Curs SSM

Curs SSM Frigotehnişti
1
Notiuni introductive
Cursul se refera la insusirea cunostintelor privind activitatile de constructie si exploatare a insta-

latiilor si echipamentelor frigorifice situate in incinte uzinale, comerciale, de productie sau
echipamente de uz casnic si asigurarea pe toată perioada desfasurarii activitatii a conditiilor de
munca in siguranta. Acest lucru se poate realiza numai prin respectarea cu strictete a normelor
se siguranta si securitatea muncii, a normelor PSI si de protectie a mediului.
Pe parcusul acestui curs se vor aborda problemele de tehnica a sigurantei si securitatii muncii ,
familiarizare cu legislaţia în vigoare privind Normele Sanitare si sanita veterinare,PSI ,protecţia a
mediului precum şi legislatia privind protecţia muncii.
Dezvoltarea rapida a tehnicii frigului pe plan mondial şi utilizarea pe scară largă a instalaţiilor
frigorifice se reflecta în preocuparile susţinute de folosire a acestei tehnici in diferite ramuri ale
economiei precum si in consumul casnic.
Exploatarea,controlul şi întreţinerea instalaţiilor sunt in sarcina personalului de exploatare şi
intreţinere.La instalaţiile mici,acelaşi personal are în grijă întreaga instalaţie în timp ce la
instalaţiile mari si întinse ,personalul se organizează pe secţii distinct.
Principalele sarcini care revin personalului de exploatare şi de întreţinere sunt:
-cunoaşterea instalaţiilor pe care le are în exploatare şi a instrucţiunilor respective de exploatare
(scheme,regimuri de funcţionare,parametrii şi performanţele agregatelor);
-funcţionarea sigura şi continuă a instalaţiilor la parametrii stabiliţi prin proiect şi în instrucţiunile
de exploatare;
-asigurarea unei funcţionări optime ,economice, la un randament ridicat,prin eliminarea
pierderilor de frig,print-un reglaj corespunzător al instalaţiei;
-întreţinerea echipamentelor şi a instalaţiilor în perfectă stare de fucţionare ,în scopulnevitării
degradării sau deteriorării lor;
-cunoaşterea modului de reparare curentă sau accidental a instalaţiei şi a utilajelor componente;
-cunoaşterea si respectarea prevederilor referitoare la tehnica securităţii,protecţia muncii şi paza
contra incendiilor in domeniul instalaţiei deservite;
Frigotehnist
Descrierea ocupaţiei
Ocupatia se aplicã lucrãtorilor care deservesc instalatiile frigorifice de producere a frigului
industrial cu diferite capacitãti, din unitãtile specifice industriei alimentare.
Ocupatia se aplicã pentru instalatiile frigorifice cu rãcire indirectã, in care existã un circuit
intermediar între incinta rãcitã si grupul frigorigen.
Ocupatia presupune o sferã largã de competente pentru desfãsurarea activitãtilor de exploatare,
întretinere si reparatii pentru toate pãrtile componente principale ale instalatiei frigorifice :
agregatul frigorigen, aparatele de comandã, control si automatizare, instalatiile anexe si incinta
rãcitã.
Desfãsurarea activitãtii presupune respectarea tuturor conditiilor de lucru, a instructiunilor de
2
exploatare,întretinere si reparare pentru fiecare echipament din instalatia frigorificã.

Deoarece orice perturbare apãrutã în cadrul instalatiei frigorifice poate avea efecte generalizate
asupra unitãtii de productie respective, se impune respectarea cu responsabilitate a normelor de
protectia muncii, a normelor de protectia mediului si a normelor igienico-sanitare.
Deoarece activitãtile specifice se desfãsoarã în echipe de minimum douã persoane (min. o
persoanã care supravegheazã agregatul frigorigen si min. o persoanã care supravegheazã
instalatiile anexe si incinta rãcitã),lucrul în echipã si o bunã comunicare la locul de muncã
contribuie la buna desfãsurare a tuturor activitãtilor.
Drepturile salariatului.
Dreptul la securitate si sanatate in munca.
Domeniile de competenţă --Unităţile de competenţă

Competenţe fundamentale Comunicarea interactivă la locul de muncă,Lucrul în echipă
Competenţe generale la locul de muncă Aplicarea normelor igienico - sanitar - veterinare şi
de protecţie a mediului,Aplicarea NPM şi NPSI,Planificarea activităţii proprii
Competenţe specifice Asigurarea cu materiale, piese de schimb, AMC-uri şi echipamente
specifice
Diagnosticarea deficienţelor de funcţionare a instalaţiei frigorifice
Întocmirea documentelor specifice
Întreţinerea curentă a instalaţiei frigorifice
Punerea / scoaterea în / din funcţiune a instalaţiei frigorifice
Remedierea defecţiunilor uzuale ale instalaţiei frigotehnice
Supravegherea instalaţiei frigorifice
Aplicarea normelor igienico - sanitar - veterinare şi de protecţie a mediului

Aplicarea normelor igienico-sanitar-veterinare si a normelor de protectia mediului în toate
activitătile specifice. Unitatea presupune utilizarea si mentinerea în conditii corespunzătoare a
echipamentului de protectie igienico-sanitară si respectarea normelor igienico-sanitar-veterinare
pe toate fazele de activitate. De asemenea presupune identificarea si înlăturarea oricăror surse
de poluare a mediului.
1. Menţinerea igienei individuale
1.1. Igiena personal.

1.2. Igiena echipamentului.
Gama de variabile
Echipament de protecţie: halat, bonetă, batic, şorţ de cauciuc, mănuşi, cizme de cauciuc.
Materiale de igienizare: clorură de var, soluţii de hipocloruri, apă, materiale textile.
Surse de poluare:deşeuri de carne, oase, deşeuri menajere, substanţe toxice;emanaţii de noxe
poluante (amoniac), scurgeri de ulei.
3
Aplicarea NPM şi NPSI

Descrierea unităţii
Unitatea se referă la aplicarea si respectarea NPM si NPSI pe durata desfăsurării activitătilor
specifice ocupatiei.
Unitatea presupune utilizarea şi menţinerea echipamentelor în condiţii de securitate, precum şi
depozitarea
corespunzătoare a materialelor specifice.
1.1.Igiena personala
Comportamentul corect in igiena personala

Mainile sunt acele parti ale corpului care vin in contact cel mai frecvent cu alimentele. Este esential
sa fie curate permanent, de la inceperea pana la terminarea muncii. Pe maini pot trai si chiar se
pot inmulti microorganisme, multe patogene care produc toxiinfectii alimentare. Spalarea si
dezinfectia sunt obligatorii pentru prevenirea imbolnavirii. Unghiile trebuie : taiate scurt pentru a nu
permite retinerea de murdarie subunghiala ; curatate cu periuta si sapun pentru a se scoate
murdaria din santul periunghial ; nedate cu lacuri pentru a observa daca sunt curatate si pentru ca
lacul sa nu cada in spatiul de lucru sau chiar în produsele alimentare; sa nu se rupa sau roada cu
dintii, ci sa se taie cu foarfeca si sa se pileasca cu pila (ustensile individuale, bine curatate si
dezinfectate) ; orice ranire sau infectie locala se anunta sefului, se adreseaza medicului, pentru a
preveni contaminarea alimentelor ; sa nu se suga ; sa nu se taie in incaperi unde sunt alimente.
Riscurile lucratorului : imbolnavirea prin boli microbiene, micotice, parazitare ; alterarea aspectului
fizic (resturi de murdarie pe piele, la nas, ochi, coji, eczeme, imbracaminte murdara, mototolita,
rupta si prost intretinuta) ; stare de disconfort fizic (mancarimi, jena in miscare), psiho-social
(evitarea relatiilor interpersonale cu colegii si prietenii, izolare sociala) si profesional-materiala
(refuzul angajarii, concedierea, lipsa mijloacelor materiale) ; plata daunelor catre consumatorul
afectat.
Riscurile consumatorului : imbolnavirea prin transmiterea de microbi, virusuri, ciuperci, paraziti de
la lucratorul din alimentatie, posibila intoxicare datorita unor substante chimice folosite
necorespunzator de acesta. Consecintele imbolnavirii consumatorului : suferinta fizica-psihica ;
pierderi materiale (leafa scazuta, cheltuieli de tratament, pierderea slujbei) ; afectari sociale,
rezultat al dificultatilor legate de boala ; cereri de despagubiri.
Autocontrolul si autodeclararea
Inainte de inceperea lucrului :
Lucratorul trebuie sa faca un bilant al starii sale de sanatate si sa declare eventualele aparitii de :
stari de rau, febra, tuse, dureri in gat, guturai, scurgeri din urechi (transmiterea de microbi din caile
respiratorii) ; diaree, voma, greata, dureri abdominale (boli digestive infectioase) ; usturimi la
urinare, modificarea culorii urinii (boli infectioase urinare, hepatita) ; panaritii, abcese, plagi
infectate (transmit streptococi si stafilococi).
Conducatorul unitatii desemnat cu supravegherea personalului va investiga activ pe toti lucratorii,
inainte de a incepe munca, daca prezinta semne de alterare a sanatatii si ii va trimite la medic
4
pentru diagnostic; va reprimi la lucru numai pe aceia care au aviz favorabil de la medic.
1.2.Igiena echipamentului
Echipamentul de protecţie trebuie utilizat în tot timpul activităţii de producţie, trebuie menţinut în
stare curată. Igiena personala si a echipamentului se mentine conform normelor în vigoare şi
reglementărilor interne. Omul este o sursa de biocontaminare mai ales cand se află intr-o zonă de
riscuri. Pentru menţinerea performanţelor acestor zone este absolut obligatoriu să fie luate
următoarele masuri:
-limitarea strict necesară a personalului;
-utilizarea unei ţinute adecvate şi mai ales utilizarea ei în mod corespunzător;
Tipul de îmbracaminte de protecţie este reglementat în funcţie de natura activităţilor.Există două
tipuri de îmbracaminte de protectie :
-una care este necesară pentru protecţia individului de factorii exterior naturali sau
artificiali(frigul,umiditatea, etc.),protectie împotriva electrocutărilor,protecţie împotriva loviturilor,etc.;
-una care este necesara pentru protecţia produselor cu care vine în contact lucratorul şi care are
rol de barieră în sensul interior-exterir,pentru a împiedica diseminarea microorganismelor.
Bariera ideală trebuie să corespundă următoarelor criterii:
-să lase să treacă aerul,care să permit confortul;
-să aibe calităţile mecanice necesare pentru a rezista la şocuri,la variaţiile de presiune impuse,la
diferitele procedee de curăţire şi eventual de sterilizare;
-să fie rezistentă la agenţii chimici,la lichide(apă,alcool,solvenţi organic,sănge,lapte) care pot fi
factori de biocontaminare;
-să fie stabilă în timp(stocare)şi la lumină;
-puterea electrostatic poate să fie divers apreciată de utilizator.In cele mai multe cazuri se
recomandă utilizarea unor material textile ce trebuie să aibe o anumită fortă electrostatic. In
general bumbacul prezintă avantaje de confort şi întreţinere corepunzătoare, dar ăn zonele de risc
se recomandă fibre în amestec (poliester/bumbac).
Tinuta de protecţie poate fi compusă din :
-combinezon cu glugă sau cagulă;
-încalţaminte de protecţie
-mască;
-mănuşi,şorţ
In toate cazurile trebuie respectate obligatoriu câteva reguli:
-utilizarea hainelor largi pentru a limita fenomenele de abraziune a straturilor superficial de
piele,generatoare de scuame;
-îmbracamintea să fie cu măneci lungi şi să nu se utilizeze suflecate;
Să nu aibe pliuri,buzunare,cordoane care ar fi sursă de contaminări particulare şi biologice.
Pentru o ţinută corespunzătoare sunt necesare câteva accesorii obligatorii:
-şapcă sau batic care trebuie să fie astfel confecţionate astfel încât să cuprindă tot parul şi după
caz, casca de protectie în zonele de risc mare;
-glugă care să fie legată de combinezon asigurând o continuitate de ansamblu;
-cagulă ,care lasă liberi numai ochii , fiind utilizată în zonele de risc mare;
In ceea ce priveşte încalţamintea ,pot fi utilizate diferite sisteme de protecţie. Pentru a se asigura o
protecţie completă se utilizează încalţaminte total închisă ,care să acopere piciorul până la
genunchi,la baza combinezonului.
5
Protecţia feţei cu mască este o necessitate în cazul în care apar contaminări cu gaze toxice sau
contaminări cu picaturi Flugge.
Atunci când se utilizează masca ,aceasta trebuie să fie adaptată feţei subiectului şi să acopere
gura şi nasul.Maştile disponibile la ora actual sunt fabricate din hârtie special sensibilă la
umiditatea fluxului de aer.
Intreţinerea lenjeriei este considerată o actiune banală,dar cu mare importanţă datorită riscului
biologic pe care îl poate prezenta un echipament insufficient igienizat.O soluţie de igienizare ar fi
colectarea lenjeriei în saci de plastic rezistenţi, închişi,care sunt transportaţi apoi în zonele
spalatoriilor.In cazul folosirii accesoriilor de unică utilizare ,este absolute obligatoriu ca utilizarea lor
sa se facă doar o singură dată.
2. Menţinerea igienei locului de muncă
2.1. Igienizarea şi curatenia locului de munca

