UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA AFACERI INTERNATIONALE

SPANIA

PROFESOR COORDINATOR: DOBRE CLAUDIA

DISCIPLINA: COMERT INTERNATIONAL

STUDENT: ATOMEI ANISOARA

ANUL II, ID.

0
CUPRINS:

1. Scurta prezentare.
2. Etimologia numelui.
3. Geografia Spaniei.
1.1 Repere geografice.
1.2 Clima.
1.3 Geografie politica.
1.4 Vegetaţia.
1.5 Fauna.
1.6 Relieful.
1.7 Reţeaua hidrografica.
4. Istoria.
5. Demografia.
1.1 Sănătatea.
1.2 Religia.
6. Politica.
7.Spania după aderarea la UE.
8. Economia.
1.1 Turismul.
1.2 Transporturile.
1.3 Piaţa imobiliara.
9. Relaţii externe.
1.1 Relaţiile dintre România si Spania.
10. Criza economica in Spania.

1
 REINO DE ESPANA ( REGATUL SPANIEI)

Drapelul Spaniei Blazonul

1 SCURTA PEZENTARE

DEVIZA NAŢIONALA: PLUS ULTRA (MAI DEPARTE)

IMN NAŢIONAL: MARCHA REAL (MARSUL REGAL)
SITUARE: In S-V Europei (Peninsula Iberica)
VECINI: Franţa 623 km, Andora 63,7 km, Marea Mediterana 1670 km, Gibraltar 1,2
km, Oceanul Atlantic 1367 km, Portugalia 1978 km
CAPITALA : MADRID
DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 17 comunitati autonome
SARBATOARE NAŢIONALA: 12 Octombrie (Ziua Hispanitatii)
COORDONATE: 40˚25'00”N 3˚45'00”V
LIMBA OFICIALA: Spaniola
SISTEM POLITIC: Monarhie Parlamentara
REGE: JUAN CARLOS I
PRESEDINTELE GUVERNULUI: JOSE LUIS RODRIGUEZ ZAPATERO
SUPRAFATA 504.645 km²
%APA: 1,04
POPULATIE : 47.000.000 locuitori (loc 51 in lume)
DENSITATE: 93,1loc/km²

2
 PIB (NOMINAL) locul 8
TOTAL(2007) $1.359 de miliarde
PIB PER CAPITA $ 30,289
PIB(PPC)loc 11
TOTAL(2007) $ 1.276 de miliarde
PIB PER CAPITA $28.445
IDU(2007) 0,938(loc 19)-inalt
MONEDA: EURO(€,EUR)=100 EUROCENTI
FUS ORAR UTC+1³
VARA UTC+2
DOMENIU INTERNET: .ES
PREFIX TELEFONIC: +34
PREFIX RADIOFONIC AMA-AOZ, EAA-EHZ
COD ISO 724/ESP/ES
STAT MEMBRU AL :ONU, EU (1986), OTAN (1982)

2. ETIMOLOGIE

Numele „Spania”este derivat din „Hispania”, numele in latina cu care

romanii se refereau la toata peninsula.
Originea termenului „ Hispania”este atribuit fenicienilor, prima civilizaţie
non –iberica care a ajuns in peninsula pentru a-si extinde comerţul si care a fondat,
intre altele, oraşul activ cel mai vechi din Occident. In limba lor punica l-au numit
Isephanim ,„Coasta de iepuri”.

3
 3.GEOGRAFIA

Spania este poziționată în Europa Occidentală și ocupă cea mai mare parte a
Peninsulei Iberice, precum și două arhipelaguri (Insulele Canare în Oceanul Atlantic,
respectiv Insulele Baleare în Marea Mediterană) și două orașe (Ceuta și Melilla) în
nordul Africii, precum și alte insule de dimensiuni reduse situate în vecinătatea țării.

1.1REPERE GEOGRAFICE

Suprafața sa totală este de 504.782 km², din care 499.542 km² reprezintă
uscat și 5.240 km² apă. Din granița sa totală de 6.882 km, 4.964 km (88%) reprezintă
apă și restul de 1.918 km este uscat (12%). Golful Biscaya (numit și „Marea
Cantabriană”) se găsește la nord, mările Mediterană și Balearică la est-sud-est, sud-est
și sud, Portugalia și Oceanul Atlantic la vest, iar Franța și Andora la nord-est, de-a
lungul lanțului Munților Pirinei. Coasta Mării Mediterane este lungă de 1.660 km, în
timp ce coasta Atlanticului este lungă de 710 km. Lanțul Pirineilor se extinde pe
întreaga distanță de 435 km dintre Mediterană și Golful Biscaya. În extremitatea sudică
a Spaniei se găsește Strâmtoarea Gibraltar, care separă Spania și restul Europei de
Maroc, care se găsește în extremitatea nord-vestică a Africii. Cea mai scurtă distanță
dintre Spania și Maroc este de doar 13 km.

4
 1.2 CLIMA

Clima Spaniei este în principal temperată şi mediteraneană; există veri

calde în interior, mai degrabă cu condiţii moderate şi înnorate pe coastă. Iernile sunt
înnorate şi reci în interior, regiunile de pe coastă fiind relativ temperate.În Spania,
emisiile de CO2 au crescut, din anul 1996 indicele a crescut, Spania nereuşind să
respecte Protocolul de la Kyoto în legătură cu emisiile de gaze cu efect de seră.
Rapoartele despre mediul înconjurător au apărut datorită recomandărilor Organizaţiei
Naţiunilor Unite.Spania este afectată de un fenomen de accentuare a secetei, între anii
1880-2000, mai mult de jumătate din aceşti ani fiind foarte secetoşi.

