MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI-a an de completare

Tencuieli umede

DOMENIU: Construcţii şi Lucrari publice

CALIFICARE: Zidar – pietrar - tencuitor

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1
AUTOR: Constantin Vieru - profesor gradul I
Cornelia Drinceanu - profesor gradul I

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2
 Informații despre agentul economic

Agentul economic are ca activitate lucrări de construcții civile şi industriale,

care cuprind lucrări de structuri şi finisaje, lucrări de instalaţii tehnico-sanitare,
încălziri centrale şi gaze, lucrări de tâmplarie, confectii metalice.
Deasemeni, agentul economic, deţine staţie automată pentru prepararea
betoanelor şi mortarelor.
Sediul este în mediul urban, şi are lucrări atât în oraşul Craiova cât şi în
judeţ.
Unitatea este structurată cu responsabilităţi pe fiecare domeniu de
activitate, cu o conducere proprie.
Lucrarile de finisaje sunt excutate, de formaţii de muncitori calificati, fiecare
formaţie fiind condusă de un şef de formaţie.
Fiecare punct de lucru este coordnat de un maistru care are responsabilităţi
bine determinate în urmarirea lucrărilor, aprovizionarea cu materiale şi
responsabilităţi de respectare a sănătăţii şi securităţii muncii.
Agentul economic are o cifra de afaceri de aproximativ 1.100.000 Ron
Din experienţa pe care o avem cu agentul economic, reiese faptul că este
interesat de pregatirea elevilor deoarece urmareşte ca la absolvirea şcolii, să
angajeze pe cei mai bine pregătiţi.
Agentul economic asigură elevilor condiţii bune de efectuarea stagiului de
practică, şi respectă programul stabilit în convenţia cadru încheiată între şcoală şi
agent.
La începutul stagiului de practică, agentul economic se obligă să efectueze
instructajul general ăi specific de protecţia sănătăţii şi securităţii muncii şi a
situaţiilor de urgenţă la locul de muncă, a regulamentului de ordine interioară a
tuturor elevilor indiferent de speciaitate.
Elevii vor primi echipament de lucru şi protecţie la începerea prioadei de
stagiu de practică precum şi SDV-urile necesare.
Programul de lucru al elevilor este stabilit prin convetia cadru în funcţie de
programa şcolara.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3
 Urmarirea elevilor în timpul stagiului de practică va fi asigurată de un cadru
didactic care urmareşte, atât executarea lucrarilor specifice cît şi cooperarea cu
şefi de formaţii la care lucrează elevii, şi cu maistru de lucrare.
Cadrul didactic asigură documete de execuţie şi evaluare fiind într-o
permanentă colaborare şi asigură ajutor elevilor ori de cate ori este nevoie.
Cadru didactic împreună cu şeful de formaţie şi maistrul de lucrare vor
colabora la evaluarea finală a elevior, la sfarşitul stagiului de practică.

Competenţele pe care
trebuie sa le aibă elevul la terminarea stagiului de practică

1 - Una dintre cele mai importante competente pe care elevul trebuie să şi

le însuşească în timpul stagiului de practică la agentul economic este cea de
pregatire a suprafeţei suport pentru tencuieli. Însuşirea acestei competenţe
asigură o execuţie de calitate a tencuielilor.
2 – Pentru ca tencuiala să aibă o grosime constantă şi totodată să acopere
întreaga suprafaţă ce urmează a fi tencuită, trebuie însuşită de catre elev
competenţa de a trasa viitoarea tencuială.
3 – Competenţa de a executa punctarea suprafeţei şi executarea martorilor
implică însuşirea capacităţi de a executa martori ce au rolul de a determina poziţia
şi grosimea fâsiilor.
4 - Executarea fâşiilor, este de asemenea o importantă competenţă pe care
elevul trebuie să şi-o însuşească, pentru că de felul cum sunt executate fâşiile
depinde realizarea plaeităţii tecuieli umede.
5 – Executarea şpriţului care are rolul de a face aderenţa bună între stratul
suport şi grundul ce se ca aplică ulterior. Aplicarea acestui strat este relativ simplă
şi nu necesită scule si utilaje deosebite.
6 – O foarte importantă competenţă pe care elevul trebuie să o însuşească
cu deosebită atenţie este aceia de aplicare a grundului care este stratul de bază al
tencuieli.
7 – Pentru executarea unei suprafeţe de calitate a tencuieli, elevul va fi
obligat sa-şi însuşească competenta de aplicare şi prelucrare a tinciului
8 – Toate aceste competenţe nu pot fi finalizate decât dacă elevul îşi va
însuşi şi urmatoarele competenţele:
 cunoaşterea documentaţiei de lucru;
 cunoaşterea SDV-urilor pe faze de lucru
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4
  respectarea normelor de sănatate şi securitate a muncii (NSSM).
 respectarea condiţiior de calitate a lucrarii

