 539-79:
finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%
umiditatea max 2%
coeficient de hidrofilie max. 1%
2.2.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la
exhaustorul statiei de asfalt.
2.2.3. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS
539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %.
2.2.4. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
2. 3. LIANTI
2.3.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de
zona climatica:
bitum tip D 60/80;- zona climatica calda
bitum tip D80/100 zona climatica rece conform AND 537/97
2.3.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.
Tabelul 3
Mod de
Conditii de admisibilitate verificare
Caracteristici conform STAS
D 60/80 D 80/100
0
Penetratie la 25 C mm 60…80 80-100 42-68
0
Punct de inmuiere C 49…55 44-49 60-69
0
Ductibilitate cm min:– la 5 C >4 >5 SR 61-97
0
- la 25 C >100 >100 -
Punctul de rupere Fraas, °C < -13 < -15 STAS 113-74
Punctul de inflamare Marcusson, °C > 250 >250 STAS 5489-80
Solubilitare in solenti organici, % > 99 > 99 STAS 115-80

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 6 / 30
.1
Continutul de parafina, % <2 <2 STAS 8099-74

Densitatea la 15°C, gr/cm3 > 0,995 > 0,992 STAS 35-81
Indexul de instabilitate coloidala < 0,5 0,5 Instructiuni tehnice N.
521/R elaborate de
AND
Aderenta la agregate > 80 > 80 STAS 10969/3-83
TFOT Instructiuni tehnice N.
535 elaborate de
AND
Pierderi de masa, % < 0,80 < 0,80
Penetrare reziduala, % > 50 > 47
Cresterea punctului de inmuiere, °C < 10 <9
Ductibilitate reziduala la 25°C, cm > 50 > 75
RTFOT Instructiuni tehnice N.
536 elaborate de
AND
Pierderi de masa, °C < 0,90 < 0,90
Penetrare reziduala, % > 50 > 47
Cresterea punctului de inmuiere, °C < 10 <9
Ductibilitate reziduala la 25°C, cm > 50 > 75
2.3.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili
necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul
,,Inginerului’’,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
2.3.4. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de
uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de:min. 80%
CAPITOLUL III - CONDITII TEHNICE
3.1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

3.1.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si
materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4
Tabelul 4
Nr.
TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE
crt.
Criblura : sort 4-8, 8-16

Mixturi asfaltice stabilizate cu
1 Nisip de concasare sort 0-4;
fibra
Filer
Criblura : sort 4-8, 8-16
2 Beton asfaltic rugos Nisip de concasare sort 0-4;
Filer

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 7 / 30
.1
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;

Betoane asfaltice bogate in Nisip de concasare sort 0-4;
3
criblura Nisip natural sort 0-4;
Filer
Pietris concasat: sort 4-8, 8-16, 16-25;
4 Beton asfaltic cu pietris concasat Nisip natural sort 0-4;
Filer
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
5 Beton asfaltic deschis cu criblura
Nisip natural sort 0-4;
Filer
Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Beton asfaltic deschis cu pietris Nisip de concasare sort 0-4;
6
concasat Nisip natural sort 0-4;
Filer
Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Beton asfaltic deschis cu pietris Nisip de concasare sort 0-4;
7
sortat Nisip natural sort 0-4;
Filer
3.2. ELEMENTE GEOMETRICE

3.2. 1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand
cont si de prevederile SR 174-1
3.2.2. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 5.
Tabelul 5
Nr.
Conditii de Abateri limita locale admise
crt Elemente geometrice
admisibilitate la elementele geometrice
.
Grosimea minima a stratului compactat, cm,
min:
• Strat de uzura din mixtura asfaltica
stabilizata cu fibre:
- MASF 8 3,0
1. - MASF 16 3,5 - max. 10% in minus fata de
• Strat de uzura cu bitum modificat, bitum 4,0 grosimea prevazuta in proiect,
aditivat, bitum pentru fiecare strat
• Strat de legatura: - abaterile in plus nu constituie
- cu criblura 4,0 motiv de respingere a lucrarii
- cu pietris concasat 5,0

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 8 / 30
.1
sau pietris sortat

2. Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 ±50 mm
Profil transversal: sub forma de acoperis

• Drumuri conform STAS 863 ± 5,0 mm, fata de cotele
- In aliniament panta unica profilului adoptat
3. - In curbe si zone
aferente conform STAS 10144/3
- Cazuri speciale
• Strazi ± 2,5 mm/m
Profil longitudinal:
Declivitate, %, max
• Drumuri
- Mixtura asfaltica 6,0
stabilizata cu fibre de
celuloza ± 5,0 mm fata de cotele
4.
- Beton asfaltic rugos 9,0 profilului proiectat, cu conditia
- Betoane asfaltice 6,0 respectarii pasului de proiectare
bogate in criblura adoptat
- Beton asfaltic cu 6,0
pietris concasat
• Strazi Conform STAS 10144/3
3.3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

3.3.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator
autorizat.
3.3.2. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate
impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii “Inginerului”.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
o stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice
a fiecarui material component
o proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator
tipului de mixtura asfaltica studiat
o determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall
conform STAS
o alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum
3.3. 3. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, “Inginerul”, daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
3.3.4. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1
3.3.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite
date in tabelul nr 2

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 9 / 30
.1
3.3.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru
imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).
Tabel 6
Continutul de
Nr. Tipul Tipul mixturii liant din masa Clasa tehnica a
crt stratului asfaltice mixturii asfaltice drumului
%
MASF 8 6.7……7.5 I….V
MASF16 6.5……7.5 I….IV
BAR16m,
5.7……6.2 I….III
BAR16a
5.7……6.2 II….III
BAR16
1 Strat de BA16m 6.0……7.0 I….II
uzura
6.3……7.3 III
BA16, BA16a 6.0……7.0 II
6.3…….7.3 III
6.5……7.5 IV….V
BA8,BA8a 6.5……7.5 IV….V
BA25,BA25a 5.5…….7.0 IV….V
BAPC16,
6.0……7.5 IV….V
BAPC16a
BAD25m 4.0……5.0 I….III
2 Strat de BAD25,BAD22
4.0……5.0 I….V
legatura 5a
BADPC25,BAD
4.0……5.0 III….V
PC25a
BADPS25,BAD
4.0……5.0 IV….V
PS25a
3.3.7. Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de
uzura este conform tabel 7.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 10 / 30
.1
Tabelul 7
Nr. Raport filer :liant
Tipul
Crt Tipul mixturii asfaltice
stratului ( recomandat)
.
Betoane asfaltice rugoase 1.6….1.8
1 Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura :
-cu dim.max.granula de 16mm 1.3….1.8
-cu dim.max.granula de25mm 1.1…..1.8
Beton asfaltic cu pietris concasat 1.6….1.8
2 Strat de Betoane asfaltice deschise 0.5….1.4
legatura BAD25, BADPC31, BADPS31
3.4. CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

3.4.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul
studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr.
9.
Tabelul 8
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip
Clasa Marshall
Nr. Tipul mixturii
Tipul Bitumului tehnica a
Crt. asfaltice Indice de Densitate Absorbtie
drumului Stabilitatea Raport S/I,
0 curgere (I), aparenta, de apa
(S)la60 C, KN/mm 3
mm min.,kg/m ,% vol.
BA8 D 60/80
D 60/80a
IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4.0
BA25
1 2300 2...5
BA8a D80/100
D80/100a
IV...V 5.5 1.5...4.5 1.2...3.6
BA25a
II 8.5 1.5...3.5 2.4...5.6
D 60/80
D 60/80a
III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0
BA16 IV...V 6.5 1.5...4.5 1.4...4.3
2 2300 2...5
BA16a II 8.0 1.5...4.0 2.0...5.3
D80/100
D80/100a III 7.0 1.5...4.0 1.7...4.6
IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4.0
I 9.0 1.5...3.0 3.0...6.0
D 60/80
D 60/80a
II 8.5 1.5...3.0 2.8...5.6
BAR16
3 III 8.0 1.5...3.0 2.6...5.3 2300 3...5
BAR16a
D80/100 I...II 8.5 1.5...4.0 2.1...5.6
D80/100a III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0
4 BAPC 16 D 60/80
IV…V 6,0 1.5…4.5 1.3…4.0 2300 2…5
BAPC16a D 60/80a
D80/100
D80/100a
IV…V 5.5 1.5…4.5 1.1…3.3
5 BAD 25 D 60/80 2250 2…5
D 60/80a
I…V 5.0 1.5…4.5 1.1…3.3
BAD 25a
D80/100
D80/100a
I…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 11 / 30
.1
6 BADPC 25 D 60/80
III…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0 2250 2…5
BADPC 25 a D 60/80a
D80/100
D80/100a
III…V 4.0 1.5…4.5 0.9…2.6
7 BADPS25 D 60/80
IV…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0 2250 2…5
BADPS25a D 60/80a
D80/100
D80/100a
IV…V 4.0 1.5…4.5 0.9…2.6
Tabelul 9
Tipul mixturii asfaltice
BAR 16, BAR16a, BAD25, BAD25A,
Nr BA16,BA16a,BA8, BADPC25,
Caracteristica
.crt BA8a, BA25,Ba25A BADPC25A,
BADPS
25,BADPS25A
1 Caracteristici pe cilindri confectionati la
presa de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. 5.0 -
- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. - 9.5
2 Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40°C si 1800 pulsuri, 10-4
mm,max. 7600 -
3 Modulul de elasticitate la 15°C, Mpa,min:
-zona climaterica calda 4200 3600
-zona climaterica rece 3600 3000
4 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri
- 4x10-5
pana la fisurare la 15°C,min.
3.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall din
mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor
sau de la asternere sau carote, dupa executie).
3.4.3. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii
preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si
Normelor tehnice specifice in vigoare.
3.4.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de ±
0.3%
Exemplu:
continutul optim de bitum = 5%;
limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %;
limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.
3.5. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA DE EXECUTATE

3.5.1. Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet
de sarcini si anume:

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 12 / 30
.1
gradul de compactare
uniformitatea suprafetei
rugozitatea suprafetei
3.5.2. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe

carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul
determinarilor de laborator conform STAS 1338/1si STAS 1338-2 Densitatea aparenta si gradul de
compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.
Tabel nr.10
Tipul mixturii Densitatea Absorbtie de Gradul de
asfaltice aparenta kg/mc apa % compactare min%
BA8
BA16 2250 2….6 96
BA25
BAR16 2250 4….7 96
BAD25
BADPC31 2200 3….8 96
BADPS31
3.5.3. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana conform
SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele:
max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I
max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II
max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III
3.5.4. Rugozitatatea suprafetei

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase
masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-
2002.
CAPITOLUL IV - EXECUTIA LUCRARILOR
4.1. ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul supune acceptarii ”Inginerului” lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 13 / 30
.1
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a

realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor
si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Precizia de dozare masica pentru fiecare component
Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa
Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de
material vehiculat intr-un interval de 24h.
4.2.1. Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror
capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil
etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice
supraincalzire cat de mica.
4.2.2. Stocarea si dozarea filerului de aport

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza
filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.
4.2.3. Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit
proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare
absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt:
± 5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu
dimensiunea peste 0,63 mm
dimensiuni cuprinse intre 0,2…0,63 mm
dimensiuni cuprinse intre 0,09…0,2 mm
± 2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu
dimensiuni sub 0,09 mm)

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 14 / 30
.1
4.2.4. Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare
pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea
liantului.
Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul
uscatorului ;
temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate
si 170 0C pentru liant.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica
sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de
dirijare si conditionare higrotermica
valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa
in intervalul 165 – 190 0C
continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5%
Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%
sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de
mediu.
4.2.5. Dozarea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a
liantului fie in greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de masa
in valoare absoluta sunt: ± 0,3 %.
4.2.6. Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate
santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu
pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
4.2.7. Malaxarea
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce
mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o
capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie
Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
-buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 15 / 30
.1
-viteza unghiulara si periferica a paletelor

-unghiul de inclinare al paletelor ;
-raza de dispunere a paletelor
-gradul de uzura al paletelor
-sincronizarea arborilor
-capacitatea nominala a malaxorului
-starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in vigoare
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat
durata de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in
cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
4.2.8. Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la
maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.
4.3. FABRICAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii
automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru
producerea continua a m.a.).
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va
urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre
urmatoarele valori:
-160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80;
-150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120.
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii,
tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
4.4.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin “Inginerul” lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
a debitului dozatoarelor pentru agregate;
a debitului pompelor pentru liant;
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 16 / 30
.1
a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune

functionari a malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de “Inginer” dupa ce va constata ca debitele fiecarui
constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul
va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii “Inginerului”.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului
care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in
exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.
4.5.1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor
preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de
dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.
4.5.2. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu
dispozitive de control de blocare.
Tabelul 11
Categoriax) Frecventa
Faza de Natura controlului controlului controlului
executie sau a incercarii
A B C sau a incercarii
Pentru fiecare tip
Studiu Studiul compozitiei x
de produs
Controlul reglajului
Inaintea inceperii
statiei de asfalt
x fabricatiei fiecarui
inclusiv stabilirea
tip de produs
duratei de malaxare
Determinarea
continutului de bitum x Zilnic
si filer
Granulometria
x Zilnic
amestecului
Temperatura
agregatelor minerale,
a bitumului si a x Permanent
mixturii la iesirea din
malaxor
Unul la fiecare
Stabilitatea la 60 0 C x
400 to
Indicele de curgere. Unul la fiecare
x
Fluaj 400 to

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 17 / 30
.1
Unul la fiecare
Densitatea aparenta x
400 to
Unul la fiecare
Absorbtia de apa x
400 to
x) A – Incercari preliminare de informare

B – Controlul de calitate
C – Controlul de receptie
4.6. MODUL DE PUNERE IN OPERA

4.6.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene
metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
4.6.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta

(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
4.6.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu
avem intreruperi.
4.6.4. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea
incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
4. 7. LUCRARI PREGATITOARE
4.7.1. Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se
curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:
se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;
se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ;
se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se
rezolva problemele privind drenarea apelor ;
se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama
autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.
se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa
4.7.2. Amorsarea

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 18 / 30
.1
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu

emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu
autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor
prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval
mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se
asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii
mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
4. 8. ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le
repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
grosimea constanta a stratului asternut ;
parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati
conform documentatiei de executie
senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se
faca inainte de inceperea lucrului
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-
30 min. inainte de inceperea turnarii).
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda
nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .
4.8.1. Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in
perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile
conform tabelului nr. 12

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 19 / 30
.1
Tabel 12
Tipul Temperatura Temperaturile minime la compactare in o
liantul mixturii asfaltice la C
ui asternere, o C
Inceput Sfarsit
D60/80 145 140 110
D80/10 140 135 100
0
D100/1 135 130 100
20
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine
compactarea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se
va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
4.8.2. Grosimea stratului de asternere

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele
prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din
mixtura asfaltica , fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de
mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat
conform cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
stratul de uzura intr-o singura asternere;
stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de
asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;
4.8.3. Punerea in opera

Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de
sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem
de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 20 / 30
.1
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi
programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si
cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si
inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu
lopata, in fata esalonului de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita
o raspandire neuniforma a materialului.
4.8.4. Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al
stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de
baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa
asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea
benzii noi.
4. 9. COMPACTAREA
4.9.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri
continut in masa materialului pus in opera.
4.9.2. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si
gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de

etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:
sarcina fiecarui utilaj;

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 21 / 30
.1
planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in
articolul precedent.
4.9.3. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un

sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de
performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .
4.9.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea
respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
4.9.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din
masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa
aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in
functie de numarul punctelor de asternere.
4.9.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni
caracteristice).
4.9.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri
netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
4.9.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului,
la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv,
pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
4.9.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar
15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca
15-20 cm pe asfaltul vechi.
4.9.10. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
4.9.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de
compactare este alcatuit din :
compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netedede 120 KN
compactor cu rulouri netede de 120 KN
In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim
necesar.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 22 / 30
.1
Tabel nr. 13
DE
ATELIER
COMPACTARE
A B
COMPACTOR COMPACTOR COMPACTOR
TIPUL
CU PNEURI 160 CU RULOURI CU RULOURI
STRATULUI
KN NETEDE 120KN NETEDE 120KN
NR. TRECERI
STRAT DE
10 4 12
UZURA
STRAT DE
12 4 14
LEGATURA
4.9.12. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa
se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin
raspandire de 2…3 kg/mp nisip sort 0…3,15 mm bitumat cu 2…3% bitum prin cilindrare, exceptie
facand betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone
umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe
baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60%
bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si
raspandire de nisip sort 0…3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile
aratate mai jos:
a) stropire cu bitum 0,5 kg/mp
raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3…5 kg/mp
b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8…1 kg/mp
raspandire nisip 3…5 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu
aceeasi cantitate de nisip.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 23 / 30
.1
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari,
in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
CAPITOLUL V - REGULUI SI METODE DE VINDECARE A CALITATII
5.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

5.1.1. Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica
in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de
sarcini.
5.1.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
Bitum
penetratia la 25 oC STAS 42-68
punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69;
ductilitatea la 25°C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II )
Criblura
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea STAS 730, SR 667
forma granulelor STAS 4606-80;
determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667
Pietris
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea STAS 730, SR 662
forma granulelor STAS 730, SR 662
parte levigabila STAS 4606-80;
Nisip natural
natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662:
parte levigabila STAS 4606-80;
continut de impuritati – corpuri straine;
humus STAS 4606-80;
mica libera;
echivalent de nisip STAS 730-89;
Nisip de concasaj
natura petrografica si mineralogica:
STAS 6200/4-81 (pentru roca);
STAS 9110-87 (pentru produse);
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 24 / 30
.1
granulozitatea:
STAS 730-89;
STAS 4606-80;
continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80
continut de impuritati – corpuri straine – STAS 4606-80;
coeficient de activitate STAS 730-89;
Filer
continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72
umiditate STAS 539-79;
granulozitate STAS 539-79;
coeficient de hidrofolie STAS 539-79;
5.1.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv
a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28
de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
5.1.4. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,
amestecuri etc.).
5.1.5. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are
obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson
experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.
5.1.6. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea Inginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.
5.2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE

5.2.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau
prin prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare
7000 m2 de suprafata executata].
5.2.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ

1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
5.2.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 25 / 30
.1
5.2.4. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca conditiile
din Tabelul 14.
5.2.5. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune
speciala.
5.2.6. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
masurarea grosimii stratului;
determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de
compactare;
determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici
fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
5.2.7.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR

174-2.
Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase
Tabelul 14
Nr. Conditii de Metoda de
Caracteristica
crt. admisibilitate incercare
Planeitatea in profil
longitudinal*
Indice de planeitate, IRI, Reglementari
≤ 2,5
m/km: tehnice in vigoare
- drumuri de clasa tehnica ≤ 3,5 privind
1. I-II ≤ 4,5 masuratori cu
- drumuri de clasa tehnica analizorul de
III profil longitudinal
- drumuri de clasa tehnica (APL)
IV ≤ 5,5
- drumuri de clasa tehnica
V
2. Uniformitatea in profil SR 174-2/97
longitudinal.*
Denivelari admisibile
masurate sub
Dreptarul de 3 m, mm ≤ 3,0

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 26 / 30
.1
I si ≤ 4,0
strazi de categoria tehnica
I…III
II si
strazi de categoria tehnica ≤ 5,0
IV
III-V
Rugozitatea
- Rugozitatea cu pendulul
SRT, unitati SRT: ≥ 80 STAS 8849
• drumuri de clasa tehnica I-II ≥ 70
• drumuri de clasa tehnica III
≥ 60
• drumuri de clasa tehnica IV-V
- Rugozitatea geometrica, HS,
mm: ≥ 0,7
3.
STAS 8849
• drumuri de clasa tehnica I-II ≥ 0,6
• drumuri de clasa tehnica III
≥ 0,55
• drumuri de clasa tehnica IV-V
Reglementari
- Coeficientul de frecare tehnice in vigoare
(µGT): cu aparatul de
• drumuri de clasa tehnica I-II ≥ 0,95 masura
• drumuri de clasa tehnica III-V ≥ 0,7 Grip Tester
Aspect fara
degradari sub
forma de exces
Omogeneitate. Aspectul
4. de bitum, fisuri, Vizual
suprafetei
zone poroase,
deschise,
slefuite.
Nota: *Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie
prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 27 / 30
.1
5.3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

5.3.1. Controlul compactarii
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de
mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si
primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe
santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare.
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se
asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a
constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de
compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.
5.3.2. Reglarea nivelmentului

Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere
independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a
fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre
profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 2,5 cm pentru stratul de baza;
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
5.3.3. Controlul denivelarilor

Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la verificarea elementelor geometrice si a
regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal ,
verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de
max.50m.
verificarea regularitatii suprafetei;

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 28 / 30
.1
a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana

b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu
sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;
5.3.4. Rugozitatea stratului de uzura

Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate
valorile minime prevazute in STAS 8849/87.
5.3.5.Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.
Tabelul 15
Faza de Natura controlului Categoria de Frecventa
executie sau a incercarii control controlului
A B C
Executarea Temperatura de X Permanent
lucrarilor asternere
Etalonarea X La inceputul executiei
atelierului de lucrarilor apoi un
compactare control ocazional de
comp. Neconforma
Controlul ocazional X X O carota la fiecare
de compactare prin 250 ml drum
carotare
Controlul Reglajul de X X In fiecare zi la sfarsit
profilelor suprafata : de santier
Controlul cantitatii
medii asternute
Reglarea X In fiecare punct
nivelmentului indicat de Inginer
Controlul x In fiecare punct
denivelarilor indicat de Inginer
A – incercari preliminare de informare;
B – controlul calitatii;
C – controlul de receptie.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 29 / 30
.1
CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR
6.1. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94
(Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape :
la terminarea lucrarilor
finala , la expirarea perioadei de garantie
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii
sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului
caiet de sarcini .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de
calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de
control (beneficiar, proiectant,diriginte)
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
6. 2. RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale
in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 30 / 30
.1
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - TERASAMENTE
GENERALITATI
1. 1 DOMENIU DE APLICARE
1. 2 PREVEDERI GENERALE
CAP. I . MATERIALE FOLOSITE

1. 1 PAMANT VEGETAL
1. 2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
1. 3 APA DE COMPACTARE
1. 4 PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
1. 5 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
CAP. II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

2. 1 PICHETAJUL LUCRARILOR
2. 2 LUCRARI PREGATITOARE
2. 3 MISCAREA PAMANTULUI
2. 4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
2. 5 EXECUTAREA DEBLEELOR
2. 6 PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
2. 7 EXECUTIA RAMBLEELOR
2.7.1. Prescriptii generale
2.7.2. Modul de executie a rambleelor
2.7.3. Compactarea rambleelor
2.7.5. Profile si taluze
2.7.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
2.7.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stincos
2.7.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 1 / 24
.1
2.7.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor

2.7.10. Protectia impotriva apei
CAP. III. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
3. 1 FINISAREA PLATFORMEI
3. 2 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
3. 3 DRENAREA APELOR SUBTERANE
3. 4 INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
3. 5 CONTROLUL EXECUTIEI LOCRARILOR
CAP. IV. RECEPTIA LUCRARILOR

4. 1 RECEPTIA PE FAZE
4. 2 RECEPTIA PRELIMINARA
4. 3 RECEPTIA FINALA

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 2 / 24
.1

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 3 / 24
.1
GENERALITATI
1.1 DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa
fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si
finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
1.2 PREVEDERI GENERALE

1.2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile si standardele si normativele
in vigoare, in măsura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini.
1.2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de
specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
1.2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului verificari

suplimentare, fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si

organizatorice care sa conduca la repspectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a

terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini “Inginerul” va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 4 / 24
.1
CAPITOLUL I- MATERIALE FOLOSITE
1.1 PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetele ce urmeaza a fi insamintate sau plantate se foloseste
pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
1.2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

1.2.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se
folosesc la executarea terasamentelor.
1.2.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
1.2.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii

climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitand o
tehnologie adecvata.
1.2.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile

hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor
STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet.
1.2.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi
argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau a
celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamanturi
corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm. in cazul pamanturilor rele si de min 50 cm in cazul
pamanturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va
considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de
catre Inginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor
pe grosime de min 15 cm.
1.2.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d

(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate este rea, este necesar ca
alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu
probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
1.2.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, miluri, namoluri, pamanturile

turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub
0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor
introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie
(brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
1.2.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Inginerului cu

masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 5 / 24
.1
in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc
modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
1.3. APA DE COMPACTARE

1.3.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa
contina materii organice in suspensie.
1.3.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului” in afara de terasamentele din
spatele lucrarilor de arta.
1.3.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va
face decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
1.4. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile
si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de
100 mm.
1.5. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

1.5.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia prevazute in tabelul 1.
Nr.crt. Caracteristici care se Frecvente minime Metode de
verifica determinare
conform STAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea 1913/5-86
2 Limita de plasticitate 1913/4-86
3 Coeficient de neuniformitate pamantului utilizat insa nu va fi 1243-88
mai mica decat
O incercare la 5.000 mc
4 Ptr. pamanturile folosite in
Caracteristicile de compactare 1913/13-83
5 Umflare libera rambleele din spatele zidurilor si 1913/12-88
6 pam.folosite
Sensibilitate la inghet-dezghet 1709/5-90
La protectia rambleelor
O incercare la 1.000 mc
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
1.5.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor
de laborator.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 6 / 24
.1
CAPITOLUL II- EXECUTAREA TERASAMENTELOR
2.1. PICHETAJUL LUCRARILOR

2.1.1. De regula pichetajul axei traseul este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate
pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin
borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o
retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin
cate doi reperi pe km.
2.1.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor
de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru virfurile de unghi si a
reperilor de pe teren.
2.1.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si

completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului complet
nou in cazul situatiei de pct. 8.2.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung
de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
2.1.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va

materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
2.1.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de

a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
2.1.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lurcrailor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea “Inginerului” in scris,
cu cel putin 24 ore in devans.
2.1.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si

aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea
mutarii sau protejarii acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber
Antreprenorului.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 7 / 24
.1
2.2. LUCRARI PREGATITOARE

2.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare in limita zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- demolarea constructiilor existente.
2.2.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si

arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile.
Doborarea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se face
pe cheltuiala Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2
m precum si la deblee.
2.2.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.
2.2.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a

gropilor de imprumut.
2.2.5. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit
definitiv, avitand orice amestec sau impurificare a acestora. Pamantul vegetal va putea fi pus intr-
un depozit provizoriu in vederea unei eventuale realizari.
2.2.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in
afara amprizei drumului.
2.2.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa
publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
2.2.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si
compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 punctul b.
2.2.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca “Inginerul” sa

constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 8 / 24
.1
2.3. MISCAREA PAMANTULUI

2.3.1. Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi si
profile cu umplutura a proiectului.
2.3.2. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii in
ramblee in sensul prevederilor din art. 4 precum si pamantul din patul drumului din zonele de
debleu care trabuie inlocuite in sensul art. 4 vor fi transportate in depozite definitive.
2.3.3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de
imprumut.
2.3.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii “Inginerului”.
2.3.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee
si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului
de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa
informeze “Inginerul” si sa-i spuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei
pamantului pentru umplutura.
2.3.6. La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, completa sau
modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini
speciale “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a
pamantului provenit din deblee sau gropi de impurmut.
2.3.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor “Tabloul
miscarii pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de
debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de “Tabloul de
corespondenta a pamantului” stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere
obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este
supus apobarii “Inginerului” in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a
lucrarilor.
2.4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE

2.4.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de imprumut sau
a depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii “Inginerului”. Acest
acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de
imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca “Inginerul” considera ca este
necesar, de:
- o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet
de sarcini, in ce priveste gropilor de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si analize
fiind in sarcina antreprizei;
- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamant din
gropilor de imprumut dat de proprietarul terenului.
2.4.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2
Pag. 9 / 24
.1
- Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a

“Inginerului”, sa fie la o departare mai mare de 10 cm de limitele zonei drumului;
- Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuare taluzelor de debleu cu
conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca
evacuarea apelor din prescriptii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit
taluzate;
- Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al
drumului, in profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de
rambleu;
- In albiile majore ale raurilor, gropilor de imprumut vor fi executate in avalul drumului
amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;
- Fundul gorpilor de imprumut va avea o panta transversala de 1….3% spre exterior si o
panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evecuarea apelor;
- Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu
inclinarea de 1:1.5…..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de
imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va
fi de 1:3.
2.4.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate
conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi
nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;
- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a
celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se
respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea
drumului.
2.4.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita

stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz,
Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
2.4.5. “Inginerul” se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor

susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa
poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
2.4.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de

pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcina Antreprenorului.
Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km Pag. 10 /
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
2.5 .EXECUTIA DEBLEELOR

2.5.1. Antreprenorul na va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si
recunoscut ca satisfacator si recunoscut ca satisfacator de catre “Inginerul” lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
2.5.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se

realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale.
2.5.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie
“Inginerul” lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
2.5.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile
stabilite si nu este de portanta dorita, “Inginerul” va putea descrie realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala clientului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de
compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor
gradul de compactare la 97% Proctor normal.
2.5.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta “Inginerului” care va putea
eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.
2.5.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de
maximum 12.00 m sunt date in tabelul 2 in functie de natura materialelor existente in debleu.
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR

Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
1.0 : 1.5
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi mamoase 1.0 : 1.0 … 1.0 : 0.5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
1.0 : 1.5 … 1.0 : 1.0
alterabilitate si de adancimea debleelor
Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala
stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea sau chiar in consola
In deblee mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili
printr-un calcul de stabilitate.
2.5.7. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt
perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
2.5.8. Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebui sa ia

de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat “Inginerul”.
2.5.9. Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care
va fi executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare
de cel putin 100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul 4.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
2.5.10. In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, Antreprenorul

va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat sa obtina
direct de la explozii:
- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei
- ea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor
proiectului.
2.5.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in

special dupa explozie taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se
inlatura partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sa din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contractoriu ca adancimea necesara este
peste tot atinsa. In cazul unde acestea nu sunt atinse Antreprenorul va trebui sa execute
derocarea suplimentara care este necesara.
2.5.12. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata
de 3m sunt date in tabelul 3.
TOLERANTE ADMISE
PROFILUL
ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu +/- 10 cm Variabil in fuctie de natura
neacoperit rocii
2.5.13. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este
lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea e a realiza o adancime suplimentara, apoi
de a completa, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la
cote, care va trebui compactat cum este aratat in art. 14.
2.5.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile de apa

“Inginerul” va prescrie:
- in perioada ploioasa: extragere verticala
- dupa perioada ploioasa: extragerea verticala
- dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa
va fi superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal.
2.5.15. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de

asa maniera ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate
sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la
partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui
sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole,
lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
2.6. PREGATIREA TERNULUI DE SUB RAMBLEE

In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 lucari care sunt comune atat sectoarele de
debleu cat si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari,
pregatitoare dupa cum urmeaza:
2.6.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul
va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime de 0.20 m si distantate la miximum 1.00 m
pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.
2.6.2. In completarea pregatirilor prevazute la art. 8, pe terenurile reanimate in cursul

acestor pregatiri sa pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini speciale se va
executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru
a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 4.
2.7. EXECUTIA RAMBLEELOR
2.7.1. PRESCRIPTII GENERALE

2.7.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului
indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de “Inginer”.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.
2.7.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
2.7.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de
intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul sau la
propunerea Antreprenorului.
2.7.2. MODUL DE EXECUTIE A RAMBLEELOR

2.7.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontal,
pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, o impun straturile elementare pot fi
executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi
alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi
alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.
2.7.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a

platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe
cat posibil paralele cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari
pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini
speciale aceste pante vor fi de minimum 5%.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
2.7.2.3. La realizarea umpluturilor cu latimi mari, peste 3.00 m, se pot folosi la baza
acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0.50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri:
- impanarea golurilor cu pamant
- asigurarea tasarilor in timp
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin
2.00 m grosime la partea superioara a rambleului.
2.7.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru

aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in
consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand
pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de
cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
2.7.3. COMPACTAREA REMBLEELOR

2.7.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 4.
ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE PAMANTURI

SE PERSCRIE GRADUL DE NECOEZIVE COEZIVE
Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
COMPACTARE permanente semipermanente permanente semipermanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
100 95 97 93
rambleu cu inaltimea h ≤ 2.00 m 95 92 92 90
h > 2.00 m
b. In corpul rambleelor la adancimea (h) sub
patul drumului: h ≤ 0.50 m 100 100 100 100
0.5 < h ≤ 2.00 m 100 97 97 94
h > 2.00 m 95 92 92 90
c. In deblee pe adancimea de 30 cm sub 100 100 100 100
patul drumului
2.7.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul “Inginerului” cu cel putin opt zile inainte
de inceperea lucrarilor grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant
pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 4 cu utilajele folosite pe
santier.
In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi
obtinuta Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce
modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa
fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor
succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
2.7.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton

de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.
2.7.4. CONTROLUL COMPACTARII

Starea rambleului este controlata prin supravegherea “Inginerului” pe masura executiei in
urmatoarele conditii:
a. controlul va fi strat dupa strat;
b. se va proceda pentru fiecare strat laurmatoarele incercari cu frecventa teoretica
din tabelul 5 care vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini
speciale.
FRECVENTA MINIMALA A OBSERVATII

DENUMIREA INCERCARII INCERCARILOR
Incercarea Proctor 1 la 5.000 mc pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de 1 la 250 ml de platforma pe strat
apa
Determinarea capacitatii 3 la 250 ml de platforma pe strat
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele

privind incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si
sectoare.
Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare
corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trabui in mod obligatoriu
mentionata in registrul de santier.
2.7.5. PROFILE SI TALUZE

2.7.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa meniera incat dupa cilindrare profilele din
proiect sa fie realizate cu tolarantele admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini
speciale prin metoda rembleului excedentar.
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor
rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
2.7.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta

corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala – date in tabelul6.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU H

(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
2.7.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 6 dar pana la
12.00, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 2 socotite de la nivelul platformei drumului in
jos va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
2.7.5.4. In rambleele mai inalte de 12.00, precum si la cele situate in albiile majore ale
raurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine, inclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de
1.3…1.5.
2.7.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta

redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime h max pe verticala date in tabelul 7, in
functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Caracteristicile terenului de fundatie

a) Unghiul de frecare interna in grade
Panta terenului
de fundatie 5o 10o 15o
b) Coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m
0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00
1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00
1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00
1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00
2.7.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt

urmatoarele:
- profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- profil platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
2.7.6. PRESCRIPTII APLICABILE PAMANTURILOR SENSIBILE LA APA

2.7.6.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si nu sunt
masuri speciale in caietul de sarcini speciale, “Inginerul” lucrarii va putea prescrie Antreprenorului:
- Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamanturilor din gropi de
imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil.
- Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin
evaporare;
- Tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut
excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si realuarea
ulterioara a compactarii.
Pentru aceste pamanturi “Inginerul” va putea impune Antreprenorului prescriptii speciale
in ce priveste evacuarea apelor.
2.7.7. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR DIN MATERIAL STINCOS

2.7.7.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi organizata de
maniere de a obtine un material omogen si pe cat posibil cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz
sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. In cei 0.30 m superiori, se vor elimina blocurile a caror
dimensiune cea mai mare va depasi 0.20 m.
Blocurile de stinca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stincoase, prezentand un procentaj
de goluri ridicat este interzisa.
2.7.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 8 to cel putin,sau cu utilaje cu

senile de 25 to cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a
facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q – reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa compactare
S - reprezinta suprafata maturata intr-o zi de utilajul de compactare deplasandu-se cu
viteza stabilita in timpul experimentarii.
Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa permitand sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si un
raport E2/E1 inferior lui 0.15.
Incercarile se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.
2.7.7.3. Platforma va fi nivelata admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in

material stincos art.12 tabel.3.
Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel
putin pe jumatate din grosimea lor.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
2.7.8. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR NISIPOASE

2.7.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea
taluzelor in scopul de a le proteja de eroziune.
Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute.
2.7.8.2. Vor fi stropite pana la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe
intreaga grosime a stratului elementar.
2.7.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art. 12 tab.4.
Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzele nisipoase.
2.7.9. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR LA LIMITA LUCRARILOR DE ARTA.

