Rosaceae

Rosaceae

Clasificare științifică

Regn: Plantae

Diviziune: Magnoliophyta

Clasă: Magnoliopsida

Subclasă: Rosidae

Ordin: Rosales

Familie: Rosaceae

Subfamilii

 Spiraeoideae
 Rosoideae
 Maloideae
 Prunoideae
Modifică text

Rozacee (Rosaceae) este o familie din ordinul Rosales, subclasa Rosidae, care cuprinde plante ierboase și lemnoase
(arbori și arbuști).

 Rădăcina este rămuroasă.

 Tulpina este simplă sau ramificată.
 Frunzele sunt simple, compuse, alterne, de obicei prevăzute cu stipele.

 Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, pentamere (de tipul 5). Uneori caliciul este alcătuit dintr-un calicul (caliciu
extern). Androceul este alcătuit din 10-20 stamine. Numărul de carpele variază de la un număr mare până la una,
asfel că receptaculul floral suferă modificări. El poate fi plan, bombat, concav, iar periantul și androceul sunt prinse
pe marginea lui. Poziția ovarului poate fi inferioară, seminifer, sau superioară.
 Fructul poate fi: achenă, poliachenă, drupă, polidrupă, poamă.

 Familia Rosaceae însumează aproximativ 3200 de specii. După forma receptaculului, a gineceului și a fructului, se
subîmparte în 4 subfamilii:
 Spiraeoideae
 Rosoideae
 Maloideae, (Pomoideae)
 Prunoideae
Specii din România[modificare | modificare sursă]
Flora României conține 37 de genuri, cu circa 248 de specii spontane și cultivate grupate în patru subfamilii.

