Disciplina: SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ

1. Urmatoarele afirmatii cu privire la hidrosadenita sunt adevarate cu exceptia:

a. se prezinta sub forma de nodul hipodermic de aspectul unei nodozitati dureroase

b. este localizata axilar

c. este pruriginoasa

d. specifica este multiplicitatea leziunilor

e. reprezinta o acumulare de furuncule la nivelul cefei

R:e

2. Flegmonul este o infectie acuta a tesutului celular subcutanat caracterizata clinic prin urmatoarele perioade
de evolutie, cu exceptia:

a. perioada de inflamatie

b. faza de reparatie

c. perioada de consolidare

d. perioada de invazie

e. perioada de necroza

R:c

3. Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatiile recidivante sunt adevarate cu exceptia:

a. au loc la articulatiile foarte mobile , în special umarul
b. survine în timpul unei contractii violente cînd se produce o elongatie sau o ruptura ligamentara sub
efectul unei abateri temporare a fetelor articulare
c. luxatia recidiveaza de pîna la 20 - 30 de ori cu ocazia unui eveniment banal ca acela al îmbracarii
unui veston
d. poate fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu primul traumatism
e. aparitia ei e 949c22j ste facilitata de o deformatie congenitala a extremitatilor osoase : aplatizarea
capului humeral , deformarea in "halebarda" a extremitatii superioare a humerusului

R:b

4. Atelectazia survenita dupa un traumatism toracic se recunoaste dupa urmatoarele semne , cu exceptia:
a. devierea traheei
b. imobilitatea hemitoracelui interesat
c. arcuirea diafragmului la examenul radiologic
d. opacitate regulata în cîmpul pulmonar la examenul radiologic
e. cantitate mare de lichid în cavitatea pleurala evidentiata la examenul radiologic

R:e

5. Urmatoarele afirmatii cu privire la contuziile vezicale sunt adevarate, cu exceptia:

 a. Ruptura intraperitoneala a vezicii pe o vezica plina care ,,explodeaza'' în totalitate în cavitatea
peritoneala, da nastere unui epansament urinar amestecat cu sânge

b. Diagnosticul se pune pe existenta traumatismului si hematuria macroscopica (95% din cazuri)

c. În caz de sindrom peritoneal provocat prin ruptura intraperitoneala a vezicii se intervine rapid
pentru lavaj peritoneal si repararea bresei vezicale

d. În cazul unei fracturi de bazin cu hematurie macroscopica, cistografia retrograda cu un cliseu post-
mictional permite punerea diagnosticului de ruptura subperitoneala

e. Ruptura vezicii urinare se produce întotdeauna intraperitoneal, niciodata subperitoneal.

R:e

6. Urmatoarele afirmatii cu privire la contuzia prin strivire sunt adevarate, cu exceptia:

a. Reprezinta o forma usoara de leziune periferica care nu duce în mod obisnuit la complicatii

b. Complicatiile renale (crush sindrom), în majoritatea cazurilor, duc la moarte prin anurie

c. Pentru a se produce sindromul de strivire, este necesar ca o masa musculara sa fie privata de
irigare

d. Sindromul de strivire a fost descris cel mai ades ca aparând în cazul strivirii musculaturii membrelor
inferioare

e. Compresiunea trebuie sa se exercite mai mult de 2 ore, dar nu mai mult de 15 ore, interval dupa
care se realizeaza o suprimare circulatorie analoaga unei amputatii.

R:a

7. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile peretelui abdominal sunt adevarate, cu exceptia:

a. Reprezinta iesirea spontana a viscerelor în afara limitelor normale ale cavitatii abdomino-pelvine

b. Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale

c. Hernia strangulata este o complicatie redutabila, putând duce la decesul bolnavului în câteva ore

d. Se clasifica în hernii congenitale si hernii câstigate (de slabiciune)

e. Afecteaza cel mai frecvent regiunea inghino-crurala sau inghino-femurala si regiunea ombilicala

R:b

8. Diagnosticul de apendicita acuta poate fi afirmat pe baza urmatoarei triade:

a. Durere si aparare în fosa iliaca dreapta, febra superioara lui 38˚C si leucocitoza peste 10000/mm 3

b. Varsaturi, diaree si febra

c. Melena, anemie si senzatie de sete

 d. Durere în epigastru si hipocondrul drept, varsaturi si febra

e. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale, meteorism si nivele hidroaerice la
examenul radiografic.

R:a

9. Complicatiile acute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:

a. Perforatia, penetratia si hemoragia

b. Penetratia, stenoza si hemoragia

c. Perforatia, stenoza si hemoragia

d. Perforatia, penetratia si stenoza

e. Cancerizarea, stenoza si hemoragia.

R:a

10. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt urmatoarele:

a. Perforatia, penetratia si hemoragia

b. Penetratia, stenoza si hemoragia

c. Perforatia, stenoza si hemoragia

d. Perforatia, penetratia si stenoza

e. Cancerizarea si stenoza.

R:e

11. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la chistul hidatic hepatic sunt adevarate:

a. Este o boala cu transmitere autosomal-recesiva

b. În principiu este apiretic, fara infectii suprapuse

c. Se întâlneste cel mai frecvent în tarile nordice, ca Danemarca

d. Se transmite de la mama la fat prin transpozitie genica

e. Localizarea hepatica este exceptionala comparativ cu alte localizari mai frecvente.

R:b

12. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt adevarate:

a. Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale

 b. Formele usoare constau în necroze ale lobulilor glandulari

c. Formele grave constau în edeme si necroze localizate la grasimea intra si extrapancreatica

d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri)

e. Durerile sunt reduse ca intensitate si localizate în hipogastru.

R:d

13. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita acuta sunt false:

a. Reprezinta aproximativ 25% din durerile abdominale

b. Formele usoare constau în edeme si necroze localizate la grasimea intra si extrapancreatica

c. Formele grave constau în necroze ale lobulilor glandulari (pancreatita necrotico-hemoragica)

d. Formele grave dau o mortalitate ce ajunge la 20-50% (aproximativ 25% din cazuri)

e. Durerile sunt insuportabile, localizate în epigastru, transfixiante, iradiate posterior, la dreapta sau
la stânga (dureri ,,în bara'').

R:a

14. Infectiile acute ale sânului sunt:

a. Mastita acuta si distrofia sclero-chistica

b. Boala Reclus si chistul solitar

c. Adenomul si boala Paget a sânului

d. Mastita acuta si abcesul sânului

e. Mastita carcinomatoasa si Boala Reclus

R:d

15. Tumorile sânului sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Chistul solitar

b. Distrofia sclero-chistica (Boala Reclus)

c. Adenomul sau adenofibromul

d. Abcesul tuberos

e. Cancerul mamar

R:d
16. Urmatoarele afirmatii cu privire la cancerul mamar sunt adevarate, cu exceptia:

a. Este localizarea cea mai frecventa a cancerului feminin (20%)

b. O tumora maligna este mobila în sân, dând semnul resortului foarte caracteristic

c. O tumora maligna, se însoteste adesea de o retractie cutanata aparuta recent, sau simpla
denivelare tegumentara

d. O femeie din 9 este atinsa

e. Pe plan mondial se raporteaza 700000 de cazuri noi cu 300000 de decese.