2.7.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi
constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia materialelor
stancoase. Pe o latime min de 1 metru, plecand de la zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror
dimensiune depaseste 10 cm.
2.7.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectand integritatea lucrarilor

permitand obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tab.4.
Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului acestuia care vor
preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.
2.7.10. PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR

Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi
inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
CAPITOLUL III - EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, repspectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stincos. Parapetele santului
sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri ebulate.
3. 1. FINISAREA PLATFORMEI
3.1.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectand
cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 4, respectiv in tabelul3.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
- +/- 0.05 m, fata de ax
- +/- 0.10 m, la latimea intreaga
- la cotele proiectului:
- +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
3.1.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va

fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4%
spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o
panta transversala de 4%.
3. 2. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte
sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau
caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trabuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspindire.
Dupa raspindire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
3. 3. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura in care acestea
pot fi evacuate prin gravitatie.
Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre “Inginer” si reglementarea lor va interveni in lipsa unor
dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative
generale.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
3. 4. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a
rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceiasi perioada si la cererea
scrisa a “Inginerului” toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor
de care antrepriza nu va fi responsabila.
3. 5. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

3.5.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului si amprizei drumului
- verificarea pregatirii terenului de fundatie
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat
- controlul grosimii straturilor asternute
- controlul compactarii terasamentului
- controlul caracteristicilor platformei drumului
- controlul capacitatii portante.
3.5.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a

verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor
obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
3.5.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea

lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor
proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie.
3.5.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a
indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si
deformabilitatea terenului de fundatie.
3.5.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesari.
3.5.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este
de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
3.5.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pirghii

conform instructiunilor tehnice departamentale – indicativ CD 31-94.
3.5.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la

max. 25 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stinga) de pe ampriza variantelor de drum
nou. Pentru portiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 25 in 25 m.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
3.5.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara

daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea
admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul
terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel.8.
3.5.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in

corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamantului.
3.5.11. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale

pamantului conform tabel 1.
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in stare
uscata.
Verificarea grosimii straturilor asternute.
3.5.12. Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata,

ca trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamant
respectiv si utilajele folosite la compactare.
Verificarea gradului de compactare.
3.5.13. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat
de pamant pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la
baza stratului cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului
cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura
proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3 conform STAS 2914-84
cap.7.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-
83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte
repartizate stinga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
3.5.14. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 4
se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
3.5.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor
efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a
stratului nefiind posibila.
3.5.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul
sau cu deflectometrul cu pirghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului.
3.5.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei

terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii
cu ajutorul deflectometrului cu pirghie la nivelul platformei drumului.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
3.5.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0.05 m
fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor tolerantele
sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.
Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din 20 in 20 m.
3.5.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul

cu pirghie.
La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decat
cea admisa conform tabel 8.
Tipul de pamant conform STAS 1243-88

Valoarea admisibila a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa 450
nisipoasa, argila
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de executie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.
4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

4.1.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari
ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si
de prezentul caiet de sarcini.
4.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
4.1.3. Receptia pe faze se executa de catre “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce se

incheie ca urmare a receptiei sa poarte amblele semnaturi.
4.1.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si sablonarea lucrarii
- decaparea stratului vegetal
- compactarea terenului de fundatie
- in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma
- in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii
4.1.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de

control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
4.2. RECEPTIA PRELIMINARA

4.2.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie
- natura pamantului din corpul drumului
- concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini
4.2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca:

- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in
parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze)
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,
ravinari ale taluzelor, etc
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
4.3. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost
intretinute corespunzator.
Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 24
.1
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - FUNDATIE DE BALAST SI BALAST

OPTIMAL
GENERALITATI

CAP.I. MATERIALE
1.1. AGREGATE NATURALE
1.2. APA
1.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI
OPTIMAL
CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

2.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
CAP.III. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.1. MASURI PRELIMINARE
3.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
3.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
CAP.IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.2. CONDITII DE COMPACTARE
4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE

Elaborator: LOT 6 Proiect 2
Pag.1 / 11
CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

G E N E RALITATI
1.1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast
optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie
realizat.
1.1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu
acordul patronului acestor drumuri.
1.2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm.
1.2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare

pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
1.2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
1.2.6. Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pâna când stratul inferior nu a fost finisat
si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor
receptionate pâna când acestea vor fi acoperite cu stratul superior.

Pag.2 / 11
C A P I T O L U L I - MATERIALE
1.1 AGREGATE NATURALE
1.1.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula maxima
de 71 mm.
1.1.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
1.1.3. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE VERIFICARE
CARACTERISTICI
BALAST OPTIMAL CONFORM STAS
BALAST
Sort 0-71 0-71
Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm 3 3 191 3/5-85
sub 0,2 mm 15-70 4....10
0....7,1 mm > 30 30...45 4606 - 80
31,5..71 mm 25...40
Granulozitate continua sa se inscrie intre
limitele din 4606-80
tabelul 2
Coeficient de neuniformitate
15 730-89
(Un), min
Echivalent de nisip
30 30 730-89
(EN) min
Uzura cu masina tip Los
Angeles 30 30 730-89
(LA) % max.
1.1.4. Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31 (40), 31
(40)-71, fie direct din balast daca indeplineste condiţiile din tabelul 1.
Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de
granulozitate …
0,02 0,2 7,1 31,5 71,0
0-71 Inferioara 0 4 30 60 100
Superioara 3 10 45 75 100

Pag.3 / 11
1.1.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt arătate in tabelul 2.
1.1.6. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face
numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
1.1.7. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
1.1.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea

necesara si de eşalonarea lucrărilor.
1.1.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora
se va face astfel incât sa se evite amestecarea balasturilor.
1.1.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile
granulo-metrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
1.2 APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse,
dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
1.3 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL

INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile
cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3

Pag.4 / 11
Actiunea,procedeul de verificare Frecventa minima Metoda de

sau determinare
La La locul de
caracteristici ce se verifica conform
aprovizionare punere in opera
STAS
1 Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot
certificatul de calitate sau certificatul aprovizionat - -
de garantie
O proba la
2 Determinarea granulometrica fiecare lot
aprovizionat
pentru fiecare
- 4606-80
sursa (daca este
cazul pentru
fiecare sort)
O proba pe
schimb (si sort) si
3 Umiditate - ori de cite ori se 4606-80
observa o
schimbare
cauzata de
conditii
meteorologice
O proba la
4 Rezistente la uzura cu masina tip fiecare lot aprov. - 730-89
Los Angeles (LA) pentru fiecare
sursa (sort)

Pag.5 / 11
C A P I T O L U L II -STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
2.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un
laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3

Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
2.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe

prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc

W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.
d.u.ef.
gc. = ------------- x 100
du max.pM
2.22. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

Pag.6 / 11
C A P I T O L U L III -PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
3.1 MASURI PRELIMINARE
3.1.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in
opera a balastului sau balastului optimal.
3.1.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii -
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile
stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin
15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
3.1.5. In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi
consemnate in registrul de laborator.
3.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel

putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta

atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspândire pentru realizarea grosimii din
proiect si o suprafatare corecta.
3.2.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului",

efectuând controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un
laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc
Pag.7 / 11
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.

In cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj
se cumuleaza.
3.2.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru
restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii
lucrarilor.
3.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.
3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea Q/S de compactare.
3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,

acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile
de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurându-se si masurile de evacuare a
apelor conform pct.7.3.
3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai
mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
3.3.6. Este interzisa executia din balast inghetat.
3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.

Pag.8 / 11
3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
3.4.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea
compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
Tabel 4
Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime la locul Metode de
sau caracteristica care se verifica de punere in opera verificare
conform STAS
1 Incercare Proctor modificata - 1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat 4606-80
3 Determinarea grosimii stratului compact minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare prin minim 3 puncte pentru suprafete <
determinarea greutatii volumice in stare 2.000 mp si minim 5 puncte pentru
uscata suprafete > 2.000 mp de strat 1913/15-75
6 Determinarea capacitatii portante la In cite doua puncte situate in profiluri
nivelul superior al stratului de fundatie transversale la distante de 10 cm unul Normativ
de altul pentru fiecare banda cu latime CD 31-94
de 7,5m

Pag.9 / 11
C A P I T O L U L IV -CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE

VERIFICARE
4.1.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare
200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei.
4.1.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
4.1.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta
in proiect.
4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pâna la realizarea gradului de
compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 98%...100%
Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I - III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de 5%
din punctele masurate.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea
inregistrata este mai mica decât valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.
4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi
mai mari de +/- 9 mm
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi

mai mari de +/- 9 mm
Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km Pag.10 /
Elaborator: LOT 6 Proiect 2 11
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei.
C A P I T O L U L V -RECEPTIA LUCRARILOR
5.1. RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci când toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART.5, 11, 12, 13, si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative
impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de
catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor
legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Receptia finala se prevede la drumurile la care stratul are caracter de imbracaminte provizorie.
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Titlu volum: CAIETE DE SARCINI
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - STRATURI DE FORMA
C U P R I N S
GENERALITATI

CAP.I. CONDITII TEHNICE

CAP.II. MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA

2.1. PAMANTURI
2.2. VAR
2.3. APA
2.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
CAP.III. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

3.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT
3.2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
3.3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA
3.4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV
STABILIZAT MECANIC
3.5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT TRATAT CU VAR
3.6. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
3.7. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
CAP.IV. RECEPTIA LUCRARILOR

Pag.1 / 18

4.2. RECEPTIA – TERMINAREA LUCRARILOR
GENERALITATI
1.1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate,

prevazute in STAS 12253-84, pe care trebuie sa le îndeplinească straturile de forma din
alcătuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor
publice.
1.1.2. Caietul de sarcini se aplica la construcţia si modernizarea drumurilor publice si

la construcţia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu.
1.1.3. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate
din:
a. materiale necoezive:
- pamânturi necoezive;
- impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10cm
b. materiale coezive:
- pamânturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);
- pamânturi coezive tratate cu var;
- pamânturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.
1.1.4. Când terasamentele sunt realizate din pamânturi necoezive (deseuri de cariera,
material pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste
materiale.
Straturile de forma din pamânturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor
utiliza la terasamentele din pamânturi coezive.
Stratul de forma din pamânturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de
regula la drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri
existente daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2.

Pag.2 / 18
1.2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si

organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
1.2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare

autorizate, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.2.3. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a

straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
1.2.4. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
1.2.5. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma

verificarilor, ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor
si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
CAPITOLUL I – CONDITII TEHNICE
1.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
1.1.1. Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect .
1.1.2. Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea
patului drumului si daca grosimea este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare
pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm.
1.1.3. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
1.1.4. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca
ale suprafetei imbracamintilor, admiţându-se aceleaşi tolerante ca ale acestora, cu
respectarea punctului 3.5.
La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %.
1.1.5. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12 %

pe ultimii 80 cm pâna la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
1.1.6. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi
ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
1.1.7. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de ±0,05m fata de axa si de
±0,10m la latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de ± 0,05 m.

Pag.3 / 18
Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau
in profiluri consecutive.
C A P I T O L U L II - MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA

STRATURILOR DE FORMA
2.1 . PAMANTURI
2.1.1. Pamânturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de

forma se clasifica si identifica conform STAS 1243 in functie de compozitia granulometrica si
indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2.
In categoria pamânturilor coezive se mai cuprind si pamânturile macroporice, si
anume:
Loess cu fractiunea:
0,01 ... 0,1 mm > 60 % si
greutatea volumica de 12-16KN/mc
Pamânt loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60 %.
Atât loessul cât si pamântul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si
difera numai prin compozitia granulometrica.
Pamânturi coezive si slab coezive
Tabel 1
CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA
GRANULOMETRICA
Nr.
Crt DENUMIREA Praf %
Argila % Nisip % I.P.
PAMANTURILOR 0,005...0,05
< 0,005 mm 0,05...2 mm
mm
1 2 3 4 5 6
1 Foarte Argila groasa < 60 variabil variabil > 35
< decât
2 coezive Argila 35...60 < 30 25...35
argila
> decât
3 Argila prafoasa 35...50 < decât praf 15...35
argila
Coeziv < decât
4 Argila nisipoasa 30...60 > 30 15...35
e argila
Argila praf > decât
5 30...35 > 30 15...25
nisipoasa argila

Pag.4 / 18
6 Praf argilos 15...30 > decât nisip < 30 10...25

Praf argilos
7 15...30 > decât nisip > 30 5...20
nisipos
Slab > decât

8 Praf 0...15 < 30 5...15
coezive argila
9 Praf nisipos 0...15 > decât nisip > 30 0...10
10 Nisip argilos 15...30 < decât nisip > decât praf 5...20
11 Nisip prafos 0...15 < decât nisip > decât praf 0...10
Pamântul loessoid difera de loess prin granulozitate, având un continut mai mare de argila
sau nisip.
Pamânturi necoezive
Tabel 2
Caracteristica Conditii de admisibilitate
Sort 0-63
Continut de fractiuni:
- sub 0.02mm max. 3
- 0....8mm 40...80
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate (Un), min 15
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,min 35x10-3
Inaltimea capilara maxima (H) cm, max Grosimea stratului
2.1.2.La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si

materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.
Tabel 3
DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA
Dimensiunea maxima a granulei 100 mm
Granulozitate continua
Rezistenta la sfarâmare prin compresiune pe piatra sparta in
stare uscata - min. 60 %
Coeficient de calitate - min. 7
Coeficient de gelivitate max. 3%

Pag.5 / 18
2.1.3. Pamânturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin
tratare cu var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent
mai mare de 5 %.
2.2. VAR
2.2.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de
var:
- var nehidratat macinat, conform STAS 9310;
- var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1.
2.2.2. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale,

conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.
2.2.3. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in

vagoane cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de
transport acoperite, ferite de umezeala.
2.2.4. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in

silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe
platforme curate.
2.2.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de

certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier.
Tabel 4

Pag.6 / 18
Var pentru constructii

Var nestins
macinat
Nestins, bulgari Stins, pulbere
Metoda
CARACTERISTICI de
1.1.1.1.1.1 Tipuri de var incercare
CL CL
CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
90 80
Oxid de calciu si magneziu
(CaO + MgO) totali, 90 80 90 80 90 80
% min
Oxid de magneziu (MgO), % SR EN
≤101)
max 196-22)
)
Dioxid de carbon (CO2), 5 4 7 4 7
%max
Trioxid de sulf (SO2); %
2
max
Durata de stingere
determinata pe probe luate in <15 <15 -
timpul incarcarii lotului, (tu),
minute
Temperatura finala de
stingere determinata pe ≥60 ≥50
probe luate in timpul ≥60 ≥50 - -
incarcarii lotului (Tmax,) °C
SR EN
Finetea de macinare, rest pe
sitele 459-2
≤7 ≤7
- 0,09 %
- 0,20 % ≤2 ≤2
Densitate aparenta,
- - 0.3...0.6
kg/dm3
Randament in pasta,
- - ≥26
dm3/10kg
Apa libera, % - - ≤2
1)
Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1
2)
La var nestins macinat (SR 9310, pct.2)
3)
La var pentru constructii (SR ENV 459-1, pct.4.4).

Pag.7 / 18
2.3. APA
2.3.1. Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina
din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute in SR EN 1008.
2.3.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii

organice, uleiuri, argile, etc.
2.4.1. Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu
prevederile tabelului 6.
Material PRECVENTA MINIMA Metode de
Actiunea, procedeul de determinar
verificare sau caracteristicile ce La aprovizionarea Inainte de e conform
se verifica materialelor utilizare STAS
Compozitia granulometrica In functie de - 1913/5

heterogenitatea
Pamânturi Indice de plasticitate pamântului insa cel putin 1913/4
coezive o incercare la
1000 mc
Continutul de substante La schimbarea sursei de - 1243
organice si humus aprovizionare
Umiditate - O proba pe 1913/1
schimb
Pamânturi Compozitia granulometrica O proba la fiecare lot -
necoezive aprovizionat
deseuri Rezistenta la sfarâmare prin
cariera compresiune pe piatra sparta in O proba la fiecare -
730
stare uscata furnizor
Coeficient de gelivitate pe piatra Din buletinul de la -
furnizor
Umiditate - O proba pe
4606
schimb
Pamânturi -
necoezive Compozitia granulometrica O proba pe fiecare lot 730
material Echivalentul de nisip aprovizionat -
pietros
Umiditate - O proba pe
aluvionar 4606
schimb
Examinarea datelor inscrise in -
cartificatul de calitate La fiecare lot
Var aprovizionat
Finetea La fiecare lot -
Densitatea aparenta a varului aprovizionat si la SR EN
hidratat in pulbere expirarea termenului de - 459-2

Pag.8 / 18
Durata de stingere garantie -

Pag.9 / 18
CAPITOLUL III - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
3.1.1. Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei

terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora,
conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
3.1.2. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus

grosimea stratului de forma când acesta este realizat din pamânturi necoezive, la cota patului
când stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamânt coeziv stabilizat
mecanic; cu var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din
pamânt coeziv stabilizat, când acesta se executa in doua reprize.
3.1.3. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe

toata latimea platformei drumului .
3.2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI

NECOEZIVE
3.2.1. In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de

forma sunt asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga
latime a rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi
conform proiect de 4,0 % .
3.2.2. Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie
de mijlocul de compactare, astfel incât sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata
grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru.
3.2.3. In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor

executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luându-se masuri pentru
a se evita acumularea apei pe suprafata patului.
3.2.4. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii

optime de compactare.
3.2.5. Stratul asternut trebuie compactat pâna la realizarea unui grad de compactare
de min.98 % din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor
modificata, conform STAS 1913/13 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min.95
% in toate punctele de masurare.
3.2.6. La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de

forma se va realiza un tronson experimental de min.30 m si pe toata latimea platformei prin
care se va stabili:
- grosimea optima de compactare;
- umiditatea optima de compactare;
- componenta atelierului de compactare ;
- numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa
conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 9.5.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se
vor respecta intocmai la executia lucrarilor.
3.2.7. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care
eventualele denivelari sunt remediate (prin complectarea cu material sau indepartare de
material, umectare si recompactare).
3.3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA

EXISTENTA
3.3.1. Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de

drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.
3.3.2. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de

compactare pâna la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare
uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel
putin 95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare.
3.4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV

STABILIZAT MECANICE
3.4.1. Prin stabilizare mecanica a pamântului se intelege complexul de operatiuni prin

care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamânt
stabilizat mecanic este un strat din pamânt coeziv amestecat cu materiale granulare
provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8 %;
- echivalentul de nisip EN ≥ 30 %;
- granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 7;

- umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13;
- continutul in elemente moi si gelive, max 5 %;
- sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Domenii de Limita Treceri prin site sau ciururi in % din masa
granulozitate
Ochiuri patrate conform SR EN 933-2/1998 (Tabelul 2)
0,063 0,16 0,5 2 6.3 16 25 63
min 6 8 12 18 31 53 65 100
0 - 63
max 12 20 28 43 67 98 100 100
3.4.2. Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de

compactare conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de
inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate.
3.4.3. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea

asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
3.4.4. Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de
forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental (vezi
pct.9.6).
3.4.5. Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului cu

ajutorul autogrederului.
3.4.6. Materialele se vor amesteca pâna la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pâna la realizarea umiditatii optime de
compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasând sa se reduca
continutul de apa prin zvântare.
3.4.7. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si

rectificare manuala la sablon.
3.4.8. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri

netede, cu sau fara vibrare, respectând parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la
realizarea unui grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata maxima determinata
prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95 % din punctele de
masurare si de min. 95 % in toate punctele de masurare.
3.4.9. Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va
realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luându-se masuri ca pe ultimii 80 cm pâna la
taluze sa se realizeze o panta transversala de 10 - 12 %.
3.4.10. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul
nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu
placa vibratoare.
3.5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT

CU VAR
3.5.1. Dozajul de var pentru tratarea pamânturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat la masa
pamântului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8 in
functie de umiditatea pamântului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt
determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare
domeniului umed.
3.5.2. Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se
vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe
epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamânt si var nestins macinat sau var stins
in pulbere.
Denumirea 1.1.1.1.1.2 Dozaj in % din masa

pamânturilor Umiditatea pamantului var var nestins var
bulgari macinat hidratat
pulbere
Pamânturi foarte coezive De la Wopt + 4...7 %
si pâna la Wopt + 12...15 % 4 4 -
coezive Sub Wopt + 4...7 % 3 3 4
De la Wopt + 4...7 %
Pamânturi slab coezive pâna la Wopt + 12...15 % 3 3 -
Sub Wopt + 4...7 % 2 2 3
3.5.3. Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in
tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamânturi cu umiditate naturala mai mare decât
umiditatea optima de compactare Wopt +10...15 % contându-se pe o reducere a umiditatii de
1...2 % pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.
3.5.4. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi

atmosferice negative .
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incât acestea sa nu fie date circulatiei de
santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
3.5.5. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamântului cu var si prin
compactarea amestecului astfel realizat pâna la obtinerea gradului de compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,

Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai
multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata
latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelor:
- dozajul de var pentru diversele tipuri de pamânt;
- grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat;
- umiditatea optima de compactare;
- componenta atelierului de compactare;
- intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute de portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se
inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
3.5.6. La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu

urmatoarele operatiuni:
a. scarificarea sau dupa caz asternerea pamântului si raspândirea varului cu ajutorul
repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incât sa se asigure dozajul de
var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;
b. realizarea amestecului de pamânt si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pâna se realizeaza o farâmitare
corespunzatoare a pamântului si un amestec cât mai omogen de pamânt si var. Daca se
utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la stingerea totala a varului.
Se considera ca farâmitarea pamântului este corespunzatoare daca gradul de farâmitare al
acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de farâmitare se
determina conform STAS 10473/2.
c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri:
daca
- Wa < Wopt - 3 % , se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-
3 treceri pentru omogenizare
- Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3 % ,se trece la operatiunea urmatoare
- Wa > Wopt + 3 %,se continua operatia de amestecare sau se lasa pamântul tratat sa
se usuce pâna când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3 %.
d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;

e. in intervalul 8...28h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea
amestecului de pamânt cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda
compactori cu pneuri statici autopropulsati.
3.5.7. Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim
98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata,
conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de minim 95% in toate
punctele de masurare.
3.5.8. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamântul adus de la sursa cu

autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta
operatiunile aratate mai sus.
3.5.9. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma

compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
3.6. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
3.6.1. Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu

care se efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 9.
Metoda de Tipul stratului de

Actiunea, procedeul de verificare sau Frecventa verificare forma care se verifica
carac-teristicile care se verifica minima conform A B C D
STAS
1 2 3 4 5 6 7
Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x
zilnic si ori de 1913/1 x
Umiditatea materialelor granuloase câte ori este
necesar
zilnic si ori de 1913/1 x x
Umiditatea pamântului dupa imprastiere câte ori este
necesar
zilnic si ori de 1913/1 x x
Umiditatea amestecului de pamânt cu
câte ori este
material granular
necesar
Granulozitatea amestecului de pamânt cu cel putin 3 1913/5 x x
material granular probe la 1000
mc
zilnic si ori de - x
Dozajul de var câte ori este
necesar
Umiditatea amestecului de var si pamânt zilnic 1913/1 x
Gradul de sfarâmare al pamântului dupa in cel putin 10473/2 x
amestecare cu var si omogenizare a doua puncte
amestecului la 1000 mp
in cel putin 10473/2 x x x x
Gradul de compactare al stratului de forma doua puncte 1913/15
la 1500 mp
prin sondaj - x x x x
Respectarea uniformitatii grosimii stratului
cel putin unul
de forma
la 200 ml
in cel putin 10473/2
Rezistenta la compresiune la vârsta de 14 doua serii a
zile a pamântului stabilizat trei epruvete
la 1500 mp
A - strat de forma din pamânturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de balastiera
B - strat de forma din impietruiri existente
C - strat de forma din pamânturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de forma din pamânturi coezive tratate cu var
3.6.2. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei

acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca
valoarea admisibila a deflexiunii ( dadm0.01mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina
pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din punctele de
masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este
sub 40 %.
3.6.3. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de
laborator si care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
- datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
- masurile tehnologice luate de constructor.
3.7. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
3.7.1. Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de

forma din pamânturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat
premergatoare inghetului.
3.7.2. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma
care ar permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate
prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu
placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
3.7.3. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au

determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a
stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare
executiei stratului de fundatie.
3.7.4. In cazul straturilor de forma din pamânt tratat cu var, stratul de fundatie se va executa
dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei
terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.13.2 dupa receptia pe faza a
acestuia.
CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia pe faza se efectueaza atunci când toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 8, 9 si
15.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele
recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
4.2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari
conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptia va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate,
fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul
executiei lucrarilor.
Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea

perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare .
MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR
Achizitor :
LOR
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

Denumire Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km
proiect: 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - SEMNALIZARI RUTIERE
GENERALITATI
CAP.I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI

1.1. TIPURI DE INDICATOARE
1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
CAP.II. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
CAP.III. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR
CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

4.1. ANALIZA FOTOMETRICA
4.2. CARACTERISTICI MECANICE
4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU
4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR

Elaborator: Pag. 1 / 13
LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
GENERALITATI

Acest Caiet de Sarcini se referă la confecţionarea, instalarea şi recepţia
indicatoarelor rutiere. Caietul conţine clasificarea după dimensiuni, simboluri, forme
şi prescripţii tehnice pe care indicatoarele trebuie să le îndeplinească.
Toate indicatoarele de circulaţie vor fi în conformitate cu prevederile din STAS
1848/1, 2 şi 3-86
Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi
determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi
determinări cerute de Consultant.
În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte
prevederile standardelor şi normelor în vigoare.
Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte
cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la
rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
CAP. I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI
1.1. TIPURI DE INDICATOARE
INDICATOARE DE AVERTIZARE
Sunt:
triunghiuri echilaterale cu chenar roşu, prezentând o figură de culoare neagră
pe fond alb.
dreptunghi sau săgeată roşie indicând direcţia curbei, pe fond alb.
INDICATOARE DE REGLEMENTARE
Indicatoare de prioritate:
Săgeţi albe cu chenar roşu;
Triunghi echilateral alb cu chenar roşu;
Octogon de culoare roşie cu inscripţia STOP de culoare albă;
Pătrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
Cerc cu chenar roşu cu două săgeţi, una roşie şi alta albă;
Pătrat pe fond albastru cu două săgeţi, una roşie şi alta albă.
Indicatoare de interdicţie sau restricţie:

Cerc cu chenar roşu, cu inscripţii negre sau roşii pe fond alb sau albastru.
Indicatoare de obligare
:Cerc cu inscripţii pe fond albastru.
Indicatoare de orientare şi informare
Sunt panouri dreptunghiulare sau săgeată, cu înscris sau simboluri, pe fundal:

verde pentru autostrăzi;
albastru pentru celelalte drumuri;
galben pentru devieri temporare.

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
Indicatoare de orientare:
De formă dreptunghiulară sau săgeată, cu înscrisuri (denumire localităţi, etc.) de
culoare albă pe fond verde sau albastru.
Indicatoare de informare:
De formă pătrată sau dreptunghiulară, pe fond albastru, cu simboluri pentru utilităţi:
trecere de pietoni, punct sanitar, autostradă, restaurant, telefon, service etc.
Pe indicatoarele care preced nodurile rutiere de pe autostradă, denumirile
localităţilor la care se ajunge prin alte categorii de drumuri decât autostrăzile, vor fi
înscrise pe un câmp albastru cu chenar alb, distinctiv de fondul verde al
indicatorului.
Semne adiţionale:
De formă dreptunghiulară sau pătrată, montate sub indicatoare, pentru atenţionarea
conducătorilor auto asupra unor particularităţi ale tronsoanelor de drum.
1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR

Dimensiunile indicatoarelor vor fi conform STAS 1848/1-86 si STAS 1848/2-86.
Pe autostrada si la nodurile rutiere se vor folosi indicatoare de dimensiuni foarte
mari iar pe restul drumurilor se vor folosi indicatoare de dimensiuni mari.
CAP.II.CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
Toate indicatoarele se vor confecţiona din aluminiu, cu dimensiunile şi formele
descrise în prezentul Caiet de Sarcini.
Indicatoarele de formă triunghiulară, rotundă, dreptunghiulară cu dimensiunea

maximă sub 1 m, precum şi cele în formă de săgeată, se vor executa din tablă de
aluminiu cu grosimea min. 2 mm, având conturul ranforsat prin dubla îndoire.
Panourile dreptunghiulare sau pătrate, cu dimensiunea cea mai mică de cel puţin 1
m, se execută din profile din aluminiu, îmbinate pe verticală.
Cerinţele pentru aluminiu sunt următoarele:

pentru tablă: 99,5 HD (conform standardelor româneşti)

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
pentru profile: ALMGSI – 0,5 F 22 (conform DIN)
Prinderile se vor face prin şuruburi. Şuruburile şi piesele de fixare pe stâlpi, vor fi
protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului şi rebordul se vopsesc în culoarea gri.
Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate.
Pregătirea suprafeţei indicatoarelor în vederea aplicării foliei retro-reflectorizante se
face conform recomandărilor producătorului foliei.
Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplică pe indicatoarele rutiere:
Clasa 3 – „diamant”- pentru autostrăzi;
Clasa 2 – „intensitate mare” - pentru drumuri europene;
Clasa 1 – „engineering grade” - pentru alte drumuri.
În cazul folosirii foliei „diamant”, ţinând cont de rigiditatea foliei, se recomandă:

Pentru indicatoarele cu inscripţii, pentru fond se foloseşte un film colorat
transparent în care se decupează inscripţionarea, iar folia „diamant” se aplică pe
panou sub filmul respectiv
Pentru indicatoarele curente (triunghi, cerc, romb, pătrat) inscripţionarea se va face
prin serigrafie (Paragraf scos de GT din varianta engleza).
CAP.III.CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR
Pentru stâlpii care susţin panouri triunghiulare, rotunde şi în formă de săgeată, cât
şi pentru panourile pătrate sau dreptunghiulare, cu dimensiunea maximă sub 1 m,
se vor folosi tuburi de oţel de min. 3 mm grosime, cu diametrul de 48 – 51 mm sau
stâlpi de tip Ω.
Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare tipul de stâlp pe care
doreşte sa îl folosească.
Pentru dispozitivele de susţinere a panourilor cu dimensiunea minimă de peste 1 m,
se vor utiliza tuburi de oţel sau profile; dimensiunile vor varia corespunzător
suprafeţei panoului.
Caracteristicile acestor panouri vor fi specificate in Detaliile de Execuţie.
Stâlpii vor fi prinşi în fundaţie din beton C 6 / 7,5.

