Argetoianu 1 - 2 Februarie 1935-31 Decembrie 1936

CONSTANTIN ARGETOIANU
�NSEMN�RI ZILNICE
Volumul I 2 februarie 1935-31 decembrie 1936
Edi�ie �i indice STELIAN NEAGOE
EDITURA MACHIA VELLI
Bucure�ti; 1998 "
Colec�ia ISTORIE & POLITIC�
este coordonat�
de STELIAN NEAGOE
Fotografia de pe coperta a IV-a
�l reprezint� pe Nicolae Titulescu,
�ntr-o ipostaz� elocvent� pentru marele european.
Toate drepturile pentru tip�rirea acestei edi�ii apar�in �n exclusivitate
EDITURII MACHIA VELLI
Bucure�ti-1, B-dul Banu Manta nr. 22
ISBN 973-96599-9-14
NOT� ASUPRA EDI�IEI
Cu acest volum �ncepem editarea unui nou ciclu din scrierile politice ale lui
Constantin Argetoianu (n. 3/15 martie 1871 � m. 6 februarie 1955). Este vorba de
�nsemn�rile Zilnice ce se �ntind pe o perioad� relativ scurt� de timp � un deceniu
� dar care �nsumeaz� mii de file, proiectate sa vad� lumina tiparului �n peste zece
volume.
C�nd �n martie 1940 Argetoianu punea punct final redact�rii Amintirilor sale din
anul 1934, l�sa s� se �ntrevad� ce va urma dup� aceste Memorii-fluviu:
�Evenimentele din ultimii ani, desele mele calatorii, boala �i necazurile, m-au
�nt�rziat �n redactarea acestor Amintiri, pe care hot�r�sem de mult s� le �nchei �n
ultima zi a anului 1934, urm�nd ca de la l ianuarie 1935 s� �in �nsemn�ri Zilnice
despre fapte �i �nt�mpl�ri pe care le-a� fi socotit mai interesante.
Am �nt�rziat, �i de�i am ajuns la sf�r�it tot nu sunt gata. Mai am multe capitole
dind�r�t de complectat �i m� �ntreb dac� voi ajunge chiar vreodat� s� le scriu."
�n urm� cu doi ani, �n 1938, c�nd a acceptat s� i se tip�reasc� notele de c�l�torie
�n Egipt, Argetoianu a �inut s� fac� o adnotare �n subsolul paginii de preambul:
�De la 1935 �nainte am notat evenimentele �i informa�iile mai de seam� �n �nsemn�ri
Zilnice. Aceast� nou� serie va putea servi pentru documentarea celor ce vor cerceta
mai t�rziu vremurile noastre".
lata-ne, prin urmare, ajun�i �n fa�a unei noi scrieri politice argetoiene aflat� �n
manuscris si gata s� provoace impactul cu posteritatea critic� a incomodului
castelan de la Breasta de Dolj.
Constantin Argetoianu a ezitat asupra denumirii noii sale produc�ii scriitorice�ti.
Pentru anul 1935 le-a numit Note Zilnice.''Se va stabili �ns� destul de repede la
genericul �nsemn�ri Zilnice, pe care �l �nt�lnim constant �n foaia de titlu a
manuscriselor circumscrise fiec�rui an calendaristic.
�n volumul ce prezent�m am inclus �nsemn�rile Zilnice consemnate de Argetoianu �n
anii 1935-1936. Notele din 1935 �ncep cu data de 2 februarie, momentul revenirii
autorului din c�l�toria �n Egipt. Din anul 1936 lipsesc �nsemn�rile Zilnice
cuprinse �ntre 18 august �i 22 decembrie. Toate demersurile noastre au r�mas
infructuoase, n-am putut s� d�m de urma filelor r�zle�ite �n cine �tie ce
�mprejurare nefericit�.
�nsemn�rile Zilnice sunt un alt gen de scrieri politice. Memoriile puteau s� fie
subiective, pe alocuri mustind de patim� sau �nc�rcate de partizanat politic. La
rigoare coroborai memorialistica lui Argetoianu cu alte izvoare narative sau cu
documentele oficiale emise �n epoc� �i g�seai m�sura lucrurilor, balans�nd pe
muchia adev�rului relativ posibil �n Istorie.
�nsemn�rile Zilnice cuprind date �i fapte re�inute la priz� direct�, desprinse din
cotidian �i �ncredin�ate colii de h�rtie ca atare. Martorul ocular are pu�in r�gaz
pentru digresiuni, pentru analize �i interpret�ri politice. Argetoianu consemneaz�
o informa�ie �i dac� se dovede�te gre�it� pe parcurs o corecteaz�. �i a�a'din �tiri
mai mult sau mai pu�in comentate de autor �i de amfitrionii s�i, din audien�e,
vizite �i conversa�ii de tot felul � �ncetul cu �ncetul se panorameaz� �ntreaga
via�� politic� din zilele, lunile si anii respectivi. Po�i s� nu fi de acord cu
parte din �pi�c�turile" lui Argetoianu pe marginea notelor �nregistrate �n caietele
sale manuscrise, dar nu po�i s� ignori evenimentele petrecute aievea �i nicidecum
n�scute din fantezia debordant� a cuiva sau a altcuiva.
Constantin Argetoianu judec� oamenii �i situa�iile �n leg�tur� cu implicarea lor
�ntr-un timp si �ntr-un spa�iu date. Omul �i scriitorul politic fi�eaz� �ntruna �i
�i permite din c�nd �n c�nd s� fac� observa�ii personale critice duse p�n� la
cinism. Este dreptul lui dar este �i obliga�ia noastr� de a filtra veninul din
clepsidra lui Argetoianu. Bun�oar�, �tim ast�zi infinit de multe �i pozitive
lucruri despre marele european Nicolae Titu-lescu, despre savantul Nicolae lorga,
pentru ca s� nu ne l�s�m fura�i �per total" de perdafurile cu care le face cinste
contemporanul lor Argetoianu... �i exemplele pot continua cu victi-miza�ii din
�nsemn�ri Zilnice. Personal ne reprim�m orice veleitate de arbitraj �n cele
politice. L�s�m altora tenta�iile specu-
lative de a dr�mui r�v�itoarea dreptate a lui Argetoianu �i de a �lefui din varii
izvoare personalit�ile celor �ncondeia�i �n fel �i chip de vigurosul scriitor
portretist. �i apoi, drumul la care am purces din nou este at�t de lung! Vom avea
destul� vreme s� nivel�m asperit�i �i s� apropiem lucruri �i oameni declara�i
implacabili. S� ne preg�tim, mai bine, a ne bucura de regalul-revan�a pe care ni-1
ofer� marele scriitor politic al c�rui spirit b�ntuie �n c�utarea crucii pe
c�mpurile Sighetului.
* # *
Ca �i seria Memoriilor, edit�m �nsemn�rile Zilnice dup� caietele manuscrise aflate
�n fondurile arhivistice centra-le din �ar�. Transcrierea textelor s-a f�cut dup�
un procedeu de compromis �ntre normele �vechi" �i recomand�rile �noi" ale
ortografiei limbii rom�ne. Toate notele de subsol apar�in lui Constantin
Argetoianu. Interven�iile noastre sunt marcate �ntre paranteze rotunde �i cu
�nsemnul � nota St.N.
STELIAN NEAGOE
P. S. Aceast� edi�ie a �nsemn�rilor Zilnice o dorim a fi un pios Omagiu adus
Doamnei M�rie Jeanne Argetoianu, singulara fiic� a marelui scriitor, de prea cur�nd
trecut� �n lumea umbrelor.
�NSEMN�RI ZILNICE
(Notele �ncep numai de la 2 februarie 1935; �n ianuarie a avut loc c�l�toria mea �n
Egipt, iar cu notele adunate �n aceast� c�l�torie am scris ultimul capitol al
ultimului volum din Amijitirile mele intitulate PENTRU CEI DE M�INE)
1935
2 februarie. �- Azi a fost Aristid Blank la mine. Nu-1 mai v�zusem de trei ani, de
c�nd p�r�sisem Ministerul de Finan�e. A�teptam vizita lui; eram prevenit de �oneriu
�i de Cecropide. �nainte de plecarea mea �n Egipt, �oneriu mi-a povestit o
conversa�ie, pe care o avusese cu c�teva zile �nainte, la Milano, cu Aristid. De
unde p�n� toamna trecut� m� �njura de m� spurca, n-a mai vorbit lui �oneriu dec�t
de calit�ile mele, �ntreb�ndu-1 dac� crede c� as fi dispus s� m� �mpac cu el.
�oneriu i-a r�spuns cu drept cuv�nt c� de o �mp�care nu putea fi vorba fiindc�,
at�t c�t �tie el vreun conflict nu fusese �ntre noi, �i c� nu putea fi chestiune
dec�t de o l�murire a atitudinii ar��goase luate de d�nsul fa�� de mine. Aristid a
ad�ugat: �Crezi ca m� va primi?", �ntrebare la care �oneriu a r�spuns c� de�i nu
are calitatea s� decid�, e convins c�-1 voi primi, dup� c�te �tie el. Aristid a
continuat �njur�nd Guvernul �i mai ales pe Sl�-vescu, care nu pricepe nimic etc.
etc. . �M� duc la St. Moritz s� v�d pe Titulescu. Trebuie s� se �n�eleag� cu
Argetoianu �i s� fac� ei un Guvern". Raport�ndu-mi aceast� conversa�ie, �oneriu m-a
�ntrebat dac� vreau s� m� �nt�lnesc cu Aristid. I-am r�spuns c� sunt gata s�-1
primesc, cu at�t mai v�rtos c� de mult vream s� �tiu motivele pentru care m� �njura
pe toate potecile. A r�mas ca �nt�lnirea s� aib� loc dup� �napoierea mea din Egipt.
�nainte de aceast� �napoiere, la 28 ianuarie, A.B. publicase o pagin� �ntreag� �n
Universul sub un titlu-man�et� de o �chioap� (ce ocupa toat� l�imea foii) Ce as
spune de m-ar consulta... Un program �ntreg politic, economic �i social, cu multe
p�r�i bune, inteligent scris, de�i pe alocuri aluneca �n utopie. Nu avusesem �nc�
timpul s�-1 citesc, neglijen�� pe care am m�rturisit-o autorului �i care m-a scutit
s� discut cu el principii �i am�nunte de ordin mai mult literar dec�t politic sau
economic.
�NSEMN�RI ZILNICE, 19i 5 11
Am �nceput prin a exprima vizitatorului meu oarecare nedumerire fa�� de atitudinea
sa, dup� toate c�te le f�cusem ca ministru de finan�e �n favoarea B�ncii Blank,
dup� tot ponosul pe care-1 dusesem �n spinare din cauza lui. A avut inteligen�a �
c�ci numai prost nu e � s� nu nege nimic �i a �ncercat s� explice. Mi-a repro�at c�
nu 1-am sc�pat, �i mi-a povestit c� vorbind cu Tardieu la Paris, dup� ce 1-a pus �n
curent cu nenorocirile sale, acesta 1-ar fi �ntrebat: �Qui etait ministre des
finan-ces � ce moment?" � �Argetoyano". � �Comment", ar fi continuat Tardieu,
�Argetoyano etait ministre des finances et ii a laisse tomber votre banque?" Cu
toat� autoritatea lui Tardieu, am declarat lui Aristid c� m� simt cu con�tiin�a
�mp�cat�, �i c� m� mir c� am putut face �i c�t am f�cut cu m�inile legate cum m�
b�gase �n Guvern Majestatea Sa, cu Manoilescu la Banca Na�ional� �i cu lorga �n
c�rc�. Banca Na�ional� �i toate b�ncile mari se coalizaser� �mpotriva B�ncii Blank,
�i a trebuit energia mea ca s� pot pune �n picioare acel Sindicat al B�ncilor care
a mai salvat ce se mai putea salva de pe urma opera�iunilor nenorocite s�v�r�ite de
c�tre dl. Aristid �nsu�i. N-a insistat �i am trecut la examenul situa�iei politice,
pe care o vede ca om inteligent, a�a cum e. Am c�zut de acord pe multe puncte dar
nu am intrat �n am�nunte de executare. Rezultatul vizitei a fost revenirea �ntre
noi, la vechile raporturi dinainte de 1932. Date fiind rela�iile lui, e mai bine
s�-1 am cu mine dec�t �n contra mea. Din acest punct de vedere �ntrevederea a fost
cu folos. � Pe ziua de ieri schimbare �n Guvern: �n locul lui Sl�vescu, demisionat,
a luat Finan�ele Victor Antonescu, iar la Justi�ie a trecut Vaier Pop, p�n� aici
ministru f�r� portofoliu. Pretextul demisiei lui Sl�vescu este o divergen�� cu
restul Guvernului care a aprobat propunerile lui Mano-lescu-Strunga cu privire la
politica devizelor. Dup� noile dispozi�ii, din 100 unit�i devize intrate �n �ar�
(pe baza exportului), 40 vor fi v�rsate la Banca Na�ional� care le va pl�ti pe
cursul oficial al leului. Restul de 60 va r�m�ne la dispozi�ia exportatorului care
le va putea valorifica pe fa�� i dup� anumite norme. Contradic�ia e flagrant�: pe
de o parte Guvernul afirm� sus �i tare c� vrea s� men�in� intact� stabilitatea
monetar�, iar pe de alta autorizeaz� schimbul sub cursul legal pentru 60% din
sumele ce intrar� �n �ar�. Ceea ce dovede�te c� for�a �mprejur�rilor e mai tare ca
aceea a inten�iilor omene�ti. .
�n realitate, Sl�vescu n-a demisionat �ns� din cauza acestei ne�n�elegeri, �i nici
fiindc� d�ndu-�i seam� de situa�ia disperat� a Tezaurului n-a voit s� contrasemneze
falimentul final. A demisionat fiindc� 1-a dat afar� din Guvern Aristid Blank, pur
�i simplu. Cu el a plecat �i L�zeanu,
12
secretarul general � �i pentru acelea�i motive. Victor Antonescu a rezistat c�t a
putut �i a primit Ministerul de Finan�e cu greu, ca o adev�rat� os�nd�.
7 februarie. � Dejunat ieri la Pangal cu George Cesianu, ca s� ne �mp�c�m. C�ci
dup� c�te-mi spusese Pangal era sup�rat pe mine, fiindc� nu i-a� fi dat destul�
aten�ie pe c�nd eram ministru de finan�e. Nu am c�tu�i de pu�in con�tiin�� de a�a
ceva, �i cred c� numai o susceptibilitate excesiv� 1-a f�cut s� cread� �ntr-o lips�
de prietenie din partea mea. Socotesc pe Dinu �i pe George Cesianu ca oameni de o
cinste �i de o lealitate rare �n Rom�nia, �i �i stimez �i �i pre�uiesc pentru
aceste �nsu�iri. Prilejul ce mi se da de a l�muri un echivoc, era binevenit. L-am
l�murit pe deplin. Am avut apoi o conversa�ie amical�, asupra situa�iei politice,
�i ne-am g�sit �n deplin acord, ca numai prin schimb�ri radicale �n toate
direc�iile se mai poate salva ceva. Ini�iativa acestor schimb�ri nu poate s� o ia
dec�t Regele. Ne-am p�r�sit prieteni.
Printr-o fericit� coinciden��, �napoiat acas� Cesianu a g�sit o convocare
telefonic� pentru aceea�i zi, din partea Regelui. S-a dus la el cu mintea �nc�
�nc�lzit� de tot ce-i spusesem. De la Rege a venit la mine �i mi-a spus c� a fost
re�inut l or� �i 3/4. A repetat Regelui toate c�te i le �n�irasem, f�r� s�-i
ascund� c� dejunase cu mine. A g�sit pe Suveran foarte voios, �nu 1-am mai v�zut
a�a din anul �n care a venit", dar foarte prost informat. A c�utat s�-i �ndrepte
informa�ia. Au vorbit mult de mine. Regele m� �ine �n �nalt� stim� �i a �ns�rcinat
pe Cesianu s�-mi spun� c� dac� nu m� vede e ca s� aib� pace cu Guvernul s�u, dar c�
totu�i �n cur�nd m� va �nt�lni, �i c� s� nu m� sup�r. Gut� T�t�rescu i-a f�cut
scene fiindc� a primit pe Goga de dou� ori pe r�nd, �n afacerile Funda�iilor Regale
(e drept c� Goga a comentat aceste audien�e �n interes politic). Cesianu a vorbit
Regelui �i politic� �i impresia lui a fost c� nu va schimba Guvernul imediat, iar
c� dup� acest Guvern, nu va mai veni un Guvern de partid...
8 februarie. � Am avut ast�zi vizita lui Franasovici. Prin �oneriu, prin Cos�cescu,
prin Radovici �i exprimase de mai mult� vreme dorin�a s� stea de vorb� cu mine. �n
cele din urm� �mi trimisese vorb� prin �oneriu c� va veni dup� ce va fi pus �n
curent �i pe Rege despre aceast� vizit�. Mi-a declarat c� Regele a aprobat luarea
de contact cu mine. Ca �i Cesianu, Franasovici mi-a transmis regretul Regelui ca n-
a putut s� m� vad� �n timpul din urm�, �i rug�mintea s� nu fiu sup�rat (!!!). A
trecut apoi de-a dreptul la scopul vizitei sale. A recunoscut c� Guvernul nu mai
poate merge a�a. Ori se �nt�re�te, ori trebuie s� plece. Vede o posi-
�NSEMN�RI ZILNICE, 1935 ' 13
bilitate de �nt�rire prin intrarea mea �n Guvern, �i a lui Goga. Nu numai �n Guvern
dar �i �n partid. Partidul duce lipsa de oameni cu autoritate �i cu experien��. Cu
mine, zicea el, partidul ar putea s� se �nt�reasc� �i �n tot cazul Guvernul, �n a�a
mod, �nc�t s� poat� pune cap�t tulbur�rilor din partid. Regele e pentru �i tot
repet� lui Franasovici: �Betona�i-v�, sunte�i cam �ubrezi, betona�i-v�". T�t�rescu
a fost totdeauna pentru o revenire a mea �n Partidul Liberal. Dinu Br�tianu se va
supune, sau va fi �nfr�nt.
Am r�spuns lui Franasovici c� dac� este vorba numai de o vremelnic� �nt�rire a unui
Guvern pe duc�, nu sunt eu omul care s� joace rolul balonului de oxigen. Dac� �ns�
este vorba s� se fac� ceva serios, un Guvern care s� poat� duce la �ndeplinirea
unui program de refaceri �i de reforme, sunt gata s� stau de vorb�. N-am f�cut
niciodat� chestiuni personale �n politic�, �i dac� m� �n�eleg pe program, restul
merge de la sine. Franasovici mi-a declarat c� a�a vede lucrurile �i el, �i c� ar
fi vorba de un Guvern nou, care ar �ncepe prin modificarea Constitu�iei, actualul
Parlament f�c�nd strig�rile necesare dup� care �ndat� alegeri pentru Constituant�.
Am replicat c� un asemenea drum nu se poate str�bate dec�t cu sincera colaborare a
Regelui. La urma urmei de la el depinde totul. Ce vrea Regele? Vrea �ntr-adev�r o
�nt�rire �i o men�inere �nc� cel pu�in doi ani a unui Guvern liberal l�rgit sau
vrea altceva? A convenit �i Franasovici c� totul e �n m�na Regelui, �i am r�mas
�n�ele�i ca T�t�rescu s�-i pun� net chestiunea, sa vorbesc �i eu cu El, apoi s� ne
revedem, eventual �n trei, �i cu T�t�rescu.
� Pauker a fost azi la Pangal. Adev�rul �i d� seama � zice Pauker � c� mergem spre
o dictatur�. Partidele sunt �ntr-un hal de anarhie care nu mai poate da nimic.
Adev�rul e principial contra dictaturii, dar dac� dictatur� trebuie s� fie, atunci
cei din S�rindar prefer� dictatura mea. Cu mine se pot �n�elege. Sunt prin urmare
la dispozi�ia mea.
� Ottescu a fost la Titulescu. L-a g�sit �n pat, semigripat. Urla �i tuna, c� era
mai bine s� stea la Geneva, c� acolo avea toate �tirile, putea s� citeasc�
discursurile lui Mac Donald sau ale lui Laval �n original. Aici trebuie s� se
mul�umeasc� cu Universul. I-a f�cut apoi pe lung teoria indispensabilei continuit�i
�n direc�ia Ministerului de Externe. Ottescu a avut impresia c� era la adresa mea.
14
' CONSTANTIN ARGETOIANU
� �n �edin�a de alalt�ieri, la Camer�, am executat (cu prilejul legii distribuirii
�mprumutului) pe un numit Pl�t�reanu, raportor obraznic, ca-re-�i permisese sa m�
atace proste�te �n raportul s�u. Primesc acum, prin �Serviciul Presei" t�ieturile
din ziare. Succesul a fost mai mare dec�t crezusem.
� Citit raportul Auboin � ultimul. E crud pentru Guvern, dar bine documentat, �i
just. �i totu�i n-are dreptate: o �ar� trebuie �nainte de toate s� tr�iasc�.
Principiile ortodoxiei financiare �i economice, �n momente de criz� ca acestea, nu
se pot men�ine dec�t cu c�lcare �n practic�, a celor sus�inute �n teorie. E regimul
minciunii �i c�rpelii �n plin.
9 februarie. � Rev�zut pe Ar. Blank care �mi d� am�nunte asupra lichid�rii
datoriilor B�ncii Blank. El sper� s� pl�teasc� tot p�n� la sf�r�itul termenului
concordatelor, precum �i suma pe care o mai dato-re�te Statului de�i a fost scos
din obligo, datoria aceasta fiind trecut� �n contul B�ncii Industriale � mofluz�.
Am fost s� v�d pe Titulescu, tot gripat. L-am g�sit furios �mpotriva lui Manolescu-
Strunga �i a Guvernului care tolereaz� �nebuniile" pe care ministrul de industrie
le comite la Londra. Nu s-a mul�umit, pe baza deplinelor puteri ce i s-au dat, s�
angajeze transferuri foarte oneroase pentru noi �i care constituie un precedent
periculos pentru reglarea datoriilor noastre �n alte ��ri, dar a �ndr�znit s�
confere �i decora�ii (cu asentimentul Regelui) la diferite personalit�i engleze,
f�r� ca el (Titulescu) s� fie m�car consultat, atunci c�nd at�ia oameni care 1-au
servit acolo au r�mas nedecora�i! Aceast� afacere de nimic 1-a sup�rat pe Titulescu
mai mult dec�t gre�elile mari �i de ordin general pe care Strunga le comite peste
grani��, �n ziarele de azi citesc c� Excelen�a de la Industrie a fost rechemat� de
urgen�� n �ar� �unde prezen�a sa este indispensabil�", dup� formula obi�nuit�. De
altminteri Titulescu pare deprimat. Poate e �i grip� la mijloc. E plin de dispre�
pentru Guvern, de care se simte izolat. Trateaz� pe Mac Donald de idiot, pe Laval
de prost, pe Jeftici de burt�-verde. Numai Kemal �i Mussolini scap� cu fa�a curat�.
Hitler e �i el un n�rod, care n-a �tiut �i nu �tie s� profite de �mprejur�ri, s�
semneze pactul oriental �i s� ob�in� �n schimb �die Gleichbe-rechtigung". �Nu sunt
oameni nic�ieri, �n Fran�a de c�nd a murit Bri-and, Poincar6, Barthou e o jale.
Suntem c�iva, Bene�, eu, care form�m ca un corset pentru men�inerea p�cii �n
Europa. Dac� nu ne opuneam la �n�elegerea �n 4 n-am fi ajuns la acordul de la Roma
nici la cel de la Londra. Am ajutat mult (!!) la �ncheierea acestor acorduri, �i am
servit
�NSEMN�RI ZILNICE, 1935- 15
astfel bine pacea. Am �mp�cat Rom�nia cu Rusia sovietic�. A�tept s� se �n�eleag�
Germania cu Fran�a ca s� pot merge �i la Berlin. �i apoi, sunt s�tul, m�, m� duc s�
m� odihnesc!"
�mi vorbe�te despre Bene� care va fi ales �n cur�nd pre�edinte al Republicii
Cehoslovace. Massaryk nu mai poate sta,1 �i-a pierdut facult�ile intelectuale, nu
mai are memorie �i nu mai poate vorbi dec�t engleze�te. Am �ntrebat pe Titulescu
dac� �tie cine ar lua locul lui Bene�, �n ca-zu� c�nd acesta ar trece �n al lui
Massaryk. Mi-a r�spuns c-ar fi trebuit s� fie Osuski (ministrul cehoslovac de la
Paris) dar c� Bene� va numi la �nceput (i-a spus-o) pe Krofta (ajutorul s�u actual)
c�ruia trebuie s�-i dea aceast� satisfac�ie. Krofta are �ns� 60 de ani �i nu va
r�m�ne �n capul Ministerului de Externe dec�t 2 ani. Apoi, va fi Osuski 12 ani,
c�ci Bene� e sigur de 2 pre�edin�ii a c�te 7 ani! Viitorul Suveran al �Bemilor" a
rugat chiar pe Titulescu � spune el � s� vorbeasc� cu Osuski (un bun prieten) �i
s�-1 previn� de aceste proiecte. �C�nd am povestit lucrurile astea Regelui, s-a
mirat de siguran�a lui Bene�, de a dura at�ta vreme �n fruntea treburilor ��rii
sale, �i repeta �ntruna: �12 ani, 12 ani, frumos lucru. � Paisprezece, Sire, i-am
spus �i vezi de-aia merg bine treburile acolo�. Eu nu pricep pe Bene� c� prime�te �
el nici n-are mare poft� �n fond, s-a obi�nuit s� bat� cu ciocanul de 16 ani, �i va
veni greu s� stea acum �nchis �ntr-un palat. Eu n-a� putea, �i n-a� primi
niciodat�!"
- �Ce, m�, vrei s� te faci pre�edinte de Republic�? Am s� te spun Regelui!" � A
s�rit �n�epat de vorbele mele �i a �nceput s� urle c� niciodat� nu e priceput cum
trebuie, �n realitate nu pricepuse el gluma mea!
Ne-am p�r�sit prieteni �i i-am propus s� mai facem o dat� pu�in� politic� intern�
�mpreun�. �De ce nu?" a fost r�spunsul lui �i a r�mas s� ne mai �nt�lnim, s� mai
vorbim.
10 februarie. � A doua zi dup� sosirea mea din Egipt mi s-a adus copia unui raport
al lui Pitulescu (directorul Po�telor) adresat d-nei Lu-pescu, �n care �naltul
func�ionar relata �naltei doamne (raportul �ncepea: �nalt� Doamn�!) p�rerile
diver�ilor conduc�tori politici (eu nu figuram) asupra zisei doamne, interceptate
la telefon. Raportul ar fi fost f�cut �n casa d-nei Cern�ianu, (unde ar exista un
adev�rat oficiu de informa�ii al Lupeasc�i), cu colaborarea acesteia. Factum-ul,
care a circulat �n tot ora�ul (mie mi s-au adus vreo cinci exemplare �n spa�iul a
c�torva zile) mi-a p�rut suspect fiindc� con�inea �i un pasaj sup�r�tor pentru
mare�alul Averescu care nu putea s� fi fost redactat �n casa d-nei Cern�ianu. Am
ar�-
1 Bene� �i Titulescu s-au �n�elat c�ci Massaryk �i-a revenit �n fire �i a mai durat
zece luni.
16
tat �n Amintirile mele rolul d-nei Coca Cern�ianu ca agent de leg�tur� �ntre
mare�al �i Lupeasca. Ea este o devotat� averescan� � mare�alul a poreclit-o �Madame
Talleyrand" �i �i apreciaz� mult inteligen�a � �i este exclus ca ea s� se fi pretat
la o ac�iune menit� s� scad� �ansele lui Ave-rescu fa�� de o apropiere cu mediul
Lupescu. B�nuiala mea era �ndrept�it� � raportul este aprocrif, �i mi se spune
ast�zi c� Siguran�a a descoperit pe adev�ratul autor, o lichelu�� din redac�ia unei
foi efemere.
� Aflu, prin Zizi Cantacuzino, c� Garda de Fier (legal dizolvat�) s-ar transforma
�ntr-un partid cu titulatura �Totul pentru �ar�"' �i c� ar fi ob�inut deja de la
comisia special� de pe l�ng� Ministerul de Justi�ie un semn electoral: un p�trat cu
2 puncte. Am trimis vorb� lui Zelea Codrea-nu c� ar fi o mare gre�eal�: numai
pas�rea Phoenix rena�te din cenu�ile ei, �i apoi un partid sau o grupare politic�
nu trebuie s� renun�e la privilegiul de a fi o grupare persecutat�. Cu c�t
gardi�tii vor fi mai str�n�i cu u�a �i �nchi�i, cu at�t popularitatea lor � pentru
moment sc�zut� din cauza inac�iunii ce �i-au impus � va cre�te.
12 februarie. � Nae lonescu trebuia s� �in� ieri sear� la ora 6 o conferin�� la
Funda�ia Carol, cu un subiect de agita�ie na�ional�. La ora 6 f�r� un sfert � aula
era plin� � conferin�a a fost interzis� �i poli�ia a venit s� evacueze sala. Nae
lonescu, care sosise, a plecat �i dup� el au plecat p�lcuri-p�lcuri studen�ii. D�nd
�n pia�� de for�e militare reduse, studen�ii s-au luat la b�taie cu solda�ii. Au
fost 6-7 solda�i r�ni�i �i tot at�ia studen�i. Trupe venite �n ajutor au barat
str�zile �i au cur�it pia�a. Nu f�r� a se face uz de petarde �i de bombe cu gaze
lacrimogene, �nc�ierarea a fost serioas�. Maiorul Hociung, din Jandarmerie, a fost
destul de grav atins la cap. La ora 6 soseam tocmai la Jockey-Club �i de acolo se
auzeau vuietul �i strig�tele din pia�a Palatului. Tot incidentul e datorat prostiei
Ministerului de Interne. Dac� n-ar fi interzis conferin�a nu s-ar fi �nt�mplat
nimic. Dac� a� fi fost eu ministru de interne, nu numai c� n-a� fi interzis
conferin�a, dar m-a� fi dus s� asist la ea. E a doua �nc�ie-rare cu studen�ii, �n
ultimele zece zile. Prima a fost prilejuit� de filmul sovietic �Locotenentul
invizibil" la cinematograful Regal. Studen�ii au spart tot, �i o b�taie �n regul�
s-a �ncins �ntre ei �i poli�ie. Garda de Fier �ncepe iar s� se mi�te. Gazetele de
azi-diminea�� sunt mute asupra ce-lor �nt�mplate ieri, dup� cum mute au fost dup�
�nc�ierarea de la cinema-tograful Regal. Mutism impus, bine�n�eles.
� Se vorbe�te iar de criz� �n Guvern. Noul ministru de finan�e Anto-nescu a cerut
tuturor colegilor s�i s� reduc� cu 10% bugetele respec�i-
�NSEMN�RI ZILNICE, 1935 17
velor Departamente. To�i au convenit, afar� de dr. Angelescu care nu vrea s� aud�
de reducere, ci cere, dimpotriv�, un spor, amenin��nd cu demisia �n cazul �n care
ar fi refuzat.
13 februarie. � Ieri sear� mas� de adio oferit� lui Auboin, de ministrul
finan�elor, la �Clubul miliardarilor". Plasament bizar: sunt a�ezat dup�
guvernatorul B�ncii Na�ionale �i dup� junele Victor B�dules-cu subsecretar de Stat
� bizar dar plin de tact, c�ci am la st�nga pe Ma-noilescu �i �n fa�� pe Gr.
Filipescu. Victor Antonescu �mi confirm� ne�n�elegerea cu dr. Angelescu pe care-1
nume�te �Napoleonul �nv��torilor", �ntr-o �ntrevedere avut� cu el �n prezen�a lui
T�t�rescu, Angelescu a refuzat orice reducere �n bugetul s�u spun�nd c� mai bine
demisioneaz�. Antonescu i-a r�spuns c� n-are nevoie s� demisioneze, fiindc� prefer�
d�nsul s� plece. Antonescu mai adaug� c� ar fi declarat primului ministru c�, dac�
p�n� s�mb�t� to�i mini�trii nu consimt la reducerea cerut� de 10%, poate s�-1
considere ca demisionat. Am mai schimbat cu amicul Victor c�teva p�reri asupra
situa�iei politice: e om cu bun sim� �i vede lucrurile cum sunt.
14 februarie. � Ieri, audien�� la Rege; nu-1 mai v�zusem de luni de zile � 1-am
g�sit vesel �i plin de voio�ie: rex beatus �n felicissimo regno. Cuvinte amabile �i
f�r� valoare, suficiente pentru restabilirea rela�iilor cordiale �ntre noi. Vorbit
de multe, �i d� seama de greut�i �mais ii ne s'en fait pas", s-a obi�nuit cu
paliativele �i cu c�rpelile, �i pare convins �que tout finit par s'arranger". I-am
vorbit de interven�ia lui Franasovici. Mi-a confirmat c� Franasovici venise la mine
cu �nvoirea lui. La �ntrebarea dac� aprob� combina�ia propus�, mi-a r�spuns evaziv,
iar �n c�t prive�te o colaborare a lui T�t�rescu cu mine mi-a spus textual: �Nu
�tiu dac� voi face apel (va s� zic�, el, nu T�t�rescu) la d-ta, dar dac� voi face,
te rog s� prime�ti �n principiu. Pentru detalii vei face cum vei vrea." Ce comedie
mai e �i asta? Vrea poate, dup� ce actualii guvernan�i vor fi f�cut strig�rile
pentru Constituant�, s�-i schimbe? M-a sf�tuit s� �in contact cu Guvernul.
Mi-a mai spus c� contractul Skoda se va anula1. Se vor anula numai bateriile deja
gata, chestiune de vreo 300 milioane. Pe chestiunea �afacerii Skoda", pare pe
acela�i teren ca mai �nainte, �i ar fi mul�umit dac� s-ar spune tot. Mai vorbim de
una de alta. Impresia mea es-
1 Regele: Contractul Skoda se va anula. � Eu: Nu se va anula Sire! � Regele: �tiu
eu mai bine ca T�t�rescu! Eu: Nu mi-a spus T�t�rescu, nu mi-a spus nimeni. Dar
Skoda va primi condi�iile. Nu poate face altfel. Trebuie s�-�i salveze obrazul. �
Regele a r�mas pe g�nduri.
18
te c�-�i d� seam� de situa�ia precar� a Guvernului dar c� nu va face nimic pentru
a-1 schimba �nainte de �nchiderea sesiunii. N-am impresia c� ar dori un Guvern de
partid (programul lui Mihalache �i certurile din Partidul Na�ional-��r�nist sunt
privite f�r� nici o simpatie) ci unul �n afar� de partide. Dup� ce am vorbit despre
eventualitatea intr�rii mele �n-tr-un Guvern liberal �i i-am spus: �Va s� zic� am
capitulat?" mi-a r�spuns r�spicat (!) �Deloc, dar fiecare lucru la r�ndul lui". De
cinci ani de c�nd aud acest c�ntec! Le �ncurc� toate. La afirma�ia mea c� �n
acest .caz nu v�d avantajul pentru nimeni ca s� m� uzez �nainte de timp �ntr-un
Guvern falit, �mi r�spunde cu candoare: �De ce s� te uzezi? Nu cred."
�n concluzie i-am spus �i de r�ndul acesta c� sunt la dispozi�ia sa �n orice
forma�iune pentru realizarea unor m�suri radicale � pentru c�rpeli nu.
Cu toat� lipsa mea de �ncredere � cu toat� lipsa lui de hot�r�re, ne-am desp�r�it
foarte prieteni.
�� n r�spunsul dat de Titeanu la Camer� �n chestiunea interzicerii conferin�ei lui
Nae lonescu, ar��gosul subsecretar de Stat a fost foarte dur fa�� de animatorul
G�rzii de Fier. A reamintit �ncurc�turile lui Nae de la Cultura Rom�neasc� (Aristid
Blank are o scrisoare de la el �n care m�rturise�te delapid�rile f�cute) �i
atitudinea lui ciudat� �n timpul r�zboiului (se zice c� trimis �ntr-un lag�r de
concentrare ca student rom�n g�sit pe teritoriul german, bo�ofilia lui 1-ar fi
eliberat, �i c� odat� liber s-ar fi pus �n serviciul propagandei germane � lucruri
nedovedite).
15 februarie. � Jean Th. Florescu a fost ieri diminea�� la mine, s�-mi povesteasc�
audien�a lui la Rege, avut� �n aceea�i zi cu mine. Mi-a spus c� Regele 1-a �inut un
ceas, �i c� �n acest r�stimp, el, Florescu n-a f�cut dec�t s� m� laude pe mine. C�
eu sunt singurul om care poate face fa�� greut�ilor actuale, c� eu singur am avut
solu�ii �n trecut �i c� am �i pentru viitor (de unde �tie el?), c� sunt singurul om
politic inteligent care a mai r�mas �n via��, c� toat� lumea m� vrea la Guvern � �i
a�a �i pe dincolo. L-am �ntrebat: �si ce zicea Regele?" � ��i p�rea bine de ce
spui, �i te iube�te foarte mult!" � �Mer9i!"
Caraghios cum e, Jean Th. a �ncheiat spun�ndu-mi c� de azi �nainte el e omul meu.
�Eu nu m� pot lega de un om mai prost ca mine. Eu nu m� pot lega dec�t de un om mai
inteligent ca mine!". Mi-a cerut voie s� r�m�n� �n contact mai des cu mine.
Acordat.
'�NSEMN�RI ZILNICE, 1935 19
� Primit �i vizita lui Sola. Vechea lui marot�: mai pu�ina Mica-Antant� �i mai
mult� Rom�nie, �mi confirma �i el schimbarea �n jurul lui Titu-lescu �n ce prive�te
Italia. Informa�ie interesant�: ac�iunile lui Titulescu sc�zuser� chiar pe l�ng�
Barthou, de la vizita lui �n Bucure�ti unde constatase c� situa�ia lui Titulescu �n
Rom�nia era departe de a fi ceea ce credea la Paris. Poate c� pusese c�teva vorbe
bune �i Majestatea Sa.
�mi d� c�teva l�muriri interesante asupra politicii Italiei �n Abisinia, �mi
vorbe�te de geniul politic al lui Selassie (Negusul) �i al lui Zo-gu (Regele
Albaniei) � pe care �i considera printre cei mai inteligen�i oameni politici din
c�i cunoa�te.
� Madgearu a atacat violent alalt�ieri Guvernul �n Camer�, fiindc� s-ar fi scos
din obligo Banca Comer�ului din Craiova (Neam�u) pentru o sum� de 350 milioane sub
pretext de portofoliu agricol. Guvernul n-a r�spuns �nc�.
� Discutat cu Goga asupra situa�iei politice. Am c�zut de acord asupra
urm�toarelor puncte:
1) Nu intr�m �ntr-un Guvern liberal dec�t dac� se modific� Constitu�ia �i �n acest
caz numai dup� ce se vor fi f�cut strig�rile �i se va fi dizolvat prin urmare
actuala Camer�;
2) �n acest caz, el �i cu mine vom fuziona imediat dup� intrarea noastr� �n
Minister, spre a ne prezenta �mpreun� �n alegerile pentru Constituant�;
3) �n cazul unei schimb�ri de Guvern �i �nlocuirea lui printr-unul �n care nu am
intra nici unul nici altul, sau �n caz c� nu s-ar face nici o schimbare, vom
fuziona de asemenea pentru lupta �mpreun� �n alegeri sau �mpotriva regimului
actual1.
� O nou� t�mpenie a cenzurii: s-a t�iat �n toate ziarele de ieri diminea��
informa�ia f�r� nici un comentar privitoare la audien�a mea la Rege! �i raportul
apocrif al lui Pitulescu c�tre Lupeasca circul� �n sute de exemplare!
� Mare emo�ie asear�: duminic� se va face infla�ia! Aceasta fiindc� s-a aflat c�
Banca Na�ional� va reduce acoperirea metalic� statutar� de la 35 la 25%. M�sura ar
fi ra�ional�, dat� fiind suprimarea convertibili-
1 Ceea ce nu 1-a �mpiedicat pe Goga s� fuzioneze trei luni mai t�rziu cu Cuza, f�r�
nici m�car s� m� previn�. Trocarul tot trocar.
20
ta�ii, dac� devizele deblocate s-ar pune �n serviciul transferurilor. Dac� e �ns�
vorba numai de o sporire a circula�iei monetare, iar� alt� baz�, m�sura e
periculoas�. S� a�teptam.
16 februarie. � Franasovici a fost ieri din nou la mine sa m� �ntrebe ce mi-a spus
Regele cu privire la propunerea lor. I-am povestit c� Regele mi-a confirmat
autorizarea ce i-o dedese de a-mi vorbi, dar c� nu 1-am g�sit hot�r�t asupra
forma�iei, �n principiu, ea fiind legat� de schimbarea Constitu�iei � fa�� de care
M.S. pare a �ov�i �nc�. Ne-am �n�eles ca Tatarescu va pune categoric chestiunea
Regelui. O va pune? � Stoian, omul B�ncii Na�iunii, pe care nu-1 mai v�zusem de
c�nd �i zicea �b�ncu��" (fiindc� pleda la judec�toriile de ocol pentru 50 de bani)
�i �stropitoare" (fiindc� te scuipa c�nd vorbeai cu el) � adic� dinainte de r�zboi,
a cerut s� m� vad�. L-am primit azi. �l �tiam de mai bine de 30 de ani avocat �i om
de cas� la Averescu. Acum pare c� este si �n bunele gra�ii ale d-nei Lupescu, de�i
cam ars, fiindc� s-ar fi angajat fa�� de aceasta s� �mpiedice pe Averescu s� ia
cunoscuta atitudine � �i n-a reu�it. Scopul vizitei lui Stoian era s�-mi
�mp�rt�easc� urm�torul plan: Averescu s� fac� o declara�ie public� prin care s�
arate p�rerea lui de r�u pentru plecarea tuturor celor care succesiv au p�r�sit
Partidul Poporului �i f�c�nd un c�lduros apel la ei, s� le cear� s� se �ntoarc�,
�nainte de toate ar fi vorba de mine si de Goga. Dac� apelul lui Averescu ar fi
ascultat, mare�alul ar p�r�si, dup� �ntregire, �efia partidului �i mi-ar ceda-o
mie. Stoian pleac� la Riviera, unde se afl� Averescu, �i crede c� va convinge cu
at�t mai u�or pe acesta s� fac� gestul cerut, cu c�t �tie c� merge �naintea
dorin�elor lui intime lu�nd ini�iativa pe care vrea s� o ia.
Am r�spuns lui Stoian indirect, ar�t�ndu-i c� rela�iile mele personale cu Averescu
sunt bune, dar ca nu poate fi vorba de o colaborare politic� cu el, sub nici o
form�, c�t timp se men�ine pe linia ultimului manifest pe care 1-a semnat �mpreun�
cu Gh. Br�tianu. La sf�r�itul lui ianuarie a ap�rut �ntr-adev�r � �i a fost afi�at
si pe zidurile Bucure�tilor � un manifest galben �n care se batjocorea prin
sub�n�elesuri, pe cunoscut� chestiune, persoana Regelui. Scris f�r� convingere �i
f�r� av�nt, mirosind mai mult a �antaj, manifestul este semnat de mare�alul
Averescu �i de Gh. Br�tianu. Stoian e de acord; el crede �ns� c� semn�tura
mare�alului pe manifest e cu t�lc. �nainte de plecarea lui �n str�in�tate mare�alul
ar fi parafat �n fa�a lui Stoian un manuscris pe care i 1-ar fi trimis Gh.
Br�tianu, spun�nd: �vom vedea la �ntoarcere". Textul lui Br�tianu se �ndep�rta
foarte mult de un text redactat �n ajun de mare�al,
foarte scurt, �i �n locul c�ruia Br�tianu trimisese pe al lui. Stoian crede c�
mare�alul n-a considerat textul lui Br�tianu ca definitiv, a�a se explic� c� el n-a
fost supus nici examenului comitetului de direc�ie al Partidului Poporului, nici
m�car examenului locotenentei de direc�ie a partidului, instituita de mare�al la
plecare. Dup� audien�a, decorarea (cu Meritul Cultural) �i captarea lui Trancu-
Ia�i, �i dup� prosl�virea Regelui de c�tre acesta la banchetul ce si-a organizat
pentru 50 ani de via�� public� � Toma (georgistul de la Ia�i) s-a gr�bit s� imprime
manifestul, ca sa angajeze partidul averescan pe o cale care, �n acest partid, n-ar
fi aprobat� dec�t de Papacostea, Al. Otetele�eanu, Anib. Teo-dorescu �i c�iva
al�ii. To�i ace�tia � spune Stoian � �i prepar� drumul spre Gh. Br�tianu. Cel care
duce aceast� intrig� e Papacostea, care tot dup� expresia lui Stoian �e cu trei
picioare la Gh. Br�tianu �i numai cu unul la Averescu". De altminteri Averescu a
�ndep�rtat pe Papacostea din intimitatea sa (aceasta afirma�ie a lui Stoian mi-a
fost confirmat� �i de al�ii), �i toate aparen�ele sunt, conchide interlocutorul
meu, c� �n cur�nd alian�a lui Averescu cu Gh. Br�tianu se va desface �i c�
mare�alul va da �n public dovezi de ata�amentul s�u fat� de Coroan�1. �Nimic nu m-
ar mira din partea lui Averescu", a fost ultimul meu cuv�nt; �s� a�tept�m prin
urmare evenimentele". �i astfel m-am desp�r�it de Stoian cu care am pierdut,
probabil, un ceas.
� Am v�zut azi-diminea�� pe Nae lonescu pe care nu-1 mai �nt�lnisem de mult.
De��n�at mai mult dec�t oric�nd �mpotriva Regelui � entuziast mai mult dec�t
oric�nd de ac�iunea G�rzii de Fier, �n viitorul c�reia are deplin� �ncredere. Merge
�n fiecare duminic� �n provincie �i cutreier� �ara din ora� �n ora�; zice c�
pretutindeni e �nt�mpinat de o lume nebun�. Dac� p�n� la l martie nu i se d� drumul
s� scoat� Cuv�ntul va �ncepe s� scrie �n jurnalul lui Maniu (Rom�nia Nou� la Cluj),
�mi explic� c� nu e vorba de transformarea G�rzii de Fier, care r�m�ne intact�.
�Totul pentru �ar�" ar fi o grupare anex� si legala, care ar ap�rea numai �n
alegeri �i �n capul c�reia ar fi generalul Zizi Cantacuzino � Zelea Codreanu
r�m�n�nd �n fruntea G�rzii de Fier. �ntruc�t prive�te activitatea G�rzii, la
repro�ul meu de inac�iune, Nae r�spunde: �Vei auzi �n cur�nd vorbindu-se din nou de
Gard�". S� fie o amenin�are fa�� de cineva?
1 Stoian se �n�ela. �ase luni mai t�rziu zbura el din Partidul Poporului, iar
Averescu r�m�nea mai departe cu Gh. Br�tianu.
22
17 februarie. � Victor Antonescu a f�cut ieri la Camer� declara�ii foarte l�murite
cu privire la schimb�rile statutare de la Banca Na�ional�, care au st�rnit v�lv� �i
care au emo�ionat at�t opinia public� �n ultimele 3 zile. Nu e vorba de reducerea
stocului metalic de la 35 la 25% (de�i ar fi ra�ional s� se fac� c�ci de fapt azi
acoperirea biletelor emise �i �n circula�ie nu e mult mai mare dec�t 25%); nu e
vorb� nici de o nou� emisiune pe baza bonurilor de Tezaur remise B�ncii �n virtutea
legii de Conversiune �i �n schimbul amput�rii portofoliului agricol cu 50 �i 70%
(se vorbea nici mai mult nici mai pu�in de o nou� emisiune de 7 miliarde lei, parca
banii se pot fabrica ca acadelele). Nu e vorba de nici o infla�ie. E vorba numai s�
se �nlocuiasc� �n bilan�ul B�ncii, �n contul efectelor � adev�rata garan�ie a
circula�iei fiduciare � valoarea efectelor amputate prin aceea a bonurilor de
Tezaur reprezent�nd capitalizarea sumei de 450 milioane ce Statul vars� anual
B�ncii, �n conformitate cu mai sus-men�ionata lege a Conversiunii.
Situa�ia r�m�ne prin urmare neschimbat� la Banca Na�ional�: adic� prefalimentar�.
� V�zut ieri pe Aristid Blank. �mi expune un plan interesant pentru dezvoltarea
turismului �n Rom�nia. Politice�te �mar�eaz�" � fond.
� Goga �mi spune c� Regele face mare haz de firma unui birt din Bucure�ti: �La
Principesa Ileana, fost Berbecu".
� Azi a venit la mine o delega�ie de fo�ti combatan�i cer�ndu-mi sprijinul pentru
anume favoruri de acordat celor decora�i cu Coroana sau cu Steaua cu panglica
Virtu�ii Militare. Ieri, a fost alta de podgoreni cer�ndu-mi s� lupt pentru
st�rpirea viilor �n �es, care ruineaz� cu po�irca lor pe adev�ra�ii viticultori din
regiunile de deal. Am promis tuturor concursul meu. De se vor alege numai cu at�t!
18 februarie. � Ieri, Adunarea General� a B�ncii Na�ionale a decurs �n lini�te.
Modificarea Statutelor �n sensul declara�iilor lui Victor Antonescu la Camer�, �n
plus: �ngr�diri pentru revocarea guvernatorului si �o indemniza�ie"
administratorilor si cenzorilor la expirarea mandatului lor. De fapt, li se acorda
deja de mult� vreme leafa pe un an �n plus. Acest bac�i�, escamotat �n bilan�,
devine de acum �nainte statutar.
19 februarie. � V�zut ieri pe Victor Antonescu la finan�e. E plictisit dar senin:
dac� nu i se acord� tot ce cere, pleac�. �i dore�te s� ple-
ce. Conteaz� mai ales pe sporul impozitului asupra cifrei de afaceri, spor care
trebuie s�-i aduc� �ntre l �i 2 miliarde. Iluziile sunt frumoase.
� A murit Gioni Peretz, profesor universitar, pre�edintele Cercului de Studii al
Uniunii Agrare. Inteligent, foarte citit � era lipsit de caracter �i de scrupule.
Profesor bun, foarte bun chiar � �i specula zice-se elevii la examene. Anul trecut
avusese o hemoragie cerebral�, dar sc�pase cu via�a. O a doua hemorgie 1-a r�pus
acum �n c�teva minute.
� La Palatul de Justi�ie e mare agita�ie �i mi�carea �ncepe s� se �ntind� �n toate
barourile din �ar�. Pretextul este numerus ciausus, adev�ratul resort care �mpinge
ac�iunea este �ns� foamea. Jum�tate din avoca�i nu mai c�tig� nimic. Sunt unii care
tr�iesc cu un ceai �i un covrig pe zi. Cei mai p�r�si�i de Dumnezeu sunt avoca�ii
rom�ni. Cei evrei, mul�umit� solidarit�ii israelite, �i mai g�sesc o p�ine. De aici
curentul antisemit. Mi�carea pare serioas�, �n gazete, bine�n�eles nimic: opereaz�
cenzura.
20 februarie. � Titulescu a oferit ieri un dejun de adio la Afacerile Str�ine,
ministrului german Dehn-Schmidt, rechemat numai dup� c�teva luni de activitate la
Bucure�ti. Dejunul e �n tradi�ia Afacerilor Str�ine � mai pu�in obi�nuit e
discursul ministrului de externe, la sf�r�itul mesei. Mai niciodat� �n asemenea
�mprejur�ri nu se rostesc discursuri. De data asta nu numai c� s-a rostit unul, dar
discursul lui Titulescu a fost nea�teptat de c�lduros, c�ldur� greu de pus pe seama
scurtei �i aproape nulei activit�i a d-lui Dehn-Schmidt. Cuvintele ministrului
nostru de �egal� securitate" tindeau s� �ncadreze activitatea diplomatic� a
amicului Titulescu �n negocierile de un ordin mai general duse �n momentul de fa��
�ntre Germania, Fran�a �i Anglia. Titulescu a terminat prin cuvinte duioase la
adresa Germaniei �i a lui Hitler. Manifestarea c�p�t� un relief �i mai accentuat
prin prezen�a lui d'Ormesson, ministrul Fran�ei.
� Mi se spune c� so�ia generalului Samsonovici, o brun� picant� �i �rondolet�" cum
ar zice Grigorcea, a fugit cu junele Alim�ne�teanu, fiul Sarmisegetuzei. Generalul
s-a dus dup� nevast�, �i a adus-o �napoi acas�. O fi?1
22 februarie. � Pamfil �eicaru, ajuns milionar, deputat �i personaj cu vaz� a
atacat acum c�teva zile �n Camer�, cu violen��, pe Po-klevsky. Cum dl. Ostrovski,
noul ministru al Sovietelor �i f�cuse cu 2
1 A fost. Dar toate s-au lini�tit c�ci dama s-a �ntors la... datoria
24
zile �nainte o lung� vizita la Curentul, am b�nuit c� �cernove�ii" Moscovei erau �n
dosul noii atitudini manifestat� cu acest prilej de Seicaru. Titulescu, pe care 1-
am v�zut ieri, �mi d� o alt� explica�ie. Seicaru fusese invitat la masa de
Titulescu pentru mar�i seara. Duminic� diminea�a a ap�rut �ns� �n Curentul un
violent articol �mpotriva Sovietelor; probabil c� directorul cinstitei foi pierduse
din vedere invita�ia acceptat� la ministrul de externe. Ne�tiind cum s� apar� �n
fa�a lui Titulescu, Seicaru, obi�nuit cu practica compensa�iilor, a socotit c�
repar� gafa f�cut� atac�nd �� fond", luni, pe Poklevsky. Rezultatul a fost �ns�,
adaug� Titulescu, �c� 1-am repezit �i 1-am f�cut a doua zi cu ou� �i cu o�et pentru
ambele ie�iri".
De�i ministrul nostru de externe nu mai vedea lucrurile dec�t prin prisma de la
Moscova, recunoa�te totu�i c� Savel R�dulescu, r�spunz�nd lui Seicaru, trebuia sa
protesteze �mpotriva atacurilor �ndreptate �n contra lui Poklevsky, �i sus�ine c�
ar fi sp�lat capul subsecretarului s�u, �n aceast� privin��. �Dar �i Poklevsky cu
ru�ii lui �mi fac numai plictiseli. Ghicesc m�na lor �n toate manifest�rile
antiamicale fa�� de Soviete �i de reprezentantul lor �n Bucure�ti, �mi crap�
obrazul de ru�ine c�nd compar amabilitatea lui Litvinov (!) cu grosol�niile
noastre. C�nd a sosit, �n lipsa mea, un consilier de lega�ie de la Moscova ca s� ia
�n primire cheile Lega�iei, protocolul nostru a g�sit de cuviin�� s� nu delege pe
nimeni s�-1 primeasc� la gar�. Dl. Zarifopol a declarat c� nu avea nici un
precedent, c� �tia bine cum trebuie primit un ministru plenipoten�iar, dar nu un
consilier sau prim-secretar de lega�ie! Cel dint�i trimis al Rusiei dup� at�ta
vreme de �ncordare �n rela�iile noastre, a fost l�sat pe m�na poli�iei �i a
Siguran�ei! A venit pe urm� Ostrovski. Eram �n Bucure�ti. I-am telefonat �n seara
sosirii lui rug�ndu-1 s� treac� pe la mine cu scrisorile lui de acreditare �n
vederea audien�ei la Rege. Mi-a r�spuns jenat c� nu mi le putea comunica fiindc� i
se opriser� toate bagajele la vam�. Era �ntr-o duminic�; indignat, am pus s� sparg�
vama �i i-am dat bagajele! Dar chestiunea cu steagul, n-o �tii?" � �Nu." � �Acum
chiar �n ziua sosirii mele, s-a arborat pe localul vechii lega�ii ruse�ti steagul
imperial! Am trecut pe acolo din �nt�mplare �i m-am crucit: au �nnebunit ru�ii! Nu
acuz personal pe Poklevsky, dar cine a dat steagul? Poklevsky pretinde c� nu mai
avea nici un steag! S�-i ia dracul! Dar culmea culmilor a fost publicarea �n Lumea
din Ia�i a unui �ntreg scandal n�scocit, �n care d-na Ostrovski juca un rol
trivial! Bietul Ostrovski a avut tactul s� nici nu se pl�ng� la mine, de�i o putea
face, c�ci tr�im sub regim de cenzur�. S�racul a cerut s� m� vad� acum c�te-
va zile ca s�-mi comunice r�spunsul lui Litvinov1 in acela�i ceas �n care era remis
la Londra �i Paris, mini�trilor de externe. F�r� s� precizeze nimic mi s-a pl�ns de
atitudinea lui Poklevsky, �n general. Nu vrea s�-mi creeze �ns� nici o dificultate.
Ar fi putut s� ne reclame remiterea �ntregii arhive a Lega�iei, pe care n-a mai
g�sit-o si pe care eram datori sa o p�str�m sigilat�, c�t timp Rusia n-avea un
reprezentant la noi. Nu reclam� nimic, nu vrea s� ne fac� nici o greutate, dar ar
fi dorit ca �i Poklevsky s� se mai potoleasc�. Ce s� mai spun eu? Parc� eu nu �tiu
c� m� lucreaz� personal pe l�ng� Regina M�ria, �i ca aceasta la r�ndul ei m�
lucreaz� pe l�ng� Rege? Nici Regele nu se poart� cum trebuie cu Ostrov-ski." � �Dar
am citit �n ziare c� 1-a poftit la dejun". � �Nu e adev�rat, nu 1-a poftit, �i nici
nu e amabil cu d�nsul. Am f�cut �mp�carea cu Sovietele cu consim��m�ntul lui. Dac�
nu vrea, n-avea dec�t s� n-o fac�. Toat� asta e influen�a Reginei, �mpins� de
Poklevsky."
Titulescu mi-a povestit �ndelung �i chestiunea cu biserica ruseasc�. Era indignat
de afirma�ia lui Poklevsky c� trecerea bisericii la s�rbi se f�cuse cu
consim��m�ntul lui, al lui Titulescu. Nu se amestecase �n nimic. Poklevsky, pe care
�l consider� ca pe un om de o rar� inteligen�� i dib�cie diplomatic�, a venit
�ntr-adev�r �n mai trecut s�-i ofere biserica. �El �tia bine c� dac� voi spune da
voi avea de furc� cu Sovietele �i dac� voi spune nu �mi vor aprinde paie �n cap
to�i ortodoc�ii rom�ni �i to�i pravoslavnicii ru�i.
I-am r�spuns atunci amicului Poklevsky: f� cum vrei �i ce �tii, pe mine nu m�
prive�te chestiunea asta. E o chestiune �ntre ru�i. Eu nu pot �ns� primi biserica
de la d-ta; de ce nu-mi oferi �i Basarabia!? Poklevsky a priceput �i s-a �n�eles cu
Ciolac Antici."
Dar lucrurile nu s-au terminat aici. Dup� ce la Geneva s-au �n�eles despre toate,
Titulescu ar fi m�rturisit lui Litvinov c� mai exist� o chestiune plicticoas�,
chestiunea bisericii din Bucure�ti, �i i-a povestit cele petrecute. Litvinov ar fi
protestat, ar fi spus mai �nt�i c� nu vrea s� dea biserica s�rbilor, �i apoi c�
dac� s�rbii vor s� o ia, s� o pl�teasc�. �Nu suntem nici a�a de s�raci nici a�a de
boga�i, dar �n tot cazul c�teva milioane ne-ar face pl�cere." Vorbea simpaticul
Litvinov, redevenit pentru moment Finklestein, de nimic mai pu�in dec�t 30-40
milioane lei. �Dac� e s� o d�m pe gratis, a ad�ugat comisarul Sovietelor, mai bine
o d�m Rom�niei � dar Iugoslaviei niciodat�." Titulescu a vorbit lui Jef-tici, dar
acesta pe c�t se declarase de dispus s� primeasc� biserica pe gra-
1 Relativ la atitudinea Rusiei fa�� de Pactul Oriental de neagresiune �i de
asisten�� mutual�.
26
tis, pe at�t s-a ar�tat de plictisit s� o pl�teasc�. V�z�nd c� lucrurile se
�ncurc�, Titulescu a reluat chestiunea cu Litvinov explic�ndu-i c� locul ar avea o
valoare mare � dat� fiind situa�iunea lui � numai dac� s-ar d�r�ma biserica, c�
d�r�marea unei bisericii ca debut al Sovietelor �n Rom�nia ortodox� ar st�rni o
adev�rat� mi�care ostil� �n opinie public� �i ar constitui prin urmare o gre�eal�,
c� dac� nu se d�r�m� biserica valoarea locului este nul�, caprin urmare cea mai
bun� solu�ie ar fi ca Sovietele s� d�ruiasc� biserica Statului rom�n. Litvinov a
priceput �i a primit propunerea lui Titulescu cu urm�toarea caracteristic� �i
interesant� rezerv�: dac� vreodat� Biserica Ortodox� ar redeveni biseric� dominant�
�n Rusia, capela din Bucure�ti s� fie restituit� Statului rus. Nici un protocol
scris n-a confirmat aceast� �n�elegere r�mas� numai verbal�, iar la cererea lui
Titulescu sa fie autorizat s� comunice aceast� clauz� Camerei rom�ne, Litvinov a
s�rit ca ars, �i a rugat pe colegul s�u rom�n s� o �ie secret�. De aceea mi-a spus-
o mie. �Numai �ie!" dup� formula cunoscut�. Poate c� din toate c�te au �pertractat"
cele dou� vedete ale politicii interna�ionale, aceast� rezerv� formulat� de
bol�evicul intransigent s� fie mai important� dec�t tot calabal�cul de �n�elegeri
�i de pacte adus de Titulescu de la Geneva. Ea dovede�te �ntr-a-devar nesiguran�a
Moscovei pentru ziua de m�ine �i face s� se �ntrevad� posibilitatea unei evolu�ii
sociale mult mai interesant� dec�t toate �n�elegerile platonice �i f�arnice pe baza
c�rora s-au reluat raporturile noastre cu Anarhia de peste Nistru.
Povestirea lui Titulescu, �n aceast� chestiune a bisericii ruse�ti nu se potrive�te
cu versiunea lui Poklevsky. Poklevsky pretinde c� n-a vorbit cu Ciolac Antici dec�t
dup� autorizarea formal� a ministrului nostru de externe, iar Ciolac Antici n-a
primit s� transmit� propunerea la Belgrad dec�t dup� ce a luat el �nsu�i avizul lui
Titulescu, �i 1-a constatat favorabil. Mai mult: actul a fost f�cut de Rosenthal,
avocatul Lega�iei iugoslave, care n-a primit s�-1 redacteze dec�t dup� ce a luat
consim��m�ntul lui Titulescu. Am impresia c� Titulescu se descarc� acum pe
Poklevsky de o plictiseal� care �i-a creat-o singur. Plictiseal� care se mai
complic� �nc� �i prin preten�iile Patriarhului de a �rom�niza" numaidec�t fosta
biseric� ruseasc�. Or, colonia ruseasc� de aici �ine mor�i� s� aib� o biseric� a
ei, nu at�t din cauza limbii c�t din pricina stilului vechi r�mas �n vigoare �n
bisericile ruse�ti �i s�rbe�ti. E vorba s� se rezolve �ntreaga problem� d�ndu-se
s�rbilor pentru ru�i, alt� biseric� din Bucure�ti.
�ntruc�t prive�te uneltirile lui Poklevsky pe l�ng� Regina M�ria, poate sa fie ceva
adev�rat, �n tot cazul nu era nevoie de interven�ia lui pentru a crea o atmosfer�
de antipatie �ntre Cotroceni �i Misiunea sovietic�. Dimpotriv� Poklevsky mi-a spus
odat� c� Regina nu va rezista mult dac� i se va cere s� primeasc� pe ministrul
Sovietelor. Era �n toamna trecut�, �i Poklevsky mi-a reprodus chiar cuvintele
Reginei: �Je ne veux pas recevoir ces gens-l�, je ne veux pas serrer leurs mains
rougies de sang. Si mon fils insiste je ne sais pas que je ferai, en tout ca� j'ai
l'absolution de m� soeur". (Marea Duces� Kiril, �mp�r�teasa Rusiei in partibiis.)
Tot Regina povestea lui Poklevsky, c� �n Anglia, Regele, ca s� nu dea m�na
ambasadorului Sovietelor, nu mai d� m�na nici unui ambasador (�n ceremoniile
oficiale, presupun).
� Liberalii �i ��r�ni�tii care p�n� ieri se certau ca �iganii, �n Camer�, pe legea
coopera�iei, au convenit s� caute �i s� g�seasc� o �mp�care, fiecare partid
menaj�ndu-�i escrocii lui.
Aflu de la Finan�e c� deficitul pe anul 1934/1935 se va urca la 5 miliarde lei. Pe
l�ng� acoperirea acestui deficit, noul buget trebuie s� mai dispun� de 2 miliarde
pentru ap�rarea na�ional�. De unde resurse noi �n a�a m�sura?
24 februarie. � Dejunat ieri la Rio�anu cu generalul Antonescu1. Nu-1 v�zusem �nc�
de la mazilirea lui. Mi-a povestit multe. Afirm� c� nu primise conducerea Statului
Major dec�t cu condi�ia s� poat� realiza un �ntreg plan de reforme pe care le
supusese Regelui �i pe care acesta le aprobase �n totul. A cerut Regelui, nu
galoane nici onoruri, ci asigurarea c� va fi sus�inut pentru aducerea la
�ndeplinire a programului s�u. Regele i-a dat aceast� asigurare, mai mult, a cerut
lui Antonescu s� se �n�eleag� �nt�i cu el asupra tuturor chestiunilor, chiar asupra
acelor de aplicare �i de am�nunt, �nainte de a vorbi cu ministrul de r�zboi. �Sire,
va trebui s� dau cu toporul", a spus atunci Antonescu Regelui, iar acesta i-a
r�spuns: �D� cu toporul!" Generalul a mai cerut �i autorizarea s� supun� �i
primului ministru (Duca) programul s�u. Regele a g�sit c� nu era nevoie, de vreme
ce se �n�elesese cu el. �Sire, a insistat Antonescu, v� rog sa m� autoriza�i s�
vorbesc �i cu dl. prim-ministru. Voi avea greut�i, poate conflicte, nu e bine nici
constitu�ional s� expun persoana Majest�ii Voastre. Voi informa pe dl. Duca despre
aprobare �i des-
1 Generalul Antonescu care fusese adus �n fruntea Statului Major cu mari n�dejdi, a
fost �ndep�rtat, dup� mai pu�in de uii an, din postul de �ncredere ce ocupa �i
trimis la o Divizie. S-a spus c� din cauza violen�elor sale fa�� de generalul Paul
Angelescu, ministru de r�zboi.
28
pre autorizarea Majest�ii Voastre." � �Bine" a fost r�spunsul Regelui. Duca, care
de altminteri ceruse pe Antonescu ca ministru de r�zboi (Regele a preferat pe
Uic�!), a aprobat f�r� nici o obiec�ie programul lui Antonescu �i i-a promis tot
concursul s�u. Acum iat� cum s-a stricat c�ru�ul. C�teva s�pt�m�ni dup� aceste
cordiale �n�elegeri (�nainte de asasinarea lui Duca) generalul Ilasievici, un vechi
prieten �i camarad, a poftit pe Antonescu la dejun �mpreun� cu d-na Antonescu;
invita�ia fusese f�cut� cu 8 zile �nainte, iar �n diminea�a zilei fixate,
Ilasievici a venit la Statul-Major s� o reaminteasc�. �Venim, n-am uitat", i-a spus
Antonescu; cam jenat Ilasievici a ad�ugat: ��tii c� va fi �i d-na Lupescul" � Ca
ars, Antonescu a replicat: �Nu trebuia s�-mi �ntinzi aceast� curs�, nu vin!" � �Dar
e �i dorin�a Majest�ii Sale s� fi prezentat d-nei Lupescul" � �Bine sunt soldat,
dac� e ordinul Majest�ii Sale vin, dar te previn ca m� voi opri aici, nu-i voi
depune nici o cart�, �i �n�eleg ca �i eu �i nevast�-mea s� m�rginim aici
raporturile noastre cu aceast� doamn�! La mas�, poveste�te mai departe Antonescu,
am fost plasat l�ng� doamna Lupescu �i nu i-am adresat nici un cuv�nt! Am vorbit
numai cu vecina mea din partea cealalt�. Din acel moment, Regele, care m�
autorizase s� vin la d�nsul �n orice moment pentru afacerile mele de serviciu, nu
m-a mai primit 4 luni de zile.
Mai departe, generalul Antonescu �mi dep�n� tot firul �pertract�rilor" �ntre el �i
Tat�rescu �i Titulescu, dup� asasinarea lui Duca. La �nceput T�t�rescu a vrut s�-1
aib� ca ministru de interne. A refuzat cu toate insisten�ele puse de toat� lumea pe
l�ng� d�nsul. Regele primise, semnase chiar decretul pentru numirea sa (1-a v�zut
cu ochii lui), dar el, Antonescu, n-a vrut cu nici un pre�. Dup� sosirea lui
Titulescu, noi insisten�e s� primeasc� Ministerul de R�zboi. A refuzat �i acest
Departament, �ntr-o zi, la Sinaia, a fost str�ns cu u�a, o clip�. Erau iar�i
prezen�i T�t�rescu �i Titulescu. Primul ministru i-a spus c� nu se mai poate
astfel, c� trebuie s� primeasc� Ministerul Armatei, c� era ordinul Regelui. Ca s�
dovedeasc� lucrul, T�t�rescu a cerut Palatul la telefon �i a �ntrebat (era sear�)
dac� putea veni a doua zi cu Titulescu �i cu g-ral Antonescu, ca ace�tia s� depun�
jur�m�ntul. �Da", a r�spuns Regele. Dup� o or� �ns�, a chemat Palatul de data asta
la telefon pe T�t�rescu ca s�-i spun� c� Regele �i-a schimbat dispozi�iile �i c�
a�teapt� a doua zi pe T�t�rescu singur. A doua zi Regele a comunicat primului
ministru c� prefer� s� lase pe Uic� la R�zboi. ��i a�a am sc�pat eu". Cu Paul
Angeles-cu, Antonescu a fost totdeauna �n cei mai buni termeni, �i-mi confirm� c�
fusese desemnat de el ca executor testamentar. Mai afirm� cu at�ta
sinceritate �nc�t trebuie s�-1 cred, c� �n momentul �n care a refuzat Ministerul de
R�zboi, a recomandat c�lduros lui T�tarescu �i lui Titulescu pe g-ralul Angelescu.
Acesta, venind s�-1 vad� �n ziua de Sf. Ion, Antonescu i-a spus �i 1-a conjurat s�
primeasc� postul dac� cumva i s-ar propune. Paul Angelescu (care at�ta visa) a
f�cut pe grozavul, �i a declarat (atunci) c� va refuza categoric, �n acela�i timp
lucra c�t putea prin doamnele �ep-tilici (cu care se �ine de ani de zile) �i
Lupescu, devenite prietene inseparabile s� ajung� la Minister. �Aflasem toate
uneltirile lui, �i c�nd 1-am v�zut �n fine ministru al armamentului mi-am pierdut
toate iluziile despre d�nsul, �i prietenia noastr� s-a n�ruit � c�ci m-a dezgustat
f��rnicia lui."
�Ca �ef al Statului Major nu m-am �n�eles cu Paul Angelescu din primul moment",
continu� Antonescu, �i pare c� discu�iile dintre ei au degenerat repede �n certuri.
Scena violent� care a fost dat� ca pretext pentru scoaterea lui Antonescu de la
Statul Major, �n noiembrie, a avut �n realitate loc �n martie precedent. Dar
raporturile au mers tot �nvr�j-bindu-se. La un 'moment dat a intervenit T�tarescu.
Antonescu a scris acestuia 3 scrisori confiden�iale �n care trata pe Paul Angelescu
cu asprime �i f�r� menajamente. �Ceea ce n-a� fi crezut niciodat�, T�tarescu a
remis scrisorile mele lui Angelescu!" Antonescu mai afirm� c� schimbarea lui a fost
at�t de brusc�, �nc�t nu numai c� n-a �tiut nimic despre ea, dar nici al�ii care ar
fi trebuit s� �tie n-au �tiut. Chiar �n ziua �n care a fost chemat de Dinu
Br�tianu, acas�, care 1-a �nt�mpinat cu urm�toarele cuvinte (Antonescu credea c�-1
chemase �n chestiunea mut�rii lui): �Nu mai merge. Te-am chemat s� te rog s� mergi
la Rege. Guvernul actual a f�cut at�tea prostii �n materie de armament, �nc�t nu
mai poate sta la putere. Nu te-a� ruga s� faci acest demers dac� n-a� �tii c� vei
fi bine primit. Am �i eu leg�turile mele cu Regele, �i �tiu ce g�nde�te." � �Dar
bine, d-le Br�tianu, d-ta nu �ti ce s-a �nt�mplat azi-di-minea��? Nu �tii care e
situa�ia mea actual�?" � �Nu, nu �tiu nimic", a fost r�spunsul lui Br�tianu. � �Dar
nu mai sunt la Statul-Major, nu mai sunt nimic!" �eful Partidului Liberal a r�mas
�nm�rmurit, �i generalul Antonescu 1-a p�r�sit f�r� s�-i mai spun� altceva.
Antonescu pretinde c� n-a mi�cat nici degetul cel mic �n toat� campania care s-a
dezl�n�uit �n urma mut�rii sale de la Statul Major. T�tarescu i-a trimis �ntr-o zi
pe frate-s�u colonelul1, s�-1 �mbuneze, s�-i ofere mijloacele necesare pentru un
frumos voiaj �n str�in�tate. �L-am trimis cu dispre� �napoi la frate-s�u s�-i spun�
c� generalul Antonescu nu se vinde, dar s� n-aib� nici o grij�, c�ci nu voi
descinde �n strad� �i �n-
1 Un an mai t�rziu general �i apoi scos la pensie cu ru�ine...
30
�eleg s� r�m�n soldat disciplinat. A doua zi a revenit colonelul T�t�res-cu, de
ast� dat� cu amenin��ri; 1-am dat pur �i simplu afar�!"
�ntrebat de mine dac� incidentul din toamna trecut� cu raportul lui Paul Teodorescu
c�tre Rege, pe care d�nsul 1-ar fi re�inut dup� sugestiile lui Tirulescu
corespundea cu realitatea; mi-a afirmat categoric c� nici un cuv�nt din aceast�
fabula nu era adev�rat.
Am mai vorbit cu Antonescu despre chestiunea armamentului. El crede c� se poate
face tot �n tarapana la tunurile de 150. �Dar de acestea nu avem trebuin��, �n
Fran�a e altceva. Vecinii no�tri n-au tunuri de 150. De ce ar trebui s� avem noi?
Ce fortifica�ii s� dobor�m cu ele?"
Despre Rege, �l socote�te bine �nzestrat dar �n m�na femeii. Nenorocirea, dup�
d�nsul, e Guvernul actual, de o platitudine dezgust�toare, care nu rezist� la nici
una din �dorin�ele" d-nei Lupescu.
Vorbe�te tocmai ca Titulescu. Influen�� e vizibil�, �mi aduc aminte ca ultima data
c�nd 1-am v�zut, Titulescu mi-a spus: �Vezi m�, lucrurile merg prost fiindc� de
trei ani rezisten�a Guvernelor fa�a de anumite influen�e merge tot sc�z�nd. Sub
voi, sub lorga �i sub tine se f�cea fa�� anumitor tendin�e, se rezista (de aceea
a�i �i c�zut!). Sub Vaida se rezista mai pu�in, dar tot se mai rezista � de aceea a
plecat �i el la repezeal�. Scurtul Minister Maniu (�n care am intrat eu) a �ncercat
s� reziste � �i a fost gata �n c�teva luni. Guvernul actual e at�t de plat, �nc�t
nu-�i mai d� nici aparen�ele unei rezisten�e � de aceea nu pleac�, oric�te motive
ar fi s� cad�. Vai de �ara!"
� V�zut ieri pe monsieur Pfeiffer, ilustru necunoscut (pentru rnine) sosit de la
Paris pentru a �ine o conferin�� asupra partidelor �n Fran�a, conferin�� pe care a
�i f�cut-o joi la Dalles, �i la care bine�n�eles nu m-am dus.Valahii s-au �inut
scai de fundul pantalonilor zisului domn; Regele i-a oferit un dejun (probabil �i o
decora�ie), Titulescu cu tot Guvernul �un banchet" iar d'Ormesson un dejun. Oric�t
a� cunoa�te platitudinea valahilor fa�� de str�ini �i �n special de francezi,
aceste excese de polite�e pentru un necunoscut m-au mirat. Am aflat �n final
secretul acestei primiri neobi�nuite: dl. Pfeiffer este �eful Biroului de
Informa�ii Str�ine de la Marele Stat-Major francez, un fel de �Intelligence-
Service" al Fran�ei. Pfeiffer e om inteligent �i amabil, �n afar� de banalit�ile
obi�nuite mi-a servit noutatea �precis�, sigur�, f�r� posibilitate de dezmin�ire"
c� alian�a �ntre Polonia �i Germania e un fapt �ndeplinit, �n cur�nd alian�a
franco-polon� va fi denun�at�. Polonia s-a in�eles cu Germania s�-i restituie
culoarul �i s� ia �n schimb o parte din Lituania cu un port pe lan-
ga Memel. Var�ovia s-a �n�eles de asemenea cu Berlinul asupra unei eventuale
�mp�r�iri a Cehoslovaciei: Germania va lua partea de nord, Polonia Rutenia
subcarpatic� �i Ungariei va reveni Slovacia. C�ci �n�elegerea e f�cut� �ntre
Polonia, Germania �i Ungaria, �ntr-o m�sur� �i cu Italia.
Pare c� misiunea lui Pfeiffer la noi este sa se informeze despre inten�iile noastre
fa�� de planul revelat de d�nsul nu numai mie, dar �i tuturor oamenilor de
r�spundere cu care a vorbit. Am impresia c� pleac� lini�tit �n aceast� privin��.
Dar eu unul nu prea r�m�n convins de exactitatea informa�iilor sale. Pe Pilsudski
1-a tratat de ramolit sub influen�a absolut� a lui Beck. Pe Beck 1-a tratat de
spion �i tr�d�tor. Pfeiffer pretinde c�, pe timpul r�zboiului, Beck, care era
ofi�er rus ar fi fost expulzat din Fran�a, fiind b�nuit de spionaj �n favoarea
nem�ilor (�ce qui m'em-peche" c� Beck are Marele Cordon al Legiunii de Onoare �i eu
nu).
l martie. � Lega�ia Germaniei e �n ghinion, �n ce prive�te actele extradiplomatice
ale conduc�torilor ei. Dup� Dehn-Schmidt, ministrul rechemat fiindc� s�rutase m�na
Nun�iului �n precedentul s�u post, la Dublin, (de�i n-am vrut s� cred la �nceput,
pare c� acesta e adev�ratul motiv al drasticei m�suri luate) � iat� c� �ns�rcinatul
cu afaceri von Poch-hammer se �ncurc� �i el �ntr-o afacere ridicol�. La o serat� la
Witzle-ben, zilele trecute, Pochhammer a invitat la dans pe d-na Madgearu, care a
refuzat foarte gentil, sub pretext ca nu-i place sau nu prea �tie s� danseze
val�ul, c�ci de un vait era vorba. Pochhammer a luat refuzul �n de r�u, a reclamat
cazul lui Witzleben ca st�p�n al casei �i a fost cu greu oprit de acesta s� trimit�
martori lui Madgearu. Pochhammer a vrut s� trimit� martori �i lui Witzleben!
�Chestiunea" s-a tran�at printr-o serie de scrisori, dup� dou� zile de negocieri,
de pe urma c�rora � dup� spusele chiar ale lui Witzleben � diplomatul german a
r�mas caraghios.
� Ieri sear�, naufragiatul Istrate Micescu a inaugurat undeva �clubul" avoca�ilor
cre�tini. Treaba lui; ceea ce e de nepriceput e c� la aceast� sfe�tanie a asistat
Patriarhul, care nu scap� nici o ocazie s� calce cu st�ngul.
� La conferin�a mea de ieri la Asocia�ia Urbanistic� am propus �ntre altele
mutarea penitenciarului de la V�c�re�ti �i instalarea unui muzeu al partidelor �n
locul lui. Auditoriul crez�nd c� fac o leg�tur� �ntre partide �i pu�c�rie a
aplaudat cu foc. �Nu, doamnelor �i domnilor, nu vede�i nici o aluzie la pu�c�rie �n
propunerea mea de a instala partidele
32
CONSTANTIN ARGETO1ANU
la V�c�re�ti! Am propus acest loc numai fiindc� e situat �n cartierul cimitirelor!"
Rasul a fost �i mai zgomotos.
� A murit Simu. Iat� un prost care, de�i m�nat numai de vanitate, las� totu�i ceva
�n urma lui.
2 martie. � De c�teva luni � dinainte de Cr�ciun � cucoanele de la Societatea
Ortodox� a femeilor rom�ne sunt �n r�zboi. Comitetul s-a �mp�r�it �n dou�, multe
membre dintre fondatoare fiind contra d-nei Alexandrina Cantacuzino, odioas�
Didin�. Au p�rasit-o �i Marioara Glo-goveanu, �i Elena Odobescu at�ta vreme
sclavele ei supuse. Au ajuns �n fa�a justi�iei la proces, chiar la mai multe
procese. Pipi�ele r�zvr�tite au c�tigat p�n� acum dou� din procesele lor. Elena
Perticari, anima-toarea partidei antididiniste mi-a povestit asear� urm�toarea
delicioas� �nt�mplare. Gheorghe Cantacuzino, fiul mai mare al Didinei, certat ca �i
fra�ii lui cu mum�-sa, �i-a adus aminte acum c�tva timp de tat�-s�u �i a hot�r�t s�
fac� un parastas pentru nu �tiu a c�ta aniversare a mor�ii lui Grigu��. S-a dus la
biserica Sf. Vasile din Calea Victoriei (parohia defunctului), s-a �n�eles cu popa,
a dispus toate cele necesare �i a trimis invita�ii fra�ilor, verilor, unchilor,
nepo�ilor �i neamurilor pentru ora 11 �n ziua fixat� pentru parastas. Didin�
bine�n�eles n-a fost invitat�. Furioas� a picat �n ajun la popa de la Sf. Vasile �i
i-a spus c� din motive binecuv�ntate familia schimbase ora parastasului care
trebuia f�cut la ora 9 1/2 �n loc de ora 11. Popa, care ignora rela�iile ostile
dintre fiu �i mama, s-a supus � iar Didin� a prevenit toate neamurile ei prin
telefon anonim despre schimbarea orei. Numai fiii ei n-au fost preveni�i. A doua zi
parastasul a fost celebrat la ora 9 1/2 sub auspiciile Didinei, care nu d�duse un
ban � iar c�nd au venit b�ie�ii Cantacuzino la ora 11, au g�sit serviciul sf�r�it
�i nota de plat�. Macabru, dar nu f�r� haz.
3 martie. � �mplinesc azi 64 ani. Nici un motiv de bucurie; �n jurul meu aproape
to�i cei care mi-au fost dragi, au plecat. A�tept s� sune �n cur�nd �i ceasul
meu...
� T�t�rescu a convocat ieri la Senat Comisiile Armatei de la Camer� �i de la Senat
spre a le expune condi�iile �n care se va �ncheia noul contract cu Skoda. Expunere
clar�. Contractul evident mult ameliorat � pre�urile �mi par totu�i �nc� prea mari.
Dup� T�t�rescu au luat cuv�ntul Madgearu (cu totul al�turi de chestiune, veninos �i
slab �n argumenta�ie), lunian, g-ralul V�itoianu, Dinu Bratianu, Goga etc. Eu am
plecat c�ci c�ldura era insuportabil� �i discu�ia inutil� deoarece primul
ministru a declarat c� va supune contractul examin�rii �i aprob�rii Parlamentului.
Voi lua cuv�ntul �n Camer�. De notat c� Guvernul �i guvernamentalii prezint�
semnarea contractului ca un mare succes, f�r� s� explice ecua�ia:
Semnarea contractului + Seletzki �n pu�c�rie + +Afacerea Skoda la Camer� = Succes.
� Ziarele de azi-diminea�� aduc vestea unor serioase tulbur�ri �n Grecia. M�na lui
Venizelos �i a lui Plastiras. Pare c� Guvernul va st�p�ni mi�carea. Deocamdat�
grecii �i distrug vasele de r�zboi r�sculate, bom-bard�ndu-le prin avioane.
4 martie. � Vaida �i continu� campania cu �numerus valahi-cus". Dup� conferin�a
r�sun�toare de la Cluj de duminica trecut� a �inut ieri o a doua la Timi�oara.
Lucru ciudat, Guvernul care p�n� acum nici nu s-a pronun�at �n aceast� problem� (�i
ar fi trebuit s� o fac�, c�ci campania prinde �i e periculoas�) a dat indirect
concursul lui Vaida, autoriz�nd �i chiar �ndemn�nd oficialitatea sa asiste la
prelegere. Guvernul a oprit de asemenea o �ntrunire organizat� de Bocu tot la
Timi�oara �i menit� s� fac� concuren�� lui Vaida (Bocu e cu Maniu).
Ipostaza lui Vaida de apostol e nea�teptat�. E �mpins de Tilea, convins c� at�t
timp c�t Maniu va avea o influen�� n partid, el (Tilea) va fi �nl�turat de la
orice ghelir, �n �edin�a de s�mb�t� a Delega�iei Permanente a Partidului Na�ional-
��r�nesc, a �i fost dat �n judecata comisiei de disciplin�, pentru uneltirile lui
subversive de la Sibiu. Mirarea e c� Vaida �a mar�at". Era p�n� acum candidatul cel
mai sortit pentru �efia viitorului Guvern. Ca �ampion al na�ionalismului anti-
ovreiesc nu mai poate fi vorba de d�nsul �ntr-o viitoare combina�ie: �ntreaga pres�
�i finan�a interna�ional�, �n m�na ovreilor, s-ar ridica �mpotriva lui. L-a p�c�lit
Tilea, 1-a convins asigur�ndu-1 c� campania are asentimentul Regelui. A omis �ns�
s�-i spun� c� Regele n-avea �n vedere dec�t anihilarea popularit�ii lui Maniu care
�ncepea s� se �ntind� printre studen�i �i tineret, mul�umit� cunoscutei atitudini
�mpotriva Camarilei regale �i Lupeasc�i...
� Ieri diminea�� monsieur Grigorash Philippesco �i-a �ntrunit partidul din
�ntreaga �ar� �n cinematograful Rio. Sala jum�tate, �n afar� de �ef au mai vorbit
dumnealor domnii Meriacri, Per�inaru (s�tean �i escroc), Spulber � �i spre regretul
tuturor omul cumsecade Emil Ottulescu, r�t�cit �n aceast� band�. La ie�irea
cinematografului s-au postat stu-
34
den�i hot�r�i s� bat� �partidul", c�ci se vorbise �n�untru contra lui �nu-merus
clausus". Philippesco a prelungit c�t a putut reprezenta�ia, �n speran�a c� vor
pleca studen�ii. Dar ace�tia n-au plecat, �i �n cele din urm� s-a telefonat la
poli�ie, �i �partidul" a putut s�-�i p�r�seasc� tran�eea �ntre doua r�nduri de
jandarmi. Toate acestea n-au �mpiedicat Universul de azi-diminea�� s� �nregistreze
marele succes al purt�torului de spiroche�i. Contractul de chirie al Discomului
trebuie re�nnoit, �i pentru dl. Pope�te (Stelian) toate se reduc la gologani, c�t
mai mul�i...
� Ieri trebuia s� se �in� la Cluj o �ntrunire a �Cultului Patriei" �n care
generalii R�descu �i Dragu s� atace violent pe Rege: �ntrunirea fusese interzis�,
totu�i generalii � �i c�iva �nso�itori printre care filosoful Ma-rinic� �tef�nescu
� au luat s�mb�t� trenul spre Cluj. Se hot�r�se s� se �in� �ntrunirea �i f�r�
autoriza�ie, �i urma s� fie pr�p�d, �n gara Cluj, r�zvr�ti�ii au fost �ns� ridica�i
de poli�ie, du�i la hotel �i �inu�i sub paz� p�n� duminic� sear�, c�nd au fost
recondu�i cu acelea�i forme ca la sosire, p�n� la gar� �i �mbarca�i pentru
Bucure�ti. Revolu�ia venerabililor pensionari a fost am�nat� �sine die".
� Am primit azi-diminea�� vizita lui Blumenfeld. E op�rit. A vorbit cu Titulescu
care a vorbit cu Regina care a vorbit cu Regele. Regele vrea s� schimbe
Constitu�ia. Cu cine? I-am r�spuns c� nu �tiu, dar 1-am �ntrebat: �C�nd o schimb�,
m�ine mar�i?" � �Nu! e vorba mai t�rziu, dup� votarea bugetului, dup� �nchiderea
Camerelor". � �Atunci n-are nici o importan��!" Blumenfeld a plecat totu�i
fr�m�ntat. E ambi�ios: ar vrea s� �tie ceea ce vrea Regele, atunci c�nd nici Regele
nu �tie!
5 martie. � Titulescu a dat o mas� la Externe pentru s�rb�torirea a 10 ani de prim-
ministeriat a lui Ismet (devenit Inonii) �i de ministeriat la Externe a lui Ru�di
(devenit Aras!). To�i reprezentan�ii Statelor �n�elegerii Balcanice, d'Ormesson
reprezentantul Fran�ei suzerane, plus o droaie de mini�tri �i de subsecretari
valahi. Doua discursuri ditirambice, al lui Titulescu �i al turcului de aici.
Kilometrice, �i exagerate ca ton. Parc� Turcia ar fi devenit pivotul Europei. Toate
pentru accentuarea binefacerilor continuit�ii. Titulescu bate �aua ca s� priceap�
iapa. Ce poft�- a� avea s� scriu un articol intitulat: Hai sictir! P�cat c� mi-e
gura pecetluit�; ar fi primit turcii, cu Titulescu al lor, �i omagiul meu!
� Grecii continu� s� �combat�". Venizelos vrea s� reia puterea, e clar. Va reu�i?
�NSEMN�RI ZILNICE. 1935 35
Collas �i-a decomandat marele pr�nz de ast�-sear� �n cinstea primului ministru, la
care trebuia s� particip �i eu. Economisesc astfel o c�ma�� scrobit�.
7 martie. � Pangal a avut ieri o �ntrevedere cu C. Angelescu, fostul guvernator al
B�ncii Na�ionale si intimul lui Vaida. Conversa�ie interesant�. Vaida nu va p�r�si
Partidul Na�ional-��r�nesc. Dac� va fi exclus, va declara c� partidul e cu el,
form�nd astfel un al 2-lea Partid Na�ional-��r�nesc. Vaidi�tii cred ca mai mult de
jum�tate partidul(?) va merge cu Vaida. Angelescu a vorbit �i de adeziunea lui
Cost�chescu. �n nici un caz Vaida nu va mai da �napoi; dup� comunicatul lui
Mihalache prin care Delega�ia Permanent� a partidului �desavueaz�" atitudinea
frunta�ului ardelean (comunicat publicat alalt�ieri sear�) nici nu mai poate.
Curentul �n favoarea campaniei lui Vaida ar fi imens (zice Angelescu �i cred c�
este a�a). Vaida nu se ridic� nici �mpotriva evreilor, nici �mpotriva celorlalte
minorit�i; dup� cum acestea �i cer drepturile lor, a�a �i Vaida cere pentru rom�nii
majoritari drepturile ce li se cuvin (�nu-merus valahicus", oribil barbarism).
Distinc�ia e subtil�, �n realitate, curentul pentru Vaida e antisemit �i xenofob.
Vaida o �tie, �i de aceea las� s� planeze asupra ac�iunii sale un oarecare echivoc.
Angelescu s-a informat pe l�ng� Panga� despre inten�iile mele. Dac� ar ajunge la
Guvern, Vaida ar vrea o �n�elegere cu mine � cu Goga nu. Explica�ia: Go-ga ar
�nt�ri suspiciunea de extremism a ac�iunii pe c�nd eu as fi o chez�ie de fr�nare
fa�� de anumite cercuri, mai ales str�ine. Deocamdat� Vaida �mi cere o neutralitate
binevoitoare. I-am acordat-o deja f�r� s� mi-o cear�.
� Ieri a ap�rut �n �ara Noastr� �i azi �n P�m�ntul Nostru, comunicatul prin care
se anun�� alian�a dintre Goga �i mine pentru alegerile par�iale de la Mehedin�i �i
Ilfov, alegeri ce vor avea loc �n aprilie.
� S�pt�m�na trecut� s-a sinucis fata lui Henri Meitani (fiul lui �tefan Meitani,
fostul meu tovar� politic). Acest Meitani �ine de nevast� o fat� pe care unul din
b�ie�ii lui Sturdza (Beizadea Vi�elul) a avut-o cu fiica unuia Bogza, �elar sau
ceapr�zar din str. Regal�. Acest Sturdza �i fiica Bogza s-au sinucis pe vremuri
fiindc� n-au fost l�sa�i s� se �nsoare. Feti�a lor (actuala d-n� Meitani) a fost
crescut�, �nzestrat� �i m�ritat� de Beizadea Grigore. O nou� dram�, repune �n
actualitate uitata dram� Sturdza-Bogza. Se zice c� d-ra Meitani nu s-ar fi sinucis
ci c� ar fi fost �mpu�cat� de tat�-s�u. U�uratic�, frecvent�nd localurile de
noapte, t�n�ra fat� ar fi r�mas �ns�rcinat� de pe urma rela�iilor ce ar fi avut cu
un oarecare Clapon, de meserie veterinar! O c�s�torie a fost proiec-
36
tat�, dar categoric respins� de p�rin�ii Meitani. Meitani afl�nd �n ultimul moment
starea �n care se afla fiica sa ar fi ucis-o cu 2 gloan�e de revolver. A�a se
spune. Fapt e c� �nmorm�ntarea a fost f�cut� repede �i aproape �n secret. Iar
veterinarul Clapon s-a sinucis �i el, a doua zi dup� moartea d-rei Meitani.
9 martie. � Ninge de azi-noapte ca �n miezul iernii �i viscole�te ca la Boboteaz�,
�n ora� circula�ia este aproape imposibil�; automobilele se �nfund� �n z�pad�, iar
pe jos �i taie v�ntul obrazul. Dac� n-ar fi v�ntul n-ar fi frig � termometrul e la
2� sub zero.
11 martie. � Asear� la pr�nzul de la Lega�ia Italiei, comenda-torul Zuccoli
(evreu, bancher �i socru multimilionar al consilierului de lega�ie Capece duca di
Regina) care vine � c�l�torind cu greu � de la Atena, poveste�te cum au pus rebelii
venizeli�ti m�na pe vasele de r�zboi grece�ti de la Salamina. Ofi�erii de pe aceste
vase aveau obiceiul s� vin� to�i, seara, la Atena, s� petreac�, �n lipsa lor,
ofi�erii �ndep�rta�i din marina activ� ca venizeli�ti, s-au dus �la vase" (dup�
expresia lui Ho-mer), s-au urcat pe bord �i lu�nd posesie de comand� au plecat spre
Creta.
12 martie. � Ziarele de azi-diminea�� public� scrisoarea lui Vai-da c�tre
Mihalache. Scrisoarea e abil�. V�dit, �i Vaida vrea sa se despart� de fo�tii s�i
tovar�i �i Maniu �i Mihalache vor s� scape de el, dar ambele p�r�i sunt hot�r�te s�
trag� din aceast� desp�r�ire un maximum de foloase. Dac� Vaida ar demisiona din
partid, Mihalache ar putea sus�ine c� plecarea lui nu e justificat� dec�t de
considera�ii personale, c�ci �i Partidul Na�ional-�ar�nesc st� pe principii
na�ionaliste iar considera�ii de am�nunt nu �ndrept�eau un gest at�t de grav. Vaida
pricepe bine cum stau lucrurile �i nu demisioneaz�. Pe de alt� parte, dac� partidul
ar exclude pe Vaida, Mihalache �i Maniu n-ar putea justifica acest act dec�t prin
faptul c� dezaprob� politica lui Vaida �i pentru marea satisfac�ie a acestuia, ar
ap�rea ca v�ndu�i jidanilor. De aceea excluderea lui Vaida r�m�ne mai departe ca o
simpl� amenin�are. O �mp�care fiind exclus�, vor �nvinge �n aceast� lupta bizantin�
cei care vor avea nervii mai tari. Maniu a dovedit p�n� acum c� nervii lui sunt mai
rezisten�i ca ai lui Vaida.
�ntrebat de prietenii mei asupra atitudinii mele, am r�spuns: c�t timp Vaida este
�n Partidul Na�ional-�ar�nesc nu avem nici o atitudine de luat, cele ce se petrec
�ntr-o cas� str�in� nu ne privesc, �n ziua �n care Vaida nu va mai face parte din
Partidul Na�ional-�ar�nesc, chestiunea se schimb�, �i va trebui s� examin�m
situa�ia pe bazele noi ce se vor crea. P�n� atunci neutralitate binevoitoare fa��
de Vaida.
� Armata rebel� greac� din Tracia s-a predat, iar comandantul ei, generalul
Kamenos, �mpreun� cu Starul s�u Major a fugit �n Bulgaria. Revolu�ia �nscenat� de
Venizelos a ratat. Se adeveresc o dat� mai mult aceste dou� �nv��minte ale
istoriei: �nt�i, c� o revolu�ie care nu reu�e�te �n primele trei zile e �nfr�nt�,
timpul lucr�nd �n favoarea Guvernului legitim � �i al doilea, ca loviturile de Stat
trebuiesc date la centru de c�iva oameni hot�r�i iar nu de mii de elemente
nehot�r�te �i la periferie.
� Duminic� a fost nunta fetei lui Grigore lunian cu un magistrat de la Ia�i,
Bercea. Se poveste�te c� Malaxa, na�ul tinerei perechi a d�ruit o frumoasa pung� de
aur �mpodobita cu pietre scumpe �i �ntr-�nsa un cec de l milion lei\ Pentru ce
aceast� generozitate? Pentru a �mpiedica eventual pe lunian s� interpeleze la
Camer� asupra afacerilor d-lui Malaxa cu c�ile ferate?
15 martie. � Manolescu-Strunga � zis �i Strungurescu-Mano lunga1 � a dat acum
c�teva zile o mare recep�ie. Sim�ea nevoia sa se l�f�ias-c� �n noul s�u frac de
ministru adus de la Londra. A invitat tot Bucu-re�tiul, mini�tri, deputa�i, dame �i
�ntreg corpul diplomatic �i cu afabilitatea lui binecunoscut� �i poftea musafirii
�n sufragerie s� �guste m�nc�rile" (Strunga e un gospodar �i mai ales un buc�tar de
frunte). Str�inilor, le spunea cu un sur�s �i cu un gest indicator �i imperativ:
�Allez, allez madam, mossie manger Ies mangers!" �Le� mangers" erau expuse pe trei
mese mari, pe una fripturile, pe alta icrele, pe�tii si s�raturile � pe a treia
pr�jiturile �i fructele. Cheful a durat p�n� la ora 4 diminea�a. A fost lat� r�u,
vorba lui Victor Antonescu.
� Pangal a v�zut alalt�ieri pe d'Ormesson, amicul meu d'Ormesson. �Je n'entends
rien aux question economiques, aux problemes financi-ers. Je sui� un diplomate de
la vieille ecole. Heureusement que de temps en temps ii me tombe de veritables et
interessants problemes d'ordre purement diplomatique � resoudre. Je sui� alors dans
mon element, et c'est pour moi une veritables jouissance de travailler aux bonnes
et belles solutions. Tenez, dernierement, j'ai eu � m'occuper d'une question des
plus interessantes. Lorsque le nouveau ministre des Soviets a presente �es lettres
de creance au Roi, on ne avait pas au Palais ce que la musique devait joner.
L'internationale? C'eut ete dur, pour un Roi.
1 Din cauza exportului de struguri pe care 1-a organizat nu f�r� foloase pentru
d�nsul.
38
On m'a consulte pour me demander ce que l'on avait fait � Paris, et pour me
demander un conseil. Voila une affaire reellement diplomatique: elle m'a passione!
Cela me sortait des horribles buletins financiers, que je ne lis jamais, comme je
n'ai jamais Iu Ies cours de le Bourse �je n'en-tends rien � ces choses! J'ai
echange une serie de telegrammes avec le Quai d'Orsay, et apres plusieurs jours de
reflexion j'ai trouve certe elegante solution que j'ai suggeree au Marechal de la
Cour: etant donne le deuil de la Cour, /"/ n 'y aura pas de musique pour la
reception de mr. Ostrovski, on n'aura donc pas � jouer ni l'hymne roumain ni
l'lnterna-tionale sovietique! C'est joii, n'est-ce pas? J'ai eu la grande satisfac-
tion de voir m� suggestion acceptee". Iat� oamenii, pe care Fran�a ni trimite �n
cele mai grele momente ale crizei �n care ne zbatem. � ArcizeWski �mi comunic�
confiden�ial copia unui foarte interesant raport al lui Chlapowski, ambasadorul
polon la Paris. E rezumatul ultimei conversa�ii avute de acesta cu ministrul de
externe Laval. Laval i-ar fi spus c� el personal nu e pentru �ncheierea pactului
oriental, dar c� a trebuit s� continue negocierile �ncepute de Barthou. Nu insist�
prea mult asupra acced�rii Poloniei la acest pact, care se va �ncheia probabil
�ntre Rusia, Cehoslovacia �i Fran�a, r�m�n�nd ca Polonia �i Germania s� adere mai
t�rziu, dac� vor voi. Fran�a nu va mai face presiune asupra Poloniei, iar mini�trii
francezi �n Lituania �i �n Estonia au primit instruc�iuni s� nu mai favorizeze
curentele antipoloneze �n acele ��ri. Alian�a Fran�ei cu Polonia va r�m�ne deci �n
picioare.
�n acela�i raport Chlapowski mai comunic� c� Koester, ambasadorul Germaniei a
informat pe Laval c� Germania nu ia atitudine contra alian�ei Fran�ei cu Rusia dar
c� ea, Germania, nu poate semna pactul oriental. Poate c�-1 va semna peste 2-3 ani.
Laval a mai spus lui Chlapowski c� atitudinea Germaniei fa�� de Fran�a a devenit �n
general mult mai amical�, �i c� francezii au consim�it ca �ir John Simon s� se
ocupe �i despre revendic�rile lor la Berlin numai pentru a evita negocieri directe
�i o �nr�ut�ire a situa�iei actuale.
�rcizewski pretinde c� atitudinea inamical� a lui Titulescu fat� de Polonia e
politic� personal� a ministrului nostru de externe, iar nu o politic� impus� de la
Paris, cum s-a pretins. Titulescu s-a b�gat p�n� �n g�t cu Sovietele, de la care
vrea s� ob�in� ceva, fie restituirea Tezaurului fie �un papier" oarecare cu privire
la Basarabia � cu un cuv�nt un succes care s� compenseze �nfr�ngerile suferite pe
alte terenuri.
Titulescu face propagand� zilnic� �n favoarea Sovietelor printre membrii Guvernului
�i printre membrii corpului diplomatic, cer�nd tu-
turor sa �fie gentili cu Ostrovski". Membrii Guvernului sunt chiar jena�i � afirm�
Arcizewski � de at�ta insisten��. Titulescu a dat o mas� lui Ostrovski la care a
poftit pe mini�trii Micii �n�elegeri, pe al Fran�ei �i pe ai �n�elegerii Balcanice.
Dac� era vorba de o apropiere, de ce n-a invitat si pe ministrul Poloniei?
�ntrebarea o pune tot Arcizewski.
Ministrul Poloniei e om f�r� noroc. A lansat invita�ii pentru o mare serat�, �n
�alb �i ro�u" (culorile Poloniei) care trebuia s� aib� loc �n ziua de 19 martie. De
la Palat i s-a comunicat ca ar fi mai bine sa o am�ne p�n� dup� 9 aprilie c�nd se
ispr�ve�te doliul Cur�ii (pentru Regele Alexandru al Serbiei). Serata a fost
am�nat� cu 3 s�pt�m�ni.
� Alalt�ieri la Camera �i ieri la Senat, �edin�e lungi �i animate cu prilejul
legii de prelungire a st�rii de asediu �i prin urmare a cenzurii. �edin�e penibile,
c�ci toat� mocirla noastr� a fost agitat� din nou. Maniu a pus pe �leau la Camer�
chestiunea familiei Lupescu si a �ntregii Camarile.- ��r�ni�tii cu Mihalache �n
cap, erau cam plictisi�i c�ci vedeau blidul de linte al viitoarei guvern�ri,
�ndep�rt�ndu-se. Bine�n�eles c� cenzura nu a l�sat s� treac� mai nimic, prin
gazete, din cele spuse de la tribuna Camerei.
18 martie..� Mare zarv� pe ziua de ieri. Germania a hot�r�t re�nfiin�area
serviciului militar obligatoriu, cre�nd pentru moment 12 corpuri de armat�. E
m�rturisirea �narm�rii �ncepute de c�iva ani �i ruperea tratatului de la Versailles
�n ochii �i auzul tuturor. Hitler joac� totul pentru tot. E evident c� dac� Fran�a
declar� imediat r�zboi Germaniei, pr�bu�irea regimului nazist e sigur�, c�ci
victoria va fi de partea francezilor. Dar Hitler �tie c� Fran�a, �n m�na lui Blum
�i a democra�ilor integrali, nu va declara r�zboi. Iar peste 5 ani, Germania va
strivi Fran�a, dup� plac.
Deocamdat� vom asista la mobilizarea tuturor condeielor diplomatice; zile frumoase
ne a�teapt� -pentru searb�dul schimb de note �i pentru semnarea de protocoale
moarte.
� Ieri diminea�� am fost pofti�i de Ostrovski la cinematograful Roxy. Rula filmul
�POrage" opera Stabilimentelor Cinematografice Sovietice din Leningrad. Tehnic�
impresionant� �i un realism de �nf�i�are care mi-a reamintit teatrele ruse�ti
dinainte de r�zboi. Fiecare rol, c�t de mic e �ncredin�at unui artist des�v�r�it.
So�ii Ostrovski f�ceau onorurile reprezenta�iei cu o amabilitate aproape exagerat�.
Era mult� lume, �i-am fost silit s� constat c� bol�evicii au c�tigat multe
simpatii, �n scurtul timp de c�nd sunt printre noi.
40
23 martie. � Acordul �ntre Fran�a, Anglia �i Italia, fa�� de �narmarea Germaniei s-
a des�v�r�it. Acord, pentru a nu face nimic � ba da, o conferin�� la Como �i o
reclama�ie la Geneva. Hitler trebuie s� fac� mare haz de neputin�a adversarilor
s�i. Titulescu, cu pactele lui, a intrat �n gaur� de �oarece �i nu mai spune nimic.
Vorbe�te �n numele s�u, Bubi Br�ni�teanu de la Adev�rul.
� Miercuri am vorbit la Camer�, �n chestiunea Skoda. Am propus o solu�ie nou�;
dumnealor domnii Popovici �i g-ral Cihoski s� cear� ei �n�i�i s� fie trimi�i
�naintea Cur�ii de Casa�ie; chiar un vot unanim de absolvire al Camerei neput�ndu-i
sp�la de at�tea acuza�ii. Discursul meu, �n care mai ar�tam �i neru�inata specul� a
tuturor uzinelor de armament documentat� pe cifrele oficiale ale pre�urilor a f�cut
mare impresie.
28 martie. � Un deputat, Grigorescu, pe care nu 1-am v�zut p�n� acum la tribun� a
fost desemnat � probabil din cauza sonorit�ii coardelor sale vocale � s� citeasc�
mo�iunea de trimitere �n judecat� a d-lor general Cihoski �i Mihai Popovici.
Formalitatea s-a �ndeplinit �n �edin�a Camerei de ieri. Mo�iunea, care mai prevedea
si comunicarea dosarelor respective Ministerului de Justi�ie pentru urm�rirea d-lor
Romul Boil� �i colonel Georgescu, pe c�ile dreptului comun � a fost trimis�,
conform regulamentului Camerei, �n discu�ia sec�iilor. Dac� 6 din cele 10 sec�ii
ale Camerei vor aproba mo�iunea (ceea ce pare sigur, vor fi probabil chiar 10 din
10), aceasta se va �ntoarce �n planul Camerei, peste 5 zile, pentru vot.
Asist prima dat� la aplicarea legii responsabilit�ii ministeriale. De�i citirea
mo�iunii apare �n �ntreaga procedur� a urm�ririi fo�tilor mini�tri ca o simpl�
formalitate, de�i �tiam to�i dinainte c� aceast� mo�iune va conchide la darea �n
judecat� a celor doi mini�tri inculpa�i prin raportul Bentoiu, am tr�it un moment
de emo�ie. Cuvintele ap�sate ale deputatului Grigorescu r�sunau �ntr-o t�cere de
morm�nt; motivarea mo�iunii, destul de lung� �i bine f�cut�, a impresionat. St�m �n
fa�a b�ncilor na�ional-��r�niste. Leursfigiires, cunoscuta carte a lui Maurice
Barres �mi revenea �n minte pe c�nd c�utam s� p�trund g�ndurile sinistrelor mutre
de pe b�ncile, din fa�a mea. Maniu era livid �i imobil. De vreo dou� ori, �n cursul
citirii, el �i Mihalache au susurat: �ru�ine!" dar at�t de �ncet �nc�t nu i-a auzit
aproape nimeni. Numai fiere �i venin, Mihalache proptit �n coate pe bra�ele
jetului, arunca priviri du�m�noase �n toate p�r�ile; cu din�ii �ncle�ta�i de m�nie,
str�mba din buze �i din musta�� i parc� ar fi vrut s� �nece Camera sub valurile
unui dispre�, care �n realitate nu era dec�t neputin�� si invidie. Condamnat la
c�ma�� pe
via��, se sim�ea �i de ast�-data izolat �n mijlocul surtucarilor �i ura de clas� se
tr�da �n fiecare din mi�c�rile lui. Madgearu nu cr�cnea, mul�umit c� nu fusese
b�gat �i el �n concluziile raportului. Popovici �i generalul Cihoski nu erau de
fa��. Ceilal�i ��r�ni�ti mai mititei, to�i cu musca pe c�ciul� ascultau smeri�i,
iar membrii majorit�ii cu ochii lor zg�i�i la tribun�, cu figurile lor amorfe, cu
labele lor tentaculare �mi reaminteau caracati�ele din Aquarimul de la Napoli,
ag�ate de un perete (peretele pentru ei era partidul) �i gata s� se arunce pe
prad�. Banca ministerial�, slab garnisit� �i lipsit� de �eful ei afecta
indiferen��; Dinu Br�-tianu, senin �i mediocru, p�rea mai str�in dec�t oric�nd, de
to�i �i de toate. �n culoare, dup� citirea mo�iunii, forfoteau na�ional-��r�ni�tii
�i prietenii lor din pres�, amenin��tori � liberalii jena�i de slabul rezultat al
cercet�rilor �i �ntruc�tva �ngrijora�i de amenin��rile adversarilor. Afacerea Skoda
ne va mai da poate surprize.
31 martie. � Vineri 29 martie am luat cuv�ntul �n Camer� la discu�ia bugetului. Am
impresia ca am f�cut un discurs bun. Am ar�tat �ntre altele gre�eala de a se
recurge la bugete de expediente, ca �n vreme de criz�, atunci c�nd criza s-a
sf�r�it �i a f�cut loc unei noi st�ri de lucruri, cu raporturi economice speciale
c�rora bugetele trebuie de azi �nainte s� se adapteze...
� D-ra Ventura a v�zut succesiv zilele trecute pe Rege, pe Regina M�ria �i pe d-na
Lupescu. �mi poveste�te, crez�nd c�-mi face pl�cere, c� Regele i-ar fi spus c� eu
sunt singurul om cu care s-ar putea face ceva �n �ara aceasta. (E acel �s-ar" care
stric� tot farmecul informa�iei.) �ntrevederea cu Regina M�ria a fost mai
interesant�. Au dejunat singure, numai ele dou� �i d-ra Ventura a fost ad�nc
impresionat� de atitudinea patetic� a Reginei. �C'etait une figure shakespearienne
qui de-mandait ce qu'elle avait fait de mal (!!) sur cette terre pour que Dieu la
punisse par la decheance de tous �es enfants!" De Carol �i de Nicolae au vorbit
prea pu�in, istorioarele lor fiind bine cunoscute. Regina a povestit totu�i c�
fiind �nc� la Paris dup� asasinarea Regelui Alexandru, printre sutele de scrisori
�i de telegrame de condolean�e ce a primit era si una de la Puiu Dumitrescu. Le
deschidea pe toate Principesa Ileana, dar c�nd a ajuns la a lui Puiu, Regina a
b�gat de seam� c� Principesa voia s� i-o ascund� �i i-a luat-o cu sila. Plicul nu
con�inea �ns� condolean�e ci fotografia unei scrisori a lui Carol adresat� lui
Puiu, prin care Regele �i cerea sa procure 8 milioane d-nei Lupescu. �i indica o
persoan� de la care s� cear� banii, iar dac� aceasta ar fi refuzat se indicau
procedurile prin care banii s� fie ob�inu�i de la Guvern. Era un v�dit
42
�antaj �n preajma procesului generalului Dumitrescu contra c�ruia se deschisese
ac�iune public�. Regina socote�te scrisoarea falsificat�, c�ci Puiu Dumitrescu
imita la perfec�ie scriitura Regelui; ea �i d� totu�i seairL, de scandalul care ar
urma dac� aceast� scrisoare ar fi dat� �n vileag. Despre Elisabeta a Greciei,
Regina a spus c� o consider� ca pierdut�. E complect c�zut� �n vrajele lui Scanavi;
�i-a g�sit �n fine omul pe care-1 va iubi c�t va tr�i, dar �i 1-a ales r�u, c�ci
Scanavi e un profitor ordinar. Elisabeta e foarte bine cu Regele Carol, fiindc�
ascult� de el �i se umile�te p�n� a-i zice �Sire" c�nd �i vorbe�te, consider�ndu-se
ca o plecata supus� a lui. �Nous autres nous sommes plus fiers, et nous n'admettons
pas de pareilies platitudes" a ad�ugat Regina. Dup� spusele ei, persoana cea mai
influent�, �n momentul de fa�a, pe l�ng� Rege este Scanavi. Lament�rile Majest�ii
Sale s-au �ncheiat printr-un cuplet asupra Marioarei din Belgrad. Pe aceasta cel
pu�in se obi�nuise sa o considere ca solid a�ezat� �i �n afar� de tulbur�rile
patimei. S-a stricat �i acolo c�ru�ul. Moartea n�praznic� a Regelui Alexandru va
avea consecin�e tragice �i cu privire Ia Regina Marioara, c�ci nici acolo lucrurile
nu merg. �i Regina M�ria a vorbit d-rei Ventura despre mine �n termenii cei mai
elogio�i. �Et de deux" cum zice francezul.
Dar e �i un al treilea, c�ci d-ra Ventura a v�zut �i pe d-na Lupescu, care m�
consider� ca �singurul boier �n politica rom�neasc�". Hot�r�t, am ajuns la favoare
�n Familia Regal�; ar trebui s� trag concluzia c� sunt pierdut. D-na Lupescu a
povestit d-rei Ventura c� e cea mai nefericit� femeie de pe lume, ca prime�te
zilnic zeci de scrisori de amenin�are �i de �njur�turi, c� nu se mai poate mi�ca �n
libertate etc. etc. �Ce r�u am f�cut eu pe acest p�m�nt etc. etc" � �ntocmai ca
Mama-Regi-na. Din conversa�ie cu Duduia a mai reie�it c� Titulescu e nesuferit �i
ei �i Regelui, dar c�-1 consider� indispensabil pentru moment, c� Wieder este
definitiv ars � ca prieten �i complice al lui Puiu Dumitrescu, c� Aristid Blank e
tot mai influent �i �ri contact zilnic cu d�nsa � iar pe deasupra tuturor
lucrurilor c� d�nsa, Duduia, se ocup� stra�nic de politic� �i c� e mai st�p�n� ca
oric�nd asupra voin�ei Regelui. � V�zut ieri pe C. Angelescu, fostul guvernator.
Venea din partea lui Vaida. Pare c� nu sunt �nc� bine hot�r�i �ntr-o direc�ie.
Vaidi�tii nu �tiu �nc� daca vor adopta metoda lui Gh. Br�tianu declar�ndu-se
adev�ratul Partid Na�ional-��r�nesc, sau dac� vor lua alt� titulatur� ca �Partid
Na�ional-��r�nesc Rom�n" sau mai simplu: �Partidul Rom�n". Vaida e contra ideii de
partid, socotind ca la opozi�ie e mai bine s� canalizezi un curent dec�t s� le
�ncurci cu partizani de multe ori dubio�i. Dar
to�i amicii s�i vor un partid, si probabil c� Vaida va ceda. Fo�tii mini�tri care
au urmat pe Vaida au �i redactat un manifest c�tre �ar� (a ap�rut ast�zi, �i e
searb�d), silind astfel oarecum m�na �efului lor. Am priceput c� n-au nici o
f�g�duial� de la Rege, pe care 1-a v�zut numai Ti-lea. Am confirmat lui Angelescu
cele transmise prin Pangal cu privire la atitudinea mea: neutralitate binevoitoare
acum, posibilitate de colaborare la Guvern mai t�rziu, dac� se va prezenta cazul.
2 aprilie. � �n leg�tur� cu conversa�ia avuta cu el, �n februarie, �i pe care am
notat-o aici, Stoian �napoiat de la Monte Carlo, vine s� m� vad�. A stat vreo 3
s�pt�m�ni cu Averescu, pe care 1-a �ntors � zice el � �n sensul vederilor lui,
ajutat fiind �i de dr. Tr�ilescu �i de Cr�iniceanu, care se aflau �i ei la Monte
Carlo. Averescu � pretinde Stoian � nu �tia nimic despre manifestul tip�rit de
georgisti �i semnat de mare�al �i de Gh. Br�tianu (vezi pag. 20-21 din prezenta),
nu-i comunicase nimeni de la Bucure�ti apari�ia lui (e de crezut?). Acest gest �i
c�teva altele ar fi dezgustat pe Averescu de alian�a cu Gh. Br�tianu, pe care s-ar
fi decis s� o denun�e c�t de cur�nd. Stoian �mi poveste�te c� mare�alul consimte la
formarea unui Guvern cu mine �i cu Goga prin re�ntregirea Partidului Poporului.
Autoriz� pe Stoian a aduce faptul la cuno�tin�a Regelui f�r� a-1 �ns�rcina �ns�,
f�r� a-i da mandat sa o fac� (recunosc pe Averescu, �n asemenea subtilit�i
copil�re�ti). Stoian crede a �ti c� Regele va fi �nc�ntat de aceast� veste, pe care
i-o va aduce la cuno�tin�� ntr-o audien�� ce a cerut-o. A venit s�-mi aduc� �i mie
buna veste �i s� m� �ntrebe daca sunt mul�umit. Ce s�-i spun? Ar fi fost
nepoliticos s�-i arat c� a trecut timpul mare�alului �i c� face literatur�
retrospectiv�. I-am r�spuns c� totul depinde de Rege (a convenit �i el) �i de Goga,
f�r� care n-a� putea lua �n considerare propunerea. A plecat mul�umit �i cu at�t.
7 aprilie. � Contele Emanuel de la Rochefoucault, ��ns�rcinat cu afaceri al
Ordinului de Malta" a fost c�teva zile s�pt�m�na trecut� la Bucure�ti. Ministrul
Ordinului, Contele de Pierredon n-a venit fiindc� este sup�rat. E sup�rat c� n-a
fost decorat �i el cu Cordonul �Serviciul Credincios" ca Principele Colonna (don
Prospero). Pierredon pretinde c� e �bailli", cu crucea de cavaler �profes" �i mai
vechi dec�t Colonna, �i c� fiind ministru al Ordinului are rang mai mare ca d�nsul.
Caraghio�ii ace�tia �i imagineaz� c� lumea se �nv�rte�te �n jurul Ordinului lor �i
fac afaceri de Stat din nimicuri. F�c�nd pe bosumflatul la Paris Pierredon a trimis
pe La Rochefoucault la Bucure�ti s�-i scoat� cordonul. Se vede c� a uitat ca n-a
trecut anul de c�nd a primit cordonul Stelei. E drept c� secretarul lui. La
Rochefoucault, care primise tot atunci
44_________________________________________________________
placa Coroanei, a mai fost decorat de atunci cu placa Stelei. Dar ceea ce a uitat
desigur, e c� pe el Pierredon �l cheam� pur �i simplu Michel pe c�nd ceilal�i doi
poart� numele de Colonna �i de La Rochefoucault. Amicul La Rochefoucault e un
zevzec simpatic si foarte simpatizat de Rege (de aceea 1-a �i decorat de dou� ori
�ntr-un an). Nimic mai amuzant dec�t modul cum poveste�te zevzecul audienta pe care
Regele s-a gr�bit s� i-o acorde. Dup� ce a scuzat pe �eful s�u, re�inut la Paris de
o mica boal� �i dup� ce a remis Regelui �nsemnele ordinului destinate Prin�ului
Nicolae (Regele ceruse aceast� decora�ie, dar f�r� crucea de �profes", ca s� n-o
aib� dec�t el!), iscusitul diplomat a �nceput s� c�nte pe struna fericirii d-lui
Pierredon fa�� de bun�t�ile Regelui. Dar aceast� fericire era �ntruc�tva tulburat�
�printr-o umbr� care �ntunec� sufletul d-lui de Pierredon" (La Rochefoucault era
�nc�ntat de aceast� formul�!) umbr� pe care numai Majestatea Sa putea s� o
risipeasc� � acord�nd �i lui Pierredon cordonul care orna p�ntecele Principelui
Colonna. Regele a explicat c� Colonna fusese decorat si ca fost primar al Romei, �i
ca fost pre�edinte al Crucii Ro�ii �n timpul r�zboiului, calitate �n care adusese
serioase servicii rom�nilor. Dup� mai multe argumente �pro" �i �contra" (Regelui �i
plac grozav discu�iile pe asemenea subiecte), Majestatea Sa a spus c�teva cuvinte
pe rom�ne�te �ntr-un telefon, iar lui La Rochefoucault pe fran�uze�te c� tot ce
putea face era s� confere d-lui de Pierredon ordinul �Pentru Merit" clasa I, ordin
pe care-1 poate conferi d�nsul singur f�r� contrasemn�tura unui ministru. Abia
terminase, �i un aghiotant a ap�rut (probabil consecin�ele telefona�ii) cu o
cutiu�� n m�n� pe care Regele a remis-o interlocutorului s�u ca s� fie predat� d-
lui de Pierredon. Au mai vorbit de una de alta, iar la plecare, Regele a mai �ntins
o cutiu�� lui La Rochefoucault. Era pentru el, ordinul �Pentru Merit" clasa a Il-a.
�Nu, nu Sire, Majestatea Voastr� trece m�sura (Votre Majeste me comble) cu at�tea
semne de �nalt� bun�voin��! O s� fac prea mul�i invidio�i �n jurul meu! Majestatea
Voastr� mi-a dat deja dou� decora�ii �ntr-un an! E prea mult, e prea mult!" �i cu
gestul, nobilul conte �ndep�rta de modesta lui persoan� acest nou izvor de
am�r�ciune. Regele n-a vrut s� �tie nimic, �i i-a b�gat cutiu�a �n m�n�. �Atunci,
poveste�te La Rochefoucault, am �ndreptat privirile mele emo�ionate drept �n ochii
Regelui �i i-am spus: dac� �ntru fericire adormita noastr� stram�tu�� Stephanie de
Bad ne vede �n acest moment trebuie s� fie ad�nc emo�ionat�! (s� nu se de�tepte!)
Primesc regeasc� aten�ie, ca o leg�tur� mai mult a devotamentului meu pentru
Majestatea Voastr�".
__________________�NSEMN�RI ZILNICE, 19i s 45
La Rochefoucault povestea �i mima �ntreaga scen� ca un adev�rat actor. Era amuzant
�i era �nc�ntat, de Rege, de el, de noi to�i. � V�zut pe Scanavi. Proiectul unei
societ�i de editur�, cu o tipografie perfec�ionat�, despre care �mi vorbise toamna
trecut� s-a realizat1. Ma�inile trebuie s� soseasc� �n cur�nd, c�ci au plecat deja
din Elve�ia. Men�ine propunerile sale de a-mi imprima P�m�ntul Nostru zilnic contra
dreptului de publicitate cedat societ�ii lui. Noua Societate a �ncheiat un contract
cu �Presse-France" un sindicat de la Paris care controleaz� peste 150 cotidiane
franceze. �Presse-France" va publica toate �tirile ce i se vor transmite de c�tre
Societatea lui Scanavi. �Societatea nu va c�tiga nimic, poate chiar c� va lucra cu
deficit. Nu e nimic, Regele va avea �ns� o posibilitate de propagand� �i de contra-
propagand�", explic� grecul. �Titulescu a f�cut tot ce a putut ca s� m� �mpiedice
s� reu�esc � dar am reu�it. Am �i fondurile necesare".
Acum mi se lumineaz� �i mie demersurile pe care de dou� luni le face prin Bucure�ti
faimosul Bachet (ex-Bacher, ovrei p�rlit din Craio-va, ajuns pe vremea exilului
intim al Principelui Carol). Bachet umbla dup� aprobarea unei mari cump�r�turi de
material din Fran�a (prin Fra-nasovici), cump�r�tur� finan�at� de chiar grupul
v�nz�torilor �i de pe urma c�reia trebuia s� r�m�n� un beneficiu (cite�te comision)
de 2 1/2 milioane franci francezi destinat cre�rii unui oficiu de informa�ii �n
Paris, la dispozi�ia Regelui. N-am dat mare aten�ie zvonurilor privitoare la
aceast� afacere, socotind c� era un simplu proiect de escrocherie al stimabilului
Bachet, destinat s� �clocheze" ca at�tea altele, �ncep �ns� s� cred c� proiectul
Iui Bachet e v�r bun cu al lui Scanavi �i m� �ntreb p�n� unde va merge incon�tien�a
Regelui �i pornirea lui de a favoriza tot ce poate veni �n ajutorul scandaloasei
leg�turi?
Cu Scanavi, am vorbit �i pu�in� politic�. E foarte inteligent �i �i d� seama de
pov�rni�ul pe care coboar� Regele. M� sf�tuie�te s� v�d pe Regina Elisabeta, �care
�ine mult la d-ta" �i care se g�se�te �n termeni foarte buni cu Regele �i ar putea
s�-i transmit� orice a� dori. Convin s� merg s� o v�d.
A doua zi arh fost la Regina Elisabeta. Am stat un ceas �i jum�tate de vorb� cu ea.
A �nceput prin a-mi explica c� n-a renun�at sa m� pun� �n contact cu Prin�ul
Nicolae, care vrea �i el s� aib� o explica�ie cu mine. Dac� lucrul nu s-a f�cut
�nc�, e c� Nicolae a vrut s� vad� �nt�i pe Pre-zan �i s� se �mpace cu el. Dar
z�p�cit cum e, tot �n fug� prin Bucure�ti, nu s-a �nt�lnit �nc� cu Prezan. Acum e
de dou� luni absent din Bucu-
1 S-a realizat, dar nu mi-a spus atunci c� 1-a realizat Hefter!
46
resti. �ndat� ce se va �napoia va pune m�na pe el. Am r�spuns c� la urma urmei mie
�mi e indiferent s�-1 �nt�lnesc sau nu pe junele Nicolae. Eu n-am nimic cu el.
�Nici el cu d-ta, te asigur" � m� �ntrerupe Elisa-beta. Continui explic�nd c� e de
interesul Dinastiei ca cei care i-au r�mas credincio�i sa fie str�ns uni�i cu
membrii Familiei Regale, f�r� reticen�e �i f�r� echivocuri. Convine �i d�nsa, �i
r�m�ne �n�eles s� gr�bim �ntrevederea.
Am expus apoi Reginei situa�ia a�a cum e. Faliment pe toat� linia, �n toate
direc�iile, aici �n �ar� �i nimic bun de a�teptat din afar�. Am ar�tat ca actualul
Guvern cu politica lui de stru�, cu metoda de a-�i ascunde capul �n nisip, de a nu
vedea nimic �i de a declara cu sonoritate c� toate merg bine � duce Dinastia de
r�p�. Am mai exprimat p�rerea ca mi-e fric� c� foarte repede Regele nu va mai putea
face nimic �i c� vom fi lua�i de curent �i t�r�i de valurile �mprejur�rilor �n
plina anarhie. S� spun� Regelui s� fac� ceva, s� fac� orice dar s� fac� ceva, care
s� permit� opiniei publice r�mase �nc� necontaminat� s� se agate de acel ceva �i
prin acel ceva, de El. Am avut impresia c� a priceput �i c� va vorbi Regelui cum
trebuie.
Am avut o �nt�lnire �i cu Dinu Cesianu �i 1-am �capacitat" �i pe el. Va vorbi. Va
veni s�-mi spun� impresiile lui. �n singura �ntrevedere pe care a avut-o cu Regele
de c�nd a sosit de la Paris � acum opt zile � n-au vorbit dec�t politic� extern�.
Politica intern� au atins-o numai. Cesianu socote�te c� Regele nu e �nc� hot�r�t
pentru schimbarea Constitu�iei (aici cred c� se �n�al�), c� pentru moment nu se
g�nde�te la concedierea lui Tatarescu �i c� ar vrea s� �nt�reasc� Guvernul cu mine
�i cu Goga. Toate acestea simple impresii pe care le vom controla dup� ce va fi
vorbit mai pe larg cu Regele despre politica intern�. � V�zut ieri diminea�� pe
Blumenfeld care-mi raporteaz� c� Regele ar fi �ntrebat pe Victor Antonescu dac� a
consultat �i pe Madgearu cu privire la noile m�suri bugetare, �i pe Costinescu dac�
a vorbit cu Mezin-cescu (pe care Mihalache �l preg�te�te pentru Ministerul
S�n�t�ii) despre proiectele lui. Regele ar fi ad�ugat c� e bine, pentru m�surile
importante, s� existe oarecare continuitate. Nu cred c� Regele s�-�i fi b�tut pur
si simplu joc de Antonescu �i de Costinescu (dac� informa�ia lui Blumenfeld
corespunde cu adev�rul) ci mai mult c� a dorit s� �ncerce o �capitatio
benevolentiae" asupra ��r�ni�tilor (de indiscre�ia mini�trilor s�i, Regele putea fi
sigur) si s�-i fac� s� tac� asupra micii afaceri Scanavi-Bachet.
� Se vorbe�te foarte mult de afacerile �n stil mare pe care Manoles-cu-Strunga le
pune la cale cu prilejul noului regim de import-export. Importul, cu tot cortegiul
lui de traficuri scandaloase, se d� pe m�na c�torva societ�i �nfiin�ate ad-hoc.
Madgearu mi-a spus c� va �ncepe o campanie violent� �mpotriva lui Strunga, prin
ziarul sau economic Prezentul � si la Camer�.
� Miercuri, 3 aprilie, am depus la Camer� un proiect de lege din ini�iativ�
parlamentar� pentru prelungirea termenelor de plat� (aprilie �i mai) a cotelor
prev�zute �n legea conversiunii �n vigoare. Mare v�lv�. Guvernul contra. A doua zi
Nasta, liberal �i guvernator al Creditului Agricol Ipotecar, mi-a telefonat ca s�
m� felicite �i mi-a spus c� va interveni pe l�ng� Tat�rescu �i pe l�ng� Dinu
Br�tianu ca s� se asocieze la propunerea mea. A dat �i Garoflid un interviu
aprob�nd ini�iativa luat� de mine. Bancarii �i Guvernul nu vor �ns� s� �tie nimic.
Vor fi sili�i s� admit� am�narea dup� ce vor fi constatat c� mai nimeni n-a pl�tit
la termen.
� Am fost citat ca martor la procesul generalului Dumitrescu, de c�tre ap�rare �i
�ntrebat dac� am fost mul�umit ca ministru de interne de modul cum generalul a
condus Corpul Jandarmeriei. Am r�spuns c� da. Dac� am avut vreo reclama�ie cu
privire la vreo neregularitate �n acel comandament. Am r�spuns c� nu. Dac�
generalul Dumitrescu avea dreptul, ca comandant al Jandarmeriei s� �ntrebuin�eze
agen�i acoperi�i (secre�i) pentru informa�iile lui. Am r�spuns c� da. Nu f�cea s�
m� cheme pentru at�ta lucru, �mi era team� ca adversarii generalului s� nu-mi pun�
urm�toarea simpl� �ntrebare: considera�i pe generalul Dumitrescu ca om cinstit sau
nu? A� fi r�spuns prin tangent�, dar faptul c� n-a� fi putut spune c�-1 �in drept
un om cinstit, ar fi permis s� se trag� concluzia opus�, �mi pare bine c� am sc�pat
de nepl�cerea de a �nc�rca pe un om, pe care nu 1-am menajat c�t a fost
atotputernic, dar pe care n-a� fi voit s�-1 lovesc c�nd e la p�m�nt, c�lcat de
toat� lumea �n picioare.
� Mi se semnaleaz� �n noul anuar al telefoanelor urm�toarea perl�: La litera P se
�n�ir� unele dup� altele numele:
PoulieffGh.
Poulieff Sonia
Poulieff C. Sonia
Poulopol A. Eugen
Pour elle
Pour vous Madame
Cele dou� din urm� fiind firmele unor magazine de mode.
48
� Mi se comunic� c� Grigore Sifilipescu a semnat un articol �n Epoca, �n care m�
spurc� (cu prilejul proiectului de lege depus de mine �n Camer�, pentru am�narea
pl�ilor din mai). Violen�a lui Sifilipescu nu m� mir� c�ci, spirit de ordine,
cunosc ierarhia valorilor: un ter�iar trebuie s� fie mai violent dec�t un secundar
sau un primar, �i are �i microbul lui Schaudin scara lui de valorizare.
11 aprilie. � �n ziua de duminic� 7 aprilie, fiind la Breasta, m-am pomenit din
senin cu un atac de gut�, primul semn serios al b�tr�ne�e-lor. M-a �inut p�n� azi
�i �nc� �i azi �mi mai este piciorul umflat.
� Mul�umit� cenzurii nu s-a prea vorbit de mi�c�rile studen�e�ti, care se �in lan�
de vreo cincisprezece zile. Au fost b�t�i serioase la Universitate; Facultatea de
medicin� s-a pus �n grev� � au fost �i c�teva atacuri pe strad�, c�iva ovrei fiind
da�i jos din autobuze, b�tu�i �i lucru trist � devaliza�i. Am notat deja
incidentele de la clubul evreiesc �Concordia" �i cele de la congresul lui Gr.
Filipescu. Guvernul n-a l�sat s� se scrie nimic asupra acestor �nt�mpl�ri, dar a
dat s�mb�ta trecut� un comunicat idiot prin care se ar�ta c� mi�c�rile au luat
sf�r�it, a�a �nc�t lumea �i-a �nchipuit c� a fost �i mai mult dec�t a fost. De�i
�mi�c�rile au luat sf�r�it" am aflat alalt�ieri prin alt comunicat c� toate
facult�ile din Bucure�ti au fost �nchise, �i studen�ii trimi�i acas�. Mi se spune
azi c� mi�c�rile nu s-au potolit. Banca de Credit a fost amenin�at� cu devastarea
�i atacul n-a fost �mpiedicat dec�t prin dela�iunea unui student care a permis
luarea m�surilor de paz� la timp. Ieri a fost un concurs pentru posturile vacante
de externi la spitalele �i infirmeriile Casei Muncii C.F.R. la care studen�ii �n
medicin� cre�tini au cerut s� nu fie admi�i ovreii; primind un r�spuns evaziv din
partea d-lui director Vogtberg, studen�ii s-au postat �n num�r �n fa�a localului
Casei Muncii �i nici un student evreu n-a putut s� se prezinte la concurs.
Azi-diminea�� Titeanu a fost la Franasovici s�-i cear� bilete gratis pentru
studen�i, care s-au baricadat �n c�minele lor �i nu vor s� plece, �n acela�i sens a
intervenit �i dr. Angelescu �i Incule�, declar�nd c� altfel declin� orice
r�spundere pentru dezordinele ce s-ar putea ivi. Probabil c� fondurile secrete
destinate tocmai acoperirii unor asemenea speze neprev�zute, le m�n�nc� domnii de
la Interne.
12 aprilie. � Mi se poveste�te o anecdot� pe care o consemnez aici fiindc�
oglinde�te plastic spiritul vremurilor.
Un t�n�r se urc� �n tren �i nimere�te �ntr-un compartiment �n care se aflau trei
cuconi�e tinere �i nostime. Filfizonul leag� vorb� cu ele �i le �ntreab� cine sunt.
- Sunt so�ia unui colonel, r�spunde cea dint�i.
- Cum a�a t�n�r� �i ave�i un b�rbat deja colonel?
- Ei da domnule, sunt t�n�r�, sunt frumu�ic�, m� �nv�rtesc �i b�r-batu-meu de�i nu
e b�tr�n a ajuns colonel.
Cea de-a doua �se declara" cam cu acelea�i cuvinte fericita so�ie a unui secretar
general de Minister.
Dama a treia �ntrebat�, r�spunde f�r� conjur: �i eu sunt curv� domnule, dar n-am
b�rbat!
Persoana care mi-a repetat anecdota o auzise �n cas� la Gafencu. O povestea d-na B.
dup� ce chemase pe zisul Gafencu: �Poftim de ascult� �i d-ta istorioara mea, te va
interesa, c�ci ai fost �i d-ta secretar general!" C'etait le clou � vorba
francezului!
� Au re�nviat vremurile lui Caragiale. Zilele trecute apostolul lorga, va�nicul
lupt�tor democrat (!), alarmat de zvonurile despre o revizuire a Constitu�iei, �a
pus chestiunea" Guvernului. Sonorul Gut� T�t�rescu a declarat solemn c� Constitu�ia
nu poate fi modificat� dec�t prin ini�iativa a doi factori: sau Regele, sau
Parlamentul. Dac� cafeneaua sau strada (sic) vor �ncerca s� revizuiasc� Constitu�ia
se vor izbi de zidul �de ne�nfr�nt (?) �i de ne�nvins" al Guvernului (!!!)
Caraghiosl�cul acestor declara�ii �i g�se�te epilogul �n Adev�rul 'de ieri. �n
prima pagin� un articol de laud� la adresa lui lorga Eu-nu-sunt-Eu �i de �oroare"
fa�� de dictatura. La pagina ultim�, dou� articole de laud� pentru legile
dictatoriale votate s�pt�m�na asta, �n prip�:
1) Legea prin care se autorizeaz� Ministerul de Industrie s� pun� pre�uri maximale;
2) Legea prin care se autorizeaz� Ministerul Agriculturii s� ia prin decret orice
m�suri pentru valorificarea gr�ului;
3) Legea prin care se autorizeaz� Ministerul Industriei s� declare pre�ioase orice
produse din �ar� va hot�r�.
Guvernul T�t�rescu aplic�:
Starea de asediu,
Cenzura cea mai riguroas�,
Face decrete-legi,
Pune impozite,
Modific� tot regimul nostru economic,
Toate pe cale de decret,
Contrar Constitu�iei.
50
�i democra�ia noastr� aplaud� �i se teme de schimbarea Constitu�iei de frica
dictaturii.
Halal �ar�!
15 aprilie. � De la Bacher-Bachet citire:
�Niciodat� Vaida nu va fi chemat s� fac� Guvern. Pe Rege po�i s�-1 �njuri, po�i s�-
1 amenin�i � nu e nimic, se �mpac� cu adversarii s�i. Ai v�zut mini�trii care cu
c�t�va vreme �nainte spurcau pe Rege � dar te rog sa-mi spui, ai v�zut pe cineva �n
slujb� care s� fi �njurat pe Lupeasca? �n ziua �n care Vaida, fiind prim-ministru
s-a prezentat Regelui cu un pa�aport �i cu un cec pe numele Duduii (consiliind o
mai lung� c�l�torie �n str�in�tate), soarta lui a fost pecetluit�. Dup� c�teva
s�pt�m�ni a c�zut de la Guvern. Nu va mai veni niciodat�. Regele �i d� acum
t�rcoale, vorbe�te bine de Vaida �i de ac�iunea lui cu fiecare � dar la momentul
oportun, se va opune Titulescu, sau d'Ormesson, sau c�rcium�reasa din col�, �i
Guvern Vaida nu se va face cu toat� aparenta dorin�� pe care va fi manifestat-o
Vod�".
Interesant.
DI. Bachet (Bacher) este prietenul intim al d-nei Lupescu, pe care o vede zilnic.
� Ieri, la �ntrunirea Comitetului Central al Uniunii Agrare, am f�cut o expunere
politic� ce a avut oarecare r�sunet. Am c�utat s� las bunul sim� s� vorbeasc� �i am
ar�tat rezultatele politicii de c�rpeal�. Numai cu o solu�ie concomitent� a celor
trei probleme: lichidarea general� a pasivului, refacerea unei monede normale1 �i
adaptarea la raporturile stabilite de criza �ntre factorii economici � se mai poate
spera �n �mbun�t�irea situa�iei. Am ad�ugat, c� de�i util� o reform� a Constitu�iei
nu e suficient� pentru �ndreptarea lucrurilor. Pentru prima dat� nu am invocat
autoritatea Regelui. Au contraire.
� Alegerile de vineri au dovedit uzura Partidului Liberal, dar au fost �nainte de
toate un succes al lui Gh. Br�tianu care trece de la 6 000 voturi (�n alegerile
generale) la 20 000. At�tea palme aplicate Camarilei c�ci toat� campania lui Gh.
Br�tianu a fost dus� pe tema corup�iei din jurul M. Sale.
� Prin Marioara Ventura am f�cut atent pe Paul Boncour (cu rug�mintea a repeta �i
altora) asupra gre�elii Fran�ei de a se amesteca �n politica noastr� intern�. E
singurului pericol care amenin�� cordialitatea rela�iilor celor dou� ��ri.
1 Aceasta ceva mai t�rziu, dup� o perioad� de investi�ii �i lucr�ri publice
indispensabile.
17 aprilie. � Azi la adunarea general� a B�ncii de Credit a venit �i Trancu-Iasi
(unde nu merge Trancu-Ia�i?). Exuberant, important, an-combrant, ne salut� cu
cuvintele: �Trancu iiber alles!" � Nu, �i replic eu, nu a�a, ci: �Als Trancu,
lieber alles!" N-a priceput.
� Ziarele sunt pline de rolul lui Titulescu la Geneva, de telefon�rile lui
Titulescu la Stresa, de ac�iunea lui Titulescu cu privire la pactul oriental, de
instruc�iunile lui Titulescu date lui Laval �i lui �ir John Simon. Cu un cuv�nt
Titulescu dirijeaz� politica Europei �i a lumii. �i c�nd m� g�ndesc ca aceste
caraghiosl�curi sunt publicate pe spezele noastre, ale contribuabililor!
� Megalomania lui Titulescu scuz� pe a lui Blumenfeld, care �mi dest�inuia azi-
diminea�� ca cumnatul s�u este �Grand d'Espagne". Un frate al d-nei Blumenfeld, un
Weissengriin dac� nu m� �n�el fiind bolnav de piept a f�cut cuno�tin�a domni�oarei
de Baides, pe vremuri, la S�n Sebastian. Spaniola s-a amorezat de Weissengriin.
Weissengriin s-a vindecat de piept dar spaniola nu s-a vindecat de Weissengriin.
Rezultatul: Weissengriin a devenit marchiz de Baides. Blumenfeld conchide:
�Cumnatul de la mine st� cu p�l�ria �n cap in fa�a Regelui de la Spania!" � �P�cat
c� nu mai e un Rege, �n Spania!" am conchis eu.
20 aprilie. � Var�-mea Elena Perticari, v�duva generalului Perti-cari �i fiica
doctorului Davila, de�i ajuns� la 70 de ani, de�i operat� de o grava tumoare la
intestin, de�i �ubred� �i cu o sum� de belele pe cap, nu vrea s� abdice. Palatista
trup �i suflet, cea mai mare fericire a ei e s� se �ncurce �n fustele Reginei.
Duminica trecut� aranjase o mare serat� la ea, �cu program muzical" la care trebuia
s� asiste Majestatea Sa. S-a �nt�mplat c� Regina sa-si strice �n ajun stomacul a�a
�nc�t serata a fost am�nat� pe miercurea urm�toare. Sosit� miercurea �i Suverana
anun-��ndu-se pentru ora l O, toat� lumea � vreo 100 de musafiri � s-a �nfiin�at la
Elena �nainte de ora 10. Simky Lahovari (dam� de onoare) �i Zwi-denek colonelul
(cavaler de favoare) au venit pe la ora 10 scuz�nd pe M.S. care �nt�rzia pu�in
deoarece fusese poftit� la mas� de Rege. Zece �i jum�tate, zece �i trei sferturi �i
nix Regin�. Lumea a�tepta. La ora unsprezece f�r� zece, o scrisoare de la Palatul
Regal. Mare emo�ie, Elena �i pune ochelarii �i deschide plicul tremur�nd (desigur
c� nu mai vine!). Nu, scrisoarea, dou� r�nduri cerea s� se �nceap� �concertul" c�ci
M. S. va mai �nt�rzia �nc� deoarece ruleaz� un film la Palat, pe care Regina vrea
s�-1 vad� p�n� la sf�r�it!! �Ca jette un froid" �i d-na Che-
52____________________________________________________________
bab se a�az� la pian ca s� mai �nc�lzeasc� atmosfera, �n fine la ora dou�sprezece
f�r� zece, sose�te Coana Mare. Cucoanele mai de r�nd, vreo 80, a�teptau de dou�
ceasuri b�tute! Cu ce sentimente �n suflet se ghice�te! Ace�ti oameni (vorbesc de
�ntreaga Familie Regal�) sunt incorigibili, �i �i fac de cap. N-au dec�t o
�ndatorire: s� fie politico�i � �i �i bat joc de lume la fiecare ocazie. S� te mai
miri de b�d�r�niile fiului, c�nd la fiecare pas te izbe�ti de grosol�niile mamei?
Bietul Carol a supt mitoc�nia odat� cu laptele mum�-sii, cu tot s�ngele ei
albastru!
Serata Elenei Perticari a dat de altminteri prilej la o sum� de incidente hazlii.
To�i erau enerva�i de at�ta a�teptare �i damele nu se mai st�p�neau. Principesa
Voroniecka � veuveta noastr� na�ional� � pisa cu fran�uzeasca ei pre�ioas� pe una
�i pe alta, ca s� plaseze bilete pentru conferin�ele d-nei de Clermont Tonnerre, o
duces� seminebun� �i �o prietena'' a ei. Apuc�nd pe Titi Mitilineu (so�ia lui I.
Mitilineu) de bra� �promettez moi chere madame votre collaboration (?), promettez
moi de venir � la conference de la Duchesse de Clermont Tonnerre!" � �Mais oui,
madam j'irai tres volontiers." � �Non, non jurez moi que vous irez!" � �Madame, du
moment que j e vous ai promis d'aller, j'irai � mais je n'ai pas l'habitude de
preter serment!" �i i-a �ntors spatele. F�r� a se descuraja, Veuveta se arunc� pe
Constan�a Cantacuzino, respectabila octogenar�: �Princesse cherie..." � �Je n-ai
pas l'habitude d'etre appelee ainsi" �i �i �ntoarce �i ea spatele. Dup� ce sosise
Regina, �n toiul concertului, aceea�i Constan�� Cantacuzino se scoal� de pe fotelul
ei s� spuie c�teva cuvinte Majest�ii Sale. C�nd vrea s�-�i reia locul, �l g�se�te
ocupat de lady Hoare, semiturbata so�ie a noului ministru englez. F�r� s� spun�
nimic se asaz� al�turi, pe un sc�unel, l�ng� pian. Lady Hoare, care nici nu se
prezentase Constan�ei Cantacuzino, �i spune: �Vous voulez casser la tete?" �
�Pourquoi?" �-�Parce que vous restez dans le piano." � �Oh, j'aime la musique"
r�spunde Constan�a Cantacuzino. �Moi, je la deteste" replic� englezoaica� iar coana
Constan�a �nchide dialogul prin cuvintele: �Je m'en rends compte, vous preferer
�Ies fauteuils�!!"
Aceast� lady Hoare e o adev�rat� gr�din� de femeie. Nu te plictise�ti un minut cu
d�nsa. N�scut� Bentinck, e o nepoat� a Ducelui de Portland � familie binecunoscut�
de nebuni. Voiajeaz� cu trenul dar e pretutindeni �nso�it� de un aeroplan cu care
se urc� zilnic, la �n�l�imi, s� respire aer curat. E a�a de distrat� �nc�t uit�
tot, �i invita�iile pe care le face �i pe cele pe care le prime�te. Poftit la dejun
la d�nsa, te duci �i nu
l
o g�se�ti � sau dac� ai poftit-o trebuie s� trimi�i s� o aduc�, fiindc� uit� toate.
Abia sosi�i, au �i ajuns �n gura lumii � adic� d�nsa. Acum c�teva zile a oferit un
ceai la Lega�ie. Simpatica lady s-a instalat la o u�a a salonului �i a primit cu
amabilitate pe to�i invita�ii; c�nd a socotit c� s-au scurs destui, a trecut la
alt� u�� i a spus: �Maintenant, c'este pour partir!" Cu toat� �icneala ei se
prezint� simpatic: nepiept�nat�, cu p�rul v�lvoi, m�run�ic�, de�teapt�, �mbr�cat�
alandala �i de trei parale, aduce mult ca fizic pe Cella Delavrancea. Mai ales la
toalet�: rochiile ei reamintesc pe ale Cellei, dup� ce le-ar fi purtat c�iva ani
surorile ei mai mici. El, Ho-are un englez � murdar �i prost �mbr�cat. Vine din
Persia, unde a reu�it. A l�sat bune amintiri �i �n Egipt, unde a fost �nainte de�i
e un be�iv �mp�r�tesc. Vorbe�te bine fran�uze�te �i spune lucruri cu �ir, c�nd e
treaz.
� Generalul Moruzi s-a �mboln�vit alalt�ieri brusc. Acces de angin� de piept.
Procesul generalului Dumitrescu a fost �ntrerupt, �i trebuia s� �nceap� d'a capo,
de la rechizitor, dup� 23 de zile de dezbateri plicticoase, fiindc� Moruzi a fost
�nlocuit prin generalul Ignat. Codul justi�iei militare trebuie schimbat, �n ce
prive�te procedura �naintea Consiliilor de r�zboi, mai ales �n aceste vremuri de
stare de asediu � procesele cu caracter politic fiind lungi.
� Joi seara Jockey-Clubul a dat o mas� �n onoarea lui Ciolak-Antici, ministrul
Iugoslaviei care ne p�r�se�te dup� 14 ani. Erau vreo 60 de persoane printre care
Berns (�ns�rcinat cu afaceri al Suediei), Kobilan-ski (consilier al Lega�iei
polone), colonelul de FHermite (ata�at al aerului francez) care pleac� �i ei,
precum �i d'Ormesson� ministrul Fran�ei � care din nefericire nu pleac�. Am f�cut
la sf�r�itul mesei un mic speech �n care �ntre altele am spus c� �notre ami Ciolak-
Antici a su demontrer que dans un pays de bonne volonte, rnerne un ministre allie
peut se rendre populaire". Era o s�geat� la adresa lui d'Ormesson, pe care nu-1 pot
mistui � din nefericire lumea a priceput c� voiam s� �n�ep pe Arcizewski, ministrul
Poloniei prezent �i el la mas�.
� Discursul lui Beck la Geneva a fost publicat �in extenso" �n toate ziarele
noastre, prin �ngrijirea Lega�iei polone, care a mai trimis �i traducerea
discursului �n plic, tuturor oamenilor politici mai �nsemna�i. Judecata discursului
iese din cadrul acestor �nsemn�ri. Ar fi multe de zis asupra lui. Sunt multe
lucruri juste �ntr-�nsul, dar nu e abil fiindc� vrea s� fie prea abil.
54
26 aprilie. � Socru-meu Ion Boamb� a �ncetat din via�� dup� grele suferin�e:
uremie, la care de c�teva luni se ad�ugase un neoplasm al intestinului. De�i era �n
50 de consilii �i c�tiga milioane, nu las� aproape nimic, c�teva sute de mii de
lei. Lumea �l credea putred de bogat �i mul�i vor zice c�-i ascundem averea pentru
a nu pl�ti taxe de succesiune! �n realitate, erotoman senil, �i-a cheltuit to�i
banii cu femei, mai ales cu so�ia unui avocat Porsena (!) �n care, pe vremuri,
Marghiloman �i pusese oarecare speran�e. Acum a ajuns scriitor moral1 �i pe�te. La
�nmorm�ntarea lui Boamb� a luat cuv�ntul �i Grigore Filipescu �n numele B�ncii
Blank, al c�rui vechi membru �i ultim pre�edinte �n consiliul de administra�ie
fusese defunctul. De�i Grigore Sifilipescu ceruse chiar el s� vorbeasc� �n numele
B�ncii, de�i discursul lui a fost bun, a oprit publicarea �n ziare. Vorbind �n
numele b�ncii mofluze a s�v�r�it un act de curaj �i de cavalerism � subtiliz�ndu-�i
�ns� propria sa proz� a comis un act de la�itate: nu-i convenea ca miile de
depozan�i frustra�i care blesteam� numele lui Blank s�-1 pun� �i pe al lui �n
acela�i sac. �ntreg Filipescu e �n aceast� antitez�.
5 mai. � Am petrecut s�pt�m�na Pastelor la �ar�. �n noaptea de 2 spre 3 mai am avut
minus 2 grade. Azi-diminea��, ca �i acum dou� zile, a c�zut bruma, f�c�nd mari
stric�ciuni.
�naintea Pastelor s-a �ntrunit Consiliul Superior al Ap�r�rii Na�ionale,
reorganizat printr-o recent� lege. Pe l�ng� generali �i cei c�iva mini�tri de la
departamentele economice, mai fac parte din consiliu �i fo�tii prim-mini�tri.
Pentru ce, nu se �tie. La ultima �edin��, au luat parte din aceast� categorie lorga
�i 3hi�� Mironescu. Dac� nici acum n-o fi �n regul� ap�rarea ��rii, nu mai e nimic
de f�cut. � �nainte de a p�r�si Bucure�tii am aflat c� costisitoarele comisii ale
Micii Entente economice au ajuns la un �nsemnat rezultat: Cehoslovacia a redus
taxele de import pentru salamul de Sibiu �i noi pe cele privitoare la p�r�duise.
Marele eveniment a fost consfin�it printr-un tratat, care a fost supus Camerelor
�nso�it de o doctrinar� expunere de motive de 30 de pagini. Regret c� numeroasele
mele absen�e de la Camer� m-au f�cut s� scap ocazia de a felicita pe dl. Titulescu
pentru acest mare succes.
9 mai. � Acum trei zile odat� cu luna Bucure�tilor s-a deschis �i s�pt�m�na lui
Titulescu. Talley r�ndul nostru a introdus anul trecut o pro-
' A scris un vo�um F�clii aprin?---, �i mai multe articole �n ziare pentru a dovedi
c� ceea ce ne pierde, �n grele �mprejur�ri de anarhie sufleteasc� �i material� prin
care trecem, este amoralitatea noilor generc�ii.
cedur� nou� �n politica lui de bluff. �n fiecare prim�var�, o s�pt�m�n� de reclam�
de exaltare �i de zgomot �n jurul numelui �i persoanei sale. Anul trecut �i-a adus
pe Barthou, pe Bene� �i pe Jeftici. A fost un adev�rat delir de laude �i de
hiperbole la adresa cancelarului rom�n. Anul acesta comedia se repet�, cu personaje
schimbate. Avem pe Paul Bon-cour, pe dl. �i d-na Cotn�reanu, pe salaria�ii lor
jidanul Romier �i Elena V�c�rescu, un turc si un grec mini�tri de externe �n ��rile
lor �i iar�i pe credinciosul Jeftici, sporit �n grad. Am impresia ca de data asta e
ultima v�paie a unei politici care a dat faliment. Fragila construc�ie apac-turilor
suprapuse �i inoperante a fost d�r�mat� dintr-o dat� prin gestul energic al lui
Hitler. De la r�zboi �ncoace Europa se mi�c� pe planul deliber�rilor interna�ionale
�i se screme pe scaunul g�urit de la Geneva f�r� nici un rezultat, �nmul�ind �n
a�teptarea... f�tului � peticele de h�rtie �n jurul ei. Prin brutala �nl�turare a
Tratatului de la Versailles, Hitler a repus lucrurile �n starea lor dinainte de
1914. For�a, for�a armat�, �i reia drepturile sale. Principiul securit�ii �i al
dezarm�rii, tot rahatul de la Societatea Na�iunilor urmeaz� s� fie reintegrat �n
�ara Utopiei, �n dulapul accesoriilor. Din regimul pacturilor f�r� efecte vom trece
din nou la regimul alian�elor bazate pe interese reale. Iar cele 140 de pacturi �i
suprapacturi scumpe d-lor Titulesco & Co vor r�m�ne simpl� garnitur� pentru
banchetele �i �ntrunirile caraghio�ilor de la Geneva care vor mai continua s�
zb�rn�ie p�n� �n ceasul m�turoiului cel mare. Beneficiarii prea lungii r�bd�ri a
resemna�ilor contribuabili din toate ��rile nu se vor da b�tu�i din primul moment.
� Nu-mi e necaz pe politica lui Titulescu. Politica e chestiune de convingere �i de
noroc. Faptul c� nu e�ti de acord cu convingerile cuiva nu te �ndrept�e�te s� pui
patim� �n discu�ie. Ceea ce exaspereaz� �n atitudinea lui Titulescu e toata partea
l�turalnic� a ac�iunii lui, e zgomotul pe care-1 face, e toat� reclama pe care o
organizeaz�, toat� presa pe care o pl�te�te, toate turpitudinile pe care nu numai
le �ncurajeaz� dar le patroneaz� cu singurul �i constantul obiectiv al pream�ririi
personalit�ii sale �i al pricopsirii familiarilor lui. Milioanele pe care Titulescu
le arunc� presei �n �ar� �i �n str�in�tate sunt nenum�rate �i rezultatul ob�inut
dovede�te o data mai mult c�t de primejdioas� este influen�a acestei puteri venale
a ziarelor, �n str�in�tate toat� lumea e excedata de procedurile acestui isteric;
�n �ar�, nimeni afar� de Mihalache, nu-1 poate suferi � Regele vrea s� scape de el
�i �mpotriva tuturor omul �i men�ine pozi�ia fiindc� toate ziarele sunt pline de
discursurile lui, de interviurile lui, de succesele lui, de voiajele �i de
prostiile lui. Titulescu
56
consider� politica ca un film, �i metodele sale sunt copiate dup� ale regizorilor
de la Hollywood.
Ultima lui inven�ie, num�rul de senza�ie al s�pt�m�nii organizate anul acesta a fos
exibi�ia perechii Cotn�reanu. Titulescu voia s� aduc� �n Bucure�ti pe Ossuski
(ministrul cehoslovac la Paris) �i �n vederea rolului ce este rezervat acestei
semivedete geneveze sub viitoarea pre�edin�ie de republic� a lui Bene�, s�-1
m�guleasc� d�nd vizitei sale un caracter mai deosebit �i neprev�zut. Pe de alt�
parte putoarea de Elena V�c�rescu, care �n afar� de ieslele lui Titulescu mai
rumeg� �i �n alte grajduri dorea s� r�spl�teasc� generozitatea Cotn�renilor �i s�
le arate ce poate �n Rom�nia. Combina�ia s-a pus repede la cale. Cotn�renii au
invitat pe yachtul lor �n afar� de V�c�reasc� �i de Romier (un alt salariat al lor)
� pe dl. �i d-na Ossuski �i au pornit cu to�ii de la Marsilia la Constan�a. N-ar fi
fost nimic de zis dac� Cotn�renii n-ar fi fost Cot-n�reni. D-na Cotn�reanu este
fosta so�ie a faimosului Cotty, care de la parfumurile de la Grasse prin tot felul
de �nv�rteli �i de afaceri s-a ridicat la invidiabila situa�ie de miliardar. Cotty
�i-a pierdut capul la b�tr�ne�e �i nemai�tiind ce s� fac� cu banii s-a b�gat �n
politic�, lans�nd ziarul L 'ami du Peuple pe care-1 vindea cu 5 centime �i care a
ajuns astfel la un mare tiraj. Nu s-a mul�umit cu at�t. S-a ales �i deputat, a
cump�rat �i Figaro-u\ �i �i-a luat �i metrese cotate pe pia�a Parisului. A f�cut la
un moment dat �i fericirea Elvirei Popesco. Lansat �ntr-o via�� nou�, cu ambi�ii
care �ntreceau puterile sale intelectuale, i s-a sc�rbit de nevast� �i a hot�r�t s�
divor�eze, �n acel moment precis a ap�rut Cotn�reanu. B�iat chipe�, a intrat pe sub
pielea d-nei Cotty. Aceasta se c�s�torise cu Cotty sub regimul comunit�ii. Fiecare
so� adusese �n c�snicie suma de 5 000 franci, toat� averea fiec�ruia. Din averea
lor total� de 10 000 franci, Cotty f�cuse �n 30 �i ceva de ani sute de milioane. La
desp�r�ire d-na Cotty avea dreptul la jum�tatea averii comune. Tribunalele, dup�
divor� au condamnat pe Cotty s� pl�teasc� fostei sale so�ii frumu�ica sum� de 450
milioane franci. D-na Cotty � fost� � al c�rei spirit rector era Cotn�reanu a cerut
plata imediat� �i a for�at pe Cotty s�-�i lichideze toate afacerile �n pagub� ca s�
se achite. A�a a trecut Figaro-ul �n m�'nile d-nei Cotty, care, pentru a r�spl�ti
pe Cotn�reanu de devotamentul lui, i-a d�ruit, �nainte chiar de a-1 lua de so�,
importantul imobil din Rond Point des Champs Elysees, proprietatea ziarului.
P�n� �n 1932 am ignorat cu des�v�r�ire existen�a acestui Cotn�reanu. Afl�ndu-m�
atunci la Paris am luat �ntr-o zi �nt�lnire cu Pietri care era ministrul de
finan�e. Pe c�nd st�m de vorb� cu Pietri, cu care
�NSEMN�RI ZILNICE, 1935
57
m� �nchisesem �n cabinetul lui, a venit un secretar �i i-a spus ceva la ureche.
Pietri recomandase secretarilor s� nu lase pe nimeni s� ne tulbure, �i-1 vedeam
acum jenat �i perplex, �i ne�tiind ce s� fac�. Am ghicit c� un personaj important
cerea s�-i vorbeasc� �i ca s�-1 scot din �ncurc�tur� 1-am rugat eu s� primeasc� pe
solicitator. Mi-a mul�umit cu efuziune, �i mi-a spus: �ce ne sera que cinq minutes
et d'ailleurs c'est un de vos compatriotes". Am v�zut intr�nd un domn zvelt, f�r�
nici o urm� de tip semit, �mbr�cat ca un gentleman englez, ras, cu p�rul c�runt �
aducea mult cu Citta Davila � �i astfel am f�cut cuno�tin�a d-lui Cotn�reanu. Dup�
ce a plecat, Pietri � mirat c� nu-1 cuno�team � mi-a spus numele lui �i c� e
�logodnicul" d-nei Cotty. Mi-a povestit apoi tot romanul divor�ului �i am avut
impresia c� influen�a lui Pietri ca �i a altor politicieni care aveau poli�e morale
de pl�tit lui Cotty nu era str�in� de presiunile ce se f�ceau, tocmai �n acel
moment, pentru realizarea crean�ei d-nei Cotty. Nu puteam s� pricep cum de nu
auzisem niciodat� nimic despre acest Cotn�reanu, rom�n �per tu" cu mini�trii
francezi �i �gigolo"-ul multimilionarei d-ne Cotty. Pentru o judecat� mai complect�
a omului voi ad�uga c� dup� ce-i f�cusem cuno�tin�a la ora 11 a.m. �i de�i nu
schimbasem cu el dec�t dou� vorbe, la ora 3 p.m. nevas-t�-mea s-a pomenit la hotel
cu un splendid co� cu flori rare, iar eu cu carta lui de vizit� din cuprinsul
c�reia am aflat cu nou� surprindere c� �compatriotul" meu dl. Cotn�reanu era �i
consul al Rom�niei... la Cher-bourg! M-am informat �i am putut astfel identifica pe
dl. Cotn�reanu cu dl. Leibovici de la Podul Iloaiei. Cum a putut ajunge Leibovici
din Podul Iloaiei Cotn�reanu, consul la Cherbourg, pe�te parizian �i milionar
interna�ional (c�ci s-a �nsurat cu d-na Cotty) a r�mas pentru mine �i p�n� azi un
mister. Am aflat numai c� mai are un frate zaraf �n Bucure�ti �i altul speculator
de mici inven�ii (cu�ite automate, ceasornice cu muzic� etc.) la Paris; c� ar fi
nesupus fa�� de serviciul militar �i alte fleacuri.
Dup� ce a luat pe d-na Cotty a cump�rat un splendid hotel avenue Raphael la Passy
�i yachtul Kedivului �i a �ncercat s� se lanseze �n �lume". Dar �lumea" 1-a primit
cam prost (mai ales dup� o campanie de pres� a fiului Cotty, care-1 trata de pe�te
�i de escroc) �i atunci s-a aruncat �n �rumunism" �i s-a ag�at de Elena V�c�rescu.
A �nfiin�at la Mai-son des Roumains, a donat 500 000 franci pentru c�minul
studen�ilor rom�ni din Cite Universitaire etc. �i mai ales a intrat cu ziarul
Figaro �n serviciul lui Titulescu.
58
Yachtul Cotn�renilor �nc�rcat cu perechile Ossuski �i V�c�rescu-"Romier a fost
primit la Constan�a cu onoruri regale. Un vagon special �i un secretar de lega�ie
s-au trimis �n �nt�mpinarea �nal�ilor oaspe�i care au fost saluta�i pe peronul
G�rii de Nord de �ns�i Excelen�a Sa dl. Titulescu �i de c�iva membri ai Guvernului.
Invita�i chiar �n seara sosirii lor la un dineu la Externe, au fost du�i a doua zi
la Sinaia, cu tren special, �i re�inu�i la dejun la Rege care a conferit d-lui
Cotn�reanu placa de mare ofi�er al Stelei � probabil �n format special, cu solzi.
Mi-a cr�pat obrazul de ru�ine, dar ce puteam face? La toate festivit�ile s�pt�m�nii
organizate de Titulescu ca �i la 10 Mai, Cotn�renii au fost �n fruntea bucatelor.
C�t a trebuit s� ung� ziarele �i pe gazetari ca s� fie trata�i cum au fost trata�i.
�Oaspe�ii no�tri", �oaspe�ii ��rii", s-au bucurat nu numai de simpatia presei din
S�rindar, dar �i de aceea a foilor na�ionaliste.
Sc�rbit, n-am luat parte la nici una din �festivit�i" pretext�nd doliul. Am fost
numai la Camer� pentru primirea lui Paul Boncour � f�r� Cotn�reni, �i la revista de
la 10 Mai, fiindc� �tiam c� nu voi fi �n aceea�i tribun� cu ei. La Camer� primirea
a fost aranjat� �n sala bibliotecii (Parlamentul fiind �n vacan��, Titulescu n-a
mers cu �ndr�zneala p�n� la convocarea unei sesiuni extraordinare � �i m� mir� �
pentru s�rb�torirea lui Boncour). S-a ridicat o mic� tribun�, drapat� �n culori
na�ionale, a�ezat� printre plante verzi. Toat� garnitura avea un aer funebru,
lipsea numai catafalcul. Titulescu a citit un discurs frumos, dar gol care a
emo�ionat ad�nc pe Pot�rca. Sta �n fa�a mea, etalat pe trei scaune. C�nda a ajuns
Titulescu la perora�ie, lui Pot�rca a �nceput s�-i b��ie burta �i s�-i curg�
lacrimile din ochi. Boncour a fost �i el la �n�l�ime; vorbea, nu citea � �i a
izbutit s� fie mai melodramatic �i mai gol ca Titulescu � ce qui n 'estpaspeu dire.
M� �ntreb p�n� unde o sa ajung� platitudinea noastr� fa�� de Fran�a, dac� dup�
Barthou si Boncour o veni s� ne mai vad� �nc� o vedet� parizian�.
11 mai. � La recep�ia de joi de la Camer� am avut �une prise de bec" cu Titulescu.
Arcizewski venise foarte alarmat la mine s�-mi spun� c� Var�ovia era precis
informat� c� Titulescu preg�te�te un tratat de alian�� cu U.R.S.S., tratat prin
care trupele ruse�ti vor fi autorizate s� treac� prin Rom�nia spre Cehoslovacia, �n
cazul unui conflict �ntre aceast� �ar� �i Germania. Am r�spuns ministrului polon c�
nu aveam nici o cuno�tin�� despre un asemenea tratat, nici despre negocierea lui �i
c� �n tot cazul nu credeam posibil� o clauz� ca aceea pe care mi-o revela.
Arcizewski a insistat. I-am declarat atunci c� dac� Titulescu ar
�ncerca a�a ceva, ne-ar avea pe to�i �mpotriva lui. Nu va fi niciodat� posibil s�
se �ncheie o astfel de conven�ie care s� autorizeze invazia ru�ilor �n �ara
noastr�. Ca s� l�muresc chestiunea am pus direct �i pe loc �ntrebarea lui
Titulescu. A �nceput sa urle �c� vrem s�-1 facem nebun", �c� toate acestea sunt
inven�ii ca s�-1 d�r�me pe el", �ca el nu e un tr�d�tor" etc. etc. �i fiindc� se
str�nsese lume �n jurul lui, �i fiindc� ridicase tonul i-am replicat verde:
�Ascult� Titulescu, nu e�ti un tr�d�tor dar e�ti a�a de orbit de politica ta, a�a
de �ngrijorat �n acela�i timp de falimentul ei, care se deseneaz�, �nc�t ai fi �n
stare s� faci orice ca s� ie�i din �ncurc�tur�". A continuat s� urle. I-am �ntors
spatele. Esen�ialul e c� chiar dac� trateaz� ceva cu Moscova nu va admite clauza cu
trecerea for�elor sovietice prin Rom�nia. C� a fost ceva sunt sigur. Prea �ip�
Titulescu ca din gura de �arpe. �i dac� acum se jur� c� n-a fost nimic, e fiindc�
nu mai e nimic, �i aceasta deoarece Fran�a a dat �napoi, c�ci Fran�a ne cerea s�
facem toate concesiile ru�ilor. Tot prin Arci-zewski am aflat c� ambasadorul german
la Paris a fost la Laval �i i-a spus c� daca Cehoslovacia trebuie sa devin� o baz�
de opera�ii pentru armata rus�, atunci e mai �conzult" s� o ia Germania �nainte �i
s� ocupe Cehoslovacia, ea. Fa�� de aceast� amenin�are Parisul a dat �napoi, �i
clauza cu trecerea for�elor ruse prin Rom�nia a c�zut �n balt�.
Nervozitatea lui Titulescu e iar�i �ntr-o faz� de exasperare. A sl�bit, e galben-
verde, se agita, url�, nu �tie ce face. Miercuri Regele trebuia s� primeasc� pe
mini�trii Iugoslaviei �i Norvegiei care-�i prezentau scrisorile lor de acreditare.
Titulescu trebuia s� fie la Palat la ora 12. A sosit la ora 12 si 35, Regele
a�tepta �n mare �inut� �ntr-un salon, mini�trii �n uniform� �ntr-altul. Nu s-a
scuzat �i Regele nu i-a f�cut nici o observa�ie. A doua zi la conferin�a lui
Boncour, �inut� sub pre�edin�ia lui, a sosit la ora 9,40 de�i conferin�a era
anun�at� pentru ora 9 si noi to�i cu primul ministru �n frunte eram acolo �i
a�teptam de la ora 9 f�r� un sfert. Amicul Titulescu a g�sit sat f�r� c�ini...
� Vineri, la revista de 10 Mai, o lume nebun�. S-a ajuns cu mare greutate la
tribune din cauza nechibzuitelor c�i de acces. Prev�z�tor, am pornit de acas� de la
ora 8 1/2. Mi-a trebuit un ceas p�n� s� ajung la tribuna Regal�. Jum�tate din
Corpul diplomatic n-a putut r�zbi dec�t f�c�nd ultimul kilometru pe jos, �n praf.
Au sosit oamenii ca vai de ei cu uniformele murd�rite, cu decora�iile pe dos,
asuda�i �i furio�i. So�ia ministrului Austriei a fost chiar �mbr�ncit� �i izbit� �n
spate cu patul pu�tii. Regele, care n-are nimic mai bun de f�cut, a hot�r�t o nou�
r�ndu-
60
ial� pentru invita�iile la Revist�. Observasem deja c� invita�ia mea nu era
liberat� ca �n to�i anii: Dl. C. Argetoianu, fost ministru � ci se mai ad�ugase
men�iunea: decorat cu Marea Cruce a Ordinului Serviciul Credincios. Nu pricepusem
�i socotisem acest adaos ca o prob� mai mult de prostul gust care domne�te �n toate
sferele Palatului. La Cotroceni am aflat t�lcul �i importan�a men�iunii cu pricina.
Regele a hot�r�t c� numai fo�tii mini�tri decora�i cu Marea Cruce a Ordinelor
Carol, Serviciul Credincios �i Ferdinand s� fie invita�i �n tribuna Regal�,
ceilal�i �n tribuna Pre�edin�iei Consiliului situat� mai departe la un loc cu
tribuna Ministerului de Externe. Printre fo�tii mini�tri prezen�i nu eram dec�t eu
�i Goga �n categoria fixat� de Rege. Ceilal�i fo�ti mini�tri, Mihala-che, Lupu,
lunian etc. nefiind decora�i cu Ordinele sus-ar�tate, au fost a�eza�i �n tribuna
Pre�edin�iei, si se ar�tau furio�i. Furioas� �i Didina Cantacuzino, nepoftit� nici
d�nsa �n tribuna Regal�,cu at�t mai furioas� cu c�t Elena Perticari, rivala ei �n
lupta de la Societatea Ortodoxa, se l�f�ie ca dam� a Palatului �n dosul je�ului
Reginei Elisabeta. �i-a mai f�cut Majestatea Sa de drag.
Am stat mult de vorb� cu Maximos, ministrul de externe al Greciei, cu Jeftici,
primul ministru iugoslav �i cu Ru�di Aras, ministrul turc al afacerilor str�ine.
Din c�te�itrei, acesta din urm� pare mai inteligent, cu mult. Maximos �iret iar
Jeftici bleg. To�i erau impresiona�i de calitatea materialului omenesc care defila
�naintea lor, dar priveau cu oarecare ironie costumele de vicleim care au
transformat armata noastr�, d�ndu-i aspectul unei trupe de operet�.
� Goga mi-a povestit ultima lui audien�� avut� zilele trecute. Regele nu se
g�nde�te dec�t la plecarea sa la Paris, la sf�r�itul lui mai. De o schimbare de
Guvern, de o modificare de Constitu�ie nu poate deci fi vorba acum. La �ntrebarea
lui Goga dac� a renun�at la revizuirea Constitu�iei, Regele r�spunde: nicidecum,
dar la toamn�. Goga �i arat� c� o asemenea am�nare ar exclude o schimbare a
Constitu�iei cu T�t�rescu. De ce? �ntreab� Regele. � Fiindc�, a replicat Goga, p�n�
la toamn� Guvernul T�t�rescu �i Partidul Liberal ar fi prea uza�i. Deja acum,
Guvernul e uzat. �ns� conjunctura e favorabil�, c�ci chestiunea a fost agitat� �i
toat� lumea se a�teapt� la o modificare a pactului fundamental. P�n� la toamn�
situa�ia poate s� se schimbe. Goga a mai spus Regelui c� el vede �n am�nare
renun�area Suveranului la proiectul de a schimba Constitu�ia. Regele 1-a �ntrerupt
zic�nd: nicidecum �i sunt gata s� fac declara�ii publice de pe acum, �n acest sens.
� �Sa te fereasc� Dumnezeu, a �ntrerupt Goga, ar fi s� coalizezi toate for�ele
antirevizioniste,
care ar �mpiedica reforma la toamn�." � �Ai dreptate. Nu m-am g�ndit." Goga i-a mai
repro�at ca 1-a �ndemnat pe el s� ia pozi�ie �n aceast� chestiune, despre care a
vorbit la congresul partidului s�u, anun��nd iminenta schimbare a Constitu�iei si
acum r�m�ne de r�s. A ad�ugat c� dac� p�n� la iunie nu se schimb� nimic, el va lua
pozi�ie public� fa�� de politica Regelui, �i �n contra ei. Regele era plictisit �
spune Goga � �i a terminat zic�ndu-i: �S� ne mai vedem dup� s�rb�torile astea".
Goga pare descurajat. Mi-� declarat ca nu mai poate sta cu bra�ele �ncruci�ate, -�i
c� trebuie s� facem ceva: Regele nu �tie dec�t de fric�. A r�mas s� ne mai vedem si
noi. Fa�� de mine Goga a r�mas pe punctul stabilit �mpreun� �n �ntrevederea noastr�
din 15 februarie.
� �mi cade �n m�n� ultimul num�r din l'Illustration Francaise. Glorificarea d-lui
�i d-nei Renard, uci�i �ntr-un accident de avion, �n Africa Ecuatorial�: �n fa�a
Invalizilor, la funeraliile na�ionale ale fostului guvernator �i ale so�iei sale,
ministrul Coloniilor �n cuvinte �naripate vorbe�te de cei doi eroi ai geniului
francez. �i-mi aduc aminte c� doamna Renard a debutat �n via�a public� �n pielea
goal�, la Moulin Rouge, c�, fat� frumoas� a fost �distins�" de fostul prefect de
poli�ie al Parisului Chiappe, c� a izbutit apoi s� ia de b�rbat un american
milionar care murind i-a l�sat o mare avere, �i c� �n sf�r�it Chiappe a �colat-o"
ca so�ie prietenului s�u Renard, pe atunci prefect al Seinei. Au �i francezii Cot-
n�renii lor.
12 mai. � Ieri sear� la Palat concert �i recep�ie �n onoarea balcanicilor. Regele
afectat de golul f�cut �n jurul s�u de c�tre lumea politic�, �n afar� de Goga �i
Jean Th. Florescu � nimeni.
� Boncour a fost ieri la mine. Am profitat de ocazie pentru a-i ar�ta gre�elile
politicii franceze fa�� de noi. C�ut�nd a se amesteca �n politica noastr� intern�,
francezii �i alieneaz� simpatiile at�t de mari care le au �n Rom�nia. Politica
noastr� nu e bazat� numai pe argumente de ordin sentimental ci pe o just� apreciere
a intereselor noastre na�ionale. Oricine ar fi la Guvern, nu va face dec�t politic�
al�turi de Fran�a. Ar fi trist pentru Fran�a dac� alian�a noastr� ar fi numai �n
func�ie de prezen�a lui Titulescu �ntr-un Guvern. C� Titulescu are tot interesul s�
acrediteze o asemenea legend� �n Occident se pricepe; se pricepe mai pu�in c�
Parisul �i d� crez�m�mt. I-am explicat starea de spirit a partidelor noastre,
demonstr�ndu-i c� a�a-zisele grup�ri fasciste n-au nimic comun �n simpatiile lor
fa�� de o ideologie cu Hitler �i cu Germania. Am impresia c� 1-am convins. Din
nefericire Boncour nu e Frau�a, bon-cour s 'enfaut.
62
13 mai. � Ieri sear� a muriMnare�alul Pilsudski. Autoritatea lui era cheia de bolt�
a �ntreg edificiului polon. Neast�mp�rat, cu o clas� conduc�toare fr�m�ntat� de
ambi�ii nem�surate, poporul polon va fi supus prin dispari�ia conduc�torului sau
necontestat la grele �ncerc�ri. E posibil ca dictatura militar� sa fie men�inut�
sub numele altui general.
� Ieri la Camera, Saveanu, ca s� se g�seasc� �n treab�, ne-a poftit s� s�rb�torim
pe. balcanici. To�i deputa�ii fiind pe acas� a fost un num�r ridicol de mic de
parlamentari prezen�i. De data asta recep�ia s-a l�sat f�r� discursuri. Numai dou�-
trei cuvinte de bun� primire din partea lui Saveanu care a terminat strig�nd pe
limba fiec�ruia: tr�iasc� Grecia, tr�iasc� Iugoslavia, tr�iasc� Turcia. Pe turce�te
a strigat: ja�a�in Turkia! Titulescu a �nnebunit, literal, de bucurie, auzind
aceste cuvinte: �Cum m�? J'assassine la Turquie?" �i urla printre oamenii mira�i:
�Ha, ha, j'assassine la Turquie! Minunat!"
T�n�rul �i proasp�tul subsecretar de Stat (al Armamentului) Bejan lacea pe
importantul printre cei c�iva deputa�i �ntruni�i, �nc� un produs al democra�iei
integrale. Inginera� la o societate de petrol a debutat �n via�a printr-o b�taie
stra�nic� pe care i-au tras-o ni�te petroli�ti str�ini din Prahova, be�i. Devenit
ginerele lui Ducquet, macherul de la Concordia belgian�, a fost �mpins de acesta �n
mod neru�inat. Prin Ducquet a ob�inut de la belgieni reprezentan�a firmelor care
furnizau tot materialul necesar societ�ilor petrolifere �i rafin�riilor controlate
de grupul Vega-Concordia-Credit Petrolifer. Contract pe 15 ani, din care au trecut
vreo 7. Bejan �nghite astfel c�teva milioane �n contul unui �nsemnat material care
trece prin m�inile lui. �n plus, Ducquet 1-a numit director general al Creditului
Carbonifer. Oda,t� a�ezat �n ca�caval, �i cu primele milioane �n buzunar,
gentlemanul a divor�at, desp�r�indu-se �i de socru-sau �i s-a aruncat �n politic�
�i �n Partidul Liberal. Prin intrig� �i prin parale a cur�at pe Nicolaescu la
Prahova �i i-a luat locul. Prin acelea�i mijloace a ajuns acum subsecretar de Stat.
Numirea lui a fost explicat� ca o compensa�ie dat� partidului, �i �n special
tineretului liberal, pentru numirea lui Caranfil (str�in de partid) �n locul lui
Irimescu, ca subsecretar al aerului.
� Am asistat ieri la a doua conferin�� a lui Boncour, asupra �Securit�ii". Subiect
banal dar vast, pe care Boncour a �tiut s�-1 expun� cu o claritate �i cu o metoda
remarcabile, �ntr-o limb� frumoas� �i cu o potrivire de expresii impresionanta.
Dac� s-ar fi f�cut actor Boncour ar fi fost un rnars actor. M�runt cum e, cu
pom�ruful lui de par alb care i se zbate peste ochi �i pe care �l d� �napoi peste
cre�tet, ca o coam�, printr-o
mi�care brusc� a capului, �- cu m�inile lui fine �i elegante, cu nasul lui cam
c�rn, aduce cu Robespierre, un Robespierre cu dimensiuni reduse, din toate punctele
de vedere. La Paris �n cercurile parlamentare i se �i zice �Robespierrot". �n
realitate seam�n� mai mult cu Talleyrand. Mar-tha Bibescu mi-a povestit c� �ntr-o
sear� la mas� la Stanislas de Castel-lane, st�p�nul casei a�ezase �n dreptul
scaunului lui Boncour bustul bunicului s�u. Profilul lui Boncour era aproape
identic cu acela al Principelui de Benevent. Circul� �ntr-adev�r legenda c�
doctorul Paul Boncour, tat�l lui �Robespierrot" era fiul natural al lui Talleyrand.
Cu sau f�r� s�nge albastru, e cert c� socialistul Boncour are apuc�turi �de petit
ma�tre" �i c�-i place s� frecventeze cercurile aristocratice. E avocatul mai multor
capete �ncoronate, alearg� dup� decora�ii �i se �ine de 15 ani cu Marioara Ventura
�societaire de la Comedie Fran9aise". Cam perimat �n via�a politic� franceza �n
care n-a putut de altminteri niciodat� sa se ridice peste situa�ia utilit�ilor
interimare, bietul Boncour se simte �n al �aptelea cer �n mijlocul aclama�iilor
delirante cu care platitudinea rom�n�-1 �nt�mpin� pretutindeni, de c�nd a sosit la
Bucure�ti.
� Ieri a sosit Vaida la Bucure�ti, �numerus valahicus", �nt�mpinat la Gara de Nord
de tot poporul lui D.R. loani�escu. E curios cum, la noi, toate prostiile prind.
� Toat� lumea se �ntreab� ce o fi c�utat Maximos la Regina Elisabe-ta. Presupun c�
a vrut sa se asigure c� Regina �nu reflecteaz�" s� se �ntoarc� la Atena, unde e
ur�t� de toat� lumea. Se vorbe�te �ntr-adev�r din ce �n ce mai mult de restabilirea
Monarhiei �n Grecia, �i perspectiva" Reginei Elisabeta umbre�te mult calea Regelui
George. Se pare c� dup� ce vor fi �mpu�cat sau condamnat pe to�i venizeli�tii,
guvernan�ii actuali vor aduce �n tot cazul un Rege. �ntruc�t prive�te pe Elisabeta,
s� fie f�r� grij� nu p�r�se�te ea nici Bucure�tii nici pe Scanavi. Acesta a p�truns
�n inima �ntregii familii; pe Regele Carol 1-a c�tigat definitiv oferindu-i o pu�c�
de v�n�toare englez� de 60 000 lei, spre marea indignare a lui Mocsoni care mi-a
povestit faptul.
� Dl. prof. Romul C�ndea de la Universitatea din Cern�u�i m� anun�� printr-o
scrisoare foarte amabil� c� m-a p�r�sit pentru a trece la Vaida �unde sper� sa ne
reg�sim c�t de cur�nd"! Era un om cumsecade �i sub�ire, cel pu�in a�a mi-a p�rut si
nu regret at�t c� a p�r�sit r�ndurile �Uniunii Agrare" c�t regret c� a p�r�sit pe
acelea ale oamenilor sub�iri �i cumsecade. Umbl� dup� procopseala �i se va p�c�li.
Cred cel pu�in.
Vineri, 17 mai. � Ieri am primit vizita lui Vaida care a sosit duminic� �n
Bucure�ti si a fost primit la gar� cu mare alai organizat de D.R.
64
loani�escu �i de studen�ii lui Zelea Codreanu pu�i la cale de Nae lones-cu. E prima
apari�ie a lui Vaida �n Capital� de c�nd s-a identificat cu �numerus valahicus" �i
la �ntrunirea pe care a �inut-o duminic� dup�-a-miaz� a avut lume mult�. La ora�e
are tot tineretul, incontestabil. Orgiei de popularitate de duminica au urmat dou�-
trei zile de reculegere �i de consf�tuiri cu imaculatele Vestale care �ntre�in
focul sacru al na�ionalismului integral, printre care �i �n fruntea bucatelor se
prenum�r� C. Angelescu (bulgar), Mirto (italo-greco-israelit cu cet�enie rom�n�
contestat�), D.R. loani�escu �i Voicu Ni�escu (�igani). Dup� care a �nceput �la
tournee des Grands Ducs" adic� a �efilor de partide. 'Am avut astfel �i eu cinstea
s� primesc pe Alexandru Vaida Voievoda Valachorum.