Igienizarea şi curatenia locului de munca sunt efectuate ori de câte orieste necesar respectând
reglementările unităţii.
Ordinea operatiilor:
Umezirea suprafetelor obiectului pentru inmuierea murdariei si desprinderea mai usoara prin
actiunea celorlalte manevre si operatii
Spalarea propriu-zisa
Clatirea (limpezirea) pentru indepartarea murdariei si a resturilor de substante chimice folosite la
spalare
Dezinfectia care poate fi facuta cand este necesar sa ajungem la distrugerea microbilor in proportie
de 99%
Clatirea (limpezirea) pentru indepartarea urmelor de dezinfectant
Uscarea in aer liber sau la jet de aer cald (optim)
Metode folosite: aspirarea prafului si a altor impuritati de pe suprafata obiectelor (care se
deterioreaza sub actiunea apei), maturarea in exteriorul cladirilor, scuturarea numai in afara
incaperilor, stergerea umeda a suprafetelor cu lavete-stergatoare curate (schimbate sau spalate
mereu) si detergenti sau alte solutii de spalare; spalarea; metode mixte.
Pentru utilaje complexe nedemontabile se foloseste reteaua de conducte existente, prin care se
introduc lichidele de spalare sub presiune; pentru locuri greu accesibile se foloseste furtunul cu
apa calda, cu cap terminal ingustat, suficient de lung si usor pentru a fi manipulat; pentru
ustensilele demontabile se spala cu atentie adanciturile, santurile, golurile, asperitatile, zgarieturile,
locurile unde poate ramane murdaria; piesele si ustensilele de dimensiuni mici, vesela, tacamurile
se pot inmuia. Pentru spatiile de depozitare si utilajele in care se gasesc faina, zahar nu se
foloseste spalarea cu apa, ci aspirarea pulberilor si apoi stergerea umeda.
Spalarea propriu-zisa prevede dupa umidificare operatii mecanice (râcâire, frecare) si operatii cu
solutii de spalare pentru indepartarea resturilor mici si aderente de substante organice. Solutiile de
spalare trebuie sa umecteze si sa inmoaie stratul de impuritati (prin actiunea apei si a
detergentului), sa desprinda-desfaca particule de impuritati de pe suprafetele spalate si sa le
forteze sa ramana in suspensie (sa nu se redepuna pe suprafetele obiectelor); sa dizolve
impuritatile solubile si sa saponifice si emulsioneze pe cele grase; sa favorizeze indepartarea
impuritatilor in operatia de clatire.
2.2. Igienizarea şi curatenia locului de munca sunt efectuate cu ajutorul
6
materialelor de igienizare specifice.

Substante folosite pentru spalare: apa potabila calda, suficienta cantitativ, cu duritate scazuta;
substante chimice de spalare sa nu fie toxice si periculoase la manipulare, sa nu fie corozive, sa se
poata indeparta usor prin clatire, sa aiba capacitate mare de patrundere, umectare si dispersare,
sa emulsioneze grasimile, sa nu aiba mirosuri persistente si puternice (alcaline : soda caustica,
soda calcinata, polifosfati ; acide : acizi minerali si organici ; detergenti anionici, cationici, amfolitici,
neionici; sapun).
Dezinfectia este un complex de masuri care se aplica cu scopul decontaminarii microbiene a
obiectelor si urmareste distrugerea, indepartarea sau micsorarea numarului de germeni, pana la
limita la care prezenta acestora nu mai creeaza risc de imbolnavire prin boli infecto-contagioase.
Substantele care se folosesc pentru dezinfectie se numesc dezinfectanti. Rezultatul dezinfectiei
trebuie sa fie distrugerea a 99-99,9% din bacterii.
Dezinfectia se face prin mijloace fizice si chimice. Metode fizice : spalarea, caldura (ardere, caldura
uscata, aer cald, fierbere, caldura umeda, tindalizarea, tratarea cu vapori, tratarea cu temperaturi
foarte mari in timp foarte scurt.), raze ultraviolete. Metode chimice : clor si clorura de var, hipoclorit
de sodiu, cloramine ; dezinfectanti tensioactivi.
Reguli generale ale dezinfectiei. Dezinfectia se face : in continuarea curateniei riguroase, dar nu o
suplineste ; preparand solutiile pe baza cunoasterii concentratiei in substanta activa a
dezinfectantului si a celei folosite pentru dezinfectie, in ziua folosirii, in recipiente curate ; realizand
un contact cat mai indelungat intre solutia dezinfectanta si bacterie (natura si gradul infectarii,
natura si concentratia dezinfectantului) ; concentratia solutiei folosite este in functie de natura
dezinfectantului, felul si gradul de contaminare ; spalare, stergere, scufundare completa a
obiectului in solutie, stropire sau pulverizare, vaporizare si aerosolizare. Este important sa se
foloseasca dezinfectanti admisi pentru sectorul alimentar, sa se realizeze o pelicula pe suprafete,
sa se repete operatia.
Controlul eficientei dezinfectiei prin : testarea compozitiei substantelor dezinfectante si a solutiilor
de aplicare pe suprafete (mod de aplicare eficient, durata de actiune suficienta, concentratie de
substanta activa suficienta pentru a distruge microorganismele) ; testarea rezultatelor dezinfectiei
(reducerea numarului total de germeni, disparitia germenilor patogeni) ; teste de salubritate.
Normele sanitare stabilesc tipurile si numarul de microorganisme care pot sa existe pe suprafete
pentru ca acestea sa poata fi considerate nepericuloase pentru consumatori. Cel mai frecvent se
folosesc indicatorii : numar total de germeni, mucegaiuri, drojdii, streptococi, stafilococ, Escherichia
coli,Salmonella
2.3. Igienizarea şi curatenia locului de munca sunt mentinute conform normelor în vigoare şi
reglementarilor interne.
Conducătorul unitătii trebuie să stabileasă reguli stricte si să aibe elaborate un regulament de
igienizare si intreţinere a spaţiilor de lucru.
Ex:
Curatarea pietrei de pe aparate se va face numai dupa golirea lor de agent frigorific, de către
personalul special instruit.
- dupa operatia de dezincrustare, repunerea in functiune se va face numai dupa efectuarea probei
de etanseitate cu aer;
- sunt obligatorii verificarile periodice stabilite in proiect, cartea tehnica si in prezentele norme.
- la controlul interior al compresoarelor sau al altor aparate se vor folosi pentru iluminare numai
lampi portative sau lampi cu baterie, dotate cu sisteme de protectie impotriva loviturilor .
7
- spalarea compresoarelor, utilajelor sau partilor instalatiei se va face numai dupa oprirea acestora
si se va folosi petrol lampant si motorina, dupa care se va spala cu ulei si se va usca cu bumbac.
Este interzisa folosirea benzinei sau a altor produse volatile si inflamabile pentru curatarea
compresorului.
- verificarea si probarea compresorului dupa reparatie (ca si dupa montare) trebuie sa se faca in
conformitate cu instructiunile uzinei producatoare.
- este interzisa strangerea suruburilor la flanse si capace cand instalatia este sub presiune .
- se interzice strangerea suruburilor cu prelungitor de cheie .
3. Aplicarea normelor sanitar-veterinare la locul de muncă
3.1.Normele sanitar-veterinare specifice ocupaţiei trebuiesc aplicate corect la locul de muncă