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
Suporturile panourilor vor fi vopsite cu vopsea gri, efectuându-se toate grunduirile si

amorsele necesare.
CAP.IV.CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

Cele trei clase de folii retro-reflectorizante folosite in România sunt următoarele:
Clasa 1 „Engineering grade”, compusă din microbile de sticlă încorporate
într-un material transparent pe bază de răşină;
Folia are adeziv pe ambele feţe şi se aplică la cald sau la rece;
Clasa 2 „Intensitate mare”, la fel ca şi Clasa 1, cu un strat de aer între
stratul de microbile şi faţa exterioară a foliei;
Clasa 3 „Diamant”, la fel ca şi Clasa 2, dar sunt folosite prisme din sticlă în
loc de microbile.
Încercările constau în:

analiza fotometrică;
încercări mecanice
rezistenţa la medii agresive.
Pentru toate foliile supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic.
Prelucrarea şi aplicarea foliilor retro-reflectorizante se vor face în conformitate cu
instrucţiunile producătorului.
Probele de folii pentru încercare vor fi montate pe plăcuţe din aluminiu de 2 mm
grosime, păstrate la temperatură de 23 oC ± 2oC şi umiditate relativa de 50% ± 5%,
timp de 24 ore înainte de încercare.
Rezultatele încercărilor se exprimă ca o medie a cel puţin trei 3 determinări a trei 3
mostre testate în condiţii similare.

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
4.1. ANALIZA FOTOMETRICA
Determinarea coeficientului de retro-reflexie R
Coeficientul de retro-reflexie R permite determinarea nivelului vizibilităţii pe timp de

noapte. Coeficientul de retro-reflexie R se exprimă în Cd / Lux / m2
Testele vor fi realizate pe probe de 150 mm x 150 mm, la unghiuri de incidenţă β a

sursei luminoase de 5o, 30o şi 40o faţă de normala la folie, şi la unghiuri de recepţie
α de 0,2o, 0,33o, 1o, 2o faţă de fasciculul incident.
Coeficientul de retro-reflexie R va fi măsurat în conformitate cu Publicaţia CIE nr.

54/1982 – Retro-reflexia pentru sursa de lumina A (temperatura culorii 2856o K va fi
exprimata in cd/lux/m2). Valoarea R va fi o medie a citirilor efectuate în diferite
puncte de pe suprafaţa mostrei. Valorile minime admise sunt prezentate în Tabelele
A1, si A2. Pentru foliile albe cu culori transparente, R va fi cel puţin 70% din valorile
R pentru foliile colorate din Tabelele A1 si A2.
Tabel A1: Raportul minim R de retro-reflexie (Cd/Lux/m2)

Iluminare: CIE – Standardul de iluminare A
α β Alb Galben Roşu Verde Albastru Maro Portocaliu

Folii clasa 1
5o 70 50 14,5 9 4 1 25
o
0.2 30o 30 22 6 3,5 1,7 0,3 7
40o 10 7 4 1,5 0,5 0,1 2,2
5o 50 35 10 7 2 0,6 20
o
0.33 30o 24 16 4 3 1 0,2 4,5
40o 9 6 1,8 1,2 0,4 - 2,2
5o 12 7,5 2 1,5 0,5 0,2 1,7
o
1 30o 6 3,5 1 0,7 0,2 0,1 1,0
40o 2 1 0,7 0,5 0,1 - 0,7
5o 5 3 0,8 0,6 0,2 - 1,2
o
2 30o 2,5 1,5 0,4 1,3 0,1 - 0,6
40o 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,4
Folii clasa 2
5o 250 170 45 45 20 12 100
o
0.2 30o 150 100 25 25 11 8,5 60
40o 110 70 15 12 8 5 29
o
0.33 5o 180 122 25 21 14 8,5 65
30o 100 67 14 12 8 5 40

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
α β Alb Galben Roşu Verde Albastru Maro Portocaliu

o
40 95 64 13 11 7 3 20
5o 15 9 2,5 2 0,5 0,4 4,5
1o 30o 7,5 4,5 1,5 1 0,3 0,2 2,5
40o 4,5 3 1 0,5 0,2 0,1 2
5o 5 3 0,8 0,6 0,2 0,2 1,5
2o 30o 2,5 1,5 0,4 0,3 0,1 0,1 0,9
40o 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,8
Tabel A2: Coeficientul minim de retro-reflexie pentru culoarea albă – folii clasa 3
αo 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0

β = 5o
R 310 280 70 18 6,2
β= αo 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
15o R 300 230 65 17 4,7
β= αo 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
30o R 150 100 31 9 3,5
β= αo 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
40o R 83 50 13 4 1,7
Coeficientul minim de retro-reflexie în comparaţie cu culoarea albă la foliile clasa 3:
Galben Roşu Portocaliu Albastru Verde Verde2

Raportul faţă de
0,8 0,25 0,5 0,05 0,1 0,07
culoarea albă
Pentru seria de folii galbene cu vopsea email roşu transparent, R va fi de cel puţin
50% din valoarea culorii roşii din Tabelele A1 si A2.
Scopul testelor este de a:
măsura vizibilitate pe timp de noapte;
evalua degradarea retro-reflexiei în timp pentru diferite condiţii de mediu;
stabili nivelul de retro-reflexie la expirarea Duratei de Garanţie;
stabili frecvenţa înlocuirii indicatoarelor;
evalua comportamentul general al foliilor retro-reflexive serigrafiate cu cerneală
transparentă.
Culoarea
Culoarea foliilor retro-reflectorizante va fi determinată pe mostre de 50 x 50 mm
aplicate pe plăcuţe de aluminiu. Culoarea va fi măsurată cu un colormetru conform
Publicaţiei CIE nr. 15.2, 1986. Mostra va fi iluminată cu o sursă de iluminare

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
standard D65, sub un unghi de 45o faţă de normala probei şi cu o direcţie de

măsurare de 0o (geometria de măsurare 45/0).
Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determină din

coordonatele punctelor de colţ ale diagramei CIE 1931. Tabelele B1, B2 si B3
prezintă câmpurile cromatice pentru folii retro-reflectorizante.
Coordonate cromatice
Tabel B1 – Folii de clasa 1 şi 2
Culoare cromatică
1 2 3 4
X 0,305 0,335 0,325 0,295
Alb
Y 0,315 0,345 0,355 0,325
X 0,494 0,470 0,513 0,545
Galben
Y 0,505 0,480 0,437 0,454
X 0,660 0,610 0,638 0,690
Roşu
Y 0,340 0,340 0,312 0,310
X 0,110 0,170 0,170 0,110
Verde
Y 0,415 0,415 0,500 0,500
X 0,130 0,160 0,160 0,130
Albastru
Y 0,090 0,090 0,140 0,140
Tabel B2 - Folii de clasa 3 – ziua
Culoare cromatica Factor de

1 2 3 4 luminozitate
X 0,305 0,335 0,325 0,295
Alb >/- 0,40
Y 0,315 0,345 0,335 0,325
X 0,494 0,470 0,513 0,545
Galben >/- 0,24
Y 0,505 0,480 0,437 0,454
X 0,735 0,700 0,610 0,660
Roşu >/- 0,03
Y 0,265 0,250 0,340 0,340
X 0,610 0,535 0,506 0,570
Portocaliu >/- 0,12
Y 0,390 0,375 0,404 0,429
X 0,110 0,170 0,170 0,110
Verde >/- 0,03
Y 0,415 0,415 0,500 0,500
X 0,170 0,220 0,245 0,210
Verde2 >/- 0,01
Y 0,525 0,450 0,480 0,550
Albastru X 0,130 0,160 0,160 0,130 >/- 0,01

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
Y 0,090 0,090 0,140 0,140
Tabel B3 – folii de clasa 3 – noaptea
Culoare cromatică
1 2 3 4
X 0,475 0,360 0,369 0,515
Alb
Y 0,452 0,415 0,370 0,409
X 0,513 0,500 0,545 0,575
Galben
Y 0,487 0,470 0,425 0,425
X 0,652 0,620 0,712 0,735
Roşu
Y 0,348 0,348 0,255 0,265
X 0,645 0,613 0,565 0,595
Portocaliu
Y 0,355 0,355 0,405 0,405
X 0,007 0,200 0,322 0,193
Verde
Y 0,570 0,500 0,590 0,782
X 0,007 0,200 0,322 0,193
Verde 2
Y 0,570 0,500 0,590 0,782
X 0,033 0,180 0,230 0,091
albastru
Y 0,370 0,370 0,240 0,133
Tabel C – Coordonatele cromatice pentru folii gri şi negre non-retro-reflexive
Culoare cromatică Factor de iluminare

1 2 3 4 Maxim Minim
X 0,305 0,350 0,340 0,295
Gri 0,08 0,10
Y 0,315 0,360 0,370 0,325
X 0,300 0,385 0,345 0,260
Negru < 0,02 < 0,02
Y 0,270 0,355 0,395 0,320

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
4.2. CARACTERISTICE MECANICE
Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o aderenta foarte buna la suport.

Testul consta in verificarea unor mostre de 100x150 mm; folia va fi desprinsă cu o
lamă pe o suprafaţă de 20x20 mm; restul foliei va fi desprinsă manual; adezivitatea
se consideră corespunzătoare dacă folia este distrusă în timpul desprinderii.
Rezistenta la şoc
Testul consta in verificarea unor mostre de 150x150 mm; O bilă de oţel cu diametrul
de 51 mm şi greutatea de 540 g este lăsată să cadă de la o înălţime de 250 mm;
folia se consideră corespunzătoare dacă nu prezintă desprinderi şi/sau fisuri
vizibile.
4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU
Rezistenţa la căldura uscata
Mostrele de testare având dimensiunile de 75 x 150 mm se menţin 24 ore in etuva

la temperatura de 71° ± 3° C, apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei,
după care se poate interpreta testul. Testul este considerat corespunzător daca
mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.
Rezistenţa la frig
Mostrele, avind dimensiunile de 75 x 150 mm se păstrează timp de 72 ore in

congelator la temperatura de -35° ± 3° C, după care se conditioneaza 2 ore la
temperatura camerei si se interpretează testul. Testul este considerat
corespunzător daca mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi
de suport.

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
Rezistenţa la coroziune
Se dizolvă clorură de sodiu în proporţie de 5% în apă distilată la 35o ± 2oC.

Mostre de 150x150 mm; supuse la pulverizare cu soluţia salină în 2 cicluri a câte 22
ore. După fiecare ciclu, mostrele vor fi lăsate cel puţin 2 ore la uscare, la
temperatura camerei.
Pentru examinare, mostrele vor fi spălate cu apă distilată şi uscate.
Folia se consideră corespunzătoare dacă nu prezintă degradări vizibile la suprafaţă,
iar coeficientul de retro-reflexie şi câmpurile cromatice sunt conform Tabelelor A, B
şi C.
Rezistenţa la intemperii
Mostrele vor fi expuse in diferite zone climatice pe parcursul a doi ani, cu fata către
sud si înclinate la 45o . Suprafeţele vor fi spălate periodic pentru a îndepărta praful.
Rezultatul testului se considera necorespunzator daca:

Exista degradări vizibile la suprafata cum ar fi basici, cojiri, fisuri sau desprinderi de
suport;
R pentru unghiul α = 0.33o si β = 5o este mai mic decât valorile din tabelul A
inmultite cu următorii factori:
Folie Clasa 1 50%
Folie Clasa 2 80%
Folie Clasa 3 valorile R sunt mai mici decât valorile prezentate in Tabelul
D, de mai jos:
Tabel D
Culoare
αo βo Alb Galben Roşu Portocali Albastru Verde Verde2
u
0,33 5 248 198 62 124 12 25 17
0,33 30 120 96 30 60 6 12 8
1 5 56 45 14 28 3 6 4
1 30 25 20 6 13 1,3 2,5 1,8
Valorile cromatice sunt in afara câmpurilor de culori 3 sau 4

LOT 6 Proiect 2
Achizitor :
LOR
Factorii de luminozitate sunt mai mici decât valorile minime prezentate in Tabelul C
de mai sus.
4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR
Pentru tipurile de folie supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta

acestuia certificatul de calitate şi agrementul tehnic.
La fabricarea indicatoarelor de circulaţie din folii retro-reflectorizante, acestea

trebuie aplicate pe suportul de aluminiu conform recomandărilor producătorului.
Dacă se folosesc suporturi vopsite, acestea se vor vopsi cu o vopsea cu mare
rezistenţă la exterior.
Certificatul de calitate va reflecta rezultatele încercării de expunere timp de 5 ani în
condiţii atmosferice.
Indicatoarele vor fi marcate durabil şi clar, pe spate, cu următoarele date:

Date de identificare a producătorului sau vânzătorului;
Tipul de materiale retro-reflectorizante folosite;
Data asamblării panoului.
4.5. RECEPTIA LUCRARILOR

După terminarea instalării semnalizării, aceasta va fi supusa aprobării
Consultantului.
In urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie.

LOT 6 Proiect 2
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - FUNDATIE DE PIATRA SPARTA SI

AMESTEC OPTIMAL(STRAT DE BAZA SI STRAT DE
FUNDATIE)
GENERALITATI
1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
CAP. I. MATERIALE
1.1. AGREGATE NATURALE
1.2. APA
1.3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
CAP. II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

CAP. III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

3.2. EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATURILOR DE
FUNDATIE
3.3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast
B. Fundatii din piatra sparta amestec optimal
3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII
STRATURILOR DE FUNDATII

Pag.1 / 16
CAP. IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATURILOR DE FUNDATIE
CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

5.1. RECEPTIA PE FAZA

Pag.2 / 16
GENERALITATI
1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. 1 Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din
piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si
strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materiale folosite si stratul de
fundatie realizat.
1.1.2 Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale,

agricole si forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri.

1.2.1 Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a
carui grosime este stabilita prin proiect.
1.2.2. Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform prevederilor
STAS 6400-84.
1.2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul
de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de
fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se prevede la pct.
1.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind
grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuarea apei.
1.2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
1.2.5. Antreprenorul este obligat se efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare

fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

Pag.3 / 16
CAPITOLUL I - MATERIALE
1.1 AGREGATE NATURALE

1.1.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 63-90;
- balast 0-71 mm in stratul inferior;
- piatra sparta 63-90 mm in stratul superior;
- split 16-25 pentru impanarea stratului superior;
- nisip grauntos sau savura ca material de protectie.
b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
- nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului
este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 mm, pentru
substratul drenant;
- piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.
1.1.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
1.1.3. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplinesca

conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
NISIP – Conditii de admisibilitate

Conditii de admisibilitate pentru:
CARACTERISTICI
Strat izolant Strat de protectie
SORT 0-7 3-7
Granulozitate
-continut de fractiuni sub 0,09 mm, %, max 12 -
-continut de fractiuni sub 0.02 mm, %, max - 5
-conditii de filtru invers d15 < 5 d85 -
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-5 -
Tabel 2
BALAST – Conditii de admisibilitate pentru fundatii

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
SORT 0 - 71
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm 3
-0 … 7.1 mm 15 … 70
Granulozitate Continua
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max 50
Pag.4 / 16
Tabel 3
PIATRA SPARTA – Conditii de admisibilitate

Cantitatea de granule Piatra
Dimensiun ce trec prin ciurul: necores
Denumirea
Sortul i Superior Inferior p. Forma
curenta
mm % % dimens.
% max
Savura 0-8 0-8 95 … 100 - - Poliedrica
8 – 16 8 … 16 95 … 100 0 … 10 15 Raportul dintre
Split 16 – 25 16 … 25 95 … 100 0 … 10 15 dimensiunile
25 - 40 25 … 40 95 … 100 0 … 10 15 granulelor
min.
Piatra 1:0.5:0.25 sau
sparta 63 - 90 63 … 90 90 … 100 0 … 100 15
b/a≥ 0.50
mare
c/a≥ 0.25
Corpuri straine admise max. 15.
1.1.4. Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40
si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
SORT 0 - 63
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm 3
-sub 0.2 mm 4 … 10
-0 … 8 mm 30 … 45
-25 … 63 mm 25 … 45
Granulozitate Sa se inscrie intre limitele din tabelul
5
Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), 30
min.
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max 30
Tabel 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate

Domeniu de Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametrul
granulozitat Limita de … in mm
e 0.02 0.2 8 25 40 60
Inferior 0 4 30 55 75 100
0 … 63
Superior 3 10 45 70 85 100
1.1.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestora.

Pag.5 / 16
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au

aratat ca este corespunzator.
1.1.6. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie

ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate
in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
1.1.7. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu

1.1.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate
de laborator.
1.1.9. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 5, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
1.2. APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
1.3 CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA

STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu

prevederile cuprinse in tabelul 6.
Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE FRECVENTA MINIMA
METODE DE
VERIFICARE SAU
La locul de DETERMINARE
CARACTERISTICILE CARE La aprovizionare
punere in opera CONF. STAS
SE VERIFICA
Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
Corpuri straine:
In cazul in care Ori de cate ori apar
-argila bucati
se observa factori de 4606 – 80
-argila aderenta
prezenta lor impurificare
-continut de carbune
Granulozitatea sorturilor O proba la max. - 4606 – 80

Pag.6 / 16
500 mc pentru
fiecare sort si
sursa
O proba la max.
Aspectul si forma granulelor 500t pentru
- 4606 – 80
pentru piatra sparta fiecare sort si
fiecare sursa
O proba la max.
Echivalentul de nisip 500mc pentru - 730 – 89
fiecare sursa
O proba pe sch. Si
sort si ori de cate
ori se observa o
Umiditatea - 4606 – 80
schimbare cauzata
de conditiile
meteorologice
Rezistenta la sfaramare prin O proba la max.
compresiune la piatra sparta in 500mc pentru
stare saturata la presiune fiecare sort de - 730 – 89
normala piatra sparta si
sursa
O proba la max.
Uzura cu masina tip Los 500mc pentru
- 730 - 89
Angeles fiecare sort si
fiecare sursa

Pag.7 / 16
CAPITOLUL II- STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU
STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC
OPTIMAL
2.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra
sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
ρdu max. PM – greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in
g/cm3
Wopt PM - umiditate optima de compactare, exprimata in %

2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe
probe prelevate din lucrare si anume:
duef – greuatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3
Wef – umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
In vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
ρ duef
gc = x 100
ρ dumax PM
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat

la pct. 7.1.

Pag.8 / 16
CAPITOLUL III- REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

3.1.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru
realizarea acestor lucrari.
3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele
necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.
3.1.3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile
pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale
sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.
3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este
cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat
drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului
la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
3.1.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se
vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de
sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
3.2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor Executantul este obligat sa efectueze experimentarea

executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din
piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast de min 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec
optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face separat pentru
stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min 30m
si latime de cel putin 3.50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta,
componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului
de compactare, cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa
intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii respective
si o suprafatare corecta.
3.2.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta

Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este
cazul, stabilite de comun acord.

Pag.9 / 16
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui

sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului fundatiei;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intesitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q – volumul materialului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb) exprimat in mc
S – suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
3.2.3. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta de
atelierul de compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a
numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei
sparte 63-90 si in continuare a numarului minim de treceri dupa asternerea in doua reprize a
splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel
de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre de aceeasi marime 63-90 puse in
fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate.
3.2.4. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor.
3.3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast
a. Executia stratului inferior din balast
3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat

avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se

stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe

tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia
si intesitatea Q/S de compactare.
3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a

platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie astfel ca
stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente asigurandu-se si masurile de
evacuare a apelor conform pct. 7.3.
3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman
dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se
compacteaza din nou.
3.3.6. Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat.
3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.
b. Executia stratului superior din piatra sparta 63-90
3.3.8. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in
prealabil va fi umezit.
3.3.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea
pietrei sparte compactare se executa cu cilindri compresori compresori netezi de 6 to dupa care se
continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Numarul de treceri a atelierului
de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
3.3.10. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se
compacteaza, apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare cu savura
0-8 sau nisip.
3.3.11. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de piatra sparta mare astfel
executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntuos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor si protectia de fundatie din piatra sparta mare.
B. Straturi de baza din piatra sparta amestec optimal
3.3.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se

prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executia de straturi de forma, se va executa in
prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute
pentru stratul de fundatie prevazut in proiect.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
3.3.13. Pe substratul de nisip realizat se asterne amestecul preparat intr-o instalatie de

nisip stabilizat cu un repartizor-finisor de asfalt cu o eventuala completare a cantitatilor de apa
corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
3.3.14. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se

stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire unifoarma evitandu-se supraumezirea locala.
3.3.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe

tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de
compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.
3.3.16. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intraga latime a

platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel
ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de
evacuare a apelor conform pct. 7.3.
3.3.17. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman
dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se
cilindreaza din nou.
3.3.18. Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec optimal
inghetata.
3.3.19. Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu un
strat de zapada sau cu o pojghita de gheata.
3.3.20. In cazurile in care piatra sparta amestec optimal se obtine prin amestecarea
sorturilor in conformitate cu prevederile de la pct. 3.4., la preparare se vor utiliza instalatii in
amestec continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat.
3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE BAZA/FUNDATIE
3.4.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si din
piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarilor si
determinarilor aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie acesta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie conform “Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide”, indicativ CD 31-94.
3.4.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului

executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 7
Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME METODE DE
Crt VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE LA LOCUL DE VERIFICARE
CARE SE VERIFICA PUNERE IN LUCRU CONFORM STAS
Încercarea Proctor modificata -
1 -strat balast 1913/13-83
-strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea umiditatii de compactare Minim 3 probe la o
2 -strat balast suprafata de 2000 mp 4606-80
-strat piatra sparta amestec optimal de strat
Determinarea grosimii stratului compactat Minim 3 probe la o
3 -toate tipurile de straturi suprafata de 2000 mp -
de strat
Verificarea realizarii intensitatii de zilnic
4 compactare Q/S
-toate tipurile de straturi
Determinarea gradului de compactare prin Minim 3 pct ptr.
determinarea greutatii volumice pe teren suprafete < 2000 mp si
1913/15-75
5 -strat balast minim 5 pct pentru
12288-85
-strat piatra sparta amestec optimal suprafete > 2000 mp de
strat
Verificarea compactarii prin incercarea cu Minim 3 incercari la o
6 6400-84
p.s. in fata compresorului suprafata de 2000 mp
Determinarea capacitatii portante la nivelul In cate doua puncte
superior al stratului de fundatie situate in profiluri
-toate tipurile de straturi de fundatie transversale la distante Normativ CD
7
de 10 m unul de altul 31-94
pentru fiecare banda cu
latime de 7,5 m
CAPITOLUL IV-CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
4.1.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.

Abaterile limita la latime pot fi ± 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
4.1.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in

proiect.
Abaterea limita la panta este ± 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se
executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi ± 10 mm.

4.2.1. Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la
realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice
IV – V si 98 … 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un
numar de 5% din punctele masurate.
4.2.2. Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-90 trebuie compactat pana la realizarea
inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai lasa
urme, iar mai multe pietre de acceasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund
in fundatie si sunt sfaramate de rulourile compresorului.
4.2.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata

daca valorile deformatiile elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile
care este de 250 sutimi de mm.
4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m lungime

astfel:
- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu
pot fi mai mari de ± 2 cm.
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
sunt cu ± 5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracaminti sub care se executa.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.
CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR
5.1 RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12,
13 si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie “Proces Verbal” de receptie preliminara.
5.2 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - STRAT DE BAZA DIN ANROBATE

BITUMINOASE SI IMBRACAMINTI ASFALTICE CILINDRATE
GENERALITATI
1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
CAP.I. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

1.1. AGREGATE
1.2. FILER
1.3. LIANTI
1.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE
PREPARARE
CAP.II. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

2.1. COMPOZITIA MIXTURILOR
2.2. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASFALTICE
2.3. ACCEPTAREA UTILAJULUI
2.4. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
2.5. STOCAREA SI INCALZIREA LIANTULUI
2.6. STOCAREA SI DOZAREA FILERULUI DE APORT
2.7. DOZAREA AGREGATELOR
2.8. INCALZIREA SI USCAREA AGREGATELOR
2.9. DOZAREA LIANTULUI
2.10. STOCAREA AGREGATELOR
Pag.1 / 32
2.11. MALAXAREA
2.12. STOCAREA SI INCALZIREA MIXTURILOR
2.13. FABRICAREA
2.14. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR
ASFALTICE
2.15. CONTROLUL FABRICARII
CAP.III. MODUL DE PUNERE IN OPERA

3.1. TRANSPORT
3.3. ASTERNERE
3.4. TEMPERATURA DE ASTERNERE
3.5. GROSIMEA STRATULUI DE ASTERNERE
3.6. ROSTURI LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE
3.7. COMPACTAREA
CAP.IV. CONDITII TEHNICE


5.1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
ANEXE LA CAIETUL DE SARCINI

Pag.2 / 32
G E N E RALITATI
1.1 Prezentul caiet de sarcini priveste straturile de baza si imbracamintile bituminoase

cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum
neparafinos.
1.2 Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza
executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
1.2 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
1.2.1.Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse
in opera mecanizat.
1.2.2.Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald
fiind alcatuite, in general, din doua straturi:
- stratul superior, de uzura BA8, BA16, BA16R si BA25 – conform SR 174/1-97;
- stratul inferior, de legatura BAD25, BADPC31 si BADPS31– conform SR 174/1-97.
C A P ITOLUL I- NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
1.1. AGREGATE
1.1.1 Agregate pentru straturi de baza

1.1.1.1 Agregatele naturale care se pot utiliza la prepararea mixturilor asfaltice pentru stratul de
baza sunt urmatoarele:
-Agregate naturale de cariera, conform SR 667-2001, dupa cum urmeaza:
criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25;
nisip de concasare sort 0-4
savura sort 0-8
-Agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare,
concasare si sortare, conform STAS 662-89-89, tabel 6, tabel 11 si respectiv tabel 12, dupa cum
urmeaza:
nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7
pietris sort 7-31 sau sortat pe sorturile 7-16 si 16-31
Pag.3 / 32
pietris concasat sort 7-16 si 16-31.

Nota:
1. Se pot utiliza si alte sorturi de criblura, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare.
2. In cazul in care se asigura uniformitatea loturilor livrate se pot utiliza si produse de balastiera
sau cariera nesortate (balast, amestecuri de criblura sau savura) care trebuie sa se incadreze
in limitele de granulozitate din tabelul 4 si figurile 1 si 2, cu sau fara adaosuri complementare
de corectie. In cazul utilizarii balastului conform STAS 662-89, pe langa conditiile de mai sus,
acesta trebuie sa corespunda urmatoarelor prescriptii:
-sort 0-31
-granulozitate continua
-echivalent de nisip (pe fractiunea 0-3) min. 80%
1.1.2 Agregate pentru imbracaminti bituminoase
1.1.2.1 Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate

neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662-89-89 (pentru nisip natural
sort 0-3 sau 0-7 si pietris sort 7-31) si SR 667-2001 (pentru nisip concasaj sort 0-3 si cribluri sort 3-
8; 8-16 si 16-25).
Pentru realizarea imbracamintilor din beton asfaltic rugos BA 16 r, trebuie sa se utilizeze cribluri
din roci eruptive cu uzura Los Angeles de maximum 20.
Filerul care se utilizeaza este de calcar sau de creta conform STAS 539-79.
1.1.2.2 Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt date in tabelul 2a.
Tabel 2a
Agregate naturale Tipul mixturii asfaltice
% din agregatul total BA8, BA16 BA16r BA25 BAD25 BADPC31 BADPS31
Filer si fractiuni din nisipuri sub
8…12 8…10 5…12 1…6 1…6 1…6
0,09 mm
Rest pana la Rest pana la Rest pana Rest pana Rest pana la Rest pana la
Filer si nisip 0,09 … 3,15 mm
100 100 la 100 la 100 100 100
Cribluri peste 3,15 mm 45…70 58…70 50…70 65…80 - -
Pietris concasat peste 3,15 mm - - - - 65…80 -
Pietris sortat peste 7,1 mm - - - - - 47…68
1.1.2.3 Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica,
in limitele date in tabelul 2b.
Tabel 2b
Marimea ochiului ciurului sau sitei Treceri prin ciur sau sita in % pentru mixturi asfaltice
mm BA8 BA16 BA16r BA25 BAD25 BAD31
31.5 - - - - - 90-100
25 - - - 90-100 90-100 80-95
16 - 90-100 90-100 65-90 60-80 60-80
8 90-100 55-78 50-65 50-75 35-55 35-55
3.15 30-55 30-55 30-42 30-50 20-35 20-35
0.63 18-35 18-35 18-25 15-35 10-30 10-30
0.2 11-25 11-25 11-15 8-25 5-20 5-20

Pag.4 / 32
0.09 8-12 8-12 8-10 5-12 1-6 1-6

Zona de granulozitate a
Fig 4 Fig 5 Fig 6 Fig 7 Fig 8 Fig 9
amestecului de agregat natural
Nota: 1.La betoanele BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc amestecuri de
nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25, BADPC31 si BADPS31.
2.Compozitia agregatelor naturale pentru betonul BAD31, pentru stratul de legatura este realizat
din amestec de sorturi 3-7 si 7-31.
3.La betoanele pentru stratul de legatura BAD25 si BAD31, se recomanda adaugarea a 2% filer.
In cazul cand antreprenorul are posibilitatea de a utiliza truse de site si ciururi conform
normelor internationale AASHTO, EN, etc. acestea vor fi utilizate cu aprobarea Inginerului.
1.2. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%
- umiditatea max 2%
Observatie: In conditii justificative tehnice si economice se poate inlocui partial filerul de calcar
prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul calcar; continutul de filer din
var stins poate fi max 2%.
1.3. LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se folosesc
urmatoarele tipuri de bitum:
- bitum tip D 60/80;
- 80/100 si 100/120 conform AND 537/97;
Conditiile care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul 4.
Tabel 4
Conditii de admisibilitate Mod de verificare
Caracteristici
D 60/80 D 80/100 D 100/120 conform STAS
0
Penetratie la 25 C mm 60…80 800-100 100-120 42-68
0
Punct de inmuiere C 49…55 44-43 43-46 60-69
0
Ductibilitate cm min – la 5 C >4 >5 >6 SR 61-88
0
- la 25 C >100 >100 - -

Pag.5 / 32
In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili

utilitatea aditivarii bitumului.
1.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza si imbracamintile

bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile
aratate la pct. 3.1. si 3.2. din prezentul caiet de sarcini.
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
a. Bitum
-penetratia la 25 oC STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-
69;
b. Criblura
-natura mineralogica (examinare vizuala);
-granulozitatea STAS 4606-80;
-forma granulelor STAS 4606-80;
-determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;
c. Pietris
-natura mineralogica (examinare vizuala);
-granulozitatea 4606-80;
-forma granulelor STAS 4606-80;
-parte levigabila STAS 4606-80;
d. Nisip natural
-natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
-granulozitatea STAS 4606-80;
-parte levigabila STAS 4606-80;
-continut de impuritati – corpuri straine;
-humus STAS 4606-80;
-mica libera;
-echivalent de nisip STAS 730-89;
Nisip de concasaj
-natura petrografica si mineralogica:
STAS 6200/4-81 (pentru roca);
STAS 9110-87 (pentru produse);
-granulozitatea:
STAS 730-89;
STAS 4606-80;

Pag.6 / 32
-continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80
-continut de impuritati – corpuri straine – STAS 4606-80;
-coeficient de activitate STAS 730-89;
e. Filer
-continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72
-umiditate STAS 539-79;
-granulozitate STAS 539-79;
-coeficient de hidrofolie STAS 539-79;
-densitatea aparenta dupa sedimentare in benzen sau toluen STAS 539-79;
-coeficient de goluri in stare compacta STAS 539-79;
C A P I T O L U L I I -MODUL DE FABRICARE A STRATURILOR
2.1 COMPOZITIA MIXTURILOR
2.1.1.Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, stratul de legatura sau
stratul de uzura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de
respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un
laborator autorizat.
2.1.2.Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si

incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii “Inginerului”.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
- incercarea Marshall (stabilitatea la 60 oC ; indicele de curgere-fluaj – la 60 oC, densitatea
aparenta, absorbtia de apa) pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de
alta a continutului de liant retinut; La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS
1338/1-84, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de
clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categori I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de
imbracaminte pentru celelalte clase si categorii si pentru straturile de baza;
- determinarea cu prese de 10 tone a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor
asfaltice pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea
rezistentei la compresiune dupa 28 de zile, imersiune in apa pentru aceleasi continuturi
de lianti).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, “Inginerul”, daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.
2.1.3.Toate dozajele privind agregatele, filerul, liantul sau unele adaosuri sunt stabilite in functie
de greutatea totala a materialului granular in stare uscata , inclusiv partile fine.
2.1.4.Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 1 si
tabelul 2.