L-am g�sit schimbat �n bine. Nu se mai pierde �n istorioare nes�rate �i �n
digresiuni f�r� interes. Str�nge subiectul. E de acord cu mine c� pe Rege nu se mai
poate conta �i c� orice ac�iune politic� trebuie �ndreptat� de acum �nainte de jos
�n sus. �mi expune cu mult calm ac�iunea sa pe care o consider� ca o p�rghie pentru
realizarea unui program de re�nnoire pe toate terenurile, pe cel economic ca pe cel
politic � pe cel social cape cel moral. Numerus Valahicus nu e o formula aleas� de
el, a cules-o pe buzele tuturor �n Ardeal �i e singura formul� plastic� ce exclude
un na�ionalism extremist �i periculos. Vaida recunoa�te dreptul tuturor
minorit�ilor la o existen�� netulburat� �i �ntru nimic inferioar� nou�, dar reclam�
pentru elementul rom�nesc drepturi propor�ionale cu num�rul popula�iei, �i reclam�
aceste drepturi �n toate ramurile activit�ii publice �i particulare. Nimic de zis
pentru num�rul valahic �n ceea ce prive�te func�iile publice � �n schimb �n ceea ce
prive�te utiliz�rile de ordin privat (mai ales cele de ordin profesional), sau cele
bazate pe �ncrederea personal� a celor ce investesc capitaluri �ntr-o
�ntreprindere, ar fi prea multe de zis. M-am m�rginit s� constat c� curentul
provocat de ac�iunea lui a prins, c� dat� fiind caren�a Suveranului acest curent
poate fi folosit pentru realizarea unui program de prefaceri generale, �i am
m�rturisit fostului pre�edinte de Consiliu c� v�d posibilitatea unei colabor�ri
�ntre noi. L-am sf�tuit s� nu fac� partid. De�i �mpins de prietenii s�i s�
�ntemeieze unul, d�nsul rezist� �i mi-a declarat c� �Frontul Rom�nesc" nu e partid
�i c� �ntr-�nsul pot intra �i alte forma�ii conserv�ndu-�i organiza�ia lor. A r�mas
s� ne mai vedem. Ne-am m�rginit s� punem primele jaloane ale unei viitoare
colabor�ri. � Am dat un interviu ziarului Adev�rul prin care explic c� congresul
Uniunii Agrare care se va �ine �n zilele de 8 �i 9 iunie nu e nici un congres de
mase pentru a impresiona pe cineva, nici un congres menit s�
�NSEMN�RI ZILNICE, 193S 65
schimbe programul partidului, ci numai un congres tehnic, cu foarte pu�ini
participan�i, �ntrunit pentru cercetarea c�torva probleme politice �i sociale la
ordinea zilei, �n interviul meu caut s� deslu�esc regretabila confuzie ce se face
�ntre propaganda de guvern�m�nt �i programele de partid. Un partid se �ncheag� �n
jurul unei idei sau al unei ideologii � programul s�u de realiz�ri nu poate fi
modificat f�r� o zdruncinare a �ns�i structurii partidului. Ceea ce partidele
noastre dau drept programe de partid, �i pe acestea le modific� �ntruna, sunt
programe de guvern�m�nt, nu de partid. Or, programele de guvern�m�nt n-au sens
dec�t pentru forma�iunile politice chemate s� ia r�spunderea guvern�rii, �i �n
momentul c�nd sunt chemate s� o ia, fiindc� un program de guvern�m�nt variaz�, e de
la sine �n�eles, dup� �mprejur�ri �i posibilit�i.
18 mai. � Pierredon, ministrul Ordinului de Malta, a oferit ieri sear� un mare
pr�nz la Jockey-Club, pr�nz la care am participat �i eu �i cu prilejul c�ruia am
avut o lung� conversa�ie cu Savel R�dulescu, subsecretarul de la Externe. A fost
silit s�-mi m�rturiseasc� c� gestul Germaniei care a sf�iat Tratatul de la
Versailles a nimicit �i politica deliberativ� postbelic� �i c� ne �ntoarcem la
politica alian�elor dinainte de r�zboi. Dar, mi-a ad�ugat, pactele nu fac nici un
r�u, �nu sunt nocive" dup� propria lui expresie, �i preg�tesc tratate mai serioase
de alian��. Am convenit, cu rezerva cheltuielilor exagerate ce se fac la Ministerul
nostru de Externe, c� politica lui Titulescu e bun�, dar prea slugarnic�. Savel,
aici, n-a prea �tiut ce s�-mi r�spund� �i s-a aruncat �ntr-un panegiric al
rela�iilor ce ar trebui s� avem cu Germania, singura �ar� cu care ne putem �n�elege
pe teren economic. Am avut impresia din c�te a spus, dar mai ales din c�te n-a
spus, c� patronul s�u Titulescu a �nceput s�-�i �ndrepte privirile spre Berlin.
Pierredon a venit ast�-sear� la club �nc�ntat de audien�a pe care a avut-o la Rege
de la care a ob�inut �n fine autoriza�ia s� ne decoreze, pe G.V. Bibescu, pe
St�rcea �i pe mine cu Ordinul de Malta �n categoria �d'Honneur et de D6votion".
P�n� aici Majestatea Sa nu admisese �n aceast� categorie pe nimeni �n afar� de el
�i de Prin�ul Nicolae (noi fuseser�m decora�i anul trecut cu Crucea �de gr�ce
Magistrale"). � Edi�ie special� ap�rut� pe la ora 8 public� verdictul Consiliului
de R�zboi care condamn� pe generalul Dumitrescu la 5 ani recluziune �i la
degradare. Sic transit... Fostul ��mp�rat" (cum se numea el �nsu�i) a fost
transferat la Jilava.
20 mal. � Toat� lumea comenteaz� cu satisfac�ie condamnarea generalului Dumitrescu.
Severitatea Consiliului de R�zboi e aprobat�
66
f�r� nici o rezerv�. Pr�bu�irea familiei Dumitrescu reaminte�te de pe vremea
Domniilor Fanariote c�nd �Hospodarii" trimi�i de Poart� jefuiau �ara timp de doi
ani dup� care se pomeneau cu capul t�iat. Vreo doi ani au jefuit �i Dumitre�tii,
tat�l �i fiul, dar �n loc s� se pomeneasc� cu capul t�iat, s-au trezit cu 5 ani
pu�c�rie, altul cu surghiunul c�ci dreptatea Padi�ahului s-a �ndulcit cu vremurile
�i nici �n Serai nu se mai taie capetele. S-au schimbat vremurile, spre folosul
Dumitre�tilor. Militarii au �nceput opera de asanare; c�nd se vor trezi oare �i
civilii? N-ar fi drept ca generalul Dumitrescu sa l�ncezeasc� �n �nchisoare pe c�nd
at�ia fo�ti secretari �i subsecretari de Stat � ca s� nu vorbim dec�t de cei din
frunte � se l�f�iesc �n automobile �i �n palate cu tot confortul, dob�ndite prin
acelea�i metode.
� Na�ional-��r�ni�tii lui Mihalache au �inut ieri o mare �ntrunire la Craiova la
care agen�ii lui Pot�rca au adus mult� lume. C�ma�arul n-a ezitat s� repun� �n
circula�ie formule ca: �am luat toporul s� d�r�m... voi lua apoi mistria s�
recl�desc" sau �trebuie s� recl�dim Ierusalimul ��r�nesc" sau �voi opincarii
trebuie s� fixa�i dob�nzile ce vre�i s� pl�ti�i (sic)". Te miri de neobr�zarea
omului care a stat de cur�nd la Guvern, f�r� alt rezultat dec�t �mbog�irea c�torva,
�i care �ndr�zne�te s� mai vorbeasc� �i sa mai atace pe al�ii � �i de t�mpenia
descul�ilor care-1 mai ascult�. Tot ieri la Cern�u�i, congresul Ligii Culturale cu
Nisior, cu Mitropolitul �i cu tot alaiul pus la cale de poli�ie. lorga cu barb� i-a
tras un discurs �n care, �njur�nd pe Vaida a repetat cuv�nt cu cuv�nt programul
acestuia. Ce caraghios!
21 mai. � Am petrecut ziua de Sf. Constantin la Breasta. Zi posomor�t� de ploaie.
�i mai posomor�t� �n sufletul meu: e primul Sf. Constantin �i Elena f�r� scumpa mea
mam�! Simt ca nu mai �in la lucru mare pe p�m�nt...
26 mai. � Cu prilejul s�pt�m�nii lui Tituiescu am avut de �nregistrat �i un
incident nepl�cut la Jockey-Club. Conform�ndu-ne unei vechi tradi�ii, comunicasem
Ministerului de Externe ca vom primi cu pl�cere �n tribuna clubului, la B�neasa,
misiunile str�ine venite la Bucure�ti ca s� participe la �edin�ele �n�elegerii
Balcanice � �ntruc�t unii din delega�i ar dori s� asiste la curse. Ministerul de
Externe, recte dl. Dragu directorul Serviciului Presei, s-a gr�bit sa ne trimit� �i
pe to�i gazetarii veni�i la Bucure�ti s� urmeze dezbaterile Balcanilor. Printre
ace�tia era �i un oarecare �milovici, evreu din Bucure�ti ajuns corespondent de
ziare la Paris �i so�ul unei dame care �inea pr�v�lie pe Calea Victoriei. Dup�
prima apari�ie a lui �milovici �n ziua de 12 mai �n tri-
buna Jockey-Clubului, comitetul a primit o �nt�mpinare scris�, de protestare din
partea c�torva membri ai cercului. Barbu Catargiu dup� ce a luat informa�iile
cuvenite la Externe, care confirmau mai sus-schi�ata stare civil� a lui �milovici,
a redactat un r�spuns la �nt�mpinarea primita �n care ar�ta ca toat� vina
nepotrivitei invita�ii c�dea �n socoteala Ministerului de Externe �i c� de aici
�nainte vom fi mai pu�in �ncrez�tori �i vom cere Ministerului lista doritorilor de
invita�ii. Catargiu dorind sa aib� �i consim��m�ntul celorlal�i membri ai
comitetului Cercului a cam �nt�rziat cu trimiterea r�spunsului, a�a �nc�t acesta nu
ajunsese �nc� la destina�ie �n ziua de 19 mai, zi �n care dl. �milovici s-a ar�tat
pentru a doua oara �n tribuna clubului. Alexandru Cantacuzino, fiul Didinei, un
z�p�cit �nscris �n Garda de Fier, a venit �i el la curse �mbr�cat �n uniform� de
gardist, �i a trimis lui �milovici carta sa de vizit� pe care scrisese o invita�ie
politicoas� de a p�r�si imediat tribuna. �milovici i-a r�spuns pe carta sa, c�
fiind �n serviciu comandat nu-�i va p�r�si locul. 'Circula �ntr-adev�r �n Bucure�ti
ca �ata�at" pe l�ng� alt peste al presei pariziene, un domn de Rovera (al dracului
francez!). Primind acest r�spuns, Cantacuzino s-a dus la �milovici, i-a spus ceva
la ureche �i am�ndoi str�inii au p�r�sit tribuna rar� s� reclame nim�nui. S-au
sup�rat �ns� cu drept cuv�nt comisarii clubului, Poulet Ghica �i Alex. Zanescu. A
trebuit s� convocam comitetele reunite (Club, Alerg�ri) ca s� �mp�c�m pe toat�
lumea, nu f�r� a trage un zavrac lui Cantacuzino.
� Sub Domnia Regelui Carol al II-lea, o adev�rat� psihoz� b�ntuie �n toate
straturile noastre sociale. Lumea crede orice. Orice pare posibil, �i cu at�t mai
posibil cu c�t e mai absurd, �napoiat acum patru zile de la �ar� am aflat din gura
fiec�ruia ca Regele a plecat la Paris, pentru vizita sa oficial�. A plecat f�r� s�
�tie nimeni (afar� de Guvern) de frica atentatelor, �i nu se va anun�a plecarea
dec�t dup� ce va fi sosit la Paris. D'Ormesson ar fi plecat deja de s�pt�m�na
trecut� (faptul e adev�rat) iar Titulescu urma s� se urce �n trenul regal la
Geneva. P�n� ieri Bucure�tiul a urlat, indignat de aceast� c�l�torie clandestin� a
Regelui, �ntre timp Regele era �n jurul Aradului la v�n�toare de capre. S-a
�napoiat lini�tit ieri dup� amiaz�. Vina v�lvei f�cut� �n jurul plec�rii Regelui e
tot a Guvernului care a �inut ascuns�, tot de frica vreunui atentat, deplasarea
Majest�ii Sale.
� Victim� a psihozei bucure�tene a c�zut si bietul Franasovici. Plecat la Viena s�
se caute de inim�, se povestesc tot felul de istorioare pe socoteala lui. Ba c� a
�ncercat nevast�-sa s�-1 otr�veasc�, ba c� a plecat dup� el la Viena s�-1 sileasc�
la divor� �i c�te �i mai c�te. Fapt e c� M�-
68
ry Franasovici, n�scut� Filipescu, fiica unui Filipescu autentic �i a unei dame
italiene de �chantant" din Br�ila (c�s�torita ca v�duv� cu colonelul V�itoianu,
omul pa�apoartelor �i fratele generalului Arthur) e o pa�a-chin� de m�na �nt�i. A
�n�elat pe Franasovici c�t a putut, s-a �inut cu Costache Lupu (fratele doctorului)
cu care f�cea afaceri, �i acum s-a amorezat de inginerul Pu�cariu, divor�at de sora
doamnei Titulescu. �n jurul lui Franasovici, care �i el se �inea cu nevasta lui
lancu Cos�cescu e numai pesc�rl�c. Au �nceput acum s� se agite apele.
� Ieri a fost �nmorm�ntarea lui S�r�eanu, fostul Regent, mort subit acum dou�
zile. Vorbit la �nmorm�ntare cu Maniu care era furios fiindc� nu se f�cuser�
fostului s�u Regent funeralii na�ionale. I s-au dat onorurile datorite unui fost
colan al Ordinului Carol. Guvernul a fost reprezentat numai prin Vaier Pop,
ministrul justi�iei. Un singur discurs al lui Viforeanu, procurorul general, �n
numele Casa�iei. Regele a fost reprezentat prin Prin�ul Nicolae care a venit �n
�nt�rziere cu un sfert de ceas. �n Diminea�a de azi un scurt interviu al lui Maniu:
�Dac� dl. T�-t�rescu n-a venit la �nmorm�ntarea lui S�r�eanu, cauza e c� e prost
ori la�!" Moravurile noastre politice se �ndulcesc.
� Dejunat ieri cu Goga care-mi poveste�te tribula�iile Academiei pentru alegerea
succesorului lui G. Bal�, �n Sec�ia Istoric�. lorga a propus pe G. Br�tianu, fa��
de care se angajase, av�nd o sl�biciune pentru el. Cum a aflat �Palatul" a trimis
pe Gu�ti, un fel de r�nda� al Camarilei s� propun� pe Titulescu. Mare zarv� �i mare
�ncurc�tur�. Zarv�: lorga s-a sculat �n �edin�� secret�, a �njurat pe toat� lumea,
pe to�i cei �ajun�i membri ai Academiei gra�ie lui" �i a cerut vot pe fa��, vot de
la care mai to�i s-au ab�inut, �ncurc�tur�: Titulescu, �ntrebat, a r�spuns c� nu
prime�te dec�t dac� e ales �n unanimitate! �ntr-o ultim� �edin�� secret�, ieri,
Titulescu a avut majoritatea. lorga nu se las�; votul definitiv e m�ine �n �edin��
public�. Goga lupt� al�turi de Gu�ti pentru Titulescu.
Lenguceanu care a venit s�-mi aduc� o nou� edi�ie a romanului lui socru-s�u Duiliu
Zamfirescu, Via�a la �ar� � �mi spune c� lorga e foarte am�r�t de atitudinea
Regelui fa�� de el. �De, i-am r�spuns, i-a pl�cut s� fac� pe calul de tramvai! Acum
Regele a suit coasta!"
28 mai. � �napoindu-m� ieri de la Sinaia am luat masa la Ploie�ti, la restaurantul
Berbecul. Prieteni ploie�teni au venit s�-mi dea bun� ziua �i mi-au povestit
lucruri fantastice despre cele ce se desf�oar� �n ora�ul lor. Prefectul Sfetescu
(cumnatul lui T�t�rescu), Bejan (�eful local al liberalilor �i noul subsecretar de
Stat), Em. T�t�rescu (fratele primului ministru) �i al�i c�iva fur� de sting
p�m�ntul. Universul a �i
�nceput o campanie pe chestiunea unor perimetre. Aceast� afacere n-ar fi dec�t una
dintre multe. Se zice c� Sfetescu care datora 18-20 de milioane acum 2 ani, ar fi
acum om de 150 milioane avere.
29 mai. � Pangal, care a fost la Roma cu maltezii (Pierredon �i La Rochefoucault)
�mi raporteaz� cele povestite de Pierredon pe drum. �nainte de plecarea lui din
Bucure�ti, Urd�reanu 1-a poftit pe el �i pe La Rochefoucault la o mare mas� data �n
onoarea d-nei Lupescu. Urd�rea-nu e instalat ca un prin� �n fosta cas� a Prin�ului
Nicolae din parcul Fili-pescu (casa Ruleta) ajunsa, dup� ce a trecut prin mai multe
m�ini �n posesia Regelui. La mas� � mas� elegant� �i suculent� � mai erau: St�rcea
cu dama, Drosso cu dama, g-ral Ilasievici cu dama �i Condiescu (generalul) tot cu
dama. Toat� Curtea, dup� cum se vede. Prezida Urd�reanu cu d-na St�rcea, iar d-na
Lupescu era la locul de onoare, la dreapta lui Urd�reanu. Pierredon n-a fost extrem
de mirat de aceast� invita�ie, c�ci �tia c� �i d'Ormesson, Arcizewski, Sola �i al�i
mini�tri str�ini fuseser� pe r�nd pofti�i s� ia contact cu Duduia. Ce 1-a mirat a
fost o vizit� pe care i-a f�cut-o St�rcea a doua zi de diminea�� ca s�-i spun� c� e
foarte preocupat fiindc� ar vrea... s� m�rite pe d-na Lupescu! Pierredon ca �i La
Rochefoucault nu pricepeau rostul acestei confiden�e. Voia St�rcea s� �ncerce
impresia f�cut� de aceast� confiden�� asupra str�inilor sau c�uta el s� g�seasc�
�un b�rbat" prin intermediul maltezilor, crez�ndu-i mai la curent cu nobilii
sc�p�ta�i �i disponibili din Europa? St�rcea n-a mers mai departe. Maltezii au
p�strat convingerea, pun�nd dineul din ajun �n leg�tur� cu vizita matinal� a lui
St�rcea, c� Palatul a pus un jalon �ntr-o afacere care se va dezvolta ulterior �i
�n care ei sunt chema�i s� joace un rol. �i oamenii au r�mas nedumeri�i...
La Roma, Pangal a v�zut pe Chigi, Marele Maestru al Ordinului de Malta. Foarte
gentil. Are mare simpatie de mine, declar� c� nu vrea s� �tie dec�t de mine, c� �n
Rom�nia conteaz� numai pe mine. G.V. Bibes-cu, St�rcea �i cu mine vom fi numi�i
acum �n iunie �chevaliers d'hon-neur et de devotion" � Bibescu �i St�rcea cavaleri,
eu bailli. Greut�ile cu Papa au fost mari din cauza religiei. Chigi a repetat lui
Pangal ultimele cuvinte ale Papei: �Nommez en quelques uns, et ne m'en pariez
plus!"1 Regele a cerut s� fie decorate �i Reginele M�ria �i Elisabeta. Pentru M�ria
va merge mai u�or � de�i e protestant�, �i nu exist� dec�t un singur precedent
protestant decorat, Wilhelm al II-lea, dar f�r� s� se dea decora�ia �i �mp�r�tesei.
Va merge mai u�or fiindc� Regele Ferdi-nand a fost cavaler de Malta, a�a �nc�t
pentru so�ia lui exist� oarecare
1 Numirile nu s-au f�cut: s-au opus cavalerii catolici... mai ales cei din Ungaria.
70
drepturi. Pentru Elisabeta va fi mai greu fiindc� Regele George nu e decorat. Chigi
spunea lui Pangal: �Nu pot decora �i pe Regele George, ce ar zice Regele Carol?" �
�Cu at�t mai mult c� Regele George n-a fost gentil fa�� de Regele Carol �n momentul
decor�rii acestuia". � �N-a fost gentil? � replic� Chigi � vrei s� glume�ti! �tii
ce a spus? A spus c� rom�nii sunt o adun�tur� de bandi�i coloniza�i de Traian �n
Dacia, �i c� ace�ti bandi�i au azi Regele pe care-1 merit�!" � Ve�ti bune din
Fran�a: 17 miliarde franci deficit �i bancherii, �i ortodoc�ii �ngenunchia�i. S�
fie zorile unor zile mai bune?
�n lumea noastr� politic�, vax. Gh. Br�tianu �i Averescu vorbesc la banchete ca s�
poat� �nghi�i mai lesne ce ar trebui s� spun�, Vaida �i plimb� �numerus valahicus"
prin �ntruniri la care vin to�i ahtia�ii de distrac�ie, iar Mihalache �i flutur�
c�ma�a �i �Statul ��r�nesc" pe la altele cercetate de mul�imea pontatorilor de
rotativ�. Se zice c� de ast�-dat� Dinu Br�tianu �i va preciza �punctul de vedere",
rup�nd pun�ile cu Guvernul �i cu T�t�rescu. S-o vedem �i pe asta.
Titulescu a fost ales la Academie. lorga e furios.
31 mai. � Sub zodia platitudinii: cafenelele �i cenacolele politice fac mare caz de
audien�a lui Mihalache la Rege, din zilele trecute, democra�ia integral� �i �Statul
��r�nesc" ag��ndu-�i toate speran�ele de aceast� �chemare" a st�p�nului. S-a
organizat o adev�rat� �nscenare, ca �ntr-un film. Dup� �ntrunirea de duminic� de la
Chi�in�u, Mihalache anun�ase pentru a doua zi o conferin�� asupra �Statului
��r�nesc". Abia �ncepuse conferin�a, o telegram� urgent� a fost �nm�nat�
conferen�iarului �n c�ma��, �ntrerupere a prelegerii, citire mut� a telegramei,
t�cere plin� de a�teptare �i de mister �n sal�. �Domnilor �i doamnelor, gr�ie�te �n
fine Jean Michel, v� rog s� m� ierta�i, evenimente grave sunt �n curs, m� cheam�
Regele la Bucure�ti, trebuie sa plec �ndat�." �i pitpalacul s-a urcat repede �ntr-
un automobil �i a prins trenul care plecase, �n nu �tiu ce sta�ie. Bucurie mare
printre auditori � to�i tovar�i de ghelir � nu fiindc� sc�paser� de o �edin��
plicticoas�, dar fiindc� erau siguri c� vin la Guvern. �A chemat Regele pe
Mihalache" a fost lozinca cu care s-au salutat 24 de ore de-a r�ndul to�i sper�arii
cu i�ari. Escrocheria a fost cu at�t mai amuzant� cu c�t se sprijinea tocmai pe
contrariul unei situa�ii favorabile la Palat. Iat� �n dou� vorbe ce se �nt�mplase:
Mihalache ceruse prin aprilie o audien�� care �nc� nu i se fixase c�nd a sosit
Vaida la Bucure�ti �i a cerut �i el una, audien�� care i-a fost acordat� chiar a
doua zi; Mihalache �i Lupu au ie�it din s�rite �i au �nceput s� urle. Cum? �eful
marelui Partid Na�ional-��r�nesc cere o audien�� i nici nu i se
r�spunde (polite�ea binecunoscut� a Mare�alatului) iar un p�c�tos de disident e
primit cum se �nscrie la Palat? �n ajunul congresului de la Chi-�in�u, Lupu f�cea
pe nebunul, spun�nd c� nu mai �tie unde �i e capul, c� trebuie s� �mpiedice cu
for�a pe Mihalache s� nu �njure pe Rege a doua zi ��n fa�a Basarabiei" �i c�te �i
mai c�te. Pe de alt� parte Costa-che Lupu, intim al casei, a fost trimis la
Lupeasca s� fac� ce o �ti numai s� scoat� audien�a. �i astfel audien�a a fost
acordat� pentru mar�i, dup� duminica Chi�in�ului, iar to�i �mecherii din jurul lui
Mihalache au aranjat comedia chem�rii. C�m�arul a ie�it op�rit de la Palat;
povestea prietenilor lui dup� audien�� c� Regele e capabil de orice, capabil s�
fac� dictatur� cu oricine! S�racii, le e fric� �i de umbre!
� Ministerul Flandin, care ceruse depline puteri Camerei, a demisionat. Proiectul
de lege a fost respins azi-noapte. Cu deficitul permanent al bugetului s�u, cu
situa�ia francului prins �ntre exigen�ele de devalorizare ale produc�torilor �i
preten�iile de men�inere ale creditorilor interni ai Statului (Statul datore�te
faimosului ciorap de l�n� francez aproape 500 miliarde franci) situa�ia �marii
noastre aliate" �ncepe s� devin� critic�. �i pentru a face fa�� greut�ilor, numai
puterea discre�ionar� dar f�r� r�spundere a Comisiilor parlamentare...
�- Pr�nzit asear� la Mogo�oaia cu delicioasa fiic� a lui Pallairet, Ann �i cu Rose
Nano, divinitate perimat� �i avariat�. G.V. Bibescu a fost muscat de o pisic�
turbat� �i a terminat injec�iile, care 1-au obosit mult. Martha, inteligent� �i
gra�ioas�, ca �ntotdeauna.
3 iunie. � Ministerul Flandin cer�nd Camerei �depline puteri" pentru a salva
francul prin decrete-legi, a fost tr�ntit, dar �n locul lui s-a constituit
Ministerul Bouisson, care va cere acelea�i depline-puteri �i c�ruia Camera le va
acorda. Logica regimului parlamentar, �n noul Minister a intrat �i Caillaux la
Finan�e �i a r�mas �i Mandel din fostul Cabinet Flandin. S-a cam uitat de Caillaux
c� a fost dat �n judecat� de Cle-menceau, ca tr�d�tor �i condamnat � �i c� Mandel
era omul de cas� al lui Clemenceau. Clemenceau zicea despre Mandel: � Mandel m'est
in-dispensable � quand je pete c'est lui qui pue!" O alt� prob� de logic� a
regimului parlamentar, sau poate c� fa�� de Caillaux, Mandel a luat locul lui
Clemenceau?
� De trei zile Regele �nso�it de tot Guvernul � sau aproape � triumf� �n
Basarabia. Platitudinea lui Incule� �i dorin�a lui de a ar�ta ce poate �n Basarabia
au trecut toate limitele. ��rani" bine dresa�i �i arunc� cojoacele sub picioarele
Regelui, iar prin biserici c�lug�ri b�tr�ni
72
cad �n genunchi exclam�nd: �Sloboade-ne Doamne, c�ci am v�zut fa�a �mp�ratului
nostru!"
� S�mb�t� a ap�rut jurnalul Consiliului de Mini�tri prin care se stabile�te un nou
regim pentru import-export �i pentru negocierea devizelor. S-a adoptat sistemul
primelor valutare, complicat prin tot felul de restric�ii. Un pas �nainte pe calea
falimentului.
Universul d� �nainte cu ghe�efturile tinerilor liberali din grupul �H".
5 iunie. � Ministerul Bouisson a c�zut �i el asear�. Prezent�ndu-se ieri �naintea
Camerei cu un proiect de depline puteri aproape identic cu al lui Flandin, Camera a
respins proiectul. Guvernul a fost pus �n minoritate cu 2 voturi.
� Ieri diminea�� a murit Eugen Goga, fratele poetului Octavian. B�iat simpatic �i
inteligent, cu un real talent de scriitor, dar fire r�zvr�tit� �i cap cam �ncurcat
� las� multe regrete �n urma lui.
11 iunie. � �n zilele de 8, 9 �i 10 iunie a avut loc congresul Uniunii Agrare.
Reu�ita a fost deplin�. Am �ncercat ceva nou, pe de o parte am exclus masele,
neadmi��nd �n sal� (la Turn-Verein, str. Brezoianu) dec�t persoanele �ndrept�ite
prin statute s� asiste la �edin�e � iar pe de alt�, �n loc s� pun la ordinea zilei
eternul program de partid �i de guvern�m�nt, am ales zece probleme � cele care
intereseaz� mai mult opinia public� �n acest moment � c�rora am c�utat s� le
formul�m cea mai bun� solu�ie. Printre raportori (fiecare problem� a fost l�murit�
printr-unul sau mai multe rapoarte) s-a revelat nu numai prin claritatea concep�iei
dar �i prin talentul cu care a fost expus� problema monetar� �i valutar�, pe care
i-o �ncredin�asem � Dinu Cecropide.
� Vladimir Cristi, om cinstit �i cump�tat, incapabil s� brodeze, �mi poveste�te
am�nunte interesante dup� vizita Regelui la Chi�in�u. La gar�, la primirea
Suveranului au fost 15 civili (printre care �i el), tot restul militari �i
poli�i�ti. Pe tot parcursul cortegiului, lumea �inut� la distan��, de�i Regele
d�duse ordine speciale �n urma scandalului de la B�l�i, unde ��ranii care veniser�
s�-1 aclame fuseser� b�tu�i �i izgoni�i. La masa de gal� de la Prim�ria
Chi�in�ului, Cristi a fost plasat cam peste drum de Rege, a�a �nc�t a putut observa
�ncontinuu atitudinea lui. Cu toate c� avea pe T�t�rescu la st�nga, nu i-a adresat
un cuv�nt, nici unul, vorbind tot timpul peste el cu Incule� sau la dreapta cu
Voievodul Mihai �i cu Mitropolitul Gurie. Aceea�i r�ceal� fa�� de primul s�u
ministru fusese deja remarcat� la revista militar� �i la celelalte ceremonii care
precedaser� masa.
Regele a fost foarte nemul�umit de excesele de paz� organizate de Ministerul de
Interne, iar popula�ia a fost �i mai nemul�umit� c� nu s-a putut apropia de
Suveran.
� De ieri mare zarv� �n ora�, �n cercurile politice mai ales, din cauza
discursului difuzat prin radio �i �inut de Gavrila Marinescu �n ziua Restaura�iei
(8 iunie). Prefectul poli�iei dup� ce a be�telit Regen�a �i partidele a declarat c�
�n �ar� sunt trei for�e: Regele, Armata �i Poporul. Sau cam a�a ceve. N-am citit
textul exact care a fost �nlocuit a doua zi prin altul. Mihalache (Stan p�itul din
decembrie 1932) a trimis lui T�t�rescu o scrisoare � pe care a publicat-o cer�nd
sanc�iuni �mpotriva prefectului de poli�ie. T�t�rescu n-a r�spuns, dar dup� c�teva
navete ale lui Incule� la Palat, ministrul de interne � c�ci primul ministru
declarase c� afacerea nu-1 prive�te, �i c� e limitat� �n cadrul Ministerului de
Interne � ministrul de interne a aplicat colonelului Marinescu pedeapsa �mustr�rii
scrise" fiindc� vorbise la Radio f�r� autoriza�ie. De fapt, Gavrila vorbise fiindc�
a�a �i poruncise Regele. Mihalache �i ai lui nu se consider� satisf�cu�i. Se pare
c� �i Dinu Br�tianu caut� s� mute procesul dintre el �i T�t�rescu pe terenul
demnit�ii partidului (c�ci Partidul Liberal a fost atacat de Gavrila), teren mai
sigur dec�t acela al indign�rii �mpotriva ghe�efturilor guvernamentalilor pe care-1
alesese �n ultima vreme Tancred Constantinescu, puritanul. Se poate astfel �nt�mpla
ca de pe urma interven�iei imprudente dar comandate, a lui Gavrila Marinescu s� se
nasc� complica�ii. S� vrea totu�i Regele o criz�, �i s� fi pus pe Marinescu s� o
provoace? Toate sunt posibile sub Domnia Regelui Carol al II-lea.
-� S-a remarcat c� �n ziua Restaura�iei, sonorul Gut� T�t�rescu n-a f�cut nici un
discurs, nici la Radio, nici la Mizil. Era mai natural s� vorbeasc� el la Radio,
dec�t Gavrila Marinescu. S-a remarcat de asemeni lipsa aproape a tuturor oamenilor
politici de la serb�ri. Mare�alul Averescu, G. Br�tianu, Maniu ar fi facut-o
inten�ionat. Eu n-am fost fiindc� am avut congresul Uniunii Agrare, Goga n-a fost
din cauza mor�ii lui frate-s�u. N-au fost dec�t Lupu �i Mihalache, �i absen�a
noastr� a celorlal�i a fost comentat�.
� Studen�imea � Garda de Fier �i Liga Cre�tin� Rom�n�, adic� 80% dintre studen�i �
a fost �mpiedicat� s� defileze la 8 iunie, de�i ziua fusese consacrat� tineretului.
Se zice c� s-au cheltuit zeci de milioane pentru a se aduce la Bucure�ti str�jeri,
str�jeri�e, �oimi, �oimane �i alte tinere viet�i �ncolonate prin grija, �i mai ales
prin cheltuiala Guvernului care vrea s� dovedeasc� c� a reu�it s� smulg� tineretul
de sub influ-
74
en�a curentelor �subversive". Dar o mi�care de mase �i un curent nu se pot baza pe
platitudine. Au strigat bie�ii tineri p�n� au r�gu�it �tr�iasc� Regele", ca s� fac�
pl�cere celor care le preg�tiser� trenurile, dar mai t�rziu, au trecut to�i prin
fa�a casei generalului Zizi Cantacuzino �n strig�tele de �tr�iasc� Zelea Codreanu".
Studen�ii lui Zelea �i ai lui Cuza au publicat un manifest (confiscat de poli�ie,
pe c�t s-a putut) �n care �i-au exprimat am�r�ciunea c� n-au fost l�sa�i s�
defileze �i ei �n ziua de 8 iunie 1935, fie �i numai ca s�-�i aduc� aminte �ca
concursul lor a fost considerat indispensabil acum 5 ani"1. Bietul Rege le
nimere�te toate, de c�nd s-a �nh�itat cu T�t�rescu, ca Eremia cu oi�tea...
12 iunie, 1935. � Ministerul Laval, constituit dup� Ministerul Bouisson, cu acela�i
program �i cu aceia�i mini�tri � aproape � dar Iar� Caillaux, a ob�inut deplinele
puteri cerute, cu o majoritate zdrobitoare la Camer� ca �i la Senat.
� A murit Mezzo Germani, fost �ef de cabinet al meu �n 1920, un b�iat nenorocit al
c�rui sf�r�it �l �nsemnez aici fiindc� s-a s�v�r�it �n circumstan�e nemaipomenite:
s-a stins dup� o lung� boal� f�r� s� �tie c� divor�ase �i c� fosta lui so�ie se
rec�s�torise!
� Franasovici s-a �napoiat de la Viena. E mai bine, dar tot f�r� nevast�.
Poveste�te c� la Viena Regina M�ria i s-ar fi pl�ns c� la botezul ultimului copil
al Arhiducesei Ileana, Caius Brediceanu, ministrul nostru n-ar fi dat nici un semn
de via��. �De ce"? 1-ar fi �ntrebat Regina pe Franasovici. �Fiindc� e un prost!" ar
fi r�spuns Franasovici. Constatarea e exact�, dar poate c� Brediceanu mai avea �i
alte motive de ab�inere. Fie numai �i platitudinea sa congenital� exercitat� de
ast�dat� pe dos.
� Pare c� grindina de acum 5 zile a produs �ntr-adev�r la Giurgiu stric�ciuni
catastrofale � se vorbe�te p�n� �i de case d�r�mate.
� Mi se spune c� ceea ce a �nfuriat pe Jean Mihalache �n chestiunea Gavril�
Marinescu n-a fost chiar conferin�a acestuia. Conferin�a radiodifuzat� n-a fost
dec�t colac peste pup�z�. Ceea ce a sup�rat pe �eful ��r�noi e faptul c� la
serbarea de la 8 iunie Regele nu i-a dat nici o aten�ie, abia i-a �ntins m�na �i n-
a vorbit �i n-a stat dec�t cu Vaida. Asocia�iile sportive ardelene conduse de Tilea
au avut toate onorurile defil�rii, pe c�nd o alt� asocia�ie condus� de Buteanu
(fostul om de �ncredere al lui Vaida, r�mas cu Maniu-Mihalache) n-a fost l�sat� s�
defileze. Mihalache s-a �ntors furios de la Cotroceni �i incidentul Gavril� i-a
fost un prilej binevenit ca s�-�i verse focul.
1 Pentru Restaura�ie...
� Pangal a v�zut ieri pe Titulescu. E plin de dispre� pentru Guvern. Dar totu�i
Guvernul st�. �Regele n-are nici o politic�, sau are una: vrea un Minister Maniu
dar cu Vaida �n cap, un Minister Br�tianu dar condus de T�tarescu, un Minister
Mihalache prezidat de Lupu, un Minister Titulescu dar sub firma lui Raicoviceanu".
Titulescu a m�rturisit lui Pangal c� era pentru un Minister Mihalache(!!!) dar c�
�n urma scrisorii trimise �n incidentul Marinescu, Mihalache s-a cur�at, �i c� nu
mai poate fi vorba de el. Titulescu nu aspir� la Pre�edin�ia Consiliului (nu se
g�nde�te, �n realitate, dec�t la asta!), vrea s� r�m�n� ministru de externe.
Guvernul de m�ine va trebui s� se �ncadreze �n politica european�. Are mult�
simpatie pentru Vaida, pe care-1 consider� om de bun sim�, un adev�rat om de Stat,
dar e slab si mai ales prost anturat �i toate curentele subversive ca Garda de
Fier, cuzi�tii, hitleri�tii, se slujesc de numele lui ca s�-�i fac� treburile. De�i
el, Titulescu �tie c� nu e a�a, Europa ar considera un Guvern Vaida ca o �ndrumare
a Rom�niei spre Germania. O apropiere cu Germania, economic� �i chiar politic� nu-1
sperie pe Titulescu, �i chiar o urm�re�te, dar ea trebuie s� vin� pe alt� cale etc.
etc.
Pangal, de�i neautorizat, pune jaloanele unei colabor�ri �ntre Titulescu �i mine.
Titulescu i-a declarat c� m� ador�. Mer�i �i lui.
13 iunie. � Titulescu mi-a f�cut ieri o lung� vizit�. Mi-a confirmat cele ce-mi
comunicase Pangal cu privire la o ini�iativa a Angliei �n favoarea p�cii, anume c�
Guvernul englez e hot�r�t s� declare solemn c� �n cazul c�nd o Putere ar �ncerca s�
tulbure pacea printr-un act de agresiune, Marea Britanie va lua automatic pozi�ie,
cu toate for�ele ei, �mpotriva agresorului.
Informa�ia aceasta a fost transmis� hai Titulescu prin Laptew. Van S ittart1
obi�nuie�te s� trimit� lui Titulescu (pretinde acesta), prin Laptew, noti�e scrise,
nesemnate bine�n�eles �i pe foi f�r� antetul Ministerului, noti�e prin care-1
informeaz� despre directivele politicii engleze, despre cele cel pu�in pe care �i
convine s� le divulge, �n ultimul buletin trimis �n felul acesta Ministerul de
Externe englez informeaz� c� vizita lui Goring la Budapesta, Belgrad �i Sofia n-a
avut alt scop dec�t s� neurali-zeze politica lui Mussolini prin deta�area Ungariei
�i Bulgariei de influen�a Romei �i prin �mpiedicarea Iugoslaviei de a se apropia de
Italia, �ncercarea lui Goring a avut pu�in succes �n c�te�itrele ��ri.
1 Subsecretar de Stat la Foreign Office.
76
Foreign-Office mai adaug� c� Europa �mp�r�indu-se din ce �n ce mai mult �n dou�
blocuri, blocul organiz�rii securit�ii �i blocul revendic�rilor na�ionaliste,
Anglia e hot�r�t� s� �nt�reasc� pe cel dint�i prin-tr-o declara�ie solemn� �n
sensul specificat mai sus. Nu s-a fixat momentul �n care aceast� declara�ie va fi
f�cut�, dar acest moment va fi desigur ales �nainte de alegerile din toamna ce
vine. �n tot cazul declara�ia nu trebuie s� �nt�rzie prea mult. Englezii sunt
convin�i c� �ndat� ce Anglia va face un asemenea gest, va adera �i Germania la
blocul securit�ii, fie �i numai pentru a nu r�m�ne izolat� �i pentru a c�tiga timp.
�n ce prive�te schimbarea din Guvernul britanic, Titulescu afirm� c� nu starea
s�n�t�ii a silit pe Mac Donald s� cedeze locul lui Baldwin, ci necesitatea unei
politici mai energice �i mai pu�in �ov�itoare. Acela�i motiv a determinat �i
�nlocuirea lui �ir John Simon prin �ir Samuel Hoare. A fost o mare lupt� �ntre lord
Londonderry �i Hoare pentru postul de ministru de externe. Londonderry foarte
bogat, cu cas� mare �i primitoare, p�rea cu mai multe �anse de c�tig. A r�mas
totu�i ministru al aerului, �i locul lui Simon 1-a luat Hoare. Londonderry e un
germanofil convins, ��n realitate � spune Titulescu, politica va duce-o Baldwin.
Vei vedea c� Hoare care e contra Sovietelor va face politic� cu Sovietele dup� cum
va face politic� contra Germaniei de�i e mai mult germanofil �i se va amesteca �n
toate chestiunile continentale de�i e partizan al neamestecului Angliei pe
Continent � toate acestea fiindc� a�a vrea Baldwin, �i politica lui e aceea care va
precump�ni."
Titulescu pare foarte dezgustat de Guvernul T�t�rescu �cu care nu se poate face
politic� extern� serioas�, fiindc� n-ai pe ce s� te bazezi". Nu particip� la nici
un Consiliu de Mini�tri �i se desolidarizeaz� de tot. Cu Regele nu pare a fi �n
rela�ii de mare �ncredere, judec�nd dup� unele ironii la adresa Majest�ii Sale.
Ne-am desp�r�it foarte prieteni, dup� dou� ore de conversa�ie.
14 iunie. � Congresul Uniunii Agrare a f�cut mai mult� impresie dec�t m� a�teptam.
Adev�rul, Curentul �i chiar Universul �mi consacr� zilnic articole mai mult sau mai
pu�in favorabile dar toate pline de deferent�. Pamfil �eicaru mi-a telefonat ieri
s� m� felicite �pentru primul efort intelectual f�cut de un partid la noi". �iganul
uit� precedentele mele �eforturi" �i exagereaz� valoarea celui de azi. Recunosc
totu�i c� �n concluziile congresului nostru am reu�it s� condensez �n formule
destul de fericite �ndrum�rile bunului sim� tocmai �n ceasul �n care acesta pare
exclus din toate hot�r�rile Guvernului. Ceea ce a interesat mai mult presa din
expunerea noastr� a fost problema constitu�ional� �i
77
solu�iile propuse de noi. Gazetarii se arunc� totdeauna pe fleacuri. Am crezut �i
eu acum 5 ani c� refacerea Constitu�iei era indispensabil� pentru �ndrumarea ��rii
pe un drum nou. Credeam atunci c� aveam un Rege �i c� ne lipseau uneltele. Azi �tim
c� n-avem Rege; ce s� mai facem cu uneltele? Fraza ��r�noiului din Dreptatea de
ieri, cum c�, dup� ce toat� lumea �i-a spus p�rerea asupra revizuirii Constitu�iei,
vin s� mi-o spun �i eu � con�ine un s�mbure de adev�r. Cititorii Amintirilor mele
au putut constata c� �nc� din 1930 am cerut Regelui schimbarea Constitu�iei, c� am
fost singurul care am �ndr�znit s� o fac, c� propunerea mea � acceptat� �n
principiu de Rege � a fost �inut� secret� p�n� �n 1932, martie c�nd am �mp�rt�it-o
lui Vaida, din ordinul Regelui. �n 1933 am discutat problema cu Duca, care s-a
declarat de acord cu mine, �n fond �i �n form�. A� putea prin urmare revendica
paternitatea reformei constitu�ionale, dac� cumva s-ar realiza. Trebuie �ns� s�
m�rturisesc c� m� g�ndeam cu totul la altceva �n 1930, �n 1931 �i �n 1933 dec�t la
ce se pl�nuie�te �n 1935. Pe planul reformei constitu�ionale a�a cum se deseneaz�
ast�zi, consimt bucuros s� renun� la calitatea mea de ini�iator �i m� mul�umesc cu
cel mai modest loc �n codi�a celorlal�i, vorba Drept�ii.
A�tept comentariile presei � ele cam �nt�rzie c�ci mai to�i gazetarii sunt �atin�i"
� asupra paragrafului concluziilor relativ la Banca Na�ional�. Constat cu p�rere de
r�u c� a�a-zis� Banc�, recte Costin Stoicescu, continu� s� conduc� politica
monetar� a Statului. E probabil c� o va conduce direct la faliment.
15 iunie. � Dac� afacerile Statului merg prost, ale anumitor particulari merg bine.
Familia sonorului T�t�rescu se �nfrupt�. Pe l�ng� fra�ii lui care fac �i ei ce pot,
cumnatul Sfetescu, prefect de Prahova, a luat-o razna de tot. Transcriu aici
informa�iile primite de la un prieten de toat� �ncrederea din Ploie�ti, ca s�
r�m�n� de pomin� �i s� �tie �i genera�iile viitoare pentru ce oamenii de omenie ce-
i oferiser� serviciile lor au fost sacrifica�i, de Regele Carol al II-lea, domnului
Gut� T�t�rescu.
Povestea recentelor porc�rii liberale din Prahova e cam lung�, dar face s� fie
fixat� �n tr�s�turi generale. Banca �Prahova" e o veche banc� din Ploie�ti ale
c�rei ac�iuni ajunseser� acum c�iva ani � prin ce combina�ii nu intereseaz� � �n
m�inile asocia�ilor I.C. Dobrescu �i Dim. Sfetescu. La 1931 situa�ia B�ncii
�Prahova" era complect falimentar�. Din capitalul ei de 36 milioane, 22 milioane
erau �mprumutate lui Sfetescu, so�iei acestuia n�scut� T�t�rescu, colonelului
T�t�rescu, doamnei Ganea �i altor rude �i amici ai familiei � iar 11 1/2 milioane
78
CONSTANTIN ARGETOIANl)
celuilalt asociat, Dobrescu. Sfetescu depusese la Banca o scrisoare (publicat� �n
facsimile de ziarul Ploie�tii) prin care declara c� poli�ele familiei sunt de
complezen�a �i c� el este datornicul adev�rat.
Formarea Ministerului Duca �n noiembrie 1933 g�se�te Banca �Prahova" �n complect�
�ncetare de pl�i, iar �n scriptele ei o chitan�� de desc�rcare de 400 000 lei
semnat� de Gut� T�t�rescu, actualul prim-ministru, care m�rturise�te c� a primit
aceast� sum� ca �onorariu de avocat" pentru st�ruin�ele puse pe l�ng� Creditul
Funciar Urban ca s� acorde B�ncii �Prahova" un �mprumut de 6 milioane lei...
Existen�a acestei chitan�e a fost constatat� de dl. N. N. P�rvulescu, decanul
baroului din Ploie�ti; o fotografie a ei se afl� �n m�inile d-lui Virgil Madgearu.
Plin de datorii, Sfetescu a�teptase �venirea la putere" ca s�-�i restabileasc�
afacerile. Numit prefect prin st�ruin�ele lui Bejan, o alt� speran�� a tineretului
liberal �i ca atare amic intim (politic) al lui T�t�rescu, Sfetescu a pus jude�ul
Prahova, de un an �i jum�tate �n exploatare regulata. Pe l�ng� dou� bugete anuale
de 200 milioane, guvernan�ii locali au mai �nghi�it �i un �mprumut de 700 milioane
f�r� ca s� se simt� ameliorare �n gospod�ria jude�ului. Dar s-a �nfiripat Banca
�Prahova" c�ci datoriile lui Sfe�escu au fost pl�tite. Sfetescu �i Bejan s-au
asociat �i prin oameni interpu�i au �ncheiat o serie de contracte oneroase pentru
jude�, din care au c�tigat milioane.
S-au ordonan�at aconturi pentru lucr�ri neexecutate, s-au cump�rat imobile inutile
cu de 5 ori valoarea constatat� chiar �n bilan�urile societ�ilor v�nz�toare
(administrate de Bejan). Pe numele unui ovrei Mauriciu Goldschl�ger,
administratorul societ�ii �Tractoria" (crea�ia B�ncii �Prahova"), Sfetescu ob�ine
�n 7 martie 1935 un permis de export de gr�u �n valoare de 600 (�ase sute} milioane
lei cu scutire de a depune devizele corespunz�toare, �mpreun� cu acela�i
Goldschl�ger �i cu deputatul Ghia�� i cu inginerul Manoliu (omul lui Bejan),
Sfetescu ob�ine, cu ajutorul aceluia�i Bejan, un perimetru de l 000 hectare pe
numele unei societ�i �Minerex" al c�rui �ntreg capital se urca la 300 mii lei!
Perimetrul e ob�inut ca teren explorabil. Universul a demonstrat �ns�, tehnic, c�
perimetrul �n chestiune de la Lazuri �i Comi�ani (D�mbovi�a) nu poate fi considerat
ca perimetru de explorare ci de exploatare, fiind imediat vecin cu un perimetru al
societ�ii Steaua Rom�n� pe care 2 sonde r�zbite (la Buc�ani) dau �ntre 60 �i 70 de
vagoane pe zi. Un al doilea perimetru tot de l 000 hectare �i tot la punctele
Lazuri �i Comi�ani e luat de dumnealor domnii Sfetescu �i Cioc�rdel �mpreun� cu
societ�ile �Minerex" �i �Refoil", iar �Refoil" cedeaz� drepturile
sale dup� acordarea perimetrelor, societ�ii �forage Lemoine" care se afl� �n
m�inile lui Bej an, bandit �n stil mare. Tot acestor asocia�i s-au dat 2 perimetre
de explorare de c�te l 000 hectare la Viforni�a �i la Gor-gota (D�mbovi�a) �ntr-o
regiune deja r�zbit� prin mai multe sonde � �i alte l 000 de hectare la Vl�deni, �n
Prahova.
Cu c�t situa�ia Guvernului e mai �ubred�, cu at�t pare c� asocia�ia se gr�be�te s�
ob�in� �i alte perimetre �n regiunile petrolifere bine stabilite, pe simplul cost
al timbrului de peti�ie!
Lumea �ip�, lumea url�, ziarele public� documente � Sfetescu continu� s�-�i
jefuiasc� jude�ul, Bejan s�-�i �ocupe" strapontinul ministerial, iar T�t�rescu s�
c�nte pe toate strunele c� �ara e fericit�!
�i toate acestea se petrec sub Domnia Regelui Carol al II-lea �i sub firma omului
care isc�le�te �n 1928 ordinul de �mpu�care �mpotriva Prin�ului Carol. �ara lui
Hiibsch �i a lui Caragiale! Dar mai ales a escrocilor din jurul Majest�ii Sale!
Abia scrisesem aceste r�nduri, c�nd, deschiz�nd Universul citesc urm�toarele:
��n cronica noastr� judiciar� de ieri se arat� c� d-nii I.D. Ghe�u, M. Navrea �i
Gh. Gheran au t�cut apel contra sentin�ei tribunalului prin care erau condamna�i la
c�te 5 000 lei amend� �i 10 000 lei desp�gubiri c�tre fostul lor tovar� dl.
Halberstadt pe care 1-au reclamat Parchetului c� ar fi deturnat un milion din casa
comun�.
Pl�ngerea �mpotriva d-lui Halbersdtadt s-a clasat �ns�, �ntruc�t acesta a f�cut
dovad� c� �ntr-o tranzac�ie cu Statul a fost nevoit s� dea �spe-se speciale� (pe
�leau: ��per��) 200 000 lei la semnarea jurnalului Consiliului de Mini�tri, lei 400
000 la omologarea actului �i al�i 400 000 lei la publicarea actului.
�n cele din urm� d-nii L G. Ghe�u, Navrea �i Gheran au recunoscut faptul, dar nu
certurile �i procesul acestora intereseaz� ci latura mai grav� a chestiunii: latura
moral�.
S-a f�cut deci dovada �n fa�a justi�iei c� pentru o hot�r�re a Consiliului de
Mini�tri s-a luat ��per�� i Parchetul �i Curtea de Apel nu au avut curiozitatea s�
cerceteze cine este atotputernicul care, contra ��per�� determin� o hot�r�re a
Guvernului �ntreg?"
Nu e ceva putred �n Rom�nia, ca �n Danemarca, e tot putred.
19 iunie. � Consiliul de Mini�tri �n �edin�a �inut� ieri a hot�r�t suspendarea
tuturor concesiunilor de terenuri petrolifere. Concesiunile date vor fi din nou
examinate de Ministerul Industriei. E epilogul afacerilor notate mai sus �i
realizate de grupul Bejan-Ghia��. Este �ns� un
80
epilog nea�teptat fiindc� confirm� toate b�nuielile asupra neregulilor comise,
nereguli s�v�r�ite mul�umit� influen�ei unui membru al Guvernului (Bejan) care
totu�i r�m�ne mai departe �n Minister. De comparat cu debarcarea imediat� a lui
Raoul Peret, ministrul justi�iei �n Fran�a, compromis �i el, de�i foarte de
departe, �n afacerea Stawisky. � Na�ional-��r�ni�tii �in �ntruniri pe capete ca s�-
�i arate �for�a" �i s� dovedeasc� c� sunt partid de mase. Banda de caraghio�i cu
Maniu, Mi-halache �i Lupu �n cap a dat alalt�ieri reprezenta�ie la Bra�ov �i ieri
la Sibiu, �n realitate partidele de mase sunt simple �njgheb�ri de interese, cel
pu�in la noi. Care e ideea, care e omul �n jurul c�ruia s� se adune masele? Se
adun� �n fiecare sat clientela unui sau doi chiaburi care vor s� fie primari, ca s�
fure. Num�rul acestor arga�i electorali, s� se tot urce pe toata �ara la c�teva
mii. Fa�� de 18 milioane e pu�in. Ei populeaz� �ntrunirile, aduc�nd oamenii pe
seama lor. Iat� de ce �ntrunirile politice nu mai �nseamn� azi nimic. A�a-zisa
pres� democratic� e toat� �n slujba celor dou� partide na�ional-��r�nesc �i
na�ional-liberal. S-ar p�rea c� de existen�a acestor partide depinde toat�
�democra�ia" rom�n�. �i dac� e a�a, na�te �ntrebarea, ce e democra�ia rom�n�? Oare
poporul a adus pe T�t�rescu la Guvern, oare poporul �l men�ine? Oare Guvernul cu
stare de asediu �i cu cenzur� se �ncadreaz� �n principiile democratice? Acelea�i
chestiuni � aproape � se pot pune �i cu privire la trecuta guvernare na�ional-
��r�nist�. Atunci? Atunci, adev�rul e c� tr�im numai �n minciun� �i c� to�i
incapabilii �i to�i necinsti�ii, �ncep�nd cu presa �i sf�r�ind cu ultima agentur�
de partid, nu constituie dec�t o asocia�ie de exploatare a mul�imii ademenit� cu
vorbe mari, �i a avutului public �nsu�it cu for�a �n numele unei fic�iuni care
acoper� numai ru�ine. Azi eroii democra�iei nu mai sunt dec�t profitorii �per�ului
�i prevarica�iu-nii. To�i fal�ii no�tri democra�i, de la Blumenfeld �i p�n� la
Mihalache, ar trebui pu�i la zid.
20 iunie. � Dup� telegramele din str�in�tate publicate de ziare, face mare v�lv�
acordul naval semnat �ntre Anglia �i Germania prin care se recunoa�te acesteia din
urma, de c�trea Anglia cel pu�in, dreptul s� echipeze o flot� reprezent�nd p�n� la
35% din tonajul celei britanice. Acordul a nemul�umit pe francezi �i pe italieni,
dar mai ales pe francezi, nu numai fiindc� calc� dispozi�iile Tratatului de la
Versailles, dar �i fiindc� a fost semnat de Anglia f�r� s� consulte sau s� previn�
m�car pe partenerii ei de la Stresa �i pe consemnatarii ei de pe actul din 3
februarie. Impresia la Paris ca �i la Roma � �i cam pretutindeni � e
ca Anglia a dat o lovitur� frontului organiz�rii securit�ii �i c� de asa-zisa �pace
unic� sau unitar�" nu se mai poate vorbi.
� Un bile�el al doamnei Jeanne Blondei primit asear�, �mi anun�� moartea subit� la
Span�ov l�ng� Dun�re a so�ului ei. Camille Blondei era pentru mine o veche
cuno�tin��; �l g�sisem la Roma �n 1898 consilier de ambasad� �ters, apreciat numai
pentru frumuse�ea so�iei sale despre care am vorbit �n aceste Amintiri, �n
capitolul consacrat Romei. Burghez de r�nd, f�r� cultur� �i f�r� diplofme�e,
Blondei suise cu greu treptele carierei diplomatice �i soarta �l a�ezase �n fruntea
Lega�iei franceze din Bucure�ti tocmai �n vremurile care au precedat r�zboiul. A
reprezentat astfel Fran�a la noi pe timpul neutralit�ii, p�n� prin mai-iunie 1916
c�nd a fost �nlocuit prin St. Aulaire. Fiic�-sa, Yvonne, se c�s�torise cu Ion
C�m�r�escu, de care a divor�at ca s� ia pe un anumit Pos-telnicu �i sa se
�nmorm�nteze cu el la Span�ov, domeniu al Statului. Postelnicu a fost numit la
Span�ov de c�tre Alecu Constantinescu, prin filotimie �i francofilie. Dar toate le-
am povestit deja. Blondei sosise de opt zile la Span�ov la fiic�-sa. A murit pe
nea�teptate de inim�.
22 iunie. � Informa�iile privitoare la politica Angliei, �n leg�tur� cu numirea lui
Baldwin �n locul lui MacDonald �i a lui �ir Samuel Hoare �n locul lui Simon,
informa�ii pe care Titulescu mi le-a comunicat confiden�ial �i pe care le avusese
pe calea Laptew-Van Sittard (a se vedea cele notate de mine pe ziua de 13 iunie)
par a nu se adeveri. P�n� acum politica germanofil� a lui �ir Samuel Hoare a
precump�nit, �n�elegerea naval� cu Germania pe care englezii au grij� s� o declare
�definitiv�" adic� f�r� obliga�ia de a fi supus� �i consim��m�ntului altora, a
tulburat ad�nc raporturile dintre Anglia, Fran�a �i Italia. Mussolini ar fi
declarat c� dac� Societatea Na�iunilor nu respect� dorin�ele Italiei, adic� nici
mai mult nici mai pu�in dec�t stabilirea unui protectorat asupra Abisiniei, analog
celui englez asupra Egiptului � italienii se vor retrage de la Geneva. Ambasadorul
Angliei la Roma, Drumond Wolf, c�ruia Mussolini i-a confirmat cele ce preced ar fi
obiectat c� un asemenea act ar constitui o abatere de la Tratatul de la Versailles,
�i �n tot cazul de la �n�elegerile de la Stresa. Ducele a r�spuns ambasadorului c�
prin conven�ia naval� cu Germania, Anglia este aceea care a c�lcat �i tratatul �i
�n�elegerea.
Politica lui Samuel Hoare pare �ndreptat� spre trei scopuri:
1) Realizarea unei �n�elegeri �ntre Anglia �i Germania;
2) Str�ngerea leg�turilor �ntre Anglia �i Statele Unite ale Americii;
3) Neutralizarea eforturilor japoneze de cucerire �n China.
82
Noua plitic� englez� va cere probabil �i schimb�ri �n personalul superior
diplomatic. Se vorbe�te de �nlocuirea lui Van Sittard, subsecretar permanent la
Foreign-Office (amicul �i informatorul lui Titules-cu) prin Clarke ambasadorul
Angliei la Paris, �i de alte transfer�ri.
� Criza ministerial� din Iugoslavia, pe l�ng� cauzele ei principale care sunt de
ordin intern � �nainte de toate incapacitatea dovedit� de Jeftici � mai pare
influen�at� �i de curentele politicii externe. Regentul, Prin�ul Paul, complect
�nfeudat politicii engleze �i opinia public� s�rbeasc� hot�r�t ostil� exager�rilor
sovietofile pornite �i impuse de la Paris prin Jeftici. Titulescu trebuie sa fie
enervat, c�ci de unde urma s� plece la Belgrad, s-a hot�r�t brusc s� plece la
Paris.
Mi se spune c� Regina M�ria pledeaz� mult pe l�ng� Rege � �i cu oarecare succes �
�n favoarea politicii engleze.
23 iunie. � Azi s-a alergat premiul Regal la B�neasa. Am fost nevoit s� m� duc �i
eu, �n jachet� �i �ilindru, s� primesc pe Rege. Plicticoas� corvoad�. Din fericire
n-a fost prea cald. A c�tigat cursa Negro-ponte, cu calul s�u Pipico. Avea �i
Regele (herghelia Scrovi�te) un cal �n curs�, care a terminat �n coad�, �naintea
cursei lonescu Br�ila aranjase o loterie; erau 12 cai la plecare �i noi �n loje
eram tocmai 12, c�ci venise cu Regele �i Incule� �i Titulescu �i Sassu, a�a �nc�t
am putut trage �ntr-o p�l�rie, fiecare un bilet. Num�rul c�tig�tor � nr. 9 mi se
pare � a fost tras de Sassu; Regele, lucru ciudat, a tras num�rul calului s�u. Cum
pusesem fiecare c�te 100 de lei Sassu a c�tigat l 100 lei. Un om fericit. Regele
era foarte bine dispus, nimic nu-i pute �i toate merg bine. E cazul de a spune ca
italianul: �beato lui!" Politic� n-am vorbit, sau aproape deloc. M-a �ntrebat ce
fac. I-am r�spuns: �Sire, nu sunt nici prost nici escroc, prin urmare nu fac
nimic!" A r�s � �i a continuat s� fie c�t se poate de cordial fa�� de mine. Seara
la mas�, la Jockey-Club � alt� corvoad� � cordialitatea a continuat. Rareori m-am
plictisit mai mult...
4 iulie. � M-am �napoiat ieri diminea�� din Basarabia unde timp de 10 zile am
cutreierat tot �inutul, de la Dun�re �i de la Mare p�n� �n codrii Hotinului.
Trebuia s� plec �n ziua de 22 iunie, dar prietenii mei politici m-au silit s� am�n
plecarea pe ziua de 24 ca s� primesc �n 23 pe Rege la Hipodrom �i la Jockey-Club.
De�i f�r� temei plecarea mea �n ajunul acestor festivit�i ar fi fost desigur
comentat�, a�a �nc�t m-am supus. Din Bucure�ti am plecat cu trenul p�n� la Gala�i
unde �mi trimi-sesem automobilul. Din Gala�i am pornit cu Cristi �i cu Radian spre
Ismail, prin Reni �i Bolgrad. Belgradul e un sat mare cu str�zi drepte si largi
dup� sistemul rusesc. E situat pe un deal deasupra lacului lalpug, un deal arid,
f�r� verdea�� i lipsit de ap� � p�n� �i de ploaie, de obicei. Praful e st�p�n,
peste lucruri si peste oameni. Garnizoan�, �i �nc� de cavalerie (ro�iori). O
biseric� imens�, ruseasc� � un sobor. Se zice c� era pl�nuit� pentru Chi�inau dar
c� �arul Alexandru I c�ruia se prezentaser� spre aprobare �n acela�i timp planurile
celor doua biserici din Bolgrad �i Chi�inau s-ar fi �n�elat �i ar fi aprobat
soborul cel mare pentru Bolgrad iar pe cel mic pentru Chi�inau. Nimeni n-a
�ndr�znit s� corecteze imperiala eroare �i astfel Belgradul a dob�ndit o biseric�
prea mare pentru nevoile sale. Am sosit la Ismail pe la ora 6 seara. Ora�ul e
simpatic, curat, cu mult� verdea��. Gr�din� public� frumoas�. Pe �n�l�imea unde se
ridica cet�uia turceasc�, pe malul Dun�rii, a mai r�mas o veche giamie transformat�
�n biseric� cu un pridvor boltit sprijinit pe patru coloane. Propor�iile �i
zvelte�ea arcurilor reamintesc pe cele din Grenada �i aceast� identitate de
concep�ie arhitectural� la un cap�t �i la cel�lalt al Europei ni se �nf�i�eaz� ca o
m�rturie mai vie a civiliza�iei �i a puterii arabe dec�t deduc�iile abstracte
consemnate �n vrafuri de c�r�i. Din partea mai �nalta a cet�uiei unde s-a ridicat
monumentul solda�ilor c�zu�i �n r�zboi, vederea se �ntinde pe Dun�re �n sus spre
Tulcea, �n jos spre Chilia, peste valuri de verdea�� de o parte �i de alta a apei.
Ismailul, ca toate ora�ele Basarabiei e �n majoritate locuit de str�ini, mai ales
de evrei �i a p�strat �i azi pecetea formal� a regimului rusesc.
Pornind cu automobilul din Ismail, �nso�it de tovar�ii mei de drum am str�b�tut
succesiv Tarutino, Cetatea Alb�, C�u�ani, Chi�inau, Ohei, B�l�i, Soroca, Secureni
�i am trecut Prutul pe la Noua Suli�a. C�l�torie obositoare, dar pl�cut� �i
interesant�. Nu prea cunoscusem p�n� aci Basarabia rural�; fusesem de prea multe
ori la Chi�inau �i prea pu�in prin jude�e.
Basarabia se �mparte �n dou� regiuni: la sud stepa valonat� a Bu-ceagului, b�tut�
de v�nturi, lipsit� de umbr� �i de ap�, ars� de soare � la nord v�i umbrite �i
vesele, desp�r�ite prin plaiuri m�noase. Chi�in�ul st� la mijloc, iar jude�ele
L�pu�na �i Orhei fac leg�tura �ntre ambele regiuni. Dealurile, de-a lungul
Nistrului, p�n� mai jos de Tighina sunt o �nc�ntare, cu priveli�tile lor. Dintre
ora�e, cel mai frumos a�ezat este Soroca, pe poalele unui deal care coboar� p�n� �n
Nistru; de sus, acoperi�urile ro�ii gr�m�dite �n jurul Cet�ii Albe ce-�i �nfige
temeliile �n matca r�ului, par a desena partere de flori �nfl�c�rate �i reliefate
de
84
verdea�a p�durii ce coboar� p�n� �n inima ora�ului. Din cele 4 cet�i de piatr�
r�mase din vechime, �n Hotin, Soroca, Tighina �i Cetatea Alb�, cea din Hotin e cu
mult superioar� celorlalte, ca dimensiuni, ca art� �i ca material de construc�ie.
Atr�g�toare de departe prin pozi�ia lor, ora�ele basarabene (Iar� a excepta
Chi�in�ul) sunt resping�toare de aproape. Murdare, sordide, cu uli�i prost pavate,
ele nu sunt dec�t mari t�rguri locuite aproape exclusiv de evrei, �n afar� de
Ismail, singurul ora� �n care am constatat c� s-a f�cut ceva e Cetatea Alb�. Pe c�t
sunt de spurcate ora�ele pe at�t sunt de frumoase satele coloni�tilor germani din
sud. Leipzig, Paris, Fere�amp-enoaz1 (sic!!) �aba dar mai ales Teplitz cu gr�dini
�i cu case vesele, sunt sate-model.
Perla Basarabiei, ca s� �ntrebuin��m o expresie consacrat�, este Budachi. E cea mai
frumoas� plaj�, nu din Rom�nia, dar din toat� Europa. Dac� s-ar investi acolo
c�teva zeci de milioane, dac� s-ar crea c�i de acces convenabile, ar n�p�di lumea
�i pe acest ��rm al m�rii c�t de dep�rtat e el. Falez� �nalt� cu impun�toare
perspective, plaj� imens� �ndreptat� spre Soare-r�sare � efecte actinice asigurate
� lac cu n�moluri mineralizate, nimic nu lipse�te la Budachi afar� de pu�in�
civiliza�ie, de pu�in confort. S� n�d�jduim c� vor veni odat�, c�ci altfel ar fi
p�cat.
Basarabia e pe un nivel inferior Vechiului Regat pe toate terenurile afar� de
cultura p�m�ntului. N-am v�zut �ntre Prut �i Nistru un petic de p�m�nt necultivat.
Munca c�mpului aproape nu las� de dorit: ar�tur� bun�, s�m�n�� selec�ionat�,
produc�ie curat�. Din nenorocire �n regiunea stepei (Buceag) nu reu�e�te dec�t o
recolt� din 3 sau 4. Anul acesta totul era ars; nu plouase de trei luni, �mplinite
�n momentul trecerii mele pe acolo, �n schimb, �n regiunea de nord, mai ales �n
Hotin, recoltele se �nf�i�au minunat.
Am petrecut o jum�tate de zi �i am dormit o noapte �n Tarutino. Tarutino este Mecca
germanilor din sudul Basarabiei. De acolo pornesc toate directivele politice �i
economice pentru �ndrumarea acestui harnic popor. C�ci nem�ii din aceast� parte a
��rii constituie sub form� de comunitate un adev�rat popor, �n fruntea lui e un
Volksrath din care se aleg mai multe comitete care st�p�nesc via�a cultural�,
coopera�ia, activitatea bancar� etc. form�nd aproape un Stat �n Stat, un Stat
cuprinz�nd o popula�ie de 70 p�n� la 80 000 de suflete. P�n� anul trecut acest
1 Dup� r�pirea Basarabiei �n 1812, ru�ii au dat coloniilor germane ce au �ntemeiat
numele b�t�liilor din ultima lor campanie �mpotriva lui Napoleon (�n 1814).
Stat tr�ia sub dictatura lui Haase, prim-pastor al bisericii locale, pre�edinte al
Volksrath-ului �i al tuturor comitetelor emanate din el � �n fine deputat �n
aproape toate legislaturile trecute. Pe urma hitlerismului care s-a infiltrat �i
aici, o adev�rat� revolu�ie s-a s�v�r�it anul trecut, �n alegerile pentru
Volksrath, pastorul Haase a fost tr�ntit �i �n locul lui s-a ales dl. Bruneske, un
t�n�r de 30 de ani, doctor �n �tiin�ele economice de la Leipzig. Haase a fost scos
din demnit�ile lui elective �i nu mai e ast�zi dec�t prim-pastor �i... deputat
vremelnic. Popula�ia e acum �mp�r�it� �n dou�: cam dou� treimi merge cu tinerii, cu
hitleri�tii iar o treime, cei b�tr�ni, a r�mas mai departe al�turi de Haase. �n
Tarutino apar dou� ziare, fiecare grupare av�nd ziarul s�u, �i lupta de fiecare
ceas e de o �nver�unare ce greu se poate �nchipui de departe. Primit de grupul
celor tineri, �i g�zduit la dl. Bross, sufletul acestei grup�ri, am fost ocolit de
pastorul Haase �i de prietenii s�i. Cei tineri mi-au f�cut �ns� o primire
str�lucit� �i au venit gr�mad� la conferin�a pe care am �inut-o �n frumoasa sal� a
Sport-Vereinului.
Nu e locul s� descriu aici tot ce am v�zut �n Basarabia, lucruri la urma urmei de
un interes secundar. Voi �nsemna numai c�teva puncte: o noapte petrecut� la �ar� la
prietenul Cristi, �ntrunirea de la Zguri�a �i �mpotmolirea de la Mere�ofca.
Pe drum spre Orhei am sosit �ntr-o amiaz� �i am petrecut o noapte la Zamosci, mo�ia
p�rinteasc� a vechilor boieri Criste sau Cristi. Alia�i cu multe familii vechi
moldovene�ti, �i cu noble�ea rus� � mama lui Vladimir Cristi, actualul senior al
familiei, era n�scut� Principes� Tru-be�koi, iar so�ia lui e contes� Sologub �
ace�ti boieri erau printre cei mai boga�i din Basarabia. Mo�iile lor mergeau din
Chi�in�u p�n� la Orhei. Ast�zi sunt reduse la vreo 200 de hectare prin minunea
reformei agrare datorit� bol�evicilor din Sfatul ��rii (1918). Curtea de la Zamosci
(ca si cea de la H�nce�ti a lui Manuk sau cea de la Larga a Cru-penschilor) se mai
�ine cum poate ca o m�rturie a unor vechi tradi�ii de putere �i de bog�ie. Casa e
cam d�r�p�nat�, cu saloane mari parchetate pe tavanul c�rora �ncep s� ias� pete de
ploaie, cu cr�p�turi de-a lungul �ncheieturilor zidurilor, cu mobile vechi � unele
de stil � cam uzate �i cam �chioape, cu portrete interesante pe pere�i. Printre
toate vechiturile prin aleile umbroase ale parcului din jurul casei r�sare, ca o
protestare vie �mpotriva nedrept�ii soartei, silueta zvelt�, armonioas� �i plina de
farmec a st�p�nei casei, a contesei Sologub-Cristi. L�ng� d�nsa, zburd� fiica ei
Marusia, pe care Dumnezeu a �nzestrat-o cu toate darurile. Cristi posed� o colec�ie
de fotografii de la lasnaia-Poliana �i
86
de scrisori de la Leo Tolstoi � inedite �i de nepre�uit. L-am sf�tuit s� le
publice, odat� cu amintirile sale, c�ci a cunoscut �i a frecventat pe marele
scriitor, cu care se �nrudea �i pentru care avusese � �n tinere�e � un adev�rat
cult.
La Zguri�a, am cunoscut farmecul popularit�ii, dac� farmec poate fi numit, �n
c�l�toria mea prin Basarabia, prietenii mei politici puseser� la cale dou� mari
�ntruniri politice, una la Zguri�a (Soroca) alta la Se-cureni (Hotin). La Tarutino
�i la Cetatea Alb� �inusem c�te o conferin�� f�r� caracter politic, la care
veniser� �i persoane �n afar� de partidul nostru, func�ionari �i cucoane,
�ntrunirea de la Secureni a fost foarte reu�it� �i un public imens a aclamat �i
aici programul nostru politic, dar �n compara�ie cu Zguri�a n-a fost nimic. La vreo
doi kilometri de acest sat m-au �nt�mpinat plutoane de bicicli�ti �i vreo 200 de
c�l�re�i cu steaguri �i cu surle care mi-au �nso�it automobilul p�n� �n pia�a
t�rgului. Pia�a gemea de oameni, care p�reau to�i cuprin�i de spasmele unui delir
�i r�gu�iser� strig�nd ura; valuri de capete �mpingeau pe cele dinainte, femei,
copii, b�tr�ni, �ipau de moarte, aproape strivi�i � a fost lume mult� c�lcat� �n
picioare �i strivit�. A fost o adunare cum n-am mai v�zut. De�i urlam c�t puteam,
glasul meu nu putea fi auzit dec�t de jum�tatea celor din fa��. O adev�rat�
nebunie, din care am sc�pat cu greu.
La Mere�ofca era s� r�m�nem �n noroi. De la Soroca la Otaci toate merseser� bine,
dar la ie�irea din Otaci am intrat �n ploaie. Mai plouase �i �n ajun. Drumurile
erau desfundate �i ajun�i la primul deal, �n satul Mere�ofca n-am mai putut
�nainta; ro�ile automobilului se �nv�rteau pe loc, pe p�m�ntul clisos. Din fericire
�oferul meu, Alexandru, luase de la Bucure�ti lan�uri pe care le �mprumutase de la
Malaxa, ocna� onorar. Mul�umit� acestor lan�uri �i unor lungi eforturi am putut s�
�naint�m �ncetul cu �ncetul �i s� ajungem la Secureni, unde ne a�tepta mult� lume
dup� cum am spus. Am constatat astfel �i eu c� �ndat� ce plou�, circula�ia nu mai
este posibil� �n Basarabia. S-au �nceput c�teva �osele, dea Dumnezeu s� le vedem
mai iute terminate.
La Secureni, dup� �ntrunire, ni se aranjase o gustare �n fosta cas� boiereasc� a
locului, un lung ma� de od�i dup� moda ruseasc�, od�i goale � c�ci aproape toat�
mobila fusese v�ndut� la mezat � od�i care mai p�streaz� pe pere�ii �i pe u�ile lor
r�m�i�ele decorative ale elegantelor de acum o sut� de ani. Acest conac aproape
ruinat cu c�iva arbori b�tr�ni �mprejur, r�m�i�e �ntristate ale unui vechi parc
decimat ca �i �ntinsa mo�ie a Securenilor au avut ca ultim proprietar, �n vremu-
rile de bel�ug dinaintea r�zboiului, pe generalul Lischin. B�tr�nul general a murit
acolo �ndat� dup� r�zboi, singur sub papucul unei moldo-vence de r�nd Elena
Cojocaru, c�reia a l�sat prin testament �ntreaga lui avere, de�i avea o fat�.
Aceast� fat�, inteligent� dar cu apuc�turi rele, vr�jm�it� cu tat�-s�u, ajunsese nu
se �tie cum �i pentru ce, �n vremea r�zboiului, prin Caucaz. Acolo se �ncurcase cu
un aventurier, Plavsky, �i-1 luase de b�rbat. Acest Plavsky era un pe�te, dansator
de meserie �i �homme � femmes". �n aceast� calitate fusese angajat de un anumit
Crucioglu, mare bog�ta� din Tiflis �i antreprenor de bordeluri �i de case de
petrecere, ca s� atrag� femeile �n stabilimentele lui. Crugioglu str�nsese o mare
avere, avea o serie de imobile �n Tiflis �i mai ales nenum�rate giuvaericale
adunate de pe la femei �n momente de str�mtoare, giuvaericale pe care le p�stra �n
safe-uri pe la b�nci, �n preajma revolu�iei bol�eviste, Crucioglu tem�ndu-se de
anumite r�zbun�ri (un frate al lui fusese deja ucis de c�tre un prieten al unei
femei despuiate) se hot�r� s� fug� �i lucru ciudat � s� fi fost �ntre ei o oarecare
complicitate? � �nainte de a p�r�si Tiflisul d� procur� general� lui Plavsky,
pentru administrarea averii sale. Plavsky, socotind c� nu va mai da ochi cu
Crucioglu, vinde imediat ce poate din imobile, �i cu banii �i cu giuvaericalele din
safe-uri fuge la r�ndul s�u, �mpreun� cu nevast�-sa, la Constantinopol. Acolo, dup�
c�teva luni de via�� frumoas�, perechea Plavsky se pomeni �ntr-o zi cu Crucioglu
care prin Persia �i prin Asia Mica, ajunsese �i el pe malurile Bosforului. Scene �i
amenin��ri �ntre Crucioglu �i perechea Plavsky �n loc s� duc� la o rec�ama�ie �n
fa�a justi�iei, �i aduse pe c�te�itrei �n Basarabia, la Secureni, unde toate
trebuiau s� se aranjeze �n mod amical. Se vede c� �ntre ace�ti oameni era un
cadavru � sau mai multe � �i c� nici unul din ei nu dorea s� dea ochi cu justi�ia.
La Secureni, au g�sit pe generalul Lischin pe moarte, �i d-na Plavsky fu pur �i
simplu dat� afar� din cas�, de tat�-s�u care �i muri dup� scurt� vreme. Se
�ncinsese atunci un formidabil �i dublu proces, �nintea justi�iei rom�ne�ti, pe de
o parte �ntre perechea Plavsky �i Elena Cojocaru pentru anularea testamentului lui
Lischin, pe de alta �ntre Crucioglu �i aceea�i pereche Plavsky pentru deturnare de
bunuri. Procesul, unul din acele procese istorice care fac epoc�, mai dureaz� �i
azi, dar �ntre timp tot ce perechea Plavsky agonisise cu at�ta trud� se irosise. Ca
s� justifice averea furat� la Tiflis, d-na Plavsky o declarase ca mo�tenit� de la
tat�-s�u �i fiscul �i v�nduse la tob� pentru taxe succesorale, tot ce g�sise la
Secureni. Toate acestea le-am aflat mai t�rziu dup� plecarea mea de acolo, �n
necuno�tin�� de cauz� am ciocnit paha-
88
rul �n salonul golit de la Secureni cu d-na �i dl. Plavsky. Acesta mi-a f�cut chiar
un discurs! E un tip de aventurier quasi-genial, b�rbat frumos �i elegant, vorbind
mai multe limbi �i pe cea rom�neasc�, pe care a �nv�at-o f�r� gre�eal� �i cu un
foarte u�or accent. D-na Plavsky mi se afirm� c� ar fi o vicioas�, alcoolic� �i
morfinoman�. Se prezint� �ns� ca o femeie cu mare cultur� �i chiar cu mult duh �n
conversa�ie. Via�a acestor oameni e un adev�rat roman ale c�rui taine n-au fost
p�trunse nici p�n� azi.
Plecat din Secureni spre Noua Suli�� prin Briceni, pe drumuri pe care mi le voi
aminti c�t voi mai tr�i �i din mla�tinile c�rora nu �tiu cum a putut s�-mi scape
automobilul, am salutat ca limanul m�ntuirii �oseaua Lipcanilor �i prin Noua Suli��
am ajuns la Her�a, unde am fost primit iar�i cu c�l�re�i �i cu alai. De dou� ori �n
via�a mea am avut senza�ia intr�nd �n Rom�nia c� trec dintr-o �ar� s�lbatic� �ntr-o
�ar� civilizat�: prima dat� �n 1931, c�nd din Bulgaria am trecut Dun�rea la Bechet
�i m-am �ndreptat spre Craiova, �i a doua oar� acum trec�nd din Basarabia �n
Moldova. Mi-au venit lacrimile �n ochi, de emo�ie, c�nd am v�zut din nou un closet
cu ap� curg�toare, �i o baie, jn vila lui �oneriu. O dovad� mai mult c� totul e
relativ.
Her�a e o localitate delicioas�. De�i �n majoritate ovreiesc, t�rgul e curat �i cu
vechea sa biseric� �i cu frumoasele sale gr�dini �n jurul c�torva vile luxoase pare
o sta�iune climateric�, c�ci aerul e curat �i r�coros filtrat prin desi�ul
p�durilor de pe dealurile vecine. L�ng� biserica de frumos stil moldovenesc din
veacul al XVIII-lea1, l�ng� ograda ei cu arbori umbro�i Artur Verona �i-a cl�dit o
vil� original�. Ionel �oneriu �i Paul Verona au vilele lor mai sus, �n deal la
cap�tul t�rgului. Vila lui �oneriu e o cas� mai nou� cu tot confortul modern, vila
lui Paul Verona � un adev�rat muzeu � e vechiul conac Ghiculescu, reparat �i
modernizat.
Se zice c� biserica din Her�a a fost ref�cut� pe la �nceputul veacului trecut de
c�tre Elena Holban, o fat� cu nuri care s-a �inut cu Vod� Mihai Su�u �i de dragul
c�reia acesta a �nzestrat biserica cu avere mare �i cu obiecte pre�ioase din care
se mai v�d �i azi, dou� evanghelii legate �n argint �i mai multe cruci sculptate �n
lemn de chiparos. Pe l�ng� biseric�, Her�a mai posed� �i un monument viu �n
persoana b�tr�nului Rosin2. Ferche� je�i a �mplinit 80 de ani, cu o barb� alb�
t�iat� � la Henri al IV-lea, e un personaj de pomin� �n tot t�rgul, �n care de-a
lun-
1 Biserica din Her�a e de un stil cu totul particular prin forma neobi�nuit� a
cupolei sale. A fost reprodus� de multe ori de pictorul Artur Verona, �n tablourile
sale.
2 B�tr�nul Rosin a murit pe nea�teptate c�teva luni dup� trecerea mea prin Her�a.
gul anilor a sem�nat vreo 20 de copii. Se zice c� e fiul natural al colonelului
Rosnovanu cu o c�nt�rea�� italian�, madame Rosina � de unde numele lui de Rosin. �i
se mai zice c� s-a �inut ani de-a r�ndul cu mama d-nei Lupescu, �i c� ilustra
Duduie ar fi fiica Iul...
A venit s�-mi mul�umeasc� fiindc� �l decorasem dup� dorin�a exprimat� de �ns�i
Majestatea Sa...
S�ngele curat al Rosnovenilor s� curg� �n vinele spurcate ale ji-doavcei noastre
na�ionale? Ce nu e posibil sub Domnia iubitului nostru Rege Carol!
De la Her�a, m-am �napoiat, cam obosit, cu trenul, la Bucure�ti.
5 iulie. � �napoiat la Bucure�ti mi se confirm� fuziunea partidului lui Goga cu al
lui Cuza. Aflasem deja ceva pe drum, dar nu-mi venea s� cred. Din toate
conversa�iile mele cu Goga reie�ise c� programul lui se putea rezuma �ntr-un singur
articol: �la Guvern cu oricine �i �n orice condi�ii". Fuziunea cu Cuza �l
�ndep�rtase de la orice Guvern1. � Politica e c�teodat� amuzant�. Am dejunat ieri
cu dr. Angelescu �i am v�zut azi-diminea�� pe Gut� T�t�rescu. Pe c�t mi s-a ar�tat
de pesimist ministrul instruc�iunii, asupra situa�iei Guvernului, pe at�t de
optimist mi s-a �nf�i�at prim-ministrul. Pentru Angelescu situa�ia este in-
tenabil�. �n Guvern nu exist� nici o �n�elegere �ntre mini�tri, toate merg
alandala, �ncas�rile slabe �i la aceste neajunsuri se mai adaug� �i certurile din
partid. Partidul Liberal e �mp�r�it �n 4. To�i se ceart� �i nimeni nu e �n stare s�
domine situa�ia. T�t�rescu s-a dovedit �i incapabil ca �ef de Guvern �i lipsit de
autoritate ca om politic. �Partidele au nenorocit �ara" � nu invent nimic, a�a a
vorbit Angelescu!! Ceea ce ar trebui, dup� d�nsul e un Guvern �n afar� de partide
compus din oameni de autoritate (n-a spus-o dar am priceput, c� un asemenea Guvern
ar putea fi prezidat de el!) care s� modifice Constitu�ia �i sa restabileasc�
ordinea �n �ar�. Dup� cum se vede am f�cut o sum� de adep�i f�r� s� �tiu �i f�r� s�
vreau c�ci Angelescu mi-a spus c� vorbe�te �n numele prietenilor s�i. Mi-a mai
ad�ugat c� va vorbi serios cu Regele (pa�te mur-gule...) dar c� va fi greu, fiindc�
Regelui i-a intrat T�t�rescu sub piele.
Pe Gut� T�t�rescu 1-am v�zut ieri. Am socotit de a mea datorie s�-i spun ce am
v�zut �n Basarabia �i s� solicit m�suri de ajutor din partea Guvernului �i
proceduri mai omenoase din partea Ministerului de Finan�e. Dl. Gut� a fost foarte
amabil, s-a declarat �nc�ntat s� m� vad�, mi-a spus c� era deja �n curent cu
dezastrul agricol din Buceag �i c� destinase o sum� de 40 milioane pentru ajutoare
�n acea regiune, c� va
' M-am �n�elat, dar...
90
intensifica lucr�rile de �osele �n toat� partea de sud a Basarabiei pentru a da
oamenilor mijlocul sa-�i c�tige o p�ine, c� se �n�elesese �n fine cu ministrul
armatei pentru efectuarea unei cump�r�turi de cai destul de �nsemnat� �n regiunile
sinistrate, c� se hot�r�se chiar s� pl�teasc� 14 000 lei de cal, �n loc de 4�5 000
c�t era pre�ul t�rgului. Dl. Guta mi-a mai f�g�duit c� va vorbi serios cu Victor
Antonescu �i c�-i va modera zelul fiscal. Mul�umit, m-am sculat s� plec, dar
Excelen�a Sa n-a vrut s� m� lase. Mi-a povestit toate minun�iile pe care le-a
�nf�ptuit Guvernul s�u �i mi-a �n�irat tot ce mai are de g�nd sa fac�. �De c�nd
suntem noi la Guvern se lucreaz�, domnule Argetoianu, �i se simte." Se simte al
dracului! Gut� mi-a mai spus c� to�i mini�trii se �n�eleg �i lucreaz� fr�e�te, c�
el �i to�i colegii s�i se �n�eleg perfect de asemenea �i cu Regele; c� �ncrederea
acestuia �n Guvern e complect� �i c� nu cere nimic �i face tot ce i se cere � �n
fine toate mergeau strun�! L-am �ntrebat ce e cu conflictul lui cu Dinu Br�tianu.
�Ce conflict? mi-a r�spuns. Nu poate fi nici un conflict c�ci Dinu nu exist�. Nu
are dec�t 16 parlamentari din at�tea sute, doi �efi de organiza�ie �i unul dubios
din 71 �i din cinci cumna�i numai doi!" A fost pentru mine o �mb�rb�tare s� v�d �n
aceste vremuri mohor�te un om at�t de mul�umit.
Dup� ce mi-a expus str�lucita lui situa�ie, mi-a m�rturisit c� Regele vrea
modificarea Constitu�iei la toamn�, c� o va face el T�t�rescu � e sigur de partid �
dar c� n-ar vrea s� o fac� singur. Dorea s� �tie dac� am vreun angajament, fiindc�
ar vrea s�-mi propun� o colaborare. Ar fi voit s� se �n�eleag� �i cu Goga, dar acum
dup� fuziunea lui cu Cuza, lucrul va fi mai greu. M-a �ntrebat c�nd merg la Sinaia,
c�ci va veni �i el s� se odihneasc� acolo �i pentru a nu �tiu c�ta oar� mi-a
repetat �trebuie s� st�m serios de vorb�". I-am declarat c� n-aveam nici un
angajament, �i c� pentru o mai lung� conversa�ie sunt la dispozi�ia lui.
Am priceput, pe c�nd vorbea, de ce Regele �i el se �n�eleg at�t de bine. Am�ndoi
sunt mitomani, � fiecare din ei pune temei pe n�scocirile celuilalt. Eu, �n tot
cazul, n-am crezut o vorb�, din c�te mi-a spus T�t�rescu. Viitorul va ar�ta dac� am
avut sau nu dreptate .
Abia ie�isem de la T�t�rescu �i am aflat c� Regele a primit �n audien�� pe Pot�rc�
�i i-a spus c� vrea s� modifice Constitu�ia, s� reduc� num�rul deputa�ilor, s�
creeze un Senat numit de el �i c�te altele, acestea pe placul ��r�ni�tilor � dar c�
ar vrea s� procedeze la revizuirea pactului fundamental �n acord cu un mare partid
care n-ar putea fi dec�t cel na�ional-��r�nesc, cel liberal fiind uzat. Regele a
�ns�rcinat pe Pot�rc� s� �ntrebe pe Mihalache daca e de acord cu programul pe care-
1
schi�ase lui Pot�rc�. Acesta a plecat glon� la Topoloveni. Presupun c� Regele a
vrut s� fac� pe �mecherul �i s� aib� eventual �i consim��m�ntul ��r�ni�tilor la
modificarea Constitu�iei, dar fa�� de programul pe care 1-a desf�urat lui Pot�rc�
mi-e team� c� va �ncurca definitiv lucrurile, fiindc� banda lui Mihalache va a��a
toat� �democra�ia" �mpotriva proiectelor �reac�ionare" scumpe Suveranului.
� Generalul Gorski m� inform� la Jockey-Club despre absurditatea ipotezelor
strategice redactate de Marele nostru Stat-Major. M�surile de ap�rare �i de
dislocare �n cazul unui atac nu erau cunoscute inspectorilor generali desemna�i la
comandamentele superioare �n caz de r�zboi. Ei au cerut �n diferite r�nduri s� fie
pu�i �n curent cu planurile Statului Major, dar acesta a refuzat statornic, �n fine
acum �n urm�, dup� insisten�ele Regelui proiectele Statului Major au fost
comunicate inspectorilor. Gorski afirm� c� sunt de necrezut. A�a de pild� �n cazul
unui atac al Ungariei nu sunt prev�zute dec�t 13 Divizii, din 33, pe frontul de
Vest, celelalte fiind p�strate �n expectativ�. Se pare c� proiectele au f�cut o
impresie dezastruoas� at�t prin concep�ia c�t �i prin am�nuntul lor. Generalul
Samsonovici le d� �n r�spunderea generalului Antonescu ceea ce, tot dup� spusele
lui n-ar fi adev�rat. Vinovatul �i incapabilul ar fi Samsonovici.
� Acela�i Gorski �mi poveste�te c� a sosit la Bucure�ti un francez care a depus
pl�ngere la Parchet �mpotriva d-nei general Antonescu pentru bigamie, sau mai exact
zis pentru bi-andrie. D-na Antonescu e rom�nc�, a fost m�ritat� �n Fran�a �i �n
1929 s-a c�s�torit cu generalul Antonescu. Francezul, primul so�, pretinde c� n-a
divor�at niciodat� �i c� generalul cu care fusese �n rela�ii de intim� prietenie �i
care �i-a furat nevasta" �tia bine c� nu se pronun�ase nici un divor�, �i c� pentru
aceasta �i-a celebrat c�s�toria �ntr-un sat pierdut din Vla�ca. Deocamdat�
scandalul se �ine sub obroc, iar generalul Antonescu care se afla la loachimsthal a
fost chemat de urgen�� n �ar�.
7 iulie. � Restaura�ia Dinastiei �n Grecia pare lucru hot�r�t. Reiese din toate
manifest�rile Guvernului �i Parlamentului nou ales. Generalul Condilis care tine
armata �n m�n� a cerut zilele trecute printr-un discurs pronun�at �n Camer�
restabilirea c�t de grabnic� a Monarhiei, care singur� poate asigura Greciei �
afirm� stratigosul � lini�tea de care are nevoie. O confirmare a �proximei"
�napoieri a lui Giorgios �n Grecia �mi pare cererea de divor� a Reginei Elisabeta
adresat� Cur�ii de Apel din Bucure�ti. Rela�iile mai mult dec�t bizare dintre
Regina Elisabeta �i Regele George nu puteau d�inui, �i nu puteau s� duc� dec�t la
92
un divor�. C�t timp Regele George sta la Londra ca un simplu particular solu�ia
definitiv� mai putea fi tar�g�nit�. Odat� Regele re�ntronat, chestiunea trebuia
l�murit� �i din toate punctele de vedere era preferabil ca ea s� fie l�murit�
�nainte ca Regele sa fie rechemat la Atena. Solu�ia divor�ului e cu at�t mai
nimerit�, cu c�t �n afara de toate motivele de ordin sentimentalo-conjugal mai e �i
unul de ordin politic, �n ruptul capului Elisabeta nu mai voia s� se �napoieze �n
Grecia. Acum c�iva ani, fiind la noi la mas� am �nchinat un pahar �n s�n�tatea ei,
ur�ndu-i s� se reg�seasc� c�t de repede pe Tronul pierdut. �Ce r�u �i-am f�cut eu
�n via�� ca s�-mi urezi a�a ceva?" fu r�spunsul detronatei Prin�ese.
Vechea arip� a Palatului Regal a fost evacuat� �i de c�teva zile mascat� printr-o
�nalt� palisad�. Va fi dobor�t� �i reconstruit� �n stilul aripei noi. Ceea ce
prev�zusem �n 1927, c�nd Ionel Br�tianu, Regina M�ria �i banda Regen�ei se
opuseser� la refacerea vechii cl�diri �- s-a realizat.
8 iulie. � Anul 1935 �nsemneaz� o hot�r�toare cotitur� �n politica interna�ional�.
Se poate zice c� de fapt Germania �i-a reluat locul printre Marile Puteri
occidentale. Un loc mai modest ca cel ocupat �nainte de r�zboi, dar totu�i un loc
�nsemnat. E meritul lui Adolf Hitler, care, �n ciuda tuturor amenin��rilor, a
�ndr�znit s� calce Tratatul de la Versailles �i a �tiut s� lege rela�ii, dac� nu
str�nse dar aproape amicale cu Anglia �i cu Polonia1. C�ci oric�t ar declara
Guvernul englez c� politica Angliei fa�� de Fran�a �i de blocul securit�ii solidare
a r�mas neclintit�, oric�t ar protesta Polonia �mpotriva b�nuielii unei politici de
tr�dare fa�� de binef�c�torii ei � s-a schimbat ceva �n dinamica politic� a
Europei. Orizontul politic s-a �ntunecat �i mari tulbur�ri sunt de a�teptat, cu
toate bile�elele lini�titoare pe care Van Sittard le trimite lui Titulescu prin
Laptew. Titulescu pare de altminteri agitat �i face �n momentul de fa�� pe curva �i
naveta �ntre Paris �i Londra, �n speran�a s� poat� �mb�ta lumea cu vorbe de o parte
�i de alta a M�necii. Vedeta de la Geneva trebuie s� se afle �n treab�, chiar de ar
bate apa �n piu�.
Cu toate �tirile contradictorii sau tenden�ioase dou� curente se deseneaz� tot mai
mult �n Europa anului 1935. Unul intransigent fat� de fo�tii inamici, continu� s�
afirme intangibilitatea tratatelor de pace, de�i acestea au fost sf�iate �n fapt �i
�n drept, �i se str�duie�te s� men�in�, cel pu�in �n principiu, pozi�iile politice
din 1919. Cel�lalt, mai conform cu realit�ile vremurilor, caut�, fa�� de falimentul
necontestabil al politicii din 1919, o �n�elegere cu fo�tii vr�jma�i, de fapt cu
Germania. Pri-
! Recitesc aceste r�nduri �n septembrie 1939 � c�t� schimbare!
mul curent porne�te de la Paris, cel de-al doilea de la Londra. Aceast� dubl�
orientare politic� �i face deocamdat� drum mai mult �n culise �i protagoni�tii
fiec�ruia din cele dou� curente nu se dau �napoi de la concesii reciproce, si caut�
s� mai salveze aparen�ele, cu at�t mai mult ca existen�a Societ�ii Na�iunilor e �n
joc, nici mai mult nici mai pu�in. Fran�a �i �nfr�nge periodic intransigen�a �i mai
las� din preten�iile ei, f�r� vreo compensa�ie valabil� de altminteri. Iar Anglia
�ntre dou� �n�elegeri cu Berlinul, afirm� cu t�rie prietenia ei fa�� de Fran�a �i
fidelitatea fa�� de Geneva.
Mica �n�elegere e supus� la grea �ncercare, �ntre politica francez� �i cea englez�
e ca �ntre ciocan �i nicoval�. Pe fa�� continu� s� fim clien�i supu�i ai Fran�ei,
�n realitate am notat deja c� Iugoslavia a �nceput s� fie nervoas�. Nu �tiu p�n� la
ce punct Regentul Principe Paul are vreun cuv�nt la �ndrumarea politicii s�rbe�ti,
cred mai iute c� nu1 �i c� st�p�nul �ndrum�rii iugoslave e generalul Jifkovici. �n
tot cazul la Belgrad nu mai e unanimitate �n ce prive�te politica extern�. La noi,
am tot motivul s� cred ca Titulescu (contrar tuturor aparen�elor) dar mai ales
Regele, ar �nclina spre metodele engleze�ti. R�m�ne numai Cehoslovacia neschimbat�
�n politica ei. Droto�ul Bene� va r�m�ne p�n� la moarte omul Quai d'Orsay-ului.
Vineri va fi la Sinaia Principele Paul. Pe de alt� parte mi se afirm� c� generalul
Weygand e �n Bucure�ti, incognito. Dac� e adev�rat, vizita lui odat� cu a lui Paul,
nu poate fi str�in� de viitoarele �ndrum�ri ale Micii �n�elegeri.
10 iulie. � Ziarul Zorile duce o campanie �nver�unat� �mpotriva lui Gavril�
Marinescu. Aproape �n fiecare zi public� o scrisoare deschis� adresat� de Socor
primului ministru, �n care se enumera potlog�riile prefectului de poli�ie. Nici o
reac�ie, pare c� ghe�efturile au devenit un apanaj licit al corifeilor din jurul
Regelui.
� Comisia special� delegat� de Curtea de Casa�ie pentru cercetarea cazului
Cihoski-Skoda s-a pronun�at. Generalul Cihoski e trimis �n judecata Cur�ii. Se
continu� cercetarea averilor lui Cihoski, Mihai Popovici �i Boil�. Se vorbe�te de
arest�ri iminente. S� le vedem. Se mai vorbe�te �i de casarea sentin�ei de
condamnare a generalului Dumitrescu. Aceasta o vom vedea desigur.
� Din toate p�r�ile mi se afirm� � a �nceput treierul � c� recolta de gr�u e cu
totul sub a�tept�ri. Asta ne mai lipsea.
1 Informa�ie gre�it�. Principele Paul are cea mai mare �nr�urire asupra politicii
externe iugoslave.
94
11 iulie. � Doctorul Angelescu �i-a dat iar�i demisia din Guvern. Pretinde c� la
facerea bugetului i se promisese un credit extraordinar de 100 de milioane pentru
construc�ii �colare. Victor Antonescu care sper� s� lichideze bugetul f�r� deficit
(probabil c�ldurile �l fac s� aiureze) a refuzat net creditul. A intervenit
Tat�rescu �i Angelescu a ob�inut 60 de milioane, dar nu s-a declarat mul�umit. �i
�i-a dat demisia. O simpl� formalitate, c�ci sau el sau Victor Antonescu va ceda,
�i demisia se va retrage. E mai serios lucrul cu Manolescu-Strunga care va fi
exoflisit din Guvern.
� Primit o scrisoare de gratitudine �i chiar de cald� recuno�tin�� din partea lui
Puiu Dumitrescu. Pentru ce? Pretinde c� am fost favorabil lui tat�-s�u. M� mir �i
eu.
� Aflu prin Simky Lahovari ca vom avea �n septembrie vizita Ducelui �i Ducesei de
York. E un succes al Reginei M�ria, c�ci p�n� acum Regele Angliei nu voia s� aud�
de un gest de polite�e fa�� de Carol. Perechea Princiar� va veni la Balcic, unde
Ducesa va r�m�ne, iar Ducele va merge la Sinaia s� fac� vizit� Regelui.
� Ziarele reproduc o expunere f�cut� de Rist la Congresul Camerei de Comer�
Interna�ionale din Paris, cu privire la problema monetar� (iunie 1935). Reproduc
urm�toarele pasaje din discursul ilustrului specialist:
... �Chaque pays doit fixer sa monnaie � un niveau tel que sa dette interieure (qu
'iis'agfsse de la dette de l'Etat ou des detteprivees) de-vienne de nouveau
supportable et soit compatible avec le randament des entreprises privees et la
capacite contributive des contribuables."
�i mai departe:
... �Dans quelques pays du bloc or, la question qui se pose est celle de savoir
s'ills parviendront � reduire le poids de leurs dettes par des mesures directes
impliquant des sacrifices pour Ies rentiers et Ies ohli-gataires, on s'ils devront
recourir � une devaluation qui allegerait d'un seul coup Ies budgets de charges
devenues dorenavant trop lourdes."
C�t drum a f�cut tristul Rist de la 1931 �i p�n� azi! Atunci de ce m-a �njurat?
13 iulie. � Ieri �i azi t�mb�l�u mare la Sinaia pentru vizita Prin�ului Paul,
Regent al Iugoslaviei care vine pentru prima dat� la noi �n aceast� calitate. A
fost primit la gar� de Rege, de Voievodul Mihai, de Prin�ul Nicolae �i de tot
Guvernul. Titulescu a catadixit s� vin� din str�in�tate unde era ocupat s� regleze
soarta Europei plimb�ndu-se �ntre Paris �i Londra. Prins cu arcanul pe drumurile
Elve�iei sau ale Fran�ei
pe care alerga dup� ne�nsemnate recorduri automobilistice, a fost adus la Sinaia �i
Prin�ul Nicolae, momit se vede cu ceva parale. Numai Reginele noastre, �i cea
v�duv� �i consolabil� �i cea divor�at� �i consolat�, s-au ab�inut de la aceast�
mic� manifesta�ie de familie. Prezen�a lui Titules-cu la Sinaia e o chez�ie c� s-au
discutat lucruri de o importan�� capital� (chestiunea Habsburgic�, orientarea Micii
Ne�n�elegeri �i c�te altele).
15 iulie. � Petrecut ziua de ieri �n jude�ul Mehedin�i, unde joi �n 18 are loc o
alegere par�ial�, pentru un loc la Senat (locul lui P. G�r-boviceanu, mort prin
decembrie trecut). Alegerea a fost am�nat� f�r� nici un rost, de vreo dou� ori � �i
�mpotriva dispozi�iilor constitu�ionale. Guvernul n-are candidat, dar sus�ine pe
sub m�n� pe candidatul na�ional-��r�nist, pe Vasile R�dulescu-Mehedin�i (eu 1-am
poreclit Cu-din�i, fiindc� a �tiut s� road� bine sub Guvernele Maniu �i Vaida),
care probabil va ie�i. Lupta este �ntre el �i candidatul nostru Ilariu Mihail. Se
mai prezint� �i Aurel Vlad din partea vaidistilor si Trancu-Iasi din partea
Frontului Constitu�ional (Averescu-Gh. Br�tianu). Pornit diminea�a din Severin
(unde sosisem �n ajun, �inusem seara o conferin�� la Sfatul Negustoresc �i dormisem
la Cornel R�dulescu, b�iat sub�ire �i simpatic)1 am trecut cu automobilul prin
Hinova, am suit dealul St�rmina �i prin V�njul Mare, Recea, V�n�tori, Dr�ncea,
Opri�or, B�l�cit� �i Cleanov am ajuns pe �nserate la Breasla, unde mi-am luat
re�edin�a de var�. �ntrunire bunicic� la V�nj (cuib de ��r�ni�ti), mai bun� la
V�n�tori si �ntr-adev�r numeroas� la B�l�cit�. Curentul pare bun pentru noi, s�
vedem ce vor da urnele. Recolta, �n toat� partea Mehedin�iului pe care am
str�b�tut-o, e mizerabil�. Gr�ul e numai gunoi �i pu�in, iar porumbul splendid ca
vegeta�ie, n-a legat cum trebuie. De la Severin �i p�n� la V�nj, nu mai fusesem de
c�nd eram copil, dar vizitele pe care le-am f�cut unchiului meu Grigore Argetoianu,
pe atunci arenda�ul domeniului Statului Orevi�a, mi-au r�mas �ntip�rite �n minte.
Am recunoscut locurile abia schimbate pe care nu le mai c�lcasem mai bine de o
jum�tate de veac! Si cu c�t� emo�ie! Pe drum spre Breasta am admirat conacele �i
acaretele construite de Drug� � milionarul craiovean � la mo�iile sale Svardeni�a
�i Cleanovul �i am deplorta o dat� mai mult starea �oselelor din Dolj, s�lbatice pe
l�ng� cele din Mehedin�i.
16 iulie. � La Paris ziua de 14 iulie a trecut �n lini�te, cu toate temerile
cercurile moderate. �Crucile de Foc" conduse de colonelul La-
1 Sora lui, Mi�a, a luat succesiv de b�rbat pe Cantacuzino (fiul lui Gogu) �i pe
Radu Cretzeanu. Cornel �i Miza sunt copiii fostului senator filipescan R�dulescu,
cu-noscut pentru vivacitatea judec�ilor lui.
96
roque au manifestat �i au defilat la Arc de PEtoile � Frontul popular sau comunist,
Place de Ia Republique. Ambele tabere au manifestat �n lini-�te �i nu s-au ciocnit.
� La Ia�i, Goga a fuzionat cu Cuza �n mare alai �i g�l�gie. Jur�minte �n
Mitropolie, defilare �n Pia�a Unirii, �ntrunire la R�pa Galben�, nimic n-a lipsit �
afar� de bunul sim�. Cuza a fost proclamat �pre�edinte suprem", iar Goga
�pre�edinte". Nichifor Crainic, �eful tineretului L.A.N.C. Tinerii se vor chema
l�nceri, iar isprava tuturor, rahat. S-a pus ap� �n vin, �i s-a stricat astfel �i
vinul �i apa.
� Schuschnigg, cancelarul Austriei, a avut un accident de automobil. D-na
Schuschnigg a fost ucis�; cancelarul �i fiul s�u u�or r�ni�i.
17 iulie. � Mi se trimit discursurile lui Goga �i lui Cuza, �inute duminica la
Ia�i. Am�ndou� sunt de o impresionant� platitudine. Acelea�i fraze sonore, care nu
corespund cu nici o realitate. Poporul care se de�teapt�, �ara care etc. Cu o
clarinet� uzat� �i cu o mandolin� ce zb�rn�ie dintr-o singura coard� e greu de
executat o simfonie.
20 iulie. � �n alegerea par�ial� pentru Senat din Mehedin�i, de la 18 iulie a ie�it
Vasile R�dulescu, candidatul na�ional-��r�nist. Din 36 296 votan�i au votat numai
17 774. Na�ional-��r�ni�tii au ob�inut 6 427 de voturi, Frontul Constitu�ional
(averescanii cartela�i cu georgi�tii 4 428, Uniunea Agrar� 3 835 �i vaidi�tii 2
788. Cifrele electorale n-au la noi dec�t o importan�� relativ�, date fiind
moravurile. Din alegerea de la Mehedin�i se pot trage totu�i c�teva concluzii. Mai
�nt�i c� oamenii sunt s�tui de vot. N-au votat nici jum�tate. Apoi o serie de
constat�ri pentru situa�ia partidelor. ��r�ni�tii au avut relativ pu�ine voturi,
pentru un partid de mase. Dac� n-ar fi avut concursul Guvernului, care n-a pus
candidat tocmai ca s� scoat� pe R�dulescu, ar fi avut cam acelea�i voturi ca noi.
Pentru Uniunea Agrar� succesul e mare: ne-a b�tut Frontul Constitu�ional cu c�teva
sute de voturi, dar erau dou� partide cartelate � separat, le-am fi b�tut pe
fiecare dup� cum am b�tut de departe pe vaidi�ti iar num�rul aleg�torilor no�tri a
crescut considerabil trec�nd de la alegerile generale de la l 600 din 60 000 c�i
sunt �nscri�i la Camer�, la 3 835 din 36 000 c�i sunt �nscri�i la Senat.
Cum probabil Vasile R�dulescu e mul�umit c� s-a ales �i Trancu-la�i fiindc� a
m�ncat o b�taie stra�nic� la T�mnea, e cazul s� se spun� c� �tout le monde este
battu et content" afar� de amicul Vaida.
30 iulie. � Dup� 15 zile petrecute �n lini�tea de la Breasta m-am �napoiat �n seara
de 28 la Bucure�ti unde n-am stat dec�t ziua de 29 �i iat�-m� de azi-diminea�a la
Sinaia, pe ploaie �i pe frig.
De�i n-am stat dec�t o zi la Bucure�ti, am v�zut mult� lume �i am putut s� constat
cum mocirla se urc� �ntruna �i amenin�� s� �nece tot. Am impresia c� �n cur�nd se
va urca �i peste culmile de la Sinaia. Afacerea de la Banca Na�ional� cu transferul
leilor belgienilor se �ntinde din ce �n ce. �n afar� de Nacht si Vasilescu escroci
de meserie, �n afar� de C�l�torescu, chestorul, escroc de ocazie �i de Tony Iliescu
veselul prim-vicepre�edinte al Senatului, afacerea a �nghi�it �i pe Dorel Dumi-
trescu, guvernatorul B�ncii, care �i-a dat demisia printr-o scrisoare dat�
publicit�ii, scrisoare prin care �ncearc� s� plastroneze, dar care e un monument de
prostie. Mai �nt�i fiindc� scrie acolo �chemat la �naltul post... prin �ncrederea
Regelui �i a Guvernului" � or, numai mini�trii sunt chema�i �n func�iile lor prin
�ncrederea Suveranului, to�i ceilal�i func�ionari sunt chema�i prin �ncrederea
Guvernului �i dl. Dorel nu avea nevoie s� mai pomeneasc� de aceast� �ncredere
tocmai �n momentul �n care i-a fost retras�. Al doilea fiindc� din pomelnicul
marilor fapte s�v�r�ite �ntr-un an �i jum�tate de c�nd e la Banc� �i din
protest�rile sale contra atacurilor �ndreptate �mpotriva lui, nu reiese logic
motivul pentru care dl. Dorel demisioneaz�. Daca �ntr-adev�r dl. Dorel e un
guvernator f�r� pereche �i un administrator f�r� pat� nu se pricepe de ce nu r�m�ne
pe pozi�ie, s�-�i apere institu�ia �i cinstea lui personal� � si se pricepe �nc� �i
mai pu�in pentru ce Guvernul i-a primit numaidec�t demisia.
Adev�rul este c� dl. Dorel e un punga� �i c� a fost debarcat. Cariera acestui om
este un exemplu tipic al imoralit�ii regimurilor de c�rd�ie de partid. Pornit din
pleava mahalalelor, f�r� nici o �nsu�ire marcant�, elev de liceu, student �i doctor
�n drept de duzin� a ajuns �n c�iva ani profesor universitar (te �ntrebi cum a fost
posibil?), guvernator al B�ncii Na�ionale �i multimilionar. Zvelt, �mbr�cat cu
elegan�� (fason de Bucure�ti) cu o mutr� simpatic� s-a c�s�torit cu o sor� a lui
Leo-nida cel cu automobilele, dar dup� c�iva ani s-a amorezat de fata ne-veste-sii,
din prima ei c�s�torie, �i l�s�nd pe mam� �n grija lui G�etan1 a luat pe fat�. Cu
Soficel, cu sforicel, cu mititel � Dorel tras ca prin inel, �mpins de unul, tras de
altul a ajuns s�-�i cazeze nulitatea �n anturajul lui Vintil� Br�tianu �i de acolo
�n taini�ele B�ncii Rom�ne�ti. A �na-
1 Junele G�etan era s� omoare pe d-na Leonida, cu un ciocan sau cu telefonul; erau
aman�i asocia�i �n afaceri dubioase. G�etan a fost condamnat la 5 ani pu�c�rie.
98
intat automatic, �i chiar ceva mai repede c�ci p�rea b�iat cur�el pe dinafar�, �i
era bun de gur�. La retragerea lui Nae �tef�nescu de la Banca Rom�neasc� s-a zb�tut
c�t a putut s�-i ia locul, dar a fost �nvins de Sa-vescu, un alt incorect1. A �ipat
at�t �nc�t, �n conformitate cu principiile de partid, a c�tigat dreptul la o
compensa�ie. Venind partidul la putere, compensa�ia s-a g�sit sub forma postului de
guvernator al B�ncii Na�ionale, interesele c�reia bine�n�eles n-au fost o clip�
luate �n considera�ie. Abia numit a �nceput dan�ul milioanelor. A luat bani de unde
a putut. A participat la �ntemeierea societ�ii Cagero �mpreun� cu Leonte Moldoveanu
�i cu Constant Georgescu, pe vreme aceea secretar general la industrie. Beneficiile
Cagero-ului, gra�ie dib�ciei lui Gross (directorul) fost antreprenor de bordel la
Oradea Mare �i influen�ei celor trei mu�chetari, se cifreaz� la c�teva sute de
milioane. F�r� ru�ine, Dorel �i Soficel s-au pus pe trai. Au renovat Bolintinul �
fosta re�edin�� a familiei B�leanu, cump�rat� pe nimic � �i au dus-o �ntr-un chef
�ntre�in�nd o band� de parazi�i pe care o hr�nea �n vesela Regelui Bavariei
cump�rat� juma-juma cu doctorul Hoenig, un alt me�ter al vremurilor, sau o plimba
ca asta-iarn� pe la Madera �i prin insulele Azore. Dorel s-a �nfruptat din toate
afacerile mari de transfer, din toate scoaterile b�ncilor din ob�igo (vezi afacerea
Buhu�i cu Banca de Credit scoas� din gir pentru o datorie de 650 milioane), din
importul ��rii rom�ne�ti f�cut aproape tot prin Cagero. Doctorul Angelescu,
ministru, mi-a spus ieri c� s-a constatat c� de c�nd e guvernator, dl. Gr.
Dumitrescu a cump�rat imobile �n Bucure�ti �n valoare de lei 21 milioane. Pe
punctul s� fie chemat la Parchet, �i-a dat demisia �i s-a declarat parte civil�,
cer�nd l leu daune, �n procesul belgienilor. Dar vorba lui T�t�rescu (c�nd cu
Skoda), afacerea devizelor abia acum �ncepe. Vor fi chema�i mul�i la r�spundere �i
terfeli�i, dar vor fi to�i achita�i, fiindc� �n Rom�nia nu se condamn� nimeni
pentru acte de necinste.
O dovede�te scandaloasa sentin�� dat� ieri de Consiliul de Revizuire al Armatei
care a casat f�r� trimitere condamnarea generalului Dumitrescu cel mai neobr�zat
prevaricator al timpurilor moderne. La Consiliul de r�zboi al Corpului V (Bra�ov) a
fost trimis� numai judecata abuzului de putere (solda�i �ntrebuin�a�i la munc� �
maximum 6 luni �nchisoare f�r� pierderea gradului).
O dovede�te afacerea Skoda �n care a fost condamnat str�inul Se-letzki ca mituitor,
f�r� s� se g�seasc� un singur mituit de condamnat!
1 Afacerea cu schimbul mo�iei sale, pe timpul Comitetului Agrar.
99
A dovedit-o scoaterea din urm�rire �i achitarea celor 149 func�ionari de la
Ministerul de Agricultur� da�i de mine �n judecat� �n 1927 si 1928 �prevaricatori
dovedi�i sau prin acte sau prin m�rturisiri constatate. S� mai reamintesc afacerea
Victor Filotti, de pomin�, care n-a fost judecat� p�n� ast�zi?
Achitarea generalului Dumitrescu (c�ci de fapt e o achitare; se zvone�te chiar c�
ordinul a venit de sus, c� Regele ar fi spus c� destul a stat �nenea Costic�" 3
luni �n pu�c�rie �i c� chestiunea cu abuzul va trebui clasat� la Corpul V) a f�cut
mult� v�lv� ieri seara �n Bucure�ti. Oamenii cinsti�i erau consterna�i. Mai mul�i
ofi�eri superiori, �nt�lni�i la Jockey-Club, deprima�i, spuneau c� generalul M�nu
si judec�torii care au condamnat pe Dumitrescu �n prima instan�� ar trebui s�-�i
dea demisia. �i-ai g�sit!
� �n toate col�urile nu se vorbe�te dec�t de porc�rii �i de malversa�i-uni. Pe
l�ng� chestiunea generalului Dumitrescu �i afacerea belgienilor cu Dumitrescu lor,
pe l�ng� afacerile grupului H �i amicului Bejan r�mas spre mirarea tuturor la
postul s�u, �ncepe s� se povesteasc� cu am�nunte afacerile fra�ilor lui Tatarescu,
deputatul Nolic� �i colonelul Alexandru. E �i aici voiba de milioane, �n
scandaloasa afacere de Io Constan�a (�nt�rirea malurilor) luat� lui Nicu Greceanu
(care o ob�inuse la licita�ie) �i dat� unui oarecare loanovici, se spune c� ar fi
de asemenea amestecat� familia Tatarescu, sec�ia feminin�.
De mult nu s-a mi�cat la noi un Guvern �ntr-o atmosfer� at�t de pestilen�ial�.
Pentru a �ncerca o diversiune, cercurile oficiale vorbesc de o redeschidere a
afacerii Skoda deoarece s-ar fi g�sit �n descinderea f�cut� la Lintzmaier (unul din
trep�du�ii afacerii belgienilor �i fost secretar � zice-se � al d-nei Lupescu pe
vremea pribegiei ei) acte compromi��toare pentru Romulus Boil�, Madgearu �i Mihai
Popovici. Se vorbea ieri la Bucure�ti cu insisten�� chiar de arestarea lui Boil�.
Astfel st�nd lucrurile, �mi pare ca planurile lui Tatarescu de a constitui un mare
Minister pentru revizuirea Constitu�iei sunt cam n�ruite. Din c�te mi se spune,
optimismul pe care �l afi�a la ultima noastr� �ntrevedere �n ce privea raporturile
sale cu Coroana trebuie revizuit. Din surs� destul de bun� aflu c� Regele �i-a
pierdut �ncrederea �n primul s�u sfetnic. Poate fiindc� prea 1-a tot min�it, poate
din cauza tuturor porc�riilor care ies la iveal�. Aceast� ultim� ipotez� ar fi �n
contrazicere cu zvonul c� porc�ria cu generalul Dumitrescu ar fi fost pus� la cale
de Rege. Contrazicerea e �ns� numai aparent� fiindc� Regele s-a indig-
100
nat totdeauna �mpotriva turpitudinelor celor de l�ng� el. Poate c� dizgra�ia lui
T�t�rescu s� fie datorit� �i atitudinii prea umile adoptate de d�nsul fa�� de Dinu
Br�tianu, c�ruia �n diferendul grupului H, s-a supus prin scrisoare public�.
Atitudinea lui T�t�rescu fa�� de Dinu se explic� prin nevoia primului ministru de
a-�i sc�pa fra�ii compromi�i �i amenin�a�i de fulgerele � de carton, nu e vorba �
cu care �eful liberalilor, �n veleit�ile sale de purificare, amenin�� pe to�i
delincven�ii din partid.
Fie una, fie alta, fapt este c� situa�ia lui T�t�rescu pare a fi sl�bit mult �n
ultimele 3 s�pt�m�ni. Altfel n-a� putea explica faptul c� abia sosit azi-diminea��
�n Sinaia, am �i primit vizita doctorului Angelescu venit pentru c�teva ceasuri s�
vad� pe Rege. De la Rege a venit drept la mine �i a replecat la Bucure�ti. Pentru
ca un om timorat �i interesat ca Angelescu s� fac� un asemenea gest pe fa��
(automobilul lui oficial �i poli�istul �l a�teptau la poarta mea) �trebuie c�" s�
fi mirosit ceva. A venit s�-mi spun� c� Regele e foarte plictisit de tot ce vede �i
c� �impresia" lui era c� Guvernul va fi schimbat pe la sf�r�itul lui septembrie. C�
a vorbit mult cu Regele �i de mine, c� i-a spus �un om �ntreg pe care po�i conta e
Argetoianu, �i n-ai mul�i". � �O �tiu", a r�spuns Regele �i probabil c� i-a mai
spus �i altele c�ci altfel n-ar fi venit Angelescu la mine. De altminteri toate
informa�iile mele concord�, c� �n momentul de fa�� ac�iunile mele sunt foarte
ridicate la Palat, ceea ce nu m� �mpiedica s� sur�d pe c�nd �mi povestea Angelescu
istorioarele lui. Ac�iuni ridicate? Nevoie de mine? Posibilit�i de a intra �n
Guvernul viitor sau chiar de a-1 face? Toate acestea nu fac cinci parale c�t timp
Regele nu se va hot�r� s�-�i schimbe metodele �i regimul de guvernare. Nenorocitul
interviu dat de el zilele trecute unui gazetar englez dovede�te un spirit at�t de
�nc�lcit �i at�t de fantezist, �nc�t pare c� nimic nu mai e de sperat �n aceast�
direc�ie.
Dar s� m� �napoiez la Angelescu. Dup� ce mi-a spus c� Regele a cerut demisia lui
Dorel Dumitrescu compromis p�n� �n g�t, a ad�ugat c� �ntrebat fiind pe cine 1-ar
putea desemna pentru postul de guvernator �i el r�spunz�nd c� cel mai indicat ar fi
Victor Antonescu, Regele i-a r�spuns cu dispre�: �Omul b�ncilor! �mi trebuie un om
curat!" Acest r�spuns e tipic; p�n� mai ieri Victor Antonescu era persoana
gratissima, �i acum iat�-1 v�ndut b�ncilor! �sta e Regele Carol! Angelescu m-a
pisat o jum�tate de ceas, c� singura solu�ie ar fi aceea a unui Guvern tare, compus
din 7-8 oameni cu autoritate (bine�n�eles el cel dint�i, n-a spu-s-o dar o g�ndea)
prezida�i de un om care s� �tie ce vrea, �i se uita la mine, �i-mi reamintea prin
mici fraze incidente, dragostea (!) Regelui
pentru mine, �i termina fiecare fraza prin sfatul: �du-te �i tu �i vezi pe Rege".
I-am declarat c� nu voi cere audien��; nu rup m�neca nim�nui. M� voi duce s� m�
�nscriu la Palat, a�a cum o fac de c�te ori m� instalez la Sinaia; dac� Regele are
s�-mi spun� ceva, s� m� cheme.
M-am desp�r�'t de Angelescu fiindc� trebuia s� plece �i a r�mas s� ne revedem c�t
de repede.
�Fler" politic are �i N. Chirculescu, care s-a prezentat la mine 30 de minute dup�
sosirea mea. Mi-a povestit toate �ncurc�turile din partid, cum se ceart� to�i, cum
�i trag �n picioare unul altuia, �i c� p�rerea tuturor e c� numai o grabnic�
retragere de la putere mai poate s� scape partidul. Interesant e c� p�n� acum o
lun� Chirculescu era de partea lui T�t�rescu; acum e convins c� nu mai poate dura
�n fruntea Guvernului. Hot�r�t, corabia face ap� �i fug �obolanii to�i.
� Pe c�nd �n politica intern� lucrurile par a se �ncurca de tot, cele dou� mari
partide de guvern�m�nt neizbutind s� �nt�reasc� sistemul rotativei dec�t la
cabinetul judec�torului de instruc�ie � �n politica extern�, cel pu�in �n c�t ne
prive�te pe noi, apele sunt mai limpezi. Ottes-cu, instalat la Sinaia de la
�nceputul lui iulie a v�zut pe Titulescu chiar �n ziua plec�rii sale1 �i acesta 1-a
�ns�rcinat s�-mi spun� c� tot ce prev�zuse el2 s-a realizat �i c� pleac� de la
Sinaia foarte mul�umit. P�rea �ntr-adev�r vesel, spunea Ottescu, �i �ntru nimic
sup�rat, ceea ce contrazice, �i dezminte chiar, zvonurile r�sp�ndite la Bucure�ti
c� Titulescu e foc, c� a plecat �ntr-un concediu nelimitat, ba chiar c� a
demisionat. Aceste zvonuri au pornit probabil de la faptul c� de data aceasta
Titulescu plec�nd a l�sat interimar, pe T�t�rescu. Numirea unui interimar la
Externe este �ns� natural�, c�ci titularul Departamentului a plecat �n concediu, s�
se odihneasc� iar nu �n misie, s� se oboseasc� (odihna �i oboseala urm�nd s� fie
luate �n �n�elesul lor diplomatic). Titulescu cu drept cuv�nt a pretins s� p�streze
�i �n str�in�tate direc�ia Departamentului s�u numai c�nd se deplaseaz� peste
grani�� n interesul serviciului �i c�nd leg�tura cu serviciile sale �i o �ndrumare
unic� a lor sunt indispensabile bunului mers al treburilor. Dac� numirea unui
interimar la Externe pare, prin urmare, �n �mprejur�rile actuale simpl� �i logic�,
nu e mai pu�in adev�rat c� �n trecut, chiari atunci c�nd Titulescu pleca
1 Titulescu venise la Sinaia pentru a fi de fa�� la vizita Prin�ului Paul,
Regentul Iugoslaviei.
2 Titulescu f�cea aluzie la conversa�ia noastr�, notat� mai sus, conversa�ie �n
care pe baza bile�elului lui Van Sittard �mi expusese directivele engleze care se
�ncadrau numai �ntr-o politic� al�turi de Fran�a �i nicidecum al�turi de Germania.
102
�ntr-un concediu de odihn� (c�ci a sim�it nevoia de odihn� �i �n trecut) nu s-a
numit un interimar �n locul s�u. De aci zvonurile, gura lumii �n-temei�nd sup�rarea
lui Titulescu ba pe hot�r�rile luate la Sinaia �ntre Rege �i Prin�ul Paul, f�r� s�
fi fost consultat si el (c�t de natural pare lucrul!), ba pe refuzul de a i se da
bani, deoarece Dinu Br�tianu a cerut sa examineze toate cheltuielile de la
fondurile secrete (!!!), ba pe siluirea de a da c�te o Lega�ie unor caraghio�i ca
Jean Th. Florescu si Ves-pasian Pella junior. Pare c� toate aceste zvonuri n-au
nici o consisten�� real�, �i c� cel pu�in �n ce prive�te activitatea Ministerului
nostru de Externe, Guvernul T�t�rescu nu se izbe�te pentru moment de greut�i. De
altminteri, cele interne sunt suficiente ca s�-1 doboare.
C� Titulescu nu e sup�rat �i c� nu face deocamdat� dificult�i Guvernului reiese �i
din conversa�ia pe care Pangal a avut-o cu el la Paris, ce e drept �n ajunul
plec�rii lui spre Sinaia. Lui Pangal, cu care s-a �mprietenit iar, Titulescu i-a
repetat cele spuse mie cu privire la politica Angliei. �Laval e un t�mpit,
francezii sunt ni�te pro�ti care nu pricep nimic �n politic�. Ce? �i imagineaz� ei
c� o Italie angajat� p�n� �n g�t �n Africa poate s� le fie de vreun folos �n
Europa? Singura politic� a momentului e politica Angliei, politica organiz�rii
securit�ii colective. Francezii sunt pro�ti dar au noroc cu carul, c�ci de�i au dat
cu piciorul propunerilor engleze, englezii se aga�� de ei. �Pangal, s� �tii de la
mine, Anglia nu merge cu Germania, Anglia r�m�ne nedezlipit� de Fran�a. Prin
conven�ia naval� a vrut numai s� limiteze reconstruc�ia flotei nem�e�ti pe care
Tratatul de la Versailles, c�lcat �n picioare �i nesocotit de toat� lumea, nu o mai
�ngr�dea. Anglia ar fi �nc�ntat� dac� si Fran�a ar �ncheia cu Germania o conven�ie
navala. Dar cum s� priceap� boul de Laval... "
�njur�turile lui Titulescu la adresa francezilor dovedesc mai �nt�i c� Metternich-
ul nostru nu mai e �n gra�iile oamenilor de la Paris �i apoi c� �i politica noastr�
se �ndreapt� mai mult spre metodele engleze�ti dec�t spre cele fran�uze�ti, ceea ce
m� bucur�, �i ceea ce de altminteri am �nsemnat deja �n cursul acestor note.
Titulescu a mai ad�ugat lui Pangal multe cuvinte de dragoste pentru mine, �cu care
oricine trebuie s� se �n�eleag� ca s� fac� un Guvern solid". Pangal 1-a �ntrebat
dac� nu e dispus el s� fac� acest Guvern solid �i aceast� �n�elegere, �ntrebare la
care Titulescu a r�spuns c� el nu mai vrea s� fie Pre�edinte de Consiliu �i c� se
mul�ume�te a fi �i a r�m�ne ministru de externe. � Trecerea lui Pangal prin Paris
n-a fost dec�t incidental�, de fapt el p�r�sise Bucure�tii pentru a lua parte �n
calitatea sa de Mare Comandor
al Masoneriei Rom�ne la Conferin�a universala a Supremelor Consilii confederate de
Ritul Sco�ian, convocat� la Bruxelles de la 15 la 19 iunie 1935. Pangal a trecut
prin Paris la �ntoarcerea sa de la Bruxelles, dup� conferin��, a�a �nc�t a putut
informa �i pe Titulescu despre lucr�rile conventului masonic, care 1-au interesat
foarte mult.
Au fost �i interesante, �i foarte importante. Reprezentate au fost 27 de ��ri �i
conferin�a s-a �mp�r�it de la �nceput �n trei comisii: prima av�nd ca obiect
situa�ia Masoneriei �n ��rile �n care a fost suprimata �i m�surile de luat, a doua
situa�ia din ��rile �n care Masoneria e numai amenin�at� �i a treia rezervat�
studiului problemelor de ordin masonic general. Fiecare comisie a fost prezidat� de
c�tre 2 pre�edin�i, unul de limb� englez�, altul de limb� francez�; cei trei
pre�edin�i de limb� englez� au fost reprezentan�ii Consiliilor Supreme din Statele
Unite Sud, din Statele Unite Nord �i din Canada � iar cei 3 pre�edin�i de limb�
francez� au fost reprezentan�ii Supremelor Consilii din Fran�a, din Elve�ia �i din
Rom�nia. Pangal a prezidat astfel prima comisie. Foarte interesant� a fost prezen�a
la Bruxelles a lui Fr. Busan membru �n fostul Consiliu Supren italian (suprimat de
fasci�ti), prezen�� autorizat� de Mussolini. S-a discutat mult �n prima comisie
admiterea la �edin�� a lui Fr. Busan, care a fost finalmente admis� �i s-a discutat
de asemenea cu aprindere dac� Masoneria trebuia s� continue atitudinea sa ostil� �i
intransigent� fa�� de fascismul italian sau daca trebuia s� se arate favorabil�
unei concilieri care putrea s� mearg� p�n� la re�nfiin�area lojelor, dac� Fr. Busan
nu-�i exagera bun�voin�a Ducelui. Comisia a conchis p�n� �n cele din urma, �i
Pangal prin influen�a sa a contribuit mult la o asemenea concluzie, ca Masoneria s�
adopte fa�� de Italia �i de fascism o atitudine de conciliere.
Interesante au mai fost �i discu�iile �n jurul Masoneriei ruse�ti care lucreaz� la
Paris �n ateliere �i �n capitole sau convente p�n� la gradul 32. Aceste ateliere au
fost autorizate s� lucreze mai departe; s-a refuzat ru�ilor un Suprem Consiliu c�t
timp nu se vor �napoia �n �ara lor. De�i frontariile Rusiei au fost acum �n urm�
deschise tuturor emigran�ilor, pare c� mul�i, c� cei mai mul�i, care au ajuns s�-�i
asigure existen�a �n occidentul Europei nu �ndr�znesc s� se �ntoarc� �n Rusia unde
ar fi probabil l�sa�i �n prad� mizeriei.
Fa�� de Portugalia, de Austria �i de Ungaria, unde Masoneria a fost dizolvat� (�n
Ungaria �i Austria mai demult, �n Portugalia �n 1934) Conferin�a a hot�r�t
expectativ� p�n� la un reviriment al evenimentelor politice. Pentru toate ��rile �n
care Masoneria e numai amenin�at� s-a
104
hot�r�t o solidarizare a tuturor Masoneriilor existente pentru ap�rarea pozi�iilor
c�tigate. Aceea�i solidarizare �i pentru redob�ndirea pozi�iilor pierdute (Austria,
Ungaria, Italia, Portugalia) dar mai pu�in efectiv� dec�t cea hot�r�t� pentru
primul �el care trebuie s� mearg� p�n� la boicotarea comercial� �i economic�.
Conferin�a a votat dou� mo�iuni, din care una secret� �i alta public�, cu urm�torul
con�inut:
Prima mo�iune (destinat� publicit�ii):
Conferin�a Universal� a Supremelor Consilii confederate de Rit Sco�ian Antic �i
Acceptat �ntrunit� la Bruxelles de la 15 la 19 iunie 1935, consider�nd c� �n unele
��ri Masoneria Sco�ian� a fost dizolvat� sau interzis� �n urma atacurilor �i
calomniilor detractorilor ei;
av�nd �n vedere necesitatea de a proclama sus �i tare principiile Institu�iei
noastre �i de a afirma �n acela�i timp totala solidaritate a tuturor Supreme-ior
Consilii din lume, at�t din punctul de vedere al doctrinei c�t �i al ac�iunii,
declar� c�:
Masoneria Sco�ian� nu este nici o grupare politic�, nici o sect�, nici o religie1 .
Dac� din cauza intoleran�ei multora, ea nu divulg� calitatea unora din a-dep�ii ei,
Masoneria Sco�ian� nu e totu�i o societate secret�.
Ea este o asocia�ie universal� �ntemeiat� �nainte de toate pe fraternitatea
membrilor ei; ea nu ascunde nici principiile ei, nici locurile de �ntrunire, nici
numele �ndrum�torilor ei.
Masoneria Sco�ian� afirm� ca principii fundamentale respectul absolut al ideii
na�ionale �ntr-un cadru de solidaritate universal� (un exemplu al unei asemenea
solidarit�i ar putea fi Societatea Na�iunilor), respectul tuturor opiniilor, al
tuturor credin�elor �i al tuturor religiilor �ntruc�t ele n-ar fi contrarii legilor
Statului �i moralei � excluz�nd din �ntrunirile sale orice discu�ii politice sau
religioase.
Masoneria Sco�ian� consider� ideea de Patrie ca cel mai sf�nt patrimoniu �i impune
membrilor s�i s� fie cet�eni buni �i leali, c�ci nimeni nu poate pretinde la un
ideal de solidaritate universal� �nainte de a-�i fi asigurat integritatea propriei
sale patrii.
A doua mo�iune (secret�):
Conferin�a Supremelor Consilii de Rit Sco�ian Antic �i Acceptat, �ntrunit� la
Bruxelles de la 15 la 19 iunie 1935, proclam� c�:
1 E amuzant de �tiut c� aceast� fraz� a fost redactat� de Vladimir Ghica, prelat al
Cur�ii Papale, la un dejun la Lega�ia Rom�niei (ministrul Rom�niei fiind Dim.
Ghica, fratele lui Vladimir) la care fusese invitat Pangal. Monseniorul Ghica a
insistat �n particular pentru men�inerea cuv�ntului �sect�" pe care Pangal voia s�-
1 suprime ca av�nd acela�i sens ca cel de �religie". Vladimir Ghica, a insistat �n
vederea unei �ndulciri a raporturilor �ntre Sf. Scaun �i Masonerie.
Toate Consiliile Supreme din lume se declar� solidare cu Supremele Consilii
Regulate, suprimate sau dizolvate precum �i cu membrii persecuta�i. Ele se
angajeaz� s� pun� �n mi�care toate mijloacele de care pot dispune pentru
restabilirea organiza�iilor dizolvate sau pentru �mpiedicarea dizolv�rii celor
existente.
�n consecin�� fiecare Suprem Consiliu amenin�at poate face apel la toate Supremele
Consilii Confederate, care vor face tot ce vor judeca posibil pentru a le veni �n
ajutor.
Aceasta mo�iune a impresionat mai ales pe Titulescu, dup� c�te mi-a spus Pangal. S�
nu se uite c� �n Statele Unite, de exemplu, Masoneria controleaz� mai bine de 5 800
de gazete �i c� influen�a ei moral� e mare. Pangal a mai profitat de conferin�a de
la Bruxelles ca s� se �mpace, �i s� �mpace �i Supremul nostru Consiliu, cu Johnson,
Marele Comandor al Consiliului Suprem din Statele Unite-Nord, care mul�umit�
intrigilor lui Lang, reprezentantul Marelui Orient din New York, nu ne recunoscuse
�nc�, �i mai mult, recunoscuse acum �n urm� Marea Loj� neregulat� �nfiin�at� la
Ia�i de Mihail Sadoveanu. La Bruxelles, s-au restabilit lucrurile cum trebuie.
Marea noastr� Loj� (prezidat� de Bi-bescu, care a fost �i el la Bruxelles �i s-a
�mprietenit chiar cu Johnson pe terenul avia�iei, americanul av�nd un fiu aviator
�i �n acela�i timp secretarul Aero-Clubului din Washington) a fost recunoscut� ca
singur� regulat� �i de Consiliul Suprem U.S.A. Nord, care a recunoscut totdeodat�
�i Consiliul Nostru Suprem.
31 iulie. � Rom�nii fac politic� din toate. S�pt�m�na trecut� lor-ga a scris un
articol indignat �mpotriva �negrilor" din Rom�nia care atac� Italia pe tema
conflictului cu Abisinia. A r�spuns Gr. Filipescu �n Epoca trivial �i fa�� de lorga
�i fa�� de Mussolini c�ruia �i ura �nfr�ngere �n Africa �i faliment �n Italia. S-au
mobilizat to�i spiroche�ii ereditari, de o parte �i de alta, �i au dat �nainte.
Neamul Rom�nesc a publicat o noti�� prin care sf�tuia pe Filipescu s� renun�e la
ap�rarea Negusului, c�ci tot nu va ob�ine pre�edin�ia consiliului de administra�ie
al telefoanelor abisine. Grigora� a f�cut spume la gur� �i a tras �n Epoca un nou
articol intitulat Rainilaiarivony �n care �i bate joc de lorga si de vanitatea lui
compar�nd-o cu a unui savant fictiv malga�. lorga �ns� nu �i-a spus ultimul cuv�nt.
Neamul Rom�nesc �i patronul s�u au devenit de altminteri foarte nervo�i �i
susceptibili de c�t�va vreme. De mai bine de dou� luni duc o campanie �mpotriva
junelui C. Giurescu autorul unei Istorii a Rom�nilor (a ap�rut numai volumul I) �n
care se vorbe�te �n treac�t de m�garii s�lbatici sau colunii ce populau p�durile
noastre �n vechime. Cum Giu-
106 CONSTANTIN ARGETOIANU
rescu atacase �n anii trecu�i pe lorga, ca istoric �i ca ministru al instruc�iei
publice, prilejul era binevenit pentru a terfeli pe junele �ndr�zne�.
�Istoria Rom�nilor", o carte destul de bun� dup� spusa celor care au citit-o, a
devenit �poema colunilor", �epopeea m�garilor s�lbatici" �i a�a mai departe. Zi de
zi Neamul Rom�nesc public� extrase din lucrarea lui Giurescu, pun�nd �n relief
fraze ce e drept destul de nenorocite, mai ales a�a desp�r�ite de contextul lor.
Calificat �n plus de plagiat �i pus pe dou� coloane, Giurescu r�spunde �i el cu
�njur�turi prin Facla �i alte ziare. Polemic� triviala, c�teodat� amuzant�, dar �n
fond �ntrist�toare pentru cei care cunosc cauzele profunde ale conflictului:
Giurescu, �mpins de lorga p�n� la o catedr� universitar� �n scopul de a-�i preg�ti
un ginere, a tras chiulul b�rbosului profesor �i odat� ajuns la catedr� a luat pe
fata lui Mehedin�i.
lorga exceleaz� �n aceste ac�iuni de r�zbunare m�runt�: �n opinia publica bietul
Giurescu a r�mas de ru�ine.
l august. � Zi posomor�t�, ploioas� si rece. Dejunat la Posada cu Martha Bibescu,
singur�, �mi poveste�te voiajul ei la Londra cu aeroplanul, acum zece zile. �ntr-o
singur� zi a ajuns de la Bucure�ti la Londra, schimb�nd aeroplanul la Budapesta.
Dup� ce a asistat la revista aeronautic� �i la cea naval� � ambele f�c�nd parte din
seria jubileului � s-a �napoiat la Bucure�ti tot cu aeroplanul �i tot �ntr-o
singur� zi, cu escal� �i schimb de avion la Praga. Curajoas� femeie!
�mi poveste�te multe, cu darul ei unic de povestire, �ntre altele o vizit� f�cut�
anul trecut la Saint Jean-les Jumeaux, l�ng� Meaux �n tov�r�ia lui Claudel care a
dus-o s� vad� un sf�nt, pe abatele M�rie, parohul acelui sat p�n� la el necunoscut.
Abatele M�rie, o fa�� rumen� de copil �mbrobodit� �n scurte bucle de p�r alb, a
ridicat din nimic � c�ci nu poseda un franc � un imens seminar l�ng� parohia lui
pentru �voca�iile �nt�rziate", marota vie�ii sale �ntregi. Pentru abatele M�rie
adev�ra�ii preo�i nu se recruteaz� din copiii �i din tinerii b�ga�i cu sau f�r�
voie prin seminarii, ci din oamenii c�li�i prin suferin�ele vie�ii si care se
�ntorc spre Dumnezeu din mijlocul p�catelor. M�rie poveste�te c� la v�rsta de 17
ani era condamnat de medici, nu mai avea dec�t un pl�m�n. Mum�-sa, o credincioasa,
1-a trimis la Lourdes, �i Sf�nta Fecioar� i-a dat pl�m�nul �napoi chiar �n tren pe
c�nd mergea la Lourdes, a�a �nc�t ajuns la destina�ie n-a mai avut dec�t sa asiste
la Te-Deum-ul de mul�umire al celor vindeca�i. �i s-a f�cut pop�. Acum are peste 60
de ani �i e s�n�tos tun. Hot�r�t s� realizeze visul vie�ii lui, dar s�rac lipit
p�m�ntului s-a rugat �ntr-o noapte la Sf�nta Teresa din Bretania, a c�rei
�NSEMN�RI ZILNICE, J93S 107
icoan� o avea �n biseric�, s�-1 ajute. A doua zi a g�sit pe icoan� o petal� de
trandafir care r�sp�ndea un miros �mb�t�tor. Mirat, �i plin de n�dejde a l�sat
petala pe icoan�, �i zile �i s�pt�m�ni �ntregi, foaia de trandafir a continuat s�
umple �ntreg loca�ul cu divinile ei miresme. Faima miracolului s-a �ntins repede,
au �nceput s� vin� credincio�ii �i sa aduc� obolul lor. Dar s-au ridicat �i
invidio�i, care au acuzat pe abatele M�rie c� se �n�elesese cu Cotty �n chestiunea
parfumului! Sf�ntul preot a invocat din nou pe Sf�nta Teresa � se amestecase �n
treab� �i episcopul care nu prea era mul�umit de v�lva ce se f�cuse �n jurul
acestei foi de rose � �i a rugat-o s� suprime parfumul. Sf�nta Teresa s-a executat,
a suprimat miresmele, dar a l�sat foii de trandafir inalterabila ei tinere�e. Cu
foaia lui de trandafir �i cu bun�voin�a credincio�ilor, abatele M�rie a str�ns 5-6
milioane de franci cu care a cl�dit monumentalul seminar pe care-1 conduce �i azi
cu pasiune, pentru binele bisericii �i alinarea con�tiin�elor poc�ite!
2 august. � Dup� o lun� de ezit�ri, Manolescu-Strunga �i-a dat �n fine demisia �i
T�t�rescu a venit ieri dup�-amiaz� la Sinaia s�-�i com-plecteze Ministerul.
Trimisese �nainte, de diminea�� en eclaireur" pe Incule�, favoritul seraiului �n
ultima vreme. Se vede c� favoritul n-a izbutit la nimic, c�ci Ministerul a r�mas
descomplectat, doctorul Costi-nescu, ministrul s�n�t�ii, r�m�n�nd interimar
definitiv �i la Industrie. Nu s-a numit nici guvernator la Banca Na�ional�, fie c�
nu s-a g�sit o-mul nimerit, fie c� Regele pl�nuind o schimbare de regim in cur�nd
rezerv� acest important loc Guvernului viitor. Cu Regele Carol, nu po�i s� �tii
niciodat�. Nu e f�r� interes de constatat c� cei trei matadori economici ai
Partidului Liberal �n actuala lui guvernare, Sl�vescu, Dorel Du-mitrescu �i
Manolescu-Strunga au fost trecu�i la magazinul de accesorii ca fali�i. Ceea ce e �i
mai interesant, e c� dintre ei trei, cel care s-a apropiat mai mult de solu�iile
cele bune e Manolescu-Strunga de�i e cel mai u�uratic �i mai pu�in preg�tit din ei.
Programul lui din noiembrie trecut a dat gre� �i fiindc� nu era �nc� ceea ce
trebuia, dar si din cauza sabot�rii lui zilnice din partea B�ncii Na�ionale, �n ce
hal a ajuns Partidul Liberal dac� cel mai luminat cap al lui e Strungurescu
Manolunga!
5 august. � Mi se semnaleaz� articolul editorial ap�rut ieri �n Universul.
Partidele politice sunt viu atacate fiindc� n-au reac�ionat fa�� de interviul dat
de Rege unui ziarist englez �i prin care Majestatea Sa m�rturisea � provocat
printr-o �ntrebare a gazetarului � c� lucrase la destr�marea grup�rilor politice,
justific�ndu-�i atitudinea pe faptul �c� oamenii politici rom�ni se ceart� �i sunt
incapabili de o oper� construc-
108
tiv�". Domnul Stelian Popescu � c�ci domnia sa este semnatarul articolului �
trateaz� pe oamenii politici de lichele fiindc� �n loc s� protesteze �i �nclin�
�ira spin�rii �i mul�umesc lui Dumnezeu �ca n-a fost mai r�u". Drept concluzie dl.
Stelian Popescu declar� ca dec�t o dictatur� ascunsa, mai bine una pe fa�� c�ci
exemplele lui Mussolini, lui Ke-mal, lui Pilsudski �i chiar ale lui Hitler �i
Stalin au dovedit c� o dictatur� cu r�spundere, fie �i a unui singur om poate da
rezultate, pe c�ta vreme o dictatur� f�r� r�spundere nu poate duce dec�t la
demoralizare.
Articolul, scris cum poate s� scrie Pope�tele, con�ine ca idee mult adev�r, c�ci
regimul actual de dictatur� de dup� paravan a dus la o demoralizare at�t de
complect� �nc�t nu numai c� toat� lumea fur� �i minte, dar am ajuns si la o stare
de confuzie a valorilor care permite unui Stelian Popescu s� joace rol de
moralizator. Oricum, articolul a f�cut senza�ie, fiindc�, cu toat� cenzura, sub
pretext de a lovi �n politicieni, Pope�tele izbe�te �n Rege.
�n acela�i num�r al Universului am avut satisfac�ia s� citesc un articol �n litere
groase �i �n prima pagin�, prin care se cere pentru comer�ul exterior tocmai
regimul propus de mine �n congresul Uniunii Agrare din iunie � adic� libertatea
comer�ului cu 30% din devize la Banca Na�ional� iar restul de 70% l�sat la
dispozi�ia exportatorilor.
6 august. � Ziarele dau vestea c� judec�torul de instruc�ie a declarat �nchis�
instruc�ia afacerii Vasilescu-C�l�torescu-Nacht. Lucru ciudat, tocmai �n ziua �n
care a fost inculpat �n afacere �i domnul prim-vicepresedinte al Senatului Tony
Iliescu, si �n care acest domn a trimis o scrisoare ministrului de justi�ie prin
care aducea, zice-se (c�ci scrisoarea n-a fost dat� publicit�ii) grave acuza�ii
unor personalit�i cu vaz�. Ministrul justi�iei a �v�rsat" scrisoarea la dosarul
instruc�iei opin�nd c� nu era locul s� se mai fac� �i alte cercet�ri. Bizar. Cred
totu�i c� lucrurile nu vor putea fi f�cute mu�ama, prea mult� lume fiind la curent
cu potlog�riile s�v�r�ite1. Mi s-a spus c� simpaticul Dorel ar fi luat cu �mprumut
de la Banc� 22 de milioane, cu 1% dob�nd�. Exist� �ntr-adev�r un fond la Banca
Na�ional� pentru ajutorarea func�ionarilor cu mai mult de 10 ani vechime �n Banc�.
Li se �mprumut� bani cu 1% ca s�-�i poat� construi case de locuit. Primul abuz 1-a
f�cut Oromolu, care a luat �n acest fel, f�r� drept, 7 milioane ca s�-�i termine
casa din �oseaua Jianu, si a intrat apoi cu datoria �n conversiune. Dorel a �ntins
coarda ceva mai mult. �ncep�nd de la caraghiosul de Oromolu, Banca
1 M-am �n�elat...
n-a avut noroc cu guvernatorii; dup� Oromolu au fost numi�i apoi �n serie C.
Angelescu, M. Manoilescu �i Dorel Dumitrescu...
� Ziarele mai public� si punerea la dispozi�ia Ministerului a generalului
Macovescu �i mutarea �n Basarabia si la Craiova a celorlal�i judec�tori care au
casat sentin�a de condamnare a generalului Dumitrescu. Ce rost poate avea aceast�
sever� m�sur� �mpotriva pre�edintelui si a judec�torilor Cur�ii Superioare de
Justi�ie Militar�? S� nu fi achitat ei pe ilustrul nenea Costic�, din ordin? �n
mocirla �n care tr�im se �ncurca toate i�ele. �i de 5 ani, Regele Carol a muncit
c�te 18 ore pe zi, ca s� ne aduc� aci. (Vezi interviul din zilele trecute.)
9 august. � Conferin�a �n trei, Fran�a, Anglia �i Italia se va deschide s�pt�m�na
viitoare la Paris pentru a examina �n toat� amploarea lui, conflictul italo-abisin.
Ziarele public� �n fiecare zi coloane de telegrame inutile, p�rerea d-lui Eden
(Anthony pour Ies dames), declara�iile d-lui Laval, amenin��rile lui �ir Samuel
Hoare �.a.m.d. Ca �i caraghioasa sesiune extraordinar� a Consiliului Societ�ii
Na�iunilor aceast� conferin�a nu prezint� nici un interes. Ipocrizia diploma�ilor
caut� s� salveze formele �i nu �tie pe unde s� scoat� c�ma�a. Cine poate s�-�i
�nchipuie c� Italia care a transportat deja c�teva sute de mii de oameni �n Somalia
�i a cheltuit p�n� acum �n aceast� �ntreprindere peste un miliard �i jum�tate de
lire, poate s� mai renun�e la cucerirea Abisiniei? C� o fi bine, c� o fi r�u, vinul
e tras �i trebuie b�ut.
16 august. � Stupida pres� din Bucure�ti iar a �nceput cu �cazanul care fierbe". Eu
stau lini�tit la Breasta �i ziarele anun�� sosirea mea la Bucure�ti �i plecarea la
Sinaia. �Se lucreaz� pe capete", �naveta �ntre dumnealor domnii Argetoianu �i
Angelescu" (bulgarul) sunt formule curente. Se anun�� un Minister Vaida, un
Minister Mironescu, un Minister Incule� � numai un Minister Argetoianu, nu. R�u
trebuie s� stea Guvernul, ca puterile democra�iei integrale s� fi intrat la grij�
�i tare trebuie s� se team� de mine �per�arii ca s� ocoleasc� cu grij� numele meu
�n fruntea unui �Guvern de aventur�", acord�ndu-mi numai locuri �n subordine. S�-i
fereasc� Dumnezeu �i de �aventur�" �i de mine.
� Din ordinul Ministerului de Justi�ie, Parchetul General al Cur�ii de Casa�ie a
f�cut recurs �mpotriva scandaloasei sentin�e de quasi-achi-tare a generalului
Dumitrescu, pronun�at� de Consiliul Superior de Justi�ie Militar�. Pe de alt�
parte, generalul Dumitrescu a �ncercat s�-�i dea demisia din armat�, dar aceasta a
fost respins�.
�n afacerea devizelor, s-a terminat instruc�ia �i au fost trimi�i �n judecat�
Vasilescu, Nacht, C�l�torescu, Lintzermaier �i Tony Iliescu.
110
CONSTANTIN ARGETOIANTJ
18 august. � Un �nsemnat num�r de s�teni din Romana�i a venit azi la Breasla s�-mi
mul�umeasc� pentru legea conversiunii, care i-a sc�pat de la ruin�. Au venit �n
vreo 50-60 de c�ru�e, cu neveste �i cu copii. I-am primit �ntr-o frumoasa paji�te
�n josul parcului, spre �osea. Un camion, pe care s-a a�ezat o mas� �i c�teva
scaune a servit de tribun�. Un s�tean mi-a recitat versuri de lauda care nu erau
mai proaste ca at�tea altele. Apoi a vorbit Neac�u, �nv��torul din Z�noaga,
avocatul Flo-rescu, de la Caracal si Stoenescu, mic proprietar de la Leu, un vechi
partizan al meu de pe vremea Partidului Conservator. B�tr�nul a vorbit frumos, cu
inim� �i cu bun sim�. A venit �i un fotograf de la Craiova, pentru a imortaliza
evenimentul. Dup� ce le-am vorbit �i eu, oamenii s-au �mpr�tiat prin lunc�, �i au
m�ncat. Adunare patriarhal� �i tihnit�, oameni c�zni�i dar cumin�i. A�a ar trebui
s� se fac� politic� la �ar�, f�r� surle �i f�r� demagogie.
� Ziarele �mi aduc ve�ti despre dihonia tot mai pronun�at� dintre nenorocitele
noastre partide �i din s�nul lor. Na�ional-��r�ni�tii prin glasul lui Madgearu, la
C�mpulung, se �njur� cu lorga �i cu lunian. Liberalii se m�n�nc� �ntre ei: la
Constan�a, cu prilejul serb�rilor marinei, Dinu Br�tianu, care n-a asistat la
serb�ri, a poftit la mas� pe T�t�rescu �i pe mini�tri, la vila lui de l�ng� Mamaia
si acolo s-au certat cu to�ii. La 14 septembrie expir� termenul st�rii de asediu,
care s-a re�nnoit p�n� acum din 6 �n 6 luni. Br�tianu nu vrea s� se mai
re�nnoiasc�, dar vrea �n schimb declara�ii formale din partea lui T�t�rescu ca nu
se va schimba Constitu�ia. �i mai vrea �i numirea grabnic� a unui liberal �n postul
de guvernator al B�ncii Na�ionale. T�t�rescu ar fi refuzat toate cererile �efului,
care a convocat pentru 22 august Delega�ia Permanent� a partidului. Manolescu-
Strunga �njura pe Madgearu �n Adev�rul, ca r�spuns la atacurile acestuia, tot de la
C�mpulung. Vaida polemizeaz� cu fo�tii lui tovar�i �i �i face de trei parale, iar
Mihalache de�i sup�rat pe Maniu atac� pe Rege �n discursul cu care a �nchis
cursurile �colii de adul�i pentru preg�tirea cadrelor partidului. Se zice c� �i-ar
fi terminat discursul: �Vom vedea dac� va trebui s� strig�m �tr�iasc� Regele� sau
�s� plece Regele�!" La Bucure�ti, de�i ziarele n-au reprodus aceast� parte final�
din cuv�ntarea cam�arului, cafeneaua politic� o comenteaz� mult. P�n� �i �n noul
Partid Na�ional-Cre�tin leg�turile abia �nnodate au �nceput s� se desfac�: gogi�tii
p�r�sesc pe capete partidul; dup� Valjean, Murg�anu, Petrovici � iat� printre
frunta�i �i pe Sergiu Ni�� din Basarabia, care pleac�, �n fine d-rul Lupu budeaz�,
si �napoiat de la
Karlsbad s-a retras la Techirghiol f�r� s� ia contact cu Mihalache care �n lipsa
lui i-a decapitat c�iva partizani.
De la Paris vin �tiri proaste. Comisia de trei, �ntrunit� vineri nu poate scoate
c�ru�a din n�mol �i r�zboiul italo-abisin pare mai sigur ca oric�nd, �n Albania a
izbucnit o adev�rat� revolu�ie �mpotriva tiraniei �i exploat�rii Regelui Zogu.
Lupta ia propor�ii, sunt mul�i mor�i �i r�ni�i, iar �ansele �beligeran�ilor" cam
egale.
� Ziarele noastre comenteaz� o prefa�� pe care Rist a scris-o de cur�nd pentru o
carte asupra problemelor economice la ordinea zilei, prefa�� n care �ampionul
intangibilita�ii crean�elor de odinioar� pledeaz� �n favoarea reducerii datoriilor,
singura solu�ie a crizei monetare. C�nd spuneam eu aceste lucruri, acum 3 ani, dl.
profesor Rist declara c� sunt prostii. Am impresia c� prostul a fost el, �i c�
Montagu Normann, guvernatorul B�ncii Angliei 1-a cunoscut mai bine c�nd 1-a tratat
de idiot.
19 august. � �ntr-un interviu publicat �n ziarul Excelsior din 17 august,
Manolescu-Strunga poveste�te urm�toarele: �La �nceputul lui februarie 1935,
Guvernul rom�n a primit o not� cominatorie care a fost �nm�nat� d-lui prim-ministru
de c�tre ministrul Angliei, �n aceast� not� se ar�ta c� deoarece Rom�nia nu a dat
urmare numeroaselor interven�ii din trecut, Guvernul englez se vede obligat s� rup�
rela�iile economice de orice fel cu noi, dac� nu se satisfac nici de data asta
cererile sale. Aceste cereri se precizau �n not�, �i anume plata imediat� a unei
sume de 400 000 lire sterline �i lichidarea arieratelor comerciale �n termen de un
an.
Se cerea r�spuns imediat �i se insista ca ministrul industriei �i comer�ului �el
�nsu�i� s� fie trimis la Londra p�n� �n 3 zile cu �mputernicire de a semna aceast�
�n�elegere. Toat� st�ruin�a d-lui prim-ministru de a am�na rezolvarea acestei
chestiuni a fost zadarnic� fa�� de intransigen�a Guvernului englez. Dl. prim-
ministru a comunicat ministrului Angliei c� se accept� condi�iile �i m-a �ns�rcinat
s� m� duc la Londra sa �nchei acest angajament. "
Daca cele spuse de Manolescu-Strunga sunt adev�rate, la ce grad de nesim�ire �i de
umilin�� a ajuns Guvernul T�tarescu?
21 august. � Conferin�a �n trei de la Paris, abia deschis�, s-a n�ruit. Un
comunicat anun�� c� s-au �nchis lucr�rile conferin�ei deoarece nu s-a g�sit o baz�
de discu�ii. Anglia vrea s� fac� pe Italia s� renun�e la Abisinia pentru un bac�i�.
Pentru Italia problema era rezolvat� de mult, �i nu se poate termina dec�t prin
cucerirea Abisiniei. Preg�tirile companiei sunt at�t de �naintate �nc�t o dare
�napoi ar �nsemna acum falimentul fascismului �i al lui Mussolini.
112
22 august. � Primesc la �ar� urm�toarea telegram� din partea simpaticului Soreanu,
redactor la Adev�rul �i Diminea�a: �Adev�rul a �ntreprins o anchet� cu urm�torul
chestionar: s-a lansat din nou ideea unui Guvern de personalit�i; ce p�rere ave�i
despre aceast� formul�? S-a propus �i un Guvern de alegeri; crede�i util� o
asemenea forma�iune? Rug�m c�lduros s� r�spunde�i la ancheta noastr�".
Am trimis lui Soreanu urm�torul r�spuns telegrafic: �Redactez lini�tit la Breasla
Amintirile mele. Sunt �n 1917. Peste optsprezece ani v� voi l�muri cu pl�cere
evenimentele din 1935".
Reproduc dup� Universul de azi urm�toarea informa�ie ca o com-plectare a celor
�nsemnate aici cu prilejul trecerii mele prin Secureni (Basarabia) �i privitoare la
romanul Curcioglu-Plavski:
�Nici un caz n-a pasionat mai mult �i nu a r�mas �n analele justi�iei ca acest caz
Curcioglu-Plavski, r�nd pe r�nd cercetat �i l�sat �n p�r�sire. Curcioglu se afla �n
ora�ul nostru (informa�ia e dat� de la Constan�a) unde duce o existen�� tragic�.
Cel mai bogat om din Tiflis, �n fa�a c�ruia guvernatorii ru�i se �nclinau, azi
�mbr�cat �n haine de �mprumut, vinde stamb� ordinar� duc�nd ve�nic cu el un
geamantan demodat, �n care are toat� averea lui."
Urmeaz� o am�nun�it� �i �n parte inexact� expunere a afacerii. Apoi: �Fl�m�nd �i
necunoscut �ntr-o �ar� �n care nu avea nici un prieten, fostul milionar a �nceput
s� lupte cu tenacitate pentru redob�ndirea averii lui, refuz�nd mila celor care se
interesau de soarta sa. Curcioglu muncea pe unde g�sea de lucru, iar �n r�stimpul
liber aduna dovezi mereu. R�m�i uimit �n fa�a voin�ei omului acesta, care, bolnav
de inim� �i amenin�at �n fiecare clip� de o sincop�, alearg�, se intereseaz�,
demonstreaz� scepticilor dreptatea cauzei sale, cu o credin�� fanatic� �n justi�ie.
La 4 octombrie se judec� apelul fostului multimilionar. Este ultimul lui apel, prin
care cere s� i se fac� o deplin� dreptate. P�n� atunci el r�t�ce�te pe str�zile
Constan�ei v�nz�nd p�nz� ieftin� ��ranilor �i mul�umindu-se cu un c�tig care-i
permite s� tr�iasc� de azi pe m�ine".
27 august.� Oprit o zi �n Bucure�ti, ieri, pe drumul de la Breasta la Sinaia.
Dejunat cu d-rul Angelescu la Pangal, �nt�lnire cerut� de el. Mi-a spus c� a mai
stat o singur� dat� de vorb� cu Regele, dup� �ntrevederea noastr� de la Sinaia
(vezi pag. 94-95). A mai �ncercat la Constan�a, dar n-a fost chip, de c�te ori ar
f� putut schimba dou� vorbe cu
Suveranul se v�ra �ntre ei fie T�t�rescu, fie Incule�. Angelescu e �i mai
dezl�n�uit �mpotriva Guvernului T�t�rescu ca acum o lun�. Mi-a vorbit a�a: ��n
ultima audien�� Regele mi-a p�rut �n acelea�i sentimente ca cele pe care am crezut
c� le pot ghici �n penultima mea audien��. Poate de data asta ceva mai butonat.
Daca judec lucrurile dup� aparen�e, dup� modul cum s-a purtat cu T�t�rescu la
Constan�a, trebuie s� conchid c� are toat� �ncrederea �n Gut� �i c� nu se g�nde�te
la o schimbare de Guvern. Dac� judec �ns� lucrurile dup� informa�iile mele, ajung
la o concluzie cu totul diferit�". � Eu: �Sunt informa�iile tale serioase?" � �Sunt
informa�ii de m�na �nt�i, �i din dou� p�r�i diferite. Dac� judec dup� ele, zilele
Guvernului sunt num�rate. Schimbarea va fi brusc�, �i mai repede dec�t se crede,
poate �nainte de sf�r�itul lui septembrie. Regele a avut trei formule succesive: o
nou forma�iune liberal� (cred c� s-a g�ndit la Incule�), o formul� Vaida �i �n fine
un Guvern de personalit�i. Cred c� a renun�at definitiv la prima formul� �i c� din
celelalte dou� prefer� acum pe cea din urm�. Aceasta este formula cea bun�. Trebuie
s� lucr�m la ea. Eu fac tot ce pot, lucreaz� �i tu. Un lucru este cert, Guvernul
actual nu mai poate merge, e o debandad�, nu are nici o linie de �nf�ptuiri, d� din
perete �n perete. Nu suntem la Guvern ca s� se procopseasc� partizanii. Lumea e
nemul�umit�, nu se �tie ce aduce ceasul. I-am spus Regelui s� nu se joace cu focul.
Trebuie constituit c�t de repede un Guvern de oameni cu autoritate, care s� pun�
regul� �n �ar�".
Am avut impresia c� Angelescu �tie mai mult dec�t spune. Poate m� �n�el, dar altfel
nu-mi pot explica dup� venirea lui la mine la Sinaia � aproape o violare de
domiciliu � insisten�a de a m� revedea �n Bucure�ti: de opt zile alerga dup�
Pangal, s�-i aranjeze �nt�lnirea care a putut �n fine avea loc ieri.
Am m�rturisit lui Angelescu c� de�i eram de p�rerea lui asupra Guvernului ce
trebuia f�cut, n-aveam nici o �ncredere �n puterea de hot�r�re a Regelui. Atunci
abia Angelescu mi-a m�rturisit c� T�t�rescu era cur�at sus, �i c� numai Incule� �
intrat pe sub pielea Lupeasc�i mai �ine Guvernul �n spinare. Eram doi oameni
cinsti�i, el care vorbea �i eu care ascultam, �i nu ne-a plesnit obrazul de ru�ine
la ideea c� o putoare de curv� dispune de soarta Guvernului, �n ce hal de degradare
moral� a ajuns biata noastr� Rom�nie! Ce decep�ie pentru mine care-mi pusesem at�ta
n�dejde �n Prin�ul Carol! Am asigurat pe Angelescu c� voi c�uta s� influen�ez �i eu
c�t voi putea pe Rege prin oamenii mei, dar c� asupra d-nei Lupescu nu puteam s�
exercit nici o presiune. Mi-a vorbit de Blank. Am refuzat.
114
Angelescu e foarte �ngrijorat de situa�ia din Apus. La Paris a stat de vorb� cu
mul�i, cu Laval, cu generali �i cu un vechi camarad al lui de internat Berthelot,
v�r bun cu defunctul Philippe Berthelot �i �n str�nse leg�turi cu cercurile care au
�n m�n� politica Fran�ei. To�i i-au spus � afar� de Laval, mai rezervat din cauza
pozi�iei ce ocup� � c� r�zboiul va izbucni p�n� �n prim�var�, c� Fran�a trebuie s�-
1 fac� fiindc� e gata, iar peste doi ani va fi �i Germania preg�tit�, �i mult mai
bine. Titulescu ar avea acelea�i informa�ii de la Londra, �n fine pesimism general
asupra posibilit�ilor de men�inere a p�cii. Samsonovici care a fost la manevre �n
Fran�a �i a lucrat tot timpul cu Statul Major francez, s-a �napoiat cu acelea�i
informa�ii �i impresii r�zboinice. �Iar noi facem mai departe politic�, �i n-avem
armat�."
Mai departe Angelescu mi-a confirmat c� n-a fost la �edin�a Delega�iei Permanente a
Partidului Liberal, convocat� joia trecut� de Dinu Br�tianu, dinadins. �A fost o
comedie la care nu voiam s� iau parte. Tony Iliescu �ap isp�itor, iar dl. Dorel
Dumitrescu, escroc de anvergur� mare, scos din cauza. Voiau chiar s�-1 numeasc� la
Banca Rom�neasc�. Sunt mare ac�ionar acolo, �i am declarat lui Dinu c� dac� se
�ncearc� a�a ceva, m� voi duce la adunarea general� �i voi face un t�r�boi de-1 vor
�ine minte. N-au �ndr�znit. Dar aud c� escrocul cere acum s� fie renumit la Banca
Na�ional�, fiindc� justi�ia 1-a scos din cauz�, �n �ara noastr� nu m-ar mira s-o
v�d �i pe asta!"'
S� vedem ce va ie�i din toat� aceast� tevatur�, �i s� ne fereasc� Dumnezeu de mai
r�u!
� �n leg�tur� cu afacerea devizelor, Barbu Solacolu a venit s�-mi spun� c� un
prieten al s�u, Nicolau, func�ionar la Banca Na�ional�, i-a afirmat c� contenciosul
B�ncii nu putuse g�si �n documentele prezentate de Vasilescu-Tony Iliescu acte
justificative pentru cerere de transfer1 dec�t pentru suma de 30 milioane din cele
80 cerute. Referatul contenciosului a fost retrimis �n studiu de guvernatorul
Dorel, ca s� scoat� suma de 80 milioane. Cu toat� bun�voin�a nu s-au putut primi
acte � printre ele erau unele v�dit aranjate � dec�t pentru suma de 60 milioane.
Pare ca la Banca Na�ional� se f�ceau afaceri cu transferurile, sub Dorel
Dumitrescu, ca �n codrul Vl�siei.
�edin�a de r�fuial� �i de purificare a partidului convocat� de Dinu s-a terminat �n
ridicol cu demisia �provizorie" a lui Tony Iliescu. De
1 Transferurile de devize nu se autorizau dec�t pentru pl�i bazate pe importuri
autorizate conform dispozi�iilor legii �i regulamentelor �n vigoare. Greutatea
ob�inerii autoriz�rilor a provocat cunoscutele afaceri �i mituiri.
115
r�fuial� nici vorb�. Dinu a renun�at la toate preten�iile sale, iar T�t�-rescu, la
ie�ire, a tr�mbi�at gazetarilor succesul s�u. �Pornim �i �n al 3-lea an de
guvernare: partitura e scris�, tot noi o vom c�nta!" Ziaristului care mi-a povestit
scena, i-am atras aten�ia ca �efii de orchestr� serio�i nu dirijeaz� dup� partitur�
ci pe dianafara. Un �ef de Guvern care c�nta dup� partitur� scris�, e un trist �ef
de Guvern!
30 august. � Ieri pe la orele 2, prin radio ne-a venit vestea mor�ii Reginei Astrid
a Belgiei, ucis� �ntr-un accident de automobil, l�ng� Lucerna, �n Elve�ia.
Automobilul era condus de Regele Leopold � un moment de inaten�ie a acestuia a
provocat deraparea ma�inii care s-a izbit de un pom, apoi de altul. Regina,
aruncata din automobil, a suferit o fractur� la baza craniului �i a murit pe loc.
Regele n-a avut dec�t u�oare contuzii � ma�ina s-a r�sturnat � iar �oferul nimic.
Regina Astrid era bun� �i frumoas� si n-avea dec�t 30 de ani.
Un an �i jum�tate dup� moartea tragic� a Regelui Albert, Familia Regal� a Belgiei e
�ns�ngerat� din nou. �i de data asta nenorocirea a fost str�ns legat� de mania
alpinista. T�n�ra pereche regal� pornise de la Kiissnacht spre Dolomite unde voiau
s� fac� c�teva ascensiuni, singuri singurei � dar abia pleca�i s-au dat peste cap.
S�ngele Habsbur-gilor �i Wittelsbachilor a tulburat ad�nc temperamentul a�ezat al
Cobur-gilor. Alpinism, avia�ie, automobilism au devenit �ndeletniciri de c�petenie
pentru urma�ii lui Leopold al Il-lea �i ai ticnitului s�u frate, Contele de
Flandra. N-avea dreptate b�tr�nul �mp�rat Franz Joseph, refuz�nd p�n� a murit s� se
serveasc� de un automobil, consider�nd marafeturile moderne ca incompatibile cu
demnitatea suveran�? Mi se pare c� dac� a� fi fost Rege, a� fi stat toata ziua pe
Tron cu Sceptrul �n m�n�, �n loc s� fac pe caraghiosul la volanurile ma�inilor. �
Ziarele de azi ne aduc darea de seam� a �ntrunirii Micii �n�elegeri la Bled.
�ntrunire semestrial�, c�ci ultima �ntrunire trimestrial� care urma sa aib� loc �n
mai a fost suprimat� din cauza crizei de Guvern din Iugoslavia. �tiu bine c� aceste
�ntruniri periodice au fost �nfiin�ate pentru ca Mica �n�elegere s�-�i dea seam�
din 3 �n 3 luni c� exist�. Dib�cia vedetelor � Titulescu �i Bene� � ar trebui
totu�i sa g�seasc� ceva mai impresionant, de fiecare dat�, ca sa acopere goliciunea
�i banalitatea �discu�iilor". Aceea�i caraghioas� opunere la restaura�ia
Habsburgilor (s� existe oare o amenin�are serioas� de a�a ceva?), acela�i searb�d
�i banal imn �n�l�at P�cii Generale. Fraze ca acestea sunt de �ncadrat: �Pentru
viitor, viitor pe care-1 dorim �i-1 concepem mai bun �i mai senin dec�t �n prezent
(taci, bre!), pentru acest viitor fie-mi permis s�
116
exprim speran�a (!!) �ntr-o fericit� dezvoltare a operei comune. S� �tim s� ne
adaptam exigen�elor operei acesteia �i �mprejur�rilor (sic), dar s� fim �n
permanen�� credincio�i programului nostru, spre a atinge scopul lui imuabil". De
data asta rahatul e servit de gaspadin Stoiadinovici, noul venit �n fruntea
�n�elegerii, �n locul lui Titulescu al c�rui an de pre�edin�ie a expirat, �n afar�
de banalit�ile schimbate �i de o conferin�� a lui Bene� asupra Rusiei Sovietelor �
banchet �i petreceri. Vedetele Bene� �i Titulescu au luat obiceiul s� vin� la
aceste �ntruniri cu madamele, care nu-�i cred ochilor v�z�ndu-se trecute din
buc�t�rie �n saloane. Bene�, cu c�lc�iul �n ceafa Habsburgului, ar fi un subiect de
monument pe care-1 propun pentru pia�a Hradschin-ului din Praga. Ne-o fi adus multe
bune r�zboiul, dar �i c�ta sc�rb�!
� Vizita Ducelui �i Ducesei de York, aranjat� cu at�ta trud� de Regina M�ria, a
c�zut �n ap�. N-am aflat �nc� pentru ce. Regina, de necaz, pleac� pe coasta
Dalma�iei unde va petrece o lun� cu fiic�-sa Marioara a Iugoslaviei.
31 august. � Citesc �n Universul de ieri c� s-a pus prima piatra a bisericii �i a
c�minului rom�nesc din Ierusalim. Nimic de zis, �i m� bucur de aceast� pioas�
ini�iativ� �ncurajat� �i de Popestele Universului. Universul public� �ns� �i textul
�nscris pe pergamentul inaugural:
��n zilele Dreptcredinciosului �i Martirului Rege Carol al II-lea, Domnitor peste
hotare etc. etc. ..."
Aceast� platitudine t�mpit� sau t�mpenie plat� s-a s�v�r�it �n prezen�a d-lui
consul general local Marcu Beza care �la sf�r�it a oferit celor de fa��
tradi�ionala gustare". P�cat c� nu s-a g�sit cineva s� ofere d-lui Beza
tradi�ionalul picior �n spate �nso�it de na�ionalul �hai sictir".
l septembrie. � Ziarele de ieri public� vestea c� la Maglavit �i �n comunele
�nvecinate a izbucnit tifosul exantematic �i scarlatina, aceasta din urm� sub o
form� grav�, cu multe cazuri mortale. Am prev�zut c� a�a se va �nt�mpla, dar am
crezut c� vor izbucni holera �i ciuma, �i am prevenit autorit�ile sanitare din
Dolj. S-au �mplinit �ntr-adev�r dou� luni de c�nd, �n fiecare vineri �i �n fiecare
duminic�, 15-20 000 de oameni � �i �n celelalte zile c�teva mii � merg s� se
�nchine pe locul unde ciobanul Petrache Lupu a vorbit cu Dumnezeu. �i cum nu s-a
luat nici o m�sur� sanitar�, se poate lesne �nchipui ce au l�sat pe poian� zecile
de mii de oameni care s-au strecurat pe acolo.
Viziunile lui Lupu au provocat o adev�rat� psihoz� �n toat� �ara. Duminica trecut�
treceam prin Craiova, merg�nd de la Breasla la gar�; nu circula �n ora� nici un
autobuz, nici un taximetru. Am �ntrebat dac�
se puseser� �oferii �n grev�, mi s-a r�spuns c� nu, dar c� toate ma�inile
disponibile erau duse la Maglavit, cu lume. La gar�, �naintea Simplonului sose�te
un tren de la Calafat, care de obicei e aproape gol � 5 p�n� la 10 c�l�tori �n dou�
vagoane. De data asta trenul a sosit cu o garnitur� de 15 vagoane, toate pline de
gemeau, cu lume p�n� �i pe acoperi�uri. O adev�rat� invazie a peronului g�rii,
��rani, mahalagii, oameni mai de seam�. Un soldat duce �n c�rc� un b�tr�n
paralizat, un �chiop �nainteaz� sus�inut de doi fl�c�i. Femei c�rora le tremur�
m�inile, altora capul � figuri galbene �i sfrejite al�turi de dolofani gra�i,
rumeni �i voinici. G�se�ti tot ce vrei, vorba vine. �i toat� lumea asta mi�un�,
�ip�, se vait�, se arunc� pe casa de bilete si pe cele dou� trenuri gata s� plece
�nspre Severin �i �nspre Bucure�ti. Simplonul a plecat cu 20 minute �nt�rziere, �n
tren mi se povestesc c�te �i mai c�te de la Maglavit.
Acest Petrache Lupu reprezint� un curios fenomen de inhibi�ie nervoas�. C� �ntr-o
noapte a v�zut un mo� b�tr�n, care i-a poruncit s� mearg� �n sat s� spun� oamenilor
s� se �ndrepte si s� nu mai p�c�tu-iasc�, se poate u�or explica: a fost o
halucina�ie, ca �i vedeniile consecutive, c�ci Petrache a v�zut �i vorbit cu
Dumnezeu de mai multe ori. C� unii din vizitatorii lui, printre care si oameni de o
cultur� mai aleas� ca de pild� dr. Trifan, medicul �ef al Sanatoriului de la Leamna
sau inginerul Calotescu de la C.F.R., au v�zut, sau cel pu�in li s-a p�rut c� au
v�zut, o umbr� �n spatele lui Lupu �i deasupra capului s�u � se poate iar explica
f�r� greutate: au fost alte halucina�ii, de data asta prin sugestie. Mai greu de
explicat sunt trecerile lui Lupu, un degenerat aproape idiot, care de obicei
b�lb�ie �i vorbe�te f�r� �ir, din st�rile lui de prostra�ie �n st�ri de luciditate
cerebral� �i de facilitate de vorb�. C�nd ��l inspir� sf�ntul" vorbe�te f�r� nici o
ezitare �i spune lucruri cu miez. A�a de pild� unei delega�ii de �stili�ti" venit�
din Basarabia s�-1 �ntrebe dac� trebuie s� mearg� la biseric� dup� stilul nou sau
dup� stilul vechi, i-a r�spuns: �s� merge�i la biseric� c�nd toac� popa"\ Ce
r�spuns diplomatic, care s� nu supere nici st�p�nirea, nici pe cei r�zvr�ti�i! �i
a�a vorbe�te cu toat� lumea c�nd e �n �transe".
�n afar� de tifosul exantematic �i de searlatina, pe care nu le-a chemat el,
Petrache Lupu nu face r�u nim�nui, ci dimpotriv�, mult bine. A moralizat lumea �n
tot jude�ul, oamenii nu mai dr�cuie, nu mai fur� �i au devenit mai buni. Au �nceput
s� mearg� si la biseric�. La Breasla, unde biserica e �n parc, nu-mi aduc aminte s�
fi v�zut de c�nd sunt eu, duminica mai mult de 4-5 femei. Acum biserica e plin� de
b�rba�i �i de
118
femei, de nu po�i p�trunde �ntr-�nsa. Numai de la Breasta s-au dus �n cursul verii
la Maglavit patru sau cinci autobuze ticsite de lume.
D-rul Angelescu �mi spunea c� a fost �i Halipa la Maglavit �i c� �napoiat de acolo,
se sim�ea alt om. Dac� e a�a nu pot dec�t s�-1 felicit. Ar trebui s� trimitem acolo
pe to�i mini�trii no�tri!
2 septembrie. � Un t�n�r �i inteligent aventurier, Zischka, polonez n�scut �n
Austria dintr-o mam� francez� a scris un volum interesant �i amuzant ca un roman
foileton. La giierre secrete pour le petrole se cite�te cu at�t mai mult� pl�cere
cu c�t, de la Rockefeller la Deterd-ing �i de la Zaharof la Gulbenkian, personajele
puse �n joc de Zischka, sunt din cele mai cunoscute. Zischka dezv�luie �n cartea sa
toate ma�i-na�iunile magna�ilor petrolului, unul contra altuia, �i sus�ine c� toate
r�zboaiele din ultimii 50 de ani au fost provocate din rivalitatea americanilor
(grupul Standart-Oil cu Rockefeller) �i a englezilor (grupul Royal Dutch, Schell �i
Anglo-Persian, cu Deterding) �n lupt� pentru suprema�ia z�c�mintelor de petrol. Am
mai citit o carte cam �n acela�i sens de un oarecare Essad-Bey, �i au mai fost
scrise �i altele. Cu toate exager�rile acestor autori, nu �ncape �ndoial� c� �i
lupta pentru z�c�mintele de petrol �i imensele sume cheltuite �n tot felul de
direc�ii de c�tre marile trusturi au jucat �i ele un mare rol �n politica mondial�
din ultimele decenii. Telegramele care ne aduc vestea c� �mp�ratul Abisiniei a
concesionat toate terenurile petrolifere din �ara sa unui consor�iu an-glo-
american, reprezentat printr-un prospector bine cunoscut, Rickett, pare a confirma
teza autorilor sus-cita�i.
Concesia a f�cut mare v�lv�. Italienii pe de o parte protesteaz� �mpotriva ei, ca
fiind dat� �n ciuda tratatului din 1906 pe baza c�ruia nici o concesie nu poate fi
dat� �n Abisinia f�r� o prealabil� �n�elegere �ntre Anglia, Fran�a �i Italia � pe
de alta se arat� �nc�nta�i fiindc� va fi aproape imposibil englezilor s� mai cear�
sanc�iuni la Geneva �mpotriva Italiei, f�r� s� fie b�nui�i c�-�i ap�r� concesiile
de petrol. Pentru acela�i motiv, englezii sunt �i ei foarte sup�ra�i. Pare c�
concesia a fost dat�, �i �n tot cazul publicat�, prea devreme. Anglia, cu toate
dezmin�irile date de Guvern c� nu se intereseaz� de concesiunea Rickett, se g�se�te
�ntr-o pozi�ie sl�bit�, fa�a de intransigen�a ei, bazat� p�n� acum pe respectul
tratatelor, iar nu pe interese fie ele �i dezmini�ite. Problema Abisiniei se
�ncurc� din ce �n ce, sau se descurc�. Totul se va sf�r�i prin cucerirea Abisiniei
de c�tre Italia, aceasta e sigur � dar nu este exclus ca cucerirea s� se fac� si pe
baza unui mandat al Societ�ii Na�iunilor.
4 septembrie. � Ziarele franceze sosite zilele acestea aduc � la mondenit�i! �
vestea c�s�toriei fiicei Elvirei Popescu cu un conte francez. P�n� aci nimic de
zis. Dar ziarele mai anun�� c� na�i au fost Ver-neuil, amantul Elvirei �i... M.S.
Regele Carol al II-lea al Rom�niei! E de necrezut, dar a�a e! Reproduc noti�a
ziarului Excelsior, noti�� nso�it� �i de poza tinerei perechi:
�Mariages. � Hier a ete berii, en la chappelle de Saint Therese, en
l l'eglise Saint-Honore d'Eylau, le mariage de rnlle Tatiana Athanases-
\ co' fille de mr. Aurel Athanasesco et de mme. Elvire Popesco avec le
Comte Guillaume Lecointre, fils du Conte Lecointre, grand officier de
la Legion d'Honneur et de la Comtesse, nee Ayme. (Amour, amour...)
Le� temoins etaient, pour la mariee: S.M. le Roi Carol II de Rou-
j manie, represen�e par le colonel Miclesco, attache militaire, et M.
Louis
� Verneuil; pour le m�rie: mme. de Mascard de la Corbiere et le vicomte
i- Rene de Rivaud.
j| Apres la ceremonie religieuse, une reception reunissait Ies
parents
| et amis de la familie."
I P�n� unde o s� mai coboare nenorocitul nostru de Rege demni-
tatea Coroanei?
� Mi s-a povestit o mic� istorioar� care ilustreaz� via�a rom�nilor peste grani��
�i a pe�tilor la Ape. Barbu Catargiu a scris lui Grigore Duca de la Karlsbad, unde
se dusese s� fac� o cur�, cu nevast�-sa, care dup� cum se �tie e fiica Nababului
Cantacuz�no: �St�m la hotel Imperial �ntr-o od�i�� la al 6-lea etaj, c�ci totul
aici e de o scumpete neprev�zut�. Dar lini�teste-te: Rom�nia e bine reprezentat�
prin Radu Polizu,
� care ocup� un splendid apartament la etajul I �i prin Citta Davila
care
i ocup� altul, tot at�t de luxos la etajul al 2-lea, �i bine�n�eles c�
�i unul �i
| altul sunt aici fiecare cu automobilul lui!"
i � Aflu din diferite p�r�i c� mi�carea diplomatic� aranjat� de
Titules-
cu s-a �ncurcat: Regele nu vrea s� semneze decretele, din cauza rechem�rii lui
C�dere �i numirii lui Vi�oianu la Var�ovia. C�dere, omul Regelui, coresponda direct
cu M.S. care, nu o dat�, 1-a �ns�rcinat cu diferite demersuri f�r� s� �tie
Titulescu. Regele nu vrea s�-1 �la�eze" acum. Pe de alt� parte se poveste�te, c� pe
c�nd Regele era �n exil, a fost invitat o dat� de un grup de ofi�eri rom�ni la un
ceai �mpreun� cu Lupeasca (?). Dama s-a dus �nainte, �i cum Prin�ul Caro! �nt�rzia,
s-a cobor�t !a portar s� telefoneze dup� el. A remarcat �n vestibulul imobilului un
t�-
1 Elvira avusese aceast� fat� de la actorul Athanasescu, �nainte de a se c�s�tori
cu Strunga.
120
n�r ras, care avea tot aerul unui �monchard" �i care se �nv�rtea �n jurul
portarului. Lupeasca a declan�at aparatul �i pe c�nd cerea num�rul, a b�gat de
seam� c� junele marca ceva pe un carnet. Atunci Lupeasca a l�sat aparatul, s-a
�ntors, �i a tras dou� palme junelui. Junele era domnul Vi�oianu, actualul ministru
plenipoten�iar. Cecropide mi-a garantat c� aceast� istorioar� a fost povestit� de
�ns�i Lupeasca doamnei V. La prima numire a lui Vi�oianu, la Haga, Majestatea Sa
Duduia a avut o distrac�ie, dar acum s-a pus de-a curmezi�ul, �i se pretinde c� va
�mpiedica numirea sec�turii la Var�ovia.