R:b

17. Caracteristicile infectiilor chirurgicale sunt urmatoarele:

a. Infectia chirurgicala are caracter invaziv

b. Infectia chirurgicala este de obicei monomicrobiana

c. Focarul infectios este de regula evident la examenul clinic sau prin investigatiile paraclinice

d. Focarul infectios se trateaza medical prin administrare de antibiotice cu spectru larg

e. Infectia chirurgicala este de obicei polimicrobiana prin asociere microbiana

R : a, c, e

18. Cauza determinanta a infectiilor chirurgicale este reprezentata de o serie de germeni patogeni , din care
cei mai importanti sunt:

a. taenia echinococus

b. salmonella

c. stafilococul auriu

d. streptococul

e. gonococul

R : c, d, e

19. Semnele clinice locale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentate de:

a. rubor ( roseata)

b. limfangita

c. adenita
 d. ascensiunea termica

e. dolor (durerea)

R:a,e

20. Semnele clinice generale ale infectiei chirurgicale sunt reprezentat de:

a. frisonul

b. tahicardia

c. alterarea starii generale

d. fluctuenta

e. functio laessa

R : a, b, c

21. Faza supurativa a abcesului cald se caracterizeaza prin urmatoarele elemente clinice:

a. edem inflamator

b. accentuarea tumefactiei

c. fluctuenta

d. curba termica cu aspect oscilatoriu

e. evacuarea spontana a puroiului

R : b, c

22. Abcesul rece poate aparea ca urmare a :

a. unei necroze cazeoase subcutanata , lichefiata sau ramolita

b. o adenopatie tuberculoasa ramolita

c. o artrita tuberculoasa

d. o enterocolita acuta

e. o osteita tuberculoasa

R : a,b, c, e

23. Infectiile premergatoare aparitiei furunculului sunt urmatoarele :

 a. impetigo - dermatoza infectioasa streptococica sau stafilococica

b. sicozis - leziune inflamatorie foliculara profunda , piogena sau micotica

c. acneea - leziune inflamatorie foliculara seboreica

d. abcesul rece

e. gangrena gazoasa

R : d,e

24. Datorita elasticitatii oaselor lungi si grosimii periostului , copilul poate face unele fracturi cu caracter
particular:

a. fractura subperiostica

b. decolarea epifizara

c. fractura " in lemn verde"

d. fractura " de mars"

e. fractura " în epolet"

R : a, b, c

25. Fracturile pot prezenta urmatoarele complicatii :

a. leziuni vasculare

b. leziuni nervoase

c. interpunerea masei musculare

d. deschiderea fracturii

e. niciuna de mai sus

R : a, b, c, d

26. Urmatoarele afirmatii cu privire la luxatii sunt adevarate :

a. reprezinta întreruperea brusca a continuitatii oaselor datorata unui traumatism important

b. cea mai frecventa este luxatia scapulo - humerala , antero - interna , "în epolet de general"

c. reprezinta o deplasare a extremitatilor articulare antrenînd o modificare permanenta a raporturilor

 d. luxatiile vechi reprezinta o infirmitate grava imposibil de redus fara interventie chirurgicala

e. luxatiile recidivante pot fi consecinta unei afectiuni capsulare contemporane cu primul traumatism

R : b, c, d, e

27. Urmatorii factori esentiali explica anoxia element comun în traumatismele toracelui prin plagi sau contuzii:

a. durerea

b. epansamentul pleural

c. contuzia pulmonara

d. tulburarile de mecanica ventilatorie

e. hemoragia unui viscer parenchimatos

R : a, b, c, d

28. Contuziile toracice grave prezinta urmatoarele mecanisme de producere:

a. contuzia sau socul direct antrenînd leziuni costale din afara catre înauntru

b. leziuni prin compresie , cu afectarea mediastinului, fracturi costale

c. deceleratia brutala (centura de siguranta, airbag-ul) care antreneaza o ruptura a crosei aortice sau
a aortei descendente

d. traumatism violent în hipogastru pe o vezica plina care "explodeaza" în totalitate în cavitatea

peritoneala

e. traumatism repetat în mezogastru cu stomacul în semirepletie

R : a, b, c

29. În contuziile toracice grave examenul radiologic de urgenta este esential pentru e depista:

a. leziunile splinei

b. deplasarea mediastinului

c. eventuale hematoame intraabdominale

d. epansamentele pleurale aerice sau lichidiene

e. exceptional o ruptura de cupola diafragmatica

R : b, d, e
30. Urmatoarele afirmatii cu privire la intubatia oro-traheala practicata de urgenta in traumatismele toracice
grave sunt adevarate:

a. suprima calea glotica si evita obstructionarea trecerii aerului catre torace

b. permite aspiratia secretiilor din trahee si bronhii

c. diminueaza spatiul mort respirator de la orificiile nazale pîna la arborele bronsic

d. nu permite ramînerea pentru mult timp in aceasta pozitie , fiind nevoie de traheostomie odata ce
bolnavul a fost internat in spital

e. prin intermediul sondei de intubatie traheala se poate realiza respiratia asistata

R : a, b , c , e

31. Pentru evacuarea epansamentelor pleurale survenite dupa conditiile toracice grave , se poate practica :

a. punctie pleurala evacuatorie a unui epansament sanguin sau exsuflatia uni epansament gazos

b. se pune in loc un drenaj toracic ireversibil (vas Beclere sau aspirativ)

c. toracotomie in caz de afectiuni mari ale viscerelor intratoracice

d. nu se evacueaza niciodata un epansament pleural survenit dupa o contuzie toracica grava

e. laparotomie exploratorie sistematica si evacuarea lichidului pleural prin punctie aspirativa

transdiafragmatica

R:a,b,c

32. O plaga abdominala penetranta poate afecta :

a. un viscer parenchimatos determinînd hemoragii

b. un viscer cavitar determinînd perforatie

c. mai multe viscere simultan

d. glanda tiroida

e. nici un raspuns de mai sus nu este corect

R:a,b,c
33. Leziunea unui vas biliar survenita in timpul unui traumatism al ficatului se va manifesta clinic prin
urmatoarea triada simptomatica :

a. colica hepatica

b. melena

c. icter

d. metroragie

e. hematemeza

R:a,b,c

34. Traumatismele mai putin grave ale rinichiului se traduc prin doua semne clinice:

a. hematurie macroscopica imediata, care exprima comunicarea hematomului contuzional cu caile de

excretie ale rinichiului

b. durere in regiunea lombara prin palparea bimanuala , care exprima hematomul perirenal

c. anurie

d. retentie completa de urina

e. sincopa

R:a,b

35. Caracterele generale ale herniilor necomplicate ale peretelui abdominal sunt urmatoarele:

a. Reductibilitatea

b. Impulsiunea la tuse

c. Indiferenta la palpare

d. Ireductibilitatea tumefactiei

e. Durere la palpare

R : a, b, c

36. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile inghinale sunt adevarate:

a. Exista 2 varietati de hernie inghinala: oblica externa congenitala si directa sau de slabiciune

b. Hernia oblica externa congenitala este data de o distensie sau o ruptura a fasciei transversalis la
nivelul orificiului musculo-pectineal deasupra ligamentului inghinal
 c. Hernia oblica externa congenitala nu coboara niciodata în bursa scrotala si se reduce direct din fata
în spate

d. Hernia oblica externa congenitala este favorizata de persistenta canalului peritoneo-vaginal

e. Sacul herniar constituit prin invaginarea peritoneului în canalul inghinal poate sa contina intestine
sau epiploon.

R : a, d, e

37. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile femurale sunt adevarate:

a. Sunt cele mai rare, dar cele mai frecvente la femei

b. Se realizeaza prin canalul femural, parte a orificiului musculo-pectineal, situate sub ligamentul
inghinal, în fata vaselor femurale

c. Diagnosticul diferential trebuie sa elimine o adenopatie sau o dilatatie varicoasa a crosei venei
safene interne

d. Se clasifica în hernii oblice externe congenitale si hernii directe sau de slabiciune

e. Sunt mai frecvente la barbati.

R : a, b, c

38. Urmatoarele afirmatii cu privire la herniile strangulate sunt adevarate:

a. Herniile strangulate reprezinta contentia brusca si permanenta a continutului herniar

b. În caz de continut intestinal poate antrena rapid ocluzia intestinala acuta, prin strangularea si
sfacelarea ansei intestinale ce poate duce la deces

c. Cel mai frecvent sunt susceptibile de strangulare herniile femurale si cele inghinale oblice externe

d. Din punct de vedere clinic se manifesta prin lipsa durerii, oligurie, febra si transpiratii

e. Unul dintre simptomele clinice caracteristice este accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze si
materii fecale.

R : a, b, c

39. Herniile strangulate prezinta urmatorul tablou clinic:

a. Durere vie la nivelul herniei este primul semn

b. Greturi

c. Varsaturi

d. Accelerarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale

e. Întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale.

 R : a, b, c, e

40. Urmatoarele afirmatii cu privire la eventratiile peretelui abdominal sunt adevarate:

a. Sunt mai frecvent spontane

b. Survin de regula datorita unui defect de cicatrizare, a unei incizii parietale

c. Pot fi precoce sau tardive, chiar ani dupa interventie

d. Sunt favorizate de drenaje si incidente postoperatorii: tuse, efort de varsatura, supuratii,

hematoame

e. Realizarea unei tomografii computerizate abdominale se indica în mod sistematic la toti bolnavii cu
eventratie abdominala.