Modalităţi de organizare a practicii

Stagiul de practică la agentul economic se realizează pe baza Convenţiei cadru
încheiat între şcoală şi agentul economic, şi în confrmitate cu programa şcolară şi
specificul specializarii urmate de elevi.
În cadrul convenţiei, este stabilit modul de orgnizare a practicii, perioada de
desfasurare a practicii, locul de desfasurare, programul zilnic de lucru precum şi
responsabilitaţile fiecarei parţi.
Practica se execută în grupe de elevi sub îndrumarea directă a maiştrilor
instructori, cadre didactice sau repartizaţi pe formaţii de lucru, avand ca
îndrumător direct şeful de formaţie şi urmarit în timpul perioadei de stagiu de
practică de către maistru instructor, cadru didactic.
Elevii for fi instruiţi cu privire la noutăţile pe care le reprezinta practica comasată
faţă de practica curentă, de asemenea vor fi informaţi cu privire la regulamentul de
ordine interioară a agentului economic.

Norme de sănătatea şi securitatea a muncii

la lucrările de tencuieli umede

Măsurările cu firul cu plumb şi verificarea zidurilor în vederea tencuirii

trebuie executate fărp ca muncitorul să se aplece în afară spre a preveni
eventuala cădere a acestuia peste zid.
Toate sculele şi dispozitivele manuale trebuie să fie în bună stare şi să
corespundă modului şi condiţiilor de execuţie ale lucrării respective.
Sculele trebuie să fie fixate de mânere, iar suprafeţele lor active să fie
netede şi fără aşchii.
Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite.
La transportarea obiectelor şi a sculelor ascuţite tăişul lor trebuie sa fie
protejat cu învelitori sau teci corespunzatoare; în timpul lucrului este interzis a le

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5
ţine în poziţia cu ascuţişul spre sine. De asemenea, ele trebuie aşezate astfel
încât să nu poată cădea.
Tencuiala trebuie executată numai folosind o schelă rezistentă, prevazută
cu parapete astfel încat lucrătorul să nu poată cădea de pe ea.
Muncitorii trebuie sa fie atenţi să nu le cadă obiectele şi sculele de pe
schele.
Lucrările de tencuire interioară trebuie să fie execute de pe schele
interioare sau de pe podine asezate pe capre deplasabile.
Folosirea scărilor duble este permisă numai pentru executarea lucrărilor
mici de tencuieli (reparaţii în locuri izolate).
Lucrările de tencuire exterioară trebuie executate de pe schele metalice,
schele suspendate sau schele mobile.
Podinele de la schelele exterioare trebuie prevăzute cu o scândură laterală
pusă pe cant pentru împiedicarea căderii obiectelor de pe acestea.
Înainte de începerea lucrului, la fiecare schimb trebuie controlată starea
tuturor schelelor, a utilajelor, a pompelor de mortar utlizate la executarea manuală
sau mecanizată a lucrărilor de tencuire.
Este intezisă utlilizarea pompelor de mortar la o presiune mai mare decat
cea maximă indicată în fişele tehnice respective.
La tencuielile cu mortar cu adaos de apastop, măsurile de protecţie a
muncii ce trebuie asigurate sunt aceleaşi cu cele de la tencuielile obişnuite.
La tencuielile aplicate prin torcretare, torcretarea mortarelor fiind o operaţie
în decursul careia se dezvoltă mult praf, este obligatoriu ca muncitorii sa fie dotaţi
cu măşti şi salopete contra prafului.
De asemenea, în mod obligatoriu, muncitorii vor purta ochelari de protecţie.
Se va acorda o atenţie deosebită manevrării aparatului de torcretare şi
acţionării corespunzatoare a robineţilor de aer comprimat.
Întrucât la scăderea presiunii într-o cameră de presiune capacul se
deschide singur, se interzice staţionarea personalului de deservire în dreptul
pârghiilor de acţionare a capacelor pentru a evita accidentările.
În permanenţă se verifică starea conductelor de cauciuc şi se vor repara
sau înlocui cele uzate.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
6
 La prinderea conductelor de cauciuc de racordurile aparatelor de torcretare,
diuza şi compresorul se prevăd bride de prindere care să împiedice desfacerea
conductelor sub acţiunea presiunii aerului.
Muncitorul de la diuză trebuie să acorde o atenţie deosebită manevrarii
diuzei pentru a nu orienta jetul de material în direcţia unor oameni care s-ar afla în
apropiere.
La începutul operaţiei de torcretare, diuza trebuie prinsăţ atent pentru ca
loviturile hidraulice să nu îi smulgă conducta din maini.
Compresoarele trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de siguranţa care sa
nu permită cresterea presiunii peste valoarea maximă prevazută în cartea tehnică
a instalaţiei.
Se va urmari cu deosebită atenţie presiunea inregistrată la manometrul
aparatului de torcretare pentru ca să nu depaşească valoarea maximă pentru care
a fost construit aparatul.
La lucrările de tencuieli umede raman valabile şi normele generale de
sănătatea şi securitatea muncii
Echipament de protecţie a muncii pentru lucrări de tencuieli umede:

 Salopeta – halat;

 Manuşi de protecţie;

 Încălţaminte cu talpă din piele;

 Ochelari de protecţie;

 Cască de protecţie;

 Mască contra prafului;

 Centură de sigurantă;

 Salopete speciale pentru timp friguros;

 Caciulă pentru timp friguros;

 Manuşi de protecţie pentru timp friguros;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
7
 Fişe de observaţie a procesului tehnologic
la tencuieli umede

Observaţi procesul tehnologic de execuţie a unei tencuieli umede pe o

suprafata de 4 mp.

După terminarea observării executării tencuieli completaţi fişa de mai jos:

Care sunt Care sunt Cerinţe de Ce defecţiuni Cum pot fi

operaţiile operaţiile calitate ale de executie remediate
premergătoare succesive tencuielilor pot afecta
executarii privind umede calitatea
tencuielilor executarea tencuielilor
umede tencuileilor umede
umede

1. Pregatirea 1.Trasarea 1.Pegatirea 1.Umezrea

suprafeţei grosimii corectă a neuni-formă a In cazul tencu-
suport: curaţirea tencuieli suprafeţei suport suprafeţei ielilor remedi-
pereţilor de 2. Punctarea 2.Rspectarea 2. Trasarea erea constă în
resturi de mortar, şi executarea dozajelor la prepa- greşita a îndepartarea
cioplirea martorilor rarea mortarului suprafeţei tecuielii execu-
denivelărilor, 3. Aplicarea 3.Respectarea 3. tate greşit şi
curăţarea prafu- şpriţului grosimii stratului Nrespectarea refacerea
lui, umezirea 4.Executarea de tencuiala dozajelor la corectã a
suprafeţei fâşiilor 4,Respectarea prepararea acesteia
5.Aplicarea si verticalităţii, mortarului
nivelarea orizon-talităţii şi 4.Executarea
grundului planeităţii greşita a fâşiilor
6. Aplicarea suprafeţei tencuite 5.Executarea
tinciului incorectã a
7.Finisarea straturilor
prin drişcuire tencuielii

Observaţiile maistrului sau tutorelui de practică.

În urma evaluării fişei de observaţie s-au constatat următoarele:

 Observaţiile făcute de elev respecta conditiile de execuţie a unei

tencuieli umede cu respectarea normelor de calitate cerute de
normativele în vigoare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8
 Fişe de lucru

1.Executaţi pe o suprafaţă de zidărie de cărămidă de 4 mp, tencuială

umedă cu mortar de var-ciment.
2 Identificaţi materialele şi SDV-urile necesare executării tencuielilor umede
3. După identificarea suprafeţei ce urmează a fi tencuită, a materialelor
necesare şi SDV-urilor executaţi tencuiala umedă.

Data ............Clasa...................Grupa..................Elevul.....................................................
Denumirea Cantitate Faze de Nr de Lianţi şi Cantitate SDV - uri Nr.
lucrării execuţie operaţii agregate (Volumetric) bucăþi
asemenea
Pregătirea - - Ciocan zidar,
suprafeţei 3 bidinea, cleşte de 1
cuie, găleată
Aplicarea Nisip, Nisip - 6 vol. Canciog, mistrie,
şpriţului 1 var, Var - 2 vol. ladă de mortar, 1
ciment Ciment – 3 vol. galeată
Tencuieli 4 mp - - Metru, dreptar,
umede Trasarea 1 sfoară, fir cu
tencuieli plumb, nivelă cu 1
bulă de aer, cuie,
şipci de lemn
Executare Nisip, Nisip - 6 vol. Canciog, mistrie,
a fâşiilor 1 var, Var - 2 vol. ladă de mortar, 1
ciment Ciment – 1 vol. galeată, dreptar
Aplicarea Nisip, Nisip - 6 vol. Canciog, mistrie,
grundului 2 var, Var - 2 vol. ladă de mortar, 1
ciment Ciment – 1 vol. galeată, dreptar,
mahala
Nisip, Nisip - 6 vol. Canciog, mistrie,
Aplicarea 1 var, Var - 2 vol. ladă de mortar,
tinciului ciment Ciment – 1 vol. galeată, dreptar, 1
drişca, bidinea,
mahala, sita
Verificare Fir cu plumb,
a calităţii 1 - - dreptar, nivelă cu 1
lucrării bulă de aer

Observaţiile maistrului sau tutorelui de practică.