�i fiindc� am deschis rubrica celor ce �se zic", �nc� una. Ieri la dejun Gic�
�tef�nescu (suspect, ur�te pe Mihalache) ne povestea c� la �coala de partid de la
C�mpulung, �eful Partidului Na�ional-��r�nesc a dat oamenilor s�i instruc�ii direct
revolu�ionare �mpotriva Regelui. Ar fi mers p�n� a spune c� dac� Regele nu-i aduce
la putere, va trebui tras un glon� �ntr-�nsul. Iar �mpotriva Reginei, Mihalache nu
s-a ab�inut de la trivialit�i de felul acesta: �Gavril� Marinescu f... pe Regina;
m-a l�sat �i pe mine s� �n�eleg c� m� vrea, dar am dat-o �n p.... m..., c�ci nu m�
�ncurc eu cu hoituri ca ea!". Nu-mi vine s� cred, dar Gic� �tefanescu garanteaz�
autenticitatea acestor ie�iri, �i propune s� le dovedeasc� cu martori! S� le
dovedeasc� cui i-o cere. Pentru mine, c� va fi vorbit a�a sau altmintrelea,
Mihalache r�m�ne tot Mihalache.
Ce e mai trist, e c� �ncotro te �nv�rte�ti, n-auzi dec�t de potlog�rii, de
�njur�turi, de minciuni. Demoralizarea e complect�. Niciodat� p�n� acum �n �ara
rom�neasc�, nu s-a tras �n mocirl� Banca Na�ional�, care trebuia s� r�m�n� �n afar�
de politic� �i de porc�rii, o regulatoare impar�ial� �i neatins� a vie�ii noastre
economice. De un an �i jum�tate, de c�nd sunt liberalii la Guvern cele mai mari
potlog�rii se �nv�rtesc �n jurul B�ncii Na�ionale. Potlog�rii de zeci �i sute de
milioane. Afacerile cu import-export �i cu devize sunt pentru Partidul Liberal
gheliruri cum au fost Skoda �i �mprumutul din 1931 pentru na�ional-��r�ni�ti. Se
fur� sus de tot; �n jurul Lupeasc�i e o band� de t�lhari care �mpreun� cu d�nsa
jefuiesc �ara. Pe r�nd Dumitre�tii, Wider, Malaxa, Tabacovici, Frana-sovici,
Gavril� Marinescu, Auschnit etc. s-au umflat p�n� au c�zut, ca lipi-torile. Aristid
Blank �pour renflouer sa pauvre banque" a re�nviat epoca lui Librecht. La Industrie
se fur�, pe capete cu sau f�r� �tiin�a ministrului. �per�ul domne�te �n toate
Ministerele, �n toate administra�iile.
La C�ile Ferate Tabacovici �i to�i �efii de serviciu au leaf� lunar� de la Malaxa.
Familia lui T�t�rescu fur�. Pre�edintele Senatului, Leonte Moldo-veanu, fur�.
Bejan, �i cu el to�i �ha�i�tii" fur�. Presa e v�ndut�. Ziarele primesc sume enorme
din fondurile secrete ca s� mai tac� asupra afacerilor regimului. Sunt pl�tite �
unele � chiar �i de partidele de opozi�ie care au parale. Recte de unul singur,
c�ci unul singur are parale, Partidul Na�ional-��r�nesc, care le-a furat c�t a fost
la Guvern. Zorile lui Socor primesc de la Mihalache 300 mii lei pe lun�. Lupta
escrocilor Honigman 60 000 pe s�pt�m�n�, Facla lui Vinea 50 000. �eicaru, care
�mpu�ca francul acum c�iva ani, ridic� palatul Curentului �n Brezo-ianu pentru care
a adunat 25 milioane � �n plus �i-a cump�rat o cas� �i face pe boierul.
Domnia Regelui Carol al II-lea s-a pr�v�lit �n a�a mocirl�, �nc�t am impresia c� o
salvare nu mai e posibil�.
5 septembrie. � �n leg�tur� cu cele de mai sus mi se spusese c� faimoasa Societate
de editur�, cu tipografie, cu agen�ie de informa�ii etc. despre care mi-a vorbit
Scanavi c� o face din ordinul �i cu banii Regelui, �i care s-a �i instalat �n
imobilul Muntelui de Pietate � se face cu banii lui Hefter!! Mi se spune de
asemenea c� sume enorme au fost transferate, acum �n urm� �n str�in�tate �n franci
elve�ieni, �n contul Regelui �i al Lupeasc�i. Actele doveditoare sunt �n dosarele
B�ncii �i au fost v�zute cu prilejul descinderii �n afacerea Vasilescu. Din aceast�
cauz� s-a �nchis a�a de repede instruc�ia �n acea afacere.
9 septembrie. � Vineri diminea�� 6 septembrie, zi de vizite la Breasta. A venit
�nt�i locotenentul de episcop, arhiereul Galaction Craio-veanu s� se prezinte. Pop�
de�tept, dar �mi face �i d�nsul impresia c� n-are mult� voca�ie sacerdotal�. A
venit �nso�it de secretarul lui care nu e altul dec�t preotul Petra�cu, fost paroh
la Breasta �naintea actualului, Du-��, �i mutat prin st�ruin�a mea la biserica Sf.
Ion din Craiova. Galaction a fost numit acum c�teva luni locotenent de episcop,
titularul Varto-lomeu nemaifiind �n stare s�-�i administreze eparhia, �mi
poveste�te c� nenorocitul de episcop merge cu pa�i repezi pe calea paraliziei
generale, de�i anul acesta a f�cut o cur� la Govora, alta la Techirghiol, o a treia
la Ocnele Sibiului �i dou� serii de injec�ii! Vorbe�te cu dispre� �i cu ur� de
�eful lui ierarhic, care a �ncurcat administra�ia eparhiei �n a�a mod �nc�t el,
Galaction, nu poate s� o descurce, �i comunic c�te le-am aflat �i eu despre
Maglavit, ca s� pun� fr�u uneltirilor preotului local Bobin, un �mecher care se
�mbog�e�te de pe urma �Sf�ntului". Acest Bobin pare a fi un tip de popa pu�in
obi�nuit, �nainte de a fi popit, a fost ofi�er �n armat�, apoi dat afar� din
o�tire, samsar, antreprenor �i se zice
122
chiar actor! Inteligent �i iar� scrupule, e considerat de mul�i ca �regizorul"
minunilor �i vedeniilor lui Petrache Lupu. S-a �nfruptat �i se �n-frupteaz� din
darurile aduse de credincio�i: se zice c� ar fi f�cut o avere. E �n concuren�� cu o
alt� lepr� local�: pretorul B�loiu. Acesta, invidios de sumele �nsu�ite de popa
Bobin, a dat la gazete vestea publicat� cum c� ar fi izbucnit tifosul exantematic
�i scarlatina la Maglavit. Inspectorul sanitar Viorel Popescu s-a transportat la
fa�a locului cu 8 medici �i cu prefectul �i au constatat c� �tirea nu era exacta;
n-au g�sit nici un caz de tifos exantematic nici de scarlatina. Au g�sit �n schimb
o murd�rie �i o promiscuitate groaznice. Sumedenie de bolnavi, incurabili plini de
r�ni � din fericire necontagioase � z�ceau unii peste al�ii, �n mijlocul
excrementelor lor. E de necrezut, dar de trei luni de c�nd dureaz� la Maglavit
pelerinajul at�tor zeci de mii de oameni, autorit�ile n-au pus piciorul la fa�a
locului �i n-au luat nici o m�sur� sanitar�. E de minune c� nu s-au �ncins epidemii
grave. Medicul circumscrip�iei, un oarecare dr. Zamfirescu, cu re�edin�a �n Cetate,
la 10 kilometri de Maglavit, nu s-a ar�tat �n aceast� comun� de dou� luni. Medicul
jude�ului, prefectul n-au avut nici m�car curiozitatea s� vad� ce se petrece �n
preajma Sf�ntului. Inspectorul sanitar dr. Viorel Popescu, un om de treab� �i bun
func�ionar, a fost din nenorocire toat� vara bolnav �i �n concediu. Alarma dat� de
pres� a trezit pe to�i nemernicii �i acum pare c� s-au luat m�surile necesare. D-
rul Zamfirescu, putoarea de dr. Mihail, medicul �ef al jude�ului (incapabil �i
sper�ar) �i pu�lamaua de prefect G�rboviceanu ar trebui pu�i la zid �i �mpu�ca�i.
Arhiereul Galaction mi-a promis ca va lua m�surile de cuviin�� mpotriva preotului
Bobin. � Dup� vizita locotenentului de episcop am avut vizita prefectului
G�rboviceanu, care n-a pus picioarele �n Breasta de c�nd a fost numit. Cam jenat,
�i dup� c�teva platitudini tar� rost m-a informat c� era �ns�rcinat cu o
delicata(!) misiune, aceea de a m� pofti la inaugurarea monumentului Ecaterinei
Teodoroiu, la T�rgu-Jiu, fixat� pentru ziua de duminic� 8 septembrie �i de a m�
convinge s� merg. �Vine �i Majestatea Sa Regele, �i Guvernul ar dori ca Majestatea
Sa s� fie �nconjurata de to�i frunta�ii Olteniei." L-am �ntrebat dac� e un tren
(�tiam c� nu e) care s� m� poat� duce duminica diminea�a la T�rgu-Jiu. R�spunsul
lui fiind cum m� a�teptam negativ, i-am spus c� regretam foarte mult dar Fordul meu
pr�p�dit nu m� putea duce a�a departe. G�rboviceanu mi-a replicat c� o ma�in� va fi
la dispozi�ia mea, c� va veni chiar el s� m� ia. �N-am haine de ceremonie aici."�
�Veni�i cum sunte�i, totul e s� fi�i acolo." � �N-am p�l�rie!" A �nceput s� r�d� �i
m-a rugat s�-mi cum-
p�r una din Craiova. M-am g�ndit c� a rezista mai mult ar fi putut fi interpretat
c� sunt sup�rat pe Rege sau pe Guvern. Am oroare de pozi�ia de om sup�rat, �i
pentru nimic �n lume nu vream s� fiu luat drept atare! Cu at�t mai mult c� aveam
motive s� nu fiu mul�umit de toate prostiile Regelui. Am primit.
Plecat ieri la ora 6 diminea�a din Breasta, am sosit la T�rgu-Jiu la ora 8 �i 1/2.
Prima p�c�leal�, c�ci prefectul �mi spusese ca trebuie s� fiu acolo la ora 9, de�i
Majestatea Sa nu trebuia s� coboare din tren dec�t la ora 10 1/2. A doua p�c�leal�:
�n afar� de lumea liberala, nu eram prezen�i dintre �frunta�ii Olteniei" dec�t
Pot�rc� �i cu mine. Nici m�car d-rul Angelescu, frunta� oltean, ministru �i liberal
nu venise. M-am �mp�cat cu ideea c� aduceam �nc� un serviciu Coroanei, nel�s�nd-o
prad� liberalilor. Dl. Gut� T�t�rescu pl�nuise �ntr-adev�r serbarea ca o mare
manifesta�ie de partid...
Cu polite�ea lui obi�nuit� (l'exactitude est la politesse des Rois) Regele Carol s-
a cobor�t abia la ora 11 �i 10 din tren, �i n-a sosit �n pia�� unde-1 a�teptam
dec�t la ora 11 �i 1/2. Ceremonia banal� dar bine organizat�. Foarte frumoase
costume ��r�ne�ti. D-na Arethi T�t�rescu ani-matoarea festivit�ii f�cuse bine
lucrurile; doamne �n costume grupate pe trepte �n cele 4 unghiuri ale pie�ii,
prezentau ochilor o priveli�te pl�cut�. Discursuri t�mpite, afar� de al Regelui la
sf�r�it, scurt �i bun (are darul cuv�ntului). A �nceput Vartolomeu cu o poliloghie
care nu se mai sf�r�ea, �ncurcat�, �n care a vorbit de Maglavit �i de Garda de
Fier. Discursul lui �i c�teva cuvinte schimbate cu el mai t�rziu �mi confirm�
confiden�ele lui Galaction: bietul om e gata. Dup� Vartolomeu, au mai vorbit dou�
dame, primarul �erban Frumusanu (fiul lui Titu), generalul Manolescu (cercet�ia) �i
generalul Paul Angelescu, prost dar scurt. Apoi defilarea. Regele p�rea �nc�ntat �
venise pe jos de la gar� f�r� s� fie �mpu�cat �i mai fusese �i aclamat, �n schimb �
ar fi trebuit s� fie tocmai contrariul � Guvernul plouat, �nf�i�a mutre de
�nmorm�ntare.
Mi s-a spus c� aceast� manifestare spontan� costase 6 milioane de lei! E posibil:
au venit trenuri �ntregi din Dolj, din Mehedin�i, din Ro-mana�i �i din V�lcea. Pe
acesta din urm� 1-am �nt�lnit dup� Filia�i. Din Gorj foarte pu�in� lume.
G�rboviceanu mi se pl�nge c� era surmenat, c� trebuise s� �expedieze" l 600 de
oameni din Dolj, �fiindc� �tii d-ta ca T�t�rescu nu poate conta pe gorjeni!" Nu
�tiam nimic dar m�rturisirea era pre�ioas�. Cu Regele, gentil ca �ntotdeauna,
conversa�ie banal�. Mai interesant� a fost conversa�ia cu Titulescu, venit �la
raport" �n �ar� pentru 24 de ore. Montat �mpotriva lui Mussolini, care se pare c� a
124
�nnebunit. Trebuia s� vin� la Societatea Na�iunilor, de la �nceput, cu chestiunea
Abisiniei. Nu s-ar fi putut face unanimitatea �n Consiliu, �i conform Statutelor
Societ�ii, era atunci liber s� fac� ce voia cu negroizii lui. Acum lucrurile sunt
�ncurcate. Dar la Geneva nu va ie�i nimic, numai discursuri. �Nu putem (pute/n mi-a
pl�cut!) lua pozi�ie �mpotriva Italiei. Pericolul e Germania, �i dau �n scris:
Germania se va �n�elege cu Sovietele pe spinarea Poloniei. S� se �nve�e minte
polonezii, prea sunt pro�ti! Merg toate prost pretutindeni. Laval e un abil �n
politica intern�, �n cea extern� nu pricepe nimic. Toate merg prost, dar la noi? Ce
s� mai vorbim! �sta e Guvern?"
O not� caraghioas�: costumele de operet� ale mini�trilor! I-a �mbr�cat pe to�i
(afar� de Titulescu care se vede ca a refuzat s� se fac� de r�s) �n jachete,
giletc� �i pantaloni gris-perle, cu p�l�rie �nalt� idem, toate la fel f�cute zice-
se la Londra(!) �i purtate cu o elegan�� de mahala. Mi-au reamintit monoamele din
vremea tinere�ii mele, c�nd 7-8 �gentlemani" �mbr�ca�i tocmai a�a circulau unul
dup� altul pe bulevardul Parisului url�nd �n cor: �Ce soir � aux Folies Bergere �
grande Revue-Attraction� � 9 heures etc."
Trecut prin Poiana. V�zut vila somptuoas� �i parcul lui nenea Gutz� T�t�rescu.
Al�turi alt� vil� �i alt parc al lui nenea Alexandru T�-t�rescu (colonelul) � tot
at�t de noi �i luxoase. �i sunt oameni care mai spun c� acest Guvern n-a f�cut
nimic!
M-am �napoiat cu Pot�rc�. O gr�din�! Mi-a povestit ca v�zuse �n ajun pe dr.
Angelescu la Bucure�ti, c� era furios �i c� ��njura de mam�" pe T�t�rescu. M-a
pisat apoi tot drumul cu �Guvernul de autoritate" �n afar� de partide din care ar
face parte bine�n�eles �i el. Se vedea f�c�nd alegeri cu mine. ��efule, �n Dolj,
dac� am pune list� �mpreun� am lua 90% din voturi!" I-am replicat c� daca am lua �i
pe Petrache Lupu de la Maglavit, am lua 200%!
Pot�rc� pune �ara la cale �n timp ce Regele cu banda lui de lichele chefuia la
Poiana pe socoteala contribuabililor.
Singurul lucru de re�inut, pe toata ziua de ieri e o vorba a lui Titulescu: c�nd
mi-a spus c� nem�ii se vor �n�elege cu Sovietele pe spinarea Poloniei, a mai
ad�ugat ��i atunci nu ne va mai r�m�ne, nou�, dec�t s� facem politic� geografic� am
spus-o �i boului de Laval, s� priceap�".
�ncolo vax.
15 septembrie. � �n diminea�a de 11 septembrie a c�zut bruma. Stil vechi suntem
�nc� �n august, at�t de timpuriu. A doua zi a �nceput
s� plou� �i a plouat zece ore. Nu plouase de dou� luni dec�t o dat� 30 de minute �i
alt� dat� 20 de minute, pe la mijlocul lui august.
� Ieri, ziua Crucii, episcopul R�mnicului Vartolomeu a fost la Ma-glavit s�
sfin�easc� locurile unde Petrache Lupu a avut viziunile sale �i s� pun� prima
piatr� a m�n�stirii ce se va ridica acolo. Se zice c� ar fi fost peste 100 000 de
oameni. Poate se exagereaz�, dar din Craiova au plecat 16 trenuri speciale spre
Calafat.
16 septembrie. � Goga �napoiat de la Karlsbad �i-a sus�inut ieri prima �ntrunire la
Oravi�a �n Banat. Universul raporteaz� c� ar fi fost 20 000 de oameni �adu�i" �n 7
trenuri speciale �i c� Goga �ntre altele a protestat �mpotriva acuza�iei c�
lucreaz� cu bani str�ini. Atunci sau n-au fost 7 trenuri cu 20 000 de oameni, sau
nu e adev�rat c� nu e subven�ionat� de la Berlin, c�ci nici Goga nici Cuza n-au
franc. �i 7 trenuri speciale cost� bani nu glum�.
18 septembrie. � Sosit ieri sear� �n Bucure�ti aflu prin Citta Da-vila c� Titulescu
a ob�inut ca Regele George al Angliei sa invite pe Regele nostru la Balmoral sau la
Sandringham, nu numai ca Rege � aceasta n-ar fi nimic, tr�mbi�eaz� acum Titulescu,
dar unde �i era tr�mbi�a un an? � dar �i ca nepot, adev�rat� vizit� de familie. Van
Sittard i-a transmis proasp�t�, nuvela. Acum se nasc dificult�i cu Parisul. Regele
nu poate merge la Londra f�r� s� se opreasc� la Paris, dup� cum n-ar fi putut merge
la Paris f�r� s� fac� o vizit� �i la Londra. Dar p�n� aci �l primea Parisul �i nu-1
primea Londra. Acum �l pofte�te Regele Angliei, dar face mutre Parisul. Francezii
repet� c�, dat� fiind neplata cuponului rom�nesc �i at�tor datorii, n-ar putea
�mpiedica unele ziare s� scrie lucruri nepl�cute la adresa Rom�niei, cu prilejul
vizitei regale. Francezii ar voi �n tot cazul s� am�ne vizita p�n� �n prim�var�. Se
negociaz�.
� Din izvor foarte sigur mi se spune c� Voievodul Mihai, de�i nu are �nc� 14 ani
�mplini�i, a fost dat la dame. Afl�nd acest lucru, Prin�esa Elena a protestat cu
energie; i s-a r�spuns c� ramura noastr� de Ho-henzollerni e precoce �i c� e mai
bine a�a, dec�t cine �tie cu ce apuc�turi. S� ne tr�iasc�!
� P�n� azi se da numirea lui Miti�� Constantmescu la Banca Na�ional� (guvernator)
ca sigur�. Azi diminea�� s-a dat o dezmin�ire-zvonului �i acum se vorbe�te iar de
candidaturile lui C�m�r�escu, Victor B�du-lescu �i Victor Sl�vescu. S� fi venit
pu�in� minte Regelui �i s� fie �ntr-a-dev�r hot�r�t s� ne scuteasc� de ru�inea
numirii lui Miti��? Nu-mi vine s� cred Numirea de guvernator a lui Miti��
Constantinescu ar complecta �n mod fericit ciclul numirilor datorite ini�iativei
directe a Regelui
126
Caro l, de c�nd s-a suit pe Tron. Numai escroci �i lichele: Manoilescu la Banca
Na�ional�, Tabacovici la C�ile Ferate, Gabriel Marinescu la Poli�ie, g-ral
Dumitrescu la Jandarmerie, g-ral Uic� la Gr�niceri �i la Ministerul de R�zboi,
Mugur la Radio �i la Funda�iile Regale etc. etc.
� Ca urmare la cele vorbite cu dr. Angelescu la 27 august1, acesta �mi trimite
vorb� prin Pangal (el �nsu�i a plecat la Viena pentru c�teva zile) c� situa�ia e
neschimbat� sus la Rege, c� zilele Guvernului sunt num�rate (schimbarea �n jurul
lui l octombrie), c� informa�iile lui nu sufer� dezmin�ire etc.... etc. Ca o
confirmare a acestor informa�ii, mi se spune c� T�t�rescu n-a mai fost primit de
Rege de la T�rgu-Jiu, c� lui Incule� pe care primul ministru 1-a trimis cu decretul
lui Miti�� Con-stantinescu, Regele i-a refuzat semn�tura �i c� tot Regele ar fi
spus acum trei zile unui intim : �Lucrurile merg dup� programul lui Gut� � �nt�i
remaniere, apoi complectare, apoi simplificare �i �n fine... plecare". Era aici o
r�ut�cioas� aluzie la larga remaniere tr�mbi�at� de Gut� T�t�rescu �nainte de
vizita la T�rgu-Jiu, redus� apoi la o simpl� complectare a Guvernului prin numirea
unui titular �n locul lui Miti�� Constantinescu care urma s� fie numit guvernator
la Banca Na�ional�. Or, p�n� azi nici m�car complectarea aceasta n-a putut fi
realizat�, �i unii spun c� nu va fi � �i c� urmeaz� �plecarea".
Din cercurile prietenilor lui T�t�rescu, se afi�eaz�, dimpotriv�, o siguran��
obraznic� �i se afirm� c� Guvernul nu se va clinti p�n� la prim�var�.
Cine va tr�i va vedea. Lucrul e f�r� nici o importan�� important� ar fi numai o
schimbare de regim, si toat� lumea vorbe�te numai de o schimbare de Guvern.
C�rpeal� cu �tia ori cu al�ii, e totuna. �i pare c� Coroana nu pricepe situa�ia.
� Din cercurile Afacerilor Str�ine mi se spune c� agrementul pentru Vi�oianu tot
n-a venit de la Var�ovia, dar c� �n schimb, o adev�rat� alterca�ie ar fi avut loc
la Geneva, chiar �n localul Societ�ii Na�iunilor, �ntre Titulescu �i Beck.
Titulescu a f�cut un t�r�boi enorm �n jurul alegerii sale, sau mai bine zis a
Rom�niei �n consiliul S.D.N. -ului. �n realitate n-a fost nici o lupt�. A fost
convenit de acum 9 ani c� Mica �n�elegere va avea �ntotdeauna un loc �n Consiliu.
Din 3 �n 3 ani sunt alese pe r�nd, �i dup� alfabet, Rom�nia, Iugoslavia �i
Cehoslovacia. Anul acesta venea r�ndul Rom�niei, �n locul Cehoslovaciei, care a
de�inut mandatul ultimii trei ani. Tot astfel a fost convenit c� Polonia va fi
totdeauna realeasa.
1 A se vedea pag. 112-114.
Ea ceruse un loc permanent �n Consiliu dar nu ob�inuse dec�t permanentizarea prin
realegere din 3 �n 3 ani. Ar fi prin urmare copil�resc sa se vorbeasc� de succese,
at�t pentru alegerea Rom�niei, c�t pentru realegerea Poloniei, c�ci totul era
dinainte aranjat. Succes pentru Rom�nia sau mai exact pentru Titulescu a fost c�
din 52 de votan�i 50 au votat pentru noi si numai 45 pentru Polonia. Contra noastr�
n-am avut dec�t voturile Poloniei �i Ungariei. Succesul lui Titulescu a fost
natural: e una din vedetele vicleimului genevez, �i a �tiut � s�-i recunoa�tem
acest merit � s�-�i fac� mul�i prieteni la S.D.N. pe c�nd Beck a plictisit pe to�i
�ncerc�nd s� v�re Polonia �ntre picioarele oamenilor, cu fiecare prilej.
� Din anturajul imediat al Regelui mi se explic� enigma cu condamnarea �i achitarea
succesiv� a generalului Dumitrescu. Consiliul de r�zboi, prezidat de generalul G.
M�nu �i dedese o pedeaps� foarte sever�, cinci ani recluziune �i degradare;
Consiliul de revizie a casat sentin�a f�r� trimitere la alt consiliu de r�zboi
dec�t numai pentru delictul de abuz de putere care nu putea trage dup� sine dec�t
cel mult 6 luni �nchisoare, f�r� pierderea gradului. P�n� aci toata lumea pricepea;
era dezgustat�, dar pricepea; primul consiliu judecase dup� dreptate �i al doilea
dup� ordin. Unde lumea a �nceput s� nu mai priceap� e c�nd a v�zut ca generalul
Macovescu, pre�edintele si ceilal�i membri ai instan�ei de revizuire au fost to�i
muta�i. Toate acestea le-am �nsemnat deja, dar iat� acum �i explica�ia, din care
Regele ar ie�i basma curat�. C�nd Puiu Dumitrescu a sosit de la Paris, alarmat �n
fine de soarta lui tata-s�u a �ncercat sa vad� pe Rege �i n-a izbutit. Cu mare
greutate a putut avea o �ntrevedere cu Lupeasca c�reia i-a ar�tat faimoasele lui
documente compromi��toare pentru Carol, acelea�i scrisori pe care le trimisese ��n
facsimile"' si Reginei la Paris toamna trecut�, amenin��nd �i de ast� dat� cu darea
lor �n vileag. Lupeasca a fost impresionat�, dar n-a spus nimic Regelui ci a chemat
pe Gavril� Marinescu �i s-a �n�eles cu el sa intervin� pe l�ng� generalul
Macovescu. Gavril� a vorbit generalului cu mult� dib�cie, f�r� s� numeasc� pe Rege,
a dat bietului om s� priceap� c� nu-1 ruga numai �n numele lui s� scape pe
Dumitrescu, c� primise ordine �pricepi d-ta" �i c�te �i mai c�te. Macovescu crez�nd
c� Gavril� i-a fost trimis de Rege a dat sentin�a cunoscut�. Regele vizita tocmai
lag�rul strej�resc de la Breaza c�nd a aflat sentin�a. A fost furios, �i Incule�
fiind din �nt�mplare acolo, 1-a �n�f�cat �i i-a f�cut o scen� teribil�. Incule�
care e sus�inut p�n� �n p�nzele albe de Lupeasca n-a vrut s� o dea de gol, de�i
aflase cum se f�cuse interven�ia, �i a sc�ldat-o
CONSTANTIN AROETOIANU
afirm�nd Regelui c� nu putea fi vorba dec�t de o sl�biciune a judec�torilor, ca
nici o influen�� nu se exercitase etc. etc. �n fine Regele s-a mai lini�tit, a
chemat �ns� pe generalul Paul Angelescu �i i-a cerut mutarea ofi�erilor. Gre�eal�
mare ad�ugat� la cea dint�i: puterea executiv� nu poate pedepsi pe judec�tori
pentru o sentin�� dat�, dac� nu s-au f�cut vinova�i de o grav� c�lcare de lege.
Citta Davila �mi poveste�te c� a v�zut la Paris pe Ella Com�a, ex M�nu, devenit�
so�ia lui Puiu Dumitrescu �i cauza dizgra�iei so�ului ei �i c� aceasta i-ar fi spus
c� d�nsa a expediat pe Puiu �n ajutorul lui tat�-s�u la Bucure�ti. �Dac� n-a � fi
spus lui Puiu c�-1 las dac� tat�-s�u e condamnat, c� nu vreau s� am un socru �n
pu�c�rie, domni�orul nici nu s-ar fi mi�cat din Paris!" Norocul generalului
Dumitrescu a fost c� Ella n-a vrut s� se certe cu morala!
L-am �ntrebat pe Davila dac� Ella era �ntr-adev�r m�ritat� cu Puiu Dumitrescu, c�ci
el care a iubit-o at�t trebuia s� �tie. Davila mi-a r�spuns c� nu �tie nici el, c�
Ella poveste�te un adev�rat roman ca s� explice izgonirea lui Puiu �n a�a fel ca
acesta s� ias� bine (a vrut s� scape pe Rege de Lupeasca �i a�a mai departe) �i c�
printre basmele ei este �i acela c� Carol a cerut lui Puiu s� nu se c�s�toreasc� cu
ea. Ca s� nu supere pe Rege, ei au f�cut concesia s� se c�s�toreasc� �n ascuns, �i
s� nu vorbeasc� de c�s�torie � dar sunt c�s�tori�i.
Hot�r�t �n jurul bietului Rege e numai mocirl�. Dar mocirla aceasta ne �neac� �i pe
noi.
22 septembrie. � M-am oprit o zi la Bucure�ti pe drum �ntre Sinaia �i Breasta,
pentru a asista la banchetul oferit ieri sear� de culoarea de Verde a �Uniunii
Agrare" spre a s�rb�tori �nscrierea �n bloc a �ntregii organiza�ii gogiste din
Verde, la noi. Foarte frumos �i animat banchet, de vreo 300 de tac�muri. Am
�naintat pe Victor Duculescu vicepre�edinte al organiza�iei Capitalei �i am numit
�n locul lui pe Ionel Dumitrescu, �eful gogi�tilor, care-mi pare un foarte bun
element de organiza�ie �i un adev�rat animator, �n cuv�ntarea mea am dezvoltat
urm�toarele trei teme:
1) partidele politice, adev�rat politice, adic� alc�tuite numai pe baz� de program
sunt bune � rele sunt cele alc�tuite numai pe baz� de ambi�ii �i de interese
personale � a�a se explic� �i faptul c� de�i lupt �mpotriva partidelor noastre
(toate de ga�c�) am �ncercat s� �nfiin�ez unul (�n afar� de preocup�rile de interes
personal);
2) programul agrar e cel care con�ine �n el obligatoriu ideea na�ional� � nu
programul na�ionalist pe cea agrar�, a�a cum a declarat-o Goga la Oravi�a;
3) politica de c�rpeal� e cea mai rea, cei care zic c� nu exist� alt� solu�ie �n
greut�ile prin care trecem, sunt oameni lipsi�i de curaj � numai m�surile radicale
ne pot salva. Am conchis c� �n momentul de fa�� lupta pentru putere a�a cum o duc
al�ii, e lipsit� de logic� �i c� �n tot cazul e mai util s� cau�i formule de
salvare, pe toate terenurile, pe cel economic ca �i pe cel politic � dec�t s�
alergi dup� putere. Eu nu alerg dup� putere, a�tept sa alerge ea dup� mine.
� Sub regimul bunului plac:
Am primit ieri o serie de �tiri de la informatorii mei. Dup� unii zilele Guvernului
ar fi num�rate. Regele nu va face nici o remaniere, nu va numi guvernatorul B�ncii
Na�ionale, �ndat� ce se va �napoia Titulescu, Regele va deschide criza. Vrea s�
constituie un Guvern zis de alegeri, dar care s� nu fie �n realitate de alegeri. S�
fie prezidat de Mironescu, ca s� nu poat� fi atacat prea violent de national-
��r�ni�ti (tot sistemul �capr� �i varz�"!), cu Titulescu la Externe, cu mine la
Finan�e �i toat� partea economic�, cu lunian la Justi�ie �i un general la Interne,
care s� fac� alegerile dup� sugestiile mele (a�a zice informatorul meu). Regele ar
fi vrut s� intre �n acest Guvern �i Vaida �i Goga. Dar dup� lungi tele-fon�ri cu
Titulescu (pe care Regele 1-a �ns�rcinat s� sondeze str�in�tatea) a renun�at �i la
unul �i la cel�lalt, �n favoarea acestor informa�ii vine faptul c� �n audien�a de
ieri a lui T�tarescu, n-a ob�inut nici numirea guvernatorului nici complectarea
m�car a Guvernului. Tot �n favoarea lor �i faptul c� Dinu Br�tianu a renun�at la
orice r�fuial� cu T�tarescu, �tiind c� Guvernul cade �i nevoind s� apar� c� 1-ar fi
tr�ntit el. Tot aceast� serie de informatori �mi raporteaz� c� Titulescu �ncerc�nd
s� vorbeasc� Regelui de na�ionali-��r�ni�ti �n vederea viitorului Guvern, Regele 1-
ar fi oprit net rug�ndu-1 s� nu mai scoat� o vorb� �n acest sens.
Dup� al�ii, T�tarescu e tare �i mare � remanierea �i numirea lui Miti��
Constantinescu la Banca Na�ional� vor fi fapte �ndeplinite �ndat� ce Victor
Antonescu se va �napoia din str�in�tate cu aranjamentele financiare �ncheiate (cu
Fran�a �i cu Anglia). Dar tocmai aici st� poate buba: aceste aranjamente par greu
de �ncheiat.
Eu r�m�n la concluzia �nsemnat� aici pe ziua de 18 septembrie: important� ar fi
numai o schimbare de regim.
� Mussolini a respins propunerile Comitetului de cinci. Mare v�lv� �n presa
ovreiasc� �i democratic�. Dar v�lv� inutil�. Italia va lua Abisi-
130
nia, minus partea cuvenit� Angliei (izvoarele Nilului) �i toate se vor lini�ti.
Numai ca, pentru c�t�va vreme, Italia ag�at� �n Africa nu va mai conta �n
echilibrul for�elor din Europa.
23 septembrie. � Ieri m-am oprit �n Craiova pentru a asista la concursul hipic,
organizat de generalul Theodorescu la parcul Bibescu. Lucrurile au fost foarte bine
�ntocmite. Cai buni, �i mul�i, premii suficiente. Am oferit �i eu unul.
Pangal �mi comunic� c� incidentul cu votul Poloniei la Geneva, pentru alegerile �n
Consiliu, a fost mai serios dec�t s-a scris �n ziare. Ar-cizewski a remis, din
ordin, o not� semnat� lui T�t�rescu prin care protesta �mpotriva informa�iilor
publicate (�i comentate cu reavoin�� i cu asprime, ca de exemplu �n articolul lui
lorga) cu privire la faptul c� Polonia ar fi votat contra Rom�niei. Rom�nia este
aliata Poloniei, spunea nota, �i raporturile personale �ntre mini�trii de externe
nu pot tulbura alian�a celor dou� ��ri. Informa�ia era cu at�t mai tenden�ioas� cu
c�t Polonia este aceea care poate b�nui pe dl. Titulescu c� a votat �mpotriva ei,
num�rul mai mic de voturi al Poloniei fa�� de cel ob�inut de Rom�nia put�ndu-se
explica printr-o propagand� special�. Totu�i votul fiind secret, Polonia nu acuz�
pe nimeni � dar nu poate admite ca ea s� fie acuzat� de un act de felonie pe care
nu-1 putea comite. Remi��nd nota lui T�t�rescu, Arcizewski i-a cerut �i publicarea
unui comunicat care sa pun� lucrurile la punct. T�t�rescu a r�spuns c� presa e o
institu�ie oribil�, c� Guvernul rom�n n-a crezut niciodat� c� Polonia ar fi votat
contra Rom�niei � dar c� pentru ce prive�te comunicatul, s�-1 lase s� g�seasc� o
formul�, c�ci lucrul este delicat. Arcizewski a spus lui Pangal: �Primul ministru
nu putea sa-mi confirme mai bine c� autorul calomniei era �nsu�i dl. Titulescu."
P�n� azi comunicatul Guvernului n-a ap�rut, dar n-a venit nici agrementul pentru
Vi�oianu.
26 septembrie. � Pe ziua de 24 septembrie Regele a semnat decretul de numire al lui
Miti�� Constantinescu, f�r� ca s� mai a�tepte �napoierea lui Victor Antonescu de la
Paris. Totodat� Costinescu (dr. Ion) a fost numit ministru titular la Industrie,
iar Nistor, ministrul muncii a fost numit �i al s�n�t�ii, ambele Ministere fiind
contopite. A�adar, Regele a cedat �i noi �nghi�im ru�inea f�r� pereche a numirii
lui Miti�� Constantinescu. Mai tare Aristid Blank ca to�i! S� ne tr�iasc�!
Pe de alta parte N. Chirculescu a venit de la Bucure�ti, dinadins, s� m� vad�1. Se
vede c� copoiului i-a mirosit ceva, �i asta nu e semn bun pentru T�t�rescu.
Chirculescu �mi spune c� numirile de mar�i nu
1 Scriu �n Sinaia.
�NSEMN�RI ZILNICE, 193S 131
sunt interpretate Ia Bucure�ti ca un semn de �ncredere a Regelui, ci mai mult ca
acte de lichidare. Altminteri nici n-ar fi primit Costinescu s� p�r�seasc�
S�n�tatea Public�. �i nici ieri, la Constan�a, T�t�rescu n-a mai vorbit cu
siguran�a lui ostentativ� �i obraznic� de viitor �i de solidaritatea Guvernului.
Dup� Chirculescu, Guvernul st� r�u. De la T�rgu-Jiu Regele n-a mai primit pe
T�t�rescu p�n� s�mb�ta trecut�, iar Incu-le� s-a �ntors de la Sinaia plouat de tot.
�i el �i T�t�rescu au pus tot �n mi�care �i pe Lupeasca �i pe Blank �i pe Scanavi
(care a ob�inut o audien�� de milogeal� pentru T�t�rescu de la Regina Elisabeta) ca
sa ob�in� acel minimum pe care 1-a ob�inut � prin toate aceste presiuni � �nainte
de �ntrunirea de la Constan�a, �n Partidul Liberal, convingerea general� este c�
plecarea e pe cur�nd �i c� T�t�rescu caut� o platform� onorabil� de retragere.
La Constan�a (cu prilejul unei conferin�e administrative regionale) T�t�rescu a
f�cut un mare discurs � mare ca lungime � �n care a polemizat cu opozi�ia. Pe mine
m� citeaz� ca �opozi�ie corect� �i constitu�ional�", pe Averescu �i pe G. Br�tianu
�i d� tava, pe Mihalache �l face cu ou� �i o�et, dar pe cine-1 cur�� definitiv, e
pe Maniu. T�t�rescu r�spunde dup� c�te se pare � pentru a lingu�i pe Rege � la
discursul extrem de violent pe care Maniu 1-a pronun�at s�pt�m�na trecut� la Uioara
�i care n-a fost reprodus de pres� fiind t�iat de cenzura. Atunci la ce mai
r�spunde? De altminteri spune �i un lucru just: Maniu a guvernat sub Regen��, prin
urmare mi Camarila 1-a �mpiedicat s� guverneze bine, �i totu�i a guvernat
deplorabil. C�t� reacredin�� n politica noastr�, din toate p�r�ile.
30 septembrie. � �napoiat asear� de la Breasta g�sesc cercurile politice din
Bucure�ti enervate prin droaia de discursuri din ultimele opt zile. �n afar� de
discursul intempestiv al lui T�t�rescu de la Constan�a �i de cel pe care 1-am
men�ionat deja al lui Maniu la Uioara au mai urmat urm�toarele cuv�nt�ri: a lui
Mihalache, vinerii, la �edin�a Comitetului na�ional-��r�nist; apoi a lui Maniu la
Cut (�n Ardeal), a lui Averescu �i a lui George Br�tianu �n Bucure�ti la sala
Marna, c�te�i-trele �inute ieri duminic� �i c�te�itrele de o rar� violen��,
�mpotriva lui T�t�rescu �i c�t se poate de perfide la adresa Regelui. Bine�n�eles
cenzura a t�iat mult din ele prin gazete, dar tot s-a aflat ce s-a spus.
E de nepriceput c� �n vremuri at�t de tulburi �i de grele s� se lase �n fiecare
duminic� �i s�rb�toare s� se otr�veasc� opinia public� �i s� se excite �mpotriva
autorit�ii. �ara trebuie guvernat�. C� e r�u guvernat� e alt� chestiune. Dar cum ar
putea fi guvernat� cu aceast� sabotare
132
�mpotriva c�reia nu numai c� Guvernul nu face nimic, dar o provoac� chiar prin
ie�iri inutile ca cea de la Constan�a?
Informatorii mei m� asigur� c� nimic nu s-a schimbat �n inten�iile Regelui notate
aci la data de 22 septembrie. C� zilele Guvernului sunt num�rate. C� �n realitate
Regele n-a acordat lui T�t�rescu dec�t pe Bentoiu, c�ruia se promisese demult un
strapontin ca recompens� pentru zelul s�u �n afacerea Skoda. Numirea lui Miti��
Constantinescu la Banca Na�ional� s-ar fi f�cut a�a: Guvernul a prezentat Regelui
trei decrete: unul cu G. Cesianu (agreatul Regelui), altul cu Tabacovici
(candidatul Lupeasc�i �i al lui Blank) �i al treilea cu Miti�� C., candidatul
Guvernului. Fiindc� locul r�m�sese prea mult vacant (?) Regele s-a hot�r�t s� fie
constitu�ional �i a ales pe candidatul Guvernului, cu g�ndul c� numirea e
provizorie.
Numirea lui Miti�� Constantinescu era agreat� �i de Dinu Br�tianu. Informatorii mei
afirm� c� s-ar fi c�zut la o �n�elegere tripartit� �ntre Rege, Dinu Br�tianu �i
T�t�rescu �n virtutea c�reia T�t�rescu �i va alege (termen scurt) platforma de
retragere, ca s� nu par� dat afar�, �n schimb Br�tianu ar fi renun�at s� mai ridice
chestiunea st�rii de asediu �i a cenzurii, iar T�t�rescu, care a mai ob�inut �i
satisfac�ia slabei com-plect�ri a Ministerului (f�r� nici un ministru nou) s-ar fi
obligat la discursul pe care 1-a f�cut la Constan�a. Numirea lui Miti��
Constantinescu ar fi fost o favoare acordat� lui Dinu Br�tianu!!!
Complicat om mai e �i Regele nostru. Cum le �ncurc� pe toate, c�nd le-ar putea
descurca at�t de lesne!
Tot informatorii mei �mi spun c� Regele n-a fost deloc mul�umit de discursul lui
T�t�rescu de la Constan�a, fiindc� afirm�nd c� na�io-nal-��r�ni�tii nu vor fi
chema�i la Putere, a descoperit jocul Coroanei.
� Din str�in�tate, jidanii public� prin ziarele lor nuvelele cele mai alarmante, �n
realitate nimic nu e a�a de serios, �ntre Ungaria, Germania �i Polonia � simple
taton�ri. Conflictul italo-abisinian a intrat �n faza lui final�. Peste c�teva zile
Italia va intra �n Abisinia �i va �ncepe o campanie grea de cucerire. Italia va
cuceri trei sferturi din Abisinia �n numele r�zboiului, Marea Britanic va intra �i
ea �n Abisinia odat� cu Italia, �i va cuceri un sfert din ea, �ns� �n numele p�cii!
�i Geneva va �ncepe prin a �nghi�i hapul � r�m�n�nd s� stabileasc� �n urm� formula
mixturii.
2 octombrie. � Afacerile Regimului (cu R mare): Serviciul nostru maritim asigur�
serviciul (pasageri �i marf�) �ntre Constan�a � Pi-
reu � Alexandria ca �i pentru schelele Levantului prin vapoare vechi, demodate,
prea mici �i insuficient de repezi. E prin urmare o necesitate v�dit� s� se cumpere
c�teva unit�i noi, mai mari, mai confortabile �i mai repezi, �n portul Halifax
(America de Nord) se aflau c�teva vase elegante ca amenajare, scoase din uz,
fiindc� fuseser� construite pentru gangsteri, pe vremea prohibi�iei �i servite
numai la excursii �n afar� de apele teritoriale ale Statelor Unite, unde oamenii
mergeau s� bea. Baruri, saloane, confort � dar nici soliditate, nici vitez�, nici
amenaj�ri speciale pentru parcursuri lungi. Proprietarii vaselor, dup� ridicarea
prohibi�iei, se �ntrebau ce s� fac� cu ele. �i-au adus aminte c� exista Rom�nia �i
c� �n Rom�nia tr�ia d-na Lupescu, o �per�uroaic� atotputernic�. Demersurile
necesare au fost f�cute � �n prim�vara trecut� � banda neagr� s-a pus �n mi�care, o
comisie a fost trimis� la Halifax, s� studieze pe loc vasele. Din nefericire
raportul Comisiei a fost dezastruos, �i banda a dat �napoi. Dar Franasovici �i-a
zis: de ce s� fac� a�a o afacere Lupeasca �i s� nu o fac eu � �i a g�sit trei rable
de vapoare vechi �n Anglia. Toat� vara �s-a studiat" aceast� afacere, dar �
adev�rat� ghi-n� � �i pentru aceste trei vapoare raportul Comisiei trimise a fost
defavorabil. Aflu c� acum se reia afacerea. Lupeasca nu se las�. O nou� comisie a
fost trimis� la Halifax, mai culant�, �i e vorba s� se cumpere vapoarele
gangsterilor cu 85 milioane lei bucata! Universul de ieri denun�� sub cuvinte
acoperite, afacerea.
3 octombrie. � Zi mare ieri �n Italia. Mussolini �i fascismul au dat o str�lucit�
dovad� de disciplin� moral� �i de unire sufleteasc�. La orele 151/2 s-a decretat �i
proclamat mobilizarea tuturor for�elor fasciste italiene din lumea �ntreag�. La
acea or�, la glasul Ducelui, 20 milioane de oameni s-au adunat c�nt�nd pe pie�ele
fiec�rui ora�, fiec�rui sat � 20 milioane de italieni s-au ridicat �ntr-o singur�
voin��, �ntr-un singur suflet, �ntr-o singur� decizie. Cu drept cuv�nt Mussolini a
putut s� spun�: �E cea mai uria�� demonstra�ie pe care o cunoa�te Istoria Omenirii.
Ea �nseamn� c� identitatea dintre Italia �i fascism este perfect�, absolut� �i
inalterabil�".
Ziarele de azi-diminea�� aduc �i vestea c� �naintarea italienilor �n Abisinia a
�nceput, f�r� declara�ie de r�zboi. La Londra nu se mai vorbe�te acum dec�t de
localizarea conflictului (parc� ar fi vreun pericol s� nu fie?) �i, timid, de
sanc�iuni economice. La Geneva caraghio�ii iudeo-sedeni�ti schimb� scrisori cu
�mp�ratul Abisiniei pe care 1-au �ncurajat s� reziste ca s�-1 lase s� cad� cum 1-au
l�sat.
134
Telegramele de asear� ne mai aduc �i vestea unei �ncerc�ri de lovituri de Stat �n
Bulgaria. Regele Boris era s� fie arestat, �mpreun� cu tot Guvernul, �i Republica
proclamat�. Guvernul prevenit a arestat pe colonelul Velcev �i pe membrii mai
importan�i ai grupului agrar �Zve-no" � tot aceia�i care au f�cut �i lovitura din
anul trecut, �n Bulgaria e lini�te �i stare de asediu. � Lovitura a dat gre�, dar
�ncercarea dovede�te o stare de spirit �ngrijor�toare la vecinii no�tri de peste
Dun�re.
5 octombrie. � Sinaia. Tilea a trecut asear� pe la mine. S-ar fi oprit �n Sinaia ca
s� vad� pe Rege �i zice c� 1-a v�zut. Dar nu spune nimic, face pe discretul; at�t
numai: �am impresia c�-i mai �ine". Caut� s� afle de la mine ceva; bine�n�eles nu-i
spun nimic, fiindc� nu �tiu nimic, �i repet �i eu ce spune unul �i altul. Sau Tilea
n-a v�zut pe Rege, �i minte c�nd spune ca 1-a v�zut, sau dac� 1-a v�zut, Regele
butonat � nu i-a povestit nimic interesant.
� Ziarele de azi ne informeaz� c� italienii �nainteaz� f�r� greutate �n Abisinia,
din dou� p�r�i dinspre Massana �i dinspre Mogadiscio. Hoardele abisiniene armate
sunt buim�cite prin tirul aeroplanelor, �i nu rezist�.
� Din �ara lui Hiibsch:
Pamfil �eicaru pe care 1-am cunoscut dup� r�zboi cu o manta sold�easc� �n spinare
�i muritor de foame, este ast�zi om de 30-40 de milioane, dup� c�te se spune. A
f�cut din Curentul o oficin� de afaceri �i un birou de �antaj. �i-a pus
incontestabilul talent �n slujba l�comiei de a c�tiga parale oricum �i cu orice
pre�. Acum construie�te pentru Curentul un palat cu 6 etaje �n dosul Poli�iei.
Construc�ia se face cu bani bloca�i nem�e�ti adu�i de un oarecare Jalova, un neam
de-al lui �eicaru. Pe numele acestui Jalova sunt �i majoritatea ac�iunilor
Curentului, care �n realitate apar�in lui �eicaru. Ca Jalova s�-1 poat� servi mai
bine �n toate afacerile porcoase �n care s-a b�gat, �eicaru a ob�inut de la Titu-
lescu (pe l�ng� banii pe care-i stoarce) s� numeasc� pe zisul Jalova consul al
Rom�niei la Berlin!!! �n fa�a unui gazetar, Titulescu e pierdut.
�eicaru s-a b�gat acum �ntr-o afacere de stil mare. A aflat c� Cos-tinescu a pus
m�na pe rapoartele de prospec�ie ale Societ�ii Creditului Minier1 �i c� abuz�nd de
ele ar fi ob�inut concesii foarte avantajoase.
1 Fiecare societate mare de petrol are un serviciu tehnic prin care se cerceteaz�
terenurile �n vederea concesiunilor viitoare, �n acest serviciu sunt cei mai de
seam� geologi �i de multe ori concluziile lor sunt mai favorabile terenurilor
b�nuite numai de a fi petrolifere, �n dauna celor clasate ca atare. Concesionarea
acestor terenuri noi se face bine�n�eles �n condi�ii mai favorabile, proprietarii
nefiind �n curent cu concluziile geologilor.
�NSEMN�RI ZILNICE, 193s 135
Prin mijloacele sale nem�rturisite a ajuns �i �eicaru s� ia cuno�tin�� de dosarul
�n chestiune �i a �nceput si el s� ia concesii, �n concuren�� cu Cos-tinescu pe
care-1 amenin�� cu gazeta. �i a�a �i fac am�ndoi treburile.
6 octombrie. � Duminic� de vara la Sinaia. E cald ca �n iulie �i de mai bine de opt
zile nici un nor nu tulbur� bolta senin� �i albastr� a cerului.
�n ultimele zile gazetele sunt pline de tot felul de �tiri senza�ionale. Dreptatea
lui Mihalache pretinde c� iar fierbe �cazanul Satanei" �i c� un Guvern Argetoianu e
gata. Celelalte ziare anun�a �nt�lniri zilnice pe care le-a� avea �n Sinaia cu
Vaida, cu Goga, cu lunian � f�r� a mai vorbi de audien�ele la Rege! �n realitate,
�n afara de Tilea care a venit s�-mi fac� o vizit� mai mult ca s� afle ceva, n-am
v�zut pe nimeni, iar de audien�� nici vorba. Ce a� c�uta la Rege? Pe mine m� poate
p�c�li oricine o dat�, dar nu de dou� ori. Cu toate zvonurile r�sp�ndite, cu toate
c�te mi le spun informatorii mei direc�i nu voi crede �n plecarea Guvernului
T�t�rescu dec�t �n ziua �n care va fi numit succesorul lui. Unde poate g�si Regele
un Minister ca acesta care-i face toate mendrele, �i un prim-ministru care s�-i
spun� da la toate cererile, �n numele unui mare partid? Tingirea, �n care fierb
toate murd�riile, �i-a g�sit capacul. Un �complezent" ca T�t�rescu nu se poate
�nlocui.
7 octombrie. � �napoiat la Bucure�ti. C�ldura excep�ional� continu�; sunt 30 grade
la umbr�, ca �n iulie. Primit azi-diminea�� vizita lui Blumenfeld. M� salut� cu
vorbele: �Am auzit ca te-ai �ntors triumf�tor de la Sinaia!" I-am r�spuns c�
desigur: nefac�nd politic� sunt tot timpul triumf�tor, fiindc� nu pot avea nici
�nfr�ngere nici dezam�gire. Blumenfeld �mi poveste�te c� a stat mult de vorb� cu
Victor Antonescu, dup� audien�a acestuia de joi. Antonescu i-a spus c� Guvernul nu
pleac�. Ca dup� manevre va fi Consiliu de Mini�tri prezidat de Rege care va
�mpr�tia p�n� �i ultimele zvonuri at�t de ne�ntemeiate despre o schimbare de
Minister. Regele e foarte mul�umit de Guvern. Nu se ocup� pentru moment dec�t de
armat� �i a cerut noi credite de 500 milioane pentru echipament �i 100 milioane
pentru avia�ie pe care Antonescu i le-a oferit pe tava. A reclamat �ns� Regelui pe
dr. Angelescu care �1-a escrocat" cu 250 milioane �i amenin�� c� nu poate deschide
�colile fiindc� n-are cu ce le �nc�lzi. Regele ar fi replicat lui Antonescu: �Asta
nu se poate, Angelescu trebuia s� priceap� c� sunt limite peste care nu se poate
trece!" Victor Antonescu ar fi terminat conversa�ia cu Blumenfeld prin nea�teptata
concluzie:�Dac� tot trebuie s� plec�m, ne va succede fie un Minister Mihalache,
dac� acesta se va desolidariza de Maniu �i va renun�a la Sfatul ��r�nesc � fie un
Minister Argetoianu-Vaida.
136
Tot Victor Antonescu a povestit lui Blumenfeld c� pe c�nd era la Geneva a avut o
lung� conversa�ie �n trei cu Herriot �i cu Tirulescu �i c� acesta din urma ar fi
spus lui Herriot: �Gr�bi�i-v� s� v� aranja�i cu Rom�nia c�t mai sunt eu la Guvern;
cine �tie dac� peste o lun� sau dou� voi mai fi. Dac� se formeaz� un Guvern Vaida,
cu siguran�� c� nu voi mai fi eu ministru de externe!"
Informatorii mei secre�i pretind c� criza e iminent� �i c� va fi creat� prin
demisia doctorului Angelescu �i a �nc� doi mini�tri, �ncurajarea lui Antonescu din
partea Regelui de a rezista cererilor de credite ale lui Angelescu, n-ar avea alt
scop, dec�t de a crea conflictul �ntre doctor �i Guvern.
Petre Papacostea, �nt�lnit de Radian, pretinde c� Franasovici i-ar fi spus � sunt
foarte prieteni � c� Guvernul pleac� �n cur�nd. Dumnezeu s�-i �n�eleag� pe to�i, �i
mai ales s� ierte pe Rege, pentru tot r�ul pe care-1 face ��rii prin lipsa lui de
hot�r�re.
� A fost ieri la mine �i Arcizewski, ministrul Poloniei. E foarte �ngrijorat de
negocierile duse de Tirulescu cu Litvinov pentru �ncheierea unei conven�ii militare
�ntre Rom�nia �i Rusia. �tirea acestor negocieri tulbur� ad�nc nu numai pe
reprezentantul Poloniei dar �i toate cercurile noastre politice. George Br�tianu a
�i adresat o interpelare Guvernului pe aceast� chestiune, interpelare al c�rui text
a fost publicat �n ziare. Scopul conven�iei militare �n chestiune e de a permite
for�elor sovietice s� treac� prin teritoriul Rom�niei pentru a merge �n ajutorul
Cehoslovaciei. Din c�te am aflat, clauza ar fi bilateral�, adic� �fiecare din
�naltele P�r�i contractante pot utiliza teritoriul celeilalte pentru transportul
for�elor lor armate, chemate s� se deplaseze �n virtutea tratatelor de asisten�� pe
care le-au �ncheiat". De fapt, clauza n-ar avea valoare dec�t pentru Rusia, c�ci
�ncotro am putea noi trimite �for�ele" noastre prin teritoriul rusesc??? �n
proiectul de conven�ie ar exista �i o garan�ie mutual� a frontierelor existente.
Aceast� clauz�, unilateral� de fapt �i ea, c�ci cine poate s� cread� c� Rom�nia ar
fi �n m�sur� s� garanteze grani�ele Rusiei! � ar avea o mare importan�� pentru noi
(pretinde Tirulescu) fiindc� ar fi o recunoa�tere formal� din partea Sovietelor a
alipirii Basarabiei. Recunoa�tere cu at�t mai pre�ioas� cu c�t protocolul de
garan�ie semnat de Marile Puteri, singurul document p�n� azi, privitor la
securitatea posesiunii noastre de peste Prut, ar trebui re�nnoit anul viitor,
garan�ia Puterilor fiind limitat� la zece ani care expir� tocmai �n 1936. Dac�
adunarea semn�turilor �i ratificarea lor a fost at�t de grea �n vremuri c�nd exista
un pericol de r�zboi �ntre noi �i Rusia, un
pericol comunist pentru Europa �ntreag� �i rela�ii abia schi�ate �ntre ��rile din
Occident �i Moscova � cu c�t ar fi mai anevoioas� acum c�nd Fran�a s-ar sfii s�
jigneasc� Sovietele, c�nd propria noastr� prietenie cu ele ne-ar �mpiedica s�
invoc�m pericolul unui r�zboi �i c�nd pericolul comunist nu mai sperie pe nimeni.
�i dac� Fran�a n-ar semna din nou protocolul nostru, putem fi siguri c� nimeni nu
1-ar semna.
Oric�t ar fi de tare argumentul Basarabiei, o conven�ie care ar permite trupelor
ruse�ti s� calce teritoriul nostru nu e o simpl� glum�, �i chestiunea trebuie
�nv�rtit� pe toate p�r�ile �i examinat� pe �ndelete.
Cererea Rusiei pare �ntemeiat� pe cele dou� tratate de asisten�� mutual� �ncheiate
de Soviete cu Fran�a �i cu Cehoslovacia. Planul ini�ial al Fran�ei a fost
�ncheierea unui pact de asisten�� mutual� �ntre d�nsa, Germania �i Rusia. Germania
n-a vrut �ns� s� subscrie, a�a �nc�t �n realitate pactul de asisten�� mutual� �n
trei, a devenit un tratat de alian�� n doi, �mpotriva Germaniei, de�i s-a rezervat
acesteia posibilitatea s� adereze c�nd va voi la pactul franco-rus. P�n� la
semn�tura pu�in probabil� � a Germaniei, pactul franco-rus r�m�ne �ns� un tratat de
alian�� mpotriva Germaniei. La acest pact a aderat ulterior Cehoslovacia. Rusia
declar� �ns� c� pactul ei cu Fran�a �i cu Cehoslovacia r�m�ne inoperant c�t timp nu
ader� la el �i Rom�nia, fiindc� altfel for�ele sovietice nu pot ajunge p�n� la
frontiera german�. De aci insisten�ele puse de Litvinov pe l�ng� Titulescu, de aci
zorul lui Bene� s� ne ob�in� isc�litura. Cehoslovacia, �n frica sa de un atac
german a �i consim�it la organizarea unei baze aeriene sovietice pe teritoriul ei.
Rezultatul imediat a fost vizita lui Gombos la Berlin unde s-a negociat instalarea
unei baze aviatice germane �n Ungaria...
Polonia este foarte nemul�umit� de toate aceste pertract�ri �i trac-t�ri �i dup�
c�te spune Arcizewski ar merge p�n� la denun�area alian�ei cu noi dac� am semna
proiectata conven�ie militar� cu Rusia. Ministrul Poloniei pare s� nu fi cunoscut
chestiunea cu Basarabia, mai bine zis cu recunoa�terea Basarabiei, �i a p�rut
impresionat c�nd i-am spus-o. �Desigur, mi-a spus d�nsul, Polonia nu poate s� nu
recunoasc� importan�a acestei clauze pentru aliata ei Rom�nia, �i problema trebuie
examinat� �i din acest punct de vedere. Ceea ce ne sup�r� la Var�ovia e c� Rom�nia
nu sta de vorb� cu noi, nu se consult� �i cu noi � cujn ar trebui �ntre doi alia�i
cu interese at�t de �nrudite � ci dimpotriv�, nu face prin ministrul s�u de
externe, dec�t s� ne ponegreasc�, s� ne insulte �i s� ne evite. Afirma�ia pe care
mi-a f�cut-o Regele c� p�n� acum nimic nu este semnat nu infirm� repro�urile pe
care ne credem �n drept
138
s� le adres�m d-lui Titulescu. Faptul c� conven�ia n-ar atinge interesele Poloniei,
dup� cum mi-a declarat tot Majestatea Sa, sa ne fie l�sat nou� s�-1 apreciem. Mi se
spune ca s-ar fi g�sit pentru lini�tirea noastr�, o formul� minunat�: pactul n-ar
fi aplicabil dec�t �n cazul �n care Cehoslovacia ar fi atacat� de Ungaria! Parc� se
poate concepe un atac independent al Ungariei! De fapt, la cel mai mic gest al
Germaniei �mpotriva Cehoslovaciei, aceasta va putea provoca ea �ns�i un c�t de mic
incident de frontier� cu Ungaria �i chema for�ele sovietice �n ajutor. Iar Polonia
se va afla �ntotdeauna amenin�at� din dou� p�r�i de ru�i!"
Am spus lui Arcizewski ca nu pot judeca o situa�ie p�n� ce nu am toate datele.
A�tept sosirea lui Titulescu, care m� va pune desigur �n curent cu toate, �i atunci
sunt gata s� reiau conversa�ia pe care cu tot regretul trebuie s� o �ntrerup azi.
Am ad�ugat c� nici un om politic nu va privi la noi cu ochi buni autorizarea
trupelor sovietice de a c�lca pe teritoriul rom�nesc, dar c� problema Basarabiei �i
eventualitatea recunoa�terii alipirii ei de c�tre Soviete, nu poate fi trecut� nici
ea cu vederea.
Arcizewski mi-a mai povestit c� Regele 1-a primit cu cuvintele: �De ce nu da�i
agrementul pentru Vi�oianu? Un agrement se d� sau se refuz�, dar nu se t�r�g�ne�te"
� �Sire agrementul este dat �i comunicat de o lun�, m� mir c� Majestatea Voastr� nu
o �tie, poate c� dl. Titulescu are un anumit interes sa creeze o anumit�
atmosfer�". � �Nu �tiu nimic, a replicat Regele, �n tot cazul nu trebuie ca
Titulescu s� poat� zice c�is-au pus be�e in roate in politica lui". � �Interesant
nu-i a�a?" �mi �opte�te trimisul Poloniei, care-mi mai descrie marea aten�ie pe
care i-a dat-o Regele c�nd i-a vorbit de sc�derea ac�iunilor lui Titulescu la
Paris. E o mare cutr� �i Arcizewski asta.
8 octombrie. � Pangal a v�zut ieri pe dr. Angelescu pe care 1-a pus �n curent cu
cele 250 milioane ce i le contest� Victor Antonescu. Furia d-rului Angelescu, abia
sosit de la Viena �i �n necuno�tin�� de tot ce s-a �nv�rtit pe aici. A declarat lui
Pangal c� nici 2 milioane jum�tate nu cedeaz�, c� mai bine demisioneaz� etc. etc.,
c�ntec cunoscut. �i a mai ad�ugat c� n-a v�zut dec�t �n treac�t pe T�tarescu care
i-ar fi spus: �Am o nuvel� bun� �i una rea s�-�i comunic. Cea bun� e c� st�m c�t se
poate de bine cu Regele, a�a �nc�t din acest punct de vedere guvernarea noastr� mai
departe e asigurat� � cea rea, e c� trebuie numaidec�t s� g�sim 3 miliarde pentru
armat�; dac� nu le g�sim trebuie s� plec�m!"
Concluzia lui Angelescu: �Nu mai pricep nimic" va fi �i a mea.
Nicu Greceanu �mi poveste�te dedesubturile afacerii de la Constan�a � consolidarea
malului, acordat� �mpotriva bunului sim� �i bu-
nelor socoteli, lui loanovici. Acest loanovici are de so�ie pe fiica lui
Cartamischef1 fostul consul general rus la Gala�i, pe vremea r�zboiului, femeie una
�i jum�tate, �i cea mai bun� prieten� a d-nei �eptilici care la r�ndul ei e cea mai
bun� prieten� a Lupeascai. Lupeasca a pus pe Gavril� Marinescu �nainte �i a �mpins
c�t a putut � probabil c� i s-a dat o parte din beneficii, care �n condi�iile
consim�ite de Prim�ria Constan�a lui loanovici, sunt enorme. Universul face
campanie zilnic� pe aceast� chestiune. E probabil c� concesia va fi anulat�, �i c�
o nou� licita�ie se va face.
Alt� porc�rie, pe care acela�i loanovici o face cu Tabacovici de data asta. S-a
f�cut un deviz de 200 milioane pentru construc�ia unui palat destinat
administra�iilor C.F.R., un palat ce urmeaz� s� fie ridicat �n fa�a G�rii de Nord
pe terenul ocupat odinioar� de d�r�matele Ateliere Centrale. Deocamdat� Tabacovici
d� lui loanovici lucr�ri cu t�r�ita: debleiarea terenului, nivelarea lui � lucr�ri
pe care le d� prin bun� �nvoial�, f�r� licita�ie. Pre�urile unitare ale lucr�rilor
efectuate de loanovici sunt at�t de ridicate, �nc�t antreprenorul a c�tigat �i
c�tig� milioane pe care le �mparte de altminteri cu Tabacovici. E probabil c�
loanovici va pune m�na �i pe construc�ia �ntregului palat. Acolo, speciali�tii
prev�d un beneficiu de cel pu�in 100 milioane pentru asocia�ia Ta-bacovici-
Ioanovici, c�ci de�i devizul construc�iei e de 200 milioane se vor cheltui probabil
600.
Un alt ghe�eft pus la cale, de Bejan (subsecretar de Stat) de data asta: comanda
m�tilor �mpotriva gazelor. Cele mai bune m�ti din cele experimentate, sunt m�tile
poloneze. Cu acela�i pre� ca acestea se vor cump�ra m�ti franceze, mult mai
proaste, dar cu un comision de 35% care se va �mp�r�i �ntre Bejan si �mecherii de
la Ministerul Ap�r�rii Na�ionale.
10 octombrie. � Citta Davila, distinsul nostru ministru la Washington a oferit ieri
un pr�nz de vreo 50 tac�muri d-lui �i d-nei Harrison. Harrison a fost numit de
cur�nd ministru al Statelor Unite la Bucure�ti, �i pare un om foarte cumsecade, ca
�i so�ia lui. Sunt am�ndoi simpatici �i hot�r�i s� reia tradi�ia de pe vremea lui
Jay, c�ci de atunci America n-a mai fost reprezentat� �n societatea �nalt� a
Bucure�tilor. Wilson era �homme du monde", da dineuri bune, dar nefiind �nsurat, nu
juca un rol prea �nsemnat �n aceast� societate. La masa de asear�, �n afar� de
perechea Harrison, Davila invitase numai rom�ni, printre care dr. An-
1 Vezi Amintirile mele. Partea a V-a (�n edi�ia noastr�, voi. III, pag. 147-148 �
not�St.N.).
140
gelescu �i dr. Costinescu, mini�tri, Savel R�dulescu � care f�cea pe st�p�na casei
� lunian, Oct. Goga, Madgearu, Gafencu, Ion Mitilineu, Stelian Pope�te, Mocioni,
Elena Perticari, Simky Lahovari, Irina Pro-copiu �i c�teva pa�achine. Purtam
Cordonul Serviciului Credincios �i la butonier� Crucea de Malta. Madgearu m�
�ntreab� uit�ndu-se la butoniera mea, ce este �aia". I-am r�spuns: �E Malta", �i
pun�nd m�na pe Cordonul meu am ad�ugat: ��i asta e balta!"
� La Geneva, comedia continu�. Ieri s-a �ntrunit Adunarea Societ�ii pentru a lua
cuno�tin�a de decizia Consiliului �i a decide. Prezideaz� Bene�, droto�ul. Geneva e
la grea �ncercare: nu vrea s� piard� nici autoritatea Institu�iei, nici pe Italia
ca membr�. Se caut� o formul� pentru sanc�iuni care s� satisfac� ambi�ia
pacti�tilor, �i s� fie acceptat� �i de Italia, ca s� nu plece tr�ntind u�ile.
11 octombrie. � Zvonurile de criz� se �nte�esc at�t �nc�t aproape �mi vine s� cred
�i mie c� Guvernul se duce.
� Telegramele de azi-diminea�� ne aduc vestea unei adev�rate lovituri de Stat �n
Grecia. O delega�ie de generali �i amirali s-a prezentat lui Tsaldaris �i i-au
cerut s� demisioneze �n vederea proclam�rii imediate a Monarhiei. Tsaldaris a
convocat Consiliul de Mini�tri � �i s-a supus. Generalul Condylis s-a proclamat
singur Pre�edinte al Consiliului, a format un Minister cu Theotakis la externe �i
cu generali, a convocat Adunarea Na�ional� (Camera) �i i-a cerut s� voteze imediata
schimbare de regim. Camera s-a �ntrunit asear� la ora 18 (6 seara): Tsaldaris a
declarat c� este pentru Monarhie, dar pentru o monarhie restabilit� prin voin�a
poporului liber exprimata, iar nu printr-o lovitur� de Stat datorit� c�torva
ofi�eri. Generalul Condylis a declarat c� situa�ia nu mai permite tergiversarea �i
a�teptarea rezultatului unui plebiscit. Tsaldaris �i cu partidul s�u au p�r�sit
Camera. Deputa�ii r�ma�i au votat prin aclama�ie desfiin�area Republicii, repunerea
�n vigoare a Constitu�iei din 1911, fixarea plebiscitului la 3 noiembrie �i au
proclamat pe generalul Condylis Regent al Regatului, p�n� la sosirea Regelui
George, care nu e probabil� �naintea plebiscitului. �edin�a Camerei s-a ridicat la
orele 19,50. �n Atena �i �n toat� Grecia mare entuziasm. C�t va �ine?
� La Geneva, Adunarea a votat rezolu�ia propus� de comitetul de 5. Italia este
prin urmare declarat� agresoare �i cade sub aplicarea sanc�iunilor de la art. 16 al
Pactului. Au votat contra Italiei to�i afar� de Ausria �i Ungaria, care s-au
ab�inut. Adunarea a numit �ns� o comisie (c�te un reprezentant de na�ie membr� �n
Societate, afar� de cele dou� belige-
rante) pentru coordonarea m�surilor economice �i financiare de luat. Va trebui
menajat� �i capra �i varza: �i prestigiul Societ�ii Na�iunii va trebui salvat, �i
Italia �mpiedicat� de a p�r�si Societatea � se va ajunge prin urmare la m�suri
anodine.
12 octombrie. � Informatorul meu secret, confidentul Regelui pe care harul lui
Dumnezeu ni 1-a h�r�zit, �mi transmite o serie de informa�ii senza�ionale:
Pe planul politic: Nimic nu s-a schimbat �n proiectele Regelui (a se vedea
�nsemn�rile mele din 22 �i din 30 septembrie). Dup� 16 octombrie, Regele va provoca
criza de Guvern, probabil prin demisia d-rului Angelescu. Rodomontadele lui
T�t�rescu (dup� ultimul Consiliu, �ntrebat de gazetari asupra soartei Guvernului a
r�spuns din nou: �beton armat!") nu au alt scop dec�t s� arunce praf �n ochii
opozi�iei �i s� intimideze pe Rege. Acesta lucreaz� at�t de ermetic �n vederea
schimb�rii viitoare de Guvern, �nc�t nu pune pe nimeni �n confiden�a lui �i nu
prime�te tocmai pe acei oameni cu care vrea s� constituie Guvernul. Astfel Banu,
care fusese duminica trecut� chemat la Sinaia, n-a mai fost primit ca s� nu dea de
b�nuit c� Regele pl�m�de�te ceva cu d�nsul (�n realitate se g�nde�te �i la Banu
pentru viitorul Guvern). Din cauza acestui ermetism, se poate ca �i T�t�rescu s� nu
�tie nimic despre schimbarea proiectat� (vorbe�te tot informatorul meu). Faptul c�
a primit pe Tilea trebuie interpretat �n sensul c� Vaida nu va face parte din
viitoarea combina�ie (pentru Vaida ca �i pentru Goga, Regele se teme de presa
str�in� �i de finan�a interna�ional�). Singura modificare �n planurile Regelui ar
fi c� acum ezit� s� pun� �n capul Guvernului pe Mi-ronescu, fiindc� pe de o parte
n-ar fi sigur c� e �n stare s� fac� fa�� agitatorilor din partide, iar pe de alta
�i e fric� c� m-ar contracara pe mine �n planurile mele financiare (!!! ce am tr�it
s� aud!). Se g�nde�te s�-mi �ncredin�eze mie Pre�edin�ia de la �nceput (�n
concep�ia anterioar� s-ar fi constituit un prim Minister �de alegeri" cu Mironescu
�n cap, si dup� alegeri unul definitiv sub pre�edin�ia mea) �i �n Guvern ar mai
intra Mironescu, dr. Angelescu, Cost�chescu, Banu, Pot�rc� etc. cu un ministru de
interne neutru, care ar face �ns� alegeri �pentru mine". N-a� fi dat un minut
aten�ie stimatului informator, dac� nu mi-ar fi adus acum trei s�pt�m�ni, tot el,
vestea c� Regele va proceda la �consult�ri" cu diver�i oameni politici, dup� 16
octombrie. Atunci, nimeni, dar absolut nimeni, nu b�nuia a�a ceva � or, azi lucrul
este confirmat de toate gazetele �i chiar T�t�rescu a m�rturisit c� Regele �va
chema �efii opozi�iei
142
ca s�-i domoleasc� �i s� le mai insufle ceva r�bdare". Un adev�rat basm; peste
c�teva zile se va vedea ce va ie�i dintr-�nsul.
Pe planul familial: �i mai extraordinar � stimatul informator crede a �ti ca
�mp�carea �ntre Regele Carol �i Principesa Elena se va face �n cur�nd sub
auspiciile Reginei M�ria. Lupeasca va fi expediat� �n str�in�tate cu Murd�reanu. D-
rul Angelescu ar fi avut, c�nd a fost la Viena, o lung� conversa�ie cu m�tu�a
Principesei Elena, so�ia amiralului Joanidis, care a convins pe Elena. Arhiducesa
Ileana, care a fost la Floren�a va sosi zilele acestea la Bucure�ti cu ramura de
m�slin. Principesa Elena �ns�i ar veni �n �ar� pentru serbarea anivers�rii de 60
ani a Reginei, la 29 octombrie. Regele vrea s� s�rb�toreasca pe Regina, cu mare
alai, la aceast� dat�. A poftit �i pe Regina Marioara a Serbiei. Serb�rile se vor
face la Sinaia. Regina Q profund mi�cat� de aten�iile Regelui. Scriu �i-mi pare c�
visez. Nu cred nimic din c�te-mi spune informatorul meu, dar le notez aici, fiindc�
omul e prea serios. De altminteri, oamenii Cur�ii sunt misterio�i, �i Mocsoni m�
�ntreba zilele trecute daca �tiu ceva despre un proiect de c�s�torie al Regelui.
La toate m� a�tept din partea Regelui, numai la desp�r�irea lui de Lupeasca � nu.
13 octombrie. � �n leg�tur� cu cele �nsemnate ieri �pe planul familial":
Pierredon, ministrul Maltei a sosit ieri de la Paris �mpreun� cu consilierul lui
Em. de La Rochefoucault. Ei povestesc c� acum �n urm� au primit �ntr-o zi vizita
lui Murd�reanu, care le-a spus ca era la Paris �mpreun� cu d-na Lupescu, care
c�l�tore�te sub numele de nune. Lo-rentz. Se vede c� din aceast� cauz� i se
pierduse urma �n �ara: erau unii care pretindeau chiar c� era ascuns� la Poiana, la
Gut� T�t�rescul Murd�reanu a dat s� �n�eleag� lui Pierredon c� ar face bine sa o
invite, pe Alte�a Sa Duduia! Pierredon s-a executat, dar cum nici d-na de
Pierredon, nici d-na de La Rochefoucault nu erau la Paris (??) a invitat-o la
Cyro's, �mpreun� cu Murd�reanu �i cu pictorul spaniol Bertram Mas-ses.' Prin acesta
din urm� foarte legat cu Lupeasca, Pierredon a aflat: 1) C� Lupeasca telefoneaz� de
dou� ori pe zi Regelui; 2) c� �amuseu-rul" ei �n Paris este actualmente Auschnitt
(Max); 3) c� peste c�teva zile se �napoiaz� la Sinaia �i �n fine 4) cava veni s�
petreac� dou� luni la iarn� �n Fran�a, �ntr-o vil� care-i apar�ine.
Concluzie: Duduia for ever! Tr�iasc� Rom�nia Mare!
1 Foarte la mod�, �n momentul de fa�� la Paris Bertram Masses ar vrea s� fac�
portretul Lupeasc�! � pentru bani mul�i � �i al Regelui Carol, pentru reclam�.
14 octombrie. � Ieri dup� terminarea manevrelor �i defilare, la masa Regal� a luat
cuv�ntul T�t�rescu, �mbr�cat �n maiora�, �i a tr�mbi�at un discurs pentru �ar�. E
momentul armatei, a declarat. Gorj�nia Sa, Guvernul a dat tot ce a putut armatei,
chiar �n zilele trecute s-au luat noi dispozi�ii ca s� se mai dea. �ara va trebui
�ns� sa mai consimt� mari sacrificii pentru ap�rarea ei, �i p�ta�i �i p�tata. Dup�
ce a t�cut sonorul, a luat cuv�ntul Regele �i a ridicat �nt�i paharul pentru
oaspe�ii str�ini, mul�umindu-le c� au venit s� asiste la manevre � apoi a vorbit
lung numai de armat�, de f�g�duiala lui de acum patru ani s� o �nzestreze cu ce-i
trebuie, de sfor��rile pe care le-a f�cut ca s�-�i �in� cuv�ntul. A putut s� �i-1
�in� p�n� �n oarecare m�sur�, dar nu cum ar fi vrut. Mai are de f�cut. Sculele nu
sunt �ns� totul �ntr-o armat�. Mai trebuie �i sufletul: unirea, disciplina �i
�ncrederea. A terminat f�c�nd un c�lduros apel armatei s� fie str�ns unit� �n jurul
Regelui s�u �i s�-1 ajute s�-�i �ndeplineasc� datoria. Despre Guvern nici un singur
cuv�nt. Nici m�car o vorb� de mul�umire pentru eforturile enumerate de sonorul
maiora�. S� fie un semn c� sf�r�itul domniei lui T�t�rescu se apropie?
� C. Radovici vine s�-mi spun� c� �tie el sigur c� Regele se �nsoar� cu Principesa
de Mecklemburg!
Informatorul meu secret care �n ziua de 12 �mi aducea �tirea �mp�c�rii Regelui cu
Principesa Elena vine azi s�-mi spun� c� informa�ia lui a fost gre�it�. Dar �i
d�nsul �mi pomene�te de probabilitatea c�s�toriei Regelui cu o Duces� de
Mecklemburg!!! Probabil c� peste c�teva zile va veni s�-mi spun� c� �i aceast�
informa�ie a fost gre�it�!
17 octombrie. � N-a venit informatorul meu s�-mi dea dezmin�ire, dar a dat-o ieri
Guvernul, dup� Consiliul de Mini�tri, �n comunicat. E de nepriceput cum Guvernul n-
a dezmin�it de mai mult� vreme deja toate aceste zvonuri matrimoniale �n jurul
Regelui, zvonuri care nu fac dec�t s� pun� mai mult �n relief leg�tura lui cu
Lupeasca. Afar� dac� tocmai Guvernul e izvorul �tirilor fanteziste, ceea ce se
poate foarte bine. Universul de azi �l acuz� pe fa��.
� Pare ca suntem �ntr-adev�r �n plin� criz�. Alalt�ieri, dr. Angelescu a spus
confiden�ial lui Pangal c� T�t�rescu 1-a prevenit �c� situa�ia Guvernului s-a
�ngreunat �i sunt 90% �anse s� plec�m". E prima m�rturisire de acest gen a omului
cu �betonul armat". Ieri sear� am v�zut eu, la Cina, pe Angelescu �napoiat de la
Sinaia. Bietul om p�rea nedumerit. Regele i-a p�rut nel�murit, c� n-ar avea �nc� o
formul�. Poate fiindc� formula Regelui nu e cu Angelescu �i nu voia s� i-o spun�.
Regele i-a
144
cerut s� vin� s�-i vorbeasc� zilele astea, ieri era prea mult� lume (aniversarea
Majest�ii Sale) �i n-au putut vorbi mult singuri.
� Alalt�ieri, am fost cu Citta Davila la Finan�e s� rog ceva pe Anto-nescu.
Ilustrul Victor m-a luat la o parte: �Ce mai e nou? Ce crezi c� se �nt�mpl�?" �
�Unde? �n Abisinia?" � �Ei, �n Abisinia! Aici la noi �n politic�!" � �P�i pe mine
m� �ntrebi? Eu ar trebui s� te �ntreb pe d-ta c� doar e�ti Guvern!" � �Da, conchide
Antonescu, a�a ar trebui s� fie dar d-ta le �nv�rte�ti toate!" Notez aceast�
conversa�ie ca una din miile de p�reri, �i de data asta eman�nd de la un membru al
Guvernului, c� eu duc firul intrigilor politice menite s� r�stoarne pe T�t�rescu.
Toat� lumea crede c� m� agit, pe c�nd eu nu m� mi�c �i toat� lumea e convins� c� eu
sunt acela care voi succeda lui T�t�rescu, c�nd eu nu �tiu nimic. A�a, tot
alalt�ieri la o �edin�� a Consiliului de Administra�ie la Banca de Credit, sunt
�nt�mpinat de dumnealor domnii Gouin �i Laporte, consilieri francezi sosi�i din
Paris, cu felicit�ri, �ntreb�ndu-i pentru ce, �mi r�spund cu sur�sul oamenilor care
�tiu ceva, c� se bucur� foarte mult c� voi fi ministru de finan�e. �tiau ei iar�i
ce nu �tiam eu!
De c�nd fac politic� n-am mai pomenit un asemenea ritm de criz�. C�ci criz� e, nu
�ncape �ndoial�. Dar p�n� acum, de obicei, c�nd sosea criza� �i urma s� joc �i eu
un rol �n dezlegarea ei, m� chema Regele �i se sf�tuia cu mine. C�nd nu m� chema pe
mine, chema pe altul. Acum nu se sf�tuie�te cu nimeni, nimeni nu �tie nimic din
planurile lui. Pare c� vrea s� ne pun� pe to�i �n fa�a unui fapt �ndeplinit, �n
fa�a c�ruia?
� Ieri, fiind aniversarea a 42 ani de la na�terea Regelui, mare dejun la Sinaia �
familia, Guvernul �i Pierredon, ministrul Maltei, cu tovar�ul s�u La Rochefoucault
care aduceau Reginei M�ria �i Principelui Nicolae �nsemnele Ordinului, �n timpul
mesei Zwidenek a�ezat l�ng� La Rochefoucault spune acestuia c� Regina ar dori s�
pofteasc� pe dl. �i d-na de Pierredon �i pe d�nsul la Balcic �i-1 �ntreab� dac� pot
veni. La Rochefoucault consult� dup� dejun pe Pierredon, care prime�te �i Regina le
face imediat invita�ia care e acceptat� cu recuno�tin��. Zwidenek merge cu La
Rochefoucault la Murd�reanu ca s� aranjeze plecarea �i vagonul. Acesta se scuz� un
moment, dispare, �i �napoindu-se ia la o parte pe La Rochefoucault �i �i comunic�
c� M.S. Regele �i roag� s� nu mearg� la Balcic! Capul maltezilor, care nu mai
pricep nimic! Regele i-a rugat s� decoreze pe Regin�, �i a insistat luni de zile
p�n� s-a putut trece peste dificult�ile de religie (Regina e protestant�), Regele
p�rea tot timpul dejunului plin de afabilitate pentru Mum�-Sa, �i tocmai Regele s�
pun� la cale un adev�rat afront fa�� de o femeie care nu-1
merita? Maltezii au venit s� m� �ntrebe ce s� fac�. I-am sf�tuit s� g�seasc� un
pretext �i s� plece la Paris �nainte de ziua fixat� pentru Bal-cic, c�ci altfel se
va deschide iar r�zboiul �ntre Rege �i Regina M�ria.
� Asear� pr�nz la Cina oferit de Societatea Bancar� lui Gutmann. Am avut pl�cerea
s� aud pe dl. Victor Sl�vescu fost ministru de finan�e liberal �i pe dl. Virgil
Madgearu fost ministru de finan�e ��r�nist, declar�nd c� singura solu�ie a
greut�ilor �n care ne �ncurc�m e lichidarea trecutului, �i c� �d-ta ai avut
dreptate, Coane Costic�!"
� Ministerul de Externe a publicat ieri un comunicat prin care neag� c� ar fi
existat vreodat� negocieri �ntre noi �i Soviete pentru �ncheierea unui pact de
asisten�� mutual� sau vreunei conven�ii militare. F��rnicia �i neru�inarea ar
trebui s� aib� �i ele o limit�.
18 octombrie. � Scanavi �mi poveste�te istorioarele lui Hefter, omul zilei de c�tva
timp. Hefter redivivus scoate de la 15 octombrie Le Moment, gazet� fran�uzeasc� ce
a ap�rut timp de 3 ani la Geneva p�n� la expulzarea proprietarului ei din Elve�ia,
�i care va ap�rea de acum �nainte la Bucure�ti. Acum opt zile Universul a �nceput o
campanie turbat� �mpotriva �escrocului �i v�ndutului din timpul r�zboiului". Trei
zile de-a r�ndul foaia lui Pope�te a consacrat c�te o coloan�-dou� de �njur�turi
�escrocului" � �i apoi deodat� a t�cut. Rugasem pe Scanavi s� treac� pe la mine ca
s�-mi explice cum tipografia de la Muntele de Pietate, care trebuia s� fie a lui a
devenit proprietatea lui Hefter. Chestiunea m� interesa fiindc� acesta a angajat la
tipografie �i la gazet� mai multe persoane �nscrise �n Uniunea Agrar�. Scanavi a
venit azi �i mi-a povestit urm�toarele:
�Nu �tiu pentru ce a fost expulzat Hefter din Fran�a dar presu-punm c� tot dup�
cererea lui Titulescu. �n tot cazul dup� cererea lui din Elve�ia. Guvernul federal
a dat ca motiv al expulz�rii un articol al lui Hefter �mpotriva lui Dollfus. Acest
articol a fost numai un pretext, �n realitate, c�nd Puiu Dumitrescu a venit la
Geneva �i �njura pe Rege de diminea�a p�n� seara �n tov�r�ia lui Titulescu, Hefter
a luat ap�rarea Regelui �i a �njurat pe Titulescu care a intervenit atunci la Berna
�i a ob�inut expulzarea lui Hefter, f�r� ca el, Titulescu, s� apar� �n opera�ie.
Expulzat �din Elve�ia, Hefter � care e plin de bani � s-a hot�r�t s� vin� �n
Rom�nia �i s� �ntemeieze o societate de editur� cu o tipografie modern�. Cum a
sosit la Bucure�ti a fost luat �n primire de prietenii lui Maniu care 1-au dus la
�eful lor, gata s�-1 primeasc� �n slujba ideilor lui. Am pus pe Rege �n curent
(Scanavi vorbe�te) cu �ntreaga situa�ie, �i Regele m-a autorizat s� iau contact �i
s� m� �n�eleg cu omul care
146
luase la Geneva partea sa �mpotriva lui Titulescu. Ar fi fost �i imoral ca Dinastia
s� lase s� cad� pe cel ce suferise expulzarea din Elve�ia din cauza devotamentului
sau pentru d�nsa (!!!). M-am �n�eles cu Hefter �i am legat agen�ia mea de
informa�ii1 de societatea lui de editur�. Am pus totul �n slujba Regelui". � Eu:
�De ce nu mi-ai spus de ast� prim�var� c� combina�ia d-tale era cu Hefter?" � El:
�Eu cred c� v-am spus-o, dar dac� nu v-am spus-o e probabil fiindc� credeam c�
era�i �n curent. C�nd s-a f�cut societatea (toate au fost puse la punct, �i
contractele mele cu presa francez� au fost �ncheiate �n dosul lui Titulescu, care
fiind foarte ocupat cu �n�elegerea Balcanic� �i cu at�tea chestiuni mari, n-a prins
de veste despre nimic) trebuia s� iau eu pre�edin�ia Consiliului de Administra�iei.
Titulescu s-a f�cut foc. Cum? Expulzase pe Hefter din Elve�ia �i iat�-1 c� venea
sa-�i bat� joc de el, �n Rom�nia, sub auspiciile oamenilor Regelui �i Familiei
Regale? A �ipat at�t �nc�t Regele m-a rugat s� renun� pentru moment la aceast�
pre�edin�ie. Locul a r�mas vacant". Eu: �Dar pentru ce a amu�it campania lui
Pope�te?" � El: �Dup� articolul lui Hefter prin care-1 amenin�a cu publicarea unor
documente dezagreabile �i dup� ce a aflat de leg�turile Momentului, Pope�-tele a
trimis pe ginere-s�u la Hefter �i pacea s-a f�cut �n cinci minute. O s� vezi ce
bine o s� mearg� Le Moment. Am angajat pe Tisserand, care �n timpul r�zboiului a
dirijat propaganda francez�. Avem �i pe Mic Ca-targi (la mouche � merde) foarte
priceput� �i d�nsa. Titulescu mi-a oferit s�-mi subven�ioneze agen�ia telegrafic�
cu 2 1/2 milioane. Am refuzat. Vreau s� r�m�n independent �i fa�� de Ministerul de
Externe �i fa�a de oamenii politici".
Dixit, �i zvelt �i elegant, �ntr-un delicios costum englezesc � �ambelanul Reginei
Elisabeta m-a p�r�sit plin de condescenden�� i pe jum�tate �nnebunit de m�rimile
la care a ajuns.
� Cecropide s-a �ntors de la Atena. � Poveste�te c� nu sunt �n Grecia mai mult de
30% monarhi�ti. To�i intelectualii �i tineretul � republicani �i venizeli�ti. Toat�
mi�carea ar fi opera lui Condylis �i a g�tii lui. Dac� o fi a�a, situa�ia Regelui
George e trist�. Cecropide mai spune c� �n�i�i monarhi�tii nu vor dec�t pe Regele
George si pe frate-s�u, Principele Paul, ca mo�tenitori. Pe nici unii din ceilal�i
Prin�i ai Familiei Regale. Ga�ca Regala a r�mas odioasa.
1 Care?
Pierredon, de data asta cu mme. de Pierredon �i La Rochefoucault au dejunat ieri la
Foi�or, pofti�i de Rege. Miercuri fuseser� invita�i numai pentru remiterea
decora�iilor Reginei, Prin�ului Frederic de Ho-henzollern �i Co. Ieri dejun �pour
causer". �n afara de ei nu mai era dec�t perechea Hohenzollern, Urd�reanu �i
aghiotantul de serviciu. Dup� dejun Regele a luat la o parte pe Pierredon �i au
vorbit mai �nt�i de afacerile ordinului. Majestatea Sa a consim�it ca primii
cavaleri de onoare �i devo�iune s� fie patru: eu, G.V. Bibescu, St�rcea �i Pangal
�i a cerut s� fie consultat pentru orice numire mai departe. Apoi, Regele a
�ntrebat pe Pierredon despre cele ce se petrec �n Fran�a �i �n Italia. Jenat �
fiindc� e prost �i timid � Pierredon a r�spuns c� probabil Majestatea Sa e mai bine
informat� dec�t el, prin Titulescu. �Titulescu ne me dit rien." � �Pourtant ii est
au premier plan, � Geneve, pour etre informe." � �Titulescu fait � Geneve sa
politique. Moi je n-en sais rien." Aceast� conversa�ie raportat� de Pierredon lui
Pangal dovede�te c� tensiunea e mare �ntre Titulescu �i Suveran �i confirm�
impresia care mi-a r�mas de pe urma conversa�iei de ieri cu Scanavi.
Nu terminasem aceste r�nduri �i iat� informatorul meu secret care m� veste�te c�
Titulescu �i-a dat demisia. Oficial, sau �n public, nu se �tie nimic. Tot
informatorul meu �mi comunic� c� criza e iminenta �i c� Regele a lansat deja dou�
convoc�ri pentru consult�rile anun�ate, care ar �ncepe luni. Eu �mi v�d de treab�
si plec la Constan�a, unde am m�ine un congres al Uniunii Agrare, organiza�ia
local�.
21 octombrie. � Petrecut ziua de ieri la Constan�a unde s-a �inut congresul anual
al Uniunii Agrare. Congresul a fost foarte reu�it, �n cuv�ntarea mea, n-am putut s�
las f�r� replic� rechizitoriul f�cut acum o lun�, tot la Constan�a, de c�tre
T�t�rescu �i s� nu m� ocup �i de certificatele de bun� purtare distribuite de
d�nsul cu acest prilej. A pl�cut mai ales partea consacrat� lui Mihalache �i lui
Maniu. Despre Mihalache am spus �ntre altele c� vorbe�te frumos �n opozi�ie �i
drege prost la Guvern �i c� �n consecin�� trebuie l�sat �n perpetu� opozi�ie, sa
vorbeasc�. Despre Maniu am amintit c� se aseam�n� prin anumite puncte cu Isus
Christos, de care se deosebe�te prin altele, �ntre Romul Boil� �i Aurel Dobrescu e
ca Christos r�stignit �ntre doi t�lhari �i tot ca Christos a �nviat pe Laz�r. Dar
n-a avut parte de un apostol ca Paul care s�-i concretizeze doctrina, a�a �nc�t
vedeniile lui r�m�n �n v�zduh �i nu ating p�m�ntul. Am mai �n�irat verzi �i uscate
sf�r�ind, dup� placul oamenilor, cu aluzii la o �proxim�" guvernare, proxim�
fiindc� a�a o vor logica �i dreptatea! (Pa�te murgule!) A �nceput sa mi se urasc�
�i cu meseria asta!
148
�napoiat azi-diminea�� la Bucure�ti mi se confirm� �tirea demisiei lui Titulescu
motivat� prin ultimul comunicat dat de Guvern �n chestiunea negocierilor cu
Sovietele, comunicat prin care se negau pur �i simplu aceste negocieri, �i pentru
publicarea c�ruia nici Titulescu, nici omul lui, Savel R�dulescu, nu au fost
consulta�i. � Nae lonescu �mi poveste�te cu verva lui obi�nuit� c�teva istorioare
picante.
Una, din vremea c�nd era prieten �nc� cu Regele �i cu Duduia, �ntr-o seara, jucau
c�r�i in intimitate. Deodat� Duduia �ncepe sa chiraie �i s�-�i frece o glezn�. �Ce
mai ai?" o �ntreab� plictisit Carol. �M� doare" �i deodat� �i ridic� picioarele pe
mas� �i adres�ndu-se Regelui: �Pupi!" �i mai plictisit� Majestatea Sa s-a aplecat
�i a f�cut �pupi" cum i se poruncise. Alt� dat� Duduia ceruse Regelui nu mai �tiu
ce serviciu care depindea de Prin�ul Nicolae. �Bine, �i r�spunse Carol, am s�
vorbesc cu Nicky, tocmai vine m�ine sear� la mas� la mine." � �Ce, la mas�? Nu �i-
am spus s� nu-1 mai invi�i" �i ca o furie Duduia se n�pusti �n triviale �njur�turi
la adresa Prin�ului. �Nu vreau s�-1 vezi, nu vreau s�-1 prime�ti, nu vreau s�
vorbe�ti cu un porc care nu spune dec�t r�u de mine! Nu vreau, nu vreau! Trebuie
s�-1 decomanzi pentru m�ine!" � �Bine, dar cum vrei..." � �Nu �tiu, trebuie s�-1
decomanzi, trebuie s�-1 decomanzi!" Si dulcea f�ptur� nu-�i dete pace p�n� ce
Regele n-a decomandat pe frate-s�u. Nae pretinde c� Regele nu mai poate suferi pe
Lupeasca, �i el, Nae, nu-�i da seama prin ce mijloace femeia asta continu� s� fac�
din Carol ce vrea. Regele �nseamn� tot ce i se �nt�mpl�, tot ce vorbe�te cu
fiecare. Lupeasca �i p�streaz� noti�ele. S� fie asta, se �ntreab� Nae? Tot Nae �mi
mai poveste�te c� Titulescu rechemat de Rege plecase zilele trecute din Geneva, dar
abia plecat a telegrafiat c� i s-a defectat vagonul �i s� i se trimit� altul. Au
vrut s�-i trimit� �nt�i vagonul lui Averescu, dar mare�alul a refuzat �i atunci s-a
recurs la Prezan care a dat pe al lui. Dar p�n� s� vin� vagonul, Titulescu s-a
�ntors la Geneva, cu at�t mai mult� pl�cere cu c�t vagonul lui nu avea nici un
defect. Nae continu� s� nu poat� suferi pe Titulescu, �i poveste�te, poveste�te...
Poveste�te c� Garda de Fier s-a introdus at�t de bine �n Ardeal �n cursul verii, c�
este acum partidul cel mai tare, peste mun�i.
Poveste�te c� tot Garda de Fier e aceea care ne va sc�pa �i de punga�i �i de pro�ti
�i de toat� lifta care �mpreun� cu Regele �i �n jurul lui jefuie�te �ara.
Poveste�te c� nu crede �ntr-o apropiat� schimbare de
Guvern; Regele a g�sit �n fine �oameni care-1 �n�eleg" � de ce i-ar schimba?
Poveste�te despre nemaipomenitele abuzuri de la Funda�iile Regale �i de u�urin�a si
de lichelismul cu care Guvernul actual a umplut aceste inutile institu�ii cu bani.
Funda�iile jongleaz� cu zeci de milioane, venituri de la cinematografe, venitul de
la loterie (bani lua�i de la tuberculo�i), venituri din toate p�r�ile. Poveste�te
�n fine cum �i-a b�tut joc de el sc�rba de Titeanu, care a �mpiedicat pe generalul
Prodan s�-i dea voie s�-�i scoat� gazetele, sub pretextul c� el Nae lonescu era
omul lui Boil� �i prin urmare al lui Maniu!!!
Am avut impresia din toate c�te mi le-a spus (mi-a povestit un ceas �i jum�tate) c�
amicul meu Nae lonescu nu mai era �� la page".
23 octombrie. � A ap�rut �n Monitorul de ieri marea mi�care �n diploma�ie prin care
Titulescu, care a �nnebunit de tot, nume�te mini�tri �n Chile, �n Mexic, �n Iran
(Persia). Inefabilul Jean Th. Florescu este numit ministru la Madrid. Se preg�tesc
zile vesele pentru spanioli. Probabil c� Jean Th. se va plimba �n Madrid �n costum
de toreador.
� �oneriu �napoiat de la Paris, �mi poveste�te c� la ducere a f�cut drumul cu
Lupeasca. Murd�reanu s-a urcat �n Orient-Express la Sinaia, iar Lupeasca pentru
care Orient-Expressul a fost oprit �ntr-adins, s-a urcat la Timi�ul de Sus, unde a
fost adus� �n automobil de �nsu�i Regele. Dup� ce a plecat trenul, din vagon �i din
automobil, aman�ii regali �i fluturau batistele cu drag. Acestea se �nt�mplau pe
c�nd �zvonurile" din Bucure�ti trimiteau pe Lupeasca �n surghiun �i c�s�toreau pe
Rege cu tot felul de ibovnice.
� Asistat asear� la conferin�a lui Paul Reynaud, devalorizatorul. Conferin��
slab�. Fat� de articolele �i discursurile lui din Camera francez� � o decep�ie. In
cursul dup�-amiezii luasem ceaiul cu d�nsul la Gafencu. Am v�zut cu acest prilej
cea mai frumoas� cas� din Bucure�ti. Auzisem mult vorbindu-se despre ea, dar aci n-
am avut nici o decep�ie.
� Primesc vizita lui Gur�nescu, ministrul nostru la Belgrad care-mi d� c�teva
informa�ii interesante, �n Iugoslavia e o tendin�� general� de sl�bire a
leg�turilor cu Fran�a �i o evolu�ie spre Anglia. Dintre cei trei Regen�i, cei doi
civili sunt nuli �i nu conteaz�, iar Principele Paul crescut la Oxford, angloman
p�n� �n v�rful unghiilor neveste-sii, �mpinge c�t poate �n direc�ia Londrei.
Asasinatul lui Alexandru, articolul 6 de la Stresa �i mai ales �n�elegerea franco-
italian� au �ndep�rtat mult Iugoslavia de Fran�a. Germania pe de alt� parte a f�cut
tot ce a putut ca s� se apropie de Belgrad. Prezen�a lui Goring la �nmorm�ntarea
Regelui
150
Alexandru, vizita lui mai t�rziu �n Serbia, culanta nem�ilor �n afaceri au netezit
mult drumul �ntre Germania �i Iugoslavia. Dar o �n�elegere direct� �ntre ambele
��ri ar fi �nc� greu de realizat. S�rbii au priceput ca drumul la Berlin duce prin
Londra. Gur�nescu spune mult bine de Stoiadinovici, care ca ministru de finan�e,
de�i foarte t�n�r �i neexperimentat (sub Pasici, avea 33 de ani) a negociat plata
datoriilor s�rbe�ti �n America �i a ob�inut s� fie pl�tite cu o reducere de 65% pe
c�nd ilustrul nostru Titulescu n-a ob�inut dec�t o reducere de 25%. Stoiadinovici,
a c�rui so�ie e german� (el e s�rb din Serbia veche), lucreaz� �i el la o apropiere
cu Germania �i e mult mai apropiat de Londra dec�t de Paris. Aceasta politic� a
Prin�ului Paul mai e ajutata �i de un> agent englez foarte inteligent, Balfour (un
nepot al cunoscutului om de Stat) consilier la Lega�ia britanic� din Belgrad �i
prieten intim al Prin�ului, cu care a fost coleg de clas� la Oxford.
�n ceea ce prive�te rela�iile cu Sovietele, Gur�nescu e sigur c� Iugoslavia nu le
va relua, cu toate insisten�ele lui Bene� �i ale lui Titulescu. Jeftici se angajase
s� le reia �i c�derea lui nu a fost str�in� �i de u�urin�a cu care a luat acest
angajament, �n treac�t, Gur�nescu trateaz� pe Jeftici de dobitoc �i-1 consider�
definitiv culat �n politic�. Stoiadinovici d� �ntre altele ca argument pentru
refuzul lui �i faptul c� voie�te s� se �ntoarc� la libert�ile constitu�ionale �i c�
f�r� cenzur� �i stare de asediu propaganda bol�evica ar putea fi periculoas�. De
altminteri nici Fran�a nu prea mai insist� �n direc�ia Sovietelor, �i dup� cele
constatate �n mi�c�rile de la Toulon �i de la Brest �i-a mai domolit simpatia
pentru Moscova. Pactul de asisten�� franco-rus n-a fost ratificat p�n� acum. C�nd
Bene� �i Titulescu spun c� Fran�a �i �mpinge spre Moscova, mint. �n realitate ei
sunt aceia care au insistat ca Fran�a s� isc�leasc� pactul cu Sovietele, ca s�
poat� �i ei la r�ndul lor s� �ncheie unul.
Gur�nescu socote�te pozi�ia lui Stoiadinovici solid�. Pe generalul Jifkovici �l
califica de brut�. Ar fi un prost intrigant, care se sprijin� numai pe trupele
g�rzii cantonate la Belgrad. Nu e adev�rat c� ar avea �n m�n� �ntreaga armat�.
Stoiadinovici vrea s� se cotoroseasca de el, �i o va face dac� va sta destu! la
putere. Despre Periei, ministrul nou numit la Bucure�ti, Gur�nescu spune c� e o
nulitate. Stoiadinovici voia s�-1 �nlocuiasc� �ndat� ce a venit la putere. N-a
facut-o fiindc� Periei prea era numit de cur�nd, �i n vrut s� evite comentarii. Dar
zilele lui la Bucure�ti sunt num�rate.
25 octombrie. � Unde am ajuns: Victor Antonescu (ministrul de finan�e) �nt�lne�te
nu �tiu unde pe Tabacovici (pre�edintele consiliului
de administra�ie al C�ilor Ferate) �i �i spune c� directorul contabilit�ii C.F.R.-
ului nu face doua parale �i c� trebuie schimbat; �bine", �i r�spunde Tabacovici
�dar s� a�tept�m s� se �ntoarc�, e dus �n c�l�torie de nunt�". � �Da? se �i
�nsoar�, c�l�tore�te domnul... dar pe cine a luat?" � �Pe fata lui Buchman" a l�sat
neglijent s� cad� marele �per�ar de la C.F.R. ��Aoleo, a conchis Antonescu, curn s�
m� ating de el! S� m� fereasc� Dumnezeu!"
Acum zece ani, Buchman primea picioare �n cur de la toat� lumea. �Tr�iasc� Regele
�n pace �i onor", �- vorba lui Hiibsch, autorul imnului.
26 octombrie. � Din porc�riile regimului:
La contenciosul Capsului au venit actele pentru concesionarea vinderii lemnelor de
foc din p�durile Statului unui domn inginer Bra-tescu. Acest Br�tescu nu e ruda cu
Zamfir Br�tescu, fostul meu subsecretar de Stat la Finan�e, dar probabil cu Stelian
Pope�te (Universul) a c�rui so�ie e n�scut� Br�tescu. Condi�iile concesiunii sunt:
un pre� de estima�ie foarte redus si beneficiile �n dou�, jum�tate Capsului �i
jum�tate lui Br�tescu. Contenciosul Capsului refuz� s�-�i dea avizul �i trimite
afacerea, ca fiind de o anvergur� prea mare, la contenciosul general al
Ministerului... Sassu, care a aprobat afacerea e un om cinstit: ce presiuni
formidabile trebuie s� fi fost f�cute asupra lui ca s�-1 aduc� s� semneze o
asemenea �nvoial�!
Alta. Deasupra cinematografului Trianon, pe Bulevardul Elisabeta s-a deschis o cas�
de joc cu firma Moto-Club. Patru indivizi s-au asociat �i au pus fiecare c�te 500
mii lei, drept capital ini�ial �n schimbul a 25 puncte ce revin fiec�ruia din
beneficii. Unul din ace�ti asocia�i e clientul amicului meu, August Filip, �i i-a
f�cut confiden�e, zilele trecute. Afacerea e fructuoas�, spunea individul, dar cere
munc� mult� �i mari sacrificii. Fiecare din cei patru asocia�i fac cu schimbul, �i
unul trebuie s� fie �n permanen�� la local, �n afar� de amenajare au avut spese
enorme. I-a impus fiscul la peste 3 milioane �i ca s� fie sc�zu�i la l milion �i
jum�tate au trebuit s� cedeze fiecare din. asocia�i c�te 4 puncte din beneficii,
adic� �n total 16 unui subsecretar de Stat. �ntrebat de Filip cine era
subsecretarul, individul n-a vrut s� spun� la �nceput, s-a codit, dar a sf�r�it
prin a m�rturisi c� era Titeanu1. �i a ad�ugat c� mai pl�tesc 180 000 lei pe an
societ�ii de motorizare, prezidat� de Prin�ul Nicolae, ca s� poat� �ntrebuin�a
firma lor! �i mai dau �i altele! Totu�i beneficiul afacerii ar fi destul de
important.
1 Venit cu degetul �n gur� la Minister, Titeanu �i-a cl�dit un block-haus �i-a
oferit vara trecut� un premiu sportiv de 100 000 lei tineretului din jude�ul
Romana�i.
152
� Ieri, cu Orient-Expressul au plecat maltezii, dup� ce ne-au pisat 10 zile. M-am
dus la gar� s� duc o cutie de bomboane d-nei de Pierre-don, ca s�-1 �mpac pe
Pierredon, sup�rat foc fiindc� la dejunul pe care i 1-am oferit am a�ezat pe
d'Ormesson �naintea lui, de�i mai nou. �n realitate a fost din partea mea o eroare,
am crezut pe d'Ormesson mai vechi. Pierredon �i-a imaginat �ns� c� o f�cusem
dinadins, c�-1 tratasem nu �n ministru al Ordinului Suveran de la Malta ci �n supus
francez. Pangal venise s�. m� pun� �n curent cu acest grav incident �i s� m� "
roage s� telefonez ofensatului maltez ca s�-1 �mpac. I-am telefonat dar am f�cut
mai mult, am mers �i la gar� cu bomboane!
Aceast� pereche de caraghio�i, Pierredon �i La Rochefoucault, sunt adev�rate
personaje de operet�. Pierredon e fiul lui Michel-Pacha, �mbog�it peste m�sur� �n
Turcia, cu Farurile �i cu tot felul de pezeven-gl�curi. Pierredon �i-a cump�rat
titlul de conte de la Papa, c�ruia a f�cut un dar destul de �nsemnat pentru a fi
numit Pierredon (qui a fait un don � Pierre). B�tr�nul Michel-Pacha trebuie s� fi
avut o avere imens�, c�ci a putut lua de nevast� o Principes� Mensdorf-Pouilly, din
ilustra cas� aliat� cu Coburgii �i cu mai multe Familii Regale. Pierredon, care a
luat de so�ie o principes� de Polignac, ia v�zul lumii prin rudeniile mum�-sii �i
neveste-sii, despre care vorbe�te fiec�ruia, c�nd se prezint�. Prin m�tu�ile �i
unchii pe care �i invoc�, prin gradul s�u de bailli al Ordinului de Malta decorat
cu Crucea de �Profes", cine nu-i �tie rosturile �l crede de neam mare. La �nceput
m-a �n�elat �i pe mine. Nu e simpatic nim�nui. C�nd a fost numit �n ordinul de
Malta, mai �nt�i cavaler, apoi ministru �i �Profes" au fost protest�ri unanime �i
scandal mare. Marele Maestru a trimis pe to�i reclaman�ii la plimbare spun�ndu-le
�Ordinul trebuie s� tr�iasc� �i n-are nimic; dvs. nu da�i un franc � �sta pl�te�te!
Prin urmare �l �in �i �l men�in!" Ini�ia�ii povestesc c� de c�nd a intrat �n Ordin,
Pierredon a contribuit la cheltuieli cu mai bine de 20 milioane franci. A�a cum e,
a ajuns s� fie tare �i mare �n Consiliile Ordinului �i caut� pe toate c�ile s�-�i
alc�tuiasc� un trecut �i o tradi�ie. Acum, de cur�nd, un genealogist a descoperit
c� Michel-Pacha se tr�gea dintr-un doge al Vene�iei, De Michele sau Michelli. Drept
consecin��, Pierredon a cump�rat la Vene�ia un palazzo De Michelli, care 1-a costat
multe milioane.
La Rochefoucault, conte autentic el, de�i s-a c�s�torit cu una din mo�tenitoarele
�des Moulins de Corbeil", n-are sfan�. El n:a avut niciodat� nimic, �i averea
neveste-sii a m�ncat-o. �l �ntre�ine �i pe el Pierre-
don. Nimic mai nostim dec�t s� auzi pe La Rochefoucault c� e surmenat, c� nu mai
poate face fa�� ns�rcin�rilor primite, c� nu mai �tie unde �i este capul, de�i
singura lui treab� e s� compun� menu-urile dineurilor pe care le-d� Pierredon �i s�
fac� plasamentele la mas�. Listele de decora�ii pentru schimburile cu Crucea
Magistral� a Maltei, reprezint� munc� grea rezervat� lui Pierredon �nsu�i, ca �i
Istoria Ordinului pe care o public�, mul�umindu-se s� o semneze c�ci de scris o
scrie altul pe care-1 pl�te�te. Ilustrul diplomat maltez mai e �i de�in�torul
tuturor tradi�iilor protocolului, pe care le aplic� cu stricte�e �i �n care se
�ncurc� si se descurc� zilnic. Nici un diplomat �n Bucure�ti, nici un reprezentant
al vreunei Mari Puteri nu e mai �v�r�t �n treab�" ca perechea Pierredon-La
Rochefoucault. Dac� i-ai asculta pe ei, �ntreaga dinamic� a diploma�iei europene se
�nv�rte�te �n jurul Ordinului �i al Prin�ului Chigi, Mare Maestru. Susceptibili la
exces, ace�ti Pat �i Patachon parazi�i ai unei onorabile dar perimate tradi�ii, nu
sunt lua�i �n serios la noi dec�t de prietenul meu Pangal �i de Majestatea Sa
Regele Carol al II-lea.
27 octombrie. � Informatorul meu de la Sinaia �mi aduce �tiri. Regele n-a schimbat
nimic �n ideile �i planul lui. Pe T�t�rescu nu-1 mai poate vedea �n ochi. Cel care
se bucur� de toat� simpatia Regelui �n Guvern e Incule�. Dac� s-ar mai putea o
forma�ie guvernamental� liberal�, ar alc�tui-o Incule�. Dar nu se mai poate. Regele
va deschide brusc criza, ca s� nu-i saboteze nimeni geniala solu�ie. Probabil c� pe
la sf�r�itul s�pt�m�nii. Vom vedea.
Pentru moment m� g�ndesc la Incule�ul din 1918, pe care 1-am cunoscut at�t de bine.
Duminica trecut�, la Constan�a, d-rul Pilescu mi-a confirmat din nou c�, �n preajma
votului Unirii la Sfatul ��rii, el �i cu Corteanu i-au dus si i-au num�rat doua
milioane lei din partea lui Marghiloman. Acesta este patriotul atotputernic sub
Regele Carol al II-lea.
28 octombrie. � Dentistul nostru �i al Cur�ii Regale, simpaticul �A revoir" zis
Krainik s-a �mboln�vit de inim�. Aveam azi or� la d�nsul �i iat� c�-mi telefoneaz�
nevast�-sa s� nu vin fiindc� �doctorul" a avut ieri o mic� criz� de cord, de pe
urma nepl�cerilor ivite zilele trecute ��i pricepi d-ta, la v�rsta noastr�, trebuie
s� b�g�m de seam�". M� �ntreb dac� �nepl�cerile" lui nu sunt �n leg�tur� cu cei 60
de ani ai Reginei M�ria. Intr-adev�r c�t am stat la el alalt�ieri (o prim� �edin��
pentru revizuirea din�ilor) n-a f�cut dec�t s� se jeleasc� de loviturile pe care le
primea de �Sus". Regele a introdus de doi ani obiceiul s� i se dea de ziua lui un
cadou, din partea demnitarilor Cur�ii. Printre ace�tia e �i Krainik cu frac brodat
� la francaise �i cu pantaloni gris perle,
154
costum �n care se furlandise�te la toate ceremoniile, spre marea lui m�ndrie. Anul
trecut partea lui pentru cadoul Regelui a fost de 5 000 lei, �i s-au dat numai
c�r�i legate, �anul acesta, p�catele mele, c�t are sa fie c� a adus Urd�reanu de la
Paris un serviciu de ceai �njad�, auzi domnule, �njad�, c�t are sa fie? �i nici n-
am primit nota cadoului pentru Rege, �i iat� ca Mare�alatul Palatului ne oblig� s�
d�m un cadou Reginei pentru cei 60 de ani pe care �i �mpline�te! Nu mai pot,
domnule ministru, ne ruineaz�! Mai bine renun� la tot!"
Dar atrac�ia fracului brodat e mare, Krainik n-a renun�atMa nimic si s-a �mboln�vit
probabil de inim� rea �i de... calicie1.
30 octombrie. � Fost ieri la Sinaia pentru a lua parte la serbarea �mplinirii celor
60 ani ai Reginei M�ria. Pe drum Georgescu (Coco�) redactorul Neamului Rom�nesc al
lui lorga vine �n compartimentul meu �i-mi poveste�te din fleacurile �n jurul
c�rora se cristalizeaz� via�a sufleteasc� �i cerebral� a Fute V�ntului de la
V�leni. Dar �mi poveste�te �i una bun� pe care Goga ar fi spus-o Regelui �n ultima
lui audien��: �Sire, ai sf�r�mat toate partidele, dar sa nu te miri c� pe ruine
apar strigoii!" Sosit la Sinaia am luat dejunul la Palace-Hotel cu George Georgescu
capelmaistru cu dama, cu Goga �i cu Vetturia lui �i cu dr. Lupu. Dup� mas� am avut
o lung� conversa�ie cu Goga. Mi-a m�rturisit c� dac� a fuzionat cu Cuza �i s-a
aruncat �n antisemitism, e c� nu mai are nici o �ncredere �n Rege. A ie�it din
culise, la aerul liber, cum 1-a sf�tuit �i frate-s�u, pe patul lui de moarte. Goga
e convins c� Regele se va �ncurca din ce �n ce �i c� va sf�r�i r�u de tot. Nu crede
�ntr-o iminent� schimbare de Guvern, fiindc� nu vede motivul unei asemenea
schimb�ri.
La mas� d-rul Lupu se declara �nc�ntat ca era a�ezat �ntre mine �i Goga, �i �njura
pe ai lui. O dulce armonie domne�te �i �ntre ��r�ni�ti.
Serbarea anivers�rii Reginei a fost lipsit� de orice farmec. Vremea a fost infect�.
Un v�nt rece �i t�ia obrazul cum puneai nasul afar�. P�n� la ora 4 a fulguit de
z�pad�. Culmile mun�ilor erau acoperite de ninsoare, de ninsoare �ntinat� prin
umbra norilor fumurii �i aceast� fa�� cenu�ie da �n�l�imilor mai mult un aspect de
doliu dec�t de veselie. Pe jos, prin jurul hotelurilor, nu �nt�lneai dec�t mutre
plictisite; fiecare te �nt�mpina cu �ntrebarea: e adev�rat c� a c�zut Guvernul?
Guvernul T�-t�rescu e f�r� precedent �n aceast� privin�a. De aproape doi ani de
c�nd �ine, cade �n fiecare s�pt�m�n�. Dar de data asta sentimentul de preca-
1 La �mboln�virea lui Krainik mi se spune c� a contribuit mai ales o plat� de 20
milioane ce a trebuit s� fac� � lovitur� peste lovitur� � pentru ginere-s�u
Friedmann de la Bac�u.
ritate pare mai ad�nc. Mini�trii pe care i-am �nt�lnit, �n loc de bun� ziua �mi
ziceau: �ei, c�nd ne r�storni!" S�racii, dac� ar �ti ei c�t de pu�in m� ocup eu de
soarta lor!
Seara la Pele�, recep�ie tar� nici o �nsufle�ire. M-am plictisit dou� ceasuri �i
jum�tate �i am f�cut dou� constat�ri nepl�cute: �nt�i, ca Familia Regal� s-a ur�it
grozav �i al doilea, ca �ntr-o �ar� unde sunt at�tea femei frumoase, la recep�ii nu
se poftesc dec�t pocituri. Familia noastr� Regal� putea fi �ntr-adev�r judecat�
aspru din toate punctele de vedere afar� de al plasticii: erau to�i frumo�i.
Defileul de asear� a fost o jale. Regina M�ria a sl�bit mult, �i at�rn� pieile
obrazului, �i cu toat� arta toaletei �i cu tot arsenalul accesoriilor p�rea c� duce
�n spinare mai mult dec�t cei 60 ani suna�i. Regina Elisabeta parc� era scoas� din
vicleim; Ileana se �nf�i�a ca o nenorocire �i ca o sp�l�toare de vase. Principesa
de Hohenlohe, sora Reginei, fiica ei (o catastrof�) �i Principesa de Hohenzollern,
trei note diferite din gama ororilor. P�n� �i b�rba�ii �ntristau privirile. Regele
Carol, plin de trohn� se prezint� cu nasul �i cu buzele umflate, Prin�ul Mihai,
ne�ndem�natic �i ca lungit artificial plimba �n urma lui tat�-s�u o mutr� mohor�t�.
Arhiducele Anton p�rea angajat cu ziua, �n fracul lui uzat, iar Principele de
Hohenzollern �n uniform� de v�n�tor �i de general caraghios, cu siluet� de ghebos
onorific compromitea de�i german autentic tipul arian, scump lui Hitler. Numai
Prin�ul Nicolae salva cinstea Familiei � dar a �ters-o imediat dup� concert,
dezgustat se vede de tot ce mi�una �n jurul lui.
Invita�iile fuseser� f�cute alandala. Nimeni nu putea ghici dup� ce criteriu.
Desigur nu dup� al elegan�ei sau al frumuse�ii. Singura femeie frumoas� era baroana
Schnitzler, sau Schnitzer, dama de onoare a Principesei de Hohenzollern. �ncolo, o
nenorocire. Vremea, cu aripa ei nemiloas� a pocit frumuse�ile bucure�tene de
odinioar�, dup� cum a pocit �i plastica Familiei Regale. Dar dac� Familia Regal� nu
se poate re�nnoi �i trebuie s� asist�m resemna�i la defilarea be�oandrelor
�ncoronate, lista invita�ilor ar putea fi treptat re�nnoita �i genera�iile perimate
�nlocuite cu altele mai proaspete.
Un apel la genera�iile mai tinere ar fi fost cu at�t mai u�or de realizat cu c�t
invita�iile au fost f�cute f�r� nici un rost, dup� cum am spus mai sus. Fo�tii
mini�tri n-au fost invita�i, dar au fost invita�i Dinu Ari-on, generalul
G�rle�teanu �i Grigore Carp. Academicienii care au venit dup� amiaz� s� prezinte
Reginei felicit�rile Academiei Rom�ne n-au fost invita�i (�i�eica, Hurmuzescu etc.)
dar a fost invitat inginerul Raco-vi��, fiul generalului, dar acesta n-a fost
invitat nici el. Printre fo�tii
156
mini�tri plenipoten�iari a fost poftit Charles Mitilineu dar n-a fost poftit
Filality, care a mai fost �i secretar general al Ministerului de Externe. Zoe Su�u,
dam� a Palatului, n-a fost invitat�, dar a fost invitat� madame Hoenig so�ia
doctorului (poate �n amintirea Co�ofene�tilor). Dintre cei invita�i n-au venit
mul�i. �efi de partide eram numai Goga, luni-an �i cu mine. N-au venit nici Dinu
Br�tianu, nici Vaida, nici Mihalache, nici Averescu. Nici Prezan; lorga s-a sup�rat
fiindc� a fost invitat la concert �i d-na lorga numai la recep�ie � �i n-a venit
nici el. Dintre fo�tii mini�tri, vreo 4-5. Jean Th. Florescu, iste� ca un toreador
�i Tran-cu-Iasi cu o panglic� portocalie de g�t ca Didina Cantacuzino, �i cu un
fibron �n p�ntece, tot ca d�nsa � erau singurii care petreceau �n searb�d�
sindrofie.
� �napoiat azi la Bucure�ti g�sesc un teribil articol �mpotriva lui Ti-tulescu,
semnat de Gaxotte, �n ziarul parizian Je sui� partout. Mi se spune, ce e mai
nostim, c� �n Echo de Paris, dup� un articol al lui Pertinax care laud� bine�n�eles
pe Titulescu, se g�se�te reprodus articolul lui Gaxotte. Titulescu trebuie s� fie
furios, c�ci �tie bine c� numele lui Gaxotte va mai fi de actualitate c�nd al lui
va fi fost deja uitat de mult. Gaxotte acuz� pe Titulescu de' a fi �n slujba
Sovietelor �i de a �n�ela Rom�nia asigur�nd-o c� Fran�a �i cere apropierea de
Moscova pe care Titulescu �i Benes vor s� o impun�. Articolul se termin� cu aceast�
fraz� grea: � Quand � Pautorite de M. Titulesco, je ne resiste pas au plaisir de
citer ce mo� magnifique d'un senateur pyreneen: � Titulesco? II paierait pour etre
achete".
30 octombrie. � C�zut alalt�ieri, mar�i, Ministerul T�t�rescu pare �nt�rit azi.
Consiliile de Mini�tri de luni sear� la Bucure�ti �i de mar�i la Sinaia, cele 2
audien�e ale lui T�t�rescu �i una a lui Incule� par a fi netezit pentru moment,
ne�n�elegerile �ntre mini�tri pe de o parte, �ntre Minister �i Rege pe de alta.
Blumenfeld a venit azi-diminea�� s�-mi povesteasc� c� Victor Antonescu i-a
istorisit audien�a lui T�t�rescu la Rege. Gut� Minciun� a rectificat pozi�ia �i a
dat drumul tr�mbi�ei: �Sir-re, sunt fiu de osta� �i ca atarrre �tiu ce e
disciplina. Dac� Majestatea Ta socote�te c� Guvernul nu e la �n�l�imea menirei
sale, sau dac� Ma-jestarea Ta socote�te c� arrr fi altul mai bun, eu nu-i stau �n
cale, demisia mea e gata". � �Vai de mine, Gut�, s-ar fi gr�bit Regele s� spun�, ce
mai e �i asta? Dar e acum momentul s� schimb�m Guvernele? Trebuie to�i uni�i s�
facem fa�� greut�ilor, mari, care ne stau �n cale. Toat� aten�ia noastr�, toat�
munca noastr�, numai pentru armat�! S� nu
vorbim de altceva". �i au vorbit numai de �nzestrarea armatei. Poate c� Blumenfeld
m-a min�it pe mine, poate c� Antonescu a min�it pe Blumen-feld sau c� T�t�rescu a
min�it pe Antonescu. �i se mai poate c� Regele sa fi min�it pe T�t�rescu! C�ci
contrariu tuturor aparen�elor, informatorul meu secret sosit azi-noapte de la
Sinaia pretinde c� sus nu s-a schimbat nimic �i c� �nainte de deschiderea
Parlamentului vom avea criza de Guvern.
Dac� s-a schimbat ceva, e c� Guvernul a pl�tit pe Lupeasca. De la lichele care de
Anul Nou au oferit m numele Guvernului ilustrei matra-cuce o splendid� bijuterie,
te po�i a�tepta la tot. Cu at�t mai mult c� s-a �ntors Wieder �i s-a �mp�cat �i'cu
Lupeasca �i cu Regele. Bacher, o alt� figur� simandicoas�, devotat lui Pangal, a
spus acestuia c� impresia lui (a petrecut ziua de ieri la Sinaia) era c� Guvernul
mai �ine. Se poate s� fie a�a, �i s� nu fie, dac� se admite p�rerea informatorului
meu secret, c� Regele se ascunde de to�i. Toate bune dar, M.S. s� nu ne mai spun�
c� singurul Ei g�nd e �nzestrarea armatei: men�in�nd un vistavoi la Ministerul
Armatei (Paul Angelescu) �i un escroc (Bejan) la Armament, nu o va crede nimeni.
1 noiembrie. � Informatorul meu secret pretinde c�, cu toate ro-domontadele lui
T�t�rescu, Regele va declan�a schimbarea regimului astfel �nc�t ziua de 14
noiembrie s� cad� �n plin� criz�. Manifest�rile de mas� proiectate pentru acea zi
de na�ional-��r�ni�ti (Mihalache) �i de na�ional-cre�tini (Goga) vor fi astfel
z�d�rnicite. Regele trebuia s� soseasc� la Bucure�ti azi, dar fiind �nc� gripat a
am�nat sosirea sa pe ziua de 7 noiembrie, �nt�rzierea crizei ar avea �i de scop s�
�mping� lucrurile p�n� la 14. �n zilele de 8, 9, 11 noiembrie Regele va consulta
frunta�ii politici �i �efii opozi�iei. Apoi va provoca demisia Ministerului. M�ine
sear� Regele pleac� la v�n�toare �n Banat, de unde se va �napoia poate direct la
Bucure�ti.
M� �ntreb care din doi e nebun: T�t�rescu, c�nd declar� la Sinaia gazetarilor c�-i
va preveni cu 6 luni �nainte de demisia lui, c� Partidul Liberal pleac� c�nd vrea
de la Putere �i nu poate fi alungat de nimeni � sau informatorul meu care-mi
afirm�, chiar dup� aceste obraznice ie�iri ale primului ministru, c� soarta
Guvernului e pecetluit�. Poate c�" sunt nebuni am�ndoi, sau c�-i �n�al� unul singur
pe to�i.
2 noiembrie. � Dup� patimile de la Sinaia, banda guvernamental� s-a transportat la
Ia�i, pentru o conferin�� regional�. De interesele reale ale Moldovei �i ale
la�ului nu s-a sinchisit nimeni. S-a f�cut numai politic� de partid, �i proast�.
Tr�mbi�a lui T�t�rescu �i clarineta lui
158
Victor lamandi au c�ntat arii variate pe aceea�i tem�: �mb�rb�tarea partizanilor.
T�t�rescu a declarat ritos ca �Partidul Liberal" (?) a ajuns la jum�tatea
guvern�rii. �i pro�tii au crezut! De�i s-a ar�tat �an�o� �i la Ia�i, Guta Norocosul
a fost mai pu�in obraznic ca la Constan�a, �i a f�cut chiar apel la unirea tuturor.
�ntrebat de ziarul Ordinea care f�cea o anchet� asupra declara�iilor lui T�t�rescu
la Ia�i, am dat ieri urm�torul r�spuns:
�N-am nimic de spus asupra declara�iilor primului ministru pentru ca nu le cunosc.
�i nu le cunosc pentru c� nu m� ocup niciodat� de lucrurile care n-au nici o
importan��."
T�n�rul Guta �i-a cam luat nasul la purtare, trebuie s� �ncepem s�-i d�m peste
degete.
3 noiembrie. � Guvernul a interzis ieri cele dou� �ntruniri proiectate pentru 14
noiembrie (a lui Mihalache �i a lui Goga). Printr-o lung� �i searb�d� scrisoare
adresat� celor doi conduc�tori de partide, T�t�rescu le explic� c� Guvernul nu
poate tolera manifesta�ii de mas� �n preajma deschiderii Parlamentului, fiindc� ar
fi s� ne �ntoarcem cu 150 ani �nainte, la vremuri c�nd �n alte ��ri, Parlamentele
deliberau sub presiunea str�zii. Guvernul autoriz� �ns� manifest�rile, �n orice
alt� zi, de la 17 noiembrie �nainte. Mihalache a r�spuns lui T�t�rescu (ambele
scrisori au fost publicate �n ziarele de azi-diminea��) c� argumentele invocate nu
1-au convins, c� pentru a g�si un precedent la manifesta�ia na�ional�-��r�nist�
pl�nuit� pentru 14 viitor dl. prim-ministru n-avea nevoie s�-1 caute cu 150 ani �n
urm� �i �n ��ri str�ine fiindc�-1 poate g�si la noi cu doi ani �n urm�, c�nd
Partidul Liberal a pus la cale o manifesta�ie identic�, pentru ziua de 15 noiembrie
1933. Iar �n concluzie, �eful ��r�ni�tilor declar� c� nu va �ine seam� de ridicarea
autoriz�rii date �i c� Partidul Na�ional-��r�nesc va �ndruma cum va putea �n ziua
de 14 noiembrie, spre Bucure�ti, masele, aderen�ilor s�i. Goga nu va da r�spunsul
s�u dec�t m�ine.
6 noiembrie. � Titulescu s-a �napoiat ieri de la Geneva cu obi�nuitul lui alai de
pres�, cu Savel R�dulescu �n tren de la Bra�ov (de ast� dat� n-a mers �naintea
�efului p�n� la grani��), cu Incule� de la Predeal �i cu dr. Angelescu de la
Sinaia. Mini�trii str�ini i-au ie�it �nainte la gar�, dar gre�it informa�i de
Ministerul de Interne1 s-au dus la gara Mo-
1 Se vede c� Ministerul de Interne b�nuia pe Titulescu de fric�, �n urma tractului
r�sp�ndit �mpotriva lui de un anonim din partidul lui Cuza. Arn primit �i eu
pamfletuj �ntr-un plic. Parafrazeaz� articolul lui Gaxotte din Je suispartout, cu
trivialit�i de limbaj �n plus. Dar fie c� Titulescu n-a cunoscut tractul, fie c�
devenit mai curajos, n-a cerut sa debarce la Mogo�oaia �i a descins ca toat� lumea
�n Gara de Nord.
go�oaia. P�n� s�-i aduc� de acolo la Gara de Nord, trenul �n care era Titulescu a
fost oprit �n sta�ia B.M., pentru marea bucurie a celorlal�i pasageri, �n tren,
�ntre Sinaia �i Bucure�ti marele european a f�cut, natural, declara�ii presei. A
declarat situa�ia grav� �i a povestit despre Geneva �unde nu se iau m�suri
�mpotriva Italiei, ci pentru pace'\
Un cuplet indispensabil de dragoste pentru Italia a alternat cu altul de �ncredere
�n ac�iunea S.D.N.-ului. �n total, rahat.
Ziarele de azi reproduc �i declara�iile lui Bene�, un lung expozeu f�cut �n Camera
cehoslovac�, expozeu care nu e dec�t o dezvoltare a celor spuse de Titulescu
gazetarilor �i �nsemnate mai sus. Droto�ul �n�ir� si el cupletele de �ncredere �n
for�a Societ�ii Na�iunilor, �n tenacitatea Angliei �i �n solidaritatea Micii
�n�elegeri. Cehoslovacia e cuminte, adaug� belferul, �i prin urmare gata s� lupte
�mpotriva Italiei la Geneva �i �mpreun� cu Italia la Viena.
Italia �i vede de treab�, las� pe to�i Samuellii, Calvinii �i democra�ii integrali
sa latre, �i �nainteaz� �n Abisinia.
� Universul de azi reproduce afirma�ia lui Winston Churchill c� nici o grani��
fixat� prin Tratatul de la Versailles nu va putea fi schimbat� f�r� r�zboi, �i se
mir� ca nobilul lord a vorbit numai de Tratatul de la Versailles. Observa�ia
Universului e just�, dar totodat� �i sub�n�elesurile sunt pline de haz: foaia
pe�telui trateaz� pe Churchill ca �i cum ar fi declarat ca Regele Angliei e
singurul Rege din lume �i c� nu mai era �i Stelian Pope�te.
� Pangal a v�zut ieri pe dr. Angelescu �retur" de la Sinaia, �n prezen�a nu numai
a lui Pangal, dar �i a lui Gruia de la Adev�rul �i a deputatului Florian
(persecutorul lui Mirto!), doctorul a afirmat c� demisia Guvernului era iminent�,
��mi pare r�u de T�t�rescu, e b�iat bun, dar a �mpins lucrurile prea departe."
Pangal crede c� Angelescu �tia �i lucruri pe care nu le spunea, c�ci prea era sigur
de c�derea Guvernului. Din anturajul lui Franasovici mi se spune din contr� c�
Guvernul mai st�. S�-1 ia dracu mie �mi e indiferent dac� pleac� sau nu, dar sa se
hot�rasc� odat� �ntr-un fel.
Ieri �n tren, Incule� a intervenit pe l�ng� Titulescu ca s� fac� pe mediatorul
�ntre Guvern �i Mihalache pe chestiunea �ntrunirii de la 14. Titulescu a refuzat
�ns� spun�nd c� nu se amestec� �n asemenea chestiuni, mai ales c�t timp n-a v�zut
�nc� pe Rege. Aceasta i-a povestit-o Angelescu lui Pangal confiden�ial. Guvernul e
foarte plictisit pe chestiunea de la 14 noiembrie. Mihalache persist� sa aduc� lume
mult� cu toat� interzicerea lui T�t�rescu. Dinu Br�tianu declar� c� nu aprob� ho-
160
t�r�rea lui T�t�rescu de a interzice manifesta�ia ��r�nist� pe care nu o opre�te
astfel Partidul Liberal, ci Guvernul personal al M. Sale Regelui. Dac� va fi
v�rsare de s�nge (!) r�spunderea va c�dea prin urmare nu asupra Partidului Liberal
ci asupra Regelui.
Goga a r�spuns lui T�t�rescu c� partidul s�u nu convocase lume la Bucure�ti dec�t
pentru a dovedi c� e mai popular (!) dec�t al lui Miha-lache. C� de vreme ce acesta
este �mpiedicat s�-�i �in� �ntrunirea, nu vede pentru ce ar mai �ine-o el �i �n
fine c� Partidul Na�ional Cre�tin ca partid de ordine se supune hot�r�rilor
Guvernului, �n realitate, huliganii lui Cuza �i ai lui Goga veneau la Bucure�ti pe
spezele Guvernului �i de vreme ce acesta nu mai da bani, nici huliganii nu mai
puteau veni.
Informatorul meu secret pretinde �i el c� nimic nu s-a schimbat �n planul Regelui
�i c� Guvernul nu deschide Camarele. Qui vivra, verra.
� Rezultatul definitv al plebiscitului �n Grecia:
Votan�i:........................................... l 527 714
Pentru restaurarea Monarhiei:........ l 491 992
Pentru Republic�:............................. 32 452
Voturi nule:..................................... 3 268
Dintr-o popula�ie total� de 6 milioane �i jum�tate, un milion de voturi pentru
Monarhie, e un succes relativ. Cu at�t mai mult c� plebiscitul a fost probabil
f�cut m�nu militari. Se vede c� cei mai mul�i din republicani sunt �n pu�c�rie �
sau c� s-au ab�inut.
7 noiembrie. � Blumenfeld �mi poveste�te despre o scrisoare a lui lorga adresat�
lui C. Stere dup� r�scoalele din 1907. Stere �n continuarea romanului s�u
autobiografic a ajuns �n ultimul volum, care e aproape gata, la epoca acelor
r�scoale �i cu acest prilej a ar�tat domnilor de la Adev�rul 6 extraordinar�
scrisoare a lui lorga adresat� �d-lui Stere, prefect de Ia�i" scrisoare �n care
omul cu barb� insulta armata (pe temeiul brutalelor represiuni), declar� c� clasele
burgheze trebuiesc suprimate, cheam� revolu�ia care s� cure�e tot �i ofer�
iubitului prieten pe via�� Stere devotamentul s�u. Ceea ce minuna pe Blumenfeld e
c� Stere a putut �ine aceast� scrisoare 18 ani f�r� s� o publice, cu toate
atacurile �i cu toate calomniile lui lorga �mpotriva lui. Faptul e �ntr-adev�r
remarcabil, dar pe mine nu m� mir�, c�ci se �ncadreaz� perfect �n mentalitatea lui
Stere, at�t c�t o cunosc eu. Scrisoarea va fi publicat� �n volumul care va ap�rea,
�i va face desigur mult� v�lv�, de�i semn�tura lui lorga va fi �nlocuit� prin a
unui personaj fictiv.
Blumenfeld �mi mai spune � confiden�ial, dar cu n�dejdea c� o voi spune mai departe
� c� �n audien�a de m�ine Mihalache, dac� Regele �i va cere s� renun�e la
manifesta�ia de la 14 noiembrie, f�r� s�-i dea vreo asigurare de aducere la Guvern,
va r�spunde cam a�a: �Sire, eu nu pot s� nu m� supun unui ordin al Majest�ii
Voastre. Dar pe de alt� parte eu nu m�i pot re�ine partidul meu de la aceast�
manifestare de for��, �ntr-o asemenea situa�ie, nu am dec�t o singur� solu�ie: �mi
voi da demisia din pre�edin�ia partidului." Sub�n�eles: ��n locul meu va fi ales
Maniu!" M-�m mul�umit s� ascult pe prietenul meu Scrut�tor � care mi-a mai servit
toate �polenurile" politice �n circula�ie � �i m-am ab�inut s�-i dau vreo p�rere
sau vreun aviz (at�t a�tepta ca s� mearg� s� raporteze tot ce a� fi spus, lui
T�t�rescu). A� fi putut s�-i spun c� dac� Mihalache ar da �ntr-adev�r demisia, ar
mai fi �i al�i eligibili la �efia partidului �n afar� de Maniu. Mihalache a
ieftinit condi�iile cerute pentru ocuparea postului.
8 noiembrie. � Lega�ia Sovietelor a s�rb�torit ieri � pentru prima oar� �n
Bucure�ti � aniversarea izbucnirii revolu�iei bol�evice. Ostrovski �i d-na
Ostrovski au dat o serat� la Clubul miliardarilor. Comunismul g�zduit �n casa
capitali�tilor �i s�rb�torit �n frac �i decora�ii, ne arat� c�t drum au f�cut
maximali�tii ru�i de la Lenin p�n� azi. �tirile venite din Rusia ar�tau de
altminteri de c�tva timp c� evolu�ia era �n plin: dup� libertatea comer�ului �n
ora�e, am avut de �nregistrat acum de cur�nd �i �mpropriet�rirea individual� a unui
�nsemnat num�r de ��rani. Lenin trebuie s� se fi �ntors �n morm�ntul s�u.
10 noiembrie. � Pe ziua de ieri �i alalt�ieri mare zarv� si mari fr�m�nt�ri �n
cafeneaua politic�. Lichelele de la gazete �i de la cluburi forfoteau ca �n
momentele de mare criz�. Enervarea cuprinsese pe deasupra lichelelor �i sferele
politice de obicei mai calme. Nu mai vorbesc de nebuni ca doctorul Lupu care vineri
seara urla c�t �l �inea gura �mpotriva tovar�ilor s�i de partid �i se vedea deja
�ef �n locul lui Mihalache. Audien�ele lui Mihalache �i lui Lupu � a lui Goga n-a
tulburat pe nimeni � au fost cauza �ntregii r�scoliri a mocirlei. Nu am �nc�
informa�ii directe asupra celor ce s-au petrecut �n cele trei audien�e. Dup�
audien�a lui Mihalache p�rea c� manifesta�ia de la 14 noiembrie se va �ncerca cu
toat� opunerea Guvernului si dezaprobarea Regelui �i c� Mihalache va demisiona din
�efia partidului pentru a face loc lui Maniu �i politicii acestuia. De unde furia
lui Lupu care spunea cui voia s�-1 aud� c� p�r�se�te partidul dac� se alege Maniu
�ef. Dup� audien�a lui Lupu, lucrurile s-au calmat �i Delega�ia Permanent�, sau
biroul Partidului Na�i-
162
onal-��r�nesc a publicat un comunicat prin care se anun�a am�narea manifesta�iei,
iar de demisia lui Mihalache n-a mai fost vorba. E amuzant de constatat c� bilan�ul
zilelor de 8 �i 9 se traduce printr-o mul�umire general�: Mihalache, Lupu �i Goga
se declar� �nc�nta�i de rezultatul audien�elor lor, de�i fiecare din ei urm�resc
scopuri deosebite �i chiar antagoniste, Guvernul se declar� mul�umit ca a sc�pat de
�ncurc�tura de la 14 noiembrie �i Regele �n fine e si mai mul�umit fiindc� �i-a
b�tut joc de toat� lumea. Ziarele democrate caut� s� prezinte �nfr�ngerea lui
Mihalache ca o izb�nd�. Universul mai practic se �ntreab� cine e p�c�litul. O vorb�
nostim� a lui Po�arc� � �ntrebat asear� cum stau lucrurile �n partidul lui, a
r�spuns: �cam sub�ire �i pe dung�!"
� Mi�carea podgorenilor amenin�� s� fie serioas�. Din cauza enormelor plant�ri la
�es �i a anului excep�ional de bun, vinul a ajuns s� se v�nd� la Dealul Mare �i la
Odobe�ti cu 2 �i 3 lei decalitrul. E ruina a mii de oameni. Joia trecut� s-au �inut
numai �ntre Ploie�ti �i Foc�ani mai bine de 40 de �ntruniri foarte agitate.
� �n momentul acesta sose�te Pangal cu �tirea c� Regele a spus lui Mihalache c�
Guvernul pleac� mar�i. Pangal afirm� c� are �tirea aproape direct de la Mihalache
�i-mi atrage aten�ia asupra redact�rii comunicatului ��r�nesc �fa�� de noua
situa�ie politic�" care, pus� in leg�tur� cu declara�ia �efului la Delega�ie c�
�manifesta�ia nu mai are nici un scop", nu poate duce dec�t la concluzia demisiei
iminente a Guvernului. Dac� e a�a, �i dac� nu succed� Mihalache lui T�t�rescu,
p�c�li�i vor fi mul�i, �i nemul�umi�i to�i.
11 noiembrie. � Sovietele toarn� ap� cu sacaua �n vinul lui Lemn. Dup� libertatea
comer�ului, dup� �mpropriet�rirea individual� a ��ranilor, iat� c� au creat �i o
decora�ie spre a fi distribuit� deocamdat� numai str�inilor. La frac s-au pus, �n
cur�nd vor ajunge �i la decora�ii, �i poate �i la titluri de noble�e.
� Vizitat la Dalles o expozi�ie de orori: machetele concursului pentru monumentele
Regilor Carol I �i Ferdinand. E una mai ur�t� ca cealalt�. Se zvone�te totu�i c�
Pamfil �eicaru �mpreun� cu complicele lui Hahn pun la cale un ghe�eft serios cu
prilejul ridic�rii acestor dou� monumente. Pamfil �eicaru fiind actualmente
persoana gratissima, m� a�tept �i la asta.
� Blumenfeld-Scrutator a fost azi la mine. Venea s� afle ce se petrece, convins c�
eu le �nv�rtesc toate. Inten�ia lui reie�ea din toat� nervozitatea �ntreb�rilor pe
care nu le punea. Natural c� nu i-am spus nici pu�inul c�t �tiam. Mi-a povestit
�ns� el, c� dup� audien�a lui Mihalache, Regele a chemat pe T�t�rescu s�-i comunice
ce a spus domnului cu c�ma�a afar� din pantaloni. Suveranul ar fi spus lui
Mihalache:
1) C� poate s� fac� 50 de manifesta�ii, nu una, f�r� s� sileasc� pe Rege s�-1 aduc�
la Putere;
2) C� el, Regele, nu are nici un angajament cu nimeni �n ceea ce prive�te
succesiunea la Guvern, care de altmintreli nu este deschis�;
3) C� el, Mihalache, este unul din oamenii pe care Regele conteaz� pentru ziua de
m�ine.
Am �ntrebat pe Blumenfeld dac� T�t�rescu era mul�umit. Mi-a m�rturisit c� nu.
Totu�i, Blumenfeld m-a asigurat c� T�t�rescu mai r�m�ne p�n� dup� buget. Avea aerul
s� spun� c� interven�ia lui Titulescu n-a fost str�in� de �mp�carea lucrurilor (ce
�mp�care?) de�i Titulescu sosit miercuri va fi primit de Rege abia azi �n audien��.
Din alt� parte aflu c�, �nainte de a pleca la Cluj, Maniu a f�cut o vizit� lui
Mironescu �i lu�nd-o pe de departe dup� obiceiul lui, a sf�r�it prin a-1 �ntreba
dac� ar primi pre�edin�ia Partidului Na�ional-��r�-nesc �n cazul �n care aceasta i
s-ar oferi. Mo� Ghi�� a r�spuns c� e prea obosit �i prea ocupat, �i c� �n nici un
caz nu ar primi o asemenea sarcin�. Maniu a p�rut �nc�ntat de acest r�spuns, iar
Mironescu n-a priceput t�lcul vizitei lui dec�t un ceas mai t�rziu c�nd a venit
Mihalache s�-i ofere pre�edin�ia partidului. Aceast� ofert� a lui Mihalache , care
a avut loc dup� audien�a lui la Rege, este cert�, o �tim de la unul din b�ie�ii lui
Mironescu. Ea nu corespunde optimismului lui Blumenfeld cu privire la raporturile
dintre Rege �i dl. Mihalache.
Suntem �n plin Bizan�. Pe l�ng� toate celelalte Grigore Filipescu m� solicit� prin
Nicu Ottescu s� scriu un articol asupra lui tat�-s�u �n num�rul festiv al Epocii ce
va ap�rea cu prilejul a 50 de ani de la fondarea ei. Am r�spuns, tot prin Ottescu
c� n-am nimic comun cu dl. Grigore Filipescu, �i c� dac� vrea s� figureze �i numele
meu �ntr-un num�r consacrat lui Nicu Filipescu, n-are dec�t s� ia un articol din
colec�ia vechii Epoci, �n care slav� Domnului am scris destule.
� Poklewski, care a dejunat la mine, �mi confirm� c� �ntre Rege �i Titulescu
exist� mai mult dec�t r�ceal�. Poklewski a fost la v�n�toare, dou� zile, cu Regele
�i cu v�rul acestuia Principele de Hohenzollern.
164
Regele nu f�cea dec�t s�-�i bat� joc, la mas�, de preten�iile lui Titules-cu, iar
Furstul a spus lui Pok c� Titulescu e mai mult un reprezentant al Genevei la
Bucure�ti, dec�t un ministru al Rom�niei la Geneva. Glum� ieftin� pe care
maimu�oiul de la Sigmaringen nu �i-ar fi permis-o dac� n-ar fi �tiut c� bate �n
struna Regelui.
Dup� primul dejun, Regele a oferit lui Poklewski o �igar� de Havana spun�ndu-i:
�Ils viennent de Titulesco, mais ils ne sont pourtant pas mauvais!"
12 noiembrie. � �n leg�tur� cu cele de mai sus notez o informa�ie �n ziarele de
azi-diminea�� prin care se aduce la cuno�tin�a public� c� Regele n-a putut primi
ieri pe dl. Titulescu, fiindc� a consacrat toat� ziua Reginei Marioara a
Iugoslaviei, sosit� �n ajun. Ceea ce nu 1-a �mpiedicat �ns� s� primeasc� pe
T�t�rescu. Titulescu e �n Bucure�ti de miercurea trecut� �i p�n� azi mar�i, Regele
nu 1-a primit.
� Informatorul meu secret �mi comunic� c� nimic nu s-a schimbat �n planul Regelui.
O am�nare numai de c�teva zile �n execu�ie, din cauza �ncurc�turii cu audien�a lui
Mihalache. Regele nu vrea s� apar� ca un executor al dorin�elor acestuia.
� Dr. Gerota �i avocatul Vasiliu-Cluj au fost aresta�i asear�. Aceste arest�ri nu
sunt �nc� cunoscute �n public �i nici motivele care le-au determinat. Dr. Gerota a
scris acum c�teva zile dou� articole intitulate Monarhie sau Republic�? �i le-a dus
lui Stelian Popescu s� le publice �n Universul. Pope�tele a refuzat s� le publice
�n gazeta lui, dar la cererea lui Gerota a primit s� le imprime �n bro�ur�, �n
contul doctorului. �palturile bro�urii au fost duse la cenzur�, �i a�a s-a aflat
despre toat� afacerea. Tot Gerota, �mpreun� cu c�iva prieteni au hot�r�t s� scoat�
un jurnal rom�nesc la Paris, �mpotriva Regelui. Vasiliu-Cluj plecase la Paris ca s�
pun� la cale apari�ia. A fost arestat la grani��, la �napoiere. Mi se spune c� unul
din articolele lui Gerota se termin� cam a�a: �De�i sunt b�tr�n, sper s� tr�iesc
destul pentru a vedea �ara sc�pat� de acest regim de ru�ine."
� De necrezut: Cecropide, directorul serviciului comercial de la Telefoane �mi
spune c� de vineri seara telefonulprim-ministrului T�t�rescu a fost pus sub
controlul Siguran�ei.
� �n leg�tur� cu r�ceala dintre Rege �i Titulescu: Regele a �ters ieri din Mesaj
pasajul relativ la sanc�iuni introdus de c�tre ministrul nostru de externe.
Informatori serio�i �mi spun c� comunicatul cu bucluc de s�mb�t� al ��r�ni�tilor ar
fi fost redactat de Titulescu. 13 noiembrie. � Din cronica Bizan�ului urmare: Ieri
sear� a fost la mine Dinu Cesianu. Amicul intim al Regelui e foarte descurajat. Nu
e nimic de f�cut cu Carol � Cesianu vorbe�te � fiindc� n-are nici o voin��. E un
veleitar. Cesianu �ntrebuin�eaz� exact cuv�ntul �ntrebuin�at de mine �n cursul
Memoriilor mele, pe care bine�n�eles Cesianu nu le cunoa�te. Amicul Regelui
dezaprob� tot ce e �n jurul Regelui, �i aproape tot ce face Regele. Nu mai are
�ncredere. Dar cine are? P�rerea lui Cesianu e c� Guvernul T�t�rescu va mai dura.
Dar e ast�zi plin de contraziceri, c�ci recunoa�te �i el c� T�t�rescu totu�i nu mai
poate dura. Era s� cad�, dar atitudinea obraznic� a lui Mi-halache 1-a consolidat.
Nu crede c� Regele se g�nde�te s� aduc� pe ��r�ni�ti, dar apoi adaug�: cum s�
r�stoarne pe T�t�rescu, dac� ��r�ni�tii se m�n�nc� �ntre ei? �Goga nu trebuie s�
fie mul�umit de ultima lui audien��. P�cat c� n-ai putut organiza d-ta un front
comun cu el �i cu al�ii �nainte de fuziunea lui cu Cuza." Ecou al st�p�nului s�u, e
de��n�at �mpotriva lui Titulescu. Cu Titulescu lucrurile au stat foarte prost p�n�
�n ajun. Cesianu crede �ns� c� �n audien�a lui Titulescu de ieri, toate se vor fi
aranjat. Pentru c�t timp? Facem �mpreun� bilan�ul lui Titulescu pun�nd pe dou�
coloane c�t ne-a adus �i c�t ne-a costat politica lui. Cesianu m� informeaz� r�z�nd
c� cele 120 milioane pe care Guvernul le-a pus acum o lun� la dispozi�ia
ministrului de externe nu i-au ajuns; acum �i mai construie�te Tabacovici un vagon
nou la Astra-Vagoane. �mi mai d� vestea c� negocierile pentru v�nzarea redeven�elor
de petrol la Paris s-au terminat negativ. Ultimul lui cuv�nt a fost: �Regele nu
�ndr�zne�te �nc� s� fac� Guvernul care trebuie. Dar n-are �ncotro, va trebui s�-1
fac�. S� nu fie prea t�rziu. Eu �l doc�nesc de c�te ori �l v�d. E gentil cu mine
dar nu m� ascult�!" Am avut impresia c� nu mai e confidentul Regelui. Sau dac� mai
e, nu spune ce �tie.
Un alt sunet de clopot mi-a adus informatorul meu secret care a venit azi de
diminea�� s�-mi spun� c� nimic nu s-a schimbat �n hot�r�rile^!?!) Regelui �i ca
intimii lui nu pricep �nt�rzierea �n declara�ia crizei, �i o pun �n socoteala
dezorient�rii produse de afacerea Gerota, care, dup� c�te spun d�n�ii, ascundea un
complot �mpotriva Regelui(?!). Se zice c� la Gerota s-ar fi g�sit o serie de
manifeste care trebuiau distribuite �i �n care se spunea c� �Coroana Regilor Carol
I �i Ferdinand e
166
prea grea pentru capul lui Carol al II-lea" �i c� acesta nu trebuie numai dat la o
parte, dar �i tras la r�spundere. Generalul R�descu n-a fost �nc� arestat. Azi-
diminea�� a fost poli�ia s�-1 ridice, dar el a �nt�mpinat pe poli�i�ti �n uniform�
de general �i cu revolverul �n m�n�. Ar fi tras chiar c�teva focuri pe fereastr�.
N-am nici o confirmare oficial� despre aceast� informa�ie care o consemnez aici cum
mi s-a dat. Informatorul meu �mi mai spune c� generalul R�descu era hot�r�t s�
mearg� m�ine �n incint�, la deschiderea Camerelor �i s� trag� asupra Regelui. Eu nu
cred, dar aceast� informa�ie a fost transmis� �i Regelui care desigur o crede, �i
fiindc� o crede �i pierde cump�tul. Din surs� guvernamental� aflu totu�i c� vrea s�
opreasc� procesul ca s� evite publicitatea �n jurul at�tor �chestiuni" delicate.
Dac� e a�a, ar fi o dovad� c� i-a mai r�mas un gr�unte de bun sim� �n cap. Mi se
spune de la Siguran�� c� �n ziarul l'Hu-manite de la Paris �i �n presa din Viena �i
din Budapesta au ap�rut informa�ii relat�nd c� �revolu�ia e pe punctul de a izbucni
�n Rom�nia �i c� e condus� de profesorul Gerota �i de generalul R�descu, amantul
Reginei M�ria!!"
Odat� cu manuscrisul bro�urii sale, d-rul Gerota ar fi trimis lui Etoi-lin Pope�te
�i o scrisoare �n care �i spunea �n rezumat: �Te rog p�streaz� cu grij� aceast�
scrisoare c�ci poate va fi util� la timpul s�u. Prin ea vin s�-�i declar solemn c�
nu m� voi sinucide �i c� s�n�tatea mea este excelent� a�a �nc�t nu exist� nici un
motiv sa mor de moarte natural�!" Gerota se temea probabil de vreo arestare, �i
dovedea prin aceast� team� un sim� al realit�ilor, dar se temea �i s� fie trimis
�ntr-o lume mai bun� ceea ce denota o oarecare lips� de bun sim�. Etoilin Pope�te a
fost luat la cercetare de Parchetul militar, doritor s� ob�in� scrisoarea �i
manuscrisul lui Gerota. Pope�te om de caracter a refuzat s� le dea.
Regele ar fi foarte enervat �i de �ntrunirea Averescu-G. Br�tianu care trebuie s�
aib� loc duminic� 17 la Ia�i. A chemat pe T�t�rescu �i i-a cerut s� ia m�surile
necesare ca s� nu se mai �nt�mple ce s-a �nt�mplat la �ntrunirea de la Marna
(ie�irea lui For�u). Guvernul a cerut lui Ave-rescu �i lui George Br�tianu s�
supun� cenzurii discursurile ce se vor pronun�a duminic�, d�ndu-le termen p�n�
s�mb�t� seara. Dac� p�n� s�mb�t� seara discursurile nu vor fi supuse controlului
Guvernului, �ntrunirea va fi interzis�. Averescu �i George Br�tianu au r�spuns c�
nu �n�eleg s� se supun� unei cereri ilegale, la Ia�i nefiind stare de asediu.
14 noiembrie. � Simky Lahovari �mi poveste�te c� generalul Ila-sievici a venit s�-i
comunice �dorin�a" Majest�ii Sale Regelui s� nu mai frecventeze pe d-rul Gerota. �E
o dorin�� la care m� pot supune cu
at�t mai u�or, cu c�t nici nu cunosc pe d-rul Gerota, �i nu l-am frecventat mai
mult ca pe Papa de la Roma!" � a fost r�spunsul lui Simky. �Vede�i � a conchis
Ilasievici � ce prost e informat Majestatea Sa!" � �A cui e vina?" a fost ultimul
cuv�nt al b�nuitei doamne de onoare. Tot d�nsa �mi poveste�te c� Regina a fost s�
viziteze cu Marioara a Serbiei noul Palat �i c� s-a �napoiat �nsp�im�ntat� de luxul
constatat si de banii care au trebuit s� fie arunca�i pe fereastr� �n aceast�
�ntreprindere, tocmai �n vremurile �n care nu se g�sesc sumele necesare pentru
hrana bolnavilor �n spitale. �C�nd m� g�ndesc, zicea Regina, c� bietul Nando �n
vremuri mai bune avea remu�c�ri c�nd cump�ra un vas pentru flori!" Regina, spune
Simky, e complect sc�rbit� de T�t�rescu care nu numai c� nu spune niciodat� nu
Regelui, dar accept� s�-i fac� toate comisioanele �njositoare pe care un gentleman
nu ar accepta niciodat� s� le ia asu-pra-�i. S� fie aici secretul permanentiz�rii
lui T�t�rescu la Guvern? Biata �ar�!
� Pare c� �i Prin�ul de Hohenzollern, pe care-1 credeam curat, e un ghe�efter.
Lunga lui �edere la Sinaia �i �n Rom�nia (e printre noi de aproape dou� luni) ar fi
�n leg�tur� cu o important� comand� de armament pe care a ob�inut-o pentru trustul
german Rhein-Metatt (firm� care a �nlocuit pe Krupp). E prima comand� de armament
f�cut� �n Germania, de la r�zboi. Informa�ia o am de la Boxshal omul lui Wickers �i
ginerele lui �tirbei.
17 noiembrie. � Informatorul meu secret, cu �nc�p��narea unui cat�r vine s�-mi
spun� c� nimic nu e schimbat �n planul Regelui, �mi vine s� �i r�d c�nd aud aceste
vorbe, dar cine �tie de unde sare iepurele �n gr�dinile Bizan�ului? Iat� raportul
de azi al zisului informator: Regele e mai hot�r�t ca oric�nd s� provoace
schimbarea Ministerului. Are demisia lui T�t�rescu �n buzunar; despre aceasta �tiu
numai Incule� si Franasovici. �nt�rzierea d�rii pe fa�� a demisiei Guvernului se
datore�te nu numai faptului c� Regele nu vrea s� apar� c� a cedat presiunii
��r�niste (�n leg�tur� cu �ntrunirea de la 14 noiembrie) dar �i comenzii de
artilerie grea pe care T�t�rescu o negociaz� �n condi�ii avantajoase cu Skoda.
Francezii ne-au cerut marea cu sarea pentru aceea�i comand� �i T�t�rescu (Regele
spune de el: �T�t�rescu are toate cusururile dar �tie s� se tocmeasc�") e pe cale
s� ob�in� condi�ii nea�teptate de la cehoslovaci. C� schimbarea Guvernului e o
chestiune de zile, poate o s�p-t�m�n�-dou�, o dovede�te, adaug� informatorul meu,
�i tonul Mesajului �n care fraza cu ��ncrederea �n Guvernul meu" a fost scoas� �i
tonul
168
discursurilor lui T�t�rescu �i lui Dinu Br�tianu la consf�tuirea majorit�ilor. De
asemenea �i luarea de vacan�� a Parlamentului, pe 10 zile, �nainte de �nceperea
discu�iei la Adres�, e �n leg�tur� cu a�teptata criz�. Regele ar fi promis lui
T�t�rescu, �n schimbul maleabilita�ii lui, s�-1 sus�in� �n lupta pe care o va
�ncepe pentru �efia partidului. Onorabilul meu informator �ncheie cu afirmarea c�
situa�ia lui Titulescu e mai rea ca oric�nd. Regele a refuzat s� pun� o singur�
vorb� �n Mesaj despre Soviete, asupra c�rora Titulescu preg�tise o �ntreag� tartin�
�i a vorbit despre vechile alian�e, aluzie v�dit� la Polonia.
� Bacher, faimosul Bacher1, a fost la mine. Vede zilnic pe Lupeasca, ce are
�ncredere �n el. �mi spune c� Regele e azi �n m�na lui Urd�re-anu(?). Dac�
influen�a de pe vremuri a lui Puiu Dumitrescu ar fi �nsemnat� cu 5, influen�a de
azi a lui Urd�reanu ar trebui �nsemnat� cu 105. Teoria politic� a lui Urd�reanu ar
fi urm�toarea: Guvernul s� alterneze �ntre cele dou� partide Na�ional-Liberal �i
Na�ional-T�ranist, dar Regele s� mai aib� un al treilea partid (Goga-Vaida) cu care
s� amenin�e dup� nevoie pe fiecare din partidele de guvern�m�nt, ca s� fac� din ele
ce vrea. Dup� cum se vede, junele Murd�reanu e un Machiavel pescuit �n l�turile
cabinetelor de toalet�.
� Afacerea Gerota st� pe loc. Pare c� p�n� la urm� n-a r�mas arestat dec�t Gerota,
fiindc� s-au g�sit la el colec�ii �ntregi de manifeste �mpotriva Regelui. Gerota,
care are voca�ia martirajului, e �nc�ntat c� e arestat, vrea s� fie judecat �i
condamnat. Deocamdat�, Senatul Universitar �ntrunit ca s�-1 suspende, a refuzat s�
ia orice m�sur�, de�i rectorul Ghior-ghiu a declarat profesorilor c� suspendarea
lui Gerota ar fi dorit� nu numai de Guvern dar �i de Rege. Societatea Studen�ilor
�n Medicin� din Bucure�ti a publicat un manifest (semnat de pre�edintele ei �erban
Milcoveanu) care se termin� astfel:
�Loviturile la�e ale du�manilor nu trebuie s� cad� pe trupul istovit de munc� �i
mutilat de �tiin��(?) al profesorului Gerota, care trebuie redat bolnavilor �i
studen�ilor s�i.
Cerem ca aceste lovituri s� cad� asupra noastr�, tineret universitar na�ionalist,
legat de via�� numai prin dorin�a de a salva �i �nt�ri Credin�a, Neamul, Patria �i
Regele".
1 A se pronun�a: Ba�e!
E oarecare contradic�ie �ntre acest sf�r�it de manifest �i colec�ia de tracte a lui
Gerota. Dar nu face nimic, entuziasmul tineretului nu se �ncurc� cu fleacuri!
Pe de alt� parte Centrul Studen�esc �mparte o foaie pe care o reproduc aici �i ca
document istoric �i ca o mostr� de stil � m�rturie vie a mentalit�ii tinerimii
studioase din anul m�ntuirii 1935:
�Colegi
Studen�i rom�ni din Capital�,
Ast�zi diminea�� a ap�rut-pe str�zile Capitalei lipit (sic) cu o abunden��
uimitoare, o infec�ie de manifest alc�tuit �i pl�tit de ni�te canalii ale poli�iei
secrete �i isc�lit: Blocul Studen�imii Rom�ne!
Aceste afi�e infame ne aduc la cuno�tin�� nfior�toarea veste, c� profesorul savant
al Universit�ii noastre, dr. Gerota, a fost arestat. La adresa lui sunt aruncate
urm�toarele epitete: �tic�losul�, �nemernicul�, �tr�d�torul�, �incon-�tienul�.
Consider�m atitudinea acestora care isc�lesc Blocul Studen�imii Romane ca o
provocare f�r� precedent, care dac� nu ar primi un r�spuns din partea noastr�, ne-
am pierde �n fa�a ��rii dreptul de a ne numi studen�i rom�ni. Voi, autori ai
infectului manifest, mai bine a�i fi isc�lit f�i�:
Politia Lupe�tii, dec�t s� uza�i de numele �i de onoarea noastr�.
Ia s� v� b�ga�i min�ile �n cap, c�ci ne-am s�turat de to�i �stejarii� vo�tri, la
umbra c�rora roi�i ca viermii, f�c�ndu-v� afacerile pe spatele �ncovoiat �i supt al
��rii.
Studen�i rom�ni, Se apropie marea b�t�lie.
Al�turi de profesorul nostru, cu to�ii �ntr-un front de ne�nvins! Sper�m c� �n
aceast� lupt� se vor l�muri toate.
Noi, tineretul universitar al acestei ��ri ne sim�im �n stare �i ne lu�m
r�spunderea acestei l�muriri.
Traian Cotig�, Pre�edintele Uniunii Na�ionale a g (
Studen�ilor Cre�tini Rom�ni
'L ) George Furdui, Pre�edintele Centrului Studen�esc
o ( Bucure�ti
"^ ) Alexandru Cantacuzino, Directorul Departamentu-
�^ ) lui Afacerilor Str�ine
(sic)
� ( Ion Antoniu, Vicepre�edintele Centrului Studen-
�i ( �ese Bucure�ti
;g ) lordache Sp�nu, Secretarul General al Centrului
�^ ( Studen�esc Bucure�ti
P T�nase R�dulescu, Casierul Centrului Studen�esc
Bucure�ti
Gheorghe Istrati, Consilier �n U. N. S. C. R." Dac� se ajunge la proces va fi mare
scandal.
170
18 noiembrie. � Ziarele din S�rindar public� �tirea c� Constantin Stere a �mplinit
70 ani, i-am telegrafia c� de�i nu pot crede c� a �mplinit deja at�ia ani, �i urez
�nc� mul�i �nainte. Stere �mi r�spunde: �Regret c� de data asta scepticismul d-tale
nu e justificat. M� bucur c� n-am nevoie de scepticism ca s� te cred t�n�r."
� Ieri a venit de la Paris vestea c� a murit acolo Trandafir Djuvara. Era b�tr�n
�i sl�bit. A fost primul meu �ef �n diploma�ie, la Constanti-nopol, �n 1898.
� Blumenfeld a dat n�val� peste mine. Tremur� de frica unui Guvern Goga, sau Goga-
Vaida. I-a b�gat p�n� si Titulescu �n cap � ce plan o fi urm�rind cutra de
Titulescu acredit�nd acest zvon? � c� �toate sunt aranjate" �i c�, dup� T�t�rescu,
vine Goga. L-am l�sat �i eu s� cread� c� un Guvern na�ionalist (cite�te antisemit)
nu e deloc exclus, c� dac� cumva totu�i Regele s-ar trezi s� fac� un Guvern ca
lumea, fie �i �n al 13-lea ceas, democra�ia din S�rindar s� fie mul�umit� c� a
evitat pe Goga-Cuza, �i s� nu atace pe cei care vor pune �ntr-adev�r acestora m�na
�n p�r.
Acela�i Blumenfeld pretinde c� Titulescu e �nc�ntat de atitudinea mea fa�� de el
(se mul�ume�te cu pu�in) �i c� voie�te s� m� vad�. Tot el �mi aduce vestea c� dr.
Gerota a fost pus �n libertate. Atunci de ce 1-au arestat? Traian Alexandrescu �mi
spunea azi-diminea�� c� mai bine de o mie de avoca�i vor s� se �nscrie ca ap�r�tori
�n procesul lui Gerota.
19 noiembrie. � M-am g�ndit ce interes putea avea Titulescu s� povesteasc�
bazaconii lui Blumenfeld (Guvern Goga)? Nu g�sesc dec�t urm�toarele explica�ii: 1)
Regele nu mai are nici o �ncredere �n Titulescu, �i de team� ca acesta s� nu-i
saboteze solu�ia lui (Mironescu-Arge-toianu) �l pune pe o pist� fals�, pista Goga.
�n acest caz Titulescu a fost sincer cu Blumenfeld. 2) Explica�ia diametral opus�
celei dint�i: Regele are �ncredere �n Titulescu, 1-a pus �n curent cu planurile
lui, �i Titulescu vorbe�te de un Guvern Goga pentru a �ndep�rta aten�ia � si prin
urmare vr�jm�ia � de la formula Regelui. 3) Titulescu nu se preocup� de formulele
Regelui ci numai de situa�ia lui. Simte c� Regele, ca �i lumea politic� s-au
s�turat de palinodiile sale, �i-si preg�te�te o retragere onorabil� cu perfidia
care-1 caracterizeaz�, l�s�nd s� se �n�eleag� c� Regele evolueaz� spre o politic�
germanofil� (planul unui Guvern Goga-Vaida...), politic� pe care el nu o poate
sluji. �i a�a ar explica Europei o eventual� absen�� din viitorul Guvern...
20 noiembrie. � Traian Cotig�, pre�edintele Centrului Studen�esc a fost ieri la
mine; am stat mult de vorba. E un b�iat cuminte dac� faptele lui se �mpac� cu ce
spune! L-am �ntrebat cum se face c� studen�ii gardi�ti (Centrul Studen�esc) s-au
solidarizat cu Gerota care s-a ridicat de-a dreptul �mpotriva Regelui; �tiam Garda
de Fier nu numai monarhist� dar chiar Carlist�. Mi-a explicat pe lung c� �n Garda
de Fier starea sufleteasc� s-a schimbat mult �n ultimii doi ani. Persecu�iile
continue, b�t�ile �i arest�rile poli�iei, toate apelurile adresate Sus f�r� nici un
rezultat, �ncurajarea mi�c�rilor artificiale �n tineret, ca str�jerismul �i alte
bazaconii inventate de generalul Manolescu �i pl�tite de poli�ie � au sl�bit mult
simpatiile tineretului gardist fa�� de Rege. ��n�eleg, spunea onor. Cotig�, s�
suferim pentru Monarhie �ntr-o Republic�, dar s� purt�m crucea crezului nostru
tocmai sub un regim bazat pe acest crez, e prea mult."
Ca o ilustra�ie a celor ce mi-a spus Cotig�, aflu acum c� ieri sear�, la o
�ntrunire a studen�ilor, s-au prezentat generalii Dragu �i R�descu, Marin
�tef�nescu (profesorul) �i al�ii cer�nd b�ie�ilor s� manifesteze pentru eliberarea
lui Gerota (care contrariu �tirilor de alalt�ieri n-a fost pus �n libertate). A
venit peste ei poli�ia �i a operat, dup� o �nv�lm�eal�, mai multe arest�ri, printre
care cei doi generali �i profesorul. Vreo 200 de studen�i au p�ndit pe Rege la
�napoierea lui de la Cotroceni �i 1-au huiduit. Unde sunt frumoasele zile de la
Aranjuez?
� Arcizewski poveste�te c� a v�zut lung pe Titulescu. Recrimin�ri asupra
trecutului, propuneri de a g�si un teren propice pentru reluarea bunelor rela�ii.
Impresia lui Arcizewski e c� Titulescu �est degonfle". Nu mai vorbe�te de sus ca
mai �nainte. Pe de alt� parte ministrul Poloniei �mi spune confiden�ial c� si Beck
�est degonfle". De la moartea lui Pilsudski nu mai dispune de autoritatea pe care
i-o da numai faptul c� era �omul mare�alului". A�a �nc�t, dup� Arcizewski,
tensiunea dintre Rom�nia �i Polonia datorit� antipatiei celor doi mini�tri ar putea
s� dispar� odat� cu ace�tia, �ntre alte amenin��ri Titulescu a spus lui Arcizewski,
acuz�ndu-1 c� se amestec� �n politica noastr� intern�: �N-est-ce pas vous qui avez
arrange avec Argetoyano, le Ministere Averesco, l'annee derniere ?" Putoarea!
Arcizewski s-a uitat lung la Titulescu: �Monsieur le ministre, est-ce que vous
plaisantez ou vous pariez serieuse-ment?" � �Mais, je plaisante, je plaisante", a
r�spuns jenat scopitul.
172
21 noiembrie. � Dup� audien�a de ieri a lui T�t�rescu la Rege, au fost pu�i �n
libertate nu numai generalii R�descu �i Dragu, prof. Marin �tefanescu aresta�i
alalt�ieri, dar �i profesorul Gerota.
� De Monzie, personaj secundar din vicleimul politic francez, a venit la Bucure�ti
s� fac� o conferin��. Titulescu �i toat� �leahta de reclamagii cu dr. Lupu si
Stelian Pope�te �n frunte se �ntrec �n platitudini fa�� de acest bol�evic de ieri
devenit azi filo-fascist. Eu nu confund pe un Monzie cu Fran�a, �i m� ab�in de la
toate ridicolele manifesta�ii puse la cale zilele acestea.
22 noiembrie. � Comunitate de sim�iri italo-abisiniene: pe toate zidurile Italiei
se afi�eaz� cuvintele �me ne frego!" (pe fran�uze�te je m 'enfiche) iar �n Abisinia
pe unde se poate: �el hahom bere!" trei vorbe care au acela�i sens ca cele
italiene. Numai c� italienii se refer� la sanc�iuni, pe c�nd abisinienii la r�zboi
�i asta e mai greu de priceput.
Se poveste�te c� solda�ii Negusului, care umbl� dup� cum se �tie descul�i, sunt
�narma�i fiecare cu c�te o pu�c� �i un mic cle�te � cle�tele pentru a-�i trage
cuiele din talp�, de-a lungul drumului!
� C�nd escrocii devin p�tima�i merg �i la pagub�. Mic Catargi a fost dat� afar� de
Hefter de la Le Moment �i iat� cum explic� d�nsa evenimentul: Titulescu a chemat-o
�ntr-o zi (sunt mari prieteni) �i i-a aliniat 200 mii lei pentru gazet�. Mic a dus
banii lui Hefter mul�umindu-se cu comisionul obi�nuit. Hefter a �njurat-o spun�nd
c� ziarul lui nu e de v�nzare, a refuzat banii, �i a concediat-o pe simandicoasa
lui colaboratoare. Ceea ce aceasta nu spune e c� n-a restituit banii lui Titulescu
cum ceruse Hefter, c� a mai f�cut o vizit� interesat� lui Savel R�dules-cu,
subsecretarul lui Titulescu �i c� numai dup� aceasta a fost eliminat� din redac�ia
ziarului. Oare nu �tia ea c� Hefter a pus milioane la b�taie cu Le Moment numai ca
s� distrug� pe Titulescu?
23 noiembrie. � Nevast�-mea �mi poveste�te minuni despre casa care abia a terminat-
o Sandi Scanavi ��ambelanul" Reginei Elisdabeta, �n parcul Filipescu. Eu am v�zut-o
numai pe dinafar�, �i mi-a pl�cut mult. E o cas� de �ar� �n stil spaniol, cu
reminiscen�e din Rena�terea italian�, totul estetizat dup� ultimele re�ete de la
Londra. Dar adev�rata minune e �n�untru, unde bunul gust, fericita �ntocmire a
distribu�iei �i confortul �i dau m�na. Pare a fi cea mai frumoas� cas� din
Bucure�ti. Ga-fencu, Tilea �i al�i miliardari de peste noapte sunt b�tu�i. �i c�nd
m� g�ndesc c� 1-am v�zut pe Scanavi sosit de la Rostov la Ia�i cu c�ma�a
�n spinare, fugit de frica bol�evicilor �i �ntre�inut de cumnatu-s�u Geor-ge
Negroponte �mi vine cam nu �tiu cum s� constat ast�zi c� Negro-ponte a pierdut tot
�i nu mai are nimic, iar c� Scanavi e multimilionar.
25 noiembrie. � �edin�� solemn�, ieri, la Biblioteca Br�tianu. Se comemora a 8-a
aniversare de la moartea lui Ionel Br�tianu. Cum trece timpul! Cu acest prilej
biblioteca a fost �n fine deschis� publicului, care va putea folosi �n toate zilele
de lucru sala de lectur�, dar numai �n baza unei c�r�i de intrare. Nu fusesem de un
an pe acolo �i am fost minunat de c�te a f�cut Eliza Br�tianu �n acest an. �n
salonul ei, de-a lungul pere�ilor a instalat dulapuri frumoase de stejar �n care
sunt expuse achizi�iile noi. A cump�rat �i cump�r� �ntruna c�r�i rare privitoare la
Istoria noastr�. E o pasionat�, �i tr�ie�te numai pentru biblioteca ei.
Dup� �edin�� ne-am �ntrunit, fo�tii colaboratori ai lui Ion I.C. Br�tianu, �n
biroul lui �i am aprobat ridicarea monumentului proiectat de Eliza Br�tianu �n
gr�dina bibliotecii care va transforma �ntr-un square deschis spre strada Victor
Emanuel. Statuia lui Br�tianu, simpl� (Br�tianu �ntr-un fotei, medit�nd) va fi
executat� de Mestrovic, iugoslavul.
26 noiembrie. � Aflu prin dr. Angelescu ministrul instruc�iunii, c� Titulescu a
raportat Consiliului de Mini�tri informa�ia c� Germania a livrat Ungariei 200 de
avioane �i 200 tunuri grele. Poate s� fie adev�rat, poate s� fie �i o presiune din
partea lui Titulescu �n favoarea pactului de ajutor mutual cu Rusia.
� Nae lonescu, care se �ntoarce din Germania, poveste�te c� nem�ii sunt �narma�i
p�n� �n din�i, c� au toate contingentele de la r�zboi p�n� azi instruite �i 42 000
de pilo�i aviatori. �omajul nu se mai simte, s�r�cia nu e mai mare ca aiurea,
dimpotriv�. Lumea e mul�umit� �i plin� de �ncredere �n Hitler. Anschluss-ul se va
face probabil la prim�var�, cel mai t�rziu �n 1937. Germania se a�teapt� la un
r�zboi de pe urma anexiunii Austriei, �i e preg�tit� s�-1 fac�. De Monzie spunea �i
el, celor care-1 ascultau, c� Fran�a va declara imediat r�zboiul dac� Germania
p�e�te la Anschluss. Dup� cum se vede, to�i domnii ace�tia sunt beli-co�i: din
fericire r�zboiul nu depinde nici de Nae lonescu, nici de Monzie, nici chiar de
Titulescu.
� Nae a povestit lui Pangal despre schimbarea sufleteasc� �n Garda de Fier,
confirm�ndu-i ce mi-a spus mie Cotig�. Tineretul se �ndep�rteaz� pe zi ce trece de
Rege. S�rb�torirea lui Gerota, la deschiderea cursului s�u ieri, s�rb�torire la
care au luat parte peste o mie de studen�i, e
174
simptomatic�. Regele, adaug� Nae, nu mai vede �i nu mai aude dec�t prin Urd�reanu.
P�n� �i Gavril� Marinescu nu mai e primit direct de Suveran, �i-�i face raportul
zilnic factorului constitu�ional Murd�reanu.
� Ieri au re�nceput �edin�ele la Camer�. S-a citit proiectul de Adres� de c�tre
raportorul Asnavorian. Tot ieri trebuia s� �nceap� discu�ia modific�rii
Regulamentului Adun�rii. Dup� ce, de trei zile, pre�edintele S�veanu ne-a anun�at
evenimentul �i ne-a cerut concursul � Guvernul a renun�at la orice modificare, ca
inoportun�. C�t �ir �n hot�r�rile acestui nenorocit Guve'rn T�t�rescul �n
chestiunea comer�ului de devize acela�i lucru; c�i mini�tri at�tea p�reri. Azi a
ap�rut jurnalul Consiliului care fixeaz� un nou regim valutar; tot azi a ap�rut �n
Universul un interviu al lui Dinu Br�tianu, �n care �eful partidului ia pozi�ie, pe
chestiunea valutar�, �mpotriva �efului Guvernului. �i o asemenea porc�rie de
Minister e singurul de la suirea Regelui Carol pe Tron, care dureaz�!
27 noiembrie. - - Mi se aduce o circular� a Partidului �Totul pentru �ar�".
Interesant e c� nu e semnat� de generalul Zizi Cantacuzino, �eful nominal al
partidului, ci de Zelea Codreanu. Circulara e relativ� la atitudinea ce trebuie s�
ia �lumea legionar�" cu privire la ziarul Porunca Vremii. Zelea Codreanu recomand�
partizanilor s�i s� citeasc� ziarul dar s� primeasc� cu rezerv� cele scrise �n el,
fiindc� afar� de Drago� Protopopescu oamenii de la Porunca Vremii sunt prea noi a-
dep�i ai ideologiei gardiste �i unii din ei par chiar a fi inspira�i de Ministerul
de Interne. Apoi � �i aci e tot interesul acestei circulare � C�pitanul scrie
textual: �Am observat (�n Porunca Vremii) atacuri necontenite la adresa d-lui luliu
Maniu. �ntr-unul din numere se cerea chiar arestarea tuturor mani�tilor, aduc�ndu-
li-se acuza�ia destul de perfid� c� atac� Monarhia.
Pentru respectul adev�rului, �ns�, s� se �tie de to�i c� domnul (sic) Maniu, atac�
nu pe Rege, ci v�scul din jurul S�u, care omoar� pe Rege �i nimice�te Monarhia
Rom�neasc�.
M-am sim�it umilit, c�nd pe pagina I eram l�udat eu sau noi, iar pe ultima insultat
dl. luliu Maniu.
Omul acesta pe drept cuv�nt poate s� ne fiarb� �i pe noi �n aceea�i oal� �n care
fierbe Porunca Vremii. Domnul luliu Maniu ne este adversar, dar dup� dogma
legionar� nu ne este permis a ne purta f�r� onoare cu nici un adversar. Cum se
poart� sau se va purta el cu noi, e treaba lui."
Aceste circulare sunt strict confiden�iale �i nu sunt destinate publicit�ii. Cele
reproduse mai sus arat� o serioas� evolu�ie a G�rzii de
�NSEMN�RI ZILNICE. 193 S 175
Fier spre programul lui Maniu, �i o �ndep�rtare de Rege �i de anturajul s�u. Ele
confirm� cele notate aici cu prilejul vizitei lui Cotig� �i cele spuse lui Pangal
de Nae lonescu, care �ntrebat despre progresele propagandei G�rzii �n Ardeal, i-a
r�spuns: �Tot ce merge cu Maniu merge �i cu noi".
30 noiembrie. � Ieri s-a citit �n Camer�, de Goga �i �n Senat de loani�escu, actul
de constituire al frontului parlamentar na�ional, compus din reprezentan�ii celor
dou� grup�ri: Partidul Na�ional-Cre�tin �i Frontul Rom�nesc. In prealabil se citise
�n Camer� de c�tre Gh. Cuza, fiul lui A.C., actul de fuziune �ntre Partidul
Na�ional Agrar (Goga) �i L.A.N.C. (Cuza), fuziune efectuat� deja de c�teva luni.
Actul de constituire al frontului parlamentar na�ional are cusurul � pentru Vaida �
c� intr� �n prea multe puncte programatice, stabilite toate � din nefericire tot
pentru Vaida � �n conformitate cu programul lui Goga. C�nd a fuzionat Goga cu Vaida
s-a ars Goga �i a c�tigat Cuza. De pe urma frontului, fie �i numai parlamentar,
�ncheiat �ntre cele dou� grup�ri na�ionaliste, c�tig� Goga �i se aede Vaida.
�mi aduc aminte de declara�iile f�cute de Vaida �n biroul meu, cum �mi spunea el c�
pentru nimic �n lume n-ar putea lucra cu Goga fiindc� s-ar colora ca extremist �n
revendic�rile na�ionaliste, ceea ce nu vrea, �i c�te altele (notate �n aceste
�nsemn�ri). N-au trecut de atunci dec�t c�teva luni �i iat�-1 �n bra�ele lui Goga,
ale unui Goga �i mai extremist dec�t era, c�ci a c�zut �i el �n bra�ele lui Cuza.
Explica�ia? Sau � Vaida e zaharisit �i nu mai �tie ce spune �i ce face, sau e o
simpl� juc�rie �n m�inile unor lichele ca D.R. loani�escu �i Tilea. �tiu precis c�
oamenii serio�i din jurul lui Vaida sunt foarte nemul�umi�i.
� La Curtea de Casa�ie a �nceput procesul generalului Cihoski, fostul ministru de
r�zboi (Skoda). Alalt�ieri a depus mare�alul Prezan care a declarat c� �n 1930
situa�ia era extrem de �ngrijor�toare, c� eram pe punctul de a fi ataca�i de
Soviete (se vede c� mare�alul sufere de halucina�ii) �i c� �ara trebuia �narmat� cu
orice pre� �i repede. Nu g�se�te prin urmare nici o vin� generalului Cihoski, ci
acelora care au sistat comanda �nc�t s-au pierdut 4 ani pentru �narmarea ��rii1.
�S� ne fereasc� Dumnezeu, a spus mare�alul, ca evenimentele s� ne surprind�!" �i ca
�ncheiere Prezandram� a ad�ugat: �Parc� o m�n� diabolic� ne-a oprit, ne-a
�nt�rziat".
1 �ara lui Hiibsch are norocul lui Schroder, c�ci nimeni n-a atacat-o �i acum poate
comanda material mai bun �i mai ieftin ca �n 1930. Dac� s-ar fi �narmat �n 1930
acum armamentul ei ar fi demodat.
176
Universul de azi public� un articol perfid pentru a comenta aceast� ultim�
declara�ie.
Cel care a fost acuzat �n cursul dezbaterilor afacerii Skoda la Camer� c� a sistat
comenzile din 1930, a fost generalul Amza. Toat� lumea �tie c� Amza a fost �n
aceast� privin�� executorul ordinelor Regelui, care 1-a b�gat �n Ministerul lorga
numai ca s� z�d�rniceasc� contractele Skoda pe care el, Regele, le socotea � cu
drept cuv�nt � oneroase Statului. Universul, f�r� s� numeasc� pe Rege (Cenzura
vegheaz�) �nv�rte�te comentariile �n a�a mod �nc�t �m�na diabolic�" nu numai �n
afacerea Skoda, dar �n toate celelalte, apare ca m�na Regelui; mai mult, ziarul lui
Pope�te d� s� se �n�eleag� c� �i mare�alul Prezan a f�cut aluzie tot la Rege, ceea
ce e evident exclus. Dup� cum se vede cercul de simpatii se tot l�rge�te �n jurul
Majest�ii Sale...
� Dejunat ieri cu Amin-Fuad numit �ns�rcinat cu afaceri al Egiptului �i sosit de
dou� zile. L-am cunoscut iarna trecut� la Cairo �i numele lui se afl� �nsemnat �n
Amintirile mele. Era setul protocolului la Ministerul de Externe �i mai ales unul
din proprietarii minunatelor palate pe jum�tate ruinate din preajma Kilometrului.
