Cap.

III

CLASIFICAREA PLANTELOR
MEDICINALE, AROMATICE,
CONDIMENTARE ŞI
TINCTORIALE
 Criterii de clasificare
• dupa caracterele botanice;
• după zonarea naturală şi zonarea
culturilor;
• după organul utilizat în terapeutică;
• după ciclul de viaţă şi parcurgerea
fenofazelor;
• după conţinutul în principii active;
• dupa importanţa terapeutică.
 Clasificarea
după criteriile botanice
Această clasificare urmăreşte criteriul strict
legat de înşuşirile morfologice şi de tipul florii.

Astfel plantele se clasifică şi se grupează

pe ordine, genuri, familii şi specii.

După familia botanică la care aparţin,

principalele PMACT sunt:
•Plante inferioare
•Plante superioare
 PLANTE INFERIOARE
Algele
reprezintă o sursă importantă pentru prepararea unor produse medicamentoase

• - din speciile care apaţin genului Phillophora se obtine un extract folosit în

tratamentul colitelor, jejunitelor, duodenitelor, gastritelor, ca pansament gastric etc

• - anumite alge au acţiune antimicrobiană (Fucus serratus, Rhodomela subfusca,

Delleseria sanguinea, etc. )

• multe alge microscopice pot secreta substanţe cu acţiune bactericidă sau

bacteriostatică, ca: Chlorella (puternic bactericide împotriva cocilor patogeni),

Scenedesmus obliquus (procese inflamatorii uterine)

• ceaiul de Rhodzmenia palmata se foloseşte pentru înlăturarea febrei, Hypnea

nidifica în tulburări gastrice,

• ceaiul de Centroceras clavulatum utilizat ca laxativ

• speciile genuliui Ulva sunt o sursă importantă în vitamina B12: Phillophora

nervosa
• algele verzi conţin vitamina E, algele brune şi verzi sunt bogate în vitamina C
Unele substanţe extrase din alge au variate întrebuinţări
farmaceutice:
• Agarul (folosite drept laxative mecanice, materie primă
pentru fabricarea pilulelor, capsulelor, unguentelor, pastelor
de dinţi, cosmetice)

• Caraghenul (obţinut din algele roşii este folosit în medicină

ca un bun anticuagulant al sângelui şi împotriva
deranjamentelor digestive, posedă proprietăţi antiinflamatorii
şi intră în compoziţia unor siropuri contra tusei)

• Alginaţii (săruri ale acidului alginic sunt folosiţi ca aditivi, ca

pansamente gastrointestinale, la îndulcirea medicamentelor,
la fabricarea vatei medicinale, a compreselor, a fibrelor de
sutură, material pentru executarea amoretelor dentare).
 2. Ferigile
• Familia Equisetaceae
• Equisetum arvense L. (coada calului): este o plantă toxică şi în acelaţi timp şi
medicinală, în acest scop se recoltează tulpinile sterile în iulie-septembrie şi
intră în compoziţia ceaiurilor diuretice şi antireumatice

• Familia Polypodiaceae

• Dryopteris filix-mas L.(ferigă): sunt folosiţi rizomii, datorită conţinutului în

compuşi de natură fluoroglucinică şi este întrebuinţată ca antihelmitici cu acţiuni
paralizantă asupra musculaturii, sistemului nervos şi motor al paraziţilor. Se
administreză la om doar sub supraveghere medicală deoarece sunt toxice
(manifestată prin colici abdominale, vomă, diaree, tulburări vizuale, asupra
sistemului cardio-vascular, etc.)

• Phyllitis scolopedium L. (năvalnic, limba cerbului): are propietăţi astringente

şi diuretice. Este indicat în infizii pentru siropuri calmante, contra tusei, febrei,
rănilor.