Pag.7 / 32
2.1.5.Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limite date in tabelele 1 si 3.
2.1.6.Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1-84 si STAS 1338/2-87 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 6 pentru
pentru imbracaminti.
Tabel 6
Clasa tehnica a drumului
I; II III IV, V
Tipul mixturii asfaltice Categoria tehnica a strazii
I; II*) II; III*) III;IV
Continutul de liant; %din masa mixturii asfaltice
BA 8 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5
BA 16 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5
BA 16r 5,7…6,2 5,7…6,2 -
BA 25 - 5,5…6,7 5,5…7,0
BAD 25
4,0…5,0 4,0…5,0 4,0…5,0
BADPC 31
BADPS 31 - - 4,0…5,0
Nota: *) Pentru drumuri situate in zona climatica rece, continutul de liant pentru mixturile BA8,
BA16, BA16r, se va majora cu max. 0,3% fata de continutul de liant prevazut in tabelul 6.
Nr Clasa Categoria Mixtura tip

Caracteristici tehnica a tehnica a Bitum tip
crt drumului strazii AB 1 AB 2
1 Incercari pe epruvete Marshall

I-III I-III 5.0 5.5
Stabilitatea (S) la D 60/80
IV-V IV 4.5 5.0
1.1 600C,
I-III I-III 4.5 5.0
kN, min D 80/100
IV-V IV 4.0 4.5
I-III I-II 1.5-4.0 1.5-3.5
D 60/80
IV-V IV 1.5-4.5 1.5-4.0
1.2 Indice de curgere
I-III I-II 1.5-4.5 1.5-4.0
D 80/100
IV-V IV 1.5-4.5 1.5-4.5
Densitatea aparenta, D 60/80
1.3 3
I-V I-IV 2200 2200
kg/m , min. D 80/100
1.4 Absorbtie de apa, % I-V I-IV - 2…8 2…8
vol.

Pag.8 / 32
2 Incercari pe epruvete cubice:

Rezistenta la D 60/80
2.1 compresiune la I-V I-IV 2.5 2.5
220C, N/mm2, min D 80/100
Reducerea D 60/80
rezistentei la
compresiune la
2.2 I-V I-IV 30 30
220C, dupa 28 zile D 80/100
de pastrare in apa,
% max
Densitate aparenta, D 60/80

2.3 I-V I-IV 2150 2150
kg/m3, min D 80/100
Absorbtie de apa, % D 60/80

2.4 I-V I-IV 2…10 2…10
vol. D 80/100
2.2. CARACTERISTICILE FIZICO - MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
2.2.1. In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale caracteristicile fizico-
mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in
timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelul 7 pentru mixturile din stratul de baza si
in tabelele 8 si 9 pentru mixturile din imbracaminte.
Tabel 8
Tipul mixturii
Caracteristici pe Clasa tehnica BAD25,
Bitum tip BA8,
cilindrii Marshall a drumului BA16, BAR 16 BADPC31
BA25 BADPS 31
I, II D 60/80 9,0 9,5 7,0
D 80/100 8,0 8,5 6,0
III D 60/80 7,5 8,0 5,5
Stabilitate (S) la 60
o D 80/100 6,0 6,5 4,5
C, KN
IV, V D 60/80 6,0 - -
D 80/100 5,5 - 3,5
D 100/120 5,5 - 3,5
Indice de curgere I, II D 60/80 1,5..3,5 1,5..3,0 1,5..4,5
(I) fluaj, mm
D 80/100 1,5..4,0 1,5..3,5 1,5..4,5

Pag.9 / 32
III D 60/80 1,5..4,0 1,5..3,0 1,5..4,5

D 80/100 1,5..4,0 1,5..3,5 1,5..4,5
IV, V D 60/80 1,5..4,5 - -
D 80/100 1,5..4,5 - 1,5..4,5
D 100/120 1,5..4,5 - 1,5..4,5
I, II D 60/80 2,5..5,0 2,5..5,0 2,0…4,0
D 80/100 2,5..4,0 2,5..4,0 2,0..4,0
III D 60/80 2,0..4,0 2,0..4,0 1,5..3,0
Raport S/I, KN/mm D 80/100 2,0..4,0 2,0..4,0 1,5..3,0
IV, V D 60/80 1,5..4,0 - -
D 80/100 1,5..4,0 - 1,0..3,0
D 100/120 1,5..4,0 - 1,0..3,0
D 60/80
Densitatea
aparenta, kg/m3, - D 80/100 2300 2300 2250
min
D 100/120
D 60/80
Absorbtia de apa,
- D 80/100 2…5 3…5 3…6
% vol
D 100/120
Tabel 9
Tipul mixturii
BA8, BAR16 BAD25,
Caracteristici pe cuburi Bitum tip
BA16, BADPC31
BA25
BADPS 31
Rezistenta la compresiune la 22o D 60/80 3,5 3,5 -
2
C,N/mm D 80/100
3,0 3,0 -
D 100/120
Rezistenta la compresiune la 50o D 60/80 0,7 0,7 -
C,N/mm2 D 80/100
0,7 0,7 -
D 100/120
Reducerea rezistentei la compresiune *)
o
la 22 C la 28 zile de pastrare in apa , D 60/80 25 25 -
% max D 80/100
**)
D 60/80
30 30 -
D 80/100
D 100/120
Densitatea aparenta, kg/m3, min D 60/80
D 80/100 2250 2250 2200
D 100/120
Absorbtia de apa % vol D 60/80
D 80/100 2…6 4…7 3…8
D 100/120
*) pentru drumuri de clasa tehnica I si II si strazi de categoria tehnica I.
**) pentru drumuri si strazi din celelalte clase tehnice, respectiv categorii.
2.3 ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul supune acceptarii ”Inginerului” lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea

lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de
a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
2.4 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa

permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul
de sarcini speciale.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
2.5 STOCAREA SI INCALZIREA LIANTULUI

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror
capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil
etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice
supraincalzire cat de mica.
2.6 STOCAREA SI DOZAREA FILERULUI DE APORT

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita de a doza filerul
conform tolerantelor indicate in art. 10.3.
2.7 DOZAREA AGREGATELOR

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele
potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin retea, exprimate in procente din masa in
valoare absoluta, conform STAS 7970-76 si SR 174-97 sunt:
Strat de baza:
± 8 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea
peste 3,15 mm
+ 8 %; -2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu
dimensiunile sub 0,09 mm
± 20 % fata de procentul de agregate concasate stabilit
Strat de legatura si strat de uzura
± 5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea
peste 0,63 mm
± 4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 0,2…0,63 mm
± 3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 0,09…0,2 mm
± 2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni
sub 0,09 mm
2.8 INCALZIREA SI USCAREA AGREGATELOR

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice
corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii
constante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze
arderea liantului.
2.9 DOZAREA LIANTULUI

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare
a liantului fie in greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin retea exprimate prin procente de
masa in valoare absoluta sunt:
Strat de baza : ± 0,4 %;

Strat de legatura si strat de uzura: ± 0,3 %.
2.10 STOCAREA AGREGATELOR

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate
santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate
cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
2.11 MALAXAREA
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp
cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va
stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
2.12 STOCAREA SI INCARCAREA MIXTURILOR

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la
maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.
2.13 FABRICAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru straturile de baza si imbracamintile bituminoase va trebui

realizata numai in statii automate de asfalt.
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va
urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod
convenabil.
2.13.1Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse
intre urmatoarele valori:
-150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120.
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea
mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
2.14 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
2.14.1. Dupa acceptarea utilajului de catre client prin “Inginerul” lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
- a debitului dozatoarelor pentru agregate;
- a debitului pompelor pentru liant;
- a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune
functionari a malaxorului.
2.14.2. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de “Inginer” dupa ce va constata ca debitele
fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
2.14.3. Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,
antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna
aprobarii “Inginerului”.
2.14.4. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a
personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei
de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.
Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor
preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de
dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.
*) A - Incercari preliminare de informare
Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu

dispozitive de control de blocare.
Tabel 11
Categoriax) Frecventa
Faza de Natura controlului sau a controlului controlului
executie incercarii
A B C sau a incercarii
Pentru fiecare tip de
Studiu Studiul compozitiei x
produs
Controlul reglajului statiei Inaintea inceperii
de asfalt inclusiv stabilirea x fabricatiei fiecarui tip
duratei de malaxare de produs
Determinarea continutului
x Zilnic
de bitum si filer
Granulometria
x Zilnic
amestecului
Temperatura agregatelor
minerale, a bitumului si a
x Permanent
mixturii la iesirea din
malaxor
Stabilitatea la 60 0 C x Unul la fiecare 400 to
Indicele de curgere. Fluaj x Unul la fiecare 400 to
Densitatea aparenta x Unul la fiecare 400 to
Absorbtia de apa x Unul la fiecare 400 to
x) A – Incercari preliminare de informare

CAPITOLUL III -MODUL DE PUNERE IN OPERA
3.1. TRANSPORT
3.1.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu

bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina,
pacura, etc.) este interzisa.
3.1.2. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice de punere in opera de asa natura incat sa nu
avem intreruperi.
3.1.3. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la
terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
3.2.1 Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul de suport de fundatie trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari,
se vor lua masuri de rectificare a acestora.
Suprafata stratului suport, pe care se asterne stratul de baza trebuie sa fie uscata.
3.2.2 Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapida. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in
urmatoarele cazuri:
- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
- strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta
timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum
pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.
3.3. ASTERNEREA
In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, punerea in opera a
mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa
produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de prescriptii speciale.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al
grosimii, cat si cel al afanarii.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este
posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
Grosimea maximala a materialelor raspandite printr-o singura trecere este fixata de caietul
de prescriptii speciale sau de Inginer la propunerea Antreprenorului.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corija imediat dupa
asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui suport de material
proaspat depus cu grija in fata lopetii.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru
a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
3.4 TEMPERATURA DE ASTERNERE

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10
o
C, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactere, in functie de tipul liantului,

temperaturile conform tabelului nr. 12.
Tabel 12
Tipul Temperatura mixturii Temperaturile minime la compactare in o C
liantului asfaltice la asternere, o C
Inceput Sfarsit
D60/80 145 140 110
D80/100 140 135 100
D100/120 135 130 100
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a
obtine compactitatea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi
refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a
unei pene.
3.5. GROSIMEA STRATULUI DE ASTERNERE

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru :
- stratul de uzura intr-o singura asternere;
- stratul de legatura intr-o singura asternere;
- stratul de baza intr-o singura sau mai multe asterneri succesive in functie de grosimea
stratului si utilajelor folosite.
3.6. ROSTURI LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura
sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma
rotilor.
Rosturile separand mixturile bituminoase de la o zi la alta trebiue sa fie realizate in asa fel
incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de
cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte
de realizarea benzii noi.
3.7. COMPACTAREA
3.7.1. In lipsa unor dispozitiuni contrare caietului de prescriptii speciale, atelierul de

compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de
etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate
sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putand cere interventia unui laborator agreat, care
sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de compactitate pe loc pe
care le va considera necesare.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului:
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul
precedent.
3.7.2. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95%
din masuratorile efectuate 100% a densitatii aparente obtinute in timpul studiului privind compozitia
mixturii; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara lui 95% din
densitatea aparenta.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de
asternere.
3.7.3. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se
obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare
(deflexiuni caracteristice)
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax pe sectoarele in panta sau
cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata,
se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
3.7.4. La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de baza,
asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte. Se va asigura o
perfecta legatura intre straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea
ultimului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata.
3.7.5. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie
niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin

raspandire de 2…3 kg/mp nisip de 0…3,15 mm bitumat cu 2…3% bitum prin cilindrare, exceptie
facand betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data
in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va realiza cu aprobarea
Inginerului pe baza constatarilor pe teren inchiderea suprafetei prin Badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida
cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina)
si raspandire de nisip 0…3,15 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile
aratate mai jos:
a. – stropire cu bitum 0,5 kg/mp
- raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3…5 kg/mp
b. – stropire cu emulsie catodica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8…1 kg/mp
- raspandire nisip 3…5 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de
bitum cu aceeasi cantitate de nisip.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu
agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

a. Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
-cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari;
-utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
-elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu
pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca
lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
b. Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari

pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi
incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.
3.9.2. Reglarea nivelmentului

Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea
stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte
puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 2,5% pentru stratul de baza;
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este
considerata convenabila.
3.9.3. Controlul denivelarilor

Controlul denivelarilor este efectuat aplicand pe suprafata fiecarui strat:
-in sens transversal, o rigla de 3 m lungime cand drumul este cu o panta plana;
-in sens longitudinal, o rigla de 3 m lungime.
Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei in ax a fiecarei benzi de asternere,
in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate sau in oricare din locurile indicate de Inginer.
Controlul transversal de regula, va putea fi efectuat in orice profil transversal.
Denivelarea maxima masurata nu va trebui in nici un caz sa depaseasca valorile inidcate.
Inginerul va solicata evaluarea denivelarilor dupa caz cu echipamente specifice (APL,
Bumpintegrator etc.)
3.9.4. Rugozitatea stratului de uzura

Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi
respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87.
3.9.5. Frecventa controalelor

In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de
executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 14.
Tabel 14
Faza de executie Natura controlului sau a incercarii Categoria de control Frecventa controlului
A B C
Executarea lucrarilor Temperatura de asternere X Permanent
Etalonarea atelierului de X La inceputul executiei lucrarilor
compactare apoi un control ocazional de comp.
Neconforma
Controlul ocazional de X X O carota la fiecare 250 ml drum
compactare prin carotare
Controlul profilelor Reglajul de suprafata : X X In fiecare zi la sfarsit de santier
Controlul cantitatii medii asternute
Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat de Inginer
Controlul denivelarilor x In fiecare punct indicat de Inginer
A – incercari preliminare de informare;
B – controlul calitatii;
C – controlul de receptie.
CAPITOLUL IV -CONDITII TEHNICE

4.1.1. Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului.
Abaterile locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte este de –
10%.
4.1.2 Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Abaterile locale de la latimile
prevazute in proiect, sunt de ± 5 cm.
Abaterile permise pentru pante transversale fata de cele prevazute in proiect, sunt de ±
0.5%.
Abaterea limita locala admisa pentru cotele din profilul longitudinal va fi:
- pentru stratul suport si stratul de baza +/- 2.5 cm;
- pentru stratul de uzura, binder si de rezistenta (beton asfaltic) +/- 1.5 cm.
CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR
5.1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE

Receptia pe faze determinante stabilite in proiectul tehnic privind straturile : de baza, de
legatura si de uzura, se vor efectua conform HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora).
5.2. RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie conform HG 273/94.
ANEXA 1 LA CAIETELE SAU CAIETUL DE SARCINI
CAIETE DE SARCINI SPECIALE PENTRU UTILIZAREA GEOGRILELOR
LA IMBRACAMINTILE ASFALTICE
DATE GENERALE
Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care
urmeaza sa se aplice geogrile.
Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. In cazul in care
acest lucru nu poate fi evitat, pe suprafata geogilei se va asterne un strat protector de bitum cu
grosimea de 10-20 mm. Turnarea stratului de bitum (sau a emulsiei bituminoase) se va face prin
pulverizarea bitumului la o temperatura de maximum 1500C, dupa care stratul de bitum va fi
acoperit cu un strat de nisip fin.
METODE DE ASTERNERE
PREGATIREA SUPRAFETEI
Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului.
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei
longitudinale si transversale se masoara cu dreptarul standard de 3 m. Neregularitatile mai mari de
10 mm si fisurile mai mari de 6 m vor fi corectate cu un amestec realizat din bitum si nisip fin.
Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directia transversala cat si pe directie
longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3
m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec
realizat din bitum si nisip fin.
In cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, metoda (ce poate fi indicata si
in proiect) consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare de min. 20 mm, inaintea geogrilei
(sau sub geogrila).
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt
raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui
strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de
amplasarea geogrilei.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin
indepartarea materialelor straine, cum ar fi particolele de praf sau altele.
ASTERNEREA GEOGRILELOR
Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur,

incalzit la maximum 1500C, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0.8 – 1.2 l/m2, incalzita
tot la o temperatura maxima de 1500C.
Acest tratament al suprafetei se va aplica succesiv pe fasii cu o latime minima de 0.30 m, in functie
de tipul suprafetei respective.
Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0.20 m.
Asternerea georgrilelor se va face cu ajutorul unor tiranti de calitate corespunzatoare, atasati la
utilajele de transport. Tirantii se vor prinde pe una din laturile sulului de geogrile, in timp ce latura
opusa a materialului va fi ancorata cu cuie si placute de suprafata rutiera, astfel incat sa se obtina
o intindere perfecta, fara nici o cuta, a geogrilei pe suprafata suport.
Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, reducand la minimum
accelerarile sau franarile, precum si schimbarile de directie in timpul deplasarii utilajelor pe
suprafata neprotejata a stratului de geogrile.
CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Materialul din care se executa geogrilele va fi 100% polipropilena.

Reazistenta maxima la tractiune va fi de minimum 30 KN/m, masurata atat pe directie longitudinala
cat si pe directie transversala.
Greutatea minima a materialului pe unitate de suprafata va fi de 0.400 kg/m2.
Alungirea maxima la curgerea a materialului va fi de 11%.
Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si a texturii materialului
(grosime nominala de 3.5 mm), masurata in ambele directii.
APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In

acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor efectuate pe
materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la
Inginer aprobarea in scris a materialului inainte de procurarea si aducerea acestuia pe
amplasament.
In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare
realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar.
Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor.

Antreprenorul raspunde de inaintarea in termen a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel
incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.
CAIET DE SARCINI - UTILIZAREA UNEI COMBINATII DE GEOGRILE SI
MATERIAL GEOTEXTIL (MATERIALE GEOSINTETICE COMBINATE)
LA IMBRACAMINTILE ASFALTICE
DATE GENERALE
Inainte de asternerea materialului geosintetic combinat pentru ranforsarea zonelor cu fisuri sau
rosturi vor trebui luate masuri speciale de pregatire a suprafetei suport.
Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a materialului geotextil
combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator de beton asfaltic fara a mai fi
nevoie de nici un alt strat protector.
METODE DE ASTERNERE
PREGATIREA SUPRAFETEI
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Denivelarile longitudinale

sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar
standard de 3 m lungime sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui
amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mari degradate, sau in cazul in care
aceasta metoda este indicata in proiect, consta din asternerea unui strat de asfalt de egalizare,
care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea
materialului geotextil combinat.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor
straine, cum ar fi particolele de praf sau altele.
ASTERNEREA MATERIALULUI GEOTEXTIL COMBINAT
Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit
la o temperatura de 1500C (sau o emulsie bituminoasa) cu o concentratie de 0.8 – 1.2 l/m2.
Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0.30 m, materialul geotextil fiind
asezat cu fata in jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces, aceasta
va fi indepartata prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0.20 m.
Stratul urmator de beton asfaltic, se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si
numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe
suprafata neprotejata de material geotextil.
Temperatura maxima de asternere va fi de 1500C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa
acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de
material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.
CARACTERISTICILE MATERIALULUI GEOTEXTIL
Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena.
In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:
- Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directia longitudinala si transversala va fi de

minimum 30KN/m.
- Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0.400 kg/m2
- Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%
- Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe
ambele directii (grosime nominala de 3.5 mm)
In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:
- Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata

- Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0.140 kg/m2 iar greutatea minima de
0.160 kg/m2
- Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m
APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
Antreprenorul va duce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile si

va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului
propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului respectiv, in
vederea utilizarii acestuia pe amplasament.
Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari
suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar.
Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea foarte la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara
intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.
ANEXA 2 LA CAIETELE DE SARCINI GENERALE
PARTEA II
CAIETE DE SARCINI SPECIALE PENTRU UTILIZAREA BITUMULUI
MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC
DATE GENERALE
Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt
incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca
agentul modificat sau amestecul care contine bitum modificat.
Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din Partea
nr. 11 a Caietelor de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a
compozitiei bitumului.
(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in
malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum
precum si in cantitatea indicata de fabricatnt, dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului.
(ii) bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.
In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul

modificator propus a fi utilizat, cu metodologia de baza aplicata in vederea verificarii procesului de
amestecare a aditivului de bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului
final obtinut, adica a bitumului modificat.
In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa

se faca toate incercarile pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica, precum si perioada
de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar.
CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de polimori,
astfel incat dupa modificare, bitum modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de
mai jos.
.
Caracteristici tehnice Limite admisibile Metoda de testare
Crt.
1. Penetratia la 25oC (0.1 mm) 50-65 STAS 42-68

Punctul de inmuiere
2. 55-65 STAS 60-69
Incercare cu inel si bila (oC)
Ductilitatea la 13oC (cm) min. 70
3. STAS 61-88
la 25oC (cm) min. 100
4. Punctul de rupere Fraas (oC) max 25 STAS 113-74
Normele germane
5. Revenirea elastica (%) min 80 TL-PmB.Cap.1
Art. 3.2.1
Stabilitatea la incalzire determinata
prin metoda introducerii in cuptor a
Instructiuni tehnice
unei pelicule subtiri de material:
emise de AND 1520-
- pierderea greutatii 93
(%) max 1
STAS 6069, STAS
- penetratia remanenta min 50 61-81
6. (%) max 0
- incercare cu inel si bila min 50
(C)
min 80 Normele germane
- ductilitatea la 13oC
(cm) TL-PmB.Cap.1
- revenirea elastica Art. 3.2.1
(%)
Incercarea la aderenta (realizata pe STAS 10969/3-83
7. agregate de 5…8mm luate din min 90
(Metoda cantitativa)
cariera) (%)
Omogenitatea (incercare realizata Dispersia particolelor
Metodele INCERP
prin observari la microscop cu foarte fine mai mici
8. sau RGRA
fascicol de lumina fluorescenta)
de 5 u, min 80 nr.711/1993
(%)
Stabilitatea in timpul depozitarii la o Normele germane
temperatura de 180oC (se va
TL-PmB.Cap.1/1991
masura diferenta dintre punctele de max 2 nu se admite
9.
inmuiere a bitumului extras de la segregarea Art. 3.2.1 sau
partea inferioara a acesteia normele RGRA nr.
(oC) 711/1993
Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi propuse de
Antreprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator
necesare.
Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte
incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii
unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.
Stratul de uzura din beton asfaltic in care a fost introdus bitumul modificat va trebui sa respecte
cerintele tehnice din tabelul de mai jos:
Nr. Limite Metoda de
Caracteristici tehnice
Crt admisibile testare
a) Caracteristici stabilite pe cilindrii Marshall

1 Densitatea aparenta min. 2. 350 STAS 1338-84
(kg/cm3)
2 Absorbtia de apa (% in 2–5
volum)
3 Stabilitatea la 60oC (KN) min. 10
4 Indicele de curgere Marshall la 60oC (mm) 2… 7.5
b) Caracteristici stabilite pe cuburi
(kg/cm3)
2 Absorbtia de apa (% 2…5
in volum)
3 Rezistenta la compresiune la 22oC min. 3.5
(N/mm2)
4 Rezistenta maxima la compresiune la 22oC max. 5.2
(N/mm2)
Reducerea rezistentei la compresiune 22oC
5 dupa 28 de zile de pastrare in apa max. 20
(%)
c) Caracteristici stabilite pe placi de mici dimensiuni luate din imbracamintea
rutiera
(kg/cm3)
2 Absorbtia de apa (% 2…5
in volum)
3 Gradul de compactare min. 96
NOTA:
- Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele
din STAS 1338/1.2-84, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si
temperatura formelor de turnare, care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC.
- Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338-84.
- Benefeciarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte

incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi,
rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei
de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor, conform conditiilor
contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate
in Caietele de Sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de
modificare). Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele:
Nr. Metoda de
Caracteristici tehnice Limite admisibile
Crt testare
Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenta Proiect de norme

1 la formarea fagaselor) la 60oC, la 30000 max. 8 frantuzesti
cicluri (%) NF 98 141
o
2 Rezistenta la oboseala la 10 C, 25 Hz, E6 min. 100 Metoda LPcPC
(10-6)
Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in strainatate, va
fi suportat de Antreprenor.
OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE
Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica.

Transportul: La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de min.160oC
Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica
pana pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termice.
Depozitarea: Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale,
asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a impiedica
aparitia separarii materialelor componente.
Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi urmarita
permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in
orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat
depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi
consumata zilnic.
CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI

MODIFICAT PE AMPLASAMENT
In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate

urmatoarele:
i) Temperatura de amestecare
ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri
iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut
Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate.
Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA
GENERALITATI
PARTEA I - NATURA, CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
CAP.II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

2.1. CIMENTURI
2.2. AGREGATE
2.3. APA
2.4. OTEL BETON
CAP.III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARIE DE PIATRA BRUTA

SI BOLOVANI
3.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
3.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII
3.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII
CAP.IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

4.1. MATERIAL PENTRU FILTRE
4.2. TUBURI PENTRU DRENURI

Pag.1 / 57
4.3. GEOTEXTIL TERASIN
CAP. V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI

5.1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU PENTRU CANALE,
GURI DE SCURGERE SI CAMINE DE VIZITARE
CAP.VI. BORDURI DE TROTUARE, PREFABRICATE PENTRU RIGOLE

SANTURI SI CASIURI
6.1. BORDURI DE TROTUARE SI REFUGII
6.2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,
SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ
CAP.VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

PARTEA II – MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARII
CAP.VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR

8.1. PICHETAREA LUCRARILOR
8.2. EXECUTIA SAPATURILOR
CAP.IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A

BETOANELOR
9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
9.2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
9.3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
9.4. COMPOZITIA BETOANELOR
CAP. X. COFRAJE
10.1 COFRAJE
CAP.XI. OTEL DE ARMATURA

11.1 FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII
CAP.XII. BETON
12.1. PREPARARE ABETONULUI
12.2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
12.3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
12.4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
Pag.2/ 57
CAP.XIII. ZIDARII DEIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

13.1 ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
CAP.XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR

14.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
14.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
14.3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
14.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
14.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DIN
BETON
14.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
14.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
CAP.XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTARE SI EVALUAREA A APELOR

DIN CORPUL DRUMULUI
15.1. PRESCRIPTII GENERALE
15.2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
15.3. REALIZAREA STRATULUI DRENAT CONTINUU
15.4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU
RIGOLA
CAP.XVI. CANALIZAREA
16.1. DESCHIDEREA SAPATURILOR
16.2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI A
CAMINELOR DE VIZITARE
CAP.XVII. BORDURI DE TROTUAR SI RIGOLE PREFABRICATE

17.1. MONTAREA BORDURILOR
CAP.XVIII. INCERCARI SI CONTROALE

18.1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR
CAP.XIX. RECEPTIA LUCRARILOR

19.1. RECEPTIA PE FAZE

Pag.3/ 57
GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

1.1.1 Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea
apelor de suprafata si anume
-santuri la marginea platformei
-santuri de garda
-rigole la marginea platformei
-rigole la bordura trotuarului
-rigole de acostament
-casiuri
-lucrari de canalizare
-canale de evacuare
-puturi absorbante
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si
controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie
1.1.2 In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:

-podurile si podetele
-lucrari de amenajare si corectare a torentilor
-lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata

1.2.1.Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.2.2.Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.
1.2.3.In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

Pag.4/ 57
P A R T E A I - NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
C A P I T O L U L II- MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
2.1. CIMENTURI
2.1.1.Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in

Romania
2.1.2.La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment,
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
- ciment fara adaos tip I conform SREN 388-96
- ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB conform SR 1500-96
- ciment cu zgura tip H I, H II conform SR 3011-96
2.1.3.Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare

saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in
tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare de ciment.
Tabel 1
Nr. Conditiile de executie sau Tipul de ciment
caracteristicile elementelor Clasa Tipul de
crt betonului beton P40 Pa3 M30 Hz3
. 5 5
1 Elemente sau constructii cu BC 15 Oricare I R U I
gropi mai mici de 1.5m
BC20-BC30 Oricare U R I I
2 Elemente sau constr.masive BC 15 Oricare I R U U
avind gros. egala sau mai
BC20-BC30 Oricare U U I R
mare de 1.5m
3 Elemente de constructii din BC 35 Armat U I I I

Pag.5/ 57
betoane superioare ≥ BC30 Armat U I I I
NOTA: R-ciment utilizat a se utiliza

U-ciment utilizat in locul celui indicat
I-ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau
economice
Tabel 2
Nr. Tipul de ciment
crt. Tipul de mortar Indicat a se Utilizabil in lipsa celui
utiliza indicat
1 Mortar de zidarie sau tencuiala de marca F25 M30
50
2 Idem de marca 100 M30 Pa35
3 Mortare de completarea rosturilor dintre
Pa35 M30
elementele prefabricate
2.1.4.Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3.

2.1.5.Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini
speciale in functie de lucrare.
Tabel 3
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI
P40 Pa35 M30 Hz35
Inceputul prizei 1h 1h 1h 1h30’
Sfarsitul prizei <10h <10h <10h <10h30’
CONSTANTE DE VOLUME PE TURE SA NU PREZINTE INCOVOIERI SAU
CRAPATURI
Rezistenta la intindere din incovoiere minim
N/mmp
3.0 - - -
- la 2 zile
- - - 4.0
- la 7 zile
- la 28 zile 5.0 - - 5.5
CONSTANTE DE VOLUM LE CHATELIER MARIMEA VOLUMULUI < 10mm

Pag.6/ 57
Rezistenta la compresiune minim N/mmp

- la 2 zile 17 10 - -
- la 7 zile
- - 15 20
- la 28 zile
40 35 30 35
2.1.6.Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
2.1.7.In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a

manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.
2.1.8.Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.
2.1.9.Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre

producator.
2.1.10. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai
indelungat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator .
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la
prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
2.1.11.Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile

tabelului nr. 23.
2.2. AGREGATE
2.2.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
- agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm

Pag.7/ 57
2.2.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau
la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase
2.2.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
2.2.4. Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait
2.2.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.
2.2.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
Caracteristici Conditii minime de admisibilitate Observatii
Forma granulelor Agregatele care nu indeplinesc aceste
conditii vor putea fi folosite numai
b/a 0,66
dupa o incercare prealabila a
c/a 0,33 betonului
2.2.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile
din tabel 5.
Tabel 5
Denumirea impuritatii Conditii de admisibilitate
Nisip natural sau de Pietris sau piatra
concasaj sparta
Corpuri straine – resturi animale sau vegetale, Nu se admit Nu se admit
pacura, uleiuri
Pelicula de argila sau alt material aderent pe Nu se admit Nu se admit
granulele agregatelor
Mica, % max 1% -
Carbune, % max 0,5 -
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Galbena Galbena
Argila in bucati %, max 1% 0,25

Pag.8/ 57
Parti levigabile %, max 2% 1

Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si

pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
2.2.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate
indicate in tabelul 6.
Tabel 6
Caracteristici fizicco-mecanice Conditii de admisibilitate
Densitatea aparenta, kg/mc, min 1.800
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min 1.200
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2
Volum de goluri in stare afanata pentru:
- nisip, % max 40
- pietris, % max 45
- piatra sparta, % max 55
Rezistent la strivire %
- in stare saturata, min 60
- in stare uscata, max 15
Coeficient de inmuiere dupa saturare, min 0,80
Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, 90
sau cilindri in stare saturata N/mmp, min
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea 10
procentuala fata de masa initiala, % max
2.2.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de
granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa
depaseasca 1,5 d max.
2.2.10. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.