R : b, c, d

41. În apendicita acuta, palparea abdomenului poate evidentia urmatoarele semne clinice:

a. Durere provocata, localizata în fosa iliaca dreapta cu punctul clasic Mac Burney

b. Durere provocata, totdeauna mai neta la decompresiunea brusca a fosei iliace drepte

c. În hipogastru, împastare imprecis delimitata, nedureroasa, fluctuenta

d. În fosa iliaca dreapta, semne de iritatie peritoneala

e. Contractura franca în fosa iliaca dreapta.

R : a, b, d, e

42. Peritonita apendiculara generalizata într-un timp se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. Criza initiala cedeaza dupa doua sau trei zile

b. Puls rapid, temperatura în crestere

c. Întreruperea tranzitului pentru gaze si materii fecale

d. Durerea persista

e. La palpare, zona dureroasa se întinde si depaseste fosa iliaca dreapta

R : b, c, d, e

43. Plastronul apendicular se exprima clinic prin:

a. Încetarea completa a durerilor abdominale

b. Scaderea temperaturii corporale sub 37˚C si a leucocitozei

 c. La palparea abdominala se constata prezenta la perete a unei împastari dureroase la presiune,
mata la percutie, ce se întinde pâna la creasta iliaca antero-superioara, arcada crurala, fara sa
depaseasca linia mediana

d. Exacerbarea durerii si aparitia temperaturii cu aspect septic anunta constituirea unui abces
apendicular

e. Poate evolua spre regresie lenta.

R : c, d, e

44. Dupa localizare, formele clinice de apendicita acuta sunt urmatoarele:

a. Plastronul apendicular

b. Apendicita pelvina

c. Apendicita mezo-celiaca

d. Apendicita în sacul de hernie

e. Apendicita subhepatica

R : b, c, d, e

45. Peritonitele acute se exprima clinic prin urmatoarele semne:

a. În perforatia viscerala, durerea apare brusc, adesea fiind primul semn al bolii

b. Varsaturile sunt inconstante

c. Contractura dureroasa a musculaturii peretelui abdominal este semnul major

d. Facies pamântiu în stadiile avansate

e. Relaxarea musculaturii abdominale si atenuarea durerii

R : a, b, c, d

46. Triada functionala din sindromul ocluziv se caracterizeaza prin:

a. Durere abdominala

b. Varsaturi

c. Oprirea tranzitului intestinal, asociat unui meteorism abdominal

d. Hematemeza

e. Melena.

R : a, b, c
47. Tabloul clinic din ocluziile intestinale înalte se caracterizeaza prin:

a. Debut insidios, lent, fara varsaturi

b. Starea generala mult timp conservata

c. Meteorism abdominal

d. Dureri intense

e. Absenta sau discretia meteorismului abdominal.

R : d, e

48. Tabloul clinic din ocluziile intestinale joase se caracterizeaza prin:

a. Debut insidios, lent progresiv

b. Starea generala mult timp conservata

c. Meteorism abdominal maxim pe cadrul colic sau asimetric

d. Dureri de intensitate redusa, discrete

e. Absenta sau discretia meteorismului abdominal.

R : a, b, c, d

49. Dilatatia acuta de stomac se caracterizeaza clinic prin urmatoarele:

a. Dureri vii

b. Varsaturi adesea profuze

c. soc cu tendinta la colaps

d. Stare generala mult timp conservata

e. Lipsa meteorismului abdominal (abdomen plat).

R : a, b, c

50. Sindromul esofagian este caracterizat de urmatoarele:

a. Disfagie

b. Disurie

c. Regurgitatii

d. Flatulenta
 e. Sialoree.

DISCIPLINA CHIRURGIE GENERALA

1. Din punct de vedere etiopatogenic, ocluziile intestinale se clasifica în :

a. Dinamice, organice si mixte
b. Mecanice si mixte
c. Înalte si joase
d. Dinamice, joase si mixte.
e. Nici un raspuns de mai sus nu este corect.

R-a

2. Ocluziile intestinale dinamice pot fi :

a. Mecanice
b. Organice
c. Reflexe
d. Toate raspunsurile de mai sus
e. Nici un raspuns de mai sus nu este corect.

R-c

3. Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :

a. Pierderi hidroelectrolitice mari
b. ,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului
c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala
d. Necroza intestinala
e. Perforatie intestinala.

R-a

4. Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt reprezentate de :

a. Nisa
b. Ascensionarea hemidiafragmului stâng
c. Opacitate la nivelul hipocondrului stâng
d. Imagini hidroaerice
e. Pneumoperitoneu subdiafragmatic

R-d

5. ,,Sindromul peritonitic'' comun peritonitelor acute difuze prezinta urmatoarele elemente clinice esentiale:
a. varsatu 11511u2024l rile si diareea
b. sughitul si varsatu 11511u2024l rile
c. durerea si varsatu 11511u2024l rile
d. durerea si contractura abdominala
e. diareea si sughitul.

R-d

6. Cauzele cele mai frecvente de pancreatita acuta sunt :

a. Infectiile virale (urlian, Koksakie)
b. Bolile metabolice (hiperlipidemia familiala)
c. Litiaza biliara si alcoolismul
d. Traumatismele
e. Bolile endocrine (hiperparatiroidismul).
 R-c

7. Care dintre afirmatiile privind tratamentul necrozei din pancreatita acuta sunt adevarate?
a. Necroza sterila trebuie tratata pe cale chirurgicala, percutanata sau mixta
b. Necroza si colectiile infectate trebuie tratate pe cale chirurgicala, percutanata sau mixta
c. Punctia ghidata a tesutului pancreatic sanatos
d. Antibioterapia sistemica precoce
e. Sfincterotomie endoscopica.

R-b

8. Care dintre afirmatiile privind tratamentul formelor necomplicate de pancreatita acuta sunt adevarate?
a. Nu necesita spitalizare
b. Dozajul repetat al enzimelor pancreatice
c. Ileusul si varsatu 11511u2024l rile cu deshidratare extracelulara justifica reechilibrarea
hidroelectrolitica
d. Tratarea durerilor cu AINS (salicilati)
e. Neutralizarea mediatorilor inflamatiei cu antagonisti de citokine.

R-c

9. Colecistita cronica litiazica asociaza din punct de vedere clinic urmatoarele sindroame:
a. Sindrom de retentie biliara si sindrom depresiv
b. Sindromul insuficientei pancreatice exocrine si sindrom anemic
c. Sindrom dureros si sindrom dispeptic
d. Sindrom de iritatie peritoneala si sindrom Boerhaven
e. Sindrom Mallory-Weiss si sindrom Menetrier.

R-c

10. Complicatiile mecanice ale colecistitei cronice litiazice sunt:

a. Piocolecistita acuta
b. Pancreatita acuta de etiologie biliara
c. Migrarea calculilor în CBP
d. Degenerescenta maligna a veziculei biliare
e. Nici una de mai sus

R-c

11. Formele anatomopatologice de colecistita acuta sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Colecistita acuta catarala (hidropica)
b. Colecistita acuta gangrenoasa
c. Colecistita acuta reziduala scleroatrofica
d. Hidropsul vezicular
e. Colecistita acuta flegmonoasa

R -d

12. Diagnosticul pozitiv de colecistita acuta se stabileste pe baza urmatoarelor elemente, cu exceptia:
a. Antecedente de litiaza
b. Sindrom infectios: febra, frisoane, leucocitoza
c. Semne de retentie biliara: subicter, icter
d. Debutul durerilor în flancul stâng cu iradiere postero-inferioara
e. Colecist palpabil, aparare musculara localizata, bloc inflamator.