conform reglementărilor specifice locului de muncă.De respectarea acestora depinde starea de
salubritate a produselor pentru care se realizeaza figul.Frigul are rol de conservare a produselor
alimentare si de climatizare a incintelor in care se prepara si depoziteaza produsele alimentare.Din
acest motiv respectarea normelor sanitare si sanitar- veterinare au o importanţa majora in
realizarea scopului pentru care s-au dotat unităţile cu incinte frigorifice.
3.2. Normele sanitar-veterinare trebuiesc aplicate permanent în toate activităţile la locul de muncă.
Depozitarea alimentelor perisabile. Alimentele usor perisabile se depreciaza rapid daca nu sunt
pastrate in conditii care sa nu permita inmultirea bacteriilor (carnea si produsele din carne, laptele,
branzeturile, ouale, cremele, inghetatele). Alimentele perisabile se pastreaza la temperaturi
scazute dupa ce au fost refrigerate sau congelate.
Conditiile generale pentru spatiile de refrigerare si de congelare
Amplasarea spatiilor de refrigerare si de congelare se face in incaperi curate, bine ventilate,
iluminate (fara insorirea directa a aparatului), cu acces usor si cu posibilitati de intretinere curata
atat a incaperii, cat si a frigiderelor si congelatoarelor. Materialele din care sunt alcatuite trebuie sa
fie usor de spalat si dezinfectat, sa nu aiba suprafete poroase, pentru a nu retine murdaria, sa nu
rugineasca sau sa nu degaje mirosuri care sa intre in alimente. Functionarea trebuie sa asigure in
incinta temperaturi de 0-4 grade la frigidere, 2-8 grade la vitrinele frigorifice de expunere, -18- -23
grade la congelatoare; sa nu produca zgomot si supraincalzirea incaperilor.
Masurarea temperaturii se face cu aparatura de control si afisare sau cu un termometru, cu
consemnarea pe termograma, cel putin de 2 ori pe zi.
Trebuie ca usile sa se inchida etans, supravegherea sa se faca de frigotehnisti in mod regulat,
dupa un grafic de timp prestabilit.
Nu trebuie sa se permita oricarui muncitor accesul la agregate pentru control sau reparare.
Curatarea se face prin intreruperea curentului electric, scoaterea tuturor alimentelor depozitate si
punerea acestora in alt frigider, dezghetarea, spalarea cu detergent si carpa-perie moale si apa
calda (nu se foloseste detergent parfumat pentru ca mirosul intra in alimente, carpa-peria trebuie
sa nu zgarie suprafetele pentru ca in zgarieturi raman resturi de murdarie cu bacterii ce pot
contamina alimentele), limpezirea, dezinfectia, limpezirea, uscarea, punerea la curent (functionare
in gol), cand temperatura ajunge la 0-4 grade se reintroduc alimentele ce urmeaza a fi pastrate,
controlul asigurarii temperaturii de refrigerare.
Reguli de amplasare a alimentelor: alimentele crude (carne, lapte, oua) se depoziteaza separat de
cele preparate; alimentele puternic mirositoare nu se depoziteaza in acelasi frigider cu cele care
8
imprumuta usor mirosuri (lapte, unt); nu se vor acoperi locurile prin care se realizeaza racirea
incintei; se respecta principiul rotarii alimentelor, cele mai vechi mai in fata pentru a putea fi
consumate mai repede; daca avem un singur frigider: carnea cruda se pune cel mai jos, alimentele
mirositoare se pun in recipiente inchise etans, toate produsele trebuie sa fie protejate cu folie de
plastic, recipienti etc. Ouale cu resturi de excremente nu se depoziteaza in spatii frigorifice,
conservele desfacute nu se pun in frigider (ele se golesc intr-un recipient care se introduce in
frigider), mancarurile alterate nu se tin in frigider, mancarurile calde nu se introduc in frigider; se
racesc si se depoziteaza. Daca le introducem calde, se produce condens si picaturile de apa
(posibil contaminate cu microbi) cad pe restul alimentelor, infectandu-le. Daca ati gustat-mancat
dintr-un produs (prajitura, friptura) nu-l introduceti in frigider decat dupa ce l-ati impachetat in
ambalaj etans.
Reguli generale pentru pastrarea alimentelor in congelatoare: temperatura in incinta trebuie sa fie
intre –18- -23 grade; alimentele de pastrat congelate nu le receptionam daca au temperaturi sub –
18 grade; daca detinem utilaje ce pot cobori temperatura de la –30 pana la –38 grade, alimentele
cu temperaturi sub –18 grade se introduc intai in acestea si apoi in congelatorul obisnuit; refuzati
pentru depozitare in congelator alimente cu temperaturi sub –12 grade, oricat le tinem in
congelatoarele obisnuite, temperatura in centrul bucatilor nu ajunge la –18 grade.
Depozitarea alimentelor uscate (greu perisabile): paste fainoase, orez, gris, zahar etc. Depozitarea
acestor alimente se face in ambalaje curate, de tipul recipiente inchise, cu posibilitate de aerare
(gauri in capace protejate de sita), saci de material textil, ambalaje impermeabile (pungi de plastic,
cutii de carton),pe rafturi, rasteluri, boxpaleti si in nici un caz direct pe paviment . Încaperile trebuie
să fie curate, uscate, bine aerate, avand lumina suficienta pentru efectuarea curateniei si
observarea calitatilor organoleptice ale alimentelor, igienizate periodic,la temperatura de 7-20
grade si umiditate redusa,cu spatii de acces pentru controlul si trierea alimentelor,protejate de
insecte si rozatoare. Aprovizionarea se face in limita spatiului de depozitare si a consumului marfii,
in cadrul termenului de valabilitate.
Depozitarea conservelor si bauturilor imbuteliate.
Este interzisa punerea in consum a conservelor deformate, ruginite, cu scurgeri, bombate sau cu
termenul de valabilitate expirat. Nu se deschide niciodata o conserva cu bombaj; gazele, sub
presiunea din interior, pot duce la ranirea persoanelor din incapere, iar lichidele care erup
murdaresc si contamineaza mediul din jur.
Depozitarea legumelor si fructelor proaspete se face in incaperi racoroase, intunecoase, cu
umiditate ridicata de tip microclimat de pivnita, pe rastele, gratare si in lazi; se triaza permanent,
indepartandu-se legumele si fructele proaspete depreciate; cartofii si radacinoasele trebuie
pastrate separat de celelalte fructe si legume, intrucat pamantul de pe ele poate contamina pe
acelea care se consuma crude.
Depozitarea ambalajelor.
In mod obligatoriu trebuie sa existe un spatiu de depozitare a ambalajelor (incapere, sopron etc).
Lazile, navetele etc. pastrate sub cerul liber se deterioreaza si se murdaresc (praf, microbi,
reziduuri de la sobolani si soareci etc). Curatarea lor in aceste conditii este foarte dificila, cu o
eficienta redusa, costuri mari si cu securitate sanitara mica. Ambalajul pentru alimentele perisabile
(hartie, folii de plastic, casolete, cartoane etc) este obligatoriu sa fie pastrat in spatii salubre, ferit
de praf si accesul rozatoarelor. Acesta, venind direct in contact cu alimentele, daca este
contaminat chimic sau bacteriologic, in mod sigur va determina alterarea si contaminarea acestora.
Transportul alimentelor se efectueaza în functie de perisabilitatea produselor, numai cu mijloace
9
autorizate sanitar, igienice, care sa asigure pe toata durata transportului pastrarea nemodificata a
caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice si microbiologice, precum si protectia
împotriva prafului, insectelor, rozatoarelor si altor posibilitati de poluare,degradare si contaminare
atât a produselor transportate, cât si a ambalajelor.
Mijloacele de transport al alimentelor trebuie sa fie amenajate si dotate în functie denatura
produsului transportat, iar pe peretii exteriori se va înscrie denumirea produselor respective (carne,
pâine, lactate etc.) Peretii exteriori si platforma vor fi confectionate dinmateriale rezistente,
impermeabile, usor de curatat.
Alimentele usor alterabile vor fi transportate cu mijloace de transport frigorifice, prevazute si dotate
cu mijloace de ventilatie si frigorifice, inclusiv cu aparatura pentru controlul şi înregistrarea
temperaturii. Pentru transportul în cadrul aceleiaşi localitaţi sau cu o durata mai mica de 4 ore se
pot folosi mijloace de transport izoterme.
Carnea în carcasa se transporta agatata pe cârlige din material inoxidabil. Se permite
transportarea de alimente sub forma de materii prime si semifabricateîmpreuna cu produse finite
care se consuma fara alta prelucrare termica, daca se asiguraconditii corespunzatoare pentru
fiecare categorie.
Alimentele vor fi însotite pe tot timpul transportului de documentele care sa certifice ca produsele
respective au fost receptionate conform actelor normative în vigoare. Producatorul este obligat
sa asigure transportul produselor numai în masina autorizata.Mijloacele de transport al alimentelor,
precum si ambalajele de transport trebuie pastrate permanent în perfecta stare tehnica si de
curatenie; acestea vor fi spalate sidezinfectate dupa fiecare transport.Personalul care asigura
transportul si manipularea alimentelor usor alterabile si a pâinii va purta echipamentul de
protectie sanitara a alimentelor (pastrat în vehicululrespectiv), la urcarea pe platforma vehiculului si
în timpul tuturor operatiunilor în care acesta vine în contact direct cu alimentele, si va avea carnet
de sanatate.
3.3. Orice deficienţă înregistrată în aplicarea normelor sanitare trebuie remediata sau semnalată şi
raportată în cel mai scurt timp, conform reglementărilor unităţii.
In ultima perioada industria alimentara a devenit un proces din ce in ce mai complex, conditii in
care consumatorii, conform drepturilor pe care le au, trebuie sa beneficieze, atat din productia
interna cat si din import, de o gama larga de produse alimentare care sa fie sigure si de buna
calitate.
Ei cer si se asteapta sa apara tot mai multe varietati de alimente, care insa trebuie sa fie produse
si prelucrate in conformitate cu o buna practica de la ferma pana la punctul final, farfuria
consumatorului.
Drumul parcurs de alimente de la producator pana la consumatorul final prezinta riscuri inerente,
de contaminare microbiologica si chimica. Fiecare veriga, de la producatorul agricol pana la
distribuitor raspunde de asigurarea securitatii produselor. In acest sens:
-producatorii agricoli au obligatia sa verifice conditiile sanitare de crestere a animalelor, sa
respecte reglementarile pentru culturile vegetale si sa nu utilizeze produse interzise,
-producatorii industriali sa verifice conformitatea cu reglementarile in vigoare a produselor
industrializate,
-distribuitorii sa verifice respectarea conditiilor de depozitare a alimentelor si retragerea de la
comercializare a acelora ce prezinta data durabilitatii minimale depasita.
Produsul sigur este definit, de actele normative in vigoare, ca fiind produsul care in conditii normale
sau previzibile, nu prezinta riscuri sau care prezinta riscuri minime, tinand seama de intrebuintarea
10
acestuia.
Riscul se considera acceptabil si compatibil cu un grad inalt de protectie pentru siguranta si
sanatatea consumatorilor, in functie de urmatoarele aspecte:
- caracteristicile produsului, ale ambalarii si ale instructiunilor de utilizare;
- efectul asupra altor produse, impreuna cu care acesta poate fi folosit;
- modul de prezentare a produsului, etichetarea, instructiunile de folosire si orice alte indicatii si
informatii furnizate de producator;
-categoria de consumatori expusa riscului prin folosirea produsului.
Garantarea unui nivel ridicat al sigurantei alimentare reprezinta o prioritate fundamentala a politicii
Guvernului, motiv pentru care Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, coordoneaza
si realizeaza strategia si politica Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor, actioneaza
pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza vietii, sanatatii, securitatii si intereselor
economice ale consumatorilor.
Experienta europeana, relativ recenta, de aparitie a unor situatii limita precum “dioxina”, “listeria”
,”carne de bovina cu encefalopatie spongiforma', ”febra aftoasa” au scos in evidenta importanta
colaborarii stranse si eficace intre producatori, distribuitori si autoritatile nationale pentru prevenirea
si in special pentru solutionarea crizei. Aceasta colaborare este indispensabila pentru a asigura
depistarea rapida a traseului produselor periculoase in situatiile de urgenta si de a organiza
retragerea acestora .
4. Aplicarea normelor de protecţie a muncii la locul de muncă
Protectia muncii este reglementata de Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 a carei
punere in aplicare este reglementata de NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor
Legii securitatii si sanatatii in munca .
Pentru meseria de frigotehnist exista o reglementare specifica si anume NSPM 75
Norme specifice de protectie a muncii pentru instalatii frigorifice
Normele specifice de protectie a muncii pentru instalatii frigorifice cuprind prevederi de protectie a
muncii pentru prevenirea accidentelor de munca.
Scopul normelor este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente in cadrul
acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant, sarcina de
munca, mijloace de productie, mediul de munca).
 Selectia personalului in vederea incadrarii si repartizarii pe locuri de munca
- Lucrarile, pot fi executate numai de persoane avand varsta peste 18 ani, care au calificarea
necesara, cunosc procedeele de lucru, aparatura si instalatiile meseriei pe care o practica si au
fost instruite din punctul de vedere al protectiei muncii.
- Persoanele care nu sunt calificate pentru meseria respectiva sau nu au implinit 18 ani pot fi
admise la lucru in conditii normale ca ajutor, numai sub supravegherea directa a cadrelor calificate
in aceste lucrari si numai dupa insusirea instructajului de protectie a muncii.
 Repartizarea salariatilor la locurile de munca se efectueaza numai dupa:
- calificarea pe care o au pentru lucrarile ce li se incredinteaza;
- modul cum si-au insusit notiunile corespunzatoare acestor lucrari;
- aptitudinea;
- experienta;
- capacitatea fzica si neuropsihica.
11
La lucrarile in instalatii frigorifice, atunci cand se lucreaza cu instalatii si utilaje electrice, se vor
respecta strict regulile cuprinse in Normele specifice de protectie a muncii pentru utilizarea energiei
electrice si Normele specifice de protectie a muncii pentru transportul si distribuirea energiei
electrice, aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Pentru exploatarea fara pericol a instalatiilor frigorifice, vor fi respectate prevederile STAS 6987-82
- Instalatii frigorifice. Prescriptii de siguranta, prescriptiile tehnice si normele de protectie a muncii
in vigoare.
4.1. Măsurile corespunzătoare conform reglementărilor specifice locului de munca si de protectia

mediului la locul de muncă muncă
Măsurile corespunzătoare conform reglementărilor specifice locului de munca sunt adoptate

împotriva oricăror surse de poluare identificate.
- Persoanele juridice si persoanele fizice detinatoare de instalatii frigorifice sunt obligate sa
intocmeasca instructiuni de exploatare si intretinere, pe baza carora se vor stabili ciclurile de
functionare, reparatii, opriri, dupa specificul instalatiei, precum si verifcarile care trebuie efectuate
de unitatea cu personal tehnic de specialitate.
- Probele de functionalitate ale instalatiilor frigorifice nu vor fi incepute fara indeplinirea

urmatoarelor conditii:
a) sa existe autorizatiile tehnice ISCIR pentru recipientii sub presiune, procesele verbale de rodaj
mecanic ale compresoarelor si echipamentului frigorific utilizat, procesele-verbale ale probelor de
presiune si etanseitate a instalatiei;
b) sa fie asigurate masurile de protectie a muncii prevazute in proiect;
c) realizarea si functionarea ventilatiei de avarie si a iluminatului de siguranta din afara centralei, la
toate intrarile;
d) executarea instalatiei de protectie prin legarea la nulul de protectie si la pamant a
echipamentelor actionate electric, conform Normelor specifice de securitate a muncii la utilizarea
energiei electrice.
e) acoperirea cu capace a golurilor si canalelor din pardoseala salii de masini;
f) existenta cartii tehnice si alta documentatie etc. in limba romana;
g) procurarea si amplasarea la iesirile din sala de masini a trusei de prim-ajutor, a setului de
costume si masti cu autonomie, a aparatului de respiratie artificiala, a targii speciale de salvare, a
rezervelor de masti si cu cagula de diferite marimi, cartuse filtrante pentru amoniac.
- Probele de functionalitate se vor executa pe circuite sau parti de circuite frigorifce. Ele se vor
considera terminate numai dupa ce va fi probata intreaga instalatie frigorifica.
- Probele de functionalitate vor fi consemnate in procese-verbale semnate de executant si
specialistul beneficiarului care a participat la executarea lor.
- Inainte de umplerea eu agent frigorific, instalatiile frigorifice noi sunt supuse unor reparatii sau
revizii care au afectat etanseitatea lor, vor fi supuse unor probe de presiune, astfel:
a) probele de presiune pentru recipientii sub presiune se efectueaza in conformitate cu prescriptiile
tehnice ISCIR in vigoare;
b) compresoarele, grupurile frigorifice si celelalte utilaje frigorifice se probeaza conform
prevederilor din cartile tehnice;
c) celelalte elemente ale instalatiei frigorifice se probeaza conform STAS 6987-82 - Instalatii
12
frigorifce. Prescriplii de siguranta.