Pag.9/ 57
2.2.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca

Tabel 7
Sortul de nisip Treceri, in % , prin sita sau ciur de:
0,2 0,5 1 2 3,15 7,0
0-3 min 5 - 35 - 90 -
max 30 - 75 - 100 -
Tabel 8
Balastul pentru Treceri, in % , prin sita sau ciur de:
betoane
3,15 5 16 20 D max
0-31 min 20 - 55 - 80
max 50 - 85 - 100
0-71 min 10 - 35 - 80
max 30 - 65 - 100
2.2.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
2.2.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii

care sa le fereasca de impurificare.
2.2.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile

tabelului nr. 19.
2.2.15. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km Pag.10/
2.3 APA
2.3.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
tabelul 9 conform STAS 790-84.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un
laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
2.3.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice Conditii de administrare
Continutul total de saruri gr/l max 4
Sulfati gr. SO42 / litru max 2
Substante organice max 0,5
Cloruri gr. CL/litru max 0,5
Azotati gr. NO3/dm3 max 0,5
3
Magneziu gr. Mg2/dm max 0,5
Materii in suspensie gr max 3
2.4. OTEL BETON
2.4.1.Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil
periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in STAS 438/1-89.
2.4.2.La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
2.4.3.Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.

2.4.4.Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale
sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
2.4.5.Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un
element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
2.4.6.Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
CAPITOLUL III - MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARIIPE PIATRA

BRUTA SI BOLOVANI
3.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
3.1.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa
aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max 12 %.
3.1.2. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
3.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII
3.2.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.
3.2.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.
Tabel 10
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp 80
min
Rezistenta la inghet-dezghet:
-coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max 0,3
-coeficient de inmuiere pe epruvete % max 25
3.2.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11
Tabel 11
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Forma Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra sau o pana
Inaltimea, mm 140…180
Dimensiunile bazei, mm – lungime Egala sau mai mare ca inaltimea
- latime 80…150
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max 15
3.2.4. Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
3.2.5. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.
3.2.6. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de
mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1
½ dimensiunea celei mai mari.
3.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII
3.3.1. Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si
compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.
3.3.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistenta la sfaramare prin compresiune min. 60%
- rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11
3.3.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12
Tabel 12
Dimensiuni Conditii de admisibilitate
Lungime, latime a fetei , mm 80…140
Inaltime 120…160
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max 15
3.3.4. Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80…200 mm.
CAPITOLUL IV - MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
4.1. MATERIALE PENTRU FILTRE
4.1.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aibe un echivalent de
nisip (En) superior lui 40.
4.1.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice.
Trebuie sa aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul
natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului.trebuie sa se supuna regulei
filtrelor lui TERZAGHI.
D 15 > 40 85
Unde:
D 15 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrat
D 85 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 85% sin materialele filtrelor
4.1.3. Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de
adancime.
4.1.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil.

Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind
utilizarea geotextilelor” aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88.
4.2. TUBURI PENTRU DRENURI
4.2.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:

- tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-92.
- tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84
- tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau
4.2.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr 13
Tabel 13
Dimensiuni STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP
Buzau
Tub PVC rigid Tub PR rigid Tub PVC
Diametrul ext mm 75 110.0 75 110.0 65.0 80.5
Grosimea nominala mm 3.6 5.3 4.3 6.3 0.6 0.7
Lungimea ml 6.0 6.0 5-12 5-12 140 170
Greutatea kg/ml 1.1220 2.610 0.972 2.080 0.220 0.325
Suprafata activa cmp/ml 24-45 neperforat 24:45 neperfor 24:45 24:45
at
4.2.3. Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si
la drenuri tubate, invelite in geotextil.
4.2.4. Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri foarte netubate.
4.2.5. Tuburi neperforate din PE sau PVC de 110 mm folosesc la

- intrari si iesiri din caminele drenurilor
- la cap de dren
- la cap de aerisire
- intre chesoane pentru evacuarea apelor
4.2.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie
intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml
de tub.
4.2.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu
sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816-
80 tabel 15.
4.3. GEOTEXTIL
4.3.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din “Normele tehnice privind
utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.
4.3.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 10% din suprafata. Zonele cu
defecte se vor inlatura la punerea in opera.
CAPITOLUL V - MATERIALE PENTRU CANALIZARI
5.1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU
5.1.1. Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu
sectiune circulata cu cep si buza cu mufa, cu talpa sau fara talpa, cu diverse diametre conform
STAS 816-80 aratate in tabelele 14 si 15.
5.1.2. Folosirea tiplui de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu
talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de
sarcini speciale.
Tabel 14
Tuburi circulare fara talpa cu mufa pentru Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru
imbinari umede si uscate
imbinari umede si uscate
Diametru D Abatere la Diametru D Abatere Lungim grosim
perpendic la ea ea
nominal Abate nomin Abate
a perpen
re al re
suprafetei lungi grosim dic a
limita limita
frontale pe mea ea suprafe
axe tei
frontale
pe axe
200 ±3 3 1000 26 - - - -
300 ±4 4 1250 36 300 ±4 4 1000 45

400 ±4 4 1500 42 400 ±4 4 50
500 ±5 5 2000 50 500 ±5 5 2500 58
600 ±6 6 2500 58 - - - -
Tabel 15
Tuburi circulare fara talpa cu cep si buza Tuburi circulare cu talpa cu cep si buza
Diametru D Abatere lungi grosi Diametru D Abatere la Lungi
la mea mea perpendic mea
nominal Abatere nomin Abat
perpendi a
limita al ere
ca suprafetei
limit
suprafete frontale pe
a
i frontale axe
pe axe
200 ±3 3 26 200 ±3 3 22 11
6 60
300 ±4 4 36 300 ±4 4 336 224
0
1000
400 ±4 4 42 400 ±4 4 1000 442 332
0
500 ±5 5 50 500 ±5 5 550 440
0
600 ±6 6 58 450
5.1.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816-80
cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16
Tabel 16
Specificatia tubului Diametrul lungimea Grosimea STAS 816-80
interior
Tub interior la care se racordeaza 500 1085 60 Fig. 19
canalul
Tub superior 500 700 Fig. 20
900 60
1000
Tub racord 200 - 62 Fig. 21
Cot cu mufa 200 315 62 Fig. 12-14

Toate dimensiunile sunt in mm
5.1.4. Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm
conform STAS 816-80 precizate in tabelul 17.
Tabel 17
Specificatia tubului Diametrul lungimea Grosimea STAS 816-80
Tubul la partea superioara 1000 1000 140 Fig. 22
Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig. 23
Tub racord 800 500 120 Fig. 24
1000
Toate dimensiunile sunt in mm.
5.1.5. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-80,
conform precizariloe din caietul de sarcini speciale.
5.1.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton
neclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aibe defecte.
Pe suprafata exteriaora se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au
influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu ciocanul de max 200 g sa obtinem un sunet clar,
nedogit.
5.1.7. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul nr.17 privind
valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie
sa difere de medii cu mai mult de 30%.
Tabel 18
Diametrul Pierderea de apa la presiunea de 5 m (H2O)
nominal
CMC/M lungimea (la tuburi CMC/DM2 suprafata de incercare
D mm intregi) max
200 120 1.9
300 160 1.7
400 210 1.6
500 270 1.5
600 300 1.5
5.1.8. Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conf STAS 816-80, va fi de max. 6%.
5.1.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburide proba, avand o vechime de 28 zile,

incercate conform prevederilor STAS 816-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.
5.1.10. In cazul in care prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca
minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667-76, iar
betonul trebuie sa aibe cel putin clasa C 16/20.
Tabel 19
Diametre nominale Dmm Incarcarea minima P, N/m
200 27000
300 30000
400 32000
500 35000
600 38000
5.1.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.
5.1.12. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor
agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea
tuburilor intre ele sau de alte obiecte.
5.1.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor
cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazame de lemn.
Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare.
5.1.14. La transport tuburile se aseaza pe suporti de lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri,
suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive
precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.
5.1.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitie verticala.
5.1.16. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform
dispozitiilor legale in vigoare.
5.1.17. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand
au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele
betonului la 28 zile.
CAPITOLUL VI - BORDURI DE TROTUARE – PREFABRICATE PENTRU
RIGOLE, SANTURI SI CASIURI
6.1. BORDURI DE TROTUARE – BORDURI DE REFUGII
6.1.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din
STAS nr. 1139-87 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Tip marimea Latimea Inaltimea Lungimea Observatii
6o+/-2 4+/-5 1+/-5
A A2 200 300 1000;330 Utilizat la trotuare
B B3 100 170 750;500 Utilizat la drenarile spatiilor verzi
incadramente laterale, etc
Utilizate la intrari
I I 300 300 600
Carosabile
P P 600 300 400
Toate dimensiunile sunt in mm
6.1.2. Caracteristicile mecanice pe car trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul
21
Tabel 21
CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru 4
tipurile A si B N/mm2
Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure 3

epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si
500 mm N/mm2
Rezistenta la uzura mm max 1,3
Rezistenta la inghet – dezghet La 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara
fisuri sub stirbituri
6.1.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22
Tabel 22
DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE
Sageata fetelor vazute, 0/00 max 3
Deformari pe fetele vazute mai mari de Nu se admit
2 mm
Devieri de la unghiul de 90, % max 3
Stirbiri, mm max Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit
la 25 % din proba cu lungime de max 3 mm si
adancime de max 2 mm
Crapaturi Nu se admit
6.2 ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,
SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ
6.2.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor
folosi elemente prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-79 sau
alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa C12/15 reprezentand
intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de
carcini speciale.
6.2.2. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta cu
elemente prefabricate din beton de tip agregat de “inginer”, fie din beton turnat pe loc a caror
caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.
CAPITOLUL VII-CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
7.1 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
7.1.1. Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare a

incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
7.1.2. Incercarilor preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind

din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care
sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatele acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul
caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
7.1.3. Valorile incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in
tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate
eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in
afara santierului prin grija”Inginerului”.
INCERACARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
Tabel 23
Materialul INCERCARI SAU Metode FRECVENTA INCERCARILOR
CARACTERISTICI CARE SE conform
Incercare de Incercare
VERIFICA STAS
informare inainte de
utilizare
0 1 2 3 4
Examinarea datelor din - La fiecare lot -
certificatul de calitate
Stabilitatea SR O determinare la -
196/1-96 fiecare lot
aprovizionat, dar nu
Tipul de priza SR -
mai putin de 100t pe o
196/1-96
proba medie
Ciment
Rezistente mecanice la 2 zile SR O proba la 100t sau la -

196/1-96 fiecare siloz la care s-
Rezistente mecanice la 28 zile
a depozitat lotul
aprovizionat
Starea de conservare numai Doua
daca s-a depasit termenul de SR determinar
-
depozitare sau au intarziat 196/1-96 i pe siloz
factorii de alterare sus si jos
certificatul de calitate aprovizionat
Parte levigabila 4606-80 - O
determianr
e pe lot de
100 mc
Agregate
Humus 4606-80 La schimbarea sursei -

Corpuri straine, argila in bucati, 4606-80 - O
argila, aderenti, continut de determianr
carburanti, mica e pe lot de
100 mc
Granulozitatea sorturilor 4606-80 O
determianr
e pe lot de
100 mc
Echivalentul de nisip 730-89 Odeterminare pentru O

fiecare sursa determianr
e pe lot de
100 mc
Rezistenta la uzura cu masina 730-89 O determinare la max -
tip Los Angeles 300 mc pentru fiecare
sort si sursa
Piatra bruta pentru pereuri

Rezistenta la compresiune a 6200/3- - O
rocii pe epruvete in stare uscata 91 determianr
si zidarii de piatra
e pe lot de
100 mc
Rezistenta la inghet-dezghet 6200/13- - O
86 determianr
e pe lot de
100 mc
Examinarea abaterilor din - La fiecare lot -
Rezistenta la sfaramare prin 730-89 - O
Bolovani pentru perer
compresiune determianr
e pe lot de
100 mc
Rezistenta la uzura cu masina 730-89 - O
sizidarii
Deval determianr
e pe lot de
100 mc
Apa Analiza 790-84 Pentru apa potabila De cate
nu este cazul ori se
schimba
Pentru apa care nu
sursa sau
provine din reteaua
cand apar
publica de apa
conditii de
potabila o analiza
poluare
pentru fiecare sursa
Otel beton Examinarea datelor din - La fiecare cantitate -
certifciatul de calitate aprovizionata
ena
Mat
eria
dre
certifciatul de calitate aprovizionat

l
Echivalentul de nisip 730-89 O determinare pentru O

e pe lot de
100 mc
Granulometrie 4606-80 O proba pentru O
e pe lot de
100 mc
Tuburi PVC

Suprafata activa - Trei determinari la -
sau PE
drenuri
pentru
fiecare lot
aprovizionat
pentru canalizare
Dimensiuni (diam si grosimi) 816-80 Determinari obligatorii O

Tuburi din beton
ecarturi daca cantitatea este determianr

mai mare de 100 ml si e pe lot de
pentru fiecare sursa 100 mc
Examinarea vizuala a 816-80 La fiecare lot -
suprafetelor interioare aprovizionat
Borduri din beton pentru trotuare

Dimensiuni 1139-87 Determinari obligatorii O
daca cantitatea este incercare
mai mare de 500 ml si pe fiecare
pentru fiecare sursa lot de 500
mc
Rezistenta la incovoiere 1139-87 Determinari obligatorii O
daca cantitatea este incercare
mai mare de 500 ml si pe fiecare
pentru fiecare sursa lot de 500
mc
PARTEA II - MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR
CAPITOLUL VIII - PICHETAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
8.1. PICHETAREA LUCRARILOR
8.1.1. Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor
lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de
implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
8.1.2. Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va

respecta intocmai si se aproba de catre “Inginer” consemnandu-se in registrul de santier.
8.2. EXECUTAREA SAPATURILOR
8.2.1. Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate
“Bun pentru executie”. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de “Inginer” in timplul executiei
lucrarilor.
8.2.2. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor)
precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul
santurilor de garda.
8.2.3. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii
traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
8.2.4. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea
cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
8.2.5. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de “Inginer” la o
distanta , care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de
prescriptii speciale.
8.2.6. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii,
in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de
sustinere.
8.2.7. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietr a caror diemnsiune depaseste 15
cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va
depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea
optima uscata, Proctor Normal.
CAPITOLUL IX - COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A

BETOANELOR
9.1.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:

- mortar M50 – destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand
compozitia conform C 17-78
- mortar M100 – destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de
piatra sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand
compozitia conform C 17-78.
9.2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
9.2.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror
capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
9.2.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata
plana orizonatal din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga
atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, amestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara.
Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amesteca pentru ca, framantat cu mana,
sa formeze un bulgare usor umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortar
pentru protectii, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte considerente.
9.2.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau
va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul
proaspat.
9.3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOABELOR
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr. 24 in care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.
Tabel 24
Clasa Marca Destinatia betonului Rezistenta Cantitatea
betonului betonului caracteristica minima de
RbK N/mm ciment mc
C2,8/ 3,5 B50 Beton de umplutura 2.8/3.5 115
C 4/5 B75 Beton in fundatii masive 4/5 150
C 6/7,5 B100 Beton in fundatii sau elevatii 6/7.5 180
C 8/10 B150 Beton simplu in elevatii si beton slab 8/10.0 240
armat
C 12/15 B200 12/15.0 300
Beton armat
C 16/20 B250 16/20.0 350
Beton armat prefabricat
9.4.1. Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca
caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a
incepe prepararea acestuia de catre antreprenor:
- fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5;
- fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca “Inginerul” accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte “Inginerului” pentru acceptare, intr-
un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare,
studiul compozitiei si justificarile necesare.
9.4.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile “Normativului pentru

executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012/99” luand in considerare:
- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26
- rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28
Tabel 25
Nr TIPUL DE ELEMENTE DE BETON MIJLOC DE LUCRABILIDITATE
crt TRANSPOR
Notari Tasare
T
cm
1 Fundatii din beton simplu sau slab armat, Basculante T2 3+/-1
elemente masive
2 Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi Autoagitator T3 8+/-2
pereti
3 Elemente sau monolitizari cu aglomerari de idem T4 12+/-2
armaturi sau dificultati de compactare cu
sectiuni reduse
Tabel 26
Clasa betonului Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
T2 T3 T4
C 8/10 160 170 -
C 8/10 – C 20/25 170 185 220
9.4.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane.
9.4.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare sort de agregate +/-3%
- pentru ansamblu de agregate +/-2%
- pentru ciment +/-2%
- pentru apa totala +/-5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de “Inginer” in
momentul betonarii.
9.4.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din
tabelul 28.
Tabel 28
VARSTA REZISTENTA LA COMPRESIUNE N/MMP
C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22.5
7 zile 11.7 15.3 18.8 20.8
28 zile 18 23.5 29 32.0
CAPITOLUL X - COFRAJE
10.1 COFRAJE
10.1.1. Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina

Antreprenorului.
10.1.2. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze.
10.1.3. Toate cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze.
10.1.3. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm.
Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte
reduceri mai mari de 5 mm.
10.1.4. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si
alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima
admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
CAPITOLUL XI -OTEL DE ARMATURA
11.1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR
11.1.1. Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in
cofraje.
11.1.2. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia “Inginerului” si aceasta pentru
inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
11.1.3. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei
deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.
11.1.4. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de “Inginer” sau de delegatul
acestuia inainte de betonate. “Inginerul” poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca
betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.
CAPITOLUL XII -BETON
12.1. PREPARAREA BETONULUI
12.1.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul
betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni
- cimentul
- nisipul
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni
- apa
12.1.2. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:

- malaxor cu axa verticala 10 rotiri
- malaxor cu axa orizontala 20 rotiri
- betoniera cu axa orizontala 20 rotiri
- betoniera cu axa inclinata 30 rotiri
duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
12.1.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata

tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data
pe zi.
12.1.4. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele
tolerantelor stabilite la art. 22 pct 22.4.
12.1.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii “Inginerului” inainte de
executie.
12.2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
12.2.1. Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor
caietului de sarcini speciale.
12.2.2. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, “Inginerul” va fixa un interval maxim
de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in
opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
12.2.3. Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de
turnare.
12.2.4. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in
opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
12.2.5. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine
curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in
contact cu betonul proaspat.
12.2.6. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de

executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si
fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a
suprafetei va fi vibrat cu aceeasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesubt, daca aceasta
din urma a fost pusa in opera prin vibrare.
12.2.7. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, “Inginerul”, se va stabili tinand seama
de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea
este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care
previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe
santier cu acordul “Inginerului”, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel
putin +10o timp de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in
prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.
12.2.8. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul

primelor ore sa nu depaseasca 350 C . Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi luate in
acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 0 C
- utilizarea apei reci
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 350, “Inginerul”
va intrerupe betonarea.
12.2.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. “Inginerul” va
stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile
climatice.
12.3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETONULUI
12.3.1. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, ‘Inginerul” poate, in orice moment,
sa ordone incercari de control.
12.3.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevant,

pentru fiecar parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare
data cand “Inginerul” o va considera necesara, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor
incercari:
La 7 zile La 28 zile
- compresiune 3 3
- intindere 3 3
12.3.3. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare

acestei varste “Inginerul” va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru
ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a
proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea “Inginerului” de a decide daca, tanand seama de rezultatele obtinute,
de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune,
lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate
subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care
poate sa atinga 20%.
12.3.4. Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, “Inginerul” va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
12.3.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui as se situeza intre
0,8-1,0 din din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de
apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repatata ori de cata ori “Inginerul” o va considera necesar.
12.4. TOLERANTELE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
12.4.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii
sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr. 29
Tabel 29
DIMENSIUNI IN mm TOLERANTE IN cm
0.10 0.5
0.20 0.7
0.50 1
1.00 2
2.00 2
5.00 3
12.4.2 Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de
inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30
Inaltimea in mm Tolerante in cm
a b C
1 1.5 1.8 2.3
2 2 2.3 2.9
3 2.2 2.7 3.3
5 2.6 3.2 4
10 3.3 4 5
Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale
tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
12.4.3. Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind
sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime “l”
a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre
valorile:
- 1/300
- un centimetru
CAPITOLUL XIII -ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
13.1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
13.1.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de
piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
13.1.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe platforme
de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este interzis sa fie
inmuiat prin adaugiri de apa.
13.1.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin
alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin
toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte
si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte sa fie acoperite in
intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra sau de bolovani nu vor fi
garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe o grosime redusa care nu
trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute.
13.1.4. Fata vazuta a zidarieii va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.
13.1.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre
care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
13.1.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie
rostuit.
Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara
bavuri si bine netezit cu mistria.
13.1.7. Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face
priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie.
Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm.
13.1.8. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se
face pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria si
netezit sau prin procedee mecanice.
13.1.9. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida.
Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
13.1.10. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor,

Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10
cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
13.1.11. Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia vor
fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.
CAPITOLUL XIV - AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI

CASIURILOR
14.1 PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
14.1.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in
proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura
terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie
respectate intocmai de catre Antreprenor.
14.1.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.

Panta longitudinala minima va fi :
- 0,25 % in teren natural
- 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
14.1.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste
panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului.
14.1.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.
Tabel 31
DENUMIERA PRINCIPALELOR TIPURI DE PANTA MAXIMA ADMISA %
PAMANTURI
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
- nisipuri prafoase si argiloase 1
- nisipuri argiloase nisipoase
2
- argile prafoase si nisipoase
3
Pamanturi necoezive grosiere:
- pietris (2-20 mm) 3
- bolovanis (20-200 mm)
4
- blocuri (peste 200 mm)
5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina
- nisip fainos si fin (0,05…0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,04…2,00
1
mm)
- nisip cu pietris 2
14.1.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Tabel 32
TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMA ADMISA %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 12
5 cm grosime, betonul fiind: - C 6/7,5
-BC 8/10
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau 15
pereu din dale de beton simplu clasa C 8/10
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu 67
mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare
corespunzatoare la piciorul taluzului
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 1,
se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
14.1.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:

- la ramblee cu inaltimea 3… 5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
- la ramblee peste 5,00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
14.1.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
14.1.8. Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5,00 m de muchia

taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambeului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de
teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
14.1.9. Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie.
Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile
proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi
semnalata “Inginerului” lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a
santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
14.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
14.2.1. Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra
si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransata pitrele vecine.
Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru
asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanarea care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana
la refuz.
14.2.2.Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de

suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de
nisip de sub aceasta.
14.3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
14.3.1.Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dupa care se piloneaza pana
la refuz inainte de a incepe priza mortarului.
14.3.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
14.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
14.4.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm
dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in
care se implanta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o
tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea
suprafetei prin pilonare dupa care este netezit cu mistria.
14.4.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire
cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
14.4.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.
14.5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON
14.5.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul
de executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia
pereului din piatra bruta sau bolovani si colmotarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in
conditiile aratate la pct. 31.3.
14.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
14.6.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15
in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
14.6.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand
incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat
este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.
]
14.7. PEREUL DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
14.7.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat
de beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.
14.7.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de

executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de “Inginerul” lucrarii.
CAPITOLUL XIV - DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI

EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI
15.1. PRESCRIPTII GENERALE
15.1.1. Evacuarea apeii din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile
de scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament
- strat drenat continuu
- dren longitudinal sub acostament
15.1.2. Drenurile transversale de acostament au o inaltime de 25…30 cm si adancime de 30…50

cm situate la o distanta de 10…20 m in functie de panta longitudinala a drumului.
Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3…5% si se executa normal pe axa drumului
cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca 60
grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.
15.1.3. Stratul drenat continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se

recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
15.1.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenat continuu
prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului straturilor sau in cazul
rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.
15.1.5. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor
executate din pamanturi necoezive sau permeabile.
15.1.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau rigole se prevad in zonele de debleu sau la
nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.
In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a
drenului va fi de minimum 0,3%.
15.2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
15.2.1. Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul

acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea
fata de axe si distanta intre ele aratate la punctul 37.2.
Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat
din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a
fundatiei.
15.2.2. Odata cu terminarea acestei operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si
drenuri executate carora sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15
cm.
15.3. REALIZAREA STRATULUI DRENAT CONTINUU

Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor.
15.4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDIBAL SUB ACOSTAMENT SAU

RIGOLA
15.4.1. Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume:
- pentru H = 1,00-1,50 latimea = 0,60 m
In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min 25 m.
15.4.2. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4…6 m lungime din
aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor colectate.
Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin la
jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat.
15.4.3. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea
si executatrea corpului drenului astefl incat sa nu se tina sapatura deschisa.
15.4.4. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
- 1,00 m in pamanturi plastic virtoase si nisipuri in stare indesata;
- 1,50 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va
sapa taluze.
15.4.5. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce
sapatura a ajuns la cota prevazuta.
15.4.6. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare
de 0,50 m.
15.4.7. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din
beton C 6/7,5 la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o pnata longitudinala
de 0,2-10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau balast, care nu poate
avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.
15.4.8. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul
de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din
proiectul de executie.
15.4.9. Umplerea drenului cu material drenat, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau
direct prin aruncare. Corpul drenat se realizeaza prin compactare in straturi de 30…40 cm grosime
si pe masura ce se executa acesta se deminteaza sprijinirile daca acestea exista.
15.4.10. Se interzice intreruperea lucrarilor in statii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea
terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.
15.4.11. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa
nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.
15.4.12. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale
prefabricate.
CAPITOLUL XVI -CANALIZAREA
16.1. DESCHIDEREA SAPATURILOR
16.1.1. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul
exetrior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
16.1.2. Fundul sapaturii este adus cu grij ala cotele pervazute in proiect si este compactat, daca
este cazul, da asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea optima
Proctor normal.
16.1.3. Cand in transee se intalnesc bancuri stincoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o
cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip
sau balast.
16.2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CAMINELOR DE

VIZITARE
16.2.1. Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand
alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu
ajutorul pietrlor este interzisa.
16.2.2. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand
prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe amonte.
16.2.3. Tuburile vo rfi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile
circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime
minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este executat cu mortar
in loc.
16.2.4. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul “Inginerului”. Aceasta umplere va fi

executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor.
Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm,

in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de
95% din Proctor normal.
16.2.5. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora

indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
16.2.6. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.
16.2.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35
care va depasi cu cel putin 10 cm imprejur buza gurilor de scurgere.
16.2.8. Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50.
16.2.9. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de
ciment M50.
16.2.10. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50

si va pastra exact forma si panta canalului in continuare.
16.2.11. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire
pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
16.2.12. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5 . Pe ultimii
20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea
se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.
CAPITOLUL XVII - BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
17.1. MONTAREA BORDURILOR
17.1.1. Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.
17.1.2. Fundul sapaturii este adus dcu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca
este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile
sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau “Inginerul” stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
17.1.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim 10
cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile
fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat sa
asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
17.1.4. Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50.
17.1.5. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele , aliniamentele si declivitatile
stabilite prin detaliile de executie.
17.1.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele
precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
CAPITOLUL XVIII - INCARCARI SI CONTROALE
18.1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR

Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea
materialelor elementare care intervin in constituirea lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului
fascicol se va proceda la:
INCERCARI PRELIMINARE DEINFORMARE

Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii
sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
INCERCERI DE CONTROL DE CALITATE

Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa
specificate in tabelul nr. 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE

Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele
lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 33,
completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.
Tabel 33
Denumirea lucrarii Natura incercarii Categoria Frecventa
de control
A B C
Betoane > C 8/10 Studiul compozitiei * * Pentru betoane de clasa > C 8/10
Incercari la * * * Pe parti de lucrari
compresiune
* * *
Incercari la intindere
Betoane < C 8/10 Incercare la * Pe parti de lucrari la cererea
compresiune dirigintelui
*
Incercare de Pe parti de lucrari la cererea
plasticitate dirigintelui
Cofraje Controlul * Inaintea betonarii fiecarui element

dimensiunilor de
amplasare si soliditate
Armatura Controlul pozitiei * Inaintea betonarii fiecarui element
armaturilor
Lucrarile executate Controlul * La fiecare lucrare
din beton sau zidarie dimensiunilor si
din piatra bruta sau incadrarii in tolerante
bolovani * La fiecare lucrare
Controlul corectarii
finisarii a fetei vazute
Lucrari de protejare Amplasamentul * * La fiecare lucrare
a santurilor rigolelor lucrarilor
* * La fiecare lucrare
si casiurilor
Dimensiunile si
calitatea lucrarilor
Profil longit. sectiunea
si grosimea protejarii
Drenuri transversale Amplasamentul si *
de acostament inclinarea
Dimensiunile
* La fiecare lucrare
Posibilitatea de
*
scurgere in sant
Drenuri longitudinale Amplasament * *
Cotele radierului *
Realizarea corecta a *
filtrului
Amplasarea
camerelor de vizitare
Controlul functionarii
* *
Canalizare Amplasament * *
Cotele radierului *
Pozarea corecta a *
tuburilor si realizarea
imbinarii intre ele
Realizarea corecta a
umpluturii *
Asezarea si executia
corecta a gurilor de
scurgere si a
caminelor de vizitare
Racordarea intre
gurile de scurgere si
canalizare
*
Controlul functionarii
* *
Borduri de trotuar Amplasament * * *
Realizarea corecta a * La fiecare lucrare
fundatiei
Respectarea cotelor
* *
A: incercari preliminare de informare
B: incercari de control de calitate
C: incercari de control de receptie
CAPITOLUL XIX -RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie
controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de
drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
19.1. RECEPTIA PE FAZE
19.1.1. In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de
executie si de prezentul caiet de sarcini.
19.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
19.1.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre “Inginerul” lucrarii si Anrrtreprenor, documentul se

incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
19.1.4. Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
a) Pentru drenuri
– tasarea si amplasarea caminelor
– executarea sapaturii la cota
– realizarea radierului si pozarea tubului drenat
– la realizarea umpluturii
b) Pentru canalizare
- tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
- executarea sapaturii, la canal si camine
- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare
- realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala
c) Pentru lucrari de beton si zidarii:
Santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.
- trasarea
- executia sapaturilor la cote
- executarea cofrajului
- montarea armaturii
d) Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora
19.1.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de

control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
19.2.1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
perliminare a lucrarilor verificandu-se
-
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini
speciale si a proiectului de executie
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in
totalitate
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate
In cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc)
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu
privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca
au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2.CAIET DE SARCINI - CONDITII TEHNICE DE CALITATE

PENTRU MATERIALELE FOLOSITE LA LUCRARILE De
CONSOLIDARE TERASAMENTE
GENERALITATI
1. 1 DOMENIU DE APLICARE
1. 2 PREVEDERI GENERALE
CAP. I. DISPOZITII COMUNE TUTUROR MATERIALELOR

1 1. DISPOZITII GENERALE
PARTEA I – MATERIALE PRIMARE
CAP. II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

2. 1. CIMENTURI
2.2. ADITIVI
2.3 AGREGATE PENTRU MORTARE SI BETOANE
2.4. APA
2.5. OTEL
CAP. III. PIATRA BRUTA SI BOLOVANI PENTRU ZIDARII

3.1. PIATRA BRUTA PENTRU ZIDARII
3.2. BOLOVANI PENTRU ZIDARII
CAP. IV. PREFABRICATE PENTRU ZIDURI DE SPRIJIN SI PROTECTII TALUZ

4.1. PREFABRICATE TIP “R”
Pag.1 / 47
4.2. PREFABRICATE TIP “Y”

4.3. PREFABRICATE CU VUTE
4.4. PREFABRICATE TIP “CREIONAJE JAPONEZE”
4.5. PREFABRICATE TIP PLACA
4.6. PREFABRICATE TIP “TRAFOR F 80”(IMPREJMUIRE DE GARD)
CAP. V. MATERIALE PENTRU PERNE SI PILOTI DE BALAST

5.1. BALAST PENTRU PERNE SI PILOTI
5.2. GEOTEXTIL
CAP. VI. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

6.2. TUBURI PENTRU DRENURI RUTIERE
6.3. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON
CAP. VII. MATERIALE PENTRU GABIOANE SI ANROCAMENTE

7.1. CUTII PENTRU GABIOANE
7.2. MATERIALE PENTRU UMPLEREA GABIOANELOR
7.3. MATERIALE PENTRU ANROCAMENTE
CAP. VIII. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR PRIMARE

8.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR PRIMARE
8.2. INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
PARTEA a II-a. MATERIALE COMPLEXE
CAP. IX. MORTARE

9.2. PREPARAREA MORTARELOR
CAP. X. BETOANE
CAP. XI. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

11.1. INCERCARI LA CARE TREBUIE SUPUSE BETOANELE
11.2. INCERCARI PENTRU STUDIUL BETOANELOR
11.3. INCERCARI DE CORESPONDENTA
11.4. INCERCARI DE CONTROL AL BETOANELOR
CAP. XII. COFRAJE, ESAFODAJE SI CINTRE

12.1. CONSTRUIREA COFRAJELOR, ESAFODAJELOR SI CINTRELOR
12.2. INGRIJIREA COFRAJELOR

Pag.2 / 47
CAP. XIII. OTELUL PENTRU ARMATURI

13.1. FURNIZAREA OTELURILOR
13.2. FASONAREA ARMATURII
13.3. MONTAREA ARMATURILOR
CAP. XIV. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