Temperatura maximă: 47,2°C, s-a înregistrat în Murcia, la data de 4 Iulie 1994.

Temperatura minimă: -32°C, înregistrată în apropierea lacului Estangento (Lerida) pe
data de 2 Februarie.

1.3 GEOGRAFIE POLITICA.

Din punct de vedere administrativ Spania se divide în 17 comunități

autonome, o comunitate cu statut special și doua orașe autonome: Andaluzia
(Andalucía), Aragon (Aragón), Asturias (Principado de Asturias), Cantabria, Castilia și
Leon (Castilla y León), Catalonia, Castilia La Mancha (Castilla-La Mancha), Ceuta,
Extremadura, Galicia, Insulele Baleare (Islas Baleares / Illes Balears), Insulele Canare
(Islas Canarias), La Rioja, Madrid (Comunidad de Madrid), Murcia (Región de
Murcia), Navarra (Comunidad Foral de Navarra / Nafarroako Foru Komunitatea),
Melilla, Țara Bascilor (País Vasco / Euskadi), Valencia (Comunidad Valenciana /
Comunitat Valenciana).

5
 1.4 VEGETATIA

Vegetaţia este una dintre cele mai bogate din întreaga Europă, incluzând aproape 8000
de specii de plante, dintre care multe au fost aduse în această ţară din alte regiuni - mai
ales speciile cultivate în agricultură. În nordul Spaniei sunt în special păduri de foioase
şi conifere. Speciile de plante cel mai des întâlnite sunt cele central-europene - stejarul,
castanul şi fagul, dintre arbori, şi gherghinul, ilicele, socul şi murele, dintre arbuşti. .
Nu trebuie omişi nici portocalii şi lămâii care cresc peste tot în Peninsula Iberică.
Condiţiile de climă din zonă sunt foarte propice şi pentru culturile de viţă-de-vie.

1.5 FAUNA

Fauna prezintă un grad ridicat de diversitate. În Spania se pot întâlni, pe lângă

altele, o serie de specii care au dispărut din alte țări europene.. De asemenea, un mare
număr de specii întâlnite aici prezintă influențele faunei africane (cameleonul comun,
ariciul algerian, bufnița cu coarne, mangusta etc.), precum și un număr de specii
endemice, întâlnite în Insulele Baleare și Canare (porumbelul de dafin, dropia de
Canare etc.). Anumite specii autohtone au devenit extincte, așa cum s-a întâmplat în
Antichitate cu iepurele de casă ("conejo", nume de la care se presupune că ar proveni și
denumirea Spaniei, conform anumitor etimologi) și cu pasărea numită canar.

1.6 RELIEFUL

In relieful Spaniei se întâlnesc toate ciclurile orogenetice și sedimentare

care s-au manifestat de-a lungul istoriei, determinând forme specifice. Spania este o tara
cu multe diferenţe de inaltime intre unele zone si altele, are destul de multe zone
muntoase, mari câmpii si extinse depresiuni parcurse de lungi râuri.

6
 Cea mai mare parte din Spania peninsulară se suprapune Mesetei Centrale,
o zonă înaltă, mărginită și străbătută de catene montane. Alte forme de relief includ
înguste zone litorale și câteva zone depresionare axate pe cursul unor râuri, din care cea
mai extinsă este Câmpia Andaluziei. Țara poate fi împărțită în zece regiuni și
subregiuni: Meseta Centrală, Cordiliera Cantabrică, zona Iberică, Munții Pirinei, zona
Penibetică, Câmpia Andaluziei, Bazinul râului Ebro, câmpiile litorale, Insulele Baleare
și Insulele Canare. Aceste regiuni se regăsesc de obicei grupate în patru mari zone:
Meseta Centrală asociată cu munții care o mărginesc și străbat, alte zone montane,
zonele joase și insulele.

RELIEFUL SPANIEI

7
 1.7 RETEAUA HIDROGRAFICA

La fel ca şi hidrografia oricărei alte ţări, cea a Spaniei este determinată de

două tipuri principale de factori: climatici (repartiţia şi volumul precipitaţiilor în timpul
unui an) şi geologici (relieful şi solurile)
Cele mal mari artere hidrografice sunt tributare Atlanticului: Duero (Douro),
Tajo (Tejo), Guadiana, Guadalquivir s.a. Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupa cea
mai mare suprafaţa din peninsula.
In est, Ebro drenează depresiunea Argonului si se varsă in Mediterana, după
ce străbate printr-un frumos defileu, munţii de pe coasta.
In general, râurile din Peninsula Iberica au vai bine dezvoltate, cu terase largi
in cursurile lor inferioare si mijlocii. Din cauza variaţiilor de debit si a condiţiilor de
relief, râurile Peninsulei Iberice nu prezintă importanta pentru navigaţie; in schimb, ele
sunt amenajate pentru irigaţii si obţinerea energiei electrice.

4. ISTORIA

Începând cu secol IX î.Hr., celții, fenicienii, grecii si cartaginezii au intrat în

Peninsula Iberică, urmați de Republica Romană, care a ajuns în secolul II î.Hr.. Limba
de acum a Spaniei, religia și sistemul juridic dăinuie din perioada romană. Spania
modernă a început să se formeze după Reconquista. În 1478 Regina Elisabeta I a
Castiliei a întărit inchiziția spaniolă, instituție interzisă abia în 1834, în timpul domniei
Elisabetei a II-a. În 1492 a fost finanțată prima călătorie pe Atlantic a lui Cristofor
Columb, spre "Lumea Nouă". Până în 1512, unificarea Spaniei din zilele noastre a fost
completă. În secolul XVI, Spania a devenit cea mai puternică națiune din Europa,
datorită bunăstării derivate din colonizarea spaniolă a Americilor. Dar o serie de
războaie lungi și costisitoare și revolte a început declinul puterii Spaniei în Europa.
Controversa asupra succesiunii la tron a consumat țara în secolul XVIII.