În urma evaluării fişei de lucru şi a executării lucrarii s-au constatat
următoarele:

 Observaţiile facute de elev respecta conditiile de execuţie a unei

tencuieli umede cu respectarea normelor de calitate cerute de
normativele în vigoare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
9
 Fişe tehnologica
CALIFICAREA: Lucrător finisor pentru construcţii
UNITATEA DE COMPETENTĂ: Tencuieli umede drişcuite
Numele şi prenumele elevului ............................................................
Clasa: ............................
Nr Denumirea Utilaj şi SDV- Materiale Condiţii tehnice Condiţii
crt operaţiei uri de execuţie de calitate
Se va acorda o
Ciocan zidar, deosebită atenţie la
1 Curăţirea şi razuitor, cleşte, Apă planeitatea relativă a
stropirea cu apă perie de sârmă, stratului suport
îndepartarea prafului
mătură, bidinea şi umezirea uniformă a
peretelui
2 Trasarea tencuielilor Metru, fir cu Ipsos, Se va urmării prin
obişnuite plumb, ciocan mortar, trasare respectarea
zidar, cancioc, cuie, grosimii stratului de
şpaclu, mistrie cherestea tencuială
de
răşinoase
3 Ladă, site, Se va avea în vedere Se va
Pregatirea lopată, sapă de Var, ciment, prepararea mortarului urmării
materialelor(şprit, mortar, galeată, nisip, apă folosind lianţi şi executarea
grund, tinci) cancioc, mistrie agregate de calitate şi tuturor
dozajul corespunzător fazelor şi
al acestora operaţiilor în
Ladă scule, Se urmăreşte vederea
dreptare, alegerea şi folosirea obţinerii
4 Pregatirea SDV- cancioc, mistrie, Cherestea, SDV-urilor de calitate
unui
urilor ciocan, fir cu cuie cu respectarea
procesului tehnologic suprafeţe
plumb, nivelă cu şi a normelor de conform
bulă de aer, securitate şi sănătate standardelor
sapă, galeată, a muncii de calitate
sfoară
5 Aplicarea şpritului Cancioc, galeţi, Ciment, Se va aplica şpriţul
pe suprafeţe din dispozitive, nisip, apă uniform cu un dozaj
zidarie şi beton mistrie corespunzător
6 Aplicarea grundului Se va urmării
între repere Mistrie, cancioc, aplicarea uniformă a
(stalpişori) inclusiv sapă pentru Mortar de grundului în una sau
amestecarea mortar, grund două etape.
periodică a
mortarului în targă
7 Nivelarea stratului Dreptar, mistrie, Nivelarea atentă a
de grund cancioc, mahala grundului cu dreptarul
şi completarea
neregularităţilor
8 Aplicarea tinciului şi Ladă, galeată, Se va urmării
netezirea cancioc, mistrie, Mortar de aplicarea uniformă a
mahală, dreptar tinci tinciului şi întinderea
acestuia cu mahalaua
9 Stropirea cu apa şi Galeată, Apă şi Se va urmării
dişcuirea suprafeţei cancioc, mistrie, Mortar de asigurarea planeitatii
bidinea, driscă, tinci prin finisarea uniformă
cu drişca
Unitatea de măsură mp.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
10
 JURNAL DE PRACTICĂ

Elev: ……………………………………………
Perioada: …………………………………….
Locaţie (Agent economic şi departament): …………………………
Modul: ……………………………………………………
Tema: Tencuieli umede
Sarcina de lucru: Executarea tencuielilor umede
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe

care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
11
 5. Care au fost relaţiile cu muncitorii în cadrul stagiului de practică la agentul
economic

6. Cum apreciaţi condiţiile de practică oferite de agentul economic

7. Care au fost realţiile între elevi şi conducătorul de lucrare

8. Cum au fost respectate normele de securitatea şi sănătatea muncii pe

perioada stagiului de practică

9. Care este părerea voastră despre modul cum aţi fost îndrumat şi evaluat în
timpul stagiului de practică de către cadrul didactic şi de către seful punctului de
lucru

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
12
 Studiu de caz

1. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi prezentaţi semnificaţia

fiecaruia

2. Identificaţiaceste indicatoare pe durata stagiului de practică. Unde sunt

montate aceste indicatoare?

3. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste

indicatoare si prezentaţi semnificaţia lor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
13
 4. Ce alte spaţii ar mai trebui semnalizaţi cu ce fel de indicatoare

Modalităţi de evaluare a activităţii practice

1. Fişe de evaluare continuă

2. Fişe de evaluare finală

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
14
 INSTRUMENT DE EVALUARE
Executarea tencuielilor umede

Elev:
1. Pregatirea suprafeţei suport
Indepliniţi urmatoarele sarcini:
Nr crt Sarcini Evaluator Semnătura Data
elev
1 Curaţirea rosturilor de mortar
2 Cioplirea denivelărilor
3 Îndepartarea sârmelor
4 Îndepartarea grăsimilor
5 Îndepartarea prafului
6 Umezirea suprafeţei

2. Trasarea tencuielilor umede

Îndepliniţi urmatoarele sarcini:
Nr crt Sarcini Evaluator Semnătura Data
elev
1 Verifică planeitatea şi verticalitatea
suprafeţei
2 Execută martorii
3 Execută stâlpişorii sau reperele
4 Verifică verticalitatea stâlpişorilor

3. Pregătirea materialelor şi sculelor

Pregătiţi materiale: nisip, var, ciment, cherestea din brad, apă
Pregatiţi sculele: cancioc, mistrie, ciocan, fir cu plumb, boloboc, ladă, galeată
Indepliniţi urmatoarele sarcini:
Nr Sarcini Evaluator Semnătura Data
crt elev
1 Cernerea nisipului
2 Prepararea materialului pentru şprit
3 Prepararea materialului pentru stratul de grund
4 Prepararea materialul pentru tinci

4. Aplică straturile de tencuială

Indepliniţi urmatoarele sarcini:
Nr Sarcini Evaluator Semnătura Data
crt elev
1 Aplică şpritul
2 Aplică stratul de grund
3 Aplică stratul vizibil
4 Verifică verticalitatea şi planeitatea

INSTRUMENTE DE EVALUARE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
15
 Prezintă modul de organizare a locului de munca
1. Listarea materialelor pentru tencuieli umede
Listaţi în tabel materialele pentru tencuieli umede:
Nr crt Materiale pentru tencuieli obişnuite Evaluator Semnătura Data
drişcuite Elev
1 Nisip
2 Ciment
3 Var
4 Apă
5 Ipsos
6 Plasă rabiţ
7 Cuie, sfoară, dreptar

2. Listarea SDV-urilor pentru tencuieli umede

Enumerati SDV-urile pentru tencuieli umede:
Nr crt Materiale pentru tencuieli obişnuite Evaluator Semnătura Data
drişcuite Elev
1 Ladă pentru mortar
2 Lopată
3 Găleată
4 Sapă de var
5 Mistrie
6 Cancioc
7 Bidinea
8 Ciocan
9 Fir cu plumb
10 Dreptar
11 Cleşte
12 Caţaveică
13 Driscă, mahala
14 Sfoară, site, ciururi
15 Masină de tencuit
16 Masină de drişcuit

3. Precizarea principiilor care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă

Precizaţi principiile care stau la baza organizării ergonomice a locului de munca:

Nr Principiile care stau la baza organizării Evaluator Semnătura Data

crt ergonomice a locului de muncă Elev
1 Productivitatea muncii
2 Respectarea NSSM specifice

Tehnologia de execuţie a tencuielilor umede

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
16
 Tencuiala este stratul de finisaj aplicat pe suprafaţa brută a unor elemente
de construcţie având rol decorativ, igienic, de protecţie şi izolator.

Clasificarea tencuielilor:
1.După poziţia lor în construcţie:
- tencuieli interioare ;
- tencuieli exterioare (de faţadă).
2. După natura suprafeţei pe care se aplică, denumită şi supfaţă suport:
- tencuieli pe suprafeţe din caramidă;
- tencuieli pe suprafeţe din beton, BCA;
- tencuieli pe suprafeţe din beton armat sau piatră;
- tencuieli pe rabiţ;
- tencuieli pe şipci;
- tencuieli pe şipci cu trestie;
3. După modul de execuţie, tencuielile pot fi:
- tencuieli umede, obţinute prin aplicarea manuală sau mecanică a
materialului în stare plastică direct pe suprafaţa suport.
4. După liantul întrebuinţat la prepararea mortarului:
- tencuieli pe bază de var;
- tencuieli pe bază de argilă;
- tencuieli pe bază de ipsos;
- tencuieli pe bază de ciment.
5. După modul de prelucrare a feţei văzute:
- tencuieli brute;
- tencuieli drişcuite;
- tencuieli sclivisite;
- tencuieli stropite;
- tencuieli cu praf de piatră;
- tencuieli în imitaţie de piatră (piatra artificială sau similipiatră);
- tenciueli de terasit, granulit, dolomit;
- tencuieli in calcio-vechio.
Materiale utilizate pentru realizarea tencuielilor umede