14.2. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE
14.3. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
14.4. DECOFRAREA
14.5. TOLERANTE PRIVIND DIMENSIUNILE SI POZITIA LUCRARII
CAP. XV. ZIDARIE DIN PIATRA BRUTA

15.1. PRESCRIPTII GENERALE PRIVIND ZIDARIA DE PIATRA BRUTA
15.2. ZIDARIA USCATA DIN PIATRA BRUTA
15.3. ZIDARIE DIN PIATRA BRUTA

Pag.3 / 47
GENERALITATI
1.1 DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini comune are ca obiect stabilirea conditiilor tehnice comune pentru
executia lucrarilor de asanare, protejare, sustinere si consolidare a terasamentelor.
Prevederile acestui caiet de sarcini se aplica la lucrarile de modernizare, constructii si reconstructie

a drumurilor publice, precum si a drumurilor de exploatare.
CAPITOLUL I - DISPOZITII COMUNE TUTUROR MATERIALELOR
1.1 DISPOZITII GENERALE

Materialele trebuie sa satisfaca prevederile standardelor romanesti in vigoare la data
punerii in aplicare a prezentului caiet de sarcini cu exceptia derogarilor prevazute de caietul de
sarcini comune si caietele de sarcini speciale.
Metodele de verificare a caracteristicilor fizico-mecanice a materialelor si calitatea acestora
sunt cele prevazute in standardele romanesti in vigoare.
CAPITOLUL II- MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
2.1 CIMENTURI
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conforme prescriptiilor standardelor in vigoare
in Romania.
2.1.1 La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de
ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
ciment Portland P40 conform STAS 388-80
ciment Portland cu adaos Pa 35 conform STAS 1500-78

Pag.4 / 47
ciment metalurgic M30 conform STAS 1500/78

ciment hidrotehnic Hz35 conform STAS 3011/83
2.1.2. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment este aratat in tabelul 1 pentru
betoane si in tabelul 2 pentru mortare.
Tabel 1
Nr. Conditii de executie sau Clasa Tipul de Tipul de ciment
Crt. Caracteristicile elementelor betonului beton P40 Pa3 M30 Hz3
5 5
0 1 2 3 4 5 6 7
1.1.1.1.1 1A. CONDITII NORMALE DE EXPLOATARE

Elemente sau constructii cu Bc 3.5-7.5 Simplu 1 U U 1
grosimi 1.50 m la care se Bc 10 Simplu 1 U U 1
1 folosesc cofraje obisnuite si Bc 15 Armat 1 U R L
se executa in afara perioadei Bc 20 Armat 1 R U 1
de timp friguros Bc 30 Armat R U I 1
Bc 3.5-7.5 Simplu 1 U R 1
Bc 10 Oricare 1 R U 1
Idem, executarea in Bc 15 Oricare 1 R U 1
2
perioadele de timp friguros
Bc 20 Armat U R 1 1
Bc 30 Armat R U 1 1
0 1 2 3 4 5 6 7
Elemente sau constructii Simplu 1 U U U
≤ Bc 15
masive avand grosimea Armat 1 U R U
3
egala sau mai mare de > Bc 15 Armat U U 1 R
1.50m
Elemente sau constructii din Bc 35 Armat U 1 1 1
4
betoane superioare ≥ Bc 40 armat U 1 1 1
1.1.1.1.1.1 B. EXPUSE LA INGHET-DEZGHET IN STARE SATURATA CU APA

Bc 15
Elemente sau constructii cu Oricare 1 R U 1
1 Bc 20
grosimi mai mici de 1.5 m Oricare U R 1 1
Bc 30
Elemente sau constructii Bc 15
Oricare 1 R U U
2 masive avand grosimea Bc 20
Oricare U U 1 R
egala sau mai mare de 1.5m Bc 30
Bc 15
Elemente sau constructii din Armat U 1 1 1
3 Bc 20
betoane superioare Armat U 1 1 1
Bc 30
NOATII: R – ciment indicat a se utiliza

Pag.5 / 47
U – ciment utilizabil in locul celui indicat

I – ciment a carui utilizare nu este recomandata din considerente tehnice sau
economice
Trebuie mentionat ca notiunea de “clasa de beton” (definita pe baza rezistentei
caracteristice a betonului Rbk, care este rezistenta la compresiune la 28 zile determinata, conform
STAS 1275-81, pe cuburi cu latura de 141 mm sub a carei valoare se pot intilni statistic cel mult
5% din rezultate) apare in STAS 10102-84 (in curs de revizuire in 1986), iar marca de beton
echivalenta clasei de beton este data in tabelul 1’ care urmeaza.
La echivalarea marcilor trebuie sa se tina seama si de “Normativul pentru executarea
lucrarilor din beton si beton armat” indicativ C 140-86.
Marca echivalenta
Clasa betonului Teoretic
N/mm2 Nominal
Bc 3.5 4.7 B 50
Bc 5 6.7 B 75
Bc 7.5 10.1 B 100
Bc 10 13.4 B 150
Bc 15 20.3 B 200
Bc 20 - B 250
Bc 22.5 27.1 B 300
Bc 30 33.6 B 350
Bc 35 - B 440
Bc 40 48.3 B 500
Bc 50 55.5 B 600
Tabel 2
Tipul de ciment
Nr
Tipul de mortar Indicat a se utiliza Utilizabil in lipsa
crt
celui indicat
1 Mortar de zidarie sau tencuiala de marca M 50 F 25 M 30
2 Idem, de marca M 100 M 30 Pa 35
Mortare de completare a rosturilor dintre
3 Pa 35 M 30
elementele prefabricate

Pag.6 / 47
2.1.3. Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3
Tabel 3
Caracteristica 1.1.1.1.1.1.1 Conditii de admisibilitate

P 40 Pa 35 M 30 Hz 35
1h 1h 1h 1.30 h
1.1.1.1.1.1.2 Inceputul prizei
Sfirsitul prizei 10 h 10 h 10 h 10 h
Constanta de volum pe ture Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi
Constanta de volum pe Chatelier Marirea de volum 10 mm
Rezistenta la intindere din incovoiere,
min.N/mm2
la 2 zile 3.0 -
la 7 zile - 4.0
la 28 zile 5.0 5.5
Rezistenta la compresiune,
N/mm2
la 2 zile 17.0 10.0 - -
la 7 zile - - 15 20
la 28 zile 40.0 35 30 35
2.1.4. Pentru lucrari in contract cu ape naturale agresive sau in contact cu apele marine se
vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de
sarcini speciale, in functie de lucrare.
2.1.5. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
2.1.6. In timpul transportului de la fabrica de santier (sau depozit intermediar), manipularii si

depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificare cu corpuri straine.
2.1.7. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de

calitate si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment.
2.1.8. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre

producator.
2.1.9. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat
dupa verificarea starii de conservare, a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator noii marci.
Cimentul care se considera ca s-a alterat, se va evacua fiind interzis a fi utilizat la
prepararea betoanelor rutiere. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

Pag.7 / 47
2.1.10. Controlul calitatii cimentului de catre executant se face in conformitate cu

2.2 ADITIVI
2.2.1. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de segregare in timpul
transportului, marimea gradului, de impermeabilitate si a rezistentei la inghet-dezghet repetat,
marimea duratei de priva se vor folosi:
aditiv antrenor de aer
aditiv plastifiant
aditiv intirzietor de priza
2.2.2. Ca plastifiant si antrenor de aer se poate folosi si aditivul mixt “DISAN A”, iar ca
intirzietor de priza se poate folosi aditivul “REPLAST”.
2.2.3. Aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor vor fi aprobati de catre Beneficiar
pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului.
2.2.4. Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de
producator. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.
2.2.5. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si in incaperi uscate

(ferite de umiditate).
2.2.6. Aditivele “DISAN A” si “REPLAST” trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate

in tabelul 4.
Tabel 4
Caracteristici 1.1.1.1.1.1.3 Conditii de admisibilitate

DISAN A REPLAST
Praf de coloane cafeniu Lichid incolor cu reflexe
1.1.1.1.1.1.4 Aspect inchis opalescente
Continut de substanta uscata, min. 95% 9-11%
PH, solutie % 4.5 – 5.5 2–3
Substanta insolubila in apa, max 2% -
Substanta reducatoare, 5.5% -
max
Continut de cenusa, max 16% -
Substante active - 10 ± 1%
Densitate - 1.080 – 1.100
gr/cm2
2.2.7. La prepararea betoanelor aditivul “DISAN A” se foloseste sub forma de solutie avand
concentratia de 20% ± 1% substanta uscata in unitati de masa.
Pag.8 / 47
Verificarea concentratiei se poate face cu densimetrul la 20 ± 5oC.
2.3. AGREGATE
2.3.1. Agregatele folosite la prepararea mortarelor si betoanelor pot fi:
agregate naturale – nisip natural 0-3, 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71
sau
agregate concasate – nisip de concasaj 0-3, 3-8 sau 0-8
- piatra sparta 8-25 sau 8-40
2.3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
2.3.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra

cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.
2.3.4. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait
2.3.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.

2.3.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta
trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.
Tabel 5
Conditia minimala de Observatii
1.1.1.1.2 Caracteristici admisibilitate
Forma granulelor Agregatele care nu
b/a 0.66 indeplinesc aceste conditii vor
c/a 0.33 putea fi folosite numai dupa
incercarea prealabila pe
betoane
2.3.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte

prevederile din tabelul 6.
Tabel 6
Conditii de admisibilitate
1.1.1.1. Nisip natural sau Pietris sau piatra
Denumirea impuritatii
de concasaj sparta
crt
Corpuri straine:
1 resturi animale sau vegetale Nu se admit Nu se admit
pacura, uleiuri
Pelicula de argila sau alt material aderent pe
2 granulele agregatelor, care ar putea sa le Nu se admit Nu se admit
izoleze, de liant
Pag.9 / 47
3 Mica, %, max 1 -
4 Carbune, %, max 0.5 -
5 Humus (culoarea solutiei de hidroxid de Galbena Galbena
sodiu)
6 Argila in bucati, %, max 1 0.25
7 Parti levigabile, %, max 2 1
8 Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si

pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
2.3.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie sa indeplineasca conditiile de

admisibilitate indicate in tabelul 7.
Tabel 7
Conditii de
1.1.1.1. admisibilitate
1.1.1.1.2.1.2.1.1 Caracteristici
crt
1 Densitatea aparenta, kg/mc, min 1800
2 Densitatea in gramada in stare afinata si uscata, kg/mc, min 1200
3 Porozitatea totala pentru piatra sparta, %, max 10
4 Porozitatea aparenta pentru pietris sau piatra sparta, %, max 2
Volum de goluri in stare afinata pentru:
nisip, %, max 40
5
pietris, %, max 45
piatra sparta, %, max 55
Rezistenta la strivire, %
6 in stare saturata, min 60
in stare uscata, max 15
7 Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min 0.80
Rezistenta la compresiune a rocilor din care provine determinarea
8 90
pe cuburi sau cilindri in stare saturata, N/mm2, min
Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea fata de masa
9 10
initiala, %, max
2.3.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate printr-o granulozitate continuta, iar
continutul in granule care trec sau raman, pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce ramin pe ciurul superior nu trebuie sa
depaseasca 1.5 d max.
2.3.10. Granulozitatea nisipului este data de tabelul 8.
Tabel 8
Treceri, in % prin sitele sau ciurul de:
Sortul de nisip
0.2 0.5 1 2 3.15 7.0
Min - 10 45 90 - -
0–2
Max - 50 85 100 - -
Min 5 - 35 - 90 -
0–3
Max 30 - 75 - 100 -
Min 2 - 20 - 56 100
0-7
Max 21 - 70 - 87 100
2.3.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplinesca

Tabel 9
Treceri, in % prin sita sau ciurul, de:
Balast pentru betoane
3.15 5 16 20 d max
Min 20 - 55 - 80
0 – 31
Max 50 - 85 - 100
Min 10 - 35 - 80
0 – 71
Max 30 - 65 - 100
Min - 30 - 55 80
0 – 40
Max - 60 - 85 100
Min - 25 - 45 80
0.63
Max - 55 - 80 100
2.3.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
2.3.13. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele

trebuie ferite de impurificari.
La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme amenajate, separat pe
sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte
sorturi.
2.3.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Executant se face in conformitate cu

prevedrile tabelului 17 “Controlul calitatii agregatelor”.
2.3.15. Laboratorul Executantului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

intr-un dosar, vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de

laborator.
2.4. APA
2.4.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
tabelul 10 conform STAS 790-84.
Metodele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84.
Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
2.4.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materiale
organice, uleiuri, argile, etc.
Tabel 10
Conditii de admisibilitate
Caracteristici chimice si fizice
Continutul total de saruri, 4
gr/l max
Sulfati 2
gr.SO42/litru, max
Substante organice, 0.5
gr/litru max
Cloruri gr 0.5
Cl/litru max
Azotati gr 0.5
NO3/dm3 max
Magneziu gr 0.5
Mg22/dm3 max
Materii cu suspensii 3
gr. max
2.5. OTEL PENTRU ARMATURI

2.5.1. Armaturile pentru beton armat se vor realiza din otel beton cu profil neted OB 37 sau
din otel beton cu profil periodic PC 52 si PC 52, precum si plase sudate STPB. Aceste oteluri
trebuie sa indeplinesca conditiile tehnice, prevazute in STAS 438/1-89.
2.5.2. Tabelul nr. 11 defineste caracteristicile mecanice ale otelurilor beton.
Tabel 11
Incercari la tractiune Incovoiere la indoire la
rece
Tipul Diametrul Limite Rezistenta la
Alungire
otelului nominal de rupere la
la rupere Unghi de Diametrul
beton (mm) curgere tractiune
% min indoire domului
N/mm2 Rm N/mm 2
A5
(min) (min)
6…12 255
OB 37 360 25 180o 0.5 d
14…28 235
6…14 355
PC 52 16…28 345 510 20 180o 3d
32…40 335
6…12 420
PC 60 14…28 405 590 16 180o 3d
32…40 395
STPB
2.5.3. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.

Lungimile curente de livrare conform STAS 438/1-89 sunt de 6 – 18 m pentru bare drepte ∅ > 12
mm. Otelul beton cu ∅ ≤ 12 mm se livreaza in colaci in greutate de 40…600 kg.
2.5.4. Barele de otel pentru beton armat trebuie, se regula, sa fie aprovizionate drepte, fara
indoituri si rasuciri fie pe santier, fie la atelierul de prefabricate.
2.5.5. Aprovizionarea in colaci nu poate sa fie efectuata pentru armatura cu diametru mai
mare de 6 mm, decat daca Antreprenorul dispune pe santier de un utilaj adecvat pentru redresarea
barelor de otel si daca diametrul colacilor este cel putin egal cu de doua ori diametrul acestor bare.
2.5.6. Otelurile sunt stocate in locuri speciale, fie pe santier, fie la atelierul de fasonare
daca acesta este destinat de santier. Ele sunt clasate pe categorii si diametre.
Daca otelurile cu profil neted, de diferite marci destinate diferitelor lucrari, coexista pe
santier, loturile corespunzatoare vor fi stocate pe locuri net separate, iar barele lor sunt marcate la
cele doua capete cu vopsea. In caz de dubiu asupra marcii otelului unui lot, limita de elasticitate
este verificata inainte de utilizare.
2.5.7. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul cu
materialele sau cu obiecte susceptibile de a antrena umiditate. In general, depozitul de armatura
este organizat ca sa evite murdarirea si coroziunea barelor de otel.
2.5.8. Transportul si manipularea otelului beton de la uzina furnizoare la locul de utilizare

sunt organizate si efectuate in asa fel ca acesta sa nu sufere deformatii permanente.
2.5.9. Armaturile fasonate sau fasonate si ambalate intr-un atelier distinct de santier sunt
transportate in asa fel ca nici un element sa ni sufere deformatii permanente in timpul transportului
sau manipularii.
2.5.10. Controlul calitatii otelului beton se face pentru fiecare cantitate si sortiment
aprovizionat, operatia de control va consta din:constatarea existentei certificatului de calitate sau
de garantie examinarea aspectului verificarea prin indoire la rece In cazurile in care se prevede in
proiect sau cand exista dubii asupra calitatii otelurilor aprovizionate se va proceda la verificarea
caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si dupa caz la sudabilitate.
CAPITOLUL III - PIATRA BRUTA SI BOLOVANI PENTRU ZIDARII
3.1. PIATRA BRUTA

3.1.1. Piatra bruta folosita in zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile la
dezagregarea fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aibe o structura omogena compactata.
3.1.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul
12.
Tabel 12
CARACTERISTICA CONDITII DE ADMISIBILITATE
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, 80
N/mm2, min.
Rezistenta la inghet-dezghet
- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri de piatra sparta, 0.3
% max
- coeficient de inmuiere, pe epruvete 25
% max
3.1.3. Forma pietrei este neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea
minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg pentru a putea fi
manevrata manual.
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite sunt aratate in tabelul 12.a.
Dimensiunile medii ale pietrei brute sunt:
• lungime 250 mm
• inaltime 120 mm
• coada 200 mm
Tabel 12.a.
CARACTERISTICI
Forma neregulata, apropiata de un trunchi de
piramida sau de o prisma
Inaltimea, mm 140 … 180
Dimensiunile bazei, mm:
lungime egala sau mai mare cu inaltimea
latime 80 … 150
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %, 15
max
3.1.4. Piatra bruta se foloseste la realizarea zidariilor de piatra uscata, zidarie de piatra cu
mortar si rosturi orizontale si zidarie din piatra bruta poligonala (opus incertum).
3.1.5. Pentru zidaria de piatra cu mortar si rosturi orizontale se va folosi piatra stratificata
care are doua fete aproximativ parelele.
3.1.6. Pentru zidaria de piatra bruta – opus incertum pietrele vor avea o fata vazuta destul
de mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de
1 ½ dimensiunea celei mai mici.
3.2. BOLOVANI
3.2.1. Bolovanii de riu pentru zidarii trebuie sa provina din roci nealterate, negelive si
omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu
fisuri sau cu fete de clivaj.
3.2.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
• rezistenta la sfarimare prin compresiune min. 6%
• rezistenta la uzura cu masina Deval min 11
Determinarile se fac potrivit metodelor din STAS 790/84 si respectiv 667-/84.
3.2.3. Bolovanii se folosesc la zidarii cu mortar si eventual in zidarii uscate.
3.2.4. Bolovanii mici se pot folosi in betoane ciclopiane ca material de umplutura.
3.2.5. Dimensiunile bolovanilor care se vor folosi trebuie sa varieze in limitele tabelului
12.b.
Tabel 12.b.
DIMENSIUNI
Lungime, latimea, fetei, mm 80 – 140
Inaltime 120 – 160
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %, max, 15
din masa
CAPITOLUL IV - PREFABRICATE PENTRU ZIDURI DE SPRIJIN SI

PROTECTII TALUZ
4.1. PREFABRICATE TIP “R”

Casetele prefabricate tip “R” din beton armat cu plase sudate pentru ziduri de sprijin au
grosimea, inaltimea si latimea constanta, iar lungimea variabila, conform datelor din tabelul 13.
Tabel 13
Dimensiuni , in mm
Caseta tip
Grosime Inaltime Latime Lungime
R1 0.20 0.50 1.50 1.00
R2 0.20 0.50 1.50 1.50
R3 0.20 0.50 1.50 2.00
R4 0.20 0.50 1.50 2.50
R5 0.20 0.50 1.50 3.00
Modul de aranjare a acestor casete pentru alcatuirea zidurilor de sprijin este indicat in
plansele proiectului.
4.2. PREFABRICATE TIP “Y”

Elementele prefabricate sunt din beton Bc 15 (B 200) cu sectiune patrata 8x8cm de tip “Y”
cu trei brate de cate 50 cm lungime conform proiectului tip IPTANA folosite la protejarea taluzurilor
ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice si la taluzurile cu p ≤ 1:1 si pamanturi putin
coezive.
Prin asezarea lor se realizeaza caroiaje de forma hexagonala.
4.3. PREFABRICATE CU VUTE

Elementele prefabricate cu vute sunt din beton clasa Bc 15 (B 200) dreptunghiulare cu o
sectiune redusa la capete pentru imbinare perfecta intre ele, cu dimensiunile 1.25 x 0.10 x 0.10,
realizandu-se pe taluz caroiaje cu latura 1.30 m.
Pentru o mai buna imbinare a elementelor se foloseste si mortar marca M 100.
Elementele prefabricate cu vute se folosesc la protejarea taluzurilor ce pot fi ravinate sau
spalate de ape meteorice alcatuite din pamanturi necoezive sau slab coezive cu panta p ≤ 1:1.
4.4. PREFABRICATE TIP “CLEIONAJE JAPONEZE”

Elementele prefabricate sunt din beton clasa Bc 15 (B 200), dreptunghiulare cu o evazare
speciala la capete, ceea ce permite o imbinare perfecta.
Elementele au dimensiunile 0.97 x 0.10 x 0.10 si permit realizarea pe taluz a unor caraiaje
cu latura de 1.0 m. La imbinarea lor se folosesc si tarusi din beton de aceeasi marca cu elementul
prefabricat de 45 cm lungime cu sectiunea patrata 0.7 x 0.7 cm.
Elementele prefabricate se folosesc la protejarea taluzurilor de debleu alcatuite din
pamanturi putin coezive cu panta p ≤ 1:1 ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice.
4.5. PREFABRICATE TIP PLACA

Elementele prefabricate tip placa sunt executate din beton clasa Bc 15 (B 200) de forma
patrata cu dimensiunile 0.50 x 0.50 x 0.08 m. Placile se aseaza pe taluz cu interspatii de 40 cm
realizandu-se pe taluz aspectul unei table de sah. Placile reazema unele pe altele pe o lungime de
5 cm.
Elementele prefabricate se folosesc la protejarea taluzurilor din pamanturi nisipoase cu
panta p ≤ 1:1 ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice.
4.6. PREFABRICATE TIP “TRAFOR F 80”

Elementele prefabricate tip “TRAFOR F 80” sunt din beton clasa Bc 20 (B 250) de forma
dreptunghiulara cu dimensiunile 2.43 x 0.80 x 0.05 m. In interiorul elementului sunt lasate goluri
sub forma de patrate cu dimensiunile 0.21 x 0.21m. Elementele se aseaza pe taluz cu interspatii
de 1.00 x 0.80 cm, creandu-se o suprafata protejata sub forma unei table de sah.
Elementele prefabricate se folosesc la protejarea taluzurilor din pamanturi prafoase si
argiloase cu panta p ≤ 1:1 ce pot fi ravinate sau spalate cu ape meteorice.
CAPITOLUL V - MATERIALE PENTRU PERNE SI PILOTI DE BALAST
5.1. BALAST PENTRU PERNE SI PILOTI

5.1.1. Pentru perne si piloti se utilizeaza numai balast sortat, spalat si cu granulatia 0-
70mm.
5.1.2. Verificarea calitatii se va face prin prelevarea de probe (1 proba la 1000 mc) pentru
care se determina:
continutul in fractiunea mai mica de 1 mm care nu trebuie sa depaseasca 25%
In acest procent se include si partea levigabila care nu trebuie sa depaseasca 3%.
5.1.3. Granulozitatea balastului sortat trebuie sa se incadreze in limitele aratate in tabelul
14.
Tabel 14
Treceri in % prin ciurul sau sita de:
Balast
0.02 1 7 16 31 71
0 – 71 min - - 25 30 50 100
max 3 25 40 60 90 100
5.1.4. Materialul care nu se incadreaza in aceste limite nu se va pune in opera sau se va

ciurui pana se aduce la granulometria stabilita in limitele aratate.
5.2. GEOTEXTIL
5.2.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice
privind utilizarea geotextilelor” aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.
5.2.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte pe cel mult 10% din suprafata.
Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.
CAPITOLUL VI - MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

6.1.1. Ca material drenent se foloseste balastul 0 – 71 mm, STAS 662-82 care trebuie sa
aibe un echivalent de nisip superior lui 40.
6.1.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus si detritusuri.
Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul
natural prin asternerea acestuia intre golurile corpului drenului. Trebuie sa se supuna regulei
filtrelor lui Terzaghi
D 15 > 4 d 85
unde:
D 15 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant
D 85 – dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor.
6.1.3. Pietris ciuruit 7 – 40 mm conform STAS 662-82 asezat in zona tubului perforat al
drenului de adincime.
6.1.4. Ca filtru invers se folosesc geotextile cu masa de 200 g/m2 la drenuri cu adincime
mai mare de 22.0 m.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind
utilizarea geotextilelor” aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.
6.2. TUBURI PENTRU DRENURI RUTIERE

6.2.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
• tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-86;
• tuburi din polietilena (PE) STAS 10617/2-84;
• tuburi ondulate riflate perforate din PE – NI 8500-80 tip IPMP Buzau.
6.2.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 15.
Tabel 15
STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP
1.1.1.1.2.1.2.2 Dime Buzau
nsiuni Tub PVC riflat Tub PE rigid Tub PVC riflat
Diametrul exterior – 75 110.0 75.0 11.0 65.0 80.5
mm
Grosimea nominala- 3.6 5.3 4.3 6.3 0.6 0.7
mm
Lungimea – ml 6.0 6.0 5-12 5.12 140 170
Greutatea – kg/ml 1220 2610 0.972 2080 0.220 0.325
Supraf.activa- 24-45 neperforat 21-45 neperfor 24-45 24-45
cm2/ml at
6.3. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON

6.3.1. Tuburile prefabricate din beton cu sectiune circulata cu cep si buza, fara talpa,
D=1000 mm si lungime de 1.00 m conform STAS 816-80 sunt folosite la realizarea caminelor de
vizitare a drenurilor.
6.3.2. Tuburile prefabricate din beton cu sectiunea circulata cu cep si buza, fara talpa,
D=200 mm si lungimea de 1.00 m STAS 816-80 sunt folosite la realizarea capetelor de aerisire la
drenuri.
CAPITOLUL VII - MATERIALE PENTRU GABIOANE SI ANROCAMENTE
7.1. CUTII PENTRU GABIOANE

7.1.1. Cutiile pentru gabioane se vor confectiona in ateliere centralizate folosind
urmatoarele materiale:
Plasa de sirma zincata ∅ 3.15 mm cu ochiuri patrate Z 100 x 3.15 x b (mm)
g=1.09 kg/mp – STAS 2543/76;
Plasa de sirma neagra ∅ 3.15 mm cu ochiuri patrate N 100 x 3.15 x b (mm)
g = 1.09 kg/mp – STAS 2543/76 pentru plasele de capat a gabioanelor;
Sirma tare zincata ∅ 5.00 mm Zn x 5; g = 0.145 kg/ml STAS 889/80 pentru cadru;
Sirma moale zincata ∅ 1.8 mm Zn x 1.8; g = 0.020 kg/ml STAS 889/80 pentru ancore de rigidizare;
7.1.2. Calitatea plasei

Plasele utilizate vor fi verificate prin cintarire si vizual pentru a nu prezenta defectiuni de
impletire (ochiuri sarite) sau inadiri de sirma in campul plasei.
7.2. MATERIALELE DE UMPLEREA GABIOANELOR

7.2.1. Umplerea gabioanelor se va face cu bolovani sau piatra bruta provenite din roci
rezistente la intemperii, dure sa nu fie alterabile sau friabile.
7.2.2. Pietrele in contact cu ochiurile plasei trebuie sa aiba o marime in toate sensurile cel
putin egala cu 1.5 ori marimea ochiului.
Materialele de umplere nu trebuie sa treaca printr-un inel avand diametrul de 8 cm.
7.3. MATERIALELE PENTRU ANROCAMENTE

7. 3.1. Materialele pentru anrocamente vor fi constituite din blocuri de piatra dura, negeliva
cu desnitatea mai mare de 2.4 t/m3, avand o greutate, dupa natura lucrarilor, cuprinsa intre 30 si
1000 kg.
7.3.2. Raportul L/l intre cea mai mare dimensiune L a pietrei si cea mai mica l nu trebuie sa
fie mai mare de 3.
7.3.3. Controlul calitatii se face asupra dimensiunilor si a densitatii cel putin o incercare
pentru fiecare lot de 500 mc aprovizionat.
CAPITOLUL VIII- CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR PRIMARE
8.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR PRIMARE

Materialele propuse de Antreprenor sunt impuse incercarilor preliminare de informare si
incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
8.1.1. Incercari preliminare de informare

Aceste incercari sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare
balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa sunt aratate in tabelul
nr. 17 completat cu dispozitiile Inginerului instructor, unde s-au cerut.
Rezultatul lor va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini,
eventual completat prin dispozitii ale caietului de sarcini speciale.
8.1.2. Incercari de reteta

Consistenta incercarilor si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in
tabelul nr. 17 completat cu dispozitiile Inginerului instructor, unde s-au cerut.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt fixate in prezentul caiet de sarcini nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in
afara santierului prin grija Inginerului.
8.2. INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
Tabel 17
Frecventa incercarilor
Incercarea sau Metode
Incercarea de Incercarea
Materialul caracteristicile Conform
informare inainte de
care se verifica STAS
utilizare
1 2 3 4 5
Examinarea datelor din La fiecare lor
Ciment - -
Constanta de volum 227/3-86 O determinare la -
fiecare lot
aprovizionat, dar
Timpul de priza 227/4-86 nu mai putin de -
100t pe o proba
medie
Rezistente mecanice la 2 O proba la 100
227/6-86 -
(7) zile tone sau la
fiecare siloz in
Rezistente mecanice la 28 care s-a
227/6-86 -
zile depozitat lotul
aprovizionat
Starea de conservare
numai daca s-a depasit Doua determinari
termenul de depozitare sau 227/1-86 - pe siloz (sus si
au intervenit factori de jos)
alterare.
Examinarea datelor din La fiecare lot
- -
O determinare
Parte levigabila 4606-80 -
pe lot de 100 mc
La schimbarea
Humus 4606-80 -
sursei
Corpuri straine argila in
O determinare
bucati, argila aderenta, 4606-80 -
Agregate pe lot de 100 mc
continut de carbune si mica
O proba la
mx.500 mc O determinare
Granulozitatea sorturilor 4606-80
pentru fiecare pe lot de 100 mc
sort si sursa
O determinare
O determinare
Echivalentul de nisip 730-84 pentru fiecare
pe lot de 50 mc
sursa
1 2 3 4 5
O determinare la
Rezistenta la uzura cu max. 500 mc
730-84 -
masina tip LOS ANGELES pentru fiecare
sort si sursa
Agregate
O proba pe
schimb si sort si
Umiditate 4606-80 -
atunci cand apar
schimbari meteo
Analiza chimica
Pentru apa
-continut total de saruri
potabila este
-sulfati
necesara analiza
-substante organice
Apa 790-84 -
-cloruri
Pentru apa
-azotati
nepotabila o
-magneziu
analiza pentru
-materii in suspensie
fiecare sursa
Nu sunt
Calitatile prevazute in
Otel - necesare pentru -
STAS 438/1-89
oteluri livrate cu
certificat de
calitate
Incercarea de intindere - Incercarea
obligatorie O serie de
pentru o incercari pentru
Gabioane
Incercarea de incovoiere - cantitate – 100 fiecare lot de 100
unitati si pentru unitati
fiecare sursa
Rezistenta la compresiune 730-84 Incercari -
Piatra bruta Rezistenta la inghet- 730-84 obligatorii daca -
si bolovani dezghet cantitatea este
pentru ziduri Rezistenta la uzura 667-84 mai mare de 100 -
mc
Echivalentul de nisip - Incercari
obligatorii daca O serie de
Agregate cantitatea este incercari pentru
pentru filtre Granulozitatea - mai mare de 100 fiecare lot de 100
mc si pentru mc
fiecare sursa
Dimensiuni - Incercari
O serie de
obligatorii daca
incercari pentru
Anrocamente cantitatea ≥ 500
Densitate - fiecare lot de 500
mc si pentru
mc
fiecare sursa
PARTEA a II-a
MATERIALE COMPLEXE
CAPITOLUL IX - MORTARE

Materialele vor avea urmatoarele compozitii si intrebuintari.
9.1.1. Mortar M 50 – Destinat zidariilor de piatra bruta sau bolovani, avand un dozaj de 300
kg ciment M 30 la mc de nisip.
9.1.2. Mortar M 100 – Destinat tencuielilor de ciment sclivisite, rosturilor de zidarii din piatra
sau prefabricate, cu un dozaj de 400 kg, ciment M 30 sau Pa 35 la mc de nisip.
9.2. PREPARAREA MORTARELOR

9.2.1. Pentru dozajul compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe, a
carui capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
9.2.2. Mortarul este fabricat manual, amestecul, nisip si ciment se face la uscat, pe o
suprafata plana si orizontala, de scindura sau metalica pana la omogenizarea perfecta. Se adauga
atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara.
Mestecarea continua, pana cand mortarul este perfect omogen si maleabil.
9.2.3. In toate cazurile, mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu
mana, sa formeze un cocolos usor umezit, sa nu curga printre degete. Pentru anumite folosiri,
precum mortare pentru reluari, mortare de protectii, mortare pentru matare, Inginerul poate sa
accepte si alte consistente.
9.2.4. Mortarul trebuie sa fie folosit de indata dupa ce a fost fabricat. Orice mortar care se
va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu se admite amestecarea lui cu
mortar proaspat.
CAPITOLUL X - BETOANE