R-d
13. Forma clasica de litiaza a caii biliare principale (CBP) prezinta urmatorul tablou clinic:
a. Durere, varsatu 11511u2024l ri si inapetenta
b. Febra, frison si stare generala alterata
c. Durere, febra, icter
d. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre si varsatu 11511u2024l ri
e. Frisoane, pirozis, eructatii

R-c

14. Angiocolita ictero-uremigena (Caroli) se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:
a. Lipsa prodroamelor, icter progresiv, febra
b. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre, icter cu accentuare rapida, oligoanurie, azotemie,
alterarea starii generale
c. Febra continua, ridicata, frisoane, icter, azotemie normala, hepatomegalie
d. Dureri epigastrice postprandiale, constipatie întrerupta de crize diareice, icter
e. Durere, febra, lipsa icterului

R-b

15. În litiaza caii biliare principale (CBP) se întâlnesc urmatoarele forme clinice, cu exceptia:
a. Forma clasica cu durere, febra, icter
b. Forma cu icter continuu
c. Icter cu angiocolita grava
d. Angiocolita ictero-uremigena (CAROLI)
e. Forma gangrenoasa

R-e

16. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza caii biliare principale este indicata în
urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. Prezenta clinica si biologica a icterului
b. Depistarea prin palpare a calculilor în CBP
c. Prezenta unei pancreatite cronice cefalice
d. Colangiografia de depistare a calculilor este negativa
e. Microlitiaza veziculara, cu calculi sub 3 mm si cistic permeabil.

R-d

17. Ocluziile intestinale dinamice pot fi:

a. Dishomeostatice
b. Mecanice
c. Paraseptice
d. Reflexe
e. Organice.

R - a, c, d

18. Ocluziile intestinale mecanice sau organice se produc prin :

a. Obstructie
b. Strangulare
c. Obstacol parietal (mural)
d. Obstacol extraparietal
e. Dezechilibre majore hidroelectrolitice.

R - a, b, c, d
19. Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :
a. Pierderi hidroelectrolitice mari
b. ,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului
c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala
d. Pierderi proteice si de masa sanguina
e. Perforatie intestinala.

R - a, d

20. Alterarile fiziopatologice locale din ocluziile intestinale sunt reprezentate de :

a. Pierderi hidroelectrolitice mari
b. ,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa suprajacent obstacolului
c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia sanguina parietala
d. Necroza intestinala
e. Perforatie intestinala.

R - b, c, d, e

21. Simptomele caracteristice ocluziei intestinale sunt :

a. Accelerarea tranzitului intestinal, sughitul si inapetenta
b. Varsaturile, diareea si meteorismul abdominal
c. Pirozisul, eructatiile, regurgitatiile
d. Durerile abdominale si varsatu 11511u2024l rile
e. Întreruperea tranzitului intestinal si meteorismul abdominal.

R - d, e

22. Dupa momentul producerii ocluziei postoperatorii, aceasta se clasifica în:

a. Ocluzii imediate - dezvoltate în primele 3 - 4 zile postoperatorii
b. Ocluzii imediate - dezvoltate în primele 2 - 3 saptamâni postoperator
c. Ocluzii tardive - dezvoltate în primele 2 - 3 saptamâni poetoperator
d. Ocluzii precoce - survin în primele 2 - 3 saptamâni postoperator
e. Ocluzii tardive - survin la mai mult de 21 zile de la operatia primara.

R - a, d, e

23. Criteriile clinice care definesc SIRS (sindromul de raspuns inflamator sistemic) din peritonitele acute sunt :
a. Temperatura rectala <38˚ C sau >36˚ C
b. Temperatura rectala >38˚ C sau <36˚ C
c. Ritm cardiac >90/min
d. paCO2 <32 mmHg
e. leucocite <12000 sau >4000 sau 10% granulocite

R - b, c, d

24. MODS (sindromul disfunctiei multiple de organ) din cadrul peritonitei acute este definit de urmatoarele
elemente clinice:
a. Debit urinar sub 479 ml/24 ore
b. Ritm respirator sub 5 sau peste 49/min
c. Bradicardie sinusala
d. Ritm cardiac peste 54/min
e. Tensiunea arteriala medie sub 49 mmHg.

R - a, b, e

25. Examenul radiologic al abdomenului în peritonitele acute poate evidentia:

 a. Distensia anselor intestinale
b. Pneumoperitoneu
c. stergerea umbrei psoasului
d. stergerea reliefului mucos intestinal
e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d

26. Diagnosticul diferential în peritonitele acute se face cu urmatoarele afectiuni :

a. Porfiria acuta intermitenta
b. Infarctul miocardic acut
c. Adenita mezenterica
d. Sarcina extrauterina rupta
e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d

27. Caracterele comune peritonitelor acute primare sunt urmatoarele :

a. Apar în urma perforatiilor organelor cavitare interne
b. Apar în urma traumatismelor abdominale
c. Sunt de obicei plurimicrobiene
d. Sunt prevalente la copil pe teren nefrotic si la adult pe ciroza cu ascita
e. Tratamentul se bazeaza pe antibiotice si nu pe chirurgie

R - d, e

28. Principiile tratamentului chirurgical în peritonitele acute secundare sunt :

a. Eliminarea sursei de contaminare
b. Reducerea contaminarii prin toaleta si drenajul cavitatii peritoneale
c. Tratarea infectiei reziduale si prevenirea recurentei infectiei
d. Îndepartarea obstacolului si restabilirea tranzitului intestinal
e. Reechilibrarea hidroelectrolitica si nutritionala.

R - a, b, c

29. Obiectivele antibioterapiei în peritonitele acute difuze sunt urmatoarele :

a. Scaderea numarului si gravitatii bacteriilor perioperator
b. Limitarea extensiei si a recidivei
c. Reducerea nivelului inocularii înainte si postoperator
d. Drenajul cavitatii peritoneale
e. Eliminarea sursei de contaminare.

R - a, b, c

30. Din punct de vedere morfopatologic se deosebesc urmatoarele forme de pancreatita acuta :
a. Forma congestiva
b. Forma edematoasa
c. Forma flegmonoasa
d. Forma supurata
e. Forma necrotico-hemoragica.

R - b, d, e

31. Leziunile tubului digestiv din pancreatita acuta sunt reprezentate de :

a. Gastroduodenite
b. Perforatii jejunale
 c. Nefrita tubulo-interstitiala
d. Celulita retroperitoneala
e. Hemoragii digestive superioare

R - a, b, e

32. Leziunile intraabdominale extrapancreatice din pancreatita acuta sunt reprezentate de :

a. Gastroduodenite
b. Revarsat serohematic intraperitoneal (bogat în enzime pancreatice)
c. Nefrita tubulo-interstitiala
d. Hemoragii peripancreatice
e. Hemoragii digestive superioare

R - b, d

33. Formele clinice evolutive de pancreatita acuta sunt :

a. Forma ocluziva
b. Forma medicolegala Chalmeas
c. Forma subacuta
d. Forma biliara
e. Forma alcoolica.

R - b, c

34. Complicatiile evolutive propriu-zise din pancreatita acuta sunt :

a. Sechestrul pancreatic
b. Pseudochistul pancreatic
c. Abcesele pancreatice
d. Hemoragii pancreatice
e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d

35. Tratamentul necrozei din pancreatita acuta are urmatoarele obiective :

a. Evacuarea detritusurilor necrotice
b. Evacuarea colectiilor infectate
c. Rezectii pancreatice reglate precoce
d. Respectarea pancreasului restant
e. Derivatia chisto-digestiva cu stomacul sau duodenul.

R - a, b, d

36. Tratamentul formelor necomplicate de pancreatita acuta presupune :

a. Aspiratie nazo-gastrica pentru evacuarea stazei gastrice
b. Post alimentar, daca sunt dureri si intoleranta gastrica, fara a fi prelungit peste 5 zile
c. Evaluarea clinica de mai multe ori/zi pentru detectarea agravarii
d. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinina, gubexat, comostat)
e. Controlul secretiei pancreatice (scaderea) prin atropina, glucagon, somatostatin, octreotide.

R - a, b, c

37. Tratamentul specific al formelor complicate de pancreatita acuta presupune :

a. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinina, gubexat, comostat)
b. Controlul secretiei pancreatice (scaderea) prin atropina, glucagon, somatostatin, octreotide.
c. Neutralizarea mediatorilor inflamatiei (antagonisti de citokine)
d. Revascularizarea segmentului enteral ischemiat
 e. Îndepartarea obstacolului si restabilirea tranzitului intestinal.