Amin-Fuad trebuie s� fie nebun � de�i n-are aerul �, altfel nu ar fi �nc�ntat c� a
p�r�sit Cairo ca s� vin� la Bucure�ti! �mi poveste�te c� preg�tirile militare pe
care englezii le-au f�cut �n Egipt sunt extraordinare, �ntregul ��rm al m�rii, de
la fruntaria Libiei �i p�n� la Port-Said a fost fortificat, s-au s�pat tran�ee �i
s-au instalat �n forturi tunuri grele de 150 �i 305. �n delt� �i' de-a lungul
Nilului s-au instalat 6 baze aeriene noi �nzestrate cu tot dichisul modern.
Englezii ar avea 2 200 avioane �n Egipt. Evident Amin-Fuad exagereaz� sau se
�n�al�, c�ci nu pot fi at�tea. Efortul f�cut de englezi �n Egipt este �ns� cert, �i
pare a tinde mai departe dec�t la simple m�suri de ap�rare �mpotriva italienilor;
pare a urm�ri restabilirea domina�iei britanice �n Mediteran�, domina�ie pe care
ultimele evenimente au dovedit-o iluzorie.
� �n Grecia, bietul Rege George se zbate �ntre intrigile �i ambi�iile grecoteilor
care 1-au chemat �i ura venizeli�tilor. Dac� porne�te cu st�ngul e pierdut. Zilele
acestea se va vedea dac� poate face ceva, cu prilejul constituirii noului Guvern.
� Ministerul Laval a ob�inut dou� voturi de �ncredere, la dou� zile distan��, unul
asupra priorit�ii discu�iilor financiare, cerut� de el, altul asupra politicii
financiare a Guvernului �nsu�i. Mai r�m�ne un hop de
�NSEMN�RI ZILNICE. 193S
177
s�rit s�pt�m�na ce vine � hopul discu�iilor asupra dizolv�rii ligilor de dreapta.
3 decembrie. � Titulescu a fost azi la mine. E un acrobat f�r� pereche. Fa�� de
ostilitatea opiniei noastre publice, nu numai c� a dat �napoi cu chestiunea
pactului cu Rusia, dar a r�sturnat toate, c�te au fost �i c�te sunt, ca s� ias� tot
el pe deasupra basma curat�. Dup� ultima lui versiune n-a fost niciodat� vorba de
autorizarea muscalilor s� treac� prin Rom�nia. �C�nd am �ntrebat ast�-var� pe
Litvinov de ce n-am �ncheia �i noi un pact de asisten�� f�r� nici o clauz� de
trecere prin teritoriul nostru � muscalul m-a �ntrebat dac� semn�nd noi pactul, �i
Fran�a, �ntr-un caz dat n-ar veni �n ajutorul Rusiei, am veni noi? I-am r�spuns:
fire�te ca nu, cum sa m� pomenesc eu �ntr-un lag�r �i Fran�a �n altul! Pactul de
asisten�� pe care-1 propuneam eu era numai un corolar, o urmare a pactului franco-
rus, si nu trebuia s� joace dec�t ca o anex� a acestuia. Litvinov mi-a spus atunci
c� era mai bine s� a�tept�m ratificarea pactului franco-rus. L-am �ntrebat dac� nu
era dispus s� �ncheiem pactul nostru, cu rezerva ratific�rii celui francez. N-a
vrut. At�t de zori�i au fost ru�ii s� ob�in� dreptul de a trece cu for�ele lor prin
�ara noastr�, drept pe care nu 1-au cerut niciodat�! Acum �n urm� la Geneva,
vorbind cu el de acuza�iile care mi se aduceau �n �ar�, mi-a �ntins o hart� pe mas�
�i mi-a demonstrat c� ru�ii ar trebui s� fie nebuni, �ntr-un caz de conflict cu
Germania sa �ntind� un ma� de trupe p�n� la Pra-ga(!), la o enorm� distan�� de
bazele lor, trec�nd printr-o �ar� ca Rom�nia f�r� drumuri de fier nici �osele �n
direc�ia unui asemenea curent de mi�c�ri, �n cazul unui conflict cu Germania, Rusia
trebuie s� socoteasc� dou� ipoteze: sau Polonia merge cu ea sau contra ei. �n
primul caz for�ele ruse�ti se vor uni cu cele poloneze �i vor ataca Germania prin
Polonia � �n al doilea caz, armata rus� va a�tepta pe inamic pe pozi�iile ei, c�ci
solda�ii ru�i se vor bate mult mai bine ca s�-�i apere �ara, �i tactica lui Kutuzov
mai e valabil� azi. Tot ce ar putea face Rusia pentru Cehoslovacia, dac� ar fi
ataca�i de nem�i, ar fi s� le trimit� avioane � dar pentru aceasta nu au nevoie de
nici un pact cu noi. Francezii vor ratifica pactul de asisten�� cu rusii. Dar
Litvinov se las� greu cu noi, acum. Eu a� vrea s� �ncheiem �i noi un pact cu ei, nu
c� am cine �tie ce �ncredere �ntr-un asemenea pact, dar tot e mai bun ca nimic. I-
am spus lui Litvinov, c� de negociat 1-am negocia repede, va fi identic cu cel
francez � pe care tot eu 1-am negociat1� cu o singur� deosebire: al francezilor e
numai contra nem�ilor, eu nu primesc contra unui singur,
1 Dovad� de megalomanie!
178
pactele mele nu pot fi �ndreptate �mpotriva cuiva, ele trebuie s� fie o asigurare
�mpotriva pericolului de agresiune, prin urmare trebuie s� joace �mpotriva tuturor,
oricare ar fi agresorul. Nu vreau pact �mpotriva Germaniei! Dac� a� �ncheia unul cu
Rusia, m-as duce apoi la Berlin �i a� propune s� �nchei �i cu d�nsa un pact de
asisten��, tot �mpotriva tuturor, �i �n ace�ti to�i ar intra �i Rusia, dac� ne-ar
ataca!"
Titulescu �mi m�rturise�te apoi c� nu �tie ce s� fac� cu Camera. Ar vrea sa mearg�
s� r�spund� Iui Br�tianu (Gh.) care e sincer dar naiv �i s-a f�cut instrumentul
Poloniei, dar e fric� fiindc� nu poate spune tot. Poate vorbi de trecut, dar nu de
viitor. Dar totu�i trebuie s� vorbeasc� fiindc� nu poate r�m�ne cu acuzarea care i
s-a adus.
Nu �tie ce s� fac� cu Geneva, dac� s� se duc� sau nu la 12 decembrie acolo. �Bie�ii
italieni! Sunt ni�te copii, m�! Eu �i iubesc �i am f�cut la Geneva tot ce am putut
pentru ei. Laval n-a f�cut nimic pentru ei �n compara�ie cu ce am f�cut eu1,
fiindc� el nu pricepe nimic, �i b�tea joc de sanc�iunile economice! Italienii nu
vor putea s� exporte gorgonzola �i Chianti zicea el, �i at�ta tot! Nu-�i da seam�
de gravitatea situa�iei, fiindc� nu cunoa�te nimic. Nici Mussolini! Am citit
telegrama disperat� de la Roma prin care Ducele implora pe Laval sa-i evite
sanc�iunile militare �i primea, parc� cu indiferen��, pe cele economice! Eu le-am
spus c� sanc�iunile economice vor fi mai teribile dec�t ar fi putut, poate, s� fie
cele militare, fiindc� ac�iunea lor era mai sigur�. N-au vrut s� m� cread�2.
E mai mult ca sigur c� embargo-ul asupra petrolului se va �nfiin�a. Telegramele pe
care le-am primit de la Davila nu las� nici o �ndoial� asupra hot�r�rii Americii,
iar Comnen �mi telegrafiaz� de la Berlin c� hot�r�rea Americii a f�cut o ad�nc�
impresie asupra Guvernului german. Se va �nfiin�a, dar nu ar fi nevoie. Italia nu
mai poate cump�ra petrol, fiindc� nu mai are cu ce. Liretta, nu o mai vrea nimeni �
dac� �i noi am ajuns creditori pentru sute de milioane de lirete! � iar devize nu
mai au. Au fost la mine timp de patru ceasuri Sola, cei de la Finan�e �i cei de la
Industrie. Noi am vrea s� le vindem c�t de mult petrol c�t mai e vreme. Vom fi cei
din urm� care vom sista trimiterile de petrol �n Italia, dar dac� toat� lumea va
primi aceast� �n�sprire a sanc�iunilor, va trebui s� o primim �i noi. C�t mai
putem, s� le d�m. �tii ce condi�ii de plat� ne-au oferit: o treime �n devize
libere, o treime �n camioane Fiat (transportate prin Viena unde s-ar camufla �n
austriace) �i ultima trei-
1 Alt� dovad� de megalomanie.
2 O a treia dovad� de megalomanie.
me garantat� cu blocuri aur depuse la Roma (marcate cu pecetea noastr�) dar
lichidat� �n lire italiene dup� expirarea r�zboiului (aceasta este metoda general�
pe care au adoptat-o pentru utilizarea aurului adunat prin contribu�iile
particulare). Cu toat� bun�voin�a, cum s� primim? M�, �mi pare r�u de, italieni �i
de Mussolini dar se cur��. S� �tii c� tot ce spune de englezi, de politica lor
�mpotriva italienilor, de frica lor de o amenin�are viitoare �mpotriva Sudanului, e
fals. �n realitate Guvernul englez face o repeti�ie cu Societatea Na�iunilor spre a
se asigura de func�ionarea ei. Frica Guvernului englez e una singur�: Hitler �i
Germania. Poporul englez are simpatii pentru nem�i, Familia Regal� nu mai vorbesc,
Guvernul �ns� n-are nici o simpatie pentru actualul regim german �i se teme de el.
�mi pare r�u de italieni, dar s� �tii c� dac� Societatea Na�iunilor c�tig� partida
avem pace timp de o genera�ie, cel pu�in".
Vorbind de reurcarea Regelui George pe Tronul Greciei, Titules-cu �mi poveste�te c�
�n iunie a stat �ntr-o zi de la ora 2 la ora 7 de vorb� cu el la Brown's hotel �
iar a doua zi a avut o lung� conversa�ie cu Principesa Elena, �ncep s� pricep
pentru ce Regele nostru nu-1 mai iube�te pe amicul Titulescu. Regele George i-ar fi
spus mult bine de mine. S� n-o afle Regele Carol!
�nainte de a m� p�r�si, Titulescu ca s�-mi dovedeasc� dragostea lui pentru
italieni, �mi poveste�te c� dup� ce a aflat c� strada Rom�nia din Roma a fost
botezat� Austro-Ungaria (?)' Guvernul nostru voia s� schimbe �n Matteoti numele
str�zii Mussolini, si c� numai el a �mpiedicat prostia.
6 decembrie. � Lega�ia Italiei a dezmin�it ieri, printr-un comunicat, �tirea
publicat� despre schimbarea numelui str�zii �Rom�nia" din Roma.
Ziua de ieri a fost o zi de mare tevatur�, dar nu din cauza asta. Pe la ora 2 a
venit �oneriu la mine s�-mi anun�e demisia Guvernului. Venea de la Franasovici,
unde telefoanele zb�rn�iau �i toat� lumea pierduse capul. Cauza: un memoriu al lui
Dinu Br�tianu, remis ieri diminea�� Majest�ii Sale Regelui �i intitulat: De ce nu
mai pot avea �ncredere �n dl. T�t�rescu. De la deschiderea Camerelor, Dinu �i
preg�tea bomba. La consf�tuirea de la el acas�, la care au participat, acum 10 zile
to�i membrii Guvernului s-au putut constata deja divergen�ele dintre ambele tabere.
Cei din jurul lui Dinu au �nte�it campania �n ultimele
1 La Roma s-au schimbat numele la toate str�zile care purtau pe al ��rilor sanc�-
niste, sau pe al capitalelor. Cea mai nostim� schimbare a fost aceea din viale
della Marna, �n viale degli Italiani della Marna!
180
zile. Alalt�ieri, Bebe Br�tianu �i Cip�ianu f�ceau propagand� �n culoarele Camerei,
�mpotriva lui T�t�rescu, �n ochii tuturor: �p�n� acum am stat cu acul �n m�n� �i am
cusut; de acum �nainte iau �i eu cu�itul �i spintec". Amicii lui T�t�rescu, pe de
alt� parte, spuneau cui voia s� aud�, �c� nu mai merge a�a" �i c� vor �ncepe ei
ofensiva cer�nd alegerea lui Gut� ca vicepre�edinte al partidului, �i �n plus,
�nfiin�area unui comitet de direc�ie pe l�ng� Br�tianu, comitet compus bine�n�eles
din prietenii lor. A�a stau taberele, fa�a �n fa��, c�nd iat� c� nenea Dinu �i-a
aruncat bomba. Memoriul lui, din care a trimis un exemplar �i lui T�t�rescu, d�
trei motive pentru care �eful retrage Guvernului �ncrederea sa: 1) politica
economic� �i valutar�, 2) solu�iile sau mai bine zis lipsa de solu�ii date
problemei armamentului, 3) antagonismul �ntre doctrina �i programul liberal pe de o
parte �i anumite legifer�ri �i proiecte de legifer�ri pe de alta (starea de asediu,
cenzura, legea presei etc.)
T�t�rescu a �ncercat s� pareze lovitura �i a cerut s� vad� pe Rege. Acesta a
r�spuns c� nu-1 poate primi. P�n� la demisie nu era dec�t un pas. Pentru nimic �n
lume n-ar fi vrut T�t�rescu s� apar� ca dat afara de Dinu Br�tianu. De aci
afolarea. Totu�i, la amiazi Guvernul era c�zut. L-a salvat dup�-amiaz� Franasovici,
pe care Regele 1-a primit �i care a izbutit sa scape miza. T�t�rescu convocase
majorit�ile la ora 6 la Pre�edin�ie � pentru toate eventualit�ile, �n loc s�-�i
anun�e demisia, le-a vorbit iar�i de sus �i f�r� s� pronun�e numele lui Br�tianu, a
declarat c� e preg�tit �i pentru pace �i pentru r�zboi. Totu�i din discursul lui
reiese c� nu sper� s� men�in� Guvernul dec�t p�n� dup� s�rb�tori. Majorit�ile s-au
declarat solidare cu el, chiar S�veanu �i mai ales Di-mitriu (�n numele Senatului)
au l�sat pe Dinu �i au f�cut zid �n jurul lui T�t�rescu. Blidul cu linte. Dar s�
vedem ce va fi la opozi�ie.
Baraca pare c� se va mai �ine �n picioare. Dar cine �tie? �i st� �n cale azi �i
Dinu Br�tianu, poate m�ine s� se mai ridice �i altcineva. P�n� arunci, oamenii
fur�, fur� de sting p�m�ntul. C�nd au venit la Guvern Viitorul datora �n cont
curent 17 milioane la Banca Rom�neasc�. Ast�zi, �i-a cl�dit un imobil pe strada
Academiei.
8 decembrie. � Guvernul Laval, care sc�pase acum opt zile din ghearele st�ngii
printr-un vot de �ncredere �n politica financiar�, a sc�pat �i de c�derea care se
prevedea pe chestiunea dizolv�rii ligilor. A sc�pat printr-o manevr� care a p�c�lit
nu numai democra�ia integral� francez�, dar �nc�, dac� judec�m dup� ziarele lor, �i
democra�iile din celelalte ��ri. Abia �ncepuser� dezbaterile, care se anun�au
furtunoase, dl. Ybarnegaray reprezentant al Ligii �Croix de Feu" s-a urcat la tri-
buna �i a spus c� nu dizolvarea ligilor trebuie urm�rit�, ci dezarmarea lor,
totodat� a declarat solemn c� este autorizat de conducerea �Crucilor de Foc" s�
aduc� la cuno�tin�a Camerei, c� aceast� forma�iune, �ntr-un spirit de pacificare �i
pentru a evita r�zboiul civil, a hot�r�t s� se dezarmeze f�r� s� mai a�tepte o lege
care sa o sileasc� la aceasta. Mare senza�ie! Aplauze, ova�ii, la centru �i la
dreapta. Un reprezentant al Frontului popular se urc� �i el la tribun� �i face
declara�ii identice. Aplauze din nou, entuziasm, �nfr�ire! Laval se ridic� �i
roag�, profit�nd de �nsufle�irea general�, s� se �nchid� discu�ia �i sa se voteze
imediat legile propuse de Guvern. Acceptat. S-a ridicat �edin�a, s-au redactat
legile �i s-au votat �n �edin�a de asear�. S-a votat c� vor putea fi dizolvate
ligile armate, sau care vor �nf�i�a o organiza�ie paramilitar� purt�nd �n public �i
�n �ntruniri �nsemne speciale sau uniforme. �Crucile de Foc" renun��nd la toate
acestea (pentru moment!) �nainte de votarea legii, nu vor putea fi dizolvate � �i
doar at�ta voiau ele! F�r� abila manevr� pe care au pus-o la cale (�i la care s-a
asociat �i Frontul popular la nevoie, ca s� beneficieze de acelea�i avantaje),
Camera ar fi votat desigur pur �i simplu dizolvarea tuturor ligilor. Comedia
�nfr�irii, cu care dreapta a min�it st�nga a salvat �i pe Laval, care cer�nd un vot
de �ncredere, a ob�inut o majoritate de vreo 140 de glasuri. Ce e nostim, e c�
Adivor de asear� exult� �i pream�re�te triumful democra�iei franceze!
� Mussolini a �inut ieri la Camer�, unde a fost lung ova�ionat, un discurs plin de
demnitate �i de m�sur�. Italia nu va da �nd�r�t.
9 decembrie. � Tr�im �ntr-o stare de adev�rat� psihoz� na�iona-listo-antisemit�.
Parc� n-ar mai fi nici o alt� problem� de rezolvat, lumea s-a �mp�r�it �n dou�: de
o parte m�nc�torii de ovrei �i exaltatorii rasismului cu to�i �mecherii lor,
speculatori ai tuturor formulelor mai mult sau mai pu�in idioate � de alta,
ceilal�i, �n dosul baricadelor democra�iei integrale, pe jum�tate pr�bu�ite,
f�lf�ind steagul tuturor p�c�to�ilor. Milioane de plugari au ajuns �n sap� de lemn,
p�m�ntul nu-�i mai hr�ne�te omul, comer�ul �i industria au ajuns la faliment,
moneda ��rii nu mai face cinci parale �i Statul e aproape mofluz � dar cine se
preocup� de asemenea probleme! Dl. Goga �i dl. Cuza, �mperechea�i sau nu, numerus
valahicus sau numerus clausus, dl. Vaida �i �frontul rom�nesc" iat� chestiunea care
fr�m�nt� pu�lamalele de la ora�e �i � din nefericire � 80% din tineretul nostru
universitar. Sentimental vorbind, cine nu e antisemit �n �ara noastr�. Cine iube�te
pe ovrei? Dar m� rog care e solu�ia domnilor antisemi�i, admi��nd �n absurd c� n-am
182
avea altceva mai bun de f�cut dec�t s� ne ocup�m de raporturile dintre jidani �i
cre�tini? S� ie�i pe strad� �i s� strigi cu Cuza �zos zidanii!" sau s� iei bie�i
oameni inofensivi la b�taie, cum obi�nuiesc studen�ii no�tri, nu e o solu�ie. Avem
prea mul�i ovrei �n �ara noastr�, desigur, dar m� rog, re�eta ca sa sc�p�m de ei?
Teoria lui numerus valahicus e apolitic�. Se zice c� fa�� de coeficientul lot etnic
sunt prea mul�i evrei �n barouri �i printre medici. Se poate dar n-avem nici unul
�n armat�, �n magistratur�, �n diploma�ie, �n �nv��m�nt, �n func�iile
administrative. Numerus valahicus? Foarte bine, dar atunci ar trebui s� deschidem
toate aceste cariere unui �nsemnat num�r de evrei. Cred c� e mai bine s�-i l�s�m
printre avoca�i �i printre medici, fie �i �n num�r mai mare dec�t ar avea dreptul,
�i s� ne rezerv�m carierele cu direct� �nr�urire asupra vie�ii de Stat.
� Bine, r�u, trebuie s� constat�m c� psihoza exist�, �i c� la ora�e a cuprins lume
mult�. Ieri Bucure�tii au dat, cu prilejul alegerilor de la barou, o mic�
reprezenta�ie de r�zboi civil. Consiliul baroului cu decanul Petrovici (lorgu) �n
cap �i-a dat acum c�teva s�pt�m�ni demisia din cauza unui conflict provocat tot de
curentele na�ionaliste, dar �i de intrigile lui Istrate Micescu, avocat de mare
talent, om inteligent �i cu vast� cultur�, dar lipsit de caracter �i de orice
scrupule. Ieri urma s� se aleag� un nou consiliu �i un nou decan. Istrate Micescu,
�n fruntea unei adun�turi de mediocrit�i, �i-a pus candidatura pe baza unui program
na�ionalist la extrem care merge p�n� la excluderea evreilor din barou, �mpotriva
lui s-a pus alt� list�, cu ce avea baroul mai bun �i cu Grigore lunian �n cap
pentru demnitatea de decan. To�i studen�ii �i toate haimanalele au fost mobiliza�i
ieri diminea�� i cetelor astfel recrutate s-a dat �n primire fiecare intrare a
Palatului de Justi�ie. De�i un cordon de jandarmi �i de solda�i f�ceau �i ei
�ordine" la fiecare intrare, studen�ii nu l�sau pe nimeni s� intre p�n� nu se
legitima. Dac� era evreu, sau notoriu partizan al listei lunian (cazul Solomonescu,
Trancu-Ia�i etc.) nu era l�sat s� treac�, �i dac� protesta, b�tut m�r. De la
Palatul de Justi�ie vexa�iunile �i b�t�ile s-au �ntins �n toate �mprejurimile si
geamuri �i capete sparte au fost p�n� pe Dude�ti. �n interiorul Palatului,
potrivnicii listei Micescu erau repera�i �i da�i afar� �n ghionturi. V�dit, armata,
solda�i si ofi�eri, erau de partea tulbur�torilor lini�tii publice. Dup�
ne�ncetatele reclama�ii ale lui lunian a venit la fa�a locului �i Titeanu,
subsecretar la Interne �ns�rcinat cu poli�ia. S-a plimbat printre agitatori �i le-a
spus: �Fi�i �i voi mai leven�i, bate�i opt �i da�i drumul la doi �n�-
untru!" A venit �i Incule�, ministrul de interne, care f�cea pe niznaiul, circula
printre studen�i repet�nd: �Nu �tiu de ce am fost chemat, pe aici domne�te
ordinea!" Vreo 200 de avoca�i evrei se adunaser� la poalele Dealului Mitropoliei �i
se preg�teau sa vin� in corpore la Palatul de Justi�ie sa voteze. Cum au aflat
studen�ii s-au repezit pe ei, i-au b�tut m�r �i au spart toate geamurile avocatului
Nachtigall, unde credeau ei c� se instalase postul de comand� al evreilor.
De fapt, mai to�i evreii �i o bun� parte a cre�tinilor care sus�ineau lista lunian
n-au putut vota. Excesele �i b�t�ile n-au �ncetat dec�t seara t�rziu. Cum era de
a�teptat izb�nda lui Micescu a fost cov�r�itoare: 990 de voturi contra vreo 250 lui
lunian. Numai c� n-a fost alegere, ci r�zboi civil, �i toat� vina o poart� Guvernul
care putea �mpiedica, �i n-a �mpiedicat nimic.
Mi�c�ri ca cele astfel provocate de cuzi�ti, de Frontul Rom�nesc �i de �Totul
pentru �ar�", c�t timp nu sunt destul de puternice ca s� r�stoarne regimul �i
destul de organizate ca s� instaleze altul mai bun �n loc � sunt condamnabile,
fiindc� nu fac dec�t s� tulbure ordinea �i lini�tea.
10 decembrie. � M� a�teptam ca ieri la Camer� s� fie t�mb�lau mare. N-a fost �ns�
nimic. O interpelare, cu caracter mai mult general a lui Arm�nd C�linescu, asupra
aplic�rii legii ap�r�rii Statului votat� dup� asasinarea lui Duca, interpelare
r�mas� f�r� r�spuns �i f�r� ecou. lunian capul listei b�tute, duminic�, nici n-a
fost la Camer�. La Senat, a interpelat Vasile R�dulescu-Mehedin�i, �i a
r�spuns...Oanea.
La Camer�, dup� anun�ul interpel�rii lui C�linescu, care a �inut c�teva minute, a
urmat discu�ia la Adres� cu discursul lui Goga. Lung �i banal. A avut �ns� ie�iri
reu�ite �mpotriva Partidului Na�ional-��r�nist �i a lui Mihalache.
� La Paris, Laval �i Hoare s-au pus de acord asupra unor propuneri acceptabile de
pace, de f�cut italienilor.
11 decembrie. � La Camer�, Frontul Na�ional �i Partidul Na-�ional-��r�nesc sunt
�nc�rcate cu electricitate de semn contrar. Din c�nd �n c�nd tr�zne�te �ntre ele.
Alalt�ieri, luni, dup� copioase �i triviale �njur�turi, deputatul goghist
lanculescu � un escroc� a tras o palm� deputatului na�ional-��r�nist Aurel Dobrescu
� alt escroc. Deputatul Robu, escroc si el dar cuzist, a amenin�at si era s�
plezneasc� pe d-rul Lupu, al patrulea... deputat. Trimi�i �naintea comisiei de
disciplin� aceasta a hot�r�t diverse penalit�i �mpotriva lui lanculescu �i a lui
Robu. Puse la vot ieri �n �edin�a plenar�, concluziile raportorului
184
comisie n-au �ntrunit majoritatea necesar�, �i am�ndou� voturile au r�mas nule.
Majoritatea s-a �mp�r�it: pe c�nd prietenii lui Dinu Br�-tianu �i grupul H, cu
lamandi �n frunte, au votat pentru sanc�iuni (adic� contra deputa�ilor
na�ionali�ti) � Incule� �i Vaier Pop �i �mpingeau pe ai lor la vot contra
sanc�iunilor (adic� pentru Frontul Na�ional). De aici mare scandal �n s�nul
Partidului Liberal, amenin��ri, r�fuieli �i tot felul de vorbe ur�te. Ast�zi (scriu
aceste r�nduri �nainte de amiaz�) cu prilejul relu�rii voturilor nule de ieri, se
va vedea dac� s-au �mp�cat lucrurile peste noapte �i azi-diminea��.
� Blumenfeld, care ca to�i ovreii dup� evenimentele de duminic� a devenit foarte
antiguvernamental, vine s�-mi spun� foarte plictisit c�, dup� ce timp de 15 zile
T�t�rescu a fost cu nasul la p�m�nt, acum iar a ridicat capul. Pare c� iar s-au
�mp�cat lucrurile cu Vod�. �i cutra de Blumenfeld �mi poveste�te ce i-a spus Victor
Antonescu, o alt� cutr�. �n audien�a acestuia de lucru din s�pt�m�na trecut�,
gloriosul nostru ministru de finan�e1 vorbind cu Regele despre noile resurse
trebuincioase �n vederea armamentului i-a exprimat p�rerea c� un Guvern ajuns la
sf�r�itul carierei lui nu mai avea c�dere s� propun� noi impozite. Regele a t�cut,
�i n-a obiectat nimic. De unde Antonescu a dedus c� soarta Guvernului era �ntr-
adev�r pecetluit�. Alalt�ieri, fiind din nou �n audien�� de lucru, Regele 1-a
�ntrebat pe ce baze conteaz� s� stabileasc� noul buget. Cam mirat, Antonescu a
r�spuns c� nu vede cum s-ar putea �ndep�rta, fie el fie altul, de la normele
actualului buget. �Da, a replicat Regele, te rog s� r�m�i pe bazele actualului
buget si s� dai toat� aten�ia d-tale echilibr�rii cheltuielilor cu veniturile �
vreau s� nu ne mai �ndep�rt�m de la principiul bugetelor echilibrate." Apoi i-a
l�udat tal-nesam pe Cost�chescu. Antonescu a dedus din vorbele Regelui: 1) c�
Guvernul actual va mai merge cel pu�in p�n� la sf�r�itul anului bugetar; 2) c� dup�
T�t�rescu va fi chemat Cost�chescu s� constituie noul Minister. Cu dr�gu�ul nostru
de Rege toate sunt posibile � afar� de un lucru cuminte. Dar pentru a trage o
concluzie din cele povestite de Blumenfeld ar trebui mai �nt�i s� se �tie: 1) care
din Antonescu �i Blumenfeld e mai mincinos �i 2) care din Carol, Antonescu �i
Blumenfeld, e mai �mecher.
12 decembrie. � Ieri diminea�a a avut loc o lung� �ntrevedere �ntre Dinu Br�tianu
�i T�t�rescu: �eful partidului si primul ministru s-au
1 Multe minuni a vrut s� fac� Regele �n �ar�, dar una singur� a izbutit s-o fac�,
�i anume din prostul de Victor Antonescu, zis �i �lat� r�u", un mare ministru de
finan�e.
�mp�cat iar�i. Pentru c�te zile? �n ajun trebuia s� aib� loc o �edin�� cu to�i
mini�trii la nenea Dinu: ea a fost contramandat�, fiindc� �eful scuipa foc �i
fl�c�ri. Comunicatul dat presei pentru a vesti �mp�carea e caraghios:
��n ultimele zib s-a pornit o noua ofensiva de �tiri false �i tenden�ioase �n
privin�a raporturilor dintre Guvern �i conducerea Partidului Na�ional Liberal.
Aceast� ofensiv� a g�sit un pretext �n ultima consf�tuire a majorit�ilor
parlamentare �i �n declara�iile f�cute de dl. prim-ministru la acea consf�tuire.
(Ba bine c� nu!)
Primul ministru �n�eleg�nd preocup�rile �efului partidului �i �in�nd seam� de
sugestiile formulate �n consf�tuirea ministerial� ce a avut loc, s-a pus de acord
cu dl. Dinu Bratianu asupra programului de �nzestrare a armatei �i a tot ce este
necesar pentru ap�rarea ��rii."
Dar asupra restului? R�m�ne sa se certe mai �nainte?
� Z�zania dintre cei doi conduc�tori al liberalilor abia potolit�, pare ca o nou�
r�smeri�� se deseneaz� �n partid. Evenimentele de duminic� dovedind aproape
complicitate �ntre agen�ii d-lor T�t�rescu-Incule� �i huliganii lui Cuza, Victor
lamandi care personific� cu prietenii s�i (grupul H) ideea de desfiin�are a
extremei drepte (mo�tenirea, �i totodat� r�zbunarea lui Duca) au schimbat cu totul
macazul, s-au apropiat de Dinu Bratianu, sunt gata s� se �mpace chiar cu George
Bratianu numai s� cure�e pe T�t�rescu. Chiar dac� r�zmeri�a n-ar merge p�n� acolo,
e sigur c� o total� dezorientare a cuprins Partidul Liberal.
Aceea�i dezorientare se observ� �i �n celelalte partide. Pe r�nd, na�ional-
��r�ni�tii, Frontul Na�ional (Goga-Vaida), averescanii �i chiar liberalii �mi
trimit emisari cer�ndu-mi colaborare � dovada cea mai bun� c� nu se simt st�p�ni pe
situa�ie.
� �tirea pe care mi-a adus-o Blumenfeld, pe care mi-a confirmat-o M�c�rescu,
despre re�nscrierea lui Ghi�� Mironescu �n Partidul Na�io-nal-��r�nesc este
inexact�. Blumenfeld mergea p�n� a spune c� scrisoarea de re�nscriere a lui
Mironescu va fi remis� s�mb�t� lui Mihala-che. Totul este de domeniul fanteziei.
Pangal a v�zut asear� pe Mironescu, nici vorb� de re�nscriere. De�i nu s-a deschis
de tot lui Pangal, Ghi�a st� vizibil pe terenul planului informatorului meu secret,
gata s� se devoteze pentru formarea unui Guvern de destindere. Fa�a de Pangal
186
s-a ar�tat plin de interes numai pentru mine �i lunian! A mai spus lui Pangal ca
Guvernul va c�dea � crede el � pe la sf�r�itul lui ianuarie, pe diestiunile
economice. Toate rodomontadele Guvernului au baz� serioas�. Parisul ar c�dea la
�n�elegere asupra p�r�ilor dac� ar avea �ncredere c� Guvernul se va �ine de cuv�nt.
Problema pe care o dezbat creditorii no�tri la Paris nu e at�t o chestiune de cifre
c�t una de �ncredere. Parisul a cerut garan�ia lui Titulescu (?!) c� Guvernul �i va
respecta angajamentele. Politicos dar ferm, Titulescu a refuzat garan�ia cerut�. Un
Guvern serios, compus din oameni cumsecade ar putea reu�i foarte repede s� se
�n�eleag� cu Parisul. Mironescu a mai m�rturisit lui Pangal c� Titulescu i-a propus
s� formeze el, Mironescu, viitorul Minister. La �ntrebarea lui Pangal: �dar poate
c� ar vrea Titulescu s�-1 formeze?" mo� Ghi�� a r�spuns r�spicat: �nu, nu, nu vrea
�n ruptul capului s�-�i ia beleaua pe cap!" Mironescu pleac� luni la Paris �i se va
�napoia �n �ar� �n primele zile ale lui ianuarie � daca nu va fi nevoie mai
devreme. 14 decembrie. � Ziarele de azi-diminea�� public� textul propunerilor de
pace Hoare-Laval. La Geneva, comitetul de 18 convocat pentru a �ntinde sanc�iunile
�i la petrol, �i-a am�nat �edin�ele p�n� miercuri �n speran�a c� p�n� atunci va fi
cunoscut �i r�spunsul Italiei la zisele propuneri. Englezii au dezl�n�uit �n
acela�i timp �n-presa englez�, �n Camera Comunelor �i �n ��rile vasale ca
Danemarca, Norvegia etc. o furioas� campanie �mpotriva oric�rei concesii fa�� de
Italia: se cere p�n� �i capul lui Hoare �i retragerea ultimelor propuneri pentru
�mp�carea conflictului italo-abisinian. Evident, toate acestea sunt presiuni asupra
Italiei. Inutile, c�ci Mussolini nu va primi s� dea �napoi. Ori i se propune ceva
serios, ori r�zboiul va continua.
� Ieri la Camer� � �i apoi la Senat � Titulescu a citit o peltea drept r�spuns la
�ntrebarea pus� de G. Br�tianu cu privire la tratatul de asisten�� ce se negociaz�
cu Rusia Sovietic�. Toat� �leahta de puturo�i f�r� care Titulescu nu se mi�c�, de
la Tabacovici p�n� la Pella (Cur) trec�nd prin to�i Vi�oienii �i Neni�orii, �mp�nau
tribunele ticsite ale Camerei.
� Universul duce o campanie feroce, de c�t�va vreme �mpotriva lui Titeanu,
gelatinosul subsecretar de Stat de la Interne. C� e un escroc, c� si-a cump�rat o
cas�, o mo�ie �i a umplut jude�ul Romana�i cu daniile Iui, o �tiau to�i; azi am
aflat c� se mai �ine �i cu una din fetele lui Ste-lian Popescu! Ca Saturn,
Popestele �i m�n�nc� copiii.
�NSEMN�RI ZILNICE, 193S
187
� Gentlemanul Blumenfeld a venit �i azi s� m� piseze cu ideea unei colabor�ri cu
partidul domnului Mihalache. Alalt�ieri dou� ore M�c�-rescu, a/i dou� ore
Blumenfeld � la mare ananghie trebuie s� fie democra�ia integral�!
15 decembrie. � Massarik �i-a dat ieri demisia din Pre�edin�ia Republicii
Cehoslovace. A convocat la castelul L�na pe Malipetr, primul ministru �i pe
pre�edin�ii Camerei �i Senatului �i �n fa�a lor a pus pe �eful Cancelariei lui s�
citeasc� scrisoarea sa de demisie. Recomand� Cehoslovaciei s� urmeze politica
�ntronat� sub d�nsul, �i pe Benes ca succesor. Malipetr �i cei doi pre�edin�i au
spus fiecare c�teva cuvinte prin care au pream�rit pe Massarik, omul ce �a
binemeritat de la Patrie". Alegerea succesorului va avea loc miercuri 18 decembrie;
Guvernul va propune o lege prin care se vor men�ine lui Massarik emolumen-tele sale
�i dreptul de a locui la castelul L�na p�n� la moarte. Demisia lui Massarik, pe
care Titulescu mi-a anun�at-o ca iminent� din februarie1 trecut, nu s-a des�v�r�it
dec�t dup� 10 luni, de�i starea b�tr�nului ar fi cerut-o de atunci. Explica�ia ne-o
dau �tirile din Praga, care spun c� �n�elegerea �ntre partide nu e deplin� pentru
alegerea lui Bene�. Probabil c� Bene� va fi ales, dar nu cu unanimitate � cum ar fi
vrut � si cu sc�r��ituri. Se vede c� opera�ia a fost am�nat� pentru a permite
�mecherilor politici s� se pun� de acord. Vom vedea miercuri �i �n zilele urm�toare
dac� previziunile lui Titulescu se vor �ndeplini, �i cu Bene� �i cu Krofta.
� T�t�rescu a citit ieri la Camer� un lung expozeu, ca r�spuns al Guvernului la
atacurile opozi�iei cu prilejul discu�iei la Adres�. O lung� poliloghie �n care se
�n�ir�, cu cifre, �nf�ptuirile Guvernului �n r�stimpul de doi ani de c�nd Partidul
Liberal are sub a sa obl�duire prop�irea ��rii rom�ne�ti. De la �nceput p�n� la
sf�r�it, expozeul nu con�ine dec�t minciuni. �i �ncheie prin obr�znicii. Cel mai
ru�inos Guvern din c�te a avut Rom�nia de la 1866 �ncoace nu-si putea sf�r�i
cariera dec�t cu un fals �n acte publice.
� Ieri sear� la balul Jockey-Clubului, Scanavi a venit s�-mi spun� c� avea o
misiune de �ndeplinit pe l�ng� mine din partea Reginei Elisa-beta. Regina n-a
�ncetat s� doc�neasc� pe Regele Carol �n sensul celor
1 Vezi �nsemn�rile din 9 februarie 1935.
188
spuse de mine1. Mai ales acum �n urm� cu prilejul petrecerii Regelui la Banloc,
castelul Reginei din Banat. Crede c� a ob�inut deja un frumos rezultat, dar mai
trebuie lucrat fiindc� sunt al�i oameni politici care lucreaz� �mpotriva vederilor
mele prin Lupeasca. Regina vrea s� fie totdeauna pus� la punct �i dore�te din acest
motiv s� m� vad� c�t de des. Sunt singurul om politic � spune Scanavi � pentru care
Regina Elisabeta are prietenie, �i prietenie sincer�. Am rugat pe Scanavi s�
prezinte Reginei odat� cu omagiile mele, mul�umiri recunosc�toare �i s�-i spun� c�
sunt la dispozi�ia ei: n-are dec�t s� m� cheme si voi fi foarte fericit s� merg s�
o v�d. Scanavi mi-a mai povestit multe, pare furios (�i prin simpatie trebuie s�
fie furioas� �i Elisabeta) �mpotriva Lupeasc�i si a bandei ei. Mi-a �njurat de 1-a
spurcat pe Auschnit �i a l�udat pe Kaufmann. �Dar o s� vad� pe dracul2, Ausclinitt:
i-au pus sechestru pe tot ce are afar� din �ar�, pentru 35 milioane franci pe care
�i dato-re�te la Viena! P�cat �ns� c� porcul ala de Miti�� Constantinescu persecut�
a�a pe Kaufmann".
Scanavi m-a �ntrebat la sf�r�it dac� sunt foarte prieten cu Prin�ul de
Hohenzollern. I-am spus c� abia �l cuno�team. �Curios � a �ncheiat el � d-ta n-ai
un avocat mai bun pe l�ng� Regele. A ajutat mult pe Regina Elisabeta �n ac�iunea
ei!" De unde sare iepurele!
� Am primit azi vizita informatorului meu secret, care nu se mai ar�tase de mult.
S�-1 ascult�m, cu un gr�unte de r�bdare �i cu altul de indulgen��: �Regele n-a
schimbat nimic din planurile sale. E definitiv hot�r�t: 1) s� o sf�r�easc� cu
liberalii �i 2) s� formeze un Minister provizoriu de alegeri cu Mironescu �n
frunte.
T�t�rescu a dat din nou demisia sa Regelui lunea trecut�, dup� conflictul cu Dinu
Br�tianu �i cu Costinescu. Regele 1-a rugat �ns� s� mai stea. Cauza pentru care
Regele a am�nat de mai multe ori schimbarea Guvernului trebuie c�utat� �n afar� de
grani��. Regele vrea cu tot dinadinsul s� �nzestreze armata cu artilerie grea �i
mai ales s� motorizeze c�teva divizii, �n frunte cu Divizia G�rzii. Motorizare si
artilerie grea nu se pot �ns� realiza f�r� concursul str�in�t�ii. Francezii, cu
care se trateaz�, pun condi�ii foarte grele (garan�ii, transferul pl�ilor pentru
electrificarea liniei C�mpina-Bra�ov etc.). Se pare c� Skoda face propuneri mai
bune. Regele vrea ca liberalii s� termine aceste negocieri pentru
1 Vezi �nsemn�rile din 7 aprilie 1935.
2 L-a v�zut, dar 5 ani mai t�rziu!
armament, tocmai fiindc� se teme c� se vor termina negativ. S� nu zic� apoi c� dac�
ar fi fost ei la putere le-ar fi dus la bun sf�r�it �i s� nu se handicapeze noul
Guvern cu un e�ec chiar de la �nceput. Regele vrea chiar s� trimit� pe T�t�rescu la
Paris, ca s�-�i fr�ng� g�tul.
Toate aceste �nt�rzieri nu ne vor duce �ns� dec�t p�n� dup� s�rb�tori, c�nd se va
face schimbarea. Regele s-a �n�eles cu Mironescu si numai cu el, si �nc� nici
Mironescu nu �tie c� misiunea ce i se va �ncredin�a va avea un caracter foarte
temporar. Regele prepar� la Palat lista prefec�ilor, �i la Interne va pune un om al
lui, care va face alegerile a�a cum va voi el (d-ta, d-le Argetoianu, nu vei avea
s� te pl�ngi) dar a�a ca nici un partid s� nu aib� majoritatea �i ca partidele
Na�ional-��r�nesc, G. Br�-tianu �i Averescu la un loc s� nu fac� nici 40% din
totalul Parlamentului. Va fi rolul d-lui Argetoianu s� grupeze o majoritate de
guvernare!
Nu �tiu, domnule Argetoianu, dac� Regele te va ruga s� intri �n acest Minister
provizoriu sau dac� te rezerv� pentru cel definitiv; �n tot cazul cu to�i vr�jma�ii
care te sap� la Rege tot d-ta e�ti �n g�ndul Suveranului pivotul noului regim!
Regele a �ns�rcinat pe Mironescu s� caute un �mprumut �n str�in�tate^ !) pentru
armamentul ce trebuie comandat peste grani��, �i Mironescu pretinde c� a g�sit
unul(!!!!) pe care 1-ar procura un grup elve�i-ano-olandez1. Plecarea lui mo� Ghi��
(care se �napoiaz� �nainte de Boboteaz�) �n str�in�tate ar fi �n leg�tur� cu acest
�mprumut. De-1 va �ncheia sau nu, prim-ministru tot va fi. Iar t�n�rul Gut� �i va
ceda locul �ndat� ce chestiunile de la Paris vor fi l�murite."
A�a a vorbit informatorul meu, �i eu am trecut vorbele lui la catastif. Qui vivre
verra! �nainte de a pleca zisul informator mi-a mai spus c� Pangal a fost trimis
zilele trecute la Mironescu din ��nalt Ordin". Fie �i a�a!
16 decembrie. � Aflu din cercurile militare c� cu prilejul consf�tuirii Statelor-
Maj ore ale Micii �n�elegeri, consf�tuire care a avut loc la Belgrad luna trecut�,
s-a remarcat rezerva Statului Major iugoslav. Aceast� rezerv�, �n discu�ia
ipotezelor de r�zboi mai ales, a impresionat mult pe Samsonovici, �eful nostru de
Stat-Major, �i se pune �n leg�tur� cu o eventual� nou� orientare a politicii
iugoslave, tot mai atras� de la uciderea Regelui Alexandru, spre Londra �i Berlin.
Aceste observa�ii, sosite p�n� la mine pe cale militar�, sunt �n perfect�
concordan��
A vorbi de �mprumut c�nd nu pl�tim cuponul pare o adev�rat� abera�ie!
190
cu cele povestite de Guranescu �n vizita pe care mi-a facut-o �n octombrie1.
18 decembrie. � Din activul �i pasivul Guvernului de care M.S. Regele nu se poate
desp�r�i:
De la �nceputul anului �i p�n� acum s-au cheltuit 350 milioane fonduri secrete;
Bejan & Co. s-au �nfruptat cu perimetre petrolifere c�t au vrut;
Fra�ii �i cumna�ii lui Gut� T�t�rescu s-au umplut (numai Nolic� T�t�rescu �i-a
cump�rat cas� la Bucure�ti, vil� la Predeal �i a pus deoparte toate ac�iunile
�Scrisului Rom�nesc" Soc. anon. Craiova);
Miti�� Constantinescu pune Banca Na�ional� la ordinele Regelui (�orice dorin�� din
partea M.V. e un ordin" � fraz� auzit� din gura lui Miti��, la v�n�toare, de
generalul Gorski).
Tot ce intr� la Casa Regal� din fondurile secrete iese din �ar� sub form� de devize
� �i se tezaurizeaz� �n str�in�tate;
La C.F.R. se fur� ca �n codru. Malaxa �per�uie�te pe toat� lumea, �ncep�nd cu
Tabacovici, bandit sinistru;
Prim�ria a distribuit gratis locuri de cas� la toat� �leahta de la Palat;
Leonte Moldoveanu, Dorel Dumitrescu, Constant Georgesco and Co. au devenit
milionari de pe urma afacerilor de import-export �i de transferuri.
Printre corup�tori �i corupte mi se semnaleaz�:
Malaxa, regele corup�torilor, care nu se mul�ume�te cu C�ile Ferate pe care le-a
cump�rat cu totul, cu func�ionari �i cu politicieni � �i mai pl�te�te �i dame.
Astfel ar avea �n solda sa pe d-na Barbu Berceanu, prin care ob�ine tot ce vrea de
la Dinu Br�tianu (�n ultima vre-me insisten�ele acestuia pentru comenzile militare
de la Re�i�a);
Stoian � �n a c�rui sold� e pa�achina adoptat� de mare�alul Ave-rescu, �i alte
c�teva dame;
Auschnitt � care pl�te�te pe d-na �eptilici metresa generalului Paul Angelescu.
�i c�i or mai fi, �i c�te mai ales!
19 decembrie. � Bene� a fost ales ieri pre�edinte al Republicii Cehoslovace, cu
mare majoritate, la primul scrutin. Purt�torul umbrelei lui Massarick de pe vremea
pribegiei, mediocrul Bene� Curcanul, a ajuns Cap de Stat, pe c�nd emulul s�u
genevez Titulescu a r�mas pre� de �ters picioarele, �n serviciul Regelui Carol! Ce
nedreptate! Titulescu a resim�it-o �i a exteriorizat-o prin dou� depe�e date lui
Pene�, printr-o
1 Vezi �nsemn�rile mele din 23 octombrie 1935.
invazie la Lega�ia cehoslovac� la ora dejunului, printr-o pup�tur� cu Seba �i
printr-un picior �n posterior lui Neni�or. Formidabila carier� f�cuta de Bene�
arat� c�t de mediocru este nivelul intelectual �i cultural cehoslovac. �i cum era
s� fie altfel, �ntr-un popor care leag� cu s�rm� de o mie de ani oalele sparte de
al�ii? Cu toate sentimentele mele mai mult dec�t reci pentru Bene�, a trebuit s�-i
dau o c�lduroas� telegram� de felicitare.
A�a este politica.
� Wieder, faimosul Wieder, a f�cut c�te o vizit� lui Pangal �i lui �o-neriu ca s�
le spun� � probabil ca s� aflu �i eu � c� nu s-a �mp�cat cu Lupeasca, a�a cum spune
lumea (�i cum a raportat Bacher lui Pangal). Ce interes poate s� aib� Wieder? Sunt
secretele Seraiului �n care nu voi c�uta s� p�trund. Amuzante sunt cele povestite
de Wieder lui Pangal, cu acest prilej. Dup� fostul confident al Menajului regal,
Lupeasca nu se amestec� si nu s-a amestecat niciodat� �n politic�. Ea nici nu �tie
cine e liberal, cine e ��r�nist �i a�a mai departe. Regele nu tolereaz� ca nimeni
din anturajul lui s�-i vorbeasc� de politic�. Singurii care �ndr�zneau pe vremuri
erau Nae lonescu �i Malaxa. Acum a r�mas numai Malaxa. Dar Malaxa nu se preocup�
dec�t de afacerile lui, �i sfaturile politice pe care le d� sunt totdeauna �n
leg�tur� cu aceste afaceri. Regele nu e influen�abil �n politic� dec�t de egalii
lui, de membrii familiei lui, de Regina, de Regina Elisabeta, de Prin�ul de
Hohenzollern etc. Cu ceilal�i care mi�un� �n jurul s�u, cu a�a-zisa Camaril�,
vorbe�te c�teodat� politic�, dar nu-i ascult�, �i nu �ine seam� de ce spun ei. Acum
�n urm� a defins strict �ntregului s�u anturaj � tot Wieder vorbe�te � sa aib�
contact cu lumea politic� pentru ca s� nu dea de b�nuit asupra unor influen�e care
�n realitate nu exist�. Regele e comod, �i fuge de orice greut�i. Ar vrea s� aib�
un prim-ministru pe care s�-1 vad� o dat� pe lun� �i care s�-i aduc� spre aprobare
un program de 30 de zile, a�a cum �i aduce buc�tarul lui, la l ale fiec�rei luni,
�menu-ul" pentru patru s�pt�m�ni. Pe el s�-1 lase �n pace s� lipeasc� timbre, s�
deseneze uniforme, s� telefoneze Duduii, s� alerge dup� pa�achine. E a�a de comod
�nc�t, c�nd �i trebuie bani prime�te orice formul� i se propune. C�nd i se spunea
c� Malaxa a dat 2 milioane pentru cutare cump�rare sau lucrare cerut� de Duduia, c�
Auschnitt a avansat, at�t, aceleia�i, pentru nu mai �tiu ce, c� Puiu Dumitrescu a
pescuit alte milioane �n fondurile secrete � de�i �n fundul sufletului lui Regele
era desigur nemul�umit, t�cea �i nu zicea nimic. Influen�a �i permanentizarea lui
T�t�rescu la Guvern nu
192
trebuie explicate dec�t prin faptul c� a luat locul lui Puiu Dumitrescu: el face
toate codo�l�curile cerute �i necerute, el aduce banii ceru�i �i neceru�i, el este
otreap� �ntinat� �n toate murd�riile.
E un mare fond de adev�r �n ce spune Wieder. Carol se consider� om genial, cu
solu�ii �n toate problemele � �i solu�iile lui sunt natural cele mai bune, de-aia
le schimb� �n fiecare s�pt�m�n� � �i nu se las� u�or influen�at de cineva. Dar pe
de alta parte e plin de b�nuial�, �i anturajul lui �tie s� speculeze de minune
acest defect. Oamenii incomozi �i ideile lor sunt astfel �ndep�rta�i pe cale
indirect�. F�r� s� vrea acest nemaipomenit �nc�p��nat ajunge de multe ori s� fac�
ce vor al�ii. Nu e vorba, c�nd face ce vrea el � e mai r�u.
M� �ntreb cu ce rimeaz� demersurile lui Wieder?
20 decembrie. � �ir Samuel Hoare �i-a dat demisia din capul Foreign-Office-ului.
Heriot �i-a dat si el demisia din fruntea Partidului Radical. Cabinetul Baldwin a
fost amenin�at s� cad�, �i Ministerul La-val mai e �n pericol �i azi. Regimul
fascist si dictatura lui Mussolini trec prin zile de grea cump�n�. �i toate �n
numele evanghelicelor principii pacifiste de la Geneva, fiindc� italienii au
�ndr�znit s� nu se conformeze catehismului colonial englez.
� La Camer�, de la �nceputul s�pt�m�nii, �n fiecare zi, ghe�eftarii �i arunc� unii
altora h�rdaie de l�turi. Pentru moment, se r�fuiesc �ntre ei cei din grupul H cu
cei din grupul Universului. S� iei pe unii �i s� dai �n ceilal�i.
22 decembrie. � Titulescu a trimis dou� telegrame lui Bene� pentru a-1 felicita.
Una oficial� ca ministru de externe, �Excelen�ei Sale etc." �i alta �particoler�"
fratelui Bene�, �i le-a publicat bine�n�eles pe am�ndou�. Bene� a r�spuns �celor
dou� telegrame" printr-una singur� �n care nu-1 scoate pe reclamagiul nostru din
�Excelen��", de la �nceput p�n� la sf�r�it. De fr�ie, nici vorb�. O platitudine
valah� mai mult, pedepsit� cum trebuia.
� Dl. Eden a fost numit ministru de externe al Angliei �n locul lui �ir Samuel
Hoare, demisionat pe chestiunea propunerilor de pace an-glo-franceze f�cute
Italiei. Anglia continu� s� joace sinistra ei comedie. Propunerile Laval-Hoare au
fost �bel et bien" aprobate de Guvernul englez, convins c� Italia le va respinge
f�r� discu�ie, l�s�nd Angliei tot avantajul unui gest generos � dar f�r� urm�ri �n
politica pe care o duce. Iat� �ns� c� Italia, d�ndu-�i seama c� lucrurile nu merg
tocmai a�a
de u�or �n Abisinia, s-a ar�tat dispus� s� primeasc� drept baza de discu�ie
propunerile franco-engleze. Imediat Londra a schimbat foaia. Ieri Samuel Hoare a
luat asupra sa r�spunderea gestului f�cut �i a plecat cu propunerile din Guvern.
Guvernul s-a complectat cu antagonistul lui �ir Samuel, �i propunerile Laval-Hoare
au fost �nmorm�ntate.
Din ultimele �tiri publicate apare c� situa�ia italienilor �n Abisinia nu e din
cele mai pl�cute. Luptele de guerila ale abisinienilor par a da rezultate
nea�teptate. Campania merge greu. �naintarea italienilor e foarte lent�. Dac� la
greut�ile actuale se mai adaug� si perspectiva lipsei de benzin� �n cazul
agravar�rii sanc�iunilor si apropierea sezonului ploilor � �ansele italienilor apar
oarecum sc�zute.
� Regina Elisabeta a d�ruit un serviciu de ceai �n argint perechii T�-t�rescu
(Gut�). Mie mi-a dat o tabacher�, tot c�nd eram ministru. Calcul�nd d�rnicia M.
Sale dup� propor�iile care r�spl�teau serviciile mele, cele aduse de T�t�rescu
trebuie s� fie enorme. Am din ce �n ce mai mult impresia c� achizi�ia mo�iei Banloc
a fost o excelent� idee. Nu se va g�si nimeni care s� trag� la r�spundere pe
T�t�rescu?
� Gazete din provincie � una din Ia�i, alta din Gala�i � �mi atribuie, nu �tiu
pentru ce, inten�ia de a crea un nou partid de guvern�m�nt! Socotesc c� nu e nici o
nevoie de un nou partid de guvern�m�nt dar c� se simte grozav nevoia s� se suprime
c�teva partide de opozi�ie.
� �n ianuarie �i februarie avem c�teva alegeri par�iale �n vedere: Suceava �i
Hunedoara pentru Senat (colegiul Universal), Prahova �i Bihorul tot Senat, dar
colegiul consiliilor comunale �i �n Mehedin�i pentru Camer�. Vaida a dat un
comunicat c� Frontul Rom�nesc nu va participa la alegeri, �ca s� nu dea rom�nilor
prilej de �nvr�jbire", �n realitate ca s� nu fie silit s� lupte al�turi de Cuza �i
de Goga. Noi vom pune candida�i unde se va putea.
24 decembrie. � Blutnenfeld nenorocitul, care munce�te din r�sputeri pentru
alc�tuirea unui front democratic, rural, antihuliganic � zi-c�-i-se cum i s-ar
zice! � vine s� m� �in� la curent cu negocierile. Prima etap� fiind �n�elegerea
�ntre na�ional-��r�ni�ti �i lunian, tratativele n-au �ncetat prin plecarea acestuia
la Viena unde s-a dus s� petreac� s�rb�torile. Ele au fost duse mai departe de
Stere, pe deplin �mputernicit de �eful Partidului Radical-��r�nesc, �i au mers bine
�n �ntrevederile cu Mihalache. Iat� �ns� c� s-a constituit �n s�nul Partidului
Na�io-
194
nal-��r�nesc un front Maniu-Mihai Popovici-Madgearu care nu vrea s� aud� de o
�n�elegere cu lunian. �nt�lnind pe Stere �n hall-ul de la Athe-nee Palace, Maniu,
de obicei at�t de rezervat, nu s-a putut �mpiedica s�-i spun�: �Domnule profesor,
am auzit c� e vorba de o �mp�care �ntre noi �i dl. lunian; �in s� �tii ca o
asemenea �mp�care nu e cu putin��!" Mirat de aceast� nea�teptat� ie�ire, Stere s-a
dus s� cear� explica�ii lui Mihalache. Acesta, cam jenat, nu a putut t�g�dui c�
�nt�mpin� dificult�i ��n Ardeal", dar c� se va sili s� le �nl�ture, �n tot cazul
negocierile dintre cele dou� grup�ri ��r�niste au ajuns la un punct mort.
25 decembrie. � O nemaipomenit� zi de Cr�ciun. E cald ca prim�vara �i soare. Fac o
lung� plimbare pe jos p�n� la Her�str�u. Descop�r un Bucure�ti nebanuit de mine,
ridicat �n ultimii ani. �n continuarea parcului Bonaparte �i parcului Filipescu,
mai vechi, un ora� nou a ie�it din p�m�nt, �ntre �oseaua Jianu �i Calea
Doroban�ilor prelungit�, numai str�zi noi �i zeci de vile moderne. �oseaua Jianu, o
tripl� alee plantat�, a fost �mpins� p�n� la lacul Her�str�u, desp�r�ind la st�nga
viitorul parc Na�ional, de o serie de parcel�ri pentru vile, la dreapta. Un z�gaz,
�n dreptul lui Fronescu, a ridicat considerabil apele lacului, cate a de-veni� o
mic� mare!
29 decembrie. � Ministerul Laval care a trecut �nainte de Cr�ciun prin dou� grele
�ncerc�ri (proiectele financiare la sf�r�itul lui noiembrie �i dizolvarea ligilor
la �nceputul lui decembrie) a ob�inut ieri o a treia victorie � cu 51 voturi
majoritare � pe chestiunile externe. Dintre radicali 90 au votat contra Guvernului
�i 30 pentru, �n realitate st�nga nu vrea s� r�stoarne pe Laval �nainte de alegeri
(alegerile au loc �n prim�var�) fiindc� n-ar putea fi �nlocuit dec�t printr-un
Minister de st�nga, care � cred radicalii � ar uza popularitatea grup�rii.
Laval a f�cut cu prilejul acestei discu�ii asupra politicii externe dou� bune
discursuri, unul la �nceputul dezbaterilor, altul la �ncheierea lor. Fran�a ca si
Anglia st� pe terenul securit�ii colective bazata pe pactul Societ�ii Na�iunilor.
Singura deosebire e c� Fran�a e sincer�, �i �n sinceritatea ei, de dragul
men�inerii p�cii �n Europa, �i din prietenie pentru Italia, ar voi sa ajung� c�t
mai repede la aplanarea conflictului italo-abisinian. Anglia �ns� care nu e
sincera, care �tie c� acest conflict nu se poate aplana f�r� o serioas� satisfacere
dat� Italiei (satisfacere pe care nu vrea s� o dea cu nici un pre�, de team� ca
Sudanul sa nu fie prins �ntre dou� puternice a�ez�minte italiene, �ntre Libia-
Tripolitana �i Eri-trea-Etiopia), Anglia urm�re�te numai stricta aplicare a
sanc�iunilor ge-
l
neveze, ca sa �ngenuncheze Italia, pur �i simplu, f�r� nici o compensa�ie de ordin
teritorial.
�nc�p��narea Angliei pe planul securit�ii colective e periculos, fiindc� poate
provoca o conflagra�ie europeana si pare �n contradic�ie cu politica schi�at� la
paginile 76, 82 ale acestor �nsemn�ri, ca adev�rata politic� a Angliei, �n
realitate contradic�ia e numai aparent�. Chiar �i ast�zi, Anglia nu ap�r� �ntreg
blocul Genevei; din crezul Societ�ii Na�iunilor, ea nu-�i �nsu�e�te dec�t capitolul
securit�ii colective, pe care nu 1-a abandonat niciodat�, �i de care se aga��
ast�zi mai mult ca oric�nd fiindc� �i serve�te de paravan pentru politica ei local�
�n Africa. Tendin�ele �nsemnate la paginile citate r�m�n �i azi �n picioare, ceva
mai estompate fiindc� a�a sunt cerin�ele momentului, dar �n picioare.
Pactul impune tuturor semnatarilor s�i aplicarea sanc�iunilor � nu �ncape �ndoial�.
�i cu toate simpatiile pentru Italia, to�i semnatarii pactului, afar� de Austria �i
de Ungaria, s-au supus regulii stabilite. Fiecare �i-a zis c� poate s�-i vin�
m�ine, lui, r�ndul s� fie ap�rat. Sanc�iunile au reu�it s� pun� Italia �n stare de
inferioritate, �i dac� se vor extinde �i la petrol, situa�ia ei va deveni direct
critic�. Noi, rom�nii, ne-am sacrificat �n aceast� ocazie �i sentimentele �i
interesele, �ntre-batu-ne-am �ns� ce s-ar �nt�mpla dac� am fi ataca�i noi?
Periculos pentru noi n-ar putea fi dec�t un atac din partea Rusiei, c�ci �mpotriva
unui atac al ungurilor sau al bulgarilor suntem ap�ra�i prin tratatele Micii
�n�elegeri. Or, c�t ar pre�ui sanc�iuniile, fie c�t de generale �mpotriva Rusiei?
Cu Italia, lipsit� de toate materiile prime, lucrurile au meis u�or, dar cu Rusia?
Pe terenul securit�ii colective, a�a cum stau lucrurile azi, noi nu avem nimic de
c�tigat de la Geneva.
� Universul a f�cut t�r�boi mare, acum �n urm� �n jurul cump�r�rii unei mo�ii de
c�tre Titeanu, s�rac lipit p�m�ntului p�n� la numirea lui ca subsecretar de Stat la
Interne. De�i situat� �n Romana�i, de�i Titeanu locuie�te �n Bucure�ti, actul de
v�nzare-cumparare a fost autentificat �n Prahova �pentru a se pierde urma
opera�iei", afirma acum copil�re�te Universul. Revista umoristic� La zid public�
acum, �n leg�tur� cu aceast� ne�nsemnat� afacere, urm�toarele stihuri, f�r� sa
pronun�e de altminteri numele onorabilului Titeanu:
Geografie politic� Privind atent po�i s� consta�i: Mo�ia e �n Romana�i,
196
Tocmit� e la Bucure�ti, Transcris e actul la Ploie�ti, �i �i cump�rat� cu toptanul,
Din Vla�ca �i Teleormanul!
30 decembrie. � Alalt�ieri diminea�� am plecat la Sinaia s� petrec trei zile la aer
curat. Am g�sit acolo o cea�� de nu vedeai la 10 pa�i, o lapovi�� pe jos de nu
puteai circula �i 10 grade c�ldura! Dup� c�teva ore am luat trenul �i m-am �napoiat
la Bucure�ti. Ce iarn� ciudat�! Am ajuns la sf�r�itul lui decembrie, iar� z�pad� �i
f�r� frig. Hotelurile din Sinaia erau pline. Toate plo�ni�ele din Bucure�ti se
plimbau �n costumul pentru ski. Sporturile de iarn� au prins mult �i la noi, �n tot
cazul costumele de sport. Dar anul acesta s-a pus z�pada �n grev�.
� �n Universul de azi citesc vestea despre moartea subit� a lui �tefan Minovici,
profesor de chimie la Universitate, al doilea din cei trei fra�i Minovici. �n ziua
de 15 decembrie 1-am �nt�lnit la �edin�a Institutului Administrativ � era vesel �i
p�rea plin de via��. Mi-a cerut cu insisten�� s� vin s� vizitez Institutul lui de
Chimie, acum terminat, pe Splaiul D�mbovi�ei, �i mi-a reamintit c� primele milioane
i le-am dat eu ca ministru de finan�e, fapt pentru care mi-a pus portretul �n aula
principal� a edificiului. C�t de precar� e via�a omului!
� Pangal �mi poveste�te c� a v�zut pe Nae lonescu �i c� a avut o lung� conversa�ie
cu el. Nae v�zuse pe Vaida dup� audien�a lui la Rege. Fostul prim-ministru ar fi
plecat de la Vod� cu convingerea c� trebuie s� se cotoroseasc� de Goga. De aci
ultimele gesturi schi�ate de d�nsul pe partitur� de dans de unul singur. Nae
lonescu e convins c� de data asta � cel mai t�rziu p�n� la �nceputul lui februarie,
Guvernul pleac�. T�t�rescu a �i dat demisia Regelui, de o lun� de zile (aici
informa�iile lui Nae concord� cu ale informatorului meu secret) �i nu face dec�t s�
�gireze", dup� rug�mintea insistent� a Suveranului, pentru ce motive nu �tie nici
el. �i dr. Costinescu �i-a dat demisia, afirm� Nae. Despre viitorul Guvern, Nae nu
�tie dec�t un lucru: nu va fi nici ��r�nist, nici na�ionalist. Adic� nici
Mihalache, nici Goga, nici Cuza. Dar poate Vaida, care umbl� dup� o combina�ie cu
Cost�chescu �i cu Lupu... Vaida e foarte sup�rat pe Tilea �i pe loani�escu care 1-
au �mpins �n bra�ele lui Goga. Acum e cu totul sub influen�a lui Costic� Angelescu,
care a luptat c�t a putut �mpotriva cartelului cu Goga-Cuza.
� Em. Antonescu a fost ieri la Foc�ani. Podgorenii sunt �ntr-o stare de adev�rat�
fierbere. La 26 ianuarie va fi la Foc�ani o mare �ntrunire a tuturor viticultorilor
din �ar�. Se preg�tesc mari mi�c�ri, �n toate regiunile viticole.
31 decembrie. � �ntrevederea cu Regina Elisabeta despre care mi-a vorbit Scanavi la
serata Jockey-Clubului, a avut loc ast�zi. Scana-vi �mi telefonase c� Regina m�
a�tepta la orele 4 p.m. dar c� �nainte ar vrea, el, s� m� vad�, �i m� ruga s�-1
primesc. L-am primit la ora 3 1/2. �i am priceput numaidec�t care era zorul
Elisabetei s� m� vad�: salvarea lui Kaufmann! La Jockey-Club, Scanavi �mi vorbise
numai �n treac�t de aceast� chestiune �i insistase mai mult pe latura politic� a
raporturilor mele cu Elisabeta. Pe latine�te acest procedeu se nume�te: captatio
benevolentiae. De data asta a pus c�r�ile pe fa�� i m-a prevenit c� Regina voia
s�-mi adreseze o mare rug�minte, s� o ajut s� scape pe Kaufmann din ghearele lui
Aristid Blank. Scanavi e �n concernul de afaceri dirijat de �lieber Oscar", �i
lupt� pentru Kaufmann pe moarte �i pe via��, ca pentru el. Se vede c�-i era frica
de Elisabeta s� nu-mi explice �chestiunea" destul de l�murit, de aci vizita lui
prealabil�. Dar Elisabeta mi-a explicat foarte bine totul, �i cu o patim� de
ne�nchipuit, �i cu lacrimi �n ochi, de parc�-ar fi fost vorba de existen�a unei
rude apropiate. Familia noastr� Regal� e �ntr-adev�r extraordinar�; pe to�i �i pe
toate �i �nv�rtesc amantele �i aman�ii cum vor!
Regala mea amic� a �nceput prin a-mi povestit c� a avut mai multe convorbiri cu
Regele �n sensul indicat de mine. I-a ar�tat c� nu tr�ie�te dec�t �ntre lichele
care �l mint �i-1 �n�al� �i c� r�nd pe r�nd a pierdut �ncrederea �i simpatia
oamenilor cumsecade �i a maselor. O foarte important� conversa�ie a avut-o cu
frate-s�u acum �n urm�, �n care d�nsa are impresia c� 1-a zdruncinat cum trebuie.
Nenorocirea lui Carol, dup� Augusta Sa sor�, e �ntrupat� �n doi oameni, �n Aristid
Blank �i �n Malaxa. Dar mai ales Aristid. �Am obliga�ii fa�� de el, mi-a adus mari
servicii" � i-ar fi spus Regele, dar Elisabeta i-a r�spuns numaidec�t: ��i pentru
asta trebuie s�-1 Ia�i s� te duc� la pieire?" �i depan�nd firul mai departe, blonda
z�n� continu�. �Sunt singur� s� lupt cu Carol. Pe mama nu mai pot conta. Malaxa i-a
f�cut cadou un cal, si acum �l ador�. M� a�tept, m�ine, s�-i fac� �i Blank cadou o
ma�in� de scris, ca s� fie bine �i cu el! E de necrezut ca o femeie s� fie at�t de
pu�in serioas�. C�nd �i spun lui Carol c� lucrurile merg foarte prost, m� �ntreab�
de unde �tiu. I-am r�spuns c� v�d mai mult� lume dezinteresat� ca el, �i
198
ca-1 rog s� m� cread�, c� n-am alt interes dec�t s�-i fac bine. Dar Blank face din
el ce vrea. El a ob�inut numirea lui Tabacovici la C�ile Ferate, �n speran�� s�
fac� afaceri cu el, dar Tabacovici 1-a tr�dat �i lucreaz� cu Malaxa. El a ob�inut
numirea lui Miti�� Constantinescu, care a fost numit cu mandat special s� m�ture pe
Kaufinann de la Banca de Credit. E adev�rat c� Regele a cerut demisia lui Dorel
Dumitrescu, dar �tii pentru ce? Pentru ca ajutase pe Kaufmann �n afacerea Buhu�i.
Vr�jm�ia lui Blank �mpotriva lui Kaufmann e implacabil�, vrea s�-1 distrug�! E o
mare nedreptate. Am vorbit cu Carol � mi-a spus c� ce s� fac�, Kaufmann e de
cealalt� parte a baricadei. I-am r�spuns: mai �nt�i cum po�i vorbi de baricade,
pentru ce pui baricade �ntre tine �i oameni? Apoi n-ai �nv�at ca oamenii trec cu
u�urin�� de la o parte la alta a baricadei? Nu mai po�i de dragul liberalilor, dar
n-au fost ei de cealalt� parte a baricadei? L-am pus pe g�nduri, mi-a promis c� se
va g�ndi. C� va primi poate pe Kaufmann pentru a se explica cu el. Ajut�-m�, drag�
Baba, sa sc�p�m pe bietul Kaufmann" (�i �i curgeau lacrimi din ochi) � �Bine, dar
ce pot face eu?" � �Nu �tii c�t �ine Carol la d-ta. E�ti singurul om politic de
care nu spune r�u, ci numai bine. E chiar de mirare, fiindc� ai mari vr�jma�i �n
jurul lui, dar a�a e. Caut� s�-1 vezi �i ajut�-ma."
I-am f�g�duit, dar cu multe rezerve mintale, ca iesui�ii. �n rezumat, tot scopul
�ntrevederii provocate de ea a fost s�-mi cear� ajutorul pentru salvarea lui
Kaufmann, salvare imperios cerut� de domnul Sca-navi. Nu mi-am pierdut �ns� de tot
timpul cu aceast� vizit�, fiindc� am aflat o data mai mult ca M.S. Regele m�
apreciaz� mult �i am avut prilejul s� mai spun Reginei tot ce voiam s� ajung� la
urechile fratelui-s�u. Dac� �i va spune numai jum�tate din c�t am rugat-o eu s�-i
spun�, fr�e�tile urechi vor v�j�i trei zile.
� Pangal a v�zut pe Costic� Angelescu, fostul guvernator �i confidentul lui Vaida.
�n audien�a avuta la Rege, Vaida a expus M. Sale situa�ia Frontului Rom�nesc �i
punctul lui de vedere politic. Regele a p�rut interesat �i a spus c� el nu poate
nesocoti acest curent na�ionalist care s-a trezit, �i c� nu vrea s� fac� gre�eala
tat�lui-s�u care a �inut prea mult departe de Guvern curentul ��r�nist dar c�
desigur n-ar putea niciodat� sa se apropie de nuan�ele extremiste ale curentului.
La aceasta Vaida a replicat c� avea m�inile libere �i c� n-are nici un angajament
cu nimeni (f�c�nd aluzie la Goga-Cuza). Regele a s�rit si el: �Nici eu n-am nici un
angajament cu nimeni". Din tot cursul audien�ei Vaida a avut impresia, nu c�
Guvernul T�t�rescu va c�dea, dar c� e deja c�zut. Regele vor-
199
bea de Guvernul actual ca de un regim mort. Vaida crede c� schimbarea se va face �n
februarie, �n momentul desp�r�irii, Regele a spus lui Vaida: ��in s� fie bine
precizat: n-am luat nici un angajament fa�a de d-ta". Aceast� fraz� a descurajat
mult pe intimii lui Vaida, c�ci suna cu totul altfel dec�t muzica lui Tilea.
�ntrebat de Pangal ce ar face Vaida dac� 1-ar �ns�rcina Regele s� formeze viitorul
Guvern, Angelescu i-a spus c� ar �ncerca �nt�i o formul� ��r�nist�, cu Cost�chescu,
cu Lupu etc. �tiind bine c� o asemenea formul� n-ar reu�i, pentru ca s� formeze
apoi un Minister de larga concentrare, cu c�i ar putea mai mul�i. Pe mine, Vaida m-
ar dori la Externe, �n locul lui Titulescu, care trebuie s� se mai odihneasc�, s�
mai vad� lucrurile �i de altundeva dec�t din vagonul lui ministerial. Daca
Titulescu i-ar fi impus, atunci mie mi-ar da Finan�ele. (S�rut m�na, cu
recuno�tin��.)
Pangal a pus �i ipoteza unui Minister Mironescu. Angelescu crede a �ti c� un
asemenea Minister ar fi privit cu bun�voin�a �i de Vaida, care la rigoare ar primi
chiar sa intre �n el.
� Anul 1935 s-a �ncheiat posomor�t, pe ploaie. L-am �ncheiat �i eu cu c�iva
prieteni, aproape �n familie �i am avut pl�cerea s� ascult la miezul nop�ii
cuvintele de �mb�rb�tare adreste de Regele Carol �poporului s�u", cu prilejul
punerii �n func�iune a sta�iei de emisiuni radiofonice de la Bod (l�ng� Bra�ov).
Dea Domnul ca 1936 s� fie mai bun ca 1935. N-ar fi greu.
l
1936
l ianuarie. � Cea��, ploaie, vreme posomor�t� precum posomor�te sunt �i sufletele
noastre, �ncepem anul cu inima str�ns�. S�r�cie, lipsuri, dezorientare �i mai ales
demoralizare, iat� �n patru cuvinte bilan�ul anului 1935.
De c�nd am sc�pat de sub jugul ru�inos al turcilor, niciodat� poporul rom�nesc n-a
fost mai umilit. �i parc� tot era mai pu�in ru�inos s� te calce �n picioare
Padi�ahul dec�t jidanul Aristid Blank sau Malaxa mi-tuitorul. St�p�nul real al
��rii rom�ne�ti este ast�zi, f�r� nici o exagerare, falitul Blank. El schimb�
mini�trii �i Guvernele, el nume�te �n slujbe �nalte, el taie �i sp�nzur�. �i
bine�n�eles fur� ca �n codru. Regele Ca-rol e o simpl� p�pu�� n m�inile lui
murdare.
�ntre cele patru grani�e ale ��rii �i p�n� sus, totul e numai corup�ie. Singurul
lucru organizat �n Rom�nia Mare e jaful �i �per�ul.
Guvernul T�t�rescu e cel mai prost Guvern pe care 1-a avut �ara de la 1866 �ncoace.
Guverne incapabile si ridicole au mai fost �i altele. Sarcina ce aveau de
�ndeplinit era �ns� mai u�oar�, a�a �nc�t deosebirea �ntre ce erau �i ce ar fi
trebuit s� fie era mai mic�. �i nici un Guvern n-a �ndr�znit p�n� la cel de azi s�
fac� din corup�ie singura lui baz� de existen��. De zece ori Ministerul T�t�rescu a
c�zut, �i de zece ori �i-a cump�rat men�inerea la Putere. Unde, �mi e ru�ine s� o
scriu- aici. Generalul Gorski �mi spunea ieri cu indignare c� a stat dou� zile la
Sinaia �i c� �n fiecare sear� a fost partid� de poker la Lupeasca la care au
participat pe l�ng� st�p�na casei, Regele, Malaxa, Aristid Blank �i Gavril� Mari-
nescu1. Iat� sovietul de solda�i... �i �pertari care hot�r�sc ast�zi soarta
Guvernelor noastre. Ne cople�e�te mocirla!
Numai Gut� e fericit �i mul�umit �i poate repeta ca rom�nul: d�-mi Doamne ce n-am
g�ndit, sa m� bucur de ce m-a g�sit.
3 ianuarie. � T�n�ra Tita Christescu fost� miss Rom�nia �i pa�a-chin� de meserie �
fiica pl�pumarului Christescu, prietenul meu �i g�l�giosul comunist din 1920 � a
c�zut moart� �n c�teva minute, zilele
1 Acesta mergea apoi la Cazino, �i l�ud�ndu-se cu banii c�tiga�i la pokerul regal,
arunca pe mesele de rulet� �i de bacara zeci de mii de lei.
l
trecute, �n casa ei. Tristul eveniment s-a �nt�mplat �n prezen�a surorii mai �n
v�rst�, m�ritat�. Toxicologii au declarat, dup� ce au f�cut analizele cuvenite, ca
fata fusese otr�vit� cu cianur� de potasiu. Christescu tat�l, disperat de moartea
fetei care �i �ntre�inea batr�ne�ele prin �munca" ei a f�cut un denun� Parchetului
prin care acuz� pe Ciulei, cunoscutul antreprenor de construc�ii, om de c�teva zeci
de milioane �i stimat de toat� lumea. Nimeni nu poate s� cread� c� un om ca Ciulei
s� fi comis o crima. Fusese amantul �i�ei, dar nu o rupsese cu d�nsa. E drept c�-i
f�cuse o vizit� c�teva ore �nainte s� se �nt�mple drama. Dar de ce s� fi omor�t
Ciulei? Fiindc� t�n�ra Tita Christescu era logodit�? �i apoi? Pare mai probabil
ipoteza unui �antaj �ncercat de b�tr�nul vulpoi comunist �mpotriva unui om foarte
bogat. Afacerea pasioneaz� ora�ul.
� Discursul Regelui de anul nou este viu comentat �n toate cercurile politice.
Naivii g�sesc caracteristic faptul c� Suveranul a mul�umit Guvernului pentru
serviciile aduse �i programul �ndeplinit, dar nu a legat �ntru nimic de d�nsul
sarcinile de �ndeplinit �n anul ce �ncepe. Pentru acest an Regele f�g�duie�te c� el
va veghea, c� el va face si c� el va drege cum e mai bine. Eu, eu, eu... �nc� o
dat� �i p�n� la infinit. Ministerul T�t�rescu, care nu se men�ine dec�t printr-o
�nalt� fantezie, poate s� cada peste opt zile, dar cred ca se �n�al� cei care
atribuie Regelui, �n discursul s�u, un sentiment de ostilitate fa�� de Guvern. E
pur �i simplu discursul unui megaloman �i unui mitoman, un discurs care se
�mperecheaz� perfect cu cuv�ntarea lui T�t�rescu care 1-a precedat, fiindc� T�-
t�rescu e �i el un megaloman �i un mitoman.
4 ianuarie. � Pre�edintele Roosevelt a dat drumul unui Mesaj adresat poporului
american, prin care judec� cu severitate atitudinea popoarelor de pe celelalte
continente, popoare lipsite de disciplina p�cii �i care prin politica lor sunt pe
cale s� provoace un r�zboi general. Roosevelt constat� c� 85% din popoarele lumii
sunt mul�umite de situa�ia ce le-a creat ultimele tratate si ca numai 15% vor o
revizuire a acestora. Nu e drept nici ra�ional ca pentru satisfacerea unei
minorit�i, majoritatea omenirii s� fie t�r�t� �n dezastrul unui nou r�zboi. Cel
pu�in a�a crede pre�edintele Roosevelt.
Odat� cu publicarea Mesajului, a fost depus pe biroul Congresului �i un proiect de
lege pentru reglementarea neutralit�ii Statelor Unite, �n timp de r�zboi. Prin noul
proiect se dau puteri discre�ionare Pre�edintelui care va putea opri sau condi�iona
exportul materiilor prime, armamentului, echipamenului �i muni�iilor, dup� cum va
crede de cuviin��.
202
� Din cronica seraiului:
Informatorul meu secret �mi aduce ve�ti de la Palat. Planul Regelui e neschimbat.
(Nu mai e basmul cu coco�ul ro�u, e basmul cu �g�ina" ro�ie!) Guvernul T�t�rescu
pleac� dup� s�rb�tori; Regele are deja demisia lui T�t�rescu �i pe a lui
Costinescu. Guvernul nu va mai deschide, �n nici un caz, Camera. Carol Secundus
este foarte sup�rat pe Gutzius Primus fiindc� acesta a trimis pe Dorel Dumitrescu
(?) la Londra, s� negocieze condi�iile pla�ilor �n Anglia. E a�a de sup�rat, �nc�t
nici n-a vrut s� permit� lui Gutzius s�-1 �nso�easc� la Bra�ov, la serbarea
centenarului �Cazinei". �n Ministerul Mironescu vor intra �i Gu�ti �i dr. Lupu, pe
care Regele �l va momi promi��ndu-i pre�edin�ia Consiliului pentru un �mai t�rziu"
la care nu se va ajunge niciodat�. �i-1 vrea pe Lupu �n Minister ca sa mai produc�
o sp�rtur� �n Partidul Na�ional-��r�nist. Va mai intra �n Guvern �i Pot�rc�. Despre
mine, informatorul meu nu mai �tie care sunt inten�iile Regelui (dup� cum nu �tie
nici pe ale mele). Mironescu � care se �napoiaz� de Boboteaz� � ar fi informat pe
Rege de la Paris, c� bancherii francezi nu vor acorda nimic Guvernului T�t�rescu,
si c� noua formul� Mironescu ar avea toate �ansele s� fie agreat�. Cu Tirulescu
nenea Ghi�� se declar� de asemenea �n�eles. /
Deocamdat�, informatorul meu vorbe�te �i Gut� T�t�rescu c�rmu-ie�te. Prost. Tot
informatorul meu �mi spune c� ar fi vorba de numirea lui Franasovici la Bruxelles,
iar mai t�rziu la Paris, dup� ce Cesianu va fi numit ministru ai Palatului.
� Mama doamnei Doletti (iubita Prin�ului Nicoiae), b�tr�na Dumitrescu Tohan, s-a
urcat �n grad si a devenit Prin�es�, c�s�torindu-se cu un Prin� Zaberinsky,
autentic1 dar muritor de foame. Ce e nostim, e ca r�scoapta matracuc� s-a mai dedat
cu acest prilej �i la �antaj: Prin�ul Nicoiae a trebuit sa-i dea c�teva milioane ca
s� consimt� la c�s�torie. Duduia nu va mai avea pace, acum ca rivala ei a devenit
fat� de Prin�esa, p�n� nu va adopta-o si pe ea un Prin�.
8 ianuarie. � S�mb�t� a fost �nmorm�ntat cu alai Trandafir Dju-vara, autorul
volumului de versuri insipide �Coarde Sparte", compilatorul colec�iei de tratate �i
conven�ii care-i poart� numele, ministrul nostru pe vremuri la Sofia,
Constantinopol, Bruxelles �i Atena. Fiul sau Radu, ajuns �i el ministru
plenipoten�iar, �n setea lui de publicitate �i �n vanitatea lui nem�surat�, a f�cut
din �nmorm�ntarea lui tat�-s�u un
1 Familia Zaberinsky e o familie Princiar� georgian�.
adev�rat spectacol. Trandafir a murit la Paris pe la sf�r�itul lui noiembrie �i a
fost adus pe mare, prin Marsilia si prin Constan�a. Profit�nd de faptul c�
defunctul a l�sat un legat de un milion lei (�n rent� de expropriere) Ateneului,
Radu Djuvara a cerut comitetului acestei institu�ii ca slujba �nmorm�nt�rii sa se
fac� chiar �n locul �n care s-au s�v�r�it cele pentru victimele atentatului de la
Senat din 1920, pentru Ionel Brati-anu, Take lonescu si Regentul Buzdugan. Direc�ia
Ateneului a avut sl�biciunea sa consimt�. Ceremonia a fost o adev�rat�
reprezenta�ie. Au slujit patrusprezece preo�i �i trei episcopi, �ntre care
mitropolitul Moldovei. Radu Djuvara � care c�t a tr�it tat�-sau a fost aproape
certat cu e] � a f�cut voiajul p�n� la Ia�i ca sa invite pe mitropolit. �i c�t l-o
fi costat venirea Prea Sfin�itului. Aici, la Bucure�ti, a mers din om �n om s� se
milogeasc� pentru un discurs. A ob�inut noua! Unul chiar de la mine. Ne-a adus la
Jockey-Club un tablou de Grigorescu, �n amintirea lui ta��-s�u; puteam s�-1 refuz?
Cu a�� mai pu�in cu c�t debutasem la Constantinopol �n cariera diplomatic� sub
ordinele defunctului. Am vorbit si fiindc� m� plictisea s� vorbesc de nenea
Trandafir, am polemizat cu amicul Titulescu. Am amintit c� pe vremea lui Carol I
numirile �nal�ilor demnitari nu se f�ceau numai pe baz� de fantezie (aici era �i o
pietricic� pentru Regele Carol al II-lea), c� pe atunci func�ia de secretar general
�nsemna ceva nu ca acum � �i reamintind publica�ia tratatelor �i conven�iilor
f�cute de Trandafir Djuvara am spus c� aceast� publica�ie a fost binevenit� pentru
c� �nainte de r�zboi pacturile interna�ionale erau operante �i nu se anulau unele
pe altele ca cele de azi. Discursul rneu a f�cut mult� zarv� printre personalul
Ministerului Afacerilor Str�ine, larg reprezentat la �nmorm�ntare.
9 ianuarie. � Blumenfeld la mine. Ar fi v�zut o scrisoare adresat� unui �ef de
organiza�ie georgist, din �ns�rcinarea lui Gheorghe Br�ti-anu, scrisoare din care
rezult� c� �n�elegerea dintre Bratieni, pentru re�ntregirea partidului (nu se
vorbe�te de fuziune ci de re�ntregire) este perfect�. Re�ntregirea s-ar face
imediat dup� c�derea Guvernului T�t�rescu, �i �n scrisoarea precipitat� se enumera
condi�iile sub care s-ar face:
1) �efia bine�n�eles a lui Dinu Br�tianu (mai t�rziu, succesiunea asigurat� lui
George Br�ianu);
2) �efi de organiza�ie ai partidului re�ntregit vor fi �efii actuali georgi�ti
afara de jude�ele �n care �efii vechiului partid sunt amici personali ai lui Dinu
Br�ianu;
3) To�i cei care �n cursul guvern�rii lui T�t�rescu au dat concurs acestuia �n
politica lui �anticonstitu�ional�" �i opus� directivelor direc-
204
�iei partidului, vor fi elimina�i din partidul re�ntregit. Comisii speciale vor
examina, din acest punct de vedere, si situa�ia membrilor din provincie. Din punct
de vedere programatic, sau politic, condi�iile re�ntregirii ar fi:
1) Depresurarea Regelui;
2) �nl�turarea d-nei Lupescu �i a �ntregii Camarile din jurul ei �i al Regelui;
3) Eventuale sanc�iuni �mpotriva celor care au favorizat politica de corup�ie �n
jurul Regelui*
4) Aceste trei puncte fiind considerate ca satisfac�ii date grup�rii G. Br�tianu,
acesta va primi �n �ntregime programul partidului prezidat de Dinu Br�tianu.
Blumenfeld �mi poveste�te mai departe c� a comunicat lui Tat�-rescu informa�iile
sale �i c� 1-a �ntrebat dac� n-are �i el de g�nd s� fac� un pas �n r�fuiala
devenit� inevitabil�. T�t�rescu i-ar fi r�spuns: �Da ce, m� crezi prost? Nu stau
nici eu cu m�inile �ncruci�ate, �i vei vedea ce voi face la timpul oportun. Pentru
moment am alte probleme de rezolvat, nu m� pot ocupa de aceasta. Dar crezi d-ta c�
partidul care n-a vrut s� fuzioneze cu Gh. Br�tianu �n vremea �n care aceast�
fuziune �i putea �nlesni calea aducerii Ia putere, o va face-o acum, c�nd Gh.
Br�tianu s-a vrajm�it cu Coroana?" Blumenfeld pretinde c� ar fi spus lui T�t�rescu
sa nu se joace cu focul, c� feti�mul �Br�tianu" nu trebuie nesocotit �n Partidul
Liberal si c� argumentul �raporturilor cu Coroana" era greu de valorificat tocmai
�n momentul c�derii de la Guvern.
� Tot Blumenfeld m� pune �n curent cu optimismul lui Victor Anto-nescu pe care 1-a
v�zut azi. Victora� era �nc�ntat fiindc� �ncasase pe decembrie, cu toate
s�rb�torile care �ngreuneaz� opera�iile de percep�ie, peste l 700 milioane, adic�
mai mult dec�t media necesar� �n ultimele 4 luni ale anului bugetar, pentru
asigurarea echilibrului. Acesta este nu numai asigurat, dar va rezulta la sf�r�itul
anului �i un excedent de vreo 300 milioane!1 Victor Elat�r�u mai era �nc�ntat �i de
�tirile date de B�dulescu despre tratativele de la Paris, care merg nu numai bine,
dar sunt chiar aproape terminate. Antonescu va pleca cel mai t�rziu luni la Paris,
s� semneze conven�iile, �ndat� ce le va fi semnat, vor sosi la Paris �i T�t�rescu
�i Titulescu, �i impresia lui Blumenfeld� dar numai o impresie � e case va modifica
ceva �n tratatul nostru de alian�� cu Fran�a.
1 Dac� bugetul Statului s-ai comprima la cheltuieli, la O lei O centime, excedentul
ar putea fi de 20 miliarde �i mai bine!!
Optimismul lui Totor-Victor era �ns� �nainte de toate provocat de gentile�ea cu
care Regele 1-a poftit la dejun �n ziua de Boboteaz� �i cu care i-a vorbit dup�
dejun. L-a pus s�-i explice fiecare capitol al noului buget �i a aprobat tot ce
ministrul de finan�e i-a cerut. Acesta, la sf�r�it, a crezut de cuviin�� s�
mul�umeasc� Regelui de tot concursul pe care 1-a dat Guvernului �i s�-i spun� �n
numele Guvernului �ntreg, c� d�nsul �i colegii lui nu vor face Majesta�ii Sale nici
o greutate �n planurile Sale politice. �Antonescu, nu �nainte de votarea noului
buget!" ar fi fost r�spunsul Regelui, din care Victoras a tras concluzia c�
Guvernul nu se schimb� p�n� �n mai.
Informa�iile acestea pe care mi le aduce Blumenfeld sunt �n complect� contradic�ie
cu cele pe care mi le-a adus �nc� alalt�ieri informatorul meu secret, care pretinde
ca schimbarea de Guvern este iminent�. Eu cred mai mult ce-mi spune Blumenfeld,
fiindc� �mi dau seama ca Regele nu va mai putea forma un Guvern de lichele ca
acesta, si c� prin urmare �l va �ine p�n� nu va mai fi leu �n fondurile secrete.
Un singur lucru �mi da de g�ndit, e c� Antonescu ar fi spus lui Blumenfeld c� din
conversa�ia lui cu Regele reie�ea clar c� succesiunea era asigurat� ��r�ni�tilor �i
lui Mihalache. Dac� toate informa�iile lui Antonescu sunt de valoarea asta, apoi nu
fac doi bani!
Se poate ca Regele s� mai �in� pe T�tarescu nu numai din cauza fondurilor secrete
�i a afacerilor, dar �i ca s�-1 ajute �n lupta lui �mpotriva Br�tienilor, c�ci nu-i
poate conveni ca Partidul Liberal s� �ncap� pe m�inile lui G. Br�tianu �i s� adopte
programul s�u.
� Mi�u Demetrescu, administrator la Banca Na�ional� numit de mine c�nd am fost
ministru de finan�e, are noroc. Mandatul lui expir� anul acesta, �i venise la mine
s� m� roage s� intervin pe l�ng� Guvern, pentru ca mandatul sa-i fie re�nnoit. I-am
promis, dar f�r� nici o speran�� de succes: era la mintea omului c� liberalii vor
prefera s� pun� un om al lor. Ast�zi m-am pomenit cu Aristid Blank care a venit s�
m� roage s� intervin pe l�ng� Antonescu �n favoarea lui Mi�u Demetrescu! Mi-a
m�rturisit ca candidatul liberalilor era Victor Sl�vescu, inamicul lui de moarte,
si ca aceast� numire trebuia oprit� cu orice pre�! Am priceput c� interven�ia mea
pe l�ng� Antonescu trebuia s� serveasc� numai de paravan lui Aristid ca s� lucreze,
pe c�ile lui. �n cursul conversa�iei nu s-a sfiit s�-mi spun� c� Miti��
Constantinescu, to�i cei de la Banca Na�ional�, �i chiar Victor Antonescu sunt
favorabili lui Mi�u Demetrescu. Planul ar fi cam �sta: s� se renumeasc� Demetrescu
ca reprezentant ai
206
partidului lui Argetoianu, fiindc� i se cuvine �i lui at�ta lucru � dar �n
realitate fiindc� a�a vrea Aristid Blank! Departe am ajuns! Norocul lui Mi�u
Demetrescu!
12 ianuarie. � Dejunat ieri cu unul din directorii de la Ministerul de Externe. E
un adversar al marelui om Titulescu �i a socotit ca de c�nd acesta e ministru de
externe, anul �n care a stat mai mult �n Bucure�ti, a stat 37 de zile. Toate
telegramele sosite zilnic la Minister, dup� ce se descifreaz� se cifreaz� la loc �i
se expediaz�, tot telegrafic lui Titulescu la Geneva, la St. Moritz, la Lido sau �n
P.M., �n fine acolo unde e. Se reexpediaz� toate, absolut toate telegramele �i pe
spezele Statului bine�n�eles/Astfel o telegram� de la Paris vine la Bucure�ti �i de
aici e reexpediat� la St. Moritz. Dac� un exemplar ar fi direct expediat de la
Paris la St. Moritz, ar costa pe jum�tate c�t cost� de la Bucure�ti ]a St. Moritz.
C�nd se va face odat� bilan�ul lui Titulescu, lumea va petrece.
13 ianuarie. � Wladimir d'Ormesson publica un articol foarte interesant �n le
Temps din 4 ianuarie prin care caut� s� explice ne�n�elegerea dintre Fran�a si
Anglia, �n momentul demisiei lui Samuel Ho-are. Din discursurile pronun�ate atunci
�n Parlamentul englez, din cuv�nt�rile lui Hoare, lui Baldwin, lui Austen
Chamberlain reie�ea c� Anglia a fost singura Putere care �i-a mobilizat for�ele
pentru ap�rarea principiului securit�ii colective. Repro�ul era direct adresat
Fran�ei, care �n-ar fi mi�cat nici o corabie, nici un avion, nici un om" �n
ap�rarea pactului de la Geneva. D'Ormesson caut� s� stabileasc� faptul c� a fost la
mijloc o ne�n�elegere. Se stabilise la Geneva c� sanc�iunile militare prev�zute de
art. 16 al Pactului nu vor fi puse deocamdat� �n mi�care. Invazia flotei engleze �n
Mediteran� a mirat cu at�t mai mult, c� Guvernul britanic a declarat c� prezen�a
flotei engleze �n Mediteran� trebuie pus� �n leg�tur� numai cu interesele ap�r�rii
�securit�ii colective".
Mai t�rziu s-a aflat ca Anglia trimisese for�ele sale �n Mediteran� ca s� r�spund�
unei caracterizate amenin��ri italiene a Egiptului, prin Libia. Dac� Anglia ar fi
m�rturisit atunci c�-�i mobilizase flota �n ap�rarea Imperiului Britanic, Fran�a ar
fi r�spuns imediat cu mobilizarea flotei ei, a�a cum se g�se�te obligat� prin
pacturile semnate cu vecina ei de peste M�nec�. Pe baza art. 16 �ns�, �i a ap�r�rii
securit�ii colective, Fran�a n-avea nici un motiv s� se mi�te, �i nu s-a mi�cat.
Prin aceast� ne�n�elegere se explica �i chestiunile puse de Anglia Fran�ei, asupra
eventualului sprijin ce i-ar da, �n cazul c�nd ar fi atacat� de Italia. � D-rul
Zervos, medicul Negusului, un grec, are un frate Ia Bucure�ti, medic �i el. D-rul
Zervos din Adis-Abeba scrie d-rului Zervos din
�NSEMNA�I ZILNICE, 1936 207
Bucure�ti, destul de regulat. Din ultima scrisoare reiese un mare optimism cu
privire la soarta abisinienilor. Zervos pretinde c� pe l�ng� cei 400 000 de
negroizi care se lupt� actualmente cu italienii, al�i 400 000 sunt concentra�i �n
lag�re de instruc�ie unde sunt �nv�a�i s� m�nuiasc� un armament ultramodern, mult
mai perfec�ionat dec�t al italienilor. Abisinienii ar avea de toate: mitraliere,
pusti-mitraliere, tancuri �i aeroplane. Asupra italienilor ar mai avea urm�toarele
avantaje: 1) Sunt fanatici �i lupta cu o ur� �i un av�nt superioare entuziasmului
fascist, oric�t ar fi acesta de sincer; 2) Pot circula si noaptea, fiindc� cunosc
fiecare poteca din mun�i, pe c�nd italienii trebuie s� vad� pe unde pun piciorul;
abisinienii v�d si pe �ntuneric �i se aga�� precum caprele prin toate �inuturile
care le sunt familiare; 3) Italienii vor fi mobiliza�i �n tot timpul ploilor care
nu sunt obstacol de circula�ie pentru abisinieni; 4) Configura�ia �arii e
favorabila luptelor de gueril� �i defavorabil� desf�ur�rilor de mase � prin urmare
defavorabil� italienilor si favorabil� abisinienilor.
Te pomene�ti ca optimismul d-rului Zervos �i are �i el rosturile lui?
Generalul Gorski �mi povestea (fiindc� e vorba de Abisinia) ca generalul
Samsonovici fiind acum �n urm� la Paris ar fi stat de vorb� cu generali �i ofi�eri
superiori francezi cunosc�tori ai campaniilor coloniale, mai to�i fo�ti combatan�i
�n Maroc si alte colonii, �i c� ace�ti speciali�ti i-ar fi spus ca sunt �n curent
cu programul italienilor �n Abisinia �i c� acest program are nevoie de zece ani
pentru a fi executat. Daca e a�a, ce se vor face italienii care �n primul an au
ajuns deja la verighete?
� Tot Gorski mi-a povestit un incident �nt�mplat �n Abisinia noastr�, cu prilejul
paradei de la Boboteaz�. La ie�irea din biseric� generalul Paul Angelescu, z�rind
pe Zaharof (r�nda�ul lui Stelian Popescu la Universul) �n dosul Iui Gorski se
apleac� spre el �i �i spune �n treac�t: �Vezi c� m-a�i �njurat degeaba, c�ci am
primit demisia generalului Du-mitrescu!"' Gorski care auzise, spune atunci lui
Zaharof: �Apoi dac� n-ar fi primit-o, s-ar fi revoltat armata!" Concep�ie curioas�
dar f�r� importan�� pentru ceea ce urmeaz�. Paul Angelescu n-a auzit ceea ce a spus
Gorki, dar a auzit-o Titeanu care sta l�ng� Zaharof. A doua zi Gorski a fost chemat
de Paul Angelescu, �i acesta 1-a luat de scurt fiindc� ar fi fost auzit spun�nd:
Armata e gata sase revolte. Capul lui Gorski, ex-
1 E de necrezut ca ministrul de r�zboi s� se laude cu primirea acestei demisii!
Apoi aceasta a fost �i solu�ia delincventului! S-ar fi putut l�uda dac� l-ar fi
re�inut �n armat� �i l-ar fi b�gat �n pu�c�rie!
208
plica�ie, �njur�turi la adresa lui Titeanu. Gorski socotea incidentul �nchis, de
atunci �ns� patru agen�i secre�i ai lui Moruzov1 �n dou� automobile, �l urm�resc
pas cu pas. Gorski, neobi�nuit cu polite�ile Siguran�elor (avem mai multe) e ca
nebun �i vrea s� fac� scandal. Vrea... dar nu va face!
� �nc� o afacere, tot �n Abisinia. E vorba de amicul Malaxa. �i de fr�nele care de
at�ta vreme trebuie s� se instaleze la vagoanele de marf�'. Acum se zice c� se vor
instala un num�r destul de �nsemnat pe vagoanele cisterna �i e vorba s� se aleag�
�ntre fr�nele Westinghouse �i fr�nele Knorr (nem�e�ti). Se vor alege fr�nele Knorr,
de�i de 3 ori mai scumpe, fiindc� sunt reprezentate de Malaxa. Am �ntrebat: dar cum
poate concura casa Knorr, �n restul lumii, cu casa Westighouse dac� e de 3 ori mai
scump�? Mi s-a r�spuns: nu e mai scump�, dar �n comanda Malaxa o treime reprezint�
pre�ul (egal cu al lui Westinghouse), o treime �per�ul la C.F.R. �i la Comunica�ii,
�i o treime beneficiul Bandei, cu B mare, din care face parte �i Malaxa � vede�i
c�t de modest este beneficiul lui!
� Zvonuri persistente de �nlocuirea lui Costinescu la Industrie prin Manolescu-
Strunga redivivus, �c�ruia s-ar fi f�cut o mare nedreptate"! Dar atunci ce e cu
criza? E dulce via�a �n Duduialand.
17 ianuarie. � Regele care a fost s�mb�ta la o v�n�toare �n Banat, a trecut
duminic� �n Iugoslavia �i de la Belgrad s-a dus cu Mar-ioara, cu Principele Paul �i
cu micul Rege Petre s� v�neze l�ng� Novi Sad. Luni s-a �napoiat la Bucure�ti, �n
jurul acestei c�l�torii a Regelui s-a f�cut ca de obicei mare v�lv�, de�i foarte
probabil ea n-a fost motivat� dec�t de v�n�toarea care a avut loc. Am fost �ntrebat
�i eu dac� cunosc motivele deplas�rii. Am r�spuns c� probabil Regele a trecut
grani�a ca s� poat� telefona f�r� s� fie supravegheat de Siguran�� i de T�-
t�rescu. Aceast� glum� a avut succes �i a ajuns p�n� la urechile Regelui care a
r�s.
� Mar�i diminea�a a murit brusc, pe c�nd telefona, N. Drosso, sluga Palatului, �n
timpii din urm� Mare Comis (!), dup� ce fusese prefect �i mai �nainte comandant al
Palatului. Lipsit de inteligen��, brutal �i calic, Drosso nu era iubit. Fiind
amestecat �ns� �n via�a noastr� zilnic�, a
�eful serviciului de informa�ii la Marele Stat-Major.
tuturor bucure�tenilor mai de vaz�, de lungi decenii, moartea nea�teptat� a
impresionat. Se zicea c� tat�-s�u fusese buc�tar, lucrul nu este dovedit, cert e c�
Drosso avea maniere bune dar un suflet vulgar. T�n�r bogat, fusese primit la
Jockey-Club, cum ie�ise ofi�er la 21 de ani. Anul acesta �mplinea 50 de ani de c�nd
era �n club. C�s�torit cu Caterina Sin-gurov1, a avut cu d�nsa un fiu ucis �nainte
de r�zboi �ntr-un accident de aeroplan. Se c�s�torise a doua oar� acum c�iva ani cu
Meme Macri nepoata lui Simu.
I s-au f�cut funeralii dispropor�ionate cu meritele �i cu pozi�ia sa. Regele a
asistat �n persoan� la �nmorm�ntare, ceea ce n-a f�cut �nc� pentru nimeni de c�nd e
pe Tron.
�r �n starea de compresiune moral� sub care tr�im, imagina�ia oamenilor f�r� treab�
inventeaz� legende �ntregi �n jurul celui mai simplu �i mai natural eveniment.
Reproduc aici de pe raportul zilnic �i confiden�ial al Siguran�ei o not�2, fiindc�
e tipic� pentru modul cum se deformeaz� orice eveniment, �n goana agen�ilor de
informa�ie dup� senza�ional:
�16. I. 1936. �n a doua jum�tate a lunii noiembrie, M.S. Regele, prin anumite c�i,
a fost informat de la Praga cum c� Gross de la Cage-ro3 a l�sat s� se cread� c� ar
fi �nlesnit Regelui devize de circa 30 de milioane de franci francezi. Vod� alarmat
de aceast� chestiune a �i trimis la Praga pe generalul Ilasievici �i pe generalul
Balif spre a cerceta originea zvonurilor lansate.
Aceea�i versiune s-a lansat �i la Belgrad unde a luat o turnur� at�t de
dezagreabil� �nc�t Regina Marioara, alarmat�, a chemat personal pe Regele Carol
acolo.
Luni seara Vod� cheam� pe Drosso �ntreb�ndu-1 ce rol �ndepline�te la Cagero. Drosso
a r�spuns c� e administrator (membru �n consiliul de administra�ie). Vod�, foarte
enervat, n-a spus nimic, �n aceea�i sear� Siguran�a raporteaz� arestarea lui Gross
la Feldkirch. Concomitent cu aceast� �tire S�vescu de la Banca Rom�neasc� cheam� la
telefon pe Drosso, la Palat. Acesta foarte emo�ionat cade mort.
1 Femeie frumoas� �i elegant�, foarte la mod� �ntre anii 1880 �i 1890.
2 De�i neregulat, primesc �i eu o copie de pe aceste rapoarte.
3 O societate de export-import �ntemeiat� dup� venirea liberalilor la Guvern. Se
zice c� principalii ei fondatori �i profitori au fost Leonte Moldoveanu, Dorel
Dumitres-cu �i Constant Georgescu. Gross era numai operator-specialist. Societatea
a f�cut nenum�rate fraude cu schimbul devizelor �i afacerea a ajuns �naintea
Parchetului.
210_______________________________________________________
M.S. Regele prin Gavril� Marinescu a dat ordin ca Parchetul s� fac� lumin�
complect� �n aceast� afacere, mai ales c� Gavril� Marinescu a comunicat lui Vod� c�
din informa�iile c�p�tate de la dl. Codin �te-f�nescu ar fi complici Leonte
Moldoveanu, S�vescu de la Banca Rom�neasc�, Dorel �i Barbu Dumitrescu precum �i d-
na G�etan (!!?) n�scut� Leonida1, soacra lui Dorel Dumitrescu".
Iat� salata ce rezult� din amestecul f�r� rost a patru fapte certe: o invita�ie la
v�n�toare (Ilasievici �i Balif� dar �i Mocsoni au fost invita�i �n noiembrie la
v�n�toare �n Cehoslovacia), o a doua invita�ie tot la v�n�toare dar �n Iugoslavia
(a Regelui Carol), o escrocherie (afacerea Cagero) �i o moarte subit� (a lui
Drosso). Din nenorocire, basmul nu a r�mas limitat la raportul Siguran�ei sus-
citat: �n cafenele �i �n tot ora�ul, lumea pune �n leg�tur� moartea lui Drosso cu
afacerea Cagero, �i fiecare aduce precizarea unui am�nunt �n povestirea lui.
� Mocsoni care a �nso�it pe Rege �n Iugoslavia mi-a raportat la repezeal�
conversa�ia avut� cu Stoiadinovici, prim-ministrul s�rb, cu care s-a �napoiat �n
tr�sur� de la v�n�toare. Stoiadinovici se mira de r�bdarea rom�nilor fa�� de
Titulescu �i spunea textual: �Cum suporta�i dvs. cheltuielile absurde pe care le
face c�l�torind cu un vagon regal �i cu un lux cu totul oriental? Cxim nu-�i d�
opinia publica seam� c� toat� politica lui Titulescu e numai fars�?" Mocsoni,
foarte jenat, a r�spuns c� d�nsul nu se ocupa de politic�. Stoiadinovici �i-a dat
seam� c� lipsise de tact, �i a t�cut. Mocsoni a raportat conversa�ia �i Regelui,
care pare s� fi fost �nc�ntat de �nalta opinie pe care Stoiadinovici o are despre
Titulescu.
� Ieri la club, generalul Gorski, cel mai vechi dintre Inspectorii de Armat� mi-a
spus c�-�i d� demisia (trebuia s� ias� la pensie peste c�teva luni) fiindc� Regele
nu vrea s�-1 �nainteze general de corp de armat�, locul fiind vacant prin
retragerea lui Paul Angelescu, atins de limita de v�rst�. Gorski �i d� seam� c�
decorarea lui excep�ional� la l ianuarie nu a fost dec�t un z�h�rel ca s�-1 �mpace
�n vederea ne�naint�rii lui. Tot Gorski m� informeaz� ca �n locul lui Samsonovici
va fi numit �ef de Stat-Major generalul lacobici, care provine din armata austro-
ungar�.
1 D-na Leonida ex-Dumitrescu a fost numai asasinat� � pe jum�tate � de G�e-tan, dar
nu luat� �i de nevast� de d�nsul!
__ Telegramele de azi-diminea�a ne aduc vestea unui nou vot de �ncredere
�nregistrat de Ministerul Laval dup� redeschiderea Camerelor (numai de n-ar c�dea,
cople�it de at�tea voturi de �ncredere), unei �nsemnate victorii italiene pe
frontul Somaliei �i unui r�gaz de 30 de zile acordat lui Hauptmann, condamnat la
moarte pentru r�pirea copilului lui Lindbergh.
__ �n alegerea par�iala de la Suceava din 15 ianuarie na�ional-cre�-
tinii au avut un enorm succes: au dob�ndit mai multe voturi dec�t Guvernul �i tot
restul opozi�iei �mpreun�. Mai ales na�ional-��r�ni�tii sunt fier�i. E drept c�
Suceava a fost �ntotdeauna un fief electoral al lui Cu-za. �i acum a fost chiar el
candidat... S� a�tept�m �i rezultatul alegerilor din Hunedoara �i din Mehedin�i
care trebuie s� aib� loc �n februarie, daca vor mai avea loc.
18 ianuarie. � Mas� mare asear� la Lega�ia Greciei. Dup� masa, vorbind cu T�t�rescu
1-am sf�tuit sa am�ne alegerea de la Mehedin�i (fixat� pentru 2 februarie) ca s� se
mai calmeze spiritele �n Partidul Na-�ional-��r�nesc, �n care frunta�ii electori
sunt hot�r�i s� fac� moarte de om ca sa r�zbune nepl�cerile suferite la Suceava.
T�t�rescu mi-a spus ca probabil alegerea se va am�na �i lu�ndu-m� la o parte �n
buoul lui Collas, a �nceput sa-mi spun� c� a�a nu mai merge. Ca nu se mai pot
tolera manifesta�ii �n fiecare zi pe strad�, lupt� de fiecare ceas cu apa�ii presei
�i a�a mai departe. �Constitu�ia trebuie modificat�, pentru a da Guvernelor
posibilitatea legal� de reac�iune." L-am �ntrebat de ce n-a f�cut nimic p�n� acum
�n acest sens, �i i-am repro�at c� n-a profitat �n general de posibilit�ile pe care
le-a avut pentru a face ceva. �Ce vrei, mai depindea �i de al�ii..." � �Regele
trebuie sa fie pus �naintea faptelor �ndeplinite, e un c�c�cios lipsit de voin��."
� �Da, dar �i �mprejur�rile au fost contrare. Acum �n toamn� eram hot�r�i s�
proced�m la revizuirea Constitu�iei. A venit �ns� r�zboiul Italiei... Acum �ns� �i
Regele e hot�r�t �i �n mai va trebui s� modific�m �n fine Constitu�ia. Coane
Costic�, e�ti pentru?" (Caraghiosul se f�cea c� nu �tie?) � �Ba nu!" � ��tii c� am
tot voit s�-�i vorbesc pe chestiunea asta. Am tot am�nat fiindc� �i rezolvarea
problemei se dep�rta �ntruna. Acum ne apropiem. Daca vrei �n mai facem treaba!" �mi
venea s� r�d. Mincinosul vorbea cu at�ta siguran�� nc�t probabil se convingea
singur.
Interesant, din conversa�ia lui T�t�rescu este faptul c� se crede st�p�n pe
situa�ie p�n� dup� mai. Aceea�i �ncredere �i la Vaier Pop, la Victor Antonescu �i
la escrocul de Incule�. S� fie a�a, sau atitudine �i min-
212
ciun�? Afirma�iile �i siguran�a lui T�t�rescu sunt diametral opuse celor ce-mi
raporteaz� informatorul meu secret. Care minte? Din punctul calit�ii de om pun pe
T�t�rescu �i pe zisul meu informator �n acela�i sac. P�n� acum, evenimentele dau
�ns� dreptate lui T�t�rescu.
De la Lega�ia Greciei am fost la ministrul Poloniei, unde ne-a c�ntat pianistul
Rubinstein, un fenomenal artist.
Mocsoni mi-a complectat asear� conversa�ia lui cu Stoiadinovici pe care nu putuse
s� mi-o spun� toat�, fiindc� la club fuseser�m �ntrerup�i de unul �i de altul.
Impresia lui Mocsoni, limpede, a fost c� o mare sp�rtura era pe punctul s� se fac�
�n Mica �n�elegere. V�dit, Iugoslavia �i caut� un echilibru politic �n afar� de
alian�ele ei actuale. Stoiadinovici ar fi �ntrebat pe Laval dac� �n cazul
�ncheierii �Anschlussului" Fran�a ar declara r�zboi Germaniei. �R�zboi Germaniei?"
a r�spuns Laval � �niciodat�". Dac� Fran�a e hot�r�t� s� nu mi�te, de ce ar mi�ca
Iugoslavia, a ad�ugat primul ministru s�rb care nu s-a ferit sa mai previn� pe
Mocsoni c� niciodat� Iugoslavia nu va subscrie politicii fi-lo-sovietice al lui
Titulescu. Iugoslavia nu va relua nici m�car raporturi cu Moscova. Toate acestea au
fost comunicate �i Regelui Carol.
� �i �n Grecia lucrurile par a merge cam pe dos. Dl. Charitakis, fost ministru, un
regalist care n-a abandonat pe Regele George nici �n cele mai grele clipe � mi-a
vorbit ieri seara la Collas cu oarecare descurajare. Regele George se bucur�
momentan de un mare prestigiu, desigur, fiindc� majoritatea monarhi�tilor sunt �nc�
str�n�i �n jurul lui, iar ve-nizeli�tii �i sunt recunosc�tori pentru m�surile
�mp�ciuitoare pe care le-a luat. Dar monarhi�tii sunt foarte nemul�umi�i de
clemen�a Regelui �i nu se �tie dac� venizeli�tii nu vor reveni la vechile lor
sentimente de du�m�nie �ndat� ce vor fi trecut prin clipele grele pentru ei, de
azi. Charitakis �mi povestea c� ura �ntre cele dou� partide a r�mas tot at�t de
implacabil� ca mai �nainte, mai ales �n r�ndurile de jos ale poporului, �n
circumscrip�ia lui electoral�, ��ranii mai to�i regali�ti au scos de pretutindeni
portretul Regelui, fiindc� �iertase" pe venizeli�ti. Ce vor da viitoarele alegeri?
Un adev�rat haos. Monarhia va fi silit� s� mearg� la dictatur� � si apoi?
Monarhistul Charitakis, b�rbat t�n�r �i inteligent, mi s-a ar�tat foarte pesimist
asupra viitorului Greciei.
20 ianuarie. � Ieri a fost Boboteaz� stil vechi �i e fost cald ca �n martie, dar
cea�� mult�. Ast�zi vremea e splendid�, cea�a s-a ridicat, e cald �i soare! Nu-mi
mai aduc aminte de o asemenea vreme �n Rom�nia.
__ La Turnu Severin s-au b�tut ieri na�ional-cre�tinii �i na�ional-�ar�-
ni�tii, ca orbe�ii. Campania electorala pentru scaunul de deputat de Mehedin�i
vacant, �nceput� ieri promite. Goga candideaz� de la na�ional-cre�-tini, dr. Lupu
de la ��r�ni�ti, George Br�tianu de la georgi�ti. Eu am pus pe Corneliu Radulescu.
Dar n-am parale, nici b�t�u�i.
__ De dou� zile telegramele anun�� c� starea Regelui Angliei e �ngrijor�toare. A
r�cit acum c�t�va vreme si a c�p�tat o bron�it�. N-ar fi lucru mare, dar nu merge
inima, care a r�mas atins� de pe urma ultimei boli grave a Regelui din 1928.
� Aflu c� d'Ormesson ar fi fost numit ambasador la Ankara. Drum bun! La noi n-a
nimerit-o, poate va avea mai mult noroc cu turcii, �n locul lui ar veni o rubedenie
a lui Berthe�ot, dl. Thierry a c�rui so�ie e n�scut� Nadine de Rotschild. Perechea
Thierry e foarte �mprietenit� cu Martha Bibescu.
21 ianuarie. � Ieri sear�, la ora 11,50 (ora Londrei) a murit Regele George al V-
lea al Angliei. S-a stins f�r� suferin�e, la Sandring-ham, �n Norfolk, probabil din
pricina miocarditei contractate �n 1928 odat� cu infec�ia generalizat� care era s�-
1 r�pun� de atunci.
Om al datoriei, personific�nd toate virtu�ile �n via�a public� �i �n cea privat�,
p�rea, �n vremurile f�r� scrupule pe care le tr�im, un anacronism. Despre fiul �i
succesorul lui, Eduard al VlII-lea, se spun multe. Se zice astfel c� e inteligent,
dinamic, alcoolic �i pederast (de�i a avut o leg�tur� cu so�ia unui fost
aghiotant).
Cu schimbarea Domniei nimic nu se va schimba �n Anglia. Forma, f�urit� de seculare
tradi�ii, �n care va fi introdus Regele e at�t de puternic� �nc�t noua f�ptur�
prins� �ntr-�nsa se va conforma predecesorilor ei.
� S-a �mpu�cat Ion Vulturescu. Era inteligent cu oarecare cultur�, dar �icnit. Cu
d�nsul dispare una din cele mai reprezentative figuri ale bohemei bucure�tene.
Soios, cu o ve�nic� p�l�rie neagr� de pictor-fo-tograf montmartrez �n cap, cu o
lavalier� spurcat� �i cu un muc de �igaret� �n gura, era simpatic cu toate
cusururile lui. Avea mania persecu�iei. Fa�� de mine se ar�ta c�nd prietenos, c�nd
veninos, �n ultimii ani nu m� mai saluta, nu �tiu pentru ce. Acum 15 ani (nu se
pr�v�lise at�t de jos) ne-am b�tut �n duel, dar ne �mp�casem �n anul urm�tor.
214
� Am �ntrunit ast�zi comitetul executiv al �Uniunii Agrare" �i m-am pl�ns de lipsa
de concurs a prietenilor mei politici, �n luptele electorale. Le-am spus pe �leau
c� mai bine dizolv partidul dec�t s� duc �n spinare o ceat� de lene�i �i de
profitori �in futurum". Am declarat c� alegerile de la Hunedoara �i de la Mehedin�i
sunt ultima �ncercare pe care o fac cu d-lor.
22 ianuarie. � Regele Carol s-a hot�r�t sa mearg� la �nmorm�ntarea Regelui Angliei
care a fost fixat� pentru mar�i 28 ianuarie. Va lua cu el pe generalii llasievici
�i Balif �i pe... Urd�reanu. (Unii spun c� �i pe Lupeasca, cu care vrea s� petreac�
2-3 zile incognito la Paris, la �ntoarcere, repet�nd astfel ad litteram programul
din 1925 la �nmorm�ntarea Reginei Alexandra.) Regele Carol �i realizeaz� astfel un
vis, acela de a vizita pe Regele Angliei. C� nu-1 viziteaz� viu, ci mort, nu face
nimic.
� Ziarele de azi pretind ca s-a am�nat alegerea de la Severin de la 2 la 18
februarie, ca s� se mai calmeze spiritele. Guvernul continu� s� nu pun� candidat �i
va sus�ine pe Goga la Mehedin�i, cum a sus�inut pe Cuza la Suceava. Pare c� tactica
aceasta a fost cerut� de Rege care vrea s� nu ias� na�ional-��r�ni�tii nic�ieri (la
Suceava �i Mehedin�i s�-i bat� na�ional-cre�tinii �i la Hunedoara liberalii).
Regele ar putea astfel sus�ine, pentru constituirea viitorului Guvern, c� neput�nd
�ine seam� de indica�iile corpului electoral care a desemnat un partid �n afar� de
conjuncturile de Guvern, nu-i mai r�m�ne dec�t adoptarea unei formule �n afar� de
considera�iile de partid. Cum �i place Regelui s� complice cele mai simple
situa�ii!
� Ministerul Laval a demisionat ieri. Laval, �ns�rcinat de Pre�edintele Republicii
s� formeze noul Minister, a declinat categoric oferta. A refuzat �i Bouisson,
pre�edintele Camerei s� constituie Ministerul.
24 ianuarie. � Acum dou� zile a fost comemorat la Geneva, la Consiliul S.D.N.,
Regele George al Angliei. Fiecare membru al Consiliului a spus c�teva cuvinte �n
numele ��rii sale, �i la sf�r�it dl. Eden a mul�umit �n numele Angliei. A vorbit,
natural, �i Titulescu�n numele Rom�niei. Transmis tuturor ziarelor rom�ne�ti, �n
extenso, am citit �i eu discursul lui Titulescu, un scurt �i banal discurs de
circumstan��.
Iat� acum ce citesc �n Adev�rul de asear�:
�Paris, 23 (Ager). Marile cotidiene pariziene se ocup� pe larg de mi�c�torul omagiu
adus ieri memoriei Regelui George de c�tre Consiliul Societ�ii Na�iunilor. Ele
reproduc �i subliniaz� mai ales discursul
�NSEMN�RI .ZILNICE, 1936 215
d-lui Titulescu, despre care spun c� a fost cel mai puternic, cel mai str�lucit,
cel mai artistic (!!) �i c� a l�sat o profunda impresie asupra ascult�torilor,
mi�c�nd ad�nc pe dl. Eden, reprezentantul Marii Britanii.
Dl. Lucien Bourgues, trimisul special la Geneva al ziarului Petit Parisien, scrie:
��n aceast� tragic� solemnitate lumea se a�tepta de la dl. Titulescu la o cuv�ntare
impresionant�. Cu acel accent p�trunz�tor care d� celei mai mici interven�ii din
partea sa o �nalt� valoare de art� �i de emo�ie, marele om de Stat rom�n a spus ca
compatrio�ii s�i de pretutindeni nu vor �nceta s� vad� un izvor (?) de profund�
gratitudine �n roiul pe care 1-au jucat Imperiul Britanic �i marele lui R.ege �n
unitatea na�ional�. (Bre, bre, bre! S� fi spus �ntr-adev�r a�a lucruri
extraordinare?)
Dl. Saint-Brice, trimisul special la Geneva al lui Le Journal, scrie la r�ndul sau:
�Cuv�ntarea d-lui Titulescu este modelul cel mai des�v�r�it al elocven�ei.
Reprezentantul Rom�niei a evocat mai �nt�i leg�tura de s�nge care une�te pe Regele
Carol cu Familia Regal� britanic�. El a mai spus c� tot poporul rom�n este ast�zi
�n doliu�. (�i mai frumos!)
Dl. Donnadieu, trimisul special al ziarului Le Figaro, scrie:
��n numele Rom�niei, di. Titulescu a rostit o cuv�ntare mi�c�toare �i m�rea��. Dup�
ce a reamintit pre�iosul concurs al Angliei �n realizarea unit�ii na�ionale a
Rom�niei, el a evocat amintirile din timpul c�nd reprezenta �ara sa la Curtea din
Saint James �i a promis c� Rom�nia se angajeaz� s� execute cu sfin�enie testamentul
politic al Regelui George al V-lea, care se rezuma �n cuvintele: a lucra pentru
pace�.
C�te milioane de lei agonisite prin munca noastr� a contribuabililor rom�nii, au
trebuit s� treac� �n buzunarele apa�ilor presei franceze, pentru ca asemenea
platitudini s� fie rev�rsate peste globul �ntreg?
� Sub pretextul absen�ei Regelui din �ar�, Camerele au luat vacan�� p�n� la 10
februarie. Constitu�ional vorbind e absurd, deoarece Suveranitatea trece �n lipsa
Regelui asupra Consiliului de Mini�tri, care poate chiar promulga legi. Practic
vorbind �ns�, orice vacan�� a Corpurilor Legiuitoare e bine venit�. Dac� nu s-ar
�ntruni deloc ar fi �i mai bine. Ieri s-a am�nat �i alegerea de la Mehedin�i, de la
2 la 18 februarie. S� fie pentru acela�i motiv pseudo-constitu�ional?
25 ianuarie. � Mocirla:
Am �nsemnat deja note, ceva despre delicioasa cas� pe care si-a construit-o
Scanavi. Cum s-o fi aranjat �amorul" Reginei Elisabe�a
216
pentru zid�rie �i pentru beton armat nu �tiu (poate c� pentru acesta din urm� s�-i
fi dat sfaturi T�t�rescu) dar pentru mobilele �i mai ales pentru m�t�surile aduse
din str�in�tate � m�t�suri cu toptanul � n-a pl�tit nimic. S-a �n�eles cu un
negustor italian care a adus cantit�i enorme de m�tase f�r� vam� pe numele Reginei
Elisabeta, �i comisionul au fost obiectele �i m�t�surile comandate de zisul
Sc�rn�vie.
Se zice c� Regele, afl�nd despre aceast� porc�rie, s-a �nfuriat �i s-a certat cu
soru-sa, iar ac�iunile lui Scanavi au sc�zut. Nevast�-mea a aflat toat� afacerea de
la d-na Andrews1 care s-a �nfruptat �i d�nsa cu ceva m�tase de contraband� adus� pe
aceast� cale.
� Afacerile frumoase �i m�noase:
A fost mare lupt� �ntre Skoda �i Re�i�a pentru comandarea artileriei antiaeriene.
Se zice c� modelul Skoda e cu mult superior modelului Wickers pe care 1-a propus
Re�i�a, �n favoarea Re�i�ei militeaz� �ns� principiul fabric�rii �n �ar� a
materialului nostru de r�zboi. Dar nu principiile, nici calitatea materialului au
fost �n lupt�; �n lupt� a fost Malaxa (Re�i�a) �i reprezentan�ii interesa�i ai
Skodei. Dup� multe dezbateri si dup� multe ezit�ri s-a ajuns �n fine la hot�r�rea
s� se dea comanda Re�i�ei. Consiliul Ap�r�rii Na�ionale a decis facerea
contractului �i a �ns�rcinat pe generalul T�n�sescu s�-1 redacteze. Generalul,
specialistul Ministerului de R�zboi �n materie de armament de artilerie, �i un mare
partizan al tunului Skoda, a redactat contractul cu Re�i�a dar 1-a prezentat lui
T�t�rescu odat� cu un memoriu �n care atac� cu violen�� modelul adoptat �i l�uda
modelul cehoslovac. T�t�rescu, furios, a f�cut observa�ii generalului T�n�sescu, a
dus chestiunea �naintea Regelui �i a generalului Paul Angelescu �i rezultatul a
fost mutarea lui T�n�sescu la Bistri�a, cu ordin s� plece �n cel mult zece zile, �i
p�n� atunci s� nu p�r�seasc� domiciliul s�u. Se zice ca generalul T�n�sescu �i va
da demisia, �i va vorbi. S� ne fereasc� Dumnezeu s� mai vorbeasc� un general, c� ne
cur��m cu to�ii!
� Regele a plecat ieri la ora 4,20 spre Londra, cu o suit� exagerat� si cu un tren
care ne cost� (dus �i �ntors p�n� la Calais) 3 500 000 lei! Va sta la Londra �i la
Paris p�n� la 8 februarie. La 10 februarie, va fi �napoiat la Bucure�ti. Cineva
spunea c� nu se �tie, c�ci c�nd merge la Londra
1 D-na Andrews, n�scut� Zlotescu, fiica doctorului Zlotescu c�s�torit� cu Andrews
(american) unul din directorii Societ�ii petrolifere Rom�no-Americane.
pentru o �nmorm�ntare nu se mai �napoiaz�! (Aluzie la plecarea din decembrie 1925.)
__ Blumenfeld la mine. A vorbit cu Mihalache �i cu Maniu, succesiv.
Na�ional-��r�ni�tii sunt furio�i. Mihalache i-a spus c� e convins acum c� Regele
merge spre Guverne din ce �n ce mai personale. Va �ine Guvernul T�t�rescu, un
Guvern de lichele care face tot ce i se cere, c�t va putea mai mult, iar c�nd nu va
mai putea, va face alt Guvern de lichele, cu care s�-�i joace mendrele mai departe
(�n g�ndul lui Jean Mihalache numai �i numai un Guvern na�ional-��r�nesc n-ar fi un
Guvern de lichele!). Cam�arul �i da seam� c� a pierdut partida, c� Maniu a avut
dreptate, �i c� trebuie sa fac� loc acestuia la pre�edin�ia partidului, �ncercare
de �antaj pentru a impresiona pe Majestatea Sa. Maniu a fost �i el foarte categoric
fa�a de dl. Scrut�tor. S-a ar�tat mai sigur ca oric�nd fa�� de izb�nda programului
s�u (care?); �tia bine ca al lui Mihalache (care?) nu va duce la nimic, dar din
condescenden�� fa�� de partid a primit s� fie �ncercat, d�nd �ns� �efului un termen
(!!) pentru aceast� experien��. Dl. Maniu e hot�r�t acum s� nu mai respecte
termenul (com-plectarea �antajului fa�� de Majestatea Sa). Potlog�riile care se fac
�n jurul Regelui nu sunt cunoscute numai de d�nsul, Maniu , dar �i de al�ii �i vor
fi date �n vileag �n cur�nd. luliu, afirm� Blumenfeld, e sigur de c�tigarea
partidei (care?).
� Informatorul meu secret nu se las�, cu toate dezmin�irile evenimentelor. Tr�im
timpuri at�t de ciudate, �nc�t toate se pot �nt�mpla, se pot realiza chiar �i
prezicerile agentului meu. lat�-le:
Mironescu s-a �napoiat de la Paris �i a comunicat Regelui c� �a aranjat"'
problemele financiare (care?) �n leg�tur� cu un viitor Guvern prezidat de d�nsul.
Dar c� acest aranjament 1-ar fi f�cut gra�ie lui Z�u-ceanu, a�a �nc�t, oric�t�
prietenie 1-ar lega de C. Angelescu (Banca Urban�) dl. Mironescu crede c� Z�uceanu
ar trebui s� fie ministru de finan�e. Regele ar fi protestat, spun�nd c� ar fi �n
acest caz complect �n m�na lui Titulescu, si ar fi spus lui mo� Ghi��: �La Finan�e
voi pune pe Arge-toianu!" Ce fericire si ce m�gulire pentru mine! Acela�i
informator, cam ars ce e drept, pretinde c� vizita Regelui la Londra a fost
sugerat� de Hoare, ministrul Angliei. Nu-mi vine sa cred...
� Milioanele noastre se duc numai pe trenuri regale. Mai continu� �i Titulescu cu
mistuirea. Am notat ieri ditirambicele laude ale presei
"........."w�|
218
pentru banalul discurs pronun�at de Marele Scopit cu prilejul decesului Regelui
Angliei. Azi g�sesc �n telegramele ziarelor una �i mai buna. Un banal incident
�ntre Uruguay �i Soviete a provocat ruperea rela�iilor diplomatice (?) �ntre cele
dou� State. Chestiunea fiind adus� la Geneva, Consiliul a numit pe Titulescu
raportor. Titulescu a convocat la el pe Orang-Utangul american si pe amicul
Finkelstein-Lirvinov, i-a pisat o noapte �ntreag�, i-a �mb�tat �i i-a �mp�cat. lata
acum �n ce cuvinte tr�mbi�eaz� presa universala marea victorie a Scopitului-
Noctambul:
�Geneva 24 (Rador). �n cercurile Societ�ii Na�iunilor se consider� ca unul din cele
mai mari succese ale d-lui ministru Titulescu faptul ca a putut s� pun� cap�t
printr-un acord unui diferend care ridica cele nuii sumbre perspective" (!!!)
Pacificul Titulescu a evitat un r�zboi �ntre Uruguay �i Sovietele ruse�ti! Litvinov
trebuie s� se str�mbe de r�s! Dar c�t ne-o fi costat numai whisky-ul consumat �n
acea memorabil� noapte?
� �n Fran�a criza de Guvern a fost repede rezolvat� prin constituirea unui Minister
Albert Sarraut, cu Flandin la Afaceri Str�ine �i f�r� Her-riot, dar cu Paul Boncour
ministru f�r� portofoliu! Minister provizoriu p�n� la alegeri (de aci �i
facilitatea cu care a fost alc�tuit), ceva mai la st�nga ca Guvernul Laval, �i cu
un radical �n frunte. Ministerul Sarraut reprezint� al 101-lea episod �n zbuciumul
Parlamentar inaugurat de a lll-a Republic�.
26 ianuarie. � Pe c�nd oamenii mor de frig �n America (dac� trebuie s� credem
telegramele) noi, aici �n Rom�nia, avem o iarn� extraordinar�. Nu numai c� n-a nins
p�n� acum �i c� n-a fost nici �nghe�, dar adie tot timpul un v�nt de prim�var�, �n
decembrie am avut mult� ploaie �i cea��. Dar de opt zile timpul s-a �ndreptat de
tot �i soarele ne �nc�lze�te toat� ziua. Azi 26 ianuarie, orele 12, amiaz�, sunt
76� centigrade la umbr�\ S� fie sf�r�itul lumii?
27 ianuarie. � Ziarele noastre public� ast�zi o alt� avalan�� de telegrame-laude
la adresa lui Titulescu, din Anglia de data asta. Tot marele succes cu Uruguayul �i
Sovietele, dar alte milioane rev�rsate pe malurile Tamisei. De ce nu s-ar �nfrupta
�i englezii cu banii no�tri? Suntem at�t de boga�i, �i ei at�t de s�raci...
� C�l�toriile regale.
Regele Boris al Bulgariei s-a urcat cu un aghiotant �n Simplonul care trece prin
Sofia;
l
Principele Paul al Serbiei idem din Belgrad;
Regele Leopold al Belgiei a luat trenul obi�nuit �ntre Bruxelles �i Ostende �i de
acolo vaporul spre Anglia.
Pe drum, nimeni n-a �tiut despre trecerea acestor �efi de Stat mode�ti.
Regele Carol:
Trenul regal compus din 11 vagoane, 20 aghiotan�i �i caraghio�i �n suit�;
reprezenta�ii �n fiecare �ar� str�b�tut�, cu muzic�, companie de onoare, prefec�i,
generali, arhiduci etc.
�i c�nd te g�nde�ti c� nu poate fi cineva de s�nge mai albastru ca el, te �ntrebi
cum de a ie�it a�a de parvenit?
31 ianuarie. � Dup� o c�l�torie de mitocan, Regele s-a purtat frumos si bine la
Londra, unde � mai pu�in bastonul de mare�al care nu putea simboliza dec�t pe Zizi
Lambrino, singura lui cucerire pe timpul r�zboiului � ne-a f�cut cinste.
Funeraliile Regelui George au fost difuzate prin radio. Impresionant; am auzit
muzicile militare, tropotul trupelor, rug�ciunile �n biseric�, zgomotul mul�imii,
ca �i cum a� fi fost acolo! Asistat la Bucure�ti la requiem-ul slujit la biserica
englezeasc� de la Icoan�. Primul meu contact cu un serviciu divin anglican. Anost.
� ��r�ni�tii �i gogo-cuzi��ii continu�nd s� se bat� la Mehedin�i, In-cule�,
ministrul de interne a intervenit �i a izbutit s� dezarmeze � pentru moment �
bandele ambelor partide. Ziarele public� fotografiile arsenalului de arme confiscat
de o parte �i de alta.
� Un ziarist de la Ora a venit s�-mi cear� un interviu asupra mi�c�rii de dreapta.
I-am dat urm�torul r�spuns, pe care-1 transcriu aci fiind-c�-mi pare c� rezum� pe
cele ce se desprind din faza actual� a luptelor politice:
�Noi ne juc�m de-a politica. Nu exist� mi�c�ri de dreapta. La noi lumea este extrem
de nemul�umit� �i de tulburat� �n con�tiin�a ei, pe de o parte de criza f�r�
sf�r�it care a s�r�cit pe to�i �i i-a pus �n neputin�� de a realiza p�n� �i cele
mai modeste n�zuin�i; pe de alt� parte de valul de mocirl� asupra c�ruia nu am
nevoie s� insist, care ne plimb� din Skoda �n Cagero �i at�tea alte afaceri
senza�ionale, f�r� s� mai vorbim de �per�ul zilnic care a �nlocuit p�inea zilnic�.
Lumea exasperata caut� s� scape din cercul acestor mizerii materiale �i morale.
Caut� s� scape �i se aga�� de formule, dup� gust, dup� temperament si dup� v�rst�.
220
Tineretul vede sc�parea �n �crucea �nc�rligat� �i �n antisemitism; oamenii ceva mai
�n v�rst�, dar care nu �i-au pierdut �nc� toate iluziile, o v�d �n re�etele
democra�iei integrale, iar oamenii �n v�rst� �i cu experien�� nu mai au din
nefericire �ncredere �n nimic.
Suprima�i dezechilibrul bugetelor individuale, suprima�i ��per�ul� la fiecare
ghi�eu al Statului, suprima�i potlog�riile m�runte �i t�lh�riile mari � �i toate
re�etele miraculoase propov�duite cu sau f�r� exof-talmie poetic�1, vor fi aruncate
la co�.
�n poporul nostru, �n masa lui de aproape 18 milioane de rurali nu exist� nici
curente de dreapta, nici curente de st�nga ci numai nevoia�i �i istovi�i de
mizeriile vie�ii. Cele c�teva mii de studen�i care zb�rn�ie nu izbutesc �i nu vor
izbuti dec�t s� dea pu�in� via�a ora�elor �i s� serveasc� de mas� de manevr�
�mecherilor".
� Alta coard�:
Regele a trimis vorb� �nainte de s�rb�tori lui C. Angelescu (Banca Urban�), lui
Emil Ha�eganu �i lui Voicu Ni�escu c� ar voi s�-i vad�. C�-te�itrei au cerut
audien�� (vaidi�tii s-au v�zut deja la Guvern) �i Regele i-a primit �n ordinea
urm�toare: Ha�eganu, C. Angelescu, Voicu Ni�escu. C�tor trei a spus cam acela�i
lucru, �i anume i-a �ntrebat de ce Vai-da nu se �n�elege cu Goga. Angelescu care a
povestit lui Pangal toat� audien�a lui, pretinde c� insisten�ele mari pentru
aceast� �n�elegere au fost puse pe l�ng� Ha�eganu �i pe l�ng� d�nsul. Cu Voicu
Ni�escu, Regele ar fi insistat mai pu�in � probabil, zice Angelescu din cauza
argumentelor negative date de d�nsul. Regele a spus c�tor trei c� �ara are nevoie
de un partid puternic de dreapta spre a fi opus democra�iei na�ional-��r�niste �i
c� ar fi bine ca partidul lui Goga �i al lui Vaida s� fuzioneze. Angelescu a ar�tat
Regelui c� o asemenea fuziune era imposibil� fiindc� programul Goga-Cuza e
destructiv �i se bazeaz� numai pe o lupt� de opozi�ie pe c�nd al lui Vaida e
constructiv �i se �ncadreaz� �ntr-o ac�iune de guvern�m�nt. Apoi, un partid nu
poate merge cu doi �efi, darmite cu trei. Angelescu a ad�ugat c� Vaida vrea s� fac�
un Guvern cu partidul lui, �n care ar primi oameni desemna�i de Rege sau
colaboratori utili � dar colaborare cu alte partide n-arfi dispus s� fac�. Pe c�nd
Angelescu vorbea de planurile lui Vaida de guvern�m�nt Regele t�cea.
1 R�utate la adresa lui Goga, pe care o regret � dar prea m-a agasat �n ultima
vreme cu rodomontadele lui.
f
Pentru mine e clar: Regele nu vrea sa se �ncurce la Guvern nici cu Vaida sau cu
partidul s�u (cine-1 sile�te?) �i de aceea �l �mpinge s� fuzioneze cu Goga-Cuza ca
s�-i poat� opune la momentul oportun, �i lui Vaida, obstacolul antisemitismului.
Na�ional-��r�ni�tii �nl�tura�i prin insuccesele electorale �i prin certurile dintre
ei, na�ional-cre�tinii-vai-distii de�i desemna�i de succese electorale dar
handicapa�i prin antisemitismul lor � terenul se g�se�te netezit (�n complicatul
spirit al Regelui) pentru �ncerc�rile personale. C�t munce�te nenorocitul acesta de
veleitar pentru a face pe �mecherul, c�nd lucrurile s-ar putea solu�iona at�t de
simplu!
Angelescu a mai �ntrebat pe Rege c�nd se schimb� Guvernul. Regele i-ar fi r�spuns:
��n cur�nd dar nu �ndat�"'. Si i-ar fi explicat c� mai �nt�i trebuie T�t�rescu s�
se r�fuiasc� cu Dinu Br�tianu si s� ia �efia partidului. �Dar � a obiectat
Angelescu �, T�t�rescu ne �ine cu vorba de 18 luni pe chestiunea asta, poate s-o
mai �ntind� mult". Regele a observat c� nu era nici un zor. Din aceast�
contradic�ie (�n cur�nd �i nici un zor) Angelescu tr�gea concluzia c� nimic nu era
fixat �n capul Regelui. Tocmai nimic, e poate exagerat. Singura impresie net� cu
care a r�mas Angelescu din audien�a lui, a fost c� dup� actualul Guvern Regele nu
va aduce sub nici o form� �i �n nici un fel � pe ��r�ni�ti. Nici Mihalache, nici
Lupu, nici altul.
� De la Paris, depe�ele anun�� lupt� mare �n Camera de ieri diminea��, �n jurul
declara�iei prim-ministrului Sarraut. Regimul e putred, �i �n Fran�a. Pe Laval, pe
Sarraut �i zg�l��ie fiindc� Flandin (la Externe) reprezint� Londra � au dreptate �i
oamenii care ar dori un Minister care s� reprezinte Parisul. Nu mai �tiu cine
compara Camera francez� actual� cu Dieta Poloniei, �nainte de �mp�r�ire
bine�n�eles. �in oamenii cu Geneva, cu Italia, cu Anglia � dar la Fran�a nu se
g�nde�te nimeni.
l februarie. � Ministerul Sarraut a ob�inut, dup� dou� zile de discu�ie, o
majoritate de 200 voturi, prin urmare � dup� logica parlamentarismului francez �
c�derea sa este asigurat�.
Regele Carol a fost primit la Paris jum�tate oficial, cu c�ldur�. Presa, pl�tit�,
�l laud� mult � �i din recuno�tin�� i pe Titulescu.
� Generalul Condilys a murit brusc, ieri la amiaz�. Era un �ncurc�-lume; Regele
George are noroc. Probabil c� acum lucrurile se vor mai iini�ti la Atena.
222
2 februarie. � Acum ca ne-au venit toate �tirile de la funebrele serb�ri de la
Londra, putem spune, cu sufletul u�urat, c� Popescu s-a purtat bine. Afar� de o
mic� gafa �n ziua �nmorm�nt�rii: a fost singur �ntre to�i cu un mare cordon �i
colan peste manta. Pic�tura de s�nge s�lbatic al muscalilor! �ncolo nimic de zis �
a spus buna ziua la toat� lumea, n-a scos pe Lupeasca din cutie, a mul�umit
Lordului Granard la care a fost g�zduit �i a oferit �i un dejun. Putea sa nu se
�mbrace � tot la �nmorm�ntare � �n gr�nicer de pe vremea M�riei Tereza, ca la bal
mascat. Englezii au fost mul�umi�i �i 1-au primit aproape tot at�t de bine ca pe
Ti�ulescu.
3 februarie. � Niciodat� n-am fost at�t de mul�umit de a fi rom�n. Rom�nia este
cheia de bolt� a Europei Centrale �i Europei Orientale; Regele Carol �i ministrul
s�u Ti�ulescu sunt �n fruntea a 70 milioane de suflete �i conduc destinele Micii
�n�elegeri �i Uniunii Balcanice; rela�iile Sovietelor cu lumea trec prin controlul
d-lui Titulescu � p�n� �i soarta Italiei �i a p�cii cu Abisinia sunt �n m�inile
noastre ca �ar� produc�toare de petrol. Toate acestea le citesc �n ziarele de la
Paris unde sunt publicate cu prilejul vizitei Regelui nostru iubit. M� �ntreb: 1)
pe cine vrea amicul Titulescu s� �n�ele? Mai e cineva pe lume care sa cread�
asemenea bazaconii? 2) Cat ne cost� reclama asta stupid�? �mi vine r�u c�nd m�
g�ndesc c� pl�tesc �i eu impozite pentru asemenea prostii.
Adev�rul, iata-1: nici una din ��rile prin care urma sa treac� faimosul tren regal
n-a vrut s� ne fac� credit; a trebuit s� plece Pu�cariu cu bani efectivi �i s�
pl�teasc� la fiecare grani�� parcursul prin �ara respectiv�. Lohengrin la Muntele
de Pietate!
5 februarie. � Franasovici la dejun la noi. E indignat �i el (�i el!) de
palinodiile Sui Titulescu la Paris. Ziarele de azi-diminea�� ne aduc vestea c� pe
ziua de ieri nenorocitul de Rege nu a dat mai pu�in de cinci interviuri, bez
�impresii personale" �i fotografieri cu duzina. �i de c�te ori telegramele ne dau
un r�nd despre Rege, ne dau zece despre Titulescu. Neobr�zarea nevertebratului de
la Externe a trecut toate limitele. E �i Franasovici de p�rere, c� o r�fuial� cu
aceast� pacoste a politicii noastre externe se impune. 'Franasovici �mi spune c�
vagonul lui Titulescu �i personalul acestui vagon ve�nic men�inut �n str�in�tate,
ne cost� c�teva milioane pe an, �i tot el �mi mai poveste�te c�, dup� cererea
Scopitului, Guvernul d� un milion pe lun� escrocului de Mircea (Agence
telegraphique Sud-Est, Paris), care nu s-a jenat totu�i acum c�teva zile
(telegramele din 28 ianuarie) s� atace �� fond" Ministerul T�t�rescu pe
care-1 acuza c� a dat m�na cu fascismul �i cu hitlerismul. Bine�n�eles c� aceasta
acuza�ie nu se �ntinde �i asupra lui Titulescu, care lupt� s�racul, cu toate
glandele lui sleite, pentru democra�ia integral� �i securitatea colectiv�.
Regele, care trebuia s� se �napoieze pe la 8-10 februarie �i-a am�nat sosirea p�n�
pe la 15 februarie.
16 februarie. � A murit Principesa Sofia de Wied, de inim�, la F�nt�nele. N�scut�
Principes� Schonburg, mama ei era Cantacuzino-P�canu �i de la d�nsa mo�tenise �
�mpreun� cu frate-s�u � avere mare �n Moldova. Regina Elisabeta c�reia �i c�nta din
harp�, a proteja-t-o mult c�t a fost copila �i a pregatit-o (de dragul averii)
pentru nepo-tu-s�u Principele Wilhelm de Wied. Ca ministru de agricultur�, �n 1927
i-am sc�pat admirabilele p�duri de la F�nt�nele. Problema se punea simplu: dac� era
considerat� ca german�, i se aplicau tratatele �i i se lua tot � daca era socotit�
ca albanez� (!!), i se aplica legea reformei agrare �i i se puteau l�sa p�durile.
Am declarat-o albanez� �i i-am l�sat p�durile. �i am f�cut o dreptate, c�ci erau
p�durile cele mai frumos �ntre�inute din toat� Rom�nia. De c�iva ani Principesa de
Wied se dedese b�uturii. Regina M�ria nu putea s� o sufere. C�nd venea la Bucure�ti
frecventa aproape exclusiv pe M�ria Poenaru (c�t a tr�it) �i familia V�leanu. �n
jurul ei, �i antipatiile �i simpatiile erau �n func�ie de amintirea p�strat� despre
Regina Elisabeta.
� lorga a fost decorat cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare. Ziarele de azi-
diminea�� public� dou� telegrame: Una de o sc�rboas� platitudine:
Am pl�cerea a v� comunica c� Guvernul Republicii, pentru marile servicii aduse de
dvs. cauzei prieteniei franco-rom�ne v-a conferit Marele Cordon al Legiunii de
Onoare. Aduc�ndu-v� la cuno�tin�� aceasta, v� exprim cele mai calde felicit�ri
pentru �nalta distinc�ie, care onor�nd pe marele nostru Nicolae lorga se r�sfr�nge
asupra �ntregii ��ri.
Cu cele mai bune sentimente
Titulescu
Cealalt� obraznic�:
Mul�umiri c�lduroase pentru noua dovad� a acestor bune sentimente.
N, lorga
224
Nimic nu-1 �nfurie mai mult pe nebun dec�t gestul unui om politic care-1 a�az� pe
el, pe liniile culturale! E �i caraghiosul �sta un simbol al vremurilor pe care le
tr�im, cu picioarele pe pere�i!
8 februarie. � Ziarele public� dou� comunicate ale Pre�edin�iei Consiliului. Unul
prin care ni se aduce la cuno�tin�� c� Regele se va �napoia la 20 februarie (�n loc
de 10, apoi de 13) � altul prin care suntem informa�i c� acordurile financiare de
la Paris au fost semnate ieri, de c�tre mini�trii de finan�e francez si rom�n1.
Comunicatul din urm� e cam vag �n termenii lui, a�a �nc�t nu se desprinde bine ce
pl�i va trebui s� facem, cu ce mijloace, ce e cu arieratele, ce e cu cupoanele �i
ce e cu tunurile grele pe care va trebui s� le �nghi�im, c� doar avem regimente cu
lampas galben �i suntem putere mare. S� a�tept�m am�nuntele.
� Petrescu-Comnen, ministrul nostru la Berlin mi-a adus o cutie de excelente �ig�ri
(Partagas!), �i cu acest prilej poveste�te:
�Hitlerismul poate fi reprezentat �n momentul de fa�� printr-o linie orizontal�,
care nici nu urc�, nici nu coboar�. Nu este �ns� exclus ca popularitatea Fuhrer-
ului s� porneasc� �n cur�nd pe o linie descendent�, u�or descendent�, �ncep �ntr-
adev�r st�ri de lucruri care duc la o adev�rat� nemul�umire a popula�iei. Dat�
fiind situa�ia monetar� si a balan�elor economice (cea comercial� a trecut �n c�iva
ani de la + 4 miliarde de m�rci la +100 �i ceva de milioane � iar cea de pl�i e
larg deficitar�), importul materiilor alimentare a fost serios comprimat pentru a
se putea men�ine �i chiar m�ri importul materiilor prime necesare fabrica�iilor
militare. Din punct de vedere alimentar Germania a fost totdeauna � �i este �nc� �
deficitar�. Un complement de 20-30% a trebuit s� fie �ntotdeauna importat, �n
aproape toate ramurile de alimente. Acest complement lipsind ast�zi, popula�ia se
resimte de aceast� lips�. Femeile trebuie s� fac� din nou coad� la pr�v�lii, ca pe
vremea r�zboiului. Materiile grase, mai ales, lipsesc. O familie n-are dreptul
dec�t la 250 g unt pe s�pt�m�n�. Cine se �nv�rte�te^ ob�ine mai mult, dar e prins,
e condamnat la amend� si la �nchisoare, �ntr-un recent discurs Goebbels a spus
categoric: fiecare german trebuie s� aleag� �i s� aib� sau o armat� �n stare s�
apere demnitatea ��rii, sau unt la discre�ie. Vorba vine, c�ci oamenii nu aveau
nici un drept s� aleag� � a ales Hitler pentru ei!
Armata german� se reface pe un picior pe care nu 1-a cunoscut nici pe vremea
Imperiului. Germania dispune deja ast�zi de o armat� per-
Marcel Regnier �i Victor Antonescu.
manent� de 650 000 oameni, admirabil echipat�, �narmat� �i �nzestrat�. Un sfert din
ea e motorizat�. Batalioanele de asalt hitleriste, tineretul hitlerist �i toate
forma�iunile paramilitare mai reprezint� �n afar� de armata permanent� un
contingent de 3 milioane de combatan�i perfect instrui�i. Se poate zice ca ast�zi
Germania nu tr�ie�te dec�t pentru �i �n jurul refacerii armatei. Toate fabricile �i
atelierele care lucreaz� sunt fabrici �i ateliere care lucreaz� pentru armat�. Tot
restul e �nchis sau pe punctul de a da faliment. Toat� na�iunea e mobilizat� pentru
marele efort al re�nar�m�rii. Se poate afirma c� p�n� la sf�r�itul anului 1937
Germania va fi din nou �ara cea mai puternic �narmat� din Europa.
Cercurile economice �ncep �ns� a fi foarte �ngrijorate prin anumite tendin�e
manifestate de Guvern. Schacht, care se bucur� de toat� �ncrederea acestor cercuri
�i care p�n� aci a f�cut minuni de echilibristic� pentru men�inerea finan�elor
publice, s-a crezut �ndrept�it, �n cunoscuta lui conferin�� inut� acum c�tva timp
s� fac� �n numele celui de-al III-lea Reich apologia regimului capitalist
zugr�vindu-1 ca indispensabil �n actuala stare social� a Europei. Imediat Fiihrer-
ul, la centenarul primei cai ferate, la Niirnberg a r�spuns lui Schacht printr-un
discurs �n care a fulminat contra capitalismului individual �i a c�utat avantajele
capitalismului de Stat. Discursul lui Hitler a f�cut mare impresie, marca german� a
�nceput s� scad� �i �n lumea oamenilor de afaceri domne�te consternare. Dac�
extrema st�ng� a partidului cu Goebbels �n frunte va izbuti s� �nl�ture pe Schacht
lucrurile pot lua o �ntors�tur� �n Germania pe care nimeni nu poate s� o prevad�."
Am �ntrebat pe amabilul meu musafir cum mai stau lucrurile cu ovreii, �n Germania:
�Foarte prost, pentru ei. F�r� v�lv� �i f�r� discursuri sunt din ce �n ce elimina�i
din toate situa�iile pe care le ocupau, oficiale, comerciale sau industriale. Acum
�n urm� to�i anticarii � erau to�i ovrei � au fost expulza�i, �n b�nci, �n
societ�ile anonime aproape nu mai sunt"...
Eu: �Cum se face ca la Dresdner-Bank a r�mas Ritscher?"
Comnen: �E pe punctul de a fi m�turat �i el. Ultima lui c�l�torie �n Orient a
facut-o pe de-o parte ca s�-1 mai uite la Berlin, pe da alta ca s� vad� dac� nu
g�sea un loc prin vreo institu�ie din Egipt sau din. Indii... Ultimele legi au
�mp�r�it popula�ia german� �n 4 categorii: �n prima sunt germanii 100% arieni �i
care au dovedit sentimente patriotice (cite�te: care sunt �nscri�i �n partidul lui
Hitler); �n a doua, germanii tot 100% arieni care n-au dovedit �nc� �nsu�irile lor
patriotice (partidele ne-hit-leriste; din aceast� categorie se poate trece,
bine�n�eles �n cea dint�i,
226
prin �nmatricularea �n partidul �Nazi"); �n a treia, germanii care �n cei 4
ascenden�i ai tat�lui sau �n cei 4 ai mamei au doi evrei; �n a patra categorie �n
fine sunt evreii sau cei care �n ascenden�a lor au mai mul�i evrei dec�t �n clasa
precedent�. Numai germanii din prima categorie sunt cet�eni cu plenitudine de
drepturi; cei din categoria a 2-a �i a treia sunt electori �i pot fi ale�i, dar nu
pot ocupa func�ii publice. Deosebirea �ntre categoria 2 �i 3 e c� germanii din
categoria 2 pot c�tiga plenitudinea drepturilor lor prin propria lor ini�iativ�
�nscriindu-se la Hitler, pe c�nd cei din categoria 3, numai individual prin
favoarea Fuhrer-ului.
Germanii din categoria a 4-a sunt iremediabil condamna�i. Ei n-au nici un drept, nu
sunt cet�eni germani, ci numai supu�i germani. N-au dreptul dec�t la un pa�aport
special, intermediar �ntre pa�aportul Nan-sen �i pa�aportul na�ional. Singurul lor
drept e s� p�r�seasc� �ara.
Legea se aplic� cu mult� stricte�e. Mai to�i ovreii pe care i-ai cunoscut la Berlin
�n capul bucatelor un Schwabach, un Salomonsohn, un Solmsen, un Goldscnidt-
Rotschilg etc. s-au dat la fund. D-na Friedl�n-der, cu frumosul palat pe Pariser
Platz, l�ng� Ambasada francez� a sc�pat revendic�nd na�ionalitatea olandez�, pe
care ar fi posedat-o un bunic al ei. De c�nd cu aceast� lege am ajuns �i noi la
pre�. Am avut la un moment dat 15 000 evrei supu�i rom�ni capi de familie, to�i cu
pa�apoarte �n regul� din tar�, de�i mai nici unul nu c�lcase m�car m Rom�nia. Erau
to�i venetici din Gali�ia, din Polonia, din Ungaria, sau indigeni din Germania. Am
triat c�t am putut din ei. Tot au r�mas 10 000, adic� 30-40 000 de capete. Ace�tia
pot veni oric�nd �n Rom�nia fiindc� sunt cet�eni rom�ni. Nu e nevoie de o
interven�ie special�, cum s-a vorbit �n vremea din urm�. Am atras aten�ia
Ministerului de Externe asupra acestei amenin��ri."
Am mai vorbit cu Comnen �i despre politica noastr� extern�, �i despre palinodiile
de la Paris. E un om inteligent. Vede lucrurile cum sunt...
10 februarie. � Victor Antonescu a fost decorat cu Marea Cruce a Legiunii de
Onoare. Cum se schimb� vremurile! Ce impresie a f�cut primul Cordon al Legiunii dat
lui Br�tianu dac� nu m� �n�el. Azi lancu Mitilineu, Gut� T�t�rescu, Nicu�or
S�veanu, Ghi�� Mironescu, Victor Antonescu sunt oameni de Stat rom�ni ale�i pentru
aceast� �nalt� distinc�ie. Dac� mai ad�ug�m pe Maniu, pe Vaida, pe Averescu, pe
Prezan �i acum �n urm� pe lorga constat�m c� din ordinele mari str�ine Legiunea de
Onoare e cea mai, s� zicem... r�sp�ndit� decora�ie. Acum doi ani era s� mi se dea
�i mie. �n asemenea tov�r�ie n-ar mai fi nici o pl�cere.
__ A murit Jacques Bainville, scriitor de ras�, �i de mare talent.
__ Blumenfeld a venit s�-mi povesteasc� dou� conversa�ii pe care le-a
avut, una cu Ghi�� Mironescu, alta cu Gut� T�t�rescu. Ghi�� care i-a p�rut foarte
sigur de ce spune, impresionant desigur � ca �i cum ar �ti el ceva � a servit
amicului Scrut�tor o serie de informa�ii senza�ionale. Dup� Mironescu, Regele a
acordat un ultim termen lui T�t�rescu ca s� lichideze chestiunea �efiei Partidului
Liberal fiindc� vrea s� aib� �n fruntea acestui partid un prieten, �i �tie bine c�
T�t�rescu nu poate luxa pe Dinu Br�tianu dec�t fiind la Guvern. T�t�rescu a
speculat deja chestiunea �efiei, ar vrea s� o speculeze mai departe �i s� �ntind�
astfel guvernarea sa p�n� la toamn�. Dar nu va merge. Mironescu crede a �ti c�
schimbarea Guvernului se va face �ndat� dup� 10 Mai. �ntruc�t prive�te succesiunea,
Ghi�� vaticineaza astfel: dac� Mihalache crede c� va fi chemat s� formeze un Guvern
omogen de partid se �n�al�; un asemenea Guvern ar fi un Guvern de represiune, din
cauza m�surilor pe care ar trebui s� le ia �mpotriva �ntregii opozi�ii coalizate.
Dac� Mihalache vrea s� formeze un Guvern, cu partidul s�u ca baz�, trebuie �nt�i s�
c�tige �ncrederea Regelui, �i �n al doilea s� dezarmeze opozi�ia colabor�nd cu ea.
Un Guvern na�ional-��r�nesc nu se va putea deci alc�tui dec�t sub form� de
colaborare cu elementele desprinse din partid (Vaida, lunian etc.) �colaborarea
merg�nd p�n� la Argetoianu" (Ghi�� vorbe�te) si cu condi�ia ca orice influen�� a
lui Maniu s� fie �nl�turat� de la direc�ia partidului.
Ceea ce a impresionat ad�nc pe Blumenfeld e c� Gut� i-a vorbit la fel cu Ghi��
aproape chiar �n aceia�i termeni. �i T�t�rescu i-a spus c� ar putea probabil s�-�i
�ntind� guvernarea p�n� la toamn�, dar c� nu crede oportun� o asemenea prelungire
pentru partid! �i T�t�rescu i-a spus cava reexamina situa�ia (delicios eufemism!)
dup� 10 Mai. �i i-a mai spus �i el c� na�ional-��r�ni�tii nu pot lua succesiunea
Guvernului dec�t �n colaborare cu restul opozi�iei �i cu condi�ia ca Mihalache s�
c�tige complecta �ncredere a Regelui, pe care n-o are azi. Regele ar fi sup�rat mai
ales pe Madgearu care-1 �njur� c�t poate �i se arat� prea devotat lui Maniu. �i
Regele �tie c�t� influen�� are dinamismul lui Madgearu asupra guvern�rilor
na�ional-��r�niste. �n fine T�t�rescu a repetat aproape cuv�nt cu cuv�nt lui
Blumenfeld cele ce-i spusese Mironescu.
Amicul Scrut�tor m-a �ntrebat ce g�ndesc despre aceast� coinciden�� care sem�na c�
reflecteaz� acela�i g�nd, mai de sus. I-am r�spuns cu un z�mbet: �Crezi c�
reflecteaz� g�ndul Regelui? Dac� am �n-
228
teles bine, combina�ia de colaborare sub firma Mihalache ar avea �nainte de toate
�n vedere pe Vaida �i pe vaidi�ti, �i arunci cum se face c� Regele a sf�tuit pe
Ha�eganu, pe Costic� Angelescu �i pe Voicu Ni�es-cu, �n audien�ele lor, s�
fuzioneze cu Goga?" �i am povestit d-lui Blu-menfeld-Scrutator cum au decurs sus-
zisele audien�e. Bietul om, care nu �tia nimic despre aceste audien�e, a r�mas
t�mpit, �i a plecat de la mine cam descurajat. Nu �ns� f�r� a primi o s�puneal�
pentru campania insi-dioas� pe care o duce �n articolele sale �n favoarea lui
Mihalache �i a na�ional-��r�ni�tilor.
11 februarie. � P�n� ieri dup�-amiaz� am avut o iarn� excep�ional�, �n afar� de
Moldova �i de Basarabia de Nord, �n afar� de Bucovina n-a nins �i n-a �nghe�at.
Temperatura a variat �ntre 5 �i 10 grade (plus) �i a ajuns �n anumite zile �i p�n�
la +20�. De ieri, s-a schimbat vremea. Dup� amiaz� termometrul a �nceput s� scad�
�i a ajuns la -5�. Azi-diminea�� sunt -10�, ninge �i viscole�te.
� Mi se spune c� Lupeasca, care a plecat odat� cu Regele �n Apus va fi operat� azi
sau m�ine de un chist. Era �nt�i vorba s� fie operat� �n Bucure�ti; s-a decis s�
fie operat� �n str�in�tate � �discre�ia causa". B�rb�elul dorind s� fie l�ng� ea �i
s� o asiste �n asemenea penibile momente, �i-a am�nat �napoierea �n �ar� p�n� Ia 20
februarie. Se pro-roag� Parlamentul, se am�n� toate, a�teapt� o lume � pentru c� o
coconit� �i aerise�te burticic� �ntr-o clinic� la Paris sau la Lausanne. �iu.
frumos hal am ajuns!
f
12 februarie. � Generalul Antonescu, acuzat de bigamie de c�tre un anumit Fiiller
zis Fullier, primul so� al doamnei Antonescu n�scut� Niculescu � a tip�rit sentin�a
Tribunalului Ilfov sec�ia II C.C. din , 7 noiembrie 1935 �i a r�sp�ndit-o �n public
ca s� spulbere calomnia es- t" crocului francez, calomnie fa�� de care se pare c�
generalul Angeles- �, cu, ministrul de r�zboi s-a purtat cu oarecare complezen��,
dup� c�te �t> mi-a spus generalul Gorski. Din sentin�� reiese nu numai c� divor�ul
d-nei Antonescu de zisul Fullier a fost pronun�at conform legii, sentin�a r�m�n�nd
definitiv� � dar �nc�, c� Fullier e un falit, c� a fost arestat pentru fraud�, si
c� �nainte de c�s�toria generalului Antonescu cu fosta lui so�ie a luat cuno�tin��
de sentin�a de divor� �i prin declara�ie solemn� �n fa�a unui notar de la Paris, a
renun�at la apel. �ncercarea de
a terfeli pe unul din cei mai buni generali ai no�tri e o porc�rie care se
�ncadreaz� de minune �n regimul sub care tr�im.
l
� Ziarele de azi-diminea�� public� o lung� peltea vizibil redactat� de Titulescu
prin care se dezmint toate �tirile senza�ionale date de cercurile interesate cu
privire la rezultatele �ntrevederilor �i convorbirilor genialului om. Nici pact de
asisten�� cu Rusia, nici adeziune a Bulgariei la �n�elegerea Balcanic�, nici Fran�a
�i Anglia sub protectoratul Rom�niei, nici pacea european� sub scutul lui Savel
R�dulescu � �i probabil (de�i aceasta nu se scrie) nici renun�area austriecilor la
restaurarea Habsburgilor. Atunci de ce at�ta vorb�rie la Paris din partea Ma-
jesta�ii Sale si a Cancelarului s�u?
13 februarie. � Complicii secundari ai atentatului de la Marsilia1, �n num�r de
trei, au fost condamna�i la munc� silnic� pe via��. Complicii principali, tot �n
num�r de trei, aresta�i �n Italia dar neextr�da�i au fost os�ndi�i la moarte, �n
contumacie.
� Iarna continu� aspr�, �n campania electoral� de la Mehedin�i na�ional-cre�tinii
(candidat Goga) si na�ional-��r�ni�tii (candidat dr. Lu-pu) se bat zilnic, cu b�te,
cu ghioage, cu ce pot.
� La Oper� se prezint� de c�teva zile cu succes un balet Taina, al c�rui scenariu
a fost scris de Re-gina M�ria. Muzica de Andricu, care a primit pentru aceasta 100
000 lei de la Regin� �n afar� de drepturile lui de autor.
14 februarie. � Dup� senin�tatea s�pt�m�nii diplomatice, cu dejunuri �i dineuri
regale, Parisul a intrat iar �ntr-o perioad� de agita�ie politic�. Cu prilejul
�nmorm�nt�rii lui Bainville, camelo�ii Regelui �i cei de la �Action Fran9aise" au
tras o sf�nt� de b�taie lui Leon Blum care trecea pe Bulevard St. Germain �i al
c�rui automobil a fost oprit de mul�imea ce urma convoiul. R�nit la cap Blum a fost
dus la spital. La Camer� v�lv� mare. Sarraut a promis dizolvarea asocia�iilor
�Action Fran9aise" �i �Camelots du Roi" �i eventuale urm�riri �mpotriva lui Charles
Maurras �i Leon Daudet. Probabil c� for�ele de dreapta vor reac�iona. Pe de alta
parte stunde�imea continu� s� tulbure lini�tea Universit�ii pe chestiunea Jeze. Dl.
Jeze, evreu �i escroc (i-am gustat �nsu�irile �n 1923 pe c�nd eram ministru al
agriculturii iar d-sa expert francez pentru stabilizarea noastr� monetar� �i avocat
cointeresat al proprietarilor de p�duri basarabeni), cumuleaz� func�iile de
profesor la Facultatea de drept din Paris �i de consilier juridic al Negusului din
Abi-
1 Asasinarea Regelui Alexandru al Iugoslaviei �i a lui Barthou, �n toamna anului
1934.
230
sinia. �n aceast� din urm� calitate a luat cuv�ntul la Geneva unde a prezentat �i
sus�inut teza abisinian�. Studen�ii nu au mai voit, dup� aceast� manifestare, s�-1
lase s�-�i fac� cursul, �nv�lm�eal� la fiecare �ncercare de a-1 �ine. Pare c� gluma
�ncepe s� se �ngroa�e. La ultima tentativ� a d-lui Jeze, decanul facult�ii dl.
Allix a fost �mbr�ncit �i lovit �i el. Studen�ii amenin�� cu greva general�.
Profesorii cer �nchiderea facult�ii.
� Pactul de asisten�� franco-sovietic se afla �n discu�ia Camerei franceze spre
ratificare. Discu�ie aprins�, pro �i contra. Interesant� reper-cu�ia �n Germania:
nem�ii sus�in c� prin acest pact se anuleaz� pactul de la Locarno �i drept
consecin�� se impune pentru ei remilitarizarea Rhenaniei. Cine �tie ce complica�ii
mai pot ie�i �i de aici.
� Dl. Gut� T�t�rescu a f�cut ieri un expozeu politic la Gorj. Fraze sonore,
minciuni �i banalit�i. E ru�ine ca un om t�n�r s� vorbeasc� a�a.
� Lupta pentru alegerile la Banca Na�ional� �n toi. �n fiecare zi Miti��
Constantinescu face o fars� lui Dinu Br�tianu � �i viceversa.
� Marioara Ventura, care a venit s� dea c�teva reprezenta�ii la Bucure�ti, �mi
poveste�te (e ecoul lui Paul Boncour) despre nea�teptatele rezultate ale u�urin�ei
lui Laval. Dac� cele povestite de d�nsa sunt exacte, Laval poate fi pus pe un
piedestal fa�� n fa�� cu Emile Olivier �rhomme au coeur leger" de la 1870. Ventura
pretinde c� dup� ce Mus-solini �i Laval c�zuser� de acord la Roma asupra tuturor
punctelor �n�elegerii franco-italiene, Mussolini a mai cerut ceva �n Africa. Laval
a refuzat, dar pun�nd degetul pe hart� a invitat pe Duce s� ia Abisinia. �Mais ce
ne sont que des montagnes, oii vous mettez le doigt" a observat italianul, iar
Laval a ripostat numaidec�t: �Oh, un peu plus haut, un peu bas � �i d�nd din umeri
cu o suprem� indiferen�� allez ou vous voudrez, cela m'est egal!" Interesant,
Mussolini a �ntrebat: �Ce va zice Anglia?" � �J'en fais mon affaire" a fost
r�spunsul lui Laval. �i numai astfel Italia s-a angajat �n r�zboiul cu Abisinia.
Mai t�rziu c�nd s-a �ncheiat �n�elegerea Laval-Hoare, ministrul francez a dovedit
cu un lux de documente informative de ne�nchipuit, celui englez, c� dac� Anglia nu
semneaz� propunerile r�zboiul european va fi declarat imediat. Guvernul englez
buim�cit a autorizat pe Hoare s� semneze. Dar �n acela�i timp Laval trimitea vorb�
lui Mussolini s� nu primeasc� c�ci va ob�ine mai mult. Ducele a �nt�rziat cu
r�spunsul1 �i a dat astfel timp
Guvernului s� controleze informa�iile lui Laval �i s�-�i schimbe atitudinea,
sacrific�nd pe Hoare. Laval ar fi, dup� aceast� versiune, autorul dificult�ilor �n
care se zbat �i Italia, �i Anglia �i Fran�a �i Societatea Na�iunilor. Tot Ventura
poveste�te c� e de necrezut c�i bani a v�rsat Laval presei. A dat at�t, �nc�t nici
azi, de ru�ine, presa francez� nu �ndr�zne�te s� se ridice �mpotriva lui. A�a se
explic� formidabilul curent creat la Paris pentru Italia �i contra Angliei. Acum
�ncepe �i Anglia �s� mobilizeze cavaleria din Downing-Street", adic� s� cumpere
gazetele fran�uze�ti. E o adev�rat� epoc� de aur pentru presa parizian�, �i
gangsterii nu se jeneaz� s� �ncaseze si de o parte si de alta, a�a de pild� Pa-ris-
Midi �i Paris-Soir, doua edi�ii ale aceleia�i foi � cea dint�i cump�rat� de Quai
d'Orsay si cea de-a doua de Downing-Street.
15 februarie. � Genera�ia r�zboiului se reduce mereu. Oamenii mor unii dup� al�ii.
Ziarele de azi ne aduc vestea �ncet�rii din viat� a lui Gucikov, fost ministru de
r�zboi �n Guvernul Lvov, dup� abdicarea �arului Nicolae. Era �n zilele eroice ale
Revolu�iei, cade�ii erau la c�rm� �i lumea credea �n regenerarea Rusiei. Gucikov a
venit �i la Ia�i, unde 1-am cunoscut, ca s� �ncurajeze frontul rusesc. Gucikov a
fost pre�edinte al Dumei �nainte de Revolu�ie. Cu d�nsul piere cel din urm�
pre�edinte de Dum� �n via�a.
� Ieri sear� a fost mare bal �n palatul Costinescu de la Icoan�, dat de dl. Nicu �i
de so�ia sa n�scut� �tirbei, fiica lui Barbu. Vod� �tirbei �i Vod� Costinescu au
trebuit s� se �ntoarc� �n mormintele lor de bucurie. Mai ales Vod� Costinescu
aduc�ndu-�i aminte vremurile c�nd se plimba iarna cu pantaloni de dril �i cu
p�l�rie de paie...
16 februarie. � Pangal merg�nd ieri pe la Ghi�� Mironescu, a-cesta a manifestat
dorin�a s� m� vad�. Ne-am �nt�lnit azi la fiu-s�u Tri-xi, �n parcul Filipescu, spre
a evita comentariile, �i casa mea �i a lui fiind puse sub supraveghere, �nt�lnirea
a fost o urmare a conversa�iilor �ntre Pangal �i mo� Ghi��. Mironescu st�, v�dit,
pe planul informatorului meu secret s'i pare s� confirme astfel seriozitatea
acestui informator, de�i eu nu mai cred ce spune c�ci p�n� acum faptele au
dezmin�it toate afirm�rile lui. Mironescu crede a �ti c� Regele e s�tul p�n� �n g�t
de T�t�rescu, c� nu i-a prelungit guvernarea dec�t �n speran�a s�-1 vad� lu�nd
locul
1 Intr-un interviu recent Mussolini afirm� c� ar fi primit propunerile Laval-Hoare,
dar c� tocmai �n momentul c�nd Consiliul de Mini�tri italian trebuia s� se pronun�e
a c�zut Hoare �i s-a �nt�mplat revirimentul de la Londra. Aceast� declara�ie post-
facturn a lui Mussolini e f�r� valoare.
lui Dinu Br�tianu �n capul Partidului Liberal. Se pare c� T�t�rescu a tot am�git pe
Rege fag�duindu-i c� va da lovitura �i am�n�nd-o ne�ncetat. Acum Regele ar fi dat
lui Gut� un ultim termen, pe care Mironescu pretinde c� nu-1 cunoa�te dar crede c�
schimbarea de Guvern se va face �n tot cazul �nainte de var� �i c� Regele nu va
face apel la nici un partid pentru viitorul Minister, �n dorin�a unui Guvern de
destindere. Pe care el Mironescu ar fi dispus s�-1 fac�, ca om blajin, incolor �i
�mprietenit cu toate partidele �i cu toate personalit�ile politice. Mironescu mai
spune c� Titulescu i-a propus sa se �nhame la treaba aceasta, c� nu �tie �nc� exact
ce vrea Regele � Guvern provizoriu de alegeri sau Guvern definitiv cu alegeri � �i
nici dac�-1 vrea pe el sau pe altcineva. Ca un om rezervat ca Mironescu, �i
prudent, s� se aventureze p�n� la un plan de Guvern � bine�n�eles cu toate
reticen�ele: dac� ar fi cazul, dac� Regele m-ar chema etc. � trebuie s� �tie el
ceva mai mult dec�t m�rturise�te. Scopul �ntrevederii cerute de Mironescu a fost
�ntreit: s� �tie din gura mea dac� eram �ntr-adev�r dispus s�-i dau eventual
concursul (Pangal �i spusese deja c� foarte probabil nu i 1-a� fi refuzat) �i s�-mi
cunoasc� ideile asupra problemelor monetar� (�i era fric� s� nu pretind
devalorizarea) �i economic�. Dup� ce am discutat am�ndoi situa�ia �i ne-am pus de
acord asupra gravit�ii ei, dup� ce am constatat �mpreun� pericolul ce amenin�a
Coroana prin continua m�cinare a popularit�ii Regelui, Mironescu mi-a pus cu toat�
discre�ia cuvenit� �ntreb�rile care-1 interesau. I-am r�spuns cu toat� franche�ea
c�:
1) Socoteam c� numai un Guvern de reforme radicale, un Guvern dictatorial, putea
sc�pa �ara din f�ga�ul �n care alunecase �i c� un asemenea Guvern �l puteam pune �n
picioare numai eu � dar c� eram sigur pe de alt� parte c� Regele Carol nu-�i va lua
c�t va domni r�spunderea unui Guvern dictatorial. Pentru un Guvern de c�rpeal�, sau
de destindere cum i se zice acum, firma Mironescu �mi p�rea cea mai nimerit�, �i
dac� trebuia s� ne mul�umim cu aceast� formul�, eram gata s�-i dau concursul meu ca
s� mai sc�p�m ce mai era de sc�pat prin mijloacele reduse de care se poate dispune
�ntr-un regim p�c�tos ca cel de azi.
2) �n ceea ce prive�te problema monetar�, consideram c� orice atingere de moneda
noastr� (devalorizare/revalorizare) ar fi inutil� fiindc� moneda noastr� nu se mai
poate ameliora. Ea va trebui schimbat� < cu alta nou�, c�nd va sosi timpul, c�nd �i
celelalte State din Europa cu monede avariate vor lichida moneda lor actual� �i vor
crea una nou�. P�n� atunci trebuia s� folosim precaritatea noastr� monetar� pentru
o ', politic� de investi�ii interne �n stil mare.
3) Prin problema economic�, Mironescu �n�elegea problema ex-port-importului �n
leg�tur� cu reglementarea devizelor. I-am spus ca eram pentru o libertate c�t mai
mare �i pentru o reglementare c�t mai mic�. �i i-am f�cut toate dezvolt�rile
necesare pentru a documenta acest punct de vedere.
Mo� Ghi�� nc�ntat de comunitatea noastr� de vederi programatice^') a trecut la
chestiunile personale �i m-a �ntrebat dac� a� fi de acord cu primirea �n Guvern �i
a c�torva personalit�i �nscrise �n partide �i mi-a vorbit de dr. Angelescu, de
Cost�chescu, de Pot�rc�, de Chirculescu etc. Am r�spuns c� n-aveam nici o obiec�ie
nici �mpotriva principiului, nici �mpotriva oamenilor. Mi-a mai spus c� nu era
exclus s� aib� �i sprijinul lui Vaida (iar� s� precizeze dac� singur ori cu
partidul lui) �i m-a �ntrebat ce p�rere aveam despre o colaborare a lui Garoflid �i
a lui Stelian Pope�te. I-am spus c� proast�, c� Garoflid nu ne aducea nici o
�nt�rire, din contr�, dar c� Stelian Popescu din cauza Universului ar putea fi luat
�n considerare. Am mai vorbit de multe, �i de amicii Malaxa, Blank, Tabacovici,
Miti�� Constantinescu et consor�i. Ne-am desp�r�it buni prieteni �i am convenit s�
ne �inem reciproc �n curent cu cele ce vom afla �i vom face.
17 februarie. �.Ieri a avut loc adunarea general� anual� a B�ncii Na�ionale. Pentru
prima dat� de c�nd exist� Banca, adunarea n-a putut fi �inut� din cauza
scandalului, �i a fost am�nat� sine die. Pe toate terenurile guvernarea T�t�rescu
nu duce dec�t la anarhie si la dezastru. La ordinea zilei, pe l�ng� aprobarea
bilan�ului �i desc�rcarea consiliului, era alegerea a trei administratori �i a unui
cenzor. La 31 decembrie viitor, expir� �ntr-adev�r mandatele administratorilor C.
B�icoianu (liberal), Costin Stoicescu (na�ional-��r�nist) �i Mi�u Demetrescu
(Uniunea Agrar�) �i cenzorului Georgescu (liberal). De c�teva s�pt�m�ni o lupt� �
la �nceput ascuns�, �n cele din urm� deschis� � s-a �ncins �ntre cele dou� tabere
liberale (Dinu Bratianu �i T�t�rescu) �n jurul candidaturii lui Victor Sl�vescu pe
care Dinu Bratianu vrea s�-1 impun� �n locul lui Mi�u Demetrescu. Miti��
Constantinescu guvernatorul a fost bine�n�eles de partea lui T�t�rescu, sau mai
exact �i T�t�rescu �i Miti�� au fost de partea lui Aristid Blank. Pentru
cunoa�terea vremurilor frumoase pe care le tr�im voi c�uta s� desprind aci firele
care din mocirla luptelor �i �njur�turilor ce au necinstit ieri adunarea
Institutului de Emisiune, duc p�n� �n cabinetul Regelui. Sunt lucruri pe care
foarte, foarte pu�in� lume le-a cunoscut �i pe care eu le-am aflat printr-un
fericit concurs de circumstan�e.
234
Acum vreo �ase s�pt�m�ni1 Aristid Blank mi-a telefonat s� m� �ntrebe dac� poate
veni la mine s� m� roage ceva � 1-am poftit. A venit s� m� roage s� intervin pe
l�ng� Antonescu (ministrul de finan�e) �i s�-i ob�in concursul �n favoarea
realegerii lui Misu Demetrescu la Banca Na�ionala. Mi-a m�rturisit c�, de�i avea
toat� prietenia pentru Demetrescu, mobilul adev�rat al ac�iunii lui era
�mpiedicarea alegerii lui Sl�-vescu pe care-1 sus�inea Dinu Br�tianu. Se asigurase
de concursul complect al lui Miti�� Constantinescu �i de al lui T�t�rescu, �i �i
mai trebuia �i al lui Victor Antonescu. Toate acestea le-am povestit deja �i le
reamintesc aici numai �pro memoria". De�i Misu Demetrescu era prietenul meu
politic, nu m� g�ndisem un moment s� intervin undeva �n favoarea lui, at�t eram de
sigur c� liberalii fiind la Guvern vor alege un liberal �n locul lui. Foarte mirat
de c�te mi-a spus Blank, am f�cut bine�n�eles demersul pe l�ng� Victor Antonescu,
si am fost �i mai mirat s� constat c� acesta n-a spus nu deloc.
Sim�isem �ns� ceva ascuns �n toat� panglic�ria lui Aristid; am c�utat s� p�trund
misterul �i am izbutit. Mul�i din cititorii mei vor socoti un adev�rat basm ce voi
povesti acum, �i totu�i nu e basm, ci adev�rul adev�rat, �ntre alte active trecute
de Banca Blank B�ncii Na�ionale au fost �i veniturile de la �Discom", destul de
considerabile; nu toate, numai 60% din valoarea lor � 40% r�m�n�nd la dispozi�ia
B�ncii Blank ca s�-�i poat� pl�ti ratele anuale concordatare �i spezele ei de
administra�ie. Anul trecut, mai exact �n toamna lui 1934, dl. Aristucheles a vrut
s� modifice conven�ia cu Banca Na�ional� �n sensul ca aceasta s� lase B�ncii Blank
�i cei 60% din veniturile Discomului pe care le �ncasa, pentru ca Banca Blank s�-�i
poat� pl�ti astfel mai repede depozan�ii �i s� fie �n m�sur� s�-�i refac�
capitalul, cu ajutor str�in. Propunerea lui Blank a fost categoric refuzat�, din
principiu, de Victor Sl�vescu �i, de fric�, de Dorel Dumitrescu. �i atunci s-a
�nt�mplat ce nu poate fi crezut, dar care totu�i s-a �nt�mplat: pe r�nd au c�zut
Victor Sl�vescu de la Ministerul de Finan�e �i Dorel Dumitrescu de la Banca
Na�ional�, �n locul lor a venit Victor Antonescu la Finan�e (un amic acomodant al
casei Blank) �i Miti�� Constantinescu, omul lui Aristid, la Banca Na�iona-; la.
Demisia lui Dorel Dumitrescu cerut� imediat de Rege, f�r� s� mai a�tepte o
explica�ie a nenorocitului �n afacerea devizelor, n-a fost o sanc�iune, ci un
pretext pentru a face loc lui Miti��, numit cu condi�ia expres� de a face treaba
lui Aristid. Miti�� n-a �ndr�znit �ns� s� o aduc� �n Consiliul B�ncii de teama lui
Costin Stoicescu. �mecherul a convins pe Aris-
1A se vedea aceste �nsemn�ri pe ziua de 9 ianuarie 1936.
;*
tid c� era mai bine s� a�tepte alegerile din februarie, c�nd va da peste cap,
garantat, pe Stoicescu. Candidatura lui Sl�vescu a venit ca o bomb� �i ca o
pacoste. Trebuia nu numai dat peste cap Costin Stoicescu, dar �i Sl�vescu
�mpiedicat s� se aleag�, �ntreprinderea devenea cam grea...
Natural Costin Stoicescu �i Victor Sl�vescu �i-au dat m�na �i s-au �n�eles �i cu
B�icoianu �i cu Dinu Br�tianu. Dl. Miti��, bun numai de gura, nu se �ngrijise �ns�
s� adune procuri din vreme de la ac�ionari, pe c�nd B�icoianu aduna din octombrie
�i le preda lui Dinu. C�nd a �nceput �i Miti�� s� cear� ac�ionarilor procuri, mai
toate erau date. Br�tianu avea majoritatea voturilor �n m�n�. Cu tot �wink-ul"
Regelui, T�t�rescu, Victor Antonescu �i Miti�� Constantinescu r�m�seser� cu degetul
�n gur� si cu frica de st�p�n �n s�n. Bietul Miti�� i-a pus picioarele �n ap�
cald� �i comprese la cap �i a g�sit �n fine trucul prin care Banca Na�ional� a
refuzat s� �nregistreze vreo 500 de voturi prezentate de Dinu Br�tianu, socotind
depunerea procurilor ca tardiv�. Nu mai vorbesc de toate palinodiile d-lui Miti��,
care �n ultimele dou� zile a tr�dat pe r�nd pe to�i ca s� ajung� la scandalul de
ieri diminea��, �n care invectivele plouau din-tr-o parte si din alta, �n care a
fost abandonat de tot consiliul B�ncii �i maltratat de Dinu Br�tianu. Dinu a
dominat toat� �edin�a; membrii consiliului s-au sculat �i au p�r�sit pe guvernator
dup� un semn al lui �i �n singura lupt� care s-a dat a �nvins cu mai bine de 200 de
voturi.