Clasificarea dupa rezistenta si utilizarea betoanelor este indicata in tabelul nr. 18 in care
sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane, precum si consumurile
minime de ciment.
Tabel 18
Rezistenta Cantitatea
Clasa
Marca caracteristica minima de
betonulu
betonului 1.1.1.1.2.1.2.3 Destinatia betonului Rbk N/mm2 ciment la
i
mc.
Bc 3.5 B 50 Beton de umplutura 3.5 115
Bc 5 B 75 Beton de fundatii masive 5.0 150
Bc 7.5 B 100 Beton in fundatii sau elevatii 7.5 180
Bc 10 B 100 Beton simplu in elevatii si beton slab 10.0 240
armat
Bc 15 B 200 Beton armat
Beton armat in barete 15.0 300
Bc 20 B 250 Beton armat prefabricat
Beton armat in coloane 20.0 350
Bc 22.5 B 300 Beton armat in coloane si barete 30.0 390

10.2.1. Compozitia
10.2.1.1. Compozitia betoanelor este definita de proportiile in volume a diverselor categorii
de agregate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata confectionat, volumul
apei si, eventual de aditiv necesara calitatii amestecului pentru a obtine un metru cub de beton.
Todata proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutati daca caietul de sarcini speciale
o cere.
10.2.1.2. Cantitatile respective ale fiecarui constituent al betonului vor fi determinate inainte
de a incepe prepararea.
Daca acestea nu sunt stabilite de Antreprenor pe cheltuiala sa:

fie printr-un studiu de laborator bazat pe incercari de control al calitatilor mecanice ale betoanelor
de clasa Bc 15
fie prin comparatii cu compozitii deja folosite cu materiale identice, daca Inginerul accepta.
10.2.1.3. In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru

acceptare, intr-un termen de min. 15 zile, inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de
betonare, studiul compozitiei diferitelor clase de beton prevazute in documentatii cu toate
justificarile necesare.
10.2.1.4. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile “Normativului

pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat indicativ C 140-86” luand in considerare:
Lucrabilitatea betonului care trebuie asigurata conform tabel 19
Dozajul minim de ciment conform tabel 18
Limitele optime ale granulozitatii conform tabel 21 – 23
Rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate conform tabel 23
Tabel 19
Nr. Mijloc de Lucrabilitatea
Crt. Tipul de elemente de beton transport Notare Tasare
(cm)
Fundatii din beton simplu sau slab armat Basculante
1 L2 3+1
elemente masive Bena
Idem, sau fundatii de beton armat, stipli
2 Autoagitatoare L3 8+2
grinzi, diafragme, pereti
Elemente sau monolitizari cu aglomerari
3 de armatura sau dificultati de compactare, idem L4 12 + 2
elemente cu sectiuni reduse
Cantitatea orientativa de apa de amestecare
Tabel 20
Apa, l/m3 pentru lucrabilitate
Clasa betonului L2 L3 L4
Bc 3.5 … B 7.5 160 170 -
Bc 10 … Bc 25 170 185 220
LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU BETOANE DE CLASA Bc7.5
Tabel 21
Agrega % treceri in masa prin sita sau ciurul de:
Limite
t 0.2 1 3 7 16 25 31 40 71
Max 10 25 42 60 80 - 100 - -
0 – 31
Min 2 18 32 50 70 - 95 - -
Max 10 23 38 52 74 - 90 100 -
0 – 40
Min 2 16 28 42 64 - 82 95 -
0 - 70 Max 8 18 32 45 61 70 77 84 100
Min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU BETOANE DE CLASA Bc15
Tabel 22
Agrega % treceri in masa prin sita sau ciurul de:
Limite
t 0.2 1 3 4 16 25 31 40 71
Max 8 22 37 55 76 - 100 - -
0 – 31
Min 1 14 27 45 66 - 95 - -
Max 8 20 33 47 69 - 88 100 -
0 – 40
Min 1 12 23 37 59 - 80 95 -
Max 8 18 32 45 61 70 77 84 100
0 - 70
Min 1 6 13 22 38 50 57 68 95
LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU BETOANE DE CLASA Bc20
Tabel 23
% treceri in masa prin sita sau ciurul de:
Agregat Limite 0.2 2 3 7 16 31 40
Max 7 18 32 50 72 100 -
0 – 31
Min 1 10 22 50 62 95 -
Max 6 16 28 42 64 86 100
0 – 40
Min 1 8 18 32 54 78 95
REZISTENTA MINIMA PENTRU INCERCARI PRELIMINARE
Tabel 24
Rezistenta la compresiune N/mm2
Varsta
Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 22.5
7 zile 11.7 15.3 18.8 20.8
28 zile 18 23.5 29.0 32.0
NOTA: Valorile sunt pentru tipul de ciment normal (Pa 35) si pentru un grad de omogenitate II.
10.2.2. Tolerantele asupra compozitiei

10.2.3. In situatia ca in caietul de sarcini speciale nu se indica in mod special, tolerantele
admisibile la compozitia betonului sunt dupa cum urmeaza:
• - pentru fiecare sort de agregat + 3%
• - pentru ansamblul de agregate + 2%
• - pentru ciment + 2%
• - pentru apa totala + 5%
• - aditivi + 5%
10.2.4. Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de

Inginer in momentul betonarii.
10.2.5. Afisajul compozitiei

Antreprenorul este obligat sa afiseze la sediul santierului compozitia fiecarei clase de
beton.
CAPITOLUL XI- INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
11.1. INCERCARI LA CARE TREBUIE SUPUSE BETOANELE

Incercarile necesare determinarii compozitiilor granulometrice si a controlului calitatilor
mecanice ale betoanelor conduce la masurarea rezistentelor lor la compresiune si la intindere.
Aceste incercari sunt urmatoarele:
11.1.1. Incercari pentru studii

Destinate a cunoaste calitatile intrinseci ale betoanelor de studii fabricate in laborator.
11.1.2. Incercari de corespondenta

Destinate sa verifice, cu ajutorul unui beton mortar, realizat pe locul lucrarii in conditii si cu
miloacele de santier, inaintea inceperii lucrarilor in ce masura corespund caracteristicilor betonului
fabricat pe santier cu cele ale betonului de studii.
11.1.3. Incercari de control

Destinate sa verifice corectitudinea fabricarii betonului si sa controleze daca rezistenta
nominala prescrisa este atinsa.
11.2. INCERCARI PENTRU STUDIUL BETOANELOR

11.2.1. Aceste incercari sunt efectuate in laborator plecand de la compozitii stabilite
conform articolului 27.
Numarul minim de epruvete va fi urmatorul:
Incercari la compresiune
• 3 pentru incercari la 7 zile
• Incercari la intindere (numai pentru Bc ≥ 15)
11.2.2. Incercarile la compresiune vor fi efectuate prin compresiune axiala pe cuburi cu

latura de 140 mm, avand suprafata de 200 cmp.
Incercarile la intindere a betonului pe epruvete prismatice de 7 cm x 7 cm x 35 cm.
11.2.3. Valoarea rezistentelor nominale atat la intindere cat si la compresiune va fi luata la

fiecare varsta, egala cu rezistenta medie inmultita cu coeficientul 0.86.
In raport cu rezistenta medie aceasta rezistenta nominala este:
compresiune σcn = 0.86 m
intindere σt m = 0.86 m
11.3. INCERCARI DE CORESPONDENTA

11.3.1. Incercarile se vor face in conditii identice cu cele de studiu; numarul de incercari la
compresiune si la intindere va fi de 3 la 7 zile si 3 la 28 zile.
Totusi, lucrarile vor putea demara daca rezistenta la 7 zile este cel putin egala cu 0,80 din
rezistenta medie la 28 zile obtinuta in laborator pentru betonul de studiu corepunzator.
In caz contrar va trebui sa se astepte rezultatele la 28 zile.
11.3.2. Daca incercarile la 28 zile nu dau rezultatele prevazute, Antreprenorul va fi obligat

sa execute, pe cheltuiala sa, un nou beton mortar dupa ce va aduce pe santier ameliorarile
necesare.
11.4. INCERCARI DE CONTROL AL BETOANELOR

In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment,
sa ordone incercari de control.
11.4.1. In acest scop, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrare in executie, la iesirea
din betoniara sau din malaxor si de fiecare data cand Inginerul o va considera necesar, un
maximum de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari:
Incercarea la 7 zile la 28 zile
- compresiune 3 3
- intindere 3 3
TOTAL 6 6
11.4.2. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor

corespunzatoare acestei virste, Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile la betonare, convenindu-
se pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau si unele si altele) si
de a proceda la o noua incercare de corespondenta inainte de a relua lucrarile de betonare.
11.4.3. Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele

obtinute, la destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere aflate in
posesia sa, lucrarea poate fi acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata, el poate
subordona acceptarii sale a lucrarii sau partii de lucrare in cauza cu o refacere la un cost total
(beton, cofraj si armatura) care poate sa atinga 20%.
11.4.4. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va

putea sa ordone demolarea lucrarii sau a unei parti din lucrarea in cauza pe cheltuiala
Antreprenorului.
11.4.5. Controlul plasticitatii

Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abranus. El va trebui sa se situeze intre
0.8 – 1.0 din tasarea obtinuta cu betonul de corespondenta corespunzator.
In caz contrar, cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar.
CAPITOLUL XII- COFRAJE, ESAFODAJE SI CINTRE
12.1. CONSTRUIREA COFRAJELOR, ESAFODAJELOR SI CINTRELOR
12.1.1. Desenele de executie

Studiul dispozitiilor formale sau cofrajelor, esafodajelor si cintrelor este in sarcina
Antreprenorului in afara de cazul unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale.
Acest studiu este stabilit sub forma de desene de executie insotit cu toate notele de calcul
necesare. Inginerul poate sa ceara ca el sa fie supus in totalitate sau partial, aprobarii sale inainte
de a incepe lucrarile.
Ranforsarile necesare pentru utilizarea provizorie a lucrarilor ca suport sunt in sarcina
Antreprenorului.
12.1.2. Rezistenta
Cofrajele, esafodajele si cintrele trebuie sa fie capabile sa reziste sarcinilor, suprasarcinilor
si diverselor actiuni care pot surveni pana la decofrare, demontare sau decintrare.
12.1.3. Deformatii
Deformatiile cofrajelor, esafodajelor si cintrelor sub actiunile de orice natura, care
achizitioneaza sau sunt susceptibile de a actiona asupra lor, nu trebuie sa cauzeze sticaciuni
lucrarilor proaspat turnate sau in curs de priza sau intarire.
Aceleasi deformatii nu trebuie sa dauneze stabilitatii, utilitatii serviciului, aspectul lucrarii
definitive si nu trebuie sa conduca la depasirea tolerantelor asupra dimensiunilor.
Inginerul poate sa ceara stabilirea de repere pentru controlul deformatiilor si tasarilor.
12.1.4. Precizii si tolerante

Cofrajele, esafodajele si cintrele sunt calculate, trasate si executate cu precizia ceruta
pentru realizarea lucrarilor definite conform art. 38.
In plus: Toate cofrajele vor trebui sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de plus
minus 1 cm.
Latimile sau grosimile intre cofrajele diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte in nici
un punct diferente mai mari de 5 mm.
Cofrajele parametrelor care vor fi buciardate vor trebui sa fie dispuse in asa fel ca sa se
realizeze o ingrosare uniform a betonului de 1.5 cm.
12.1.5. Facilitatea de acces a betonului

Cofrajele sunt concepute de maniera ca sa permita o turnare corecta a betonului in toate
fazele de executie.
Ele comporta in acest scop, daca este necesar, panouri mobile imbinate pentru a putea fi
oricand scoase sau puse in loc si destul de repede pentru a permite respectarea ritmului prevazut
pentru betonare.
12.2. INGRIJIREA COFRAJELOR

12.2.1. Ingrijirea inainte de betonare.
12.2.2. Curatirea
Cofrajele parametrelor trebuie sa fie suficient de curate pentru a nu lasa urme pe
paramentele lucrarilor.
Inainte de udarea sau ungerea cu ulei, cofrajele sunt curatate cu grija pentru a le debarasa
de praf si de resturi de orice natura.
Ferestrele cu obturari mobile sunt rezervate daca este necesar, pentru a facilita curatirea si
inspectia partilor dificil accesibile ca fundurile si unghiurile cofrajelor. Terminarea curatirii este
asigurata cu aer comprimat.
12.2.3.Sunt stropite din abundenta inainte de punerea in opera a betonului:cofrajele

ordinare din scinduri cofrajele ordinare compuse din panouri din placi fibrolemnoase aglomerate
sau placate cofraje din scinduri ingrijit prelucrate.
Stropirile se fac in mai multe faze esalonate in asa fel incat sa se obtina o umezire a lemnelor pe
cat posibil completa. Suprafetele umezite nu trebuie totusi sa fie ude in exces. Apa in exces este
evacuata cu aer comprimat.
12.2.4. Ungerea cu ulei:Sunt unse cu ulei inainte de betonare:toate cofrajele metalice

cofrajele ingrijite, constituite din panouri plasate sau din placi fibro-lemnoase aglomerate si toate
cofrajele pentru parametre fine.
Uleiul in exces in fundul tiparului este supt cu buretele inainte de betonare.
Uleiurile folosite sunt uleiuri speciale de tipare. Ele sunt curatate ca sa nu lase urme pe
Paramentele betonului si nu trebuie sa prezinte reactii acide, Inginerul lucrarii poate sa ceara
incercari prealabile de mulaj pentru a controla calitatea lor.
Ungerea cofrajelor de paramente fine din lemn, scanduri placate, fibre lemnoase, este
efectuata prin aplicarea esalonata in timp a doua straturi cel putin ca sa se impregneze lemnele
foarte bine.
12.2.5. Intretinerea
Daca sunt prevazute mai multe folosiri pentru acelasi cofraj, acesta este perfect curatat si
eventual adus in buna stare inaintea oricarei folosiri.
12.2.6. Securitatea personalului si a altora

Cofrajele si elementele de sarpante, care dupa folosire vor avea cuie, sau puncte in relief,
sunt imediat degajate de punctele lor daca sunt destinate sa fie refolosite, fie pe santier, fie in alta
parte sau sa fie depozitate pe un teren deschis. In caz contrar, ele sunt imediat arse sau stocate in
afara santierului pe un amplasament neaccesibil publicului si arse, inainte de terminarea lucrarilor.
CAPITOLUL XIII- OTELUL PENTRU ARMATURI
13.1. FURNIZAREA OTELURILOR

13.1.1. Tipurile de otel care se aprovizioneaza si diametrele acestora au fost indicate in
proiect.
13.1.2. Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotite de

certificatul de calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta
este obligata sa transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
13.1.3. Este interzis de a se utiliza la aceeasi lucrare oteluri beton naturale netede de
acelasi diametru dar cu simboluri diferite.
13.1.4. Caietul de sarcini speciale poate sa prevada lungimile minimale la care trebuie sa
fie aprovizionate diferitele oteluri.
13.1.5. Barele de otel pentru beton armat trebuie, in general, sa fie aprovizionate drepte
fara pliuri si nici incolacite, fie pe santier, fie la atelierul de fabricatie.
13.1.6. Este interzis de a se indrepta barele accidental folosite. Aceste bare sunt refuzate.
Totusi partile lor ramase drepte dupa eliminarea partilor refolosite pot sa fie acceptate daca sunt
utilizabile, in ce priveste lungimea lor.
13.2. FASONAREA ARMATURII

13.2.1. Prescriptii generale
13.2.1.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face
in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
13.2.1.2. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate; in acest scop se va indeparta:
eventualele impuritati de pe suprafata barelor
rugina, prin frecare cu perii de sirma, dar numai in zonele in care barele urmeaza a fi inadite prin
sudura.
13.2.1.3. Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa

depaseasca abaterile limita la diametru de:
0.3 mm la ∅ ≤ 8 mm
0.5 mm la 1.0 8< ∅ ≤ 20 mm

0.8 mm la 22 20<∅ ≤ 40 mm
13.2.1.4. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se
proceda la taiere si fasonare, fara insa a se deteriora profilul. La intinderea cu troliul, lungimea
maxima nu va depasi 1 mm/m.
In cazurile in care corodarea este favorabila datorita conditiilor locale se recomanda
montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare.
13.2.1.5. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In
cazul armaturilor netede avand diametrul “d”, ciocul se indoaie la 180o, cu raza interioara de minim
1.25 d si portiunea dreapta de capat de minim 3 d.
13.2.1.6. In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90o, cu raza interioara de
minim 2 d, si portiunea dreapta de capat de minim 7 d.
13.2.1.7. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stilpi in grinzi sau a celor trecute
peste coltul unui cadru, se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d.
13.2.1.8. Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel
putin 20 d in zonele intinse si cel putin 10 d in zonele comprimate.
13.2.1.9. In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indoire va
fi de minim 2 d (d= diametrul etrierului).
1.36.1.10. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara

socuri. La masinile de indoire cu doua viteze, nu se admite curatarea barelor din oteluri cu profil
periodic la viteza medie a masinii.
13.2.1.11. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –10oC. Barele cu profil

periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
13.2.1.12. Fasonarea in cofraje nu este admisa decat pentru inchiderea unor cadre si etrieri
constituite din bare de otel cu un diametru de cel mult 12 mm. Armaturile se introduc in cofraje
gata fasonate.
13.2.1.13. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare, sunt protejate impotriva
unor plicuri accidentale. Indoirea si dezdoirea barelor lasate in asteptare este interzisa.
13.3. MONTAREA ARMATURILOR

13.3.1. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa
asigure mentinerea acestuia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.).
Trebuie prevazut:
cel putin doi distantieri la fiecare mp de placa sau perete
cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp.
13.3.2. Distantierii pot fi din mortar de ciment, in forma de prisme prevazute cu cate o
sirma pentru a fi legate de armatura, sau confectionate din mase plastice. Este interzisa folosirea
ca distantieri a cupoanelor de otel-beton cu exceptia cazului cand acesti distantieri se pun intre
armaturi.
13.3.3. Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si

montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preambalate, de preferinta sudate prin
puncte.
13.3.4. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sirma
neagra sau prin sudura electrica prin puncte.
Cand legarea se face cu sirma, se vor utiliza doua fire de sirma de 1 … 1,5 mm diametru.
13.3.5. Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua
randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul.
Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah).
13.3.6. La grinzi si stalpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile
etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale
etrierilor, pot fi legate numai in sah (cel putin din doi in doi).
13.3.7. Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se
incruciseaza.
Fretele vor fi legate de regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.
13.3.8. Pentru armarea copoanelor si a baretelor se confectioneaza carcasele de armatura

si se transporta la locul de punere in opera, unde vor fi receptionate de Inginer.
13.3.9. Lansarea carcaselor se face lent cu macaraua avand grija sa nu se deformeze

carcasele in timpul lansarii si sa fie centrata pozitia in coloana sau in pozitia indicata in proiect
pentru bareta.
13.3.10. Se interzice utilizarea de carcase deformate.
13.3.11. Inainte de lansarea carcasei de armatura se va curata fundul coloanei sau a

baretei si se vor evacua eventualele ape colectate in sapatura.
Abaterile limita la armaturi.

13.3.12. Abaterile limita la armaturi sunt cele precizate in tabelul nr. 25.
Tabel 25
Abateri, in mm
Distanta Lungimi partiale sau totale Lungime
Grosime
intre fata de proiect petrecere la Pozitia
Elementul a strat
axele 1…10 innadire prin innadirii
acoperire 1 m 10m
barelor m sudare
Fundatii ± 10 ± 10
Pereti ±5 ±3
Stalpi, grinzi,
±3 ±3 ±5 ± 20 ± 30 ± 3d 50
coloane
Placi ±5 ±2
Intre etrieri si la
± 10 -
pasul fretelor
Curatirea armaturilor
13.3.13. In momentul turnarii betonului, armaturile montate trebuie sa fie perfect curate,
fara pete de rugina, de grasime, de ulei, de mortar, de beton sau pamant.
Verificarea montarii armaturii

13.3.14. Verificarea armaturii daca aceasta corespunde planurilor de executie, daca
montarea este corecta si raspunde tuturor prescriptiilor impuse trebuie sa fie efectuat de Inginer
inainte de a incepe turnarea betonului. In acest scop Antreprenorul trebuie sa-l previna cu cel putin
24 ore inainte. Inginerul poate sa ordone ca betonarea sa nu aiba loc decat dupa aceasta
verificare.
Verificarea armaturilor se va face inainte de inchiderea cofrajelor.
Aceasta verificare se consemneaza in caietul de santier.
CAPITOLUL XIV - PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Dozarea materialelor
14.1.1. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:
± 3% pentru agregate
± 2% pentru ciment si apa
± 5% pentru aditivi
14.1.2. Mijloacele de dozare vor fi verificate cel putin odata pe saptamana si daca se
constata defectiuni la dozatoarele de ciment si agregate se va sista prepararea betonului pana la
remedierea lor, iar daca defectiunea se constata la apa dozarea acestuia se va face pana la
repararea ei cu recipienti gradati.
14.1.3. In cazul betonierelor care nu sunt dotate cu mijloace de cantarire si care nu sunt
supuse atestarii se admite dozarea materialelor sa se faca volumetric.
Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi:
± 5% pentru agregate
± 3% pentru ciment si apa
± 5% pentru aditivi
Amestecarea betonului si incarcarea in mijlocul de transport
14.1.4. Pentru amestecarea betonului se vor folosi betoniere cu amestecare fortata sau
betoniere cu cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor
folosi numai betoniere cu cadere libera.
14.1.5. Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:

agregate cu granulele cele mai mari ciment nisip agregate cu granulele cele mai mici apa.
14.1.6. Durata de amestecare va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei, dar va fi

de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru:
utilizare de aditivi perioada de timp friguros
utilizare de agregate cu granulele mai mari de 31 mm
14.1.7. Duratele minime ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de ture de malaxare:
- malaxor cu axa verticala 10 ture
- malaxor cu axa orizontala 20 ture
- betoniera cu axa orizontala 20 ture
- betoniera cu axa inclinata 30 ture
Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca mai mult de 3 ori duratele minimale.
14.1.8. La betoanele de clasa Bc > 10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi

determinata tinand cont de umiditatea nisipului si agregatelor care va trebui sa fie masurata cel
putin odata pe zi.
14.1.9. Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in

buncarul tampon, va fi de max. 209 minute.
Transportul betonului
14.1.10. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui
de ciment.
Pentru betoane cu tasare mai mare de 5 cm se vor folosi autoagitatoare, iar pentru cele cu
tasarea de max 5 cm, autobasculante cu bena amenajata corespunzator.
14.1.11. In cazul transportului cu autobasculante la distante mai mari de 3 km betonul

trebuie sa fie protejat pe timp de arsita sau ploaie.
14.1.12. Durata de transport a betonului nu va depasi durata indicata in tabelul 26.
Tabel 26
Temperatura Durata maxima de transport (minute)
amestecului de Cimenturi de marca 35 Cimenturi de marca 40
beton , oC autoagitator autobasculanta autoagitator autobasculanta
t > 30 45 30 30 15
10 < t < 30 60 45 45 30
t < 10 90 75 60 45
14.2. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE

14.2.1. Execeutarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca au fost
receptionate de Inginer lucrarile de sapatura cofraje, armaturi (dupa caz).
14.2.2. Daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si

se constata prezenta frecventa a ruginii neaderente, armatura se demonteaza si dupa curatire si
remontare se va proceda la o noua receptie.
14.2.3. Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact betonul
proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment si de betonul necompact sau segregat
pentru asigurarea unei bune legaturi intre cele doua betoane.
14.2.4. Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in max 15 minute de la aducerea lui.
14.2.5. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 2 m in cazul
elementelor cu latime de max 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m celelalte cazuri, inclusiv
elementele de suprafata (placi, fundatii).
14.2.6. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face ferestre

laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane forma tronconica), avand
capatul inferior situat la max 1,5 m de zona de betonare.
14.2.7. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se

realizarea in straturi orizontale de max 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea
prizei betonului din stratul turnat anterior.
14.2.8. Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor special in zonele

unde armaturile sunt dese, prin indesarea laterala a betonului curent sau cu vergele de otel,
conomitent cu vibrarea lui.
14.2.9. Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in documentatie

sau in fise tehnologice.
14.2.10. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca

timpul de incepere a prizei betonului care este de 2 ore in cimenturile cu adaos si 1,5 ore in cazul
cimenturilor fara adaos.
14.2.11. In cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor prin cioplire, curatarea si spalarea abundenta. Nu este
permisa intreruperea betonarii la placi si grinzi.
14.2.12. Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe unul de egalizare
de 5 cm grosime.
14.2.13. Betonarea elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) se va face respectandu-

se urmatoarele precizari:
in cazul elementelor cu inaltimea max 3 m daca vibrarea nu este stingherita de grosimea redusa a
peretelui sau de desimea armaturilor se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si
betonarea pe la partea superioara a elementului;
in cazul cand se intrevad dificultati la compactarea betonului, precum si in cazul elementelor cu
inaltimea mai mare de 3 m, se va executa cofrajul pe max 1 m inaltime si se completeaza pe
masura betonarii elementului.
14.2.14. Betonarea elementelor masive, respectiv a elementelor la care cea mai mica
dimensiune este cel putin egala cu 1,5 m se va face in straturi continui fie in trepte.
14.2.15. Durata de timp max admisa pentru acoperirea cu strat sau treapta de beton va fi:
Ta = T – Tt – Ts
unde:
T = durata de timp pana la inceperea prizei
Tt= durata de transport
Ts= durata de stationare pana la punerea in opera.
Durata de timp T, pana la inceperea prizei betonului se va determina in laborator. In lipsa

unor asemenea determinari, se vor lua in considerare datele din tabelul 27.
Tabel 27
T (ore) pentru temperatura medie de
BETON
< 10oC 0 … 20oC > 20oC
Fara aditiv intarzietor 3 2½ 2
Cu aditiv intarzietor 6 5 4
14.2.16. Grosimea stratului sau treptei nu trebuie sa depaseasca 50 cm.
Betonarea coloanelor si a baretelor

14.2.17. Betonarea coloanei sau a baretei se face imediat dupa montarea carcasei de
armatura. Decalajul in timp maxim admisibil intre montarea carcasei si betonare este de max 6 ore
cand nu sunt infiltratii si max 1 ora cand sunt infiltratii.
14.2.18. Turnarea betonului in coloane sau in barete se va executa cu palnie de betonare

sau prin pompare.
Concomitent cu betonarea in cazul coloanelor se va face extragerea tubajului recuperabil.
14.2.19. Betonarea se face continua fara intrerupere mai mare de ½ ora intre sarje
(aceasta numai in cazuri de forta majora).
Daca intreruperea depaseste 2 ore, coloana se considera rebutanta.
14.2.20. La terminarea betonarii, capul coloanei sau a baretei va trebui sa fie mai sus fata
de cota din proiect cu 0,50 m, grosime de beton ce va fi apoi demolata pentru a se asigura
legatura dintre armatura din coloana si radier.
Compactarea betonului
14.2.21. Compactarea mecanica a betonului se va face prin vibrare. Vibratoarele trebuie sa
prezinte astfel de dimensiuni ca ele sa poata penetra cu usurinta si tinand seama de raza lor de
actiune sa poata actiona asupra totalitatii betonului. Tipul si numarul vibratoarelor si metoda de
vibrare trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.
14.2.22. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca ¾ din

lungimea capului vibrator.
14.2.23. Durata de vibrare optima se situeaza intre min 5 sec si 30 sec in functie de
lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat.
14.2.24. Distanta dintre doua proiecte succesive de introducere a vibratorului de interior

este maximum 1,0 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor.
1.39.25. Vibrarea externa este indicata la elementele cu grosimi reduse si cu armaturi

dese, care nu pot fi compactate prin vibrare interna.
14.2.26. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea placilor de maximum 20 cm

grosime. Durata de vibrare va fi de 30-60 sec in acest caz.
Betonarea pe timp friguros

14.2.27. Caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia Inginerul fixeaza tinand seama de
situatia lucrarilor, de grosimea lor sau de natura cimentului folosit, temperaturile sub care executia
betoanelor este intrerupta sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii de mijloace si
procedee eficace pentru a preveni urmarile nefaste ale frigului.
14.2.28. Aceste mijloace si procedee sunt prevazute in caietul de sarcini speciale sau sunt
hotarate in cursul lucrarilor, ele trebuie sa asigure mentinerea, in toate punctele betonului, o
temperatura de cel putin 10 oC timp de cel putin 72 ore dupa executia betonului preparat cu
cimenturi Portland artificiale.
14.2.29. Cand este posibil sa se reia betonarea intrerupta din cauza frigului, trebuie
demolat betonul compromis si apoi sa se opereze ca in cazul unei reluari accidentale.
Betonarea pe timp cald

14.2.30. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru a avea in timpul malaxarii
si in cursul primelor ore o temperatura a betonului inferioara lui 35oC.
Unele precautiuni elementare vor fi luate in acest scop:
conservarea agregatelor si a cimentului la umbra, se recomanda in special sa se ia toate masurile
ca temperatura cimentului sa nu depaseasca 40oC. De la aceasta valoare se risca sa se provoace
fenomenele unei prize necorespunzatoare.
• utilizarea apei racite
• oprirea malaxarii indata ce amestecul va fi suficient de omogen
• transportul rapid al betonului
• executia in straturi subtiri si pe sectiuni determiante in asa fel ca sa se evite manifestarea
unui inceput de priza intre doua straturi succesive
• protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
14.2.31. Daca precautiunile de mai sus nu permit sa mentina betonul la o temperatura sub
35oC, Inginerul va putea intrerupe betonarea.
14.3. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

14.3.1. Pentru a asigura conditii fevorabile de intarire si a se reduce deformatiile de
contractii, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand
suprafetele libere prin:
• acoperirea cu materiale de protectie
• stropirea periodica cu apa
• aplicarea de pelicule de protectie.
14.3.2. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip,

etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca
materialul sa nu adere la suprafetele acoperite.
Materialele de protectie se vor mentine permanent in stare umeda.
14.3.3. Stropirea cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnare, imediat dupa ce betonul
este suficient de intarit si se va repeta la intervale de 2…6 ore ca suprafata sa se mentina mereu
umeda.
In cazul cand temperatura este mai mica de + 5oC betonul nu se va stropi cu apa, in
schimb se va acoperi.
14.3.4. Pe timp ploios, suprafetele de beton vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilena.
14.3.5. Inginerul fixeaza durata de tratare pentru fiecare parte de lucrare in functie de
calitatea betonului si conditiile climatice ale momentului. Durata poate sa atinga 15 zile pentru
betoane de calitate deosebita si o saptamana pentru celelalte.
14.4. DECOFRAREA
14.4.1. Dupa decofrare, betonul va trebui sa prezinte muchii vii, profile net conforme cu
desenele de executie, paramentele prevazute trebuie sa fie perfect regulate si sa nu se lase sa
apara nici o granula sau armatura care sa nu fie anrobata in mortar.
14.4.2. Paramentele vazute raman brute dupa decofrare, nu vor fi tencuite cu mortar de
ciment, in afara de cazul unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale sau a planurilor de
executie.
14.4.3. Termenele pentru inlaturarea sprijinirilor si a cofrajelor chiar si partiale vor fi

stabilite de Antreprenor, si pe raspunderea sa.
Daca la decofrare se produc fisuri sau deformatii de natura de a compromite aspectul si
rezistenta lucrarii, Antreprenorul va fi obligat sa procedeze de urgenta, pe riscul si cheltuiala sa la
reparatiile considerate ca necesare de Inginer, daca ele se dovedesc posibile si daca nu la
demolarea si refacerea lucrarii.
14.5. TOLERANTE PRIVIND DIMENSIUNILE SI POZITIA LUCRARII

14.5.1. Abaterile maxime admisibile la executia lucrarilor de beton si beton armat monolit
sunt aratate in tabelul 28.
Tabel 28
Tolerante in cm la:
Dimensiunile elementelor Inclinarea paramentului Pozitia elementelor
(m) H in a b c Ax in plan Cote de
m (cm) (cm) (cm) (cm) nivel (cm)
L = 0.10 … ± 0.5 1 ± 1.5 1.8 2.3
L = 0.20 … ± 0.7 2 ±2 2.3 2.9 < 6 m …± 1
L = 0.50 … ± 1.0 3 ± 2.2 2.7 3.3 ± 1.0
L = 1.00 … ± 2.0 5 ± 2.6 3.2 4.0 > 6 m .. ±
1.6
L = 2.00 … ± 2.0 10 ± 3.3 4.0 5.0
L = 2.00 … ± 3.0
NOTA: a = element portant cu parament vertical

b = element portant cu frunct sau in surplomba
c = paramentul elementelor neportante
Tolerantele pentru cofraje nu pot depasi valorile din tabelul 28.
14.5.2. Toleranta de liniaritate a unei muchii sau de liniaritate a oricarei generatoare a unei
suprafete plane este caracterizata prin sageata maxima admisibila pe tot segmentul de lungime “l”
a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare din
urmatoarele doua valori:
1/300
1 cm.
14.5.3. Caietul de sarcini speciale precizeaza, daca este cazul, tolerantele admisibile
admise pentru muchiile sau suprafetele curbe si de asemenea pentru amplasarea lucrarii.
14.5.4. Daca mai multe tolerante sunt aplicabile, se retine toleranta cea mai severa.
CAPITOLUL XV- ZIDARIA DIN PIATRA BRUTA
15.1. PRESCRIPTII GENERALE PRIVIND ZIDARIA DE PIATRA BRUTA