8
 Secolul XX inițial a adus puțină pace; colonizarea Saharei de Vest,
Marocului Spaniol și a Guineei Ecuatoriale a fost probată ca și un substitut al
pierderilor din Americi. O perioadă de dictatură (1923-1931) s-a încheiat prin stabilirea
celei de A Doua Republică Spaniolă.Creșterea polarizării politice, combinata cu
creşterea violenței neverificate, a dus la izbucnirea Războiului Civil Spaniol în iulie
1936. Urmând victoria forțelor sale naționaliste în 1939, generalul Francisco Franco a
condus o națiune epuizată politic si economic.

Totuși, în anii 1960 și anii 1970, Spania a fost transformată gradual într-o
economie industrială modernă cu un sector de turism în creștere. După moartea
dictatorului Generalul Franco în noiembrie 1975, succesorul său desemnat personal,
Prințul Juan Carlos și-a asumat titlurile de rege și de conducător al statului. El a jucat
un rol important în ghidarea Spaniei spre un stat democratic modern.

5.DEMOGRAFIA.

În anul 2008, populaţia Spaniei a atins oficial 46 milioane de locuitori,

conform înregistrărilor din registrele municipale. Densitatea populaţiei în Spania (91
loc./km²) este mai redusă decât în celelalte ţări ale Europei de Vest, iar distribuţia pe
teritoriul ţării este inegală. Cu excepţia regiunii ce înconjoară capitala, Madrid, cele mai
populate areale se găsesc de-a lungul coastei mediteraneene. Populaţia Spaniei s-a
dublat în timpul secolului XX, îndeosebi datorită spectaculosului "boom demografic"
dintre anii 1960 si 1970.

Conform INS, în anul 2005 speranţa de viaţă în Spania era situată într-o
medie de 80,2 ani: 77 ani pentru bărbaţi si 83,5 ani pentru femei.

Numărul imigranţilor în Spania a explodat în ultimii zece ani, ajungând de la

500.000 în 1996 la circa 4,5 milioane în 2008, la o populaţie de 45 de milioane. În
această perioadă, ţara a cunoscut o creştere economică puternică.

9
 1.1 SANATATE

În Spania există 298 de spitale de stat şi peste 450 de spitale particulare.

1.2 RELIGIA
76,7% din populaţia Spaniei se declară catolică, 20% se declară atei, 1,6% se
declară ca aparţinând altor religii (musulmani, ortodocşi, protestanţi, evrei, etc.) şi 1,7%
din populaţie se abţine, conform unui chestionar realizat în anul 2008.

6 POLITICA

Spania este o monarhie constitutionala (începând din 1978) cu un parlament

bicameral - Cortes sau Ansamblul Naţional. Succesiunea este ereditara, iar coroana
spaniola se transmite in descendenta regelui Juan-Carlos I, in ordinea primogeniturii,. In
cazul in care nu exista moştenitori, deciziile privitoare la succesiunea coroanei vor fi
luate de câtre Cortes.
Puterea executiva consista din Consiliul de Miniştri, prezidat de Preşedintele
Guvernului (asemănător unui prim ministru).Puterea legislativă este formată din:
Congresul Deputaţilor (Congreso de los Diputados) cu 350 de membrii şi un Senat sau
Senado cu 259 de locuri din care 208 formate din aleşi direcţi pe baza votului popular şi
ceilalţi 51 trimişi de legislaturile locale pentru a servi timp de patru ani.

7. SPANIA DUPA ADERAREA LA UE

Odată cu intrarea Spaniei in Comunitatea Economica Europeana,

predecesoarea UE, la 1 ianuarie 1986, a devenit necesara deschiderea economiei,
modernizarea industriei, imbunatatirea infrastructurii si revizuirea legislaţiei economice,
pentru a îndeplini cerinţele Uniunii Europene. Făcând acest lucru, Spania a accelerat
creşterea Produsului Intern Brut (PIB), a redus datoria publica, rata şomajului a scăzut
de la 23% la 15% in trei ani si a redus inflaţia la mai puţin de 3%.