• Polypodium vulgare L.(feriguţă, iarbă dulce): din rizomii

de feriguţă s-a izolat un glicozid saponogenetic, polipodina
şi o răşină. Are o acţiune laxativ-purgativă.
Familia Pinaceae
Abies alba Mill.(brad)

Pinus mugo Turra(jneapăn):

Lrix-decidua Mill. (larice, zadă)

Picea abies(molid)



 Familia Berberidaceae
Berberis vulgaris L.
(drăcilă)

Familia Lauraceae

Laurus nobilis (dafinul)

Viscum album L. (vâsc)

 Papaver rhoeas L.
(mac roşu de câmp)

Chelidonium majus L.
(rostopască)
 Familia Urticaeae
Urtica dioica L.
(urzica)

Familia Fagaceae


 Quercus robur L.
 (stejar)


 Castanea sativa Mill.

 (castan comestbil)

Rosa canina L.
(măceş)

Pontentilla anserina L.
(coada racului) Malus domestica Borkh. (măr)

 Rubus idaeus L.(zmeur):

 Geum urbanum L. (cerenţel):.

 Crataegus monogzna Jacq.

 (păducel)

 Prunus spinosa L.
 (porumbar)
 Familia Saxifragaceae
Ribes nigrum L.
(coacăzul)

 Familia Leguminosae

Robinia pseudacacia L.
(salcâm)
 Liliaceae
 Connvallaria majalis L.
 (lăcrămioare)
 Familia Myrtaceae
Myrtus communis L.(mirt)

Eucaliptus globosus L.
(eucalipt)


 Familia Elaegnaceae
Hippofae rhamnoides L.
(cătina)
 Famila Rahmnaceae
Rhamnus farngula L. (cruşin)

 Familia Umbeliferae

Apium graveolens L.(ţelina)

Carum carvi L. (chimion)
Feoniculum vulgare Mill.(fenicul)
Daucus carota (morcov)
 Familia Hypericaeae
Hypericum perforatum L.
(sunătoare, pojarniţă)
 Familia Brassicaceae
Brassica oleracea L.
(varză, curechi)
 Familia Malvaceae
Althea officinalis L.
(nalba mare)

 Familia Ericaceae
Vaccinum myrtillus L. (afin)
Vaccinum vitis idaea L. (merişor)
 Familia Caryophylaceae
Saponaria officinalis L.
(săpunariţă)

 Familia Gentianaceae
Gentiana lutea L., Gentiana punctata L.,
Gentiana asclepiadea L.
(genţiană)

 Familia Valerianaceae
Valeriana officinalis L.
(valeriana)
 Familia Cprifoloiaceae
 Viburnum opulus L .(călin )
 Sambucus nigra (soc)

 Familia Scrophulariaceae
 Verbascum phlomoides L.(lumânărica)
 Digitalis purpurea L.(degeţelul rosu)

 Familia Plantaginaceae
 Plantago sp. L.(patlagina)
 Famila Lamiaceae
Lavandula angustifolia Mill. (levanţica)
Leonurus cardiaca L.(talpa gâştii)
Salvia officinalis L.(jaleș de grădina)
Satureja hortensis L.(cimbru de grădină
Mentha piperita L.(menta

 Familia Boraginaceae
Pulmaonaria ofiicinalisL.(mierea ursului)
 Familia Compositae
Tussilago farfara L. (podbal)
Matricaria chamomilla L.(mușețel)
Achillea millefolium L.(coada șoricelului)
Calendula officinalis L. (galbenele)
Taraxacum afficinale Wieb. (papadie)
Silybum marianum L.(armurariul)

 Familia Tiliaceae
Tilia spp.
CLASIFICAREA DUPĂ FLORILOR

plante fără flori

plante cu flori
• arbori,
• arbuşti,
• subarbuşti;
• plante erbacee
Grupa plantelor erbacee a fost împărţită în 6 subgrupe.