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
17
Mortarul Dupa felul liantului şi plastifiantului folosit, mortarele pentru tencuieli pot
fi:
- pe bază de var;
- pe bază de argilă;
- pe bază de ipsos;
- pe bază de ciment;
- mixte: argilă şi var, ipsos şi var, ciment şi var,ciment şi argilă.
La tenciuielile speciale, în locul nisipului pentru prepararea mortarelor se
întrebuintează grişul şi praful de piatră obţinute prin măcinarea diverselor roci
(marmură, calcar, feldspat, praful de caramidă, sticlă pisată, spumă de mare,
azbestul, mica).
La stabilirea compoziţiei unui mortar de tencuială trebuie să se ţina seama
de:
- rolul stratului de tencuială;
- regimul de umiditate în timpul exploatării;
- natura stratului suport al tencuielii;
- aspectul şi finisarea arhitecturală.
Materiale folosite la pregatirea suprafeţelor de tencuit
În cazul în care stratul suport al tencuielii este din lemn, metal sau uneori
chiar din zidărie sau beton, tencuiala nu se poate aplica direct. În aceste cazuri
este necesară pregatirea specială a suprafeţei suport prin folosirea unor materiale
auxiliare ca ţesatura din trestie cu sârma, plase de rabit din sârmă de otel cu
diametrul de 0.4-1.8 mm cu ochiuri hexagonale sau trapezoidale;
- sârma de otel moale neagră sau zincaă de 0.5-3.0 mm grosime;
- sipci din lemn de dimensiuni 1.8x3.8 sau 2.8x4.8 cm dreptunghiulare sau
trapezoidale.
Materiale auxiliare
- culori naturale sau artificiale;
- câlţi de in şi de cânepă;
- încetinitori de priză pentru mortare de ipsos (clei de oase, var pastă).

Alcatuirea tencuielilor umede

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
18
 Grosimea medie a tencuielilor variază în funcţie de natura suprafeţei care
se tencuieşte şi de abaterile de la planeitatea acestei suprafeţe astfel:
- la suprafeţele de beton, grosimea tencuielii variază intre 10-15 mm;
- la suprafeţele de caramidă între 20-25 mm;
- la suprafeţele din lemn, trestie sau rabit între 25-35 mm.

Tencuiala se aplică în general în trei straturi:

 stratul de amorsaj sau şpritul se aplică pe suprafaţa suport pregatită şi

umezită în prealabil şi are grosimea de aproximativ 3 mm. Se realizează din
mortar obişnuit şi are rolul de a mări aderenţa dintre tencuiala obişnuită şi
suprafaţa suport. În cazul suprafeţelor rabiţate, stratul de amorsaj poartă
numele de şmir.

 grundul este stratul de bază al tencuielii şi se aplică pe spriţul proaspăt

întărit în una sau două reprize, fiecare repriză fiind formată dintr-un strat
subţire şi uniform. Grosimea stratului de grund este de 10-15 mm la
tencuieli pe caramidă, piatră şi beton şi circa 20 mm la cele pe rabiţ sau
şipci.
Stratul de grund se lasă nedrişcuit pentru a prezenta o suprafaţă aspră în
vederea unei bune aderenţe a feţei văzute.

 stratul vizibil (tinciul) se aplică pe grundul întărit şi umezit în prealabil.

Mortarul pentru tinci se prepară cu nisip fin, având marimea granulelor pana
la 1 mm. După aplicare şi după uşoara întarire, acesta se netezeste sau se
drişcuieşte prin umezirea suprafeţei în mod uniform. Pentru tencuielile
decorative, stratul vizibil se prepară cu agregate speciale, grosimea lui
variind în funcţie de modul de prelucrare a feţei vazute.