10
 Cele mai importante provocări pentru economia spaniola in ultimii 20 de ani
au fost reducerea deficitului public, a ratei şomajului, reformarea legilor muncii,
reducerea inflaţiei, creşterea randamentului productivităţii muncii si creşterea nivelului
PIB pe cap de locuitor.
Chiar daca si in perioada dictatoriala pe care a cunoscut-o sub Franco, pana in
1977, economia a avut un sens ascendent, putându-se afirma ca relaţionarea cu
Comunitatea Europeana a dat un puternic impuls de modernizare si eficientizare
economica. In prezent Spania este a patra economie ca cifre absolute a zonei euro si
prin urmare joaca un rol important in dezvoltarea monedei unice. Chiar daca
performantele economice nu au ajuns la cel mai înalt nivel neajungând la media
europeana, potenţialul de creştere este unul solid, după cum cifrele ultimilor ani au
arătat-o. Apartenenţa de doua decenii la Uniunea Europeana, a făcut din Spania o tara
indisolubil legata de valorile politice, economice si sociale ale acestei entitati
suprastatale.
Este semnificativa atitudinea cetăţenilor spanioli fata de integrarea tarii lor in
UE la împlinirea a 20 de ani de la acest eveniment, la 1 ianuarie 2006.Un sondaj de
opinie dat publicitatii de postul de radio Cadena Ser, in cadrul căruia au fost intervievate
1000 de persoane, releva ca 84% din cei întrebaţi s-au declarat satisfăcuţi in legătura cu
aderarea tarii lor la Uniune, iar 79% au spus ca statutul de membru a reprezentat o
dezvoltare pozitiva .Pedro Solbes, ministru al finanţelor la Madrid in 2006, a aratat de
asemenea ca puternica creştere economica spaniola este in fond direct legata de
apartenenţa la comunităţile europene. Cu aceeaşi ocazie, preşedintele Comisiei
Europene, Jose Barroso, dădea ca exemplu de poveste de succes Spania in ceea ce
priveşte procesul de extindere al UE. Intradevar in cei 20 de ani de apartenenţa la
Uniune, Spania a beneficiat de un ajutor net de 100miliarde de euro.

11
 8.ECONOMIA.

Economia Spaniei este a cincea ca mărime intre economiile Uniunii

Europene si, in termeni absoluţi, se afla printre cele mai mari 10 economii ale lumii. În
termeni relativi, pierde câteva poziții în favoarea unor state mult mai populate. Ținta sa
de creștere economică, chiar dacă moderată, le depășește pe cele ale vecinilor săi și
asociaților europeni.
Resursele minerale sunt bogate si variate constând in : cărbuni, minereuri de
fier, de mangan, de cupru, de staniu, polimetale, bauxita, wolfram, mercur, uraniu,
fosforite, sare si săruri de potasiu etc. (concentrate in special in nordul Spaniei si
Granada).
Tara agrar-industriala, sectorul capitalist de stat deţine un loc important in
economie. Categoriile de teren ale Spaniei se împart in : agricol 20615000 ha (40,7%),
pasuni 9563000 ha (19%), păduri 13813000 ha (27,4%). In agricultura persista inca
ramasitele feudale; marea proprietate funciara are o pondere importanta in structura
proprietatii agricole (îndeosebi in Andaluzia, Castilia Veche, Castilia Noua). Dintre
culturile agricole, cea mai mare extindere o au cerealele : grâu, orz, ovăz in zona
centrala a Spaniei, in bazinul Guadalquivirului si al Ebrului, porumb in nord, orez in
provinciile sudice. Se mai cultiva legume si zarzavaturi, măslini (ocupa locul 1 in lume
la producţia de măslini), bumbac, tutun, sfecla de zahar, plante citrice (pe litoralul
mediteranean), vita de vie (producând vinuri renumite :Xeres, Malaga, Alicante …),
pomi fructiferi.
Un alt domeniu important este industria de pescuit, industria care aduce un
aport important la buget. Spania este tara europeana cu cea mai mare flota de pescuit, si
a patra din lume. La mijlocul anilor ’80, flota spaniola număra intre 13,800 si 17,500 de
vase, care erau, insa, in mare lor majoritate, de mica capacitate si cu o vechime serioasa.

In sectorul creşterii animalelor, pe primul loc se afla creşterea ovinelor; in

nord si in nord-vest se cresc cornute mari, iar in Galicia, Extremadura, Catalonia
porcine.

12
 Principalele ramuri industriale sunt industria extractiva si industria uşoara
(ţesături de bumbac, lâna, mătase). Este dezvoltata industria siderurgica (Bilbao,
Sagunto…), metalurgia neferoasa (cupru, plumb, zinc, aluminiu), industria
constructoare de maşini (in special automobile, tractoare, locomotive, avioane, nave,
utilaj textil, energetic …), chimica. Industria alimentara produce vinuri, ulei de măsline,
conserve de fructe si de peste, zahar.Principalele produse vegetale : cereale (locul 5 in
lume la orz), legume si zarzavaturi, masline (locul 1 in lume), struguri pentru vin, sfecla
de zahar, citrice, alte fructe, plante industriale, arbori de pluta, flori.Principalele produse
din zootehnie si pescuit : carne de vita, porc si pasare, produse lactate, peste.Principalele
produse industriale : textile, incaltaminte, produse alimentare (locul 1 in lume la ulei de
masline si locul 3 in lume la productia de vinuri), bauturi alcoolice, metale si produse
din metal, produse chimice, nave si reparatii de nave, autoturisme, masini unelte,
produse refractare, produse farmaceutice, echipamente medicale..Industrii de baza :
metalurgia (fier, otel, aluminiu, plumb, zinc), industria cimentului, industria chimica
(foarte importanta si diversificata). Principalele regiuni industriale : Tara Bascilor,
Catalonia, Madrid.

Peste 87 de miliarde de euro si 5,5% PIB provin numai din industria de

IT, trei din 5 avioane din lume utilizand la aterizare software de control aerian spaniol.
Ocupa locul 3 in Europa si locul 7 in lume in ceea ce priveste industria constructoare de
masini. Peste 82% dintre vehiculele produse in Spania sunt exportate in peste 90 de tari.

13
 Date si cifre

PIB: la prețuri de piață - 973.291 milioane de €( 2006 estimativ)

PIB: paritatea puterii de cumpărare - 1.145.078 milioane de $(2006 est.)