R - a, b, c

38. Sindromul dispeptic din colecistita cronica litiazica se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari clinice:
a. Meteorism abdominal
b. Eructatii
c. Somnolenta postprandiala
d. Disfagie
e. Migrene intolerabile

R - a, b, c, e

39. Indicatia de tratament chirurgical în colecistita cronica litiazica se impune în urmatoarele situatii:
a. Colecistita cronica microlitiazica (calculi mici sub 3 mm)
b. Colici veziculare repetate
c. Colecistita cronica complicata cu litiaza CBP, cu fistule bilio-biliare, bilio-digestive
d. Colecistita cronica sclero-atrofica
e. Litiaza pigmentara în cadrul bolii hemolitice

R - a, b, c, d

40. În colecistita cronica litiazica, alte posibilitati de tratament în afara celui chirurgical, sunt:
a. Litotripsia extracorporeala cu ajutorul unor unde de soc ultrasonice
b. Colecistectomia laparoscopica
c. Litoliza pe cale generala cu acid biliar de tip chenodeoxicolic
d. Colecistostomia
e. Coledocolitotomia

R - a, c

41. Urmatoarele afirmatii privitoare la colecistectomia laparoscopica sunt false:

a. Este cea mai moderna tehnica de extirpare a colecistului
b. Este o tehnica mini-invaziva
c. Se adreseaza în special formelor complicate
d. Principiile operatiei sunt diferite fata de cele din tehnica clasica
e. Mijloacele de realizare a tehnicii sunt aceleasi cu cele folosite în colecistectomia clasica

R - c, d, e

42. Urmatoarele afirmatii privitoare la colecistectomia clasica sunt adevarate:

a. Mortalitatea este cuprinsa între 3-9%
b. Morbiditatea este cuprinsa între 1-4,5%
c. Are indicatii restrânse, mai ales în formele complicate de colecistita cronica litiazica
d. În cazul existentei si a litiazei CBP, colecistectomia se asociaza cu explorarea chirurgicala si
instrumentala (coledocolitotomia)
e. Are ca obiectiv principal suprimarea rezervorului si locului de formare a calculilor, respectiv bezicula
biliara.

R - c, d, e

43. Urmatoarele afirmatii privitoare la colecistectomia laparoscopica sunt adevarate:

a. Este cea mai moderna tehnica de extirpare a colecistului
b. Este o tehnica mini-invaziva
c. Se adreseaza în special formelor complicate de colecistita cronica litiazica
d. Are rezultate postoperatorii excelente
 e. Morbiditatea postoperatorie este practic nula

R - a, b, d, e

44. Diagnosticul diferential din colecistita acuta include urmatoarele afectiuni:

a. Ulcerul perforat acoperit
b. Apendicita acuta subhepatica
c. Pancreatita acuta
d. Cistita acuta
e. Infarctul miocardic

R - a, b, c, e

45. Dupa aspectul evolutiei clinice deosebim urmatoarele forme de colecistita acuta:
a. Colecistita acuta gangrenoasa supraacuta
b. Colecistita acuta perforata cu peritonita biliara
c. Colecistita acuta cu hidrops vezicular
d. Colecistita acuta cu plastron si abcese pericolecistice
e. Colecistita acuta scleroatrofica cu piocolecist (puroi steril).

R - a, b, d, e

46. Urmatoarele afirmatii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistita acuta sunt adevarate, cu
exceptia:
a. Operatie imediata (urgenta imediata) în toate formele supraacute, indiferent de riscuri
b. Operatie precoce (urgenta amânata, 24-72 ore) este atitudinea de electie în toate formele de
colecistita acuta
c. De preferat, operatie dupa temporizare, 3-7 pâna la 10 zile de evolutie a unei colecistite acute
d. Operatie dupa temporizare, 3-7 zile pâna la 10 zile în toate formele supraacute, indiferent de
riscuri
e. Operatie imediata este atitudinea de electie în toate formele de colecistita acuta.

R - d, e

47. Urmatoarele afirmatii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu colecistita acuta sunt adevarate:
a. Operatie imediata (urgenta imediata) în toate formele supraacute, indiferent de riscuri
b. Operatie precoce (urgenta amânata, 24-72 ore) este atitudinea de electie în toate formele de
colecistita acuta
c. De preferat, operatie dupa temporizare, 3-7 pâna la 10 zile de evolutie a unei colecistite acute
d. Operatie dupa temporizare, 3-7 zile pâna la 10 zile în toate formele supraacute, indiferent de
riscuri
e. Operatie imediata este atitudinea de electie în toate formele de colecistita acuta.

R - a, b, c

48. Urmatoarele afirmatii cu privire la procedeele chirurgicale indicate în tratamentul chirurgical al bolnavilor cu
colecistita acuta sunt adevarate:
a. Colecistectomia clasica cu abdomen deschis este procedeul de ales în cazul colecistitelor acute, ea
suprimând focarul de infectie si rezervorul de calculi
b. Colecistostomia este procedeul de electie în cazul colecistitelor acute
c. Colecistectomia laparoscopica este procedeul de ales în cazul colecistitelor acute, ea suprimând
focarul de infectie si rezervorul de calculi
d. Colecistectomia laparoscopica este posibila uneori în formele complicate hidropice
e. Colecistectomia laparoscopica este contraindicata în formele gangrenoase cu peritonita.

R - a, d, e
49. În litiaza caii biliare principale (CBP) se întâlnesc urmatoarele forme clinice:
a. Forma clasica cu durere, febra, icter
b. Forma cu icter continuu
c. Icter cu angiocolita grava
d. Angiocolita ictero-uremigena (CAROLI)
e. Forma gangrenoasa

R - a, b, c, d

50. Coledocotomia (coledocolitotomia) pentru extragerea calculilor în litiaza caii biliare principale este indicata în
urmatoarele situatii:
a. Prezenta clinica si biologica a icterului
b. Depistarea prin palpare a calculilor în CBP
c. Prezenta unei pancreatite cronice cefalice
d. Colangiografia de depistare a calculilor este negativa
e. Microlitiaza veziculara, cu calculi sub 3 mm si cistic permeabil.

R - a, b, c, e

51. Tiroiditele acute

a. Sub tratament medical precoce, de regulã se remite procesul inflamator

b. Sunt mai frecvente la copii

c. Aspectul anatomo-patologic este de adenocarcinom

d. Apar mai frecvent dupã vârsta de 50 ani

e. Tratamentul este exclusiv chirurgical R-a

52. Urmãtoarele forme sunt tiroidite cornice nespecifice:

a. Tiroidita tuberculoasã

b. Tiroidita limfomatoasã (boala Hashimoto)

c. Tiroidita lueticã

d. Tiroidita actinomicoticã

e. Nici una dintre ele R-b

53. Tiroiditele:

a. Sunt hipertrofii difuze ale glandei tiroide

b. Sunt inflamatii ale glandei tiroide

c. Sunt hipertrofii localizate de naturã distroficã ale glandei tiroide

d. Sunt cele mai frecvente afectiuni ale glandei tiroide

 e. Toate rãspunsurile sunt corecte R-b

54. Tratamentul profilactic al gusilor:

a. Constã din hormonoterapie substitutivã

b. Presupune tiroidectomia subtotalã

c. Presupune lobectomia

d. Este indicat în regiunile endemice

e. Nici una dintre variante nu este corectã R-d

55. Nu sunt factori etiopatogenici determinanti ai hipertiroidiilor urmãtorii factori:

a. Traumele psihice puternice

b. Infectiile microbiene

c. Encefalitele

d. Iodoterapia

e. Labilitatea hormonalã

R-e

56. Tratamentul cancerului tiroidian diferentiat nu presupune:

a. Lobectomie totalã de partea leziunii si istmectomie pentru tumori sub 2 cm la pacientii sub 45 ani

b. Iradiere internã (Iodoterapie)