- Operatia de umplere initiala cu agent frigorific se va efectua de catre unitatea care a realizat
montajul.
- Operatiunile de umplere se executa de personal anume desemnat in scris de conducerea unitatii
si instruit corespunzator.
- Se interzice efectuarea umplerii cu agent frigorific in timpul noptii, intre orele 18-7.
- Umplerea cu agent frigorifc se va executa separat pe fiecare circuit (recipient, aparat, compresor
etc.) bine stabilit.
Este interzis ca in circuitul de umplere sa functioneze mai mult de un compresor.
- In timpul executarii operatiei de umplere a instalatiei cu agent frigorific, manipulantul tuburilor si
mecanicii vor fi dotati cu echipament individual de protectie adecvat.
- La umplerea aparatelor cu agent frigorific in stare lichida este interzisa depasirea incarcaturii
maxime admise.
- Se interzice folosirea racordurilor de cauciuc (cu exceptia celor rezistente la presiune, deci cu
insertie metalica) intre colectorul statiei de incarcare si butelii sau cisterne. La umplerea cu
amoniac racordarea buteliilor sau a cisternelor se face prin teava de otel fara sudura.
- Umplerea instalatiei direct din cisterna de cale ferata se face numai pentru instalatii mari.
- Dupa golirea cisternei de lichid se vor aspira vaporii de agent frigorific ramasi in aceasta.
- In cazul unui accident in timpul operatiei de umplere (incendiu, spargeri de conducte sau aparate
etc.) se va intrerupe umplerea.
In caz de incendiu cisterna va fi urgent indepartata din zona, va fi chemata echipa de pompieri si
se va uda activ si continuu cistema cu apa.
4.2. Masuri de protectia muncii la lucrari in instalatiile si aparatele de refrigerare sau congelare
4.2.1. Lucrari in tunele, aparate cu placi, aparate in flux continuu pe banda sau strat
fluidizat,aparate pentru inghetata
- Intrucat aceste aparate si instalatii functioneaza in spatiul de productie, constituie un pericol
potential fata de care trebuie luate masuri de protectie.
Se vor intocmi pentru personalul din sectiile de productie instructiuni proprii de protectie a muncii si
va fi instruit cu masurile de prim-ajutor adecvate.
- Pe coridorul de langa sectia de productie se vor prevedea echipamente individuale de protectie
in caz de scapari de amoniac.
- Deschiderea depozitelor, tunelelor etc. se va face de catre personalul instruit in acest scop,
pentru a nu provoca vaporizarea brusca si intensa a agentului frigorific.
- In camerele frigorifice se interzice asezarea marfurilor in contact cu bateriile de perete sau
plafon, precum si cu conductele de legatura. Se va respecta distanta de minimum 0,8 m de la
baterii la stiva de marfuri.
- Camerele frigorifice utilate cu baterii pentru racirea directa trebuie dezghetate regulat, pentru
evitarea unei acumulari peste limita a zapezii si ghetii.
- La aparatele de congelare cu placi se vor controla riguros si periodic legaturile racordurilor de
cauciuc, flexibil, cu placile si scaparile posibile de agent frigorific.
- Inainte de intrarea in tunelurile de refrigerare si congelare se vor opri ventilatoarele si se va folosi
echipamentul individual de protectie.
- Se vor mentine in stare curata pardoselile spatiilor frigorifice si eliminarea surselor de alunecare
(materii grase, gheata etc.).
13
- Se va evita sa lucreze o singura persoana in camere frigorifice. Daca acest lucru nu este posibil,
la intervale de cel mult o ora se verifica siguranta persoanei respective.
- Caile de acces care duc spre instalatiile de siguranta, in caz de avarie, vor fi marcate cu iluminat
incandescent sau o vopsea luminoasa.
- Dupa terminarea lucrului, conducatorul locului de munca se va asigura ca nu ramane nimeni in
camerele frigorifice, si numai dupa aceea se va bloca accesul in ele.
- Iesirea persoanelor inchise in camerele frigorifice trebuie sa fie posibila printr-unul din
urmatoarele mijloace:
a) usi ce pot fi deschise atat din exterior, cat si din interior;
b) camerele frigorifice prevazute cu sistemul de actionare a unor dispozitive de semnalizare
luminoasa sau sonora - OM INCHIS - vizibile sau auzibile in sala de masini;
c) montarea unui intrerupator electric in fiecare camera, care sa aprinda o lampa in exteriorul
camerei;
d) in cazul usilor actionate electric sau pneumatic, sa existe un dispozitiv de deschidere manuala a
usilor
- La sectiile de inghetata se vor prevedea afise si placarde de avertizare privind instalatiile
frigorifice.
- Inainte de pornirea instalatiei frigorifice, congelatoarelor pentru amestec de inghetata va fi
anuntat mecanicul salii de masini.
- La exploatarea aparatelor de congelare a amestecului de inghetata, cu racire directa prin agent
frigorific, vor fi admisi numai salariati care au fost special instruiti in acest sens
- In timpul functionarii, spalarii sau decongelarii instalatiei frigorifce va fi urmarita presiunea
indicata de manometru.
4.2.2. Circuitul deşeurilor şi reziduurilor

Acesta trebuie respectat în totalitate conform reglementărilor interne.
deseu reciclabil - deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de productie pentru
obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri;
deseuri periculoase - deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul
deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o
proprietate care face ca acestea sa fie periculoase;
deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor

naturale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a
ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii,
cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor,
gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;
Pentru evitarea deteriorarilor mediului in timpul activitatii trebuiesc luate toate masurile necesare in
conformitate cu prevederile legale ,astfel trebuie avut in vedere ca:
-Buteliile din care se face umplerea instalatiei trebuie sa fie plasate in afara salii masinilor.
-Inainte de racordare la statia de umplere se va verifica fiecare tub, pentru a nu contine o alta
14
substanta (se vor folosi indicatori chimici speciali).

- Nu este permisa deschiderea fortata, prin lovire, a robinetului buteliei. In caz ca se constata
dificultati la deschidere, butelia va fi restituita furnizorului.
- Nu este permisa desurubarea capacului de siguranta prin lovire sau repararea filetului acestuia.
- Inaintea racordarii la instalatie, buteliile se asaza pe capre construite, la un unghi fata de
orizontala de 30°, cu o buna stabilitate si cu racordul de iesire al robinetului orientat lateral.
- Verificarea golirii buteliei se constata prin brumarea partii celei mai de jos a buteliei, sub robinet,
si cand conducta de racordare a inceput sa brumeze.
- Cantarirea buteliei inainte si dupa golire este obligatorie, pentru a cunoaste cantitatea de agent
frigorific introdusa,si daca in recipient nu a ramas gaz care poate polua mediul.
- Dupa golire se inchide intai robinetul buteliei, iar dupa aceea al statiei; deconectarea buteliei de
racord se va face lent si cu atentie.
- Este interzisa incalzirea buteliilor, cisternelor etc. in timpul umplerii instalatiei cu agent frigorific.
- In timpul umplerii unei instalatii de racire indirecta trebuie asigurata circulatia in vaporizatoarele
multitubulare, precum si in bazinele deschise, iar temperatura in agentul intermediar nu trebuie sa
scada sub cea pentru care a fost preparata.
- Felul si concentratia agentilor intermediari utilizati in instalatiile frigorifice cu racire indirecta se
stabilesc prin proiect.
- Solutiile de agent frigorific intermediar vor fi subeutectice. Felul si concentratia solutiei vor fi
astfel alese incat temperatura de inghetare sa fie cu minimum 10°C mai joasa decat temperatura
de vaporizare la care lucreaza instalatia figorifica.
- Prepararea saramurilor de CaCl2 si NaCl se face fie in bazine speciale de dizolvare, fie in vase
adecvate, unde sa se faca decantarea impuritatilor in suspensie.
- Solutiile de alcooli si glicoli, neavand impuritati, se pot prepara direct in bazinele de racire. Art.66.
Inainte de introducerea in instalatie, solutiile de saruri si glicoli trebuie verificate in privinta
concentratiei si pH- ului, conform STAS.
- Salariatii care executa prepararea, neutralizarea si pasivarea solutiilor vor purta echipamentul
individual de protectie adecvat.
La adaugarea bicromatului de potasiu in saramuri, prepararea se va face strict in ordinea urm
atoare:
- dizolvarea bicromatului in apa calda;
- introducerea solutiei in saramura.
Se interzice utilizarea saramurilor fara asigurarea unei neutralizari si pasivizari.
4.2.3.La exploatarea instalatiilor:
Salariatii care exploateaza si intretin instalatiile frigorifice trebuie sa cunoasca functionalitatea lor
pentru a asigura siguranta in exploatare.
- Unitatile detinatoare de instalatii frigorifice vor asigura, pe fiecare schimb, personal de exploatare
si intretinere suficient, pentru supravegherea si efectuarea manevrelor si interventiilor, evitandu-se
producerea de accidente de munca.
Se vor aplica urmatoarele masuri:
a) instalatia frigorifica care contine amoniac va fi supravegheata permanent chiar daca nu
functioneaza ;
b) cand instalatia este in stare de functionare, sala de masini va fi supravegheata permanent de cel
putin un salariat calificat, iar operatiunile de exploatare si intretinere ale instalatiei amplasate in alte
15
spatii vor fi efectuate de un alt salariat.

- In sala de masini se vor afisa la loc vizibil schemele circuitelor frigorifice, conductelor,
amplasarea utilajelor si legaturile intre ele, cu indicarea ventilelor de manevrare pentru pornire-
oprire si pentru caz de avarie. De asemenea, se vor afisa instructiunile de functionare, intretinere,
reparare si verificare a defectiunilor care pot aparea si masurile de remediere, de protectie a
muncii si de prim-ajutor medical.
- In sala de masini si spatiile tehnice este permis accesul exclusiv al persoanelor care se ocupa cu
exploatarea instalatiei sau al celor care sunt indreptatite sa controleze personalul de exploatare.
4.3. Normele de protecţia mediului

4.3.1.Normele de protecţia mediului sunt aplicate permanent în toate activităţile de la locul de
muncă.
Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul,
aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si
anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele
enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot
influenta bunastarea si sanatatea omului.
accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute deversari/emisii de
substante sau preparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasa ori sub forma de
vapori sau de energie, rezultate din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin
care se deterioreaza ori se distrug ecosistemele naturale si antropice;
deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica
privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca;
evaluarea impactului asupra mediului - proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in

functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte,
sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si a
mediului;
evaluarea riscului - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit
legii, prin care se realizeaza analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale
impactului asupra mediului si se stabileste necesitatea masurilor de prevenire, interventie si/sau
remediere.
Se ia in consideratie prevenirea şi controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici
disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului;
Activităţile privind fabricarea, introducerea pe piaţă, utilizarea, depozitarea temporară sau

definitivă, transportul intern, manipularea, eliminarea, precum şi introducerea şi scoaterea din
ţară a substanţelor şi preparatelor periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare şi
gestionare.
Persoanele fizice şi juridice care gestionează substanţe şi preparate periculoase au următoarele
16
obligaţii:
a)să respecte prevederile privind substanţele şi preparatele periculoase;

b)să ţină evidenţă strictă - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substanţelor şi
preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor şi ambalajelor acestora, care intră în sfera lor de
activitate, şi să furnizeze informaţiile şi datele cerute de autorităţile competente conform legislaţiei
specifice în vigoare;
c)să elimine, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, substanţele şi
preparatele periculoase care au devenit deşeuri şi sunt reglementate în conformitate cu legislaţia
specifică.
d)să identifice şi să prevină riscurile pe care substanţele şi preparatele periculoase le pot
reprezenta pentru sănătatea populaţiei şi să anunţe iminenţa unor descărcări neprevăzute sau
accidente autorităţilor pentru protecţia mediului şi de aparare civila.
Gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului şi
precum şi legislaţiei specifice în vigoare.
Protecţia atmosferei, schimbările climatice, gestionarea zgomotului ambiental