PIB - rata de creștere reală: 3,9% (2006)

PIB - pe cap : paritatea puterii de cumpărare - 24.500 $ USA (2005)

PIB - compoziție pe sector:

 agricultura: 3.5%
 industria: 28.5%
 servicii: 68% (2004 est.)

Populație în sărăcie relativă: 19,8% (2005)

Taxe și impozite din și pe locuințe în procentaj :

 maxim 10%: 2,8%

 minim 10%: 25,2% (1990)

Rata de inflație ( prețuri de consum ) : 2,7% (2006)

Ancheta de Populația Activă (2005):

 Populație inactivă: 15.530,2 mii de persoane

 Populație activă: 20.885,7 mii de persoane
o Ocupați: 18.973,2 mii de persoane
o Dezocupați: 1.912,5 mii de persoane

Lucrători - pe sector : (2005)

 servicii 65,01%
 industria 17,2%
 construcțiile 12,5%
 agricultura 5,29%

14
Rata de șomaj : 8,3% (al 4-lea trimestru din 2006)

Balanța de buget (2006 estimativ): 12.777 milioane de euro / 1,7 peste PIB

Balanța de buget (2007 estimativ): 9.531 milioane de euro / 0,9 peste PIB

Electricitatea - producția : 179,468 mii de milioane KWH (1999)

Electricitatea - producția în funcție de sursă:

 combustibil fosil: 48,23%

 Energia hidraulică: 19,16%
 Energia nucleară: 31,23%
 altele: 1,38% (1998)

Electricitate - consum: 218,400 mii de milioane de KWH (2004)

Electricitate - export: 4,4 mii de milioane de KWH (2002)

Electricitate - import: 9,9 mii de milioane de KWH (2002)

Exporturi: $173.100 milioane de $ USA (f.o.b., 2004)

Exporturi - producte: mașinării , vehicule motorizate ; alimente , alte bunuri de consum

Exporturi - clienți: (2004)

.Exporturi in 2004

Uniunea Europeană 73%

15
 Franța 19,3%

Germania 11,8%

Portugalia 9,6%

Regatul Unit 9,1%

Italia 9,1%

America Latină 7%

Statele Unite ale Americii 3,9%

Importuri: $221.900 milioane de $ USA (f.o.b., 2004)

Importuri - furnizori: (2004)

Uniunea Europeană 67%

Franța 18%

Germania 16,5%

Franța 15,7%

Italia 8,8%

Regatul Unit 6,4%

Benelux 4,8%

Statele Unite ale Americii 6,2%

OPEC 5%

Japonia 2,9%America Latină 4,8%

Datoria - externă: 1.251.480 milioane de Euro (junio 2006 est.)

Ajutor economic - donații: ODA, $1,3 mii de milioane (1998)

In concluzie, Spania, atât prin poziţia sa geografica prin spaţiul pe care îl

ocupa si piaţa de 44 de milioane de cetăţeni, reprezintă o tara de prim rang a Europei.

1.1TURISMUL

Când spui Spania, spui probabil numele tarii care atrage cei mai mulţi
turişti din întreaga Europa. Este tara care se afla pe locul 2 după Italia din punct de
vedere al găzduirii numărului de UNESCO’s World Heritage Sites. Daca din punct de
vedere politic Spania este un regat, atunci fara nici o exagerare, din punct de vedere

16
turistic Spania este un regal ! Primeşte in fiecare an circa 80 milioane turişti, care aduc
bugetului naţional mari sume de bani. Spania ramane o tara si o cultura care a influenţat
si influenţează multe alte naţiuni ale lumii, dovada cele peste 400 milioane de vorbitori
de limba spaniola din întreaga lume.
. Începând cu Madridul si spectacolele de corida, Costa del Sol care porneşte din
Barcelona, alergatul printre tauri din Pamplona, Ibiza, Pelerinajul la Santiago de
Compostella, vizitarea viilor si pivniţelor din La Rioja alături de o excursie spre urmele
dinozaurilor fosilizaţi din apropiere, drumeţiile, schiatul si alpinismul din Pirinei,
distracţiile de zi si de noapte din Palma de Mallorca, plajele din Sitges, complexul
monastic de la Montserrat, catedrala lui Gaudi, cartierul Bario Gotic, castelele (Spania
are cele mai multe castele din Europa), catedralele, statuile, muzeele, Escorialul si casa
memoriala Miguel Cervantes si multe, multe altele.
Spania a fost in 2007 principala atracţie turistica din UE, cu
272,8milioane de înnoptări in hoteluri, cu 2,3% mai mult decât in 2006, urmata de
Italia, care nu si-a atins estimările, insa a înregistrat 249,9milioane înnoptări, conform
Eurostat.

Conform previziunilor Organizației Mondiale a Turismului, numărul de

turiști străini în Spania va crește în medie cu 5% pe an, de-a lungul următorilor 20 de
ani, ceea ce ar însemna 75 de milioane de turiști străini în 2020.

1.2 TRANSPORTURILE

17
 . Astăzi, lungimea totală a căilor ferate spaniole este de 14.781 km, din
care 8.791 sunt electrificate. Se foloseşte ecartamentul neuzual de 1.668 mm. Există şi
998 km de căi de ecartament normal şi 1.954 de ecartament îngust.

Spania va deveni liderul european în privinţa transportului feroviar de

mare viteză, cu o reţea de peste 2.000 de kilometri, o performanţă tehnologică
generatoare de locuri de muncă. Reţeaua feroviară de mare viteză a Spaniei va depăşi
2.000 de kilometri, după ce va fi deschisă cea de-a patra rută, de 438 de kilometri, între
Madrid şi Valencia.