 Agrimonia eupatoria = Turiță mare

 Agrimonia pilosa
 Agrimonia procera
 Agrimonia repens
 Alchemilla baltica = Crețișoară
 Alchemilla colorata = Crețișoară
 Alchemilla connivens = Crețișoară
 Alchemilla crinita = Crețișoară
 Alchemilla flabellata = Crețișoară
 Alchemilla glabra = Crețișoară
 Alchemilla glaucescens = Crețișoară
 Alchemilla gorcensis = Crețișoară
 Alchemilla gracillima = Crețișoară
 Alchemilla incisa = Crețișoară
 Alchemilla intermedia = Crețișoară
 Alchemilla micans = Crețișoară
 Alchemilla mollis = Crețișoară
 Alchemilla monticola = Crețișoară
 Alchemilla plicata = Crețișoară
 Alchemilla reniformis = Crețișoară
 Alchemilla serbica = Crețișoară
 Alchemilla straminea = Crețișoară
 Alchemilla subcrenata = Crețișoară
 Alchemilla vulgaris = Crețișoară
 Alchemilla xanthochlora = Crețișoară
 Amelanchier ovalis
 Amygdalus communis = Migdal
 Amygdalus nana = Migdal pitic
 Amygdalus triloba
 Aphanes arvensis = Crețișoare
 Aphanes australis
 Aremonia agrimonoides
 Armeniaca vulgaris = Cais
 Aronia arbutifolia
 Aronia melanocarpa
 Aronia mitschurinii
 Aronia prunifolia
 Aruncus dioicus = Barba popii
 Cerasus avium = Cireș
 Cerasus fruticosa = Vișinel, Cireș de Bărăgan
 Cerasus mahaleb = Vișin turcesc
 Cerasus serrulata = Cireș japonez
 Cerasus vulgaris = Vișin
 Chaenomeles japonica = Gutui japonez
 Chaenomeles speciosa = Gutui japonez
 Comarum palustre = Șapte degete
 Cotoneaster buxifolius = Bârcoace
 Cotoneaster horizontalis = Bârcoace
 Cotoneaster integerrimus = Bârcoace
 Cotoneaster niger = Bârcoace
 Cotoneaster simonsii = Bârcoace
 Cotoneaster tomentosus = Bârcoace
 Crataegus laevigata = Păducel, Gherghinar
 Crataegus monogyna = Păducel, Gherghinar
 Crataegus pentagyna = Păducel, Gherghinar
 Crataegus rhipidophylla = Păducel, Gherghinar
 Cydonia oblonga = Gutui
 Dryas octopetala = Argințică
 Filipendula ulmaria = Crețușcă
 Filipendula vulgaris = Aglică
 Fragaria moschata = Căpșuni de câmp
 Fragaria vesca = Fragi de pădure
 Fragaria viridis = Fragi de câmp
 Fragaria × ananassa = Căpșuni
 Geum aleppicum
 Geum coccineum
 Geum montanum = Mărțișor
 Geum reptans = Plăcințele
 Geum rivale = Călțunul doamnei
 Geum urbanum = Cerențel
 Kerria japonica
 Laurocerasus officinalis = Laurocireș
 Malus baccata = Măr auriu, Măr siberian
 Malus coronaria = Măr
 Malus dasyphylla = Măr păros
 Malus domestica = Măr
 Malus floribunda = Măr
 Malus niedzwetzkyana = Măr roșu
 Malus praecox = Măr dusen
 Malus prunifolia = Măr
 Malus pumila = Măr paradis
 Malus sylvestris = Măr pădureț
 Mespilus germanica = Moșmon
 Padus avium = Mălin
 Padus serotina = Mălin american
 Padus virginiana = Mălin de Virginia
 Persica vulgaris = Piersic
 Physocarpus opulifolius = Tavalgă
 Potentilla alba
 Potentilla anglica = Rumeneală
 Potentilla anserina = Coada racului
 Potentilla argentea = Scrântitoare
 Potentilla astracanica
 Potentilla aurea = Sclipeți
 Potentilla bifurca
 Potentilla chrysantha = Gălbenușe
 Potentilla crantzii
 Potentilla emilii-popii
 Potentilla erecta = Sclipeți
 Potentilla fruticosa
 Potentilla haynaldiana
 Potentilla heptaphylla = Închegățică
 Potentilla impolita
 Potentilla incana = Buruiana junghiului
 Potentilla inclinata
 Potentilla leucopolitana
 Potentilla micrantha = Frăgurel
 Potentilla norvegica
 Potentilla patula
 Potentilla pedata
 Potentilla pusilla
 Potentilla recta = Buruiană de cinci degete
 Potentilla reptans = Cinci degete
 Potentilla rupestris
 Potentilla supina
 Potentilla tabernaemontani
 Potentilla taurica
 Potentilla ternata = Scânteiuță de munte
 Potentilla thuringiaca
 Potentilla thyrsiflora
 Prunus cerasifera = Corcoduș
 Prunus domestica = Prun, Perj
 Prunus insititia = Goldan, Scolduș
 Prunus spinosa = Porumbar
 Prunus × italica
 Prunus × syriaca
 Pyrus communis = Păr
 Pyrus elaeagrifolia = Păr
 Pyrus nivalis = Păr nins
 Pyrus pyraster = Păr pădureț
 Rhodotypos scandens
 Rosa agrestis = Măceș, Trandafir
 Rosa alba = Măceș, Trandafir
 Rosa arvensis = Măceș, Trandafir
 Rosa banksiae = Măceș, Trandafir
 Rosa caesia = Măceș, Trandafir
 Rosa canina = Măceș, Trandafir
 Rosa caryophyllacea = Măceș, Trandafir
 Rosa centifolia = Trandafir de dulceață
 Rosa chinensis = Măceș, Trandafir
 Rosa corymbifera = Măceș, Trandafir
 Rosa damascena = Trandafir de Damasc
 Rosa dumalis = Măceș, Trandafir
 Rosa elliptica = Măceș, Trandafir
 Rosa foetida = Măceș, Trandafir
 Rosa gallica = Răsură, Trandafir de câmp
 Rosa glauca = Măceș, Trandafir
 Rosa jundzillii = Măceș, Trandafir
 Rosa micrantha = Măceș, Trandafir
 Rosa multiflora = Grătărași, Trandafiri urcători
 Rosa odorata = Măceș, Trandafir
 Rosa pendulina = Măceș de munte
 Rosa pseudoscabriuscula = Măceș, Trandafir
 Rosa rubiginosa = Trandafir ruginiu
 Rosa spinosissima = Măceș, Trandafir
 Rosa stylosa = Măceș, Trandafir
 Rosa subcanina = Măceș, Trandafir
 Rosa subcollina = Măceș, Trandafir
 Rosa tomentella = Măceș, Trandafir
 Rosa tomentosa = Măceș, Trandafir
 Rosa turcica = Măceș, Trandafir
 Rosa villosa = Măceș, Trandafir
 Rosa wichuraiana = Măceș, Trandafir
 Rubus adscitus
 Rubus apiculatus
 Rubus arduennensis
 Rubus argenteus
 Rubus bifrons
 Rubus bracteosus
 Rubus caesius = Mur de miriște
 Rubus canescens
 Rubus chloroclados
 Rubus colemannii
 Rubus constrictus
 Rubus divaricatus
 Rubus fuscus
 Rubus grabowskii
 Rubus gremlii
 Rubus hebecaulis
 Rubus hirtus
 Rubus histrix
 Rubus idaeus = Zmeur
 Rubus koehleri
 Rubus laciniatus
 Rubus longebracteatus
 Rubus loretianus
 Rubus macrophyllus
 Rubus macrostachys
 Rubus melanoxylon
 Rubus moestus
 Rubus montanus
 Rubus muelleri
 Rubus myricae
 Rubus nessensis
 Rubus odoratus
 Rubus opiparus
 Rubus pedemontanus
 Rubus phoenicolasius
 Rubus pilifer
 Rubus plicatus
 Rubus praecox
 Rubus questieri
 Rubus radula
 Rubus rombifolius
 Rubus saxatilis
 Rubus scaber
 Rubus schleicheri
 Rubus serpens
 Rubus silvaticus
 Rubus splendidiflorus
 Rubus sulcatus
 Rubus tereticaulis
 Rubus thyrsiflorus
 Rubus vallisparsus
 Rubus vestitus
 Rubus vigorosus
 Rubus vulgaris
 Sanguisorba minor = Cebărea
 Sanguisorba officinalis = Sorbestrea
 Sorbaria sorbifolia
 Sorbus aria
 Sorbus aucuparia = Scoruș de munte
 Sorbus austriaca
 Sorbus borbasii
 Sorbus chamaemespilus
 Sorbus dacica
 Sorbus domestica = Scoruș
 Sorbus graeca
 Sorbus torminalis = Sorb
 Sorbus umbellata
 Spiraea alba = Taulă
 Spiraea cantoniensis = Taulă
 Spiraea chamaedrifolia = Cununiță
 Spiraea crenata = Tavalgă
 Spiraea douglasii = Taulă
 Spiraea hypericifolia = Taulă
 Spiraea japonica = Taulă
 Spiraea media = Taulă
 Spiraea prunifolia = Taulă
 Spiraea salicifolia = Taulă
 Spiraea thunbergii = Taulă
 Spiraea tomentosa = Taulă
 Spiraea × arguta = Taulă
 Spiraea × billiardii = Taulă
 Spiraea × bumalda = Taulă
 Spiraea × vanhouttei = Taulă
 Waldsteinia geoides
 Waldsteinia ternata