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a)elaborează politica naţională şi coordonează acţiunile la nivel naţional, regional şi local privind
protecţia atmosferei, schimbările climatice, precum şi pentru protecţia populaţiei faţă de nivelurile
de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sănătăţii umane, în
conformitate cu politicile europene şi internaţionale specifice;
b)elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională în domeniul protecţiei atmosferei şi
Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei;
c)elaborează, promovează şi, după caz, actualizează Programul naţional de reducere a emisiilor
de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;
d)coordonează elaborarea Programului naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de
sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac;
e)elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională privind schimbările climatice, Planul
naţional de acţiune privind schimbările climatice;
f)asigură integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la
efectele schimbărilor climatice în strategiile sectoriale;
g)administrează Registrul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră;
h)coordonează Sistemul naţional de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră;
j)aprobă şi promovează Planul Naţional de Acţiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot;
k)organizează activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul întregii ţări;
l)stabileşte, după caz, prin actele de reglementare, valori limită de emisie mai restrictive şi măsurile
necesare în vederea respectării plafoanelor naţionale de emisii, respectiv a încărcărilor şi nivelelor
critice.
Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu:

a)să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate
de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;
b)să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi
să asigure corecta lor funcţionare;
c)să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru
conformare, autorităţilor competente pentru protecţia mediului, datele necesare;
17
d)să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în

exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise prevăzute în legislaţia în
vigoare;
e)să asigure, la cererea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, diminuarea, modificarea
sau încetarea activităţii generatoare de poluare;
f)să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de
zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilor
limită a zgomotului ambiental.
Protecţia solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre
Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire,

conservare, organizare şi amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toţi deţinătorii, cu titlu sau
fără titlu.
B.
5. Aplicarea normelor de protecţia muncii
5.1. Legislatia şi normele de protectie muncii sunt însuşite conformitate cu specificul locului de
muncă.
In scopul prevenirii pericolului de electrocutare se vor executa zilnic, inainte de punerea sub
tensiune, verificarile inscrise in tabele si reglementarile fiecărei unităţi.
Este interzisa functionarea utilajelor, masinilor, instalatiilor etc. fara aparatele de masura si control
cerute de procesul tehnologic si de prevenirea accidentelor.
- Toate aparatele sau dispozitivele de masura si control trebuie sa fie folosite numai in limita
termenelor de verificare metrologica si avand sigiliul intact .
- Presiunea de lucru maxima admisibila a utilajului pe care sunt montate va fi inscrisa pe cadranul
manometrului cu o linie rosie, iar indicatiile lor sa fie vizibile .
- Este interzisa utilizarea aparatelor de masura si control neverificate in termen sau defecte.
- In punctele de pericol, atat aparatele indicatoare, cat si instalatiile de reglare sau de
automatizare, vor fi prevazute cu sisteme de alarmare acustica, optica sau mixta.
Este interzisa orice modificare a reglarii aparatelor de masura si control, ca si blocarea cu orice
mijloc a aparatelor de reglare si siguranta.
- Este strict interzisa orice fel de reparatie sau interventie la aparatele de masura si control de
catre alte persoane decat de personalul de specialitate.
- Aparatele de masura si control vor fi insotite de instructiuni de functionare, in vederea folosirii lor
nepericuloase.
Lucrarile de constructii-montaj ale instalatiilor frigorifice vor fi executate numai de catre unitati
autorizate si incadrate cu personal tehnic si salariati calificati.
- Lucrarile de constructii - montaj ale instalatiilor frigorifice se executa numai pe baza de
documentatii tehnice elaborate si aprobate conform prevederilor legale in vigoare, precum si cu
prevederile prezentelor norme specifice de protectie a muncii.
- Executantul lucrarilor de montaj a instalatiilor frigorifice va sesiza proiectantului eventualele lipsuri
si abateri de la prezentele norme specifice de protectie a muncii.
- Sunt interzise substituiri sau modificari de dispozitive, materiale, armaturi, instalatii etc. fata de
18
proiect, fara acordul prealabil al proiectantului.

- Se interzice achizitionarea de instalatii frigorifice, compresoare frigorifice, recipienti si
echipamente tehnice la care nu sunt realizate, de catre constructor, masurile tehnice de protectie a
muncii stabilite in prezentele norme (dispozitive de protectie a muncii, aparatori de protectie,
intrerupatoare etc.).
5.2. Echipamentul de protecţie din dotare este utilizat corect.

5.3. Echipamentul de protectie este întretinut şi pastrat în conditii de
siguranţă conform normelor în vigoare.
5.4. Însuşirea clara şi corecta a procedurilor de protectia muncii este

asigurată prin participarea la instructajul periodic.
5.5. Activitatea specifica este desfaşurata cu respectarea permanenta a
normelor de protecţia muncii.
- In fiecare sala de masini va exista un jurnal de functionare a instalatiei frigorifice intocmit de
fiecare unitate, care va fi mentinut la zi. Jurnalul de functionare va fi numerotat, parafat de
conducerea unitatii si sigilat.
- Este obligatorie aerisirea permanenta a salilor de masini, in vederea reducerii concentratiei
noxelor sub limitele admise de norme.
In acest scop, se va asigura functionarea normala a instalatiei de ventilatie permanenta si ventilatia
de avarie prevazute obligatoriu in proiect. Ventilatia de avarie va fi pusa in functiune numai in caz
de nevoie. Intrerupatoarele pentru pornirea manuala se vor monta in exterior la toate usile de
acces .
- Instalatia de ventilare, de avarie si instalatia de iluminat de siguranta vor fi controlate saptamanal
de persoana responsabila de exploatarea lor, cu inserarea defectelor observate si a masurilor
luate, in jurnalul salii de masini .
- Este interzisa exploatarea instalatiilor frigorifice fara supape de siguranta sau cu supape de
siguranta defecte. Verificarea functionarii supapei de siguranta, prin actionarea manuala a
dispozitivului de declansare fortata, va fi executata cel putin o data la trei luni. Ea va fi efectuata de
catre seful formatiei de lucru impreuna cu reprezentantul ISCIR al unitatii si cu consemnarea ei in
jurnalul de functionare a instalatiei.
- Este interzisa functionarea compresoarelor frigorifice fara presostate de inalta presiune (la toate
treptele de compresie), utilizate pentru a impiedica cresterea peste o anumita valoare reglata a
presiunii in instalatie in timpul functionarii acesteia. In cazul antrenarii compresorului printr-un
electromotor, presostatul va intrerupe alimentarea cu curent electric a electromotorlui.
- In sistemele cu amoniac se permite utilizarea numai a manometrelor (manovacuumetre) pe care
se afla inscriptia PENTRU AMONIAC sau NH3 .
- Detectarea scaparilor de agent frigorific se va face cu indicatori chimici speciali sau cu detectori
specifici.
Este interzisa detectarea scaparilor de amoniac cu sulf aprins.
- Interventia pentru remedieri de orice fel se va executa numai de salariati instruiti.
- Unitatile care detin instalatii frigorifice cu amoniac vor elabora planuri de evacuare pentru cazuri
de avarie, pe ipoteze, in raport de directia vantului.
- In caz de avarie in spatii tehnologice si spatii racite, salariatii din zona, instruiti in acest scop, vor
proceda astfel :
a) pornesc instalatia de avarie de la butonul cel mai apropiat si apasa pe butonul de alarma
19
pentru avarie
b) se echipeaza cu masca de gaze;
c) procedeaza la evacuarea salariatilor din zona indiferent daca sunt sau nu afectate de
avarie;
d) trimit un salariat sa anunte avaria la sala de masini.
- La semnalizarea sau anuntarea avariei mecanicii de exploatare procedeaza astfel:
a) opresc functionarea instalatiei din sala de masini prin actionarea instalatiei de avarie;
b) un mecanic opreste instalatia;
c) celalalt mecanic, echipat cu masca, se deplaseaza la locul avariei si intervine daca este
cazul pentru evacuarea persoanelor afectate de avarie;
d) determina in ce consta avaria si iau masuri de izolare a partii avariate;
e) elimina amoniacul din partea avariata, izoleaza, vacuumeaza si pun in legatura cu
atmosfera;
f) repun in functiune instalalia neafectata;
- Fumatul in sala de masini si spatii tehnice este interzis.

Este interzisa folosirea unor surse cu flacara deschisa (sudura, taierea cu flacara si lipirea
metalelor, fumatul etc.) in sala de masini si spatii tehnice, cu exceptia acelora pentru care s-a
obţinut permis de lucru cu foc .
- Sala de masini va fi dotata cu echipamentul necesar, specific activitatii, si anume:
a) masti de gaze cu cartuse filtrante cu banda verde pentru amoniac a caror durata de
folosire nu este expirata, cu marimea I, II sau III in numarul necesar frigotehnistilor si care se vor
purta permanent in banduliera (fig. 12);
b) unul sau mai multe aparate de respirat in medii toxice, cu autonomie de 30-60 minute si
una-doua butelii de oxigen de rezerva;
c) un aparat de respirat in medii toxice pentru parasirea zonei sau ramanerea in zona prin
cuplare la o statie fxa sau mobila;
d) aparat de respirat izolant autonom cu aer comprimat pentru activitati de lunga durata;
e) costum antichimic confectionat din panza cauciucata cu masca tip cagula cu cartus filtrant
de 60' autonomie
f) costum de interventii adaptat la aparatul izolant autonom cu butelii. Costumul este
confectionat din panza cauciucata cu vizor policarbonat;
g) masca cu aductiune libera a aerului curat din afara, cu centura de salvare si cu o franghie
de 16 mm diametru.
- Echipamentele si materialele , se vor pastra in cutii de lemn cu geam din sticla, sub cheie,
montate la exterior, pe perete, in apropierea usii de intrare, cu exceptia aparatelor cu autonomie ce
se vor pastra in camere special amenajate, in apropierea intrarii in sala de masini.
- In sala de masini, spatiile tehnice, pe scarile si platformele de acces se va mentine curatenie.
Petele de ulei de pe pardoseala se vor indeparta spaland apoi locul cu mijloace adecvate
(detergenti) pentru a evita accidentele prin alunecare.
Este interzisa folosirea in acest scop a benzinei sau a altui solvent inflamabil.
- In sala de masini si spatii tehnice este interzisa depozitarea oricaror materiale sau substante
toxice sau inflamabile.
Uneltele, sculele si dispozitivele vor fi pastrate in locuri special amenajate.
- Nu vor fi puse in functiune utilaje, aparate sau parti ale instalatiei frigorifice care sunt defecte sau
la care lipsesc aparatele de masura si control sau aparatura de protectie si semnalizare.
20
- In timpul functionarii instalatiei frigorifice, personalul de intretinere si exploatare are obligatia sa

mentina parametri termici si de presiune in limitele prevazute de proiect si cartile tehnice.
- In spatiile in care s-au produs scurgeri de amoniac este interzisa executarea interventiilor fara
purtarea echipamentului individual de protectie corespunzator conform Normativului-cadru de
acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie.
- Inainte de a efectua interventia in caz de avarie se va porni din afara ventilatia de avarie, se va
intrerupe alimentatia electrica, se va porni iluminatul de siguranta si apoi cel putin doi salariati
echipati corespunzator vor intra in spatiul afectat.
4.3.2.Dezaerarea instalatiilor frigorifice