Spre diferenţă, reţeaua feroviară de mare viteză a Franţei are 1.900 de

kilometri, iar cea a Germaniei are o lungime de 1.300 de kilometri. La nivel mondial,
Spania va fi întrecută doar de China (peste 3.500 de kilometri) şi Japonia (2.500 de
kilometri).

In ceea ce priveste transportul aerian are peste 105 aeroporturi amplasate

în regiuni distincte, dintre care 33 sunt internaţionale, unde operează mai mult decât 250
de linii aerene, cel mai important fiind aeroportul Madrid-Barajas. După amploarea,
Barajas pretinde să fie unul dintre cele mai importante aeroporturi ale lumii având o
capacitate de 70.000.000 de călători (aproape 30 de milioane mai mult decât în 2005).

18
 1.3 PIATA IMOBILIARA

Conform datelor emise de Banca națională spaniolă , Spania avea la finele

anului 2005 23.700.600 de construcții de locuințe , peste un total de 15,39 milioane de
locuințe spaniole . Aceste cifre indică o medie de 1,54 construcții de locuințe la o
locuință , rata cea mai ridicată din lume . Conform acelorași surse , 85% din
construcțiile de locuințe sunt proprietate personală și doar 15% se folosesc în regim de
închiriere .Prețul mediu al noilor construcții de locuințe în Spania este de 2.510 euro pe
metru pătrat , conform datelor transmise de Societatea de Evaluări, la 31 decembrie
2005. Și totuși , prețul construcțiilor de locuințe variază în funcție de zonă:
comunitățile autonome și capitalele de provincie.

În primul trimestru din 2008, sectorul imobiliar din Spania s-a confruntat
cu o scădere "brutală" a activității, marcată la începutul anului 2008 de scăderea cu
200.000 de unități a ritmului anual de apariție a șantierelor, de trei ori mai puțin față de
aceeași perioadă din 2007. Numărul de tranzacții imobiliare a scăzut cu 60% în primul
trimestru din 2008 în Spania, iar prețurile au înregistrat o scădere de până la 20%,
existând posibilitatea desființării a 250.000 de locuri de muncă în acest sector în 2008.
Această criză, ce s-a acutizat din toamna lui 2007, este considerată ca fiind sursa
încetinirii ritmului de creștere economică, cauza creșterii ratei șomajului și a sporirii
excedentului bugetar, într-o țară în care boom-ul imobiliar a susținut activitatea
economică timp de zece ani.

9. RELATII EXTERNE.

19
 Inceputul secolului XXI s-a caracterizat, din punct de vedere economic, print-o
crestere a economiei americane cifrata la 5%, a celei chineze care detine o crestere
economica extraordinara, ponderata de oficialii chinezi, fiind dusa la 6%, si o crestere
exploziva a economiilor emergente. De asemenea tigrii asiatici si-au continuat creşterile
puternice care le-au avut si in anii ’90. Pentru Europa insa situaţia nu a fost la fel de
fericita, tarile europene fiind confruntate cu o perioada de recesiune si creşteri
economice foarte sensibile cifrate chiar la 1-2% in cazul Germaniei , cea mai puternica
economie europeana si a treia din lume. Spania nu a făcut nici ea excepţie dar creşterile
economice au fost peste cele ale partenerilor ei europeni. In anul 2004, Spania a avut o
creştere economica de 3,1% prin comparaţie cu media europeana care a fost de
2,4%.Insa trebuie menţionat ca la ridicarea coeficientului european au participat si tarile
central si est europene care au economiile aflate in plina viteza cu creşteri economice de
5%. Conform IMF, Spania a făcut fata recesiunii economice intr-un mod remarcabil.
Prin comparaţie cu celelalte tari europene , Spania a avut creşteri mai bune dublate de
scăderea şomajului. Performanta Spaniei este fundamentata de doi stâlpi importanţi:o
politica fiscala orientata spre stabilitate in conformitate cu Pactul de Stabilitate si
Dezvoltare, al cărui prevederi au fost incalcate de alte state europene din zona euro, si o
reforma solida, PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă in Spania aproximativ 80% din cel
al tarilor dezvoltate din UE.

. În ceea ce priveşte relaţiile economice externe, ponderea principală o

ocupă ţările din Uniunea Europeană, cei mai importanţi parteneri fiind Franţa,
Germania, Italia, Marea Britanie şi Portugalia. Alţi parteneri comerciali importanţi sunt
SUA, Japonia, Coreea de Sud, Turcia si Elveţia. Dintre ţările din Europa Centrală şi de
Est, primul partener este Polonia, urmată de R. Cehă, Ungaria, România, Slovacia şi
Bulgaria. .

În ultima perioadă, Spania a devenit unul dintre importanţii investitori

mondiali Principala destinaţie a investiţiilor o constituie ţările din UE 15 cu aproape

20
75% din totalul investiţiilor nete (74,47%, respectiv 14.858 milioane euro în 2003). În
continuare, se plasează SUA, cu 1.361 milioane euro (6,82%), urmate de ţările din zona
Americii Latine, cu 906 milioane euro (4,54%). De remarcat că pe această zonă
investiţiile au o tendinţă de scădere (79,85% faţă de 2002).