Dojaje pentru mortare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
19
 Felul Marca Dojaje in parti de volume
mortarului Ipsos de Var Nisip
constructie
Ipsos-var 10 1 0.3 3

Ipsos 25 1 - 2

Pasta de ipsos 50 1 - -

Felul Marca Dojaj în parţi de Utilizare recomandată

mortarului mortarului volume
Ciment Var Nisip
Var 4 - 1 3.25 Tencuieli interioare în
medii cu umiditate sub
60 %
Var-ciment 10 1 2 8 Tencuieli exterioare
pentru pereti fără profile
şi tencuieli interioare în
medii cu umiditatea sub
60%
Var-ciment 10 1 1.5 7 Tencuieli interioare în
medii cu umiditatea
peste 60%
Var-ciment 25 1 1 6.5
Ciment 50 1 0.3 4 Tencuieli ext puternic
Ciment 100 1 - 3 expuse (socluri, cornişe,
brâie) şi tencuieli
interioare în medii cu
umiditate mare

Marca Compozitia in parti din greutate Tipul Grosimea

Ciment Nisip Nisip Emulsie suportului tencuielii
0-1mm 0-3mm aracet
E 50
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
20
 50 1 5 - 0.20-0.30 Beton usor sau Pana la 8 mm
greu
50 1 - 5 0.20 Beton greu sau Peste 8 mm
caramida
50 1 - 3 0.30 Beton greu sau Peste 8 mm
caramizi silico-
calcare

Prepararea mortarelor se face manual şi mecanizat.

Manual - atunci cand avem de efectuat cantităţi mici de tencuială, iar modul
de preparare este următorul: agregatele se amestecă în stare uscată cu varul şi
cimentul după care se adaugă apa şi se amestecă până la obţinerea consistenţei
dorite.
Prepararea mecanizată se realizează cu ajutorul malaxoarelor bazate pe
principiul amestecarii forţate. Ordinea de introducere a materialelor în malaxor
este urmatoarea: apa-nisip-var-ciment.
Durata de amestecare a morarului este în funcţie de caracterisicile tehince
ale utilajelor respective şi este limitată în general la circa un minut.
La prepararea mortarelor prin mijloace mecanizate trebuie să se asigure
urmatoarele conditii:
- dozarea gravimetrică sau volumetrică cât mai precisă a componenţilor
mortarului cu toleranţa de 2% pentru lianţi şi 3% pentru agregate;
- amestecarea mortarului se face până la omogenizare;
- varul praf este dozat cu ajutorul dozatoarelor gravimetrice;
- nisipul se aduce la malaxor dintr-un buncăr prin intermediul dozatorului cu
schip şi apoi este ridicat în malaxor;
- apa se dozează printr-un contor dozator din echipamenul betonierei.

Transportul şi manipularea mortarelor

Mijloacele pentru transportul mortarului se aleg în funcţie de gradul de

mecanizare al şantierului, de locul de amplasare a instalaţiei de preparare, de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
21
distanţele şi nivelurile până la care urmează a se efectua transportul. Mijloacele de
transport trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii:
- să fie etanse;
- să fie curate fără mortar vechi aderent;
- să permită fără eforturi golirea lor totală şi rapidă.
Pentru transporul mortarelor pe orizontală şi verticală se folosesc frecvent
pompe de mortar care împing mortarul până la locul de punere în lucru.
Principalele pompe folosite la transportul mortarului sunt:
- pompa monopiston cu cameră de egalizare a presiunii;
- pompa cu melc excentric;
- pompa de egalizare cu piston dublu.

Pregatirea construcţiei în vederea executării tencuielilor umede

Înainte de începerea lucrărilor de tencuieli trebuie terminate toate lucrările

care ar putea împiedica executarea tencuielilor sau cele care, prin lipsa lor sau
executarea lor ulterioară ar putea să le deterioreze.
Astfel, pentru începerea tencuielilor înterioare trebuie terminate urmatoarele
lucrari:
- zidaria pereţilor desparţitori precum şi eventualele spargeri facute pentru
lucrările de instalaţii;
- instalaţiile electrice, de apă, de încălzire şi cele care sunt prevazute să
rămână îngropate sub tencuială, iar instalaţiile de apă si de încălzire să fie
probate;
- montarea rabiţului la tavane, arce, bolti;
- montarea tâmplăriei şi protejarea ei.

Tehnologia de execuţie a tencuielilor obişnuite umede

1. Trasarea suprafeţelor cuprinde două operaţii: punctarea şi executarea

stâlpişorilor.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
22
 Punctarea constă în aplicarea pe suprafaţa de tencuit a unui numar de
martori realizaţi din mortar astfel că faţa acestor martori să corespundă cu faţa
grundului care urmează să se aplice.
Între martori se execută stalpişori care servesc pentru nivelarea grundului.