A fost un dezastru pentru banda lui T�t�rescu, �i nu este exclus ca Dinu Br�tianu,
�ncurajat, s� nu provoace acum �i o clarificare �n partid. Nu mai vorbesc de �eful
Camarilei, care a �nghi�it un �tucheles" c�t capul lui.
18 februarie. � Azi la amiaz� a murit Radu V�c�rescu, la Sanatoriul Elisabeta, �n
urma unei lungi suferin�e. Suferea de o scleroz� generalizat�, surzise �i �n
ultimele luni se prinseser� �i inima, �i rinichii �i pl�m�nii. Moare singur, ca un
c�ine abandonat. Fiic�-sa e prin America, ginere-s�u Jean Callimachi, la Viena
�ntr-un sanatoriu. Surorile lui au murit toate... Radu V�c�rescu a avut epoca lui.
B�rbat frumos, elegant �i distins a f�cut �lapluie et le beau temps" printre anii
1890 �i 1900. �l c�s�torise mum�-sa cu fata �i mo�tenitoarea lui Cazotti, arenda�
�i c�m�tar multimilionar. A m�ncat banii cu lingura �ntre�in�nd femei (Hor-tense
Patzouris, n�scut� Suditu 1-a costat o'avere), cas� luxoas�, echipaje senza�ionale
�i parazi�i. Dou�zeci de ani lumea petrecerilor din Bucure�ti s-a �nv�rtit �n jurul
lui. R�mas v�duv t�n�r, s-a re�nsurat cu Jeanne Lahovari (fiica lui Ion Lahovari,
sora Marthei Bibescu) care a murit �i ea dup� c�iva ani. Generos, m�n� spart�,
familia a putut totu�i
236
sc�pa jum�tate din averea lui Cazotti pentru fiica-sa Anne-Marie Calli-machi. De�i
tot luxul Callimachilor, �i averea adunat� de Jean Calli-machi din veniturile
dotale se datoresc la urma urmelor lui Radu, copiii lui s-au purtat foarte prost cu
d�nsul, II �ineau ca pe o �rud� s�rac�" �i-1 umileau c�t puteau. Cu el se stinge
familia Vac�rescu, neam mare.
19 februarie. � Cele dou� alegeri par�iale de ieri de la Mehedin�i �i Hunedoara au
�nsemnat un incontestabil succes pentru na�ional-��r�-ni�ti. Mai ales la Hunedoara,
unde toat� lumea credea c� va lua locul Guvernul care avea un excelent candidat, pe
fostul prefect Mioc, �n plus de toate avantajele administrative. ��r�ni�tii au
b�tut totu�i pe liberali cu mai bine de 6 000 voturi. La Mehedin�i au b�tut pe
gogo-cuzi�ti cu vreo 3 000 de voturi dar aici se poate spune c� alegerea a fost
�ntru c�tva falsificat� prin bandele de b�t�u�i care au transformat jude�ul timp de
doua s�pt�m�ni �ntr-o zon� de adev�rat� teroare.
21 februarie. � Ieri diminea�� a sosit Regele de la Londra, Paris, Nisa �i alte
meleaguri. A fost o s�rb�toare a platitudinii. Guvernul a convocat �i invitat la
gar� tot ce a putut, �nal�i func�ionari, deputa�i, senatori � si chiar pe noii
conduc�tori ai opozi�iei. A trebuit s� m� duc, sa nu am aerul c� manifestez prin
absen�a mea o nemul�umire personal� care nu exist�, c�ci nu sunt cuprins dec�t de
sc�rb�, �i sc�rba nu se manifest� prin gesturi copil�re�ti. De�i primarul b�tuse
toba, cet�enii n-au prea r�spuns; Calea Grivi�ei �i pia�a g�rii erau aproape goale,
�n schimb era plin salonul de recep�ie. Din opozi�ie, afar� de mine �nso�it de
Ottescu �i de Pangal mai erau Mihalache, Madgearu, Ghelmegeanu, R�ducanu, de la
��r�ni�ti �i Grigore Sifilipescu. Regele a cobor�t din tren ca din vicleim, cu toba
de gr�nicer M�ria Teresia pe cap � ca la Londra � �i plin de decora�ii.
Gestul Guvernului, de a primi pe Rege �napoiat de la o �nmorm�ntare ca �i cum s-ar
fi �ntors victorios dintr-un r�zboi (n-a lipsit nici primarul Donescu cu p�inea �i
sarea) a fost aspru criticat de toat� lumea �i a fost pentru cei mai mul�i un nou
prilej de a �njura pe Rege. Opozi�ia era furioas�. P�n� acum niciodat�, nici sub
Regele Carol I, nici sub Regele Ferdinand, membrii opozi�iei nu au fost deranja�i
pentru plec�rile �i sosirile Familiei Regale1 � era o corvoad� la care nu erau
os�n-
1 Obiceiul de a �nso�i pe Regi �i pe Regine la plecare �i de a-i primi la sosire
este o n�scocire a platitudinii rom�ne�ti. Am tr�it at�ia ani �n Italia, �n
Austria, �n Rusia, ��ri cu alte tradi�ii monarhice ca ale noastre �i nic�ieri n-am
v�zut nici chiar membrii Guvernului merg�nd la gar�. Pretutindeni Suveranii erau
primi�i de demnitarii Cur�ii, �i de nimeni altul.
di�i dec�t membrii Guvernului care pl�teau astfel bun�t�ile rev�rsate de St�p�n
asupra lor.
Titulescu, care de la Jimbolia a venit cu trenul regal, n-a cobor�t odat� cu
Regele. Dup� plecarea Regelui din gar� �i-a aranjat o descindere special� �n fa�a
creaturilor sale �ngenunchiate.
Regina M�ria a plecat de alalt�ieri sear�, �n grab� la Langenburg, unde sor�-sa
Marea Duces� Kiril (Ducky, din memoriile Reginei sora mult iubit�) se afl� grav
bolnav� � r�cit� probabil. A�a �nc�t n-a putut ie�i la gar� �naintea lui fiu-s�u,
s� strige �ura" cu lancu Mitilineu1.
� Italienii au pus m�na pe un raport secret englez din iunie 1935, a-supra
chestiunii Abisiniei �i 1-au publicat �n Giornale d 'Italia. Guvernul britanic
numise o comisie compus� din reprezentan�ii mai multor Ministere ca s� studieze
problema �i s� stabileasc� avantajele sau dezavantajele ce ar prezenta pentru
Anglia ocuparea Abisiniei de c�tre italieni. Raportul publicat este raportul
pre�edintelui acestei comisii, Maf-fey, care conchide c� aceast� ocupare nu ar
prezenta nici un inconvenient pentru Anglia. Publicarea acestui document secret a
f�cut mare v�lv� la Londra �i discu�ia �n jurul incidentului a ocupat �ntreaga
�edin�� de ieri a Camerei Comunelor.
� �n Spania, marele succes al st�ngii la alegeri a provocat nu numai o schimbare
de Guvern (s-a format Ministerul Azana) dar �i o schimbare de orientare �n opinia
public�, p�n� aici �ndrumat� de Guvernele precedente spre dreapta. Ziarele din
Paris, ca �i cele din Madrid, socotesc evenimentele din Spania, �n desf�urarea lor,
ca o a doua revolu�ie.
� Mi-au sosit date mai exacte despre alegerea de la Mehedin�i, unde Uniunea Agrar�
a noastr� a suferit o incontestabil� �nfr�ngere. Alegerea a fost evident viciat�
prin urm�toarele �mprejur�ri care au ap�sat greu asupra �anselor noastre:
1) Candidatura noastr� a fost a�ezat� pe pagina a doua, jos, pe c�nd celelalte trei
candidaturi erau pe pagina �nt�i; 2) �n numele celorlalte trei partide au candidat
�efii lor (Goga, G. Br�tianu, dr. Lupu) pe c�nd �n numele nostru, Corneliu
R�dulescu, avocat din Turnu Severin, impopular printre s�teni (am aflat-o prea
t�rziu) fiindc� le lua onorarii mari; 3) pe c�nd ceilal�i candida�i au cutreierat
ne�ncetat jude�ul, �n
1 Regele n-a fost �nt�mpinat pe peron dec�t de primul ministru, de ministrul de
r�zboi, de Regina Elisabeta cu Voievodul Mihai etc.
238
propagand�, al nostru s-a �mboln�vit cu zece zile �nainte de alegere, de pneumonie
�i a z�cut dus �n pat, pe c�nd adversarii s�i �l dau drept mort aleg�torilor.
Dac� la aceste �mprejur�ri nefavorabile se mai adaug� teroarea b�telor �i
ghioagelor na�ionaliste �i ��r�niste, banii v�rsa�i din gros mai ales de ��r�ni�ti
�i num�rul cov�r�itor de propagandi�ti gogi�ti �i lupi�ti adu�i din toat� �ara �
�nfr�ngerea apare ca natural�.
22 februarie. � Se spunea ieri pe culoarele Camerei c� de�i Regele i-a str�ns
am�ndou� m�inile la recep�ia de la gar� (poate tocmai din cauza asta!), Miti��
Constantinescu va sari din scaun. N-am nici o grij� de fiul �iganului Dragomir din
Manasia1, trebuie s� se fi aranjat el pentru restul vie�ii. Se vorbe�te c� �n locul
lui va fi numit alt financiar iscusit � Bebe Br�tianu! Cred �ns� c� va r�m�ne
Miti�� Constantinescu, de�i are pentru el pe Rege, fiindc�-1 mai sus�ine �i Aristid
Blank, adev�ratul st�p�n al ��rii rom�ne�ti.
23 februarie. � Dejunat azi la Mogo�oaia la G.V. Bibescu. Dejun �n onoarea
colonelului Brocard, aviator, fost comandant �n timpul r�zboiului al celebrei
escadrile, �Ies Cigognes", Fonck, Novarra etc. Brocard a venit la Bucure�ti s� �in�
o conferin��, poftit de Aero-Clubul nostru. E un om simpatic �i inteligent �i
poveste�te bine �nt�mpl�ri �i anecdote de pe front. Ie�it din r�ndurile armatei
active �n 1922, e de 12 ani deputat �i reprezint� �n Camer� departamentul Iserei.
La dejun, la Mogo�oaia, pe l�ng� o droaie de aviatori rom�ni mai era �i d'Ormes-
son, �n verv� care povestea �i el anecdote. Povestea �ntre altele una bun� a
doamnei Arcizewska, so�ia ministrului Poloniei, �ntrebat� zilele trecute dac� nu
merge la Sinaia, cum era vorba, ar fi r�spuns: �Oh, non! quand je sui� � Sinaia et
qu'il n'y a pas de neige, je couche toute la journee"2. Alta mai veche (de pe
timpul lui Delcasse). Fata unui consul francez �n Persia fusese violata de un
musulman, �i consulul ad�nc jignit (e cazul s� se spun�) trimisese un raport
Ministerului de Externe �n care, �ntre altele spunea: Votre Excellence este pere,
Elle comprendra donc l'etat d'�me ou m'a jete ce viol!"
1 Miti�� Constantinescu a �ncercat s� se dea �ntr-o vreme drept fiul lui Alecu
Constantinescu Porcu. �n realitate este fiul �iganului Dragomir. Mum�-sa era
sp�l�toreas� p�n� �n anii din urm�. Acum e cocoan� �i nu-�i mai cunoa�te rudele.
�in aceste am�nunte de la var�-sa Linica, manucura noastr�.
2 D-na Arcizewska e o polonez� mai mult rusoaic� �i a fost �nainte de r�zboi �dam�
de ghind�". C�tva timp a fost �i metresa unuia din b�ie�ii Urusov, fiul fostului
ambasador �i ministru la Bucure�ti.
� V�zut ieri un moment pe Titulescu. Am fost la el s�-i cer s� trimit� un mic
ajutor d-nei de L. la Lega�ia din Bruxelles. L-am g�sit �n pat, galben �i sfrijit
ca o l�m�ie stoars�; se crede bolnav de gripa �i la urma urmei o fi. Ar��gos. �M�,
pactul de asisten�� cu Sovietele nu se face, �i e o mare gre�eal�." Schimb�m c�teva
idei asupra pactelor. Aduc vorba despre Stoiadinovici. �E un dobitoc, crede c� �tie
ceva. Oamenii �tia noi sunt extraordinari! Ce-mi pasa mie ce spune Laval! Azi spune
una, m�ine alta! �l cunosc eu de 12 ani! Laval face numai ce nu spune!" Pare �i el
dezgustat de slug�rnicia Guvernului T�t�rescu, de mocirla care se urc�, de
impoten�a Regelui. Toate acestea �n fug�. A r�mas s� ne mai vedem, ca s� vorbim
politic�.
25 februarie. � Dl. Eden, scrobitul �i gre�osul ministru de externe al Angliei, a
f�cut ieri un lung �i searb�d expozeu �n Camera Comunelor. Chestiunea italo-
abisinian� �n leg�tur� cu sanc�iunile �nse�i, starea general� �n Europa au fost
succesiv tratate de edenicul ministru cu acea prudent� banalitate scump�
democra�iei moderne, care discut� tot dar nu hot�re�te nimic. �Guvernul Majest�ii
Sale va examina", �Comisiile de la Geneva vor studia", �Ministerele competente vor
avea s� cerceteze" iat� formulele prin care dl. Anthony (pour Ies dames)
solu�ioneaz� problemele pe care le-a trecut �n revist�. Concluzia Excelen�ei Sale a
fost ca starea Europei e �ngrijor�toare, �i c� poate fi �oarecum" comparat�, cu cea
din 1914. Amenin�area cu r�zboiul gata s� fie declan�at de altul, e un nou joc al
diploma�iei afiliate Genevei, �n realitate nimeni n-are inten�ia s� declare r�zboi,
dar tot juc�ndu-se cu focul poate s� se aprind� ceva.
� Ieri la Camer�, dl. Bentoiu, subsecretar la Justi�ie, lu�nd de pretext o butad�
a lui Arm�nd C�linescu, a comentat hot�r�rea prin care generalul Cihoski a fost
achitat zilele trecute de Casa�ie1 �i a citit � ca document senza�ional � o
scrisoare a doctorului... �tefi Popovici prin care acesta denun�a raportorului
anchetei Skoda (acela�i domn Bentoiu) potlog�riile lui frate-s�u Mihai. Dat� fiind
drama familial� �nt�mplata atunci (�tefi Popovici a tras asupra lui Mihai, 1-a
r�nit destul de grav �i apoi s-a sinucis), toat� lumea a g�sit de prost gust
citirea acestei
' Prin achitarea generalului Cihoski, singurul inculpat de pe urma anchetei
parlamentare din 1934 privitoare la afacerea Skoda, aceast� afacere pare
�nmorm�ntat�, de�i un judec�tor de instruc�ie ia �ntruna interogatorii lui Seletzki
�i c�teodat� unor personaje mai simandicoase ca Madgearu, Boil� �i chiar Maniu.
Probabil praf �n ochi, ca s� se ia v�zul mul�imii, c�ci nimeni nu poate pricepe cum
at�ta larm� �i at�ta scandal s� se sf�r�easc� prin dezvinov�irea tuturor.
240
scrisori �n public. Dac� scrisoarea n-a fost a unui nebun, sau a unui p�tima�
�nnebunit, de ce dl. Bentoiu n-a f�cut uz de ea �n timpul anchetei? Dac� este a
unui dement, sau a unui iresponsabil, de ce vine �i o cite�te acum?
� Sp�larea de rufe �ntre cele dou� partide reprezentative ale democra�iei
integrale continu�, �n fiecare zi dumnealor domnii dr. Costines-cu �i Madgearu se
trateaz� reciproc de mincino�i �i dovedesc c� parti-delelor respective sunt simple
adun�turi de ghe�eftari. �i tara pl�te�te... P�n� c�nd?
� Mi se aduc dou� ilustra�ii, una dintr-un ziar francez, alta din Universul. Cea
din Universul reproduce pe cea din Paris, �i reprezint� un grup cu Regele, cu
Titulescu, cu Cesianu �i o droaie de gazetari �i de parazi�i. Cum era �i natural,
pe fotografia francez� Regele ocupa centrul cu Titulescu la dreapta. Universul a
t�iat �ns� fotografia �n a�a fel �nc�t Titulescu apare �n centrul fotografiei, cu
Regele Carol la st�nga lui! Dup� ce fleacuri alearg� Cancelarul nostru afamat de
publicitate.
� Clemen Kraus �i d-ra Ursuleac sunt pentru opt zile �n �zidurile" noastre. Kraus
dirijeaz� Tosca �i Fidello la Oper� �i un concert simfonic iar d-ra Ursuleac c�nt�
�i �n cele dou� opere �i la concert. Reprezenta�ia cu Tosca a �i avut loc �i a fost
minunata; pe l�ng� m�iestria lui Kraus, pe l�ng� arta d-rei Ursuleac, baritonul
�tef�nescu-Goang� a dat dovad� de mijloace extraordinare ca joc de scen� �i voce.
Kraus care e acum �n capul Operei din Berlin 1-a si angajat pentru la toamn�
al�turi de d-ra Ursuleac care c�nt� deja acolo. Actorii, actri�ele �i curvele
rom�ne au invadat deja de multe decenii Parisul; acum �ncep s� cucereasc� �i
Berlinul � halal s� ne fie! D-ra Ursuleac e bucovineanc�; s-a �inut pe vremuri cu
Eusebiu Popovici (asasinat acum doi-trei ani) �i s-a str�duit s� intre la Opera din
Bucure�ti � dar �n dou� r�nduri a fost refuzat� de de�tep�ii de Cocor�scu �i
Georgescu. Trecut� din bra�ele lui Popovici �n ale unui fel de �mecher italian,
Principe, acesta a dus-o la Viena unde a fost �descoperit�" �i angajat� la Opera de
Clemens Kraus. Se zice c� acesta este fiul Arhiducelui Eugen �i al c�nt�re�ei
Kraus. Fiu de Arhiduce sau nu, e �n tot cazul foarte talentat. D-ra Ursuleac i-a
c�zut cu tronc. Aici se dau drept c�s�tori�i, �n realitate nu sunt, ca s� poat�
�ncasa la Berlin dou� lefuri.
__- Prat, ministrul Spaniei, �mi poveste�te ca a primit vizita lui Os-
trovski (ministrul Sovietelor) care 1-a rugat s� comunice la Madrid c� numirea unui
ambasador la Moscova ales din r�ndurile st�ngii, afar� din cariera diplomatic� ar
fi r�u v�zut� (e vorba s� se reia rela�iile diplomatice �ntre Rusia �i Spania).
Moscova ar dori sau un diplomat de carier�, sau un om de dreapta. C�t drum au f�cut
Sovietele de un an de zile! Ce ar zice Lenin, s� vad� evolu�ia comunismului �n
Rusia?
26 februarie. � Marea Duces� Kiril, ��mp�r�teasa", sora iubit� a Reginei (Ducky) se
afl� la Langenburg, complect paralizat�. Atinsa de grip�, dup� ce s-a vindecat, s-a
dus la soru-sa Hohenlohe, la Langenburg, s�-�i fac� convalescen�a. Acolo a avut o
re�ut� de grip�, �i imediat o hemoragice cerebral� cu paralizie complect� �i
afasie. Mai e �i f�r� franc. Regina M�ria e de opt zile la c�p�t�iul ei.
� Asear� luat masa cu lunian. Vorbit de multe �i pus bazele unei uniuni
parlamentare �ntre grup�rile noastre. lunian este partizanul unui Guvern de alegeri
prezidat de oricine, fie �i de Mironescu. Alegerile s-ar face pe liste separate
pentru fiecare partid � cu abrogarea prealabil� prin decret lege a primei
majoritare.
27 februarie. � Telegramele de asear� ne aduc vestea c� la Tokio a avut loc o
lovitur� militar�. O m�na de ofi�eri mai tineri, ajuta�i de solda�ii unui regiment
de infanterie au pus st�p�nire pe Ministere, pe telegraf si pe birourile poli�iei.
Primul ministru si ministrul de finan�e au fost uci�i la domiciliul lor. De
asemenea �i alte personalit�i politice. Lovitura a fost pus� la cale de cei ce
canalizeaz� mi�carea pentru democratizarea Japoniei prin... r�zboi. De�i Guvernul,
dup� depe�ele de azi-diminea��, pare st�p�n pe situa�ie, de�i lovitura �i mi�carea
care a �ndrumat-o nu par �ndreptate �mpotriva Mikadoului, evenimentele de la Tokio
dovedesc c� nici Japonia nu e �ara cuminte, disciplinat� si con�tient� de menirea
ei � a�a cum o credeam. O deziluzie mai mult pentru oamenii de bun sim� din toate
��rile.
� Goga a dejunat ieri la mine �i m-a prevenit c� �n �edin�a de azi a Camerei
(interpel�rile cu privire la alegerea de la Mehedin�i) se va ajunge la b�taie �ntre
ai lui �i na�ional-��r�ni�ti. M-a �ntrebat ce atitudine voi lua �i nu m-am sfiit
s�-i spun c� voi sta la o parte fiindc� �cine se amesteca �n t�r�te, �l m�n�nc�
porcii".
-� Potins de la carriere:
242
O mare mi�care se preg�te�te iar �n corpul nostru diplomatic. Caius Brediceanu pare
condamnat; se zice c� �n locul lui va fi numit Gur�nescu (de la Belgrad) care s-a
�i dus la Viena s� inspecteze localul Lega�iei �i s� m�soare lungimea saloanelor,
spre marea spaim� a bietului Caius. Sunt unii care cred �ns� c� locul de la Viena
�l cere Franasovici, fiindc� are nevoie de doftorii de acolo pentru c�utarea
inimioarei lui, �i c� Gur�nescu va beneficia de apele Dun�rii tot mai la vale, �n
postul s�u actual.
Se mai vorbe�te �i de rechemarea lui Lugo�ianu, de la Roma, dup� cererea Eminen�ei
Sale Stelian Pope�te, tat�-socru. Pe acesta, Dumnezeu �n nedreptatea lui, 1-a
lipsit de progenitur� mascul�, a�a �nc�t dup� moartea sa Universul va �nc�pea pe
m�na ginerilor; actuala madam Pope�te g�se�te �ns� c� ginerii din prima c�s�torie a
Stelianului, mai ales Popescu-Nec�e�ti, �i-au cam luat nasul la purtare �i �i e
fric� ca gazeta s� nu fie monopolizat� de acest al doilea Popescu. D�nsa ar voi ca
Universul s� r�m�n� sub direc�ia ginerelui ei, �i a ob�inut de la Pope�te s� cear�
lui Titulescu rechemarea lui Lugo�ianu ca s�-1 �nfig� la gazet�.
� Grigorcea de la Budapesta e de c�teva zile printre noi. Poveste�te c� n-a fost
vestit dec�t �n ultimul moment de trecerea Regelui prin Ungaria, trecere pe care el
o deconsiliase cu c�t�va vreme �nainte. La gar� Guvernul Ungariei n-a delegat pe
nimeni �i Regele n-a fost salutat dec�t de personalul Lega�iei rom�ne �i de �eful
g�rii. Dup� trecerea Regelui, s-a publicat �ns� un interviu, pe care 1-ar fi dat �n
gar�, �n care spunea c� e mul�umit s� treac� prin Ungaria pe unde nu mai fusese din
1919. Ori �n 1919 a fost tocmai ocupa�ia rom�n� la Budapesta! Interviul a f�cut
v�lv� �i a provocat �njur�turi triviale din partea ungurilor la adresa Regelui.
Interviul era bine�n�eles apocrif, o fars� de prost gust a vreunui gazetar glume�.
Lega�ia noastr� 1-a dezmin�it � dar efectul fusese produs. Grigorcea n-a putut
vedea pe Titulescu �i crede c� nici nu-1 va vedea p�n� la plecarea lui; nu-1
prime�te fiindc� se jeneaz� de el, i-a promis postul de la Praga, �i acum vrea s�-1
dea lui Mi�u Arion., JVIi-a tras chiulul, conchide Grigorcea, �i �i e ru�ine de
mine �n loc s�-i fie ru�ine de el �nsu�i."
28 februarie. � Telegramele de la Tokio ne vestesc c� Guvernul e st�p�n pe
situa�ie. Rebelii s-au predat. Situa�ia politic� nu pare �ns� s� fie �nc� l�murit�.
� Ieri la Camer� interpel�rile anun�ate �n jurul alegerilor de la Mehedin�i �i de
la Hunedoara � Huniadora cum zice Mihalache � au fost dezvoltate �n parte. Goga a
ocupat tribuna cinci ceasuri, �n care n-a vor-
bit mai mult de dou�. �ncolo, �njur�turi, �nc�ier�ri, tumult � o ru�ine�Zi rea
pentru prestigiul regimului parlamentar. Continuarea joia viitoare.
Pe c�nd ciocoii partidelor se �njurau �n Camer�, pe strad� s-au �n-c�ierat
mitocanii. Gavril� Marinescu a inaugurat tancurile cu ap� sub presiune. Succes
complect.
l martie. � Asocia�ia Finan�ei si Marii Industrii (Clubul miliardarilor) ofer� �n
fiecare miercuri dejunuri la care iau parte 20-30 de persoane. Dup� ce au invitat
toat� iarna pe to�i Madgearii, pe to�i Sl�ve�tii, pe to�i Antone�tii �i alte
somit�i ale mi�c�rii noastre economice �i financiare, �i-au adus aminte �i de mine,
parc� a� fi fost un simplu Trancu-Ia�i �i m-au poftit pentru miercuri 4 martie.
R�spunsul meu a fost prompt: �Fiind mai b�tr�n, mai vechi �i mai inteligent ca
fo�tii mini�tri pofti�i p�n� acum, n-am ce caut� la dejunurile oferite de Asocia�ia
Finan�ei. N-am obiceiul sa adun r�m�i�ele altora."
3 martie. � Marea Duces� Kiril, sora Reginei a �ncetat din via�� ieri diminea��, la
re�edin�a fiicei sale Principesa de Leiningen, situat� la c�iva kilometri de
Langenburg (�n Wurttemberg) unde a fost g�zduit� Regina M�ria, la soru-sa
Hohenlohe. Aceast� moarte m-a costat �i pe mine... 350 lei, pre�ul telegramei pe
care am trimis-o nem�ng�iatei surori. Curtea noastr� a luat doliu pentru 2 luni.
Elisabeta merge la �nmorm�ntare dar nu cu Scanavi, ci cu Condiescu. Alt�
nenorocire.
� Nenea Nae �tef�nescu �mi trimite o lung� scrisoare �ca sa-mi explice" c� m-am
�n�elat �n chestiunea invita�iei la Asocia�ia Finan�elor. Fiindc� era scris�
politicos, i-am trimis �i eu una �s�-i explic" c� nu m-am �n�elat. Sper incidentul
�nchis.
4 martie. � Alalt�ieri sear� Alexandru Duiliu Zamfirescu, fresco numit ministru la
Lisabona, a scos pe d-na Lupescu �n lume. Pe spezele lui, Mie Catargi, gata s� fac�
orice pentru un pol, a organizat un cok-tail-party la ea acas�. Petrecerea a fost
minunat� �i s-a prelungit p�n� diminea�a. Duduia �ncepe astfel s� fie pus� tot mai
mult �n contact cu sferele �mondene" ale Bucure�tiului. B�ie�ii nevesti-mii, care
au participat �i ei la aceast� recep�ie, s-au �napoiat acas� entuziasma�i de
frumuse�ea, de gentile�ea, de toaleta �i de sculele d-nei Lupescu.
� La Geneva, comisia de 18 (sanc�iuni) a provocat �ntrunirea comisiei de 13
(aplanarea conflictului) �i aceasta a f�cut o nou� interven�ie pe l�ng� Italia �i
Abisinia, �n vederea termin�rii ostilit�ilor. Italia, bazat� pe ultimele sale
victorii, socote�te r�zboiul ca virtual c�tigat �i ne-
244
vr�nd s� piard� nici unul din avantajele pe care le socote�te de partea sa,
prime�te sugestiile de la Geneva cu rezerv�.
�n Grecia de at�tea luni de c�nd Regele �i cercurile politice se silesc s� pun� la
cale un Guvern s�n�tos, n-au ajuns �nc� la nimic. E o �ar� pierdut�, p�ndit� de
anarhie.
�n Japonia e �nc� �ncurc�tur�, dup� mi�carea militar� �n care se pare c� nici una
din p�r�i n-a �nregistrat o victorie definitiv�, a�a �nc�t probabil se va merge la
o formul� guvernamental� de compromis.
� Moruzov, �eful serviciului de informa�ii de la Statul Major, care a �nso�it pe
Rege la Paris �i la Londra �i a avut direc�ia serviciului de Siguran�� n tot
timpul c�l�toriei regale a venit s� vad� pe Pangal, �i i-a povestit lucruri
amuzante. Mai �nt�i furia celor de la Siguran�a General�; pentru ce s� li se ia lor
glorioasa �ns�rcinare si s� se dea unui agent rival, unei unelte a militarilor,
unui om al c�rui cap 1-au cerut de at�tea ori? Regele n-a vrut s� �tie de nimic �i
a men�inut pe Moruzov. Voiajul s-a f�cut f�r� incident p�n� la Calais. Aici Regele
a fost nevoit s� a�tepte 17 ore contratorpilorul englez �Montrose" care trebuia s�-
1 treac� M�neca. Incidentul a fost pricinuit prin z�p�ceala lui Titulescu. �n
planul primitiv al c�l�toriei Regele trebuia s� p�r�seasc� Calais la ora 7
diminea�a, modific�ndu-se �ns� primul plan sosirea Regelui la Calais a fost am�nat�
la ora 2 p.m. Titulescu care c�l�torea �i el, cu vagonul lui, dar cu trenul regal
s-a angajat sa previn� Londra de schimbarea orarului, ins� a uitat. C�nd a sosit
Regele la Calais a aflat c� �Montrose" fusese la ora 7 diminea�a la chei, dar
plecase, av�nd s� transporte alte personalit�i princiare. Bocete, vaiete, urlete la
telefon din partea lui Titulescu n-au ob�inut din partea flegmului britanic dec�t
�n�tiin�area c� vasul �Montrose", indisponibil pentru moment va fi la Calais a doua
zi diminea�a la orele 7, la dispozi�ia Regelui. Regele a fost foarte sup�rat pe
Titulescu �i ca s�-�i �ntrebuin�eze timpul ce-1 avea de petrecut la Calais s-a dus
s� viziteze cimitirul c�zu�ilor �n r�zboi de la Arras. La Londra toate au mers
bine, afara de mici ciorov�ieli cu Titulescu care s-a opus ca Regele s� vad� oameni
politici, spun�nd c� aceasta nu se face. Regele n-a �inut seam� de sfaturile lui
Titulescu, �i a primit �i a v�zut pe cine a vrut. Moruzov pretinde c� acest contact
cu oamenii politici englezi a fost foarte favorabil Regelui Caro) care ar fi ap�rut
sub alta lumin� dec�t cea sub care 1-a ar�tat ani de-a r�ndul ministrul nostru la
Londra. Deosebirea f�cut� �ntre to�i Prin�ii veni�i la �nmorm�ntare �i g�zdui�i la
Buckingham-Palace �i Carol care a fost �ncredin�at �ngrijirilor Lordului Granard,
deosebire
care a f�cut multa v�lv� �n Bucure�ti, n-ar corespunde realit�ilor, �n realitate
to�i Suveranii �i �efii de Stat sosi�i la Londra au fost g�zdui�i la Ambasadele �i
Lega�iile lor, numai Principii r�zle�i la Buckingham-Palace. Cum noi nu aveam
Lega�ie �n care s� poat� fi g�zduit Regele, d�nsul a cerut sa coboare la Lord
Granard, o veche cuno�tin��.
Incidente au mai fost la �napoiere, �ntre Calais �i Paris. Trenul special regal
trebuia s� plece pe la ora 9 seara din Calais, �i la acest tren trebuia s� se agate
�i faimosul vagon al lui Titulescu. Cum era �ns� vineri seara, si cum lui Titulescu
� care are oroare de vineri � �i era fric� de vitezele �i de anarhia (zicea el) de
pe re�eaua Nordului francez, a cerut ca trenul sa nu plece dec�t la ora l noaptea.
Regele a refuzat, �n drum osiile vagonului lui Titulescu s-au �ncins; vagonul a
trebuit sa fie l�sat �ntr-o gar�, Titulescu n-a vrut �ns� s� r�m�n�, url�nd c�
inamicii lui vor s�-1 omoare, c� au defectat dinadins vagonul ca s�-1 opreasc�
�ntr-o gar� izolat� etc. etc. A trebuit s� se fac� loc fenomenului �n trenul regal,
s-a pierdut astfel vreme �i Regele a ajuns la Paris cu mare �nt�rziere �i furios pe
Titulescu.
La Paris, sup�rarea Regelui contra lui Titulescu n-a f�cut dec�t s� creasc�, fiind
cu dib�cie �ntre�inut� de Cesianu �i mai ales de Lucules-cu, ata�atul nostru de
pres� �i spiritus rector al lui Dinu Cesianu. �n fiecare diminea�� Luculescu servea
Regelui extrase din presa parizian� �i �n toate nu se vorbea dec�t de Titulescu �i
de Rege, acesta fiind �ns� l�sat pe planul al doilea din punctul de vedere al
importan�ei politice. Regele turba, �n tot timpul �ederii sale la Paris, Titulescu
n-a vrut sa primeasc� o singur� dat� pe Luculescu, ceea ce n-a �mpiedicat �
dimpotriv� � pe Rege s� decoreze pe zisul Luculescu. Titulescu a f�cut spume la
gur�, dar a �nghi�it, �n unele jurnale au fost articole �mpotriva Regelui, pe care
cenzura noastr� nu le-a l�sat s� intre �n �ara. Astfel / 'Oeu\re a publicat un
articol �n care se mira c� Guvernul francez a acordat Medalia Militar� unui om
�care a dezertat �n timpul r�zboiului". Dar cearta mare �ntre Titulescu �i Rege a
fost la Paris pe tema pactului de asisten�� cu Sovietele. Regele a refuzat net lui
Titulescu sa semneze un asemenea pact (confirmat prin m�rturisirea f�cut� mie de
Titulescu). Dup� poli�istul nostru (aceea�i �tire o aduce �i Nae lonescu, care vine
de la Paris) rela�iile dintre ministrul nostru de externe �i Flandin sunt reci, iar
cu Sarraut lucrurile ar sta si mai r�u. Titulescu nu e bine, �n Guvernul francez
actual, dec�t cu Paul Boncour care de altminteri nu conteaz� mult �n conjunctura
actual�.
�ntrebat de Pangal dac� are ceva informa�ii despre politica intern�, Moruzov i-a
spus c� de la Rege direct n-are nimic, dar c� �anturajul"
!'PPI
246
crede c� Guvernul T�t�rescu va mai sta, desigur p�n� �n mai �i poate �i p�n� la
toamn�, fiindc� Regele n-are �nc� gata formula pe care ar vrea s-o vad� �njghebat�
�i �n care ar colabora lorga, Vaida, Lupu (ca s�-1 rup� de ��r�ni�ti), Goga (ca s�-
1 despart� de Cuza), Mironescu �i cu mine (de�i n-are de cine s� m� rup�), �n acest
Minister n-ar mai intra Titulescu (aceasta Moruzov o garanteaz� �n scris), eu ar
trebui s� ocup Internele, Vaida Externele, Costic� Angelescu Finan�ele iar Goga
Justi�ia, ca s� fie obligat s� acopere m�surile pe care le-a� lua eu ca ministru de
interne �mpotriva antisemi�ilor! Sadism �i ghiveci na�ional! Probabil �ns� c� numai
fantezie din partea unui poli�ist excitat.
De azi-diminea�� iar au intrat gazetarii �n efervescen�� i m� �ntreab� din patru-
cinci p�r�i la telefon, despre ora la care m� prime�te azi Regele �i despre
importan�a audien�ei mele � pe c�nd �n realitate eu n-am cerut nici o audien�� i
nici nu m� g�ndesc s� v�d pe Rege.
� Intru azi �n al 66-lea an. Trist. Am debutat sco��ndu-mi o m�sea. Prima.
5 martie. � Ca basmul cu coco�ul ro�u, afacerea Skoda nu se mai sf�r�e�te.
Speran�ele na�ional-��r�ni�tilor c� prin achitarea generalului Cihoski de c�tre
Curtea de Casa�ie se �nchisese dosarul t�r�g�nitului proces, s-au n�ruit. Ziarele
de azi-diminea�� public� (�n rezumat) ordonan�a definitiv� prin care sunt trimi�i
�n judecat�, pentru trafic de influen�� sau �antaj domnii: Romulus Boil�, Albini,
colonel C. Georgescu (din rezerv�), colonel Anton Popescu (din rezerv�) �i
Rapaport, avocat. Dup� cele ar�tate �n ordonan�� per�ul �ncasat de Boil� de la
Skoda se urc� la aproape de 100 milioane.
6 martie. � Un diplomat str�in a v�zut pe Rege de cur�nd, dup� �napoierea din
c�l�toria triumfal� �n Occident, �i 1-a g�sit foarte deprimat. Regele s-a pl�ns
diplomatului de Guvern; nu-1 mai poate �ine, �i nu mai vrea Guvern de partid, dar
n-are oameni. Diplomatul, mirat, m-a numit pe mine. �Da � a r�spuns Regele �, �ntr-
adev�r, dar am �i cu privire la d�nsul oarecare rezerve." O fi av�nd el, rezerve,
fa�� de mine, dar eu fa�� de el n-am dec�t rezerve.
� Ieri la Camer� a continuat r�fuiala �ntre na�ional-cre�tini �i na�io-nal-
��r�ni�ti �nceput� joia precedent�, cu prilejul alegerilor de la Mehedin�i. Ieri
st�p�nul l�turilor a fost d-rul Lupu. Goga foarte slab �n replici. Partizanii
dintr-o parte �i din alta s-au �mpro�cat cu cele mai alese epitete.
8 martie. � Lovitur� de teatru � �i chiar lovitur� de Stat � ieri la Berlin. Hitler
a denun�at �n fa�a Reichstag-ului Tratatul de la Locar-no �i a anun�at intrarea
trupelor germane �n zona demilitarizat� a Rhinu-lui. Emo�ie mare �n toate
capitalele Europei. Fran�a s-a hot�r�t �s� reclame cazul" la Consiliul Societ�ii
Na�iunilor. Titulescu pleac� m�ine la Geneva: nu mai am nici o grij� � le aranjeaz�
el toate, �ntr-o clip�.
^
__ Am ar�tat ieri �n comisia Camerei c�t de inoperant�, fa�� de criza
actual�, era noua lege privitoare la viticultur� prezentat� de Sassu.
� Alalt�ieri sear� la o consf�tuire la �Uniunea Agrar�" am atacat violent Guvernul
pentru falsificarea adev�rului, singura baz� a politicii sale.
� Pangal a v�zut ieri pe G. Mironescu �i pe C. Angelescu (Banca Urban�). Mironescu
i-a spus c� a r�mas tot la planul asupra c�ruia a c�zut de acord cu mine, c� n-a
v�zut pe Rege de la �napoierea acestuia din str�in�tate, dar c� a stat mult de
vorb� cu Titulescu. Titulescu i-ar fi spus c� Guvernul trebuie s� cad�, �i c� nu
sunt dec�t trei posibilit�i de succesiune � trei, nu patru �, posibilit�i pe care
Metternich-ul nostru le d� �n urm�toarea ordine descresc�nd� a �anselor: 1) un
Minister Mironescu, 2) un Minister Vaida, 3) un Minister Mihalache. Mironescu avea
impresia (Pangal n-a putut afla dac� era �i a lui Titulescu) ca Regele va mai �ine
pe T�t�rescu ca s�-i permit� s� doboare pe Dinu Br�tianu.
Aceea�i impresie �i la C. Angelescu, care nu avea �ns� nici el �tiri directe de la
Palat. Angelescu a afirmat din nou lui Pangal c� Vaida, dac� ar fi chemat s�
formeze Guvernul, e gata s� colaboreze cu personalit�i �n afar� de partidul s�u.
Angelescu vedea viitorul Guvern constituit �n jurul unui nucleu compus din Vaida,
din mine, din Mironescu �i din el. Sunt �ns� 4 persoane cu care Vaida n-ar primi
niciodat� s� colaboreze: Maniu, Madgearu, Mihalache �i Lupu. Cu Goga, dac� i s-ar
cere, da, dar f�r� pl�cere. Nici pe Titulescu nu 1-ar vrea �i crede a �ti c� nici
nu i-ar fi impus1.
Sola, �nt�lnit ieri, dezl�n�uit �mpotriva lui Titulescu care n-a priceput c� nu
trebuia s� adereze la agravarea sanc�iunilor (extinderea asupra petrolului), chiar
�n interesul politicii engleze. Anglia at�t a�tepta, s� se opun� o �ar� petrolist�,
din cele �nscrise �n S.D.N. ca s� renun�e �i ea la
1 In concordan�� cu informa�iile lui Moruzov �nregistrate la pag. 246.
248
ideea extinderii sanc�iunilor. Titulescu n-a priceput c� avea o carte interesant�
dejucat. �L'Angleterre lui aurait leche lespieds, s'il l'avait sortie de l'embarras
ou elle se trouve." S� nu-�i fac� ceva iluzii bunul Sola?
� La �nmorm�ntarea Marii Ducese Kiril, Elisabeta noastr� a c�zut �n cavoul de la
Coburg, �i �i-a spintecat buza.
9 martie. � Europa e �n fierbere. Denun�area pactului de la Lo-carno �i ocuparea
zonei demilitarizate de c�tre Germania a pus Puterile �securit�ii colective" �n
fa�a unei grele �ncerc�ri. Fran�a a hot�r�t s� �reclame cazul" la Geneva �i s� se
adreseze Angliei �i Italiei, garan�ii pactului de la Locarno. Oamenii securit�ii
colective se �nv�rtesc, se sucesc, se r�sucesc, �i nu �tiu pe unde s� scoat�
c�ma�a. Acum �ncep s�-�i dea seam� to�i de ce gre�eal� au f�cut urm�nd orbe�te
politica oarb� a Angliei �i a tenorinului ei Eden �n chestiunea italo-abisinian�.
Au spart solidaritatea european�, f�r� s� �nl�ture conflictul dintre Italia �i
Abisinia, dar au deschis poarta pe care a p�it Hitler cu z�ng�nit de pinteni. Prin
rearmarea Germaniei, Fiihrer-ul dedese deja o lovitur� de moarte politicii
p�durilor; ultimul s�u gest a pus definitiv cap�t acestei politici. Dac� pactul de
la Locarno, tat�l tuturor pacturilor �i cel mai important dintre ele poate fi
aruncat la co�, la prima cotitur�, c�t mai valoreaz� celelalte?
Acum putem s� ne facem socotelile �i s� vedem c�te milioane am aruncat pe fereastr�
pentru ca dl. Titulescu s� poat� c�nta roman�a la Geneva �i serenade d-rei
V�c�rescu Elena.
Mussolini a primit f�r� condi�ii, dar numai �n principiu, propunerea celor 13 de la
Geneva, privitoare la �nceperea unor negocieri pentru aplanarea conflicturlui
italo-abisinian. Abil, Mussolini vrea s� profite de �ncurc�tura cu Germania pentru
a trage spuz� pe turta lui.
10 martie. � Zarv� tot mai mare �n cafeneaua Europei. Edenicul Bel-Ami de la
Foreign-Office a vorbit ieri �n numele Guvernului englez. Anglia va fi al�turi de
Fran�a �i de Belgia dac� una din ele, sau am�ndou� vor fi atacate (Edenicul �tia
bine c� nu risc� nimic, c�ci nimeni nu se g�nde�te s� atace nici Fran�a, nici
Belgia), �ncolo, peltea �i literatur� genevezo-umanitar�.
Consiliul Pactit�ilor lor, Dogilor Genevei �i ai Securit�ii Colective se �ntrunesc
vineri �n cetatea lui Calvin. S-au preg�tit piua, apa �i pis�logul � instrumentele
rituale ale �naltului For. Alte�a Sa Marele Eunuc al Micii �n�elegeri a p�r�sit
asear� Bucure�tii, dus la gar� cu alai de diploma�i str�ini, de func�ionari de la
Externe �i de alte simple liche-
249
le. Dac� r�zboiul european nu izbucne�te p�n� poim�ine, pacea este asigurata c�ci
de joi ia Titulescu chestiunea �n m�n�.
Valahii au �nnebunit. To�i cred c� r�zboiul e iminent, �i mor de fric�. Zvonurile
cele mai fanteziste se �optesc la ureche �i se comunic� confiden�ial ca emanate din
cercurile cele mai oficiale. A�a mi s-a afirmat ieri c� Fran�a a mobilizat, c�
trupe germane au p�truns �n Alsacia, c�... la Belgrad Jeftici �i generalul
Jifkovici au fost aresta�i!
11 martie. � Pangal a avut ieri o lung� �ntrevedere cu Sola, ministrul Italiei �i
alta cu Arcizewski, ministrul Poloniei.
Sola a �nceput prin a povesti c� �n cele dou� luni c�t a lipsit din Bucure�ti era
s� scape pacea Europei de pericolul pe care-1 provoac� problema sanc�iunilor.
Ambasadorul Grandi informase Guvernul s�u c� dl. Eden nu �tia cum s� scape de
necesitatea extinderii sanc�iunilor asupra petrolului �i c� ar fi fost foarte
mul�umit dac� o alt� Putere, membr� a Societ�ii Na�iunilor si produc�toare de
petrol, ar fi refuzat aceast� extindere. Nici o �ar� nu era mai indicat� pentru
acest rol ca Rom�nia. Mus-solini a chemat pe Sola �i 1-a trimis la Paris, unde
�mpreun� cu ambasadorul italian, Cerutti, au avut o serie de �ntrevederi cu
Titulescu. Nici un argument n-a putut �ns� s� clatine pe Titulescu, care n-a
priceput situa�ia. Dac� ar fi priceput-o, ar fi atras asupra Rom�niei �i
gratitudinea Italiei �i pe a Angliei, c�reia ar fi adus astfel un real serviciu1.
Acum lucrul nu mai are nici o importan��, fiindc� ultimele evenimente (gestul
lui.Hitler) au schimbat cu totul situa�ia diplomatic� european�, dar reaua voin��
dovedit� de Titulescu a r�mas �nregistrat� la Roma.
�ntrebat de Pangal asupra situa�iei Italiei ca garant� a pactului de la Locarno,
dup� denun�area lui unilateral� de c�tre Hitler, Sola a fost mai aproape de miezul
lucrurilor. Situa�ia Italiei, observ� Sola, este �n-tr-adev�r foarte ciudat�.
Garant� a pactului �mpreun� cu Anglia, se afl� fa�� de aceasta aproape �n stare de
r�zboi cu o flot� englez� �n Meditera-na care amenin�� porturile italiene. Pe de
alt� parte dac� i s-ar cere s�
1 Toat� istorioara aceasta a lui Sola �mi pare sprijinit� pe o baz� gre�it�. E
foarte posibil c� Eden s� fi spus odat�, de polite�e, lui Grandi, c� ar fi mul�umit
dac� atcineva ar z�d�rnici extinderea sanc�iunilor la petrol. Poate s� o fi spus
chiar din �iretenie diplomatic�. Dar dup� toate c�te le-a f�cut Anglia pentru
aplicarea �i �n�sprirea sanc�iunilor s� pui aceast� politic� �n spinarea Fran�ei �i
a Rom�niei (cum o face Sola) �i s� degajezi Anglia de r�spundere, e cel pu�in o
u�urin��. C� italienii s-au l�sat p�c�li�i de butada lui Eden, e treaba lor, dar
cum au putut s� cread� c� Guvernul englez nu avea o mul�ime de mijloace s� fac�
cunoscut� lui Titulescu dorin�a lui secret�, direct sau indirect. Titulescu e at�t
de �nfeudat politicii britanice �nc�t n-ar fi ezitat un moment. Dac� n-a mi�cat din
urechi, e c� dimpotriv�, nu 1-a l�sat Londra s� se angajeze pe calea indicat� de
italieni.
250
sprijine propunerea unor sanc�iuni �mpotriva Germaniei, ar fi s� se cear� Italiei
s� se pedepseasc� singur�, Germania fiind ast�zi singura �ar� mare din Europa
nesanc�ionat� fa�� de Italia. Dac� ar fi s� primeasc� impunerea sanc�iunilor
�mpotriva Germaniei, Italia n-ar mai putea cump�ra ceva dec�t din Ungaria. Pentru
ca Italia s�-�i �ndeplineasc� mandatul de garant al pactului de la Locarno, trebuie
mai �nt�i s� se rezolve favorabil ei, chestiunea propriilor ei sanc�iuni, �i Anglia
s�-�i modifice politica �n Mediterana.
��n Rom�nia, lumea nu mai e �n curent cu politica european� � a ad�ugat Sola.
Germania nu se preocup� ast�zi nici de grani�a ei de vest, nici de cea de est, nici
de Anschluss-ul cu Austria. Germania are ochii numai pe Cehoslovacia, �i va pune
ne�nt�rziat chestiunea autodetermin�rii popula�iei germane din acest Stat. Ce se va
�nt�mpla atunci? Cu Polonia, Germania e �n�eleas� pentru �mp�r�irea Cehoslovaciei.
Polonia va lua Rutenia Carpatin�, iar Ungaria Slovacia. Italia, care n-a uitat c�
dl. Bene� �i Cehoslovacia au fost �n fruntea mi�c�rii sanctioniste, nu se va mi�ca.
Va declara r�zboi Fran�a? Va veni �n ajutorul d-lui Bene� Rusia Sovietic�? Pe unde?
Situa�ia Rom�niei va deveni foarte critic�. Va avea s� se lupte cu un bloc germano-
polono-ungar, �i nu se va mai putea sprijini dec�t pe Soviete. Invazia ru�ilor,
at�t de temuta invazie a ru�ilor, v� p�nde�te, �n Cehoslovacia st� pericolul de
expansiune al Germaniei, nu spre Viena: Germania �tie ca l milion de solda�i
italieni sub arme, plus 4 1/2 milioane care pot fi mobiliza�i �n opt zile se vor
ridica ca un zid pentru ap�rarea Austriei, �i iat� pentru ce Germania nu se
g�nde�te s� apuce drumul spre Viena. Rom�nia ar trebui, �n loc s� se solidarizeze
cu Cehoslovacia pierdut�, s� se solidarizeze cu Iugoslavia care �n politica extern�
se �ndrum� spre �eluri noi. Rela�iile ei cu Italia sunt cu totul schimbate, �i a�i
putut deci citi discursul din urm� al d-lui Kanya, ministrul de externe ungur care
recunoa�te c� raporturile dintre Budapesta �i Belgrad sunt acum foarte bune. O
viitoare �n�elegere rom�-no-iugoslav�-polon� ar duce repede �i la o �n�elegere
(prin mijlocirea Poloniei) �ntre Rom�nia �i Ungaria. Cu orientare spre Berlin �ntr-
o parte � spre Roma �ntr-alta. Aceasta ar fi o politic� s�n�toas� pentru dvs."
Arcizewski a confirmat lui Pangal, din surs� polonez�, tract�rile Sola-Cerutti-
Titulescu, de la Paris, a�a cum le-a povestit ministrul Italiei, �n ce prive�te
denun�area Pactului de la Locarno, Polonia e simpl� spectatoare. C�nd s-a isc�lit
pactul, Polonia a cerut ca s� fie �i d�nsa cuprins� �ntr-altul, s� i se garanteze
�i grani�ele ei. Fran�a a refuzat. Polonia a r�mas �n afara pactului �i �n afar� se
va men�ine �i acum. Numai
�n cazul �n care Fran�a ar fi atacat� milit�re�te de Germania, tratatul de alian��
cu Polonia va juca, �i Polonia �i va face datoria �n acea ipotez�, al�turi de
Fran�a. Ca �i Anglia, Polonia se declar� al�turi de Fran�a �n cazul unui r�zboi cu
Germania provocat de aceasta din urm� � fiindc� si Anglia �i Polonia �tiu bine c�
Germania nu va ataca Fran�a.
12 martie. � Aflu prin cineva de la Ministerul de Externe ca Titu-lescu a
�ns�rcinat pe Comnen (ministrul nostru �n Germania) s� se prezinte lui Neurath �i
s�-i comunice �n numele Guvernului nostru c� cu toat� prietenia de care suntem
anima�i fa�� de Reich, cu toat� dorin�a noastr� de a nu face nimic care s�
�nr�ut�easc� raporturile dintre cele dou� ��ri, cu tot respectul, ne vom vedea
sili�i s� l�s�m trupele sovietice s� treac� pe teritoriul nostru, dac� cumva ar fi
chemate �n centrul Europei prin aplicarea pactelor franco-sovietice �i ceho-
sovietice.
Aceast� comunicare a fost f�cut� cu �nvoirea Regelui: acesta a fost pre�ul Medaliei
Militare, conferite Majesta�ii Sale la Paris.
Din partea lui Titulescu acest demers constituie fie un bluff, fie un act de grav�
nesocotire a intereselor noastre. Bluff, dac� a vorbit f�r� s� fi �ncheiat nimic cu
ru�ii fiind sigur c� Germania nu se va mi�ca �i c� prin urmare nu va fi cazul sa
intre �n vigoare pactele �i drept consecin�� dreptul ru�ilor s� treac� pe la noi �
act nesocotit, dac� �ntr-ade-v�r a �ncheiat ceva cu Sovietele, �mpotriva
intereselor noastre si f�r� ca �ara s� �tie ceva.
� T�t�rescu a convocat ieri la Marele Stat-Major �efii de partide �i generalii
senatori de drept s�7i pun� �n curent cu tot ce a �nf�ptuit actualul Guvern pentru
�nzestrarea armatei, �n afar� de mine au mai r�spuns la invita�ie Dinu Br�tianu,
lunian, Mihalache, Gh. Br�tianu si Grigore Sifilipescu dintre �efii de partid, iar
dintre generalii-senatori: Cihoski, M�rd�rescu, I. Popovici. Expozeul lui T�t�rescu
� complectat prin citirea unui memoriu de c�tre generalul Paul Angelescu � a fost
lung. Primul ministru probabil ca s� arunce praf �n ochi a intrat �ntr-o sum� de
am�nunte inutile. Dup� ce ne-a enumerat p�n� �i focoasele care au fost cump�rate de
Guvernele precedente � ca s� arate c�t de pu�in s-a f�cut � nu ne-a iertat nici o
pereche de bocanci din ce s-a achizi�ionat sub guvernarea sa. Desigur c� sub
actualul Guvern s-a f�cut ceva � mai mult sub presiunea evenimentelor �i a Regelui
� dar nu intereseaz� at�t ce s-a comandat, de�i s-a complectat armamentul c�torva
divizii de atac. Mai interesante sunt dou� lucruri:
252
1) S-a pus o baz� destul de serioas� cre�rii unei industrii na�ionale pentru
fabricarea armamentului �i muni�iilor;
2) S-a pus la cale revizuirea enormului stoc de muni�ii r�r�ias din r�zboi,
revizuire care se face la pirotehnia armatei, prin propiile noastre mijloace, sub
direc�ia colonelului francez de Saint-Sauveur, un specialist �n aceast� materie.
Acestea sunt cele doua mari merite ale Guvernului Tat�rescu, �i singurele care-1
vor �ndritui la indulgen�a posterit�ii pentru tot r�ul ce a f�cut �n alte direc�ii.
Am spus-o �n at�tea r�nduri: to�i banii pe care �i scoatem din �ar� pentru armament
sunt bani arunca�i pe fereastr�, c�ci �n schimbul lor nu intr� nimic care s�
sporeasc� bog�ia ��rii, ci numai viitor fier vechi �i muni�ii destinate iroselii.
Banii pentni armament trebuie s� r�m�n� �n �ar�; e indiferent cum ruleaz� banul,
totul e s� nu ias� peste grani��.
Pentru refacerea stocului de muni�ii str�inii ne ceruser� cinci miliarde lei\
Pirotehnia va face opera�ia cu mai pu�in de un miliard!
� Comedia francez� ne-a onorat cu dou� reprezenta�ii (Musset, Mo-liere, Marivaux,
Ginisty) la care bine�n�eles nu m-am dus. Ca s� nu fiu tratat de francofob m-am dus
�ns� la Lega�ia Fran�ei, la un ceai �n onoarea arti�tilor francezi. Nu pricep cum
s-a putut g�si �n Paris o bro�et� de orori ca femelele pe care ni le-au trimis. Sau
poate c� le-a ales Ven-tura (c�ci particip� �i ea la turneu) ca s�-i pun� ei �n
valoare tinere�ea �i frumuse�ea. D'Ormesson mi-a m�rturisit c� turneul acesta al
Comediei (Polonia, Cehoslovacia, Rom�nia, Iugoslavia) cost� pe Stat circa 100 000
frs. francezi pe zi. Pricep s� cheltuie�ti �n propagand� ca sa familiarizezi
popula�ii refractare cu spiritul francez, dar s� cheltuie�ti o avere �n acest scop
�n Rom�nia �i la Bucure�ti, e curat� nebunie.
� Teatrele: Teatrul nostru Na�ional con�ine 850 locuri; 123 din ele se �mpart
gratis (autorit�i); bugetul teatrului pe sear�, cu taxe cu tot 20 000 lei. Ventura
prime�te o subven�ie de 2 000 000 lei pe an de la Pre�edin�ia Consiliului, un
ajutor (la �nceput de 7 000 000 lei) consim�it de Vin-til� Br�tianu pentru teatrul
ei, redus din an �n an p�n� la suma actual� care continu� s� se pl�teasc� de�i
Ventura nu mai are teatru. Dar joac� doua luni la Teatrul Na�ional iar� plat� (�n
schimbul subven�iei). Teatrul, de�i nu pl�te�te nimic Venturii (subven�ia e
suportat� de bugetul Pre�edin�iei) �ndoie�te pre�ul locurilor �n serile �n care
ilustra vedet� joac�.
A�a �nc�t la urma urmelor. Teatrul Na�ional trebuie sa fie recunosc�tor, -lui Paul
Boncour pentru beneficiile pe care le face!
13 martie. � Starea de asediu �i cenzura au fost �ncuviin�ate ieri la Camera pentru
alte �ase luni. Toata floarea democra�iei a intervenit �n dezbateri, f�r� ca nimeni
s� �ndr�zneasc� s� pun� punctele pe i. Libertatea de con�tiin�� i de discu�ie,
infamia Guvernului care sugrum� libertatea ca s� poat� d�inui mai departe, regimul
parlamentar �i regimul democratic �i c�te altele au fost temele pe care
speciali�tii tribunei le-au dezvoltat �n subtile varia�iuni. To�i �tiau ca starea
de asediu si cenzura __mai ales cenzura � au devenit corolarul normal al Monarhiei
rom�ne�ti � dar nimeni n-a spus-o. Fiindc� n-am socotit nimerit nici eu s� o spun
�nc� m-am ab�inut de la discu�ie, �i nici nu m-am dus la Camer�.
14 martie. � Prima zi a Babelor � vreme posomor�t� �i v�nt rece. Asear� a avut loc
la Opera Mare din Paris �premiera" mult a�teptatului sedevru al lui George Enescu,
Oedipe. Opera a fost transmis� prin telefon �i radiofonie, cu solemne precuv�nt�ri
�n toate unghiurile Rom�niei. Pentru toat� fust�rimea, pentru tot j�vr�retul
muzical valah a fost o zi � sau mai bine zis o seara � mare. Poporul valah �i
trimisese p�n� acum reprezentan�ii glorio�i �n curv�rimea �i �n teatrele de la
Paris, �n vicleimul de la Geneva, dar p�n� aci nimeni de la noi nu avusese parte s�
fie aclamat ca autor genial pe o scen� francez�, �i �nc� pe una subven�ionat�. N-am
auzit dec�t actul I din opera lui Morcovescu, si m-am dus s� m� culc, fiindc� n-am
sim�it nici o dorin�� s� ascult pe celelalte trei. C�nd am auzit iar�i doinele �i
dansurile �na�ionale" mi-a venit s� le�in. Partitura lui Morcovescu e partitura
unui muzicant savant lipsit de acea flac�r� care nu se stinge nici dup� moartea
omului �i lumineaz� mai departe opera. Aplauze multe la sf�r�itul reprezenta�iei,
sala fiind ticsit� de puterile coloniei valahe din Paris �i de puterile coopera�iei
intelectuale interna�ionale (vezi sec�iunea special� a fondurilor secrete
Titulescu). Probabil c� �n cursul nop�ii, Elena V�c�rescu a �nc�lecat pe Bidet,
care i-a servit o via�� ntreag� de Pegase, �i a compus o od�.
Dac� Elena V�c�rescu s-ar m�rgini la meseria ei de proxenet� �i ar l�sa literatura
�n pace, dac� Morcovescu s-ar mul�umi s� fie primul violonist �i pianist din lume
�i ar l�sa altora �compozi�ia" toate ar fi �n regul� �i Rom�nia fericit�.
15 martie. � Ieri s-a �ntrunit la Londra �n palatul St. James, Consiliul Societ�ii
Na�iunilor. Prima �edin��, oarecum preliminar� �n care dumnealor domnii Flandin �i
Van Zeland �au expus cazul" fiindc� nu-1 cuno�tea nimeni. Germania s-a ab�inut s�
fie reprezentat�. A fost din
254
nou poftit�, de data aceasta oficial, prin hot�r�rea Consiliului, pentru �edin�a de
m�ine, �n cea de ieri, �n afara de expunerile sus-ar�tate a ministrului de externe
francez �i a primului ministru belgian, nimic. Schimb de vederi �i formule deja
cunoscute: �situa�ia este �ngrijor�toare �i ar putea deveni grav�", �de la
hot�r�rile pe care le va lua Consiliul va depinde pacea Europei �n viitor",
�problema pus� Consiliului trebuie rezolvat� f�r� �ov�ire �n sensul stipula�iei
tratatelor, dar cu men�inerea necondi�ionat� a p�cii" � �i alte baliverne.
Bine�n�eles depe�ele nu contenesc cu ��ntrevederile d-lui Titulescu" enumer�nd
toate personalit�ile care au primit pe caraghiosul nostru �i toate scobitorile cu
care �i-a scobit din�ii la cele dou� mese zilnice.
La Londra se vorbe�te de o iminent� criz� ministerial�. Se zice c� Edenicul
pederast Anthony va fi debarcat.
� A murit dup� o lung� boal� Paulina Otetele�eanu, v�duva lui Ale-andru, n�scut�
Butculescu � un tip al Bucure�tiului. A fost una din cele mai frumoase �i mai cu
haz fete ale genera�iei de acum 50 de ani �i ajunsese o matahal� anost� �i
dizgra�ioas�. Las� doi b�ie�i, doi pro�ti, �i o fat�.
S�-i fie ��r�na u�oar�!
16 martie. � Ca o bomb� a explodat ieri sear� la Londra r�spunsul Germaniei la
invita�ia ce i se f�cuse s� ia parte la dezbaterile Consiliului S.D.N.-ului.
Guvernul german, printr-o not� foarte abil� accept� �n principiu dar sub rezerva a
dou� condi�ii: c� va avea o situa�ie egal� cu celelalte Puteri (f�r� s� precizeze
�n ce const� aceast� egalitate, dac� se extinde �i p�n� la dreptul de vot de�i
Germania nu mai face parte din S.D.N.) �i c� se vor lua �ndat� �n discu�ie
propunerile de organizare a p�cii propuse de Hitler. R�spunsul e foarte abil
fiindc� a contribuit s� m�reasc� �an�ul care desparte Anglia de Fran�a, �n
realitate se trateaz� la Londra tot at�t diferendul dintre aceste dou� ��ri c�t
c�lcarea Tratatului de la Versailles de c�tre Germania. Fran�a vrea s� ajung� la un
angajament formal al Angliei �n caz de agresiune din partea Germaniei, la un tratat
analog celui din 1919 care n-a intrat �n vigoare din cauza defec�iunii Statelor
Unite.
Fran�a a primit r�spunsul Germaniei cu mare sup�rare. Flandin a declarat numaidec�t
(ca s� impresioneze pe englezi) c� va p�r�si Londra �i chiar Consiliul S.D.N.-ului
dac� s-ar primi propunerile Germaniei. Presa din Paris �ip� ca mu�cat� de �arpe.
Propunerile germane se vor discuta �n �edin�a de azi a S.D.N.-ului �i se va hot�r�
asupra lor.
17 martie. � Zarva care continu� s� se fac� �n jurul operei lui Morcovescu �mi
confirm� un fenomen foarte interesant care �nvedereaz� evolu�ia s�v�r�it� �n
muzic�, �n c�teva decenii. Pe vremea tinere�elor mele toat� lumea era �mpotriva
formulelor noi �i a inovatorilor. �Corul antic" al p�zitorilor tradi�iilor se
ciocnea cu c�iva oameni mai p�trunz�tori care luptau pentru �ncet�enirea �i
popularizarea formulelor noi. Ast�zi, corul antic adopt� cu o nemaipomenit�
u�urin�� cele mai �ndr�zne�e inova�ii, de multe ori lipsite de rost �i de gust, �i
abia se mai g�sesc c�iva oameni care s� apere patrimoniul trecutului. Cine nu-�i
aduce aminte fie �i numai din auzite, despre luptele titanice ale c�torva ilumina�i
�n favoarea muzicii lui Wagner, ani de zile fluierat� de masele de pro�ti din corul
antic. Acum acelea�i mase au adoptat pe loc jazz-urile negrilor, disonan�ele
pedera�tilor �i s�r�cia tematic� a lui Morcovescu. O nes�n�toas� ahtiere pentru tot
ce e nou se manifest� de altminteri �i �n celelalte arte.
� Concluziile la care au ajuns ieri domnii din Consiliul S.D.N. la Londra, sunt
delicioase. Germania va fi primita la �edin�ele Consiliului cu egalitate de
drepturi cu Fran�a �i cu Belgia, hot�r�ndu-se ca nici una din cele trei ��ri
(Fran�a, Belgia �i Germania) s� nu aib� drept de vot �n chestiunea pactului de la
Locarno. �ntruc�t prive�te propunerile lui Hitler, Consiliul a declarat c� ele nu
sunt de competen�a lui, r�m�n�nd s� fie solu�ionate de Puterile locarniene, singure
interesate �i competente. Un mai frumos succes pentru Germania, un mai amar rahat
de �nghi�it pentru Fran�a si un mai elegant �la�aj" din partea Angliei � erau greu
de �nchipuit.
� Amenit�i parlamentare, ieri la Camer�: Dl. Aurelian Bentoiu: dl. Arm�nd
C�linescu are destul talent pentru a nu fi nevoit s� se b�l�b�neasc� �n mocirla �n
care s-a scobor�t... Dl. Arm�nd C�linescu: dl. Bentoiu m� �nvinuie�te c� m-am
cobor�t �n mocirl�: m-am scobor�t unde puteam s�-1 caut si s�-1 g�sesc.
Crede�i c� dup� aceasta a avut loc un schimb de martori? Deloc, ambii interlocutori
au schimbat c�te un �pri� la bufet.
18 martie. � Venizelos e pe moarte, bolnav la Paris de infec�ie pulmonar� gripal�.
La Londra lucrurile sc�r��ie, dar se taseaz�. Dup� fiecare pozi�ie pe care o
pierde, Fran�a �ip�, amenin��, face pe voinicosul, dar �n tumultul
256
impreca�iunilor r�sp�ndite �n gazete de mercenarii ei, se schi�eaz� � printr-o
informa�ie, printr-o fraz�, prin trei cuvinte � �i urm�toarea dare �napoi. Dup� ce
a �nghi�it luni invitarea Germaniei cu drepturi egale �i simpla declinare de
competen�� a Consiliului pentru discutarea propunerilor lui Hitler � presa pl�tit�
de ieri a declarat situa�ia din cele mai grave, a urlat c� Fran�a nu va ceda un
pas, ca Anglia va fi al�turi de ea �i c�te altele. Printre impreca�ii citesc �ns�
informa�ia Havas: �Fran�a nu va accepta s� discute cu Germania dec�t dup� ce
Consiliul va declara ca aceasta a c�lcat Tratatul de la Versailles, �i Pactul de la
Locarno". Bravos! I-a dat gata pe nem�i! Povestea se lunge�te, parazi�ii de la
Geneva au de rumegat pentru �ase luni cel pu�in.
Germania a acceptat invita�ia Consiliului S.D.N. �i joi diminea�� Ribbentrop �i o
serie de tehnicieni �bo�i" vor fi la Londra.
� Ieri s-a promulgat Codul Penal �i procedura Penal� cu un alai deosebit, la
Palatul Regal. Discursuri, decora�ii, platitudini.
� Georgescu, kapelmaisterul, s-a �napoiat de la Atena unde a dat c�teva concerte,
�i poveste�te c� Regele George, pe care 1-a v�zut, a sl�bit cu 8 kilograme de c�nd
e pe Tron �i pare foarte descurajat.
19 martie. � Universul public� �n extenso discursul �inut de Titu-lescu la Londra,
�n �edin�a public� a Consiliului S.D.N., discurs �inut �n numele Micii �n�elegeri.
E scurt, precis, elegant �i con�ine c�teva formule lapidare. Are talent, m�garul.
Dar at�t are!
� A murit ieri diminea�� Venizelos, timp de dou� decenii cel mai ilustru grec. Din
conversa�iile pe care le-am avut cu d�nsul mi-a r�mas mai mult amintirea unui om
�iret dec�t a unui om genial. Regele Geor-gios are un relativ noroc: dup� generalul
Condylis, iat� �i pe Venizelos mort, a�a �nc�t cei doi oameni care �ncurcau mai
mult desf�urarea evenimentelor politice �n Grecia, nu-i vor mai sta �n cale.
Venizelos va fi �nmorm�ntat �n Creta.
� Ziarele de asear� ne-au adus o uluitoare �tire: Urd�reanu, sec�tura sec�turilor,
f�cut nu demult colonel �i prefect al Palatului spre mirarea tuturor �i indignarea
c�torva, a fost numit vicemare�al al Cur�ii, post nou creat pentru zisul
Murd�reanu. Adev�rul de asear� a publicat �tirea pe c�t s-a putut de tenden�ios sub
starea de asediu; �n capul unei coloa-
ne s-a scris cu litere mari �O numire", apoi portretul pe�telui �i dedesubt vestea
numirii f�r� nici un comentariu. Cineva a venit s�-mi spun� c� aceast� neru�inat�
numire ar fi fost provocat� printr-o scrisoare adresat� Regelui de c�tre Puiu
Dumitrescu dup� condamnarea lui tat�-sau la Bra�ov1, scrisoare �n care Puiu
Dumitrescu �njura de-1 rupea pe Ur-d�reanu. At�t a fost de ajuns Regelui care
continu� s� nu mai poat� suferi pe Dumitre�ti, ca s� dea lui Urd�reanu satisfac�ia
unei �naint�ri.
__ R�utu2 sosit de la Paris poveste�te lucruri interesante despre c�l�toria Regelui
�n Fran�a. Toate au mers bine primele trei zile; nici o not� discordant� �n ziare,
�i toate polite�ile din partea oficialit�ii, �ndat� ce a ap�rut �ns� Lupeasca pe
scen� �i Regele a �nceput s� ias� cu ea, lucrurile au �nceput s� sc�r��ie. C�teva
articole pu�in agreabile au ap�rut �i lumea a �nceput s� �njure pe Regele care
venise la Paris nu ca sa fac� polite�e Fran�ei dar �pour faire la noce". S-a
ridicat un curent at�t de puternic �mpotriva Regelui �nc�t 14 decora�i francezi cu
Medalia Militar� au trimis decora�iile lor �napoi ca protestare pentru conferirea
medaliei �unui aventurier care o terfele�te �n localurile de noapte, cu curvele".
20 martie. � Consiliul S.D.N. s-a pronun�at ieri la Londra. A declarat c� Germania
a c�lcat �i prescrip�iile Pactului de la Locarno �i articolele X �i Y din Tratatul
de la Versailles. Punct. Puterile locarni-ene (minus Germania) au ajuns �i ele la o
�n�elegere, dup� multe discu�ii � anume c� Germania trebuie sa se supun� la
urm�toarele dou� condi�ii: pactul franco-sovietic s� fie supus arbitrajului Cur�ii
de la Ha-ga (care va avea s� constate dac� da sau nu acest pact este �n
contradic�ie cu cel de la Locarno) �i p�strarea unei zone demilitarizate la Rhin
care va fi controlat� de trupe anglo-italiene p�n� la stabilirea unei noi st�ri de
drept la grani�a franco-german�. F�r� punct. C�ci Germania nu va primi �i abia acum
vor �ncepe �pertract�rile" cu ea. De la Londra mai vine vestea c� se proiecteaz�
convocarea unei Conferin�e Interna�ionale pentru Pace, �n mai, la Geneva,
conferin�� la care ar lua parte �i ��rile care nu fac parte din S.D.N. (Germania,
Statele Unite, Japonia,
1 Generalul Dumitrescu, dup� ce sentin�a primului Consiliu de R�zboi care-1
condamnase la 5 ani recluziune �i la degradare, pentru delapidare, fusese reformat�
de Consiliul de Revizie, urma sa fie rejudecat de Consiliul de la Bra�ov, dar numai
pentru vina de abuz de putere, pentru care codul de justi�ie militar� nu prevede
pedepse uifarnante. Generalul Dumitrescu spera totu�i s� fie achitat, �i �nv�rtise
o lume pentru aceasta. A fost �ns� condamnat la un an �nchisoare.
2 Fostul director al sucursalei Blank la Paris. B�iat sub�ire �i om de treab�.
Certat cu Aristid Blank, cazat de Titulescu la o comisie oarecare interna�ional�
tot la Paris.
258
Brazilia etc.) �i care ar urma s� solu�ioneze toate problemele ce pun pacea
general� �n primejdie. Amin!
� Doua joi de-a r�ndul am fost la Camer� (interpel�rile cu prilejul alegerii de la
Mehedin�i) �n n�dejdea s� asist la o b�taie �n regul� �ntre ��r�ni�ti �i gogo-
cuzi�ti. Nu s-a �nt�mplat �ns� nimic. Dezam�git n-am mai fost �i ieri, �i tocmai
ieri onora�ii domni s-au plesnit �i s-au tr�ntit la p�m�nt ca �iganii. Eroii zilei:
din partea cuzi�tilor Robu, Adam, lan-culescu �- din a ��r�ni�tilor, Solomon.
21 martie. � Victor Sl�vescu predecesorul lui Victor Antonescu la Finan�e mi-a
m�rturisit ieri c� s-a dat Regelui �pentru terminarea Palatului Regal" dintr-o dat�
250 milioane lei. Victor Antonescu a g�sit ace�ti bani dintr-un surplus de
beneficiu de la moneda divizionar�. Banii au fost trecu�i �n cont prin Ordinea
Public� �i du�i cu un camion la Palat. C�teva zile mai t�rziu Regele a cump�rat 11
000 ac�iuni Banca Na�ional�... Tot Victor Sl�vescu mi-a spus c� se dau �n fiecare
lun� Prin�ului Nicolae c�te 500 mii lei, tot din fondurile Ordinii Publice.
S� ne tr�iasc� Dinastia!
Regele �i face de cap. Dup� scandaloasa numire de vicemare�al a lui Murdareanu, a
numit acum pe generalii Prodan �i Ilasievici, cei mai t�mpi�i ofi�eri din armata
rom�n�, pe primul inspector general de Armat� iar pe cel de-al doilea comandant al
Corpului II (Bucure�ti). Zarva e at�t de mare �nc�t m� �ntreb dac� numirile vor
ap�rea.
� �n urma b�t�ii de joi �n care deputatul ardelean Solomon a fost umplut de s�nge,
Camera a exclus pe deputatul Robu (cuzist) pe 30 de �edin�e �i pe deputatul Adam
(tot cuzist) pe 10 zile. Azi e vorba s� fie exclus �i Solomon (manist) pe 20 zile,
fiindc� la �nceputul �nv�lm�elii a lovit cu piciorul �n p�r�ile lui sensibile pe
Gh. A. Cuza.
23 martie. � Petrecut ziua de ieri �n Ardeal. Organiza�ia Uniunii Agrare din
T�rnava Mare (Dan Hiotu, Borgovan, Dr�gan etc.) a organizat o mare �ntrunire
public� la Rupea (Cohalm sub unguri). C�teva mii de oameni au venit s� m� asculte.
Problema datoriilor e singurul lucru care-i intereseaz�, degeaba am �ncercat s� le
vorbesc de altceva. Mai nici unul nu poate pl�ti ratele Conversiunii. Pe l�ng�
foarte buna organiza�ie pe care o avem �n T�rnava Mare s-a �nfiripat �i cea din
T�rnava Mic�, mul�umit� activit�ii avocatului Olteanu �i �nv��torului Mu-re�an.
St�m bine �i la Odorhei, printre secui. Am pus jaloanele unei extinderi �i �n Alba
�i �n Turda. La Bra�ov, organiza�ia sl�bu��.
__ Ieri a fost �inut� adunarea general� a B�ncii Na�ionale, z�d�rnicit�
�n ziua de 16 februarie, trecut. Pe c�t a fost de agitat� �edin�a din februarie, pe
at�t a fost de lini�tit� cea de ieri. Dinu Br�tianu a domnit, f�r� nici o opozi�ie
din partea lui Miti�� Constantinescu, guvernator �i javr�. Politic�, politic�
liberal� p�n� la coate. S-au ales Victor Sl�vescu, Cos-tin Stoicescu �i imundul
B�icoianu. Cum devine cazul cu Aristucheles Blank �i cu Camarila care jurase
moartea lui Sl�vescu? Mi�u Demetres-cu a avut �i el l 000 �i ceva de voturi
(B�icoianu s-a ales cu 2 000).
24 martie. � Dumnealor domnii Schuschnig, cancelarul Austriei �i Gombos, primul
ministru maghiar s-au �nt�lnit la Roma cu dl. Mus-solini! S-a semnat un act
adi�ional la Acordul de la Roma din 17 martie 1934. Ziarul Reichspost din Viena
crede c� principalele directive ale noului acord italo-austro-ungar ar fi
urm�toarele:
1. Constatarea necesit�ii pentru cele trei Guverne de a-�i coordona politica
extern� �n mod constant �i f�i�;
2. Securitatea;
3. Egalitatea de drepturi;
4. Refacerea economic� a Europei Centrale;
5. Respectarea tratatelor �i a pactului Societ�ii Na�iunilor.
�n presa englez� se caracterizeaz� acordul de la Roma ca o nou� tripl� alian��. E
interesant de constatat c� de data asta nu s-a mai vorbit la Roma de revizuirea
tratatelor.
� Dl. Flandin a adresat Statelor Unite un mesaj radiodifuzat prin care repet�
dorin�a Fran�ei de a asigura securitatea �i cere convocarea unei conferin�e
interna�ionale pentru organizarea p�cii.
Germania n-a r�spuns �nc� la bazaconiile locarnienilor. Se zice c� va r�spunde
m�ine, cu un refuz �i contrapropuneri. Eden, �n Camera Comunelor a caracterizat
hot�r�rea locarnienilor ca un text de �simple propuneri".
� Ieri la Camer� Madgearu mi-a povestit c� �n noiembrie 1933, pe c�nd se �napoiau
mini�trii lui V aida de la Sinaia �ntr-un vagon ministerial � era �n ziua �n care
Regele ceruse demisia Guvernului � Mirto i-a cerut 20 milioane ca s� scape
Guvernul. �Sosim la ora 8, �mi dai banii, m� �ntorc la Sinaia �i �i dau cui �tii
(d-nei Lupescu) �i �nv�rte�te-ea lucrurile cum trebuie." Madgearu a refuzat, �i
Ministerul a c�zut. Dup� �ase luni Vaida repro�a lui Madgearu calicia lui. Tot
Madgearu mi-a mai
r
260
spus c� anul trecut s-a dat prin Ordinea Public� 40 milioane pentru plata sultelor
datorite din mo�tenire de Prin�ul Nicolae Reginei Marioara (a Serbiei), iar acum
tot prin Ordinea Public� 86 milioane pentru voiajul la Londra �i Paris (!!). Daca
ad�ug�m aceste sume la cele semnalate de Victor Sl�vescu pricepem cu to�ii de ce nu
mai pleac� Protopopov, zis �i Gut� T�t�rescu de la Guvern. Prin�ului Nicolae,
Madgearu pretinde ca se d� prin Ordinea Public� un milion pe lun�, nu 500 000.
� Blumenfeld spune c� ar fi fost primit �n audien�� privat�" de Rege �i c� i-ar
fi ar�tat cum stau lucrurile �i c� nu trebuie un Guvern de represiune ci unul de
destindere pe care i 1-a �i formulat: Argetoianu-Iu-nian! Regele s-a uitat lung la
d�nsul �i i-a spus: �Excelent� idee!" Nu �tiu care din ei doi minte, dar unul
minte.
25 martie. � Pe ziua de ieri �n Occidentul dep�rtat �i frumos: Dl. Flandin a
declarat c� nu se va mai �ntoarce la Londra s� discute noi propuneri germane.
Germania a trimis prin dl. Ribbentrop r�spunsul s�u la propunerile locarnienilor.
Politicos �i m�surat �n form�, e negativ pe toate punctele, �n fond. Germania nu
prime�te nici o condi�ie umilitoare pentru prestigiul suveranit�ii sale. R�spunsul
mai adaug� c� Fuhrer-ul va face noi sugestii pentru organizarea p�cii, la care
Germania �ine mai presus de tot, pe ziua de 31 martie (dup� alegeri).
Dl. Eden face eforturi ca Fran�a s� continue tratativele cu Germania, dar n-a
reu�it p�n� acum.
�i at�t.
� �n �ig�nia noastr�, luni seara a fost premiera piesei anuale a lui lorga, la
Teatrul Na�ional. Caraghiosl�cul din anul acesta se nume�te Un biet mo�neag �i un
Doge care nu sunt doi ci unul �i acela�i. Grigo-ra� Filipescu �n ceart� mare cu
lorga pe chestiunea ita�o-abisinian�, s-a dus �i el la teatru, probabil ca s� se
�mpace cu nebunul dup� formula cunoscut�. Se vede �ns� c� lucrurile n-au mers cum
spera beneficiarul telefoanelor �i protagonistul negrilor c�ci ieri a ap�rut �n
Epoca, sub semn�tura lui Grigora� un articol foarte nostim intitulat Un biet
mo�neag dogit. A�tept acum, zilnic, �mpro�caturi cu l�turi �ntre Neamul Rom�nesc �i
Epoca.
26 martie. � Mult tr�mbi�ata audien�� a lui Mihalache, care trebuia s� determine o
nou� cotitur� �n politica rom�neasc�, a avut loc luni 23 martie. Dup� c�te-mi
spusese Madgearu, Jean Mihalache trebuia s�
�NSEMN�RI ZILNICE, i9i6 261
spun� ritos Regelui c� fa�� de complicitatea Guvernului � �i indirect a Coroanei �
cu curentele de dreapta, Partidul Na�ional-��r�nesc a hot�r�t s� renun�e la orice
menajamente �i s� intre pe toate e�ile �n lupt� �mpotriva tuturor celor care
amenin�au cuceririle democra�iei integrale. Cu alte cuvinte o amenin�are cu
�rivolu�ia" opincarilor. Se pare c� rezultatul audien�ei n-a fost pe placul
��r�ni�tilor, judec�nd dup� atitudinea lor. Am stat de vorb� ieri la Camera cu
Madgearu, cu Lupu, cu R�-ducanu. Erau fier�i. Lupu �njura de mam� pe Rege. Dup�
c�te spuneau ei, Regele ar fi ascultat pe Mihalache �i i-ar fi spus c� nu pricepe
interven�ia lui, deoarece nu ne afl�m �nc� �n criz�, Coroana socotind c� nu sosise
momentul unei schimb�ri de regim. Cred si eu! Se vede c� Ma-jestatea Sa nu �i-a
umplut �nc� l�zile �i c� depozitele Camarilei �n str�in�tate nu sunt la �n�l�imea
hot�r�t� de l�comia fiec�ruia.
� Urmare la mi�carea de la Palat: pe l�ng� �naintarea lui Murd�re-anu ca
viceamiral, au mai fost numi�i generalul Filimon (aviator din complotul
Restaur�rii) ca �ef al Casei Militare, un colonel St�var (?) prefect al Palatului
(cu delega�ie) �i Puiu Filiti, b�iat bun �i cinstit dar prost, ca aghiotant.
� Germania a c�tigat definitiv partida. Anglia nu �tie cum s� fug� de garan�iile
consim�ite prin Tratatul de la Locarno. Fran�a a r�mas izolat�. Toate se vor
termina printr-o conferin�� de �nregistrare a faptelor �ndeplinite care se va �ine
la Geneva prin mai sau iunie.
27 martie. � Camera Comunelor s-a transformat pe ziua de ieri �n sc�ld�toare.
Edenicul Anthony a declarat c� nu va fi el primul ministru de externe englez care
s� calce semn�tura Angliei (aluzie la Tratatul de la Locarno) dar c� nu poate fi
vorba de evacuarea Rhenaniei cu for�a. Cam la fel au vorbit �i ceilal�i gentlemani.
Italia n-a aderat �nc� la hot�r�rile locarnienilor de la Londra �i se tocme�te pe
chestiunea sanc�iunilor.
Fran�a a r�mas astfel izolat�, �i fericit� �n bra�ele lui Blum. Noua, care iubim ca
pe mama noastr� spiritual� Fran�a Etern� �i �ndrum�toare, ne crap� obrazul de
ru�ine citind c� Charles Maurras, podoaba �i o-noarea literelor franceze, a fost
condamnat la 4 luni pu�c�rie, fiindc� ar fi propov�duit prin pres� �asasinarea"
imundului Leon Blum, sc�pat din nu �tiu ce ghetou ca s� ocupe locul lui Ludovic al
XV-lea �i al lui Napoleon cel Mare.
262
CONSTANTIN AROETO1ANU
28 martie. � Lilica S�ulescu a fost azi la mine s� m� roage s� intervin pe l�ng� d-
rul Angelescu s�-i cumpere un lot de documente vechi, din mo�tenirea lui Misu
S�ulescu. D-rul Angelescu a fost l�sat executor testamentar de bog�ta�ul Jean
Mihail, �i e vorba s� se �nfiin�eze �n casele lui de la Craiova un muzeu al
Olteniei. Cu acest prilej, Lilica mi-a povestit ca a v�ndut lui Gut� T�t�rescu
colec�ia de inele vechi a lui S�ulescu pe suma de 250 000 lei. T�t�rescu c�uta un
cadou pl�cut de f�cut Regelui: inelele lui S�ulescu au fost luate la repezeal� �i
oferite Majest�ii Sale, care a apreciat nespus darul. Nemaipomenit �n analele
tuturor Guvernelor noastre. �ara e la mezat ca pe vremea turcilor, numai c� �n loc
s� mearg� la Sultan, darurile se �ndreapt� spre Suveran. P�n� unde va merge
blegaria noastr�?
29 martie. � Ieri s-a �ntrunit comitetul executiv al Partidului Na-tional-��r�nesc
sub pretext �s� l�mureasc� tendin�ele politice �n partid", adic� s� hot�rasc� �ntre
politica lui Maniu � c�tre care se �ndreapt� unii, de c�nd chiulul Regelui apare
evident � �i politica lui Miha-lache (�rezisten�� dar deferent�"), �n realitate nu
era nimic de hot�r�t, nimeni �n partid nici chiar Maniu, nu ar fi dispus s� rup�
toate pun�ile cu Coroana. �mecherii s-au �ntrunit numai ca s� exercite o presiune
asupra Regelui � cred ei � �i s� fac� pu�in �antaj. Mihalache a f�cut un lung
expozeu secret, apoi �i-a dat demisia din �efie, rug�nd pe Maniu s�-i ia locul.
Acesta a refuzat �i a rugat onorata asisten�� s� resping� prin aclama�ie demisia
iubitului pre�edinte.
� La Camer� �n dou� zile s-a votat bugetul. Sinistr� comedie! Uniunea Agrar�,
printr-o declara�ie citit� de Radian, dar scris� de mine, a explicat pentru ce nu
poate vota nici discuta un buget absurd �n care aproape jum�tate din veniturile
Statului sunt scoase de sub controlul legal �i puse la dispozi�ia Camarilei.
Pe c�nd �ara se scufund� tot mai mult �n anarhie �i �n mocirl�, Regele v�neaz�.
Ziarele de azi-diminea�� ne aduc vestea c� M.S. s-a �napoiat asear� de la v�n�toare
(la Slobozia �n R�mnicul S�rat, proprietatea C. Su�u) �n cursul c�reia s-au
�mpu�cat 136 de sitari.
�Madame, ii faut grand vent et j'ai tue six loups."
� Ales ieri la Jockey-Club ca membri pe Oct. Goga �i pe Gr. lunian. A trebuit s�
lupt, �ns� au ie�it bine. Asear� bal la Georges Lakeman, �n costume cu crinolin�
�second Empire".
� A murit Aurel Eliescu, zis Chiorul, un tip de politician de mod� veche. Nu era
prost, dar cam lipsit de cultur� �i din nefericire pentru el dotat cu o
excep�ional� facilitate de elocu�iune, care 1-a aruncat �n retoric� �i �n
demagogie. �Decemvir", pe vremuri, pe c�nd era student �i na�ionalist �nfocat a
petrecut restul vie�ii sale �n anticamera lui Take lo-nescu, mul�umindu-se cu
firimiturile care c�deau de la masa patronului �i consol�ndu-se cu tr�mbi�a lui, �n
toate �ntrunirile publice. Originar din Craiova �i om bun la suflet a �ncercat prin
anii 1924-1926 sa se lege politice�te de mine, dar n-a mers, c�ci nu ne potriveam
la fire, �i prea era r�suflat. Marea lui patim� a fost fiu-s�u, pentru care a f�cut
mari sacrificii, care a f�cut studii str�lucite la Paris si care s-a �nmorm�ntat la
Consiliul Legislativ ca referent.
31 martie. � �n cafeneaua politic� continu� s� se fac� mare v�lv� �n jurul
expozeului lui Mihalache la comitetul executiv al Partidului Na�ional-��r�nesc. Se
comenteaz� mai ales pasajul relativ la convingerile dinastice ale �efului �n c�ma��
�i declara�ia lui c� ar fi fost republican �n Fran�a lui Ludovic al XVI-lea dar
monarhist �n Anglia. Probabil c� autodidactul s-a �n�elat cu o unitate la num�rul
Ludovicului (�ii n'en est pas � un louis pre�") �i c� a vrut s� vorbeasc� de
Ludovic al XV-lea, cel cu metresele. Unii spun c� a fost �ntr-adev�r o tentativ� a
lui Maniu s� repun� m�na pe partid, �i c� Mihalache a c�tigat partida �i a
rec�tigat partidul numai gra�ie unor defec�iuni �n jurul lui Maniu, printre care �i
a lui Madgearu. Modul �n care s-au strecurat la �nceput �tirile despre cele
discutate, larga publicitate dat� apoi banalit�ilor expuse de Mihalache (chiar cu
plat�, cum a fost probabil cazul Universului at�t de ostil ��r�ni�tilor �i care a
consacrat totu�i o pagin� �ntreag� expozeului), demisia pentru ochii lumii �i
supunerea lui Maniu, toate m� �ndrept�esc s� cred c� totul n-a fost dec�t o fars� �
teatru menit s� intimideze Coroana �n ajunul crizei de Guvern.
� Pangal a avut o lung� conversa�ie cu d'Ormesson, �n care ministrul Fran�ei a
repetat obi�nuitele sale banalit�i, dar a f�cut �i o m�rturie interesant�: �Fran�a
nu se amestec� �n politica intern� a Rom�niei dec�t �n cadrul politicii externe!"
�i a ad�ugat c� pentru el Goga, Vaida �i Hitler sunt totuna! Dac� leaderii mi�c�rii
noastre na�ionaliste ar cunoa�te acest verdict, n-ar dormi c�teva nop�i.
l aprilie. � Nenea Ghi�� Mironescu a rugat ieri la telefon pe Pangal s� treac� pe
la d�nsul1. C�nd mi-a comunicat Pangal aceast� in-
264
vita�ie nu m-am �ndoit un moment c� era �n leg�tur� cu audien�a avut� de Mironescu
la Rege, �n ajun. A�a a �i fost.
Mironescu a �nceput prin a cere lui Pangal discre�ie absolut�. I-a spus de
confiden�ele pe care i le va face c� n-au fost f�cute �i nu vbr fi f�cute nim�nui
alt. Cele petrecute �n audien�a lui nu vor fi prin urmare cunoscute dec�t de trei
persoane, de el Mironescu, de Pangal �i de mine, c�ci chemase pe Pangal ca sa m�
informeze pe mine. Aceste precau�ii luate, mo� Ghi�a a povestit cam urm�toarele:
�N-am cerut nici o audien��. Duminic�, Regele mi-a trimis vorb� c� vrea s� m� vad�
�i ca m� va primi a doua zi, luni, c� nu-mi putea fixa �nc� ora dar s� m� �in gata,
c�ci m� va preveni la timp. Luni la ora 5 m-a prevenit c� m� va primi la ora 5 1/2,
or� la care m-a �i primit. Am stat la Rege o or� �i jum�tate �i vreau sa-�i redau
c�t mai exact impresiile mele. Insist: impresiile mele, c�ci nu e vorba dec�t de
impresii, Regele nu mi-a f�cut afirm�ri de nici un soi �i nici nu mi-a dat vreo
precizare (lui nenea Ghi�� i e fric� �i de umbra lui, de aci desigur �i rezerva
fa�� de Pangal � rezerv� p�n� la un punct natural�; c� �n audien�� a fost vorba de
�preciziuni" �i ca Mironescu a plecat de la Rege cu mai mult dec�t simple impresii
o dovede�te o fraz� pe care o subliniez mai jos). Nu v�zusem pe Suveran dinainte de
plecarea sa spre Londra. L-am g�sit foarte �ngrijorat de starea economic� intern�,
s�r�cia put�nd duce popula�ia exasperat� la acte de anarhie. Nu p�rea impresionat
de cele ce se petrec peste grani�� i s-a ar�tat convins c� Hitler nu va declan�a
r�zboiul. Politica noastr� extern� r�m�ne pe linia ei devenit� acum tradi�ional�,
dar Regelui �i pare r�u c� am fost sili�i prin jocul pactelor noastre s� luam
m�suri �mpotriva Italiei, c�ci are o vie admira�ie pentru Mussolini �i �ine mult la
el. Cu Sovietele, e mul�umit c� rela�ii bune s-au stabilit, dar crede c� nu trebuie
s� mergem prea departe �i �n nici un caz' p�n� la o conven�ie militar� care s�
permit� trecerea trupelor ruse�ti pe teritoriul Rom�niei.
Trec�nd la politica intern� s-a ar�tat p�n� la un punct decep�ionat de Guvernul s�u
dar am avut impresia c� nu-1 va schimba a�a de cur�nd. Nu va mai �ine p�n� la
toamn�, nu, dar cred c� va mai dura p�n� la sf�r�itul lui mai, �nceputul lui iunie,
dou� luni, dou� luni �i jum�tate �nc�. Vrea s� termine cu actualul Guvern c�teva
lucruri: un program, �colar pe care 1-a �nceput cu Angelescu, comenzile militare �n
curs care .,
1 �n ultima mea convorbire cu Mironescu, la fiu-s�u Trixi, �i spusesem c� de c�te
ori ar avea ceva confiden�ial s�-mi comunice s� o fac� prin Pangal, a c�rui
discre�ie o garantam.
trebuie puse la punct �i s� primeasc� vizita lui Bene� �i eventual a Consiliului
Societ�ii Na�iunilor (�n mai) care e natural s� aib� loc sub cei care 1-au
�njghebat. Am avut impresia c� la sf�r�itul lui mai sau �nceputul lui iunie Regele
va alc�tui un Guvern de destindere, prezidat, de, �tiu eu, poate de mine. Zic a�a
fiindc� m-a chemat pe mine s�-mi vorbeasc�, dar nimic precis nu mi-a spus (!!). L-
am g�sit mai pu�in montat fa�� de Mihalache ca la ultima mea audien��, dar
socote�te c� acesta nu se poate desp�r�i de Maniu, fiindc� �a f�cut prostia� s� se
despart� de Vaida �i ar pierde complect Ardealul. �Mihalache a f�cut ce a putut,
dar a r�mas �n m�na lui Maniu�, au fost vorbele Regelui. Am avut impresia c� �n
Guvernul de destindere ar vrea �n primul r�nd �n afar� de dl. Argetoianu pe lunian.
Pe Vaida, dac� se poate (din punct de vedere extern), apoi c�iva ��r�ni�ti care ar
intra personal (f�r� delega�ia partidului) �n Guvern. Pe Goga e furios, totu�i nu
s-ar opune la intrarea lui, dar nu o crede posibil�. Fa�� de Gheorghe Br�tianu 1-am
g�sit mai �mp�cat, nu s-ar opune nici la intrarea lui �n Guvern dar nu o socote�te
indispensabil�. Pe lorga nu-1 vrea, nici ca Pre�edinte, nici �n Guvern." �i aci
vine fraza pe care vreau s� o subliniez ca dovad� c� Mironescu a plecat de la Palat
cu mai mult dec�t impresii; �ntr-adev�r nenea Ghi�� a repetat lui Pangal urm�toarea
declara�ie a Regelui: �Nu vreau s� m� stric cu lorga; trebuie s�-1 �mpiedic�m s�
urle, c�ci va fi tare sup�rat de intrarea lui Argetoianu �n Guvern", �i cum
Mironescu propunea s�-i mai dea o decora�ie, Regele a continuat �nu, ce s�-i mai
dau? Are Colanul Ordinului Ferdinand, pe al lui Carol nu i-1 dau: am s�-1 numesc
pre�edintele Funda�iilor Regale, �n locul lui Gu�ti. Pentru Gu�ti om g�si altceva".
Aci Mironescu n-a mai �mp�rt�it impresii a citat chiar cuvintele Regelui, �er hat
sich ueberschnapt" cum zice neam�ul.
Pangal 1-a �ntrebat dac� proiectatul Guvern ar merge p�n� �n toamn� cu Parlamentul
liberal urm�nd ca �n toamn� s� se reexamineze situa�ia. � �Nu, deloc. Parlamentul
ar fi dizolvat numaidec�t �i noul Guvern ar face alegeri." Pangal a omis sa-1
�ntrebe: cum? L-a mai �ntrebat dac� Titulescu ar face parte din combina�ie. Aici
Mironescu n-a mai vorbit de impresii, ci a afirmat c� Titulescu i-a promis deja de
mult tot concursul, c� el Mironescu pleac� �n ziua de 3 aprilie la Paris unde se va
�n�elege cu marele om �i c� va fi �napoiat la Bucure�ti �n ziua de 23. A �ntrebat
de altminteri pe Rege dac� se poate absenta pentru 20 de zile �i Regele i-a dat
binecuv�ntarea.
Din cele ce preced rezult� neted c� ne �ndrept�m spre un Guvern Mironescu, adic�
formula neputin�ei cu partidele si din cauza lor, formula neputin�ei simple f�r� cu
�i f�r� din.
�i c�t de simplu ar fi s� se alc�tuiasc� �n aceast� nenorocit� �ar� un Guvern ca
lumea!
Mironescu a mai spus lui Pangal c� Regele i-a declarat c� nu mai pricepe pe
Tat�rescu �i c� nu mai crede c� va putea lua locul lui Dinu Br�tianu; cele
petrecute cu alegerile de la Banca Na�ionl� �i cu convocarea �efilor de organiza�ie
(?) de c�tre Dinu o dovedesc cu prisosin��.
� Mi s-a povestit una bun� a lui Maniu. La ultimul Comitet Executiv al partidului
a �nt�lnit pe Priboianu (fratele d-nei Titi Jean Mitili-neu), o antipatic� namil�
de gr�sime, cu care s�ful Ardealului era de mult� vreme �en froid". Ca s� se �mpace
cu el, Maniu a �naintat cu m�na �ntins�: �Na, dar ce mai faci dragule, cum ai
sl�bit a�a?" � �Am f�cut o cur�, domnule Maniu, �i am pierdut 15 kilograme!" � �Na,
dragule, 15 kilograme? �nainte de r�zboi am avut �i eu un preten, un protopop care
a pierdut �i el 15 kilograme. Dup� un an era mort!" �i cu un sur�s, domnul
Prezident a p�it mai departe.
� Neamul Rom�nesc de azi-diminea�� public� un interviu al lui lor-ga �n care
nebunul �n�ira vreo 40 de nume cu reprezentan�ii c�rora e hot�r�t s� se certe. Sunt
to�i participan�ii la un banchet �n care a fost s�rb�torit profesorul C. Giur�scu,
vr�jma�ul lui de moarte. �Lista participan�ilor la acest banchet m� oblig� la cea
mai elementar� �ndatorire de demnitate: nu voi mai putea �ntinde niciodat� (hm!
hm!) m�na celor care s-au solidarizat cu grosolanul meu insult�tor" � spune
Zarathus-tra. �n fruntea �participan�ilor" a fost Gheorghe Br�tianu � Ingratul!
2 aprilie. � Ziarele de azi-diminea�� public� noile propuneri pentru organizarea
p�cii transmise de Hitler Guvernului englez prin Ribbentrop. Propunerile sunt abil
redactate. Pornind de la egalitatea de drepturi � e formula pe care Hitler o
�ntrebuin�eaz� �i pentru colonii � propunerile germane sunt de a�a natur� �nc�t vor
putea fi cu greu respinse de Fran�a pe singurul motiv c� Germania a c�lcat pactul
de la Locarno, pozi�ie pe care n-o mai admite nici Anglia, nici Italia, nici
Belgia, fiecare din motive deosebite de altminteri. Argumentul c� nimeni nu se mai
poate �ncrede �n f�g�duielile Germaniei dup� denun�area unilateral� a Pactului de
la Locarno, semnat cu liberul ei consim-
�am�nt, e specios. Nimeni nu poate �ntr-adev�r s� nege c� o revolu�ie a intervenit
�n Germania dup� semnarea acrului de la Locamo, �i c� niciodat� �i �n nici o �ar�
un regim revolu�ionar nu a respectat angajamentele regimului precedent.
__ Contagiunea actelor de eliberare de sub c�lc�iul tratatelor a �mpins
�i Austria la un act de curaj. Dieta a votat ieri repunerea �n vigoare a
serviciului obligator c�tre Stat (nu-i zice �nc� militar, dar �n acela�i timp s-a
�nfiin�at din nou postul de �ef de Stat-Major �i s-a �i numit un general �n aceast�
func�ie) �i se crede ca �n cur�nd Ungaria va imita exemplul Austriei. De la Praga,
telegramele anun�� foc �i p�rjol: Mica �n�elegere nu va admite c�lcarea Tratatului
de la St. Germain �i... va protesta la Geneva!
Se crede c� gestul Austriei, care va fi �n cur�nd �i al Ungariei, a fost pus la
cale la �nt�lnirea de la Roma, �n care s-a creat de fapt o nou� Mic� �n�elegere, cu
conferin�e periodice ale mini�trilor de externe, ca �i �n Mica noastr� �n�elegere �
dar probabil cu mai pu�ina coeziune, fiindc� exist� �n noua tripl� alian�� si multe
interese divergente.
3 aprilie. Vineri. � Zarva �i agita�iile continu� �n cercurile diplomatice
interna�ionale �i ale parazi�ilor de la Geneva. Fran�a � de�i �nc� nu oficial ci
numai oficios � declar� inacceptabile propunerile Germaniei care ar tinde la
desfiin�area final� a Societ�ii Na�iunilor prin dezorganizarea sistemului politic
al securit�ii colective �n cadrul S.D.N.-ului. Anglia pare a se dep�rta din ce �n
ce de spiritul locarnian �i s� doreasc� tratative directe cu Germania. Italia
preocupat� exclusiv de r�zboiul ei �n Etiopia �i de sanc�iuni nu e deloc zorit� s�
intervin� direct, ca Putere garant� �n controversa de pe Rhin. Colac peste pup�z�,
mai vine �i gestul de la Viena �i c�lcarea Tratatului de la St. Germain. Valeu,
acum lucrurile vor �ncepe �ntr-adev�r s� se strice! Benes Curcanul va porni cu arma
la um�r spre... Bucure�ti; Titulescu va ob�ine �n fine o sesiune a Consiliului
S.D.N. �n Capitala noastr�, �i date fiind slabele ei puteri, Austria va primi un
blam sever. Aceasta �n cel mai bun caz, dac� Consiliul S.D.N. nu va fi ocupat cu
�pertract�rile" postlocarniene. Adic� de ce n-am fi �i noi ridicoli, �i numai
��rile mari?
� Eveniment regretabil �n gara Sinaia.
Studen�ii din Bucure�ti cu destina�ia Tg. Mure�, unde se �ine azi �i m�ine
congresul anual al zv�p�iatului nostru tineret universitar, au des�v�r�it un act
ur�t la trecerea lor prin acea gar�. Au cobor�t din tren, au scos din zid placa
comemorativ� a�ezat� �n amintirea atentatului din
268
1933 (figura lui Duca �n basso-relief), au sf�r�mat-o �i au urinat to�i pe buc�i.
Dup� �mbulzeala provocat� de aceast� brutal� interven�ie (a intervenit poli�ia �i
s-au cerut instruc�iuni telefonice la Bucure�ti), a trebuit c�t�va vreme p�n� s� se
potoleasc� lucrurile. Studen�ii au sf�r�it prin a se urca �n tren pentru a porni
mai departe. Conform instruc�iunilor primite, o ma�in� a fost cuplat� la coada
trenului care a pornit �napoi spre Bucure�ti �n urletele �i protest�rile
studen�ilor. De�i incidentul a avut loc ieri-diminea��, nimic n-a r�suflat prin
pres�, cenzura �i-a f�cut datoria. Se zice c� �nchiderea gr�bit�1 a Camerei ieri,
(Camera �i Senatul trebuiau s� ia vacan�� abia s�mb�t� seara; spre marea mirare a
tuturor, Camera a fost �nchis� ieri la amiaz�, dup� �edin�a de diminea��, iar
Senarul seara) ar fi fost provocat� de frica �ncingerii unei discu�ii asupra celor
�nt�mplate la Sinaia, discu�ie care ar fi putut pune Guvernul �n greu impas, �ntr-
adev�r, Incule� garantase pentru cumin�enia studen�ilor, tot gardi�ti, autorizase
congresul �mpotriva p�rerii rectoratelor �i Ministerului Instruc�iei Publice, �i
pusese un tren la dispozi�ia tinerilor condu�i de Furdui, pre�edintele organiza�iei
codreniste a tineretului universitar. Na�ional-cre�tinii (gogo-cuzi�tii) �i
�tineretul democratic" fuseser� exclu�i de la aceast� c�l�torie de pl�cere, pentru
evitarea unor posibile �i probabile �nc�ier�ri. Goga, la care am dejunat ieri2, �i
care nu �tia nici el nimic despre cele petrecute la Sinaia (eu le-am aflat azi-
diminea��) era furios �mpotriva procedurilor lui Incule� �i dedese instruc�iuni la
ai s�i s� nu mearg� nici unul la Tg. Mure� � �congres al G�rzii de Fier, iar nu al
studen�ilor". Mi se spune c�, dup� cele �nt�mplate, Incule� �i-ar fi dat demisia.
Nu-mi vine sa cred.
Actul de la Sinaia trebuie pus �n socoteala �ncerc�rii f�cute �n Camer� de c�iva
zelo�i s� repun� �n cercetare judiciar� asasinatul lui Duca, �n urma dest�inuirilor
f�cute prin pres� de unul Beza �i de altul Vlad, doi elimina�i din Garda de Fier.
Beza a pretins c� a primit (�n timpul alegerilor din 1933) prin intermediarul lui
Zizi Cantacuzino, suma de lei 20 000 din partea lui Orghidan ca s� asasineze pe Max
Ausch-nit (ambii domni candidau la acela�i post de senator al Camerelor de Comer�,
la Gala�i). Beza3 a mai declarat c� asasinatul lui Duca a fost pus
1 Mocsoni mi-a povestit c� a dejunat ieri cu un vicepre�edinte al Camerei, care se
preg�tea s� prezideze �edin�a �i n-a aflat dec�t �n momentul s� porneasc� spre
Dealul Mitropoliei c� Parlamentul se �nchisese.
2 Excelent dejun cu �homard", cu o minune de �unc� cald� �i o mul�ime de bun�t�i.
Antisemitismul este o meserie bun�, nu e de zis.
3 Acest Beza este acela�i Beza, care a �ncercat s� �mpu�te �n 1929 pe C. Angelescu
pe atunci subsecretar la Interne.
la cale �n casa lui Zizi Cantacuzino, de c�tre conduc�torii G�rzii. Radu Polizu
adresase o interpelare �n jurul acestor dest�inuiri, dar n-a mai putut s� o �in�
fiindc� din cauza sc�derii apelor n-a mai putut ajunge la tribun�. Dar �i f�r�
interpelarea lui Polizu situa�ia lui Incule�, �mi pare grea, ca s� nu mai zic �i a
lui Tat�rescu.
� �n ultimele s�pt�m�ni s-a constatat de mul�i c� prestigiul lui Titu-lescu era �n
mare sc�dere �n Camera valah�. De unde p�n� acum c�tva timp numele marelui european
ridica valuri de entuziasm, acum nu numai c� nu ridic� entuziasm, dar mai provoac�
�i �njur�turi sadea. Con-stantinescu-Bordeni, permi��ndu-�i c�teva aluzii la
�fondurile" d-lui Titulescu, cu ocazia discu�iei bugetului, aprob�rile (la ie�ire
pu�in binevoitoare) au fost unanime. Sclavii scopitului, alarma�i au c�utat cu
lum�narea un deputat care s� pun� lucrurile la punct �i sa restabileasc� prestigiul
idolului. Abia au g�sit pe Jorjic� V�llim�rescu, ginerele d-ru-lui Angelescu �i o
sec�tur� f�r� talent nici bun sim�, care lu�nd cuv�ntul tot la buget, a pus toate
picioarele �n str�chini �i s-a m�rginit s� laude f�r� rezerve �admirabilele
rezultate ale politicii d-lui Titulescu". Discursul a fost at�t de lamentabil �nc�t
pe r�nd au plecat to�i deputa�ii din incint� �i n-au mai r�mas dec�t cei de la
Buz�u, din deferent� pentru tatal-socru insipidului orator. Insuccesul peltelei
debitate �i inexisten�a vorbitorului n-au �mpiedicat pe Savel R�dulescu s� difuzeze
�n lumea �ntreag� (pe spezele noastre) c� �un eminent deputat din Parlamentul
rom�n, dl. Vallimaresco, ginerele ministrului instruc�iei publice a ar�tat �n
aplauzele Camerei tot meritul politicii preconizate de dl. Titulescu". �i astfel se
scrie istoria.
� Se mai scrie �i a�a: ieri �ntre orele 6 �i 8 cocktail-party la dl. �i d-na
Aristid Blank (cel cu banca care nu-�i restituie depozitele) �n onoarea d-nei
Lupescu. O sut� cincizeci de persoane s-au b�tut pe un pahar de �posse amour" �i pe
m�na Duduiei, s� o s�rute. Ast�-sear� mare �dineu" la Lega�ia Spaniei tot �n
cinstea d-nei Lupescu. Dl. �i d-na Prat y Soutso au ales ca garnitur� regalei
matracuce lumea cea mai aleas�. La cock-tailul falitului, ieri sear� a fost �ntreg
corpul diplomatic.
� Goga mi-a povestit ieri audien�a lui din ajun, la Rege. F�r� mare importan��, �i
nici nu putea fi altfel dup� cele spuse de Rege lui Miro-nescu �i raportate aici.
Goga a �nceput prin a spune Regelui c� n-a venit s� solicite puterea (taci moi!),
dar c� nu mai merge cu T�t�rescu, �i c� singurul Guvern indicat ar fi un Guvern de
alegeri. La care Regele ar fi
270
r�spuns: �a� sc�pa �i eu de r�spundere!" Dar probabil c� Regele se g�ndea la un
Guvern de alegeri formul� Mironescu, pe c�nd Goga socote�te un Guvern de alegeri
numai un Guvern compus din militari �i magistra�i. Bine�n�eles c� Regelui nu i-a
dest�inuit ieri am�nuntele formulei sale, ca s� nu-1 descurajeze, dar 1-a �ntrebat
c�t are s� mai �in� Guvernul actual. �C�t voi putea mai mult", a fost r�spunsul
Majest�ii Sale, care v�dit nu s-a l�sat �n sc�ri cu Goga.
4 aprilie. � Cele notate mai sus cu privire la scandalul studen�ilor �n gara Sinaia
�i la actele de anarahie la care s-au dedat, trebuiesc rectificate. Iat� exact ce
s-a �nt�mplat1. Mai �nt�i incidentul din gara Sinaia nu s-a �nt�mplat joi
diminea�a, ci joi seara, a�a �nc�t �nchiderea nea�teptata a Camerei nu poate fi
pus� �n leg�tura cu turbulen�ele gardis-to-studen�e�ti. S�veanu, pe care 1-am v�zut
ieri la Banca de Credit, mi-a spus c�, Camera a fost �nchis� din cauza avalan�ei de
legi din ini�iativ� parlamentar� pe care Guvernul nu se sim�ea �n stare s� le
�mpiedice ne-maifiind destul de st�p�n pe majoritate. Printre aceste legi era �i
una menit� s� sporeasc� diurna deputa�ilor... O fi sau n-o fi adev�rat� versiunea
lui S�veanu, nu �tiu. Madgearu pretinde c� Camera a fost �nchis� din cauza mo�iunii
opozi�iei, prin care se cerea o anchet� parlamentar� cu privire la m�surile de
reglementare a importului, a exportului �i a comer�ului de devize, mo�iune care
risca s� fie votat� �i de un mare num�r de deputa�i din majoritate. O fi asta, dar
nu-mi vine a crede, �nchiderea Parlamentului cu trei zile �nainte de data fixat�
r�m�ne de l�murit.
�n ce prive�te scandalul de la Sinaia �i cele �nt�mplate pe drum spre Tg. Mure�,
iat� cum s-ar fi petrecut lucrurile:
Se vede c� autorit�ile presim�iser� ceva, c�ci se dedeser� ordine ca trenul cu
pricina s� nu se opreasc� �n gara Sinaia. Studen�ii au tras �ns� semnalul de alarm�
�i au oprit trenul �n gar�. Au cobor�t din tren, au scos din pavajul peronului
pietrele care �nsemnau printr-o cruce neagr� locul unde a fost ucis Duca, le-au
spart, au urinat pe ele �i au rostit discursuri de pream�rire a celor trei asasini.
Monumentul din zid n-a fost scos, ci numai lovit cu b�tele, cu pietre, �i m�zg�lit
cu n�mol. Aceste scene ru�inoase au �inut c�tva timp a�a �nc�t poli�ia a avut vreme
s� aduc� to�i jandarmii din Sinaia. Cu chiu cu vai studen�ii f�r� s� �efi arestat
nici unul au fost re�mbarca�i �n tren; jandarmii au fost �i ei �mbarca�i �ntr-un
vagon care a fost ag�at �n coada trenului, ca s� �mpiedice pe tulbur�tori s� mai
fac� scandal �i �n alte g�ri. �nainte s�
1 Dup� relatarea directorului general al C.F.R. Mereu�� i a directorului de
serviciu ing. Ion Miclescu.
plece trenul, studen�ii au decro�at vagonul cu jandarmii, f�r� ca ace�tia sa se
opun� la acest gest samavolnic. Trenul a plecat, nu spre Bucure�ti ci spre Bra�ov-
Sf. Gheorghe�Reghin-T�rgu Mure�. P�n� s� se comunice cele �nt�mplate la Bucure�ti,
p�n� s� se hot�rasc� ceva la centru, p�n� s� se dea instruc�iuni a trecut vreme,
vreme �n care trenul studen�ilor �i-a continuat c�l�toria nestingherit. Ordinul de
oprire a sosit abia c�nd trenul intra �n gara Lunca Bradului, dincolo de Bra�ov.
�eful acelei g�ri a oprit trenul conform ordinelor primite. Studen�ii au n�v�lit
atunci pe locomotiv�, au legat pe ma�inist, �i unul din ei � se vede c� mecanic iar
nu student de meserie � a pornit trenul spre Petru Rare�. Acolo, gara era ocupat�
de o companie de jandarmi sub comanda unui c�pitan. Jandarmii n-au intervenit �n
nimic �i au asistat impasibili la manevrele studen�ilor st�p�ni pe tren �i pe gar�.
Vagoanele cu studen�ii din Cern�u�i �i din Ia�i au fost ata�ate la trenul din
Bucure�ti �i sub ochii jandarmilor impasibili, studen�ii, dup� ce au alimentat
ma�ina, au pornit spre Gheorghieni-Reghin-T�rgu Mure�, f�r� s� cear� m�car, �n
conformitate cu acestea, linia liber�. Impiega�ii de mi�care s-au aruncat pe
telegraf, toate trenurile au fost oprite spre a se l�sa trenul studen�ilor s�
treac�, f�r� s� se �nt�mple o catastrof�. A fost o adev�rat� luare �n posesie a
c�ii ferate, sub nasul jandarmilor, un act de anarhie f�r� precedent. Trenul
studen�ilor a ajuns �n fine f�r� accident la T�rgu Mure�.
Prin dou� comunicate idioate, Guvernul neag� pur �i simplu tot ce s-a �nt�mplat.
Politica stru�ului � �i a celor slabi. Neag� de asemenea geamurile sparte, b�t�ile
�i tot scandalul la care studen�ii s-au dedat la Cern�u�i, �nainte de plecare.
� Grigore Duca indignat de cele petrecute, si-a dat demisia din organiza�ia
liberal� din L�pu�na prezidat� de dl. Ion Incule�, ministrul de interne. Gestul
simbolic, care trebuie s� lase foarte rece pe fostul membru al sovietului de
solda�i �i de rabotnici din Chi�in�u, ajuns s� aplice �n Rom�nia �ntregit� metodele
poli�iste ale Ohraniei �ariste.
� Ca s� se afle �n treab�, dl. Ion Mihalache �i dl. Gh. Br�tianu au cerut prin
scrisori publicate �n ziare, pre�edintelui Camerei, convocarea Comisiei Afacerilor
Str�ine, �n fa�a c�reia Excelen�a Sa dl. Titulescu e poftit s�-�i explice politica
sa. Dl. luliu Maniu nu s-a l�sat mai prejos �i �ntr-un lung interviu �i arat�
�ngrijor�rile fa�� de �re�narmarea" (!?) Austriei �i cere � nici mai mult nici mai
pu�in dec�t mobilizarea noastr�; bine�n�eles, �n acela�i timp �i a Iugoslaviei �i a
Cehoslovaciei. Pri-
272
mii doi �i fac iluzii c� tr�im sub regim parlamentar iar al treilea se socote�te
factor constitu�ional.
� �n Occident, piesa continu�. Eden a mai tras ni�te declara�ii �n Camera
Comunelor din care rezult� c� e al�turi de Fran�a dar �i al�turi de propunerile lui
Hitler. E pentru o consf�tuire a Statelor Majore locar-niene � cere chiar ca
aceast� consf�tuire s� aib� loc la Londra � dar cu premisa c� vor discuta numai
�m�suri ipotetice", pentru cazul unei nejustificate agresiuni. Flancour �i Bondin
anun�� contrapropuneri franceze la propunerile germane. �i vin Pastele.. .cu
vacan�ele.
� Nenorocitul de Hauptmann, presupusul r�pitor �i uciga� al copilului lui
Lindbergh, a fost �n fine electrocutat azi-noapte la Trenton (U.S.A.), dup� o serie
de am�n�ri �i de palinodii juridice cu substrat politic, care numai cinste nu fac
st�rilor morale de peste Ocean.
� Azi-diminea�� am prezidat Adunarea General� anual� a B�ncii de Credit, cu o art�
care a sc�pat pe Kaufmann de bucluc �i a dezarmat pe Hefter �i pe acoli�ii s�i
porni�i pe scandal mare. Toat� afacerea a f�cut �long-feu" dar eu am asudat de-a
binelea.
6 aprilie. Luni. � Cu mult� trud� francezii au ob�inut de la englezi ca Puterile
locarniene s� se �ntruneasc� poim�ine la Geneva, odat� cu comitetul celor 13
convocat s� caute mai departe mijloace de aplanare a conflictului italo-abisinian.
Acest comitet trebuia s� se �ntruneasc� mai de mult, dar activitatea sa a fost
st�njenit� prin lovitura lui Hitler �i reluarea negocierilor cu Italia astfel
am�nat�. Fran�a ceruse Angliei ca locarnienii s� se �ntruneasc�, imediat, �nainte
de Pa�ti la Bruxelles sau Paris. Londra ceruse s� se am�ne aceast� �ntrunire p�n�
dup� adunarea comitetului celor 13, �n scopul clarific�rii prealabile a situa�iei
Italiei, una din Puterile garante ale Pactului de la Locarno. S-a f�cut ca
�ntotdeauna o tranzac�ie, �i locarnienii se vor aduna odat� cu cei 13 la Geneva.
� Dup� isprava de la Sinaia, studen�ii no�tri �i-au �inut �n lini�te congresul lor,
la T�rgu Mure�. Congresul s-a terminat ieri sear�, duminic�, prin aclamarea unei
mo�iuni pe care o cite�ti si te �ntrebi dac� visezi. E un factum revolu�ionar �i
anarhic despre care cel mai pu�in ce se poate spune e c� studen�imea na�ionalist�,
gardist�, cuzist� etc. se prezint� ca
un Stat �n Stat, cu hot�r�ri de ostracizare �i de condamnare pentru tot ce nu
g�nde�te ca d�nsa. Se pune �ntrebarea: mai suntem guverna�i?
7 aprilie. � Jalnica tragedie a tratatelor: reprezentan�ii celor trei State ale
Micii �n�elegeri s-au prezentat �mpreun� ministrului de externe al Austriei si i-au
�nm�nat o nota identic� prin care Statele zisei Mici �n�elegeri �protestai;
energic" �mpotriva �nc�lc�rii �p�r�ii a V-a" (sic) a Tratatului de la St. Germain,
s�v�r�it� la Viena cu prilejul reintroducerii serviciului obligatoriu �c�tre Stat".
Puterile Micii �n�elegeri �i rezerv� �libertatea hot�r�rilor lor ulterioare"! (Le-o
contesta cineva?)
Guvernul austriac a r�spuns prin ziarele sale oficioase c� se c.c. pe nota Micii
�n�elegeri �i c� nu va schimba nimic �n hot�r�rile luate.
M� �ntreb cine au fost �nving�torii �n 1918? Am impresia c� cei �nvin�i.
Iat� unde ne-a dus sifilisul lui Wilson �i democra�ia integral�.
8 aprilie. � �n Spania, nebunia colectiv� nu mai e �ngr�dit� de nimic. Dup� ce au
dat drumul la to�i pu�c�ria�ii, dup� ce au ars biserici �i ucis preo�i �n afar� de
orice mi�care revolu�ionar�, telegraful ne aduce vestea c� au ispr�vit-o �i cu
pre�edintele Republicii Alcala Zamora. Noul Cortes �ntrunit a votat o mo�iune prin
care dizolvarea precedentului Cortes, din ianuarie, a fost declarat� ca
nejustificat�. Un Idalecio oarecare cu nume de roman�� a c�ntat pe struna
demagogiei �i votul a fost dup� dorin�a nebunilor. Conform Constitu�iei �n vigoare,
Zamora �i-a pierdut postul.
� Ceart� mare �n lag�rul liberal. Asocia�ia tinerilor liberali cunoscut� sub numele
de �P�reri libere" a exoflisit din s�nul s�u pe junele Ti-teanu, pe care 1-a f�cut
r�spunz�tor de cele petrecute la Sinaia �i de p�ng�rirea memoriei lui Duca. Ce e
nostim e c� printre cei care 1-au dat afar� figureaz� �i subsecretarii Aur.
Bentoiu, Valeriu Roman, Canci-cov etc. Se zice c� Titeanu va trebui s�-�i dea
demisia �i din Minister.
Dinu Br�tianu a plecat cu familia �i cu prietenii s� petreac� vacan�a Pa�telui pe
coasta Dalma�iei, �n drum, la Timi�oara, a dat un interviu �n care printre alte
lucruri f�r� importan�� mai spune ca s� defineasc� ac�iunea Guvernului: �Partidul
Liberal credincios tradi�iei sale de munc�, de cinste �i de dezinteresare etc. etc.
etc." M� �ntreb dac�-i incon�tien�� sau reacredin��. �nfundat� �n mocirl� p�n� �n
g�t, �ara se pr�bu�e�te, �i dl. Dinu Br�tianu vorbe�te de cinste �i de
dezinteresare! Lipsa oric�rei discipline morale, iat� nota caracteristic� a zilei
de azi, �i �n aceast� lips� de disciplin� sufleteasc� st� imoralitatea, mai mult
de-
274
c�t �n potlog�riile tuturor, de sus �i p�n� jos. Nu mai exist� nici un criteriu
pentru judecarea ac�iunilor individuale, ce s� mai vorbesc de sanc�iuni!
Guvernarea actual� liberal� �ncuraj�nd toate �ndr�znelile pe terenul moral,
simbolizeaz� perfect �n compunerea ei o epoc� de complect� decaden��.
9 aprilie. � Contrapropunerile franceze, �n jurul c�rora presa democratic� �i
ovreiasc� a preg�tit o atmosfer� de vie curiozitate �i de impacient� a�teptare, au
fost �n fine date publicit�ii ieri, la Geneva. Ziarele de azi-diminea�� le public�
�i la noi �n extenso. Decep�ia la citirea lor e mare. Ca form� �i ca �inut�
politic� sunt cu mult inferioare propunerilor lui Hitler. Doua p�r�i: �n prima o
slab� �i searb�d� refulare a propunerilor germane � �n a doua propunerile franceze
pentru organizarea p�cii.
Cel mai pu�in ce se poate spune despre memorandum-ul francez �n partea de polemic�
cu Fiihrer-ul, e c� e lipsit de logic�: recunoa�te pentru Germania principiul
egalit�ii de drepturi, dar vrea s� o men�in� �i mai departe �n c�tu�ele (c�t a mai
r�mas din ele) impuse de �nving�tori �nvin�ilor. Din dou� una: sau egalitate de
drepturi �i atunci buretele peste Tratatul de la Versailles � sau respectarea
acestui tratat, dar atunci inegalitate de drepturi, �nvinsul �n fa�a
�nving�torului. Fran�a, din nenorocire pentru ea, s-a pronun�at deja �n diferite
r�nduri pentru prima alternativ�. Dac� voia s� se men�in� pe a doua, nu trebuia s�
consimt� nici la �narmarea clandestin� a Reich-ului, nici la retragerea Comisiei de
control, nici la reintroducerea Serviciului militar obligatoriu. Aceasta a fost
lovitura cea mare dat� Tratatului de la Versailles. Dar atunci Fran�a n-a
reac�ionat, �i reac�ioneaz� ast�zi fa�� de o ultim� consecin�� a celei principale
c�lc�ri de tratat, s�v�r�it� anul trecut � reac�ioneaz� ast�zi dup� ce a l�sat
Germania s� se �narmeze. Oric�t de insondabil� e prostia democra�ilor, sunt limite
peste care nu o mai pricepe nimeni!
Partea contrapropunerilor privitoare la organizarea p�cii nu e dec�t literatur�
utopic�. Pare c� cite�ti rezumatul capitolelor unui roman-foileton: / 'Europe dans
2000 ans, par Flandin et Boncour. O confedera�ie a tuturor Statelor Europei, cu
sub-federa�ii regionale, fiecare Stat �ntre�in�nd trupe (corpuri de Armat� �i
Divizii, dup� m�rimea popula�iei) la dispozi�ia Consiliului Central, pentru
eventuale sanc�iuni; uniuni vamale, uniuni monetare � �i rahat de la �nceput p�n�
la sf�r�it. Propunerile lui Hitler sunt realizabile � ale francezilor nu.
Ele sunt mort n�scute. Anglia nu Ie va primi niciodat�. Dar tocmai pentru aceasta
se va putea na�te un joc diplomatic amuzant. Italia le va
primi poate (chit s� nu cada de acord pe am�nunte, dac� se va ajunge p�n� la
discu�ia lor) ca s� oblige pe englezi s� se pronun�e �i s� sape, prin refuzul lor,
�i mai ad�nc �an�ul care-i desparte de fran�uzi. �Qui vivra verra."
__ Titeanu �i-a dat asear� demisia ca �ap isp�itor pentru prostiile lui
Incule�, dar mai ales fiindc� nu putea nimeni s�-1 sufere.
11 aprilie. � Radian vine s� m� vad� la Breasla unde-mi petrec s�rb�torile
Pastelor, �mi poveste�te c� a �nt�lnit pe Mo�a, cu siguran�� cel mai inteligent
printre frunta�ii G�rzii de Fier care i-ar fi f�cut c�teva confiden�e ca s� mi le
transmit� mie. Nu e de mirare, c�ci rela�iile mele cu gardi�tii sunt foarte bune
pentru moment.
Mo�a spune c� el �i ai lui au pierdut orice �ncredere �n Rege, �n sensul unei
schimb�ri favorabile programului lor. Nu trebuie uitat c� gardi�tii sunt hot�r�t
antiparlamentari �i �ndruma�i spre extrema dreapt�. Audien�a lui Furdui i-a
dezgustat profund prin avansurile pe care Regele le-a f�cut pre�edintelui
studen�ilor cre�tini. Departe s�-i fi c�tigat, platitudinile Suveranului i-a
indignat. Furdui a vorbit Regelui obraznic pentru un pu�oi ca d�nsul, �ntre altele
a spus c� tineretul nu mai are ce a�tepta de la un regim ca cel de azi �n care
c�l�ilor liberali de azi vor succeda m�ine c�l�ii na�ional-��r�ni�ti. B�tut� �i
persecutat� de liberali, Garda de Fier va continua s� fie b�tut� �i persecutat� de
��r�ni�ti care se laud� deja c� o vor desfiin�a. Tineretul gardist �ncepe sa
confunde pe Rege cu partidele sale de guvern�m�nt �i se �ndep�rteaz� cu at�t mai
mult de Tron cu c�t �l vede �nconjurat de oameni netrebnici. Un bancher jidan falit
(Blank), un ghe�eftar veros (Auschnit) �i o dam� �care �ncheag� vi�iul �i necinstea
�n preajma Regelui" au �ndep�rtat definitiv poporul de Dinastie. Regele a ascultat
pleo�tit, n-a reac�ionat, �i a rugat pe Furdui s� intervin� ca studen�ii s� se
ast�mpere �i s� nu provoace prea multe greut�i Guvernului, �n ce prive�te
succesiunea ��r�ni�tilor, Regele a spus textual: �lucrurile nu stau tocmai a�a cum
crezi d-ta". A ad�ugat c� el, Regele, a intervenit deseori pentru a calma zelul
Guvernului �mpotriva studen�imii gardiste, iar �n ce prive�te anumite persoane din
anturajul s�u, c� informa�iile tineretului sunt cu totul gre�ite. Impresia lui
Mo�a, dezgustat de altminteri, e c� Regele �tie numai de fric� �i c� e foarte
�ngrijorat de nepl�cerile la care ar putea fi supus� d-na Lupescu.
In ce prive�te pe Titeanu �i pe Incule�, Mo�a a protestat energic �mpotriva
oric�rei b�nuieli de �n�elegere �cu ace�ti pezevenghi". Dac�
276
au facilitat �ntru c�tva �inerea congresului de la Tg. Mure�, au facut-o din
�ndemnul Regelui, c�ruia Furdui a declarat c� congresul se va �ine cu sau f�r� voia
Guvernului.
La congres, dup� toate cele �nt�mplate �n drum a fost lini�te �i ordine. Studen�ii
au format echipe conduse fiecare de c�te un legionar, menite s� aplice corec�iuni
(o b�taie bun�, nu ucidere) unei serii de personalit�i politice care s-au distins
prin vr�jm�ia lor fa�a de gardi�ti. S-au f�cut liste de asemenea personalit�i: de
la ��r�ni�ti figureaz� pe ele Madgearu, Arm�nd C�linescu, Maniu (dar nu Mihalache)
�i al�ii � de la liberali lamandi, Incule�, Titeaisu, Radu Polizu etc. � �n afar�
de partide, Gavril� Marinescu, Blank, Auschnit. Echipele au depus jur�m�nt �n fa�a
biroului congresului, �n afar� de personalit�i politice a mai fost desemnat� �i �o
anumit� doamn�" f�r� s� se pomeneasc� numele d-nei Lupescu.
Aceast� hot�r�re a studen�ilor a �nnebunit � literalmente � anturajul Regelui (tot
Mo�a poveste�te). Dup� �napoierea studen�imii la Bucure�ti, Milcoveanu,
pre�edintele Asocia�iei Studen�ilor �n Medicin�, a fost chemat �ntr-o zi la telefon
de Urd�reanu: �Ce mai faci drag�? de ce nu mai vii pe la mine � suntem olteni
am�ndoi �i ar fi bine s� mai st�m de vorb�. Nu vrei s� vii m�ine s� m� vezi?", a
�ng�nat dl. vi-cemare�al. Milcoveanu a r�spuns la apel: sosit la Palat a fost
imediat introdus �n cabinetul d-lui vicemare�al unde a g�sit �i pe Vaier Pop, pe g-
ral Paul Angelescu �i �nc� un general. Urd�reanu a rugat pe simandi-co�ii lui
vizitatori s� treac� un moment al�turi (!!!) c�ci avea de vorbit cu �domnul".
�Domnul" era studentul Milcoveanu! Cei da�i afar� erau mini�trii! Urd�reanu a
�nceput s� fac� pe prietenosul, s� explice lui Milcoveanu c�t de bine e inten�ionat
Regele fa�� de studen�i (doar c� nu 1-a scuzat de faptele �nt�mplate!), c� dac�
gre�e�te (sic) c�teodat� e c� e r�u informat. El, Urd�reanu, �l informeaz� c�t
poate mai exact, dar nu le �tie toate nici el; �de ce nu vii mai des pe la mine �
s-a adresat Urd�reanu lui Milcoveanu � s� m� pui �n curent? Astfel ar putea ajunge
mai repede dolean�ele voastre la Majestatea Sa". Apoi a explicat lui Milcoveanu c�
d-na Lupescu nu era amestecat� �n nimic, c� avea o deosebit� simpatie pentru
studen�i �i influen�a ei asupra Regelui � dac� influen�� exist� � era toat� �n
favoarea tineretului gardist. La aceast� afirma�ie, Milcoveanu a s�rit �n sus: �Cum
dom'le? Dar la recep�ia jidoavcei de Blank n-a stat d�nsa tot timpul lipit� de Radu
Polizu, putoarea care vrea s� redeschid� afacerea Duca �mpotriva noastr�?"
Studen�ii au, dup� cum se vede, �i ei poli�ia lor! Conversa�ia �ntre dem-
nitarul (?) Cur�ii �i pre�edintele asocia�iei studen�e�ti a mai durat, pe aceea�i
tem�: silin�a lui Urd�reanu s� scoat� pe d-na Lupescu �anumita doamn�" din ura
studen�ilor. Milcoveanu a p�r�sit �ns� Palatul f�r� s�-�i fi schimbat p�rerile.
__ Un capitol al �vie�ii noastre de Curte":
Regele, Urd�reanu �i Ilasievici � c�teodat� �i al�i intimi � au obiceiul s� trag�
chefuri din care ies to�i afuma�i afara de Ilasievici, om de lemn prin care
alcoolul trece f�r� s� altereze nimic. La aceste chefuri, se aduc �i femei � de cea
mai de pe urm� spe�� a curv�retului.
�ntr-o sear�, cheful a fost mai mare ca de obicei; beat�, o femeie s-a rostogolit
la plecare pe sc�ri �i �i-a spart capul. Inspectorul de poli�ie Agapie, �ns�rcinat
cu siguran�a Palatului, a atras aten�ia generalului Ilasievici asupra pericolului
unor asemenea petreceri, el, ca �ef al poli�iei pentru paza Regelui neput�nd
r�spunde de femeile necunoscute care se apropie de augusta persoan� a Suveranului.
Ilasievici s-a mul�umit s� �njure pe fidelul Agapie, �i s�-1 trimit� la plimbare.
Agapie nu s-a dat �ns� b�tut, a prevenit pe d-na Lupescu, �i �ntr-o sear� �n care
be�ia era �n toiul ei, a adus-o la Palat. Madama Regelui a f�cut o scen� �� tout
casser", a tratat de pe�ti �i de lichele pe to�i tovar�ii de munc� ai Ma-jest�ii �i
a spart petrecerea. A doua zi Agapie a fost mutat �n fundul Basarabiei �i �nvinuit
c� a delapidat 500 000 lei din fondurile poli�iei secrete de la Palat.
Pe de alt� parte numirea lui Filimon si a lui Filitti au mirat: nici unul nici
altul nu sunt din agrea�ii d-nei Lupescu. Filimon e din banda vechilor carli�ti
(T�t�ranu, Paul Teodorescu, Cesianu, Su�u � to�i anti-Lupesci�ti).
14 aprilie. � Ziarele noastre de azi-diminea�� public� sub forma unor depe�e din
Geneva, urm�toarele m�rg�ritare diplomatice �n�irate pe firul celei mai integrale
democra�ii:
�Geneva (Rador) 11 aprilie (publicat� cu �nt�rziere din cauza s�rb�torilor
Pa�telui). �n cercurile ini�iate de aici se subliniaz� �nsemnatul progres (care, se
va vedea numaidec�t!) realizat �ntre punctele de vedere francez �i englez �n
chestiunea renan�.
Pare a avea o deosebit� �nsemn�tate (!) faptul c� dl. Eden a promis c� va pune
Germaniei o serie de �ntreb�ri (!!!) cu privire la adev�ratele ei inten�ii (sic, nu
schimb nimic!)
278
�ntreb�rile acestea vor lua drept baz�, �n primul r�nd, memoriul francez din 8
aprilie �i vor c�uta s� provoace preciz�ri asupra urm�toarelor probleme:
1) �n ce fel ar puteau fi conciliate pactele bilaterale propuse de Germania cu
principiile securit�ii colective?
2) Ce �n�elege Reichul prin cererea sa ca pactul Societ�ii Na�iunilor s� fie
desp�r�it de Tratatul din Versailles?
3) Ce �n�elege Germania prin drepturile pretinse asupra coloniilor?
4) �n�elege Germania s� ridice imediat revendic�rile ei fa�� de Dantzig, Memel,
Austria �i �n favoarea altor schimb�ri de frontiere �n Europa?
Este u�or de �ntrev�zut �nsemn�tatea pe care o va avea r�spunsul german la aceste
�ntreb�ri pentru viitoarea orientare a Marii Britanii."
(Da? Poate cineva crede serios c� Marea Britanie nu cunoa�te deja sentimentele
Germaniei fa�� de fiecare din cele 4 chestiuni?)
Cu tot ��nsemnatul progres" de care se vorbe�te mai sus, opinia public� e foarte
sceptic� �n Anglia �i mai ales �n Fran�a asupra unor posibilit�i de �n�elegere
�ntre cele dou� ��ri asupra problemei germane. Situa�ia s-a mai complicat �i prin
ultimele declara�ii ale d-lui Eden (Anthony) cu privire la sanc�iunile �mpotriva
Italiei, pe care d-sa vrea s� le sporeasc� (�ntinz�ndu-le �i asupra petrolului),
ceea ce Fran�a nu va primi. P�n� �i salariatul Saint-Brice a ajuns s� scrie �n Le
Journal c� faptul cel mai important este ca negocierile continu�.
� Demertzis, primul ministru grec a murit subit. Dup� ce �i-a ucis vr�jma�ii
(Condylis �i Venizelos) Regele George �ncepe s�-�i suprime prietenii. A �ntrecut �i
pe Borgia! Scrofulis, Plastiras �i Tzaldaris �ine�i-v�bine!
18 aprilie. � Italienii au ocupat Dessie, unde acum o lun� Negu-sul �i avea �nc�
cartierul s�u general. Au ocupat Dessie �i pretind c� pe ziua de 21 aprilie
(natalizio di Roma) vor ocupa �i Adis-Abeba, de�i e dep�rtat� 350 kilometri de
Dessie. E drept c� �ntre am�ndou� ora�ele exist� o �osea, singura construit� de
negri, �n toat� Abisinia. Telegramele anun�� ns� c� inten�ia lui Badoglio ar fi s�
ocupe Adis-Abeba pe calea aerului.
Din toate depe�ele publicate �n ziarele de azi-diminea�� rezult� c� �n sferele
diplomatice din Occident r�zboiul italo-etiopian se consider� virtualmente terminat
prin �nfr�ngerea total� a Abisiniei. �n asemenea condi�ii sanc�iunile nu mai
prezint� mare importan�� i nu mai au aproa-
: ipr~
pe rost. Anglia � zice-se � persist� totu�i �n dorin�a de a le agrava. Poate c�
adopta aceast� pozi�ie la masa verde pentru a-�i salva prestigiul �i amorul
propriu, �tiind bine c� �n realitate o agravare a sanc�iunilor nu e posibil� f�r�
adeziunea Fran�ei, care, dezam�git� de �la�ajul" Angliei �n chestiunea renan� e mai
anti-sanc�ionist� ca oric�nd. Dac� Anglia va persista �n cererea ei de a se proceda
mai departe pe calea sanc�iunilor �mpotriva Italiei e probabil c� Fran�a va cere
acelea�i sanc�iuni �i �mpotriva Germaniei �i va condi�iona pe cele dint�i de
aplicarea acestora din urm�, pe care Anglia nu le va consim�i niciodat�.
� Sarraut (�Ah! ce Sarraut de Salaud, ah! ce salaud de Sarraut!) a pronun�at un
mare discurs electoral radiodifuzat prin care a adus la cuno�tin�a omeniri c�
Fran�a e �narmat� p�n� �n din�i (o spune el �i �tie ce spune), c� este azi cea mai
formidabil� putere �n lume �i c� nu se teme c�tu�i de pu�in de germani. S� dea
Dumnezeu s� fie a�a, dar nu �tiu de ce am avut impresia citind rezumatul
discursului sarodian c� auzeam un adev�rat �ia-1 dup� mine c�-1 omor!" proiectat
asupra viitorului numai, din fericire.
� Dup� cum prev�zuse Gur�nescu �ntr-o conversa�ie pe care am avut-o cu el �i pe
care am consemnat-o �n aceste �nsemn�ri (toamna trecut�) mediocrul domn Ninko
Periei ministrul Iugoslaviei la Bucure�ti a fost rechemat �i �nlocuit prin dl.
Kasidola�z, ministrul de la Bruxelles. Poate c� dl. Kasidolatz s� fie mai
zburdalnic �i mai priceput ca predecesorul s�u dar poate �n bun� pace s� fie tot
at�t de mediocru: raporturile dintre Rom�nia �i Iugoslavia nu se hot�r�sc de c�tre
mini�trii plenipoten�iari, nici la Bucure�ti, nici la Belgrad!
� �oseaua dintre Craiova �i Breasla e �ntr-un hal nemaipomenit. N-am cunoscut-o de
c�nd sunt �ntr-o asemenea stare. Ca s� ajungi la Breasta cu automobilul, trebuie s�
faci echilibristic� �i acroba�ie. Prefectul G�rboviceanu a venit la mine, �mpreun�
cu inginerul jude�ului, s� se justifice �i s�-mi arate c� bugetul jude�ului Dolj a
fost redus la 23 milioane (120 acum c�iva ani!) �i c� din acesta, jum�tate-1
m�n�nc� lefurile. O fi. E cert c� un jude� de m�rimea Doljului nu-�i poate �ncherba
un buget ca lumea cu o sum� at�t de mica. Pare c� Statul trage prea mult de partea
lui, �i cu toat� tr�mbi�ata descentralizare �i autonomie jude�ean� nu mai las�
aproape nimic jude�elor. Prefectul, cu toat� s�r�-
280
cia jude�ului, �mi arat� c� a contractat a�ternerea pietrei pe �oseaua noastr� p�n�
la kilometrul 15 (Breasta e la kilometrul 7). P�n� la'l iunie �oseaua va fi
ref�cut�. Pretinde prefectul...
19 aprilie. � Telegramele publicate �n ziarele de azi-diminea�� anun�� o
destindere la Geneva. Ba bine c� nu! Acesta este jocul �mecherilor interna�ionali �
s� �ntind� �i s� destind�. Madam Tabouis (de l'Oeuvre) se declar� mul�umit� cu
situa�ia. Aceasta se poate rezuma cam astfel: Comitetul de 13 care-�i am�nase
concluziile sale p�n� la r�spunsul Abisiniei la propunerile italiene, s-a declarat
incompetent s� mai continue �ncerc�rile sale de conciliere dat fiind pe de o parte
refuzul Italiei de a trata altfel dec�t direct cu Negusul �i pe de alta refuzul
Abisiniei de a primi propunerile Italiei de pace. Comitetul de 13 a transmis
Consiliului S.D.N. dosarul afacerii �i s-a desc�rcat de d�nsul. Consiliul, �n loc
s� convoace imediat Comitetul de 18 pentru agravarea sanc�iunilor a hot�r�t
am�narea acestei proceduri pentru trei s�pt�m�ni. Sau mai exact a�a au hot�r�t
Fran�a �i Anglia c� va hot�r� m�ine Consiliul, �n �edin�a pe care o va �ine la
Geneva.
Din cele ce scriu gazetele, sosite din Paris �i din Londra pare evident c�
sanc�iunile sunt c�zute �n ap�. �n Fran�a opinia public� n-ar tolera �n nici un caz
o agravare a acestora, iar �n Anglia, unde lumea �i d� seama c� nimic nu se poate
face �n aceast� privin�� f�r� Fran�a, depresiunea e mare. Iat� de exemplu ziarul
Morning Post care scrie c� nimeni nu poate fi mul�umit cu politica �de iluzii" a
Guvernului: �Exist� o pr�pastie �ntre rezultatele ob�inute �i iluziile �n care a
fost �ntre�inut poporul. Trebuie s� constat�m c� oamenii de Stat britanici au legat
creditul lor de o politic� al c�rei faliment este evident �i care va duce din e�ec
�n e�ec, dac� va fi men�inut�."
Italienii �nainteaz� spre Adis-Abeba pe care se zice c� Negusul a evacuat-o
str�mut�nd Capitala �ntr-o localitate mai la vest, adic� spre Sudanul britanic.
20 aprilie. � A murit baronul Giesl; cine �i mai aduce aminte de el? Colonelul
Giesl von Gieslingen a fost ministrul Austro-Ungariei care a remis �n ziua de 24
iulie 1914 ultimatum-ul adresat de dubla Monarhie Guvernului din Belgrad, ultimatum
care a dezl�n�uit r�zboiul mondial. A murit general, pensionar, Wladimir, �i pentru
o mic� p�rticic� r�spunz�tor �i el de dezastrul patriei sale, prin zelul �i lipsa
de suple�e cu care a executat stupidele instruc�iuni ale stupidului Berch-told. A
murit la Salzburg �n v�rst� de 76 ani. >
Din ziare aflu de asemenea ca au mai murit C. Kilimog�u la Ia�i �i Romulus Voinescu
la Bucure�ti. Cel dint�i, liberal cinstit (rara avis), se g�sea prefect de poli�ie
al Ia�ilor �n momentul invaziei bucure�tenilor (noimebrie 1916) �i a jucat un rol
important cu prilejul �ncvartiruirilor noastre; �n via lui de la Copou, a avut loc
duelul Vintil� Br�tianu � dr.. Lupu, al c�rui martor am fost. Cel de-al doilea a
fost un farsor, dar plin de patim� pentru profesiunile de poli�ist �i de autor
dramatic; la teatru n-a ajuns la nimic � �n poli�ie a ajuns director general al
Siguran�ei Starului, situa�ie �n care mi-a dat un apreciat ajutor �n 1920 �i 1921
pentru st�rpirea comunismului. Ca ministru de interne din acele grele vremuri, i-am
r�mas foarte �ndatorat.
21 aprilie. � M-am �napoiat asear� de la Breasta, �i g�sesc Bucure�tii �n acelea�i
friguri politice �n care 1-am l�sat.
Cafeneaua politic� poveste�te despre demisia lui T�t�rescu, dat� �n ziua de Pa�te,
ca urmare la toate c�te s-au �nt�mplat cu prilejul congresului studen�ilor la T�rgu
Mure�. Vorbe�te �i despre demisia lui Titu-lescu care sose�te azi sau m�ine, de�i
nu-�i anun�ase sosirea dec�t pentru 8 mai (se zice c� ar fi fost chemat de Rege).
Demisia lui T�t�rescu n-a fost primit� (unii zic c� a fost numai am�nata), iar a
lui Titulescu cred c� nici n-a fost dat�. Afacerea studen�ilor se �ncurc� de
altminteri tot mai r�u, �n consecin�ele ei. Incule� a dat prin Rador un interviu
inteligent ca �i d�nsul, prin care neag� tot ce s-a �nt�mplat (�ordinea �i lini�tea
domnesc peste tot", �actele s�v�r�ite de studen�i n-au dep�it m�sura unui fapt
divers zilnic"), f�r� s� explice �ns� pentru ce un subsecretar de la Interne
(Titeanu) a fost nevoit s� demisioneze �i 7 �studen�i" printre care Alex.
Cantacuzino, fost subsecretar de Lega�ie!) au fost aresta�i? Incomparabilul Vornic
al tuturor �inuturilor rom�ne�ti mai declar� c� la Tg. Mure� Justi�ia instruie�te
�n libertate (!!) afacerea studen�ilor"! �ntr-adev�r ca �n libertate (dar era
inutil s� spun� un lucru care m�rturise�te �i st�ri contrare) c�ci tribunalul a
infirmat ieri mandatul de arestare, �n favoarea tuturor inculpa�ilor!
Agita�ia tineretului continu� �ns� cu un av�nt crescut. Am primit de la generalul
Zizi Cantacuzino un �ntreg dosar, copii de pe scrisorile lui adresate lui Gavril�
Marinescu, lui Madgearu & Calinescu, dup� circularele sale ca ��ef al Partidului
Totul pentru �ar�, dup� o alt� circular� a lui Zelea Codreanu �i altele. Una din
cele mai interesante piese este copia depozi�iei lui Zizi �n fa�a judec�torului de
instruc�ie (sesizat prin pl�ngerea Madgearu-C�linescu), prin care declar� ca Max
Auschnit trebuie ucis! Am primit �i eu o circular� semnat� de Stelescu (renega-
282
tul) prin care aceast� lichea denun�� oamenilor cinsti�i"1 banda de asasini
adunat� �n jurul lui Codreanu.
Om de ordine, nu aprob violen�ele s�v�r�ite sau proiectate, dar mi le explic prin
exasperarea la care au ajuns to�i oamenii tineri �i cura�i fa�� de corup�ia celui
mai neru�inat regim din c�te au guvernat �ara noastr�. Desigur c� nici din tot
acest scandal nu va ie�i nimic; c�teva milioane din fondurile secrete vor mai lua
drumul cunoscut �i dl. In-cule� va ie�i �i de ast�-data basma curat�.
� Un ofi�er de Stat-Major �mi aduce informa�ii care m� umplu de bucurie: tancurile
noastre pu�ine c�te avem fac 4 (patru) kilometri pe or�, pe c�nd cele moderne, cu
care sunt �nzestrate toate armatele vecine fac 60. Tot acest ofi�er �mi spune c�
incendiul (despre care au vorbit ziarele �nainte de Pa�te) de la Arsenalul Armatei
�i care ar fi distrus � a�a s-a spus � c�teva ateliere �accesorii" a distrus
complect tocmai atelierele noi �n care se f�cea repunerea la punct a vechiului
nostru material asupra c�reia s-a �ntins cu at�ta complezen�� primul ministru �n
expunerea pe care a lacut-o �n martie, la Statul Major, �efilor de partide! Acela�i
ofi�er m� mai informeaz� c� armata ungar� poseda 2 divizii complect motorizate,
care �n caz de r�zboi n-ar putea fi oprite dec�t !a Bra�ov! Poate c� ofi�erul meu o
fi vreun pesimist?
� La Geneva, Consiliul S.D.N. �n �edin�a de ieri, a mers � �n afacerea italo-
abisinian� � �i mai departe dec�t s-a prev�zut: n-a am�nat �ntrunirea comitetului
de 18 (sanc�iunile), a scos pur �i simplu, desigur �n mod provizoriu �i cu toate
rezervele verbale, problema sanc�iunilor, �i a �ntreg conflictului italo-african,
de la ordinea zilei a diferitelor soviete geneveze. Consiliul �i-a m�rturisit
�regretul" fa�� de insuccesul tratativelor comitetului de 13, �i a exprimat
�speran�a" c� Italia �i Abisinia vor sf�r�i prin a se �n�elege, �n spiritul
Pactului!! Singurul care a vorbit cu rost a fost Aloysi, �n numele Italiei. To�i
ceilal�i au tr�nc�nit � literatur� cu rahat, sau edenice �ncerc�ri de boncurism.
Italienii �nainteaz� viguros. Azi sau m�ine trebuie s� ocupe Adis-Abeba. O plastic�
defini�ie a r�zboiului din Africa: oameni albi cu c�m�i negre se bat �mpotriva
oamenilor negri cu c�m�i albe!
1 Licheaua uit� c� �n Camera trecut�, �n care ajunsese sub auspiciile G�rzii de
Fier, m� acuzase pe mine (!!) c� delapidasem fondurile secrete de la Interne �n
1931-32.
__ De necrezut: la sf�r�itul lui aprilie a nins at�t de tare �n Germania
�nc�t trenurile sunt �nz�pezite �i oprite, iar �n P�durea Neagra, o excursie
�colar� englez�, surprins� de n�me�i, a l�sat pe teren 5 copii mor�i! Ninge �n
Elve�ia, �n Polonia � a nins �i la Predeal: z�pada de 20 centimetri �i minus 7
grade! �i eu care m� pl�ngeam c� la Breasta a c�zut bruma �i mi-a pr�p�dit
cartofii!
__ Avem un nou ministru al Germaniei: dl. Fabricius un cumnat al
lui Ribbentrop sau a�a ceva. Vine din Persia �i se spune c� e inteligent.
23 aprilie. � Primit ieri vizita lui Blumenfeld-Scrutator. Nu mai venise de mult.
Deprimat parc�-ar fi �ntrupat �ntreaga democra�ie integrala. Mi-a spus c� nu mai
pricepe nimic �n politica intern� �i constat� cu regret c� �i �n cea externa s-a
ajuns la faliment! �Titulescu se �ntoarce dezumflat!" Bre, bre!
Fiindc� vine vorba de Titulescu am aflat ieri c� d� 30 000 lei pe lun� lui Barbu
lonescu, faimosul amic al Prin�ului Carol de pe timpul pribegiei. E de necrezut (�i
e totu�i a�a, a m�rturisit-o Barbu lonescu lui Pangal), �mi aduc aminte scena pe
care acela�i Titulescu mi-a f�cut-o la Londra �n 1932 fiindc� primisem pe Barbu
lonescu. Tot Titulescu se certase cu Pangal, fiindc� acesta dedese (dup� cererea
Regelui) un ajutor de la Pre�edin�ie � o dat� pentru totdeauna�aceluia�i Barbu
lonescu.
� Ieri adunarea general� la Societatea Bancar� Rom�n�. Era s� fie cu bucluc.
Madgearu a venit s�-mi spun� c� Rust, al doilea director neam� al B�ncii, e b�nuit
de spionaj �i c� ar fi totdeodat� agentul lui Hitler �n Rom�nia pentru propagand�,
�n asemenea condi�ii, el, Madgearu, nu putea dec�t s� plece din consiliu, tr�ntind
u�a. I-am declarat c� nici eu nu admiteam ca Banca s� fie o oficin� de spionaj �i
de propagand� �i c�, dac� lucrurile ar fi a�a fi nu s-ar remedia, voi pleca
�mpreun� cu el. Madgearu s-a calmat iar eu am v�zut pe Incule� care mi-a transmis
informa�iile Siguran�ei: exist� b�nuial� dar nici o prob�. Am convenit totu�i ca
permisul de petrecere �n �ar� al d-lui Rust, care expir� la l iunie, sa nu fie
re�nnoit. Acord cu Ritscher, reprezentantul lui Dresdner Bank, venit de la Berlin
pentru adunarea general�. Societatea Bancara Rom�na e o banc�, nu o agen�ie
politic�.
� Ottescu m� informeaz� c� ar fi aflat de la Siguran�a General� c� Guvernul
T�t�rescu pleac� �i c� va fi �nlocuit printr-un Guvern Miro-
284
nescu, d�nd exact formula mie transmis� de Mironescu prin PangaJ. E ciudat ca
lucruri care nu trebuiau cunoscute dec�t de Mironescu, de Pangal �i de mine au fost
aflate �i de informatorii Siguran�ei Statului, �n privin�a realiz�rii formulei,
Siguran�a e tot at�t de sceptic� ca �i mine. 24 aprilie. � Pentru �nsufle�irea
partidului �i str�ngerea r�ndurilor � �n jurul lui Tat�rescu � s-a dezv�luit ieri
cu mare alai la Ploie�ti, un bust al lui Duca, ridicat �n pia�a pl�cintarilor. Dinu
Bratianu, �eful partidului, s-a ab�inut de la aceast� pioas� ceremonie, inten�ionat
ca s� sublinieze unirea sufleteasca ce domne�te �n partid. Gut� Tat�rescu a f�cut
cu acest prilej un sonor �i kilometric �expozeu" pe care 1-a difuzat la radio, �i
1-a mai repetat �i seara, tot la radio, c�ci fusese luat �i pe pl�ci, �ntreg
expozeul e o simpl� neru�inare. Un ziar de alalt�ieri seara, din opozi�ie public�nd
programul praznicului liberal, anun�� n glum� �dl. prim-ministru Tat�rescu va
min�i, m�ine diminea�� la orele 11, la Ploie�ti". Prezicerea f�cut� �n glum� s-a
adeverit exacta. Cine n-ar cunoa�te st�rile noastre si ar fi auzit numai ieri pe
Tat�rescu �i-ar fi �nchipuit c� Rom�nia e cea mai fericit� �ar� din lume, �n care
nu mai exista s�r�cie, �n care nu mai sunt datornici, �n care produc�torii �noat�
�n bel�ug si �n care toat� lumea se plimb� cu mul�umire pe �osele asfaltate, bea
tutun f�r� nici o grij� �i admir� cea mai formidabil� armat� din Europa, �nzestrat�
cu tot ce-i trebuie. Acest cl�n��u neobr�zat care minte c�t �l �ine gura, mai
necinste�te �i bunul sim� �i limba rom�n�. Notez �n prima fraza cetit�, (prin
urmare cump�nit� si nu sc�pat� �n focul cuv�nt�rii) din discursul pronun�at ieri (e
vorba de bietul Duca, bine�n�eles): ...�de c�te ori se dezv�luie�te o piatra care-i
nemure�te (!!!) chipul, o coloan� care-i strig� (!!!) numele"... Ru�ine sonor�,
Tat�rescu se adevere�te fiul spiritual al lui Jean Th. Florescu �i nepotul lui
Farfuridi � cum 1-a definit prietenul meu Filip. De la 1866 �ara rom�neasc� n-a
fost umilit� printr-un �ef de Guvern �n gradul �n care este ast�zi. �i s� te mai
miri c� se g�sesc oameni care s� trag�? M� mir, eu, c� nu se g�sesc mai mul�i.
� Anglia a redactat �chestionarul" pe care-1 va trimite Guvernului german. Cite�ti
�i nu-�i vine s� crezi. Suntem �n plina operet�. Dar la ce ne putem a�tepta, �n
afara de operet� cu un ministru de externe care se nume�te Eden �i nu se sfie�te s�
se a�eze �n fotelul lui Lord Palmerston �i al Lordului Salisbury? P�cat c� pe
Flandin nu-1 cheam� Alhambra �i c� Ti-tulescu nu-�i schimb� numele �n cel de
Alcazar � trupa ar fi complect�.
__ Ministrul Germaniei �n Egipt, von Stohrer, pe care 1-am cunoscut
la Cairo1 �mpreun� cu atr�g�toarea lui so�ie, s-a r�t�cit �n de�ert unde plecase cu
automobilul �i cu �oferul s�u, �n excursie. Am�ndoi oamenii au fost g�si�i, dup�
patru zile de c�utare de un avion militar englez. Erau istovi�i, l�ng� automobilul
lor avariat �i cu toat� benzina terminat�.
25 aprilie. � Mi se raporteaz� manifesta�ia de nemaipomenit� platitudine pus� joi
la cale, la Sinaia, de Gut� T�t�rescu. Dup� ce toat� ceata de mini�tri, de
parlamentari, de �per�ari �i de sufleti�ti sf�r�ise cu pelerinajul de pe peron �n
amintirea lui Duca, Gut� a adunat-o �n fa�a g�rii �i cu cuvintele: �acum domnilor,
dup� ce am s�v�r�it un act de pioasa amintire pentru cel mort, s� mergem s� ne
�nchin�m (sic) �n fa�a celui Viu" � a pornit �n capul tuturor, pe jos, la castelul
Foi�or unde cu to�ii au c�ntat imnul regal, �n curte. De toate se v�zuser� �n �ara
rom�neasc� dar mini�trii care s� c�nte cu chitara la ferestrele Regelui �nc� nu! Ce
s� mire din partea unui om care a poreclit pe Carol al II-lea �Regele
Consolidator"!! (Discursul de la Ploie�ti, din 23 aprilie). Minciuna a ajuns �n
via�a noastr� politic� de o �ntrebuin�are at�t de curent�, at�t de continu�, �nc�t
nu ne mai d�m seam� de ea. F�r� s� mai vorbesc de toate programele, de toate
f�g�duielile, de toate pream�ririle celor �nf�ptuite cuprinse �n formule mincinoase
pe care nu Ie mai crede nimeni, am �mpins incon�tien�a p�n� la falsificarea
istoriei �i am trecut prin domniile Regelui Mare C�pitan, Regelui �ntregitor de
Neam, ca s� ajungem la Domnia Regelui Consolidator! Mare C�pitan, Regele care
saluta cu dou� degete la chipiu �i de-abia �ncropea dou� vorbe rom�ne�ti?
�ntregitor de neam, Regele �da, da, da"'? Consolidator, Regele care destram� tot?
Pe l�ng� mincino�i, mai suntem �i caraghio�i: exist� Monarhi �n Italia, �n Anglia,
�n Belgia, �n Suedia, �n Danemarca etc., au-zit-a cineva numele lor �mpodobite cu
epitete sonore �i ridicole prin antiteza pe care o evoc�? Nu e discurs public, la
noi, prin care Regele Carol s� nu fie �nf�i�at mai genial ca Napoleon, mai cuminte
dec�t Carol cel Mare (�mp�ratul), mai viteaz ca Alexandru Machedon �i a�a mai
departe. Un asemenea abuz de hiperbole nu se cunoa�te nic�ieri, �i d� cineva seam�
de capul pe care 1-ar face Regele Victor Emanuel, sau Eduard al VIII-lea, sau
Gustav al V-lea dac� �n platitudinea lor, mini�trii respectivi n-ar face dec�t s�
li se �nchine �n fa�� i �n dos �i s�-i
A se vedea Amintirile mele (volumul XI, p. 72, �n edi�ia noastr� � nota St.N,).
Stohrer a fost numit anul trecut ministru la Bucure�ti, dar nu �i-a luat postul �n
primire �1 a r�mas la Cairo.
286
ridice la ranguri de eroi? Minciuna �i platitudinea se �in totdeauna de m�n�. La
noi se mai �in �i cu prostia.
� Telegramele de la Londra ne aduc �tirea ca Anglia ar avea inten�ia s� se retrag�
din Societatea Na�iunilor �i s� propun� refacerea ei pe baza unui alt plan �i unui
alt pact.
� Titulescu s-a �napoiat �n �ar� ieri. De la Timi�oara a pornit direct la Sinaia,
unde se prezint� Regelui azi. De data asta a trecut grani�a �n t�cere, Iar� s�
vorbeasc� niciunui gazetar, �n t�cere �i �incognito" a trecut �i prin Iugoslavia.
� Krofta, noul ministru de externe ciocoslav a dat un interviu �n care a avut
curajul s� declare c� influen�ele germane sunt �n plin� cre�tere �n Iugoslavia �i
printre r�nduri s� m�rturiseasc� c� solidaritatea Micii �n�elegeri era amenin�at�.
-� Generalul B�ltineanu a venit s�-mi spun� c� cu prilejul ultimelor comenzi
militare, generalul Paul Angelescu a �nghi�it un comision de 300 de milioane (!!)
pe care 1-a �mp�r�it cu banda, �n Rom�nia se fur� �i se minte: nu �tii niciodat�
cine fur� �i cine minte!
26 aprilie. � Unde dai �i unde crap�: consiliul ales cu at�ta v�lv�, cu Istrate
Micescu �n cap, ca s� �cure�e" Baroul de jidani, a eliminat peste 150 de avoca�i
(lista lor e publicat� �n Universul), aproape numai cre�tini �i rom�ni, printre
care Garabet Aslan, Romulus Bolinti-neanu, lancu Mitilineu, lorgu Petrovici
(decanul pe care 1-a �nlocuit Micescu), C. Plesnil�, Vasiliu-Cluj, Vasilescu Notar�
�i al�ii. Eliminarea s-a f�cut pe motivul nepl�ii cotiza�iei anuale!
� Chestiunea chestionarului de trimis la Berlin devine din ce �n ce mai
caraghioas�. Acum colaboreaz� �i Fran�a cu Anglia, la redactarea �ntreb�rilor. Una
din ele sun� cam a�a: �ce �n�elege dl. Hitler prin titulatura de �Fiihrer�, e vorba
de �conduc�torul� germanilor din Germania sau de al tuturor germanilor de
pretutindeni?" E de necrezut dar e a�a, negru pe alb.
27 aprilie. � Ieri duminic� a fost o zi de mari fr�m�nt�ri �n Partidul Liberal.
Pentru ora 10 se pusese la cale o vizit� a lui T�t�rescu la Dinu Br�tianu, �n care
urma s� se fac� o ultim� �ncercare de �n�elegere pe chestiunea congresului
partidului, a c�rui convocare e cerut� de T�t�rescu �i amicii s�i, dar respins� de
Dinu Br�tianu �i ai lui � ori toc-
�NSEMN�Jtl ZILNICE, 1936 287
mai ieri diminea�a a ap�rut �n Universul un interviu bucluca� al lui Bebe Br�tianu
care a avut drept rezultat am�narea vizitei lui T�tarescu. Bebe Bratianu e nu numai
Bratianu �i secretar general al partidului (provizoriu �ine locul lui T�tarescu),
dar mai e �i omul de �ncredere al lui Dinu. Bebe nu spune �i nu scrie nimic f�r�
autorizarea lui nenea Dinu, a�a �nc�t cele spuse �n interviu cap�t� o importan��
destul de mare, �n interviu de la �nceput p�n� la sf�r�it nu e dec�t o be�teleal� a
lui T�tarescu �i a metodelor sale de guvernare. Fa�� de aceast� provocare a ramurii
b�tr�ne, dl. Gut� a renun�at sa mai vad� pe Dinu Bratianu, la care s-a scuzat sub
pretext c� e gripat. Toat� ziua, de o parte �i de alta a baricadei, partizanii s-au
agitat. T�t�rescu �i-a consultat unul dup� altul principalii s�i partizani, �i Dinu
Bratianu de asemenea. Intransigen�� de o parte �i de alta. T�tarescu pretinde c�
are 56 de organiza�ii de partea lui. Prietenii lui Dinu sur�d. Se fac pronosticuri.
Pare c� abcesul va cr�pa. Dar cu liberalii nu se �tie niciodat�.
� Titulescu pare s� se fi �napoiat cam plouat. Circul� cu persisten�� tot felul de
zvonuri: c� Iugoslavia a denun�at Mica �n�elegere, c� Fran�a �i Anglia sunt foarte
preocupate de evenimentele din Spania �i c� conferin�ele Statelor Majore oficial
convocate pentru examinarea situa�iei dup� denun�area Pactului de la Locarno de
c�tre Germania au avut �n realitate sarcina sa studieze eventuale m�suri de ap�rare
de luat �mpotriva comunismului �i anarhiei spaniole.
� Primele rezultate ale alegerilor franceze, care au avut loc ieri, n-au dat
Frontului Popular succesul pe care �l a�tepta. Dou� treimi din locuri au r�mas �n
balotaj. Calculele f�cute pe baza celor ale�i dau o u�oar� pierdere (3 locuri)
pentru radicalii sociali�ti, �i alta identic� pentru sociali�ti. Grup�rile de
dreapta au c�tigat c�teva locuri �i comuni�tii unul. Adev�rata configura�ie a
Camerei nu va ap�rea �ns� dec�t duminica viitoare, dup� balotaj.
� S�mb�t�, s-a anun�at la radio �ncetarea din via�� a Regelui Egiptului � �i m-am
gr�bit s� depun o cart� la Lega�ia egiptean�. �tirea era �ns� prematur�, c�ci
Regele Faud n-a murit nici p�n� azi. Surprizele uremiei sunt mari. La Cairo �i la
Alexandria s-au arborat chiar drapele �n doliu!
288
28 aprilie. � V�zut vineri pe Regina M�ria, �i cerusem o audien�� ca s�-i prezint
omagiile mele de condolean��, dup� moartea sbru-sii Ducky, �mp�r�teasa Rusiei. De�i
ab�tut� prin pierderea unei surori care a fost �i cea mai iubit� prieten�, Regina
mi-a p�rut �ntinerit� �i mai �n form� ca oric�nd. Dup� ce mi-a vorbit de mizeria
moral� �i material� �n care s-a zb�tut scumpa disp�rut�, �n ultimii trei ani ai
vie�ii sale, dup� ce mi-a descris decrepititudinea fizic� �n care se afla marele
Duce Chirii1, Regina a abordat delicatul subiect al rela�iilor sale cu Regele Ca-
rol. Din c�te mi-a spus rezult� c� aceste rela�ii sunt mai rele ca oric�nd. A
�nceput prin a-mi spune c� vrea s� plece la Banloc, la Regina Elisa-beta, �i c�
probabil plecarea ei va coincide cu �napoierea Regelui de la Sinaia, �i c� se va
spune iar�i c� a vrut s� evite astfel o �nt�lnire cu fiu-s�u �i s� �manifesteze"
�mpotriva lui. �Nu e vina mea dac� de fric� mi spune niciodat� c�nd pleac� �i c�nd
vine. Eu nu vreau s� manifestez �mpotriva lui, dar mi-am fixat plecarea de vineri."
Mi-a f�cut apoi o violent� ie�ire �mpotriva lui Murd�reanu, �c'est comme cela que
nous2 Fappelons!" De c�nd a venit Urd�reanu la Palat �i a �nc�lecat complect pe
Carol, nu mai e de tr�it � a ad�ugat Majestatea Sa. Regele a elaborat acum un
regulament al Cur�ii prin care d� lui Urd�reanu pasul asupra tuturor (cu excep�ia
provizorie a lui Balif) � tot Regina vorbe�te � regulament prin care a asimilat �i
pe ofi�erii Casei Militare cu func�ionarii civili, ca s�-i pun� sub autoritatea lui
Murd�reanu. Murd�reanu dicteaz� p�n� �i �n raporturile diferi�ilor membri ai
Familiei Regale. Regina mi-a povestit c� de c�te ori trecea prin Bazargic, �n
drumurile ei dintre Bucure�ti �i Balcic, ofi�erii regimentului de cavalerie o
�nso�eau la gar�, �i cum mai totdeauna pleca seara ofi�erii o a�teptau la marginea
ora�ului �i �i f�ceau un cortegiu cu tor�ele aprinse; de�i acest alai exagerat o
cam plictisea era ad�nc mi�cat� de simpatia ce i se manifesta. Regele a dat ordin
ca nici un ofi�er s� nu o �nso�easc� la plecare, �i s� nu o mai a�tepte la sosire.
De asemeni, a dat ordin ca ofi�erii s� nu mai primeasc� invita�iile la cavalcade �n
jurul Balcicului �i la mas� �n vila Reginei, invita�ii ce li se adresa, exact de
dou� ori pe an! Mi-a povestit apoi pe lung incidentul cu delega�iile de doamne pe
care trebuia s�-le primeasc� la Cotroceni, a doua zi dup� serbarea anivers�rii ei
de 60 de ani. Dup� cum se �tie aceast� aniversare fusese s�rb�torit� cu
1 Marele Duce Chirii, unul din cei mai frumo�i �i mai impun�tori b�rba�i ai epocii
sale, e ast�zi fr�nt �n dou� �i �n ultima vreme numai �ngrijirile celor dimprejuml
s�u �l mai �in �n via��.
2 Nous: adic� d�nsa, Prin�ul Nicolae, Elisabeta �i Regina Mignon.
oarecare fast la Sinaia, unde Regina primise delega�ii �i daruri. Un num�r destul
de �nsemnat de delega�ii �i de dame mai b�tr�ne �i mai sc�p�tate nu putuse ajunge
�ns� p�n� la Sinaia, �i Regina le convocase la Cotroceni, a doua �i a treia zi dup�
serbarea de la Pele�. Seara, �n ajunul primirii celei dint�i serii, Zwideneck a
fost �n�tiin�at de Pre�edin�ia Consiliului c� Regele nu autorizeaz� aceste primiri.
Reproduc propriile cuvinte ale Reginei: �Bietul Zwideneck n-a �ndr�znit s�-mi
comunice ordinul primit, chiar �n seara �n care i s-a dat, ca sa m� lase sa dorm
lini�tit�. Mi 1-a comunicat a doua zi diminea�a. I-am spus: nu se poate, trebuie s�
fie o eroare, o prostie a Pre�edin�iei. M� duc s� vorbesc cu Carol, s� descurc
�ncurc�tura, vino si d-ta cu mine, pentru m�surile ce ar putea fi de luat. Am
intrat la Carol cu Zwideneck; 1-am g�sit �ncruntat, �i la primele mele cuvinte m-a
oprit zic�ndu-mi: eu am dat ordinul. L-am �ntrebat de c�nd �i permite s� comande �n
casa mea? R�spunsul a fost nea�teptat: � �Nu permit celor care nu vor s� se arate
sub acoperi�ul meu (�sous mon toit") s�-�i fac� vizita lor la Cotroceni!� �i s-a
f�cut ro�u ca un rac, �i i s-au tulburat ochii, iar Zwideneck care asista la scen�
mi-a f�cut semn s�-1 las �n pace, c�ci �l vedea gata s� explodeze �i s� pun� �ntre
noi cuvinte si gesturi ireparabile. I-am cerut s� accepte cel pu�in o tranzac�ie,
s� lase s� vin� persoanele deja anun�ate �i eu la r�ndul meu s� nu mai chem altele.
N-a vrut. �i ne-am desp�r�it cum po�i sa-�i imaginezi. Gelozia lui fa�� de mine e
de nepriceput � ce, crede c� vreau s�-i iau locul? �n loc s� profite de simpatiile
pe care le am �n �ar� �i �n str�in�tate �i pe care nu cer mai bine dec�t s� le pun
�n slujba lui, m� jigne�te la fiecare ocazie". Am c�utat s� o �mbl�nzesc, sa-i
vorbesc de calit�ile reale ale fiului s�u (f�r� s� mai cred nici eu �n ele), dar a
fost �n zadar: �Ce-i folosesc calit�ile lui, dac� e sub papucul unui anturaj
netrebnic? // ne se complait qu 'avec Ies crapules, qui ont bane sur lui. Avea
dreptate �tirbei c�nd �mi spunea c� are o sl�biciune pentru lichele, c� dac�-1 pui
�ntre 49 de oameni cumsecade �i o lichea, se va �mprieteni cu licheaua. Azi nu mai
exist� pentru d�nsul dec�t Mur-d�reanu". Era indignat� de purtarea lui �n timpul
c�l�toriei �n Fran�a �i �n Anglia. �Tot timpul voiajului 12 ore pe zi, p�n� t�rziu
noaptea (se scula pe la miezul zilei) n-a f�cut dec�t s� joace table cu Murd�reanu,
f�r� s� adreseze o vorb� celorlal�i domni care-1 �nso�eau, nici m�car b�tr�nilor
mini�tri. Ace�tia sperau s� poat� sta de vorb� mai lung cu Regele lor, �n at�tea
ceasuri de c�l�torie �i de intimitate. Dar n-a fost chip �i oamenii au r�mas ad�nc
jigni�i. Nenorocitul de Brediceanu preg�tise un lung expozeu asupra st�rilor din
Austria; 1-a primit juc�nd
290
table �i a continuat s� joace table �n prezen�a lui, �i omul n-a putut plasa un
cuv�nt. Dar declara�iile de la Paris, �n momentul sosirii: am fost �n Anglia ca
Rege �i ca s� r�spund simpatiei pe care mi-a ar�tat-o totdeauna poporul englez!! Nu
era mai natural, dac� vrea s� spun� ceva � de�i nimeni nu-1 �ntreba � ca avea s�nge
englez �n vine? Dar cum era s� fac� o aluzie, fie �i indirect� la iubita lui mam�?
Francezii i-au dat Medalia Militar� �i cu asta 1-au pus �n buzunar �i 1-au silit s�
spun� tot ce n-ar fi trebuit s� spun�. Mignon a fost indignat� �i furioas� c�nd a
auzit c� decora�ia c�tigat� de Regele Alexandru pe c�mpul de lupt� a fost dat� unui
dezertor care n-a f�cut nimic �n timpul r�zboiului. Toate merg anapoda. Sunt foarte
�ngrijorat�. Lumea pune tot �n spinarea lui Carol toate relele �n care se zbate
�ara. �i cum s� m� mir c� o face, c�nd o fac si eu?"
Mi-a mai spus multe biata Regina, dar prea m�runte ca s� le �nsemnez aici. Am
c�utat s� o mai �mpac, brod�nd varia�iuni pe cunoscuta tem�: �norocul lui Schroder
e colosal!" aplicat� r�bd�toarei �i � p�n� la un punct � norocoasei noastre ��ri!
Nu pot s� zic c� am plecat de la d�nsa descurajat, c�ci pentru mine perioada
iluziilor �n ce prive�te pe Carol, a trecut de mult. Dar ceva mai sc�rbit.
29 aprilie. � Armeanul Menemencioglu, secretar general al Ministerului de Externe
turcesc, ne piseaz� de c�teva zile. Mese, recep�ii, toat� menajeria lui Titulescu
s-a dat peste cap �n fa�a asiaticului. Titu-lescu �nsu�i a venit �nadins, din lun�,
ca s�-i ofere un dejun prost cu discurs �i mai prost. Se zice c� acest
Menemencioglu este �capul diriguitor" al Ministerului s�u, �i c� to�i Ru�dii �i Co.
nu sunt dec�t marionete ale c�ror sfori le trage el. Totu�i...
� Regele Fuad al Egiptului a murit �n fine ieri la amiazi, dup� un chin de c�teva
zile.
� V�zut ieri pe amicul meu Scrut�tor (Blumenfeld). A venit s�-mi spun� c� din
informa�iile lui, din deduc�iile lui �logice", rezult� ca mergem spre un Guvern
Mironescu. �tie despre audien�a lui mo� Ghi�a, �pe care n-o ceruse dar la care a
fost chemat", �tia c� Regele vorbise cu el despre �termenul" de retragere a lui
T�t�rescu, �tia multe lucruri �i m� �ntreb de unde le �tia. Ceea ce 1-a impresionat
ad�nc a fost faptul c� Titulescu s-a dus s�mb�t� seara la gar� s� primeasc� pe
Mironescu, care se �napoia de la Paris. Blumenfeld pretinde ca Mironescu a fost
chiar la Cap Martin s� �se �n�eleag�" cu fenomenul nostru. Bine�n�eles
ca n-am spus lui Blumenfeld nimic din ce �tiu, de�i �mecherul venise numai ca sa
capete o confirmare de Ia mine cu privire la informa�iile �i la deduc�iile lui.
Convingerea lui despre forma�iunea unui Minister Mi-ronescu nu 1-a �mpiedicat �ns�
pe amicul Scrut�tor s� scrie �n aceea�i zi �n Adev�rul ca succesiunea lui Mihalache
Topolovinensis este asigurat�. Mult trebuie s�-1 pl�teasc� ��r�ni�tii!
� Azi-diminea�� a trecut pe la mine �i prietenul Nae lonescu pe care nu-1 mai
v�zusem de un veac � a venit cu splendida ma�in� Mercedes prin care afi�eaz�, cu o
copil�reasc� m�ndrie, rela�iile lui cu Berlinul. Vesel �i voios, pl�cut ca
�ntotdeauna, e mai c�lare ca oric�nd pe aripile marotei sale: Garda de Fier. Plin
de dispre� pentru Rege pe care-1 socote�te definitiv ca un incapabil de la care nu
se mai poate a�tepta nimic. �Nu �tie ce vrea, �i c�nd din �nt�mplare �tie, criza de
luciditate nu dureaz� la el dec�t 24 de ore." Mi-a povestit doua istorioare bune �i
fa�� de ele e cazul de a se spune �se non e vero e ben trovato". Prima: la Londra
Regele Carol s-a �nt�lnit cu Prin�ul de Hessa1 �i 1-a rugat sa transmit� lui Hitler
o rug�minte, �i anume s� nu mai �ncurajeze partidele de dreapta �n Rom�nia � sa
aib� �ncredere �n el, c� e un Hohenzollern (!!!) �i la momentul oportun va �ti s�-
�i fac� datoria! Prin�ul de Hessa a raportat conversa�ia lui Neurath care a
transmis-o lui Hitler, �n scris, cu observa�ia c� din �nt�lnirea cu Regele Carol,
�i r�m�sese Prin�ului o impresie de dezgust. A doua: Comnen a cerut s� vad� pe
Fiihrer ca sa-i transmit� ceva din partea Regelui Carol, dar Fiihrer-ul nu 1-a
primit �i i-a trimis vorba sa vad� pe Rozenberg2, ceea ce diplomatul nostru, pe
care nu-1 �n�bu�e m�ndria, a �i f�cut. Misiunea lui Comnen consta �n a comunica lui
Hitler sa nu se impresioneze de declara�iile f�cute de Majestatea Sa la Paris, c�
trebuise s� le fac� fiindc� francezii �l primiser� cam rece la �nceput �i mai ales
ca s� ia pasul �naintea lui Titulescu �i s� dovedeasc� c� �El" conducea politica
extern� a Rom�niei! Nae adaug� ca efectul celor dou� �ncerc�ri de apropiere cu
Berlinul ar fi fost dezastruos, �i c� Hitler ar fi r�s cu hohot, �n schimb,
Titulescu pus la curent, ar �nghi�i �nc� �i acum noduri. Amicul Nae m-a mai
�ntrebat (cred c� vizita lui nu avea alt scop): �Ce mai e �i istorioara cu un
Guvern Mironescu?" � �Nu �tiu nimic � a fost r�spunsul meu � dar
1 Germania a fost reprezentat� la Londra, la funeraliile Regelui George. prin
Prin�ul de Hessa ginerele Regelui Italiei �i prin baronul Neurath, ministrul de
externe.
2 Rozenberg n-are nici o calitate oficial� �i e numai om de partid.
292
dec�t un prost obraznic �i imoral ca T�t�rescu, mai bine un prost modest �i
cumsecade ca Mironescu." A fost �i el de aceea�i p�rere.
� Tot azi-diminea�a am fost la cinematograful Scala unde ne poftise ministrul
Sovietelor, Ostrovski, s� asist�m la prezentarea unui film de propagand� pacific�,
film oficial zugr�vind desf�urarea manevrelor armatei ro�ii, din toamna trecut�, �n
jurul Kievului. Filmul e remarcabil, ca tot ce fac muscalii �n aceast� ramur� �i pe
l�ng� opera�iunile tactice militare, ne-a mai trecut prin fa�a ochilor tot stocul
sovietic de tancuri, de aeroplane �i de parasutisti. Material au, nu �ncape
�ndoial�, �ntrebarea e dac� vor �i �ti s�-1 �ntrebuin�eze.
� La cinematograf am �nt�lnit pe �eba, ministrul cehoslovac cu care am stat de
vorb�, �nainte s� �nceap� filmul, �i d� �i el seam� c� Mica �n�elegere sc�r��ie,
din cauza Iugoslaviei, dar nu crede c� lucrul e serios. �C'este une histoire de
femmes" �mi spune el. Principesa Olga (so�ia Principelui Paul) are mare influen��
asupra b�rbarului-s�u, dar la r�ndul ei e sub papucul mamei sale Marea Duces�
Elena1 care �mpinge spre orientarea Iugoslaviei �n alt� direc�ie si chiar �nspre
�nlocuirea micului Rege Petre prin ginerele ei, Paul. �ntre perechea Paul �i Regina
Marioara ar fi intervenit oarecare r�ceal� de raporturi. Pe de alt� parte
Stoiadinovici, care nu prea era bine v�zut de Regele Alexandru, �nclin� �i el spre
Prin�ul Paul (f�r� s� se g�ndeasc� �nc� la posibilitatea unei schimb�ri pe Tronul
iugoslav) cu at�t mai mult cu c�t e �i el influen�at de so�ia lui o grecoaic�
foarte inteligent�2 pe care a cunoscut-o �i a lua-t-o la Corfu, pe vremea pribegiei
(�i a c�rei mam� e german�). �Toate aceste intrig�m grece�ti n-au mare importan��
a conchis amicul �eba. Am stat 7 ani �n Iugoslavia �i cunosc bine �ara, oamenii �i
posibilit�ile fiec�ruia, �n Iugoslavia singura putere e armata3 �i armata iugoslav�
singur� hot�re�te, �i armata e nezdruncinat credincioas� amintirii Regelui
Alexandru �i politicii lui. Regina Marioara a �tiut s� c�tige sufletul poporului,
vorbe�te perfect s�rbe�te, e �ntr-adev�r popular� cum n-a fost nici o Regin�
s�rbeasc� de o sut� de ani. Nici d�nsa,
1 Fiica Marelui Duce Wladimir Alexandrovici, c�s�torit� cu Principele Nicolae al
Greciei.
2 �i foarte nostim� care se zice c� se �ine cu Prin�ul Paul �i se afl� astfel �n
slujba intereselor acestuia.
3 Pensionarea nea�teptata a generalului Jifcovici, fidelul servitor al Regelui Ale-
* xandru s� nu fie �n leg�tur� cu toate aceste fr�m�nt�ri?
nici fiul ei nu au nimic de temut � �i nici Mica �n�elegere �i politica urmat� p�n�
la moarte de Regele-Erou Alexandru".
__ Radu M�ndrea, pre�edintele Casei de Economii �i a Cecurilor
po�tale, �mi mai poveste�te din luptele lui cu Victor Antonescu, care-i cere
�ncontinuu bani. Acum c�teva zile 1-a chemat la Minister si i-a cerut nici mai mult
nici mai pu�in dec�t 500 de milioane. �T�t�rescu iese de la mine �i mi-a cerut un
miliard pentru echipamentul armatei. Iugoslavia ne cere s� mobiliz�m, �n vederea
eventualelor evenimente din Austria (restaurarea Habsburgilor), �i n-avem
echipament, rufe, haine �i bocanci. Cinci sute de milioane le pot da eu1 dar
celelalte 500 trebuie s� mi le dai d-ta". M�ndrea a protestat, a ar�tat c� casa
CEC-ului a ajuns la extrema limit� a lichidit�ii ei, si p�n� acum a refuzat sa dea
suma cerut�. Se fac �ns� insisten�e zilnice pe l�ng� el. �Toate astea, �mi spune
M�ndrea, sunt rezultatul politicii gre�ite de echilibrare quand meme a bugetului,
cu care se f�le�te Antonescu. A comprimat at�ta cheltuielile la materiale, ca s�
echilibreze bugetul, �nc�t nu a putut s� prevad� creditele necesare pentru cele mai
indispensabile cheltuieli. D-ta ai dreptate c�nd spui c� un buget �nainte de a fi
echilibrat trebuie s� fie real � un echilibru cu zero la cheltuieli �i cu zero la
venituri ar fi �i el un echilibru, care ar oglindi �ns� dezastrul", �n gura unui
liberal destul de habotnic asemenea declara�ii nu sunt lipsite de interes.