c. Iradiere externã folositã rar

d. Hormonoterapie, imediat postoperator, în scop substitutiv

e. Chimioterapia indicatã la toti pacientii

R-e

57. Urmãtoarele afirmatii despre mastita acutã nu sunt adevãrate:

a. Este mai frecventã sub 20 ani

b. Este mai frecventã peste 40 ani

c. Ombilicarea mamelonului este factor favorizant

d. Nu se dezvoltã niciodatã posttraumatic

 e. Poate fi urmarea unui hematom intraglandular

R-d

58. Tratamentul profilactic al mastitelor include:

a. Suspendarea compresivã a sânului

b. Evacuarea puroiului prin incizie

c. Tratamentul antiinflamator local

d. Aspiratia laptelui cu pompa

e. Antibioterapie pe cale generalã

R-d

59. Urmãtoarele mastite cornice sunt specifice:

a. Abcesul cronic consecutiv unei mastite acute nespecifice

b. Galactocelul

c. Flegmonul cronic lignos al sânului

d. Tuberculoza sânului

e. Abcesul cronic nespecific dupã o infecþie generalã

R-d

60. Boala sclero-chisticã a sânului se mai numeste:

a. Boala Paget

b. Boala Bowen

c. Maladia Dupuytren

d. Boala Reclus

e. Boala Crohn

R-d

61. Tumora Phyllodes

a. Este o tumorã malignã

b. Este o tumorã conjunctivã

 c. Nu dã recidive locale

d. Are aspect clinic de mare diversitate

e. Are aspect histopatologic unic, tipic

R-d

62. Caracterele semiologice esentiale ale bolii Paget sunt:

a. Afectiunea intereseazã mamelonul de la debut

b. Leziunea este bilateralã

c. Boala are tendintã la remisiune clinicã

d. Tratamentele dermatologice obisnuite opresc evolutia bolii

e. Niciun rãspuns nu este adevãrat

R-a

63. Urmãtoarele afirmatii legate de cancerul de sân nu sunt adevãrate:

a. Frecventa bolii a crescut considerabil în ultimii ani

b. Reprezintã cea mai frecventã formã de cancer la femeie

c. Boala se întâlneste la ambele sexe

d. Etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidatã

e. Incidenta maximã a bolii apare la pubertate

R-e

64. Sindromul adiologic malign în cancerul de sân se caracterizeazã prin:

a. Edem peritumoral

b. Microcalcificãri fine intra- si extratumorale

c. Prelungiri sub formã de spiculi

d. Opacitãti de intensitate crescutã, fãrã contur precis

e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat

R-e

65. Factorii determinanti în producerea herniilor sunt:

 a. Stãrile de denutritie

b. Obezitatea

c. Efortul

d. Sarcinile repetate

e. Nici unul

R-c

66. Mecanismul patogenic al strangulãrii herniilor nu include:

a. Distensia bruscã a intestinului prin gaze

b. Ocluzia prin cudare bruscã

c. Obstructia prin valvule conivente

d. Comprimarea piciorului ansei prin con mezenteric

e. Traumatismul

R-e

67. În sacul de hernie se pot gãsi urmãtoarele organe, cu exceptia

a. Intestinul subtire

b. Colonul sigmoid

c. Cecul

d. Pancreasul

e. Epiploonul

R-d

68. Nodulul tiroidian solitar

a. Este o hipertrofie a glandei tiroide determinatã de un proces hiperplazic de naturã distroficã

b. Este o inflamatie a glandei tiroide

c. Este o tumefactie localizatã a glandei tiroide

d. Notiunile de nodul cald sau rece pot fi asimilate cu caracterul de malignitate sau benignitate a
leziunii

e. Reprezintã o hipertrofie fãrã expresie morfologicã la nivelul glandei tiroide

 R - c,d

69. Tratamentul chirurgical al gusilor este indicat în caz de:

a. Gusi nodulare

b. Gusi difuze

c. Esec al tratamentului medical

d. Gusi hipervascularizate

e. Gusi suspecte de malignizare

R - a,c,e

70. Urmãtoarele elemente clinice nu sunt specifice hipertiroidiilor:

a. Polimorfismul simptomatologic

b. Tahicardia sinusalã

c. Piele asprã, uscatã

d. Somnolentã

e. Pierdere ponderalã

R - c,d

71. Urmãtoarele entitãti nu sunt forme clinice de hipertiroidie:

a. Boala Basedow

b. Tiroidita cronicã lemnoasã Riedel

c. Adenocarcinomul tiroidian

d. Nodulul toxic tiroidian

e. Gusa multinodularã toxicã

R - b,c

72. La nivelul glandei tiroide se sintetizeazã urmãtorii hormoni:

a. TSH (Thyroid Stimulating Hormone)

b. Tiroxina
 c. TRH (Thyroid Releasing Hormone)

d. Triiodotironina

e. Tirocalcitonina

R - b,d,e

73. Diagnosticul diferential al gusii se face cu:

a. Cancerul tiroidian

b. Tumori mamare

c. Adenopatii cervicale

d. Chisturi branhiale

e. Tumori de glomus carotidian

R - a,c,d,e

74. Complicatiile gusii sunt:

a. Hemoragiile interstitiale

b. Strumita

c. Degenerescenta malignã

d. Hipertiroidiile

e. Nici una

R - a,b,c,d

75. Urmãtorii factori de mediu sunt implicati în etiopatogenia gusii:

a. Carenta relativã sau absolutã a iodului din apã

b. Carenta relativã sau absolutã a iodului din sol

c. Surmenajul

d. Anumite defecte enzimatice care perturbã metabolismul iodului

e. Factorii profesionali

R - a,b,d

76. Factori etiopatogenici favorizanti ai hipertiroidiilor sunt:

 a. Labilitatea hormonalã

b. Traumele psihice puternice

c. Hormonoterapia

d. Situatiile conflictuale familiale

e. Patologia tiroidianã preexistentã

R - a,d,e

77. Tratamentul verigii periferice a hipertiroidiilor include:

a. Corticoterapia de duratã

b. Regim igieno-dietetic cu excluderea excitantelor

c. Medicatia simpaticoliticã

d. Tiroidectomia

e. Medicatia anabolizantã

R - b,c,e

78. Extensia cancerului tiroidian se face pe cale:

a. Limfaticã

b. Neuralã

c. Sangvinã

d. Prin contiguitate

e. Toate variantele

R - a,c,d

79. Dintre explorãrile paraclinice ale cancerului tiroidian:

a. Ecografia cervicalã evidentiazã numãrul nodulilor

b. Ecografia cervicalã evidentiazã dimensiunile nodulilor

c. T3 si T4 sunt crescuti la majoritatea pacientilor

d. T3 si T4 sunt scãzuti la majoritatea pacientilor

e. Nici o variantã nu este corectã

 R - a,b

80. În functie de topografie, abcesele mamare pot fi:

a. Abcese premamare

b. Inframastite

c. Submaxilite

d. Abcese intraglandulare

e. Adenite

R - a,b,d

81. Limfangita acutã a glandei mamare:

a. Este o complicatie infectioasã ce apare în perioada alãptãrii

b. Debuteazã lent, insidios

c. Prezintã hipotermie

d. Prezintã frisoane

e. Nici un rãspuns nu este corect

R - a,d

82. Diagnosticul diferential al abcesului mamar se face cu:

a. Staza lactatã (angorjarea sânului)

b. Colecistita acutã

c. Mastita acutã carcinomatoasã

d. Erizipelul mamar

e. Carcinomul mamar

R - a,c,d,e

83. Urmãtoarele afectiuni sunt mastite cornice specifice:

a. Galactocelul

b. Tuberculoza sânului

c. Sifilisul mamar
 d. Chistul hidatic al glandei mamare

e. Flegmonul cronic lignos al sânului

R - b,c,d

84. Urmãtoarele afirmatii referitoare la boala sclero-chisticã a sânului sunt adevãrate:

a. Este o boalã inflamatorie cronicã

b. Are caracter benign

c. Evolutia este lentã, pe parcursul mai multor ani

d. Simptomatologia este acutã

e. Apare mai ales la femei labile nervos

R - b,c,e

85. Sunt caracteristice tumorilor benigne urmãtoarele semen clinice:

a. Tumorã bine delimitatã

b. Evolutie rapidã

c. Aderente la planurile învecinate

d. Tumorã încapsulatã

e. Nedureroasã

R - a,d,e

86. Diagnosticul tumorii Phyllodes este sugerat de urmãtoarele caractere morfologice:

a. Lobulatia tumorii

b. Aspectul foliat pe transa de sectiune

c. Tendinta la enucleere prin simpla presiune a lobilor

d. Aspectul malign

e. Nici una dintre ele

R - a,b,c

87. Modificãrile anatomo-patologice din mamela sângerândã pot fi reprezentate de:

a. Dilatatii simple ale unui canal galactofor

 b. Cancer mamar

c. Mastozã fibro-chisticã

d. Tumora Phyllodes

e. Nici una

R - a,b,c

88. Sunt considerati factori de risc pentru cancerul mamar urmãtorii:

a. Antecedentele familiale de cancer de sân

b. Antecedentele personale de cancer de sân

c. Menopauza precoce

d. Obezitatea

e. Sarcinile multiple

R - a,b,d

89. Sindromul radiologic benign în cancerul de sân include:

a. Opacitate nodularã rotundã

b. Structurã omogenã

c. Retractie cutanatã sau a mamelonului

d. Microcalcificãri fine intra sau extratumorale

e. Lizereu transparent peritumoral bine delimitat

R - a,b,e

90. Din punct de vedere anatomic, formele clinice de cancer de sân sunt:

a. Cancerele cadranelor interne

b. Mastita carcinomatoasã

c. Cancerul encefaloid

d. Cancerul "in situ"