2. Aplicarea şpriţului
Şpriţul trebuie să fie continuu şi se obţine prin alegerea consistenţei mai
fluide a mortarului de şpriţ (11-12cm cu conul etalon).
Pereţii din zidarie de cărămidă se stropesc cu apă şi se amorsează prin
stropire cu un mortar fluid care va avea aceeaşi compoziţie cu a mortarului pentru
stratul de grund.
La suprafeţele din beton şi de zidarie din piatră, pentru şpriţ se foloseşte
laptele de ciment cu apă, uneori cu un mic adaos de nisip. Stratul de şpriţ se
aplică atât manual cât şi mecanizat.
La suprafeţele de rabiţ în locul şpriţului se aplica un strat suport pentru
grund care se numeste şmir. Este alcatuit din mortar de var cu ipsos sau de var cu
ciment după cum este şi mortarul grundului şi are o consistenţă mai vârtoasă
decât a grundului (5 – 6 cm con etalon). Şmirul se aplică apasându-l cu dosul
mistriei pe plasa de rabiţ astfel încât să intre bine în ochiurile plasei.
Suprafaţa ţmirului trebuie să rămână cât mai aspră pentru ca să asigure o
bună legătură cu grundul.

3. Aplicarea grundului
Grundul se aplică numai după ce şpriţul s-a întărit, dar nu mai devreme de
24 de ore de la aplicarea acestuia în cazul suprafeţelor de beton şi o oră în cazul
suprafeţelor de cărămidă.
Aplicarea lui se face manual, într-una sau două reprize prin aruncarea
mortaraului pe suprafaţa de tencuit direct cu canciocul sau mistria.
Mortarul se întinde între stâlpişori în fâşii orizontale începând de jos în sus
într-un strat cât mai uniform şi de grosimea stâlpişorilor apoi se nivelează cu
ajutorul dreptarului ţinându-l în poziţie orizontală şi sprijinit pe 2 stâlpişori prin
mişcări orizonale de du-te – vino şi deplasându-l treptat de jos în sus.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
23
 Este necesar ca înainte de nivelarea cu dreptarul stâlpişorii să fie curăţaţi
cu mistria de mortarul căzut pe ei.
Pentru ca să nu se piardă mortarul în timpul nivelării, se asează lipită de
perete o scândură lată de pe care mortarul căzut se strânge cu mistria şi se
aruncă fie pe perete pentru completarea golurilor rămase, fie în targa de mortar.

4. Aplicarea stratului vizibil

Stratul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple şi are ca scop sa dea
forma şi aspectul definitiv tencuielii. Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la
aplicare.
Mortarul stratului vizibil, denumit tinci se prepară cu nisip cu granule până la
1 mm diametru, iar consistenţa lui este de 9 -11cm cu conul etalon.
Înainte de aplicare, mortarul se trece printr-o sită cu ochiul de 1,5mm.
Tinciul se aplică cu canciocul sau cu mistria pe porţiuni reduse, după
uscarea grundului şi se întinde cu drisca într-un strat uniform şi cât mai subţire
căutând să se obţină o suprafaţă cât mai regulată.
După zvântarea acestuia se procedează la netezirea lui cu drisca de lemn,
stropindu-l cu apă, cu ajutorul bidinelei şi frecându-l cu mişcări circulare până la
obţinerea unei suprafeţe netede şi uniforme.
Scafele rotunde se netezesc cu dreptarul şi apoi cu drişca specială
profilată.
Racordarea tavanului cu pereţii se poate face fie cu muchie dreaptă sau
semirotundă(scafă).
Tencuielile la şpaleţi şi glafurile golurilor se vor executa odată cu tencuirea
pereţilor şi în acelaşi mod.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
24
 Scule pentru executarea lucrărilor de tencuieli:
a - canciog; b – mistrie; c – mahala pătrată; d – mahala lungă; e – drişcă; f – drişcă
profilată; g – drişca dreptar; h – drişcă de oţel; i – dreptare din lemn; j – dreptare
metalice

Trasarea şi executarea grundului la pereţi

a – trasarea suprafeţelor folosind fâşii verticale; b – trasarea şi nivelarea
grundului folosind fâşii orizontale; c – reper metalic de inventar; d – netezirea
grundului de tencuiala în cazul folosirii dreptarului profilat si al reperelor
metalice; 1 – dreptar profilat; 2 – reper metalic.

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandrescu D – Tehnologia lucrarilor de zidarie si tencuieli,

Pestisanu C. Bucuresti, EDP, 1970

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
25
2. Andrei N. s.a – Constructii si tehnologia lucrarilor de
constructii, Bucuresti, EDP, 1973

3. Davidescu I.– Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaj in

Rosoga C. constructii, Bucuresti, EDP, 1972

4. Pestisanu C. – Constructii – curs general, Bucuresti, EDP, 1971

5. Popescu V. - Constructii industriale, Bucuresti, EDP, 1974

6. Norme si instructiuni metodice privind instruirea practica

7. Alte surse de documentare

8. www.reconsa.ro

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
26