- Pentru a evita cresterea periculoasa a presiunii se va asigura scoaterea din instalatie a aerului si
a gazelor ce nu se condenseaza, printr-un separator de aer special, intr-un vas cu lichid absorbant.
- La partile de instalatii neacordate la dezaerator deschiderea robinetului de aerisire este permisa
numai dupa 1-2 ore dupa oprirea compresorului sau izolarea portiunii de condensator din care se
efectueaza dezaerarea si numai in conditiile curgerii continue a apei la condensator.
- Apa din vasul in care se dizolva agentul frigorific se va improspata in cursul dezaerarii. La fiecare
asemenea schimbare, robinetul prin care se elimina aerul va fi inchis.
Purjarea uleiului din aparate si instalatia frigorifica cu amoniac
- Indepartarea uleiului se efectueaza exclusiv de personalul de exploatare, dotat cu echipamentul
individual de protectie si in ordinea operatiunilor de mai jos:
a) la partile din instalatie dotate cu oale de ulei:
- se inchide robinetul intre oala de ulei si aparatul deservit de aceasta oala;
- se asteapta ridicarea presiunii in oala de ulei peste cea atmosferica (la circuitele care
functioneaza sub presiune atmosferica);
- se deschide cu grija robinetul de evacuare a uleiului din oala, scurgand uleiul intr-un recipient
special, in care va fi continuta o cantitate mica din acelasi tip de ulei;
b) la partile din instalatie nedotate cu oala de ulei, operatia se va efectua cu deosebita grija,
scurgand uleiul direct in recipientii prevazuti pentru aceasta.
- Se interzice purjarea uleiului in spatii tehnologice.
- Inainte de scoaterea uleiului din aparatele si recipientii functionand cu amoniac la temperaturi
mai scazute decat -15°C se vor lua urmatoarele masuri:
a) ridicarea presiunii (respectiv temperaturii) la valoarea de circa 3,5 kgf/cm2, indicata la
manometru;
b) asteptarea 1-2 ore inainte de inceperea evacuarii uleiului pentru scurgerea acestuia la
partea inferioara a aparatului sau recipientului.
- Uleiul evacuat din instalatie nu va fi pastrat in sala de masini. El va fi decantat, filtrat si apoi
depozitat in alte spatii destinate acestui scop. Nu se va pastra uleiul in recipienti etansi in spatii din
subsoluri.
Curatarea si uscarea instalatiilor frigorifice
- In timpul curatarii sau uscarii se interzice stationarea sau trecerea prin spatiile respective a
persoanelor din afara locului de munca. Se va purta echipamentul individual de protectie.
- Cand instalatia frigorifica se curata prin suflare cu aer, acesta va avea temperatura de maximum
60°C si presiunea de maximum 6 bari.
- In timpul acestei operatii este interzisa manipularea corpurilor incandescente sau a flacarii.
21
- Se interzice folosirea dopurilor din material lemnos sau plastic pentru astuparea capetelor de
conducte, ci numai a unor busoane sau robinete metalice.
Umplerea instalatiei cu agent frigorific
- Umplerea initiala cu agent frigorific se efectueaza de catre unitatea executanta a montajului
instalatiei frigorifice.
- Dupa fiecare reparatie sau alta interventie, umplerea se face numai dupa curatarea, uscarea si
verificarea etanseitatii instalatiei. Aceasta operatie, precum si completarea deficitului de agent
frigorific din instalatie se efectueaza de personalul de exploatare, sub supravegherea
conducatorului locului de munca si inscrierea operatiei in registrul de bord.
La completarea cu agent frigorific a instalaliei (de la cisterna CF, cisterna auto sau butelii de agent
frigorific) se vor respecta regulile de protectie a muncii
Pastrarea si transportul buteliilor de agent frigorific
- Depozitarea buteliilor de agent frigorific nu este permisa in sala de masini, ci numai intr-un loc
special destinat si amenajat in acest scop.
- Ferestrele si usile depozitului trebuie sa se deschida in afara si sa aiba sticla mata sau acoperita
cu alb. Podeaua trebuie sa fe uniforma cu suprafata nealunecoasa.
- Buteliile de agent frigorific vor fi ferite de sursele de caldura, radiatia solara, umezeala, loviri etc.
- In spatiul destinat depozitarii buteliilor nu este permisa depozitarea altor materiale.
- In depozit se interzice fumatul si folosirea focului deschis. Se interzice folosirea flacarii pana la o
distanta de 10 m de depozit.
- Intrarea in depozit se face avand masca de protectie purtata in banduliera
- Se va deschide intotdeauna larg usa depozitului pentru a se evacua eventualele gaze acumulate
din scapari.
- La usa depozitului se va afisa placa de interzicere FUMATUL INTERZIS.
- Se interzice incalzirea depozitului cu sursa de foc direct sau rezistente electrice.
- Buteliile umplute cu inelele de cauciuc calate pe ele trebuie sa se pastreze numai in pozitie
verticala si fixate in lacasuri sau celule special utilate sau sa fie imprejmuite cu bariere
- Buteliile care nu au inele pot fi pastrate in pozitie orizontala pe rama de lemn sau stelaje care nu
vor depasi cinci randuri, iar ventilele, protejate cu capace, sa fie intr-o singura directie
- Se permite pastrarea la un loc a buteliilor cu amoniac si a celor cu gaze inerte (bioxid de carbon,
azot).
- Se interzice ca buteliile sa se atinga de cablurile conducatoare de curent.
- Transportul buteliilor este permis numai cu carucior metalic cu suporturi elastice si cu asigurarea
impotriva rasturnarii .
6. Aplicarea normelor de pază şi stingere a incendiilor
6.1. Activitatea specifica este efectuata în conditii de securitate şi în conformitate cu normele

P.S.I. în vigoare. Procedurile de paza şi stingere a incendiilor sunt însuşite prin
instructaje periodice şi prin aplicatii practice. Echipamentele de stingere a incendiilor din dotare
sunt utilizate cu rapiditate şi competenta pentru eliminarea pericolelor.
NORME GENERALE
22
DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, denumite in continuare norme generale,

stabilesc principiile, criteriile de performanta,cerintele si conditiile tehnice privind siguranta la foc
pentru constructii,instalatii si alte amenajari, agentii care pot interveni in caz de incendiu si pentru
inlaturarea efectelor acestuia, exigentele utilizatorilor, precum si normele, regulile, recomandarile si
masurile generale ce trebuie avute in vedere in scopul apararii impotriva incendiilor.
Normele generale se aplica la proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor,
instalatiilor si a altor amenajari, in raport cu faza de realizare in care se afla si indiferent de
titularul dreptului de proprietate, precum si la organizarea si desfasurarea activitatii de aparare
impotriva incendiilor.
In organizarea, desfasurarea si conducerea activitatii de aparare impotriva incendiilor se tine
seama de urmatoarele principii: respectarea reglementarilor in vigoare, prioritatii, dimensionarii
optime, colaborarii si conlucrarii cu factorii interesati.
Proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari (campinguri,
tribune, parcaje, platforme etc.) se realizeaza astfel incat, in cazul unui incendiu produs in faza
de utilizare a acestora, sa asigure urmatoarele cerinte:
a) protectia si evacuarea utilizatorilor, tinand seama de varsta si de starea lor fizica;
b) limitarea pierderilor de bunuri;
c) preintampinarea propagarii incendiului;
d) protectia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea si salvarea persoanelor,
protejarea bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si inlaturarea unor efecte
negative ale acestuia.
6.2.Criteriile de performanta privind cerinta de calitate "siguranta la foc" sunt: riscul de

incendiu, rezistenta la foc, preintampinarea propagarii incendiilor, comportarea la foc,
stabilitatea la foc, caile de acces, de evacuare si de interventie.
Criteriile de performanta privind siguranta la foc si principalii factori de determinare a
acestora sunt prevazuti in anexa nr. 1.
Nivelurile de performanta pentru modalitatile de evaluare a factorilor de determinare si limitele
medii sau extreme sunt stabilite prin reglementari tehnice.
Determinarea nivelurilor de performanta prevazute la alin. se face prin incercari, calcule
si rationamente.
Efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici, care pot
interveni in caz de incendiu asupra constructiilor, instalatiilor si utilizatorilor, sunt prezentate in
anexa nr. 1a.
La evaluarea indeplinirii cerintelor privind siguranta la foc, dimensionarea serviciilor
de pompieri, intocmirea planurilor de interventie si la aprecierea capacitatii de aparare
impotriva incendiilor se utilizeaza timpii de siguranta la foc si timpii operativi de interventie, in
raport cu categoria de importanta a constructiilor. Evaluarea si stabilirea timpilor de siguranta la foc
se fac prin metodereglementate de legislatia in vigoare. iar a timpilor operativi de interventie, prin
procedee si reguli de estimare statistica sau empirica ori prin masurare directa pe durata
interventiilor.
Nivelurile de performanta privind siguranta la foc si masurile de prevenire si stingere a incendiilor,
stabilite pentru constructii, instalatii si alte amenajari, vor fi prevazute in documentatiile tehnice de
organizare, sistematizare si amenjare a teritoriului, precum si in documentatiile tehnice de
23
proiectare si de executare a constructiilor si instalatiilor.

Evaluarea, armonizarea si reflectarea interdependentei dintre nivelurile de performanta
privind siguranta la foc si masurile de prevenire si stingere a incendiilor, stabilite si necesare, se
vor realiza prin scenarii de siguranta la foc. Structura de principiu a scenariului de siguranta
la foc este prezentata in anexa nr. 2.
De nivelurile de performanta prevazute in documentatiile tehnice , de normele specifice de
prevenire si de stingere a incendiilor, precum si de concluziile si masurile tehnico-organizatorice
din scenariile de siguranta la foc se va tine seama la elaborarea instructiunilor si schemelor de
exploatare privind prevenirea si stingerea incendiilor, la intocmirea planurilor de protectie impotriva
incendiilor, la eliberarea permiselor si autorizatiilor de lucru cu foc, precum si la emiterea avizelor si
autorizatiilor de prevenire si stingere a incendiilor.
6.3. Planurile de protectie impotriva incendiilor sunt: planul de evacuare, planul de depozitare a
materialelor periculoase si planul de interventie.
 Raportarea pericolelor care apar la locul de muncă Pericolele sunt identificate cu
discernământ pentru a fi raportate persoanei abilitate conform normelor interne.
 Starea echipamentelor de protectie şi stingere a incendiilor este verificata şi raportata
persoanei abilitate conform procedurilor interne.
6.4. Aplicarea procedurilor de urgenţă şi evacuare. Accidentul apărut este semnalat prin
contactarea cu promptitudine apersoanei abilitate conform procedurilor interne şi normelor în
vigoare.
6.5. Masurile de urgenta şi de evacuare sunt aplicate cu rapiditate, corectitudine şi luciditate
respectând procedurile interne. Manipularea şi depozitarea materialelor, pieselor de schimb, AMC-
urilor şi echipamentelor specifice sunt efectuate tinând cont de instructiunile de depozitare şi
manipulare. Manipularea şi depozitarea materialelor, pieselor de schimb, AMC-urilor şi
echipamentelor specifice sunt efectuate astfel încât sa se respecte NPM, NPSI şi normele de
protectia mediului.
C.
Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă nr. 319/2006 prevede că, ţinând seama de
mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii, angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare, astfel
încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sa primească, în conformitate cu prevederile legale,
toate informaţiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi

protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general, cat şi la nivelul fiecărui post de lucru
şi/sau fiecărei funcţii;
b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) şi (3) din Lege.
Angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare astfel încât angajatorii lucrătorilor din orice
întreprindere şi/sau unitate exterioară, care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau în unitatea
24
sa, sa primească informaţii adecvate privind aspectele la care s-a făcut referire la alin. (1), care
privesc aceşti lucrători.
În plus, angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare pentru ca lucrătorii desemnaţi sau

reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, în
vederea îndeplinirii atribuţiilor şi în conformitate cu prevederile legale, să aibă acces la:
a) evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea
319/2006;
b) evidenţa şi rapoartele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea 319/2006;
c) informaţii privind măsurile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi informaţii
provenind de la instituţiile de control şi autorităţile competente în domeniu.
Dincolo de acestea, personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie să fie informat cu privire
la:
a) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitate şi accesibilitate);
b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de apariţie a acestora;

c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;

e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legătură cu exteriorul.
Mai concret, în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru

prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au extrem de multe obligaţii,
începând din faza de proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă, de
elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, continuând cu un plan de prevenire şi protecţie bazat pe
evaluarea riscurilor, cu stabilirea pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le
revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborarea de instrucţiuni proprii în domeniu,
ajungând până la „detalii” de genul măsurilor pentru asigurarea de materiale necesare informării şi
instruirii lucrătorilor.
Nerespectarea acestor obligaţii de către angajator constituie contravenţie.
Atunci când locurile de muncă suferă modificări, extinderi şi/sau transformări angajatorul trebuie să
ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste modificări, extinderi şi/sau transformări
sunt în concordanţă cu cerinţele minime legale.
Putem arăta că obligaţia angajatorului de a proteja viaţa şi sănătatea salariaţilor pe parcursul

executării contractului individual de muncă cuprinde numeroase ,b>obligaţii punctuale ale
angajatorului:
25
• de a lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate
de muncă;
• de a asigura protecţia salariaţilor pe perioadele de temperaturi extreme;
• de a organiza controlul permanent al stării materialelor, utilajelor şi substanţelor folosite în
procesul muncii;
• de a organiza instruirea salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
• de a asigura accesul salariaţilor la serviciul medical de medicină a muncii;
• de a acorda în mod gratuit echipament individual de protecţie, alimentaţie de protecţie, respectiv
materiale igienico-sanitare;
• de a solicita inspectoratului teritorial de muncă autorizarea funcţionării unităţii din punct de vedere
al sănătăţii şi securităţii muncii (rezumată adesea, la înfiinţare, la declaraţie pe proprie răspundere,
dar nu mai puţin generatoare de obligaţii pentru fondator);
• de a asigura informarea fiecărei persoane, anterior încheierii contractului individual de muncă, dar
şi pe parcursul executării acestuia, mai ales la modificarea locului muncii, asupra riscurilor la care
aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare;
• de a ţine evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite: vătămătoare, grele, periculoase,
precum şi a accidentelor de muncă, bolilor profesionale, accidentelor de muncă şi avariilor;
• de a nu modifica starea de fapt rezultată în urma unui accident mortal sau colectiv;
• de a înregistra bolile profesionale şi accidentele de muncă şi de ale raporta inspectoratelor de
poliţie sanitară şi de medicină preventivă;
• de a asigura toţi salariaţii pentru risc de accidente şi boli profesionale, în condiţiile legii.
Nu e mai puţin adevărat că respectarea prevederilor privind sănătatea şi securitatea în muncă (la
fel ca şi prevederile privind situaţiile de urgenţă sau alte norme specifice) este lipsită de conţinut
dacă salariaţii... nu se ajută ei înşişi, contribuind la respectarea acestor norme, a instrucţiunilor
proprii ale angajatorului etc. Normele de protecţie şi igienă a muncii, măsurile organizatorice
întreprinse de angajator şi de alte organe sunt ineficiente dacă cei ce participă direct la procesul
muncii - salariaţi şi celălalt personal - nu respectă aceste norme şi măsuri.
Regulile directoare (conceptuale) ale reglementarii sanatatii si securitatii in munca sunt

urmatoarele:
A. Intreaga materie a asigurarii sanatatii si securitatii in munca pentru salariati este
reglementata prin norme legale imperative ca exceptie de la principiile generale in aceasta materie,
sfera negocierii individuale este extrem de restransa. Explicatia consta in faptul ca asigurarea
securitatii si sanatatii in munca constituie si o problema de interes general, public, a statului insusi.
B. Sfera persoanelor care sunt protejate prin normele din aceasta materie este mai larga
decat cea a salariatilor. Aceasta cuprinde, practic, pe toti cei care, intr-o forma sau alta, lucreaza in
cadrul unui angajator, inclusiv elevii si studentii aflati in perioada de practica, dar si voluntarii. De
aceea, legea utilizeaza, de regula, notiunea de „lucrator”.
C. Orice angajator – ca persoana juridica sau ca persoana fizica - este obligat sa respecte
normele legale privind securitatea si sanatatea in munca. In acest scop, angajatorul dispune de
urmatoarele instrumente esentiale:
- Instructiunile proprii referitoare la asigurarea securitatii si sanatatii in munca, elaborate pe
baza si in aplicarea normelor legale. Contractul colectiv de munca, chiar daca legea nu prevede
26
expres, poate sa cuprinda si norme referitoare la acest domeniu.

