Drama moderna,postbelica,

cu elemente de parabola,teatru absurd-Iona

Iona subintitulata de M.Sorescu ,,Tragedie in patru tablouri’’ face parte

alaturi de ,,Paracliseul’’ si ,,Matca’’ din trilogia ,,Setea muntelui de sare’’,titlu
sugestiv,o metafora care sugereaza ideea ca setea de adevar,de cunoastere si de
comunicare sunt caile de care omul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii.
Toate cele 3 drame sunt parabole pe tema destinului uman,parafrazand
trei mituri :mitul biblic(Iona),mitul mesterului manole(Paraclieseul) si mitul
potopului(Matca).
Drama Iona foloseste tehnica monologului dialogat numit si
solilocviul,ce pune in valoare numeroase idei privind existenta si destinul uman
prin propriile reflectii sau opinii.
Titlul ar putea fi interpretat astfel :particula ,,Io’’ are sensul de
domnul,stapanul iar ,,na’’ este forma familiara a verbului ,,a lua’’,denumindu-se
astfel personajul piesei care apare intr-o tripla ipostaza :pescar,calator si
auditoriu.Structura dramei :piesa este alcatuita din 4 tablouri :I-IV-actiunea se
petrece afara(pe mare sau uscat),II-III-actiunea se petrece inauntru(in burta
pestelui).
Iona are la baza binecunoscutul mit biblic al lui Iona,fiul lui
Amitai.Iona este insarcinat in taina sa propovaduiasca cuvantul lui Dumnezeu in
cetatea Ninive,deoarece pacatele omenirii ajunsesera pana la cer.Desi accepta
misiunea se razgandeste apoi,ascunzandu-se pe o corabie.Dumnezeu il
pedepseste trimitand o furtuna pe mare.Corabierii banuiesc faptul ca Iona este
cel care a atras mania cereasca,asa ca il arunca in valuri.Din porunca divina Iona
este inghitit de un monstru marin unde va petrece 3 zile si 3 nopti izolat in
intuneric si in pocainta.
Personajul lui M.Sorescu se deosebeste de biblicul Iona,pentru ca
acesta nu savarsise nici un pacat aflandu-se inca de la inceput in gura pestelui
fara posibilitatea de a se elibera.
Tabloul I Iona este pescarul,omul aflat in fata intinderii imense de
apa,marea care sugereaza libertatea,aspiratie,iluzie si chiar deschidere spre un
orizont nelimitat.Iona este un pescar ghinionist care incearca sa prinda pestele
cel mare,dar prinde numai ,,fate’’ si pentru a rezolva neputiinta impusa de destin
isi ia intotdeauna cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care ,,au mai fost prinsi
odata’’.Din cauza neputiintei el se simte un ratat pentru ca marea e plina
de ,,nade frumos colorate’’ care sugereaza capcanele sau tentatiile
vietii,atragatoare,fascinante dar si pericolele acestoa asupra existentei
umane.Visul omului este sa inghita una dar totul ramane la nivel de speranta.
Finalul tabloului il prezinta pe Iona inghitit de un peste urias cu care
incearca sa se lupte,si care simbolizeaza pornirea personajului in marea aventura
a cunoasterii.
 Acesta observa ca incepe sa fie tarziu :,,Uite incepe sa se faca
intuneric in palma stanga si in salcamul din fata casei’’.Este stapanit de o mare
dorinta de a se elibera,dar deocamdata nu reuseste.Tot intreband si cautand
gaseste un cutit,ce simbolizeaza libertatea,cu acesta reuseste sa se elibereze.
Evadarea din acel spatiu inchis ii da aripi si isi doreste sa infaptuiasca de acum
doar lucruri bune :,,Am sa construiesc in mijlocul marii o banca pe care sa se
odihneasca pescarusii obositi si vantul’’ dar totul ramane in faza de
proiect,pentru ca Iona nu facuse nimic bun in viata lui pana atunci.
Tabloul III Pestele I va fi inghitit de pestele II,Iona se afla din nou
intr-o burta de peste.Aici gaseste o mica moara de vant care putea sa se invarta
sau nu,simbol al zadarniciei,de asemenea va intalni doi pescari,pescarul I si
pescarul II cu care incearca sa dialogheze dar acestia nu-i vor raspunde,sunt
surzi si muti,ei cara in spate fara oprire o barna(mitul lui Sisif),de fapt cei doi
pescari sunt doar oamenii care isi duc povara data de destin fara a incerca sa
schimbe ceva.
Acest tablou este plin de semnificatii noi,Iona chiar se gandeste ca
aceasta noua burta ar putea fi pantecele mamei si ca abia acum urmeaza sa se
nasca.Apar ochii care privesc de pretutindeni,simbol al nenascutilor ce urmeaza
sa vina pe lume.Pentru ca i se face dor de mama sa,scrie acesteia o
scrisoare :,,Fiecare om isi aduce aminte odata in viata macar de propria mama’’.
Sansa de eliberare si din aceasta burta de peste pare a fi minima pentru ca
pierduse cutitul.De aceea isi va imagina ca este o imensa si puternica unghie de
la piciorul lui Dumnezeu,cu care va spinteca burta pestelui II.
Tabloul IV Il vedem acum pe Iona in gura ultimului peste,din el
se vede doar barba alba si ascutita care falfaie afara,semn ca imbatranise.El
respira acum alt aer,pe cel al nisipului dar nu este fericit pentru ca ,,fericirea nu
vine niciodata cand trebuie’’.El observa ca desi se eliberase,pana la linia
orizontului totul era format dintr-o infinitate de burti de peste.Incearca sa
gaseasca o solutie de iesire la liman,de aceea isi va spinteca propria burta.Este
un semn de sinucidere dar poate fi si de supravietuire pentru ca ultimile sale
cuvinte sunt :,,Razbim noi cumva la lumina’’.
Drama Iona ne prezinta individul insingurat care face eforturi
mari de a supravietui,dar poate reprezenta si drama omului comun care surprins
de esec mai pescuieste o data pestele prins.
Iona este o drama postbelica cu elemente moderne ale teatrului
absurd si parabolei in care conflictul dramatic este minimalizat,accentul fiind
pus pe caracterizarea indirecta a personajului Iona.