1. fără învelişuri florare colorate (verzi) (Urtica, Lemna minor,

gibba (Lintita)

2. cu flori albe (Achillea, Capsella, Datura, Gypsophyla,

Saponaria, Nigels, etc.)
3. cu flori galbene (Adonis, Chelidonium, Calendula Geum,
Hypericum, Taraxacum, Verbascum)
4. cu flori roşii sau roz (Arctium, Papaver, Digitalis, Leunurus
Lytrus, )
5. cu flori violacee (Delphnium, Cycorium, Lavandula, Viola,
Mentha etc )
6. cu flori albastre (Borago, Centaurea, Hipssopus,
Dracocephalum, )
 Plante cu flori verzi
• Lemna gibba
• Urtica dioica
• Juglans regia
• Betula alba
 Plante cu flori albe

Achillea milefolium Capsella bursa-pastoris Datura inoxia

Saponaria officinalis Azalea adonis White calendula

 Plante cu flori galbene

Althea rugosa Chelidonium majus

Geum urbanum

Hypericum perforatum
 Plante cu flori roşii sau roz

Digitalis purpurea Digitalis lanata

Leunurus sibiricus Leunurus cardiaca
 Plante cu flori violacee

Aconitum Nepellus Cycorium intybus Delphnium consolida

 Plante cu flori albastre

Borogo officinalis Centaurea cyanus Hypssopus officinalis

Lavandulla angustifolia Lavandulla imperialgem

 CLASIFICAREA
DUPĂ MEDIUL DE VIAŢĂ
Stâncării, pajişti alpine:
- Jenuperus communis (ienupăr)

- Vaccinium myrtillus (afin)

- Alchemilla vulgaris (creţişoară)

- Arnica montana (arnică)

- Primulla off. (ciuboţica cucului)

Pajişti şi fâneţe umede de munte şi deal:

- Corylus avellana (alun)

- Betula verrucosa (mesteacăn)

- Achillea millefolium (coada şoricelului)

- Cichorium intybus (cicoare)

- Taraxacum officinalis (păpădia)

Păduri
- Hedera helix (iederă)

- Prunus spinosa (porumbar)

- Rhamnus frangula (cruşin)

- Sambucus nigra (soc)

- Fragaria vesca (fragi)

- Convalaria majalis (lăcrămioare)

- Origanum vulgare (sovarf)

- Viola tricolor (trei frati pătaţi)

Tăieturi de pădure, poieni
- Rubus fructicosus (mur)

- Rubus idaeus (zmeur)

- Salix caprea (salcie căprească)

- Agrimonia eupotoria (turiţa)

- Atropa belladona (mătrăgună)

- Tanacetum vulgare (vetricea)

- Urtica dioica (urzică)

Coaste rupturi de pantă.
- Hippophae rhamnoides (cătină albă)

- Rubus fructicosus, idaeus (mur)

- Melilotus officinalis (sulfină)

- Tussilago farfara (potbal)

Pajişti uscate însorite.
- Achilleia millefolium (coada şoricelului)

- Eringium planum (scai vânăt)

- Gypsophyla paniculata (ipcărige)

- Marrubium vulgare (unguraş)

- Tymus sp. (cimbrişor)

Margini de drumuri, căi ferate, teren viran
- Rosa canina (măceş)

- Sombucus nigra (soc)

- Prunus spinosa (porumbar)

- Agropyron repens (pir medicinal)

- Artemisia absintium (pelin)

- Artemisia vulgaris (pelinăriţă)

- Lamium album (urzică moartă albă)

- Linaria vulgaris (Linariţă)

 Buruieni de cultură şi răzoare (numai pentru
speciile erbacee)
- Agropyron repens (pir medicinal)

- Capsella bursa pastoris (traista ciobanului)

- Fumaria officinalis (fumariţă)

- Hibiscus trionum (zămoşică)

- Xanthium spinosum (holeră)

Locuri bătătorite
- Malva neglecta (caşul popii)

- Plantago sp. (patlagină)

- Polygonatum aviculare (troscot)

- Potentila anserina (coada racului)

Locuri îngrăşate (gunoi, stâne)
- Datura stramonium (ciumafaie)