Regiunile care prezintă un interes crescând pentru investitorii spanioli

sunt Europa Centrală şi de Est, ţările din nordul Africii – Maroc, Algeria, Tunisia,
precum şi ţările din Extremul Orient, în special China. Investiţiile nete spaniole în noile
state membre UE s-au cifrat în 2003 la 889,74 milioane euro, înregistrând o creştere de
peste 20 ori faţă de anul precedent. Dintre ţările central europene, primul loc în
investiţiile spaniole îl ocupă ţările Grupului de la Vişgrad, însă, în ultimul timp, se
exprimă din ce în mai des ideea că aceste ţări au fost deja saturate (este cazul
investiţiilor germane în Polonia), capitalul spaniol căutând noi teritorii. În această
situaţie, România a devenit un nou pol de atracţie pentru investitorii spanioli. Legislaţia
comercială, în general, şi cea privind comerţul exterior, în particular, sunt cele existente
în Uniunea Europeană şi se caracterizează printr-o liberalizare cvasi-totală a circulaţiei
produselor şi a preţurilor.

Principalele produse de export sunt : vehicule şi componente, produse

chimice, fructe şi legume proaspete. Spania exporta produse agro-alimentare (portocale,
măsline si ulei de măsline, vinuri, legume, orez, fructe, conserve), minereuri, metale
neferoase (mercur, plumb), produse chimice, produse textile, pluta.

. La import predomina : vehicule şi componente, combustibili şi

lubrefianţi, produse chimice, electronică şi informatică, produse siderurgice.

Structura pe grupe de produse a comerţului exterior al Spaniei in anul 2005

= in milioane euro =
Sold Exporturi Importuri

21
 TOTAL -77812,6 153559,0 231371,6
Bunuri de consum -7391,5 59596,0 66987,5
 Alimente, bauturi, tutun 4648,4 18678,0 14029,5
 Autoturisme 854,8 19346,5 18491,7
 Produse energetice de 847,8 1001.2 153,5
consum

 Alte bunuri de consum -13742,4 20570,4 34312,8

Bunuri intermediare -57975,9 79107,3 137083,2
 Produse agricole -3621,7 695,5 4317,1
 Produse energetice -26655,9 5302,0 31957,9
 Produse industriale -27698,3 73109,8 100808,1
Bunuri de capital -12445,2 14855,6 27300,9
 Utilaje si echipamente -9763,9 6297,5 16061,4
 Materiale de transport -28,0 7540,3 7568,3
 Alte bunuri de -2653,3 1017,9 3671,2
capital

1.1 RELATIILE COMERCIALE DINTRE ROMANIA SI SPANIA

La 21 ianuarie 1977 se restabilesc relaţiile diplomatice între România şi

Spania. După revoluţia din 1989, guvernul spaniol a arătat o susţinere necondiţionată
pentru procesul de reforme democratice din România şi pentru integrarea ţării noastre

în structurile europene şi euro-atlantice. Dialogul politic între cele două

ţări şi vizitele bilaterale au cunoscut o evoluţie ascendenta. In iulie 1993 intră în vigoare
“Tratatul de prietenie şi cooperare între Spania şi România”, semnat la Madrid, la 4
februarie 1992, de ministrul român al afacerilor externe, Adrian Năstase şi de omologul
său spaniol, Francisco Fernandez Ordoñez.

Acorduri economice: „Acord de cooperare economică şi industrială

dintre România şi Spania”, semnat la Madrid la 18 aprilie 1990, în vigoare la 3
octombrie 1991, „Acord între România şi Spania privind promovarea şi protejarea
reciprocă a investiţiilor”, semnat la 25 ianuarie 1995, în vigoare la 7 decembrie
1995. La 12 iunie 2003, Camera de comerţ şi industrie a României şi a Municipiului
Bucureşti şi Consiliul Superior A Camerelor de Comerţ şi Industrie spaniole au semnat,
la Bucureşti, Acordul de constituire al Consiliului de Afaceri româno – spaniol.

22
 Datele statistice consemnează faptul că, în anul 2005, schimburile comerciale cu
Spania au cunoscut cea mai rapidă creştere (44% exportul şi 26% importul) şi au atins
cea mai mare valoare (1266,7 milioane euro, din care 539,8 milioane euro exportul şi
726,9 milioane euro importul) din istoria relaţiilor bilaterale, contribuind la diminuarea,
faţă de anul 2004, a soldului nefavorabil al balanţei comerciale, atât ca valoare, cât şi ca
pondere. La 31 martie 2006, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu
Spania a fost de 359,75 milioane euro (cu o pondere de 2,43% în totalul comerţului
exterior românesc), din care 162,36 milioane euro exportul (cu o pondere de 2,61% din
totalul exporturilor româneşti - locul 10 în topul partenerilor României) şi 197,39
milioane euro importul (cu o pondere de 2,30% - locul 14), soldul nefavorabil fiind de
-35,03 milioane euro (marcând o accentuatâ descreştere). Comparativ cu primele trei
luni ale anului 2005, au fost înregistrate creşteri importante ale comerţului bilateral :
48,44% pe total schimburi, 61,65% la export şi 39,08% la import.

Dinamica schimburilor comerciale româno-spaniole în perioada 2004-2009 (milioane

euro)

2007 2009
An 2004 2005 2006 2008
30 sept

Total 952,7 1.266,7 1.558,8 1.712,28 1.872 1.133,7

Export 374,9 539,8 605,75 678,3 775,9 597

Import 577,8 726,9 953,05 1.033,98 1.096,1 536,7

Sold -202,9 -187,1 - 347,3 - 355,68 -320,2 60,3

23
 La 30 septembrie 2009, volumul schimburilor comerciale a fost de
1.133,7 milioane euro, cu o pondere în comerţul exterior al României de 2,30%.
Exportul a fost de 597 milioane euro, iar importul a fost de 536,7 milioane euro. Balanţa
comercială a înregistrat un excedent de 60,3 milioane euro, pe fondul diminuării
considerabile a importurilor din Spania. Conform evidenţelor Oficiului Naţional al
Registrului Comerţului la 30 noiembrie 2009 erau înregistrate în România 3.698
societăţi mixte româno-spaniole cu un capital investit de 663,6 milioane euro (locul 10).