30 aprilie. � Dinu Br�tianu �i T�t�rescu s-au �mp�cat �n �ntrevederea pe care au
avut-o ieri: pentru satisfac�ia lui T�t�rescu, congresul partidului se va �ine, dar
pentru mul�umirea lui Dinu Br�tianu se va �ine abia la toamn�. De fapt a �nvins
Br�tianu, c�ci p�n� la toamna multe se mai pot �nt�mpla.
l mai. � �nsemnarea de mai sus trebuie complectat� �n sensul c� am�narea
congresului p�n� la toamn� e mai mult o n�dejde a sec�iei Br�tianu. Sec�ia
T�t�rescu pretinde c� congresul se va �ine �n iunie, si de fapt pare c� Dinu
Br�tianu nu mai opune un non possumus absolut la convocarea congresului �nainte de
toamn�, �dac� se poate". Sunt o sum� de conflicte de direc�ie �n organiza�iile
jude�ene care trebuiesc aplanate �nainte de �inerea congresului, �i pe acestea
probabil conteaz� br�tieni�tii pentru tar�g�nirea lucrurilor p�n� �n toamna.
Oficial,
1 Din bugetele regiilor autonome care se lichideaz� deja cu un deficit, deficit ce
ar putea fi sporit f�r� inconvenient. Ciudat amalgam de principii financiare mai e
�i �n capul lui Victor Antonescu. Iat�-1 c� renun�� la echilibrare pentru
echilibristic�!
294
nu s-a precizat nici o dat�, s-a numit o comisie de trei ca s� preg�teasc�
congresul �i s-a dat urm�torul comunicat �n doi peri:
��n convorbirea avut� �ntre dl. Dinu Br�tianu �i dl. Gut� T�t�rescu s-a stabilit c�
convocarea congresului Partidului Liberal este �n atribu�iile pre�edintelui
partidului, c� nu este vorba de o ac�iune �n acest sens a �efilor de organiza�ie1
c�rora nu li s-a cerut acest lucru �i care nu au manifestat �n acest sens.
S-a hot�r�t c�, �n conformitate cu statutele Partidului Na�ional-Li-beral s� se
convoace de c�tre �eful partidului congresul, nefix�ndu-se �nc� data.
Chestiunea alegerii de c�tre congres a unui comitet de conducere �i a unui
vicepre�edinte nefiindprev�zut� �n statutele actuale, nu s-a pus.
Pentru prepararea congresului s-a hot�r�t s� se numeasc� o comisie care s� ia
m�surile necesare.
Din conversa�ia avuta, dl. Dinu Br�tianu �i dl. Gh. T�t�rescu au constatat c� sunt
�n complect acord asupra tuturor chestiunilor ce sunt la ordinea zilei.
Informa�iile publicate de unele ziare �n contrazicere cu acest comunicat nu
corespund realit�ii."
C� s-o face pe placul lui Br�tianu, sau pe al lui T�t�rescu, lucrul e f�r�
importan��. P�c�litul deocamdat� r�m�ne Regele, c�ci n-a dat lui Gut� r�gazul pe
care i 1-a dat ca s� ajung� vicepre�edinte al partidului �i de acord cu Dinu
Br�tianu, ci ca s� ajung� pre�edinte �i s� se despart� de Br�tianu.
Zic deocamdat�, fiindc� dup� informa�iile mele foarte sigure, coarda r�m�ne tot
�ntins� �ntre ambele jum�t�i ale partidului. De fapt, raporturile �ntre cele dou�
tabere au redevenit ce erau acum dou�-trei s�pt�m�ni. S-a �nl�turat pentru moment
ruptura. Tocmai contrariul de ce vrea Regele Destructor.
� Situa�ia din Austria continu� s� furnizeze subiect de articole �n presa englez�
�i francez�, de ��ngrijorare �n cercurile diplomatice", de agita�ie pentru ilustrul
nostru Titulescu. To�i se tem de o lovitur� hit-lerist� �i de o realizare a
�Anschluss-ului". Nu am nici o informa�ie precis�, dar dat� fiind mentalitatea
celor doi conduc�tori ai Austriei, cancelarul Schuschnigg �i vicecancelarul
Principe Stahremberg, �nclin
1 Dac� nu T�t�rescu personal, �n tot cazul prietenii �i partizanii lui anun�aser�
�urbi et orbi" c� dac� dl. Dinu nu convoac� Imediat congresul, organiza�iile
jude�ene (exact: 56 din 71) vor provoca ele aceast� convocare, conform
dispozi�iilor statutare.
s� cred ca toat� v�lva care se face la Viena �n jurul pericolului na�ional-cre�tin
e destinat� s� mascheze adev�ratele inten�ii ale celor doi conduc�tori care vor
�ncerca, poate, �ntr-o bun� diminea�� s� proclame restaurarea Habsburgilor, �n
speran�a c� de frica �Anschluss-ului" nu va zice nimeni nimic1, �i ca Restaura�ia
va trece cum a trecut restabilirea serviciului militar obligatoriu.
� Ghi�� Mironescu �mi comunic� urm�toarele:
N-a v�zut pe Rege de la �napoierea sa (s�mb�ta trecut�) �i nici nu cere s�-1 vad�,
a�teapt� sa fie chemat. C� nimic nu-1 face s� cread� c� s-a schimbat ceva �n planul
Regelui �i c� crede c� schimbarea Guvernului va avea loc �n mai sau �n iunie, cel
mai t�rziu la toamna2 (!!!). C� Titulescu, cu care a vorbit pe lung �n str�in�tate3
socote�te �i el c� Guvernul trebuie s� plece c�t mai grabnic, ba chiar �nainte de
10 Mai. C� a cerut Regelui cel pu�in capul lui Incule� p�n� la acea dat�, dar c�
Regele a refuzat a�a �nc�t a r�mas ca ministrul de interne s� plece odat� cu tot
Guvernul. C� �ndat� ce va avea ceva mai precis de �sus" m� va preveni �i c� �n tot
cazul nu va face nici un pas dec�t �n �n�elegere cu mine.
� Zelea Codreanu (C�pitanul) si Stelescu au fost aresta�i �n baza cererii
Parchetului din Covurlui �i transporta�i la Gala�i unde urmeaz� s� fie judeca�i de
Curtea de jura�i, pentru un delict de rebeliune s�v�r�it la Bere�ti (Covurlui) acum
trei ani. Acesta este pretextul. Motivul real, este dorin�a Guvernului de �a face
ceva" �mpotriva propagandi�tilor de dreapta, pentru calmarea nervilor lui Titulescu
�i satisfacerea preten�iilor sale. Titulescu pretinde c� i s-au �necat toate
cor�biile la Geneva �i �ri Occident din cauza politicii fasciste a Guvernului
rom�n! Consecin�ele arest�rii � vor fi o �nd�rjire si mai mare a cercurilor
gardiste, �i, foarte probabil, o punere mai gr�bit� �n aplicare a hot�r�rilor de la
T�rgu Mure�. Ceea ce �nfurie mai mult pe gardi�ti, e c� C�pitanul a
1 De zis. vor zice, vor �ipa chiar ca din gur� de �arpe, cele trei unit�i ale Micii
�n�elegeri, dar de f�cut nu vor face nimic, cu sau f�r� frica Anschluss-ului.
fiindc� simt c�te�itrele ��ri cu regim democratic adic� deliberativ, nu activ.
' T�t�rescu a spus de cur�nd lui Petre Papacostea c� �s-a aranjat" s� r�m�n� la
Guvern p�n� la toamn� dar c� nu va deschide sesiunea parlamentar� (raportat de
Pangal). Ieri, la un dejun la care 1-am �nt�lnit mi-a spus �i doctorul Angelescu,
ministrul instruc�iunii, acela�i lucru.
3 Mironescu pretinde c� a stat foarte pu�in de vorb� cu Titulescu aici �n
Bucure�ti, de la �napoierea sa, �i c� �fenomenul" nu a venit s�-1 primeasc� pe el
la gar� ci misiunea, o simpl� misiune!
296
fost �nchis �n aceea�i zi �i �n aceea�i camer� cu spurcatul renegat Ste-lescu,
teribilul agitator de pe vremuri cump�rat de Siguran��.
�n ce prive�te congresul de la T�rgu Mure� am �nsemnat �n paginile precedente
versiunea oficial� asupra celor �nt�mplate �n gara Sinaia, �i �n drum spre T�rgu
Mure�. Grija impar�ialit�ii m� oblig� sa �nregistrez azi �i versiunea gardi�tilor.
lata ce mi-a povestit unul din conduc�torii lor: ��n ajunul plec�rii din Bucure�ti
am aflat c� Ministerul de Interne ne dedese autoriza�ie s� �inem congresul cu
inten�ia s� nu ne lase sa ajungem la T�rgu Mure� �i s� provoace pe drum dezordine
care s� serveasc� de pretext unei s�ngeroase represiuni. Am fost preveni�i c� la
Sinaia scandalul va fi provocat �n gara Sinaia, �i un prieten de la Siguran�a
General� � avem �i noi leg�turi pe unde putem � ne-a sf�tuit s� nu oprim trenul
nostru �n Sinaia. Ne-am dus la direc�ie C.F.R. �i am cerut cu insisten�� s� se
suprime oprirea �n Sinaia. Cu greu am putut ob�ine ca oprirea s� se fac� �n afar�
de gar�, pe o linie de garaj. Spre marea noastr� mirare, trenul dup� ce a pornit
din improvizata lui halt� a fost �ndrumat pe linia I care trece de-a lungul
peronului �i �ndat� ce a ajuns �n fa�a acestuia, doi studen�i, pe care i-am
identificat mai t�rziu ca agen�i provocatori pl�ti�i de poli�ie, au tras semnalul
de alarm�! Trenul s-a oprit, noi conduc�torii am s�rit repede jos �i am �mpiedicat
pe studen�i s� coboare. To�i studen�ii adev�ra�i, to�i studen�ii no�tri, au r�mas
�n vagoane �i au �nceput s� intoneze �n cor imnuri patriotice. Ce au putut face pe
peronul g�rii c�iva agen�i provocatori, pl�ti�i de poli�ie nu poate pune �n joc
nici cinstea studen�imii, nici r�spunderea noastr�. Lucru ciudat �ns�, noi am cerut
urm�rirea acestor agen�i provocatori �i am dat Parchetului din Bucure�ti numele
lor. Nici unul n-a fost urm�rit; urm�ri�i au fost numai b�ie�ii no�tri care n-au
avut alt� vin� dec�t aceea de a voi s� ajung� la T�rgu Mure� la congresul ce fusese
autorizat de Guvern.
�nscenarea de la Sinaia a servit de pretext pentru oprirea noastr�, sau mai bine
zis pentru �ncercarea de oprire, mai �nt�i la Lunca Bradului � apoi la Petru Rare�.
Aici, c�pitanul Chihaia, cu o companie de jandarmi a vrut s� ne opreasc�, spun�nd
c� a�a avea ordin. Am protestat, i-am spus c� congresul era autorizat de Ministerul
de Interne, �i c�te altele. C�pitanul Chihaia s-a dus s� telefoneze la Minister �i
s-a �napoiat dup� c�tva timp s� ne spun� c� de la Minister a primit ordin s� ne
opreasc� cu orice chip �i s� trag� chiar �n noi, la nevoie. Bietul om p�rea
nehot�r�t �i ne-a �ntrebat ce s� fac� (?!). I-am spus s� cear� de la Minister ordin
scris. S-a dus s� telefoneze a doua oar� �i acest ordin
�NSEMN�RI ZILNICE, 19�6 297
scris nu i s-a dat. Acesta este adev�rul �n faimosul interviu dat de Titeanu prin
care pretindea c� a trebuit sa p�r�seasc� Ministerul fiindc� n-a voit s� trag� �n
studen�i. N-a voit s� dea ordin scris, dar ordin verbal a dat.
Studen�ii au fost obliga�i s� sileasc� personalul C.F.R. s�-�i fac� datoria, �i
numai gra�ie energiei lor trenul a ajuns la T�rgu Mure�. La T�rgu Mure�, �n tot
timpul congresului a domnit cea mai perfect� ordine. C�iva agen�i provocatori au
fost pedepsi�i �i alunga�i de poli�ia congresului, a�a �nc�t totul a decurs �n
lini�te conform programului. Jur�minte pentru asasinarea nu �tiu cui? Nu e
adev�rat. Studen�ii au desemnat numai echipe pentru ap�rarea vie�ii �i onoarei lor,
�i aceste echipe au depus jur�m�ntul obi�nuit. Judec�torul de instruc�ie care a
introdus numele d-nei Lupescu �n mandatul de arestare, e un ovrei botezat care a
vrut s� fac� zel �i s� ne compromit�, �mpotriva lui, iar nu �mpotriva magistra�ilor
care au infirmat mandatul, s-a ordonat ancheta Ministerului de Justi�ie. La
congres, nici nu s-a pronun�at numele d-nei Lupescu".
� �Concluzia?"
� �Concluzia? E c� dl. Titulescu �i Guvernul s�u arunc� untdelemn pe foc" � au fost
ultimele cuvinte ale pacificului gardist, care p�r�sindu-m� m-a l�sat pe g�nduri.
� Ieri a murit generalul Aslan, fostul comandant al Armatei de sud la �nceputul
r�zboiului si �ap isp�itor pentru dezastrul de la Turrucaia. A murit dup� grele
suferin�e, nem�ng�iat de nedreptatea ce i se f�cuse. Regele Carol i-a dat gradul de
general de Corp de Armat�, slab� fis� de consolare dup� o carier� �i o via��
distruse. Pierd �ntr-�nsul un bun prieten �i un simpatic camarad de club.
2 mai. � Din m�rg�ritarele onani�tilor de la Geneva, cu un gr�unte de sare
democratic�:
Ziarele de azi-diminea�� reproduc o telegram� Havas, din Paris, dup� care �ziarul L
'Oeuvre anun��, sub semn�tura d-nei Tabouis (cine o fi �i aceast� madam Tabouis1
ve�nic citat� ca semnatara tuturor prostiilor? Poate muza democra�iei �ns�i?), c�
dl. Corbin, ambasadorul Fran�ei la Londra, s-a prezentat ieri la Foreign Office
spre a reaminti �n mod solemn (!!! delicios!), c� dup� p�rerea Fran�ei securitatea
(ce e
1 Mme Tabouis e ur�t� �i nu poate fi prin urmare confundat� cu o Muz�. E nepoata
lui Jules Cambon �i autoarea unui volum asupra lui Tutankamon.
298
aia?) �n r�s�ritul Europei este tot at�t de esen�ial� pentru securitatea european�
(?) ca �i cea (sic) de vest �i c� un r�zboi care ar izbucni �n Europa Central� ar
duce la o conflagra�ie general�.
Ziarul adaug� c� dl. Maiski, ambasadorul Rusiei Sovietice a f�cut un demers
asem�n�tor ieri sear�."
Ura pentru madam Tabouis! Ura pentru dl. Corbin� Ura pentru dl. Maiski! Acum Anglia
�tie ce ar �nsemna un r�zboi �n Europa Central�. Democra�ia poate dormi lini�tit�.
3 mai. � Telegramele publicate �n ziarele de azi-diminea�� ne aduc vestea
senza�ional� a fugii Negusului. Haile Selassie a p�r�sit Adis-Abeba, �mpreun� cu
��mp�r�teasa" Manen, cu familia �i oamenii lor, �ndrept�ndu-se spre Djibuti. Dou�
trenuri speciale au �nc�rcat bagajele �i familia Negusului. Plecarea s-a efectuat
f�r� incident, fiindc� s-a f�cut pe t�cute �i �n secret. Mini�trii �i c�iva Ra�i au
�terpelit-o �i ei, dar se zice ca au luat-o cu automobilele �nspre Sudan. Adis-
Abeba abandonat� de Guvernul abisinian, a c�zut prada borfa�ilor si bandi�ilor care
au furat �i fur� ce pot, �i pun foc la tot. Lega�iile au organizat lag�re de
refugiu pentru supu�ii lor.
Se poate zice c� r�zboiul italo-abisinian e moralmente terminat. Mai r�m�ne de
consolidat cucerirea, de organizat, de colonizat. Vor trebui bani mul�i, �i timp.
Numai viitorul va putea ar�ta �si le jeu valait la chandelle". Se poate ca
financiarmente �i chiar economice�te Mussoli-ni s� nu fi f�cut o afacere bun�. Dar
politice�te e un mare succes, �i cucerirea Abisiniei �nseamn� consolidarea
fascismului �n Italia pentru mult� vreme. Unde sunt predic�iunile d-lui Grigora�
Sifilipescu de acum 7 luni? Unde sunt sanc�iunile Genevei �i rodomontadele
sinistrului Eden?
-� �n leg�tur� cu cele �nsemnate de mine pe ziua de l mai �i cu comunicatul
reprodus, apare din ce �n ce mai mult c� T�t�rescu a cedat �n fa�a lui Br�tianu �i
c� prin urmare �nvinsul este Regele. Universul de azi public� o informa�ie
�oficioas�" redactat� �n biroul lui Dinu, cu urm�torul cuprins (�i cu caractere
speciale):
�Unele ziare, coment�nd comunicatul publicat �n ziarul Viitorul privind �n�elegerea
dintre pre�edintele Partidului Na�ional-Liberal �i �eful Guvernului, au dat
interpret�ri care ni s-au p�rut c� au nevoie de a fi verificate.
Inform�ndu-ne mai de aproape, suntem �n m�sur� a preciza c� �n ceea ce prive�te
forurile de conducere astfel cum sunt stabilite azi prin statutele partidului, vor
r�m�ne �i �n viitor neschimbate.
�n ceea ce prive�te data congresului, preciz�rile care s-au f�cut p�n� acum sunt
lipsite de orice temei, singurul �n drept a stabili data congresului �i a face
comunic�rile fiind numai pre�edintele partidului."
Nenea Dinu pare nu numai s� fi c�tigat �o man��" �n lupta dintre el �i T�t�rescu,
dar o mai ia �i de sus.
4 mai. � Ieri dup�-amiaz� rituala vizit� a d-lui Titulescu, pe care nu lipse�te s�
o fac� �efilor de partide, de c�te ori petrece opt zile �n Bucure�ti (la trei luni
o dat�). Ca sa nu fie tentat s� spun� ceva despre politica intern�, sau ca s� m�
�mpiedice pe mine, a venit cu Savel R�du-lescu. Pentru o dat�, nu i-a tocat tot
timpul gura. �n politic� intern� nu vrea s� vorbeasc�, �i �n politic� extern� n-
avea ce spune. Am vorbit eu, �i a fost de acord cu mine c� Mussolini a c�tigat o
�nsemnat� partid�. Dac� Italia ar fi fost l�sat� s� se descurce singur� �n
Abisinia, dac� Geneva n-ar fi dat acestui conflict colonial caracterul unui r�zboi,
rezultatul ar fi fost desigur acela�i, Mussolini ar fi umflat ca de obicei succesul
ob�inut, dar lumea ar fi sur�s. Mobiliz�nd toate Statele Europei �mpotriva Italiei
�i recurg�nd la sanc�iuni, Anglia a transformat victoria asupra c�torva negroizi
�ntr-o victorie asupra �ntregii Europe.
A recunoscut �i Titulescu c� Societatea Na�iunilor e la o grav� cotitur�. Dac�
r�m�ne un tribunal cu dreptul de a da hot�r�ri, trebuie s� i se pun� la dispozi�ie
si mijloacele de a executa hot�r�rile sale. Dac� asemenea mijloace nu se pot g�si,
S.D.N.-ul trebuie s� fie reorganizat �i s� r�m�n� cum am mai spus-o, o instan�� de
consultare, de conciliere �i de colaborare. Fenomenul a mai recunoscut c� nu exista
nici un pericol de r�zboi �n Apus, �i c� cele dou� focare periculoase erau �n
Austria �i �n Cehoslovacia (Anschluss-ul sau Restaurarea �i recursul germanilor
sude�i la principiul de autodeterminare a popoarelor � sub auspiciile lui Hitler).
Vorbind cu el despre Restaurarea Habsburgilor, �i expri-m�ndu-�i p�rerea c� era
singurul mijloc de a �mpiedica sau �n tot cazul de a mai am�na Anschluss-ul �n
Austria cu Germania, Titulescu, pentru prima dat� mi-a declarat c� el nu era
�mpotriva Habsburgilor, �i lucru �i mai interesant, c� nu mai era nici Bene�
�mpotriv� (de frica realiz�rii Anschluss-ului, se vede) dar c� Iugoslavia nu admite
cu nici un pre� Restaurarea �n Austria �i ne cere chiar s� mobiliz�m ca s-o
�mpiedic�m. La observa�ia mea c� o mobilizare �n halul �n care ne afl�m ar fi o
ruin�toare nebunie, a dat din umeri �i mi-a r�spuns c� altfel Iugoslavia trece de
partea Germaniei. Cu toata contradic�ia con�inut� �n acest r�spuns (sau poate ca
Iugoslavia vrea deja s� fac� jocul Germaniei �mpiedic�nd re�ntoarcerea Habsburgilor
�n Austria?) �L'aveu est precieux" (�n ce
300
prive�te tendin�ele s�rbe�ti). Zvonul c� �ntrunirea Micii �n�elegeri va avea loc la
Bucure�ti nu se adevere�te: Titulescu pleac� ast�-sear� la Belgrad. Din glumele pe
care le-a f�cut cu mine pe socoteala Guvernului si a lui T�t�rescu am tras
concluzia c� nu el ar �mpiedica � dac� ar putea � c�derea Ministerului.
� Balotajul de ieri din Fran�a a dat rezultatele prev�zute �i chiar, pentru Frontul
Popular, un succes �i mai marcant dec�t cel a�teptat. S-au ales 82 de comuni�ti �i
140 de sociali�ti S.F.I.O. (section fran�aise de Finternationale ouvriere,
prezidat� de Leon Blum) �n loc de 9 �i 100 c�i erau �n Camera trecut�. Radicalii au
pierdut vreo 30 de locuri. Grup�rile de dreapta au r�mas pe loc. Marele succes al
comuni�tilor se explic� prin nemul�umirea general� fa�� de situa�ia economic�, �n
corpul electoral, aleg�torii de la ora�e sunt cei care se r�zvr�tesc �nt�i � cei de
la �ara, ��ranii sunt mai greoi �i se r�zvr�tesc mai �ncet. Actualmente s-au
r�zvr�tit numai aleg�torii de la ora�e, care �n asemenea caz voteaz� �ntotdeauna cu
extrema st�ng�. Va veni timpul (poate deja la alegerile viitoare) c�nd �i
aleg�torii de la sate se vor prezenta �naintea urnelor ca r�zvr�ti�i. Aleg�torii
rurali �ns�, c�nd se r�zvr�tesc, voteaz� cu extrema dreapt�, a�a �nc�t o alunecare
a majorit�ii spre dreapta nu e exclus� pentru viitor, cu tot succesul de azi al
st�ngilor. Pe de alt� parte, nu trebuie uitat c� �n Fran�a politica joac� un rol
mai important dec�t doctrina. Din to�i cei care au votat pe comuni�ti e probabil c�
nici 10% nu sunt marxi�ti, iar din cei ale�i, 90% sunt simpli �mecheri care au
g�sit �n comunism o cale de acces �n Parlament. Nu m-ar mira dac� rezultatul
acestor alegeri, care �nseamn� un pas hot�r�t c�tre st�nga, ar fi un Guvern de
colaborare cu dreapta, �ntr-adev�r Frontul Popular a fost bun c�t a fost vorba de
alegeri, dar pentru guvernare nu face dou� parale. Partidul Comunist nu se poate
integra �ntr-o majoritate de guvern�m�nt; radicalii � care formeaz� nucleul de
guvern�m�nt al partidelor de st�nga � se vor �n�elege foarte greu �i cu sociali�tii
S.F.I.O. care, devenit grupul cel mai numeros din Camer�, �i va spori preten�iile.
O �n�elegere �ntre radicali �i grup�rile republicane din Centru nu r�m�ne �n
asemenea condi�ii exclus�. Nu �ndat�, dar dup� c�teva �ncerc�ri de colaborare ale
grup�rilor de st�nga, vom avea foarte probabil un Guvern Laval sau un Guvern
Flandin.
� La Adis-Abeba, foc �i pr�p�d. Bandi�ii �i dezertorii etiopieni ard �i pr�deaz�
tot. Lega�iile str�ine rezist� greu, �i a�teapt� pe italieni a
c�ror sosire e �nt�rziat� prin ploile toren�iale care au �nceput �i stric� toate
drumurile. Negusul, cu ai lui, a sosit la Djibuti, unde francezii 1-au primit cu
cinste.
__ Versuri care circul� asupra lui Jean Th. Florescu, trimis ast�-pri-
m�var� ministru la Madrid:
Pe Jean Teha� la Mauri
Noi l-am trimis cadou,
Ca printre at�ia tauri,
S� fie si un bou!
6 mai. � Italienii au intrat ieri, la orele 16, �n Adis-Abeba. La orele 20, Ducele
a vorbit poporului, din balconul Palatului Venezia �i discursul s�u a fost
radiodifuzat. Mussolini a declarat r�zboiul terminat �i pacea �ncheiat�. Foarte
abil, f�r� s� pronun�e cuv�ntul de �anexiune" s-a mul�umit cu formula mai vag�:
�Abisinia este �i va r�m�ne italian�". Mare entuziasm la Roma. La Londra, �i chiar
la Paris se �nghit noduri; la Geneva pare a se manifesta o u�urare c� s-a sc�pat de
plictiselile comitetelor de 13 �i 18. S-a sc�pat?
� De luni au �nceput la Belgrad conferin�ele �n�elegerii Balcanice �i Micii
�n�elegeri. Europa poate fi lini�tit�, sub pre�edin�ia papagalului Rustu Aras,
onorabilii domni s-au pus de acord asupra menu-urilor celor opt mese pe care
urmeaz� s� le �nghit� �n capitala Iugoslaviei.
� Conflictul Hefter-Kaufmann ia o turnur� foarte serioas� �i tinde a deveni una
din porc�riile care vor cur�a regimul, �n realitate, Hefter nu e dec�t un
instrument �n m�na lui Aristid Blank. Lupta se d� �ntre acesta �i Kaufmann. P�n�
aci n-ar fi nimic, �i dac� falitul Blank are destule parale ca s� mobilizeze pe
Hefter, asta la urma urmelor e treaba lui �i cel mult a Parchetului. Unde gluma se
�ngroa�� i chestiunea devine porc�rie, e c� �n acest conflict personal se amestec�
�i dl. guvernator al B�ncii Na�ionale, Miti�� Constantinescu, �i c� macherul
Aristid se str�duie s� atrag� �n conflict �i pe �nsu�i Regele. Conflictul dintre
Hefter �i Banca de Credit1 nu e �n realitate dec�t una din fazele duelului pe via��
�i pe moarte dintre Aristid Blank �i Kaufmann. Vr�jm�ia dintre cei doi oameni
dateaz� de pe vremea c�nd Banca Blank
1 A se vedea pag. (271 din prezentul volum � nota St.N.)
302
(�nc� tare si mare) era �n rivalitate de afaceri cu Banca de Credit. Aris-tid, �n
megalomania lui, voia sa fie �bancherul" Rom�niei Mari', �i Kaufmann, credea el, �i
sta �n cale.
S-au schimbat gloan�e f�r� rezultat de la o Banca la alta. Man-nheimer, �ntr-o
vizit� pe care a f�cut-o la Bucure�ti prin 1929, a �ncercat s� �mpace pe cei doi
adversari. O �nt�lnire a fost pus� la cale, la Mihai Popovici, pe atunci ministru
de finan�e, �ntre cei doi coco�i, care s-au explicat �ntre ei �i au plecat
�mp�ca�i, cel pu�in �n aparen��. F�r� s� devin� cordiale, rela�iile lor au mai
pierdut din tensiune �i au devenit posibile. Dup� suirea Regelui Carol pe Tron
lucrurile s-au stricat iar, pe de o parte fiindc� bazat pe prietenia Regelui, Blank
s-a crezut st�p�n pe situa�ie, pe de alta fiindc� treburile B�ncii Blank au mers
din ce �n ce mai r�u si au permis lui Kaufmann s� trag� toat� spuza pe turta B�ncii
de Credit. Ast�zi, Aristid Blank nu poate suporta situa�ia lui de falit fa�� de
Kaufmann, �nc� �n picioare. Trebuie s�-1 trag� numaidec�t �n mocirla lui, �i ca s�-
�i ajung� scopul e hot�r�t ia orice. Toat� campania lui Hefter, �n ziar �i �n afara
de ziar, toate amenin��rile lui de a da pe Kaufmann pe m�na justi�iei (?), au la
spate pe Aristid. �i tot el e �n dosul lui Miti�� Constantinescu (omul s�u) �n
toate vexa�iunile pe care Banca Na�ional� le face B�ncii de Credit. Un inspector a
fost trimis care a examinat fil� cu fil� toate registrele1; prin care mai multe
scrisori s-au cerut ba sumele reprezent�nd tantiemele �ncasate de administratori ba
cele reprezent�nd soldurile conturilor curente, ba totalul sc�derilor f�cute la
datoriile unor debitori �i c�te �i mai c�te. Banca de Credit a r�spuns la toate
cererile afara de c�teva de ordin confiden�ial la care n-a vrut s� r�spund�. Acum
c�teva zile, nou� cerere energic�, trimisa cam �n acela�i timp cu amenin��rile lui
Hefter publicate �n Le Moment. Lucru grav, �n memoriul lui Hefter se g�sesc toate
datele consemnate �n raportul inspectorului Nestorescu ceea ce dovede�te c� Banca
Na�ional� a comunicat gazetarului raportul confiden�ial al inspectorului s�u. Repet
c� Aristid Blank �ntrebuin�eaz� pe Hefter �i gazeta lui pentru porc�riile sale,
nimic de zis, dar e inadmisibil ca Banca Na�ional� s� fie pusa �n slujba
r�zbun�rilor unui mofluz, �i e �i mai inadmisibil s� se dea de �n�eles, cum se face
c� ordinul vine de sus.
1 Dup� legea bancar�, Banca Na�ional� n-are nici o c�dere s� fac� asemenea
inspec�ii nici s� cear� informa�iile pe care le-a cerut cu privire la depozan�i �i
la conturile curente. Ca creditoare �ns�. poate face orice, fiindc� poate pune pe
debitor �n alternativa de a se supune sau de a pl�ti. �i cum Banca de Credit n-ar
g�si aiurea suma necesar� ca s�-�i retrag� rescontul de la Banca Na�ional�, trebuie
s� se supun� exigen�elor acesteia.
E de necrezut, �i e trist de constatat ca un caraghios ca Aristid Blank, ca un
zaraf falit �i veros conduce �ara rom�neasc�. �i totu�i este a�a, c�ci el �i numai
el a scos pe Sl�vescu de la Ministerul de Finan�e, a scos pe Dorel Dumitrescu de la
Banca Na�ional� �i a numit �n locul lui pe Miti�a Constantinescu, ru�inea
ru�inilor. Sa se mai mire cineva ca �n asemenea �mprejur�ri dl. Aristid Blank este
printre cei dint�i pe lista condamna�ilor la moarte de Garda de Fier?
Sentin�a era chiar s� fie executat� �n noaptea de luni spre mar�i. Un t�n�r student
a a�teptat pe Blank la ie�irea redac�iei ziarului Le Moment, unde harh�ml petrecuse
seara (ceea ce probeaz� c� studen�ii sunt bine informa�i) �i de unde era s� plece
cu picioarele �nainte. Din norocire pentru el p�r�sise localul mai devreme, a�a
�nc�t studentul n-a mai dat dec�t peste Hefter �i colonelul Angelescu, care au
plecat �mpreun� si cei din urm�. De necaz c�-1 pierduse pe Blank, studentul a
pleznit pe Hefter cu un instrument contondent �i 1-a r�nit destul de grav. De ieri,
Aristid trebuie s� fac� �n pantaloni de fric�. Oamenii lui r�sp�ndesc zvonul c�
agresorul lui Hefter a fost pus la cale de Kaufmann!!
� Probabil c� m� apropii de Putere: Scanavi a venit ieri sa-mi cear� o fotografie,
pretinz�nd c� mi-o ceruse de mult �i c� uitasem s� i-o dau. Cu acest prilej mi-a
povestit multe, �ntre altele c� Regele a scris Reginei Elisabeta, acum c�teva zile
c� va primi �n audien�� pe Kaufmann1 �i c� el crede c� ultima scrisoare adresat�
B�ncii de Credit de c�tre Banca Na�ional� a fost pus� la cale �n c�utarea unui
conflict �ntre Institutul de Emisiune si bancherul ur�t, conflict care sa-i dea lui
Blank un argument s� z�d�rniceasc� audien�a, despre acordarea c�reia avusese
probabil v�nt. Scanavi socote�te c� hot�r�rea Regelui de a primi pe Kaufmann e o
�ncercare de liberare din ghearele lui Blank si c� a fost �mpins la acest gest de
fric�, de frica reac�iunii G�rzii de Fier, mai ales �mpotriva d-nei Lupescu.
Ca �i Regina, Scanavi � fie c� e p�rerea lui, fie c� repet� ce aude din gura celor
dou� Regine � e �i el convins ca Regele Carol nu �tie dec�t de fric�, �i c� �n
momentul de fa�a e cuprins de panic�. Ce va ie�i de aci nu prevede nici el, dar
crede c� �n nici un caz un Guvern na�io-
1 Regina Elisabeta ceruse de mult Regelui s� primeasc� pe Kaufmann �n audien�� i
s� se explice cu el. Influen�a lui Blank a tot am�nat aceast� audien�� f�g�duit� de
Rege �n principiu.
304
nal-��r�nist, c�ci cu un asemenea Guvern gloan�ele extremi�tilor din dreapta ar
porni singure.
Scanavi mi-a confirmat cele povestite �n aceste �nsemn�ri despre intrig�riile ce se
desf�oar� la Curtea din Belgrad1. Mi-a mai ad�ugat c� ultima vizit� a Ducelui �i
Ducesei de Kent a mai aruncat untdelemn pe foc. Proaste dar ambi�ioase, toate
Prin�esele grecoaice nu mai contenesc cu �ncurc�turile pe care le provoac�. Pe de
alt� parte, �n Croa�ia s-a descoperit un adev�rat complot �mpotriva Prin�ului Paul.
Pe ziua de ieri Regina Marioara trebuia s� soseasc� la Banloc, unde Regina M�ria a
noastr� se g�sea deja de c�teva zile. Cele trei dame vor s� se sf�tuiasc� pentru
m�surile de luat �mpotriva grecoaicelor.
� Zelea Codreanu, arestat acum opt zile �i dus la Gala�i ca s� fie judecat pentru
maltratarea unui jandarm, delict vechi de doi ani, a fost achitat de Curtea de
jura�i.
7 mai. � �Audaces fortuna juvat." Reactiunea Puterilor occidentale, inclusiv
Anglia, fa�� de anexarea Abisiniei de c�tre Italia, e nul�. La Roma be�ia
triumfului nu �mpiedic� pe Mussolini s� vad� clar �i s� �ntind� o m�n� amical�
Angliei, adversarul de p�n� ieri.
� De azi-diminea�� studen�ii de la cele patru Universit�i rom�ne�ti s-au pus �n
grev� demonstrativ� de 3 zile ca sa manifeste solidaritatea lor cu studen�ii
�nchi�i �i pu�i �n urm�rire dup� incidentele care au �nso�it congresul de la T�rgu
Mure�. Ceea ce arat� p�n� unde a ajuns anarhia universitar� e faptul c� ieri la
�ntrunirea studen�ilor r�zvr�ti�i (�inut� �n c�minul din str. Guttenberg) au luat
parte �i profesori universitari cunoscu�i ca Mehedin�i, C. Giurescu, dr. Gerota,
Marin �tef�nes-cu, nu ca s� lini�teasc� pe b�ie�i ci ca s�-i �nd�rjeasc� mai r�u.
De data asta toate asocia�iile studen�e�ti iau parte la grev�. Ieri s-au lipit pe
toate zidurile ora�ului manifeste, semnate de comitetul grevei �i de pre�edintele
studen�ilor cre�tini Furdui, prin care se os�ndeau din nou la moarte, scris negru
pe alb, d-na Lupescu �i dumnealor domnii Madgearu, ; Mihalache, C�linescu �i al�ii.
� Luat asear� parte, din sl�biciune, la banchetul dat �n cinstea lui Mereu��,
directorul general al C.F.R.-ului, fiindc� a �mplinit 60 de ani: Oribil, 200 de
persoane si 20 de discursuri, cele mai multe lungi �i insipide. Cer�ndu-mi-se cu
insisten�� s� vorbesc �i eu, am ar�tat �n c�te-
1 Pagina (292 a prezentului volum � nota St. N.)
va cuvinte c� meritul lui Mereut� a fost mai mare de a fi �nfruntat greut�ile de
ordin moral dec�t cele de ordin material. Aluzia la potlog�riile s�v�r�ite la
C.F.R. peste capul lui Mereu�� de banda Tabacovici, a avut un succes enorm, de�i
avusesem grija s� spun de la �nceput c� �n cuv�ntarea mea �voi deraia".
� La liberali, �ncordarea e din nou mare. Chirculescu �mi spunea asear� ca se
merge cu siguran�� la o ruptur�. Pentru moment lupta se d� pe data congresului. Va
veni apoi la r�nd chestiunea vicepre�edin�iei �i a comitetului de direc�ie.
� Hefter, care dup� ce a fost plesnit a ripostat cu c�iva pumni, a fost dat �n
judecat�, iar agresorul s�u a fost pus �n libertate!
8 mai. � Dup� �n�elegerea Balcanic�, au luat sf�r�it ieri la Belgrad �i �edin�ele
Micii �n�elegeri. S-a dat un comunicat neobi�nuit de lung, iar ziarele pl�tite au
publicat mai multe coloane, totul ca s� se dovedeasc� c� nimic nu era schimbat �n
raporturile celor trei State componente ale �n�elegerii, ca programul acesteia
r�m�ne �n picioare f�r� nici o modificare sau atenuare �i fa�� de principiul
neschimb�rii tratatelor �i fa�� de planurile de restaurare al Dinastiei Habsburgice
�n Austria �i fa�� de urm�rirea organiz�rii securit�ii colective �n cadrul
Societ�ii Na�iunilor, c�reia Mica �n�elegere e hot�r�t� s�-i r�m�n� credincioas�.
Insisten�a ce se pune de data asta � pentru prima oar� � ca s� se afirme perfecta
�n�elegere dintre Rom�nia, Serbia �i Cehoslovacia dovede�te tocmai contrariul,
adic� c� ceva sc�r��ie. Primind f�r� nici o restric�ie punctul de vedere iugoslav
cu privire la problema Habsbur-gilor, Rom�nia �i Cehoslovacia au evitat pentru
moment izbucnirea crizei. Dar cu ce pre�? La Berlin, Hitler �i ai lui trebuie s� se
bucure c�ci Habsburgii la Viena ar fi fost o grea piedic� �n calea Anschluss-ului.
� Italia �i mistuie victoria. Mussolini a fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului
del Merito di Savoia, care p�n� azi nu s-a dat nici unui civil. Abisinia va purta
numele de Africa oriental� italian�. Geneva, Anglia, Fran�a� toate'��rile �i
Puterile se �mpac� unele dup� altele cu noua stare de fapt creat�. Afar� de Leon
Blum, noul Rege al Fran�ei, care tr�nc�ne�te, dar va sf�r�i prin a se �mp�ca �i el,
conform metodelor democratice. Eden a r�spuns printr-un lung discurs tuturor
chestiunilor puse Guvernului �n Camera Comunelor, dup� dezastrul Negusului. Avea un
singur discurs de f�cut: prestigiul Angliei nu iese mic�orat din
306
aceast� aventur� fiindc� Anglia s-a dezinteresat complect, din punctul ei de vedere
particular, �n conflictul dintre Italia �i Abisinia �i n-a -urm�rit dec�t
men�inerea autorit�ii Societ�ii Na�iunilor �i valorificarea pactelor �i
angajamentelor interna�ionale; dac� Societatea Na�iunilor �i principiile pe care se
bazeaz� securitatea colectiv�, au fost jignite, r�spunderea nu cade asupra Marii
Britanii � care s-a declarat gata s�-si fac� toat� datoria impus� de tratate,
merg�nd p�n� la compromiterea rela�iilor ei cu Italia � ci asupra tuturor acelor
��ri care au sabotat ac�iunea Genevei. Cam �n acest sens ar fi trebuit s� vorbeasc�
dl. Eden, �i s� arate c� prestigiul Ligii a fost grav atins, nu al Angliei. Dar dl.
Eden s-a mul�umit s� �n�ire fleacuri tar� �ir �n loc sa �ncerce sa impun� o formul�
care s� salveze ce mai era de salvat din prestigiul ��rii sale.
� Studen�ii sunt �n grev� de ieri diminea��. Greva a reu�it pe deplin la
Facultatea de Medicin� din Bucure�ti. Mai pu�in la celelalte facult�i din Bucure�ti
�i la universit�ile din provincie, unde s-au putut �ine cursuri, de�i cu studen�i
pu�ini.
� Ieri �ntrunirea Delega�iei Permanente a Partidului Liberal, la Dinu Br�tianu
acas�. Nu s-a ajuns la o formul� de �mp�care. Dinu Br�tianu admite convocarea
Congresului, dar nu admite alegerea unui vicepre�edinte. Dup� c�te am aflat chiar
�n Delega�ia Permanent� �ntrunit� ieri Dinu ar fi fost �n minoritate: din 32 de
membri prezen�i, n-ar fi fost al�turi de el mai mult de 10, dac� s-ar fi ajuns la
vot. Printre ace�tia Tan-cred Constantinescu, Victor Sl�vescu, Cip�ianu, N.
Chirculescu � dintre fo�tii mini�tri, mai departe Bebe Br�tianu, C. Neam�u, B�nescu
ete. Ai lui T�t�rescu, foarte d�rzi, cer congresul imediat �i preg�tesc chiar o
lovitur� �mpotriva lui Dinu Br�tianu, �n locul c�ruia vor s� aleag� �ef pe Gut�!
T�t�rescu pare s� fi ie�it �i el din rezerva lui �i n-a luat parte la �edin�a de
ieri, plec�nd ostentativ �n ajun la Poiana.
� Ieri sear� a sosit la Bucure�ti mare�alul Franchet d'Esperey �i ziarul Diminea�a
i-a consacrat o pagina la care mi-a cerut �i mie colaborarea prin c�teva r�nduri.
Lucru amuzant, am �nceput articola�ul meu cu cuvintele: �Orice sol al Fran�ei e
binevenit �n Rom�nia" �i exact cu acelea�i cuvinte a �nceput �i doctorul Lupu pe al
lui. �Le� grands esprits se recontrent", zice francezul.
9 mai. � Faimosul chestionar a fost remis ieri Guvernului german de c�tre
ambasadorul Angliei la Berlin. Contrariu aparen�elor care ar�tau Germania supus� la
un interogatoriu, �i din acest punct de vedere oarecum umilit�, �n realitate
remiterea chestionarului englez, cu consim��m�ntul Fran�ei constituie un succes
pentru Hitler. Dup� remilita-rizarea zonei renane, Fran�a a declarat �ntr-adev�r c�
nu se poate sta de vorb� cu Germania pana ce, printr-un act de revenire asupra
c�lc�rilor de tractat s�v�r�ite, nu va da dovad� de spirit pacific. Hitler �i
Germania au pus la co� hot�r�rile de la Londra �i n-au t�cut nici un act de
revenire �i n-au dat nici o dovad� �n sensul cerut. Totu�i iat� c� ast�zi, de�i pe
cale indirect� Anglia �i Fran�a �ncep discu�iile pe baza contrapropunerilor
Fiihrer-ului respinse cu dispre� �n momentul c�nd au fost f�cute, cel pu�in �n
Fran�a.
11 mai. � Alalt�ieri sear�, 9 mai, Mussolini a citit de pe balconul Palatului
Venezia, �n fa�a delirului entuziast al mai multor zeci de mii de oameni. Decretul
Regal prin care Africa oriental� italian� era anexat� Italiei. Noua provincie
�mpreun� cu Eritrea �i Somalia vor forma Imperiul Etiopiei �i Regele Victor Emanuel
al III-lea ia �i titlul de �mp�rat al Etiopiei.
Noul Imperiu va ft guvernat �n numele Regelui-�mp�rat de un Vi-ce Rege �i mare�alul
Badoglio a fost �ns�rcinat cu aceste �nalte func�ii. Generalul Grazziani care a
condus armatele din Somalia spre nord, a fost f�cut �i el mare�al. Asupra
Cabinetelor din Londra �i de la Paris, proclamarea Ducelui a f�cut efectul unei
m�nc�ri prea acre: le-a strepezit din�ii. La Geneva agita�ie, care simpl� agita�ie
va r�m�ne.
� Pentru �nt�rirea Micii �n�elegeri �i pentru intimidarea Europei Centrale (�ia-1
de pe mine c�-1 omor"), omul de teatru care se ascunde �n pielea lui Titulescu a
pus la cale o senza�ional� �nt�lnire: Prin�ul Paul al Iugoslaviei �i Prin�ul Bene�
al Cehoslovaciei vor veni la Bucure�ti, unde �mpreun� cu Regele Carol �i cu
respectivii mini�tri de externe ai celor trei �ari vor pune Europa la cale.
�nt�lnirea ar avea loc la �nceputul lui iunie. Norocul nostru �i al
lui...T�t�rescu.
� Asistat ieri la parada militar� de 10 Mai. Vreme admirabil�, spectacolul cam
acela�i ca anul trecut, �n minus: interminabila defilare a �colilor, clasa
Prin�ului Mihai (profesori si elevi) �n �bleu ciel" � �n plus: mare�alul Franchet
d'Esperey (�le fran�ais disespere" cum �i zic glume�ii), patriarhul �n cap� de
beduin, Nicolae �orga, umflat ca un ba-
308
Ion. �n general incomparabil mai mult� ordine �i la sosire �i la plecare. Armata s-
a prezentat frumos, dar prea zg�it� �n pasul de parad�, �i- divizia G�rzii cu
uniforme de vicleim care trebuiesc cu orice pre� schimbate. Incident vesel �n
momentul plec�rii Regelui: �nainte de a se sui �n automobil, Regele s-a �ndreptat
spre partea noastr� a tribunei, �i a str�b�tut cei 30-40 de metri care �l
desp�r�eau de noi ca s� str�ng� m�na �i sa vorbeasc� ostentativ cu lorga �i numai
cu el. Nici n-a dat m�na m�car lui Vaida care se afla al�turi. Teatru exagerat �
dar cu lorga toate prind. Pe c�nd �i vorbea Regele, profesorul se �nfoia �n pene �i
dup� ce 1-a p�r�sit Suveranul � care s-a �napoiat direct la automobil � a �nceput
s� fac� roata, ca p�unul printre cucoane! �i ie�ea din pene de m�ndrie! S�racul! �n
jurul meu c�iva mini�tri si subsecretari de Stat liberali se pr�p�deau de r�s: �S-a
cur�at lorga, �l trateaz� Regele cu acadele!" �i mi-am adus aminte cele raportate
de Pangal de la Mironescu, c� pe Iorga-1 va �mp�ca Regele �ntr-un fel sau altul.
� Dup�-amiaz� am fost pentru prima oar� la un match de foot-ball. Luptam noi cu
iugoslavii, pentru cupa Regelui Carol. M�rturisesc c� de�i m-a interesat, matchul
nu m-a pasionat. Am fost �ns� ad�nc impresionat de ce am v�zut �n jurul meu. Peste
40 000 de persoane ocupau jur-�mprejurul stadionului, tribunele O.N.F.-ului. N-am
v�zut de c�nd sunt at�ta lume adunat� la un loc �n Bucure�ti. �i toat� aceast� mare
de capete, care p�reau de la distan�� capete de mu�te, se agita, �ipa, se emo�iona
�n talazuri ritmice, ca marea. Patima pe care to�i o puneau �n urm�rirea jocului
mi-a fost de nepriceput. Un popor refractar sportului p�n� acum 20 de ani ca al
nostru, se pasioneaz� acum pentru loviturile de picior �i de �east� pe care 20 de
vl�jgani le dau mai mult alandala, �ntr-o minge de piele. Ce s-a schimbat �n
sufletul acestor oameni, de la r�zboi �ncoace? Nu sunt tot vechile corcituri pe
care le-am cunoscut �nainte?
� Dou� observa�ii interesante: de un an de zile, to�i �mi umplu capul cu
impopularitatea Regelui (pe care toat� lumea �l �njur�) �i cu sentimentele
antisemite ale tineretului � ori ieri, �i diminea�� la parad� �i dup� amiaz� la
Onef, am asistat la manifesta�ii populare cu totul opuse unor asemenea constat�ri.
�i diminea�� i dup�-amiaz�. Regele a fost aclamat cu o frenezie nemaipomenit� �
iar �n timpul mateh-ului de foot-ball, singurul juc�tor aclamat de miile de tineri
prezen�i a fost unul Schwarrz, jidan sadea. Atunci? V�lcovici, fostul meu coleg �n
ultimul Minister �i profesor universitar pe care-1 �ntrebam ieri diminea�� asupra
�NSEMN�RI ZILNICE, 19 i 6 309
extinderii curentului antisemit �n Universit�i mi-a r�spuns cu sur�sul s�u �iret:
��n Universitatea noastr� din 20 000 studen�i, 200 sunt antisemi�i, 200 filosemi�i,
�i restul �i v�d de treab�. Cei 400 g�l�gio�i asurzesc �ns� lumea cu zgomotul lor".
S� fie a�a?
__ Azana a fost ales Pre�edinte al Republicii Spaniole, loc r�mas vacant dup�
�demiterea" Pre�edintelui Alcala Zamora �i provizoriu ocupat de Martinez Barios,
p�n� ieri.
�n Grecia s-a declarat grev� general�. Grecoteii s-au luat la har�� ntre ei, s-au
b�tut �i s-au �mpu�cat unii pe al�ii. Tulbur�rile din Spania �i din Grecia,
alegerile din Fran�a, �nc�ier�rile semito-antisemite de la noi � at�tea
manifesta�ii ale propagandei comuniste de la Moscova. Prin politica pacific� a lui
Litvinov, s�m�n�a Moscovei a p�truns mai u�or �n celelalte �ari dec�t ar fi putut-o
face pe urma actelor de violen��. Numai a�a se poate explica �genevismul"
Sovietelor �i al lui Stalin.
12 mai. � Luat masa ieri sear� cu Pamfil �eicaru, ajuns de mai mult timp persona
gratissima la Palat �i c�teodat� �n m�sura s� afle secretele Seraiului. Asear� mi-a
spus c� ac�iunile lui Murd�reanu ar fi �n sc�dere; acum c�teva zile Incule�
discut�nd nu mai �tiu ce chestiune cu Regele �i spun�ndu-i �am vorbit cu Urd�reanu"
� Regele i-a r�spuns t�ios: �Ce-mi tot vii cu Urd�reanu? Cine-i Urd�reanu? Te rog
s� vorbe�ti cu mine, nu cu Urd�reanu!" �eicaru mai pretinde a �ti c� Regele e
foarte enervat de toate istoriile cu Lupeasca �i c� se g�nde�te serios la o
lichidare a leg�turilor sale, cu zisa Doamn�. O fi bine informat �eicaru, dar nu
cunoa�te �ndestul pe Rege. Poate c� vom vedea �n pu�c�rie pe Murd�reanu, sau exilat
ca Puiu Dumitrescu � dar lichidare cu d-na Lupescu, niciodat�. O fi fost Regele
enervat �ntr-o zi �i �mpotriva lui Incule� si �mpotriva Duduiei, dar cauza
enerv�rii nu trebuie c�utat� dec�t �n necazurile pe care marile probleme le dau
zilnic iubitului nostru Suveran. Poate c� tocmai �n ziua aceea guma pentru lipitul
timbrelor nu se va fi dizolvat cum trebuie, sau poate c� �ntr-un moment de
luciditate �i va fi dat seama c� c�c�niul de pe lampasurile unui regiment nu se
potrive�te cu violetul de pe �apc�, sau viceversa. Poate, �n fine, c� nu g�se�te o
panglic� original� pentru o nou� decora�ie � ipotez� pe l�ng� care trec repede
nevr�nd s� m� opresc �n fa�a unei asemenea catastrofe.
Dar se vede c� ori �eicaru, ori informatorul meu a �nnebunit complect, c�ci dl.
director al Curentului m� informeaz�, sub jur�m�ntul p�str�rii secretului, �i
despre urm�toarea mi�care: Cesianu ar p�r�si Parisul �i ar trece ministrul
Palatului (s� fie adev�rat c� influen�a d-nei Lu-
310
pescu �i a d-lui Urd�reanu e �n sc�dere), �n locul lui Cesianu ar trece Comnen de
la Berlin �i la Berlin ar fi s� fie numit Gu�ti. Mi-a venit s� r�d, c�nd am auzit
despre aceasta ultim� numire, c�ci mi-am adus aminte de informa�ia transmis� de
Mironescu prin Pangal, despre inten�iile Regelui de �a �mp�ca" pe lorga prin
numirea lui la Pre�edin�ia Funda�iilor Regale, loc ocupat ast�zi de Gu�ti. Am
admirat o dat� mai mult cu c�t� grija �i urm�re�te scumpul nostru Rege marile sale
planuri politice.
� Mare�alul Franchet d'Esperey a �inut ieri la Ateneu o conferin�� asupra Regelui
Alexandru al Serbiei, conferin�� la care nu m-am dus �i dup� rezumatele publicate,
pare c� n-am pierdut nimic. Ba da, ocazia s� mai aud o dat� pe Victora� Antonescu
vorbind de eroicul soldat An-toine Louis1: lipsit de orice condescenden��,
mare�alul n-a marcat nici cu dou� cuvinte de mul�umire �n discursul s�u (probabil
preparat la Paris) platitudinile pe care i le-a debitat Antoine Louis Victor
Antonescu.
� Liberalii s-au �mp�cat iar�i f�r� s� se �mpace. Au am�nat solu�iile, ca la
Geneva. La �ntrunirea �efilor de organiza�ii, de ieri, �n care trebuia s� se
hot�rasc� data �inerii congresului, Dinu Br�tianu a declarat c� va fixa aceast�
dat� la �napoierea sa din str�in�tate, iar T�t�rescu a cerut ��efilor" de jude�e s�
fie gata pentru 10 iulie, �n comunicatul oficial, bine�n�eles c� data nu figura. Nu
s-a vorbit nimic, nici de o parte nici de cealalt� despre vicepre�edin�ie. Dar s-a
declarat �i de o parte �i de cealalt� c� cea mai deplin� armonie domne�te �n
partid!
Ostile stau fa�� n fa�� Alba lun� lumin�nd!
Biata �ar�! S� strig�m �i noi cu lorga (articol scris dup� �acadeaua" de la 10
Mai): Tr�iasc� Regele!
13 mai. � Dl. Dinu pleac� desear� la Royat, mul�umit c� a sc�pat si de data asta
partidul de ruptur�. �Requler pour mieux sauter" e �ns� un dicton francez valabil
�i �n Rom�nia. Pe c�nd ziarele de azi-diminea-�� vorbesc de aplanarea conflictului
dintre cele dou� clientele, Raza, foaia br�tieni�tilor �njur� Guvernul �i afirm�
inoportun congresul care va avea de ales �ntre unitatea partidului �i continuarea
guvern�rii. De�i pare c� au mai cedat �i ieri, �i c� data congresului a fost �n
cele din urm� fixat� pentru sf�r�itul lui iunie, sunt anumite lucruri asupra c�rora
Br�tienii vor ceda greu. Cop�rtas al firmei prin drept de mo�tenire,
1 Numele sub care Victor Antonescu a zburat de la Salonic la Ia�i �n octombrie
1918, trimis �n misiune de cei de la Paris.
Dinu Br�tianu nu va permite niciodat� b�iatului de pr�v�lie Gut� s� se amestece �n
conducerea efectiv� a �ntreprinderii.
__ La Geneva se desf�oar� s�pt�m�na palinodiilor. Nu e cea dint�i
dar e poate cea mai reu�ita. Membrii consiliului s-au �ntrunit luni, �pri-vatim" �i
au discutat dac� chestiunea italo-abisinian� trebuie pus� sau nu la ordinea
zilei(!). Au hot�r�t �n fine s� o pun�, �i toate trompetele democra�iei s-au gr�bit
s� tr�mbi�eze victoria �spiritului Genevei" asupra obscuratismului medieval
reprezentat prin Mussolini, Ducele. Au pus-o la ordinea zilei, ca s� hot�rasc� �n
�edin�� plenar� am�narea discu�iei p�n� la 15 iunie! Pe de alt� parte Aloysi
reprezentantul Italiei, s-a retras din �edin�� ndat� ce a constatat prezen�a
reprezentantului Negusu-lui, a revenit �i a luat parte la a doua �edin��, �i s-a
retras din nou �i a plecat la Roma dup� �edin�a de ieri. Comunicatul consiliului e
abil dar cam caraghios. Dup� ce justifica am�narea discu�iei prin noua stare de
fapt intervenit� �n raporturile dintre Italia �i Abisinia, stare de fapt ce trebuie
serios examinat� �n leg�tur� cu st�rile de drept, comunicatul adaug� c� �n ceea ce
prive�te sanc�iunile nici o hot�r�re1 nu poate fi luat� c�t timp consiliul n-a luat
una �n ce prive�te solu�ia unilaterala dat� de Italia conflictului.
Pozi�ia S.D.N.-ului este foarte grea. Geneva se g�se�te �ntre dou� alternative: s�
se �ncline �n fa�a faptului �ndeplinit �i s�-�i m�rturiseasc� falimentul sau s�
persiste �n politica sanc�iunilor, agrav�nd-o chiar p�n� la �ngenuncherea Italiei,
�n acest din urm� caz, Italia ar p�r�si �ns� imediat Societatea Na�iunilor, care
f�r� Statele Unite, f�r� Germania, f�r� Japonia �i f�r� Italia, ca s� nu citez
dec�t Puteri mari, n-ar mai fi o Societate a Na�iunilor. �i cine �tie dac� pornit�
pe aceast� cale Italia nu s-ar apropia de Germania �i n-ar facilita izbucnirea unui
r�zboi. Cred c� singura solu�ie ar fi o reform� a S.D.N.-ului, care ar atrage dup�
sine revenirea la sistemul echilibrului de for�e bazat pe tratate de alian��. C�ci
orice am face, sistemul securit�ii colective s-a ar�tat inoperant �i dup� cele dou�
lovituri pe care le-a primit din partea lui Hitler �i a lui Mussolini, nimic nu-1
va mai putea pune �n picioare.
Nici chiar str�duin�ele amicului Titulescu. E extraordinar c�t se agit� trep�du�ul
la Geneva, �n momentul de fa�� ca s� cread� lumea c� se g�se�te �n treab� �i s� nu-
1 �ngroape odat� cu politica pe care a s�ujit-o. Agen�iile telegrafice,
subven�ionate toate, anun�� lumii �ntregi �ntreve-
1 L�s�nd astfel poarta deschis� pentru toate solu�iile: agravare, men�inere,
ridicare.
312
derile d-lui Titulescu, �n fiecare zi, �i numai pe ale lui. Reproduc dup� Rador,
urm�toarea telegram�:
�Geneva 12 (mai). Dl. ministru Titulescu a avut �n cursul dimine�ii de azi o lung�
conferin�� cu dl. Paul Boncour, ministrul de Stat �i delegatul permanent al Fran�ei
pe l�ng� Societatea Na�iunilor. Dl. Titulescu a lua apoi dejunul cu domnia sa.
Imediat dup� aceea dl. ministru Titulescu a avut de asemeni o �ndelungat�
�ntrevedere cu baronul Aloysi, delegatul Italiei la Liga Na�iunilor, dup� care a
primit pe d-nii Tewfik Rusru Arras � ministrul de externe al Turciei, Purici �
ministrul Iugoslaviei la Paris �i Politis � ministrul Greciei tot la Paris �i
delegat la Societatea Na�iunilor.
�n cursul serii dl. ministru Titulescu a fost vizitat de c�tre dl. ministru
Massigli, �eful sec�iunii pentru Societatea Na�iunilor din Ministerul de Externe
francez, cu care s-a �ntre�inut p�n� t�rziu."
Cine cite�te r�ndurile de sus ar putea crede c� lumea se �nv�rte�te �n jurul d-lui
Titulescu. Poate ca lumea de la Geneva, c�ci �lumea" f�r� Geneva, desigur c� nu!
14 mai. � Dejunat ieri cu doi porumbei: Regina Elisabeta m� poftise s�-mi vorbeasc�
de diverse chestiuni �i mai era �i Sandi Scana-vi, ca la el acas�. Foarte
pricep�toare, Elisabeta vede cum frate-s�u se cur��, dar nu poate nimic. Are �i
d�nsa impresia ca ac�iunile lui Mur-d�reanu sunt �n sc�dere, dar nu �i ale
Lupeasc�i. �n afacerea Kauf-mann-Banca de Credit �mi spune c� Regele a �ns�rcinat
pe Tatarescu s� vorbeasc� cu Miti�� Constantinescu �i cu lieber Oscar dup� care va
primi �n audien�� pe acesta din urm�.
� La Geneva zarv� mare. Latr� c�inii, latr� c�elele, latr� madam Ta-bouis. Plecarea
lui Aloysi i-a �nnebunit pe to�i, �i to�i se �ntreab� dac� rechemarea brusc� a
delega�iei sale va fi urmat� din partea Italiei, de o retragere din Liga.
Caraghio�ii de la Geneva au izbutit s� fac� antipatic principiul securit�ii
colective, admirabilul principiu al securit�ii colective, care aplicat ar garanta
lumii pacea, �i s� fac� simpatice gesturi de samavolnicie ca ale Italiei, care pot
duce oriunde, numai la o men�inere a p�cii nu. Speciali�tii de la Geneva sunt o
adev�rat� nenorocire. P�n� s� se reformeze Societatea Na�iunilor, ar trebui
re�nnoit tot personalul reprezentativ ca �i cel permanent de pe ��rmurile
Letnanului; oamenii care mi�un� azi �n jurul ilustrei institu�ii sunt prea
�nvechi�i �n procedurile lor falimentare.
__ De la voluminosul meu prieten Pot�rca:
�P�i bine �efule, am spus lui Mihalache c� st�ng�, st�nga � dar eu intru �i �ntr-un
Minister de dreapta dac� m-or chema. C� dac� �i vorba de revolu�ie, noi s-o facem
dracului odat�, sa �tim �i noi � dar daca tot Regele e s� hot�rasc�, atunci ce s�
ne mai r�oim, mai bine s� facem pe placul lui!"
__ La dejunul pe care Regele 1-a oferit lui Franchet d'Esperey a decorat pe
mare�alul Prezan cu colanul Ordinului Carol. Foarte mi�cat Pre-zan a �ncropit
c�teva cuvinte �i a terminat: �mul�umesc pentru armat�, Sire" � �nu pentru armat� �
a replicat Regele � ci pentru d-ta, fiindc� e�ti b�tr�n �i vezi lucrurile limpede".
Nici o vorb� despre r�zboi sau despre trecut � lumea �ncepe de la d�nsul. E ciudat
c� aceast� decorare a lui Prezan n-a fost men�ionat� �n nici o gazeta. Ca sa nu se
supere Ave-rescu? Cu patriarhul, Prezan e singurul rom�n decorat cu colanul Carol.
� Nae lonescu a venit azi pe la mine. E mai ambalat ca oric�nd asupra G�rzii de
Fier. Vine de la Bra�ov, unde a depus ca martor la procesul studen�ilor acuza�i de
profanarea monumentului lui Duca din gara Sinaia. Crede c� studen�ii (printre ei
este �i Alexandru Cantacuzino, student �honoris causa") vor fi condamna�i. E
indignat �mpotriva Regelui care i-a trimis pe Gravril� Marinescu s�-i spun� c� ar
vrea s� ia contact cu conduc�torii G�rzii, dar pe ascuns. Nae ar fi r�spuns c�
Garda nu face nimic clandestin (!!).
�ncurc�tura, dup� Nae lonescu, �n situa�ia de azi, se datoreaz� faptului c� Regele
vrea s� le fac� toate numai el, �i le face prost fiindc� nu �tie s� le fac�. � Ca
s� nu stea nimeni �n calea voin�ei sale, a �nl�turat �i �nl�tur� din jurul lui to�i
oamenii inteligen�i. Iat� de ce �n fruntea Guvernului e un farsor mediocru ca
T�t�rescu, �n fruntea Armatei un imbecil �nfumurat ca Paul Angelescu, �n fruntea
Funda�iilor Regale din care a f�cut un adev�rat Minister al Educa�iei Na�ionale
dou� nulit�i, din care un caraghios, Gu�ti. Iat� de ce �n fruntea Cur�ii e un
Urd�reanu sau un St�rcea. �El, el �i iar el, nimeni s� nu-i stea �n cale, toate s�
le hot�rasc� el, proste�te, �i nimeni s� nu zic� �nu�. P�n� �i trecutul trebuie
�ters. Armata? �ncepe de la el, a costumat-o dup� gustul lui, a �nar-mat-o sau a
dezarmat-o dup� priceperea lui. Academia Rom�n�? �n laturi � face el altele,
Academia de �tiin�� i Academia de Medicin�, �nv��m�ntul? Zideasc� dr. Angelescu
c�te �coli o vrea, spiritul public �l fasoneaz� el prin Funda�iile Regale, prin
Gu�ti �i Sandu Rosseti.
314
Politica extern�? Poate s� se zv�rcoleasc� Titulescu c�t o vrea, adev�rata politic�
el o face. Nu numai c� are ambi�ia s� fac� totul el �nsu�i, �ncurc�ndu-le pe toate,
dar mai ur�te �i de moarte pe to�i �nainta�ii s�i, urm�rind cu tenacitate d�r�marea
operei lor. E singura �ndeletnicire �n care va reu�i. A mai avut �ara rom�neasc�,
adic� Moldova, a�a o pacoste: pe �tef�nic� Vod�, care �n invidia �i ura lui, n-a
t�cut dec�t s� distrug� tot ce �ntemeiase �tefan cel Mare �i s� ucid� sau s� piard�
pe to�i sfetnicii marelui Voievod pe care �i mai �nt�lnea �n preajma sa. Crede-m�,
domnule Argetoianu, nu mai este nimic de f�cut cu acest degenerat". Nae lonescu mi-
a mai spus multe.
Omul e am�r�t �i nu poate vorbi dec�t cu am�r�ciune, dar cu toate exager�rile lui,
�n multe are dreptate.
15 mai. � La Viena lovitur� de teatru. Schuschnigg a demisionat alalt�ieri seara �i
�i-a reconstituit Ministerul ieri, dar f�r� Stahremberg. �i totu�i r�m�n 2 mini�tri
din Heimatschutz �n Cabinet. Ruptur�? �nv�rteal�? Lucrurile nu sunt �nc� l�murite,
pentru cei neini�ia�i.
16 mai. � Dejunat ieri cu Ugo Sola, ministrul Italiei, la Kauf-mann. �ntrebat de
mine, mi-a expus punctul de vedere mussolinian, fa�� de conflictul de la Geneva.
�Italia nu prime�te nici un fel de discu�ii la Geneva pe chestiunea Abisiniei.
Ducele nu st� de vorba dec�t pe baza decretului de anexiune. Guvernul italian se va
retrage din Societatea Na�iunilor daca nu va dob�ndi satisfac�ie �n sesiunea de la
15 iunie. Noi nu ne mai putem mul�umi �ns� cu o simpl� abrogare a sanc�iunilor,
trebuie sa ni se cear� �i scuze pentru afrontul care ni s-a f�cut. Ilfaut que l'on
viemie � nous le chapeau � la main." Sola e �ns� convins c� Anglia nu va consim�i
la gestul cerut de Italia �i c� nu se va g�si nici o formul� care s� dea
satisfac�ie Ducelui �i s� salveze obrazul S.D.N.-ului �n acela�i timp. ��i atunci?"
- �Atunci vom face politica noastr� separat�". (Am priceput c� va fi o alian�� cu
Germania.)
� Ieri diminea�a a murit dup� o scurt� boala Baffigi, general italian �n retragere,
fost ata�at militar la noi. E al doilea general italian pe care so�ia lui,
simpatica Nelly, �l d� gata. �nainte de Baffigi fusese c�s�torit� cu generalul
Ferigo, fost ata�at militar �i el, pe care 1-a trimis �n c�iva ani pe alta lume.
Baffigi, de c�nd s-a retras din armat�, a reprezentat �n Rom�nia interesele
petrolifere italiene.
�NSEMN�RI ZILNICE, 193 6 315
__ Omul �nva�� p�n� moare. Am aflat abia ieri de la Prat c� numele
de Dolores, Mercedes, Pilar, Imaculata etc. pe care at�tea femei �l poart� �n
Spania �i pe care le credeam nume originale nu sunt dec�t calific�ri adaose la
numele de M�ria. Toate femeile cu asemenea nume, sunt �n realitate Mirii, M�ria de
la Dolores, M�ria de la Mercedes, M�ria de la Pilar, M�ria Imaculata � �i numai
prin prescurtare sunt chemate Dolores, Mercedes etc.
Am mai aflat, de data asta de la Bichi Costandake (ginerele lui Bra-gadir) c�
exist� o �International Flying Bar Corporation", o asocia�ie de be�ivi cu dare de
m�n�, �n care se p�trunde destul de greu �i ai c�rei membri au dreptul la credit
destul de important, �n principalele baruri din lume contra unei provizii reduse
v�rsat� la Central�, la Londra. Jim-my Mironescu, mare amator de whisky1 e singurul
rom�n primit p�n� acum �n aceast� ilustr� corpora�ie.
� Se vorbe�te de numirea lui Victor Badulescu ca ministru plenipoten�iar^) �i de a
lui Dimitrie Alimani�teanu (fiul Sarmisegetuzei) ca subsecretar de Stat la Finan�e,
�n locul lui.
18 mai. � Alalt�ieri sear�, prietenii mei politici din culoarea de Galben mi-au dat
o mas� la Flora. Lume aleas� �i oameni cumsecade, �n majoritate.
In �edin�a Delega�iei Permanente �inut� azi-diminea�� am hot�r�t schimbarea numelui
de Uniune Agi'ar��n acela de Partid Agrar. Schimbarea de titulatura nu �nseamn�
nici o schimbare �n ideologia sau �n programul nostru. E numai o m�sur� de
precau�ie tactic�: o �ar� �eminamente agricol� nu poate tr�i ve�nic f�r� un partid
agrar, deocamdat� umpleam noi golul, cu Uniunea Agrar�", dar �ntr-o bun� zi, o alt�
grupare s-ar fi putut �ntemeia sub o etichet� mai adecvat� scopului urm�rit, �i sa
ne expun� la serioase greut�i.
Am suprimat �n acela�i timp �i organiza�iile de culori la Bucure�ti,
descentraliz�nd ac�iunea electoral� pe circumscrip�ie, �n tot vreo 30. O �ncercare.
� Ieri duminic� a �nceput concuren�a interbalcanic� de foot-ball. Am �nvins pe
greci cu 5 la 2.
1 A se vedea Amintirile mele din Egipt, (paginile 20,76 �n volumul XI al prezentei
edi�ii � nota St.N.)
316
Telegramele de azi-diminea�� aduc vestea mor�ii lui Tsaldaris, fostul pre�edinte al
Consiliului grecesc �i �eful Partidului Populist. Dup� Ve-nizelos, generalul
Condilys, Demerzis, iat�-1 �i pe Tsaldaris trimis pe lumea cealalt�. Sarcina
politic� a Regelui George, se simplific� mult.
19 mai. � Informatorul meu secret, care de mult� vreme nu mai venise pe la mine, de
ru�ine se vede, m-a vizitat din nou ast�zi, �n general prevederile lui,
�nregistrate �n cursul acestor �nsemn�ri n-au prea corespuns realit�ilor, afara de
planul unui Guvern Mironescu care a existat �n g�ndul Regelui. � Acum �mi vine cu
ve�ti senza�ionale, pe care le consemnez aici, Iar� s� cred mult �n ele. Le
consemnez drept capitole de roman, care slujesc �i ele la o mai exact� conturare a
moravurilor noastre politice �i a ru�inii �n care tr�im. Viitorul apropiat va ar�ta
ce �i c�t va r�m�ne din informa�iile care urmeaz�. Informatorul meu pretinde a �ti
cum combina�ia Mironescu ar fi c�zut �n ap�, din cauza continuelor �nt�rzieri ale
b�tr�nului Ghi�� de a se �n�elege cu cine trebuia �i cum trebuia. A�a de pild� a
venit s� cear� acum �n urm� pe d-rul Lupu la Ministerul de Interne, ceea ce a
sup�rat ad�nc pe Rege (informatorul meu vorbe�te). Cost�chescu �i Pot�rc�,
presim�i�i prin Banu, din ordinul Regelui, ar fi refuzat �i ei sa intre �ntr-o
combina�ie Mironescu (?). Furios pe ei, Regele ar fi declarat lui Banu c� cei doi
domni nu se vor mai �nt�lni niciodat� cu un portofoliu de vreme ce n-au priceput s�
dea Coroanei ajutorul cerut, �n momentul �n care Coroana avea nevoie de acest
ajutor. Informatorul meu mai adaug� c� demisia lui Banu de la Georgi�ti1 a fost
pus� la cale de Rege.
Regele vrea s� se poat� servi de Banu �n viitoarea lui combina�ie ministerial�.
De�i nu se �tie cine va prezida viitorul Guvern �n locul lui Mironescu (poate
Banu?). Regele e mai hot�r�t ca oric�nd pentru Guvernul de alegeri, compus din
oameni care s� nu candideze dar s� fac� alegerile dup� ordinele lui. De�i socotesc
c�, �n �ara noastr� �i mai ales sub Domnia Regelui Carol al II-lea, toate sunt
posibile m�rturisesc c� pun la mare �ndoial� aceste informa�ii, din care singurul
lucru ce-mi pare exact e favoarea de care se bucur� Banu. Avea de toate �n jurul
lui bietul Rege: �i lipsea un curuit. Sa-i tr�iasc�!
� Tulbur�rile �n Palestina devin din ce �n ce mai serioase. Arabii nu mai vor ovrei
�n Palestina, �n compensa�ie francezii �l cer pe Blum!
1 Printr-o scrisoare foarte frumos scris�, C. Banu �i-a dat demisia din Partidul
Liberal de sub pre�edin�ia lui George Br�tianu. Se zice c� scrisoarea (publicat� �n
toate ziarele) a fost aprobat� de Rege �nainte de a fi trimis� lui Br�tianu.
__ Regele a poftit ieri pe doctorul Lupu la dejun probabil ca s� mai
pun� la cale o intrig� �ntre el �i Mihalache. Mi s-a spus c� dup� audien��,
�napoiat la hotel, Lupu trimitea c�t putea pe Majestatea Sa �n portul Marsiliei.
24 mai. Duminic�. � De trei zile la Breasta, unde am venit de S f. Constantin.
Parcul din Breasta e o splendoare; mul�umit� prim�verii ploioase vegeta�ia e de o
bog�ie excep�ional�. Foile �nc� fragede, �nf�i�eaz� dup� specii, mase �n toate
tonurile verdelui, de la verdele deschis �i b�t�nd �n galben al teilor, la verdele
�nchis al brazilor. Trandafirii sunt �n plin� floare �i �nflori�i am g�sit �i
salc�mii. Privighetorile c�nt� toat� ziua �i toat� noaptea. Voluptatea vie�ii e
�nsemnat� pe fiecare foaie, pe fiecare floare, pe fiecare arip�. Sf. Constantin e
s�rb�toarea tinere�ii, �i c�t de pu�in se potrive�te cu cei 65 de ani ce-i duc pe
umeri! C�t a tr�it mum�-mea n-am lipsit niciodat� de l�ng� d�nsa �n aceast� zi, cel
pu�in c�nd eram �n �ar�. De c�nd m-a p�r�sit, continui s� vin, dar mire inima
str�ns� �i toat� veselia din jurul meu � mi-au venit �i copiii s� petreac� ziua cu
mine � �i toat� bucuria naturii �i cumplita be�ie de via�� a tot ce tr�ie�te �i
cre�te nu m� �mpiedic� s� m� g�ndesc la ce nu mai este �i nu va mai fi niciodat�.
� Universul �mi aduce vestea mor�ii lui Al. Florescu, zis Indianul fermec�tor, �nc�
un contemporan, �nc� o figur� caracteristic� a Bucu-re�tiului care dispare. Ca si
lonas Gr�disteanu, Al. Florescu a fost un pasionat al ideii na�ionale. Mititel,
t�cut �i posomor�t, Florescu a tr�it numai cu Ardealul �i cu ardelenii �n suflet.
Calic, socotitor pentru cheltuielile lui personale p�n� la o lescaie , a dat f�r�
s� numere pentru �colile, pentru bisericile �i pentru mi�carea rom�neasc� dincolo
de Carpa�i. El a �ntemeiat Liga Cultural�, cu penele c�reia s-au �mpodobit al�ii.
Dup� r�zboiul de �ntregire dup� ce �i-a v�zut visul cu ochii, Indianul fermec�tor
n-a mai avut scop �n via��, �i a r�t�cit printre oameni ca unul ce-�i pierduse
ra�iunea de a fi. Lipsit de ambi�ii personale, n-a cerut niciodat� nimic, nici
m�car pre�edin�ia Ligii pe care o fondase, �i al c�rei secretar general s-a
mul�umit s� fie. Ca �i cu Gr�disteanu, ardelenii s-au purtat prost cu el: n-au
g�sit, de la r�zboi �i p�n� azi, un loc de deputat pentru d�nsul, � n-au catadicsit
s� �nl�ture pe nici unul din �per-�arii lor ca s� cinsteasc� cu o alegere
nesblicitat� pe acela care �n vremuri de restri�te le d�duse at�t. Ironia soartei a
vrut ca fiul acestui na�i-
318
onalist �nfocat, Radu (consilier de lega�ie) s� se c�s�toreasc� cu o ovreica, fiica
lui Szopkes.
25 mai. � Ieri, pe o ploaie toren�ial� echipa rom�neasca de foot-ball a b�tut la
Onef, pe cea bulg�reasca. Duminica precedent� rom�nii b�tuser� pe greci, a�a �nc�t
am r�mas de�in�torii cupei balcanice pe anul �n curs. Anul trecut fusesem b�tu�i de
toat� lumea. Iugoslavia s-a retras din concuren�a balcanic�, pretinz�ndu-se �Europa
Central�". Cu Skoplie, cu jum�tate Macedonie �i cu Muntenegru �n grani�ele sale,
preten�ia e cel pu�in hazlie. De altminteri, am b�tut anul acesta �n ziua de 10
Mai, �i echipa s�rbeasc�.
� �napoindu-m� de la Breasla g�sesc urm�toarea scrisoare:
Paris 26 rue de Vichy Mai 1936
Mult Stimate Domnule Ministru,
Mi s-a comunicat cum c� v-a�i fi exprimat de o manier� foarte m�gulitoare pentru
mine cu prilejul reprezenta�iei lucr�rii1 mele la Opera din Paris. Permite�i-mi s�
v� mul�umesc din inim� pentru aceasta, asigur�ndu-v� totodat� de sentimentele mele
de �nalt� (sic) considera�ie.
George Enescu
Dl. Chou Pinx vrea s� fie ironic, dar m�nuie�te ironia cu aceea�i m�iestrie ca
muzica. Poate s� se pun� dl. Enescu �i �n cap �i �n picioare: pentru posteritate,
va r�m�ne Chou, va r�m�ne Pinx, dar nu va r�m�ne Beethoven.
� �tirea pe care mi-a dat-o Blumenfeld mai demult �i pe care am corisemnat-o �n
paginile precedente, �i anume c� Victor Antonescu vrea s� �ncherbe miliardul de
care are nevoie pentru echipamentul armatei, jum�tate de la CEC �i jum�tate de la
Casele Autonome � se a-devere�te. M�ndrea mi-a dest�inuit insisten�ele ce se pun pe
l�ng� d�nsul ca s� dea cele 500 milioane cerute2 CEC-ului, iar ieri �n tren venind
de la Craiova, Banciu (directorul Casei de Depuneri, fost director al
1 ? Lucrare?
2 Abia a �nceput Casa noastr� de Economii s� prind� cheag, �i Ministerul de
Finan�e s-a �i repezit asupra ei. Supersti�ia echilibr�rii bugetelor pe h�rtie �
duce numai la mi�c�ri false �i la prostii.
�NSEMN�RI ZILNICE, J936 319
Contabilit�ii Generale a Statului) mi-a confirmat c� se vor spori con-tabilistic
veniturile CAM-ului, cu alte 500 milioane, chit ca la sf�r�itul anului decontul s�
se lichideze cu un deficit...
Tot prin Banciu am aflat c� s-au deschis credite extraordinare �n valoare de 290
milioane nu pe cale obi�nuit� �i legal�, adic� prin anularea altor credite
reprezent�nd �n totalul lor aceea�i sum�, ci pe baza fantezist� a excedentului
bugetar din anul trecut. Or, anul bugetar nu e �nc� contabilice�te �ncheiat, �i
apoi, cum se poate vorbi de excedente disponibile, c�nd datoriile recente ale
Statului nu sunt achitate?
__ Doctorul Angelescu, burghezul �i capitalistul calic, �mi apare ca cel
mai de seam� colaborator al bol�eviz�rii ��rii. Transform�nd �colile de meserii �n
licee cu opt clase (?), �nfiin��nd bacalaureatul profesional �i pe cel comercial,
deschiz�nd din nou �colile normale �nchise, �omul �colii" spore�te �n mod
�ngrijor�tor masa proletariatului intelectual din care se recruteaz� to�i agen�ii
comunismului.
� O frumoas� �i exact� caracterizare a umanistului �i a democratic-
politicianizatului Edouard Herriot, ie�it� din pana lui Paul Claudel: �C'este un
Vulcain au travail, mais capable comme celui du Musee du Prado de recevoir parfois
la visite d'une deesse". (Le� Nouvelles Litte-raires din 23 mai 1936).
� Pangal a aflat am�nunte despre recenta audien�� la Rege a doctorului Lupu.
Frunta�ul ��r�nist ar fi ar�tat Suveranului c� nemul�umirile cresc�nde cer o
imediat� schimbare de regim �i c� un Guvern na�i-onalist-��r�nist ar fi indicat s�
prezideze serb�rile de la 8 iunie �n prezen�a oaspe�ilor str�ini care sunt
a�tepta�i, dup� cum tot un Guvern na-�ional-��r�nist a prezidat acum 6 ani la
�ntronarea Regelui. Regele a primit �ns� cu rezerv� sugestia doctorului �i a
observat c�, ca Suveran Constitu�ional, � de�i e �n curent cu nemul�umirile
comentate de Lupu � nu poate schimba Guvernul �n ajunul unor evenimente pe care
acesta le-a preg�tit. Doctorul a �ntrebat atunci dac� cel pu�in succesiunea
Guvernului, c�nd se va declara criza, e asigurat� Partidului Na�ional-��r�nist; la
aceast� �ntrebare Regele a invocat din nou calitatea sa de Suveran Constitu�ional
(!) �i a r�spuns c�-�i d� seama de importan�a �i de popularitatea electoral� a
partidului prezidat de dl. Mihalache, dar ca succesiunea actualului Guvern va
depinde de �mprejur�rile momen-
320
tului �i de interesele ��rii. Lupu a plecat furios de la Palat �i 24 de ore n-a
f�cut dec�t s� �njure pe Rege.
� Vineri �i s�mb�t� filarmonica din Berlin a dat concerte la Ateneu. Succesul a
fost formidabil. �i n-a fost numai un succes muzical: sala �n picioare striga �Heil
Hitler", �i entuziasmul nu s-a potolit dec�t cu greu. Nici un ovrei �n sal�, de�i
de obicei la concerte vin mul�i. D-rul Angelescu patriot �i francofil, a pus toate
be�ele �n roate ca s� fie z�d�rnicite concertele. A fost lupta �ntre el �i Comnen,
dar �n cele din urma bunul sim� a �nvins �i bucure�tenii au avut pl�cerea s�
asculte cea mai buna orchestr� din lume.
� Armonie �i disciplin� liberal�; pe c�nd duminic� �n congresul organiza�iei de
Ilfov, Niculescu Doroban�u excludea pe Petre Ghia�� i pe amicii lui � acela�i
Petre Ghia�� cu aceia�i amici erau aclama�i �n �edin�a congresului organiza�iei de
Teleorman, prezidat� de dl. Victor Antonescu ministru de finan�e! Ce zice nenea
Dinu? Probabil c� nici nu-�i tulbur� cura de la Royat!
27 mai. � Luptele din Palestina devin din ce �n ce mai serioase. Arabii s-au
r�sculat acum �i �mpotriva englezilor. Pentru ace�tia restabilirea ordinei �i a
�statului quo ante" are nu numai o importan�� de ordin strategic �n leg�tur� cu
siguran�a Canalului de Suez, dar �i una de ordin moral, c�ci, mai ales dup� cele
�nt�mplate �n Abisinia, prestigiul britanic are nevoie de o consolidare �n Asia �i
�n Africa.
� V�zut ieri pe Martha Bibescu la Mogo�oaia. �mb�tr�nit�, dar tot agreabil�. Mi-a
povestit dejunul ei cu Regele Eduard al VUI-lea, la �ir Philipp Sassoon. Era �i �ir
Samuel Hoare. Masa intim�, �en cravate noire". Regele prime�te asemenea invita�i,
dar nu vrea lume mult�. E de o extraordinar� simplicitate �i curtoazie �n purtarea
lui. La mas�, nu prime�te s� se serveasc� �naintea damelor � �i nici la vorb� nu o
ia �naintea lor. Are ochi simpatici �i p�r frumos. Englezii care sunt oamenii
tuturor contradic�iilor �ncep s�-1 iubeasc� tocmai pentru �nsu�irile opuse celor
pentru care au iubit pe tat�-s�u. Are umor: venind vorba despre intrig�riile
episcopilor, Regele a spus c� �episcopii ar face bine s� mai lase politica �i s� se
roage la Dumnezeu s� �nt�reasc� Guvernul Majest�ii Sale, c�ci are at�ta nevoie!"
Martha mi-a povestit �i �ntrevederea ei cu Mussolini, care i-a f�cut o ad�nc�
impresie. Mussolini i-a spus: �Sunt patru lucruri pe care le po�i spune despre
mine: 1) Sunt r�bd�tor; 2) Sunt logic; 3) Nu sunt �mb�tat (grise) de victorie �i al
4-lea) vreau pacea". Martha mi-a ad�ugat: To�i vor pacea, dar fiecare vrea pacea
lui!" A asistat la proclamarea imperiului de la o fereastr� a Palatului Misciatelli
(fost Bonaparte, col� Corso cu Via del Plebiscite) � impresie formidabil� �i aici.
De la alt� fereastr� a aceluia�i palat privea Regele Alfons al XIII-lea, al
Spaniei. �Grandeau et decadence!"
28 mai. � Ziarul parizian Gringoire din 22 mai public� un foarte documentat articol
semnat xxx prin care dezv�luie �ntreaga propagand� comunist� dus� de c�tre
Comintern-ul din Moscova, �n Fran�a. Formula �Frontul Popular" introdus� de cur�nd
�n Fran�a, ca �i �n Spania, �n Rom�nia �i �n alte ��ri, e o n�scocire a Moscovei
pentru a prinde toate partidele de st�nga �n mrejele celui comunist. Frontul
Popular, acolo unde reu�e�te s� se impun� prin ademenirea corpului electoral, are
sarcina �s� disloce" organiza�ia burghez� de Stat, existent�, �i s� prepare astfel
terenul pentru anarhie �i revolu�ie. Frontul Popular e pe cale de a-�i �ndeplini
sarcina �n Spania; pentru Fran�a, unde Guvernul Frontului Popular e gata s� se
instaleze sub pre�edin�ia ovreiului Blum, instruc�iunile Moscovei sunt �s� se imite
exemplul Spaniei", s� se �ndep�rteze func�ionarii buni experimenta�i, s� se
introduc� soviete �n caz�rmi sub form� de comitete pentru ap�rarea Constitu�iei �i
Republicii, s� se vorbeasc� de antifascism dar deloc de comunism. Situa�ia �n
Fran�a e c�t se poate de �ngrijor�toare: va parveni oare bunul sim� al poporului
francez s� �nving� nebunia c�torva, dar a c�torva care sunt �nc� prea mul�i? Soarta
Europei depinde de ce se va �nt�mpla la Paris �n viitoarele �ase luni.
�i la noi caraghio�ii de ��r�ni�ti s-au l�sat ademeni�i de magica formul� a
Frontului Popular, magic� pentru orice suflet mediocru, adic� democrat. La
Timi�oara, duminica trecut�, to�i comuni�tii au defilat cu pumnul �ncle�tat �n fa�a
domnului Jean Mihalache. Din fericire, la noi asemenea manifesta�ii sunt �nc� de
domeniul operetei.
� Dar ce nu e operet� la noi? Academia Rom�n� a ales zilele trecute ca membru activ
al ei pe dl. Capidan. Cine e Capidan? E profesor la Cluj, �i se zice c� e �i
filolog. O fi. O fi chiar un om prea cumsecade. Dar Academia Rom�n� nu e un
institut de cercet�ri ci o instan�� de consacrare. Ce consacr� ea �n cazul d-lui
Capidan? Ce s� mai zicem �ns�
322
de Capidan, c�nd �n aceea�i zi prime�te membru onorar pe dl. Ciotori(!!!), fost
profesor de gimnastic�, �sauteruisseau" �i �bun la toate" al d-lui Ti-tulescu, la
Londra? O asemenea numire nu ridic� o sec�tur� care nu poate fi ridicat�, dar
�njose�te o institu�ie care a�a �i a�a abia se �inea �n propte.
� Am r�spuns lui Enescu c� scrisoarea sa m-a surprins, c� nu era cazul nici de
�mul�umiri" pentru mine nici de nemul�umiri pentru el. C� critica era liber� �ndat�
ce o opera de art� era supus� publicului. C� glumele pe care le-am f�cut erau mai
mult �ndreptate �mpotriva odio�ilor s�i zelatori dec�t �mpotriva operei �nse�i. Am
�ncheiat prin banala constatare c� un om sincer pre�uie�te mai mult dec�t unul care
se t�r�te �n fa�� i musc� pe la spate �i ultimele mele cuvinte au fost: �Evoc�nd
aceast� sinceritate, te rog �i eu a crede �n sentimentele mele de �nalt�
considera�ie".
29 mai. � �Messieurs Tzaranistas" au redactat un manifest c�tre �ar�, un text scurt
care trebuia s� fie transformat �n mo�iune duminica la �marea" demonstra�ie de mase
pe care o preg�tesc, �i �n celelalte �ntruniri din provincie. Cenzura a t�iat
aproape tot textul, care nu con�inea de altminteri dec�t prostii, obi�nuita
literatur� �n doi peri a santaji�tilor de r�scruci. Proteste, v�ic�reli �i tot
dichisul obi�nuit. Lui Madgearu, furios, care-tni povestea nelegiuirea Guvernului
i-am spus: �ce crim�!" �i m-a crezut!
30 mai. � Dejunat alalt�ieri la Victor Sl�vescu �mpreun� cu Madgearu. Dejun �n
onoarea lui Gutmann, de la Berlin, venit pentru �edin�a Consiliului de
Administra�ie al Societ�ii Bancare. Madgearu kesketuia istorisindu-ne c� va pleca
�n iulie la Paris, cu aeroplanul. �Je volerai � Paris", ne spunea simpaticul om de
Stat. �n g�ndul meu m�cinam o �nt�mpinare pe care am p�strat-o pentru mine: �Auriez
vous deja tout voie � Bucarest?"
Ieri dup�-amiaz� a �volat" pe nea�teptate Titulescu la Belgrad. A-ceast� deplasare,
48 de ore dup� sosirea lui �n Bucure�ti, mi-a p�rut suspect�. Iat� ce am aflat:
Prin�ul Paul a renun�at s� mai vin� la Bucure�ti �i Titulescu s-a dus s�-1 conving�
s� vin�. Titulescu pune �ntr-ade-v�r mare pre� pe �ntrunirea celor trei �efi de
Stat ai Micii �n�elegeri la Bucure�ti. Nu e vorba numai de ridicarea prestigiului
s�u personal, cam atins dup� nenorocirile �nt�mplate sistemului securit�ii
colective, ci e vorba de ceva mai mult. Regele Carol n-a urmat �ntr-adev�r pe
Titulescu �n politica lui dec�t �� son corps defendant" �i a fost totdeauna de
p�rere � cel pu�in c�nd Titulescu nu era de fa�� c� ministrul
s�u de externe exagera. Titulescu vrea s� angajeze acum o dat� mai mult si personal
pe Rege �n politica sa �i s� precizeze �n mod solemn c� si Iugoslavia se afl� f�r�
nici o �ov�ire al�turi de aceast� politic�. De aci planul �ntrunirii de la
Bucure�ti �n care cei doi �mecheri Bene� �i Titulescu nu se �ndoiesc c� vor �ncurca
pe �Prin�i" �n toate declara�iile de salvare" a unui sistem politic gata s� se
pr�bu�easc�. Probabil c� Beck, care a trecut prin Belgrad, a deschis ochii
Prin�ului Paul, �i acesta urm�nd sfaturile ministrului de externe polon s-a dat
�napoi de la cursa ce i se �ntindea la Bucure�ti. Vom vedea �n zilele ce urmeaz�
daca Titulescu izbute�te s� �ntoarc� iar macazul, la Belgrad.
__ V�zut pe Arcizewski care-mi poveste�te c� iar a avut de furc� cu
Titulescu, dar c� lucrurile s-au terminat cu bine. �n lungul comunicat publicat ca
�ncheiere a ultimei �ntruniri a Micii �n�elegeri la Belgrad, la punctul 5 se spune
c� politica fiec�ruia din cele trei State e mai identic� ca oric�nd fa�a de toate
Statele Europei pe care le enumera �ncep�nd cu Fran�a �i sf�r�ind cu Rusia. Printre
aceste State se afl� enumerat� �i Polonia. Beck a �ns�rcinat pe Arcizewski s�
remit� lui Titulescu copie de pe o not� prin care Guvernul polon �ntreab� dac�
Rom�nia aliat� �i �nsu�e�te punctul de vedere ceh �n conflictul latent care mai
exist� �i azi �ntre Polonia �i Cehoslovacia (chestiunea Tetschen �i a Sileziei
superioare). Arcizewski a primit nota �nainte de �napoierea lui Titulescu �i a vrut
s� o prezinte lui T�t�rescu: acesta s-a codit �ns� si a rugat pe ministrul Poloniei
s� a�tepte �napoierea titularului de la Externe, �n fine a sosit �i Titulescu �i a
primit pe Arcizewski, c�ruia i-a f�cut toate protest�rile de dragoste, declar�ndu-i
c� tratatul polono-rom�n r�m�ne �n picioare �naintea oric�rui altuia, comunicatul
de la Belgrad nu �nseamn� nimic, c� l-a adus Krofta redactat gata de la Praga �i c�
�n z�p�ceala ultimului moment1 el, Titulescu, nici n-a avut vreme s�-l citeasc�
(extraordinar!). Nu �ncape �ndoial� a ad�ugat ministrul nostru c� tratatul cu
Polonia primeaz� oric�rui angajament cu vreuna din ��rile Micii �n�elegeri fiindc�
e anterior tratatului din 1933 prin care aceast� �n�elegere tripartit� se
organizeaz� �n forma ei actual� (?!). �n acest r�spuns se oglinde�te toat�
f��rnicia lui Titulescu, c�ci faptul c� acordul Micii �n�ele�i s�rbii au fost
nemul�umi�i de comunicatul d-lui Krofta c�ci printre ��rile enumerate la punctul 5
al comunicatului era �i Rusia Sovietic� cu care Iugoslavia nu are raporturi, dar cu
care Rom�nia �i Cehoslovacia, mai ales Cehoslovacia, se g�sesc �n re-la�ii de
colaborare. O dovad� mai mult c�t de exact a reprezentat comunicatul la Belgrad
adev�rata stare de lucruri.
324
geri e posterior, ar putea tocmai �nsemna o modificare de politic� determinat�
printr-un acord anterior! E ciudat c� Arcizewski n-a relevat specioasa r�sturnare
de argumente bazat� pe datele tratatelor noastre. Probabil c� a fost impresionat de
declara�iile de prietenie, de fidelitate �i de dragoste cu care 1-a cople�it
Metternich-ul nostru. Ministrul Poloniei s-a m�rginit s� ia act de declara�iile lui
Titulescu �i s�-i aduc� la cuno�tin�� c� Beck le va da'publicit�ii la prima ocazie;
Ministrul nostru de externe n-a ridicat nici o obiec�ie. Arcizewski a mai �ntrebat
cum s-a putut da cu at�ta facilitate consim��m�ntul Rom�niei la re�narmarea Str�m-
torilor care interesa �n cel mai �nalt punct �i Polonia care s-a obi�nuit s�
considere Marea Neagr� ca un debu�eu al comer�ului ei spre Orient. Prin
posibilitatea de �nchidere a Str�mtorilor, acest comer� e periclitat �i drept
consecin�� e periclitat �i tranzitul polonez prin Rom�nia. Pus pe acest teren
Titulescu a �nceput s� urle �i s� declare c� Rustu Arras 1-a �n�elat, c� a pus
chestiunea f�r� s�-1 consulte, c� a adus-o la �ntrunirea �n�elegerii Balcanice �n
ultimul moment �i c� d�nsul, Titulescu, nu se mai putea opune unui fapt �ndeplinit
dec�t cu riscul de a compromite �n�elegerea Balcanic� �n �ntregul ei. Iat� unde
duce pactomania amicului Titulescu: ca s� nu compromit� un acord fictiv, care nu
reprezint� nimic real � a renun�at dintr-o tr�s�tur� de condei la libertatea
Str�mtorilor �i a l�sat s� se transforme Marea Neagr� �ntr-un lac rusesc � ceea ce
nu mai e o fic�iune, dar o realitate, �i �nc� o realitate teribil de bogat� �n
consecin�e pentru noi.
�i vor fi pus vreodat� pactomanii �ntrebarea: ce va face Fran�a �n cazul unui
probabil conflict armat �ntre Polonia �i Cehoslovacia, ea care a semnat o conven�ie
militar�1 �i cu Cehoslovacia �i cu Polonia? Dar ce vom face noi �n asemenea caz,
c�ci �i noi avem conven�ii militare �i cu Polonia �i cu Cehoslovacia? Nimic nu
dovede�te mai bine inoperanta pactelor multiplicate dec�t tocmai aceste
contradic�ii pe terenul aplic�rii lor.
Ca s� apere pe escrocul de Rustu Arras, Titulescu a povestit lui Arcizewski c�
Kemal a chemat la ora 2 noaptea pe ministrul s�u de externe �i 1-a obligat s� ia
imediat pozi�ie �n chestiunea Str�mtorilor f�r� s�-i mai �ng�duie s� consulte pe
nimeni2.
1 Sunt singurele conven�ii militare pe care Fran�a le-a semnat cu Statele din
Europa Central� �i Oriental�. Cu noi, cu iugoslavii n-a semnat dec�t tratate
defensive, dar f�r� conven�ii militare.
2 Titulescu socote�te, dup� c�te mi-a spus Savel, c� chestiunea Str�mtorilor e de
competen�a exclusiv� a Marilor Puteri. Cred c� e o eroare, �n tot cazul, date fiind
raporturile existente dintre Fran�a, Anglia �i Soviete, putem fi siguri c�
chestiunea e �nmorm�ntat�, ca �i libertatea de trecere prin Bosfor �i Dardanele.
__ �nt�lnit pe Sola care m-a rugat s� spun la toat� lumea c� Italia e
hot�r�t� s� p�r�seasc� Societatea Na�iunilor dac� sanc�iunile nu se ridic� la 16
iunie sau dac� se mai am�n� �nc� o dat� hot�r�rea Puterilor asupra lor.
__ Ziarul de azi-diminea�� anun�� c� d'Ormesson a fost numit ambasador la Rio de
Janeiro. �n fine! C�l�torie spr�ncenat�! Nu e vorb�, cel care va veni �n locul lui
nu va fi mai �n�eleg�tor al lucrurilor noastre.
31 mai. � Titulescu s-a transformat �n porumbel, �n porumbelul p�cii �i nu se mai
proiecteaz� dec�t pe bolta cereasc�. Ieri a zburat, micul mamei, �retur" de la
Belgrad spre Constan�a unde va raporta azi Majest�ii Sale rezultatul misiunii lui.
(Regele petrece ziua de azi la Constan�a pentru inaugurarea abatorului!) Pentru noi
simpli muritori, rezultatele acestei misiuni, ca �i scopul ei de altminteri, r�m�n
secrete � p�n� le vom afla!
� Argentina a cerut convocarea Adun�rii Generale a Societ�ii Na�iunilor pentru
ziua de 16 iunie (c�nd urmeaz� s� se �ntruneasc� Consiliul S.D.N.-ului). Cererea
Argentinei pare a fi primit� pretutindeni cu favoare. Toat� lumea e s�tul� de
comedia sanc�iunilor. Abisinia a fost cucerit�, �i acum s� �ntoarcem foaia, c�ci
mai avem de citit!
� Jura�ii au achitat ieri pe Pastia, fost magistrat, sifilitic �i alcoolic care
�i-a ucis concubina � slujnic� ��n condi�ii nel�murite pe deplin. O �ncurajare dat�
oamenilor de ac�iune c�rora nu le e fric� s� m�nuiasc� cu�itul sau revolverul! Ce e
mai ciudat e c�, de�i achitat, Pastia a fost condamnat s� pl�teasc� desp�gubiri,
200 000 lei copiilor �i 100 000 mamei victimei!
� Simpaticul Alexandru Rosetti B�l�nescu, profesor universitar, �i directorul
Funda�iei Regale Carol al II-lea, a atacat cu curaj �ntr-un interviu Academia
Rom�n� �i pe academicieni. Dup� d�nsul Academia s-a pus �n afara mi�c�rii noastre
culturale, �i paralizat� prin spiritul de ga�c� �i de interese meschine nu mai are
nici un rol �n evolu�ia vie�ii noastre intelectuale. La criticile t�n�rului Rosetti
�mi permit s� adaug numai c� aceast� situa�ie e cu totul logic�: Academia e mai
mult dec�t 0 adunare, e o adun�tur� de pro�ti �i de lichele; ce pot face c�iva
oameni inteligen�i �i cumsecade r�t�ci�i acolo?
326
l iunie. � Mascarada ��r�ni�tilor, de ieri, a fost dup� placul lor, dar numai al
lor. Putorimea satelor de prin jude�ele �nvecinate, vreo 10 -20 000 de oameni, la
care s-au ad�ugat vreo 5-6 000 de comuni�ti au defilat f�r� vlag� dinaintea
nulit�ilor �de conducere" �n fruntea c�rora se l�f�ia ��r�noiul frizat de la
Topoloveni. C� tot Bucure�tiul era plictisit de aceast� invazie de nesp�la�i se
pricepe � ce e mai greu de priceput e c�, chiar manifestan�ii f�ceau mutre de un
cot. Nici un moment �i nic�ieri nu s-a putut constata nici n�dejde, nici av�nt.
Singurul fapt interesant pe ziua de ieri a fost asocia�ia comuni�tilor la
manifesta�ia na�ional-��r�nist�. De altminteri, singurii care au defilat voio�i �i
disciplinat au fost comuni�tii. Au defilat cu steaguri verzi �n loc de ro�ii, dar
cu pumnul �ncle�tat.
Camuflajul comunismului realizat prin formula Frontului Popular e gata �i la noi. E
un rezultat �i acesta, prin care vom putea s�rb�tori �mplinirea a 6 ani de Domnie a
Regelui Carol.
Discursul lui Mihalache la Arenele Romane n-a adus nimic nou. Acela�i rahat pe care
ni-1 serve�te la fiecare �ntrunire, cu o not� mai accentuat� �mpotriva Guvernului
�i mai sp�l�cit� �mpotriva Camarilei.
� Fost ieri la,curse. S-a alergat Derby-ul �i a fost c�tigat de calul Gor-gos
apar�in�nd locotenentului Dumitrescu. Regele n-a asistat. Ca pre�edinte al Jockey-
Club-ului a asistat p�n� acum �n to�i anii la Derby. Guvernul a g�sit cu cale s�-1
duc� tocmai ieri la Constan�a sa inaugureze abatorul(�) nou construit. Din aceast�
cauz� n-a putut asista nici la cinqantenarul Societ�ii Progresul Silvic (ieri
diminea��), la care, dat� fiind importan�a Societ�ii, promisese s� asiste. P�cat c�
nu e un om �n jurul Regelui care s�-i dea sfaturile cele bune.
V�zut la curse pe Radu M�ndrea. Se ar�ta �nc�ntat c� sc�pase ieftin de exigen�ele
lui Victor Antonescu care ceruse CEC-ului 500 milioane. Prin d�rza lui rezistent�,
M�ndrea a sc�pat cu 180 milioane garantate prin 750 milioane rent�. �i a�a e prea
mult, dar mai merge. M�ndrea a fost primit zilele trecute �n audien�� de Rege �i a
�inut s�-mi spun� c� Majestatea Sa m� �ine �n mare stim�. �Vezi asta e � am spus
lui M�ndrea � m� stimeaz�, �i cum nu lucreaz� dec�t cu lichelele pe care nu le
stimeaz�, nu e nici o �ans� ca s� fac� ce-1 sf�tuiesc eu sa fac�."
3 iunie. � Regele a primit ieri �n audien�� pe Pangal. Nu-1 mai primise de vreo doi
ani: regimul curvistic e un regim esen�ialmente fantezist. Politice�te impresia lui
Pangal se poate rezuma �ntr-un singur cuv�nt: vax. De�i foarte butonat Regele s-a
ar�tat acela�i veleitar, acela�i
vis�tor �i acela�i v�n�tor de potcoave de cai mor�i cu care �ncepem s� ne obi�nuim.
Fiind vorba despre Ordinul de Malta, Regele a spus �ntr-adev�r lui Pangal: �Sunt
hot�r�t s� nu admit la re�nfiin�area noble�ei dec�t familiile boierite �nainte de
Domnia lui Mavrocordat (!!)" iar la obiec�ia lui Pangal, care voia s�-1 scoat� din
basme �i s�-1 dea �n politic�, ca pentru �nfiin�area unei noble�e trebuie
modificat� Constitu�ia �i c� pentru aceast� modificare s-au pierdut momentele
prielnice�simpaticul veleitar a r�spuns: �chestiunea nu era coapt�: acum e coapt�r
S� nu se r�s-coac�. Regele a �ntrebat la sf�r�itul audien�ei sale: �Ce face conul
Costi-c�?" (�la sunt eu). Pangal n-a r�spuns, �i-mi pare r�u, a�a cum trebuia.
4 iunie. � Ziarele public� o telegram� de la Paris care rezum� un interviu
senza�ional al d-lui profesor Charles Rist, guvernator onorar al B�ncii Fran�ei.
Dl. Rist declar� c� o devalorizare a francului a devenii indispensabil�.
Nu pentru motive financiare sau monetare, ci pentru motive economice: preturile
trebuiesc sc�zute la nivelul celor din Anglia. Iat� unde a ajuns omul stupid care
m� trata ca revolu�ionar �n 1932! L-a pedepsit Dumnezeu, dar Dumnezeu a pedepsit �i
Fran�a c�ci dup� ultimele informa�ii care sosesc de la Paris, Ministerul Blum, de
m�ine, va avea s� fac� fa�� la un deficit de 20 miliarde franci, adic� 200 miliarde
lei! Bravo, ortodoxia financiar� �i economic�!
� Ieri sear� la ora 6 am avut o �edin�� destul de agitat� a Consiliului B�ncii de
Credit. Am �nsemnat deja �n treac�t porc�riile lui Hefter �i interven�ia sa la
Adunarea General� din 4 aprilie �i am ar�tat1 leg�turile �n aceast� afacere �ntre
Hefter, Miti�� Constantinescu �i Aristid Blank de la care pornise totul, ca s�
cure�e pe Kaufmann. C� Miti�� Constantinescu comunicase lui Hefter raportul
inspectorului Nestorescu, a fost pentru noi o convingere de la primul atac al
escrocului, c�ci �n �nt�mpinarea lui citit� �n fa�a adun�rii generale a B�ncii se
reg�seau mai multe din nefondatele �nvinuiri consemnate �n raportul inspectorului
B�ncii Na�ionale. Era o convingere, dar nu aveam o prob� a ignominiei
guvernatorului Miti��. Zilele trecute, Kaufmann �i-a procurat �ns� �i proba scris�
a acestei ignominii. I-a dat-o dl. colonel Angelescu, fostul meu prefect de Dorohoi
�n 1921, ajuns administrator al ziarului Le Moment. Angelescu declar� c� �n ziua X
dl. Hefter s-a dus la Miti�� Constantinescu acas�, str. Remus nr. 6 (1-a �ntrebat
chiar pe el, Angelescu unde
A se vedea �nsemn�rile din 6 mai, la pag. (301-303 din prezentul volum � nota
328
era str. Remus) �i s-a �napoiat de acolo la gazet� cu un dosar voluminos (95
pagini) pe care i 1-a remis rug�ndu-1 s�-1 copieze de urgen��. Ange-lescu a chemat
o dactilografa discret �i a lucrat cu d�nsa p�n� la ora 2 diminea�a. �i a mai
lucrat �i a doua zi cu alt� dactilografa p�n� a terminat copia ceruta. Originalul a
fost restituit de Angelescu lui Hefter �i de Hefter lui Miti��. La obiec�ia c�
Angelescu a putut s� declare lucruri inexacte, fiind pl�tit1, se poate r�spunde c�
exactitatea declara�iilor lui e dovedit� prin faptul c� cele c�teva puncte mai
importante atinse de inspectorul Nestorescu2 �n raportul sau se afl� si �n
declara�ia lui Angelescu care nu le-ar fi putut �ti dac� n-ar fi avut raportul �n
m�ini.
Scopul �edin�ei de asear� era s� se hot�rasc� dac� pe baza acestui document trebuia
s� pornim la lupt� pe fa�� mpotriva guvernatorului �i cum1? P�rerea mea a fost s�
suspend�m orice act ostil pentru dou� motive:
1) Prin audien�a ob�inut�3 de Kaufmann la Rege �i de la care ie�ise mul�umit se
stabilise un fel de armisti�iu �ntre Banca Na�ional� �i Banca de Credit deoarece
Suveranul f�g�duise s� potoleasc� zelul intempestiv al d-lui guvernator �i
fag�duiala Regelui p�rea c� fusese �inut� deoarece Banca Na�ional� n-a mai
reac�ionat fa�� de Banca de Credit. Armisti�iu cu at�t mai serios cu c�t T�t�rescu4
chemase pe Kaufmann chiar ieri diminea�� s�-i spun� c� Regele �i vorbise de toat�
afacerea �i c� se �ns�rcina el s� lini�teasc� pe Mitit�, dac� ar mai fi fost
nevoie. Afl�ndu-ne prin urmare �ntr-o stare de armisti�iu solicitat de noi, orice
s-ar zice, prin audien�a lui Kaufmann, nu trebuia s� sl�bim pozi�ia noastr� �i s�
rupem noi armisti�iul, c�ci �n acest caz am pierde desigur �i sprijinul Guvernului
�i sprijinul Coroanei. S� l�s�m pe guvernator s� rup� armisti�iul, daca va mai avea
poft� �i va mai �ndr�zni, atunci vom putea uza de arma noastr�, �n ripost� �i fiind
�n legitim� ap�rare, nimeni nu ne va putea repro�a nimic.
1 Kaufmann a dat 200 000 lui Angelescu sum� pretins� de acesta ca desp�gubire
pentru postul pe care-1 pierdea la Le Moment, prin declara�iile lui.
2 Precum chestiunea augment�rilor succesive de capital al B�ncii, contul special
B.S. (Barbu �tirbei), datoria mea de 3 milioane (garantarea �mprumutului Citta
Davila pentru, r�scump�rarea ac�iunilor B�ncii ��r�ne�ti) etc.
3 Audien�a cerut� de luni de zile de Kaufmann prin Scanavi �i Regina Elisabeta
(cerere despre care am vorbit deja) a fost acordat� �n ziua de 25 mai.
4 T�t�rescu, �ntre altele, a spus lui Kaufmann c� Regele a fost foarte mul�umit de
cele vorbite cu el �i c� ar fi zis chiar �b�tr�nul are mult bun sim�". Povestindu-
mi conversa�ia lui cu T�t�rescu, Kaufmann se ar�ta sufocat, de acest epitet de
b�tr�n!
2) Nu trebuie s� pierdem din vedere c� Banca de Credit e o banca cu mul�i
depun�tori (peste un miliard lei) �i c� orice conflict cu Banca Na�ional�, de
oricare parte ar fi dreptatea, poate duce la zdruncinarea �ncrederii �i la panic�.
De vreme ce avem o justificare onorabil� de a am�na cel pu�in ostilit�ile,s� nu
ezit�m s� o folosim.
�mpotriva propunerii mele au vorbit Mihai Popovici �i mare�alul Averescu. Mihai,
fiindc� �n calitatea lui de politician vedea �ntr-o ac�iune �mpotriva
guvernatoruluiului o posibilitate de atac �mpotriva Guvernului, �nsu�i. Mare�alul
fiindc� era furios. Aflase �ntr-adev�r ca sc�rba de Blank ca s� �ncarce pe Kaufmann
�i s� excite �i mai mult pe Rege �mpotriva lui, povestise c� Banca de Credit
finan�ase toata campania anti-carlist� pe care o duce mare�alul �mpreun� cu
Gheorghe Br�-tianu. O bun� parte din investiga�iile inspectorului Nestorescu fusese
�ndreptat� �i �n aceast� direc�ie �i crezuser� chiar oamenii c� f�cuser� o mare
descoperire d�nd peste contul B. S.1 Averescu, care nu luase nici un ban de la
Banca de Credit spumega �mpotriva acuz�rii ce se aducea �n mod gratuit, calomnios
B�ncii din Consiliul c�reia f�cea parte.
Cu toat� opozi�ia lui Averescu �i a lui Mihai Popovici, Consiliul �i-a �nsu�it
propunerea mea, �i armisti�iul dintre cele dou� tabere nu va fi tulburat de c�tre
Banca de Credit cel pu�in. .
� N-am avut �ntr-un an at�t de furc� cu b�ncile c�t am avut acum �ntr-o lun�. �n
afara de �ncurc�turile de la Banca de Credit am mai avut una la Societatea Bancar�.
Mul�umit� prostiei �i lipsei de tact a d-lui Rust, trimis ca director inutil de la
Berlin acum un an �i mai bine, era s� se dezorganizeze toat� direc�ia B�ncii, Dl.
Ritscher2 n-a trimis nimic la Berlin � de fric�, c�ci Rust e �nazi" � din c�te i-am
spus eu c�nd a fost aici cu prilejul Adun�rii Generale a B�ncii la Bucure�ti.
Gutmann �ns�rcinat acum s� reprezinte capitalul german �n �edin�a Consiliului care
trebuia s� hot�rasc� cele am�nate la 22 aprilie s-a g�sit f�r� nici o instruc�iune
mai ales �n ce prive�te situa�ia lui Rust. �n asemenea con-
1 Contul B.S. (Barbu �tirbei) e cont prin care se pl�tesc un num�r de ac�iuni ale
B�ncii de Credit cump�rate de �tirbei de la Kaufmaiin.
Despre situa�ia lui Rust, despre �nvinuirile de agent hitlerist pe care i le
f�cuser� Madgearu �i Sl�vescu, despre animozitatea dintre el �i ceilal�i
func�ionari superiori ai B�ncii � mai ales Witzleben � m� �n�elesesem cu Ritscher
(vezi �nsemn�rile din 23 aprilie pag. 283 ) s� le comunice la Berlin, s� ob�in�
rechemarea suspectului �i suspectatului �i s� cear� am�narea tuturor hot�r�rilor cu
o lun�. Ritscher, suspectat �i el de hitleri�ti �i r�mas oarecum �en marge" la
Diesdner Bank, n-a raportat nimic din conversa�ia noastr� la Berlin a�a �nc�t
situa�ia a r�mas neschimbat� �i �ncordat�.
di�ii am fost silit sa tran�ez nodul gordian cu o lovitur� de sabie: m-am �n�eles
cu Incule� �i cu Savel R�dulescu sa nu se mai re�nnoiasc� permisul de petrecere �n
�ar� eliberat lui Rust �i care expira la l iunie. Cu toat� interven�ia ministrului
german Fabicius1, indezirabilul a fost expediat peste grani�� la 31 mai seara, �i
astfel a sc�pat Banca de d�nsul �i am readus pacea �n s�nul direc�iunii ei. Dinu
Cecropide a fost angajat �n locul lui Rust, spre satisfacerea tuturor.
� Mi se trimit de la Banca de Credit, s� semnez spre aprobare borde-rourile
ultimelor opera�iuni de credit. A�a cere acum noua lege bancar�. Pe unul din ele
figureaz� Prin�ul Nicolae cu 3 milioane 1/2 �i Regina Elisabeta cu l milion �i
jum�tate. Am priceput acum de ce Regele a fost amabil cu Kaufmann �i 1-a primit �n
audien�� i m-am lini�tit totodat� �n ce prive�te conflictul B�ncii de Credit cu
Banca Na�ional�.
� C� armonia cea mai des�v�r�it� domne�te �n s�nul Micii �n�elegeri ne-o dovedesc
dou� telegrame de la Praga �i de la Belgrad, publicate �n ziarele de azi-diminea��.
Telegrama de la Praga poveste�te plecarea Pre�edintelui Benes Curcanul, care s-a
l�sat cu discursuri la gar�, lucru nemaipomenit p�n� acum pe toat� suprafa�a
p�m�ntului. Las la o parte discursul d-lui prim-ministru Hodza care �i-a exprimat
regretul pentru plecarea d-lui Prezident2 �i care dovede�te c� parveni�ii de dro-
to�i nu �tiu �nc� cum s� se poarte �n lume, �i m� ocup numai de al lui Bene�.
Acesta, r�spunz�nd lui Hodza a declarat c� �nt�lnirea de la Bucure�ti va fi de o
importan�� cov�r�itoare pentru soarta Europei si a lumii, (exact teza St�p�nilor de
la Paris exprimat� prin ziarul Le Temps).
Telegrama de la Belgrad sun� a�a: �Abia ast�-sear� s-a aflat �n mod definitiv c�
dl. Stoiadinovici nu va lua parte la �ntrevederile din Bucure�ti. Din anturajul
primului ministru se declar� c� dl. Stoiadinovici n-a crezut necesar s� plece acum
la Bucure�ti, pentru motivul c� �nt�lnirea celor trei Capi de Stat constituie mai
mult o solemnitate, care nu necesit� prezen�a sa."
Cum se vede acordul e mai des�v�r�it ca oric�nd.
1 Ca s� salvez aparen�ele m-am pref�cut �i eu c� intervin �n favoarea lui Rust, �n
realitate am insistat �ns� pentru expulzarea lui. Politica e sc�rboas�, chiar �i
simpla politic� bancar�.
2 Pentru �regretul" de a vedea plec�nd spre noi pe Pre�edintele Republicii, rom�nii
ar fi putut r�spunde: de ce n-a r�mas unde era?
__�n procesul studen�ilor de la T�rgu Mure�, Guvernul a f�cut iar�i
o prostie. Acuza�ii ceruser� citarea a vreo 50-60 martori. Pre�edintele
__. legea din Ardeal �i d� acest drept � i-a respins pe to�i. Poate c� unii
din ei s� fi fost jenan�i �i puteau fi �nl�tura�i, dar s�-i tai pe to�i, aceasta
�nseamn� �n bun� rom�neasc� s� sari dincolo de cal. Respingerea martorilor fiind
bazat� pe faptul (sau mai bine zis pe pretextul) c� �n cererea de convocare nu se
specificase �ce anume m�rturii se cereau fiec�ruia", Alexandru Cantacuzino a f�cut
o nou� cerere1 prin care ruga pe dl. pre�edinte s� citeze un singur martor, pe d-na
Elena Lupescu, la Palatul Regal din Bucure�ti, pentru a se dovedi existen�a ei
(!!). �n acela�i timp, diferitele asocia�ii de studen�i din Bucure�ti au �nceput s�
�mpart� manifeste clandestine (unul mi-a c�zut si mie �n m�n�) prin care acuz� pe
aceea�i Elen� Lupescu de a fi cauza tuturor persecu�iilor pe care le-au suferit
studen�ii �i cer suprimarea ei. Pentru prima dat� studen�imea (sau cel pu�in
grup�rile studen�e�ti de dreapta) cer pe fa�� capul blond �i vinovat al concubinei
regale.
5 iunie. � Ministerul Sarraut a demisionat �i Ministerul Blum s-a constituit
imediat, �n Fran�a, �n fine, Israel e Rege. �i comunismul caracteristica noului
Minister: 32 de mini�tri din care si 3 cucoane. Greva general�, organizat� de
comuni�ti, s-a �ntins peste toat� Fran�a. Blum jidanul face �n fiecare zi un
discurs �i cu programul �n gur� merge cu pa�i siguri spre falimentul general.
Fran�a �i merit� soarta: o na�ie nu se d� pe m�na str�inilor.
6 iunie. � Ziarele ne aduc azi lista complect� a Ministerului Blum. C� sunt 32 de
mini�tri, c� sunt �i dame printre ei, c� sunt Ministere care nu fac dec�t s�
dubleze pe altele � lucru e f�r� importan��. Important este aspectul comunist al
listei �mp�r�it� pe grupuri (�grupuri" fiindc� nu se �ndr�zne�te �nc� cuv�ntul
�soviet" � dar �grupurile" de mini�tri nu sunt dec�t adev�rate soviete) de
coordonare a ac�iunii publice. Sunt 6 Grupuri de coordonare:
l. Grupul Ap�r�rii Na�ionale (ministrul ap�r�rii na�ionale �i al r�zboiului,
ministrul marinei, ministrul aerului �i subsecretarul de Stat al marinei de
r�zboi). 2. Grupul Administra�iei generale (ministrul de interne, ministrul
justi�iei, ministrul educa�iei na�ionale �i urm�torii patru subsecretari de Stat:
pentru interne, pentru orfani �i v�duve de r�zboi (!); pentru �nv��m�ntul tehnic,
pentru cercet�rile �tiin�ifice (!). 3. Grupul rela�iilor externe �i al Fran�ei
Coloniale (ministrul de externe,
1 P�strez �n h�rtiile mele o copie dup� cererea lui Alexandru Cantacuzino.
332
ministrul coloniilor, subsecretarul de Stat la externe). 4. Grupul Finan�elor �l
datoriilor Statului (ministrul finan�elor, ministrul pensiilor). 5. Grupul
Economiei Na�ionale (ministrul economiei na�ionale, ministrul agriculturii,
ministrul comer�ului, ministrul lucr�rilor publice, ministrul G.T.T. �i
subsecretarii minelor, electricit�ii �i combustibilelor lichide (!) � marinei
comerciale � agriculturii. 6. Grupul Solidarit�ii Sociale (ministrul muncii,
ministrul s�n�t�ii publice �i trei subsecretari: educa�ia fizica, organizarea
recrea�iilor �i sporturilor (!), protec�ia copilului).
Nu s-a numit �nc� vreun comisar al poporului, dar s-a numit un �nalt Comisar
pentru... �nfrumuse�area �mprejurimilor Parisului!
Peste cele 6 grupuri de mai sus (prezidate fiecare de c�tre un socialist sau de un
radical socialist, dup� un savant dozaj) mai este sovietul Pre�edin�iei
Consiliului, soviet pentru coordonarea ac�iunii acestor 6 grupuri, soviet compus
din primul ministru, trei mini�tri de Stat �i doi subsecretari.
Paia�a de Paul Boncour nu face parte din Minister. Daladier e ministru de r�zboi �i
vicepre�edinte al Consiliului (inova�ie �i aici: p�n� acum, vicepre�edinte al
Consiliului era �n mod automat ministrul justi�iei, le �Garde des Sceaux").
Bubi Sifilipescu i-a tras deja o limb� lui Blum-Blum sub forma unui articol �n care
�njur� pe to�i oamenii de dreapta din Fran�a �i arat� c� ceea ce ne trebuie, nou�,
pe malurile Senei, e un om care s� vorbeasc� verde Italiei �i lui Mussolini.
Ravagiile sifilisului sunt de ne�nchipuit c�nd cade boala pe un teren propice.
� Asear� a sosit �n Bucure�ti dl. ministru al comunica�iilor iugoslav, Spaho. N-a
venit dl. Stoiadinovici, ministrul de externe1, dar Titulescu a ob�inut p�n� �n
cele din urm� pe Spaho. Interesant c� acest Spaho nu sose�te azi �mpreun� cu
Prin�ul Paul, ca ministru �nso�itor, ci c� a sosit cu 18 ore �nainte, ca ministru
tehnic, s� vorbeasc� de pod!H Ca s� explice nevenirea lui Stoiadinovici, Titulescu
a inventat o necesitate constitu�ional�; �n lipsa Regentului trebuie s� r�m�n� �n
�ar� primul ministru. Bietul Titulescu a uitat c� mai sunt doi Regen�i care au
r�mas la Belgrad! �i nu cred ca s� se fi schimbat Constitu�ia iugoslav�, �n tot
cazul, de c�nd Stoiadinovici primise, cu prilejul ultimei �ntruniri a Micii
�n�elegeri, s� �nso�easc� pe Prin�ul Paul la Bucure�ti.
1 Nu numai c� n-a venit dar a mai dat �i declara�ii presei din care reiese c�
Iugoslavia e �n excelente raporturi cu toate ��rile �i cu cele din Mica �n�elegere,
c� Iugoslavia are politica sa �i se sprijin� pentru revendic�rile ei pe armata
na�ional�.
Oric�t ar min�i cei interesa�i, oric�t ar scrie foile pl�tite, adev�rul e c�
Iugoslavia nu mai �mbr�i�eaz� ast�zi tot crezul Micii �n�elegeri. Plastic am putea
spune c� ceea ce desparte ast�zi Iugoslavia de Mica �n�elegere e Tituleseu �i e
Bene�. Nota de slug�rnicie fa�� de Paris �i de f��rnicie fa�� de anumite State nu
mai e admis� la Belgrad.
__ �ntre Diminea�a �i Universul lupta devine epic�. De o parte si de
alta, zilnic, se vars� h�rdaie de l�turi asupra adversarului. Acum au intrat �n joc
�i alia�ii fiec�ruia. Diminea�a a �nceput prin a amenin�a Universul cu atacul
for�elor populare � cite�te comuniste. Universul a r�spuns cu contra amenin�area
studen�ilor �i b�t�u�ilor de dreapta. �Centrul Studen�esc" a �i intentat ieri
proces (?) oamenilor din S�rindar iar gazeta lui Goga �ara Noastr� anun�� nici mai
mult nici mai pu�in dec�t r�zboiul civil. R�zboiul celor dou� roze...
7 iunie.� Bene� Curcanul �i Paul Karageorgevici au sosit ieri diminea�� n
Bucure�ti, fiecare cu un tren special �n gara Mogo�oaia (la B�neasa) complect
ref�cut� �i m�rit�, transformat� �n �gare du Bois de Boulogne" pentru �nal�i
oaspe�i. Ca toate la noi, transformarea s-a f�cut �n prip�, �n 10 zile �i s-au
cheltuit degeaba c�teva milioane c�ci toate lucr�rile trebuiesc ref�cute, �nt�i a
sosit Bene�, la ora 10 � apoi Prin�ul Paul la ora 11. Regele Carol i-a primit pe
r�nd la gar�, pe am�ndoi. Dac� mul�umirea Regelui de a vea doi �efi de Stat, fie �i
de clasa a Il-a ca oaspe�i, a fost mare, dac� a lui Tituleseu de a fi izbutit s�
aduc� pe Prin�ul Paul laBucure�ti, fie si f�r� Stoiadinovici a fost si mai mare �
indiferen�a publicului bucure�tean a fost total�. Pe rom�n nu-1 intereseaz� nimic,
dac� �nu ies parale". E trist dar e a�a �i nu e nimic de f�cut. Lipsa de entuziasm
� aproape lipsa de polite�e � pe tot drumul de la gara Mogo�oaia la Palat n-a fost
nici m�car compensat� printr-un c�t de mic efort din partea Municipiului ca s� dea
ora�ului, sau cel pu�in str�zilor parcurse de cortegiul Regal un aspect de
s�rb�toare. C�teva mizerabile stegule�e cehoslovace �i iugoslave at�rnate de v�rful
u-nor pr�jini str�mbe, �n Pia�a Victoriei �i �n Pia�a Roman�, c�te un steag
rom�nesc la zece case �i at�ta tot p�n� �n Pia�a Palatului complect ob-struat� prin
tribunele construite pentru defilare. Era �ns� imposibil ca Regele s� nu profite de
acest mare eveniment ca s� mai n�scoceasc� ceva �n rubrica vestimentar�: a introdus
oficial albul, ca �inut� oficial� de var�, dar 1-a introdus pe moda englez�. To�i
sergen�ii de ora� au fost �mbr�ca�i �n alb, cu c�ti coloniale tot albe, to�i
ofi�erii au fost �i diminea�a la gar� �i la parad� �i seara la primire de asemenea
�n alb. Pentru
334
�arjele Cur�ii �i pentru mini�tri, Majestatea Sa a croit un mic fr�cule� �
bine�n�eles tot alb � f�r� coada care poate s� prind� bine un zvelt horse-guard la
Londra dar pune �ntr-o ridicol� eviden�� la Bucure�ti gr�suliile posterioare
rom�ne�ti. De altminteri, nu s-au supus modei noi �n afara de militari, dec�t
Murd�reanu de la Palat �i Franasovici dintre mini�tri. A�tept cu ner�bdare s� rev�d
pe lorga ministru �i g�tit cu fr�-cule�ul alb.
N-am fost la Revist�, dar m-am dus asear� la concertul-recep�ie de la Palat mai
mult de curiozitate s� v�d noile �nc�peri, pe care nu le vizitasem �nc�. Mi s-a
vorbit at�t de ur�enia s�lii celei noi, �nc�t am avut o pl�cut� surpriz�: e mai
bine dec�t credeam. De�i enorm�, sala n-are propor�ii fericite �i pare mic�. �n
general s-a conservat planul vechii cl�diri: intrare, scar�, anticamera de sus cu
salonul din st�nga pe curte sunt ca �n Palatul cel vechi. Sala Tronului e mai
�nalt�, mult, �i se �ntinde �n fund mai departe, �n schimb nu mai exist� fosta
rotond� pe dreapta, unde se a�eza pe vremuri bufetul. Lumina e indirect� �i lipsa
de lus-truri mari e o eroare. Decora�ia �n stil Adams e greoaie �i prea bogat�, dar
ceea ce omoar� tot e Tronul din fundul s�lii � o nenorocire ce ocup� tot peretele,
cu coloane, cu draperii, cu bazaconii, o adev�rat� oroare. Sala de jos e mai sobru
�inut� dar e prea scund� de tavan �i se prezint� mai mult ca o sal� de m�ncare pe
un transatlantic dec�t ca o sufragerie regal�. Scara e frumoas� de�i excese de
marmur� galben� �i de ornamentic� inutil� stric� efectul destul de reu�it al
liniilor. Ceea ce lipse�te �ntregii cl�diri, pe din�untru e nota regal�, e acel nu
�tiu ce care te face s� sim�i c� e�ti �ntr-un Palat �i nu �ntr-o gar�, �ntr-un
teatru sau �ntr-un Palace. Lipsa de tradi�ie se simte �ns� mai ales la �inuta
Cur�ii �i la selec�ia invita�ilor. O regretabil� confuzie �ntre ��arjele Cur�ii" �i
�func�ionarii Cur�ii" umple s�lile cu o puzderie de mici ofi�era�i �i impiega�i
necunoscu�i pofti�i �mpreun� cu so�iile lor. Nimic mai caraghios dec�t Buchmann,
dentistul, veterinarul, mascurul �i potcovarul Palatului �mbr�cat cape vremea lui
Talleyrand. �i mai sunt �i damele! Toat� recep�ia de asear� a fost o recep�ie de
cinovnici �n care am c�utat �n zadar sa descurc criteriile pe baza c�rora s-au
f�cut invita�iile. A fost invitat Guvernul, corpul diplomatic, �nal�ii demnitari ai
Statului � bine. Au fost invita�i fo�tii mini�tri � bine �i asta. Dar pentru ce din
fo�tii subsecretari de Stat n-au fost pofti�i dec�t Pangal (Partidul Agrar), Arm�nd
C�linescu (Partidul Na�ional-T�r�nesc), Tillea (vaidist) �i Munteanu-R�mnic (!)
(iorghist)? De ce au fost invitate doamnele Eu-frosina Ghica �i M�rie Mavrocordat
(general) c�nd n-au fost invitate
altele? Capritiul Regelui? Desigur nu, c�ci pe c�nd vorbeam cu d�nsul m-a �ntrebat
cine era cucoana b�tr�na cu lenta �efacatului (decora�ie turceasc� dinainte de
r�zboi) peste piept �i abia c�nd i-am spus c� era d-na general Mavrocordat s-a
str�mbat �i a l�sat s� cad� aceste gra�ioase cuvinte: �Ce mai caut� �i pocitura
asta aici! N-am mai v�zut-o de mult". Barbu Catargiu, vicepre�edintele Jockey-Club-
ului n-a fost invitat, dar a fost invitat �n schimb Poulet Ghica, simplu membru �n
comitet, bine�n�eles cu Julie. �i plasamentul a fost ciudat, damele de onoare ale
Reginei au fost a�ezate la concert dup� to�i belferii �i dup� to�i ci-novnicii
Cur�ilor �i Ministerelor.
Concertul a fost excelent. Orchestra filarmonic� a executat la �nceput preludiile
actelor I �i III din Meistersinger �i la sf�r�it preludiul �i Moartea Isoldei,
am�ndou� sub direc�ia lui Gogu Georgescu. N-am mai auzit de la Viena o asemenea
execu�ie, mai ales preludiul �i Moartea Isoldei au fost o �nc�ntare. Dup� Wagner, a
dirijat Perlea � cu mai pu�in temperament � prima simfonie a lui Beethoven. Partea
tragic� a fost reprezentat� prin fragmente din opera lui Nona Ottescu, �De la Matei
cetire", sub conducerea autorului. Muzica simpatic�, dar nu ca s� fie auzit� dup�
Beethoven �i Wagner.
Bufet detestabil. Numai mici rotogoale groase de p�ine, parc� e-rau dopuri t�iate
cu ma�ina, acoperite cu o pojghi�� de �unc�. S�r�cie a cantit�ii �i calit�ii.
Revedere cordial� cu Prin�ul Paul, care-�i aduce aminte de serile petrecute cu noi
la Jockey-Club �i mi-a promis portretul s�u pentru saloanele cercului. Cordial� a
fost �i cu Bene� revederea, dar mai mult �n aparen��; facem parte din dou� lumi
diferite, eu sunt mai mult din lumea Prin�ului Paul, dec�t din a lui. E curios cum
aproape 20 de ani de guvern�m�nt n-au dat lui Bene� nici o prestan��: a r�mas
drotu�ul ini�ial, cu clupse �n spinare. Ce s� mai spun de Krofta �i de ceilal�i
cehi: nici nu m-am uitat la ei.
Titulescu, aferat, agitat, ridicol ca de obicei �i �n plus ars de soare la
Constan�a de parc� era frate cu Negusul. lorga era din nefericire El, pis�log �i
vanitos. Ne-am dat m�na. Am dat-o lui Stelian Popescu, de ce n-a� 11 dat-o lui...
Evenimentul zilei de ieri au fost discursurile pronun�ate la dejun de Regele Carol,
de Principele Paul �i de Principele Bene�. Regele a fost liric, a vorbit cu suflet,
a ap�sat c�t a putut asupra solidarit�ii Micii �n�elegeri �i a cerut ca �efii celor
trei State sa se �ntruneasc� o dat� pe an. �i mai lung, �i mai ap�sat �i mai
disperat � dar cu mai pu�in suflet
336
� a vorbit Bene�, al c�rui discurs a fost o interminabil� pledoarie �n favoarea
Micii �n�elegeri. Bene� a �mbr�i�at cu entuziasm propunerea �nt�lnirii anuale �ntre
cei trei �efi de Stat. Prin�ul Paul n-a spus dec�t c�teva cuvinte, �n care n-a
vorbit dec�t de dorin�a de pace, de colaborare pentru pace a celor trei State, �i
s-a m�rginit �s� aprobe" �n bloc cele spuse de �Majestatea Sa" f�r� sa specifice
nimic, �i l�s�nd s� se �n�eleag� �ntre r�nduri unele rezerve.
Impresionant� a fost scurtimea cuv�nt�rii s�rbului, fa�� de celelalte dou�.
Gur�nescu, ministrul nostru la Belgrad, m� �ntreba asear�: �Ce mai r�m�ne din Mica
�n�elegere?" Cred c� r�m�ne destul. Pe terenul ap�r�rii grani�elor noastre, a c�tor
trei, a�a cum le-au stabilit tratatele, �i pe al ap�r�rii p�cii cred c� Mica
�n�elegere va dura mai departe. Suflete�te �ns� nu mai e ce a fost, �i fiecare din
cei trei Alia�i �i va �nchiria de acum �nainte un apartament secret pentru
raporturile ilegitime.
� V�zut asear� la Palat pe d'Ormesson, sosit de la Paris. A fost numit pe ziua de
30 mai ambasador la Rio de Janeiro, �i �n locul lui, la Bucure�ti a fost numit
Thierry, dup� cum s-a anun�at deja de mult. D'Ormesson nu ne va p�r�si totu�i dec�t
pe la sf�r�itul lui august sau �nceputul lui septembrie. Fiindc� vine de la Paris
1-am �ntrebat ce crede despre situa�iile de acolo. Mi-a r�spuns c� era �i el ca
toat� lumea foarte �ngrijorat, dar c� nu crede c� Blum s� alunece �n bra�ele
comuni�tilor. Mai degrab� crede �ntr-o desp�r�ire a acestora de majoritate care s-
ar reface cu elemente dinspre dreapta, cu Flandin, poate chiar cu Laval. La
�ntrebarea mea dac� Blum va �ndr�zni s� ia m�suri �mpotriva comuni�tilor, a dat din
umeri. D'Ormesson mai vine de la Paris �i cu impresia c� un r�zboi e aproape
inevitabil, p�n� �ntr-un an.
Mi�carea grevist� ia pe de alt� parte propor�ii nea�teptate �n toat� Fran�a.
Ziarele de azi-diminea�� vorbesc de 700 000 grevi�ti. Cea mai bun� dovad� a
organiza�iei politice a acestei greve e c� pretutindeni muncitorii r�zvr�ti�i pun
m�na pe uzine, pe care le iau �n st�p�nire.
V�zut de asemenea tot la Palat pe Collas, ministrul Greciei �napoiat de la Atena de
unde �mi aduce �un sac de amicii" din partea Regelui George. �II avait l'air
vraiment emu en me parlant de vous. II se rap-pelait Ies bonnes soiree passees dans
votre maison"... Erau vremuri bune, atunci, �i pentru el �i pentru mine: el n-avea
�nc� Coroan� pe cap �i eu aveam �nc� iluzii pe care nu le mai am.
8 iunie. � Vicleimul Micii �n�elegeri s-a transportat pe ziua de ieri Ia Scrovi�te.
Acolo au �conferen�iat" Regele Bene�, Prin�ul Paul, Titu-
lescu � �i T�t�rescu �i Krofta ca figuran�i. Comunicatul spune c� �conferin�a" a
durat 4 ore. Patru ore pentru a pune trei ��ri de acord nu e mult. Comunicatul, dar
mai ales comentariile rev�rsate �n toat� presa prin grija oamenilor lui Titulescu
insist� �n mod at�t de greoi asupra solidit�ii Micii �n�elegeri �nc�t d� de b�nuit
p�n� �i celor mai �ncrez�tori. Pentru a �nt�ri si mai bine Mica �n�elegere, Regele
a decorat ieri pe Titulescu cu colanul Ordinului Carol, �i pe T�t�rescu cu Marea
Cruce a aceluia�i ordin. Am�ndou� decora�iile sunt ilegale1 dar nu face nimic dac�
pot s� fac� pl�cere celor doi decora�i �i celui care decoreaz�. Numai c� o s� crape
lorga de necaz: �Ei, drraga, eu carrre nu sunt eu, darr carre totu�i am fost
Prrre�edinte de Chonsiliu, eu carrre sunt un nimica toat� �n �earra asta, ei, eu n-
am colanul, darrr �l arrre domnul �sta Titulescu..."
Asear� dineu regal la Lega�ia cehoslovac�. A asistat �i Regina M�ria, sosit� ieri
diminea�� de la Balcic, expres, dar fiind �n doliu a fugit �ndat� dup� mas�. De
data asta to�i mini�trii arboraser� fracule�ul alb de p�nz�, f�r� coad�. Victor
Antonescu cu cartoful �n gur� �i cu curul �n v�nt era �� croquer". Incule� �ns� �i
b�tea pe to�i prin exhibi�ia mapa-mondelor sale, care stau fa�� n fa�� ca ostile
lui Andrei Mure�anu. Fracul alb f�r� coad� e marea preocupare a Regelui, pentru
moment. �Adop-ta�i-1 �i voi" mi-a �insinuat" asear� (nu-mi prea dau seam� cine
suntem, ace�ti �voi"; poate c� oamenii cumsecade?). I-am obiectat, c� �n ce m�
prive�te pe mine, propor�iile rorundit�ilor mele m-ar �mpiedica sa adopt
0 asemenea �inut�. �Dar de ce?" � r�z�nd: �o s� se bucure Madgearu!" Mihalache era
la doi pa�i, �i desigur c� a auzit rege�tile cuvinte, pe care f�r� �ndoial� le va
raporta prietenului s�u si Regina M�ria va trece prin urmare c�teva momente
pl�cute.
� La recep�ia de asear� era �i Miti�� Constantinescu care m-a luat �ntr-un col� s�-
mi explice c� n-are absolut nimic cu Kaufmann sau cu Banca de Credit, c� vorba care
circul� c� ar fi pus la cale �n atitudinea lui de c�tre Aristid Blank este o
infamie, c� el pe ici, c� el pe dincolo, ca �n fine l�muririle pe care le-a cerut
de la Banca de Credit �n numele
1 Pentru colanul Ordinului Carol se cere un an �i jum�tate de pre�edin�ie de
Consiliu. Pentru trecerea dintr-un grad �n altul, se cer doi ani de stagiu, pe care
T�t�rescu nu-
1 are �n gradul de Mare Cruce al Ordinului Serviciu Credincios. De altminteri �i
marele Cordon al Serviciului Credincios, T�t�rescu le-a ob�inut ilegal c�ci n-a
trecut niciodat� prin clasa intermediar� �ntre Marea Cruce a Coroanei �i Marea
Cruce a Serviciului Credincios (Marea Cruce a Stelei).
338
B�ncii Na�ionale, nu dep�eau dreptul de control al oric�rui creditor asupra
solvabilit�ii debitorului s�u. �Banca de Credit � dep�na Ivliti��
� n-are dec�t 200 milioane scont la Banca Na�ional�, dar a garantat pentru Socec,
pentru Turcoaia �i pentru Buhu�i un miliard 200 milioane, din care s-a obligat s�
pl�teasc� jum�tate adic� 5-600 de milioane. Eu vreau s� �tiu dac� poate r�spunde la
un moment dat la aceast� sum� de 7-800 milioane cu care e deschis� fa�� de Banca
Na�ional�. Am dreptul sa fiu b�nuitor c�nd constat posturi false �n bilan�. �tii,
d-ta d-le Argetoianu, c� din miliardul �nscris �n postul �depozite spre
fructificare" nu sunt depozite reale dec�t 80 de milioane, iar tot restul e
alc�tuit din conturi creditoare? Poate c� or fi bune, nu �tiu, �i reale; eu cer sa
le v�d, dl. Kaufmann mi le refuz�. C�nd constat c� capitalul B�ncii a fost sporit
�ncontinuu numai prin viramente �n conturi, nu e dreptul meu de creditor s� cer s�
mi se arate cum a fost f�cut� opera�ia?" � L-am �ntrerupt: �Kaufmann ne-a spus c�
toate aceste l�muriri v-au fost trimise acum �n urm�". � �Nu este adev�rat. N-a
trimis nimic." � Eu: �Admi��nd c� tot ce spui d-ta este exact, nu v�d pentru ce ai
c�utat s� �nveninezi conflictul prin pres�". Aici a s�rit ca ars, mi-a declarat c�
este o �nvinuire infam� a lui Kaufmann, c� niciodat� n-a avut cel mai mic contact
cu nici o gazet� �i nici un gazetar. I-am obiectat c� nu e o infamie a lui
Kaufmann, c� la d�nsul ca �i la mine au venit oameni serio�i care ne-au declarat c�
d-sa �ncurajase anumi�i ziari�ti. Miti�� a protestat �i mai vehement, at�t de
vehement �nc�t au �nceput distin�ii oaspe�i ai d-lui �eba s� se cam uite chior� la
noi. Cum nu puteam s�-i vorbesc de dovada Angelescu, 1-am l�sat s� urle. �Domnule
Argetoianu, eu nu sunt un adversar al B�ncii de Credit. Eu am oprit de mai multe
ori Consiliul B�ncii Na�ionale � �ntreab� pe Mi�u Demetrescu
� s� denun�e conturile b�ncii d-lui Kaufmann. Eu fac �i voi face tot ce pot ca s�
men�in Banca pe care spiritul de specul� �i u�urin�a d-lui Kaufmann au compromis-o.
Eu am nevoie de Banca de Credit pe pia��. S�-mi dea l�muririle cerute asupra
conturilor curente �i asupra sporirii capitalului, �i dac� toate sunt �n regul�, nu
mai am nimic de zis. Sau daca nu vrea dl. Kaufmann, s�-mi pl�teasc� ce-mi datore�te
�i iar nu mai am ce c�uta �n conturile d-sale. �i mai este �i o a treia solu�ie: eu
�mi declin orice r�spundere, v� scriu dvs., Consiliului, s� v� lua�i r�spunderea
celor ce se vor �nt�mpla. Dl. Kaufmann, ajuns la sf�r�itul carierei sale bancare,
v� excit� pe dvs., pe S�veanu, pe at�ia al�ii, v� induce �n eroare �i v� sile�te
fa�� de mine la o atitudine pe care nu o merit."
Cu aceste cuvinte conversa�ia noastr� a luat sf�r�it c�ci �ncetul cu �ncetul ne
deplasasem spre bufet �i �n fa�a �uncii de Praga �i berii de pjjsen � specialitatea
casei � orice preocupare trebuia s� cedeze pasul furculi�ei �i paharului.
Regele cu oaspe�ii s�i au plecat devreme, a�a �nc�t la ora 11 1/2 am putut fi �i eu
acas�.
9 iunie. � Aniversarea �Restaura�iei" (8 iunie) s-a transformat din ce �n ce mai
mult �ntr-o �concuren��" de platitudine. �i de demagogie. Dou� motive suficiente ca
s� nu asist la serbarea de ieri. �n plus c� m� plictisea. De data asta regret �ns�
c� nu m-am dus, c�ci a fost distrac�ie. S-a pr�bu�it �nt�i o tribun� mic� f�r� s�
provoace accidente prea �nsemnate: o dam� s-a ales cu picioarele fr�nte �i c�teva
persoane au fost r�nite. Un ceas mai t�rziu s-a pr�bu�it �ns� o tribun� mare (70
metri lungime, pe 20 l�ime �i 10 �n�l�ime) �nc�rcata cu vreo 2 000 de oameni. Aici
a fost un dezastru. Dan Hiotu mi-a telefonat cel dint�i �i mi-a spus c� erau l 000
de mor�i �i l OOOde r�ni�i � cifre pe care nu le-am crezut un moment. Ceva mai
t�rziu mi-a telefonat Cecropide: mor�ii erau redu�i la 3-400. Nu m-am putut opri s�
spun lui Cecro: �Dac� �ntr-un ceas mor�ii au sc�zut de la l 000 la 300, e probabil
c� sunt 10, ceea ce e deja enorm."
Comunicatul Ministerului de Interne de azi-diminea�a vorbe�te de 3 mor�i �i de vreo
400 de r�ni�i. Num�rul mor�ilor este evident mai mare, mult mai mare. Numai la
Spitalul Col�ei erau ieri, pe la orele 3, cinci mor�i (lista v�zut� de George Duca,
consilier la Curtea de Casa�ie, care a fost acolo �n c�utarea fiului s�u vitreg).
Pentru ce o fi min�ind Guvernul lumea? Probabil numai prin obiceiul minciunii, c�ci
alt� explicare nu e, dup� cum nu e nici una pentru ce au interzis ieri edi�iile
speciale �i orice informa�ie privitoare la cele �nt�mplate. Consecin�a a fost ca
zvonurile cele mai fanteziste au putut fi �mpr�tiate, �i c� s-a vorbit de l 000 de
mor�i. Oamenii ace�tia mint pe toate t�r�murile, mint c�nd spun c� �ara �ntreag� e
un �antier (formula T�t�rescu), c� at�tea mii de kilometri de �osele au fost
ref�cute (idem), c� armata a fost echipat� �i �nzestrat� (idem) � mint c�nd spun c�
bugetul a fost echilibrat �i c� �ncas�rile Statului sunt satisf�c�toare (formula
Antonescu) � mint c�nd afirm� c� Mica �n�elegere e mai tare ca oric�nd �i c�
politica pactelor ne garanteaz� grani�ele �i securitatea (formulele Titulescu) �
mint �n fine de c�te ori fac din Rege un Sf�nt �i un Conduc�tor genial de popoare
(formula tuturor). At�t au luat obiceiul s� mint�, �nc�t nu
340
mai pot spune adev�rul, �i aceast� neputin�� va r�m�ne pedeapsa lor, pe via��.
� Ziarele franceze Le Temps �i Journal du Debats recunosc �n articolele lor de
fond c� Fran�a e �n plin� stare revolu�ionar� �i c� mi�carea sindicalist� care a
determinat grevele �i ocuparea ilegal� a uzinelor, nu e dec�t o �ncercare de
�ntronare a dictaturii proletariatului. Asupra mersului grevelor, �tirile sosite
sunt contradictorii pare �ns� c� �n regiunea Parisului mi�carea s-a mai potolit dar
c� �n nordul Fran�ei se �nte�e�te.
10 iunie. � Vreo 7-8 persoane au fost arestate ca vinovate pentru pr�bu�irea
tribunei I de la Cotroceni. Printre ele este �i primul ajutor de primar Vasilescu
care a prezidat licita�ia �i a aprobat oferta unui dricar (!) �i unui tinichigiu1
cu 39% sub deviz! Guvernul continu� cu prostia celor 3 mor�i �i cenzura suprim�
prin gazete orice �ncercare de rectificare a acestei cifre.
� Presa francez� e �nc�ntat� de �nt�lnirea de la Bucure�ti a celor trei crai (care
au fost patru c�ci �n bun� dreptate trebuie num�rat �i Titules-cu) veni�i s� pun� o
proptea Micii �n�elegeri. Ziarul Le Temps, de�i spune de comunicatul dat dup�
conferin�a de la Scrovi�te c� a fost redactat �n termeni foarte discre�i2, se
declar� c�t se poate de mul�umit. S�-i fie de bine! Poate c� cecul, discret �i el,
care �nso�ea comunicatul ce i-a fost transmis spre publicare �i comentare � s� fi
contribuit la aceast� mul�umire.
11 iunie. � Antoine Bibescu m-a chemat ieri la telefon din Sinaia �i �a brule
pourpoint": �Te rog s�-mi procuri autoriza�ia s� v�d �i s� vorbesc cu Ana Pauker. E
greu?" � �Cred c� e greu, dar �n tot cazul nu v�d cum a� putea eu s�-�i procur o
asemenea autoriza�ie, �n tot cazul. te sf�tuiesc s� o la�i mai domol cu Ana Pauker,
nu e interesant�" (Ana Pauker se afl� cu o band� �ntreag� de comuni�ti ovrei �n
fa�a Consiliului de r�zboi al Corpului I de Armat� la Craiova, unde procesul se
judec� de 6 zile). � �Dar am vizitat ocna de la Doftana �i directorul m-a primit
foarte bine �i mi-a ar�tat tot..."� ��ncearc� �i cu directorul de la Craiova." �i
i-am �nchis telefonul. De necazul lui Titulescu care 1-a scos de la Madrid � �i
contra c�ruia nu �ndr�zne�te sau nu poate s�
1 Dricarul e rom�n �i-1 cheam� Dra��, dar tinichigiul e natural ovrei �i �i zice
Blu-menfeld. Universul pretinde c� e rud� cu Scrut�tor!
2 Comunicatul publicat duminic� seara (7 iunie) aduce la cuno�tin�a �Lumii c� toate
problemele la ordinea zilei au fost examinate �i c� identitatea cea mai perfect�
(poate fi �i alta?) de vederi a fost constatat�".
fac� nimic � bietul Antoine Bibescu se afund� tot mai r�u. E un degenerat, un
degenerat �superior" s�-i zicem, �i nimic mai mult. Martha Bibescu pretinde c�
toate prostiile pe care le face, le face sub influen�a neveste-sii, o semiculta, o
semiinteligent�, o semisocialist� �i o filose-mit� prieten� cu Leon Blum � si �n
tot cazul o pisaloag� �di primo cartello".
__ Rose Nanu, faimoasa Rose Nanu, delicioasa Rose Nanu a divor�at
�n fine de bl�ndul s�u so�. �l las� dup� ce s-a regulat cu jum�tate Europa si cu
jum�tate America, dup� ce s-a �mpu�cat pentru imundul Bern-stein (autorul dramatic)
dup� ce bietul Fred a adunat-o de at�tea ori din mocirl�, �l las� ca sa ia pe
Mavrocordato, fiul mai mic al lui Ion Ma-vrocordat de la D�ngeni, care a murit acum
c�t�va vreme. Nunta va avea loc duminica viitoare, �nainte de a-�i lua r�mas bun de
la Fred, delicioasa Rose i-a mai f�cut una bun�. Ca s� nu r�m�n� singur 1-a sf�tuit
s� se �nsoare cu o sor� a ei mai mare, ur�ic� dar �bonne fille" �i foarte bogat�,
r�mas� v�duv�, dup� un ambasador al Braziliei la Washington, care i-a l�sat o avere
mare. �i nu s-a mul�umit cu sfatul dat lui Fred, dar a scris �i soru-sii. Aceasta,
�nc�ntat�, a primit �i asalteaz� acum pe Nanu cu scrisori, pe Nanu nenororcitul
s�tul de familia Covarubias1 �i care nu �tie cum s� scape mai iute de ea!
� Dejunat cu Mocsoni �i cu Grigorcea, ministrul nostru la Budapesta. Grigorcea e un
b�iat inteligent �i a�ezat, un eminent diplomat, dar e prea hipnotizat de
Titulescu. Cu toate c�-�i d� d�nsul seam� c� politica securit�ii colective a dat
faliment �i c� prin for�a lucrurilor trebuie s� revenim la politica echilibrului de
for�e � tot mai crede �n balivernele lui Titulescu. El socote�te c� Mica �n�elegere
r�m�ne �n picioare cum a fost, c�ci nu poate fi vorba de o evolu�ie individual� a
Iugoslaviei, ci �ntreaga Mic� �n�elegere va aluneca pe planul �nclinat pe care s-a
angajat Iugoslavia. �Dar cum va face Cehoslovacia?" 1-am �ntrebat eu. �Se va supune
�i ea noilor contingen�e." I-am ar�tat c� e o imposibilitate. Noile contingen�e cer
din partea fiec�rui Stat al Micii �n�elegeri o libertate complect� de ac�iune, cel
pu�in pentru moment, �i Cehoslovacia nu poate exista dec�t sub form� de anex� a
Fran�ei...
Covarubias, fost ministru al Mexicului la Berlin �i la Londra a avut �n afar� de d-
na Lima de Silva �i de Rose Nanu o a treia fat� care s-a m�ritat cu un baron
d'Erlanger, la Paris.
342
Grigorcea mi-a povestit despre vizita, at�t de comentat� (�i la noi comentat� cu
patim� �i cu m�hnire) pe care a f�cut-o nu demult,'Regele Eduard al VUI-lea, la
Budapesta pe c�nd era �nc� Prince of Wales. Prin�ul n-a venit s� fac� politic� �n
Ungaria �i nici n-a f�cut. A venit s� petreac�, �nso�it de mrs. Simpson, cu care se
�ine sau se preface c� se �ine c�ci mul�i pretind c� e inaccesibil farmecului
sexului feminin � �i cu o band� de dalcauci. A venit s� petreac�, �i a petrecut �n
mod scandalos. Se �mbat� �n fiecare zi, �i �n a�a grad �nc�t a fost o ru�ine, �ntr-
o sear� s-a �napoiat la hotel beat mort �i abia retras �n camera lui s-au auzit o
serie de detun�turi de arm� de foc. Poli�ia care veghea s-a precipitat, a for�at
u�a camerei �i a g�sit pe regescul be�iv lini�tit la fereastr�: tr�gea cu
revolverul �n felinarele de pe cheiul Dun�rii... N-a v�zut pe nimeni, n-a avut nici
o conversa�ie politic�. O singur� vizit� de polite�e lui Horthy. Fixat� la ora 11
diminea�a, ministrul Angliei �ir Patrick Ramsay a venit s�-1 ia la ora 10 1/2 �i 1-
a g�sit �n pat. Prin�ul 1-a primit cu cuvintele �Fichez-moi la paix!" Ministrul 1-a
sculat cu for�a �i 1-a dus la Palat �n veston gris �i ghete galbene � n-a vrut s�
se �mbrace altfel. Horthy �i ungurii au fost foarte scandaliza�i de o asemenea
lips� de considera�ie � ceea ce nu i-a �mpiedicat s� fac� o reclam� formidabil� cu
vizita Prin�ului �i cu �aten�iile" pe care le-a avut pentru poporul maghiar.
Aten�ii a avut numai pentru vinul unguresc �i �n a�a m�sur�, �nc�t ministrul Ramsay
a raportat faptul la Londra. Guvernul englez a telegrafiat ministrului cer�ndu-i s�
roage pe Prin� s� p�r�seasc� imediat Budapesta, cu at�t mai mult c� �tapajul" pe
care ungurii �l f�ceau �n jurul acestei vizite nu convenea deloc la Londra.
Prin�ul, care petrecea de minune pe malurile Dun�rii, �ntre paharele de Tockay �i
di-. piele l�utarilor a primit pe �ir Patrick cu un al doilea �fichez-moi la paix!"
A trebuit o telegram� cominatorie din partea Regelui George, adresat� direct
odraslei sale, pentru ca acesta s� se hot�rasc� s� p�r�seasc� Budapesta.
� C�tre sear�, a venit Goga la mine s�-mi spun� c� 1-a chemat Regele m�ine la ora
4. E formula cunoscut�; probabil c� el a cerut audien�� dar lucru e f�r�
important�, important e ce vrea s� spun� Regelui. Vrea s�-i spun� c� �n urma
ultimelor evenimente externe (izb�nda Frontului Popular �n Spania �i Fran�a) care
�nseamn� o �ncercare serioas� de �nc�lcare a Europei de c�tre ideologia marxist�, o
revizuire a politicii noastre se impune. O lupt� �ntre elementele marxiste �i cele
na�ionaliste se va da pe tot cuprinsul vechiului continent; dac� ne men�inem
pe linia noastr� actual� ca simpli figuran�i �n cortegiul d-lor Blum �i Lit-vinov,
pr�bu�irea noastr� e asigurat�, oricare ar fi rezultatul luptei, �nving elementele
na�ionaliste, ne vor cur�a fiindc� vom fi fost printre du�manii lor; �nving
prietenii no�tri, ne vom cur�a fiindc� comunismul se va �ntinde �i peste noi. O
reac�ie se impune, s� l�s�m pe ��r�ni�ti s� se manifeste cu Frontul Popular � �i
noi, tot restul opozi�iei, s� ne liberam de zgarda fran�uzilor. Zice Goga. �i m-a
�ntrebat ce zic �i eu. Mi-a mai spus �ns� c� �n acest sens s-au declarat deja � cum
e binecunoscut � G. Br�tianu, Averescu �i Vaida, c� zilele acestea vor face
declara�ii formale �i el �i Cuza, c� Gr. lunian a fost la d�nsul �i 1-a prevenit c�
va vorbi �n cur�nd �n acela�i sens. Am m�rturisit lui Goga c� iar� s� fi vorbit cu
d�nsul ajunsesem �i eu la concluzii foarte apropiate de ale lui, c� cu tot
pericolul pe care-1 prezint� vecin�tatea Rusiei, noi nu putem fi al�turi de
comunism �i ca pentru moment singura formul� pe care o v�d e aceea a libert�ii de
mi�c�ri. O voi spune dumini-c� !a �ntrunire la care sunt poftit, �n jude�ul Br�ila.
Goga va spune Re-gelui c� �ntreaga opozi�ie, afar� de na�ional-��r�ni�ti, e de
acord asupra unei orient�ri na�ionaliste �n politica noastr� extern� � �i va cere
alegeri libere. L-am prevenit c�-�i pierde vremea si 1-am rugat s�-mi comunice �i
mie rezultatul audien�ei sale.
12 iunie. � Stegule�e turce�ti, grece�ti �i s�rbe�ti v�nturate pe botul c�torva
taximetre m-au f�cut s� pricep dup� multe cercet�ri � c� de dou� zile se �ine la
Bucure�ti o �ntrunire a presei �n�elegerii Balcanice. Se �ine, �n mijlocul
indiferen�ei generale, indiferen�ei pe care oamenii o manifest� fa�� de orice
�ntreprindere ratat�. Ziarele pl�tite public� discursul pe care Titulescu 1-a
rostit ieri �n fa�a turcilor, grecilor �i s�rbilor �i din care extrag urm�toarea
perl�: �Noi balcanicii (noi?) suntem o singur� familie pe care nenorocirile
Istoriei au rapt-o!" Perl� sau incon�tien��?
� �n Anglia eveniment senza�ional: Neville Chamberlain a cerut, �ntr-un discurs de
club, ridicarea sanc�iunilor �mpotriva Italiei, ca fiind dovedite inutile. A cerut
totdeodat� �i reformarea Societ�ii Na�iunilor, ac�iunea ei sub forma actual� fiind
ineficace. Discursul lui Chamberlain, dat fiind importan�a politic� a ministrului
de finan�e, a f�cut mare v�lv� �i a fost discutat �i �n Camera Comunelor. Din
declara�iile lui Baldwin, din comentariile presei pare c� chiar Anglia va cere la
16 iunie, la Geneva, ridicarea sanc�iunilor.
344
� Mare�alul Badoglio a renun�at la demnitatea de Vice Rege al Etiopiei, �i a
reluat func�iile de �ef de Stat-Major al Armatei, s-a �nscris �n'Par-tidul Fascist
�i a fost f�cut Duce de Adis-Abeba.
�n Palestina situa�ia se agraveaz�. Ierusalimul e t�iat de restul ��rii. Din
Fran�a, ve�tile vin mai bune. Pare c� greva se calmeaz�. Ce o s� mai vin�, c�ci
comuni�tii nu se vor ast�mp�ra?
� Arcizewski a povestit lui Pangal gravul incident care s-a petrecut �ntre noi �i
Polonia, cu prilejul serb�rilor Restaura�iei, despre care nimeni n-a �tiut nimic
(vivat cenzura!) si care nu a fost �nc� aplanat.
Iat� faptele:
La 3 mai, generalul Manolescu conduc�torul O.E.T.R.-ului a cerut Lega�iei polone
din Bucure�ti, printr-o adres� oficial�, participarea unei delega�ii a
forma�iunilor premilitare polone la defilarea forma�iunilor noastre premilitare, ce
se preg�tea pentru ziua de 8 iunie. Transmis� la Var�ovia, Guvernul polonez a
solu�ionat favorabil cererea �i un num�r de 24 tineri, ale�i pe spr�ncean�, au fost
desemna�i s� mearg� la Bucure�ti sub comanda a �ase ofi�eri veterani, to�i decora�i
de r�zboi, �i �n fruntea lor un comandant foarte popular �n Polonia, un vechi
tovar� de lupt� a lui Pilsudski. La 20 mai, generalul Manolescu re�nnoie�te cu
insisten�� cererea sa (Arcizewski explic� c� forma�iunile noastre premilitare au
fost copiate dup� modelul polonez, c� el �n persoan� a remis Regelui legea �i
regulamentul de organizare a acestor forma�iuni, �i c� astfel se poate �n�elege �i
dorin�a comandamentului rom�nesc de a vedea forma�iunea-mam� polonez� reprezentat�
la Bucure�ti) � repe-tire la care s-a r�spuns c� ordinele noastre au fost deja date
la Var�ovia. In ziua de vineri 5 iunie, viza pa�apoartelor delega�iei poloneze a
fost refuzat� la Lega�ia Rom�niei din Var�ovia. S-a telefonat Lega�iei polone �n
Bucure�ti care, intervenind la Palat prin Ilasievici �i la Ministerul Armatei, a
ob�inut ordin pentru Lega�ia noastr� din Var�ovia s� vizeze pa�apoartele.
Delega�ia, din cauza acestei �nt�rzieri, n-a putut pleca dec�t s�mb�t� seara �i a
sosit duminic� diminea�a �n Cern�u�i unde a fost �nt�mpinat� de trimi�ii O.E.T.R.-
ului �i Ministerului Armatei. Trimi�ii rom�ni, sub cuv�nt c� trenul de sear� va
aduce delega�ia la vreme, Suni diminea�a, �n Bucure�ti, au oferit polonezilor o
excursie pe la m�n�stirile din Bucovina, excursie care trebuia s� se termine,
seara, la Piatra Neam�, unde toat� lumea urma s� se urce �n tren. Polonezii,
convin�i c� a�a era programul, s-au urcat docil �n autobuzul pus la dispozi�ia lor.
Autobuzul a ajuns �ns�, din �nt�mplare, prea t�rziu
la Piatra �i astfel s-a sc�pat ultimul tren. S-a continuat drumul cu autobuzul p�n�
la Bac�u � unde s-a ajuns de asemenea dup� ultimul tren (cel pu�in a�a pretinde
conduc�torul rom�n). Comandantul polonez a �nceput s� o g�seasc� �de oaie" �i a
declarat rom�nului c� e hot�r�t s� ia un tren special, pe care Guvernul polonez �l
va pla�i, dar el trebuie s� ajung� cu oamenii s�i luni diminea�a la Bucure�ti.
Confruntat cu �eful de gar� care vorbea fran�uze�te, polonezul a aflat ca mai pleca
un tren de persoane dup� c�teva minute, care ajungea la Bucure�ti la ora 10
diminea�a, �nso�itorul rom�n min�ise...
�n fine la ora 10 diminea�a, luni, delega�ia polon� a sosit �n Gara de Nord. Nimeni
ca s-o �nt�mpine din parte Guvernului, armatei sau poli�iei. Pe peronul g�rii numai
Arcizewski �i ata�atul militar polon. Au �nc�rcat delega�ia �n taximetre �i au
pornit cu to�ii la Cotroceni. Aici au fost primi�i cu explozii de bucurie de
generalul Manolescu care i-a a�ezat undeva pe teren spun�ndu-le c� vor fi chema�i
s� defileze c�nd le va veni r�ndul. Dar n-a venit r�ndul lor, ci al pr�bu�irii
tribunei �i al z�p�celii tuturor. A re�nceput defilarea, s-a sf�r�it defilarea, a
plecat Regele, �i nimeni nu s-a sinchisit de polonezi. Arcizewski v�z�nd c�
delega�ia Iui a fost uitat�, s-a repezit la Manolescu, care n-a �tiut cum s� se
scuze �i... i-a poftit pe polonezi la mas�! Comnadantul polonez a r�spuns sup�rat
c� n-a venit la Bucure�ti ca s� m�n�nce, c� a primit ordin s� defileze, �i c� va
raporta �efilor s�i c� n-a putut s� o fac�. �i a �ntors spatele generalului
Manolescu.
Delega�ia aplecat chiar luni sear� la Var�ovia, iar miercuri 10 iunie generalul
Rydz-Smigly, succesorul lui Pilsudski �n dictatur� a chemat personal pe Arcizewski
la telefon �i furios i-a spus c� consider� cele �nt�mplate ca un afront pentru
�ntreaga armat� polonez� �i 1-a �ns�rcinat s� mearg� la ministrul de r�zboi (nu la
cel de externe sau la pre�edintele de Consiliu) �i s� cear� o eclatant� repara�ie,
f�r� de care alian�a ro-tn�no-polon� n-ar mai putea r�m�ne �n picioare. Arcizewski
a trebuit s� vad� ieri pe generalul Paul Angelescu. Nu cunosc �nc� rezultatul
acestei �ntrevederi. P�n� unde pot merge nebuniile lui Titulescu, c�ci el a montat
toat� ma�ina ca s� evite lui Bene� vederea contingentelor polone!
- La ��r�ni�ti, iar ceart� mare. Unii (moldovenii lui Cost�chescu, Ppt�rc� etc. )
nu v�d cu ochi buni promiscuitatea partidului cu comuni�tii �i extrema st�ng� �i
sunt �mpotriva formulei Frontului Popular; aHii (dr. Lupu �i ai lui) vor numaidec�t
aceast� alian��. Unii sunt pentru tactica lui Mihalache de intimidare a Coroanei,
al�ii contra �i un al trei-
346
lea grup e pentru tactica lui Maniu (�mpotriva Camarilei). Se ceart� �i pe
chestiuni personale. Au eliminat din partid definitiv pe Dem Dobrescu, pe Melidon
de la Silistra �i pe to�i prietenii politici. Incurc�-i, Doamne �i mai r�u, pentru
binele ��rii!
13 iunie. � Urmare la cele �nsemnate ieri cu privire la conflictul cu Polonia:
Arcizewski a fost la Paul Angelescu �i i-a transmis conform instruc�iunilor primite
de la generalul Rydz Smigly verbal �i �n scris, cererea unei repara�ii echitabile
(au mai �ndulcit formula). Generalul Angelescu a r�spuns c� habar n-are de toat�
aceast� afacere, ca armata �i Ministerul Armatei n-au nici o leg�tur� cu O.E.T.RA
La obiec�ia lui Arcizewski c� cei care au primit pe polonezi la Cern�u�i �i i-au
�ncurcat pe drumurile Bucovinei �i Moldovei erau ofi�eri, amabilul Pol a r�spuns ca
ace�ti ofi�eri erau pu�i la dispozi�ia complect� a O.E.T.R.-ului �i nu mai
depindeau �ntru nimic de Ministerul Armatei. Arcizewski a l�sat nota generalului
Angelescu �i apoi a fost la Palat unde a �nm�nat o copie generalului Ilasievici,
spre informa�ie. Ministrul Poloniei pleac� pe de alt� parte m�ine la Var�ovia,
pentru a lua ulterioare instruc�iuni.
� Goga a venit s�-mi povesteasc� audien�a lui la Rege care a fost lung�. �eful
Partidului Na�ional Cre�tin a vorbit mult �i a expus Regelui �punctul s�u de
vedere". Al�turi de Fran�a tradi�ional� �i na�ionalist�, totdeauna. Al�turi de
Fran�a oficial� a jidanului Blum niciodat�. Necesitatea unei mobiliz�ri, la noi,
�mpotriva ofensivei bol�evice, care tinde s� ne cucereasc� sub masca Frontului
Popular etc. etc. A informat pe Rege, c� �n afar� de Partidul Na�ional-��r�nesc,
toat� opozi�ia face bloc �mpotriva propagandei comuniste favorizat� prin gre�ita
politic� de apropiere de Moscova, �ntronata de Titulescu. A ad�ugat c� era
autorizat s� o spun� �n numele nostru al tuturor. Regele a p�rut mul�umit, dar �en
fait de choses interessantes" n-a spus lui Goga dec�t un singur lucru: c� Bene� i-
ar fi m�rturisit c� Cehoslovacia nu s-a apropiat de Moscova dec�t dup� cererea
insistent� a Fran�ei! C� dac� Germania se instaleaz� la Viena, vor fi si ei, la
Praga sili�i sase �n�eleag� cu Hit-ler!2 Lui Goga i s-a p�rut c� Regele nu mai are
fa�� de Titulescu acelea�i sentimente de ostilitate pe care le avea �i c� a fost cu
totul �nc�le-
1 Institu�ia O.E.T.R. func�ioneaz� �ntr-adev�r pe l�ng� Ministerul Instruc�iei
Publice. Reprezentantul Poloniei s-a �ncurcat �n Angele�ti...
2 S-a �ntrebat oare Bene�, dac� va sta Hitler de vorb� cu el? �i chiar �n acest caz
�i d� el oare seam� de ce �i va cere Fiihrer-ul cu 70 milioane de nem�i?
cat de Bene�, pe care-1 l�uda f�r� nici o rezerv�. La sf�r�itul audien�ei, Regele a
spus lui Goga: �Hai sa vorbim pu�in de politica interna". F�r� sa mai reproduc aici
toate platitudinile schimbate �ntre cei doi interlocutori, Regele a m�rturisit �
pretinde Goga � ca e hot�r�t s� fac� un Guvern de alegeri, care s�-1r pun� la
ad�postul r�spunderilor! Goga a �ntrebat: �c�nd?" Regele a r�spuns �la toamn�!" Nu
m-am putut ab�ine de a spune amicului Goga: �Dac� la toamn�, �i dac� acum vrea un
Guvern de alegeri, po�i fi sigur c� va face altceva!" Ce faliment! Omul care fuge
de r�spunderi, iat� Regele pe care ni 1-a h�r�zit Dumnezeu! Goga mi-a mai confirmat
ca Regele era foarte afectat de accidentul de luni (pr�bu�irea tribunelor de la
Cotroceni). �P�n� acum nu m-am amestecat niciodat� �n afacerile justi�iei (!!!) dar
dac� nici de data asta nu va ie�i nici un condamnat, m� voi r�zbuna eu cu dumnealor
domnii judec�tori!" Despre Donescu, a spus c� e un bun primar �i c� el nu are nici
o vin� �n cele �nt�mplate.
15 iunie. � Am avut ieri o zi grea. Nevoit s� m� scol la ora cinci diminea�a,
aproape n-am dormit, m-am uitat la ceasornic din or� �n or� ca s� fiu gata la timp.
Cu trenul de 6,45 am pornit spre F�urei, unde ne-a �nt�mpinat Vechiu, cu c�iva
frunta�i ai organiza�iei Br�ilei. La F�urei, am schimbat trenul, �i am ajuns pe la
orele 11 la sta�ia Dude�ti pe linia F�urei-��nd�rei. �n gara Dude�ti, ne a�tepta
mult� lume cu muzic� �i cu discursuri, de aici am trecut al�turi, �n conacul lui
Niculescu-Ianca, boxeur, debitor-versificator, politician devotat, dar mai ales
�debitor". Amicul Vechiu m-a luat apoi �n automobil la colind� pe la c�iva
frunta�i. Plouase �n ajun, drumurile erau desfundate, ne �nn�moleam la fiecare
clipa, sau alunecam din groap� �n groap�. Cu m�na st�ng� proptit� �n tavan ca s� nu
dau cu capul de el, la hopuri, �mi �ineam burta cu cea dreapt� ca s� nu-mi scape
ma�ele. Am fost mai �nt�i la conacul lui Ma-nole Cavadia, la Poteca, o oaz� de
salc�mi �n mijlocul B�r�ganului la umbra c�rora se ad�postesc o cas� de �ar�
mediocr�, c�iva bujori ofili�i, c�teva r�nduri de vie, o treer�toare �i vreo dou�-
trei grajduri bez clasicul patul �i obi�nuita magazie, �n grajduri vreo 3-4 c�rlani
frumo�i �i vreo 10 vaci Siementhal de ras� bun�. Manole Cavadia, pe care nu-1 mai
v�zusem de la Paris, �i despre care �mi mai povestise fiic�-sa M�ria nebuna de 5
ori m�ritata � tr�ie�te acolo cu fiu-s�u Petre �Pitre" cum i se spune, �n mijlocul
pustiului. T�n�rul, pe care-1 l�sasem la Pa-ns copil de 10 ani, e acum un om �n
toat� firea, cu p�rul c�runt, vorbe�te o fran�uzeasc� impecabil� �i nu pot s�
pricep cum se poate mul�umi cu via�a de la Poteca, dup� at�ta vreme petrecut� la
Paris �i la Lon-
348
dra. A trecut dou� doctorate, a mistuit o bibliotec� �i m� �ntreb pentru ce, dac�
visul lui era s� tr�iasc� �ntre �h�is" �i �cea" �n preajma b�l�ii. Altfel b�iatul
mi-a pl�cut, e inteligent �i pare a fi o fire curat�.
La Rio�eni, sat mare �i bogat, am v�zut �ntre al�ii pe unchiul lui Vechiu, pe
fratele mai mare al lui Zamfir Br�tescu, un �nv��tor pensionar cu ochii limpezi �i
sufletul ne�ntinat, ca si frate-s�u si nepotu-s�u.
Din satul T�taru, (unde am �inut �i �ntrunire dupa-amiaz�) e originar prietenul Nae
lonescu. Bunicul s�u, Stroe Iva�cu, era un om at�t de drept, �nc�t veneau la d�nsul
oamenii din satele �nvecinate, ca la o instan�� suprem� c�nd aveau ceva de �mp�r�it
sau un bucluc de descurcat. Fiu-s�u a �nv�at carte, din Iva�cu s-a transformat �n
lonescu �i a ajuns subprefect �i p�rintele legitim al filosofului Nae.
Gara Dude�ti se nume�te astfel dup� satul cu acela�i nume situat la vreo 12
kilometri, iar t�rgul care s-a ridicat cu �ncetul �n jurul g�rii, pe mo�ia
Nicule�tilor, se nume�te ast�zi Nicule�ti-Jianu. O judec�torie de pace, un spital
tip Carol I bine �inute, o farmacie, un obor pentru v�nzarea cerealelor �i o moa��
comunal� dau localit�ii o importan�� pe care o subliniaz� prezen�a poetului-debitor
Niculescu-Ianca �i a trei domni avoca�i pledan�i pe l�ng� instan�a judec�toreasc�.
La orele l, ne-am pus la mas�. A�ezat l�ng� d-na Niculescu, bolnav� de g�lbenare,
am �nghi�it cu noduri un dejun oferit din toat� inima. Cheful celor 18 comeseni a
fost stricat prin ploaia care s-a dezl�n�uit �i a amenin�at s� z�d�rniceasc�
�ntrunirea (sub cerul liber) �i toat� osteneala ce �i-o dedeser� organizatorii
str�lucitei manifest�ri c�t �i str�luci�ii oaspe�i veni�i de la Bucure�ti, Br�ila
�i Gala�i. Din fericire ploaia a stat, �i pe la ora 2 1/2 am putut porni spre
T�taru. Am pus aproape un ceas ca s� str�batem cu automobilele cei 4 kilometri de
��osea" care ne desp�r�eau de T�taru. A�a hal de drum mai rar, �i-mi voi aduce
aminte de el mult� vreme.
�ntrunirea a fost foarte frumoas�. Oameni mul�i, fe�e de�tepte, c�i-; dur�
sufleteasc� nea�teptat�. Dup� o introducere, �n care am rezumat �n c�teva cuvinte
�elurile politicii noastre agrare, am p�it la declara�ia menit� s� fixeze pozi�ia
partidului meu �n fa�a problemelor de ordin mai �nalt pe care ofensiva comunist�,
�n Europa �ntreag�, le pune tuturor for�elor politice rom�ne�ti organizate.
Reproduc aici, dup� notele gazetarilor prezen�i, cuvintele mele, fiindc� ele
marcheaz� o etap� at�t �n atitudinea mea personal�, c�t �i �n a Partidului Agrar,
�n numele c�ruia am vorbit.
��ntr-un regim de dezm� economic nu se pot c�li sufletele pentru a face fa��
grelelor �ncerc�ri pe care ni le poate aduce ziua de m�ine. Mizeria este un r�u
sf�tuitor �i omul nec�jit pleac� urechea la �oaptele agitatorilor �i du�manilor.
C�nd omul ajunge s�-�i spun�: mai r�u dec�t a�a nu se poate, � �nseamn� c� nu mai
g�se�te �n sufletul �i mintea lui puterea de rezisten�� mpotriva curentelor
periculoase.
Avem un vecin peste Nistru cu care dorim s� tr�im �n pace. Nu putem �ns� s� nu
desp�r�im ideologia comunist� de rela�iile noastre cu Republica vecin�. Noi nu ne
amestec�m c�tu�i de pu�in �n regimul politic de dincolo de Nistru si cerem ca nici
cei de dincolo de Nistru s� nu se amestece �n organiza�ia noastr� social�.
O ofensiv� comunist� �n aproape toate ��rile Europei nu mai poate fi contestat�
ast�zi. Ea nu se mai face pe fa�� ci pe c�i piezi�e, comunismul ar�t�ndu-se sub
forma unei politici antifasciste �i sub hainele a�a-ziselor Fronturi Populare �i
Ac�iuni cet�ene�ti. Sub masca Frontului Popular �i a ac�iunii antifasciste,
comunismul a cucerit deja Spania, amenin�� s� cucereasc� Fran�a, se amestec� �n
treburile Greciei �i �n ale noastre.
Ademenirea Partidului Na�ional-��r�nesc care a �ncheiat carteluri cu elemente de
extrem� st�ng�, sub forma unui Front Popular, �n ultimele alegeri par�iale e
profund regretabil�.
E de asemeni profund regretabil� prezen�a elementelor comuniste din Bucure�ti la
demonstra�ia de for�e ale aceluia�i partid din 31 mai.
Nu trebuie s� a�tept�m ca infiltrarea comunist� s� se �ntind� ca o pecingine peste
�ntreaga �ar�. Pe fa�� s� nu ne temem de ea. Sub masca ademenitoare a agita�iilor
neprecise, ea constituie o real� primejdie.
Trebuie s� respingem cu hot�r�re �i cu dispre� o ideologie contrar� tradi�iei �i
crezurilor noastre.
M-am declarat totdeauna �mpotriva regimurilor de dictatur� extremist� �i partizanul
regimului constitu�ional parlamentar. Dar, dac� este vorba s� fim supu�i unui regim
de dictatur�, apoi, dec�t o dictatur� str�in� �i p�g�n�, prefer de o mie de ori
dictatura rom�neasc� �i cre�tin�."
In clipa �n care f�ceam eu aceste declara�ii la T�tara, Gheorghe Br�-tianu la
Br�ila �i Vaida la Cern�u�i f�ceau declara�ii aproape identice, fiecare cu
temperamentul s�u �i cu varia�iuni dictate de politica special� urm�rit� de
fiecare, �nceputul acestei ac�iuni generale �mpotriva propagandei comuniste trebuia
s� fie complectat printr-un manifest pe care na�ionl-cre�tinii urmau s�-1 publice
ieri diminea��. Goga mi-1 citise s�mb�t� cu prilejul vizitei sale. Redactat �n
termeni foarte mode-
350
ra�i, manifestul nu con�inea �n afar� de un justificat atac �mpotriva comunismului
�i de un denun� al complezen�ei presei evreie�ti fa�� de propaganda moscovita,
dec�t o afirmare a solidarit�ii partidului cu Fran�a �etern�" a revendic�rilor
na�ionaliste precum �i adoptarea unei �atitudini de expectativ� fa�� de Fran�a
oficial� de azi reprezentat� prin Guvernul d-lui Blum, str�in de neamul �i de
tradi�ia francez�". Cenzura a interzis apari�ia acestui manifest! Fapt de
nepriceput, Guvernul nostru a interzis �n Rom�nia o atitudine de critic� obiectiv�,
permis� �n Fran�a de �nsu�i Guvernul pus �n cauz�! Cenzura a t�iat de altminteri �i
din declara�iile mele o fraz� prin care �nfieram procedeele comuniste; aceea�i
cenzur� care a tolerat �ns� acum c�teva zile, �n Universul, �ntr-un articol
obiectiv semnat de un specialist, afirmarea c� printre cheltuielile pe care
antreprenorii trebuiau s� le �nt�mpine pentru lucr�rile publice ob�inute prin
licita�ie, figurau �i sumele necesitate de ��per�uri" �i care, dup� obiectivul
autor, se ridicau la 10% din valoarea lucr�rilor! Iat� �n ce hal de dezm� moral am
ajuns �n al 6-lea an de Domnie al Regelui Caro� al II-lea!
� �nt�lnit ieri �n tren, la dus, pe George Br�tianu, foarte iritat de faptul c� nu
fusese invitat la serata de gal� dat� la Palat cu prilejul vizitei lui Bene� �i a
Principelui Paul. Br�tianu a scris o scrisoare lui Ilasievici, �ntreb�ndu-1 dac�
Palatul nu-1 mai consider� ��ef de partid" � dat fiind c� invita�iile au fost
f�cute pe categorii, �i c� printre acestea fusese prev�zut� �i aceea a ��efilor de
partide" � sau dac� era la mijloc o inten�ie de ostracizare a partidului sau.
Palatul n-a r�spuns �n scris, dar a transmis verbal lui Br�tianu r�spunsul c� nu
mai fusese invitat �fiindc� de mai mult� vreme nu mai r�spunsese prin prezen�a sa
invita�iilor ce-i fuseser� adresate". Br�tianu s-a declarat nesatisfacut de acest
r�spuns, fiindc� mare�alul Averescu, de�i avusese o atitudine identic�, fusese
totu�i invitat. Lucrurile au r�mas aici pentru moment.
� Tot ieri �n tren, la dus �i la �ntors, �nt�lnit pe onorabilul Stelian Pope�te,
de ast�-dat� numai miere fa�� de mine, dovad� c� atacurile Dimine�ii �i Adev�rului
� care continu� zi de zi � n-au dat gre�, �i c� omul caut� sprijin �n toate
p�r�ile.
� �n aprilie, Zizi Cantacuzino �mi vorbise de n�zb�tiile lui lorga �i-mi citise o
scrisoare a ilustrului profesor prin care acesta �reclama" �mpotriva unei
amenin��ri cu moartea din partea gardi�tilor. Scrisoarea
era cu haz, �i am cerut lui Cantacuzino o copie, pe oare mi-a trimis-o abia azi. O
reproduc aici, �mpreun� cu r�spunsul Gr�nicerului, ca document pentru ziua de
m�ine:
14 aprilie 1936 Domnule General,
Ast�-noapte un exaltat a venit �n casa mea cu mandatul de a m� executa, din
�ns�rcinarea asocia�iei pe care o prezida�i.
Cred c� am dreptul s� v� cer a explica sentin�a care s-a g�sit cu cale a se
pronun�a, �n cazul c�nd dvs. �n�iv� a�i binevoit a m� onora cu acest semn de
aten�ie pentru munca mea �n serviciul Patriei.
' A�tept�nd r�spunsul, salut �n dvs. pe comandantul altui r�zboi.
N. lorga
Mult stimate domnule Profesor,
Exaltatul care a venit ieri s� v� execute, trebuie s� fie acela�i care a venit �i
la mine cu raportul c� are ordin s�-1 execute pe Corneliu Codreanu.
Eu i-am luat o declara�ie �i c�nd a revenit 1-am dat afar�.
V� rog s� crede�i c� to�i ace�tia sunt ni�te dezm�a�i, c�rora nu trebuie s� le d�m
aten�ie �i care trebuie trata�i energic �i dac� v� spun toate acestea este c�-mi
face�i onoare a-mi cere o explica�ie care v-o dau �mpreun� cu toat� dragostea �i
admira�ia ce o am pentru dvs.
Binevoi�i a primi, domnule profesor, asigurarea �naltei mele considera�iuni.
General Cantacuzino.