e. Cancerul bilateral

R - a,d,e
91. Elementele anatomice ale herniilor sunt:

a. Punctul herniar

b. Traiectul parietal

c. Continutul herniar

d. Învelisurile externe

e. Hernia interstitiala

R - b,c,d

92. Factorii favorizanti în producerea herniilor sunt:

a. Rezistenta deficitarã a musculaturii peretelui

b. Ereditatea

c. Efortul fizic

d. Tusitorii cronici

e. Nici unul

R - a,b

93. Obiectivele tratamentului chirurgical al herniilor sunt:

a. Reintegrarea intraabdominalã a viscerelor herniate

b. Suprimarea sacului

c. Refacerea solidã a peretelui

d. Rezecția intestinala

e. Nici unul

R - a,b,c

94. Cauzele anatomice ale strangulãrii sunt:

a. Inelul fibros la nivelul orificiului profund

b. Gangrena ansei strangulate

c. Inelele Ramonede, aderentele sau bridele

d. Coletul sacului herniar strâns, scleros

 e. Congestia ansei strangulate

R - a,c,

95. Herniile inghinale

a. Sunt mai frecvente la bãrbati datoritã persistentei canalului peritoneo-vaginal

b. Sunt mai frecvente la femei unde se pot si strangula

c. Sunt cele mai frecvente tipuri topografice de hernii

d. Pot apare dupã apendicectomie

e. Sunt afectiuni maligne

R - a,c,d

96. Herniile femurale

a. Se produc în partea medialã a inelului femural

b. Apar mai frecvent la femei obeze

c. Apar mai frecvent la multipare

d. Sunt hernii de slãbiciune

e. Nici un rãspuns nu este adevãrat

R - a,b,c,d

97. Hernia ombilicalã a adultului

a. Se întâlneste mai ales la femeile obeze

b. Este cea mai frecventã formã de hernie la bãrbati

c. Este cea mai frecventã formã de hernie la femei

d. La bãrbatii obezi este adeseori asociatã cu varietatea inghinalã congenitalã

e. Se asociazã cu afectiuni care cresc presiunea intraabdominalã

R - a,d,e

98. Elementele morfologice care alcãtuiesc o eventratie sunt:

a. Orificiul de eventratie

b. Sacul de eventratie
 c. Continutul eventratiei

d. Femurul

e. Nici unul

R - a,b,c

99. Din punct de vedere etiologic, evisceratiile pot fi:

a. Postoperatorii

b. Posttraumatice

c. Mixte

d. Complexe

e. Idiopatice

R - a,b

100. Din punct de vedere anatomo-clinic, evisceratiile pot fi:

a. Libere (precoce)

b. Postoperatorii

c. Fixate (tardive)

d. Preoperatorii

e. Posttraumatice

R - a,c

101. Incidenta maxima a ulcerului gastric este situata in decada:

A. IV

B .III

C. II

D. VI

E. V

R:A
102. Agentul etiologic principal al ulcerului gastric este:

A. fumatul

B. Helicobacter pylory

C.tonusul vagal crescut

D.refluxul gastro-duodenal

E.scaderearezistentei mucoasei gastrice

R:B

103. Examenul paraclinic de prima pentrul diagnosticul diferential ulcer-cancer este:

A.ecografia

B.examenul radiologic

C.examenul secretiei gastrice

D.endoscopia

E.tomografia computerizata

R:D.

104. Ulcerul de stress poate apare in urmatoarele situatii, cu exceptia:

A.traumatisme

B.arsuri

C.infectii grave

D.hipertensiunea arteriala severa

E.tumori ale SNC

R:D

105. Din punct de vedere anatomo-patologic formele avansate de cancer gastric sunt leziuni:

A. limitate la mucoasa

B. limitate la submucoasa

C.depasesc musculara mucoasei

D.localizate distal (antro-piloric)

 E.localizate proximal (cardial)

R:C

106. Urmatoarele afirmatii referitoare la linita plastica sunt adevarate cu exceptia :

A.are caracter malign

B.invadeaza toate structurile

C.stroma este bogata în tesut fibros

D.prognostic favorabil

E. prognostic nefavorabil

R:D

107. Supravietuirea la 5 ani, la pacientii cu cancer gastric, stadiul II este de:

A.peste 90%

B.50 85 %

C.20%

D.15%

E.sub 5 %

R:C

108. Strategia terapeutica în cancerul gastric, stadiul IB este

A.rezectie endoscopica

B.gastrectomie standard si limfadenectomie

C.radioterapie paliativa

D.chimioterapie paliativa

E.gastrectomie paliativa

R:B

109. Strategia terapeutica în cancerul gastric, stadiul II este

A. rezectie endoscopica

B. gastrectomie standard si limfadenectomie

 C.gastrectomie totala/partiala

D. chimioterapie paliativa

E. radioterapie paliativa

R:C

110. Dolicocolonul reprezinta:

A.cresterea în lungimii cadrului colic

B.hipertrofia peretilor colonului

C.absenta congenitala a celulelor nervoase vegetative ganglionare

D. absenta dobândita a celulelor nervoase vegetative ganglionare

E.hipotrofia peretilor colonului

R:A

111. Din punct de vedere histologic cel frecvent tip de adenom colo-rectal este:

A.tubuloase

B.tubuloviloase

C.viloase

D.polipoid

E.ulcerativa

R :A

112. Sindromul Osfield este caracterizat prin:

A.asocierea între polipoza rectocolonica si chisturi sebacee multiple

B. asocierea polipozei gastro-intestino-colorectale cu melanoza tegumentara

C.asocierea polip tumori neurogene

D.hemoragie intestinala inferioara cu sânge rosu

E.polipi moderat diferentiati

R:A

113. Cancerele colonice reprezinta:

 A.8% din tumorile maligne

B.20% din tumorile maligne

C.40% din tumorile maligne

D.55% din tumorile maligne

E.peste 60% din tumorile maligne

R:A

114. Stadiul A în clasificarea Dukes reprezinta

A.tumora ce afecteaza seroasa

B.tumora limitata la mucoasa

C.adenopatie metastatica prezenta

D.prezenta metastazelor la distanta

E.invazia altor organe

R:B

115. Stadiul B în clasificarea Dukes reprezinta

A.tumora ce afecteaza seroasa

B.tumora limitata la mucoasa

C.adenopatie metastatica prezenta

D.prezenta metastazelor la distanta

E.invazia altor organe

R:A

116. Stadiul D în clasificarea Dukes reprezinta

A.tumora ce afecteaza seroasa

B.tumora limitata la mucoasa

C.adenopatie metastatica prezenta

D.prezenta metastazelor la distanta sau invazia altor organe

E.asocierea cu cancerul gastric

 R:D

117. În cancerul de colon drept necomplicat interventia radicala recomandata este

A.colectomia segmentara

B.hemicolectomia dreapta

C. hemicolectomia stânga

D.coloproctectomie totala

E.Colectomia totala cu anastomoza ileo-rectala

R:B

118. Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul Peutz-Jeghers sunt adevarate:

A.boala ereditara rara

B.malignizare în 2-4% din cazuri

C. malignizare în 2o-40% din cazuri

D.tratamentul este conservator,simptomatic

E.tratamentul este chirurgical numai în complicatii

R:A,B,D,E

119. Urmatoarele afirmatii referitoare la la megacolonul functional sunt adevarate:

A.are evolutie benigna

B. are evolutie maligna

C.nu este consecinta nici unui obstacol

D.constipatia este simptomul major

E.frecvent ajunge la ocluzie veritabila

R: A, C,D

120. Tratamentul chirurgical a megacolonului congenital poate consta în:

A.colostomie

B.rezectie ano-rectala

C.Coborârea retrorectala a colonului

 D.irigografia

E.hemicolectomie dreapta

R: A,B,C

121. Diseminarea celulelor neoplazice în cancerul gastric se realizeaza prin :

A.propagare directa din aproape în aproape

B.limfatica

C.implantare intrluminala

D.hematogena prin artera gastrica stânga

E.transcelonica

R:A,B,C,E

122. Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt:

A. penetratia,

B. perforatia, .

C.hemoragia, .