Conform datelor statistice, în 2009, comunitatea de români din Spania a

înregistrat o diminuare faţă de anul precedent, cifrându-se, în prezent, la 675.481
persoane. Începând cu 1 ianuarie 2009 guvernul spaniol a ridicat restricţiile privind
accesul pe piaţa spaniolă a muncii a cetăţenilor români.

10. CRIZA ECONOMICA IN SPANIA

Spania înregistrează cea mai mare rată a şomajului din Uniunea

Europeană, aceasta atingând 17,9% în mai, potrivit statisticilor UE. Comisia Europeană
estimează că nivelul şomajului va depăşi 20% în 2010, când Spania preconizează o
revenire la creştere economică.

Numărul de şomeri din Spania va rămâne peste nivelul de 4 milioane în

2010, însă este puţin probabil să depăşească 5 milioane, în contextul în care economia
va începe să-şi revină, a declarat, pentru cotidianul El Publico, ministrul spaniol al
Economiei, Elena Salgado. Guvernul spaniol prevede o creştere economică de 1,8%, în
2011, şi de 2,7%, în 2012, a mai spus aceasta.

24
 "Economia Spaniei continuă să evolueze sub potenţial şi, chiar dacă ritmul
comprimării încetineşte, nu putem să fim prea entuziasmaţi de povestea revenirii
economiei", a declarat MarkWall, economist în cadrul Deutsche Bank
Previziunile sunt mai optimiste decât cele ale Comisiei Europene, care estimează că
Spania va fi ultimul stat din UE ce va reveni la creştere economică trimestrială, probabil
în 2011.

Cele mai multe semnale pozitive ale economiei Spaniei din ultimele luni
au fost alimentate de un masiv plan de stimuli, în cadrul căruia s-au cheltuit circa 15
miliarde euro în prima jumătate a anului. Planul de stimuli, unul dintre cele mai mari
din lume, raportat la economie, se va ridica la peste 4% din produsul intern brut (PIB) în
perioada 2008-2010 şi include de la reduceri de taxe la programe de lucrări publice.
Guvernul socialist spaniol a creat în iunie un fond de nouă miliarde euro prin care va
putea intra în acţionariatul companiilor care se confruntă cu dificultăţi financiare.
Scopul acestui fond este reorganizarea sectorului financiar spaniol, mai ales segmentul
băncilor regionale.

Guvernul spaniol taie salariile bugetarilor cu 5% şi va disponibiliza

13.000 de angajaţi anul acesta. Din 2011, vor fi îngheţate pensiile şi, tot de la anul, nu se
va mai acorda prima de naştere de 2.500 de euro. Sunt doar câteva dintre măsurile de
austeritate anunţate de premierul Jose Luis Zapatero, pentru reducerea deficitului
bugetar şi evitarea unei crize financiare de amploare precum cea din Grecia. De
asemenea, guvernul de la Madrid ia în considerare îngheţarea angajărilor în sectorul
public.. Guvernul spaniol speră ca, prin noile măsuri, deficitul să fie redus cu aproape 5
procente până la sfârşitul lui 2011.

25
 BIBLIOGRAFIE:

Ambasada României la Madrid

MONEY.ro - ştirea de business a momentului
© Ministerul Afacerilor Externe şi Cooperării al Spaniei 2011
Ziarul Financiarul
The Economist
Statele Lumii

26
:

27
.

28
 .
.
.
. Acest aspect a determinat pe secretarul de stat pentru afaceri europene,
Alberto Navarro, sa afirme ca reprezinta ”mai mult decat orice Plan Marshall”. Dar
inceputul a fost traumatic deoarece somajul a atins 20% pe fondul reducerii pierderilor
companiilor de stat prin reduceri de personal. Se vorbea de un posibil exod al fortei de
munca spaniole in tarile Comunitati Europene, despre o infrastructura slab dezvoltata
su despre o inflatie ridicata (10%) .
In 2006 Spania a ajuns sa genereze 7% din PIB-ul UE, peste 70% din exporturi
mergeau in tarile UE, iar 60% din importuri proveneau de acolo. Se remarca mari
schimbari in domeniul infrastructurii de transport. Soferii pot parcurge drumul de la
Madrid pana la granita cu Franta, pe autostrazi administrate in regim de parteneriat
public-privat, fara sa opreasca la vreun semafor. Ce inseamna un drum de zece ore,
acum poate fi parcurs in doar cinci. Primul proiect AVE, tren de mare viteza, ce leaga
Madridul de Sevillia si inaugurat in 1992, a facut posibil ca 471 de km sa fie parcursi
in 2 oresi 15 minute.O a doua astefel de linie finalizata in 2004, leaga Madridul de
Barcelona, via Zaragoza, interconectata cu o alta linie ce leaga Capitala catalana de
Franta, cu celebrul TVG.Ba mai mult spaniolii doresc sa lege, in viitor, in viitor
Madridul de capitala portugheza Lisabona.Trenurile spaniole respecta o buna traditie
de punctualitat.
In concluzie se poate spune ca Spania ar putea servi ca exemplu Romaniei in
materie de integrare europeana.

29