N. B. Cu toate c� vin s� v� v�d, �in s� v� scriu pentru c� vorba zboar� dar scrisul
r�m�ne �i cred c� poate fi �i o manevr� ca s� m� compromit� pe mine.
General Cantacuzino
Morala incidentului = nu trebuie s� ne juc�m cu focul nici s� d�m biciul �n m�na
maimu�elor!
� In Fran�a, mi�carea grevist� pare a se calma � comuni�tii n-au dezarmat �ns� �i
r�m�ne de v�zut cum vor organiza al doilea atac.
16 iunie. � Patriarhul ne-a poftit ieri diminea�� la Patriarhie, pe �efii de
partide, la o consf�tuire �n vederea m�surilor de luat pentru combaterea
stilismului, care se �ntinde �n jude�ele din nordul Basarabi-ejj �n Neam�, �n Baia,
�n Puma �i �n alte c�teva jude�e pe o scar� mai mica. Au r�spuns invita�iei
patriarhului, Mihalache, lunian, G. Br�tianu �i subsemnatul. Averescu a fost
reprezentat prin P.P. Negulescu, Goga
352
prin senatorul de B�l�i Mumuianu, iar Vaida prin nimeni. Au mai asistat la
�ntrunire, pe l�ng� episcopii Tit Simedrea al Hotinului, Dionisie al Ismailului,
Criveanu al Hu�ului, Stelian Pope�te, protectorul Cre�tin�t�ii, Stancu Br�di�teanu
de la Culte si � era s�-1 uit � luca subsecretarul de Stat de la Interne.
Patriarhul �ntr-o cuv�ntare introductiv� a pus stilismul �n sarcina clerului rusesc
sau rusofil ajutat de c�iva c�lug�ri rom�ni elimina�i de prin m�n�stiri.
Mitropolitul Kievului Antonie, refugiat la Carlovatz �n Iugoslavia a str�ns �n
jurul s�u un sinod de episcopi emigra�i �i ei din Rusia, si de acolo, cu toleran�a
dac� nu cu �ncurajarea Guvernului de la Belgrad, �ndrum� mi�carea ortodox� de pe
toat� �ntinderea Republicii Sovietelor. Mitropolitul Antonie hirotonise�te preo�i
�i nume�te episcopi care p�storesc de la sute �i mii de kilometri de �ndep�rtare de
scaunul lor. Astfel a fost numit un anume Serafim episcop al Chi�in�ului, c�ci
pentru Antonie �i pentru sinodul de la Carlovatz, biserica basarabean� nu s-a
desp�r�it �nc� de cea ruseasc�. Acest Serafim a �ndr�znit chiar s� vin� la Chi�in�u
�i s� recruteze preo�i �i prozeli�i printre popula�ia ruseasc�, p�n� ce a fost
descoperit, suit �ntr-un vagon �i trimis peste grani�� (pe c�nd era Mihalache
ministru de interne). Serafim �i-a continuat �ns� opera � �i �i-o mai continu� �
hirotonisind preo�i la Viena, �i trimi��ndu-i s� unelteasc� clandestin �n
Basarabia. Astfel a fost hirotonisit preotul Climovici, preotul Poliakov �i al�ii
care ast�zi stau �n fruntea propagandei stiliste �i �mpreun� cu lep�d�turile
satelor agit� popula�ia pa�nic� doritoare numai de lini�te �i supus� legilor.
Patriarhul se adreseaz� �efilor de partide rug�ndu-i s� nu �ncurajeze pe r�zvr�ti�i
�n scopuri electorale, ci dimpotriv� s� preg�teasc� opinia public� �n vederea
m�surilor severe ce vor trebui luate de Biseric� �i de Guvern �n contra
nesupu�ilor.
Episcopul Tit sus�ine c� toat� mi�carea se datore�te numai propagandei agen�ilor
na�ional-cre�tini (cuzi�ti) �i sl�biciunii autorit�ii civile dar chiar �i
biserice�ti. Arat� c� predecesorul s�u Visarion Puiu (actualmente mitropolit al
Bucovinei) a favorizat mi�carea �i cite�te o circular� semnat� de Gh. Cuza c�tre
to�i agen�ii lui prin care-�i �nsu�e�te toate revendic�rile stiliste.
N-am putut s� m� ab�in de la cuv�nt, dup� cum aveam inten�ia, �i m-am v�zut obligat
s� arat c� toate firele mi�c�rii erau ast�zi �n m�inile comuni�tilor. Propaganda
comunismului a �mbr�cat �i haina stilis-mului. C� la �ncerJut stilismul a �nceput
s� se manifeste ca o tendin�� cu caracter pur ritual �i bisericesc, c� cu timpul s-
au legat de mi�care in-
terese nem�rturisite de c�tig �i de politic� � nimic mai adev�rat. Dar banii
cheltui�i cu nemiluita, num�rul extraordinar de mare al agen�ilor de propagand� din
ultimul timp dovedesc o m�n� mai puternic� dec�t a unui escroc �mbr�cat �n rasa
c�lug�reasc� sau �ncins cu br�ul agentului electoral. Am ar�tat convingerea mea c�
p�n� �i popii de la Carlovatz, cu Serafim �n cap, sunt � �n ce prive�te ac�iunea
lor �n Basarabia � agen�i con�tien�i sau incon�tien�i ai bol�evicilor de la
Moscova. Stilis-mul e o hain� a comunismului, ca �i �Frontul Popular". Argumenta�ia
mea a impresionat, punctul meu de vedere a fost �mp�rt�it de to�i cei prezen�i
afar� de Mihalache, �i luca a promis �n numele Ministerului de Interne o vigilen��
mai mare �i o supraveghere mai intens� a nucleelor comuniste.
� Ziarele democrate de ieri �i de azi (Adev�rul, Diminea�a, Zorile etc.) dau
discursul meu de duminic� p�n� la pasajul relativ la comunism, �i suprima tot
restul. O mai bun� dovad� a leg�turilor lor cu propaganda comunist� nu o puteau da.
Exact aceea�i atitudine �i fa�� de cuv�nt�rile lui Gh. Br�tianu �i Vaida, a�a �nc�t
nu se poate invoca o e-roare pentru explicarea omisiunii ce m� prive�te. Diminea�a
de azi, m� ia totu�i �pe sub�ire" �i se �ntreab� cum de am descoperit a�a dintr-o
dat� duminic�, pericolul comunist care nu exista s�mb�t�. Ba exista, dar
m�rturisesc c� numai evenimentele din ultima lun� din Europa �ntreag� mi-au deschis
ochii asupra puterii si �ntinderii acestei propagande. Dac� Diminea�a m� trateaz�
�nc� cu polite�e, Lupta escrocului Honigmann m� �njur� ca la u�a cortului. Onoare
mie!
� Dejun dat ieri la Ministerul de Externe �n cinstea lui d'Ormesson numit
ambasador Ia Rio de Janeiro. Discursul lui Titulescu e o �es�tur� de platitudini la
adresa omului si a ��rii lui, de locuri comune �i de formule perimate ca �pacea
indivizibil�" �i altele � �i nu se poate dec�t s� mire, oricare ar fi banalitatea
circumstan�ei �i f��rniciei oratorului. Cuv�ntarea lui d'Ormesson a fost numai
literatur�, dar literatur� proast�.
� Radu Irimescu �mi aduce ziarul New York Herald Tribune, unul din cele mai
r�sp�ndite jurnale din America �n care, al�turi de cunoscuta fotografie a Regelui
cu Lupeasca la Monte-Carlo (de pe vremea pribegiei) st� scris �c� la 31 mai, 520
mii de ��rani1 au cerut desp�r�irea
1 Cu prilejul �ntrunirii na�ional-��r�niste.
354
Suveranului de fatala lui amant�". Ziarul poart� data de l iunie (a doua zi dup�
manifesta�ia ��r�nista-comunist�). M�na Moscovei �i aici.
� Ziarul parizian (�i financiar) L 'Information din iunie publica un interesant
articol semnat de Joseph Caillaux (fostul Pre�edinte de Consiliu) �i intitulat
Lapaix economique et financiere. �n acest articol Caillaux m�rturise�te c�
devalorizarea francului a devenit indispensabil� din cauza gre�elilor comise �n
ultimii ani, �i c� singura m�sur� salvatoare ar fi fost, dac� s-ar fi f�cut la
timp, conversiunea datoriilor publice �i private. Caillaux spune textual � �n
ipoteza c� ar fi fost l�sat �n iunie 1935 la Ministerul de Finan�e1:
�J'entendais�je rn'empresse de le preciser � non pas de gaspiller de droite et de
gauche dans de budget Ies depenses, mais operer, par une conversion accentuee des
dettes publiques que preparait la hausse des fonds en Bourse, par de vigou-reiises
conversions analogues dans Ies dettes privees des retranche-ments dans la depense
generale de la na�io." �nc� unul din onorabilii protagoni�ti ai ortodoxiei
doctrinare care se d� b�tut. C�t r�u ne-au f�cut toate aceste lichele �i to�i
ace�ti pro�ti care ne-au pus toate be�ele lor �n roate, � 1931/1932!
� Ieri mi-a fost comunicat �n copie manifestul comuni�tilor, lansat cu prilejul
concursului pe care 1-au dat d-lui Mihalache et consorts, �n ziua �demonstra�iei de
for�e" a marrrelui Partid Na�ional-��r�nesc. �l reproduc aici, ca document, fiindc�
n-a fost publicat nic�ieri:
Proletari din toate ��rile, uni�i-v�!
C�tre muncitori, ��rani, meseria�i, func�ionari!
C�tre studen�i �i liberi profesioni�ti!
C�tre �ntreaga popula�ie nevoia�� din Capital�!
CET��ENI!
Partidul Comunist v� cheam� �n ziua de duminic� 31 mai curent s� veni�i cu to�ii �n
strad�, la o demonstra�ie uria�� contra Guvernului T�t�rescu-Incule�, preg�titorul
dictaturii fasciste �i a r�zboiului.
�ara �ntreag� strig� JOS GUVERNUL TEROARE1 �i dezl�n�uirii r�zboiului.
Dac� nu vrem moartea noastr� �i a copiilor no�tri prin foame, sa nu mai r�bd�m nici
o clip� guvernarea fascist�. Jos Guvernul T�t�rescu-Incule�, spri-
1 A c�zut dup� c�teva zile.
jinitorul �i organizatorul fasci�tilor din �ar�, agen�ii fascismului hitleristic-
hor-tist tr�d�torii de neam �i du�manii de moarte ai poporului muncitor.
De dup� r�zboiul mondial, pericolul r�zboiului n-a fost a�a de mare niciodat� ca �n
momentul de fa��. Partidele fasciste: Garda de Fier, Cuza-Goga, Vaida �i grupul
fascist al Guvernului T�t�rescu-Incule�-V. Pop, to�i cu sprijinul deschis al
Camarilei, caut� �nglobarea Rom�niei �n blocul ��rilor fascisto-revizioniste, �n
frunte cu Germania lui Hitler. instigatorul principal al r�zboiului imperialist.
Fasci�tii rom�ni preg�tesc o noua n�v�lire �n �ar� a trupelor fascismului german, o
nou� jefuire a bog�iilor ��rii (petrolul) �i transformarea maselor populare �n
carne de tun pentru un r�zboi contra Uniunii Sovietice. Popoarele din lumea
�ntreag� �i din Rom�nia vor PACE. Poporul rom�n vrea �nt�rirea alian�ei democrate
cu Fran�a, cu Cehoslovacia �i cu toate tarile a c�ror independen�� este amenin�at�
de agresorii fasci�ti; cere ruperea alian�ei militare cu Polonia care a devenit
unealta fascismului german.
Poporul muncitor cere �ncheierea pactului de asisten�� mutual� cu Uniunea
Sovietic�, ap�r�torul sincer �i consecvent al p�cii �i independen�ei ��rilor mici.
Partidul Comunist din Rom�nia cheam� masele populare sa �nchege un. larg front al
p�cii contra r�zboiului imperialist pentru nimicirea pericolului fascist.
Tovar�i muncitori!
Realitatea unit�ii clasei muncitoare este s�mburele Frontului Popular pentru
dezl�n�uirea luptelor cu succes contra r�zboiului, fascismului �i atacului
capitalist!
Fra�i ��rani!
Partidul Comunist din Rom�nia v� cheam� la lupt� comun� al�turi de clasa
muncitoare, pentru p�ine, libertate �i pace!
Na�ion a l-��r�n i�ti!
Partidul Comunist salut� �nceperea de c�tre Partidul Na�ional-��r�nesc a unei
campanii de r�sturnare a Guvernului. Convocarea demonstra�iei de la 31 mai s� fie
seninul c� s-a sf�r�it cu am�narea luptei, cu �ncrederea �n f�g�duieli de�arte si
cu ploconeala �nceput� de �efii vo�tri Lupu si Mihalache prin �nmorm�ntarea
demonstra�iei de la 14 noiembrie. Trebuie sf�r�it cu tactica de capitulare care a
adus doar ap� la moar� fascismului.
Partidul Comunist ve�nic �n fruntea poporului muncitor, care a dovedit prin jertfe
grele pozi�ia sa neclintit� si hot�r�t� contra fascismului si r�zboiului, pentru
p�strarea �i l�rgirea drepturilor cet�ene�ti democratice, s� �in� cu orice pre�
demonstra�ia de la 31 mai, o demonstra�ie comun� pentru r�sturnarea Guvernului,
pentru alegeri libere, pentru Front Popular Antifascist si Guvern al Fronului
Popular!
Acesta este drumul de salvare a maselor populare de pericolul fascist �i r�zboinic.
Lua�i exemplu de la succesele din Spania si Fran�a, de la masele de la Hunedoara,
Mehedin�i, Ploie�ti �i de la studen�ii democra�i!
356
Tovar�i! Cet�eni!
Ve�i �ng�dui voi ca lan�ul asasinatelor politice �ncepute cu Duca, Ilie La-z�r, Ana
Pauker s� se lungeasc� cu noi victime?
Ve�i �ng�dui asasinarea �efilor na�ional-��r�ni�ti Mihalache, Lupu, Mad-gearu etc.
cum au jurat gardi�tii la congresul din Tg. Mure�, organizat de Guvernul T�t�rescu?
Demonstra�i pentru dizolvarea �i dezarmarea organiza�iilor fasciste �i cere�i
arestarea �efilor lor.
Demonstra�i pentru ridicarea cenzurii �i a st�rii de asediu, pentru �ncetarea
prigoanei contra organiza�iunilor muncitore�ti �i democratice.
Cere�i redeschiderea sediului Blocului Democratic.
Cere�i stingerea tuturor proceselor lupt�torilor antifasci�ti.
Cere�i mutarea la Bucure�ti a procesului Anei Pauker, vechea �i neobosita
lupt�toare comunist� pentru drepturile poporului muncitor, pentru eliberarea ei
(sic) si a celor 19 antifasci�ti.
Lupta�i pentru amnistie general� a tuturor de�inu�ilor politici antifasci�ti.
Tovar�i! Cet�eni!
Partidul Comunist c� cheam� la lupt� pentru a curma politica de jaf �i �nfometare a
poporului, pentru a cuceri o via�� mai bun�. La 31 mai lupta�i �n front comun
contra Guvernului de prigoan� a grevi�tilor �i �mpiedicarea luptelor economice. (?)
Lupta�i contra sc�derilor de salarii, pentru m�rirea lor, contra concedierilor,
pentru reprimirea celor concedia�i.
Pentru garantarea luptei, pentru tineret �i �omeri.
Pentru respectarea �i l�rgirea legilor muncitore�ti.
'
Pentru ieftinirea traiului �i suprimarea tuturor taxelor de consum. /
Pentru scutirea de biruri �i datorii a popula�iei nevoia�e. De pl�tit s� pl�teasc�
cei boga�i.
Pentru ajutorarea ��ranilor �nfometa�i �i �omerilor pe contul bugetelor
Ministerelor de Interne �i R�zboi.
,
Cet�eni!
Face�i totul pentru reu�ita demonstra�iei. Alc�tui�i comitete de organizare �i
ac�iune comun�, organiza�i g�rzi �i auto-ap�rare �n contra bandelor fasciste., Jos
Guvernul T�t�rescu-Incule�! ��"-
[
Tr�iasc� Guvernul de front popular
antifascist! .
Jos instigatorii r�zboiului!
,
Tr�iasc� frontul p�cii si Frontul Popular! Tr�iasc� Partidul Comunist!
Comitetul organiza�iei din Bucure�ti a Partidului Comunist , din Rom�nia.
|
T
357
Rom�neasca aproximativ� a acestui manifest va fi judecat� cu indulgen�� dup� o c�t
de repede ochire asupra urm�torului
TABEL
de conduc�torii grup�rilor comuniste de la manifesta�ia din 31 mai 1936
Grunberg Ida Messinger Josef Salomon lacob Trandafirescii C. Tomponoghi G. Eftimie
Cosmici Rutemberg A urel Camensld Ruhel Radu S. Tudor
- condamnat� pentru propagand� comunist�
- condamnat pentru propagand� comunist�
- idem
- idem (�n mai multe r�nduri)
- idem
- idem
- idem
- idem
- idem
Tudora Stoian zis� Stoenescu Dorina - are proces �n curs pentru
propagand� comunist� Popa Gh. - idem
Dobre Marin - idem
Enta Palatnic - condamnat� pentru propagand� comunist� Goldstein Paulina
zis� Zeletnicova - idem Goldman Beila - idem lacobovici Andrei - idem Ciobotam
- idem
Teohari Georgescu - idem Valeu Vasile - idem
Raia Soframi - idem
Sofi Sofranu - idem
Popa N. zis Lurich - idem Pintilie Iii e - idem
Iat� lista �minunilor" care au defilat �n fa�a ��ranului" Mihala-che, cu pumnii
�ncle�ta�i, �n ziua de 31 mai. P�c�li�i sau nu, dumnealor domnii Mihalache, Lupu �i
Madgearu au pus �n acea zi o pat� ro�ie pe steagul lor verde.
17 iunie. � Ieri sear� la ora 10 amicul meu dr. Kalman Blumen-feld, zis Scrut�tor,
a fost b�tut m�r de 4 studen�i, �n momentul c�nd se �napoia acas�. Diminea�a de azi
pune agresiunea �n socoteala lui Ste-
Pope�te, care ce e drept a�� zilnic prin Universul pe to�i �bunii
358
rom�ni" �mpotriva �spurca�ilor" de la Adev�rul. Dar lucrurile nu sunt at�t de
simple. Adev�rul �i Diminea�a au fost p�n� acum �ase luni ziare de st�nga, �n
slujba democra�iei rom�ne. Nimic de zis. De �ase luni �ncoace, de c�nd cu diabolica
n�scocire moscovit� a formulei Frontului Popular, Adev�rul �i Diminea�a au trecut
�ns� �n slujba comunismului. Dovad�, c� au t�iat din discursurile pronun�ate
duminica trecut� de Vaida, de Gh. Br�tianu �i de mine partea referitoare la
pericolul comunist. Dovad� atitudinea lor fa�� de procesul Anei Pauker. Dovad�
entuziasmul lor cu prilejul manifest�rii pumnilor �ncle�ta�i care au defilat la 31
mai pe dinaintea lui Mihalache. F�r� aceast� atitudine a ziarelor din S�rindar,
ad�nc jignitoare pentru sentimentele noastre rom�ne�ti, a��-rile lui Stelian
Popescu ar fi r�mas f�r� r�sunet �i capul lui Blumenfeld n-ar fi fost spart.
Amuzant � �i nepolitic � este c� Universul de azi nici nu pomene�te de agresiunea
care a dus pe bietul Scrut�tor la spital.
� �n Anglia, curentul �n favoarea ridic�rii sanc�iunilor e tot mai tare. �n
Italia, fascismul nu se mai mul�ume�te cu ridicarea sanc�iunilor, ci mai cere,
pentru reluarea raporturilor normale cu Geneva �i recunoa�terea Imperiului African.
�n Fran�a, grevele s-au potolit �n regiunea Parisului, dar altele noi au izbucnit
�n provincie.
18 iunie. � H�rdaiele de l�turi cu care �spurcatele canalii" de ia Adev�rul �i
�canalia spurcat�" de la Universul se �mpro�c� zilnic de mai bine de o lun�, �n loc
s� dezguste tineretul nostru, cum ar fi fost natural, au surexcitat patimile
antisemite. Dup� agresiunea de alalt�ieri sear� �mpotriva lui Scrut�tor, trei b�t�i
stupide au mai fost �nregistrate pe ziua de ieri: �n Ci�migiu a fost atacat un
anumit Bergman, fratele lui Bergman-Munte � �n fa�a �colii unde e profesor,
Alexandru Graur, fratele Graurului de la Adev�rul � �i �n strada Sp�tarului un
oarecare Stoifer, luat din eroare drept Grigore Graur, al treilea frate al
aceluia�i Graur. Poli�ia impasibil�. Harh�rii �ntr-o stare de teroare u�or de
imaginat. Iar nou�, oamenilor de bun sim�, ne e ru�ine de tot ce vedem.
� Adev�rul asupra �maionezei" dedicat� lui Titulescu care o �nghite �n fiecare zi,
s�pt�m�na aceasta1: maioneza a fost inventat� de buc�tarul Ducelui de Richelieu pe
timpul c�nd mare�alul asedia, �n insulele
1 Titulescu a oferit s�pt�m�na aceasta trei dejunuri pe r�nd �n onoarea d-lor d'Or-
messon, Oliveira (ministrul Argentinei) �i a Nun�iului Papal Valeri � care
p�r�siser� c�te�itrei Rom�nia.
Baleare, Port-Mahonul (1756), �i dup� numele acestei cet�i a botezat-o mahonnaise".
Cum a ajuns mahoneza maionez�, Dumnezeu singur �tie.
__ Noua Constitu�ie pe care Stalin a harazit-o Sovietelor pare a con�ine, dup� o
dare de seam� francez�, principii de necrezut �n prototipul Statului comunist. S-ar
recunoa�te proprietatea individual� pentru p�m�nt, case, mobile etc. � dreptul la
vot �i egalitatea pentru to�i cet�enii, dreptul de �ntrunire, dreptul de
constituire de partide �i �n afar� de cel comunist, dreptul inviolabilit�ii
individuale (habeas corpus) �i domiciliare, libertatea presei. S-ar institui dou�
Camere, una federal� a celor 11 republici sovietice, alta direct aleas� prin
sufragiul universal. Dac� e a�a, vorba lui lunian �Lenin se toarce la morminte!"
� Grigorcea (din Budapesta) care e toat� ziua v�r�t la Titulescu a povestit lui
Pangal pentru ce ��fnosul nostru ministru de externe a p�r�sit Palatul dup� prima
bucat� la concertul de gal� dat �n cinstea lui Bene�, Paul. Remarcasem aceast�
plecare brusc�, dar nu-i dedesem importan�� socotind-o motivat� de vreo �ndatorire
profesional� (protocol sau comunicat de redactat, telegram� cifrat� de trimis lui
Ciotori, sau a�a ceva). Motivul plec�rii a fost cu totul altul. �Balkanmetterni-
chul" se sup�rase foc fiindc� Ilasievici nu l�sase s� intre pe Neni�or, pe care
Scopitul �l luase cu d�nsul, s� nu fie singur. Titulescu ceruse �nt�i lui
Raicoviceanu s�-1 �nso�easc� dar acesta a declinat propunerea declar�nd c� n-ar
putea merge dec�t cu so�ia �i c� nu era invitat. Raicoviceanu refuz�nd havaleaua a
c�zut �n spinarea lui Neni�or care a primit, Marele om �nchiz�ndu-i gura cu un
peremptoriu �te bag eu, m�" dar n-a putut s�-1 bage. Se vede c� a reclamat mai sus
dar n-a primit satisfac�ie. Sup�rat, a plecat. La aceasta incalificabil� obr�znicie
Majestatea Sa a r�spuns d�ndu-i a doua zi colanul Ordinului Carol I. Cu
Hohenzollernii trebuie s� fii brutal � o �tiam de pe vremea Regelui Carol I.
P�n� �i Al. Em. Lahovari, quintesen�� de francofilie, a fost dezgustat de
platitudinea manifestat� de Titulescu fa�� de Fran�a �n discursul sau de la dejunul
�n cinstea lui d'Ormesson, dejun la care a asistat �i b�tr�nul decan al corpului
nostru diplomatic. Nu mai vorbesc de al�ii toat� lumea e s�tul� de palinodiile
caraghiosului.
360
� Se vorbe�te de plecarea lui Mereu�� de la C�ile Ferate �i de �nlocuirea lui prin
Macovei omul lui Malaxa, numit subdirector de Malaxa �i pl�tit lunar de Malaxa cu
200 000 lei, zice-se. Unde ne vom opri?
19 iunie. � Dezbateri furtunoase ieri �n Camera Comunelor, �n jurul ridic�rii
sanc�iunilor �mpotriva Italiei. Gre�osul Eden, vorbind �n numele �ntregului Guvern,
a recunoscut c� sanc�iunile au dat gre�, c� nu mai exist� pe teritoriul abisinian
un Guvern indigen �i c� sanc�iunile trebuiesc ridicate. Ministrul de externe s-a
pronun�at �n acela�i timp �i pentru reforma Societ�ii Na�iunilor care �n forma ei
actuala s-a dovedit neputincioas�. Pentru reforma S.D.N.-ului s-a pronun�at apoi �i
primul ministru Baldwin care a accentuat falimentul securit�ii colective. R�m�ne de
v�zut a mai ad�ugat Baldwin daca aceast� securitate colectiv� va putea fi realizat�
printr-o reform� a Societ�ii Na�iunilor. Putorile laburiste au atacat cu vehemen��
Guvernul pe tema ridic�rii sanc�iunilor, �o ru�ine pentru Anglia �i pentru Guvernul
s�u". Aceea�i atitudine a avut-o si perimatul �i acritul liberal Lloyd George.
Depe�ele din Londra spun c� violen�a dezbaterilor a fost f�r� precedent. F�r�
precedent e rahatul pe care 1-a �nghi�it perfida Albion. Mussolini trebuie s�-�i
frece m�inile.
� Numirea lui Macovei �n locul lui Mereu��, la C�ile Ferate se dezminte � ar fi
vorba numai de o �nlocuire pe timpul concediului directorului general, �nlocuire ce
revine de drept celui mai vechi subdirector. Numai sa fie a�a: numirea lui Macovei
ar fi fost �nfior�toare, c�ci ar fi dovedit �nst�p�nirea definitiv� a lui Malaxa
asupra c�ilor noastre ferate. Ne fereasc� Dumnezeu, dar mi-e fric� c� tot acolo vom
ajunge: ce n-a putut ob�ine mme Dubarry de la Ludovic al XV-lea?
� Dat azi-diminea�� un interviu Universului �n care precizez �i dez-3 volt cele
spuse duminic� la T�taru, cu privire la propaganda comunist�,1* �i mai ales la
camuflarea ei.
� Luat masa asear� cu �eicaru care a v�zut zilele trecute pe Rege �i 1-a g�sit
foarte �ngrijorat de noul aspect al politicii noastre externe. Regele a p�rut lui
�eicaru cu totul opus �nregiment�rii �n lag�rul bol�evic.
� Ieri la ora 6 am fost la inaugurarea unei expozi�ii organizate de Lega�ia
Poloniei care trimisese invita�ii personale la toat� lumea oficial�, �ns�rcinatul
cu afaceri, contele Poninski �i Trancu-Iasi (pre�edintele Amici�iei Polono-Rom�ne)
au �inut discursuri. Guvernul �i Minis-
terul Afacerilor Str�ine nu erau reprezentate prin nimeni. S� fi �nnebunit
Titulescu? Sau Polonia a devenit poate, deodat�, vr�jma�a noastr�?
23 iunie. � Plecat s�mb�t� 19, m-am �napoiat ieri sear� la Bucure�ti. Planul
ini�ial fusese sa merg cu Martha Bibescu la Maglavit, s� facem o vizit� lui
Petrache Lupu. De�i popularitatea acestuia a sc�zut, lumea tot se mai �ndreapt�
spre d�nsul. Duminicile �i s�rb�torile trec prin Maglavit c�te o mie �i mai bine de
oameni. Bandi�ii localnici, comitetul de supraveghere �i familia lui Petrache au
�terpelit acum �n urm� banii aduna�i � afacerea a ajuns pe m�na Parchetului,
Sf�ntul s-a retras �n st�n�, la oi, �sup�rat" pe ai lui, �i toat� treaba s-a cam
compromis. Martha Bibescu voia s� vad� satul �n care cobor�se Dumnezeu �i-mi ceruse
s� o duc acolo. Cum nici eu nu-1 v�zusem, am primit cu bucurie, �n ultimul moment,
Martha mi-a telefonat c� nu se simte destul de bine ca s� mearg� p�n� la Maglavit
dar c� va veni cu avionul p�n� la Craio-va �i va dejuna la Breasla. Capriciile
frumoasei Martha m-au lipsit astfel de pl�cerea de a m� apropia de Dumnezeu �i de
Petrache Lupu, dar mi-au procurat pe de alt� parte prilejul sa m� familiarizez cu
aeroplanele. M� g�sesc �ntr-adev�r �ntr-o situa�ie foarte ciudat�: sunt
vicepre�edintele Jockey-Clubului �i n-am v�zut niciodat� de aproape un cal de curse
� sunt membru �n comitetul Aero-Clubului (am fost �i vicepre�edinte) �i n-am v�zut
niciodat� un aeroplan. De alalt�ieri aceast� stare de inferioritate �n ce prive�te
avioanele e reparat�. Duminic� a fost �n-tr-adevar la Craiova un prea frumos
meeting de avia�ie, la care au asistat 15-20 000 de oameni. Din cauza Marthei
Bibescu, a trebuit s� m� duc �i eu la Balta-Verde �i nu mi-am pierdut vremea. Am
v�zut lucruri minunate. Ce au ajuns oamenii s� fac� �n aer, e prodigios. Doi
aviatori s-au distins mai ales: Manolescu, pe un delicios aparat Messerschmid
vopsit tot �n ro�u �i de o rar� suple�e �i Papan� pe un aparat Icar, mi se pare.
Zburau cu capul �n jos, se d�deau peste cap, ��neau drept �n sus ca o s�geat�
�ndreptat� �mpotriva boitei cerului, se rostogoleau p�n� aproape de p�m�nt, porneau
iar�i �ntr-o serie de �looping-uri".
Ca s� plimb pe Martha Bibescu, am colindat Craiova, am fost �i la noua plimbare
prin lunc� �i la �trand, pe care nu le cuno�team. Craiova s-a �nfrumuse�at mult: cu
parcul Bibescu, cu terasa de la Sf. Dumitru, cu lunca �i cu impun�toarele lui
cl�diri �colare ora�ul meu natal ar putea face figur� chiar printre ora�ele
occidentale.
� S�mb�t�, pe drum, merg�nd spre Craiova am petrecut dou� ore cu Titulescu. Vagonul
lui, �n care se instalase de cu sear�, �n ajun, fusese
362
ag�at de diminea�a la trenul Simplon, �n care m-am urcat �i eu. Cancelarul nostru,
�nso�it de Raicoviceanu �i de Neni�or, pleca la Mon'treux s� ia parte la conferin�a
convocata ca sa se ratifice lovitura turcilor cu �nchiderea �i rearmarea
Str�mtorilor. Raicoviceanu �i Neni�or, care, ca oameni normali nu petrecuser�
noaptea �n vagon, �n gara Mogo�oaia, �i veniser� s� se urce �n tren odat� cu to�i
muritorii, m-au v�zut la fereastra compartimentului meu, m-au salutat �i au
raportat faptul �efului lor. Probabil c� acesta se a�tepta s� solicit cinstea de a-
i face o vizit�, lucru la care bine�n�eles nici nu m-am g�ndit. V�z�nd c� nu dau
semn de via��, a dat el. A�ipisem �i trecusem de Pite�ti �i uitasem p�n� �i de
existen�a lui Titulescu c�nd u�a compartimentului meu s-a deschis �i a ap�rut �n
fa�a mea zvelta siluet� a d-lui ministru plenipoten�iar Raicoviceanu ca s� m�
informeze c� dl. Titulescu ar fi vrut s�-mi fac� o vizita �n compartimentul meu,
dar c� �i-a rupt picioarele �i st� �ntins pe pat, cu comprese... �CE? dar cum �i
unde �i-a rupt picioarele?" m-am gr�bit s� �ntreb, �i Raicoviceanu mi-a povestit o
lung� istorie, cum merg�nd s� fac� o vizit� lui Dinu Br�tianu, Titulescu s-a
poticnit pe scara acestuia �i a c�zut pe gratia de fier destinat� cur�atului
ghetelor, t�in-du-�i am�ndoi genunchii p�n� la os. De atunci sunt c�teva zile, i s-
au umflat articula�iile �i moare de frica s� nu fac� o sinovita, sau chiar �i
tetanos. A luat pe doctorul Frumu�anu cu el la Montreux, c�ci n-are nici o
�ncredere �n doctorii din Elve�ia � �i trec�nd de la una la alta, Raicoviceanu m�
�ntreab� dac� �n-a� binevoi" s� trec eu �n vagonul lui Titulescu. Am r�spuns c�
�binevoiesc" cu pl�cere �i am pornit sup� el. Am g�sit pe Titulescu �ntins pe pat
ca o curva b�tr�n�, mototolit �n trei pijamale din care ie�eau dou� gheare �i un
cap ar�miu1. Ca o �ipl� �ntins� pe oase, pielea lui moart� de scopit se colora pe
la crestele obrazului dar nu �n ro�u, ci �n verde. Ie�ea din el un miros de
r�ncezea-l� �i de pansament care se amesteca cu duhoarea celor patru c�ei care
dormeau pe pat �n jurul lui. �Uite la �sta, m� � Buster! fii cuminte! � a avut 70
de premii! Mi 1-a dat Lord X. Cum 1-a� fi luat eu? Costa 200 de livre. De unde am
eu 200 de livre! Uite �i la �sta: tat�-s�u a avut 205 premii! Mi 1-a dat Lord Y.
Dar �tia doi ce cusur au?" C�te�ipatru erau foxi cu p�rul lung, o ras� de c�ini
mult apreciata2 dar foarte pu�ini pe gustul meu. �Sunt ur�i ca �i tine!" � �Vai,
mama, cum po�i zice!" �i a �nceput s�-i pupe pe to�i, pe r�nd, �n bot.
1 Efectul plajei de la Eforie.
2 Georgel Mavrocordat cump�rase a�a un c�ine anii trecu�i �i dedese 40 000 lei pe
d�nsul. Cu toate �ngrijirile date javra a murit �i Mavrocordat a cump�rat altul, �i
mai scump. Mai sunt �i al�i nebuni, ca d�nsul.
Dup� ce mi-a povestit printre �ipete de durere, mai ales c�nd se atingea unul din
c�ei de genunchii s�i, toate nenorocirile lui � cum abuza lumea �ntreag� de d�nsul,
cum trebuia s� pun� lumea �ntreag� la cale cum drept r�splat� �l �njura toat� lumea
�i �i a�eza gratii t�ioase de fier sub genunchi � am �nceput s� vorbim serios (dac�
ceva poate fi serios cu Titulescu!) �i trebuie s� m�rturisesc c� formidabila sa
fantezie, nem�rginita lui f��rnicie �i colosala lui prezum�ie � ca s� �ntrebuin�ez
numai superlativele f�r� de care nu te po�i apropia de un asemenea om � m-au uimit.
Dup� d�nsul, nici pactul, nici spkitul de la Geneva, nici securitatea colectiv� nu
au dat faliment. Ele sunt intacte �i nu e nimic de revizuit la Geneva. De revizuit
este procesul Italiei! S-a f�cut o mare eroare cu Italia. Mai �nt�i n-a fost Italia
agresorul (!!!) Abisinia a atacat de zece ori Italia, �n Somalia. Dac� Italia ar fi
fost atacat� astfel pe teritoriul ei continental, reac�ia ar fi fost imediat�, �dar
la 5 000 de kilometri de distan��, trebuia Italiei timp ca s�-�i prepare riposta,
�i a�a se explic� c� ea nu a reac�ionat dec�t dup� luni �i luni de zile!" Ce cere
Pactul? Nu trebuie uitat c� Pactul nu cunoa�te cuv�ntul �agresor"! (�n gura lui
Titulescu, care ne-a pisat ani de zile cu �defini�ia agresorului" �n cazul
Pactului, aceast� m�rturisire e delicioasa!) Pactul cere ca �nainte s� recurgi la
arme, s� aduci diferendul la Geneva. Nu 1-au adus italienii? C� 1-au adus sub o
form� sau alta, c� 1-au adus ca s� �njure pe unul sau pe altul, ca s� protesteze
�mpotriva unei hot�r�ri sau alteia, n-are nici o importan��. Pactul nu prevede un
tipic pentru prezentarea faptelor. Geneva s-a ocupat de diferendul dintre Italia si
Abisinia, �nainte de �nceperea ostilit�ilor �i at�t ajunge! Italia a comis �ns� �i
o gre�eal�, adaug� Titulescu (numai una? bravo Nicule!) � e o scrisoare a Sui
Aloysi, posterioar� agresiunilor Negusului, prin care zisul Aloysi renun�� sa mai
considere incursiunile abisinienilor ca acte de agresiune. �E o mare gre�eal� pe
care a facut-o Mussolini, dar nu e nimic, aranj�m noi �i pe aceasta. Nu sunt dec�t
cinci oameni �n Europa care s� cunoasc� dosarul italo-abisinian, �i nimeni nu-1
cunoa�te ca mine. Am spus lui Sola s� scrie lui Mussolini s� se mul�umeasc� acum cu
ridicarea sanc�iunilor �i s� nu mai insiste. P�n� �n toamn� aranjez eu lucrurile (!
�!) �i la sesiunea Adun�rii S.D.N.-ului din septembrie se va revizui procesul
Italiei. E scrisoarea lui Aloysi, plicticoas�. Eden mi-a spus: arat�-mi o agresiune
din partea Abisiniei dup� scrisoarea lui A�oysi! N-am de unde dar aranjez eu
lucrurile! Ascult�-m�, Argetoianu, securitatea colectiv� n-a murit, e mai tare ca
oric�nd!!!!"
364
� Eu: �Dar Baldwin a declarat-o sf�r�it�!" � El: �Baldwin e un dobitoc! Eden, nu e
un geniu, dar e un b�iat bun, e singurul englez care ne iube�te!" Ascultam �i nu-mi
venea sa cred � �i cu toate astea, vorbea serios, �i nu-�i b�tea joc de mine.
�M�, eu iubesc Italia, m� (!! �) �i trebuie s� ne �n�elegem �i cu Germania". A
chemat pe Raicoviceanu s�-i aduc� o geant�, �i a scos o lunga telegram� a lui
Comnen prin care acesta �i relata o �ntrevedere cu von Neurath1, �i mi-a citit-o.
�L-am chemat pe Comnen la Paris, la sf�r�itul lui februarie � �naintea loviturii
din 7 martie � pe c�nd Regele f�cea la Paris discursurile pe care le �tii (c�t�
f��rnicie �n sufletul amicului meu Titulescu! parc� nu le inspirase el!) �i 1-am
�ns�rcinat s� vad� pe Neurath2 �i s�-i spun� c� pactele noastre cu Fran�a �i cu
Rusia nu sunt �ndreptate contra Germaniei �i contra nim�rui � �n opozi�ie cu pactul
Cehoslovaciei cu Rusia (ce lasaj fa�� de fratele Bene�!) �i c� sunt gata �i doritor
s� semnez �i cu Germania un pact identic cu cel proiectat cu Litvinov. Neurath a
mul�umit lui Comnen pentru bunele noastre inten�ii, dup� cum vezi, dar a declarat
c� �n actuala stare de lucruri Germania nu se poate angaja �n nici o direc�ie �i
dore�te s�-�i p�streze complecta ei independen��, �l cred �i eu, preg�teau lovitura
cu Renania de la 7 martie! I-am trimis, m�, �i o cutie de icre moi, lui Neurath c�-
i plac!" Cred c� icrele erau destinate lui Hitler, c� a beneficiat Neurath de ele
fiindc� Fiihrer-ul n-a catadixit s� primeasc� pe Comnen. O fi �nghi�it Neurath
icrele cu pl�cere, dar Titulescu a �nghi�it, �i el, nu �tiu dac� cu pl�cere, ironia
neam�ului cu �independen�a".
Mi-a mai ar�tat Titulescu �i alta depe�� a lui Comnen cu o categoric� dezmin�ire a
lui Neurath fa�� de declara�iile lui George Bratianu �retour de Berlin". Ministrul
de externe german recunoa�te c� a avut o conversa�ie cu Bratianu pe care 1-a primit
pentru prestigiul numelui lui dup� inter\>en�ia ambasadorului polon, dar ca �n
aceasta conversa�ie n-a afirmat niciodat� c� Germania este opus� revendic�rilor
revizioniste ale Ungariei. �Nu numai c� n-am afirmat a�a ceva � a spus Neurath lui
Comnen � dar nici nu s-ar putea concepe ca Germania care urm�re�te de partea ei
revizuirea tratatelor s� se opun� la o politic� identic� a Ungariei. Dimpotriv�, pe
acest teren, Germania nu poate fi dec�t al�turi de Ungaria." Neurath a mai ad�ugat
c� n-a avut loc nici o conferin�� n trei, cu el, cu Goring �i cu Bratianu (cum a
afirmat acesta din
1 Ministrul de externe al Reich-ului.
2 Versiunea lui Nae lonescu asupra demersurilor lui Comnen pe l�ng� Hitler �i Ro-
senberg, relatate la pag. 291 a acestor �nsemn�ri.
urm�). �Ce cap va face Br�tianu, c�nd voi veni s� citesc aceast� dezmin�ire �n
Camer�? Ce va spune dl. Br�tianu, c�nd va vedea din textul comunic�rii f�cute de
Comnen lui Neurath c� nu numai n-am �ncheiat vreo conven�ie cu Litvinov ca s� las
pe ru�i s� treac� pe teritoriul Rom�niei, dar c�-mi luam chiar angajamentul, �n
numele ��rii mele, c� o asemenea conven�ie nu va fi niciodat� �ncheiat�?"1
Vorbind apoi despre comunism �i despre Moscova Titulescu m-a felicitat pentru
distinc�ia pe care o f�cusem �ntre propaganda comunist� si raporturile cu Republica
Sovietelor. El socote�te c� proiectul de Constitu�ie prezentat de Stalin e sincer,
c� Rusia Sovietic� a evoluat �i evolueaz� spre un Stat burghez �i c� nimic nu
plictise�te mai mult oamenii de la Moscova dec�t ofensiva comunist� actual�, �n
Statele Europei. Mi-am permis s� pun la �ndoial� aceast� p�rere �i ca s� m�
conving� Titulescu mi-a scos din geant� o telegram� a lui Ciuntu (ministrul nostru
la Moscova) prin care acesta raporta c� cercurile sovietice sunt foarte indispuse
�mpotriva Guvernului Blum �fiindc� e prea de st�nga" (!!!!) �i c� ar dori o
r�sturnare a regimului actual din Fran�a, �i un Guvern mai la dreapta. Am f�cut
toate rezervele mele asupra sincerit�ii unei asemenea atitudini din partea lui
Stalin �i a oamenilor s�i. Titulescu e convins �ns� c� ofensiva comunist� din
Spania �i din Fran�a, din Belgia, de la noi etc. nu e pus� la cale nici �ncurajat�
actualmente de Moscova, ci datorit� unei mi�c�ri autohtone. Instruc�iunile Komin-
ternului publicate de unele jurnale franceze sunt vechi, �i nu mai corespund
politicii de azi a Sovietelor. �Ascult�-m� pe mine, �i-o dau �n scris: dac� Fran�a
continu� s� se destrame pe calea comunismului, ai s� vezi Rusia �ntorc�ndu-se c�tre
Germania �i pe Stalin aliniindu-se cu Hitler!" � Eu: ��i atunci ai s� ajungi �i tu
sa fi primit de Hitler!" � �Nu glumi, m�, ca e serios!"
Am mai vorbit de una �i de alta � de politic� intern� nu � mi-a mai spus c�
�nchiderea Str�mtorilor e un dezastru pentru noi, c� turcii au f�cut-o din ordinul
ru�ilor (suntem doar cu to�ii alia�i sinceri, am observat eu), c� la Montreux nu
mai era nimic de f�cut dec�t de salvat form� (aceast� etern� �form�" care acoper�
neantul �i permite celor �ndr�zne�i s�-�i realizeze toate dezideratele!), �i ne-am
oprit, c�ci ajunsesem la Craiova. Nu m-a l�sat sa plec �ns� p�n� nu mi-a mai spus o
dat� c� era o victim�, c� nu mai putea, c� era �nh�mat la toate greut�ile �i
�njurat de toat� lumea. P�n� �i de Rege care nu voia s� se urce �n ma-
In telegrama lui Comnen, pe care mi-a citit-o exist� �ntr-adev�r acest angajament
transmis din ordinul ministrului de externe german.
366
�ina blindat� al�turi de Prin�ul Paul. �Mai devoteaz�-te, m�!" a fojst ultimul meu
cuv�nt. �i ne-am desp�r�it, ca doi vechi prieteni.
Era s� uit s� notez c� �n cursul conversa�iei �mi spusese c� nu �tiuse nimic despre
chestiunea cu delega�ia polonez�. N-a aflat incidentul cu �nt�rzierea ei �n
Bucovina �i cu excluderea ei de la defilare dec�t dup� ce nu se mai putea drege
nimic. Nu e adev�rat c� Lega�ia din Var�ovia a refuzat viza pa�apoartelor
�tinerilor". A refuzat viza unui pa�aport colectiv, fiindc� Siguran�a s�rbeasc�
care veghea asupra Prin�ului Paul, ne ceruse s� nu admitem pe timpul petrecerii
acestuia �n Bucure�ti dec�t persoane cu pa�apoarte individuale. �La �ntrebarea
Lega�iei noastre din Var�ovia dat� fiind calitatea oficial� a delega�iei, am dat
ordin" � spune Titulescu � �s� se vizeze excep�ional acel pa�aport colectiv. Despre
aceast� delega�ie n-am �tiut altceva. Ministerul de Externe n-a avut nici o
leg�tur� cu d�nsa, nu s-a ocupat cu primirea ei, n-a avut nici un amestec �n
dispozi�iile defil�rii. Cred c� toat� lumea �i-a pierdut capul, din cauza
nenorocirii cu tribuna. Am aflat cele �nt�mplate, la Palat, la dejun. Am rugat
imediat pe Rege s� repare gre�eala, s� fac� o vizit� delega�iei. Regele mi-a
r�spuns: d�-i �n p. m.! Am insistat, �i gra�ie insisten�elor mele, Regele a
poruncit s� cheme pe polonezi la Ateneu, la primirea �nv��torilor! Ce ar fi fost
mai frumos dec�t delega�ia polonez�, �i numai ea, primit� �n mijlocul aclama�iilor
miilor de �nv��tori! Arcizewski, care e un prost �i un intrigant a refuzat! Ce s�
le fac eu?"
� �n lipsa mea din Bucure�ti, r�zboiul dintre Universul �i Diminea�a s-a agravat.
S-a agravat �i s-a transformat �ntr-o lupt� a tineretului antisemit �mpotriva
comunismului �i ovreilor. Bande de studen�i �mpiedic� zilnic, de duminic�, v�nzarea
Dimine�ii, Adev�rului �i a altor ziare zise �democratice", recte evreie�ti.
Duminic�, b�t�ile s-au �inut lan�. A fost ucis, cu revolverul, un muncitor de la
tipografia Adev�rului, �i grav r�ni�i mai mul�i. Luni �i azi, b�t�i mai pu�ine �
nici un ucis � dar �ardere" de ziare �n masa. S-au ars destule Universuri dar
Diminea�a aproape toate. Ovreii sunt teroriza�i �i se ascund. Poli�ia destul de
inactiv�. Ce urm�re�te Guvernul?
� Interviul meu publicat duminic� �n Universul (unde am ajuns!) asupra pericolului
propagandei comuniste camuflate a avut mare succes. Paukerismul pus �n fa�� cu
pauperismul, a fost o formul� care a pl�cut, �n contra comunismului sunt gata la
orice ac�iune; excesele an-
l
tisemite nu le pot �ns� sprijini fiindc� nu duc dec�t la anarhie, �i la altceva
nimic.
24 iunie. � �n leg�tur� cu cele �nsemnate ieri cu prilejul conversa�iei mele cu
Titulescu, informa�iile presei na�ionaliste franceze arat� c� toata propaganda
comunist� �n Europa este dirijat� �n momentul de fa�� de Tro�ki, care a primit
aceast� misiune din partea Guvernului din Moscova. Tro�ki lucreaz� cu banii
sovietici. Sumele primite sunt depuse la o banc� din Praga sub un nume de �mprumut.
Tro�ki �i oamenii lui circul� prin toate capitalele Europei, pe unde sunt primi�i,
dar a�ezarea principal� a propagandei e la Praga. S� ne tr�iasc� prietenii no�tri
cehoslovaci.
__ O d-r� Blum, o compromis�, a venit �n Rom�nia s� dea o m�n� de
ajutor Anei Pauker, amenin��ndu-ne cu fulgerele �lumii civilizate". Respins� de
pre�edintele Consiliului de r�zboi din Craiova (unde se judec� procesul Anei Pauker
�i al altor 19 comuni�ti) z�na sovietic� a reclamat la Bucure�ti de unde a pornit
la Craiova ordin ca s� fie primit�. Toate aceste incidente au fost comentate de
pres�, �n sensuri diferite, dup� pozi�ia politic� a fiec�ruia. Pamfil �eicaru a
scris un savuros articol, �n care nu s-a Jenat" nici fa�� de d-ra Blum, nepoata d-
lui Leon Blum, nici fa�� de boul prim-ministru francez �n�scut la Vidin, fiul unui
profesor de buchii evreie�ti". Lega�ia Fran�ei a dat ieri o dezmin�ire: d-ra Blum
nu e nepoata d-lui Blum, �i nici un fel de rud� cu d�nsul (n-ar fi nici chiar
francez�, ci belgian�), iar dl. Blum e n�scut, afirm� Lega�ia, �n 1872 din p�rin�i
francezi (f�r� s� vorbeasc� de Vidin). �n ce hal a ajuns biata �sora noastr� mai
mare"!
� Mare zarva �n Partidul Na�ional-��r�nesc din cauza prostiilor comise de dr. Lupu
la Paris. D-rul Lupu n-a avut nici o misiune din partea partidului Ia Paris, ci una
�de informa�ie" la Londra, �n vederea luptei pornite �mpotriva regimului, Partidul
Na�ional-T�r�nesc a hot�r�t �n ultima vreme s� trimit� pe Mihalache la Praga, pe
Madgearu la Paris �i pe dr. Lupu la Londra, spre stabilirea sau men�inerea
leg�turilor cu cercurile simpatizante din fiecare �ar�. D-rul Lupu s-a oprit �ns�
la Paris �i a �nceput s� zb�rn�ie, �ntrevederi, interviuri �i �n fine un mare
discurs �n ziua de 12 iunie la o mare �ntrunire comunist� �inut� la Buffalo-Bill
unde ordinea oratorilor a fost urm�toarea:
Svernic, secretar general al sindicatelor profesionale sovietice;
Marcel Cachin, deputat francez, comunist;
Dr. Lupu, vicepre�edintele Partidului Na�ional-T�r�nesc rom�nesc;
368
Alvarez del Waillo, deputat comunist spaniol �i
Nemour, delegatul negrilor din Haiti!
Dar amicul Lupu nu s-a mul�umit cu at�t. Telegrafic s-a solidarizat cu cei de la
Adev�rul �i a cerut lui Stelian Popescu s� opreasc� imediat campania hitlerist� pe
care a �nceput-o! Atitudinea lui Lupu a nemul�umit pe mul�i din partid �i to�i cei
care �i coceau deja de mult s�mbetele, cer o l�murire a situa�iei �i o
desolidarizare de curentele comuniste care n-ar putea fi simbolizat� mai bine dec�t
prin excluderea d-rului Lupu din partid. La �napoierea lui Mihalache �i a lui Lupu
din str�in�tate va fi cearta mare �ntre fra�i.
� R�zboiul civil continu� de altminteri, f�r� mari pierderi de o parte �i de alta
a frontului dar cu b�t�i �i cu arderi de jurnale. Diminea�a �i Adev�rul aproape nu
se mai g�sesc. Pe strad�, b�t�ile s-au �ntins ieri pe toat� strada Lipscani �i
�nspre strada V�c�re�ti, �nv�lm�eal� mare �i la Palatul de Justi�ie unde avoca�ii
Fieldermann (pre�edintele Uniunii Ovreilor P�m�nteni), Kapralik, Nachtigal �i al�ii
au fost crunt b�tu�i. Solidaritatea ovreiasc� s-a manifestat prin articole �n toat�
presa democrat� din Paris, unde, p�n� si �n ziarele Le Temps �i Journal des De-
bats, se scrie c� ofensiva hitlerist� pus� la cale de Germania �n Rom�nia �ncepe s�
fie �ngrijor�toare pentru Fran�a!!! Familiile Pauker, Graur, Braur �i Honigmann
identificate cu Fran�a, �c'este aller un peu fort"! Fran�a va pierde �ns� mult la
noi, dac� �n aceast� lupt� p�tima��, �i prin urmare violent� �i nedreapt� ca toate
lucrurile �n care se amestec� patima, se va amesteca lu�nd parte ovreilor.
Diminea�a �i Adev�nd au hot�r�t s�-�i numeasc� un director rom�n �i cre�tin. Ieri
mi s-a spus c� alegerea c�zuse asupra lui Grigore Filipescu. C�t a tr�it Nicu
Filipescu, Adev�rul, devotat lui Take, 1-a �njurat zilnic: nimic de mirat ca
excrementul ilustrului disp�rut s� fie a�ezat ast�zi pe frontispiciul democraticei
foi.
� La Montreux, amicul Titulescu a tras iar�i un mare discurs. Literatur� �i zeam�
de varz�. Dar literatur� proast�. Str�mtorile, sunt declarate �inima Turciei" �i
�pl�m�nii Rom�niei" � dar din fericire pentru ele �stricturile" nim�nui. Drept
consecin�� inima" trebuie s� se �n�eleag� cu pl�m�nii" � ca sa ias� un rahat.
Jidanul Rustu Arras ne-a f�cut pe loc o sum� de reduceri de tarife pentru trecerea
vaselor noastre prin Bosfor... Depe�ele jid�ne�ti de azi-diminea�� raporteaz�
extazul presei cump�rate din Occident, fa�� de solidaritatea balcanic�! Neru�inarea
acestor p�c�to�i trece toate limitele: Turcia denun�� unilateral
369
clauzele Tratatului de la Lausanne privitoare la Str�mtori � noi url�m ca omul
c�ruia �i prinde cineva degetele �n u�a tr�ntit� cu violen��, mergem cu to�ii la
Montreux s� semn�m fiindc� altfel ar trebui s� ne declar�m r�zboi, �i se mai poate
vorbi de solidaritate?
__ Dl. Blum (Leon) a f�cut un larg expozeu �n Parlament, asupra
politicii externe a Fran�ei. O searb�d� adun�tur� de cli�ee perimate, de la pacea
indivizibil� p�n� la colaborarea tuturor democra�iilor pacifice.
C'etait bien la peine assurement,
De changer de gouvernement!
25 iunie. � �mpro�caturile cu mocirl� dintre presa ovreiasc� �i cea cre�tin�
continu�, �n fiecare zi. Studen�ii ard mald�re de gazete, pe la r�scruci, mai ales
Diminea�a �i Adev�rul � c�iva muncitori ard �i ei, pe la mahala, numere din
Universul. Gogo-cuzi�tii �i gardi�tii p�ndesc ovreii pe str�zile mai l�turalnice �i
�i bat. Pe ziua de ieri nici o vedet� n-a fost atins�, �i la Palatul Justi�iei
atmosfera a fost mai calm�.
Lumea de la 30 de ani �n sus, de�i simpatizant� cu antisemi�ii, nu se prea
emo�ioneaz� de toate aceste incidente precum nici masele populare nu se prea
sinchisesc de ele. Presa ovreiasc� �i �democrat�" vrea cu tot adinsul s� transforme
aceast� explozie de ur� antisemit� � �i �n mare parte de repulsie congenital� �ntre
reprezentan�ii a dou� tarabe � �ntr-o ac�iune �hitlersit�" menit� s� schimbe
rosturile noastre politice, at�t cele interne c�t �i cele externe. Au pus jidanii
de la Paris s� chel�-l�ie c�t �i �ine gura asupra pericolului �germaniz�rii (!)"
Rom�niei �i adeziunii ei la grupul Statelor cu regim dictatorial. Pentru stabilirea
regretabilei confuzii continu� s� mai dea o m�n� de ajutor la Paris �i acel
�ncurc�-lume de dr. Lupu. Guvernul �ns� se joac� cu focul �nchiz�nd ochii asupra
tuturor actelor de brutalitate si de anarhie care se s�v�r�esc. Se obi�nuiesc
oamenii cu m�nuirea revolverului �i b�tei, �i m�ine-poi-m�ine c�m�ile albastre,
verzi, negre, c�c�nii �i galbene nu se vor mai mul�umi cu c�teva cotonogeli de
jidani.
� Mi s-a povestit ieri o istorioar� ce ilustreaz� moravurile democra�iei noastre
zdren�uroase, �i pe care o trec aici �n caietul meu de �nsemn�ri, fiindc� prea e
nostim�. Amicul Streitmann1 afl�nd c� Titulescu se
1 Gazetar foarte inteligent �i simpatic, care scrie rar, prin tot felul de
publica�ii, dar totdeauna cu miez. Cusurul lui e c� bate la toate u�ile
Ministerelor ca s� cear� parale. Un glume� a descoperit �salutul lui Streitmann":
nu e cu palma �n jos �i cu bra�ul �n sus.^ca la fasci�ti, nici cu pumnul �ncle�tat
ca la comuni�ti, ci cu m�na �ntins� �i cu palma m sus, ca s� pice ceva �ntr-�nsa.
A�a cum e, Streitmann e un semit de clas� superioar�, �i ca fire �i ca cultur�.
370
afla la Ministerul de Externe, adic� cu Ispasiu1 la �ndem�n�, s-a repezit s�-1
atace. Acolo a dat peste Clarnet2, venit �i el � g�nd la g�nd cu bucurie � exact �n
acelea�i inten�ii. Au intrat la Titulescu unul dup� altul �i c�nd s-au reg�sit �n
anticamer�, am�ndoi au pretins c� nu ob�inuser� dec�t un sur�s �i un refuz, �n
realitate, refuz nu �nt�mpinase dec�t Clarnet. Au pornit am�ndoi spre u�a de
ie�ire, unde Streitmann s-a scuzat �ca mai are ceva treab� �n Minister". Clarnet 1-
a l�sat s� se �ncurce prin coridoare �i a ��nit drept la contabilitate unde ascuns
dup� o perdea a putut s� vad� cu disperare cum �ncasa rivalul s�u, lini�tit, lei 20
000. Furios, Clarnet s-a repezit la Diminea�a �i a b�gat informa�ia c� dl.
Streitmann a pierdut 20 000 lei pe Calea Victoriei, �ntre Ministerul de Externe �i
Palat, �ndat� ce a ap�rut informa�ia, Clarnet a luat jurnalul si s-a dus la
Titulescu sa se pl�ng� c� favorizase pe z�p�citul de Streitmann, care mai pierduse
�i banii. Str�ns cu u�a Titulescu a dat 20 000 lei �i lui Clarnet. Dar acesta nu s-
a mul�umit cu at�t �i s-a �n�eles cu Streitmann ca acesta s� mearg� s� se vaite la
Titulescu de pierderea banilor �i de nenorocirea lui. Lovitura a reu�it de minune,
Titulescu a dat al�i 20 000 lei lui Streitmann iar acesta i-a �mp�r�it fr�e�te cu
Clarnet. Et vive la Princesse!
� Primit vizita lui Ciulei, venit s� m� roage s� intervin ca procesul lui s� nu fie
am�nat. Trebuia s� se judece la 25 iunie (adic� azi) dar �n locul lui s-au pus pe
rolul Cur�ii de jura�i alte procese, sub pretext c� tot Parchetul fiind ocupat cu
afacerea nenorocirii de la Cotroceni, nu se g�se�te nici un procuror disponibil, �n
realitate (�i se zice dup� cererea Regelui) Guvernul n-a vrut diversiunea
senza�ionalului proces Ciulei �n timpul �n care se judec� afacerea tribunelor
pr�bu�ite, proces care �ncepe �i el zilele'acestea. Ciulei pretinde c� va dovedi
�naintea justi�iei 117 falsuri comise de Instruc�ie �mpotriva lui.
� Primit �i vizita lui Victor C�dere, favoritul de odinioar� al Ma-jest�ii Sale.
Dezn�d�jduit �i el de tot ce vede. �Sunt monarhist convins, dar nu mai am �ncredere
�n Monarh." lata o formul� pe care ar subscri-o to�i. Socotind c� singura formul�
de salvare ar fi o unire a tuturor partidelor na�ionale, C�dere mi-a cerut voie s�
vorbeasc� lui Vaida despre
1 Ispasiu, directorul contabilit�ii de la Externe �i tutorele financiar al lui
Titulescu.
2 Clarnet, ziarist de ocazie �i el, tot ca Streitmann � dar surd �i cu mai pu�in
talent.
o apropiere �ntre d�nsul �i mine. De�i socotesc, eu, c� Vaida nu face o ceap�
degerat�, i-am dat voie tar� nici o greutate. Dac� �i face pl�cere...
26 iunie. � Dejunat ieri la Calimachi, �ntre al�ii cu Victor Anto-nescu. E singurul
om de bun sim� din banda de caraghio�i care ne guverneaz�. N-o spun fiindc� m-a
l�udat, dar fiindc� a�a e, �i faptul acesta d� toat� m�sura pr�bu�irii Partidului
Liberal, �n 1914, Victor Antonescu juca �n Partidul Liberal rolul lui August cel
prost: cine nu-�i aduce aminte anecdota cu �e lat� r�u", formul� lapidar� prin care
Vic-tora� rezuma hot�r�rile Consiliului de Coroana de la Sinaia. Ast�zi, acela�i
Antonescu a ajuns s� fie figura cea mai proeminent� a aceluia�i Partid Liberal. Am
spus c� m-a l�udat: s-a jelit �ntr-adev�r de lipsa mea din partid, adic� din
Guvern, fiindc� a� fi fost singurul �n stare s� fac fa�� evenimentelor la
Ministerul de Interne. �i poate c� bietul om credea ca-mi face pl�cere! Ce era s�
caut eu �n mocirla �n care tr�iesc, ei? �Du-te �i vezi pe Rege", �mi tot repet�
vistiernicul nostru, �e nevoie ca oameni ca d-ta s� se str�ng� �n jurul lui." � �Nu
sunt de p�rerea d-tale", i-am r�spuns, �drumul la Rege trece pe la Malaxa �i pe la
Blank, �i pe la ace�ti bandi�i nu voi trece niciodat�." � Antonescu: �Despre
influen�a lui Malaxa �tiu �i eu ceva, crede-ma, dar despre Blank, sunt sigur c�
ac�iunile sunt foarte sc�zute" - �Pentru porc�rii, ajunge Malaxa."
Antonescu mi-a confirmat �n�elegerea lui cu Dinu Br�tianu, cu T�-t�rescu �i cu ei
to�i. Dup� spusele lui, pare c� Dinu e izolat, c� tot partidul e doritor s� scape
de tirania Br�tienilor, care, cu o nulitate ca Dinu nu mai e compensat� prin
formidabilul aport al unui Ion C., al unui Ionel sau chiar Vintil� Br�tianu. �n tot
cursul tratativelor atitudinea lui Dinu Br�tianu ar fi fost jalnic�: repeta �ntruna
ca n-are dec�t aparen�ele �efiei, ca daca partidul vrea sa-i ia �i asta, s� o fac�
� ca el pleac� bucuros, �n cele din urm� s-au pus to�i de acord pe urm�toarea
formul�: Dinu s� r�m�n� singur �i pre�edinte iar T�t�rescu s� fie numit secretar
general ales de congres, cu atribu�ii �n realitate mult mai �efective" dec�t ar fi
avut ca vicepre�edinte. �Cu aceast� hot�r�re care va fi adoptat� in unanimitate de
congres, s-a terminat cu st�p�nirea Br�tienilor asupra Partidului Liberal. Ce va fi
de acum �nainte se va vedea, dar �n tot cazul, Partidul Liberal nu va mai fi mo�ia
familiei Br�tianu ".
La Calimachi era �i Radu Cru�escu (de la Externe) care m-a informat c� �tie pozitiv
(presupus prin Ministerul s�u) c� Adev�rul �i Diminea�a sunt de v�nzare. Harh�rii
cer 50 de milioane lei peste datoriile care greveaz� �ntreprinderea; toate
neexigibile. Banca Rom�neasc� s-a g�ndit s� cumpere gazetele, dar a renun�at
fiindc� d�ndu-le un caracter
372
liberal ar ruina ziarele � �i banii ar fi pierdu�i. Informa�ia trebuie .s� fie
adev�rat�, c�ci b�t�ile din zilele trecute au �nnebunit pe to�i frico�ii din
S�rindar. Se g�ndesc sa spele putina, mai to�i �i-au vizat pa�apoartele, Bubi
Br�ni�teanu a �i trecut grani�a (sub pretext c�-1 cheam� Titulescu la Montreux�),
�i caut� �n grab� to�i o formul� de salvare. Ba vor s� dea direc�ia foilor lui
Grigore Sifilipescu sau lui Dem. Dobrescu, ba vor sa le �nchirieze, ba vor s� le
v�nd�. Norocul lor e c� toate trec, chiar �i panica.
Dar deocamdat� dureaz� �b�taia". Adev�ml de asear� scrie:
�Ostilit�ile continu�. Vitejii de la Casa Albastr�1 au luat prad� de r�zboi �i
ostatici.
Clubul social-democrat a fost asediat. Trupele de asalt au �naintat pe teritorii
noi.
Poli�ia se m�rgine�te la oficii diplomatice. Observ� si noteaz� detaliile luptei.
Probabil, poli�ia vrea sa editeze un manual al r�zboiului de strad�.
Jurnalul de opera�ii, la zi, �l scriu reporterii de gazet�. Ziarele str�ine au fost
eronat informate: ele au trimis redactori politici �i diplomatici pentru a observa
evenimentele. Au gre�it: trebuiau s� trimit� coresponden�i de r�zboi, specializa�i
�n tehnica militar�!
E drept, aspectul luptelor aminte�te r�zboaiele p�g�ne, pline de orori �i de
cruzimi!
Sunt inimaginabile chinurile la care au fost supu�i prizonierii de la Casa
Albastr�", (aceast� ultim� fraza cu caractere groase).
�i totu�i Bucure�tiului are aspectul lui lini�tit de toate zilele �i �lumea" nu se
sinchise�te de ororile semnalate mai sus. S� nu fie adev�rate, sau cel pu�in s� fie
exagerate? C�tu�i de pu�in. Sunt adev�rate �i nu sunt exagerate dar de la r�zboi
�lumea" nu se mai mir� de nimic �i spin�rile ovreilor sunt at�t de departe de
sufletul rom�nilor... �i mai e �i oroarea de comunism. Si mai e si sc�rba fa�� de
ve�nica f��rnicie bazat� pe minciun�.
�ntr-adev�r, tot Adev�rul de ieri mai scrie, continu�nd s� �n�ele lumea, sau cel
pu�in s� �ncerce:
�Lovitura e �ndreptat� �mpotriva partidelor democratice (subliniat).
Partidul Na�ional-��r�nesc va fi cel mai grav atins, �n ce m�sur� va �ti s�
reac�ioneze, e de v�zut".
Hodoronc tronc!
Si mai departe:
Sediul cuzi�tilor. �n Izvor.
Trebuie s� se �tie un lucru: nu ne afl�m numai �n fa�a unei lovituri politice!"
Si cu litere groase : �Asaltul va fi dat pe toate fronturile."
Vechea tactic� evreiasc�: ghevalt, ghevalt� � �ipete dup� ajutor si amenin��ri!
27 iunie. � Ministrul de r�zboi englez, Duff Cooper, a �inut acum trei zile un
discurs la un banchet amical ce a avut loc la Paris, �n care a vorbit de �grani�ele
comune ale Angliei si ale Fran�ei" amintind c� totdeodat� vorba lui Baldwin �c�
frontiera Angliei e pe Rin". Discursul ministrului englez e viu comentat de presa
occidental� care crede c� se preg�te�te o alian�� anglo-francez�.
Ziarele noastre de azi-diminea�� reproduc in extenso discursul rostit ieri la
Geneva de Titulescu, �n �edin�a preg�titoare a Consiliului S.D.N.-ului. S� d�m
Cezarului ce e al Cezarului: e un discurs foarte frumos �i pare c� a impresionat
onorata asisten��. P�cat �ns� de talentul cheltuit � poetul nostru a c�ntat pe
ruinele Troiei1.
� Ziarele de azi-diminea�� mai anun�� i moartea lui C. Stere, care s-a stins
asear� la Bucov, l�ng� Ploie�ti. Stere moare �n v�rst� de 71 de ani, �i e de mirare
cum n-a murit de mult: �mi aduc aminte de o teribil� criz� de angin� de piept ce a
fost aproape s�-1 r�pun�, la Camer�, �n 1915. Nimic nu dovede�te mai bine �nd�rjita
lui putere de rezisten�� dec�t aceast� lupt� cu moartea, timp de 21 de ani, din
care 10 �n cel mai groaznic chin sufletesc, care numai �n bine n-a putut influen�a
o boal� de cord. Inteligen�� rar�, dar pornit�, judecat� �ntru c�tva falsificat�
prin convingeri prea �nc�p��nate, cultur� vast�, dar superficial� � cu el dispare o
personalitate �nsemnat� �i un om de mare talent, a c�rui ac�iune politic� r�m�ne
discutabil�, iar a c�rui atitudine �n timpul r�zboiului nu poate fi dec�t
condamnat�. Singura Iui scuz� a fost sinceritatea, �mpins �n absurd prin excesul
lui de ra�ionalism, �i cu totul lipsit de intui�ie politic�, Stere n-a tr�it pe
p�m�nt, ci �n �ara utopiilor.
Grevele �n Fran�a au re�nceput, de unde ieri �i alalt�ieri se anun�ase potolirea
lor. Depe�ele din Paris vorbesc de o permanentizare a acestor manifest�ri de
extrem� st�ng� �i se tem, ca o reac�iune, de mi�-
Delegatul din Chile propusese Consiliului s� ia �n cercetare ideea unei reforme a
statutului S.D.N.-ului �i asupra acestei propuneri a luat cuv�ntul Titulescu ca s�
sus�in� ca, in conflictul italo-abisinian, nereu�ita interven�iei Genevei nu se
datore�te cusururilor Pactului ci sl�biciunii oamenilor.
374
cari pornite din extrema dreapt�, �ncepe s� se pun� �nainte cuv�ntul �dictatur�"...
� Nici �n Palestina, lucrurile nu se potolesc �i la Londra cercurile
guvernamentale par preocupate de �ntinderea mi�c�rii din acel Protectorat �i din
Trans-Iordania �i printre beduinii ce se str�ng �n jurul Regelui Arabiei, fanaticul
conduc�tor al curentului islamic, care din Yemenul lui �ine firele mi�c�rii �n
toat� peninsula �i p�n� dincolo de Siria �i de Irak.
� �mpro�caturile reciproce cu mocirl� �i incita�iile la violen�e care de �ase
s�pt�m�ni umplu zilnic coloanele Universului �i Dimine�ii au �ncetat azi. M�na
cenzurii s-a l�sat grea asupra ambelor trei foi (e �i Adev�rul). Trei pagini din
Universul sunt ocupate cu reproducerea unui memoriu al lui Irimescu (fostul
subsecretar de Stat) privitor la valorificarea gr�ului de acum un an (!) � se vede
c� cenzura a scos la ultimul moment materialul condamnat prin noua orientare a
Guvernului. Pe de alt� parte, patrule au �nceput s� circule pe toate str�zile,
chio�curile cu ziare au fost puse sub paz� militar�, �casa Albastr�" �i �Clubul
Muncitorilor" au fost �nchise �i molest�rile ovreilor pe strad� au fost oprite. �i
acum se pune �ntrebarea: pentru ce abia azi, toate aceste naturale m�suri de
ordine, care, dac� ar fi fost luate la timp ar fi z�d�rnicit tot scandalul ce se
desf�ur� in fa�a noastr�, nest�njenit, de at�ta vreme? Sau, dac� Guvernul a crezut
c� desf�urarea scandalului era necesar� l�muririi st�rilor noastre interne si
prestigiului nostru �n afar�, de ce n-a l�sat s� mearg� lucruri! s mai departe?
Inten�iile unui Guvern lipsit de inten�ii, sunt greu de p�truns, sau poate c� toate
m�surile de azi au fost luate numai de frica asaltului G�rzii de Fier, despre care
se zvone�te �i se zice ca ar fi fost fixat pentru ast�-sear�? Asalt �mpotriva
Dimine�ii �i Adev�rului, bine�n�eles.
� Congresul Partidului Na�ional-Liberal a fost fixat pentru ziua de 9 iulie.
Ziarele public� ordinea de zi menita s� duc� la des�v�r�ire punctele asupra c�rora
Dinu Br�tianu �i T�t�rescu au c�zut de acord �i pe care le-am consemnat deja �n
notele de fa�a1.
� Azi diminea�� am primi' vizita lui Poninski, �ns�rcinat cu afaceri al Poloniei,
trimis �n special de Guvernul s�u la �efii de partide s� le
1 A se vedea pag. 310 (din acesx votam� notaSt.N.)
soun� c� Krofta, �napoiat de la Bucure�ti, ar fi f�cut diploma�ilor din Praga �i
�efilor de grup din Parlamentul cehoslovac dest�inuiri de cea mai mare gravitate.
Anume c� �n �ntrevederea de la Scrovi�te a celor trei Capi de Stat, Rom�nia a
declarat c� va �ncheia �n foarte scurt� vreme cu Rusia Sovietic� un pact de
asisten�� identic cu cel �n vigoare �ntre Cehoslovacia �i Moscova.
Declara�ia a fost f�cut� pentru Iugoslavia, care a luat ac! �i n-a f�cut nici o
obiec�ie, mul�umindu-se s� r�m�n�, d�nsa, pe pozi�ia ei actual� fa�� de Soviete.
Poninski, leg�nd aceast� �tire de atitudinea glacial� pe care Guvernul rom�n a
adoptat-o fa�� de Polonia de mai bine de doi ani, se arat� foarte alarmat de
consecin�ele unui pact cu Rusia asupra raporturilor noastre cu �ara lui.
�Depuis deux ans ii n'y a plus de collaboration diplomatique entre nous deux Etats,
ii n'y a meme presque plus de rapports officiels, et nous devons nous contenter de
relations officieux et privees. Je dois vous dire que la situation de mr. Visoianu
� Varsovie est intenable (le ministre de affaires etrangeres n-a aucune confiance
en lui) Meme que celle de Mr. Arcizewski este � peine supportable ici. Meme du
temps du Ministere Laval, quand Tentante entre la France et la Pologne etait
parfaite, la glace entre Ia Roumanie et la Pologne n-a pas ete rompue." Mi-a
�n�irat apoi toate pl�ngerile lor cunoscute, p�n� la cea din urm� cu �maltratarea
delega�iei tireurilor veni�i s� defileze la 8 iunie", �i mi-a mai ad�ugat �i pe cea
relativ� la vizita d-rului Angelescu �n Polonia, decis� de un an de zile �i tot
am�nat� de c�tre acesta de frica lui Titu-lescu. �Noi n-am contat niciodat� pe
ajutorul Rom�niei � a continuat exponinscul Poloniei � �mpotriva Germaniei. Dar am
contat pe d�nsul �mpotriva Rusiei, �n cazul unui eventual atac. Dac� Rom�nia se
leag� cu Rusia, ce valoare ar mai avea pentru noi tratatul de alian�� cu dvs.?" A
sf�r�it prin a-mi spune c�, fa�� de noi, Polonia nu va avea atitudinea pe care a
avut-o fa�� de Fran�a c�nd aceasta a isc�lit pactul ei de asisten�� cu Rusia.
Pentru noi, un asemenea tratat cu Sovietele ar pune cap�t alian�ei cu Polonia.
Am c�utat s�-1 calmez pe nec�jitul diplomat �i s�-i repet asigur�rile pe care
Titulescu mi le-a dat acum opt zile si pe care le-am notat mai sus. I-am spus c� nu
pot crede c� Krofta s� fi vorbit a�a cum mi-a raportat d�nsul, �i c� dac� a facut-
o, se g�se�te �n contradic�ie cu ministrul nostru de externe. Ca s�-1 conving i-am
povestit chiar despre comunicarea f�cut� de Titulescu la Berlin prin Cotnnen �i de
asigur�rile pe care mi le-a dat �i mie c� niciodat� nu va semna cu ru�ii un pact
376
dup� formula celui cu cehoslovacii, ci numai un pact de asisten�� general� (pe care
ru�ii nu-1 vor), �ntruc�t prive�te r�ceala rela�iilor noastre oficiale, am
recunoscut-o �i eu, dar i-am spus lui Poninski c� ea se datore�te numai
raporturilor personale dintre Titulescu �i Beck. Interesele ��rilor noastre, �i
alian�a dintre ele trebuie s� r�m�n� pe deasupra unor meschine contingen�e
personale. A plecat de la mine, dl. �ns�rcinat cu afaceri, mai lini�tit � iar eu am
constatat cu mirare c�, iar� s� vreau, luasem ap�rarea politicii lui Titulescu...
28 iunie. � Dinu Arion vine sa-mi povesteasc� �ntrevederile pe care le-a avut ieri
�i alalt�ieri cu cumnatul lui, generalul Zizi Canta-cuzino. La Cantacuzino a g�sit
pe Corneliu Zelea-Codreanu �i o sumedenie de gardi�ti, convoca�i �n consiliu. Din
c�te a aflat Arion de la Co-dreanu �i de la Zizi, pare ca �ntr-adev�r gardi�tii
preg�tiser� un asalt asupra Adev�rului pentru azi sau m�ine, dar c� fa�� de
m�surile luate at�t de c�tre cei de la S�rindar c�t �i de Guvern, au renun�at
deocamdat� la proiectele lor, de team� s� nu compromit� mi�carea printr-un
insucces, Dat� fiind lozinca lor: nu contra ovreilor, ci contra comunismului �i
contra ovreilor numai �ntruc�t sunt �n slujba comunismului, ei n-ar putea s�
schimbe obiectivul atacului lor, limitat pentru moment la ziarele identificate cu
politica Frontului Popular. S-ar fi hot�r�t am�narea pentru la toamn�, urm�nd a se
des�v�r�i p�n� atunci organiza�ia tuturor forma�iunilor.
Arion a mai aflat de la Zelea-Codreanu c� noul local al Lega�iei Sovietice care se
construie�te la �osea (pe locul fostei case a lui Beizadea Mitic�) �i ale c�rui
planuri sunt f�cute de un arhitect ovrei Frenkel, refugiat din Germania � ar fi
prev�zut cu tot felul de instala�ii de lupt�. Pe l�ng� refugiile �mpotriva
bombard�rilor aeriene ar fi �i posturi prev�zute cu mitraliere �i cu pu�ti-
mitraliere. O fi?
� �n Porunca Vremii de azi, ziarul escrocului dr. Ilie R�dulescu, foaie de �antaj
dar totdeodat� �i de tiraj a mi�c�rii antisemite, a ap�rut cu litere ro�ii �i
groase, �n prima pagin�, un manifest semnat �n numele unui comitet de ini�iativ�,
de generalul (�n rezerv�) Gh. Jitianu �i de comandorul (idem) Constantin Negru.
Titlul manifestului e: Chemarea de (sic) lupta adresat� Rom�niei eroice. E o destul
de lung� peltea prin care se cere mobilizarea Rom�niei anticomuniste. Idee
frumoas�! Generalul Jitianu este �ns� un caraghios, comandorul Negru o lichea �i
doctorul R�dulescu, am mai spus-o, un escroc. Si iat� cum se terfelesc � �i se
compromit � cele mai s�n�toase principii! Ce e mai ciudat, e
a cenzura, care a suprimat ieri �n Univei-ul �i �n Diminea�a articolele de at�tare,
a l�sat s� treac� acest manifest mult mai provocator �n contextul lui dec�t
articolele t�iate din zisele ziare.
plou�, plou�, plou� � plou� cu g�leata pe tot cuprinsul ��rii, �i ne pr�p�de�te
recoltele.
__ Ziarele franceze, sosite azi-diminea��, dau seama despre dezbaterile care au
avut loc �n Camera francez� �n ziua de 23 iunie �n jurul declara�iei Guvernului
Blum cu privire la politica extern�. Excelsior analiz�nd, �ntre altele, discursul
d-lui Montigny, deputat de dreapta, scrie:
�Mr. Montigny dit en terminant que �es amis et lui attendront pour faire confiance
� un gouvernement en politique exterieure, qu'il fasse sienne la fiere formule de
mr. Titulesco: Esclaves des interets natio-naiix, nous ne sommes au service
commande de personne ".
E pentru prima dat� c� vorbele unui valah au fost citate �n Parlamentul francez. E
desigur o mare cinste �i o m�ndrie pentru noi, si trebuie s� fim recunosc�tori lui
Titulescu, mai �nt�i pentru talentul s�u, al doilea pentru formidabila publicitate
ce a �tiut sa-�i organizeze �n Occident cu banii no�tri, �i al treilea pentru
excelentul s�u obicei de a spune �ntotdeauna contrarul de ce face. Cum era si de
a�teptat, rom�nii au p�truns �n Camera francez� pe aripile minciunii.
� Otrava de lorga nu 1-a iertat nici mort pe Stere, �n Neamul Rom�nesc de ieri, �i
consacr� dou� r�nduri, dar dou� r�nduri greoaie � �i meschine totdeodat�. Vanitosul
b�rbos nu poate ierta lui Stere dispre�ul pe care acesta i 1-a ar�tat toat� via�a.
Universul anun�� pur �i simpli c� �tr�d�torul Stere a murit". Din partea
Universului, care e o tarab� era natural s� fie a�a: �Le� affaires sont Ies
affaires" � dar din partea lui lorga, pu�in� obiectivitate �i generozitate n-ar fi
stricat nimic.
29 iunie. � Ieri s-a alergat la hipodromul de la B�neasa Premiul Regal. Cursa a
fost c�tigat� de calul Regelui, C�ntec. Seara, mare masa la Jockey-Club ca de
obicei. Regele, foarte bine dispus, �i dup� amiaza �i seara, a fost amabil �i a
vorbit cu miez despre problemele la ordinea zilei. Ce p�cat c� �ntre vorba �i fapta
acestui om inteligent �i foarte pricep�tor, dar f�r� voin�� st� un abis.
�eba, vagmistrul cehoslovac fiind plasat la mas� l�ng� mine 1-am �ntrebat ce e
adev�rat �n chestiunea declara�iilor lui Krofta care au alarmat at�ta pe polonezi.
Mi-a negat cu energie totul �i nu putea pricepe
378
de unde au luat polonezii �tirile pe care le r�sp�ndesc, �ntr-o conversa�ie avut�
dup� masa de lunian, cu Regele, acesta i-a declarat formal � pusese �i lunian
Regelui aceea�i chestiune pe care o pusesem eu lui �eba � c� nu putea fi vorba de
un pact cu Rusia Sovietic� �n afara de o formul� general� de asisten�� i cu at�t
mai pu�in de o conven�ie militar� prin care s� se �nvoiasc� for�elor ruse�ti
trecerea prin teritoriul Rom�niei. Exact teza sus�inut� de Titulescu �n ultima
noastr� conversa�ie. La amicul Titulescu o mic� inten�ie, diferit� de cele pe care
le m�rturise�te, trebuie s� fi fost, c�ci Regele a mul�umit lui lunian pentru
sprijinul pe care noi cei opu�i discutatului plan i 1-am dat, �i i-a cerut s� i-l
d�m mai �nainte. �II y a donc anguille sous roche", cum zice francezul.
� B�t�ile �i porc�riile cu ovreii, ca si arderile de ziare, pare c� au �ncetat din
momentul �n care Guvernul a luat m�suri de poli�ie, adic� de alalt�ieri. Ziua de
ieri, duminic�, care cu c�teva zile �nainte fusese indicat� ca trebuind s� fie
s�ngeroas� a fost c�t se poate de lini�tit�.
Ministerul de Interne �i-a dat �ns� �n petic, public�nd azi-dimi-nea�� urm�torul
comunicat:
��n cursul zilei de duminic� 28 iunie a domnit �n Capital� ca �i �n toat� �ara
perfect� ordine �i lini�te,"
Ce? Suntem oare �n stare de r�zboi civil de e nevoie s� se dea comunicate? �i �nc�
comunicate ce ar putea da de b�nuit, celor ce nu �tiu nimic sau afl� evenimentele
de departe, ca totu�i lucrurile nu sunt at�t de lini�tite cum sunt �n realitate.
C�ci stilul �i ritmul prozei celor de la Interne reamintesc pe al Statului Major
german din ultima perioad� a r�zboiului c�nd vestea: �Pe frontul de Vest nimic nou"
pe c�nd lumea se omora de diminea�� p�n� seara.
� Polonia nici n-a a�teptat hot�r�rile Adun�rii S.D.N. (care se vor lua m�ine) �i
a �i ridicat ieri sanc�iunile �mpotriva Italiei. E o adev�rat� manie la Beck �de
faire bande � part". De aceea, �n bordeiul de la Geneva, nu cap�t� nota 10 de
fiecare dat�, ca �marele" Titulescu; El nota 10, �i noi vax � nu e vorba!
� �i azi-diminea�� e tot a ploaie. Dac� o mai �ine tot a�a, ne cur�� toat�
recolta.
l iulie. � Ieri s-a deschis sesiunea extraordinar� a adun�rii generale la
Societatea Na�iunilor. S-a ales pre�edinte Van Zeeland, primul
379
inistru al Belgiei, �n locul lui Bene�, demisionat, fiindc� a devenit Rege al
Boemiei. �nt�mpl�tor, Titulescu n-a vorbit. A luat �ns� cuv�ntul p�duchele cu
barb�, Haile Selassie, pe limba amharic�. A vorbit ca n simplu Eden. Italienii
(gazetari �i spectatori) afla�i �n tribune au urlat' bo�orogii au protestat, Elena
V�carescu si d-na Tabouis au le�inat iar'�tulbur�torii ordinii" au fost evacua�i �i
aresta�i. A fost prima �i ulti-ma'victorie a Negusului. Pe c�mpul de lupt� n-au
r�mas dec�t cele dou� precizate z�ne.
2 iulie. � Exerci�iile oratorice au �nceput ieri la Geneva. Fran�a
__adic� Blum! � a vorbit �ntre Columbia �i Guatemala. Timp de trei
sferturi de or� �eful Guvernului francez a repetat toate cli�eele cunos-
cute__de la Briand citire � �n favoarea p�cii, a securit�ii colective �i
a dezarm�rii, �Urm�rim securitatea colectiv� �ntr-o Europ� plin� de �ncredere �i �n
parte dezarmat�". Si numaidec�t dup� aceast� perl�, alta: �Dezarmarea nu trebuie
realizat� dup� securitatea colectiva, nici �nainte, ci paralel cu d�nsa!"
Interesant de relevat e c� dezarmarea a ref�cut apari�ia ei � �n discursuri � la
Geneva, tocmai �n momentul �n care ��rile Europei se �narmeaz� care mai de care!
Litvinov �n discursul lui, rostit tot ieri, a vorbit aproape numai de dezarmare. �i
atunci se l�mure�te treaba: Sovietele vor dezarmare, fiindc�, dac� s-ar ajunge la
ea, ar fi dezarmarea celorlal�i, c�ci cine ar putea controla ce se petrece �i �ce
exist� (�n materie de armament" �n vastele �inuturi ruse�ti? Blum a primit ordinul
s� repun� problema dezarm�rii �n discu�ie, �i s-a executat. �ansele ini�iativei
ruse�ti nu sunt �ns� mari, c�t va fi Germania mai ales, �n afar� de tov�r�ia de la
Geneva.
Mai trebuie subliniat �n discursul lui Blum recunoa�terea st�rilor tulburi din
Fran�a: �Vrem pacea �n interior, �i o vrem �i �n exterior". Dac� vor izbuti s� o
realizeze �n exterior cum au realizat-o �n interior, apoi st�m bine.
� Pare c� la �ntrunirea pe care a tinut-o Maniu, duminica trecut� (28 iunie) la
Vin�ul de Jos, s-au spus lucruri grave, pe care cenzura bine�n�eles le-a t�iat �n
ziare. E vorba ca Maniu s� ne trimit� discursul s�u, copiat la ma�in�, �ntre
altele, dl. Jules ar fi zis: �Sunt monarhic, iubesc pe Rege, pe care eu 1-am adus
(!!!), dar nu guverneaz� Regele ci Elena Lupescu �i asta nu se poate!" Apoi:
�Regele trebuie s� aleag� �ntre �ara rom�neasc� �i Elena Lupescu". Si mai departe:
�Regele a f�g�duit s� �u vin� �n �ar� cu Lupeasca �i s� se �mpace cu mama copilului
s�u.
380
Martorii aceste f�g�duieli sunt doi ofi�eri, Precup �i T�t�reanu; unul zace �n
temni��, iar cel�lalt e surghiunit �n rundul Basarabiei". La aceea�i �ntrunire s-ar
fi sp�nzurat �n mijlocul pie�ii o p�pu�� care reprezenta pe d-na Lupescu.
�i chiar dac� ar fi a�a? Pe c�nd unii latr�, �banda" se l�faie�te, fur� �i
guverneaz�. Nu mai departe de ieri am aflat c� block-hausul �n care s-a mutat
provizoriu1 Franasovici e al lui, cump�rat pe numele lui fiu-s�u. Dou�zeci de
apartamente �n cel mai elegant cartier al Bucu-re�tiului, nu e r�u dup� ce acum
c�iva ani era at�t de dator �nc�t nu �tia cum s� g�seasc� banii necesari pentru
co�ni��.
3 iulie. � De c�tva timp telegramele din Londra anun�au c� Bald-win era obosit (de
fapt nu se mi�c� de opt zile de la Chequers) �i ca urma s� se retrag� din fruntea
Ministerului, �ndat� ce zvonul retragerii a luat consisten��, ilustrul fierar a
renun�at la oboseal� �i s-a �napoiat la Londra.
La Londra se afl� �n momentul de fa�� i patriarhul Miron, �nso�it de o ceat� de
popi, dus acolo s� �ntoarc� vizita f�cut� la Bucure�ti acum un an sau doi, de mai
mul�i episcopi anglicani. Patriarhul Rom�niei a fost primit cu mari onoruri la
Londra. Figura lui impozant� trebuie s� fac� efect bun asupra englezilor �i din
fericire nu �tie s� vorbeasc� engleze�te.
� La Geneva pelteaua se �ntinde. To�i caraghio�ii diverselor democra�ii �i dau
p�rerea, pe care nimeni nu le-o cere, asupra sanc�iunilor, asupra S.D.N.-ului �i
asupra lui Dumnezeu. Ca s� scape fa�a, adunarea nu va hot�r� nimic: va delega
comitetului exper�ilor dreptul s� se pronun�e �n locul ei asupra sanc�iunilor, pe
care comitetul le va ridica � azi sau m�ine. Asupra situa�iei de drept a Abisiniei,
adunarea va trece f�r� nici o rezolu�ie, de�i Negusul propune dou� mo�iuni �i cere
s� fie votate. Una e f�r� rost, aceea prin care cere un �mprumut de 10 milioane de
lire sterline, �i care va fi �nl�turat� cu u�urin��. Cealalt� e de natur� mai
delicat�, negroidul cer�nd numai o rezolu�ie de principiu �i anume c� un Stat nu
poate lua locul altuia prin violen��. Vor g�si �mecherii �i aici o formul� �n doi
peri, ca s�-i scape din �ncurc�tur�. Au g�-sit-o deja, c�ci d-na Tabouis, dr�gu�a
�i atot�tiutoarea, anun�� c� locar-nienii se vor �ntruni la 20 iulie la Bruxelles
�i c� vor veni �i italienii. La aceast� �ntrunire de la Bruxelles, vor fi
convoca�i, pare-se �i nem�ii, cu sau f�r� r�spuns la faimosul chestionar englez.
1 Ca s�-�i transforme casa �i s� o m�reasc�!
r
__�n Polonia au �nceput mi�c�ri ��r�niste" �mpotriva regimului de
dictatur�, care sub generalul Rydz-Smigly se �nf�i�eaz� �i mai stra�nic dec�t sub
Pilsudski. Partidul ��r�nesc, de sub conducerea lui Witos a adunat peste 150 000 de
oameni (?) din toate p�r�ile Poloniei, �ntr-o mare �ntrunire de protestare. Din mai
multe sate se anun�� ciocniri �ntre ��rani �i poli�ie, ar fi fost chiar vreo 10
mor�i printre ei.
Cred c� m�na Moscovei trebuie c�utat� �i �n aceste mi�c�ri, formula �Frontului
Popular" variind dup� ��ri.
� Academia francez� a ales ieri pe dumnealor domnii Jaloux (?) �i Pesequidoux (?)
�i a tr�ntit pe Maurois �i pe Morand. E drept c� Jaloux e de la Revue des Deux
Mondes �i Presquidoux catolic, pe c�nd Maurois e hertzog si Morand cam fute-v�nt.
� Am ajuns aproape �n halul lui Batzaria: �mi reproduce Universul articolele! Am
publicat ieri un articola� �n P�m�ntul Nostru, cerut de Radian, cu privire la
palinodiile d-rului Lupu �i la atmosfera de germa-nofilie �i de francofobie pe care
reprezentan�ii democra�iei integrale ne-o fac la Paris nou� celor care nu suntem cu
d�n�ii al�turi de comunism. Universul �mi reproduce proza, la rubrica �via�a
politic�" bine�n�eles f�r� s� i-o fi cerut eu.
� �On n'est jamais trahi que par Ies siens" spune francezul � �i are dreptate.
Minai, b�iatul so�iei mele, e prieten bun cu b�iatul lui Frana-sovici �i vorbind
�ntre ei copii, fiul ministrului comunica�iilor a m�rturisit c� �ntr-adev�r block-
hausul �n care s-au mutat provizoriu apar�ine tat�lui s�u. Nina Duca ce �n ultima
vreme vede des perechea Franaso-vici mi-a spus �i d�nsa c� e speriat� de
chelutielile pe care ace�ti oameni le fac: Mary Franasovici era plin� de bijuterii
�i nu mai pu�in d-na lancu Cos�cescu. �N�icu" e c�t se poate de generos �i cu fosta
lui amic� �i actual� fin�. �mi pare r�u de Franasovici, c�ci e b�iat bun �i
simpatic, dar e lipsit de rezisten��. Nu �tie s� reziste nici femeilor, nici
�per�urilor, nici lui �nsu�i.
4 iulie. � Telegraful ne aduce dou� �tiri de la Geneva mai importante dec�t toate
discursurile- peltele ce se �in �n Palatul S.D.N. Cea dint�i e o m�rturisire a lui
Titulescu. �ntr-un interviu, f�c�nd aluzie la �nsu�irea de �om neexperimentat" pe
care si-a atribuit-o mititelul de Leon Blum �n maiden-speechul s�u de acum c�teva
zile, cutia Europei
382
afirma ca salvarea S.D.N.-ului nu poate veni dec�t de la oamenii neexperimenta�i,
adic� neotr�vi�i prin atmosfera de la Geneva!!! Asemenea cuvinte �n gura lui
Titulescu, iat� un fapt de necrezut �i totu�i real. Ce spunem noi de ani de zile.
Dar atunci de ce nu pleac� dl. Titulescu de la Geneva cel dint�i, fiind cel mai
otr�vit din to�i? A doua �tire e sinuciderea unui gazetar ciocoslovac, �n tribuna
presei, �n plina �edin��: se vede c� bietul belfer s-a luat, �n nebunia lui, drept
Liga Na�iunilor �ns�i, �i a tras concluziile pe care �mprejur�rile impun.
�ncolo nimic important pe malurile lacului calvinist. S.D.N.-ul se desparte cu greu
de sanc�iuni. Se tot caut� o formul� care s� �mpace capra italian� cu varza sud-
american�. Varza, �n naivitatea ei, cere o declara�ie formal� din partea adun�rii
prin care S.D.N.-u� s� mai declare o data ca frontierele Statelor nu pot fi
schimbate prin violen��. Se pare c� formula francez� prin care se va afirma c�
declara�iile Statelor sud-americane din 1932 (?) sunt mai �n vigoare ca oric�nd, va
satisface �i pe cavalerii Doslas Pampas �i pe cei doi Dos Las Macarones.
� Citesc �n Neamul Rom�nesc, �i sub semn�tura lui lorga urm�toarea fraz�: Cine
spurc� locul in care a fost, este f�r� �ndoial� un nevrednic. Cum r�m�ne cu
formula: �Eu nu sunt eu", onorabile fost prim-ministm?
� Ie�irile lui Maniu de la Vin�1, duminica trecut�, continu� s� agite cafeneaua
politic� �i mai ales s� tulbure Partidul Na�ional-��r�nesc. Cost�chescu a venit
�espre" de la Ia�i s� l�mureasc� lucrurile. Profesorul cumsecade �i fost ministru e
din acei demoda�i convin�i care nu se mai pot desp�r�i de Guvern, odat� ce au
gustat din farmecele lui. El nu admite o ac�iune ca a lui Maniu �care s� sl�beasc�
leg�turile dintre partid �i factorul constitu�ional cu care partidul e chemat s�
colaboreze la Guvern", cam a�a suna formula lui. Nu vrea sciziune �n partid, dar
vrea disciplin� �i un singur exponent al politicii comune: �eful. Bietul Mihalache
e r�stignit �ntre Cost�chescu �i �oamenii practici" de felul acestuia de o parte �i
Maniu cu ai lui porni�i la lupta pentru desfiin�area �Camarilei", de alta. �i mai e
r�stignit �ntre na�ionalismul aceluia�i
1 La Vin�, Maniu a spus: �Fratele Vaida vorbe�te de numerusus valahicus �i de o
propor�ie �ntre drepturile rom�nilor �i ale str�inilor. Ce? S� �mp�r�irii bunurile
noastre cu str�inii? Nici o propor�ie, fra�ilor! Toate numai pentru rom�ni �i nimic
pentru str�ini!"
Maniu �i interna�ionalismul doctorului Lupu. �i �ntre comunismul zisului doctor �i
poli�ismul lui Arm�nd C�lineascu.
Nenorocitul cavaler de Mihai Viteazul nu mai �tie c�rui sfan� s� se �nchine �i
vorbe�te pe placul fiec�ruia, a�a �nc�t to�i r�m�n mul�umi�i. Costachescu a
declarat gazetarilor c� dl. Mihalache era perfect de acord cu domnia sa. Maniu a
spus duminica trecut� c� �s�racul Mihalache a fost calomniat c� n-ar fi de acord cu
d�nsul, pe c�ta vreme cea mai deplin� �n�elegere domne�te �ntre ei doi". Acordul e
de asemenea deplin, dac� credem informa�iile Adev�rului, �i �ntre Mihalache �eful
de la Bucure�ti �i dr. Lupu diseurul de la Paris. Am impresia c� omul de la
Topoloveni se �ncurca �n acorduri cum s-a �ncurcat Titulescu �n pacruri �i ca p�n�
la sf�r�it se va pune �i cu Regele de acord sa r�m�n� �n opozi�ie. Afar� numai dac�
n-ar avea Maniu dreptate: C� neam�ul �tie de fric�; e o vorba veche la noi...
5 iulie. � Ministerul bulgar �i-a dat demisia. E vorba sa se constituie un nou
Guvern de concentrare pe baze mai largi. Deocamdat�, Regele a �ns�rcinat tot pe dl.
Kioselvanov s� �ncerce formarea unui asemenea Guvern.
Demisia Guvernului de semidictatur� din Sofia inspir� Adev�rului minatoarele
r�nduri entuziaste:
�Pretutindeni democra�ia se reculege �i se impune. Perioada dictatorial� a trecut
de punctul ei culminant. Dup� biruin�a Frontului Popular �n Fran�a iat� c� numai pe
ziua de azi se anun��:
Biruin�a st�ngii �n Finlanda.
Mi�carea ��r�nist� din Polonia contra dictaturii coloneilor �i c�derea Guvernului
dictatorial din Bulgaria, urmat� de �ncercarea alc�tuirii unui Guvern de
concentrare, cu scopul de a se reinstala regimul democratic reprezentativ."
Din nenorocire, democra�ia integral� a suferit �i un e�ec, la Geneva. Adunarea
general� a S.D.N.-ului �i-a �nchis ieri sesiunea extraordinar� prin votul unei
mo�iuni, care cu toate reticen�ele ei � simpl� �ncercare de a sc�pa fa�a � d� c�tig
de cauz� Italiei �mpotriva Negrului �i chiar �mpotriva S.D.N.-ului �nsu�i.
Sanc�iunile vor fi ridicate de comisia de coordonare; Adunarea nu vorbe�te de
recunoa�terea sau de nerecunoa�terea cuceririlor italiene, de�i o cerere formal� a
Negusului fusese depus� �n sensul nerecunoa�terii. Adunarea a respins-o �ns� de la
vot, sub pretext c� prin mo�iunea final� a sesiunii S.D.N.-ul proclam� �c� r�m�ne
ferm legat de principiile Pactului care g�sesc expresia
384
lor �i �n alte acte diplomatice, ca de pild� declara�ia Statelor americane din 3
august 1932, care exclude reglarea prin for�� a chestiunii teritoriale".
De altminteri Italia n-a cerut recunoa�terea anex�rii Abisiniei din partea forului
de la Geneva: pentru d�nsa aceast� anexare e des�v�r�it� �i nu are nevoie de
aprobarea nim�nui.
Rezolu�ia Adun�rii se mai �ntinde asupra unei eventuale perfec�ion�ri a Pactului
��n ce prive�te dispozi�iile relative la securitate", asupra securit�ii �ns�i,
asupra trecutului �i asupra viitorului � literatur� inutil� �i f�r� haz.
Ca �ncheiere, pre�edintele Van Zeeland a spus �ntre altele: �Formul�nd �i adopt�nd
rezolu�ia biroului, Adunarea a reu�it s� fac� Societatea Na�iunilor s� treac�
printr-un defileu din cele mai �ntunecate, din cele mai �nguste, a�a cum nu a mai
�nt�lnit de la crearea ei. Suntem �n prezen�a unui e�ec, unui e�ec grav al
Societ�ii Na�iunilor. Trebuie evitat �ns� ca acest e�ec s� se transforme �ntr-o
�nfr�ngere. Dac� este exact s� vorbim de un e�ec al ac�iunii Societ�ii Na�iunilor
fa�� de unul din membrii s�i, trebuie s� fim �i mai m�sura�i �n ce prive�te
rezultatele sanc�iunilor. Sanc�iunile au ajutat Abisinia s� lupte, dar nu au atras
dup� ele o decizie... M�surile economice nu pot �n adev�r �nlocui tunuri �i
tancuri..."
Cu toate aceste constat�ri oficiale ale faptului �ndeplinit, frontul antifascist nu
se d� b�tut �i recurge p�n� �i la n�scociri comice ca cele con�inute �n urm�toarea
telegram� de la Londra:
�Negusul care se afl� la Geneva1, �mpreun� cu delega�ia abisinia-n� la Societatea
Na�iunilor, a hot�r�t s� formeze un nou Guvern al Abisiniei. Sediul acestui Guvern
va fi la Gore (�n Abisinia).
Noul Guvern abisinian va avea de �ef pe dl. Bitwoded Wolde Sa-dik, pre�edintele
Senatului. Negusul a transmis rasului Imru ordinul s� �nceap� reorganizarea (?)
for�elor militare abisiniene. Rasul Imru n-a p�r�sit Abisinia dup� �nfr�ngere tot
din ordinul Negusului care 1-a l�sat acolo pentru a fi �n curent cu situa�ia (?)
La Londra se crede c� Negusul se va �ntoarce �n �ara sa2 pentru a reorganiza
rezisten�a. So�ii Molisson3, celebrii aviatori englezi, s-ar fi
1 Unde din nefericire i s-a refuzat �mprumutul cerut, �parce-que la confiance
regne (!!!)".
2 Unde �i cum? Toat� Abisinia e b�tut� de avioanele italiene �i chiar dac�
popula�ia, s�tul� de r�zboi, n-ar preda pe Negus cu m�inile �i cu picioarele legate
italienilor, aeroplanele acestora ar nimici cu u�urin�� orice �ncercare de
regrupare militar� sau civil�.
3 Pu�in� reclam� nu stric� niciodat�!
�nvoit s�-1 transporte pe Negus. Acesta se bucur� de o mare simpatie mai ales �n
cercurile politice de st�nga.
�nfr�nt� �n Abisinia �i la Geneva, democra�ia a dob�ndit un succes la Chilia-Nou�
(jude�ul Ismail) unde Mihalache Blum a vorbit despre gogori�a comunismului, despre
dezastrul liberal �i despre l�custe, termin�nd cuv�ntarea sa printr-un apel �la
for�a fizic�" �i printr-o formul� plin� de farmec pentru partizani, fie �i
lipoveni: �Suntem o for�� i vom fi chema�i la Guvern".
� Madgearu, incorigibila javr� armeneasc�, a dat la Paris un interviu ziarului
Petit Parisien prin care afirm� c� �ntreaga mi�care de dreapta de la noi e
poruncit� din Berlin, c� nem�ii sus�in aceast� ac�iune cu bani, c� comunism sau
pericol comunist nu exist� �n Rom�nia �i c� singurul partid cumsecade e al lui.
Totul muiat �n sosul platitudinilor democratice Titulesciene. Dac� Garda de Fier
nu-i bag� pe g�t, la �napoiere, o bun� cantitate din materia scump� lui Arzibut, e
c� nu mai e dreptate �n �ara rom�neasc�.
� �n ce hal a ajuns Fran�a lui Blum: Universul reproduce un articol scris �n 1924
de jidanul Jean Zay (cine �tie cum l-o chema �n realitate �i din ce t�rg p�duchios
din Gali�ia se trage) ajuns ministru al educa�iei na�ionale (Instruc�ia Public�) �
articol din care extrag urm�toarele:
�Groaznic� f�ie de stofa �nfipt� �ntr-un b�1, te ur�sc s�lbatic, da, te ur�sc din
suflet. Te ur�sc pentru toat� mizeria ce o reprezin�i, pentru s�ngele proasp�t,
s�nge omenesc cu miros aspru ce g�lg�ie sub cutele tale (!?), te ur�sc �n numele
scheletelor. . .
Te ur�sc pentru to�i cei ce te salut�, te ur�sc din cauza acelor ce t�r�sc �n noroi
p�l�ria lor �n fa�a umbrei tale. . .
Ur�sc culorile tale murdare, ro�ul s�ngelui lor, albastrul ce 1-ai furat din cer,
albul livid al remu�c�rilor tale.
Las�-m� simbol neru�inat s� pl�ng singur, s� pl�ng cu hohote (!!!) pe cei l 500 000
de tineri" �. a. m. d.
C�nd o �ar� a ajuns s� �ncredin�eze unor asemenea abjec�ii educa�ia tineretului ei
� ea este pierdut�, �i numai o minune poate s� o mai scape. Din nenorocire nu prea
v�d venind minunea: �n Fran�a actual� reac�ia e cu totul verbal�, �i nici un Leon
Daudet, care amuz�, nici un Charles Maurras, care adoarme � nu sunt f�c�tori de
minuni.
1 E vorba de tricolorul Fran�ei.
386
� �ncepe �n fine s� se fac� lumin� �n afacerea Skoda. Ziarele public� rechizitoriul
procurorului B�l�nescu prin care Romul Bdil�, luliu Albi-ni (fost senator)
Constantin Georgescu (colonel �n retragere), Anton Po-pescu (idem) �i Silviu
Rapaport (avocat) sunt trimi�i �n judecat� pentru trafic de influen��. Am citit
rechizitoriul �i am avut impresia c�, de ast�-dat�, marele culpabil, Romulus Boil�,
e prins �n cle�te. Numai el?
E probabil ca procesul s� dea loc la mare scandal.
6 iulie. � Culmea injuriilor: Negusul a fost rugat politicos de autorit�ile
geneveze s� p�r�seasc� Elve�ia. Bietul negroid a luat drumul Londrei, de unde,
adaug� cei c�iva informatori care i-au mai r�mas devota�i, va face �declara�ii
senza�ionale". Expulzarea Negusului, �njur�turile gazetarilor italieni, tifla lui
Greiser1, delegatul Danzigului � sunt semne ne�ndoioase de sl�biciune: institu�ia
de la Geneva �i-a pierdut p�n� �i atmosfera de demnitate �n care a tr�it p�n� acum.
� Ieri diminea�� am avut pl�cerea s� rev�d pe dl. dr. Calman Blu-menfeld, zis
Scrut�tor, ie�it din sanatoriu. Intrare mai mult senza�ional� dec�t triumfal�:
sl�bit, pleo�tit, f�r� nici o umbr� din seme�ia de odinioar�, bietul om are aerul
de stafie. Tuns� la ma�in�, cu craniul br�zdat de dou� bande de leucoplast, cu o
cicatrice la obraz, cu degetele ambelor m�ini oblojite �n pansamente variate,
stafia mai trage �i piciorul drept �i umbl� cu greutate. Omul a fost lovit �n mod
barbar �ii a ete salement amoche" �i nu pot ascunde un sentiment de mil� fa�� de
d�nsul. S-a purtat desigur, �i fa�� de mine ca o mare lichea, �i merita o lec�ie,
dar nu at�t de brutal�. Am stat de vorb�. Moralul pare la d�nsul �i mai zdruncinat
dec�t fizicul. L-am �ntrebat c�nd �i reia rubrica la Adev�rul. Mi-a spus c�
probabil niciodat�. Mai �nt�i fiindc� nu-1 las� nevast�-sa, care i-a spus ca se
omoar� dac� mai scrie �la gazet�". Servesc �i nevestele la ceva! Apoi fiindc� �nu e
de acord, nu e de mult de
1 La Danzig, na�ional-sociali�tii au tulburat toate apele. Planul lor e s�
determine o mi�care local� care s� duc� fatal la o re�ncorporare a Danzigului �n
teritoriul Germaniei. Conflictul dintre autorit�ile locale �i cele interna�ionale
fiind adus �naintea adun�rii generale a S.D.N.-ului, aceasta a hot�r�t s� dea
mandat Poloniei s� restabileasc� ordinea. Hot�r�re machiavellic� fiindc� tinde s�
pun� Polonia �n antagonism cu Germania. Dup� votul acestei hot�r�ri, Greiser,
delegatul Danzigului �i na�ional-cre�tin militant a salutat �ntreaga adunare cu
salutul hitlerist, �i cum acest gest a avut darul s� kite tribunele, care au �i
manifestat nemul�umirea lor, Greiser s-a �ntors spre ele, le-a tras limba �i le-a
dat cu tifla � spre marea indignare a �ntregii asisten�e.
�NSEMN�RI ZILNICE, 1936___________387
acord" cu conducerea Adev�rului �i Dimine�ii. Dup� d�nsul e inadmisibil ca ziare
puse �n slujba democra�iei, �i numai a democra�iei, s� apar� ca fiind puse �n
slujba comunismului din simple motive de ordin familiar. De unde Stoeanovici �mi
afirmase c� nu exista nici o rudenie �ntre Emil Pauker de la Adev�rul �i Ana
Pauker, comunista �n instan�� de judecat� la Craiova, Blumenfeld mi-a m�rturisit c�
zisa dam� e so�ia nepotului lui Emil, Marcel Pauker, al c�rui tat� Simon Pauker e
propriul frate al lui Emil. �Te asigur d-le Argetoianu c� Emil Pauker, ca si Simon
de altminteri nu e c�tu�i de pu�in comunist. Comuni�ti sunt Marcel Pauker �i so�ia
sa Ana. Despre Marcel, lucrul n-are nici o importan��, ala e �n Rusia, unde joac�
un rol destul de important, dar n-are nici o leg�tur� cu familia sa �i nici o
influen�� asupra sa. Nu tot a�a stau �ns� lucrurile cu Ana Pauker care a intrat
aici pe sub pielea tuturor. De dragul ei, ca s� protesteze c� a arestat-o, sau c�
n-a tratat-o cum trebuie, sau c� o judec� cum nu-i place ei, Emil Pauker, care nu e
c�tu�i de pu�in comunist, umple gazeta cu tot felul de articole ce-i dau un
caracter care nu e nici al ei nici al nostru. De c�te ori, f�r� s� �tim noi, Pauker
a cobor�t la ateliere �i a schimbat �n ultimul moment, ba o noti��, ba un articol
chiar. Ce puteam noi face? Pauker e cel mai mare ac�ionar, el e st�p�nul.
Pauker trebuie s� plece de la Adev�rul �i Diminea�a. Trebuie s� plece �i Graur. E
inadmisibil ca �n fruntea celor mai mari ziare democratice �i constitu�ionale
rom�ne�ti (si Scrut�tor ap�sa asupra cuv�ntului rom�ne�ti), ca �n fruntea unor
ziare de tiraj mare, s� fie numai jidani. Dac� ziarele noastre vor, nu s�
progreseze, dar numai s� tr�iasc�, trebuie s� pun� �n fruntea lor un rom�n neao�,
de mare suprafa��. Eu m-am g�ndit la d-ta...
� Mersi. Nu reflectez...
� Sau la un comitet de trei, �n care de pild�, d-ta, lunian �i Miha-lache s�
desemna�i c�te un membru. Nu �tiu dac� programul meu va fi primit. Dar nu se poate
altfel; Pauker, Graur �i mul�i al�ii trebuie s� plece. Bine�n�eles, schimb�rile de
f�cut de�i trebuiesc hot�r�te numaidec�t, nu se vor aduce la �ndeplinire dec�t mai
t�rziu, prin septembrie. D-ta g�nde�te-te la cineva.
Acest �d-ta g�nde�te-te la cineva" e probabil c� bietul Scrut�tor 1-a repetat la
mul�i: o �ncercare de �captatio benevolentiae" care nu cost� nimic �i poate
raporta.
La plecare, schiopi�-�chiopi�, Blumenfeld mi-a dest�inuit fundul g�ndului lui: e
dezgustat. Dac� va mai scrie din c�nd �n c�nd, poate c�-mi
388
va cere ospitalitate �n gazeta mea. �Ce, te-ai sup�rat pe T�t�resci?" � 1-am
�ntrebat cu r�utate, f�c�nd aluzie la campania pe care a dus-o �n favoarea
Guvernului, cu o crunt� b�taie ca r�splat�. A priceput, �i cu un z�mbet mi-a
r�spuns: �N-a fost vina lui T�t�rescu... Regele, Regele e marele vinovat" � si a
plecat, f�r� obi�nuita lui fudulie.
� Nicu Greceanu a venit s�-mi spun� c� se va uni lacul Suit-Ghiol (de la Mamaia) cu
Marea, ca s� se fac� un ad�post pentru submarinul nostru, �i c� ar dori s� ob�in�
lucrarea. Suntem o �ar� de nedescris! Submarinul nostru! Sunt ��ri care au
submarine �i altele care n-au, dar cred c� nu exist� nici o �ar� care s� aib� un
submarin! �i �nc� ce submarin! Probabil c� nu se mai ridic�! Cunosc toat�
chestiunea de c�nd eram ministru de finan�e, �n 1931. Submarinul era atunci �n al
7-lea an de construc�ie, i se schimba c�te ceva �n fiecare an ca s�-1 fac� s�
pluteasc�, f�r� s� se ajung� la nimic. Fusese comandat la Pola, la un �antier fost
austriac �i na�ionalizat de italieni. Ace�tia dedeser� tot personalul austriac
afar�, adic� personalul specializat de pe vremea Austriei cu construc�ia
submarinelor �i-1 �nlocuiser� cu italieni, care �i �nv�au meseria pe spinarea
noastr�. Pl�tisem, p�n� �n 1931, 140 milioane lei acont, �i nici o speran�� nu era
ca vasul s� ajung� odat� s� pluteasc� cum trebuie. Amiralul Bucheltzer �i to�i
ofi�erii no�tri de marin� au declarat rituos c� faimosul nostru submarin va fi
inutilizabil. Ca ministru de finan�e am propus italienilor s� reziliem contractul
�i s� ne dea altceva pentru cele 140 milioane avansate. N-au vrut. Am p�r�sit
Ministerul �i n-am mai auzit nimic despre �Delfinul" nostru. Acum c�tva timp am
citit cu stupoare ca vechea rabl�, dup� al�i 5 ani de �lefuire, a ajuns �n apele
noastre, c� acest fapt era un eveniment na�ional, �i c� doamna Sasu, siren�
�lefuit� �i d�nsa, fusese trimis� �n larg �naintea ridicolei unit�i, s� o primeasc�
cu toate onorurile, �i cu un sur�s. Pentru aceast� sinistr� juc�rie � cine �tie c�i
oameni �i vor mai pierde via�a �ntr-�nsa � se spurc� frumuse�ea de lac, care, tot
at�t ca �i Marea, face farmecul Mamaiei.
7 iulie. � Dl. Greiser s-a �napoiat la Danzig �i lep�d�ndu-�i cuirasa de delegat la
S.D.N. a redevenit pre�edinte al Senatului. Prima sa declara�ie, dup� �napoiere, a
fost c� un popor liber ca poporul ora�ului Danzig nu poate admite amestecul
comisarului S.D.N.-ului �n administra�ia sa. La Londra �i la Paris domne�te mare
�ngrijorare de teama unei noi lovituri hitleriste, anexarea Danzigului fiind cerut�
de toat� presa german�, care nu se manifesta, dup� cum se �tie, f�r� voie. O
asemenea
tNSEMN�Rl ZILNICE. 1936 389
lovitur� e de a�teptat; de ce n-ar �ndr�zni-o Hitler dup� experien�a cu
remilitarizarea Renaniei care a dovedit nu numai c� nu exist� nici o soliditate
european� dar �nc�, c� tratatele de pace din 1919 �i 1920 au devenit caduce. Europa
se afl� �n plin� anarhie: regimul securit�ii colective bazat pe pactele de la
Geneva a dat faliment, pe c�nd regimul echilibrului de for�e caracterizat prin
alian�e continu� s� fie ostracizat
__a�a �nc�t e de ajuns ca un om s� �tie ce vrea ca s�-�i duc� la bun
siar�it toate planurile. Hitler �tie s� vrea �i Europa e un sat f�r� c�ini.
� Comisia de coordonare a sanc�iunilor s-a �ntrunit ieri la Geneva �i dup� o
scurt� �edin�� a hot�r�t ridicarea sanc�iunilor pe ziua de 15 iulie. Cu acest
prilej Anglia �i Fran�a au �nregistrat un frumos succes care trebuie s� le
consoleze �ntruc�tva de e�ecurile precedente, �ntr-adev�r, dl. de Vasconcellos,
pre�edintele comisiei, a propus ca sanc�iunile s� fie ridicate pe ziua de 10 iulie.
Fran�a �i Anglia s-au opus �i au cerut data de 15 iulie. Pus� la vot, propunerea
Fran�ei �i Angliei a �ntrunit marea majoritate. Frumos succes, nu e de zis! Comisia
a numit apoi o subcomisie de exper�i (iar�i exper�i) ca s� studieze efectele
sanc�iunilor decretate �n vederea �nv��mintelor ce ar fi de tras pentru viitor.
Trage�i, domnilor, trage�i � c� tot nu ve�i �nv�a nimic!
8 iulie. � Procesul comuni�tilor, cu Ana Pauker nepoata �de la" Emil �n frunte,
care se judeca la Craiova s-a terminat �n fine, Ana Pauker a fost condamnat� la 10
ani �nchisoare �i 100 mii lei amend�, ca �i �mil Marcovici �i Dumitru Colev, zis
Verbanov, zis Colev. Al�ii au fost condamna�i la 9, la 8, la 6, la 5 �i la 2 ani
�nchisoare �i la diverse amenzi. �i la 10 ani de interdic�ie �de sijour". Dup�
pronun�area sentin�ei, publicul din sal� s-a dedat la delirante manifesta�ii de
bucurie. Nu pot fi b�nuit de simpatie pentru comunism �i comuni�ti, dar oricum,
acest delir de bucurie fa�� de vreo 155 de ani de pu�c�rie distribui�i unor f�pturi
omene�ti, are accente de canibalism. Unde poate duce patima!
� Poate duce la ridicol �i la �njur�turi �n presa italian�, �n anumite cazuri.
Afl�m acum din presa str�in� ca �n momentul �n care ziari�tii italieni au huiduit
pe Negu� la Geneva, vermiformul Titulescu, verde de necaz �i de ur�, s-a sculat �i
a apostrofat pe pre�edinte cu urm�toarele cuvinte:
�Monsieur le President, �n numele Justi�iei cer dreptate �mpotriva acestor
s�lbatici!"
390
Ziarele italiene, sosite asear� �n Bucure�ti, relev� toate aceste incidente �i-1
spurc� pe Titulescu �n �njur�turi. De aceea au fost �i confiscate. Un num�r din
Corriere de la Sera mi-a c�zut totu�i �nt�mpl�tor �n m�ini, �i �n el citesc: �Dl.
Titulescu, conform obi�nuitei sale manii de a atrage aten�ia asupra lui a tratat pe
c�iva gazetari italieni de s�lbatici. Nu punem aceste insulte �n socoteala nobilei
na�iuni rom�ne, c�ci �n Rom�nia dl. Titulescu nu e considerat ca rom�n, ci calmuc
sau t�tar!"
Ziarele italiene explic� de altminteri ie�irea gazetarilor italieni prin faptul c�
�n momentul c�nd Negu�ul a �nceput s� vorbeasc�, gazetarii �democra�i" 1-au
aplaudat viguros din tribuna presei.
� �n chestiunea Danzigului, germanii au aerul sa dea �napoi ca s� nu strice pentru
moment prietenia germano-polon�. G�l�giosul Greiser s-a mai calmat, iar �naltul
comisar Lester, sosit de la Geneva, a putut merge de la gar� acas� f�r� s� fie
huiduit de locuitorii Danzigului.
� Dup� o telegram� din Londra, Anglia ar fi renun�at s� mai cear� un r�spuns
Germaniei la chestionarul trimis. Cei care vor citi aceste r�nduri vor fi uitat
poate c� Anglia a trimis lui Hitler, acum dou� luni, un chestionar asupra
inten�iilor sale politice �i c� amabilul dictator 1-a pus la co�. Acum dl. Eden
declar� c� tratative directe cu Germania s-ar putea concepe �i f�r� un r�spuns
prealabil la faimosul chestionar. Presa francez� nu e de aceea�i p�rere.
9 iulie. � Transferat re�edin�a la Breasta. Ultimele trei zile c�lduri tropicale;
ploi diluviene �n fiecare sear�, ploi care nu r�coreau atmosfera, dimpotriv�,
f�ceau c�ldura �i mai insuportabil� �i transformaser� Bucure�tiul �ntr-o baie cu
aburi.
La Breasta, n-a plouat de zece zile � c�ldura e �i aici mare dar mai suportabil�.
Pe drum, �n Simplon �nt�lnit pe �eicaru care se duce la Roma, s� se �ncunune cu
lauri. Italienii i-au tradus �ntr-adev�r toate articolele lui pro-Italia, scrise �n
timpul campaniei abisiniene � �i le-au publicat �ntr-un volum care apare zilele
acestea. L-am �ns�rcinat s� transmit� lui Mussolini expresia admira�iei mele �i s�-
i spun� c� n-am pierdut un moment �ncrederea �n opera lui. �eicaru mi-a povestit c�
a avut o lung� conversa�ie amical� cu Savel R�dulescu, �i c� acesta i-a m�rturisit
c� va fi numit la toamn� la o Lega�ie. Impresia lui �eicaru a fost c� la toamn�
pleac� �i Titulescu...
� Neputincio�ii continu� s� discute la Montreux, sub auspiciile Sfan�ului
Malachia, conven�ia Str�mtorilor. Interesele Rom�niei � vai de ele � sunt
�ncredin�ate lui Contzescu bou f�r� coarne. Depe�ele de azi-diminea�� semnaleaz� o
mare �ncurc�tur� supra-venit� �n negocieri: Anglia a depus un nou proiect de
conven�ie �n contradic�ie cu toate preten�iile turce�ti �i cu tot ce reprezentan�ii
englezi aprobaser� p�n� acum. La Ankara domne�te mare consternare, iar la Montreux
se vorbe�te de suspendarea tratativelor. Am impresia c� toat� treaba asta e numai
teatru, �i teatru prost. Esen�ialul e c� turcii au pus m�na pe Str�mtori, �i ca nu
vor mai da �napoi.
� Azi-diminea��, la Gara de Nord, am fost acostat de un corespondent al ziarului
Corriere de la Sera (Milano) care mi-a cerut o declara�ie (de publicat �n ziarul
lui) cu privire la ie�irea lui Titulescu �mpotriva gazetarilor italieni de la
Geneva, pe care i-ar fi tratat (i-a tratat �n adev�r) de s�lbatici. Am dictat
italianului urm�toarele: �Nu cred �n autenticitatea cuvintelor atribuite lui
Titulescu, care r�m�n pentru mine o simpl� inven�ie calomnioas�: un ministru de
externe, chiar delegat la Geneva, nu poate jigni � peste capul celor c�rora s-ar fi
adresat � legitimul amor-propriu al unei na�iuni amice". Italianul a fost �nc�ntat;
cred c� Titulescu va fi mai pu�in mul�umit.
� Aflu prin ziarele de azi moartea lui Cicerin, fost comisar sovietic al
afacerilor str�ine p�n� la numirea lui Litvinov (prin 1926 dac� nu m� �n�el). De
familie bun� ruseasc�, fost c�tva timp �n diploma�ia �arist�, Cicerin a contribuit
mult la �mp�carea Sovietelor cu Statele Europei Occidentale. Schimbat fiindc� nu
era destul �n nota leninist�, dar �i fiindc� c�zuse grav bolnav, a luptat zece ani
cu moartea, pe jum�tate paralizat �i a fost r�pus de o congestie cerebral�.
� Din toate �tirile care ne vin de peste grani�� reiese c� ofensiva comunist� �i
merge drumul. La Paris, a fost duminic� sear� o adev�rat� lupt� de strad� pe Avenue
des Champes Elysees, spre Arcul de Triumf, cu sute de r�ni�i, din care unii grav.
La Madrid, revolu�ia �n plin cu bombe aruncate �n case �i pe strad� �mpotriva
oamenilor pa�nici, �n Palestina, luptele �ntre arabi �i for�ele engleze nu s-au
calmat nici ele c�tu�i de pu�in. La noi dup� condamn�rile de la Craiova, t�cere
morm�ntal� pe tot frontul extremei st�ngi.
392
� Regele a petrecut trei zile la Scrovi�te cu Lupeasca �i cu Gavril� Marinescu,
sub paza unui batalion de agen�i.
� D'Ormesson, �napoiat la Bucure�ti, cu madame, ca s�-�i prezinte scrisorile de
rechemare, d� m�ine sear� o mare serat� de adio. Am rugat pe so�ia mea s� mearg� �i
s�-mi scuze absen�a. Ilustrul Bacher, care e �n serviciul �Intelligence-Office-
ului" de pe l�ng� Marele Stat-Major francez a spus lui Pangal c� �ine de la
Pfeiffer (�eful zisului serviciu) �tirea confiden�ial� c� succesorul lui d'Ormesson
nu va mai fi Thiery �i c� la toamn� va fi numit ambasador, de Monzie. P�n� la
toamn� va r�m�ne Jean Paul Boncour �ns�rcinat cu afaceri, sau poate chiar c� va fi
numit Thiery, dar numai pentru c�teva luni ca s� fac� repara�iile urgent necesitate
de localul Lega�iei, cu paralele so�iei sale, n�scut� Rotshschild. De Monzie e un
vechi simpatizant al Sovietelor �i nu ne poate suferi.
� Locarnienii s-au �ncurcat: nu se �tie exact c�nd �i unde se va �ine conferin�a
lor. Italienii nu vor s� ia parte la conferin�� dac� nu e poftit� si Germania.
Germania nu e primit� de Fran�a, cel pu�in �n prima parte a dezbaterilor. Anglia e
indispus� contra Germaniei, fiindc� aceasta a hot�r�t definitiv s� nu r�spund� la
faimosul chestionar, dar ar fi totu�i doritoare s� intre �n tratative cu Hitler. Se
vorbe�te de un pact �n trei, Anglia, Fran�a �i Belgia, se vorbe�te de un pact
mediteranean al tuturor riveranilor �y compris Rusia Sovietic� (?), f�r� Italia".
Dar de ce nu se vorbe�te? Pe c�nd domnii diploma�i bancheteaz� �i discut� � spezele
curg, �i valurile de ur� cresc. Europa a �nc�put pe m�na n�t�ngilor. S� ne ajute
Dumnezeu.
10 iulie. � Ieri diminea�� s-a �inut �n fine, �n sala cinematografului Aro, de
parazi�ii politicii �i partidelor mult a�teptatul �i cu at�ta trud� preg�titul
congres al Partidului Liberal. Se poate cu adev�rat spune c� s-au c�znit mun�ii s�
se nasc�... un �obolan. De�i nu mai era o �dificultate" de �nvins, Partidul Liberal
nu s-a �ndep�rtat nici de data asta de la tradi�ia de f��rnicie pe care el a
introdus-o �n via�a noastr� public�. De�i de doi ani �i mai bine Dinu Br�tianu este
�eful necontestat � h�r�uit dar necontestat � al partidului, congresul a fost
deschis sub pre�edin�ia doctorului Angelescu care a f�cut panegiricul defunctului
Duca, ca �i cum ar fi fost ucis ieri �i a pus �n vedere adun�rii c� avea s�
________________ �NSEMN�RI ZILNICE, 1936_______________393
aleag� un nou �ef, prefac�ndu-se c� ignor� cele 30 de luni de conducere efectiv� a
lui Dinu Br�tianu. �i-a �ncheiat cuv�ntarea propun�nd congresului ratificarea
alegerii acestuia, desemnat �i nimic mai mult, de comitetul central, fiindc� era om
cumsecade �i-1 chema Br�tianu.
N-ar fi fost mai cinstit �i mai natural s� prezideze Br�tianu congresul, s� spun�
pe fa�� c� a fost proclamat �ef acum doi ani de organele restr�nse ale partidului,
c� �mprejur�ri potrivnice 1-au �mpiedicat s� �ntruneasc� p�n� �n acea zi congresul
care, dac� socote�te c� domnia sa a condus bine partidul �n r�stimpul de doi ani de
la moartea lui Duca, va ratifica alegerea sa, iar de nu, nu. Pentru vot, putea s�
cedeze vremelnic fotoliul preziden�ial lui Angelescu, �i at�ta tot. Dar cum ar fi
r�mas principiile democratice care acord� numai congresului dreptul suveran, de�i
numai pe h�rtie, de a desemna �i alege pe pre�edintele partidului?
Ales prin aclama�ii, Dinu Br�tianu a ocupat �n fine fotelul pe care s-a instalat de
doi ani �i jum�tate �i a pronun�at la r�ndul s�u discursul pe care de 70 de ani �l
�in to�i �efii partidului, la fiecare �ntrunire de club. �nf�ptuirile Partidului
Liberal care a f�cut �nt�i Rom�nia modern� �i apoi Rom�nia �ntregit� (parc� f�r�
liberali nu se f�ceau �i poate �n condi�ii mai bune!), na�ionalismul Partidului
Liberal (defilarea lui Ion Br�tianu tat�l, C.A. Rosetti, Kog�lniceanu, fra�ii
Gole�ti etc. etc. pe ecranul unui cinematograf� omagiu involuntar adus localului �n
care se �inea congresul), punerea �n valoare a bog�iilor na�ionale, colaborarea cu
capitalul str�in pentru dob�ndirea de noi izvoare de produc�ie, ofensiva cultural�,
libert�ile cet�ene�ti (vezi cenzura �i starea de asediu) etc. etc. au trecut pentru
a o suta oar� �naintea ochilor partizanilor �nc�lzi�i care se g�ndeau la
ghelirurile din trecut �i la cele ce le mai putea procura viitorul.
Apoi, tot prin aclama�ie, �i dup� propunerea lui Sassu, vit� solemn�, congresul a
modificat art. 41 din statutele partidului introduc�nd un nou alineat 6, cu
urm�torul cuprins: �Alege (congresul) dup� propunerea pre�edintelui, pe secretarul
general al partidului. Secretarul general va �nlocui pe pre�edinte �n lipsa
pre�edintelui". �i dup� propunerea lui Dinu Br�tianu, congresul a ales pe Gut�
Tat�rescu. Aceasta e toat� satisfac�ia pe care familia Br�tianu a consim�it-o
r�zvr�titului Gut�.
�nc�ntat totu�i (ilfaut savoir se contenter de peu) �i sonor, Gut� Tat�rescu s-a
urcat la tribun� �i a tras unul din acele discursuri a c�ror formul� o va duce-o,
sa sper�m, cu el �n morm�nt, un discurs de o dezolant� goliciune de g�ndire, de o
des�v�r�it� platitudine de expresie �n
394
care �prinoasele de recuno�tin��" �mpletite cu �sim��m�ntul de �ncredere" �i cu
�noile concep�ii de convie�uire social�" serveau de decor minciunilor. A privit,
bine�n�eles cu m�ndrie �n trecut �i QU �ncredere �n viitor.Cu m�ndrie �n trecut?
Sunt oare cele 18 milioane de plugari mai aproape de o refacere a gospod�riilor lor
dec�t ieri? Au dat �ntreprinderile industriale neparazitare un dividend
ac�ionarilor lor muritori de foame, de c�nd e el �n fruntea Guvernului? A ie�it
comer�ul din marasmul �n care se zbate? S-a �nfr�nat demoralizarea func�ion�rimii
care nu mai tr�ie�te dec�t din �per�uri? S-au potolit nemul�umirea tuturor �i
luptele intestine care au ajuns la cunoscutele lupte de strad� din ultima vreme? Ce
glum�! A, da. S-au f�cut mari progrese �n �narmarea ��rii. Desigur, dar dac� �n
aceast� privin�� s-a sporit puterea noastr� cu 10, s-a furat cu 100!
�ncrederea �n viitor � adic� �n viitorul �guvern�rii sale" �, ce o mai fi �i asta?
Guvernul T�t�rescu nu se men�ine prin for�ele partidului s�u, care, �ntruc�t mai
exist�, sunt �mpotriva lui; nu se men�ine prin �ncrederea opiniei publice care-1
ur�te � se men�ine numai prin bunul plac al Regelui �i despre toanele Regelui ce
poate �ti dl. T�t�rescu? Are termen? Nu e posibil, c�ci nu tr�im nici m�car sub un
regim de aren-d�ie, ci de r�nd�ie. Domnii vor fi da�i afar� c�nd le-o fi lumea mai
drag�.
Cu congresul liberal, politica intern� intr� �ntr-o faz� de acalmie. Pe timpul
vacan�elor nu e probabil s� se �nt�mple nimic senza�ional, �n cuprinsul grani�elor
noastre. Chiar ovreii vor putea circula lini�ti�i. Vom vedea dac� se va �nt�mpla
ceva la toamn�, sau dac� Regele va putea s�-�i joace mendrele mai departe, t�ind �i
sp�nzur�nd cu ajutorul r�nda�ilor s�i �i cu girul Partidului Liberal. Am impresia
c� p�n� nu va curge s�nge, nu se va schimba nimic �n aceast� �ar� de blegi c�zut�
pe m�na unui fricos.
11 iulie. � Amabilul Titulescu, amabilul Paul Boncour �i amabilul Litvinov
profit�nd de pauza de la Geneva au trecut la Montreux s� scoat� din n�molul �n care
se �mpotmolise c�ru�a conven�iei Str�m-torilor. Madame Tabouis nef�c�nd parte din
comitiva ilu�trilor palavragii, informa�iile sosite de la Montreux sunt succinte.
Cei trei amabili au t�iat fire de p�r �n patru � cel mai tare a fost Titulescu care
a declarat c� Rom�nia �i Turcia sunt o singur� �ar� (taci bre) � Litvinov a
prezentat un nou text al nu �tiu c�rui articol �i pare c� toat� lumea s-a pus de
acord, dup� ce se speriase �a�a grozav" din cauza textului propus de englezi �i �n
baza c�ruia Turcia nu mai era �n drept s� �nchid� Str�mtorile chiar vaselor care
cereau s� treac� �n ajutorul na�iunii �a-
�NSEMN�RI ZILNICE, 1936 __________395
gresionate", pe ba/a conven�iilor de asisten�� regionale ale vreunei hot�r�ri
speciale a S.D.N.-ului. Textul sf�ntului Litvinov, fulgerele lui Boncour care a
declarat �c� f�r� acest amendament nu semneaz� conven�ia", acroba�iile lui
Titulescu �i indiferen�a englezilor au salvat �-toate la un loc � existen�a
�peticului de h�rtie" de care, oric�i 1-or isc�li, nu va tine seam� mai ales
Turcia.
12 iulie. � Forte abisiniene � resturile armatei Negu�ului, pare-se au atacat pe
italieni, �n regiunea de vest a Abisiniei, un general de avia�ie cu starul lui
major, a fost surprins �i ucis la Lekenti. Au pierit �n aceast� afacere 14 ofi�eri,
dup� chiar comunicatul italian. Alte for�e au atacat �nspre Harar iar linia ferat�
Adis-Abeba - Djibuti a fost distrus� �n mai multe locuri. De asemeni �oseaua care
leag� Capitala cu Dessie. Adis-Abeba e izolat� �i nu mai comunic� dec�t prin
telegrafie �i prin avioane. Pare c� cucerirea Abisiniei nu e tocmai a�a de
des�v�r�it� cum pretind italienii. Poate s� fie �i ultimele zv�rcoliri ale
partizanilor Negu�ului, sincronizate cu interven�ia acestuia la Geneva �i pl�tite
cu banii lui.
� Tratativele pe care von Pappen, ministrul Reich-ului la Viena, le duce de c�tva
timp cu Schusching �n vederea stabilirii unei �n�elegeri �ntre Germania �i Austria
s-au terminat: Hotler a dat de la Berchtesga-den binecuv�ntarea sa conven�iei
�ncheiate, prin care f�r� s� se rezolve fondul procesului se stabilesc forme de
procedur� care s� permit� rela�ii normale �ntre cele dou� ��ri �i f�r� stabilirea
unui regim �nazzi" pe malurile Dun�rii. Deocamdat�.
� Titulescu s-a �napoiat la Bucure�ti. S� aib� oare inten�ia s� �ncheie un pact �i
cu Rom�nia?
� A murit Alexandru Cottescu, fost de toate �i p�n� pe vremea r�zboiului, director
general al C.F.R. Cu d�nsul dispare unul din ultimele exemplare ale atotputerniciei
birocratice -liberale dinainte de r�zboi. Foarte bolnav �n vremea din urm�,
r�m�sese totu�i membru �i pre�edinte �ntr-o sum� de consilii de administra�ie. A
fost un om inteligent �i cu maniere bune.
� C�ldura continu� tropical�. Ieri sear� la ora 8, la umbr� �i la nord erau +30�C.
Azi la ora 12 sunt 35�. �n America se semnaleaz� multe cazuri de insola�ie. �n
Europa Occidental�, furtuni.
396
13 iulie. �- Ieri a murit un om de insola�ie. E pentru prima oar� c�nd s-a
�nt�mplat a�a ceva la Breasta. Un soldat de 22 ani, dintr-un regiment de artilerie
din Craiova. Dou� ore �nainte era vesel �i c�nta. A c�zut deodat� �i �n c�teva
minute era mort. E drept c� de c�nd cunosc Breasta n-am v�zut a�a c�ldur�. Din
fericire �i la apusul soarelui a �nceput s� se �nnoreze, barometrul a sc�zut brusc
�i pe la miezul nop�ii a izbucnit furtuna.
Noi n-am avut dec�t coada furtunii, care a trebuit s� se lase �n toiul ei la vreo
10-20 de kilometri spre nord. Temperatura a sc�zut imediat cu 10�. Azi bate v�ntul
de vest �i nu mai sunt dec�t 25� de c�ldur�.
� Depe�ele din str�in�tate, publicate �n ziarele de azi-diminea��, ne aduc vestea
c� acordul germano-austriac a fost primit cu mari rezerve �n Cehoslovacia �i �n
Fran�a. Gestul lui Hitler e interpretat ca o nevoie de a avea pentru moment m�na
liber� aiurea. Dup� ultimele �tiri de la Roma, se pare c� Italia va participa la
Bruxelles la conferin�a locarnie-nilor. Dl. Pertinax �i d-na Tabouis sunt totu�i
foarte �ngrijora�i de situa�ia Europei. Va fi probabil necesar s� le trimitem iar
pe Titulescu.
14 iulie. � Mi s-a telefonat asear� de la Bucure�ti c� Titulescu �i-a dat demisia,
�n ziarele de azi-diminea�� nu g�sesc dec�t un comunicat cu litere groase prin care
se aduce la cuno�tin�a simplilor muritori c� dl. Titulescu s-a prezentat Majest�ii
Sale Regelui spre a-i raporta discu�iile de la Montreux �i de la Geneva -� �i o
informa�ie prin care lumea �ntreag� e vestit� c� audien�a d-lui Titulescu �a durat
de la orele 18 la orele 22". Dinopol, Pavlu �i Gogu Adam Popescu, care vin s� m�
vad� de la Craiova, �mi spun c� prefectul le-a confirmat marele eveniment.
Titulescu ar fi demisionat �mpreun� cu Savel R�dulescu (subsecretar) �i Mi�u Arion
(secretar general la Externe) �i ar fi cerut Cur�ii de Casa�ie s�-1 proclame
senator de drept pe baza celor 6 ani de Ministeriat pe care-i are. �n culisele
politice s-ar da ca pretext al demisiei nemul�umirea lui Titulescu fa�� de
T�t�rescu �i de Guvern, care �n raporturile cu reprezentan�ii str�ini la Bucure�ti
fac o politic� deosebit� de a lui. Pe sub m�n� circul� �ns� alt� versiune. Regele
ar fi fost foarte nemul�umit de atitudinea lui Titulescu la Geneva fa�� de Italia
(inutila ie�ire �mpotriva gazetarilor italieni) �i la Montreux fa�� de Anglia pe
ale c�rei amendamente la conven�ia Str�mtorilor le-a comb�tut cu �nver�unare,
sus�in�nd textul propus de Litvinov �i acceptat de turci1.
1 Titulescu a mers cu incon�tien�a p�n� a declara la Montreux c� Rom�nia �i Turcia
nu fac dec�t o singura �ar�!
Fapt este c� presa italian� �ntreag� �l spurc� pe marele nostru diplomat, pe care-1
atac� acum �i presa englez� afirm�nd c� amendamentul propus de delega�ia englez� nu
urm�rea dec�t scopul de a veni �n ajutorul Rom�niei (!). Regele, care nu vrea s� se
strice cu Italia dar mai ales cu Anglia, ar fi dat lui Gut� instruc�iuni s�
vorbeasc� mini�trilor Italiei �i Angliei �n a�a fel �nc�t s� rectifice impresia
f�cut� de ie�irile lui Titu-lescu. Regele ar fi primit pe Titulescu foarte rece �i
la toate reclama�iile �i argu�iile ministrului s�u de externe ar fi r�spuns c� nu
se amestec� �n tarate �i c� incidentul r�m�ne s� fie rezolvat �ntre primul ministru
�i d�nsul Titulescu. Iar lui Gut� i-ar fi spus c� dac� se �mpac�, bine, iar dac�
nu, s�-�i dea demisia �i s� reconstituie Cabinetul f�r� Titulescu. Incidentul nu
pare �nc� �nchis, Guvernul e �n fierbere, tratativele se �in lan� �i situa�ia lui
Titulescu trebuie s� fie grea dac� a mers p�n� la demisia colectiv� a celor trei
corifei de la Externe.
Pretextul demisiei � dac� demisie este � e indiferent. Adev�rul e c� politica lui
Titulescu, mai ales �n�elegerea (?) Balcanic�, a dat faliment, �i c� plecarea lui
ar fi natural�. Natural� �i salutar� din punct de vedere al politicii externe,
demisia lui Titulescu ar avea �i o foarte mare importan�� din punct de vedere
intern. Prezen�a lui Titulescu �n Guvernul de r�ndas pseudo-prezidat de T�t�rescu
constituie o not� discordant�: era singurul ministru cu r�spundere �i cu
personalitate, din Cabinet; bun�, rea, politica extern� o ducea el cum vrea �i
Ministerul de Externe r�m�sese singurul departament pe care nu-1 ducea direct
dictatorul fracurilor albe �i tribunelor pr�bu�ite. Era o insuportabil� anomalie,
�i e foarte natural ca Regele s� caute s�-�i numeasc� un r�ndas �i la acel
departament p�n� acum recalcitrant. Se vorbe�te de Victor Anto-nescu, amicul lui
Dreyfus, �n care caz Gut� ar lua Finan�ele. Se pot �ntrevedea �i o sum� de alte
solu�ii, un r�ndas se g�se�te u�or.
Dac� aceast� transformare a Cabinetului T�t�rescu se realizeaz�, Regele va fi �n
fine st�p�n pe toate departamentele, va fi �n fine propriul s�u prim-ministru �i va
putea �n fine realiza genialele sale planuri pe toate terenurile.
Nu v�d �ns� pe Titulescu �abzic�nd" de la vagonul salon, de la rolul sonor de la
Geneva and last not last, la dr�gu�ele de fonduri secrete, oric�t ar fi pus el deja
la o parte. S� a�tept�m p�n� la sf�r�it: cred c� omul se va crampona, �i c� Regele
tot nu va avea curajul s�-i dea cu piciorul, c�ci oric�t de �nchipuit e, �i de
ahtiat s� le or�nduiasc� toate (alandala), veleitarul nostru Suveran mai este �i un
om f�r� voin��. A trebuit s� g�seasc� un �mecher �i un incapabil ca T�t�rescu ca
s�-�i
398
joace mendrele. �i de aceea nici nu se desparte de el � �tie bine c� nu va mai g�si
pe altul ca d�nsul.
� Mare�alul Averescu a dat un lung �i sosiform interviu unui gazetar de la Adev�ml
(1-am citit �n Diminea�a de ieri care mi-a sosit azi). Mare�alul a ar�tat
gazetarului un caiet c�c�niu pe care era scris 1916-1918, �i-a m�rturisit c�
inten�ioneaz� s�-�i publice amintirile care vor cuprinde trei p�r�i: 1) amintirile
lui de r�zboi (caietul c�c�niu) -2) amintirile lui relative la raporturile Rom�niei
cu ��rile str�ine �n timpul r�zboiului (trebuie s� fie un caiet cam galben) - �i 3)
amintirile relative la activitatea lui politic� (caietul care le con�ine pe acestea
trebuie s� fie de toate culorile). Dac� aceste amintiri relateaz� faptele cu
aceea�i exactitate cu care a vorbit apoi gazetarului despre evenimentele care au
precedat �i �nso�it criza de Guvern avortat� din 1934, apoi istoria va avea de
furc� s� restabileasc� adev�rul. Noroc c� mai sunt �i eu pe aici.
� Depe�ele ne vestesc c� Italia nu se va putea amesteca �n afacerile Europei c�t
timp angajamentele luate de anumite State �n Marea Medi-teran� vor r�m�ne �n
vigoare, �i c� �n nici un caz nu va putea lua parte la conferin�a locarnienilor de
la Bruxelles dac� n-ar fi invitat� �i Germania.
� �n�elegerea austro-german� continu� s� �mpiedice pe doamna Ta-bouis �i pe domnul
Pertinax sa doarm� (�mpreun�?) fiindc� nu exclude (?) o re�ntronare a Habsburgilor,
�i �ntronarea Habsburgilor ar �nsemna r�zboiul (marota lor) � armatele aliate
r�m�n�nd s� fie probabil comandate de Bene� Curcanul �i de Titulescu Arm�sarul. Sau
poate de Blum?
� A murit generalul Condeescu, fostul ministru de r�zboi care a urmat lui Cihoski,
sub Maniu. Om cumsecade �i simpatic, era tare bolnav de c�tva timp. �ef al Casei
Militare a Regelui Mihai, sub Regen��, s-a purtat foarte frumos cu Principesa Elena
�i la �nceputul Domniei Regelui Carol a f�cut ce a putut ca s� �mpace pe cei doi
dispera�i. De aceea a �i fost �ndep�rtat de Rege, �i dat la o parte.
15 iulie. � Adev�ratele cauze ale demisiei lui Titulescu nu par s� fi fost cele
notate mai sus, care r�m�n numai motive de nemul�umire din partea Regelui, fa�� de
ministrul s�u de externe. Adev�rata cauz� a demisiei pare s� fi fost diferen�a de
tratament a celor dou� curente ex-
tremiste din �ar�: antisemitismul �i anticomunismul trata�i cu m�nu�i �i cu
bun�voin��, iar elementele Frontului Popular zice Titulescu � comuniste zicem noi �
cu toat� rigoarea �i cu un exces de asprime. Titulescu pretinde c� i se saboteaz�
astfel conven�ia Str�mtorilor, deoarece nu mai poate conta pe bun�voin�a ru�ilor �i
turcilor la Montreux. Cu alte cuvinte s� ne facem comuni�ti de dragul lui
Titulescu. C�nd se va sf�r�i cu pacostea asta?
Titulescu �ncepuse prin a cere capul lui Incule�, devia lui Sergiu Di-mitriu. �i
f�cea vinova�i de �nlesnirile acordate elementelor de dreapta. D�ndu-�i �ns� repede
seam� c� nu va ob�ine capetele cerute, dar c� poate va pierde pe al s�u, amicul
Scopisky a turnat o vadr� de ap� �n p�h�ru�ul s�u de vin �i dup� cum am prev�zut-o
ieri � azi lucrurile s-au aranjat.
�Din informa�iile culese" rezult�, c� �n urma mai multor conferin�e la care au
participat dumnealor domnii Titulescu, T�t�rescu, Incule� �i Victor Antonescu (care
a f�cut de data asta pe codo�ul �i pe �mp�ciuitorul), acordul asupra tuturor
chestiunilor privitoare la politica noastr� extern�, s-a stabilit1, �ntr-un
Consiliu de Mini�tri care se va �ine azi se va celebra �mp�carea. Titulescu va face
un expozeu �i Vlahide va redacta un comunicat. �i Hubsch va domni mai departe peste
�ara rom�neasc�.
� Rom�nia a ridicat sanc�iunile pe ziua de 15 iulie printr-un Decret Regal semnat
�n 10 din aceea�i lun�.
� Cu toat� c�ldura care domne�te, �n Fran�a �i �n Spania, ciocnirile se �in lan�.
Ieri, de 14 iulie, b�t�i pe str�zile Parisului, b�t�i �n provincie, �ntre cei de
dreapta �i adep�ii Frontului Popular. R�ni�i, dar mor�i nu. �n Spania mi�carea
comunist� a fost zilele acestea mai violent�. Fostul ministru Calvo Sotelo, �eful
grupului parlamentar al Partidului Monarhist a fost asasinat. Acest asasinat a
provocat ciocniri s�ngeroase �n toat� Spania. Arest�ri numeroase. Mor�i.
Pre�edintele Republicii Aza-na a suspendat Parlamentul pe timp nedeterminat, ca s�
evite b�t�ile �ntre membrii diverselor partide.
� Sosit azi-diminea�� n Bucure�ti, chemat de la Breasla: fiic�-mea a fost supus�
asear� de urgen�a la o opera�ie cezarian� pentru na�terea fiicei sale de a doua.
Opera�ia f�cut� de doctorul S�vulescu �i Mavria-nopol a reu�it pe deplin. Mama �i
copilul � pe care am hot�r�t s� o
1 Titulescu va cere lui T�t�rescu s� se angajeze �n scris s� urmeze linia politic�
hot�r�t�.
400
botez�m Dina � sunt �n foarte bun� stare. D-ra Dina e dr�gu�� foc, ca to�i copii
care se nasc f�r� s� munceasc�.
16 iulie. � Tr�im �n Rom�nia noastr� vremuri �ntr-adev�r extraordinare. Foile
democratice de st�nga url� zilnic �mpotriva grup�rilor de dreapta care amenin��
�ara cu dictatura; Partidul Na�ional-T�r�nesc ne anun�� la fiecare prilej, prin
glasul diver�ilor s�i colaboratori, primejdia care ne a�teapt�, iar setul
Partidului Liberal �i �eful Guvernului nu deschid gura f�r� sa proclame sacra
intangibilitate �a cuceririlor" democratice. Cine cite�te ziarele rom�ne�ti, de
orice nuan��, sau ascult� tot ce spun ar putea crede c� tr�im �nc� sub un regim
democratic-con-stitu�ional amenin�at s� fie �nlocuit prin dictatur� impus� prin
curentele de dreapta, �n realitate nu mai poate fi vorba azi de amenin�are: suntem
deja �n plin� dictatur� dat nu de dreapta. Nu fac nici o aluzie la acel regim
dictatorial caracterizat prin atotputernicia primilor mini�tri �i �efi de partid,
sub care tr�im de la 1866 �ncoace �i pe care 1-am semnalat de c�te ori democra�ia
noastr� se burzuluia la ideea evolu�iei noastre politice spre o eventual� �ntronare
a unei dictaturi m�rturisite �n locul celei nem�rturisite. Nu, nu e vorba de
vremelnica �i obi�nuita tiranie a unui prim-ministru f�uritor de Camere �i
st�p�nitor de majorit�i. Nu, e vorba de o adev�rat� dictatur� �n toat� regula, dar
de o dictatur� de dup� perdea, clandestin�, fiindc� nu poate m�rturisi nici un scop
de interes ob�tesc �i fiindc� este condus� de un om iar� curaj. E dictatura Regelui
Carol al II-lea, dictatur� ale c�rei fire am meritul s� le fi descurcat eu,
dictatura pe care p�n� acum nimeni n-o vede �i pe care o neag� p�n� �i uneltele ei.
�n scurt� vreme �ns� totul se va l�muri. C�t timp n-a trebuit s� treac� p�n� s� se
descopere �n dosul Frontului Popular comunismul? Dup� cum comunismul se ascunde �n
dosul Frontului Popular, tot a�a dictatura Regelui Carol se ascunde �n dosul
�Gusismu-lui". E singura dictatur� clandestin� �n Europa �i �n lume. �n Europa am
avut p�n� acum dictatura organizat� a inteligen�ei, personificat� de Mussolini,
avem dictatura rasist� �ntruchipat� �n Adolf Hitler �i dictatura marxist� �ndrumat�
de Stalin. De acum �nainte va fi �i dictatura incompeten�ei, necinstei �i
afacerismului creat� de Regele Carol, cu complicitatea la�ilor �i �per�arilor din
echipa T�t�rescu.
�ntr-un regim de dictatur�, mai ales de dictatur� ocult�, nu po�i �ti exact ce se
�nt�mpl� �n cercul ini�ia�ilor dec�t prin unul din ace�tia. N-am v�zut pe nici
unul, a�a �nc�t m� v�d silit s� �nsemnez ce aflu �i eu din a doua m�n�. Cele notate
ieri cu privire la �criza Titulescu" par a corespunde cu adev�rul. Zic par, c�ci
comunicatul dat dup� Consiliul de
l
ieri r�m�ne vag asupra am�nuntelor �i nu constituie dec�t un certificat dat lui
Titulescu pentru str�in�tate �i un angajament (dar f�r� sanc�iuni) luat de
T�t�rescu �i de Incule� �n ce prive�te m�surile interne ce s-ar putea repercuta
devaforabil peste grani��.
Comunicatul, dup� ce ne aduce la cuno�tin�� c� dl. Titulescu a f�cut un expozeu de
dou� ore asupra tuturor problemelor europene �i asupra atitudinii Rom�niei, a Micii
�n�elegeri �i a �n�elegerii Balcanice fa�a de ele, �i c� a fost viu complimentat �i
aprobat de colegii s�i �i de primul ministru � �ncheie �n stil protocolar:
�Consiliul de Mini�tri �n unanimitate:
Lu�nd act de expunerea f�cuta de dl. N. Titulescu, ministrul afacerilor str�ine:
aprob� �n �ntregime �i se solidarizeaz� cu politica extern� f�cut� �i expus� de dl.
N. Titulescu.
Toate dispozi�iile menite s� aduc� la strict� �ndeplinire aceast� politic�, care
este �ns�i politica Guvernului, �i a ��rii, au fost decise de Consiliul de
Mini�tri.
Exprim� cu acest prilej d-lui Titulescu recuno�tin�a lui ad�nc� pentru opera
�nf�ptuita precum �i �ncrederea lui neclintit� �n �ndeplinirea misiunii sale."
Acesta nu mai e comunicat informativ, ci adev�rat proces-verbal de tranzac�ie �ntre
p�r�i. Fiecare fraz� �i fiecare cuv�nt tr�deaz� pe autorul lor: Titulescu. Cu acest
certificat la buzunar, tradus �i legalizat, Titulescu poate asigura pe Blum �i pe
Litvinov c� autoritatea sa �n Rom�nia a r�mas intact�. Scrisoarea despre care mi se
vorbise ieri pare s� fi fost �nlocuit� prin acest proces-verbal semnat de to�i.
�ntruc�t prive�te valoarea intern� a actului, chiar Universul de azi-diminea�� ne
d� m�sura. Nu numai c� public� mai departe sempiterna list� a �loimilor de la
Adev�rul, dar �nc� � oroare! � pe aceea�i pagin� pe care e reprodus comunicatul se
mai g�se�te �i fotografia lui Salengro, ministrul de interne francez, �nconjurat de
oameni cu pumnii �ncle�ta�i �i un scurt articol explicativ prin care se precizeaz�
c� tovar�ul Salengro a fost primit �n �ntrunirea vizat� cu c�ntecul
Interna�ionalei, cu salutul comunist (pumnii �ncle�ta�i) �i c� palavrele pe care
le-a debitat au trebuit s� fie pe gustul Moscovei. Sacrilegiu, �i ineficacitate a
proceselor verbale, chiar semnate de to�i mini�trii! Am impresia c� Titulescu se
�naripeaz� la Montreux, cu procesul-verbal de coad�! �n tot cazul criza
ministerial� s-a terminat � p�n� la toamn�, afar� �i de neprev�zute. � Cehii ne-au
acordat dou� �mprumuturi, unul de 200 milioane coroane cehe�ti (circa un miliard de
lei) �i altul de 80 milioane idem (cea.
402
400 milioane lei) ca s� pl�tim cu banii lor comenzile militare f�cute la ei �n
�ar�. E o formul� pe care am propus-o francezilor �n 1932, ianuarie, dar pe care n-
au primit-o atunci. Acum formula a prins. Nenorocul meu a fost c� am fost un
precursor �n toate, �i c� am fost os�ndit s� �ncerc s�-mi aplic ideile �ntr-o lume
�i �ntr-o vreme �n care nimic nu era �nc� preg�tit pentru primirea ideilor
�ndr�zne�e. Eu am avut ideile � pro�tii de azi au norocul.
� Comisia economic� a �n�elegerii Balcanice �i-a �nchis sesiunea la Belgrad. Nimeni
n-a �tiut de �ntrunirea ei, �i nimeni nu va �ti niciodat� ce a hot�r�t.
La Montreux se a�teapt� prezen�a lui Titulescu � consolidat � ca s� cada to�i de
acord asupra formulei tranzac�ionale ruse�ti (?) pe care Fran�a, Anglia, Turcia au
aprobat-o deja. Formula e lung� �i complicat�, ia cu o m�n� ce d� cu alta �i n-are
nici o importan��, c�ci de fapt Str�mtorile sunt �i vor r�m�ne �n m�na Turciei,
adic� a Sovietelor.
�ntrunirea locarnienilor, care trebuia s� aib� loc la 22 iulie la Bruxelles, pare
c� va fi am�nat�. Italia ar cere, dac� unele �tiri sunt exacte, prezen�a Poloniei,
Rusiei, Micii �n�elegeri, pe l�ng� Fran�a, Anglia, Belgia, Italia �i Germania.
Anglia e favorabil� am�n�rii. Fran�a, care a�teapt� sanc�iuni �mpotriva Germaniei,
promisese ast�-prim�var� � pa�te murgule! � e contrar� oric�rei am�n�ri,
mul�umindu-se �i cu o �ntrunire �n trei (Anglia, Fran�a �i Belgia), dar prudent�, a
�mpins Belgia s� �ipe la Londra.
�n Spania asasinatele politice continu�. Nenorocita �ar� se afund� tot mai r�u �n
r�zboiul civil, sub r�njetul mul�umit al diriguitorilor comunismului.
� �nainte de condamnarea Anei Pauker, Partidul Comunist din Bucure�ti a �mpr�tiat
un manifest, tras la �apirograf, �i �mp�r�it �n tain�, dar �n toate cercurile
muncitore�ti. Un exemplar mi-a fost trimis azi �i mie. Iat�-1 �n copie:
Proletari din toate ��rile imi�i-v�! C�tre popula�ia muncitoare a Capitalei! C�tre
tineretul din Bucure�ti!
Du�manul e �n cetate! Du�manul e st�p�n pe cetate!
Cet�eni!
Tr�im vremuri de ajun de r�zboi c�nd Statele fasciste ca Germania hitle-rist�,
Italia Mussolinian�, Polonia �i Bulgaria au �ncheiat un bloc revizionist pentru
spargerea p�cii1 pentru atacarea ��rilor mici �i a Uniunii Sovietice �pav�z�
libert�ii2 �i a p�cii" pe c�nd blocul revizionist preg�te�te prefacerea Rom�niei �n
c�mp de b�taie pentru atacarea Sovietelor �i �mp�r�irea Rom�niei.
Cum se numesc agen�ii pl�ti�i ai propagandei hitleriste?
Tr�d�tori de �ar�!
1 Acestea sunt partidele fasciste, mincinos na�ionaliste ale lui Goga, Cuza,
Vaida �i Codreanu.
�n fruntea lor Regele Carol al II-lea, cel mai mare fascist, principalul uneltitor
al azv�rlirii Rom�niei �n r�zboi �i al alian�ei cu Germania.
Carol al II-lea lucreaz� s� d�r�me ceea ce au ap�rat Mircea cel B�tr�n �i Mihai
Viteazul, �tefan cel Mare �i loan Vod� (?), Horia �i Avram lancu: independen�a
poporului rom�n!
Cet�eni!
Carol de Hohenzollern, venit �n �ar� ca zapciu al bancherilor francezi a f�cut
planul de la Geneva (?) �i a tras pentru ei �n ceferi�ti. Azi el lucreaz� pentru
bancherii nem�i.
El, care e cel mai mare bancher din Rom�nia.
El, marele ac�ionar a nenum�rate fabrici ca Re�i�a, Malaxa, Mica etc.
El, Carol al II-lea, �eful clasei exploatatorilor, lucreaz� la m�cinarea
rezisten�ei poporului rom�n �n viitorul r�zboi prin �nfometarea �i degenerarea
na�iunii, prin biruri �i scumpete, prin sc�derea salariilor �i jefuirea ��r�nimii
�i a micii burghezii, �n folosul rechinilor armamentului �i ai marelui capital.
�i �ine la putere �mpotriva voin�ei �ntregii ��ri pe Guvernul foametei �i al
t�lh�riilor, pe Guvernul T�t�resou.
Cet�eni!
�nconjurat de o .camaril� lipsit� de scrupule �i atotputernic�, Carol al II-lea, �n
fruntea marilor bancheri, fabrican�i �i mo�ieri �i a partidelor fasciste �i
tr�d�toare de �ar� �i ajutat de Guvernul fascizant T�t�rescu, conduce preg�tirile
de �nsc�unare a dictaturii fasciste. Pretutindeni �n Guvern �i �n via�a de Stat,
Regele si camarila trag sforile �i-�i impun dictatorial voin�a, r�pind una c�te una
libert�ile democratice ale poporului.
Guvernul lui sprijin� pe fasci�ti.
Zbirul lui, Gabriel Marinescu, prigone�te pe muncitori �i �nchide sediile Blocului
Democratic.
1 Aceea�i acuzare de revizionism �i de �r�zboism" o reg�sim ca factor comun (pentru
captarea bun�voin�elor popoarelor na�ionaliste) �n toate manifest�rile comunismu-
lui, fronturilor populare, democra�iilor t�mpite etc.
2 III
404
Fasci�tii lui din Consiliile de R�zboi condamn� pe Constantinescu-Ia�i, judec� pe
Ana Pauker �i pe conduc�torii luptei popomlui pentru p�ine, pace �i libertate.
S�vinescu, omul lui, tortureaz� �n �nchisori pe muncitorii antifasci�ti.
Camarila lui a pus la cale asasinarea lui Duca. Ea vrea azi moartea �efilor
democra�iei condamna�i de M�na Neagr� a fascismului.
Regele �i camarila au f�r�mi�at toate partidele democratice nefasciste �i preg�tesc
prigonirea �i dizolvarea lor sub dictatura fascist�.
Carol al 11-lea e tiranul Rom�niei! ,
Tineri!
Dac� �n �coal� �i �n c�mine sunte�i pu�i la regim de cazarm�;
Dac� libertatea sportului v-a fost r�pit� prin legea O.E.T.R.;
Dac� 600 de mii dintre voi sunte�i fasciza�i �i militariza�i ca str�jeri,
cerceta�i, premilitari pentru a deveni unelte ale fascismului �mpotriva p�rin�ilor
vo�tri nevoia�i �i carne de tun �n viitorul r�zboi;
Dac� vou� tineri ��rani vi se preg�te�te aceea�i soart�, toate acestea le face
Guvernul T�t�rescu dup� �ndemnul Regelui.
Ziua de 8 iunie nu e ziua tineretului ci e ziua c�nd vi se nituiesc c�tu�ele.
Cet�eni!
De la 5 iunie se judec� procesul Anei Pauker �i al celor 19 antifasci�ti. Ana
Pauker �ns�i lupta contra r�zboiului �i fascismului, ea e una din acei vajnici
lupt�tori comuni�ti care au condus lupta pentru democra�ie, pentru p�ine �i pentru
drepturile poporului muncitor, ale tineretului �i ale femeilor muncitoare, cares
arat� �ntregului popor calea spre izb�nd�. La Craiova, Ana Pauker va continua �n
fruntea voastr�, lupta. Liberarea ei din temni�� e liberarea voastr� din c�tu�ele
asupririi.
Cet�eni!
Numai str�ng�nd cu to�ii r�ndurile, vom putea z�d�rnici planurile criminale ale lui
Carol al Il-lea, �mpotriva c�rora lupt� Ana Pauker.
To�i cei ce ur�i r�zboiul, cl�di�i frontul p�cii!
"'
To�i cei ce iubi�i libertatea, to�i cei ce cere�i dreptul la p�ine veni�i cu
organiza�iile voastre �n
Frontul popular antifascist!
Muncitori!
Pune�i temelia Frontului Popular, �ncheind Frontul Unic Muncitoresc! Valul nebiruit
al luptei unite a poporului pentru �nl�turarea Guvernului fas-cizant1 T�t�rescu �i
impunerea Guvernului Frontului Popular Antifascist, Guvernul p�inii, libert�ii �i
p�cii.
1 Comuni�tii se exprim� �ntocmai ca Titulescu! Influen�a lui Litvinov sau a lui
Blum?
Membri ai partidelor democratice!
Lupta �nceput� de Partidul Na�ional-��r�nesc la 14 noiembrie a fost �ntrerupt� din
�ndemnul Regelui, care a c�tigat timp pentru organizarea fascismului �i
preg�tirilor de r�zboi. Cere�i �efilor vo�tri Mihalache �i Lupu, lunian �i Dobrescu
�ncetarea politicii de c�p�tuire fa�� de fascism, ruperea leg�turilor cu Regele �i
�nceperea luptei de mas� �n front popular!
Cet�eni!
Partidul Comunist e singurul partid consecvent care vrea izb�virea ��rii de marii
fabrican�i, mo�ieri �i bancheri �i de cel mai mare din ei, Regele, prin republic�
sovietic�. Dar �n fa�a primejdiei �nf�i�ate de preg�tirile de r�zboi �i de
dictatur� fascist� a Regelui, Partidul Comunist cheam� toate organiza�iile
muncitore�ti �i democratice, �ntregul popor muncitor �i tineretul s�-�i arate �n
timpul procesului Anei Pauker, prin greve demonstrative, �ntruniri, demonstra�ii
comune, voin�a sa de lupt�.
Pentru eliberarea Anei Pauker �i a celor 19 antifasci�ti �i amnistierea tuturor
antifasci�tilor!'
Contra Regelui, primul mo�ier, bancher �i fabricant2, capul uneltitorilor fasci�ti
�i r�zboinici �i contra camarilei lui!
Contra Guvernului T�t�rescu, pus de Rege ca s� preg�teasc� fascismul!
Pentru dizolvarea �i dezarmarea organiza�iilor fasciste patronate de Rege �i pentru
arestarea �efilor lor!
Contra militariz�rii tineretului si educ�rii lui �n spirit fascist!
Jos O.E.T.R. care fascizeaz� �i militarizeaz� tineretul!
Jos re�inerile, impozitele, scumpetea!
Cere�i 8 ore de munc� �i m�rirea salariilor!
Cere�i salariu egal la munc� egal� pentru tineret �i femei si asigurarea muncii
pentru tineret!
S� lupt�m pentru ap�rarea libert�ilor democratice c�lcate �n picioare de Rege!
Lupta�i pentru Guvernul Frontului Popular!
Tr�iasc� frontul tinerei genera�ii pentru pace, cultur� �i progres!
Tr�iasc� Frontul Popular antifascist!
Tr�iasc� Ana Pauker!
Tr�iasc� Republica Sovietic� Muncitoreasc�-��r�neasc�!
Tr�iasc� Partidul Comunist!
Comitetul Organiza�iei Bucure�ti a'
Partidului Comunist din Rom�nia
1 Eufemism, sinonim cu �Comuni�tilor"!
2 ! de gogo�i !
406
Dac� acest manifest nu se distinge prin nimic �n stilul lui de ble-g�ria obi�nuit�
a prozelor comuniste, dac� nu adaug� nimic la binecunoscuta ideologie comunist� �i
la cuno�tin�ele noastre asupra tacticii, el ne aduce o not� nou�: �nver�unarea
�mpotriva Regelui, desemnat drept capul mi�c�rii fasciste, c�nd bietul om nu se
ocup� dec�t de uniforme �i de �reprezenta�ie"! Pentru aceast� not� nou�, am
reprodus manifestul �n �ntregimea lui, s� nu piard� nimic urma�ii no�tri din
savoarea vremurilor prezente. Interesant de notat c� apelul la greve demonstrative
n-a fost urmat, ceea ce dovede�te c� mi�carea comunist� n-a prins �nc� r�d�cini
serioase �n lumea noastr� muncitoreasc�1 �i c� mai e vreme �nc� s� fie �n�bu�it� �n
fa��. Chestiunea se pune �ns� fa�� de indolen�a guvernan�ilor, c�t timp va mai fi
�nc� vreme?
17 iulie. � Doctorul Kalman Blumenfeld (Scrut�tor) neg�sindu-m� ieri acas� a
alergat dup� mine p�n� la fiic�-mea, ca s�-�i ia bun�-ziua de la mine, zice el
(pleac� la Franzesband) �n realitate ca s�-mi povesteasc� ce a vorbit alalt�ieri cu
Ghi�� Mironescu. I-a f�cut �i lui o vizit� de r�mas bun, �i 1-a �ntrebat cu acest
prilej dac� n-a v�zut de mult pe Rege. Ghi�� i-a r�spuns c� nu, fiindc� nu avea
nimic urgent s�-i comunice, �i c� are obiceiul s� a�tepte un semn de la Rege ca s�-
i cear� audien�� i c� un asemenea semn n-a fost f�cut. �De altminteri, a ad�ugat
Mironescu, nu se va �nt�mpla nimic p�n� la toamn�". Chestionat mai de aproape de
Scrut�tor, Mironescu i-a dest�inuit c� �tie numai trei lucruri: 1) c� Guvernul
pleac� sigur la toamn�, 2) c� nu se face �n nici un caz un Guvern Mihalache �i 3)
c� nu se va face de asemeni nici un Guvern Vaida. �ntrebat mai departe de Scrut�tor
de ce nu ar lua el, Mironescu, ini�iativa unei grup�ri de centru pentru alc�tuirea
unui Guvern de concentrare, b�tr�nul vulpoi ar fi spus: �Pentru c� am mult�
prietenie (!) pentru d-ta �i fiindc� contez �i pe eventualul d-tale sprijin, �i voi
m�rturisi c� lucrez la o asemenea concentrare. Vreau s� m� �n�eleg �nt�i cu
Argfetoianu, apoi cu lunian. S� conving �i pe Vaida s�-mi dea dac� nu colaborarea
lui direct�, pe unul sau doi ai lui. Sper s� ob�in �i concursul unor modera�i de la
na�ional-��r�ni�ti, ca Cost�chescu, sau al�ii. C�nd voi avea combina�ia gata, m�
voi duce �i o voi supune Regelui".
� �S� �tii c� asta e formula viitorului Guvern" a �ncheiat Blumenfeld raportorul
lui, crez�nd c�-mi dest�inuie�te ceva nou. Mai vrea omul s� se ia bine �i cu
viitorul ministru! S�racul Scrut�tor nu putea s� �tie c� lua locul �informatorului
meu secret" care m-a pisat luni de zile
1 De aceea se aga�� i conduc�torii comuni�ti de mi�carea ��r�nist� �i insist� mai
mult asupra Frontului Popular dec�t asupra comunismului.
cu formula Mironescu, gata �n decembrie trecut, gata �n ianuarie, gata �n aprilie,
gata �n iunie. Gata a fost numai reputa�ia lui de informator � �i nici n-a mai
�ndr�znit s� treac� pe la mine, crez�nd probabil c� sunt sup�rat pe d�nsul. N-a� fi
avut pentru ce. L-a� fi primit cu acela�i sur�s ca pe Blumenfeld. Bietul om a fost
bine informat, dup� cum bine informat e �i Blumenfeld. �ntr-adev�r de 5 ori a vrut
Regele, numai de ast�-toamn�, s� formeze un Guvern Mironescu dup� formula mai sus-
ar�-tat�. Numai c� �ntre �vrerea" unui veleitar �i realizare, e drum lung. Mai lung
ca oric�nd ast�zi, c�nd a gustat din farmecul unei dictaturi f�r� r�spunderi,
m�rginit� la fleacurile care-1 intereseaz�. �i cu girul altora. Ceea ce caut� el
acum e alt� echip� de r�nda�i, actuala fiind cam uzat�. Nu fac lui Mironescu
insulta s�-1 consider, cu toate sl�biciunile lui, de teapa unui T�t�rescu. �n tot
cazul nici lunian, nici Vaida, nici eu � �i desigur nici Cost�chescu � nu ne vom
�nh�ma la carul ru�inii. Un adev�rat Guvern dup� formula schi�at� de Mironescu, dar
un adev�rat Guvern, ar fi de luat �n considerare, �n anumite condi�ii. Via�a
noastr� politic� a c�zut at�t de jos, �nc�t la o formul� de Guvern cu adev�rat
viril�, nu e de g�ndit. Cine va tr�i la toamn� va vedea ce se va mai �nt�mpla. Eu
unul cred c� va continua T�t�rescu: �unde mai g�se�te Regele lichele ca noi" �
vorba lui Manolescu-Strunga.
� Opt legionari ai G�rzii de Fier � 7 studen�i �i un �ofer � au p�truns ieri sear�
�n spitalul Br�ncovenesc unde se afla �n tratament Stelescu, �i 1-au �mpu�cat.
Acest Stelescu era o lichea. Ales deputat �n Parlamentul lui Vaida, unul din cei 4
gardi�ti, de�i avea abia 25 ani �i era �nc� student (!), se amesteca �n toate
chestiunile �i ocupa tribuna cu o obr�znicie rar�. Era hipnotizat de fondurile
secrete. O dat� pe lun� interpela Guvernul ca s�-1 �ntrebe ce am f�cut eu cu
fondurile de la Ministerul de Interne. Guvernul nu-i r�spundea, iar eu, c�nd trecea
pe l�ng� banca mea, �l trimiteam �n portul Marsiliei. Mai t�rziu �i-a tr�dat
camarazii �i pe Zelea-Codreanu tot din patim� pentru fondurile secrete. Dar de data
asta nu mai interpela, ci �ncasa. Exclus ca tr�d�tor din Garda de Fier, �mpreun� cu
alte unelte de-ale Siguran�ei ca Sergiu Lecca �i al�ii, fondase o asocia�ie
poli�isto-na�ionalist� �i scotea o porc�rie de foaie Cruciada Rom�nismului. A
primit o pedeaps� bine-meritat�. B�ie�ii care 1-au ucis, s-au predat Parchetului.
� Dl. Titulescu, d�ndu-�i seam� de realit�i, caut� s�-�i refac� o popularitate
printr-un interviu �n stil mare dat lui Ferrrio �i publicat �n prima
408
pagin� a Universului. Foreign-erul nostru se aga�� ca un desesperat de armat� (pe
care o iube�te din 1920), de ideea na�ional�, de intangibili-tatea tratatelor. O
las� moale cu Sovietele, nu vorbe�te de Blum ci de Fran�a � �i ne piseaz� cu
principiile asupra c�rora to�i suntem de acord, dar nu ne spune nimic despre
aplicarea principiilor, asupra c�reia suntem iar�i de acord dar pentru a o
dezaproba. In rezumat, interviul unui �iret � dar �i al unui om care se �neac� �i
se aga�� de ce poate.
� Un atentat a fost �ncercat ieri la Londra �mpotriva Regelui Angliei. Pe c�nd se
�napoia c�lare de la Hyde Park un individ s-a repezit asupra lui. Politia a s�rit
imediat; �n �nv�lm�eal� revolverul omului a c�zut, a�a �nc�t atentatul nici n-a
putut fi �ncercat. Ce deosebire cu cele �nt�mplate la Marsilia, c�nd a fost ucis
Regele Alexandru al Serbiei!
� Parlamentul francez a vota legea na�ionaliz�rii industriei armamentului �i legea
pentru modificarea organiza�iei B�ncii Fran�ei (�nlocuirea consiliului de regen��
printr-un consiliu de administra�ie larg). Fac �i sociali�tii ceva bun.
� Locarnienii continu� s� piseze lumea. Francezii vor �n ruptul capului �ntrunirea
la 22 iulie, fie �i �n trei. Englezii ar prefera-o �n cinci. Pentru aceasta ar
trebui �ns� s� se ob�in�:
1) �nl�turarea rezisten�ei Fran�ei fa�� de o invitare a Germaniei la conferin��;
2) Imediata suspendare a promisiunii britanice de a asista Turcia, Iugoslavia �i
Grecia �n Marea Mediteran�.
� �n leg�tur� cu uciderea lui Stelescu mi se spune c� Titulescu a fost foarte
impresionat de �ndr�zneala gardi�tilor �i c� ar fi telefonat numaidec�t lui
Franasovici, ministrul mai apropiat de sufletul lui: �Bine, dom-le, nu sunt nici 24
de ore de c�nd v-a�i angajat s� reprima�i orice, mi�care de dreapta, �i Garda de
Fier ucide oamenii?" � �P�i dac� o merge tot a�a, �n cur�nd o s� avem prim-ministru
pe C�pitanul!" (Zelea-Codreanu) � ar fi fost r�spunsul resemnat al d-lui �Richard"
(Gr�ce aux Communications).
� Puterile antifasciste r�sp�ndesc vestea c� abisinienii reorganiza�i ar fi reluat
Adis-Abeba. Nimic adev�rat, bine�n�eles, �n aceast� �tire tenden�ioas�.
� Textul precis � stenografiat � al declara�iilor lui Maniu din 28 iunie, la
Vin�ul de Jos, �mi parvin abia azi!l Diabolicul iezuit a luat pe bietul Mihalache
�n bra�e, �i-1 �ine str�ns. De o fi s� se pr�bu�easc� el Maniu, s� cad� cu
Mihalache cu tot. Iat� pasajul cel mai distractiv din cuv�ntarea �fostului" �af,
(restul alc�tuindu-1 cunoscutele cli�ee ale democra�iei �i ale na�ionalismului dup�
formula Tisza): �Multe nedrept�i s-au f�cut d-lui Mihalache, c�nd s-a spus c� �ntre
mine �i d-sa ar fi vreo deosebire de vederi. Dl. Mihalache �i dl. Madgearu �i
partidul nostru sunt contra d-nei Lupescu, a�a cum sunt, a�a cum sunte�i �i dvs. E
�ns� o deosebire care e fireasc� �ntre noi. Dl Mihalache este pre�edintele
partidului �i astfel, nu poate s� spun� totdeauna pe fa�� adev�rul �n chestiunile
delicate �n leg�tur� cu Coroana. De aceea a fost de p�rere, pentru a scuti pe M.
S., s� nu vorbim �n adun�ri de d-na Lupescu, nu pentru c� ar ap�ra-o, dar nu voia
s� supere pe Rege!".
Delicios!
�i dl. Maniu continu�:
�Dar eu, fra�ilor sunt ardelean, eu in-am obi�nuit a vorbi pe fa��, cum am vorbit
cu Tisza �i nu m� uit dac� se sup�r� cineva sau nu, c�nd spun adev�rul, dac� el
este �n interesul ��rii �i �n al aceluia cui �l spun".
�i mai delicios!
�Adev�rul e c� aceast� doamn� a adunat �n jurul ei c�iva evrei �i c�iva cre�tini
care �mpreun� formeaz� o camaril� blestemat�''. Etc. etc.
� Arcizewski s-a �napoiat de la Geneva unde a petrecut dou� s�pt�m�ni �mpreun� cu
Beck, ministrul de externe al Poloniei �i de unde aduce �impresiuni".
La Geneva domne�te credin�a c� ne afl�m �n preziua unei mari crize europene. Dac�
aceast� criz� se va opri la �antajul v�dit pe care-1 face Hitler pentru a ob�ine
noi succese de la sl�biciunea celorlal�i, sau dac� va merge p�n� la un r�zboi,
r�m�ne un punct de �ntrebare. Impresia dominant� este c� deocamdat� Hitler nu va
declan�a r�zboiul, deoarece Fran�a este �nc� ast�zi na�iunea cea mai tare, cea mai
bine �narmat� din Europa. Peste un an, Germania �i va fi complectat �narmarea �i va
fi, ea, mai tare ca Fran�a � �i numai atunci va fi pericol serios pentru pace din
partea nem�ilor. Un r�zboi preventiv, p�n� s� nu fie terminat� �narmarea Germaniei,
e greu de presupus din partea Fran�ei, c�t
1 Am �nsemnat la pag.666 �i 671 din acest caiet (p. 379, 382 �n prezentul volum �
nota St.N.) cele ce mi se comunicaser� pe alt� cale cu privire la ie�irile lui
Maniu din acea zi.
410
timp va fi �n fruntea ei Blum �i Frontul Popular, pacific prin defini�ie. Tratatul
Germaniei cu Austria a indispus la Geneva unde e considerat ca o �ndrumare spre
Anschluss dar nu se crede c� pe aceast� cale ambele ��ri s� p�easc� mai departe, �n
vremurile apropiate, de fric� s� nu indispun� Italia, care se va opune chiar cu
for�a la mutarea frontierei Germaniei pe Brenner. La Geneva -� ca �i la Var�ovia '
� se crede c� prima lovitur� pe care va da-o Hitler, nu va fi �ndreptat� nici �n
direc�ia Austriei, nici �n direc�ia Danzigului ci �mpotriva Cehoslovaciei, pe care
nem�ii ar ocupa-o sub o form� oarecare, f�r� nici o greutate, �ntr-un asemenea caz,
Italia a declarat deja c� nu va interveni (dup� cum ar face-o fa�� de o ocupare a
Austriei) Polonia nu va interveni nici d�nsa �i este aproape sigur c� nu va
interveni nici Fran�a nici Anglia, cel pu�in cu for�ele lor armate. Ce vor face
celelalte dou� State ale Micii �n�elegeri? S� se aventureze singure �mpotriva
Germaniei, c�ci nici Sovietele nu vor putea veni �n ajutorul Cehoslovaciei, ar fi o
impruden�� pe care e pu�in probabil c� Rom�nia �i Iugoslavia o vor evita. Soarta
Cehoslovaciei pare deci lui Arcizewski pecetluit� � fie c� ini�iativa lui Hitler se
va desf�ura peste 3 luni, sau peste 6, sau peste 9. �II va fort", cum zice
francezul! N-am nici o simpatie pentru Cehoslovacia, Stat neviabil, dar grani�a
Germaniei l�ng� Ungaria, ar constitui un formidabil pericol pentru noi, �i ar
necesita o revizuire a �ntregii noastre politici.
�n chestiunea Danzigului, Arcizewski poveste�te c� nu exist� nici conflict, nici
ne�n�elegere �ntre Polonia �i Germania. Conflictul e �ntre �Nazi�ti" �i comisarul
S.D.N.-ului, irlandezul Lester, pe care Hitler vrea s�-1 �ndep�rteze fiindc� se
opune propagandei lui. Germania ar voi chiar �n locul irlandezului un polonez, dar
Var�ovia ezit� tocmai ca sa nu creeze o cauz� de fric�iune nou�, �ntre cele dou�
��ri, care pentru moment se �n�eleg foarte bine.
Se �n�eleg, dar din toat� atitudinea lui Arcizewski reiese c� entuziasmul
raporturilor polono-germane a sc�zut. Se pare c� Polonia a f�cut acum de cur�nd
declara�ii formale la Paris, din care rezult� c�, �n cazul unei agresiuni, Fran�a
poate conta pe ajutorul Poloniei, conform clauzelor tratatelor existente �ntre cele
dou� ��ri. Aceast� apropiere de Fran�a ar fi avut �i de scop s� dea o satisfac�ie
cercurilor diplomatice din Polonia �i s� le fac� s� �nghit� noua �nt�rire care a
fost dat� regimului
1 �i adaug: ca �i la Roma. Ultima oar� c�nd am v�zut pe Sola acum dou� s�pt�m�ni,
ministrul Italiei mi-a f�cut o lung� expunere asupra tragicei soarte ce a�teapt�
Cehoslovacia, �n ajutorul c�reia dac� va fi ocupat� de Germania, nu va veni nimeni,
nici chiar Fran�a.
l
"�NSEMN�RI ZILNICE, 1936 411
de dictatur� militar�: printr-un decret-lege generalul Rydz Smigly (succesorul lui
Pilsudski) a fost declarat �deuxieme personnage de FEtat", adic� primul dup�
Pre�edintele Republicii (care e omul generalilor) �naintea primului ministru.
Arcizewski pare mul�umit c� Titulescu �n interviul lui a pus Polonia �au premier
rang des allies de la Roumanie", dar �n �ncurc�tura Europei de azi, deplor� ca
alian�a celor dou� ��ri nu e mai str�ns�, mai intim�. O deplor�m �i noi, dar poate
c� nu e numai vina noastr�.
18 iulie. � Ziarele de azi-diminea�� ne aduc la cuno�tin�� ca dl. chestor
C�l�torescu a fost destituit. E faimosul poli�ist amestecat �n escrocheria lui
Vasilescu cu devizele unei societ�i belgiene. Condamnat definitiv la 3 iunie,
C�l�torescu e destituit abia la 14 iulie, prin Decret Regal, motivat, dar abia pe
ziua de 23 iulie! �Deux pays" cum zicea r�posatul Forain pentru sora noastr� latin�
Fran�a.
� Individul care a �ncercat s� trag� asupra Regelui Angliei pare s� fie un nebun,
�n tot cazul drept nebun a hot�r�t poli�ia englez� s�-1 dea. Evoc�nd un nume
ilustru dar perimat, individul a declarat �nt�i c�-1 cheam� Mac-Mahon. �n realitate
e un irlandez cu numele de Jerome Banningham.