D.stenoza,

Emalignizarea.

R:B,C

123. Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt

A.Penetratia

B.Stenoza

C.Malignizarea

D.Hemoragia

E.Perforatia

R:A,B,C

124. Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde:

A.antiacide
 B.AINS

C.antagonisti de receptori H2

D.sucralfat si compusi coloidali de bismut

E.anticoagulante

R:A,C,D

125. Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric consta in:

A.examen radiologic baritat

B.computer tomografie

C.RMN

D.endoscopie gastrica cu biopsie

E.ecografie

R:A,D

126. Obiectivele patogenice ale tratamentului chirurgical in ulcerul gastric sunt:

A.vagotomia selectiva;

B.îndepaartarea leziunii

C.stomac hipoacid

D.vagotomia tronculara;

E.refacerea circuitului digestiv cat mai aproape de fiziologia normala.

R:B,C,E

127. Examenul clinic al abdomenului în ulcerul duodenal perforat în primele ore de la debut :

A.prezenta.contracturii abdominale la palpare

B.abdomenul este imobil cu respiratia

C.prezenta matitatii hepatice

D.hiperestezie cutanata

E.reflexele cutanate abdominale sunt abolite

R:A,B,D,E
128. Tratamentul conservator în ulcerul duodenal perforat consta în:

A.drenajul stomacului printr-o sonda de aspiratie naso-gastrica

B.antibioterapie cu spectru larg

C.antiulceroase

D. supravegherea evolutiei clinice si biologice

E.sutura endoscopica a perforatiei

R:A,B,C,D

129. Clasificarea formelor macroscopice ale cancerului gastric - Bormann deosebeste formele:

A.polipoid

B.ulcerativa

C.mixta,ulcero -infiltrativa

D.difuz -infiltrativa

E.tuberozitara

R:A,B,C,D

130. Factorii alimentari care cresc riscul de cancer gastric sunt:

A.nitritii

B.consumul crescut de sare.

C.consumul de fructe

D.consumul de vegetale

E.fumatul

R:A,B

131. Clasificarea cancerelor gastrice precoce-Mukarami,deosebeste formele

A.protruziv

B.plat

C.excavat

D.linita plastica
 E.polipoza gastrica

R:A,B,C

132. Tratamentul chirurgical al polipozei rectocolonice cuprinde urmatoarele procedee chirurgicale:

A.coloprotectomia totala

B.rectocolectomia cu pastrarea anusului sianastomoza ileo anala

C.colectomie totala cu anastomoza ileo anala

D. .hemicolectomia dreapta

E. hemicolectomia stânga

R:A,B,C

133. Urmatoarele afirmatii referitoare la la cancerele colonice sunt adevarate:

A.afecteaza egal ambele sexe

B.afecteaza predominant sexul barbatesc

C.localizarea pe colonul stâng reprezinta 60%

D. localizarea pe colonul drept reprezinta 40%

E.se dezvolta cel mai adesea pe o mucoasa sanatoasa

R: A,C,D,E

134. Formele macroscopice de cancer colonic sunt urmatoarele:

A.vegetanta

B.ulcerovegetanta

C.infiltrativ stenozanta

D.epiteliom glandular

E.nediferentiate

R: A,B,C

135. Din punct de vedere microscopic tumorile colonie maligne sunt:

A.epitelioame glandulare

B.tipice
 C.atipice

D.nediferentiate

E.vegetante

R: A,B,C,D

136. Imaginile radiologice evocatoare a cancerului colonic obtinute prin irigografie sunt:

A.stenoza neoplazica

B.lacunele

C.stopul clismei baritate

D.nisa

E.rigiditatea peretilor colonici

R:A,B,C

137. Când tumorile colonului stâng sunt nerezecabile,operatiile paleative posibile sunt:

A.by pass ul transverse sigmoidian

B.colostomie laterala supratumorala

C.colectomii segmentare

D. hemicolectomia dreapta

E. hemicolectomia stânga

R: A,B,C

138. Simptomele ce caracterizeaza boala Hirschprung sunt:

A.constipatia

B.meteorismul

C.diareea

D.ondulatiile peristaltice

E.ampula goala la tuseul rectal

R: A,B,D,E

139. Diverticulii colici pot apare :

 A.la nivelul insertiei mezocolonului

B. la nivelul insertiei mezenterului

C.la nivelul orificiilor de penetratie vasculara

D.pe marginea libera,în vecinatatea franjurilor epiploice

E.frecvent la nivelul ileonului terminal

R :A,C,D

140. Simptomele functionale ale polipozei recto colonice se manifesta prin:

A.pusee diareice

B.constipatie

C.hemoragii intestinale

D.durei abdominale difuze

E.inapetenta

R: A,C,D,E

141. Diagnosticul diferential al polipozei recto colonice se face cu:

A.sindromul Peutz Jeghers

B. sindromul Gardner

C. sindromul Osfield

D. sindromulTurcot

E. sindromul Muire Torre

R: A,B,C,D

142. Manifestarile clinice revelatorii pentru cancer colonic sunt:

A.Dureile abdominale

B.tulburari ale tranzitului intestinal

C.constipatia

D.diareea

E.febra
 R: A,B,C,D

143. Prognosticul cancerului de colon tratat chirurgical este influentat de:

A.stadiul evolutiv

B.momentul operator

C.gradul de diferentiere neoplazica

D.sediul anatomic al tumorii

E.vârsta

R: A,B,C,D

144. Traiectul fistulelor anale poate fi reperat prin:

A.cateterizare cu un stilet butonat

B.injectare de albastru de metil

C.fistulografie cu lipiodol

D.ecografie

E.colonoscopie

R:A,B,C

145. Tabloul clinic al prolapsului rectal mucos este reprezentat de:

A.jena dureroasa în regiunea anorectala

B.scurgeri sanguinolente anale,dupa scaune

C.scurgeri mucoase între scaune

D.incontinenta materiilor fecale

E.constipatie

R: A,B,C,D

146. Macroscopic cancerul rectal îmbraca urmatoarele forme:

A.vegetanta

B.ulcerata

C.infiltrativa
 D.ulcero vegetanta

E.stenozanta

R:A,B,C,D

147. Tipurile histologice de baza ale cancerului rectal sunt:

A.adenocarcinomul

B.epitelioame

C.carcinomul spinocelular

D.carcinomul nediferentiat

E.sarcoame

R: A,C,D,E

148. Urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul anal sunt adevarate:

A.constituie 1-2% din totalitatea tumorilor colonului

B. constituie 10-20% din totalitatea tumorilor colonului

C.survin între 30 si 80 de ani

D.reprezinta 3,3-6% din toate tumorile maligne ale anusului si rectului

E.este mai frecvent la barbati

R: A,C,D

149. La distanta extensia limfatica a tumorilor canalului anal se face prin:

A.pe cale inghinala în directia ganglionilor iliaci externi

B.drenaj pelvin ganglionii pararectali,hemoroidali,superiori

C. pe cale inghinala în directia ganglionilor iliaci interni

D.perineural

E.transcelonic

R: A,B

150. Principalele obiective aletratamentului chirurgical al prolapsului rectal total sunt:

A.restabilirea continuitatii digestive

B.refacerea mijloacelor de sustinere a rectului

C. refacerea mijloacelor de suspensie a rectului

D.corectarea unor defecte congenitale

E.refacerea starii starii biologice

R: B,C,D,E