Genuri[modificare | modificare sursă]

 Acaena
 Adenostoma
 Alchemilla
 Amelanchier
 Aronia
 Armeniaca
 Aruncus
 Cerasus
 Chaenomeles
 Chamaebatia
 Cotoneaster
 Crataegus
 Cydonia
 Dryas
 Eriobotrya
 Exochorda
 Filipendula
 Fragaria
 Geum
 Holodiscus
 Kerria
 Malus
 Neillia
 Osmaronia
 Osteomeles
 Photinia
 Physocarpus
 Potentilla
 Prunus
 Pyracantha
 Pyrus
 Raphiolepis
 Rhodotypos
 Rosa
 Rubus
 Sanguisorba
 Sibiraea
 Sorbaria
 Sorbus
 Spiraea
 Stephanandra
 Waldsteinia
Familia Rosaceae include aprox. 100 de genuri si 3000 de specii de plante, printe care extrem de numeroase specii de
trandafiri si o gama foarte larga de pomi si arbusti fructiferi. Aceasta paleta variaza de la cele mai cunoscute si comune tipuri
de fructe de padure (precum macesul), pana la cele mai spectaculoase soiuri de trandafiri si alte specii de plante decorative.
Florile sunt radiale simetrice, in general cu 5 sepale unite la baza, 5 petale si numeroase stamine. Fructele constau in mici
achene cu seminte, poame (precum merele), drupe (ciresele) sau fructe de padure (mure). Cele mai multe dintre plantele din
familia Rosaceae au o dezvoltare arbustiva, avand aspect de tufa, arbust, sau pomi. Unele sunt flori perene, iar altele sunt
cataratoare, majoritatea autosustinute (neavand nevoie de sistem de sustinere). Frunzele lor sunt de obicei simple si alterne.

Rosa L. (Trandafir) este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae, originar din regiunile continentale și
subtropicale ale emisferei nordice, cuprinzând peste 200 de specii de arbuști erecți, deseori spinoși,

curiozitati despre trandafir

Trandafirul, regele florilor, este deja un simbol, prezent de-a lungul istoriei omenirii in legende, basme, arta, tratate,
cataloage etc. Afirmatia ca aceasta ar fi cea mai iubita dintre toate florile pamantului nu este deloc departe de adevar.