- Hyoscianus niger (măselariţă)

- Rumex alpinum (stevia stânelor)

- Urtica dioica (urzică)

 Sărături
- Althea officinalis (nalbă mare)
- Artemisia maritima (pelin maritim)
- Plantago tenuifolia (cu fz. înguste)

- Ononis hircina.(osul iepurelui)

Iris halophila. (stanjenei galbeni)

 Lunci, zăvoaie, lungul apelor
- Hippophae rhamnoides (cătină)

- Ribes nigrum (coacăz negru)

- Salix sp. (salcie)

- Viburnum opulus (călin)

- Angelica archangelica (angelică)

- Dryopteris felix -mas-(ferigă)

- Equisetum arvense (coada calului)

- Symphytum officinalis (tătănească)

- Tusilago farfara (potbal)

Locuri cu exces de umiditate
- Rhamnus frangula (cruşin)

- Populus nigra. (plop)

- Acorus calamus (obligeană)

- Filipendula ulmaria (creţuşcă)

- Lythrum salicaria (răchitan)

- Gratiola officinalis (vinariţă)

Clasificarea dupa cerinţele faţă de factorii pedo-
climatici
Această clasificare are în vedere cerinţele plantelor faţă de condiţiile
ecologice:

Plante medicinale de apă şi locuri mlăştinoase - specii iubitoare de apă

(Iris pseudacorus., Colchicum autumnale, Acorus calamus, Angelica
archangelica, Lythrum salicaria etc.).
Plante medicinale de câmpie - specii adaptate condiţiilor de insolaţie
(Foeniculum vulgare, Pimpinella anisum, Coriandrum sativum, Papaver
bracteatum ş.a.).
Plante medicinale de deal - specii adaptate condiţiilor ce caracterizează
zonele subcarpatice cât şi zonele împădurite (Atropa belladona, Vinca
minor, Crataegus monogyna, Geum urbanum - specii din flora spontană de
deal; Papaver somniferum, Carum carvi, Valeriana officinalis - specii
cultivate).
Plante medicinale de munte - specii adaptate condiţiilor caracterizate
prin altitudine, vânturi, temperaturi mai scăzute în toată perioada
anului (Genţiana sp., Arnica montana, Aconitul Napellus, Angelica
archangelica etc.).
 DUPĂ UTILIZĂRILE
TERAPEUTICE
Plante medicinale şi aromatice recomandate
în bolile aparatului cardio-vascular.
Această grupă cuprinde plante utilizate în
următoarele afecţiuni:
afecţiuni cardiace cu substrat nervos (Leunurus,
Lavandula, Crategus sp.)
 afecţiuni vasculare (Melilotus, Salvia, Viscum)
 angină pectorală (Crategus)
 arterioscleroză (Viscum, Capsella, Taraxacum)
 hipertensiune (Hyssopus, Leunurus, Cynara)
 Plante medicinale şi aromatice recomandate în bolile
apapatului digestiv.
• pentru segmentul buco-faringian (stomatite, abcese,
amigdalite, gingivite) se utilizează dezinfectante şi
antiinflamatorii (Matricaria, Salvia, Geum, Ocium, Rosa etc.)
• pentru segmentul gastro-intestinal (anorexie, antivomitive,
calmante, hiper sau hipoaciditate, enterocolite, meteorism
etc.), se recomandă Gentiana (ghinţura), Mentha, Artemisia,
Calendula, Foeniculum etc.
• pentru segmentul final al intestinelor (colici, constipaţie,
diaree, antihelmintice) se recomandă: Anisum, Rhamnus
(cruşin) Inula, Achillea;
• pentru disfuncţiile hepato-biliare (calculoza hepatobiliară,
colici hepato-biliare, dischinezia biliară) se folosesc specii ca:
Arctium, Chelidonium, Hipericum, Achilea, Cichorium etc.
 Plante medicinale şi aromatice utile în
afecţiuni ale aparatului genital.