- Comitetul pentru sanatate si securitate in munca existent, de regula, in cadrul unitatilor cu
participarea bipartita (angajatori si salariati) si a medicului de medicina muncii. Se constituie la
nivelul fiecarui angajator – persoana juridica, din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu
capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei – avand incadrati mai mult de 50 de
salariati, cu scopul de a asigura implicarea salariatilor in elaborarea si aplicarea deciziilor in
domeniul protectiei muncii.
D. Raspunderea legala pentru aplicarea masurilor de securitate si sanatate in munca revine
angajatorului. Faptul ca acesta incredinteaza aplicarea acestor masuri unei societati specializate
(din afara), pe baze contractuale, nu elimina, potrivit legii, raspunderea sa. Tot astfel, faptul ca si
salariatul are obligatia de a respecta masurile in cauza nu inlatura raspunderea angajatorului daca
acestea sunt insuficiente.
In scopul materializarii acestei raspunderi legale, angajatorul are urmatoarele obligatii principale:
- sa evalueze riscurile existente la fiecare loc de munca;
- sa-l informeze pe salariat cu privire la aceste riscuri;
- sa-l instruiasca pe salariat care sunt si cum anume sa respecte normele de sanatate
si securitate in munca;
- sa obtina, anterior inceperii activitatii, autorizatia legala referitoare la asigurarea
masurilor de sanatate si securitate in munca;
- sa adopte aceste masuri si sa le aplice efectiv (masuri antifonice, de incalzire, de
iluminat etc.);
- sa acorde salariatului echipamentul individual de protectie ale carui costuri se
acopera din fondurile angajatorului; se poate acorda si echipament de lucru, cerut de
angajator, dar care nu are rol de protectie a muncii;
- sa acorde alimentatia de protectie impotriva bolilor profesionale si, in acelasi context,
materialele igienico-sanitare;
- sa adopte masurile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor, de evacuare a
personalului in caz de pericol.
Salariatul are urmatoarele obligatii principale:
- sa respecte normele de sanatate si securitate in munca;
- sa comunice imediat angajatorului, prin superiorul ierarhic, orice accident de munca
sau boala profesionala;
- sa comunice imediat orice situatie pe care, din motive intemeiate, o considera un
pericol pentru el sau colegii lui.
Neindeplinirea de catre salariat a obligatiilor evidentiate mai sus atrage sanctionarea
disciplinara.
E. Angajatorul urmareste, potrivit legii, ca, prin masurile de sanatate si securitate in munca,
sa nu se produca un accident de munca sau o boala profesionala.
Accidentul de munca este definit ca acel eveniment – brusc, neasteptat – care produce
incapacitate de munca. Incapacitatea trebuie sa fie de cel putin 3 zile ori sa fi produs invaliditate
sau deces. Accidentul de munca poate fi individual sau colectiv.
Un aspect esential al reglementarii actuale este acela ca legea stabileste, pe larg, situatiile
in care se produce un accident de munca. Astfel, spre exemplu, in conceptul de accident de munca
includ si accidentul produs pe traseu, spre locul de munca sau invers, cu specificarea „pe traseul
normal”; cazul in care persoana este accidentata in exercitiul unor atributii de interes public
(obstesti) care nu au, deci, legatura cu atributiile sale de munca etc.
27
Boala profesionala nu intervine datorita unui eveniment brusc, neasteptat – precum

accidentul de munca – ci, dimpotriva, din cauza factorilor nocivi de la locul de munca (noxe
chimice, fizice, de zgomot, iluminare insuficienta) care produc, treptat, o anumita afectiune (fizica
sau psihica).
Atat accidentul de munca cat si boala profesionala se cerceteaza si se constata
intotdeauna, cel putin cu participarea angajatorului sau, dupa caz, a organelor teritoriale ale
inspectiei muncii si a medicului de medicina muncii (in cazul bolilor profesionale).
D.
Autospecialele, utilajele, instalatiile, echipamentele, substantele, accesoriile si alte

mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa indeplineasca conditiile de
performanta specifice si sunt admise pentru utilizare numai daca sunt avizate de Inspectoratul
General al Corpului Pompierilor Militari.
La proiectarea, omologarea si executarea in tara a mijloacelor tehnice de prevenire si
stingere a incendiilor este obligatorie respectarea conditiilor tehnice generale prevazute in
reglementarile elaborate sau avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari.
Pentru asigurarea desfasurarii, in conditii de operativitate si eficienta, a operatiunilor de interventie

in situatiile de urgenta publica de incendiu se intocmesc, potrivit legii, planuri de interventie.
Se elaboreaza structura-cadru a planului de interventie Planul de interventie se avizeaza de
brigada sau de grupul de pompieri militari.
Totalitatea nivelurilor de performanta privind siguranta la foc se include in cele de prevenire si
stingere a incendiilor, care, impreuna cu performantele serviciului de pompieri civili, determina
capacitatea de aparare impotriva incendiilor.
Sintagmele: protectia (lupta) impotriva incendiilor, combaterea incendiilor si paza contra
incendiilor, utilizate in reglementarile existente, au aceeasi semnificatie cu prevenirea si stingerea
incendiilor.
Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe zone, spatii, incaperi,
compartimente de incendiu, cladiri sau instalatii tehnologice, asigurandu-se incadrarea in
nivelurile de risc sau in categoriile de pericol de incendiu, corespunzator. Nivelurile riscului de
incendiu sunt: redus (mic), mediu (mijlociu) si ridicat (mare). In
situatiile in care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscului de incendiu
poate fi apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare).
Rezistenta la foc este proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri de a-si pastra
pe o durata determinata stabilitatea, etanseitatea la foc si/sau izolarea termica cerute si/sau alta
functiune specializata, intr-o incercare la foc standardizata.
Rezistenta la foc a elementelor de constructii care separa sau delimiteaza compartimentele de
incendiu de alte spatii ale constructiilor ori ale instalatiilor reprezinta intervalul in care elementele
de constructii isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la foc printr-o incercare standardizata.
Nivelurile rezistentei la foc a elementelor de constructii se stabilesc in unitati de timp (ore si
minute), precizandu-se, dupa caz, daca sunt rezistente, stabile sau etanse la foc.
Caile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor, precum si circulatia si orientarea rapida a fortelor de interventie.
28
Traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie si

sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator.
Constructiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele
amenajate trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator
dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina
siguranta in exterior, la nivelul terenului ori al cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri
special amenajate
Instalatiile aferente constructiilor (electrice, de apa, incalzire, ventilare, conditionare, canalizare,
paratrasnet etc.) si instalatiile tehnologice se proiecteaza, se executa si se exploateaza potrivit
reglementarilor tehnice si masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor, astfel incat
acestea sa nu constituie surse de izbucnire a incendiilor si/sau de propagare a focului. Instalatiile
prevazute trebuie sa corespunda destinatiei, tipului si categoriei de importanta a constructiei,
precum si nivelului de risc de incendiu, sa aiba nivelul de protectie corespunzator mediului in care
sunt amplasate si sa respecte prevederile din normele generale si specifice de prevenire si
stingere a incendiilor.Instalatiile tehnologice se pun in functiune si se exploateaza cu respectarea
stricta a instructiunilor si regulilor de utilizare, precum si a masurilor de prevenire si stingere a
incendiilor, stabilite de proiectantii si de producatorii respectivi.
Traseele instalatiilor de ventilare, conditionare sau transport pneumatic din constructiile cu
risc de incediu sau explozie, precum si cele din salile aglomerate ori din incaperile cu bunuri de
mare valoare sau de importanta deosebita vor fi independente si complet separate de traseele
pentru alte spatii.
Se interzice evacuarea prin aceeasi instalatie de ventilare, conditionare sau transport
pneumatic a substantelor care, in amestec sau prin combinatie chimica, pot produce incendii
ori explozii.
Echiparea si dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor

1. Dotarea agentilor economici, a institutiilor si localitatilor cu autospeciale si cu alte
mijloace mobile de interventie la incendii se face, dupa caz, pe baza scenariilor
de siguranta la foc sau a analizei capacitatii de aparare impotriva incendiilor,
respectandu-se criteriile minime de performanta privind organizarea si
functionarea serviciilor de pompieri civili, stabilite de autoritatile abilitate prin lege.
2. Personalului de interventie pentru stingerea incendiilor i se prevede si i se
asigura echipamentul si mijloacele de stingere a incendiilor trebuie sa asigure
protectia personalului de interventie la efectele negative ale agentilor care
intervin in caz de incendiu , precum si posibilitati de iluminat, de comunicare si de
lucru in conditii de siguranta.
3. Utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu si pe timp de vant este
interzisa. Locurile (zonele) cu pericol de incendiu, in care se aplica aceasta
interdictie, se stabilesc si se marcheaza de persoanele in drept.
4. Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis in incintele unitatilor, in zonele
de agrement si in gospodariile populatiei se face numai in locuri amenajate, in
conditii si la distante care sa nu permita propagarea focului la constructii,
depozite, culturi agricole, paduri, plantatii sau la alte vecinatati.
29
5. Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deseurilor si a altor materiale

combustibile se face in locuri special amenajate (crematorii) ori pe terenuri
pregatite, cu luarea masurilor ce se impun pentru impiedicarea propagarii focului
la vecinatati, asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii, precum si
stingerea jarului dupa terminarea activitatii.
6. Efectuarea lucrarilor de sudare, taiere, lipire sau a altor asemenea operatiuni
care prezinta pericol de incendiu, in constructii civile (publice) pe timpul
programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie,
in depozite ori in alte spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau
substantelor combustibile, este interzisa.Lucrarile mentionate la alin. (5) se pot
executa in spatiile respective numai dupa ce s-au luat, dupa caz, masuri pentru:
evacuarea persoanelor; indepartarea sau protejarea materialelor combustibile;
golirea, spalarea, blindarea traseelor de conducte sau a utilajelor; aerisirea sau
ventilarea spatiilor; dotarea locurilor de munca cu mijloace de limitare si stingere
a incendiilor.
7. Fumatul in locuri cu pericol (risc) de incendiu, stabilite ca atare prin reglementari
specifice sau prin dispozitii ale persoanelor fizice ori juridice abilitate, este
interzis. Locurile (zonele) in care este interzis fumatul se marcheaza conform
reglementarilor specifice. Locurile in care este permis fumatul se doteaza si,
dupa caz, se marcheaza
Pe timpul transportului, depozitarii si manipularii produselor sau substantelor combusti-

bile se va tine seama de proprietatile fizico-chimice si de compatibilitatea acestora cu
substantele de stingere, astfel incat la contactul dintre ele sa nu se produca ori sa se
propage incendiul.
Produsele si substantele combustibile se transporta, se manipuleaza si se depoziteaza
in ambalaje adecvate, realizate si inscriptionate corespunzator, in vederea identificarii
riscurilor de incendiu si stabilirii procedeelor si substantelor de stingere ori de
neutralizare adecvate. Dispunerea materialelor periculoase in depozit se face potrivit
planului de depozitare.
Deseurile si reziduurile, scurgerile si depunerile de praf sau de pulberi combustibile se
indeparteaza ritmic prin metode si mijloace adecvate.Masurile de prevenire si stingere a
incendiilor pentru operatiunile de colectare, transport, separare, neutralizare, recuperare
sau distrugere a dseurilor se stabilesc prin reglementari specifice.
Materialele si substantele care prezinta pericol de autoaprindere se pastreaza in
conditii adecvate naturii lor, bine ventilate si luandu-se masuri de control si
preintampinare a fenomenului de autoincalzire.
- Sunt obligatorii urmatoarele activitati:
a) instruirea la angajare si instruirea periodica a salariatilor privind normele, regulile si
masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor, precum si asupra sarcinilor ce
le revin din planurile de interventie;
30
b) participarea salariatilor la instruirile si exercitiile privind prevenirea si stingerea