� �n leg�tur� cu intempestiva ie�ire a lui Titulescu la Geneva �mpotriva
gazetarilor Italiei care fluieraser� pe Negus, un prieten �mi trimite din Roma
urm�toarele r�nduri:
�Gra�ie sistemului de a informa opinia public� �n Rom�nia, m-am g�sit pe
nea�teptate �ntr-o Rom� ostil� Rom�niei. Mi-a fost u�or s� aflu cauza: ie�irea
nefericit� a d-lui Titulescu la S.D.N. contra italienilor.
�n cercurile oficiale rom�ne�ti se spune c� Titulescu indignat de manifestarea
ziari�tilor italieni ar fi exclamat: pour l 'amour de Dieu, faites cesser ces
scenes de sativagerie. Italienii afirm� c� Titulescu ar fi spus: Mettez. � la porte
ces sauvages! Cert e c� Titulescu a f�cut un gest care a indignat pe italieni.
Mai mult chiar: Lugo�ianu constat�nd efectul deplorabil �n toate cercurile
italiene, a chemat pe Titulescu la telefon pentru a-i cere preciz�ri. �ti�i
r�spunsul lui Titulescu? �Dac� Domnul de la Roma vrea s� m�n�nce din ficatul meu,
atunci va �nv�a s� cunoasc� c�t valoreaz� du�m�nia lui Titulesco!� � Aceast�
comunicare prin telefon!!!
S-ar putea crede c� chestiunea nu are prea mare importan��; a�a am zis �i eu la
�nceput. Realit�ile �ns� sunt altele. Poporul italian, �n
412
momentele actuale, este de o sensibilitate extraordinar�, cum zic oamenii lor
cumin�i �morbida�. Nemaiput�ndu-se ocupa de politic� intern�, toat� pornirea
p�tima�� e �ndreptat� spre politica extern�. Presa dirijat� �l ajut�. �i astfel
chiar a doua zi dup� ie�irea lui Titulescu, s-au �i organizat grupe de manifestan�i
contra Lega�iei Rom�niei. Autorit�ile au luat �ns� toate m�surile pentru paza.
De altfel, orice pas �l faci �n Roma unde e�ti nevoit s� te faci cunoscut ca rom�n,
te �nva�� c� italienii sunt profund indigna�i contra atitudinii lui Titulescu. Ei
�njur� pe rom�ni, nu pe Titulescu. Confund� sentimentele lui Titulescu cu ale
rom�nilor.
E necesar s� se �nceap� o ac�iune de punere �n relief a realit�ilor. Opinia public�
italian� trebuie l�murit�. Etc. etc/'
Dl. Titulescu a �ncercat el, dup� c�te am auzit, o l�murire a opiniei publice
italiene, �ndat� ce s-a ridicat nenorocita �edin�� cu bucluc a alergat dup�
�observatorul" italian de la Geneva s�-i explice c� ador� italienii �i c� ie�irea
lui trebuie pus� numai pe socoteala firii sale impulsive. �Uite, pe c�nd eram la
Atena m-am dus la un match de foot-ball �i v�z�nd c�teva atacuri brutale ale
grecilor �mpotriva turcilor, am fluierat pe greci, de�i eram oaspetele lor".
Italianul i-a r�spuns c� nu era acela�i lucru, c� la matchul de foot-ball din Atena
n-a fluierat �n calitate de ministru de externe al Rom�niei � �i nu s-a l�sat
convins, cu una cu dou�.
� �n ziarul le Temps din 11 iulie citesc un foarte judicios articol semnat de
Vladimir d'Ormesson, care e pe at�t de inteligent pe c�t e frate-s�u, noul
ambasador (p�n� ieri ministrul Fran�ei la noi) de prost. Pe c�nd prostul s-a f�cut,
cu fiecare prilej �turiferarul" lui Titulescu �i al politicii lui falite,
d'Ormesson cel inteligent plesne�te pe megalomanul nostru cu urm�toarele cuvinte
at�t de adev�rate �i de plastice:
�C'est pourquoi ii1 a voulu reagir contre ces mortels dangers en, ranimant la
flamme de la politique �collective� et en faisant � Geneve Ies declarations et Ies
suggestions que l'on sait. Mais si ce langagepeut encore faire illusion aux
lecteurs de certains journaux dans Ies tran-quilles cafes de la provence fran�aise,
en Europe, aupres des hommes d'Etat responsables de la politique interna�ionale, �
pourqoi se le dis-simuler? � ii ne porte pas. L 'ordre et lapaix � qui sont
compromis � ne dependent plus, en effet, d'un morceau d'eloquence ou d'un texte
pro-
1 D'Ormesson se refer� la Guvernul francez, dar judecata se aplic� �i lui
Titulescu, care �n toat� atitudinea lui politic� e la remorca �marii noastre
aliate".
�NSEMN�RI ZILNICE. 193e 413
cedurier. On nejuge sur des ac �es. Tout se ramene � des temoignages de volante",
�ncaseaz�, domnule Titulescu! Dar tot articolul lui Vladi-mir d'Ormesson ar trebui
citat. �i mai ales citit.
� Moruzov a venit s� vad� pe Pangal �i s�-i spun� � ca s� ajung� la urechile mele �
c� �n anturajul Regelui domne�te panica, de la uciderea lui Stelescu. Poli�istul
Moruzov, f�r� s� fi p�r�sit Statul-Major, lucreaz� �i la Palat cu Urd�reanu al
c�rui om de �ncredere a ajuns. Dup� Moruzov, Regele se g�nde�te iar la un Guvern de
m�n� tare �cu mo�ul (mare�alul Averescu) sau cu generalul Amza (!!!) �n frunte �i
�n tot cazul cu dl. Argetoianu la Interne. Regele e foarte impresionat de actul
gardi�tilor: n-a crezut p�n� acum �n amenin��rile acestui tineret pe care socotea
c�-1 poate utiliza �n serviciul popularit�ii sale. Acum vede c� are a face cu
adev�ra�i terori�ti �i cum �tie c� mai sunt echipe organizate �n vederea suprim�rii
�i altor persoane, printre care una ce-i st� foarte aproape � a b�gat-o pe m�nec�.
�ansele generalului Amza au sc�zut �ns� mult; Regelui nu-i convine un Guvern cu
caracter prea personal, mai ales pentru represiune � dar d-le Pangal, ascult�-m� pe
mine, nimic nu se va face f�r� dl. Argetoianu la Interne". Pangal a replicat lui
Moruzov c� toate sunt foarte frumoase, dar de vreme ce dl. Argetoianu e omul
indispensabil, de ce preconizeaz� Regele toate hahalerele �i toate mediocrit�ile �n
fruntea Guvernului, �i nu pe dl. Argetoianu? Nu �tiu ce va fi r�spuns Moruzov �
c�ci Pangal nu mi-a spus � dar pot eu s� l�muresc pe amicul meu Pangal �i pe al�ii:
Regele nu m� vrea �n fruntea Guvernului, tocmai fiindc� are nevoie �n acel post de
un mediocru, pe care s�-1 �nv�rteasc� cum vrea. �i poate c� mai are un motiv: se
teme sa nu-1 bag �ntr-o bun� zi la Jilava.
19 iulie. � Sunt de ieri la Sinaia �i stau p�n� m�ine. Am luat-o azi-diminea�� spre
Popic�rie. La c�iva pa�i dup� Riegler, am fost oprit de un gard. Regele popular a
�nchis publicului vechea alee Alexandru Ghica, pe care se plimba lumea de mai bine
de 50 de ani. A �nchis cu un gard toat� p�durea pe partea dreapt� a Pele�ului p�n�
la r�scrucile Furnica �i p�n� dincolo de Popic�rie, unde �i cl�de�te o cazarm� s�-
�i pun� solda�ii s�-1 p�zeasc�. O �osea nou� ocole�te p�lnia Popic�riei, �ncep�nd
din col�ul unde cote�te calea Codrului spre vila C�pri�� i iese �n drumul spre
Sf�nta Ana. �n locul Aleii Alexandru Ghica, se croie�te un drum mai greu �i mai
pu�in umbros, de-a lungul p�rtiei pentru bob-sleigh. Toat� lumea �njur� de spurc�.
At�t a c�tigat Regele de pe urma
414
noilor dispozi�ii care au stricat tot rostul plimb�rilor din Sinaia. Cine o fi
sf�tuit a�a de prost pe omul �sta?
� Conven�ia Str�mtorilor a fost votat� �n unanimitate la Montreux. Rom�nia �i-a
retras rezervele prin urm�toarea declara�ie citit� de dl. Contzescu:
�Lu�nd act de declara�iile f�cute �n conferin�� at�t de dl. Rustu Arras, c�t �i de
ceilal�i �efi de delega�ii, declara�ii din care rezult� c� asisten�a datorit�
Rom�niei1 �i �n virtutea pactului Societ�ii Na�iunilor (!!!) �i �n virtutea
celorlalte pacte de asisten�� ncheiate deja sau care vor fi �ncheiate �n viitor
este asigurat� prin termenii acestui articol (art. 23), delega�ia rom�n� declar�
c�-1 prime�te �i c� retrage rezervele f�cute asupra lui �n �edin�a din 15 iulie
trecut."
Va s� zic� toat� lumea e mul�umit�. Noi avem asigurat� asisten�a (pe h�rtie),
turcii au st�p�nirea de fapt �i de drept a Str�mtorilor � �i Titulescu r�m�ne om
mare.
At�t de mare �nc�t Universul de azi-diminea�� i comenteaz� pe o pagin� �ntreag�
searb�dele �i banalele declara�ii f�cute lui Fermo acum dou� zile �i exalteaz� p�n�
la ditiramb sordidele locuri comune. �i dac� ar fi numai Universul\ Pentru
Universul lucrurile s-ar explica prin oprirea �expres�" a tenorului Sixtinic la
Predeal (�n drum spre Montreux) unde a luat masa cu Stelian Pope�te �i 1-a convins
de cur�enia inten�iilor sale. Ce e mai grav pentru inteligen�a � �i pentru
moralitatea � omenirii e c� agen�ia Rador ne anun�� c� presa francez� ca �i presa
englez� reproduc �n extenso interviul ridicol, �n valuri de entuziasm �i de
admira�ie. C�t ne cost�?
� Printre alte viet�i ridicole s-a ridicat de pe urma r�zboiului un B�gulescu,
ajuns acum colonel �i pare-mi-se ata�at militar la Tokio. Platitudinea acestui
caraghios nu e egal� dec�t prin lipsa lui de talent, c�ci individul scrie. Scrie cu
smerenie, se �nchin�, preasfm�e�te � la fiecare ocazie, la fiecare col� de strad�
toate buricele Dinastiei. Face pe cavalerul �sans peur et sans reproche" �i
vorbe�te prin coloanele tuturor ziarelor cu Regele Ferdinand. C�nd a murit Regele,
la 20 iulie 1927 i-a f�cut chiar versuri:
C� de n-ai fi fost Rege,
1 De cine? Cum? Cine va trimite vase prin Bosfor �n ajutorul nostru? �i dac� s-ar
g�si cine s� trimit�, nu �declara�iile �efilor de delega�ii" de la Montreux vor
�mpiedica pe turci s� ne �nchid� Str�mtorile, odat� ce sunt �n m�na lor, dac� vor
avea interes s� o fac�.
M�ria Ta,
Te f�cea fapta Rege
Acum se mul�ume�te cu proz�, �i �i scrie din Tokio:
�Vor veni �i anul acesta cavalerii (!!) la Curtea de Arge�. Din an �n an mai pu�ini
aici, din an �n an mai mul�i acolo sus, p�n� ce vom fi iar�i cu to�ii �n jurul
M�riei Tale".
Bietul Ferdinand! �Da, da, da, da, � da, da"... simpatic� mitralier�!
� �nc� o asocia�ie patriotic�! �nc� un chilipir pentru �mecheri: F.O.N. = �Frontul
Ost�esc Na�ionalist". S-a �ntemeiat ca s� lupte �mpotriva comunismului, �mpotriva
trusturilor evreie�ti �i s� denun�e afacerile veroase, nedrept�ile sociale etc. �i
s� plaseze �n func�ii pe fo�tii ofi�eri activi de pe vremea r�zboiului � adic� pe
�n�i�i domnii membri care au alc�tuit �Frontul Ost�esc Na�ionalist". Tr�iasc�
F.O.N. !
20 iulie. � P�r�sesc Sinaia pe r�coare la ora 8,20 diminea�a cu trenul �Carpa�i".
De la mine �i p�n� la gar�, numai sergen�i de ora�, cu c�tile lor coloniale �
ultima mod� ra�ional� la Bucure�ti, f�r� sens la Sinaia � �i comisari de poli�ie.
Gara era ocupat� milit�reste. Peronul �nchis. Cu un tren special la ora 8, pleac�
M.S. Regele la Bucure�ti s� asiste la serbarea avia�iei care-�i pr�znuie�te azi
patronul � Sf. Ilie. C�nd m� g�ndesc la patriarhalele �i plinele de simplicitate
plec�ri ale Regilor Carol I �i Ferdinand, �mi vine r�u!
Sf. Ilie a adunat ceva nori, dar nu i-a l�sat s� crape, a�a �nc�t sosesc la
Bucure�ti pe o temperatur� sufocant�.
� Depe�ele de azi ne aduc ve�ti contradictorii din Spania. Ce nu e contradictoriu,
e c� r�zboiul civil �i anarhia s-au �ntins peste toat� �ara �i p�n� �n Africa, �n
Maroc, �i ce e nou e c� a intrat �n joc �i elementul militar, care p�n� aci se
ab�inuse. Generalul Franco1 anun�� prin radio: �Spania a fost salvat�. Provinciile
Andaluzia, Valencia, Valladolid, Burgos, Aragon, Insulele Baleare, cu toate
garnizoanele lor �i cu autorit�ile civile au aderat cu entuziasm la mi�carea
noastr�. Numai Madridul unde s-a refugiat un Guvern josnic �i �ngrozit, face
excep�ie. Avi-
1 Generalul Franco e acela�i care fusese �nchis pentru ac�iunea sa spre st�nga de
Guvernul precedent, �i pus �n libertate de Guvernul Frontului Popular, ca o victim�
a reac�iunii! Iat�-1 acum �n fruntea acestei reac�iuni, �i a trupelor r�zvr�tite �
�ampion al dreptei contra st�ngii! Spania e unic� �n felul ei.
416
oanele acestui Guvern au bombardat ora�e �i t�rguri f�r� ap�rare, omor�nd femei �i
copii. Guvernul acesta nu va sc�pa de pedeaps�" etc. etc. Pe de alta parte la
Madrid a fost constituit un Guvern nou, tot din Frontul Popular, prezidat de dl.
Girai, dup� refuzul lui Martinez Barrio. Noul Guvern anun�� i el c� a dezarmat
revolu�ia monarhist� la Barcelona �i �n alte p�r�i ale Spaniei. P�n� acum nu se
poate judeca de ce parte e izb�nda, �tirile din Spania fiind pu�ine �i
tenden�ioase.
� Senatul din Danzig, prezidat de Greiser a denun�at statutul pe care S.D.N.-ul �l
dedese ora�ului liber. Lovitura e evident pus� la cale de la Berlin. Toat� presa
francez�, Pertinarii �i Tabui�ele spumeg� �i cer d-lui Pre�edinte Eden o
telegrafic� convocare a Consiliului S.D.N.! Pe de alt� parte polonezii declar� f�r�
a se emo�iona c� se vor �n�elege direct cu nem�ii, �i nu doresc c�tu�i de pu�in
amestecul Genevei �n toat� treaba.
�Care sunt planurile Germaniei? Dup� Austria �i Danzig, �mpotriva c�rui vecin se va
�ndrepta? R�ndul Cehoslovaciei va veni �n cur�nd? C�t timp se va mai putea men�ine
optimismul de fa�ad� al d-lui Baldwin?" � se lamenteaz� dulcele Pertinax, modern�
Casandr� cu m�na �ntins�.
� �i ca s� avem �i noi distrac�iile noastre, ziarele ne aduc �tirea unei sfinte de
b�t�i pe care a m�ncat-o dl. Leon, �n gara Bazargic. Dl. Leon, fratele lui Leon
subsecretarul de la Industrie, lupist fuzionat �i deputat a primit �efia Partidului
Na�ional-��r�nesc de la Bazargic, �n locul lui Gafencu �avansat" la Covurlui.
Na�ional-cre�tinii locali 1-au primit cu plin, �plin de s�nge", � c�ci 1-au
brutalizat �n a�a hal � �mpreun� cu un alt tovar� al lui � �nc�t bietul om a
trebuit s� se pun� la pat. Politica, ce p�n� acum a fost la noi edenul tuturor
escrocilor, �ncepe s� nu mai fie o meserie pentru to�i nechema�ii �mbuiba�i, cu
ghe�efturi �i lipsi�i de scrupule.
� Alt succes al rom�nilor: Pamfil �eicaru a fost primit �ntr-o lung� audien��, la
Roma, de c�tre Benito Mussolini.
� Din c�nd �n c�nd, �mi cade �n m�n� ziarul lui lorga, Neamul Rom�nesc. A ajuns o
fi�uic� exclusiv ocupat� s� r�zbune ofensele reale, sau presupusele ofense, primite
de lorga. Conduse cu dib�cie �i cu spirit de Georgescu Coco�, campaniile fi�uicii
nu sunt lipsite de haz � dar sunt lipsite de m�sur�. C�nd �ncepe cu unul nu mai
sf�r�e�te. Pe Giu-rescu 1-a �ntreprins zilnic, timp de 3 luni de zile. Se cam
plictisise lumea.
Acum, de o lun� a �ntreprins pe Arghezi, pe care lorga nu poate s�-1 mistuie
fiindc� Funda�iile Regale i-au editat versurile. �i Coco� �l spurc� zilnic, �l face
cu ou� �i cu o�et. Despre Arghezi sunt multe de zis; �darul" e mult, dar nu e
totul. A�a cum scrie, �n anarhia sim�urilor lui, g�se�ti la el c�teodat� versuri
formidabile. Nu dau cele 800 de volume ale lui lorga pe dou� versuri ale lui
Arghezi. De la Arghezi va r�m�ne ceva, de la lorga nimic. Nici chiar laudele
dezinteresate ale domnului doctor Angelescu, incultul ministru al cultelor.
21 iulie. � �napoiat la Breasla, g�sesc o scrisoare pe care prietenul meu M.S.,
ne�tiind c� sunt �n Bucure�ti, mi-a trimis-o ca s� m� pun� ��n curent" cu politica.
O reproduc aici, ca o m�rturie a unui om foarte inteligent �i de obicei bine
informat, m�rturie ce ne arata p�n� la ce grad de excitare poate ajunge mintea
omului, pe c�ldur�, sub regimul de �ocultism" pe care ni-.l impune un Rege
terorizat.
�S� tr�i�i domnule Argetoianu,
M-am �nt�lnit ast�zi cu Ilie Laz�r1 care mi-a comunicat urm�toarele informa�ii pe
care le au ei mani�tii, privitor la �nt�lnirea dintre Titu-lescu �i Mihalache.
Titulescu a venit cu bomba c� nem�ii vor ataca pe cehoslovaci �i pe ru�i chiar �n
vara aceasta. Lui Mihalache i-a spus ca at�t francezii c�t �i ru�ii nu au �ncredere
�n nimeni dec�t �n Partidul ��r�nesc pe ca-re-1 vor aduce la putere �n c�teva
s�pt�m�ni2. I-a cerut �ns� lui Mihalache s� se despart� imediat de Maniu, at�t
pentru a se putea apropia de Rege c�t �i fiindc� Maniu nu ar fi prea sigur pentru
politica ruseasc�. Dup� informa�iile mani�tilor, Mihalache ar fi acceptat acest
lucru �i va �ncepe imediat manevra de desp�r�ire. A �i dat un comunicat c� nu va
vorbi la nici una din �ntrunirile convocate de mani�ti �n Ardeal.
Maniu la r�ndul lui va ataca �n Ardeal politica extern� a lui Titulescu, chiar la
prima �ntrunire. Ilie Laz�r sus�ine c� Maniu este contra unui r�zboi al�turi de
Rusia.
Francezii �i ru�ii pentru a sus�ine politica lui Titulescu �i pentru a ob�ine
comunicatul Guvernului dat �n favoarea acestei politici, au acordat �mprumutul
f�cut prin Cehoslovacia, au determinat aranjamentul cu Skoda �i s-au obligat s�
termine rapid �i pe contul lor linia ferat� strategic� Ilva Mic�-Dornicioara care
asigur� leg�tura �ntre Cern�u�i �i
1 Fost deputat de Maramure�, devotat al lui Maniu, dat acum doi ani �n judecat�
pentru delictul de lese-majestate.
2 �n ultima lui trecere la Bucure�ti, cu toat� tevatura pe care i-a pricinuit-o
demisia lui dat� �i retras�, Titulescu a avut o lung� �ntrevedere cu Mihalache.
418
Sighet. Dup� cum se vede, lucrurile se precipit� �i la noi se formeaz� urgent cele
dou� fronturi, unul pentru Rusia �i altul contra ei.
Pentru Rusia sunt: Mihalache, lunian, Titulescu, ovreii, comuni�tii �i Gr.
Filipescu. Contra Rusiei s-au pronun�at: Averescu, Maniu, Go-ga, Gh. Br�tianu,
Garda de Fier, Statul Major al Armatei (!!) �i toata dreapta. Este sigur c� formula
lui Titulescu nu va reu�i �i c� aceea ce fac liberalii acum, o fac numai ca s�
ob�in� bani �i tunuri.
Formula contra Rusiei, sau neutralitatea, va reu�i sigur fiind sus�inut� de cei mai
mul�i �i de aceea cred c� ar fi bine ca �i noi s� �mpingem �i mai accentuat spre
ea, ca s� o lu�m �naintea altora.
Interviul dvs. acordat italienilor a prins de minune �i este viu comentat. Am
vorbit asear� cu Antoniu de la Garda de Fier (cel care a organizat boicotul
Dimine�ii) �i este foarte �nc�ntat de politica partidului nostru.
�mi permit a crede c� ar fi bine s� mai face�i o ie�ire contra lui Titulescu. Acum
c�nd Maniu rupe �n dou� Partidul ��r�nesc pe chestiunea externa, pozi�ia lui
Titulescu devine foarte slab�.
Eu v-am trimis un articol din Times din care se vede c� la Mon-treux ru�ii au cerut
lui Titulescu ca flotele engleze �i italiene s� nu aib� acces �n Marea Neagr� unde
ei sunt st�p�ni, �n timp ce englezii cereau mare liber� -� a�a cum s-a �i aprobat
prin modificarea art. 16 �i care ne convine �i nou�1. Aceast� fil� din Times am
trimis-o cu explica�ii la Garda de Fier �i lui Gh. Br�tianu, unde a f�cut v�lv�
mare. Am mai trimis �i ni�te gazete italiene�ti confiscate, �n care Titulescu este
atacat groaznic.
Mi-am luat �ndr�zneala s� va cumunic toate acestea pentru c� din ele reiese c�
lucrurile se precipit�. Aceasta bine�n�eles afar� de cazul c� Titulescu o fi min�it
�n ceea ce prive�te inten�ia nem�ilor de a face r�zboi.
Liberalii ar �ntoarce-o spre dreapta dar le este fric� s� nu li se taie
�mprumuturile �i comenzile de armament. Ru�ii �tiu c� liberalii nu pot fi oameni de
�ncredere �i de aceea imediat ce Mihalache se va rupe de Maniu c�t de pu�in, vor
�ncerca un Guvern Mihalache�Lupu. Aceasta se va �nt�mpla foarte cur�nd � 3-4
s�pt�m�ni � �i dac� �n acel moment critic, dreapta va fi bine preg�tit�, Regele nu
va merge pe drumurile lui Litvinov �i ale lui Titulescu.
Primi�i" etc.
1 E aici o eroare. Englezii urm�reau dreptul de trecere prin Str�mtori f�r�
restric�ie. Propunerea ruseasc� la care s-a raliat �i Rom�nia, �i p�n� �n cele din
urm� �i Anglia a limitat acest drept la trecerile ce ar urma s� se efectueze �n
baza Pactului S.D.N.-ului sau a vreunui alt pact �ncheiat sau ce ar urma s� se
�ncheie, �n cadrul Pactului S.D.N.-ului.
22 iulie. � Citisem �nc� de c�teva zile c� un domn Cernat fusese numit director
general al Siguran�ei Statului, loc vacant. M-am �ntrebat dac� acest Cernat era
unul si acela�i cu faimosul Cernat care a gustat pl�cerile pu�c�riei, dar am
respins aceast� ipoteza. Aflu azi c� e el �n persoan�. E de necrezut! Am cunoscut
pe Cernat �n 1920, era maior �i comisar Regal pe l�ng� Consiliul de R�zboi din
Bucure�ti, �n desfiin�area nucleelor comuniste efectuata de mine ca ministru de
interne �n 1920/1921, Cernat mi-a dat un concurs pre�ios: a lucrat inteligent, cu
hot�r�re �i cu autoritate. A lucrat chiar a�a de frumos �nc�t s-a impus aten�iei
�efilor s�i �i a fost numit � pu�in �i prin influen�a politicii � director general
al �nchisorilor sub Guvernul Br�tianu din 1922. Aici �i-a dat �n petic, �i a fost
antrenat �i el, dup� lonescu-Maritza, �n procesul fraudelor de la Direc�ia
�nchisorilor. Pus �n urm�rire prin ordonan�� i rechizitoriu �n regul�, a fost
�nchis preventiv � �i achitat din lipsa de probe, a�a cum achit� justi�ia noastr�
pe toat� lumea de la un grad sau de la o situa�ie �n sus. A fost achitat, dar a
r�mas pentru toat� lumea ceea ce este: un punga�. Regele Milan f�cea s� r�d� Europa
fiindc� �i alegea mini�rii �n pu�c�rie. Cel pu�in mini�trii lui Milan erau �nchi�i
pentni delicte politice. Regele Carol al II-lea a perfec�ionat metodele balcanice:
�i alege �nal�ii demnitari printre pu�c�ria�ii de drept comun. Ce autoritate va
putea s� aib� acest fost pu�c�ria� asupra oamenilor care 1-au p�zit pe c�nd era
�nchis? Cine sunt criminalii care sf�tuiesc at�t de prost pe Rege, sau dac� nu-1
sf�tuiesc ei, nu-1 �mpiedic� s�-�i bat� joc de �ar� �i de oameni.
� Universul de azi reproduce un lung �i important articol din ziarul parizian L
'Ordre, consacrat situa�iei noastre politice �i curentelor noastre anticomuniste.
Ziarul L 'Ordre citeaz� �i aprob� f�r� restric�ie formula d-lui Argetoianu, �care a
r�pus pentru 10 ani comunismul �n Rom�nia" � �i anume c� �pauperismul poate duce la
Paukerism �i c� Paukerismul e una �i aceea�i cu comunismul". Probabil ca �n urma
acestei cita�ii, Ostrovski m� va pune pe lista lui neagr�.
23 iulie. � Aflu cu �nt�rziere la �ar� de Conferin�a Puterilor locar-niene c� se va
�ine ast�zi la Londra. Se vor �ntruni reprezentan�ii Fran�ei, Angliei �i Belgiei.
Londra a dat astfel satisfac�ie Fran�ei, �n ceea ce prive�te data, adic� reuniunea
imediat� a conferin�ei, fie �i numai �n trei. Anglia �i-a luat �ns� revan�a prin
publicarea urm�torului comunicat care d� ordinea de zi a conferin�ei: �Scopul
acestei reuniuni va fi de a examina situa�ia �i de a c�uta cele mai bune mijloace
pentru a da
418
Sighet. Dup� cum se vede, lucrurile se precipit� �i la noi se formeaz� urgent cele
doua fronturi, unul pentru Rusia �i altul contra ei.
Pentru Rusia sunt: Mihalache, lunian, Titulescu, ovreii, comuni�tii �i Gr.
Filipescu. Contra Rusiei s-au pronun�at: Averescu, Maniu, Go-ga, Gh. Br�tianu,
Garda de Fier, Statul Major al Armatei (!!) �i toata dreapta. Este sigur c� formula
lui Titulescu nu va reu�i �i c� aceea ce fac liberalii acum, o fac m�nai ca s�
ob�in� bani �i tunuri.
Formula contra Rusiei, sau neutralitatea, va reu�i sigur fiind sus�inut� de cei mai
mul�i si de aceea cred c� ar fi bine ca �i noi s� �mpingem �i mai accentuat spre
ea, ca s� o lu�m �naintea altora.
Interviul dvs. acordat italienilor a prins de minune �i este viu comentat. Am
vorbit asear� cu Antoniu de la Garda de Fier (cel care a organizat boicotul
Dimine�ii) �i este foarte �nc�ntat de politica partidului nostru.
�mi permit a crede c� ar fi bine s� mai face�i o ie�ire contra lui Titulescu. Acum
c�nd Maniu rupe �n dou� Partidul ��r�nesc pe chestiunea extern�, pozi�ia lui
Titulescu devine foarte slab�.
Eu v-am trimis un articol din Times din care se vede c� la Mon-treux ru�ii au cerut
lui Titulescu ca flotele engleze �i italiene s� nu aib� acces �n Marea Neagr� unde
ei sunt st�p�ni, �n timp ce englezii cereau mare liber� � a�a cum s-a �i aprobat
prin modificarea art. 16 �i care ne convine �i nou�1. Aceast� fil� din Times am
trimis-o cu explica�ii la Garda de Fier �i lui Gh. Br�tianu, unde a f�cut v�lv�
mare. Am mai trimis �i ni�te gazete italiene�ti confiscate, �n care Titulescu este
atacat groaznic.
Mi-am luat �ndr�zneala s� v� cumunic toate acestea pentru c� din ele reiese c�
lucrurile se precipit�. Aceasta bine�n�eles afar� de cazul c� Titulescu o fi min�it
�n ceea ce prive�te inten�ia nem�ilor de a face r�zboi.
Liberalii ar �ntoarce-o spre dreapta dar le este fric� s� nu li se taie
�mprumuturile �i comenzile de armament. Ru�ii �tiu c� liberalii nu pot fi oameni de
�ncredere �i de aceea imediat ce Mihalache se va rupe de Maniu c�t de pu�in, vor
�ncerca un Guvern Mihalache-Lupu. Aceasta se va �nt�mpla foarte cur�nd � 3-4
s�pt�m�ni � �i dac� �n acel moment critic, dreapta va fi bine preg�tita, Regele nu
va merge pe drumurile lui Litvinov �i ale lui Titulescu.
Primi�i" etc.
1 E aici o eroare. Englezii urm�reau dreptul de trecere prin Str�mtori rar�
restric�ie. Propunerea ruseasc� la care s-a raliat si Rom�nia, �i p�n� �n cele din
urm� �i Anglia a limitat acest drept la trecerile ce ar urma s� se efectueze �n
baza Pactului S.D.N.-ului sau a vreunui alt pact �ncheiat sau ce ar urma s� se
�ncheie, �n cadrul Pactului S.D.N.-ului.
l
22 iulie. � Citisem �nc� de c�teva zile c� un domn Cernat fusese numit director
general al Siguran�ei Statului, loc vacant. M-am �ntrebat dac� acest Cernat era
unul �i acela�i cu faimosul Cernat care a gustat pl�cerile pu�c�riei, dar am
respins aceast� ipoteza. Aflu azi c� e el �n persoan�. E de necrezut! Am cunoscut
pe Cernat �n 1920, era maior �i comisar Regal pe i�ng� Consiliul de R�zboi din
Bucure�ti, �n desfiin�area nucleelor comuniste efectuat� de mine ca ministru de
interne �n 1920/1921, Cernat mi-a dat un concurs pre�ios: a lucrat inteligent, cu
hot�r�re si cu autoritate. A lucrat chiar a�a de frumos �nc�t s-a impus aten�iei
�efilor s�i �i a fost numit � pu�in si prin influen�a politicii � director general
al �nchisorilor sub Guvernul Br�tianu din 1922. Aici �i-a dat �n petic, �i a fost
antrenat �i el, dup� lonescu-Maritza, �n procesul fraudelor de la Direc�ia
�nchisorilor. Pus �n urm�rire prin ordonan�� i rechizitoriu �n regul�, a fost
�nchis preventiv � �i achitat din lips� de probe, a�a cum achit� justi�ia noastr�
pe toat� lumea de la un grad sau de la o situa�ie �n sus. A fost achitat, dar a
r�mas pentru toat� lumea ceea ce este: un punga�. Regele Milan f�cea s� r�d� Europa
fiindc� �i alegea mini�rii �n pu�c�rie. Cel pu�in mini�trii lui Milan erau �nchi�i
penttu delicte politice. Regele Carol al II-lea a perfec�ionat metodele balcanice:
�i alege �nal�ii demnitari printre pu�c�ria�ii de drept comun. Ce autoritate va
putea s� aib� acest fost pu�c�ria� asupra oamenilor care 1-au p�zit pe c�nd era
�nchis? Cine sunt criminalii care sf�tuiesc at�t de prost pe Rege, sau dac� nu-1
sf�tuiesc ei, nu-1 �mpiedic� s�-�i bat� joc de �ar� �i de oameni.
� Universul de azi reproduce un lung �i important articol din ziarul parizian L
'Ordre, consacrat situa�iei noastre politice �i curentelor noastre anticomuniste.
Ziarul L 'Ordre citeaz� �i aprob� f�r� restric�ie formula d-lui Argetoianu, �care a
r�pus pentru 10 ani comunismul �n Rom�nia" � �i anume c� �pauperismul poate duce la
Paukerism �i c� Paukerismul e una �i aceea�i cu comunismul". Probabil c� �n urma
acestei cita�ii, Ostrovski m� va pune pe lista lui neagr�.
23 iulie. � Aflu cu �nt�rziere la �ar� de Conferin�a Puterilor locar-niene c� se va
�ine ast�zi la Londra. Se vor �ntruni reprezentan�ii Fran�ei, Angliei �i Belgiei.
Londra a dat astfel satisfac�ie Fran�ei, �n ceea ce prive�te data, adic� reuniunea
imediat� a conferin�ei, fie �i numai �n trei. Anglia �i-a luat �ns� revan�a prin
publicarea urm�torului comunicat care d� ordinea de zi a conferin�ei: �Scopul
acestei reuniuni va fi de a examina situa�ia �i de a c�uta cele mai bune mijloace
pentru a da
420
urmare dorin�ei pe care o au cele trei puteri de a consolida pacea Europei printr-
un acord general.
Foreign-Office-ul a �ncuno�tiin�at pe �ns�rcina�ii cu afaceri ai Germaniei �i
Italiei despre conferin�a de azi, pun�ndu-i totdeodat� �n curent cu planul
conversa�iilor."
� Tribunalul a confirmat mandatul de arestare al uciga�ilor lui Ste-lescu.
Procesul va fi judecat de Curtea de Jura�i.
� �n Spania, r�zboi civil �n toat� regula, cu poduri aruncate �n aer, ora�e
bombardate, mii �i mii de mor�i. Pentru moment pare c� revolu�ionarii (armata)
domin� situa�ia. Guvernul Frontului Popular se men�ine totu�i la Madrid �i �n
Catalania. Generalul Jurjo, unul din cei mai populari generali � regalist � a
capotat cu avionul �n momentul �n care decola de la Lisabona (unde tr�ia �n exil)
�i a fost carbonizat. Generalul Franco a r�mas astfel f�r� rival �n fruntea
mi�c�rii revolu�ionare.
� Condamnarea lui Charles Maurras la 8 luni �nchisoare fiindc� ar fi provocat prin
articolele sale atacul �ndreptat �mpotriva lui Leon Blum, a r�mas definitiv�,
Curtea de Apel confirm�nd sentin�a tribunalului Seinei. Charles Maurras �n pu�c�rie
�i Blum prim-ministru � iat� unde a ajuns �n anul 1936, dup� un r�zboi victorios,
Fran�a lui Ludovic al XlV-lea �i a lui Napoleon!
25 iulie. � Conferin�a celor trei Puteri locarniene, �ntrunit� �n ziua de 23 iulie
la Londra, a fost scurt� �i s-a terminat prin urm�torul comunicat:
�Reprezentan�ii Fran�ei, Belgiei �i Marii Britanii, �ntruni�i la Londra la 23 iulie
1936, �in�nd seam� de aranjamentul de la 19 martie, de propunerile cancelarului
Reichului din 21 martie �i de propunerile Guvernului francez din 8 aprilie, au
ajuns la urm�toarele concluzii:
1) Scopul principal c�tre care trebuie s� se �ndrepte sfor��rile tuturor na�iunilor
europene este consolidarea p�cii printr-un acord general.
2) Un astfel de acord nu poate fi ob�inut dec�t printr-o cooperare a tuturor
Puterilor interesate �i nimic nu ar fi mai dezastruos pentru n�dejdea care trebuie
p�strat� �n aceast� privin�� dec�t divizarea aparent� sau real� a Europei �n
blocuri opuse.
3) Cele trei Guverne socotesc �n consecin�� c� trebuie f�cute demersuri pentru
organizarea unei �nt�lniri a celor cinci Puteri locarniene, imediat ce aceast�
�nt�lnire va fi cu putin�� s� fie convocat�.
Prima sarcin� este, dup� p�rerea lor, negocierea unui nou acord destinat s� se
substituie pactului de la Locarno �i reglementarea prin colaborarea tuturor
interesa�ilor a situa�iei create prin ini�iativa german� din 7 martie.
4) Cele trei Guverne inten�ioneaz� deci s� intre �n comunica�ie cu Guvernele german
�i italian, �n vederea particip�rii lor la aceast� reuniune.
5) Daca se va face un progres la aceast� reuniune, alte chestiuni privitoare la
pacea european� vor veni �n mod necesar �n discu�ie.
�n aceste condi�ii ar fi locul s� se ia �n considerare extinderea c�mpului de
discu�ie pentru a se �nlesni cu colaborarea tuturor Puterilor interesate1
reglementarea problemelor a c�ror solu�ionare apare esen�ial� pentru pacea
Europei".
Odat� cu acest comunicat agen�ia Havas a dat drumul urm�toarelor dou� telegrame:
.JLondra 23 iulie, -r- La conferin�a tripartit� delega�ii Fran�ei au f�cut s� se
admit� c� �n cazai c�nd dl. Hitler ar accepta reafirmarea statu-quo-ului din apusul
Europei, ar fi bine s� se l�rgeasc� negocierile, ad-mi��ndu-se s� participe la ele
�i Puterile interesate din Europa Central� �i Europa Oriental�. D-nii Blum �i Yvon
Delbos s-au ar�tat partizani hot�r�i ai principiului securit�ii colective.
Numai �n cazul c�nd Germania ar refuza s� participe la o conferin�� de lichidare,
sau nu ar contribui pozitiv la ea, constatarea e�ecului concilia�iunii ar deveni
inevitabil�, cu toate consecin�ele ei, si �n special intrarea �n vigoare a
dispozi�iilor militare prev�zute prin scrisorile schimbate la l aprilie �ntre
Guvernele francez, englez �i belgian.
Data �i locul viitoarei conferin�e �n cinci nu se vor fixa p�n� nu se va cunoa�te
mai �nt�i r�spunsul Cancelarului Hitler."
Londra, 23 iulie. � Dup� terminarea conferin�ei tripartite s-au dat instruc�iuni
telefonice ambasadorilor britanic, francez �i belgian din Berlin �i Roma pentru a
face demersuri simultane pe l�ng� Guvernele german �i italian, aduc�ndu-le la
cuno�tin�� comunicatul publicat ast�-sear� de reprezentan�ii celor trei Puteri
reuni�i la Londra. Ambasadorii sunt �ns�rcina�i s� transmit� Guvernelor german �i
italian invita�ia de a trimite reprezentan�i la conferin�a celor cinci Puteri
semnatare ale acordului de la Locarno, a c�rei convocare a fost hot�r�t� azi."
1 Sublinierile �n textul acestui comunicat sunt ale autorului acestor �nsemn�ri �
C.A.
2 i
' �i probabil nu numai Guvernului rom�n.
422
Pe l�ng� aceste documente ziarele noastre mai public� �i urm�toarea comunicare
f�cut� de Guvernul francez Guvernului rom�n2 �n ajunul �ntrunirii conferin�ei de la
Londra:
��n spiritul Guvernului francez �i dup� cum arata comunicatul care a fost
publicat1, conferin�a preliminar� anglo-franco-belgian� care urmeaz� s� se
�ntruneasc� la Londra are drept obiect s� examineze �n comun situa�ia �i sa
defineasc� metodele negocierilor care vor urma.
Pe deplin con�tient de importan�a pe care o prezint� pentru Rom�nia mai multe
dintre problemele generale care vor fi evocate ulterior, Guvernul francez �ine sa
dea Guvernului Regal rom�n asigurarea c� este de pe acum hot�r�t s� nu ia �n
considerare alte solu�ii dec�t acelea care vor rezerva �n �ntregime tuturor
Puterilor interesate posibilitatea de a participa la viitoarele tratative."
Am reprodus aici cele patru documente care preced� fiindc� ele pecetluiesc o epoc�
�n evolu�ia istoric� a Europei. Cu conferin�a de la Londra se �ncheie un capitol
din istorie �i se deschide un altul. Falimentul politicii bazate pe securitatea
colectiv� �i pe pacturi, dovedit pe deplin prin ridicarea sanc�iunilor �mpotriva
Italiei �i prin dezlegarea de fapt unilateral� a problemei Str�mtorilor2, a fost
confirmat acum ia Londra prin m�rturisirea de neputin�� a Fran�ei fa�� de actul de
agresiune (cum �l califica d�nsa atunci) s�v�r�it de Germania la 7 martie. Unde
sunt amenin��rile Fran�ei cu sanc�iunile prev�zute de pactul sf�iat de Hitler f�r�
nici o jen�? Unde sunt preten�iile ei de a nu sta de vorb� cu Germania p�n� nu va
fi restabilit� starea de lucruri prev�zut� �n pact (�n cel de la Locarno) �i
nerecunoa�terea, sub nici o form�, a dreptului de denun�are unilateral� a
tratatelor? Ce a mai r�mas din aranjamentul tripartit din 19 martie, din
propunerile franceze din 8 aprilie? O timid� aluzie �n telegrama particular� a
Agen�iei Havas, iar �n comunicatul oficial nimic ci numai hot�r�rea negocierii unui
nou acord.
Z�p�cita de tot zgomotul �n mijlocul c�ruia se agit�, lumea nu-si d� seam�
niciodat� de valoarea evenimentelor ce-i trec prin-naintea ochilor. Data de 23
iulie 1936 trebuie re�inut�: ea �nseamn� o nou� cotitur� �n �ndrumarea omenirii.
Numai Dumnezeu �tie ce ne poate aduce ziua de m�ine!
1 Comunicat aproape identic cu cel englez reprodus la pag. 419 a acestor �nsemn�ri.
2 La care trebuie s� ad�ug�m �i revolu�ia din Spania, c�ci securitatea extern� nu
face doi bani f�r� securitatea intern� atunci c�nd tulbur�rile dintr-o �ar� sunt
provocate de agen�ii unei Ptiteri str�ine.
� Procesul celor da�i �n judecat� ca r�spunz�tori pentru pr�bu�irea tribunei de la
Cotroceni �n ziua de 8 iunie �i care s-a terminat de c�teva zile, se �ncheie � �n
prim� instan�� prin publicarea sentin�ei tribunalului. Vasile Vasilescu (ajutor
de primar) �i arhitec�ii Jean Burcus �i Roger Bolomei sunt condamna�i la c�te un an
�nchisoare corec�ional�; loil Blumenfeld, Iulian Cozianu �i M. Dru�u, la c�te 18
luni, Aurel Ca-cip la 8 luni, Vasile lonescu la 6 luni �i Dobrin Ion la 5 luni.
Singur arhitectul Marcel Pompei este achitat. Desp�gubirile victimelor la care este
condamnat Municipiul Bucure�ti �i care se urc� la mai multe zeci de milioane sunt
�n�irate pe 6 coloane pline ale gazetelor de azi-diminea��.
Gazetele de azi-diminea�� mai ne aduc vestea unui incendiu care a distrus complect
conacul de la B�leni (Covurlui) al fetelor lui Leon Cantacuzino. Aceste dou�
nenorocite sunt lipsite de noroc: ani de zile n-au avut o recolt� cum se cade;
acum, c�nd Dumnezeu le �ng�duise una, le arde casa, cu magazii cu tot. Cea mai mare
din ele �ine pe prietenul meu Donici, fost prefect al Covurlui �n ultima mea
guvernare. Cealalt�, c�s�torit� cu diplomatul spaniol Amat �i divor�at�, trage pe
dracu de coad� �i zugr�ve�te cu un oarecare dar al coloritului.
26 iulie. � Am celebrat ieri parastasul de doi an de la moartea scumpei mele mame.
Golul l�sat dup� plecarea ei a r�mas ne�mplinit. Slujb� simpl� �i duioas�, numai �n
prezen�a bunelor �i devotatelor ei prietene M�rie Mirea �i Eugenie Nedelcovici si a
oamenilor casei. Zi trist� �i de reculegere.
Azi-diminea�� via�a �i-a reluat drepturile ei. Geblescu (�erban) a venit s� m� ia
la ora 7 �i m-a dus la Fii ia�i unde prietenii mei politici organizaser� o frumoas�
�ntrunire a Partidului Agrar. A fost lume mult� �i �nsufle�ire mare. Un dejun de
vreo 50-60 de persoane dintre frunta�ii organiza�iei Dolj a urmat la Craiova, la
Cina. Pe drumul spre Filiasi mi-am dat seama c�t sunt de b�tr�n. C�t s-au schimbat
toate de pe vremea copil�riei mele! Pe locurile nisipoase pe dreapta �i ml�tinoase
pe st�nga, la ie�irea din bariera Severinului � odinioar� melancolice p�rloage � se
ridic� acum o mahala �ntreag� de demobiliza�i �n jurul unei c�rciumi �La Gogu".
Splendida alee de plute seculare care ducea de la barier�, pe la f�nt�na
Obedeanului �i mai departe, a disp�rut � dou� trei plute r�zle�e se mai ridic� pe
alocuri �i �ntrerup prin trufia verzi�ului lor �ntunecat �irul de jig�ri�i �i
sp�l�ci�i salc�mi n�bu�i�i de praf �i istovi�i de secet�. Printr-un miracol pe care
nu mi-1 explic, f�nt�na Obedeanului e �nc� intact� �i �iroaiele ei de minunat� �i
424
curat� ap� curg ca �n trecut, �n preajma Amaradiei �oseaua a fost cotit� a�a �nc�t
podul peste r�u se g�se�te acum la st�nga c�ii ferate �i �osea r�m�ne tot la st�nga
ei p�n� la gara I�alni�a. Ascuns de rambleul liniei, conacul Elisei Opran nu se mai
vede � �i poate c� e mai bine a�a. C�te amintiri ale copil�riei �i ale tinere�ii
mele s-au �ters �i ele, ascunse de rambleul vremurilor, cu at�t mai implacabil cu
c�t e mai intangibil. Conacele boiere�ti din Almaj, Brade�ti �i Racari au c�zut pe
m�n� de mitocani �i-mi apar s�r�cite �i nenorocite. Jalea cea mare e �ns� Tato-
mire�tiul Fili�enilor, �nc�put pe m�na unui Dumitrescu, falsificator de bani care
1-a cump�rat de la Alexandru Filipescu zis Filipu�, �i 1-a ciop�r�it. .. �mi aduc
aminte vizitele pe care le f�ceam copil, cu mum�-mea, Sm�r�ndi�ei Fili�anu, �i c�t
eram de impresionat de nobila �inut� a casei, �i de minunatul parc, prin care
�erpuiau r�ule�e cu ap� curg�toare. Nu pot pricepe nici azi cum puteau fi
alimentate r�ule�ele pe acel deal arid... Mi s-a spus, c�ci n-am avut curajul c�
mai calc pe acolo, c� azi apele nu mai curg, c� arborii umbro�i au fost t�ia�i,
casa a ajuns o ruina... Nimic nu poate d�inui �n �ara noastr�...
�nainte de dejun m-au dus prietenii la �trandul nou de la Jiu �i la cel de l�ng�
biserica Sf. Dumitru. Mi�una de lume �i unul �i altul. Locurile bine �ntre�inute
dar omenire ur�t� �i p�rlit�. S-a schimbat mult �i via�a la Craiova... dar aci
schimbarea e �ntr-un ritm de incontestabil progres. � Curentul de azi-diminea�a a
parvenit s� strecoare un articol din Gringoire de s�pt�m�na trecut�, interzis de
cenzura noastr�. Ziarul parizian public� dedesubturile prin care s-a ajuns la
angajarea Micii �n�elegeri fa�� de statutul Interna�ionalei comuniste. Henriot
poveste�te ca ar fi greu ca numai dou� State din numita grupare s� participe la
negocieri pe care al treilea nu le voia. S-a �ncercat totu�i ob�inerea concursului
Statului iugoslav. A fi vorbit �ns� de statutul Interna�ionalei comuniste acestuia
ar fi �nsemnat s�-1 indispui de la �nceput.
De aceea i s-a vorbit de restaura�ia fostei Dinastii vieneze. �i la 3 martie 1935,
ministrul de externe al Rom�niei a vizitat �n capitala Iugoslaviei pe ministrul de
externe s�rb de pe vremuri1 �i am�ndoi mini�trii au semnat un angajament de
mobilizare �n cazul unei astfel de restaur�ri sau �n cazul unei �narm�ri ilicite a
Statului ungar. Ministrul de externe al celei de-a treia ��ri2 a semnat �i el
acordul (cu alian�a sovietic� de g�t), dar mai t�rziu � �c�ci trebuie s� spun,
adaug� Gringoire, c� oric�t de �mecher e ministrul de externe al Rom�niei, sunt doi
1 Jeftici
2 Bene�
profesori �n aceast� materie: ministrul de externe al Sovietelor �i redutabilul
actual �ef al Statului cehoslovac". Au urmat apoi alte deplas�ri, alte sforarii,
p�n� c�nd conduc�torul actual al afacerilor externe iugoslav s-a g�sit �n fata unor
st�ri de lucruri pe care a refuzat sa le mai tolereze. �Conduc�torul afacerilor
str�ine al �arii latine din r�s�rit luase noi angajamente, ah, ce abil, nu fa�� de
dl. Litvinov, ci fa�� de dl. Bene�. Ce angajamente? Doar acestea: c� �n caz de
r�zboi, �n centrul vechiului continent, dl. Titulescu acorda nu d-lui Litvinov, ci
d-lui Bene� dreptul de zbor peste teritoriul rom�n al avioanelor sovietice
destinate Cehoslovaciei �i autoriza pe dl. Litvinov, nu pe Bene� s� instaleze
simbolic trei corpuri de armat� �n partea de nord a ��rii rom�ne�ti. Avertiza�i,
dl. Sto-iadinovici �i Principele Regent au refuzat s� se bage �n viespar."
De ce o fi interzis cenzura noastr� reproducerea acestui articol? S� fi fost prins
amicul Titulescu cu m�a �n sac?
29 iulie. � Dl. Eden a f�cut un mare expozeu �n Camera Comunelor. Un �tour
d'horizont" care nu iese din banalitatea manifesta�iilor parlamentare de aceast�
natur� �i al c�rui singur interes e constatarea c� pericolele provocate prin
sanc�iuni nemaiexist�nd, mai ales dup� ce Guvernul italian a declarat acum �n iulie
c� nu p�streaz� nici un resentiment fa�� de Iugoslavia, de Grecia �i de Turcia
pentru participarea lor la zisele sanc�iuni � garan�ia de securitate data de Anglia
acestor trei ��ri, nu mai are nici un obiect. Guvernul britanic a dat astfel
Italiei satisfac�ia pe care o cerea, prin anularea a�a-zisului pact mediteranean.
�n Spania r�zboiul civil continu� cu o furie �i cu o cruzime de ne-descris. P�n�
acum nu se vede de ce parte va fi victoria final�, �tirile fiind contradictorii.
30 iulie. � Dup� depe�ele de azi din ziare, pare c� Italia va lua parte la
viitoarea �ntrunire a locarnienilor. Declara�iile lui Eden �n Camera Comunelor,
relative la scoaterea pactului mediteranean din vigoare, �i-au f�cut efectul. �tiri
din Roma parvenite d-nei Tabouis fac totu�i pe aceast� muza a Genevei s� cread� c�
Italia nu va reintra �n hora locarnienilor dec�t cu anumite condi�ii. Printre
acestea ar fi participarea Germaniei � care p�n� acum e �nc� problematic�,
recunoa�terea cel pu�in de fapt a anexiunii Abisiniei �i discu�ii la �nceput numai
�n cinci (o �ncercare de re�nviere, fie �i cu condi�ii modificate a conven�iilor de
la Lo-carno), iar numai mai t�rziu o l�rgire a negocierilor prin admisia la
dezbateri �i a altor State. Germania pare a condi�iona �i ea participarea ei la
viitoarea �ntrunire, �ns� pe alte baze. Ea nu pricepe s� se discute asu-
426
pra trecutului, ci numai asupra viitorului � cele �nt�mplate �n martie urm�nd a fi
considerate ca fapte �ndeplinite �i c�tigate pentru d�nsa.
Regele a primit pe Sola, ministrul Italiei, �i 1-a poftit la dejun �mpreun� cu
della Porta, ata�atul militar �i cu ofi�erii italieni care au adus submarinul
�Delfinul". Dup� dejun i-a decorat pe to�i, conferind lui Sola Marea Cruce a Stelei
(de�i n-avea �nc� Coroana). O compensa�ie pentru ie�irile lui Titulescu la Geneva,
�i poate o urinare a celor ce a trebuit s�-i povesteasc� lui Pamfil �eicaru,
�napoiat de la Roma zilele trecute.
31 iulie. � Ziarele noastre reproduc un voluminos interviu dat de Titulescu
ziarului francez Le Temps, prin care ministrul nostru de externe dovede�te
anacronismul �i inutilitatea Comisiei Europene a Dun�rii �i declar� c� ea trebuie
desfiin�at�. �Taleranul" nostru vorbe�te de sus, de egalitate de drepturi, de
suveranitate etc. �i �i mai d� �i aere de Kemal fa�� de concertul Marilor Puteri.
Dl. Titulescu e glume�.
Anacronismul Comisiei Europene �i perfecta ei inutilitate au fost scoase �n relief
de mult �i de mul�i, mai ales de la r�zboi �ncoace. Eu unul am protestat �mpotriva
acestui �anacronism" �i a acestei �inutilit�i" cu fiecare prilej pe care 1-am avut.
A protestat �i Vintil� Br�tianu �i at�ia al�ii. Dl. Titulescu �enfonce des portes
ouvertes" �i n-a descoperit nimic. Dar daca d-sa vrea s� fac� din suprimarea
Comisiei Europene o compensa�ie fa�� de lovitura Str�mtorilor dat� de turci, �i s�
�nregistreze si el un succes de acela�i fel � nu putem dec�t s�-i zicem turce�te:
hai sictir! Nu se poate pune �n balan�� un fapt divers cu un eveniment care schimb�
fa�a lucrurilor �n tot bazinul M�rii Negre. E desigur foarte bine, �i mai potrivit
cu logica interna�ional� �i cu situa�ia local� a gurilor Dun�rii s� suprim�m
Comisia European�, dar aceasta suprimare nu are dec�t o importan�� de amor propriu
�i de punere la punct f�r� nici o �nr�urire asupra echilibrului politic �n
raporturile noastre cu celelalte ��ri. Tocmai fiindc� toat� chestiunea n-avea dec�t
o importan�� secundar�, am l�sat-o at�ta timp Iar� s� o rezolv�m. Aveam alte
probleme mai importante care ne preocupau. Sa sper�m c� opinia public� rom�neasc�
nu va permite farsorului nostru interna�ional, cu toat� presa lui pl�tit�, s� mai
arunce lumii praf �n ochi cu acest nou bluff.
2 august. � Duminic� seara. Dup� zece zile de c�ldur� caniculare, sosit asear� �n
Sinaia unde am g�sit r�coare �i aer. E de necrezut ca la c�iva kilometri de
distan�� s� fie a�a o deosebire de temperatur�. La Bucure�ti erau 36�C la umbr� �
aici 23.
Ziua de ieri am petrecut-o la Bucure�ti. Zi de nadu�eal�. A venit Pamfil �eicaru pe
la mine s�-mi povesteasc� vizita lui la Mussolini. Ducele 1-a re�inut dou� ore,
foarte interesat s� afle c�t mai mult despre starea opiniei publice de la noi.
�eicaru a ie�it de la d�nsul, cucerit, si-derat, entuziasmat. Ducele ne iube�te, nu
ne confund� cu Titulescu pe care-1 dispre�uie�te mai mult dec�t �l ur�te. �Nu
pricep politica d-lui Titulescu" � spunea Mussolini � �ca sa fac� pl�cere lui Bene�
s-a r�cit de Berlin �i ca s� fac� pe placul Iugoslaviei s-a stricat cu Italia. Acum
Bene� se �n�elege cu Germania � c�ci se va �n�elege � iar Iugoslavia cu noi �i
numai Rom�nia r�m�ne certat� �i cu unii �i cu al�ii. De dragul �Fran�ei� a�i c�zut
�n bra�ele Rusiei �i a�i pierdut Str�mtorile; de dragul Rusiei ve�i c�dea �n ale
lui Blum �i ve�i pierde ce mai ave�i de pierdut". Mussolini, poveste�te �eicaru, �i
d� seam� c� Rom�nia se deta�eaz� de Fran�a �i ca se va apropia fie de Germania, fie
de Italia � �i bine�n�eles ca d�nsul ar vrea grozav s� fie Italia. �eicaru a avut
impresia c� Mussolini vrea pacea cu orice pre�, c�ci organizarea cuceririlor din
Africa nu e u�oara, si cere munc� �i vreme � �i c� e gata sa fac� multe concesiuni
ca sa nu fie tulburat �n opera lui din Abisinia, �n acest ordin de idei se
�ncadreaz� �i consim��m�ntul lui la �n�elegerea dintre Germania �i Austria, �n
condi�iile �n care a fost f�cut�.
�eicaru a v�zut �i pe Rege, dup� �napoierea lui de la Roma. Spu-n�ndu-i ca
Mussolini va fi �nc�ntat de decorarea lui Sola1 � �i a ofi�erilor italieni, Regele
i-a replicat: ,�4m vrut sase �tie c� politica lui Titulescu nu e �i politica
��rii". �eicaru a avut impresia neted� c� Titulescu e lichidat �i c� acum (!?)
Regele mai �ine pe T�t�rescu ca s� cure�e prin el pe Titulescu, s� nu fie acuzat
d�nsul, Regele, ca 1-a exoflisit �proprio motu". Aceast� impresie de lichidare �i
de faliment, �n ce prive�te pe Titulescu, o are �i Stelian Popescu, si a
m�rturisit-o lui Radian �i lui Ra-dovici care au fost azi-diminea�� s�-1 vad� la
Predeal. Trec�nd la politic� intern� cu �eicaru, Regele 1-a �ntrebat: �Cum vezi cea
mai bun� �ndrumare, spre st�nga ori spre dreapta?" �eicaru ne�tiind cum s-o
nimereasc� mai pe placul Regelui, i-a r�spuns: �spre centru". �Bine, centru e ce am
azi, centru e T�t�rescu � dar dup� el?" Amicul Pafnutie s-a debuto-nat �n fine si a
declarat c� el nu vede dec�t o �ndrumare spre dreapta care s� poat� combate anarhia
de care suntem amenin�a�i. A�a vede el, �i a�a vede marea majoritate a ��rii, s-a
gr�bit sa adauge. Regele p�rea �nc�ntat. Dup� �eicaru, toate simpatiile lui sunt
ast�zi �ndreptate spre dreap-
1 Are aflat la Bucure�ti c� Sola n-a primit dec�t Cordonul Coroanei Rom�niei.
Informa�ia ziarelor c� ar fi fost decorat cu Cordonul Stelei, era gre�it�.
428
ta, spre Germania �i spre Italia. Dac� e a�a, ne-a luat dracul: va da �ara, �ca s�
nu se zic�" pe m�na lui Mihalache, a lui Titulescu �i a lui Litvinov!
� Pangal a v�zut pe Papacostea care i-a povestit despre vizitele lui Titulescu la
mare�al � c�ci au fost dou�. Titulescu a fost s� spun� lui Averescu c� singurul om
indicat s� formeze �n momentul de fa�� Guvernul era d�nsul, Averescu, �i ca el,
Titulescu, e gata s� intre �ntr-un asemenea Guvern. �i da-i �ncoace �i �ncolo � iar
la plecare a s�rutat de dou� ori pe mare�al. Cam �n acela�i timp a dat �i interviul
sau Universului, prin care-si f�cea spovedania sa na�ionalist� �i �n care �i-a
manifestat �i �tot respectul fa�� de �nalta personalitate a mare�alului".
Averescu, dup� spusele lui Papacostea, a interpretat vizitele lui Titulescu �n
modul urm�tor: �Am �ntrebat pe dl. Titulescu daca a fost �ns�rcinat s�-mi fac�
propunerea pe care mi-a f�cut-o, sau dac� mi-o face din propria sa ini�iativ�. D-sa
mi-a r�spuns c� n-are nici o �ns�rcinare, ca exprim� p�rerile sale personale.
Atunci mi-am zis, din dou� una; sau Titulescu e la mare ananghie �i vine s� se
agate �i de mine � sau vrea s� se �mpace cu Italia �i vrea s� se serveasc� de
influen�a mea", �n tot cazul, mare�alul n-a fost prea mult impresionat de
interven�ia d-lui Titulescu, c�ci a plecat la Kissingen.
3 august. � Din Spania nimic decisiv �nc�, de�i rebelii par a avea succese zilnice.
Se zice c� generalul Molia ar fi aproape de tot de Madrid. Probabil c� daca va
cuceri Madridul, va declara r�zboi generalului Franco, rivalul s�u! Oricum s-ar
�nv�rti lucrurile, Spania pare pierdut�.
� Ziarele ne aduc vestea mor�ii lui Bleriot. Cine-�i mai aduce aminte de b�tr�nvil
aviator si de emo�iile care ne-au cuprins pe to�i c�nd am aflat c� trecuse canalul
La Manche �n zbor? �i de turneul lui triumfal �n capitalele Europei? A venit �i la
Bucure�ti, unde la Hipodrom s-a ridicat �i a zburat pe c�teva sute de metri �n fa�a
mul�imii �ncremenite �i a Regelui Carol �i a Reginei Carmen Sylva. Dar anul 1908 e
at�t de departe de noi! �i c�te veacuri au trecut de atunci!
� Oribilul Blum �i puturosul lui Guvern au luat ini�iativa unei ac�iuni
interna�ionale �n vederea �neinterven�iei" (�) �n afacerea Spaniei � ca s�
�mpiedice presupusul ajutor dat de Italia revolu�ionarilor �i s� preg�teasc� alt
ajutor al st�ngii franceze, dar �n favoarea comunismului din Spania.
4 august. � Seicaru mi-a cerut un interviu ca r�spuns celui dat de Titulescu
ziarului Le Ternps, pe chestiunea Comisiei Europene a Dun�-
rii. L-am dat �i Curentul 1-a publicat azi-diminea��, sau mai bine zis a �ncercat
s�-1 publice c�ci cenzura 1-a masacrat. Nu numai c� 1-a masacrat dar a comis chiar
o infamie: a t�iat tot sf�r�itul declara�iilor mele las�ndu-le s� se sf�r�easc� cu
fraza: �Ne�n�elegrile noastre cu dl. Titu-lescu sunt numai de nuan�e, �ndeob�te
privim lucrurile cam �n acela�i fel", � �i de la virgul� nimic altceva dec�t albul
h�rtiei! Or, tocmai aci �ncepea o punere la punct care dovedea contrariul, �i
includea fraza l�sat� de cenzur� ca o simpl� ironie, �n�eleg multe, dar ca cenzura
s� fie pusa �n slujba unui falit � nu!
� Fost azi �nspre Url�toarea. �i drumul acesta a fost �nchis publicului. Ca s�
ajungi la vechea potec�, la pl�cuta fost� plimbare f�r� urcu�, trebuie s� cobori
acum de la podul de piatr�, pe drumul tr�surilor, p�n� la sp�l�torie � dincolo de
grajduri � �i de acolo s� urci iar pe o potec� nou� de altfel bine croit� �i frumos
�ntre�inut�, pe care �i iese sufletul, de-a lungul cunoscutei Opler-Wiese. Ce poate
lumea �njura pe Rege, e de nedescris! P�n� �i femei cu rost la cap ca d-na
Mironescu �i surorile ei (Bragadir) povestesc ca toat� aceast� �nchidere �n jurul
Palatului a fost f�cut� numai ca Lupeasca sa se poat� plimba f�r� grij� �i f�r� s�
fie v�zut�, c�ci acum st� de fric� la Foi�or. E vorba s� i se cl�deasc� o vil� �n
dosul Foi�orului, mai aproape de garda Regelui.
5 august. � Elena V�carescu a dejunat la noi. De c�nd e milionar� pare c� s-a mai
cur�at pu�in1 la trup �i c� suflete�te s-a mai �ndep�rtat de �ndrum�rile celor ce
m�nuiesc fondurile secrete � �n spe�� i de at�ta vreme, Tifulescu. Nu ca i-ar
dezaproba politica, dimpotriv� (�ii faut marcher avec Ies Soviets la mort dans
l'�me, mais Ies autres veu-lent reviser nos traites") dar nu mai casc� gura la tot
ce cade din a Sco-pirului. A sosit de c�teva zile �n �ar� �Blumist�", m� asigura
ieri Didina Cantacuzino. Fa�� de noi nu s-a ar�tat �ns� c�tu�i de pu�in entuziast�
de noul curs din Fran�a, ba chiar ne-a spus c� �ncercarea cu �Frontul Popular" nu
se poate termina dec�t printr-o teribil� reac�iune a dreptelor, c� r�zboiul civil e
aproape inevitabil �i altele. Poate c� �i-a schimbat atitudinea fa�� de
sentimentele pe care le-a �nt�lnit �n toate cercurile rom�ne�ti dar cred mai mult
c� Didina s-a �n�elat. Simpatiile politice sunt �ntotdeauna �mpletite la Elena
V�carescu cu simpatiile �i preten�iile personale. Dac� nu poate zice �Raymond
(Poincare) m'a declare hier"
1 Subsolul mo�iei V�carescu (�n D�mbovi�a) vecin� cu Bucsanii, unde s-a g�sit at�t
petrol, a fost concesionat de Societatea Astra. �nainte de a se pune m�car o sond�.
Elena V�carescu �i soru-sa Zoe Caribol, au �i c�p�tat c�teva milioane.
430
sau �mon cher Edouard (Herriot) cessez de m� raconter des histoires'' � politica nu
mai are nici un farmec pentru d�nsa. Or, ne-a spus c� aproape nu cunoa�te pe Blum
(Leon) pe care nu 1-a �nt�lnit dec�t de c�teva ori, �i pe care 1-a judecat cu
severitate �n fa�a noastr�. Mai mult: ne-a confirmat originea lui str�in�. C�ci
dac� nu prea cunoa�te pe Leon Blum, cunoa�te mai bine pe frate-sau Rene Blum �i mai
ales pe so�ia acestuia, cu care a colaborat la nu mai �tiu ce asocia�ie
interna�ional�. D-na Rene Blum i-ar fi spus ca Leon s-a n�scut la Vidin �ou par la
quelque part" � iar despre d-na Leon Blum nu mai �ncape nici o �ndoiala c� e
evreic� din Br�ila. Dac� ar fi numai at�t! Dar mai e si spiritul r�u al b�rbatului-
sau, o militant� pasionata, care �mpinge pe to�i la lupt� si la excese. Fran�a, sau
mai exact Guvernul Fran�ei, �n m�inile unei jidoavce f�r� gra�ii de la Br�ila, iat�
un subiect pentru tapi�erie de Gobelins de �mperecheat cu una �nf�i��nd pe Regele-
Soare Ludovic al XlV-lea dict�nd pacea popoarelor Europei! De�i apreciez foarte
pu�in personalitatea Elenei Vac�rescu, pl�m�dit� din vanitatea ei �i din prostia
celorlal�i, trebuie s� recunosc c� poveste�te cu haz. Dup� ce �i-a b�tut joc de
unul �i de altul, mai toate persoane secundare �i necunoscute �n afar� de zidurile
Parisului, ca de exemplu de Principesa v�duv� Six-te de Bourbon apucat� de mania
conferin�elor � a trecut la faimosul potentat al petrolului Deterding1 despre care
ne-a spus lucruri interesante �i de mine cel pu�in necunoscute. Deterding ar fi
hot�r�t s� se retrag� din afaceri, din toate afacerile, nu numai din cele
petrolifere si s� se instaleze in Germania drept consilier agricol (sic) al lui
Hitler, pun�nd toat� imensa lui avere la dispozi�ia Fiihrer-ului pentru
�ntreprinderile lui politice. De�i a trecut de mult de 70 de ani, de�i a tr�it ani
de-a lungul sub influen�a primei sale so�ii, o ovreic�, rusoaic� foarte inteligent�
� Deterding a divor�at de cur�nd �i s-a c�s�torit cu o t�n�r� dactilografa. �Oh, la
dactylographie! Ce qu'elle a pu revolutionner Ies familles austeres de la haute
banque et de la �grande bourgeoisie d'af-faires�!" observa nu f�r� dreptate Elena
V�c�rescu. Pe aceast� prim� madame Deterding am cunoscut-o �i eu la Paris, unde
venea �ntruna, amestecat� �n treburile cercurilor monarhiste ruse�ti (de�i
ovreic�). F�r� s� fie frumoasa, era o femeie simpatic�, cam coapt�, f�r� tip semit
�i foarte vorb�rea�a �i inteligent�. Venea totdeauna cu m�inile pline de bani (se
zice c� Deterding �i da un milion de franci de c�te ori trecea
1 Creatorul puterii lui Royal Dutch, adversarul care a �nfr�nt domina�ia universal�
a lui Rockefeller �i a lui Standart Oii, organizatorul controlului englez �n
industria �i �n comer�ul mondial al petrolului.
M�neca) pe care le golea �n ajutorul refugia�ilor ru�i. Probabil c� astfel a f�cut
cuno�tin�� marelui Duce Kiril (�mp�ratul!) care se vede c� �n dubla lui s�r�cie i-a
apreciat �i banii �i duhul. Elena V�c�rescu poveste�te acum c� Marele Duce (v�duv
de c�teva luni) e pe punctul s� se �nsoare cu aceast� fost� madame Deterding care
se intituleaz� deja Principesa Donskaia (sub acest nume i-a ap�rut s�pt�m�na
trecut� portretul �n revista englez� Tatler). Referindu-se la acest proiect de
c�s�torie, la toate nebuniile Regelui Alfons, la ale tuturor marilor Duci �i la ale
Regelui �i Prin�ilor no�tri, Elencu�a �ncheia cu melancolie: �Ies derniers
representants des grandes dynasties sont acharnes � la perte du Principe
monarchique!" �ncheia, vorba vine, c�ci i-a mai turuit gura �nainte. Ne-a povestit
astfel c� un bun prieten al lui Hitler i-ar fi spus ca acesta nu va merge mai
departe de o colaborare paralel� �n chestiunea Anschlussu-lui, nevoind s� indispun�
Italia, dar c� aceast� docil� colaborare o pretinde de la Viena; dac� cumva regimul
actual austriac s-ar �ndep�rta de la programul convenit, Hitler ar aduce �n fruntea
Austriei pe Habsburgi, pe care �i are �n m�n�. Astfel s-ar explica un �mprumut
destul de important pe care Deterding l-a consim�it �mp�r�tesei Zitta si
Arhiducelui Otto. Ar fi fost primul pas �n colaborarea agricol� a lui Deterding cu
Hitler.' �Da agricol�, spunea r�z�nd Elena V�c�rescu, c�ci Arhiducele Otto e un
bou! E complectamente degenerat �i pu�ina inteligen�� c�ta o are, e toat� �n m�na
popilor!" Habsburgii re�ntrona�i de Deterding � ultimul succes al magna�ilor
petrolului �i un nou subiect pentru seria volumelor publicate de Zischka �i de
al�ii �mpotriva acestora!
� Azi dupa-amiaz� au venit s� m� vad�, de la Bucure�ti, Pangal �i Dinu Cecropide.
Pangal mi-a adus o �tire senza�ional�, �n tren de la Bucure�ti a �nt�lnit pe d-rul
Angelescu care l-a luat la o parte �i i-a dat informa�ia confiden�ial�, dar
precis�, c� Guvernul pleac�. T�tarescu l-a convocat pe d�nsul, pe Incule�, pe
Victor Antonescu �i pe Franasovici �i le-a spus c� �n audien�a pe care va avea-o
vineri 7 august, va spune Regelui ca Guvernul nu mai poate face fa�� greut�ilor �i
ca Majestatea Sa s� g�seasc� o alt� formul� pentru octombrie, �n cursul c�reia luni
urmeaz� s� se fac� schimbarea. Hot�r�rea Guvernului � cei patru mini�tri au fost de
acord cu T�tarescu � ar fi irevocabil� (spune Angelescu). P�n� acum numai mini�trii
(c�iva) ar fi ar�tat Regelui c� schimbarea este necesar� pentru a �mpiedica o
�nc�ierare a partidelor de extrem� dreapt� cu cele de extrem� st�ng�, �nc�ierarea
�ncurajat� de opinia public� exasperat� �mpotriva actualului Minister. Pentru pri-
432
m� dat� o va spune-o Regelui �i T�t�rescu. Angelescu socote�te c� dup� ei va veni
un Guvern de m�n� tare, �i c� numai eu la Interne pot garanta pacea si lini�tea
(mersi), �n nici un caz Guvern de partid sau ��r�nist. Angelescu a pus pe Pangal s�
jure c� nu va spune nim�nui, nici chiar mie (!) cele aflate, �i pe care nu le �tiu
dec�t cei cinci mini�tri sus numi�i, nici chiar ceilal�i.
Dac� informa�ia lui Angelescu corespunde cu adev�rul, atunci chestiunea st� astfel:
Regele a pus pe T�t�rescu s� spun� celor patru mini�tri etc. etc. Nu pleac�
T�t�rescu �de bon gre", doamne fere�te! Pentru mine, nu dau mare importan�� acestei
senza�ionale ve�ti, fiindc� suntem �n august �i �n octombrie Majestatea Sa poate
g�ndi �i face exact contrarul dec�t g�nde�te si ar vrea s� fac� azi. Si totu�i! �in
minte c� Br�tianu (Ionel) m� �ntreba �n prim�vara anului 1926: �Ce crezi c� e �n
stare s� fac� Averescu?" � �ntrebare la care am r�spuns: �Averescu e �n stare s�
fac� orice � chiar s�-nu fac� nimic!" (Era vorba de o eventual� lovitur� de Stat,
la moartea Regelui Ferdinand!) Tot cam �n acela�i sens, a� zice ca Regele Carol e
�n stare s� fac� orice � chiar �i ceva bun! Numai s� o fac�! Tare mi-e fric� c� se
va r�zg�ndi.
�n leg�tur� cu �tirea lui Angelescu, Pangal mi-a mai raportat o conversa�ie avut�
ieri cu Aristid Blank, care 1-a poftit la dejun (polite�e suspect�, date fiind
rela�iile foarte vagi ale lui Blank cu Pangal). Aristid i-a spus c� situa�ia e
foarte primejdioas� (Garda, asasinatele, Duduia etc.) �i c� trebuie neap�rat un
Guvern tare. Numai eu la Interne, puteam salva �ara! (�ara, sau ga�ca?) Dar c�
trebuia �i un pre�edinte de Consiliu. Pangal, exasperat, a �ntrebat pe Blank pentru
ce mai umbl� Regele dup� un prim-ministru, c�nd m� are pe mine (!). Blank i-a
r�spuns ca nu e vorba de Rege, c� �i d� el p�rerea lui ca simplu cet�ean, c� Regele
e p�n� �n g�t cu actualul Guvern, �i ca r�m�ne �nc� s� fie convins de necesitatea
unei schimb�ri de regim. C� el, Aristid, ar fi �nc�ntat s� m� vad� pe mine �n capul
Guvernului, dar crede c� ar fi poate mai nimerit Averescu (!) ca s� fie satisf�cuta
�i armata (!!!). Pangal care crede ca Blank �tie mai multe dec�t spune (cred c� se
�nsal�) compar� formula lui cu �formula de m�n� tare" a lui Anglescu �i vede �n
spusele confidentului d-nei Lupescu confirmarea celor dest�inuite de ministrul
instruc�iunii.
Toate aceste informa�ii m� las� rece. N-am avut niciodat� tenta�ia s� scotorocesc
�n lada cu gunoi. Cu at�t mai pu�in azi: la ora 9 1/2 de sear� p�r�sesc Sinaia �i
Rumunia; m� duc s� m� odihnesc o lun� la
Nauheim �i �n regiunea Rinului. La v�rsta mea toate au o importan�� foarte
relativ�, mai ales �n politic�.
8 august. � Sosit azi-diminea�� la ora 10 1/2 la Nauheim �i tras la Grand Hotel.
De la Sinaia �i p�n� aici, toate mi-au mers �n plin, �i c�l�toria a fost pl�cut� �i
instructiv�, c�ci nu mai v�zusem de foarte mult� vreme �inuturile prin care am
trecut. Prin Austria n-am mai trecut, �i �n Germania n-am mai fost din 1932
(�naintea lui Hitler), iar la Frankfurt � Maindin 1911!,
�n diminea�a de 6 august m-am de�teptat dup� grani�a ungureasc�. De la Szolnok,
Orient-ExpresuI este acum �ndrumat prin Czegled, sta�ie prin care nu mai trecusem
dinainte de r�zboi, de c�nd circulau trenurile interna�ionale �ntre Budapesta �i
Bucure�ti prin Segedin �i Timi�oara. La plecarea din Budapesta de-a lungul Dun�rii,
pe acea linie familiara pe care am circulat o via�� ntreag�, m-a apucat un dor
nespus de tinere�ile mele �i de vremurile trecute. Aici �ncepea Occidentul, pe
atunci, adic� acel nou ritm de via�� caracterizat prin faptul c� elementele �i
�mprejur�rile �ncetau s� fie vr�jma�e omului �i-1 ajutau dimpotriv� �n realizarea
scopurilor lui. Grani�a Occidentului s-a mutat acum la Viena c�ci cultura
porumbului, caracteristic� regimului oriental �i necunoscut� �n aceste regiuni
�nainte de r�zboi, a ajuns p�n� la por�ile acestei Capitale. Intrarea �n Austria
provoac� �nc� celor care au cunoscut falnica Monarhie dualist� sentimente cu at�t
mai jalnice, prin contrastul �nf�i��rilor de ieri �i de azi, cu c�t mizeria st�
scris� �i pe fe�ele oamenilor �i pe lucrurile ne�nsufle�ite. De la Marchegg �i p�n�
la Viena, g�rile sunt �ntr-o stare de dar�panare �i de murd�rie surprinz�toare;
calea dubl� a fost demontat� �ntre frontiera �i Raasdorf (�i probabil va fi
demontat� �i mai departe, p�n� la Stadlan), �i totul pare paraginii, p�n� �i at�t
de intens �i frumos cultivatele lanuri de odinioar� pe �ntinsul c�rora �n locul
p�ioaselor �i leguminoaselor plivite �i �ngrijite cre�te porumb �i � lucru de
necrezut � buruieni! Aceast� linie Viena-Pres-burg-Budapesta a fost pe vremea
Habsburgilor principala arter� de circula�ie a Monarhiei �i ambele ��ri (Austria �i
Ungaria) s-au �ntrecut �n �nzestrarea ei tehnic�, a�a �nc�t ajunsese s� rivalizeze
din acest punct de vedere cu marile linii din apusul Europei. De c�nd �naintarea
Cehoslovaciei p�n� la Dun�re a �ntrerupt circula�ia acestei linii �i a izolat cele
dou� capete ale ei, ea a trecut �n categoria liniilor de clasa a Il-a, iar oropsita
de pe vremuri, linia Budapesta-Bruck-Viena, i-a luat locul.
434___________
De�i n-am vazut-o dec�t de la distan�� i de�i n-am trecut dec�t de-a lungul
marginilor Vienei, popula�ia mi-a p�rut trista �i dezn�d�jduit�. B�rba�ii sunt
prost �mbr�ca�i �i slabi1; femeile aranjate cu gust �i simplicitate nu mai
oglindesc �n ochii lor veselia vremurilor disp�rute ci grijile zilei de m�ine. �i
femeile �i b�rba�ii tac, �i to�i ca �i toate par sa a�tepte ceva �eine Erlosung", o
m�ntuire, c�ci a�a nu poate s� mai mearg�. Mi-am pus deseori �ntrebarea, de la
r�zboi �ncoace cum izbutesc vienezii s� tr�iasc�? Ora� industrial �i comercial, de
2 milioane de locuitori, cum de mai ajung at�ia fo�ti muncitori, at�ia fo�ti
impiega�i s�-�i agoniseasc� o p�ine de c�nd industria �i-a �nchis fabricile �i
comer�ul tarabele din lips� de mu�terii?
Din cele trei State prin care am trecut �n spa�iul unei dimine�i, Ungaria,
Cehoslovacia �i Austria � figura cea mai jalnic� o �nf�i�eaz� cu siguran�� Austria,
�n Ungaria de�i nu sunt semne de entuziasm �i de bel�ug, via�a pare normal�; nu se
constat� �n tot cazul d�r�p�narea lucrurilor �ce au fost" �i se observ� chiar o
u�oar� mi�care �nainte, care nu se poate explica dec�t prin inteligenta
valorificare a produc�iei agricole �i prin falsificarea bilan�urilor, bugetelor �i
monedei � procedeu care �n epoca de mistificare �n care tr�im nu e mai blamabil
dec�t altul, �n bucata de Cehoslovacie prin care am trecut prosperitatea e mult mai
accentuata; Presburgul devenit Bratislava �i principalul port la Dun�re al nou
�ntemeiatei ��ri s-a �ndoit, �i construc�ii de tot felul, imobile � blocuri de
locuit, fabrici si institute publice ocup� locurile pe unde acum 30 de ani cre�tea
vi�a �i hameiul. Dar chiar �n afar� de Bratislava, prin tot �inutul cehoslovac pe
care-1 str�batem apare silin�a unei ��ri s�-�i dovedeasc� dreptul la existen�� prin
afirmarea voin�ei oamenilor �i exuberan�a operelor realizate. �osele impecabile,
case �i construc�ii noi, liniile ferate spilc� �i g�rile cur�ate, lustruite �i
pline de mi�care dovedesc �ntr-adevar c� �n aceast� parte a fostei Monarhii
lucrurile merg mai bine ca �nainte.
De�i n-am nici o r�spundere �n ciop�r�irea Austriei un sentiment de jen� m-a
cuprins de c�te ori am trecut prin Viena, de la r�zboi �ncoace. De data asta
sentimentul m-a curpins parc� �i mai tare de�i n-am trecut prin Viena ci pe l�ng�
Viena. Dup� ce trece Dun�rea, dup� ce trece peste Prater �i �ncalec� Donaukanalul,
cam pe la halta Simeringer Hauptstrasse, Orient-Expresul a deviat spre Bruck iar de
la Schwehat
1 O droaie de lucr�tori de-a lungul liniei ferate (angaja�i probabil ca s� li se
procure o p�ine) s�pau aproape goi, disimul�nd s�r�cia lor vestimentar� sub
ridicole preten�ii sportive.
(suburbia care ad�poste�te marea fabric� de bere Dreher) spre Ober Laa �i de acolo
prin Inzersdorf ajunge la Penzing �i la Gara de Vest. Chiar a�a, v�zut� din afar�,
nesf�r�ita adun�tur� de case1 se dovede�te moarta. Nimic si nimeni mi iese din
ora�ul amor�it �i nimic nu intr�. �mi aduc aminte de forfoteala acestei mari
Capitale dinainte de r�zboi, una din cele mai animate, din cele mai zgomotoase, din
cele mai ahtiate de petrecere � �mi aduc aminte de frumoase zile de vara ca cea de
azi �n care aproape toat� popula�ia se rev�rsa asupra suburbiilor �nflorite �i a
Wienerwaldului �i nu pot s� pricep unde sunt oamenii c�ci toate casele par totu�i
locuite. Se vede c� sunt prea ocupa�i s� moar� de foame, �n tot cazul, spre
Luxemburg, spre Rodaun � nimeni. Lainzul, Hierzingul �i toat� partea dinspre
Schonbrunn (prin care trecem) e pustie, dup� cum pustie vom g�si dup� plecarea din
Viena �i valea Wien-ului de la Hiitteldorf si Purkersdorf p�n� la Rekawinke�. La
Westbahndorf, �n cele zece minute de oprire n-am v�zut dec�t fe�e deprimate de�i
temperatura zilei era r�coroasa � aproape rece � atmosfera moral� deprimat� p�rea a
fi adaptat� deznadejdei unei temperaturi caniculare. Dar nu erau fl�c�rile soarelui
de vin� ci probabil focul care mistuia �n sufletul fiec�ruia ultimele speran�e de
mai bine.
P�n� la Linz, toate liniile de drum de fier, inclusiv linia principal�, �nierbate
(ce nu s-a pomenit �nainte �n Austria at�t de �ngrijit� de rostul fiec�rui lucru)
iar g�rile imense, cu zecile lor linii de garaj inutile �i ruginite, moarte. Nici
�nc�rc�ri, nici desc�rc�ri � �i pentru prima dat� de c�nd am p�r�sit Rom�nia am dat
iar de parcuri de ma�ini �i de vagoane stricate, date la o parte �i exploatate
drept cariere de fier si de piese de schimb.
La Linz, ceva mai mult� anima�ie, �i �n tot cazul lucr�ri mari �n curs � probabil
aceea�i preocupare de a procura oamenilor o posibilitate de a-�i c�tiga o p�ine �
gara se m�re�te �i se reface, iar pe sub linii se sapa un tunel �n prelungirea
str�zii principale a ora�ului. De la Linz �nainte, f�r� ca mi�carea sa reaminteasc�
m�car ce a fost �nainte, lumea �mcepe s� fie mai voioas�. Probabil prin influen�a
indirect� a hitlerismului german, vecin.
De�i priveli�tea e aceea�i de o parte �i de alta a Inului, de�i acelea�i case �i
acelea�i biserici �i capelu�e se ridic� din mijlocul unor c�mpii cultivate identic
sau printre p�duri �n care se alineaz� aceia�i brazi,
1 Demagogia socialist� de dup� r�zboi a mai sporit stocul de locuin�e din Viena
ridic�nd enorme blocuri, cu sute de apartamente �n care au fost g�zdui�i refugia�i
de prin provincie sporindu-se astfel num�rul stomacurilor goale �i gurile
�nfometate.
436
cum treci tunelul de sub ora� �i te opre�ti �n gara de la Passau ai impresia c� ai
intrat �n alt� lume.
Ritmul plin de via�� al celui de al III-lea Reich te prinde de la grani��. Hitler,
nu numai c� a pus �n mi�care tot poporul german, cu mic cu mare, dar a mai cerut ca
fiecare s� fie mul�umit �i s� o arate. Nu �tii dac� oamenii sunt mul�umi�i �
primele impresii culese ar dovedi c� da � dar to�i se arat� nu numai mul�umi�i, dar
chiar �nc�nta�i. Contrastul g�l�giei suflete�ti �i a fe�elor luminate cu mutrele de
un cot t�cute �i deprimate � de o parte si de alta a grani�ei � e impresionant.
De la primul pas pe care-1 fac �n Germania lui Hitler, �mi dau seam� c� nem�ii
tr�iesc azi �ntr-o stare de adev�rat� si perpetu� halucina�ie �i c� nu mai v�d �i
nu mai judec� lucrurile dec�t a�a cum le judec� Fiihrer-ul �i le cere s� le vad�.
A�a de exemplu, Fiihrer-ul a hot�r�t c� Olimpiada care �i desf�oar� competi�iile la
Berlin1 � �i �n care 52 de na�iuni sunt reprezentate prin t�lpile �i prin bra�ele
lor cele mai de seam� � �nf�i�eaz� cel mai de seam� eveniment de la r�zboi �ncoace
�i a�eaz� Germania �n fruntea civiliza�iei mondiale, organiza�ia sportiv� fiind cea
mai important� preocupare a omenirii moderne. �i a mai hot�r�t c� acest cov�r�itor
eveniment s� fie s�rb�torit, ca un prilej de reabilitare si de m�ntuire de �ntreaga
suflare germana, ca o �revan��" a umilin�elor suferite dup� �nfr�ngerea din 1918.
�i la glasul lui Hitler, tot poporul german s-a sculat ca un singur om. Toate
ora�ele din Germania sunt �mpodobite ca pentru s�rb�torile mari; de la fiecare cas�
at�rn� cel pu�in un steag, steagul ro�u al lui Hitler cu rotogolul alb �nc�rcat cu
o svastic� neagr� �n mijloc. Alte steaguri, culorile germane, sau locale � ca pe
vremea antebelic� � nu se mai v�d. Aceasta bolta ro�ie sub care se trece, absolut
pe toate str�zile fie ele c�t de dep�rtate de la centru, d� ora�elor o not� de
incontestabil� veselie �i dovede�te c� ro�ul, c�nd nu simbolizeaz� porc�ria
moscovit� e cea mai decorativa culoare. Si nu sunt astfel decorate numai str�zile
ora�elor, dar �i ale
1 Preg�tirile f�cute la Berlin �n vederea acestei a 11 -a Olimpiade n-au mai fost
f�1-cute nic�ieri, �i, judec�nd chiar numai dup� reproducerile fotografice �i dup�
cele scrise �n presa german� consacrat� �n mare parte de c�nd au �nceput
competi�iile, marelui eveniment � �in de literatura pove�tilor miraculoase.
Un adev�rat ora�, cu cel mai des�v�r�it confort, prev�zut cu amenajamentele tehnice
cele mai perfec�ionate, a ie�it din p�m�nt la marginea Griinewaldutui, �ntre Char-
lottenburg �i Spandau. Fiecare na�iune �i are cartierul ei, unde tr�ie�te �i
petrece. Un stadion imens, alte piste speciale, un bazin pentru competi�iile
nautice �i tot ce poate omul dori, au fost cl�dite nu in paiante �i �en trompe
l'oeil" ca s� dureze c�teva s�pt�m�ni, ci �n zid �i fier ca s� r�m�n� ca o ve�nic�
amintire �i ca o capital� a sporturilor pentru �ntreaga Germanie, �n a�teptare s�
fie a �ntregii Europe.
satelor, chiar prin c�tunele care n-au v�zut vreodat� un picior de atlet. De
asemenea toate g�rile sunt decorate, toate, nu numai acelea a�ezate �n drumul
oaspe�ilor str�ini, �i decora�ia const� �n mici stegule�e reprezent�nd culorile
celor 53 de na�iuni �n�irate pe sfori de-a lungul peroanelor. Am constatat
pretutindeni �i culorile noastre �n propor�ie egal� cu ��rile mari ale Europei, si
mi se pare c� cu at�t ne vom alege din aceast� Olimpiad�.
Pream�rirea evenimentului nu se m�rgine�te �ns� la aceste manifesta�ii de ordin
oficial sau oficios ce ar putea dovedi numai o buna organizare administrativ� �i
docilitatea cet�enilor. Ceea ce impresioneaz� mai mult e ecoul pe care cuvintele
Fuhrer-ului 1-a de�teptat �n sufletul fiec�ruia. Pe strada, oameni de toate
v�rstele nu comenteaz� dec�t �recordurile" stabilite zilnic la Berlin; cet�eni
durdulii �i buc�t�rese ce se b�l�cesc ca ra�ele din u�a unei pr�v�lii �ntr-alta,
feti�e sprintene rezemate de biciclet� sau tineri cu capul gol, cu fa�a �mbujorata
�i cu �riick-sack-ul" �n spinare � to�i cu mic cu mare sunt cu ochii beli�i pe
edi�iile speciale ce apar de 3-4 ori pe zi �i care comenteaz� cursele de 100, de
200, de l 000 de metri sau aruncarea greut�ilor sau nu mai �tiu ce, performan�e
sigur str�ns legate de soarta lumii. Megafoane �nadins a�ezate pe la r�scruci �i �n
locurile de mai mare aglomera�ie dau ve�ti �i comenteaz� fiecare gest al eroilor de
pe stadion; pr�v�liile au toate c�te ceva �n mostrele lor care s� sublinieze
importan�a zilelor pe care le tr�ie�te na�ia �i cuv�ntul �olimpic" sau �olimpiad�"
�nso�e�te tot ce se expune de la borcanul de mu�tar p�n� la cea mai elegant�
p�l�rie de dam�. Cele cinci cercuri �mpletite se l�f�iesc pe toate zidurile, pe
toate ferestrele tramvaielor �i taximetre lor1.
Manifest�nd at�t de spontan �i at�t de exagerat ar putea face s� se cread� c�
asist�m la o explozie de nebunie colectiv�, provocat� de un nou mit. Tr�im desigur
�ntr-o epoc� �n care preocup�rile sportive par a fi luat locul preocup�rilor
culturale de alta dat�; accesibile fiec�rui prost, desigur curentele sportive au
ridicat valuri de o intensitate pe care curentele culturale nu le puteau ridica,
dar mobilizarea total� a poporului german la care asist nu are la baz� nici mitul,
nici curentul sportiv, ci alt mit, mult mai puternic, care a cucerit tot poporul
�i-1 duce pe c�ile lui necunoscute: mitul hitlerian. E destul s� stai trei zile �n
Germania ca s�-ti dai seam� c� Fiihrer-ul e st�p�n absolut �i necontestat pe
spiritul
1 �nsemnele Olimpiadelor simbolizeaz� �mpletirea eforturilor celor 5 continente.
De�i au fost �ntrunite p�n� acum zece olimpiade, abia acum am aflat existen�a
acestui nou simbol de via�� pe care probabil nici nu 1-a� fi cunoscut dac� n-a� fi
venit �n Germania.
438
maselor. Cei c�iva intelectuali r�zvr�ti�i � �n afar� de ovrei � care se zice ca ar
mai fi �mpotriva lui Hitler stau ascun�i �i nu �ndr�znesc s� se arate. Oricare vor
fi rezultatele ac�iunii lui Hitler, oricare ar fi judecata posterit�ii asupra lui,
un lucru trebuie sa i se recunoasc�: din sufletul multiplu al Germaniei a f�cut un
singur suflet. Ca o fi bine, ca o fi r�u, alt� chestiune. Deocamdat� s� constat�m
c� �ntr-un popor de peste 70 milioane de oameni bate o singura inim� � s� o
constat�m si sa lu�m aminte. Poporul german e azi un popor care crede, �i un popor
care crede �i realizeaz� toate n�zuin�ele.
Judec�nd dup� experien�a de la Frankfurt, via�a ora�elor nu s-a schimbat sub noul
regim � be�ia ocazionala a steagurilor ro�ii l�sat� la o parte. Aceea�i �inut�
impecabil� a str�zilor �i aceea�i perfect� organiza�ie a serviciilor publice.
Aceea�i cur�enie, aproape sup�r�toare fiind ca st�njenitoare de orice libertate.
Cl�diri �i lucr�ri particulare si publice, pretutindeni �n construc�ie Spre marea
mea mirare nici o uniform�, de�i Frankfurtul e la doi pa�i de Rin � poate tocmai
din cauza asta. �n 48 de ore n-am �nt�lnit nici un ofi�er, nici un soldat. C�ta
deosebire cu aspectul str�zilor si localurilor publice dinainte de r�zboi, c�nd
uniformele mi�unau �i te izbeai de ele la fiecare pas! Remilitarizarea Germaniei s�
fie �i ea un mit? Lucru ciudat n-am �nt�lnit dec�t doi tineri �n uniforma
sec�iunilor de ap�rare �i de asalt hitleriste (S.S. �i S.A. adic� Sicherheits-
Scharren �i Sturm-Abteilung)1 � un contrast iar�i caracteristic cu puzderia de
c�m�i negre care circul� pe str�zile ora�elor italiene.
Parc� num�rul ovreilor a mai sc�zut mai ales �n localurile publice, de�i la
Frankfurt sunt la ei acas�; se vede c� totu�i se arat� mai pu�in.
La hotelul Frankfurte-Hof n-am mai g�sit clientela elegant� dinainte. Lipsesc
englezii �i americanii, �n schimb mul�i italieni p�rli�i, nesp�la�i �i guralivi.
�inuta hotelului �i mai ales a restaurantului se resimte.
Rev�zut �Romerul" si Domul. At�ta m�rire istoric� nu putea s� �ncap� �n cele trei
saloane imperiale �i �n �bisericu�a" vecin�. Cu toate cele 36 de �elec�iuni"
�mp�r�te�ti �i cele 12 �ncoron�ri, nu exist� nici un cheag �ntre ora�ul de
negustori si de c�m�tari care a fost totdeauna Frankfurtul �i al II-lea Imperiu
Roman. �i sub Habsburgi �i �nainte de ei, inima poporului b�tea aiurea.
Vizitat pentru prima dat� casa p�rinteasc� a lui Goethe �n Hirsch-graben, casa
restaurat� �i repus� cu mig�leala cunoscut� a Herr Profes-
1 S.S. constituie o trup� de paza, mai ales pentru Hitler �i oamenii lor sunt
pl�ti�i. S.A. sunt to�i ceilal�i nazi, �i nu primesc nici o leaf�.
sorilor, �n starea �n care se afla pe vremea genialului poet. O oroare
�nsp�im�nt�tor de trista. Camera �n care s-a n�scut Goethe, mic� �i �ntunecoas�,
str�nge inima. C�t soare a trebuit s� aib� acest om �n sufletul lui ca s� scrie �n
aceast� pu�c�rie Gotz von Berlichingen, C�avigo, Werther �i �nceputul lui Faust!
Posomor�ta casa � de altminteri �nc�p�toare pentru vremuri �i cu preten�ii �
explic� pasiunea poetului pentru lumina Italiei �i relativa lui ne�n�elegere pentru
o art� pe care nefasta influen�� a unui Winckelmann nu ar fi fost �n stare,
singur�, s�-i ascund� ritmul.
10 august. � Bad Nauheim e un buchet de vile confortabile la poalele Taunusului.
Parc splendid at�t de bine �inut �nc�t oamenii se sfiesc s� calce pe alei, sa nu le
strice. Arbori b�tr�ni, tei, castani, ar�ari, cu coroane seculare. Stabilimente de
b�i moderne cl�dite cu gust si cu tot confortul. Un Kurhaus mai vechi, de pe vremea
Prin�ilor de Hessa, dar nu prea ur�t, nici antipatic.
La Nauheim nu se prea bea ap� (e o singur� surs�) ci se fac b�i, care au reputa�ia
c� �nt�resc inima �i regleaz� circula�ia. Doctorul Hubert � inteligent � nu-mi
g�se�te nici o leziune (crosa aortei dilatata, ventricul st�ng cam m�rit � ca la 65
de ani!) �i socote�te c� micile tulbur�ri care m-au sup�rat ast�-prim�var� erau
datorate oboselii. Vom vedea.
Profitat ieri de o dup� pr�nz� de libertate ca s� fac o excursie la Saalburg �i la
Homburg, cu un autocar � pentru pre�ul de 3 1/2 m�rci, o splendid� organiza�ie
german�!
Saalburgul este un �castram" roman reconstituit cu mult� cheltuial� �i reclam� de
�mp�ratul Wilhelm al II-lea pe muchia Taunusului, pe acel �limes" s�pat de romani
de la Rin la Dun�re ca s� apere Imperiul de n�v�lirile germane. Toata lucrarea e
f�r� interes. Herr-Profes-sorii au zidit cl�dirile dup� medalii, dup� reliefurile
columnei Traiane, dup� descrierile celor vechi, pe urmele funda�iilor g�site. Le-au
zidit nu dup� fantezia lor, c�ci nenoroci�ii n-au avut nici o umbr� de a�a ceva,
dar dup� placul st�p�nului lor. Lui Wilhelm al II-lea �i pl�cea s� se joace aici
de-a �mp�ratul roman �i sa se fotografieze cu Regele Angliei (Eduard al VH-lea) �i
cu Regele Siamului.
Homburgul e o glorie dec��iut�, o glorie de pe vremurile lui Napoleon al III-lea.
Aici au fost instalate primele jocuri �n stil mare de c�tre fra�ii Blanc, �n
schimbul unui �mprumut de 100 000 de taleri, Prin�ul de Hessa-Homburg a dat
iste�ilor francezi concesiunea jocurilor. Un Casi-no monumental a fost construit pe
principala strad� a ora�ului �i timp
440
de 20 de ani toat� floarea Parisului �i-a petrecut verile la �Hombourg" s�-�i
�ncerce norocul. Homburgul fiind incorporat �n 1866 Prusiei, Bis-marck a desfiin�at
jocurile acord�nd �ns� concesionarilor un r�gaz p�n� �n anul 1872, c�nd jocurile au
fost definitiv suprimate �i fra�ii Blanc s-au mutat la Monte-Carlo, pentru
fericirea Prin�ului de Monaco.
Ridicat �n acea perioada de total� lips� de gust care a caracterizat a doua
jum�tate a veacului al XlX-lea, Casinoul din Homburg devenit acum �Kurhaus" este
p�strat ca o relicv�, cu �ngrijire, �n starea lui ini�ial�, �i ar�tat cu m�ndrie
vizitatorilor de c�iva feciori care mai poart� livreaua vremurilor disp�rute. E o
oroare �n toat� puterea cuv�ntului. E de ne�nchipuit cum me�teri veni�i dintr-o
�ar� cu at�ta tradi�ie estetic� cum e Fran�a au putut concepe ceva at�t de hidos ca
cele trei saloane �n care func�iona ruleta �i �trente-et-quarante". Dar sala de
teatru! S�-i pui foc! Amuzante vreo 12 cadre mari, fotografii reprezent�nd �n
grupuri �nal�ii oaspe�i regali �i imperiali ai Homburgului pe vremea crinolinelor
�i �turnurelor". Picknick-uri ridicole, curse de domni care �mping cucoane �n
roabe, curse de dame �nfoiate care �mping roabe goale � toate organizate de Prin�ul
de Galles, un mare prieten al Homburgului � �ncearc� �n zadar s� re�nvieze pe
ziduri o epoc� apropiat� dar at�t de moart�. Lumea prive�te �ns� cu smerenie, dac�
nu cu regrete, la toate aceste cadre care fac parte din marea mo�tenire a
trecutului.
�n opozi�ie cu Nauheimul, sta�iune balnear� modern� care ar putea fi a�ezat� �i �n
Conecticut sau �n Noua Zeeland�, Homburgul e un vechi ora� cu uli�i str�mte dar
pline de caracter, care dau pe o strad� larg�. Influen�a esteticii franceze,
vecin�, se simte deja �n aspectul mai tuturor caselor mai vechi de 100 de ani.
�ntr-o parte a ora�ului se ridic� un castel al Principilor de Hessa-Homburg,
preluat de Hohenzollerni dup� incorporarea provinciei �i �n care �mp�ra�ii Wilhelm
I �i al II-lea �i primeau �n fiecare an neamurile. Astfel printre oaspe�ii
fotografia�i �n Casino, e �i �mp�ratul Nicolae al II-lea al Rusiei, cu �arina,
veni�i s� pun�prima piatr� a bisericii ruse�ti...
In castelul de la Homburg �i-a instalat �mp�ratul Wilhelm, pentru un timp
�ndelungat cartierul general, pe vremea r�zboiului din 1914. Al�turi de castel, tot
d�nsul a cl�dit o biseric� monumental� �n care �Profesorii" au pus toat� arta lor
�i materiale alese. Interiorul e inspirat de Agia Sofia de la Constantinopol, dar
prin alterarea propor�iilor tot ce e via�� i minune la Bizan� e experien�� moart�
�i nereu�it� la Homburg. Oper� totu�i interesant� fiindc� dovede�te o dat� mai mult
falimentul �Profesorilor".
O �nc�ntare, la Homburg, este parcul care se �ntinde de la terasele din dosul
Casino-ului, peste vale, p�n� la un deal �mp�durit. Ca desen �j ca �ntre�inere, e
unul din cele mai frumoase parcuri din Europa, �i �n jurul lui mi�una acum via�a
celor circa 10 000 de �kur-g�ste" care vin sa ia �n fiecare var� b�i inofensive �n
aceast� sta�iune balnear�. � De�i tr�iesc �n afar� de curentele politice de c�nd am
plecat de la Sinaia, aflu printr-un ziar care �mi cade �n m�n� c� �n ziua plec�rii
mele din Rom�nia, �n 5 august, generalul Metaxas, primul ministru al Greciei a
dizolvat Parlamentul (ales ast�-iarn�) �i a proclamat dictatur�. Mo-ivul
m�rturisit: necesitatea unui Guvern de m�n� tare �mpotriva pericolului comunist,
din ce �n ce mai amenin��tor. Am notat deja de c�teva luni ac�iunea sovietic�
�nceput� �i �n Grecia, odat� cu cea pusa la cale �n Spania, �n Fran�a �i �n
Algeria. Nu �tiu p�n� la ce punct lovitura pe care o �ncearc� generalul Metaxas era
necesar� pentru m�surile de luat �mpotriva comuni�tilor. E mai probabil ca
generalul a vrut s� taie �ncurcatul nod al raporturilor politice dintre diversele
partide din Grecia, nod pe care, cu toat� buna lui voin��, Regele Georgios n-a
putut s�-1 descurce. Speran�ele puse �n Restaura�ie pentru o normalizare a vie�ii
politice grece�ti par c� se n�ruie. Buna-credin�� i buna-educa�ie nu sunt de ajuns
�n politic� pentru a duce o �ntreprindere p�n� la cap�t. Regele George a fost
lipsit de autoritate �i a pierdut partida. Nici dictatura pe care o �ncearc�
generalul Metaxas nu poate duce la nimic. Pentru o dictatur� trebuie un dictator,
�i generalul Metaxas n-a dovedit prin nimic c� ar fi omul indicat pentru un
asemenea rol. Dac� dictatura unui genial poate salva o �ar�, proceduri dictatoriale
�n m�na unui nechemat nu pot s� duc� dec�t la o pieire sigur�.
Din Spania ve�tile din fiecare zi se aseam�n�. De o parte �i de alta se comit
nemaipomenite cruzimi �i fiecare pretinde c� e sigur de victoria final�. Deocamdat�
lucrurile stau cam pe loc �i Madridul este �nc� �n m�na Guvernului Frontului
Popular, ca �i Barcelona.
12 august. � F�cut ieri, de diminea�� i p�n� seara, o frumoas� excursie cu
autobuzul �i cu vaporul. Cu autobuzul am plecat din Nau-heim dup� ora 7 diminea�a
�i prin Homburg (f�r� sa ne oprim) �i l�s�nd or�elul Hoechst (incorporat de c�tva
timp la Frankfurt) la st�nga, pe o autostrad� cimentata, recent construit� pentru a
lega Frankfurtul cu Mainzul �i bifurc�nd �nainte de Weilbach la dreapta, am ajuns
prin Er-benheim �nainte de ora 9 la Wiesbaden. Din nenorocire am f�cut tot drumul
pe ploaie � dar �n aceast� gr�din� dintre Taunus, Rin �i Main, nici pe ploaie nu te
po�i plictisi. E unul din col�urile cele mai civilizate
442
ale Europei. Ora�ele si or�elele � c�ci satele sunt adev�rate or�ele, pavate, cu
trotuare, cu lumin� electric� �i cu gaz, cu alei seculare, cu edificii impun�toare
�i cu tot dichisul urban � ora�ele �i or�elele stau unul �ntr-altul �i abia ai
p�r�sit o localitate, te pomene�ti �ntr-alta. Iar ce nu e cl�dit, e br�zdat de
�osele asfaltate, de linii ferate � mai toate duble � de linii de tramvaie �i de
inextricabile �iruri de piloane metalice care distribuie for�a electric� �n toate
p�r�ile. La c�iva kilometri de Nauheim, dup� Friedberg �i �ntre Ober Rosbach �i
Friedrichsdorf, am trecut pe sub noua autostrad�, lucrare impun�toare �n
construc�ie, menit� s� uneasc� Germania de Nord cu regiunea P�durii-Negre �i deja
deschis� circula�iei �ntre Frankfurt �i Heidelberg. Prin propor�iile lor, aceste
�ntreprinderi1 menite sa simbolizeze trufia regimului hitlerist, reamintesc marile
lucr�ri romane, �ntr-o tar� �n care �oselele sunt at�t de numeroase �i at�t de
excelente, �ntr-o �ar� �n care c�ile ferate s-au dezvoltat �i organizat �ntr-o
re�ea at�t de complect�, omul de bun sim� se �ntreab� daca miliardele cheltuite cu
aceste autostr�zi, dac� at�ia bani b�ga�i �n p�m�nt �i �n beton nu constituie un
lux inutil. Speciali�tii r�spund c� trac�iunea automobil� pe strad� e menit� s�
�nlocuiasc� trac�iunea pe �ine �i c� �n cur�nd caile ferate vor dispare,
men�in�ndu-se numai liniile necesare pentru leg�turile la distan�� mare, si c� pe
acest teren Germania trebuie s� fie � �i va fi gata, �naintea altor ��ri. O fi. Am
tr�it destul s� v�d drumurile de fier trecute la muzeu, dup� ce �n copil�ria mea am
asistat la inaugurarea primelor linii �n �ara mea �i la o prim� trecere la muzeu a
diligentelor si a tr�surilor de po�t�. A�a mergea omenirea �nainte, �i cine �tie ce
vor mai vedea copiii copiilor no�tri! Probabil c� peste 50 de ani nu se va mai
circula dec�t prin v�zduh, nici m�car deasupra capetelor noastre, ci prin
stratosfera!
Suprafe�ele r�mase libere �ntre ora�e, or�ele, �osele �i linii ferate, sunt
cultivate ca gr�dinile. Nici o buruian�, nici un loc�or neutilizat �i tot ce iese
din p�m�nt pare s� fie s�dit �i �ngrijit fir cu fir. De la Nauheim �i p�n� pe Rin,
am trecut printr-o simfonie de varz� �i de sfecl�. �ar� de proprietate mica, �i
chiar foarte mica si de o cultur� super-in-tensiv�, c�mpul se �nf�i�eaz� la dreapta
�i la st�nga drumului printre parii care poart� tot felul de s�rme, ca un nesf�r�it
covor de petice �n care v�n�tul argintiu al verzelor hidrocefale (e drept c� a
plouat toat� vara) alterneaz� cu verdele �nchis al sfeclelor ce �i ridic�
cotoarele, f�r� o lipsa, la o �n�l�ime de aproape un metru. N-am v�zut nic�ieri �i
niciodat� o asemenea exuberan�� n cre�terea acestor dou� nepre�uite
; Sunt o serie de autostr�zi �n construc�ie.
plante care �i-au g�sit aici un loc de elec�iune. Printre ele, pe ici, pe colo
c�teva ru�inate miri�ti de secar� acoperite cu c�rte�i at�t de numeroase �i de
bogate, �nc�t se vede c� nici aceast� dispre�uit� graminee nu e l�sat� �n cre�terea
ei, la voia �nt�mpl�rii. Dac� m�car un sfert din �ntinderea ei ar produce c�t
produce acest col� de p�m�nt, Germania ar fi cea mai bogat� tar� din Europa,
�napoierea, tot cu autobuzul de la Ko-blenz la Nauheim, prin valea Lahnei �i
printre platourile Taunusului ne-a ar�tat �ns� c� din nefericire pentru ea, chiar
�n p�r�ile care nu sunt stepe de nisip. Germania e mai mult piatr� si p�m�nt de
oale pe care nu cre�te, din voie, dec�t pinul �i cu sila, o s�r�c�cioas� secar�.
La Wiesbaden ne-am oprit o or�, Wiesbadenul, despre care auzisem mult �i pe care
nu-1 v�zusem niciodat�, mi-a fost o decep�ie. Poate c� a contribuit la aceast�
impresie �i vremea rea, c�ci n-am putut vizita parcul � adic� ce e mai frumos �n
acest mult l�udat ora�. �n schimb, plecat cu turma, a trebuit sa m� �in de ea �i am
vizitat KurhausuJ, o oroare, de�i prin dimensiunile �i prin luxul lui constituie
m�ndria Domniei lui Wilhelm al Il-lea. Hall-ul, imens cu o bolt� �nalt� neluminat�
si zugr�vit� cu materii stercovare, ar fi mai la locul lui �n inima unui
�Hauptbahnhof' trist �i �nfumat dec�t �n a unui local de veselie. Dar ceea ce
�ntrece orice, e sala de concert �i de spectacole, cu propor�iile ei �colosale", cu
luxul t�mpit al unei profuziuni de coloane �i de pila�trii de marmor� policrom�, cu
poleituri, cu un abuz de pictur� simbolic�, care nu simbolizeaz� nimic, cu acea
total� lips� de m�sur� �i de gust care caracterizeaz� arhitectura �i plastica de pe
vremea celor doi Wilhelmi �i pe care o vom reg�si la Koblenz, �n �colosalul"
monument �nchinat lui Wilhelm-der-Grosse �i ridicat la confluentul Moselei cu Rinul
pe promontoriul botezat �Deutsches Eck". Kursaus-ul de la Wiesbaden �i Deutsches
Eck de Ia Koblenz ne arat� de ce sunt capabili �profesorii" �narma�i numai cu
manuale si cu documentare str�in� (mai ales italian�) �i cu totul lipsi�i de
darurile care nu se cap�t� pe baz� de diplome.
Ora�ul Wiesbaden � prin care ne-a plimbat autobuzul � pare plin de via��, �i
judec�nd dup� mul�imea pr�v�liilor de mare lux, plin de prosperitate, �nf�i�are
modern�, banal� �i simpatic�, cu uli�i �i cu minunate alei de arbori b�tr�ni.
De la Wiesbaden �carul" nostru ne-a dus la Asmanshausen, pe malul Rinului.
Priveli�tea se schimb� �i devine m�rea�� n fa�a impun�torului fluviu, dup�
Schierstein. Apa curge la st�nga noastr�, iar pe dreapta se ridic� dealurile
acoperite cu vii, s�dite pe terase proptite �n
444
ziduri de piatr�. Intre �osea si Rin, vila l�ng� vil�, �n mijlocul unor parcuri de
toat� frumuse�ea, r�m�i�e de pe vremea c�nd viile de pe Rin constituiau o avere.
Trecem pe l�ng� c�teva �Kellerei" celebre, dar juc�ria, nu �ncepe dec�t la
Asmanshausen, unde fluviul intr� �n defileul din care iese la Koblenz �i care
constituie celebra Rheinfahrt c�ntat� de at�ia poe�i din veacul trecut, �i loc de
exaltare al patriotismului german �n jurul pintenului de la Loreley care spintec�
apele r�ului, dar nu le mai spintec�, c�ci spiritul practic al genera�iilor moderne
a desp�r�it st�nca de valuri printr-o �osea c�tigat� prin umplutur� (!) asupra
fluviului.
Am spus c� la Asmanshause �ncepe juc�ria fiindc� nu g�sesc o expresie mai adaptat�
ca s� cuprind �ntr-un singur cuv�nt impresia pe care o de�teapt� acest col� de
p�m�nt, unic �n felul lui. Pe un mal �i pe altul, de-a lungul apei, c�te o dubl�
linie ferat� pe care trenurile trec �n continuu, �ntr-un sens �i �n altul si c�te o
sosea ticsita de automobile de tursim �i de camioane ce se urm�resc f�r� r�gaz �n
sus �i �n jos; pe Rin, vapoare de c�l�tori, remorchere, �lepuri �i vapora�e de
serviciu de la un ��rm la altul, se �nt�lnesc sau se �ntrec �ntr-o agita�ie ce nu
se vede de obicei dec�t �n porturile mari. �i toate aceste marafeturi care alearg�
f�r� s� se opreasc� �i f�r� s� se ciocneasc�, reduse �n dimensiunile lor prin
efectul distan�ei, au aerul s� fie reglate �n mi�carea lor printr-un mecanism
ascuns �i savant, ca juc�riile complicate din copil�ria mea �n care �nv�rtind de o
cheie, o ceat� de v�n�tori se punea s� urm�reasc� un cerb pe un munte de tinichea
pe c�nd la poalele muntelui un tren intra �ntr-un tunel, altul ie�ea dintr-�nsul,
iar sus pe v�rf se desf�ura atacul unei cet�i. Daca aceast� �Rheinfahrt" n-ar fi o
juc�rie, de propor�ii uria�e, n-ar fi posibil s� treac� at�tea trenuri, at�tea
automobile, at�tea vapoare, v�dit menite numai s� distreze, sau s� uluiasc� pe
spectatori. A�a se explic� numai, c� defileul Rinului nu mai e o priveli�te ci un
spectacol. P�n� �i renumitele vii, m�rginite de vale de-a lungul apei de un �ir
ne�ntrerupt de or�ele �i de vile, ag�ate, sus, de castele ruinate care se ridic�
dinadins �i f�r� alt rost pe fiecare muchie, par a fi fire de l�n� verde lipite cu
m�na, at�t de regulate sunt liniile lor.
Aceast� impresie de juc�rie pe care mi-a dat-o Rinul de data asta, n-am resim�it-o
acum aproape 50 de ani1 c�nd t�n�r �i neblazat m-am apropiat pentru prima dat� de
malurile lui. Erau probabil �i mai pu�ine trenuri �i mai pu�ine vapoare, iar
automobile deloc. Dar erau mai ales alte vremuri. Facilitatea deplas�rilor prin
mecanizarea vie�ii din ultimele decenii a permis omului s� p�trund� cu u�urin�� n
toate col�urile
1 �n 1887. Am cobor�t Rinul cu tat�-meu merg�md la Ostanda.
\
vechiului continent, iar cinematograful ne familiarizeaz� zilnic cu toate minunile
celorlalte continente � a�a �nc�t valoarea priveli�tilor pe care le avem sub ochi e
for�at mic�orat� prin compara�ii care-ni impun de la sine. La 17 ani, Rinul m-a
impresionat ad�nc, �mi aduc aminte c� de pe vaporul cu care coboram spre Colonia,
c�nd am trecut pe l�ng� Lo-reley, pasagerii au �nceput s� c�nte �n cor �Wacht am
Rhein", �i aceast� manifestare m-a emo�ionat p�n� la lacrimi. Mi-am adus aminte de
versul lui Musset:
�Nous l'avons eu votre Rhin allemand", �i mi-am dat seam� c� �ntre malurile acestui
r�u nu curge numai ap�, �i c� valurile pe care le spintecam au leg�nat timp de
veacuri n�zuin�ele �i antagonismele a dou� neamuri. Azi concep�iile politice �i
sociale au schimbat fa�a lucrurilor. N-am mai auzit c�nt�ndu-se �Wacht am Rhein",
vremea legendelor a disp�rut � cine mai cunoa�te pe cea de la Loreley? � le-au
gonit pe toate automobilele �i claxoanele aii speriat �fiicele Rinului" ce alergau
dup� inelul de aur.
O dat� mai mult am constatat c� nu trebuie s� revezi dup� vreme �ndelungat�,
locurile care te-au �nc�ntat odat�. Decep�ia e sigur�, �i am�r�ciunea decep�iilor e
greu de mistuit la b�tr�ne�e.
�mbarca�i la Asmanhausen la ora 11 �i 1/4, am debarcat la Ko-blenz la ora l 1/2, �i
dup� un ocol prin ora�, am pornit prin valea Lah-nei, prin Ems �i Limburg spre
Nauheim. O oprire de 5 sferturi de or� la Ems a fost pentru mine o sta�iune
dureroas�. Am petrecut o lun� minunat� cu scumpa mea mam� �n aceast� pl�cut�
localitate �n vara anului 1889. De atunci n-am mai c�lcat pe acolo, dar vai c�te s-
au schimbat �n ace�ti 47 de ani! Aproape n-am mai reg�sit nimic de ce s�-mi ag�
amintirile. Numai casa �n care am locuit �Stadt Wiesbaden" a r�mas intact�.
Kursalonul a fost ref�cut �i m�rit, Kurhausul de asemenea �i at�t de caracteristica
lui curte, pe care dau ferestrele de obicei locuite de Wilhelm I, a disp�rut.
Dobor�t� a fost �i colonada de-a lungul r�ului, �n fa�a casei noastre. �i c�te
altele. Numai piatra comemorativ� a declar�rii r�zboiului din 1870 n-a fost
ridicat�. Istoria cu depe�a de la Ems falsificat� de Bismarck e cunoscut�. Regele
Wilhelm �i bea �n fiecare diminea�� paharul de ap�, plimb�ndu-se printre simplii
muritori. Pe vremea aceea, Regii n-aveau nevoie s� fie p�zi�i la fiecare pas. �ntr-
o diminea��, ambasadorul Benedetti a �nt�lnit .pe Rege, l�ng� �andramaua care
servea pentru inhala�ii (dobor�t�, azi �i d�nsa), �i i-a comunicat, din ordin, c�
r�zboiul era declarat. Locul pe care sta Regele a fost �n-
446
semnat cu o piatra pe care a fost s�pat� data. Piatra a r�mas, dar inscrip�ia s-a
cam �ters.
�mi aduc foarte bine aminte c� �n acel an �i odat� cu noi mai erau la Ems urm�torii
rom�ni: Effi Grant cu so�ia (n�scuta B�l�ceanu), d-ra Capitanovici (sora lui Teodor
Capitanovici, fost viceguvernator la Banca Na�ionala), d-na George Opran �i un
c�pitan Constantinescu, ajuns mai t�rziu general: nici unul nu mai e �n via��,
afar� de mine. M�ng�ietoare constatare.
Limburgul e un or�el animat cu cartiere nou ridicate �n jurul unui nucleu medieval
t�iat de str�du�e str�mte �i cu case r�mase de veacuri neschimbate. Ora�ul vechi se
suie �n trepte pe poalele unei �n�l�imi pe care se ridic� �Domul", sau catedrala, o
minunat� cl�dire din epoca de tranzi�ie �ntre stilul roman �i cel gotic (pe la
�nceputul secolului al XIII-lea). Ogiva �ncepe s� apar� cu timiditate � dar tot
planul bisericii e �nc� al basilicelor romane. Propor�ii frumoase. P�cat c�
materialul din care e zidita biserica nu corespunde unei at�t de remarcabile
realiz�ri arhitecturale. E cusurul aproape tuturor cl�dirilor din Germania, mai
ales a celor vechi. S�r�cia materialului apare mai ales �n case, toate �n b�rne
aparente �i ziduri de moloz, construite dup� un tipic � dar tipic simpatic, din
afar� cel pu�in.
De la Limburg ne-am �napoiat direct, f�r� nici o oprire, prin Cam-berg �i Usingen
la Nauheim.
14 august � Polonezii nu mai �tiu pe ce scaun s� se a�eze, �i �n nedumerirea lor se
a�eaz� pe dou�. Pe c�nd generalul Gamelin1 e primit la Var�ovia cu onoruri
excep�ionale de generalul Rydz Smigly2, vicemi-nistrul de externe, simpaticul
nostru prieten contele Szembeck se prezenta �comme par hasard" lui Hitler la Berlin
si �i explica probabil c� vizita succesorului lui Weygand �n Polonia nu are nici o
importan��.
� Ziarele aduc �tirea numirii lui Ribbentrop ca ambasador al Germaniei la Londra.
Numirea nu e lipsit� de importan��: Ribbentrop e inteligent �i abil �i va face mult
pentru o apropiere �ntre Anglia �i Germania, afar� numai daca prietenul s�u intim,
Lord Londonderry, nu-i va strica toat� treaba prin obi�nuitele sale gafe �i prin
exces de zel.
� A murit �i Charles Benoit, p�rintele �propor�ionalei" �n materie electoral�, o
remarcabil� inteligen�� i uri scriitor cu miez �i limpede. Din partizan convins a
devenit cu timpul cel mai aprig adversar al sufragiului universal. Analizele lui
asupra celor dou� boli sociale, �la par-
1 Generalisimul armatei franceze.
2 Succesorul mare�alului Pilsudski.
lamentarire" �i �l'electoralite" vor r�m�ne ca doua opere ale bunului sim�. Un om
de bun sim� ca d�nsul nu putea r�m�ne sub un regim demagogic ca cel din Fran�a
actual�, dec�t �n umbr�. �i �n umbr� a �i murit.
� �n Spania r�zboiul civil devine din ce �n ce mai oribil, tara sa se poat� �nc�
vedea de ce parte va �l izb�nda. Fiecare o prevede dup� simpatiile sale. Ziarele
germane au anun�at astfel zilele trecute fuga Guvernului din Madrid la Valencia, �n
vederea unei viitoare posibilit�i de evadare pe mare. �tirea nu s-a confirmat, a
fost numai o schimbare de Guvern1: �n locul necunoscutului Girai a fost numit un
alt necunoscut, �n schimb la Barcelona, doi generali na�ionali�ti, generalii Goded
�i Buriel, au fost condamna�i la moarte �i executa�i imediat.
15 august. � Cum se �nv�rte�te roata lumii: �mi aduc aminte de modestul �i
neb�gatul �n seam� c�pitan Goring, la �Convegno Volta" din 1932 �n Roma � �i azi
citesc �n Frankfurter Zeitung, pe prima pagin� o lunga dare de seam� asupra unei
serb�ri ca din pove�ti, oferite la Berlin notabilit�ilor str�ine venite pentru
jocurile olimpice, de acela�i Goring, devenit �ns� ministru, Pre�edinte (al
Prusiei) �i �General Oberst". Printre invita�i: Regele Boris al Bulgariei, Prin�ul
Mo�tenitor Gustav Adolf al Suediei cu Principesa Axei a Danemarcei, Prin�ul
Mo�tenitor Paul al Greciei etc. etc. � iar �n gr�dina splendid decorat� a
Pre�edin�iei, de o parte baletul Operei, de alta un fel de Kermeza �n care tipuri
din toate �inuturile Germaniei fuseser� adunate, cu porturile lor originale pentru
distrac�ia �nal�ilor oaspe�i. Tata �de la" Goring, trebuie sa fi tres�rit de
pl�cere, s�racul, �n morm�ntul lui.
� Neav�nd ce face am vrut s� m� duc la cinematograf, dar pe unicul ecran din
Nauheim nu apar dec�t filme slabe �i perimate. Mi-am adus cu acest prilej aminte de
o amuzant� istorioar� pe care mi-a povestit-o Elena Vac�rescu �i care arat� p�n� la
ce grad de prostie poate ajunge zelul platitudinii, �n jurul oamenilor mari sau
ajun�i mari. Nimfa noastr� na�ional�, pe l�ng� alte fleacuri, prezideaz� �i un fel
de comitet pentru cooperarea interna�ional� prin film, cu sediul la Paris, comitet
din care face parte �i ambasadorul german, �ntre altele, ilustrul areopag
distribuie �i dou� medalii de aur pe an. Anul trecut, comitetul a vrut �n aproape
unanimitate s� acorde una din aceste medalii lui Charlie Chap-lin � dar ambasadorul
german a venit disperat la Elena Vac�rescu �i i-a spus confiden�ial c� dac� se
confer� medalia lui Chaplin, d�nsul se va vedea nevoit s� demisioneze din comitet.
La mirarea Elenei, ambasadorul a informat-o c� din cauza must�ii (�en mouche") pe
care o poar-
1 Nici m�car at�t.
448
ta Chaplin � �i care e identic� cu a lui Adolf Hitler � chipul, numele �i persoana
vestitului comic sunt ostracizate �n Germania, �i filmele lui interzise pe tot
cuprinsul Reichului! Comitetul a renun�at s� confere medalia lui Chaplin, �i astfel
a putut conserva �n s�nul s�u pe reprezentantul Majest�ii Sale Hitler!
� Primit scrisori din �ar�: �n fine a plouat dou� zile! A sc�pat porumbul.
17 august. � Excursia de ieri dup� amiezi, pe o vreme de toat� frumuse�ea: prin
Usingen si prin Weilthal (valea Weilei) la Weilburg (pe Lahn); de acolo la
Braunfels si apoi prin Wetzler �i Butzbach �nd�r�t la Nauheim. O minunat� dup�-
amiaz� si hot�r�t lucru, automobilul e o inven�ie mare � s� nu mai scuip�m pe
d�nsa. Wilburgul se ridic� pitoresc pe un deal st�ncos �ntr-o bucl� a Lahnei, �n
jurul unui foarte considerabil dar destul de banal castel ce a apar�inut Casei de
Nassau. Acum se ad�postesc diferite autorit�i, mai ales de ordin corec�ional, �i o
pu�c�rie �i nu se poate vizita. Dup� ce am �nghi�it o �nghe�at� de fragi � cu
pl�cere � fiindc� a�a era �n programul autobuzului, am pornit peste dealuri si
peste v�i �i am ajuns �ntr-o jum�tate de or� la Braunfels, castel enorm cu turle �i
cu surle ce se contureaz� de departe pe �n�l�imea lui, �i pe care 1-am vizitat,
fiindc� era �i el �n program, ca �i �nghe�ata de la Weilburg. Castelul Braunfels e
leag�nul Familiei Princiare Solms-Braunfels, care-1 locuie�te �i �n momentul de
fa��. A fost restaurat �n anii 1879-1880 de Principele Ferdinand de Solms, cu bani
mul�i c�ci ajunsese o simpl� ruin�, �i cu ajutorul �profesorilor" care au f�cut tot
ce poate face omul cu �tehnic�" dar f�r� vlag�. Pe dinafar� e impozant, chiar
foarte impozant cu enormele lui turnuri rotunde �i p�trate. Pe din�untru, numai
lucruri mediocre, copii de tablouri vechi �i c�teva originale dar foarte retu�ate,
mobile de stil adunate pe la anticari, por�elanuri pe care ghidul nostru se obstina
s� le atribuie secolului al XlV-lea (!) �i un splendid sp�l�tor de mahon cu
ornamente de bronz �i cu tot serviciul �n argint aurit (vermeil), una din cele mai
frumoase mobile ce se pot vedea din epoca Directoriului pe care acela�i ghid o
califica �Nobel aus dem 18-tem Jahrhundert, stile Ampor" (adic� Em-pire!). �ncolo,
ca �n toate castelele germane coarne de cerb simbolice �i pu�ti inutile de toate �i
pentru toate v�rstele.
Scopul principal al excursiei noastre � �n afar� de pl�cerea priveli�tilor peste
culmile �i de-a lungul v�ilor Taunus-ului � �l �nf�i�a Wetslarul, care ne-a
r�spl�tit cu prisosin�� de osteneal�. Catedrala din
Wetzlar e un edificiu din cele mai interesante �i unic �n felul lui. Pe locul pe
care se ridica au fost cl�dite mai multe biserici din care una �n cel mai pur stil
roman pe la 1140, din care a r�mas �ns� numai fa�ada principal�. Peste biserica
roman� a �nceput s� se ridice una �n stil gotic, pe la mijlocul secolului al XH-
lea, dar �n loc s� se doboare biserica veche din temelie �i s� se construiasc� alta
noua, cum s-a f�cut pretutindeni, s-a construit cea nou� peste cea veche care n-a
fost dobor�t� dec�t dup� ce cea nou� a fost gata sau aproape gata e deasupra
sanctuarului precedent. �i cum ctitorii din veacul al Xlll-lea n-au avut bani ca
s�-�i termine lucrarea, fa�ada edificiului roman a r�mas intact� pentru fericirea
ochilor no�tri, �nc�lecat� �n modul cel mai curios de pila�trii gotici uria�i care
n-au putut fi du�i p�n� la bolt�. Portalul principal al bisericii de stil roman a
r�mas astfel intact �i e o minune de linii, de boite suprapuse t�iate printr-un
pilastru central, de propor�ii �i de ornamente, a c�rui pereche s-ar c�uta �n zadar
�n cele mai pure exemplare de art� romanic� din Fran�a sau din Italia. Ce p�cat c�
n-a mai r�mas dec�t aceast� fa�ad� din vechea biseric�, c�ci cea gotic�, de�i
foarte interesant� ca am�nunt de construc�ie e lipsita de propor�iile care fac tot
farmecul bisericilor din secolul al Xlll-lea �i al XlV-lea. Nava nu e nici destul
de �nalt� nici destul de ad�nc� �i e prea mult luminat� prin ferestrele prea mari
pe de o parte �n opozi�ie cu cele din partea opus�, de dimensiuni mai reduse �i cu
ornamenta�ie mai sever�. Acest am�nunt ca �i decora�ia mai exuberan�a, �n ce
prive�te capitelele coloanelor �i loburile ferestrelor dintr-o parte fa�� de
cealalt�, dovede�te c� cel pu�in un secol a trebuit s� treac� �ntre construc�ia
laturei din dreapta �i a celei din st�nga, �i se explic� prin procedeul de cl�dire
adoptat, de �nv�luire a vechiului edificiu, l�sat cultului pe tot timpul ridic�rii
noului templu. Acest procedeu unic de construc�ie mai dovede�te c� nu e nimic nou
sub soare, �i c� spre exemplu cl�direa g�rilor monumentale din ultimii 30 de ani
f�r� ca cele vechi s� �nceteze un moment sa func�ioneze pe timpul suprapunerii
celei noi, �tont de force" considerat ca o minune a tehnicii moderne, a fost deja
s�v�r�it acum 600 de ani de c�tre me�terii zidari din Wetzlar.
Dar catedrala Wetzlar nu este interesanta �n felul ei numai din punct de vedere
arhitectural, ci �nc� �i din altul. E una din foarte pu�inele biserici din Europa
care serve�te �n acela�i timp �i cultului catolic �i celui protestant1! �n momentul
Reformei, ilustra catedral� se afla pro-
1 Aceea�i anomalie o mai �nf�i�eaz� �i biserica Heiligen Geist, de la Heidelberg.
Alta nu cunosc.
450
prietatea unui capitol de ctitori (�Stiftsherren") care aveau privilegiul s� stea
�n vremea slujbelor �n corul bisericii, restul navei nemaifiind la dispozi�ia
cet�enilor ora�ului. S-a �nt�mplat �ns� �n acele agitate vremuri c� capitolul
ctitorilor s� r�m�n� credincios bisericii catolice, pe c�nd majoritatea or�enilor a
�mbr�i�at Reforma. �i capitolul ctitorilor a �nceput s� se certe cu reprezentan�ii
comunei pentru posesiunea catedralei, �i cearta a durat vreo 250 de ani p�n� ce
Tribunalul Suprem din Wetzlar1 a pronun�at o sentin�a inspirat de biblica judecat�
a lui Solo-mon: jum�tate din biseric� (adic� corul) a fost l�sat catolicilor �i
jum�tate (restul navei) protestan�ilor � d�ndu-se �n plus catolicilor dreptul sa-�i
desf�oare procesiunile �i prin partea rezervat� protestan�ilor �i s�. ias� din
Catedral� pe poarta principala. Actualmente un zid de paiant�, ridicat p�n� la o
treime din �nl�imea edificiului, desparte cele dou� turme de credincio�i, �i
fiecare din ele �i-a a�ezat c�te o org� monumental� care r�sun alternativ, c�ci
slujbele religioase se �in �ntr-un rit �i �n-tr-altul la ceasuri deosebite. Ce ar
fi s� sune odat� �mpreuna! Dar paci-nicii cet�eni din Wetzlar nu se mai ceart�!
De la Wetzlar ne-am �napoiat la Nauheim prin Butzbach, or�el vechi, devenit un
centru industrial. Un Markplatz �nconjurat de case din veacul al XVI-lea cu un
Rathaus �i mai vechi �i cu o f�nt�n� AltDeutsch a r�mas ca un anacronism �n
mijlocul uzinelor �i cartierelor noi.
Caracteristica aspectelor rurale �n ��rile civilizate ale Apusului e des�v�r�ita
�ncredere reciproc� �i perfecta armonie ce domne�te printre fiin�e, �i �ntre fiin�e
�i lucruri. Oamenii nu se vrajm�iser� �ntre ei (cel pu�in �n aparen��, c�ci ce o fi
�n sufletul lor Dumnezeu �tie!) �i par mul�umi�i de soarta lor. Pe drumurile
asfaltate pe care le str�bat, prin sate �i pe lanuri, nici o urm� de lupt� de clas�
de invidie sau de sfial�, ca la noi. Aici ��ranii nu se �nf�i�eaz� ca viet�i
sordide, murdare �i nesp�late acoperite de �oalele spurcate de toate excrementele
p�m�ntului �i ale s�r�ciei, mai apropiate de boli al�turi de care �i trag sufletul
�n praf; aici ��ranul, cur�, harnic �i m�ndru e un om din clasa noastr�, cu haine
ca ale noastre, cu biciclet�, cu c�ru�� i cu bel�ug. Clasa �ar�neas-
1 Pe timpul Sf�ntului Imperiu existau dou� tribunale supreme, unul la Viena,
Reictlshofratul �i altul la Wetzlar Reichskammergerichtul, dou� Cur�i de Casa�ie,
cum s-ar zice azi. Pentru ce Wetzlar? Misterele Istoriei, cel pu�in ale Istoriei
c�t o �tiu eu. La Tribunalul din Wetzlar a lucrai divinul Goethe, ca �Praktikant"
�n vara anului � 772, �i s-a amorezat lulea de faimoasa Lotte (Charlotte Buff).
Natural casa btr�nului Buff conservat� �i azi a devenit un loc de pelerinaj pentru
to�i cei pe care �i une�te cultul marelui poet, ca �i casa �n care s-a sinucis tot
�n Wetzlar dar nu din cauza Charlottei t�n�rul Jerusaleni, sinucidere care a
inspirat lui Goethe sf�r�itul romanului s�u Werther.
c� constituie un strat nobil al poporului, �i �i-e drag sa stai cu ei de vorb� �i
s� tr�ie�ti printre ei. In ��rile civilizate ale Apusului nu exist� vr�jm�ie �ntre
oameni �i animale: vitele sunt �ngrijite cu drag, �i n-am v�zut un copil tortur�nd
un c�ine sau o pisic�, �n aceste binecuv�ntate �ari nu exist� vr�jm�ie nici �ntre
oameni �i lucruri: nimeni nu se atinge de un pom sau de o plant� �i arborii
�nc�rca�i de fructe stau neatin�i de-a lungul drumurilor �i prin c�mpii
ne�ngr�dite. A rupe o crac�, ar fi o fapta rea pe care nimeni n-ar �n�elege-o, �i
c�nd m� g�ndesc c� la noi trebuie s� p�ze�ti arborii �oselelor ca s� nu-i rup�
oame-nii, a�a din senin, ca s� strice ceva! �n binecuv�ntatele ��ri ale Apusului
�njghebarea �ntre oameni, animale �i lucruri a ajuns la o stare de perfect
echilibru care d� priveli�tilor rurale o �nf�i�are de pace �i de......
23 decembrie 1936.....masoni; lui se datore�te rena�terea masoneriei la Ia�i �i �n
Moldova. Ajuns �n primele r�nduri, a intrat �n rivalitate cu Pangal, a c�lcat toate
constitu�iile Ordinului, �i �n cele din urm� � acum doi ani � a fost exclus din
Masoneria Na�ional� Rom�n�. Excomunicatul a �ntemeiat o alt� loje �i a �ncercat s�
o pun� �n leg�tur� cu Marea Loje din Anglia. Aceasta a aprobat �ns� toate
hot�r�rile Consiliului Suprem rom�n �i n-a r�mas �n rela�ii dec�t cu Marea Loja
Na�ional� Rom�n�. Schismaticul Sadoveanu, caterisit de Masoneria rom�n�, a intrat
�n lupt� f�i�� cu reprezentan�a legal� a Obedien�ei. Toate acestea, marele public
nu le cunoa�te �ns�, �i Masoneria Na�ional� Rom�na duce �n spinare ponosul urilor
pe care le-a declan�at Sadoveanu.
� Ieri sear� a murit Simki Lahovari dup� grele suferin�e, �mplinea acum, �n
ianuarie, 56 de ani! Femeie inteligent� �i plina de via�a, simpatic� �i
�ndatoritoare, las� pe urma ei numai regrete.
Ne legasem mult de d�nsa �n anii din urm�, �i asta-var� a petrecut dou� luni �n
vila mea de la Sinaia. Un cancer abdominal nemilos a r�-pus-o �n c�teva luni.
Pentru Regina M�ria a c�rei prieten� sincer� �i devotat� era, e o pierdere aproape
ireparabil�. Cine ar fi crezut c� se va pr�p�di �naintea lui Nicu Lahovari, pe
jum�tate orb �i paralizat, de mai bine de 6 luni!
24 decembrie. �Noul Rege al Angliei George al Vl-lea a acordat Ducelui de Windsor
(fostul Rege Eduard al VUI-lea) rangul nr. 3 �n prec�derile Cur�ii Regale � adic�
imediat dup� d�nsul �i dup� mo�tenitorul Tronului (pentru moment mo�tenitoarea
Tronului). Lucru de
452
necrezut �ns�, a acordat �i eventualei viitoare Ducese de Windsor � care va fi
actuala mrs. Simpson � pe l�ng� titlul de Alte�� Regal� �i rang imediat dup�
Regin�, �naintea tuturor Prin�eselor de s�nge! C�t venin la Curtea englez� pentru
ziua de m�ine!
�n leg�tur� cu ultimele evenimente de la Londra se colporteaz� tot felul de snoave
�i �cuvinte de spirit". A�a, spre pild�, la Paris se spune: �On ne Baldwine pas
avec Pamour!" Iar la Londra, fiindc� a fost foarte serios vorba la un moment, s� se
treac� Coroana asupra micii Principese Elizabeta, se explic� predilec�ia englezilor
pentru Domniile feminine �n modul urm�tor: lucrurile merg mai bine sub o Regin�,
fiindc� Regina are aman�i �i guverneaz� astfel b�rba�ii, pe c�nd Regii au metrese,
�i guverneaz� femeile.
� Cine ar fi crezut ca �ntr-un partid at�t de str�ns �i de restr�ns � ca stat
major � ca Partidul Agrar, s� izbucneasc� furtuna �i sa mearg� lucrurile, cum era
s� se �nt�mple, p�n� la r�zboi �fratricid". Amicul meu Ottescu s-a n�pustit asupra
lui Radian cu o patim� �i cu o violen�a de nepriceput. De nepriceput, fiindc� nu se
potrivea nici cu caracterul �i cu inteligenta lui Ottescu, nici cu �nvinuirile
reale pe care le aducea lui Radian. M-au torturat opt zile cu o ceart� inutila; �n
fine asear� lucrurile s-au aranjat, cel pu�in �n ceea ce prive�te partidul.
� Presa interna�ional� democratic� si jidovit� este iar�i plin� de �tiri
alarmante, cele mai negre inten�ii fiind puse �n seama Germaniei antisemite �i
anticomuniste. Germania trece, ce e drept, printr-o grea criz� economic� intern�
din cauza lipsei materiilor prime, pe care, cu moneda ei avariat�, nu �i le mai
poate procura. Schacht, vorbind de aceast� lips� a amenin�at lumea cu o �explozie".
At�t a fost de ajuns pentru ca sicofan�ii democra�iei integrale s� anun�e �urbi et
orbi" proxima intrare a Germaniei �n r�zboi. Mai simplu ar fi fost s�-�i dea seama
c� Schacht, foarte priceput �n ale finan�elor, vorbe�te c�teodat�, cam f�r� rost cu
privire la cele politice � �i c�, dac� via�a este grea �n timp de pace f�r� materii
prime e �i mai grea �n timp de r�zboi. Mai mult: r�zboiul nici nu poate fi dus f�r�
materii prime!
25 decembrie. � O minunat� zi de Cr�ciun. Soare �i cald. De�i toate calendarele,
to�i meteorologii �i toate babele cu ghiocii lor au prezis o iarn� grea,
excep�ional de grea, adic� lung� �i geroas�, toamna s-a prelungit p�n� acum, f�r�
frig �i f�r� z�pad�.
�NSEMN�RI ZILNICE. 19)6 453
Iarn� geroas� ne mai poate d�rui Dumnezeu, c�ci n-am trecut �nc� de Boboteaz�, dar
lunga nu mai poate fi. Pentru sem�n�turi, n-am avut de mult o vreme at�t de
prielnic�. Pentru prima dat� de la r�zboi �ncoace, viermii de toamn� n-au ap�rut.
Gr�nele sunt splendide �i �nfr�ite, ra-pi�a, neatins�, e frumoas�.
� �n drama lui Leo Ferrero1 �Angelia" g�sesc o fraz� care exprim� un vechi g�nd al
meu, pe care n-am avut �nc� prilejul s�-1 a�tern pe h�rtie: �Mourir... mourir"..
.verbe etrange... mourir...
�N'est-ce pas cette chose qui arrive aux autres?" Ciudat� coinciden�� de g�nduri
�ntre un semit sut� �n sut� �i un latin idem. Coricep�ia mor�ii trece peste
hotarele raselor.
�n aceste zile de vesel� s�rb�toare �i de vreme frumoas�, ideea mor�ii m�
�mpresoar� din toate p�r�ile, nu m� pot desface de ea �i-mi otr�ve�te aproape
fiecare ceas. Cei 66 de ani care-mi bat la poart� stau de straj� �i nu mai las� s�
intre nici o n�dejde �n casa mea... Poate c� tragica moarte a Simki Lahovari, care
m-a impresionat ad�nc, s� fi determinat aceast� depresiune moral�, pe care trebuie
s� o �nving.
� C�iva vaidi�ti �mi povesteau ieri c� lorga, mai de��n�at dec�t oric�nd, m�
�njur� c�t poate. De ce s-o fi tem�nd caraghiosul? El, care �tie at�tea lucruri �
f�r� s� le fi mistuit de altminteri � nu cunoa�te oare zic�toarea rom�neasc�: �de
ce �i-e team� tot nu scapi?"
26 decembrie. � Zile radioase, cu soare, �i ieri �i azi. Azi-noapte a fulguit �i un
strat de z�pada de un centimetru s-a a�ezat pe p�m�nt � dar se tope�te.
� Aristid Blank a fost operat de apendicit�. De�i nu merita, i-am depus o carta la
Sanatoriul Elisabeta.
� Tr�im vremurile pe care le-a prev�zut Jules Verne �n povestirile lui pe care le-
am citit copil. O dam� din Paris s-a certat cu prietenul ei, i-a tras un glon� de
revolver, apoi s-a suit �n aeroplan pe care l-a pilotat singur� �i a debarcat �n
Anglia!
'Leo Ferrero este fiul faimosului istoric Guglielmo Ferrero �i al fetei tot at�t de
faimosului Lombroso, psihologul criminalit�ii. To�i jidani sadea �i habotnici. �i
d-na Ferrero-Lombroso scrie c�r�i de filosofic. T�n�rul Leo a fost ucis �n America,
�ntr-un accident de automobil. Rareori se poate constata pecetea semitic� cu at�ta
intensitate ca �n operele acestor 4 autori, reprezentatori ai rasei lor pe terenuri
deosebite, �ntreaga familie Ferrero s-a expulzat singur� din Italia, din oroarea
fascismului, mipotriva c�ruia scriu to�i.
Drama lui Leo nu e dec�t o searb�d� satir� �mpotriva iui Mussolini, aplaudat� de
Bergson, alt jidan.
454
� Mi se spune ca Costic� Patzuris � bietul Patz! � zace bolnav �n sala comun� de
la Spitalul Filantropia. Omul tuturor elegantelor care a tocat at�tea milioane cu
femeile, cu caii, cu jocul � so�ul celei mai curtenite femei din Bucure�ti (moarta
�i ea �n mizerie), nu mai are literalmente ce m�nca: i-au sechestrat creditorii
p�n� �i rufele ce i-au mai r�mas. O alta epava a str�lucirilor de odinioar�, Mihai
Haralamb, valahul milionar devenit parizian 100%, care a �ntre�inut ani de zile pe
Jeanne Granier �i c�te alte pa�achine �avec hotel et voitures", care a servit de
model lui Sem caricaturistul �i de �providen��" celor mai ilu�trii decava�i de pe
malurile Seinei � a ajuns �i el f�r� franc �i aproape orb s�-�i tr�iasc� via�a nu
departe de amicul s�u Patz, prin c�rciumile �i casele sordide din mahalaua
Grivi�ei. O �ndoit� �i groaznic� r�zbunare a virtu�ii asupra viciului?
� Istorioara �Jules Verne" despre care am scris mai sus este, dup� ultimele �tiri,
�i mai �Jules Verne" dec�t am notat-o. D-na Schmeter (c�ci a�a o cheam�) zbura cu
amantul ei, pilotul Lallemand �i a �nceput s� se certe cu el, �i s�-1 amenin�e �n
plin zbor. Lallemand d�ndu-�i seama c� nu era de glumit cu �fata aerului" s-a
aruncat cu para�uta din avion. D-na Schmeter a tras asupra lui, ca asupra unei
p�s�ri, pe c�nd c�dea, �i 1-a r�nit destul de grav. Apoi a continuat singur� cu
aeroplanul spre Anglia. Nici imagina�ia lui Jules Verne n-ar fi prev�zut o dram�
aerian� ca asta.
27 decembrie. � Ieri dupa-amiaz� �nmorm�ntarea lui Simky La-hovari. Capela de la
cimitirul Bellu, unde sicriul fusese depus �nc� de miercuri, era plina de coroane
�i de jerbe de flori. N-am v�zut at�tea nici la �nmorm�ntarea lui Duca, cu prilejul
c�reia se s�ngerase un �ntreg partid, nici la a lui Ionel Br�tianu, nici la a
Regelui Ferdinand. Regele. Regina M�ria, Principesa Elisabeta, Arhiducesa Ileana
trimiseser� fiecare c�te o splendid� coroan�. A Reginei M�ria era toat� �n flori
albe, cu o panglic� ro�ie pe care sta scris �To my little Simky". �i Principesa
Elena trimisese una, prin Nelly Catargi. Lume enorm�, toate clasele sociale fiind
reprezentate. Vreo 5 discursuri �i jale mare, c�ci biata Simky n-a l�sat nici un
vr�jma� pe acest p�m�nt, ci numai prieteni.
� Afacerile din Spania au aerul s� se �ncurce. Dopa�i de o parte �i de alta a
baricadelor de c�tre prietenii lor de peste grani��, �i na�ionali�tii �i
guvernamentalii par s� se fi echilibrat ca for�e. C�nd doi beligeran�i se
echilibreaz� ca for�e, se stabile�te un front care nu se mai schimb� p�n� ce una
din p�r�i nu dob�nde�te o v�dit� superioritate asupra celeilalte. Linia frontului
ce pare s� se fi stabilizat trece prin Madrid,
r�mas �n cea mai mare parte �n m�inile guvernamentalilor. Cine va sparge aceasta
linie de front? Cel mai tare, �i �nt�rirea fiec�reia din p�r�i nu mai poate fi
urm�rit� ast�zi prin mijloace de ordin intern, ci numai prin mijloace de ordin
extern. Arme, muni�ii, echipamente �i chiar oameni nu mai pot veni, �n am�ndou�
lag�rele dec�t din str�in�tate � mai ales din Rusia �i Fran�a pentru unii �i din
Germania �i din Italia pentru al�ii1. � R�zboiul civil spaniol este astfel din ce
�n ce mai mult atras pe terenul interna�ional, teren pe care daca nu conflictele
armate, cel pu�in cele diplomatice nu sunt excluse.
Anglia face toate sfor��rile pentru evitarea oric�ror complica�ii �i la sincerele
sfor��ri ale Angliei pare c� se asociaz� �i Guvernul francez, de frica unei
�nc�ier�ri cu Germania. Ac�iunea englez� urm�re�te un dublu obiectiv: s� ob�in� un
acord de neinterven�ie �ntre Puteri �i sa g�seasc� o formul� de media�ie �ntre
beligeran�i. Greutatea solu�ion�rii acestei �ndoite probleme st� �n deosebirea
ini�ial� de judecat� a situa�iei: Anglia �i Fran�a nu urm�resc dec�t restabilirea
p�cii, oricare ar fi regimul �nving�tor �n Spania (Fran�a cu o not� de simpatie
pentru guvernamentalii Frontului popular) pe c�nd Rusia pe de o parte �i Germania
cu Italia pe de alta nu admit pacea dec�t ca o consacrare a regimului politic pe
care fiecare din ele �l reprezint�, �n Spania nu mai lupt� doua fac�iuni indigene:
lupt� na�ionalismul totalitar cu judeo-comu-nismul, adic� cele doua mari ideologii
care-�i �mpart ast�zi lumea. Fran�a neput�nd intra pe fa�� n joc, na�ionali�tii
vor c�tiga foarte probabil partida prin ajutorul Germaniei �i Italiei, oric�t ar
face �pacifismul" Angliei jocul Rusiei. Interesant de relevat un articol al
ziarului Le Temps prin care se m�rturise�te c� stabilirea unui Stat comunist �n
Peninsula Iberic� ar fi un dezastru pentru Europa �ntreag�. � �n ultimile opt zile,
lupta �ntre cele dou� ideologii era s� se dez-l�n�uiasc� cu o noua violen�� n
China, unde mare�alul Ceai-Ceai-Ceai a f�cut prizonier pe mare�alul Hai-Hai-Hai
(sau viceversa) �i s-a r�zvr�tit contra Guvernului anticomunist �i antirus din Nan-
King. Se anun�ase deja un �nceput de mobilizare japonez� �i preg�tiri de
interven�ii ruse�ti. Dar iat� c� telegramele de azi-diminea�� ne aduc vestea ca
Hai-
1 Zizi Cantacuzino, care vine de pe frontul Madridului, �mi spune c� Spania mi�un�
de str�ini. Sunt francezi �i pe o parte a frontului �i de cealalt�, dup� cum sunt
�nregimenta�i �n Fran�a �n Frontul popular sau printre Crucile de foc. Acela�i
lucru �i cu germanii, cu italienii �i cu ru�ii. Dar �n marea lor majoritate ru�ii
sunt de partea �barce-lonetelor" iar germanii �i italienii de partea lui Franco.
Numai francezii sunt �mp�r�i�i �n mod aproape egal �ntre cele dou� armate �i se
�mpu�c� unii pe al�ii.
456
Hai-Hai s-a �mp�cat cu Ceai-Ceai-Ceai, �i c� r�zboiul �fratricid" s-a am�nat. Cu
at�t mai bine! De�i am citit cu mult interes �i cu mult� aten�ie trei romane
chineze�ti scrise de d-na Pearl Buck, o american� n�scut� �i crescut� �n China si
care �tie s� vad� �i s� descrie, tot nu m� pot familiariza cu via�a �i cu
moravurile din �ndep�rtata �mp�r�ie. Un lucru am priceput �ns� din citirea celor 3
volume � e c� noi, europenii, nu putem pricepe nimic din ce se petrece �n China, la
distan�a cel pu�in.
� Regele a plecat de joi la Sinaia, unde va petrece s�rb�torile. Regina M�ria le
petrece la Sonnenberg (l�ng� Viena) la Arhiducesa Ileana, unde a invitat �i pe
Ducele de Windsor! Nici nu se putea altfel!
� Eu, care sunt �n r�zboi cu to�i ai mei pentru c� sunt ni�te puturo�i, �i fiindc�
din cauza lor nu putem m�nca dec�t la ore imposibile, citesc cu voluptate �n
Rabelais urm�torul distih:
Lever � cinq, dinei" � iieuf,
Souper � cinq, coucher � neufl (Rabelais, Pantagruel, Liv. IV Chap. 64)
De altminteri �i Bileau a scris (�n Le Lutrin):
... Soiivenez-voiis bien
Qu 'on diner rechauffe ne valutjamais rienl
28 decembrie. � Anglia �i Fran�a au f�cut un demers la Berlin, prin ambasadorii
lor, cer�nd Guvernului german s� se �in� de angajamentul de neinterven�ie �n
Spania, luat la Londra. Se pare ca Guvernul german ar fi r�spuns c� n-are nici
d�nsul o dorin�� mai vie dec�t aceea de a vedea toate Puterile ab�in�ndu-se de la o
imixtiune �n afacerile Spaniei. Cu alte cuvinte: �que messieurs Ies assassin
commencent!" � asasinii fiind �n cazul de fa�a sovieticii �i codi�ele lor, coadele
de topor democratice.
� Lungile negocieri menite s� aduc� o destindere �i chiar o apropiere �ntre Italia
�i Anglia, au luat sf�r�it prin �ncheierea unui �gentlemen's agrement" care va fi
pecetluit zilele acestea. Transformarea Lega�iei britanice din Adis-Abeba �n
Consulat (transformare imediat efectuat� si de Fran�a �i de Statele Unite pentru
Lega�iile lor, �i apoi �i de celelalte �ari) n-a fost dec�t un act premerg�tor
acordului �i o m�sur� menit� s� prepare opinia public�. Agen�iile telegrafice
anun��, pe baza informa�iilor primite de la Londra, c� acordul anglo-italian va
cuprinde urm�toarele 5 puncte:
1. - Obliga�ia de a p�stra pacea;
2. - Respectul intereselor reciproce ale celor dou� ��ri;
3. - Asigurarea ca accesul liber spre Mediterana va fi men�inut;
4. - Asigurarea libert�ii m�rilor f�r� nici o restric�ie;
5. - Men�inerea statu-quo-ului �n Mediterana, �n ceea ce prive�te pozi�iile
militare, bazele navale �i zonele de influen��, ale celor dou�
��ri.
� Asistat ieri la primul film al Oficiului Na�ional de Turism, O.N.T., cu Coroana
Regal� pe deasupra. Primul film e: Bucure�tii! �n loc s� cure�e de p�duchi
hotelurile c�te sunt, prin regiunile atr�g�toare ale tarii sau s� construiasc�
altele noi, �n loc s� se �ngrijeasc� ca prin birturile localit�ilor mai importante
s� nu curg� mucii buc�tarului �n bucate �i s� nu se �ngroape mu�tele �n ele, �n loc
sa st�ruie s� se astupe gropile �i s� se repare pode�ele pe �oselele abandonate
p�n� �i de Dumnezeu � Oficiul Na�ional de Turism a �nceput prin a cump�ra c�teva
automobile pentru l�f�irea nenum�ra�ilor s�i func�ionari, prin scoaterea unei
reviste de prisos �i prin filmarea costisitoare �i inutil� a Bucure�tilor, care
numai centru de turism nu va deveni niciodat�. Iar directorul Oficiului, dl. Sergiu
Dimitriu, secretar general la Interne, a avut neobr�zarea s�-�i asigure situa�ia
printr-un contract pe 5 ani, prev�z�n-du-�i bine�n�eles o leaf� tot at�t de mare
c�t e �i incapacitatea sa �n mizerie. �i s� nu aplauzi �Garda de Fier", c�nd
�mpu�c�! Nu �mpu�c� destul, �i mai ales �mpu�c� prost, adic� f�r� rost!
29 decembrie. � Anglia �i Fran�a, cele dou� Puteri democratice
� hot�r�te s� nu intervin� �n afacerile spaniole, nu, Doamne fere�te � fac sfor��ri
desperate pe l�ng� Germania, Italia �i Portugalia, ca s� opreasc� trimiterea
voluntarilor pe frontul lui Franco. Presa �ntreag�, �n m�inile ovreilor, face o
larm� enorm� �n jurul acestor interven�ii, mai ales �n jurul celor de la Berlin.
Titluri ca acestea: ��ntre r�zboi �i pace"
� �Pacea Europei �n m�na Germaniei" � �La un r�scruci" etc. etc. se imprim� cu
complezen�� n capul coloanelor mai tuturor foilor franceze �i engleze. In timp ce
Germania preg�te�te r�zboiul (daca ar fi s� ne lu�m dup� ziarele jid�ne�ti)
Fiihrer-ul Hitler �i bea lini�tit cafeaua la Berchtesgaden. E amuzant de constatat
c� si ziarele na�ionaliste de la noi, c�zute �n curs�, reproduc �tirile alarmante
ale presei judeo-demo-cratice.
� �n vederea comitetului Stelei Rom�ne care urmeaz� s� se �ntruneasc� la 15
ianuarie la Londra, Nae Stefanescu mi-a adus ieri un memoriu �n care �n�ir� toate
nemul�umirile B�ncilor rom�ne � recte ale lui. Unele sunt �ntemeiate, altele nu. Am
avut impresia c� �n fond e nemul�umit c� nu i se acord� o aloca�ie speciala, �n
calitatea sa de membru al Comitetului de Direc�ie � aloca�ie ce urma s� se fixeze
deja acum c�iva ani, �i care nu s-a mai fixat.
458
� Azi timpul s-a posomor�t, probabil c� va ninge.
� �n ce hal a ajuns Fran�a, odinioar� m�ndria lumii cre�tine (�La France tres
chretienne" � �la fille a�nee de FEglise"):
�n afar� de primul ministru (Blum) �i de vreo 10 mini�tri ovrei, citesc �ntr-un
ziar francez lista Jupanilor" ce func�ioneaz� �n Cabinetele ministeriale:
Pre�edin�ia Consiliului. Cabinet: dumnealor domnii A. Blumel, ovrei; Jules Moch,
ovrei; Heilbronner, ovrei; Griinebaum-Ba-lin, ovrei; R. Hug, ovrei; d-nele Picard-
Moch, ovreic�; Madeleine Osmin, ovreic�. Subsecretariatul de Stat idem. Cabinet:
dl. Number, ovrei. Ministerul de Stat. Cabinet: dl. I. Schuler, ovrei. Ministerul
Justi�iei. Cabinet: dumnealor domnii Weil, ovrei; Pierre Rodrigues, ovrei.
Ministerul de Interne. Cabinet: dumnealor domnii Bechoff, ovrei; Salomon, ovrei;
Cahen-Salvador, ovrei. Ministerul de Finan�e. Cabinet: dl. Weil-Raxnal, ovrei.
Educa�ia Na�ional� (Ministerul Instruc�iunii). Cabinet: dumnealor domnii Marcel
Abraham, ovrei; IJ. Moerer, ovrei; E. Well-hof, ovrei; Adrienne Weil, ovreic�; S.
Chaskin, ovreic�. Economie Na�ional�. Cabinet: dl. I. Cahen-Salvador, ovrei. Marina
Comercial�. Cabinet: dl. Gregh, ovrei. Agricultura. Cabinet: dumnealor domnii R.
Ly-on, ovrei; R. Kiefe, ovrei; R. Veil, ovrei. Munca. Cabinet: I. F. Drey-fus,
ovrei P. T. T. Cabinet: dumnealor domnii Didkowsky, ovrei; H. Grimm, ovrei.
S�n�tate. Cabinet: dumnealor domnii Hazemann, ovrei; A. Rozner, ovrei; M. Wusler,
ovrei. Educa�ie fizic�. Cabinet: dl. En-dlitz, ovrei.
�i totu�i �n Fran�a ovreii nu constituie dec�t 2% din popula�ie. Ce ar fi dac� �n
loc de 2 ar reprezenta 20%, ca �n unele ��ri? Poate curentul antisemit care b�ntuie
la noi, at�t de absurd �n unele privin�e, s� ne scape biata noastr� �ar� de ru�inea
prin care trece Fran�a.
Toleran�a este cu siguran�� o virtute cre�tin�, dar c�teodat� e �i o mare pacoste.
30 decembrie. � Era s� pierdem pe Max Auschnit, marele nostru financiar. Apucat �n
Orient Express de dureri nebune de abdomen, de n�du�eli �i de otihneli, a fost
debarcat la Viena, pe o targa. Medicii chema�i au diagnosticat o apendicit� acut�
�i au decis opera�ie imediat�. Opera�ia a reu�it pe deplin, a�a �nc�t o nenorocire
na�ional� a fost evitat�.
� Presa democratic� interna�ional� continu� s� fac� mare v�lv� �n jurul
interven�iilor anglo-franceze, �n lips� de un alt subiect senza�ional �i �n
n�dejdea unui ajutor de adus �frente"-ului popular din Spania. Natural e numai
v�lva, �i treaba pu�in�. Germania �i Italia se declar� de acord cu o politic� de
neinterven�ie �n r�zboiul civil din Peninsula Iberi-
�NSEMN�RI ZILNICE. 19)6 459
ca, mai mult, afirm� C� e politica lor, �i cer s� se �mpiedice interven�ia
Sovietelor �n favoarea comuni�tilor de la Barcelona. Germania �i Italia sunt gata
s� nu mai trimit� nici un voluntar, nici o arm�, nici o muni�ie pe frontul
na�ionalist, dac� nici Rusia, nici Fran�a nu mai trimit nici ele nimic pe frontul
guvernamental, Rusia se declar� gata �i ea, s� nu mai trimit� nimic, dac� Germania
�i Italia se vor ab�ine de aci �nainte de la orice interven�ie. Cum �ns�
ne�ncrederea domne�te �i de o parte �i de alta, nu se va ajunge la nimic, fiindc�
nu exist� nici o posibilitate serioas� de control al transporturilor.
�n delirul lor germanofob, gazetarii evrei au mai g�sit una bun�: Germania ar fi
hot�r�t� sa ocupe nordul Spaniei, ca s� poat� ataca Fran�a din dou� p�r�i, �ntr-un
eventual viitor r�zboi! �n acest scop, ea-�i maseaz� voluntarii �n regiunea dinspre
Burgos, �i nu trimite dec�t foarte pu�ine for�e (?) pe frontul Madridului, unde
urm�re�te s� �in� pe generalul Franco imobilizat!
Pentru a ridica moralul barcelonetelor aceea�i pres� democratic� public� vestea ca
armament �n valoare de 2-7 milioane dolari a fost expediat din Statele Unite
trupelor guvernamentale, �i c� autorit�ile locale au fost nevoite s� permit� acest
export deoarece legile americane nu prev�d restric�ii bazate pe principiul
neutralit�ii dec�t pentru cazul de r�zboi �ntre diferite ��ri, iar nu �i pentru cel
de r�zboi civil!
� Pe c�nd democra�ia integral� se joac� cu focul pe terenul interna�ional, �n
Fran�a �i mai ales la Paris, grevele se �in lan�. Acum �n ajunul anului nou,
lucr�torii �alimenta�iei" pariziene s-au pus �n greva, ocup�nd bine�n�eles toate
stabilimentele, �n Fran�a, ca �i �n Europa, lipse�te m�na unui st�p�n, care s� fie
ascultat de to�i.
� Obi�nuita cart� de felicitare de anul nou din partea Regelui, �nso�ita de c�te
o vedere din �ar�, reprezint� de data asta Palatul Regal, a�a cum va fi c�nd va fi
gata. Executat� de �tiubei, prin urmare sub indica�iile Suveranului, aquarela ne
arat� �n locul aripii actuale cu Corpul de Gard�, una simetric� cu cea din fa�� i
care se va �ntinde peste locurile imobilelor Imperial �i Wappner, expropriate.
Palatul va c�tiga mult ca �nf�i�are dar m� �ntreb � �i mul�i se vor �ntreba � dac�
�n vremuri ca acestea, �n care �ara duce lips� de spitale, �i spitalele de
materiale, se poate face, desface �i reface, cu pre�ul a zeci de milioane pierdute,
o construc�ie de agrement �i de fudulie regeasc�? E ciudat, cum unii oameni nu
�nva�� nimic din Istorie!
� Zilele trecute a avut loc o v�n�toare mare la Re�i�a. Au luat parte dl. Gut�,
primul, dl. Stoiadinovici, pre�edintele Consiliului s�rb, �i la
460
mas� a asistat �i dl. Victor Antonescu-Talleyrand. Ziarele dau comunicate discrete.
Pare c� s-a pus la cale soarta Europei si a Balcanilor. Despre s�rbi, nimic de zis,
c�ci a�a a fost �ntotdeauna la ei � �i nici despre noi dac� Dumnezeu a vrut s� ne
pedepseasc� d�nd h�urile ��rii pe m�inile grajdarilor. Dar nu-�i poate omul �ine
r�sul privind aerele de mari seniori ce-�i dau ace�ti salahori de r�nd. V�n�toare
le lipsea! Nu s-ar fi �n�eles mai bine la un pahar de pelin, la c�rcium�? Despre ce
au vorbit, nu �tiu nimic, dar nu-mi e greu s� ghicesc: o �ncercare mai mult, cu
argumente aduse de Antonescu de la Paris, de a fixa Iugoslavia �n r�ndurile Micii
�n�elegeri �i �n catehismul lui Bene�. Se vede c� fleur-to�l�cul s�rbilor cu
Germania, cu Italia �i mai ales cu Bulgaria � �tous Ies chemins conduisent � Rome"
� a �ngrijorat Parisul. Nu �ncape �ndoial�, dac� acesta a fost scopul exerci�iilor
cinegetice de la Re�i�a, ca toate au reintrat �n ordine: nu s-a n�scut �nc� omul
care s� reziste farmecului lui Victor Antonescu �i sur�sului lui Gut� T�tarescu.
31 decembrie. � Ciudat� mai e cenzura noastr�! N-a l�sat s� se publice nimic despre
�ntrevederea cinegetic� de la Re�i�a, dar ziarele franceze sosite azi la Bucure�ti
public� urm�toarea not�:
�Bucarest, 27 decembre. Se conformant aux stipulations du pacte balkanique qui
interdit � �es membres de conclure des accord separes avec un cinquieme Etat, sans
prevenir �es allies, M. Stoyadinovitch, president du Conseil yougoslave, a informe
pendant la chasse qui a eu lieu dans le Banat, M.M. T�tarescu et Antonesco, le
premier president du Conseil et le second ministrea des affaires etrangeeres de
Rouma-nie, des negociations bulgaro-yougoslaves, concernant un pacte entre Ies deux
Etats. Le� negociations sont tres avancees et le pacte sera con-clu tres
prochainement.
La Bulgarie n-adhere pas au pacte balkanique et ne reconnait pas le statu-quo
garan�i par ce pacte, mais elle prend des angagements d'a-mitie plus precis1 envers
la Yugoslavie.
Le� deux ministres roumain ont donne le consentement du gou-vernement de Bucarest �
la conclusion de ce pacte.
Quant aux gouvernements d'Ankara et d'Athenes, on croit savoir qu'ils font encore
des reserves, craignant surtout que la Bulgarie, libre du cote yugoslave, ne
reprerme l'agitation irredentiste en Thrace et en Macedonie comme elle le ferait
d'ailleurs sur la frontiere de Dobroudja.
l 71
�NSEMN�RI ZILNICE. J936 461
On ignore si en dehors du pacte en discussion, le gouvernement yugoslave s' engage
� soutenir amicalement Ies revendications bulgares concernant un acces � la mer
Egee."
Pactul dintre Iugoslavia �i Bulgaria despre care Excelen�ele balcanice s-au
�ntre�inut la Re�i�a, e acordul �foarte limitat" despre care Mi-dilef a vorbit lui
Pangal la Sofia, �ntr-o lung� conversa�ie pe care am consemnat-o �n aceste
�nsemn�ri1 �i care d� adev�ratul spirit �n care Bulgaria a tratat �i trateaz�. Cele
�nt�mplate acum sunt un �nceput de confirmare pentru dest�inuirile lui Midilev.
� Ziarele noastre povestesc primirea lui Radu Cru�escu, noul ministru la Sofia,
de c�tre Regele Boris �i reproduc discursurile protocolare schimbate. Pe c�nd
citeam declara�iile ritoase ale noului nostru ministru, cu �misiunea lui", cu
�eforturile lui personale de a str�nge leg�turile �ntre cele dou� �ari", mi-am adus
aminte de buc�ica de carne pe care o plimba mum�-sa �n c�rucior la Gmunden, �i mi-
am dat seam� o dat� mai mult, c�t sunt de b�tr�n.
� O nou� formul� economico-financiar� �sterilizarea aurului"! �n urma
devaloriz�rii monetare a grupului aur european din toamna trecut�, aurul a �nceput
s� fuga din Europa �n America, cu un ritm mai accelerat. Cu toate m�surile de
ap�rare luate, conform �n�elegerii tripartite (Fran�a, Anglia, Statele Unite)
�ncheiate pentru echilibrarea noii alinieri monetare, aurul a fugit �n mas�,
transform�ndu-se �n dolari. A evadat astfel din Europa �n America, �n cursul
ultimelor luni aur �n valoare de peste 45 miliarde franci francezi. Rezultatul
neprev�zut al devaloriz�rii a fost o caren�� de metal �n Europa cu o pletor� de
dolari str�ini �i o infla�ie de investi�ii str�ine �n Statele Unite. Pentru a
remedia aceste st�ri de lucruri, manevra fondurilor speciale, destinate de cele
trei ��ri echilibr�rii schimburilor fiind insuficient� � Pre�edintele Roosevelt a
luat o dispozi�ie dictatorial� �n virtutea c�reia aurul introdus de acum �nainte �n
Statele Unite nu va mai putea fi cump�rat de B�nci �i servi la emitere de dolari.
Va fi cump�rat de Stat care-1 va p�stra �n Tezaurul Federal, imobilizat. Acest aur
va fi astfel �sterilizat", adic� nu va mai putea produce dolari!
M�sura, chiar dac� va aduce oarecari servicii schimbului interna�ional, e un
paliativ, �i nu va putea s� st�vileasc� curentele determinate prin ineluctabile
legi economice. Numai o reform� general� monetar�, mondial�, prin care s-ar �nt�ri
�ncrederea detentorilor �n valoarea intrinsec� a monedelor, ar putea rezolva o
criz�, �n care acomodarea s-a con-
Pe ziua de 20 decembrie 1936.
462 CONSTANTIN ARGETO1ANU
fundat prea des cu vindecarea. Pentru o asemenea reform� generala unanimitatea
Marilor Puteri este �ns� indispensabil�. C�t timp Germania va persista �n autarhia
ei �i nu va vrea sau nu va putea s�-�i alinieze moneda cu celelalte ��ri (greutatea
de a-�i procura aur �i de a regla chestiunea moratoriilor datoriilor �n
str�in�tate), nu va fi nimic de f�cut.
� Parca ar vrea sa ne fac� s�-1 regret�m, anul 1936 sf�r�e�te printr-o zi radioas�.
E soare ca vara, cerul e albastru, termometrul arat� +5� la umbr� �i nici un strop
de z�pada. E un timp nemaipomenit, dar toate sunt alandala...
Urmeaz� volumul II (193 7)
INDICE
nume de persoane
ANGELESCU, CONSTANTIN �
35, 42, 220. ANGELESCU, CONSTANTIN ar.
� 89, 114, 118, 142. 143,
173,262,317,431. ANGELESCU, PAUL �28, 122,
157,216,251,288. ANTONESCU, ION � 27, 91. 228. ANTONESCU, VICTOR �11,17,
22, 37, 90, 100, 135, 144,226,
326, 459. ARCIZEVSKI. MIROLSAW � 39,
130,136,239,249,322,345,
407.
ARGHEZI, TU DOR � 417. ARION, MIHAI (M1�U) � 242,
396.
ATATURK KEMAL�14, 108, 324. AUBOIN.ROGER�14. AUSCHNITH, MAX � 120, 276,
458. AVERESCU, ALEXANDRU � 20,
43,398,418,432.
BADOGLIO, PIETRO � 344. BALDWIN, STANLEY � 76, 343. BANU, CONSTANTIN �325. BARTHOU.
LOUIS � 19. BECKJOSEF�31.322. BEJAN, PETRE � 62, 78. BENES, EDVARD � 14, 55, 115,
140, 150,190, 267, 307, 330,
336, 398, 425, 460. BENTOIU, AURELIAN � 40, 132,
255, 273.
BIBESCU, G.V. � 65, 147, 238. BIBESCU, MARTHA � 106, 320,
361. BLANK, ARISTID� 10, 12, 14,18,
20,42,113, 197,234,303,432. BLUM, LEON � 39, 261, 327,367,
369,408,421,428.
BLUMENFELD, KLEMENT (SCRUT�TOR)�34, 156, 162, 227, 290, 317,
406.
BOCU, SEVER �33. BOIL�, ROMUL � 40, 93, 148,246. BONCOUR, PAUL �59, 63, 230, 312,
331.
BR�TIANU, CONSTANTIN (DINU) I.C. � 13, 29, 47, 100, 110/132, 156,
158, 168, 179,203,221,232,251,
259, 273. 287, 293, 298, 306, 310,
371, 374, 392.
BR�TIANU, ELIZA � 173. BR�TIANU, GHEORGHE I. � 20,
43, 50, 68,136, 166, 186, 203,204,
351.265,271,349,351,358,364. BR�TIANU, ION I.C. � 173. BREDICEANU, CAIUS � 74.
CANTACUZINO, ALEXANDRU �
169. CANTACUZ1NO-GR�NICERU, ZIZI
� 16,21,74, 174,269,281,350. CAROL I, Rege al Rom�niei � 432. CAROL al H-Iea, Rege
al Rom�niei �
12, 14, 18, 20, 28, 33, 40, 49, 55, 67,
70, 76, 82, 89, 100, 107, 109. 116, , 122,129,138,149,162,164,183,
190, 198, 205, 209, 219, 232, 236,
244, 269, 277, 308, 318, 325. 328,
350, 353, 366! 377, 397, CARP, GRIGORE�155. CATARGIU, BARBU � 67,335. C�DERE,
VICTOR � 119, 370. C�LINESCU, ARM�ND� 182,239,
255. 276, 304, 334, 383. CAM�R�SESCU, ION � 81. CECROPidE, DINU � 10, 146, 330.
CESIANU, DINU � 12, 46, 165, 245. CESIANU, GEORGE � 12, 240. CHAMBERLAIN, AUSTEN �
206,
343.
464
INDICE � nume de persoane
CHURCfflLL WINSTON �159. CIHOSKI, HENRI �40, 93, 398. CIOLAC-ANTICI � 25, 26, 267
CLEMENCEAU, GEORGES � 71. CONSTANTINESCU, MITI��
124, 132, 198,233,259,302,
327. CONSTANTINESCU, TANCRED
� 73.
CORTEANU, ANDREI �153. COSTACHESCU, NICOLAE �
35, 383. COSTINESCU, EMIL � 46, 189,
208.v
COTIGA, TRAIAN �169. COTTESCU, ALEXANDRU �
394.
CRISTESCU, GHEORGHE �200. CRISTI, VLADIMIR � 72. CUZA, A.C. � 89, 124, 154,
158,170, 175, 182, 193, 199,
214,246,369.
DAVILA, CITTA�139. DJUVARA, TRANDAFIR � 202. DOBRESCU, DEM � 346, 372. DRAGU,
CONSTANTIN � 34. DUCA, I.G. � 27, 76, 268, 270,
273,285,313. DUMITRESCU, PUIU � 41, 257.
EDEN, ANTHONY �109, 239,
277, 360. ENESCU, GEORGE �253, 255,
318,322,425.
FABRICIUS, WILHELM � 283,
330. FERDINAND I, Rege ai Rom�niei
� 432.
FILIPESCU, GRIGORE� 17, 48,
105,251,372.. FLANDIN, ETIENNE � 72,246,
255, 300. FLORESCU, JEAN TH. � 18,61,
284,301. FRANASOVICI, RICHARD� 12,
17,20,67,222,381,408,431. FRANCO FRANCISCO � 415,
428. FURDUI, GEORGE � 169, 284.
GAFENCU, GRIGORE � 140, 149. GEORGE, Rege al Greciei � 70, 146,
212,315,441.
GEORGESCU, GEORGE� 154, 335. GEROTA, DIMITRIE dr. � 165. GHELMJEGEANU, MIHAIL �
236. GHIA�A, PETRE � 320 GHICA, VLADIMIR� 104. GIURESCU, C.C. � 105, 266,304,
416.
GOEBBELS, JOSEPH � 224. GOGA, OCTAVIAN � 12, 19, 32, 60,
90, 96, 124, 129, 140, 141, 154, 160,
170, 175, 181, 193, 197, 214, 220,
228, 239, 242, 246, 263, 265, 268,
270, 342, 347, 357, 369. GOMBOS, GYULLA �137. GORING, HERMANN � 75, 49, 364,
447. GRIGORCEA, VASILE � 23,242,
34J.359. GURANESCU, ALEXANDRU �149,
150, 279. GU�TI, DIMITRIE � 310, 313.
HAILE SELASSIE � 19, 230, 280, 298, 380.
HALIPA, PANTELIMON � 118.
HA�IEG�NU, EMIL � 220.
HERRIOT, EDOUARD � 318.
HITLER ADOLF � 39, 108, 155, 173, 247, 248, 254, 256, 264, 266, 272, 274, 286, 291,
307, 355, 364, 389, 409, 421, 431, 433, 436, 448, 457.
HOARE, S AMUEL � 81.
HORTHY MICLOS � 342.
IAMANDI, VICTOR� 183, 276. ILASIEVICI, CONSTANTIN � 28,
258, 277. INCULE�, ION� 153, 183, 211, 275,
337, 354, 399.
IOANITESCU, D.R. � 63 196. IONESCU,NAE� 18, 148, 173, 291,
348, 364. IORGA, NICOLAE � 54, 66, 106,
110, 156223,226,308,335,351,
416! IUNIAN, GRIGORE � 37, 110, 241,
251,263,357,418.
INDICE � nume de persoane
465
JEFTICI, BOGOLIUB � 150, 249. KROFTA, KAMILL� 15. 286, 322, 335, 375, 378.
LAHOVARI, AL.EM. � 359. LAHOVARI, SIMKY � 94, 451. LA VAL, PIERRE � 13, 38, 74,
176, 193,211,231,300,336. LENIN, V.I. � 161,241. LITVINOV, MAXIM M. � 25, 26,
136, 177, 218, 309, 364, 365,
379,391,426,427. LUGO�IANU, ION � 242, 411. LUPESCU, ELENA � 15, 20, 29,
120, 127, 142, 149, 189, 206,
244,260,269.277,297,331,
35"> 43?
LUPU'NICOLAE dr. � 70, so,
154,162, 182,213,238,246, 261,316,345,368,383. LUPU, PETRACHE � 116.
MAC DONALD, RAMSAY �13,
76. MADGEARU, V1RGIL� 19, 31,
47,110,140,145, 194,236,259,
261, 170,276,283,304,321,
409. MALAXA, NICOLAE � 37, 120,
191,200,208. MANIU, IULIU � 30, 33, 40, 68,
110, 131, 147, 163,175, 194, 216,
227, 247, 262, 266, 276, 379 382,
409, 418:
MANOILESCU, MIHAIL� 126. MANOLESCU-STRUNGA,GRIGO-RE �37, 107, 110. M�RIA, Regin� a
Rom�niei � 25,
27, 40, 142, 154, 288, 454. MARINESCU, GAVRIL� � 73,
93,120, 174,210,243,276,313. MASARYK JEAN GARRIGUE �
15, 187.
MAURRAS, CHARLES � 420. MEHEDIN�I, SIMION �106. MICESCU, ISTRATE � 182, 286. MIHAI,
Voievod de Alba Mia �
155, 237, 307. MIHALACHE, ION � 35, 36, 46,
55,66,71,73, 120, 131,135,
147,158, 163, 193,205,216,
227, 247, 261, 276, 291, 304, 313,
316, 320, 326, 345, 353, 367, 382,
406,409,418. MIRONESCU, G.G. � 54, 141, 163,
183, 189. 216, 231, 247, 264. 270,
284,291.295,315,406. MIRTO, EDUARD � 64, 259. MITILINEU, ION � 52, 140, 226, 286.
MOCSONY, ANTON � 210, 269. MORUZOV, MIHAI � 244, 413. MO�A, ION�275. MU�SOLINI
BENITO � 39, 103. 105,
108, 111, 123, 178, 181, 192,230,
299, 307,320, 360, 416, 427.
NICOLAE, Principe al Rom�niei � 44,
68,148, 151,260. NI�ESCU, VOICU � 64, 220.
ORMESSON, LEFEVRE � 392, 412. OSTROVSKI, ANDREI � 23, 38,39,
161,241,292. OTTESCU, NICOLAE � 13, 101, 163,
236. OTTULESCU, EMIL � 33.
PANGAL, ION� 12, 43, 70, 105, 112,
130, 153, 183, 196, 231, 249, 264.
326,334,413,45L PAPACOSTEA, PETRE � 136. PAUKER, ANA � 340, 358, 367, 386,
389.
PAUKER, EMIL � 13, 386, 389,402. PAUL, Principe al Jogoslaviei � 146. PETRESCU-
COMNEN, NICOLAE �
178,224,364. PILSUDSKIJOSEF � 31, 62, 108,
411.
POINCARE, RAYMOND � 14. POKLEVSKI-KOZIEL, STANISLAS
� 23,26, 163.
POP, VALER � 68, 183,354. POPESCU, ELVIRA� 119. POPESCU, STELIAN �34, 107, 140,
164, 186, 207, 232, 242, 335, 358,
414. POPOVICI, MIHAI -�40, 93, 240, 302,
3?9 POT�RC�, VIRGIL �91, 123, 141,
162. PREZAN, CONSTANTIN � 46, 156,
466
INDICI
RADIAN, ALEXANDRU �136,
275. R�DESCU, NICOLAE � 34, 140,
166.
R�DUCANU. ION �236, 261. R�DULESCU, SAVEL�65, 330. ROOSVELT FRANCLIN � 201.
SADOVEANU, MIHAIL � 451. SAMSONOVICI, NICOLAE � 23. SAVEANU, N.N. � 180, 226.
SCANAVI, ALEXANDRU � 45,
J 45, 172. SLAVESCU, VICTOR� 11, 124,
205,232.258,306,321. SOLA, UGO�19,314. STALIN I.V. � 108, 365. ST�RCEA, AL. � 147.
STELESCU, MIHAI � 295. STERE, CONSTANTIN� 160,
193, 377. STOIADINOVIC1, MILAN � 150,
2)0,226,331,459.
SE1CARU, PAMFIL � 23,162, ' 309,360,367,416,428. SONEJUU, ION � 10, 88.
STEFANESCU-AMZ�, CONSTANTIN � 176, 413, 426.
TABACOVICI, NICOLAE �120,
126,305.
TARDIEU, ANDRE� 11. T�T�RESCU, GHEORGHE � 12,
17,28,32,46,49,68,72,75.76, 77,89, 100, 102, 107, 113, 120, 126, 132, 138, 141.
143, 157, 158, 167, 171, 180, 183. 190, 193,199,202,204,211,216,
221,226,230,235,246,260, 262,269,281,284,283,290, 191, 293. 306. 328, 337, 342,
354,371,389,393,396,401, 427, 460.
TILEA, V.V. � 33, 43,74, 134, 196,334.
TITEANU, EUGEN � 18, 149, 195,207,275.
TITULESCU, NICOLAE� 10, 14, 15 23, 26, 28, 30, 34, 38, 50, 54, 55, 59,
61,65,67,82,92, 102, 115, 122, 126, 136 138, 145, 148, 150,156, 165, 170, 186, 199,
202, 204, 214. 218, 222, 229, 239, 244, 251, 256, 267, 281; 283, 294. 297, 312,
314, 322, 332, 339, 346. 359, 361, 363, 368, 373, 382, 39< 397.
TRANCU-IA�I, GRIGORE � 21, 51, 95, 243, 360.
UIC�, NICOLAE � 126. URDAREANU, ERNEST-
174,257,276,287,309.
142, 168,
VAIDA-VOIEVOD, ALEXANDRU �
33, 36, 42, 50, 63, 109, 129, 141, 170, 181, 193, 199,220,226,246, 263, 308,
342,349, 351, 358, 406.
V�C�RESCU, ELENA � 248, 253,
379, 429, 447.
V�ITOIANU, ARTHUR � 32. VENTZELOS, ELEUTHERIOS, � 33,
34, 37, 256, 278.
VENTURA, MARIOARA � 50, 23o. VICTOR EMANUEL AL III-LEA, Rege al Italiei �
307. VI�OIANU, CONSTANTIN � 119,
'130, 138, 374. VLAD, AUREL �95.
WILSON THOMAS WOODROW �
273.
ZELEA-CODREANU, CORNELIU �
16, 21, 64, 74, 174, 282. 294, 304, 376, 407. ZOGU I, Rege al Albaniei � 19.
CUPRINS
Not� asupra edi�iei (de Stelian Neagoe)
Anul 1935
Anul
1936...............................................................................
..... 200
INDICE � nume de persoane.......................................................
448

Argetoianu 1 - 2 Februarie 1935-31 Decembrie 1936

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Argetoianu 1 - 2 Februarie 1935-31 Decembrie 1936

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSTANTIN ARGETOIANU

S-ar putea să vă placă și