 Disminoree (Capsella, Urtica, Calendula,

Pulsatila)
 leucoree (Lamium, Lytrum )
 prostatită (Lamium, Pulsatila, Xantium, etc.)
 CLASIFICAREA DUPA UTILIZARI
Afecţiuni ale aparatului respirator.

• tuse - faza incipientă se utilizează specii emoliente

(Verbascum, Althea, Malva, Tusilago, Tilia, Plantago)
expectorante (Primula off., Hyssopus, Eryngium, Inula etc.)
• bronşită se pot utiliza specii recomandate în tuse la care se
adaugă Foeniculum, Pimpinela anisum, Saponaria, Carum,
Origanum, Marubium (unguraşul);
• astm bronşic se utilizează specii antispasmodice ca: Timus
vulgulgaris, Hyssopus, Leunurus, Valeriana,Tusilago etc.
• gripă, guturai: Soncus, Tilia, Primula, Fraxinus, Salix, Rosa
• laringite, traheite: Althea, Verbascum, Papaver, Pulmonaria,
Cetraria islandica (Lichen de piatră)
 Plante recomandate în afecţiuni ale
aparatului urinar

cistite: Achilleia, Vaccinium, Phaseolus, Linum,

Populus, Pinus, Zea
colica renală: Agropyron, Lenurus, Populus etc.
diuretice: Cerasus, Equisetum, Betulla, Ononis,
Zea, Centaurea, Polygonum, Prunus spinosa,
Taraxacum, Viola tricolor, Arctium, Gipsophila;
litiază renală: Vaccinum vitis,-ideea (Merişor)
Betula,Urtica, Pulsatila, Rosa, Agrimonia.
Plante recomandate în afecţiuni dermatologice.
 acnee: Viola, Arctium, Cycorium, Humulus, (toate
utilizate intern);
 eczeme: pentru comprese Matricaria, Achilleia,
Calendula, Saponaria, Juglans;
 furunculoză: -Viola, Cycorium, Arctium. -
comprese:Linnum, Convolvulus
 arsuri: - Matricaria, Achilleia, Calendula, Soncus,
Hipericum, Cnycus.
 contuzii: Arnica, Equisetum, Leunurus, Melilotus,
Synphitium.
 antiseptice: Arnica, Matricharia, Lavandula, Hyssopus,
Tymus.
 cicatrizante: Arnica, Calendula, Mellisa, Pulmonaria,
Chelidonium, Hyssopus, Syphitium, Hipericum.
 Plante recomandate în boli de nutriţe şi
metabolism.

diabetul zaharat: Cynara, Morus, Juglans, Salvia, Urtica, Arctium;

obezitate: Rhamnus (Cruşin) Taraxacum, Soncus, Convolvus etc.

gută: Betula, Fraxinus, Urtica, Pulsatila, Agropiron, Hiphophae

hidroptizie: Betula, Jenuperus, Soncus, Hyssopus, Phaseolus, Zea ;

tonice generale: Tymus, Rosa, Hipophae, Juglans, Poligonum

remineralizante: Equisetum, Poligonum, Pulmonaria, Agropiron;