incendiilor;
c) participarea personalului serviciilor de pompieri civili la activitatile de pregatire
profesionala, stabilite si aprobate potrivit competentelor legale;
d) asigurarea indeplinirii la termen a masurilor de aparare impotriva incendiilor, stabilite
potrivit legii.
In ceea ce priveste documentele principale de organizare a apararii impotriva
incendiilor pe durata exploatarii constructiilor si instalatiilor tehnologice, se stabilesc
urmatoarele:
a) instructiunile de aparare impotriva incendiilor, schemele de prevenire si stingere a
incendiilor, planurile de evacuare in caz de incendiu si planurile de depozitare a
materialelor periculoase se actualizeaza, se utilizeaza si se afiseaza conform
reglementarilor specifice;
b) scenariile de siguranta la foc se pot elabora si pentru constructiile si instalatiile
tehnologice aflate in exploatare, in vederea utilizarii concluziilor desprinse la stabilirea
masurilor de imbunatatire a capacitatii de aparare impotriva incendiilor. Se recomanda
ca aceste scenarii sa fie intocmite indeosebi pentru constructiile si instalatiile
tehnologice cu risc ridicat (mare) de incendiu;
c) planurile de interventie se intocmesc ori se actualizeaza, dupa caz, si la schimbarea
profilului de activitate (destinatiei) agentilor economici si institutiilor sau la dezvoltarea
acestora, la evaluarea nivelurilor (criteriilor) de med iu ale agentilor economici, precum
si in alte situatii reglementate ori impuse de conditiile concrete privind apararea
impotriva incendiilor;
d) punerea in aplicare a planurilor de evacuare si a planurilor de interventie este
obligatorie in situatiile de urgenta publica de incendiu, precum si la exercitiile si
aplicatiile tactice de interventie, organizate pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
MIJLOACELE TEHNICE
de prevenire si stingere a incendiilor
- Categorii principale -
1. Pentru echiparea constructiilor, a instalatiilor tehnologice si a
platformelor amenajate:
a) sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in caz
de incendiu;
b) sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor;
c) stingatoare si alte aparate de stins incendii;
31
d) utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie.

2. Pentru dotarea serviciilor de pompieri, constituite de agenti economici,
institutii si consilii locale:
a) autospeciale pentru stingerea incendiilor;
b) autospeciale auxiliare de interventie;
c) nave pentru stingerea incendiilor;
d) trenuri pentru stingerea incendiilor;
e) aeronave de interventie la incendii;
f) motopompe si alte utilaje;
g) ambulante si autosanitare.
3. Pentru intreruperea procesului de ardere a materialelor si substantelor combustibile
sau pentru protectia celor din apropierea focarului:
a) apa;
b) spumanti;
c) pulberi stingatoare;
d) abur;
e) gaze inerte;
f) agenti stingatori sau neutralizatori, speciali.
4. Pentru protectia personalului de interventie:
a) echipament de protectie la temperatura, socuri mecanice si la umiditate;
b) aparate, masti si alte mijloace de protectie a cailor respiratorii;
c) centura si alte accesorii de siguranta;
d) scule si accesorii de protectie la electrocutare;
e) mijloace de iluminat;
f) aparatura de comunicatii;
g) echipament, aparatura, vaccinuri si instrumentar de protectie speciala impotriva
efectelor agentilor chimici, radioactivi sau biologici;h) aparatura de detectare a
concentratiilor explozive sau a prezentei unor substante nocive.
32
Anexa nr.1.
PLANUL DE INTERVENTIE
- Structura-cadru -
1. Date de identificare:
- denumirea agentului economic sau a institutiei;
- sediul, numar de telefon, fax;
- profilul de activitate.
2. Planul general al unitatii (la scara), pe care se marcheaza:
- amplasarea cladirilor, instalatiilor tehnologice si a depozitelor in incinta;
- caile de acces si de interventie din incinta si cele adiacente acesteia;
- retelele si sursele proprii de alimentare cu apa si alte substante
stingatoare;
- rezervele de agenti stingatori si de mijloace de protectie a personalului de
interventie;
- retelele si racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic, gaze
si alte fluide combustibile;
- retelele de canalizare;
- vecinatatile.
3. Conceptia de organizare si de desfasurare a interventiei in caz de incendiu:
- concluzii privind interventia, rezultate din scenariul de siguranta la foc sau
din evaluarea capacitatii de aparare impotriva incendiilor;
- particularitati tactice de interventie pentru:
- evacuarea utilizatorilor (persoane si, dupa caz, animale sau bunuri),
acordarea primului ajutor si protejarea bunurilor periclitate;
- localizarea si lichidarea incendiilor;
- protectia personalului de interventie;
- protectia vecinatatilor;
33
- inlaturarea efectelor negative majore produse de incendiu.

4. Forte de interventie in caz de incendiu:
- serviciul propriu de pompieri civili (dotare, incadrare);
- servicii de pompieri civili cu care se coopereaza (categoria, localitatea,
distanta, itinerarul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare si
alertare);
- subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distanta, itinerarul
de deplasare, telefonulul sau alte mijloace de alarmare si alertare);
- alte forte cu care se coopereaza si modul de anuntare (ambulanta, protectia
civila etc.)
5. Surse de alimentare cu apa in caz de incendiu, exterioare unitatii:
- retele de alimentare cu apa:
- debite;
- presiuni;
- amplasarea hidrantilor si stabilirea distantelor fata de incinta unitatii;
- alte surse artificiale sau naturale de apa:
- felul si capacitatea acestora;
- platforme (puncte) de alimentare si distantele fata de unitate.
6. Planul fiecarei constructii, instalatii tehnologice sau platforme de
depozitare (la scara), pe care se marcheaza ori se inscriu date privind:
- destinatia spatiilor (incaperilor);
- suprafata construita si aria desfasurata;
- regimul de inaltime (numarul de niveluri);
- numarul de persoane care utilizeaza constructia, pe niveluri si pe total;
- caile interioare de acces, evacuare si de interventie;
- natura materialelor si a elementelor de constructii;
- nivelurile criteriilor de performanta privind siguranta la foc, asigurate;
34
- instalatiile utilitare aferente;- instalatiile, sistemele, dispozitivele si aparatele de

prevenire si stingere a
incendiilor cu care este echipata;
- dispozitivul de interventie in caz de incendiu.
Anexa nr 2
SCENARIUL DE SIGURANTA LA FOC- Structura de principiu -
A. Caracteristicile constructiei sau ale instalatiei tehnologice
1. Denumirea obiectivului
2. Destinatia
3. Categoria de importanta
4. Tipul si particularitatile obiectivului
B. Nivelurile criteriilor de performanta si ale timpilor privind siguranta la
foc
1. Riscul de incendiu
2. Rezistenta la foc
3. Preintampinarea propagarii incendiilor
4. Comportarea la foc
5. Stabilitatea la foc
6. Cai de acces, evacuare si interventie
7. Timpi de siguranta la foc
C. Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor
D. Conditii specifice pentru asigurarea interventiei in caz de incendiu
e. Concluzii si masuri tehnico-organizatorice
35
Bibliografie
1. Ordinul 975/1998 )al Ministerului Sanatatii
2. HOTĂRÂRE nr. 857 din 24 august 2011 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice.
3. Hotararea 984 din 25 august 2005 (Hotararea 984/2005)privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor
4. NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR
din 26 mai 2010 privind autorizarea laboratoarelor supuse controlului sanitar-
veterinar şi pentru siguranţa alimentelor (la data 28-mai-2010 actul a fost aprobat
de Ordinul 48/2010 )
5. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind
igiena produselor alimentare
6. Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii,
7. NTSM75
8. Codul muncii 2012-sanatatea si securitatea in munca
9. Legea 51/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 108/1999 pentru
infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii. Lege nr. 51/2012
10. Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului
11. LEGE nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului
12. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie
2008 privind deşeurile
13. Hotarire nr. 95/2003 controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente
majore in care sunt implicate substante periculoase
14. OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului - actualizata la 3.12.2008
15. Legea 307/12.07.2006 legea privind apararea impotriva incendiilor text lege
16. Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006 text HGR 1425/10.11.2006
17. Ordinul 163/28.02.07 Norme generale de aparare impotrina incendiilor
18. Curs SSM Masterat Universitatea din Iasi
36

Curs SSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs SSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs SSM Frigotehnişti

Cursul se refera la insusirea cunostintelor privind activitatile de constructie si exploatare a insta-

exploatare,întretinere si reparare pentru fiecare echipament din instalatia frigorificã.

Domeniile de competenţă --Unităţile de competenţă

Aplicarea normelor igienico - sanitar - veterinare şi de protecţie a mediului

1. Menţinerea igienei individuale

1.1. Igiena personal.

Aplicarea NPM şi NPSI

Comportamentul corect in igiena personala

2. Menţinerea igienei locului de muncă

2.1. Igienizarea şi curatenia locului de munca

2.2. Igienizarea şi curatenia locului de munca sunt efectuate cu ajutorul

materialelor de igienizare specifice.

3. Aplicarea normelor sanitar-veterinare la locul de muncă

3.1.Normele sanitar-veterinare specifice ocupaţiei trebuiesc aplicate corect la locul de muncă

Transportul alimentelor se efectueaza în functie de perisabilitatea produselor, numai cu mijloace

4. Aplicarea normelor de protecţie a muncii la locul de muncă

4.1. Măsurile corespunzătoare conform reglementărilor specifice locului de munca si de protectia

Măsurile corespunzătoare conform reglementărilor specifice locului de munca sunt adoptate

- Probele de functionalitate ale instalatiilor frigorifice nu vor fi incepute fara indeplinirea

frigorifce. Prescriplii de siguranta.

4.2.2. Circuitul deşeurilor şi reziduurilor

deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor

substanta (se vor folosi indicatori chimici speciali).

4.2.3.La exploatarea instalatiilor:

spatii vor fi efectuate de un alt salariat.

4.3. Normele de protecţia mediului

evaluarea impactului asupra mediului - proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in

Activităţile privind fabricarea, introducerea pe piaţă, utilizarea, depozitarea temporară sau

Persoanele fizice şi juridice care gestionează substanţe şi preparate periculoase au următoarele

a)să respecte prevederile privind substanţele şi preparatele periculoase;

Protecţia atmosferei, schimbările climatice, gestionarea zgomotului ambiental

Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu:

d)să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în

Protecţia solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre

Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire,

5. Aplicarea normelor de protecţia muncii

proiect, fara acordul prealabil al proiectantului.

5.2. Echipamentul de protecţie din dotare este utilizat corect.

5.4. Însuşirea clara şi corecta a procedurilor de protectia muncii este

- Fumatul in sala de masini si spatii tehnice este interzis.

- In timpul functionarii instalatiei frigorifice, personalul de intretinere si exploatare are obligatia sa

4.3.2.Dezaerarea instalatiilor frigorifice

6. Aplicarea normelor de pază şi stingere a incendiilor

6.1. Activitatea specifica este efectuata în conditii de securitate şi în conformitate cu normele

DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, denumite in continuare norme generale,

6.2.Criteriile de performanta privind cerinta de calitate "siguranta la foc" sunt: riscul de

proiectare si de executare a constructiilor si instalatiilor.

a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi

În plus, angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare pentru ca lucrătorii desemnaţi sau

a) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitate şi accesibilitate);

b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de apariţie a acestora;

d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;

f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legătură cu exteriorul.

Mai concret, în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru

Nerespectarea acestor obligaţii de către angajator constituie contravenţie.

Putem arăta că obligaţia angajatorului de a proteja viaţa şi sănătatea salariaţilor pe parcursul

Regulile directoare (conceptuale) ale reglementarii sanatatii si securitatii in munca sunt

expres, poate sa cuprinda si norme referitoare la acest domeniu.

Boala profesionala nu intervine datorita unui eveniment brusc, neasteptat – precum

Autospecialele, utilajele, instalatiile, echipamentele, substantele, accesoriile si alte

Pentru asigurarea desfasurarii, in conditii de operativitate si eficienta, a operatiunilor de interventie