Daca si tu indragesti aceasta floare, cu siguranta vei gasi interesante cele 13 curiozitati despre trandafiri:

1. Oamenii de stiinta sustin ca existau trandafiri pe pamant cu 25 milioane de ani in urma si ca originea lor ar fi in zonele de
clima temperata si subtropicala din emisfera nordica.

2. Chinezii se pare ca au fost primii care au cultivat trandafirii in gradina, fiind cunoscuta priceperea lor in arta aranjamentelor
florale. Confucius descrie inca de pe la anul 500 i.e.n. trandafirii din gradinile palatului imperial.

3. Legendele grecesti spun ca zeita florilor, Chloris, a vrut sa creeze cea mai frumoasa floare de pe pamant din trupul unei
nimfe moarte, in dorinta de a-i pastra vie memoria. Alaturi de ea au participat si ceilalti zei si zeite, completand calitatile florii
si astfel a luat nastere trandafirul.

4. Tot din legendele grecesti aflam ca Ahile si Hector aveau scutul si coiful impodobite cu trandafiri, convinsi fiind ca acestia ii
vor apara in razboaie, dar si ca regele Midas avea in gradina un trandafir cu 60 de petale.

5. Mai tarziu, prin anul 790, Carol cel Mare, considerat de unii istoriografi parintele Europei, a clasat trandafirul, intr-un top
100 al florilor, pe locul 2. Pe primul loc, dupa parerea lui, era crinul.

6. Cultivarea pe scara larga a trandafirului ca planta decorativa a inceput abia dupa anul 1900.

7. Acum se cunosc peste 35000 de soiuri.

8. Trandafirul face parte din familia Rosaceae, din care fac parte si pomi fructiferi (marul, parul ciresul etc), arbusti fructiferi
(zmeur, mur, capsun), si unii arbusti ornamentali (scorus de munte).

9. Este incorect sa spunem ca trandafirii au spini. Trandafirii au ghimpi. Ghimpii se formeaza din straturile superficiale ale
tulpinii si se pot rupe usor fara a o rani, pe cand spinii sunt frunze modificate care produc ranirea tulpinilor la smulgere.

10. In mod normal trandafirii aveau 5 petale si 5 sepale; cei cunoscuti astazi ca trandafiri de cultura au mult mai multe petale.

11. Macesele nu sunt, asa cum credeati, fructele trandafirului. Fructele sunt de fapt in interiorul macesei si se numesc nucule.

12. 100 grame de macese contin 1-2 grame de vitamina C, pe cand aceeasi cantitate de lamaie sau afine contine 60-100 mg,
respectiv 125 mg vitamina C.

13. Calitatile trandafirului au fost apreciate si au avut un rol important de-a lungul timpului in medicina, in industria
cosmeticelor, dar si in arta culinara.

Curiozități despre prun – una din primele culturi pomicole

 Prunii înfloresc iarna, când în unele regiuni zăpada încă mai este pe jos, reprezentând la unele popoare tăria și
rezistența.
  Prunele sunt fructe delicioase ce aparțin familiei Rosaceae. Pe întreg globul există mai multe specii ce diferă în
funcție de țara de origine în culoare, mărime sau caracteristici. Se presupune că aceste fructe au fost printre primele
cultivate de om. Pe lângă numeroasele proprietăți benefice pentru sănătate, prunele bine coapte se utilizează și în
cosmetică, iar măștile cu prune, fiind astringente, sunt recomandate în cazul tenului gras, cu porii deschiși. Mai jos vă
prezentăm zece curiozități, legate de istoricul, recoltarea și beneficiile acestor fructe delicioase:
 Prunele sunt originare din Asia și au fost cultivate pentru prima dată de către egipteni.
 În Europa prunele au fost aduse de romani, dar s-au răspândit cu adevărat în Evul Mediu.
 Prunele sunt al doilea cel mai cultivat fruct din lume, dar și din Moldova.
 Chinezii consideră că prunele simbolizează norocul și înțelepciunea.
 În prezent există peste 2000 de soiuri de prun, răspândiți în toată lumea.
 Mai mult de o sută de soiuri de semințe de prun au fost găsite in epava navei lui Henric al VIII-lea, Mary Rose, care s-a
scufundat în 1545.
 Din prune deshidratate se poate face un vin tonic care se recomanda anemicilor, reumaticilor si celor ce suferă de
dischinezie biliara.
 Oamenii de știință greci au descoperit că consumul de prune înainte de o masă ajută la reducerea cantității de
mâncare consumată la masa principală.
 Arborii de prun cresc pe fiecare continent, cu excepția Antarcticii.
 În dependență de soi prunele pot fi mari chiar și cât o minge de tenis sau mici cât o cireașă

Ghid de îngrijire a tenului cu rozacee