sudorifice şi depurative: Inula, Arctium, Soncus, Taraxacum,

Viola, Cicorium.
 Plante recomandate în influenţa
funcţiilor glandulare

- antisudorifice: Juglans, Salvia, Hyssopus

- galactogoge: Pimpinela, Feniculum,
Carum, Coreandrum, Soncus, Majorana
- antigalactogoge: Juglans, Salvia,
Humulus, Salix, Querqus.
 Plante recunoscute în afecţiuni ale
sistemului nervos
• sedative nervoase: Humulus, TIllia, Lavandula,
Melilotus, Valeriana, Inula, Leunurus, Melisa,
etc.
• anafrodisiace: Humulus, Leunurus, Valeriana,
Tilia, etc.
• stimulente nervoase: Mentha, Genţiana,
Angelica, etc.
• migrene: Sambucus, Lavandula, Matricaria,
Synphitium, Mentha, Hypericum etc.
 Plante utilizate în cosmetică
tenuri uscate: Calendula, Matricharia, Hypericum,
Malva
tenuri grase: Juglans, Tusilago, Mentha, Salvia,
Thymus, Arctium
tenuri iritate: Taraxacum, Pinus
tenuri palide: Arnica
tenuri ridate: Matricaria, Tusilago, Althea officinalis
cosmetica mâinilor: Sinapis, Linum, Iris
tonice capilare: Artium, Betula, Urtica
 Clasificarea după organul utilizat în terapeutică
Din acest punct de vedere există 7 grupe de plante medicinale:
1. Plante medicinale de la care se utilizează rădăcina, bulbii sau tuberii:
Angelica archangelica, Valeriana officinalis, Iris germanica, Gentiana lutea
ş.a.
2. Plante medicinale de la care se utilizează tulpina şi scoarţa: Rhamnus
frangula, Querqus robur ş.a.
3. Plante medicinale de la care se utilizează herba tulpina şi frunzele:
Mentha piperita, Melissa officinalis, Satureja hortensis ş.a.
4. Plante medicinale de la care se utilizează frunzele şi foliolele Mentha
piperita, Salvia officinalis, Plantago lanceolata, Digitalis sp., Atropa
belladona ş.a.)
5. Plante medicinale de la care se folosesc inflorescenţele, florile sau
petalele: Lavandula angustifolia, Salvia sclarea, Althaea rosea, Calendula
officinalis, Matricaria chamomilla etc.
6. Plante medicinale de la care se utilizează fructele şi seminţele: Carum
carvi, Coriandrum sativum, Papaver sp., Hyosciamus niger, Sinapis sp.,
Ricinus communis, Crataqegus, etc.
7. Plante medicinale de la care se utilizează sucul celular şi seva:
8. Agave, Aloe sp., Betula sp Hordeum, etc.).
 După conţinutul în principii active
• Plante medicinale ce conţin uleiuri volatile (uleiuri
esențiale sau uleiuri eterice). Au miros aromatic caracteristic,
utilizate în medicină ca stomahice, antispasmodice,
carminative, expectorante, sedative, aromatice etc.
• Plante medicinale ce conţin alcaloizi Alcaloizii se
formează, de regulă, în părţile subterane ale plantei, de unde
migrează în celelalte organe în timpul perioadei de vegetaţie,
la mac și rostopască, alcaloizii se găsesc în sucul lăptos. Se
întâlnesc mai frecvent la familiile: Ranunculaceae,
Papaveraceae și Solanaceae.
• Plante medicinale ce conţin principii amare. Principiile
amare sunt compuşi vegetali care determină mărirea secreţiei
gastrice. Se întâlnesc mai ales la familiile Gentianaceae și
Asteraceae.
• Plante medicinale care conţin glucide (hidraţi de carbon,
heterozide sau glicozide) (Lemnul dulce, Heliantus
topinamburus, Cichorium etc.
Plante medicinale care conţin flavonoide.
Flavonoidele sunt pigmenţi galbeni identificaţi la specii
din familia Compositae sub formă de flavone
(Matricaria chamomilla, Achillea milefolium, Calendula
officinalis) , Leguminosae (Sophora japonica).
Plante medicinale care conţin antocianozide.
Antocianozidele sunt pigmenţi hidrosolubili aflaţi în
sucul celular care conferă florilor, fructelor şi frunzelor
toamna, culoarea roşie, violetă, albastră .
Plante medicinale care conţin taninuri. Taninurile
sunt compuşi naturali neazotaţi cu structură
polifenolică. Quercus sp., Prunus spinosa, Ginko
biloba
Plante care conţin antracenozide. Antracenozidele
sunt compuşi naturali ai antracenului având proprietăţi
purgative. Identificarea lor se realizează prin
cromatografie în strat subţire, Rhamnus, Convolvulius