15.1.1. Pietrele sunt udate cu apa in gramada, in asa fel ca sa fie usor umezite in timpul
folosirii.
15.1.2. Pe timp uscat zidariile trebuie sa fie usor stropite insa frecvent pentru a preveni
uscarea lor rapida. Ele vor fi ferite prin mijloace adecvate impotriva ploii, inghetului si uscaciunii.
Aceste masuri de protectie trebuie sa fie ingrijite in special in caz de intrerupere pe o anumita
durata.
15.1.3. Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de jonctiune a

acestora sunt curatate, udate si la nevoie spalate si desfacute.
15.1.4. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie depozitat in jgheaburi sau pe platforme de
lemn, metal sau din material plastic si nu chiar pe zidarii, aceste jgheaburi sau platforme vor fi
adapostite pe timp de ploaie sau foarte cald, este interzis sa se inmoaie adaugandu-i apa.
15.1.5. In caz de inghet, Antreprenorul se conformeaza dispozitiilor prescrise de Inginer.
15.1.6. Daca zidariile in executie trebuie sa fie momentan abandonate ca urmare a

intemperiilor, Antreprenorul ia masuri de protectie astfel ca acoperirea partii superioare sa se faca
cu rogojini sau cu un strat de pamant sau nisip de 0.10 m grosime cel putin.
La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demontata si reconstruita. Nici o zidarie nu
va putea fi realizata pe ninsoare. Ea ar putea fi facuta numai sub dispozitive de protectie.
15.2. ZIDARIA USCATA DIN PIATRA BRUTA

15.2.1. La executarea zidariei uscate pietrele se aseaza pe lat in randuri cat mai orizontale,
astfel ca sa reazeme intre ele pe o suprafata cat mai mare, iar volumul golurilor sa fie cat mai mic.
Pietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mici de forma corespunzatoere care se introduc in
goluri.
Asezarea pietrelor se face astfel ca sa fie asigurata tasarea rosturilor verticale pe minimum
10 cm.
15.2.2. Primul strat de piatra din fundatii se aseaza pe un strat de nisip sau balast de cel
putin 10 cm.
15.2.3. Pietrele care se intrebuinteaza la executarea unui strat trebuie sa fie cat mai
uniforme ca rezistenta si densitate.
15.2.4. In parament pietrele cu coada lunga vor alterna cu pietrele cu coada scurta pentru a
se realiza o buna legatura a paramentului cu restul zidului.
15.2.5. In stratul de baza, la colturi, incrucisari, ramificari, precum si la straturile

intermediare care se executa pentru a uniformiza presiunile, se va folosi piatra bruta mare cu fete
paralele. Pentru fetele exterioare se folosesc pietre mai mici.
15.3. ZIDARIA DIN PIATRA BRUTA

15.3.1.La executarea zidariei cu mortar, pietrele se curata de pamant si alte impuritati, se
uda cu apa si se aseaza in straturi succesive pe mortar, indesandu-se prin batere usoara cu
ciocanul sau maiul.
15.3.2. Contactul dintre pietre trebuie sa se faca numai prin intermediul mortarului care va
umple complet toate rosturile a caror grosime va fi de 2 … 5 cm.
15.3.3.Pietrele din acelasi rand orizontal vor fi de acceasi calitate, iar la fiecare 1-2 m pe
inaltime se va introduce un rand de pietre mai mari si mai regulate.
15.3.4. Rosturile verticale vor fi tesute si decalate pe cel putin 10 cm.
15.3.5. Pietrele se aseaza in randuri normale si pe directia incarcarii.
15.3.6. Zidaria se alcatuieste astfel ca pietrele cu coada lunga sa alterneze cu cele cu

coada scurta si sa se lege bine cu restul zidariei.
15.3.7. Tasarea pietrelor se va face si in masa zidariei, neadmitandu-se folosirea in

interiorul zidariei a celor de alta marime.
15.3.8. Pietrele de la colturi vor fi mai mari si vor fi usor cioplite ca sa prezinte doua fete
plane, normale intre ele, cu rosturi orizontale pe fetele vazute.
15.3.9.Legarea unui zid nou de altul vechi se va face taind in cel vechi locasuri de cel putin
15 cm adancime, de grosimea randurilor respective, din doua in doua randuri.
15.3.10.Fata superioara a zidurilor de sprijin va avea o panta de cel putin 1/5.
15.3.11. Cand zidul de sprijin are un frunct exterior mai mare de 15oC, straturile de zidarie
vor fi orientate normal pe fata vazuta.
15.3.12. La executarea fundatiilor, dupa nivelarea fundului sapaturii si indepartarea

pamantului umed si afanat, se aseaza un strat de nisip sau balast batut bine cu maiul.
15.3.13. Daca exista ape subterane, fundul sapaturii se acopera cu un strat de cel putin 10
cm grosime de piatra sparta, iar apa se epuizeaza in timpul executiei. Stratul inferior de piatra
bruta se aseaza fara mortar si se executa din pietre mari, cat mai regulate, rezemate pe
suprafetele mai mari.
15.3.14. Zidaria din piatra bruta poligonala se foloseste numai in elevatie, la fetele vazute
ale peretilor, zidurilor de sprijin, pereurilor, etc.
Fata vazuta a pietrelor trebuie sa fie poligonala neregulata cu latura de cel putin 15 cm fara
ca muchia cea mai lunga sa depaseasca o data si jumatate muchia cea mai scurta.
Nu se admite folosirea pietrelor cu fata triunghiulara si a celor cu unghiuri frante.
15.3.15. Pietrele se zidesc asa fel ca sa formeze rosturi poligonale, cu respectarea

urmatoarelor reguli: in nici un punct sa nu se intalneasca mai mult de 3 rosturi, iar rosturile sa nu
fie continui pe verticala sau orizontala.
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - COMPLETAREA ACOSTAMENTELOR
GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se refera la repararea si consolidarea acostamentelor cu balast.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite de materialul folosit pentru aceste
operatii.

1.2.1 Acostamentele avand latimi variabile ≥ 50 cm marginesc drumul de o parte si de alta
pana la limita rambleului sau debleului.
1.2.2 Acostamentele se realizeaza la nivelul drumului, urmand profilul acestuia si trebuie sa

aibe suprafata plana.
1.2.3 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice pentru

respectarea prezentului caiet de sarcini.
1.2.4 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din prezentul caiet de sarcini.
1.2.5 Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea ,, inginerului,, verificari

suplimentare fata de prevederile caietului de sarcini.

Pag.1 / 4
CAP . I – MATERIALE
1.1. BALAST
1.1.1 Pentru executia acostamentelor se va balast 0 – 71 in strat de 20 cm .
1.1.2 Balastul trebuie sa provina din roci nealterabile, la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale ) sau elemente
alterate.
1.1.3 Balastul trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul nr. 1
Tabelul 1
Conditii Metode de verificare
Caracteristici de admisibilitate conform STAS
Sort 0 - 71
Continut de fractiuni %
max. sub 0,02 mm 3 1913/5
sub 0,2 mm -
0 – 7,1 mm 15 – 70 4606
31,5 - 71 -
Granulozitate continua 4606
Coeficient de neuniformitate
(Un), min. 15 730
Echivalent de nisip
(EN) min. 30 730
Uzura cu masina
Tip Los Angeles
30 730
(LA) % max.
1.2. APA
Apa necesara compactarii acostamentului poate sa provina din reteaua publica sau din alte
surse si sa corespunda STAS 790.

Pag. 2 / 4
CAPITOLUL II - CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SI A

CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
2.1. CONDITII TEHNICE

Controlul calitatii balastului se face de catre antreprenor, prin laboratorul sau, urmarind :
Caracteristica ce se verifica Frecventa Metoda de verificare
coform STAS
1. Examinarea datelor inscrise
in certificatul de calitate sau
la aprovizionare 4606
certificatul de garantie
la fiecare lot
2. Granulozitatea aprovizionat sau 4606
sursa
3. Umiditate la punerea in opera 4606

2.2.1 Caracteristicile optime de compactare se stabilesc de catre laboratorul
antreprenorului sau de catre un laborator autorizat.
2.2.2 Gradul de compactare, exprimat prin incercarea Proctor trebuie sa fie 98% in 95%
din cazuri si 95% in 5% din cazuri.
2.3. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII

2.3.1 Verificarea caracteristicilor de compactare se face conform planului de verificare a
calitatii lucrarilor si anume :
Caracteristica ce se Frecventa Metoda de verificare
verifica conform STAS
1. Umiditatea de compactare min. 3 probe la
1913 / 1
2000 mp / strat
2. Grosimea stratului compactat min. 3 probe la
2000 mp / strat
3. Gradul de compactare min. 3 puncte ptr.
1913 / 15
supraf. < 2000 mp

Pag. 3 / 4
si min. 5 puncte ptr.

supraf. > 2000 mp/strat

Pag. 4 / 4
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - COLMATAREA FISURILOR DIN

IMBRCAMINTILE BITUMINOASE
GENERALITATI
1. 1. DOMENIU DE APLICARE
CAP. I . TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

Pag. 1 / 3
GENERALITATI
1.1. DOMENIU DE APLICARE
1.1.1. In vederea asigurarii pentru imbracamintile noi, a unui strat suport cu suprafete plane,
omogene si fara fisuri sau denivelari (2-3 mm) care ar putea impiedica asternerea noului
strat, este, necesar ca defectiunile imbracamintilor vechi sa fie reparate.
1.1.2. Pentru aducerea profilului transversal existent la panta imbracamintii noi, reprofilarea
imbracamintei vechi bituminoase se face cu mixturi asfaltice. Grosimea minima, in stare
compactata a straturilor de reprofilare, trebuie sa fie de cel putin 2 ori mai mare decat
dimensiunea granulei maxime utilizate.
CAPITOLUL I– TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
Inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va amenaja si semnaliza conform Ordinului

MI/MT nr. 1112/411/200 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind conditiile de inchidere a
circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului
public si/sau pentru protejarea drumului.
1.1.1. Dupa deschiderea fisurilor acestea se vor repara astfel:

- fisurile cu deschidere pana la 3 mm, se colmateaza cu emulsie cationica
- crapaturile cu deschideri pana la 5 mm, se colmateaza cu mastic bituminos
- crapaturile cu deschideri mai mari de 5 mm, se colmateaza cu mixtura asflatica
In functie de deschiderea lor fisurile si crapaturile se vor colmata:
1.1.2. Colmatarea cu emulsie bituminoasa
In cazul fisurilor pana la 3 mm se unge suprafata cu 0.8-1 kg de emulsie bituminoasa cu rupere

rapida in cazul raspandirii manuale sau cu 0.5-0.6 kg/m2 in cazul pulverizarii acesteia cu ajutorul
aerului comprimat.
Se raspandeste un strat uniform de nisip curat, de granulatie 0-3 mm in cantitate de cca. 4 kg/m2
Cilindrarea usoara favorizeaza fixarea nisipului si stabilizarea badijonarii.
Circulatia se deschide la cca. 1…2 ore dupa asternerea nisipului.

Pag. 2 / 3
In cazul raspandirii manuale a emulsiei bituminoase cu rupere rapida, se va evita frecarea

energica a acesteia pentru a nu se produce ruperea prematura.
1.1.3. Colmatarea cu mastic bituminos.
Pentru colmatarea fisurilor si crapaturilor cu deschidere pana la 5 mm, se va proceda astfel:

- se vor largi si adanci fisurile si crapaturile folosindu-se dispozitive mecanice sau
scoabe, spitul, tarnacopul, etc.
- curatarea fisurilor se va face cu peria de sarma si suflarea cu aer comprimat
- se vor indeparta de pe partea carosabila impuritatile rezultate
- se amorseaza fisurile sau crapaturile
- se prepara masticul bituminos din 28…32% bitum, tip D 80/100 si D 100/120 si
72…68% filer de calcar
- se toarna in exces masticul bituminos in fisuri sau crapaturi
- suprafata se netezeste si se pudreaza cu nisip
1.1.4.Colmatarea cu mixtura asfaltica
Crapaturile avand deschiderile mai mari de 5 mm se colmateaza cu mixtura asfaltica. Tipul de

mixtura asfaltica se alege in functie de latimea crapaturii. Tehnologia de lucru va cuprinde:
- decaparea in lungul crapaturii a straturilor degradate cu dalta si ciocanul sau tarnacopul

si mai ales prin frezare sau folosirea pikamerului;
- curatarea temeinica cu matura si cu peria a portiunilor decapate si indepartarea
materialului rezultat;
- amorsarea suprafetelor decapate in lucngul crapaturii cu bitum taiat sau emulsie;
- umplerea si burarea crapaturii pregatite in stratul de legatura cu mixtura asfaltica;
- umplerea spatiului pregatit in stratul de uzura cu mixtura, urmata de o buna
compactare. Pentru ca drumurile sa poata intra in iarna in bune conditii, lucrarile de
colmatare trebuie terminate pana la finele lunii octombrie.

Pag. 3 / 3
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

proiect: km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2. CAIET DE SARCINI -REMEDIEREA DEGRADARILOR

IMBARACAMINTEI RUTIERE PRIN FREZARI LOCALE SI
PLOMBARE
GENERALITATI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare

1.2. Pregatirea suprafetei de remediat
1.3. Tehnologia de executia
1.4. Tipuri de mixturi folosite la repararea imbracamintilor bituminoase
1.5. Controlul calitatii lucrarilor executate
1.1.1.Repararea defectiunilor izolate cauzate de aparitia de denivelari la suprafata de rulare mici

(2…3 cm) sau de fisuri, crapaturi, se face prin decaparea si refacerea imbracamintei bitum
conform Normativ AND ind. 547/98.
1.1.2. Tehnologia repararii degradarilor prin decapare si refacerea imbracamintei cuprinde:
- Pregatirea suprafetei de remediat

- Decaparea imbracamintei degradate
- Plombarea suprafetei decapate inclusiv compactarea
1.1.3.Utilaje si scule

Pag. 1 / 3
- Freza cu sistem electronic de control a adancimii de frezare

- Pickamer cu echipament spit si dalta
- Mai actionat cu aer comprimat
- Mai manual
- Tarnacop, dalta, ciocan
- Dispozitiv mecanic de pulverizat amorsajul
- Cilindri compactori
1.2. PREGATIREA SUPRAFETEI DE REMEDIAT
1.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va amenaja si semnaliza conform

Ordinului comun MI/MT nr. 1112/411/2000 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind
conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii in
zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
1.2.2. In vederea plombarii gropilor si a portiunilor degradate cu mixtura asfaltica suprafetele

respective trebuie pregatite in mod corespunzator, in care scop se vor executa urmatoarele lucrari:
1.2.3. Marcarea suprafetei necesare a fi decapata prin trasarea unor linii pline la marginea
acesteia folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate; se va da o atentie deosebita obtinerii unor
patrulatere estetice care sa cuprinda intreaga suprafata degradata sau susceptibila la degradare.
1.2.4. Taierea verticala a marginilor suprafetei marcate, executate pe linia de marcaj, cu dalta si
ciocanul, cu tarnacopul, cu pickamerul actionat de un moto-compresor, sau cu alte despozitive
mecanice (freze speciale).
1.2.5. Scoaterea si indepartarea materialului ce se disloca din perimetrul marcat; mixtura asfaltica
rezultata din decaparea straturilor bituminoase se aduna urmand a fi indepartata.
1.2.6. Curatarea perfecta, temeinica a suprafetei decapate cu maturi si perii piassava sau prin
suflare cu aer comprimat: daca astfel nu s-a obtinut o suprafata perfect curata, atunci se va
proceda la spalarea acesteia cu apa.
1.2.7. Suprafata curata se va amorsa cu bitum taiat (0,4 kg/m2) sau emulsie bituminoasa cationica
cu rupere rapida EBCR (0.6 – 1kg/m2). Btumul taiat va contine 60% bitum D 60/80 sau D 80/100 si
40% petrosin.
1. 3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
1.3.1. Plombarea propriu-zisa se face cu mixtura asfaltica, respectand urmatoarea tehnologie:
1.3.2. Dupa efectuarea amorsarii, mixtura asfaltica se asterne in straturi uniforme cu grosimea de
max 4 cm; se va asigura grosimea necesara astfel incat dupa compactarea suprafetei reparata sa
fie la acelasi nivel cu suprafata adiacenta.

Pag. 2 / 3
1.3.3. Se va realiza compactarea temeinica a mixturii asfaltice asternute cu maiul sau cu

compactoare cu pneuri, compactoare cu rulouri netede, tavalugi, rulouri adaptate la tractoare, placi
vibratoare, etc.
Operatia de compactare este foarte importanta pentru etanseitatea si durabilitatea lucrarii, de

aceea trebuie facuta cu multa atentie:
- Dupa compactarea mixturii asfaltice asternute, suprafata plombata se pudreaza cu nisip grauntos
sau nisip de concasaj 0…3mm, anrobat cu 2-3% bitum pentru asigurarea etanseitatii suprafetei
stratului superior.
1.3.4. Nu se vor executa plombari pe timp de ploaie intrucat prezenta apei impiedica acrosarea
mixturii asfaltice la stratul suport.
1.3.5. Darea in circulatie a suprafetelor reparate se face dupa racirea mixturii asfaltice puse in
opera, sau imediat dupa efectuarea plombarilor in cazul folosirii unor mixturi asfaltice la rece.
1.4. TIPURI DE MIXTURI FOLOSITE LA REPARAREA IMBRACAMINTILOR

BITUMINOASE.
1.4.1. Tipurile de mixturi asfaltice ce se pot utiliza pentru plombarea gropilor si repararea
suprafetelor degradate sunt:
- betoane asfaltice pentru stratul de uzura (BA 8, BA 16, etc.)
- mortarele asfaltice (MA7)
- mixturi asfaltice pentru repararea pe baza de nisip bituminos
- mixturile asfaltice stocabile
1.4.2. In general mixturile asfaltice de tipul betoanelor asfaltice si a mortarelor asfaltice se folosesc
la plombari pe timp calduros, cand functioneaza statia de asfalt, iar asfaltul turnat si mixturile
asfaltice stocabile se folosesc in perioadele de iarna, atunci cand alt tip de mixtura asfaltica este
greu de obtinut.
1. 5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR EXECUTATE
1.5.1. Verificarile se efectueaza pe teren de catre resposabilul tehnic atestat conform prevederilor
Hotararii de Guvern nr. 925/95 si constau in urmatoarele:
1.5.1.1. Pregatirea suprafetei de remediat

- verificarea taierii verticale a marginilor suprafetei de plombat
- verificarea suprafetei si amorsarii suprafetei de plombat
1.5.2. Executarea lucrarii de plombare

- verificarea respectarii compactarii mixturilor asfaltice
- verificarea planeitatii suprafetei plombate.
INTOCMIT SEF PROIECT

Tehn. Daniel Nita ing. Christian Antipa

Pag. 3 / 3
Cod proiect: 205-03-32/10.2006

Denumire Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km
proiect: 25+000 – km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 Proiect 2
proiectare:
Volum: 2
Partener:
2. CAIET DE SARCINI - MARCAJE RUTIERE
GENERALITATI
CAP.I. MATERIALE
1.1. CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE
1.2. CONTROLUL CALITATII VOPSELEI PENTRU MARCAJE
CAP.II. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

2.1. MARCAJE LONGITUDINALE
2.2. MARCAJE TRANSVERSALE
2.3. ALTE MARCAJE
CAP.III. APLICAREA MARCAJELOR

ANEXA 1-Fisa tehnica. Vopsea de marcaj alba.
ANEXA 2- Fisa tehnica. Amorsa cu uscare la actiunea aerului

Elaborator:
LOT 6 Proiect 2 Pag. 1 / 10
.1
GENERALITATI
Acest Caiet de Sarcini se referă la condiţiile de realizare a marcajelor rutiere şi

conţine condiţiile tehnice pe care acestea trebuie sa le îndeplinească.
Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi
determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi
determinări cerute de Consultant.
În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte
prevederile standardelor şi normelor în vigoare.
Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte
cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la
rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

Elaborator:
.1
CAP.I. MATERIALE
1. 1. CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate următoarele materiale:

Vopsea de marcaj ecologică, albă, de tip masa plastica, monocomponentă,
solubila in apă (fără solvenţi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in
pelicula continua sau in model structurat.
Această vopsea trebuie să asigure vizibilitatea în orice condiţii, atat ziua cat si
noaptea. Vopseaua va fi aplicată peste o amorsă corespunzătoare. Durata
minimă de serviciu a marcajelor este de 18 luni. Se avea in vedere mentinerea
calitatii si/sau refacerea marcajelor rutiere pe toata durata garantiei.
Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaţiile tehnice din
Anexa 1.
Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu „Fisa tehnica” prezentata in
Anexa 2.
Pentru toate materialele supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta

agrementul tehnic.
Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului
certificatele de calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel puţin echivalent
BAST (microbile) si LGA (vopsea)].
1. 2. CONTROLUL CALITATII VOPSELEI PENTRU MARCAJE
Prelevarea probelor şi efectuarea încercărilor şi determinărilor se vor face conform

prevederilor Instrucţiunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND – CESTRIN.

Elaborator:
.1
CAP.II. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
2. 1 . MARCAJE LONGITUDINALE
Marcajele longitudinale sunt:

de separare a sensurilor de circulaţie pe drumurile cu două benzi;
de delimitare a benzilor;
de delimitare a părţii carosabile.
Aceste marcaje sunt reprezentate prin :

linie simplă sau dublă continuă;
linie simplă sau dublă discontinuă;
linie dublă compusă dintr-o linie continuă şi una discontinuă.
Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaţie pe drumurile cu doua

benzi
Linie simplă discontinuă; cu spaţii între segmente în funcţie de condiţiile

drumului;
Linie dublă compusă dintr-o linie continuă şi una discontinuă, care permite
depăşirea numai pentru sensul cu linie discontinuă;
Linie dublă continuă, care nu permite depăşirea.
Marcaje de delimitare a benzilor
Linie discontinuă; cu spaţii între segmente în funcţie de condiţiile drumului.

Marcaje de delimitare a părţii carosabile
Linii simple continui pe autostrăzi, drumuri naţionale şi pe partea exterioară a

curbelor periculoase;
Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare şi
de viraj faţă de benzile principale de circulaţie.
Marcaje pentru supralărgirea în curbe
Pentru supralărgiri < 1m, toate supralărgirile vor fi marcate pe partea interioară a
curbei;

Elaborator:
.1
Pentru supralărgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcată cu 1m + 60% din
diferenţa peste 1m, iar banda de circulaţie exterioară va fi marcată cu 40% din
restul de peste 1 m.
2. 2 . MARCAJE TRANSVERSALE
Marcajul de oprire
Linie continuă cu lăţimea de 400 mm.
Marcajul „Cedează trecerea”

Linie discontinuă cu lăţimea de 400 mm; poate fi precedată de un triunghi.
Marcaje pentru trecerile de pietoni

Linii cu lăţimea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul
drumului:
linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/oră;
linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza ≥ 50 km/oră.
Liniile de oprire cu lăţimea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi
marcate cu 600 mm înaintea trecerii de pietoni pentru fiecare bandă de
circulaţie.
Marcaje de traversare pentru biciclete

Două linii discontinue.
carosabile.
2. 3 . ALTE MARCAJE
Marcaje de ghidare
Utilizate pentru indicarea direcţiei pe care vehiculele trebuie să o urmeze în
intersecţie.
Marcaje pentru locuri interzise

Linii paralele înclinate, încadrate de o linie de contur continuă.
Marcaje pentru zone de parcare

la 90o pe linia de delimitare a marginii drumului;

Elaborator:
.1
înclinate pe linia de delimitare a marginii drumului;

paralele cu linia de delimitare a marginii drumului.
Marcaje pentru curbe periculoase după aliniamente lungi

marcajele de reducere a vitezei cu lăţimea de 400 mm.
Marcaje prin săgeţi şi inscripţii

Aceste marcaje dau indicaţii privind destinaţia benzilor direcţiilor de urcat,
limitări de viteză, etc. si au dimensiuni diferenţiate funcţie de locul unde se
aplică şi viteza de apropiere.
Culoarea utilizata la execuţia marcajelor este albă.
Marcajele se execută mecanizat, cu maşini şi dispozitive adecvate. Marcajele
prin săgeţi, inscripţii, figuri precum şi alte marcaje cu suprafaţă redusă, se pot
executa manual, cu ajutorul şabloanelor corespunzătoare.
CAP.III. APLICAREA MARCAJELOR

Înainte de începerea lucrărilor de marcaj, se va executa un sector de proba în
lungime de minim 200m. Trecerea la execuţia propriu-zisă a lucrărilor se va face
doar după aprobarea Consultantului.
Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj albă, ecologică,
monocomponentă, solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea în orice condiţii
atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunzătoare.
Grosimea filmului marcajului va fi de 600μm.
La execuţia marcajelor cu vopsea, suprafaţa părţii carosabile trebuie sa fie uscată
iar temperatura mediului ambiant să fie de min. +150C.
Lucrări pregătitoare
Lucrarea poate să înceapă la aprobarea Consultantului, după obţinerea tuturor
autorizaţiilor legale.
Trasarea marcajelor
Trasarea punctelor va fi făcută pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare
corespunzătoare;
Suprafeţele vor fi bine curăţate şi uscate înainte de începerea aplicării
marcajului;
Suprafeţele marcate anterior vor fi curăţate mecanic;
Amorsa şi vopseaua vor fi aplicate conform instrucţiunilor producătorului.

Elaborator:
.1
Consultantul va verifica trasarea înainte de a se face marcajul final.
La execuţia marcajului rutier, se va ţine seama de următoarele:

Tipul îmbrăcăminţii rutiere şi rugozitatea suprafeţei;
Cartea marcajului (filmul marcajului);
Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregătire utilaj, pregătire suprafaţă,
pregătire vopsea)
Dozaj de vopsea, dozaj de microbile
Execuţia lucrărilor se face conform instrucţiunilor producătorului, astfel:

pre-semnalizarea sectorului
marcarea
pozare conuri pentru protecţia vopselei ude
protejarea vopselei ude împotriva deteriorării marcajului până la uscare;
recuperarea conurilor.
Operaţiunea de marcaj va fi semnalizată cu indicatoare şi mijloace de avertizare

luminoase.
Oprirea lucrărilor de marcaj trebuie să se facă în condiţii care să nu pericliteze
continuitatea traficului rutier.
Fiecare categorie de marcaj se execută conform STAS 1848 / 7 – 85.
În timpul executării marcajului rutier se fac verificări ale dozajului de vopsea şi
microbile.
Banda de marcaj trebuie sa aibă un contur clar delimitat, cu microbile repartizate
uniform pe lungimea şi lăţimea benzii de vopsea.

Elaborator:
.1
Cu 14 zile înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va supune aprobării

Consultantului, Procedura de Execuţie a marcajului.
Procedura va conţine, fără a se limita, următoarele:
măsuri care să asigure amestecul uniform al vopselei;
verificarea periodică a grosimii peliculei de vopsea, a cantităţii şi distribuţiei
microbilelor.
Controlul calităţii vopselei şi a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat

desemnat de Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate în funcţie de trafic,
tipul şi caracteristicile suprafeţei drumului, şi condiţiile de mediu.
Recepţia lucrărilor de marcaj
În vederea recepţiei lucrărilor de marcaj, se vor face următoarele verificări:

geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85;
dozajele de vopsea şi microbile si grosimile peliculei ude şi după uscarea
acesteia.

Elaborator:
.1
Anexa 1:
FIŞA TEHNICĂ - Vopsea de marcaj albă, ecologică, mono-componentă, diluabilă cu

apa (fără solvenţi organici), reflectorizantă pe suprafeţe uscate şi ude
Caracteristicile vopselei lichide

tipul de liant acrylic
densitate conform producătorului
substanţe nevolatile minimum 85%
vâscozitate conform producătorului
cenuşă (%) la 450oC conform producătorului
durata de depozitare minimum 6 luni
Caracteristicile peliculogene
Buletin BAST min. 4 Mio pentru film ud:
grosimea filmului de 2000 μm (test de uzură)
raport BAST nr.
retro-reflexie min. 150 mcd/Lx/m2
pe suprafaţă uscată
factor de luminanţă min. 0,40
coeficient SRT min. 40
rezistenţa la uzură min. 85%
grosimea peliculei neuscate 2000 μm
tipul microbilelor buletin BAST
2
dozajul microbilelor g/m buletin BAST
Timpul de uscare a peliculei buletin BAST

Efectul ploii după uscare conform producătorului
Garanţia vopselei şi a microbilelor
Vopsea buletin LGA - BAST
Microbile Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar
Condiţii de aplicare
Temperatura pe durata aplicării
aer conform producătorului

Elaborator:
.1
sol conform producătorului

Higrometrie conform producătorului
Diluţie conform producătorului
Maşina de marcaj conform producătorului
Toxicitate şi protecţia mediului conform prevederii 91/155/EWG

Reguli de transport, prelucrare conform producătorului
şi depozitarea în siguranţă
Anexa 2:
FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la acţiunea aerului
Este folosită pentru a asigura aderenţa la suprafaţa drumului, a vopselei pentru marcajul final.
Amorsa va fi aplicată pe suprafeţe bituminoase noi şi vechi sau pe marcajul rutier vechi.
Caracteristicile amorsei
Tipul de liant acrylic
Densitate conform producătorului
Vâscozitate conform producătorului
Durata de depozitare minimum 6 luni
Condiţii de aplicare
Temperatura aerului conform producătorului
Temperatura suprafeţei conform producătorului
Umiditate relativă (%) conform producătorului
Modul de aplicare conform producătorului
Grosimea peliculei neuscate conform producătorului
Timp de uscare max. 3-6 minute
Efectul ploii după uscare max. 15 minute
Toxicitate şi protecţia mediului conform prevederii 91/155EWG
Reguli de transport, prelucrare
si depozitarea în siguranţă conform producătorului

Elaborator:
.1

02-Caiete de Sarcini CB

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

02-Caiete de Sarcini CB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor

LOT 6 Proiect 2 / Etapa 1

REABILITARE DJ 592 INTRE LOCALITATILE

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Cod proiect: 205-03-32/10.2006

Presedinte Gheorghe BOERU

Director Tehnic Mircea DEDU

Director Programe Alina ALEXANDRU

Sef Proiect – Componenta Tehnica Ing. Christian ANTIPA

 Departamentul Consultanta Tehnica si Proiectare:

Ing. Christian Antipa

Teh. Daniel Nita

Teh. Madalin Bunda

Teh. Marius Dumitru

 Studii si alte documentatii:

Elaborator : ROMAIR CONSULTING Pag.1 / 1

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj,

km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km

LOT 6 PROIECT 2 - ETAPA I

FAZA: PROIECT TEHNIC+CAIET DE SARCINI

COD PROIECT 205-03-32/10.2006

Elaborator : ROMAIR CONSULTING Pag. 1 din 1

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Cod proiect: 205-03-32/10.2006

Volum 1 Memoriu Tehnic

Volum 2 Caiete de Sarcini pe Specialitati

Volum 3 Liste de Cantitati

Volum 4 Piese Desenate

Volum 6 Detalii de trasare

Volum 7 Studiu Topografic

Sef Proiect – Componenta Tehnica,

Ing. Christian Antipa

Elaborator : ROMAIR CONSULTING Pag.1 / 1

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Cod proiect: 205-03-32/10.2006

3 Fundatii de balat si balast optimal

4 Fundatii de piatra sparta si amestec optimal

5 Strat de baza din anrobate bituminoase si imbracaminti asfaltice cilindrate

6 Dispozitive de scurgere si evacuare a apelor de suprafata

Elaborator : ROMAIR CONSULTING Pag.1 / 1

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Cod proiect: 205-03-32/10.2006

2. CAIET DE SARCINI - IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT

CAP. II. DESCRIEREA MATERIALELOR

CAP. III. CONDITII TEHNICE

3. 1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

CAP.IV. EXECUTIA LUCRARILOR

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

CAP.V. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

5. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR

6. 1. RECEPTIA LA TERMEN A LUCRARILOR

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

1.3. PREVEDERI GENERALE

CAPITOLUL II - DESCRIEREA MATERIALELOR

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

 agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare :

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km

Departamentul Consultanta Tehnica si Proiectare:

Studii si alte documentatii:

agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare :

-viteza unghiulara si periferica a paletelor

a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune