Societatea Secretă A Lui Pitagora. Legile Morale Si Politice - Istorie

Unknown date Unknown author
SOCIETATEA SECRETĂ A LUI PITAGORA. Legile
morale si politice
Pitagora (n. circa 580 î.Hr. - d. circa. 495 î.Hr) nu a fost doar un mare filosof,
matematician și om politic, ci și creatorul unei paradigme social-politice
extrem de avansate, chiar și pentru vremurile noastre.
Pitagora era convins că societatea omenească poate fi condusă, dar și instruită,

dupa legitățile Armoniei Universale, Moralei, Eticii și Esteticii, iar adevărații
conducatori trebuiau să fie membrii unei elite îndelung instruite și cu un înalt
spirit civic și politic. Retras în Crotona (oraș în sudul Italiei) către anul 530,
înființează aici o puternică școală filosofică, în fapt o societate secretă.
Această organizație, care se ghida dupa principii inițiatice secrete, era o

structură închisa, având maximum 300 de membri, și era organizată pe trei
nivele. Al treilea nivel (cel mai de jos) era cel al politicienilor, cărora li se
http://www.certitudinea.ro/articole/istorie/view/societatea-secretA-a-lui-pitagora-legile-morale-si-politice 1/10
4/13/2018 SOCIETATEA SECRETĂ A LUI PITAGORA. Legile morale si politice - Istorie
încredințau treburile politice, administrative și juridice în accepțiunea actuala.

Cel de-al doilea rang era al nomotheților, care trebuiau să fie un fel de
misionari ai noilor principii, în formula care putea fi publică. Cel mai înalt grad
era rezervat filosofilor-matematicieni, care trebuiau să respecte - ca de altfel
toți membrii societății – niște reguli extrem de severe.
Preselecția pentru intrarea în această elită secretă era extrem de riguroasă,

astfel că un individ care intra în atenția lui Pitagora pentru calități deosebite
care-l făceau diferențiabil față de ceilalți membri, era observat timp de trei
ani, apoi era ridicat la rang de politician, echivalent cu un novice în societățile
inițiatice actuale. Abia după ce trecea de primele două nivele putea să-l vadă
pe Maestrul Pitagora la față. Instruirea era extrem de riguroasă, astfel că
nimeni nu era sigur că, după opt ani de muncă asiduă, va face saltul spre al
doilea rang.
În anul 535 î.Ch., după unele surse, adepții lui Pitagora reușesc să pună mâna
pe putere în Crotona, fără a vărsa un strop de sânge, după ce, practic, oamenii
lor ajunseseră treptat în toate punctele-cheie, datorită valorii lor umane și
intelectuale. Organizația lui Pitagora rămâne la putere cel puțin 30 de ani, cu
Pitagora în frunte. Se pare însă că el nu a exercitat nicio demnitate publică,
până la moartea sa, în 495 î.Ch. Atunci ar fi avut loc o răscoală în care
majoritatea capilor, inclusiv Pitagora, ar fi fost asasinați sau arși de vii într-un
incendiu devastator.
Din acel moment, adepții intră in semi-clandestinitate. Organizația renaște,

după aproape 400 de ani, având o imensă influență asupra unor curente
filosofice importante și chiar asupra sectei esenienilor, despre care se spunea,
în șoaptă, ca l-ar fi instruit pe Iisus în perioada în care a dispărut din viața
publică, înainte de răstignire.
Deși nu există nicio dovadă că Pitagora ar fi lăsat ceva scris, doctrina sa

filosofică ne este totuși destul de bine cunoscută, din lucrările lui Aristotel și
Sextus Empiricus, precum și din lucrări ale pitagoricienilor de mai tîrziu.
Totuși, nu se poate stabili cu precizie ce aparține lui Pitagora și ce au adăugat
discipolii săi. Celebrele texte pitagoriciene „Versurile de aur ale lui Pitagora” și
„Legile morale și politice ale lui Pitagora”, existente și în traduceri românești,
aparțin unei epoci ulterioare.
Legile morale și politice ale lui Pitagora
Viaţa cumpătată, în slujba binelui şi a

dreptăţii, trebuie să stea şi la baza
alcătuirii politice a unui stat.
Nu încerca să vindeci un popor mare şi

corupt: cangrena nu se poate vindeca.
Nu încerca să schimbi orânduirea unei

mari naţiuni. Un popor numeros e ca o
dihanie hâdă; e ceva împotriva firii.
Dintre toate soiurile de dobitoace cea
mai rea e speţa umană ce se cheamă
"popor".
Nu răspândiţi vestea unei fapte rele!

Faceţi în aşa fel încât să-i dispară cât
mai curând şi cele mai mici urme. Lăsaţi
răul să moară!
Să crezi doar pe jumătate pe cei ce vin

să pârască fapte rele.
Nu năzui la himera unei democraţii

pure; egalitatea perfectă există numai la
morţi.
Legiuitorule!
Nu lăsa oamenilor de stat timpul să se deprindă cu puterea şi onorurile!
Legiuitorule!
Nu uni credinţa cu morala. Roadele acestei legături nepotrivite nu pot fi decât

nişte monştri.
Legiuitorule, bagă de seamă să nu te înşeli!
Drepturile omului nu sunt la fel cu ale popoarelor din cauză că oamenii

deveniţi "popor" încetează a mai fi oameni.
Un Senat de 100 de capete e mult prea mult! Puţini legiuitori, dar înţelepţi!
Puţini războinici, dar viteji! Puţin "popor", dar multi cetăţeni!
Dă legi poporului taur şi boabe poporului bou.
Supune-te legilor chiar dacă sunt proaste! Nu te supune oamenilor dacă nu

sunt mai buni ca tine.
Taie unghiile poporului, dar nu-i spăla capul cu propria-i urină; pedepseşte-l,
fără să îl înjoseşti.
Nu chemaţi în magistraturi decât bărbaţi ce sunt în săptămâna mare a vieţii

lor.
Magistraţi!
Fiti precum în Sparta! La intrarea în tribunale: ridicaţi un altar al Fricii, frica

de a fi pedepsit înspăimântă poporul şi copii.
Magistratule!
Legea îţi e soţie legitimă; desparte-te de ea mai bine decât să o faci să devină o
femeie trândavă şi care se învoieşte cu orice.
Magistraţi ai poporului!
Nu urmaţi pilda pescarilor de pe Nil care aruncă cu noroi în ochii crocodilului

ca să-l poată stăpâni.
Să nu fii legiuitorul ori magistratul unui popor care se lauda cu mintea sa

luminată.
Urmand pilda locuitorilor din Creta, la fiecare 9 ani, legile să fie citite şi

îndreptate de un înţelept.
Când magistratul vorbeşte, preotul să tacă!
Scutiţi-vă magistraţii de jurământ atunci când intră în funcţie, dar nu-i

scutuţi să dea socoteală când o părăsesc.
Poporule !
Cântăreşte-ţi legile! Numără-ţi magistraţii!
Poporule!
Dacă îţi doreşti o bună rânduială în ceea ce priveşte politica, fereşte-te de o

organizaţie fără vlagă, o administraţie fără putere şi de luxul ospeţelor. Acestea
trei dau întotdeauna naştere vrajbei în viaţa civilă şi în gospodării şi au ca
urmare năruirea statului şi a familiei.
Nu tulbura o apă stătătoare ori un popor în sclavie.
Fugi de poporul căruia îi place eşafodul.
Nu te aştepta să ţi se mulţumească atunci când faci un bine poporului: dintre

toate dobitoacele, el este cel mai nerecunoscător.
Lucrul cel mai ruşinos al unei stăpâniri este pândirea şi iscodirea oamenilor.
Nu urma pilda omizii: nu primi să te târăşti la picioarele prinţului sau în faţa

poporului pentru ca într-o zi să porţi aripi.
Toţi suntem egali! Să nu credeţi însă că neghiobul este egalul înţeleptului.
În fiecare an să aveţi o zi de sărbătoare numită "pacea familiei". În această zi,

soţul şi soţia, la prânz, în mijlocul familiei, îşi vor da mâna şi îşi vor ierta unul
altuia greşelile făcute de-a lungul anului.
Învaţă să vezi mai departe decât pot ajunge privirile tale.
Lebăda tace toată viaţa ca să poată cânta desăvârşit o singură dată. Omule de
geniu! Rămâi în umbră şi păstrează tăcerea până în clipa în care vei putea să
apari cu toată strălucirea unei faime pe care nimeni nu o mai poate tăgădui.
Nu admira nimic! Zeii s-au născut din admiraţia oamenilor.
Să nu ai alt Zeu în afară de propria conştiinţă.

Fii cetăţean al lumii întregi până când vei întâlni un popor înţelept şi cu legi
drepte.
Trăieşte-ţi viaţa; nu există nimic înainte şi nimic după ea. Să-ţi placă să trăieşti
şi să trăieşti bine. Cel ce priveşte viaţa cu dezgust fie are spiritul bolnav, fie
inima putrezită.
VERSURILE DE AUR ALE LUI PITAGORA
Cinsteşte pe tatăl tău, pe mama ta şi pe rudele ce-ţi sunt apropiate.
Dintre ceilalţi oameni,fă-ţi prieten pe cel ce se distinge prin virtute.
Cedează întotdeuna în faţă vorbelor blânde şi a faptelor folositoare.
Nicicând să nu-ţi urăşti prietenul pentru o greşeală de nimic,
atât cât poţi; căci posibilul e vecin cu necesitatea.
Află că toate acestea sunt astfel, şi învaţă să învingi cele ce urmează:
mai întâi lăcomia pântecului,apoi lenea, luxul şi mania.
Nu săvârşi nicicând vreo faptă de care să te ruşinezi, nici faţă de altul,
nici faţă de ţine. Şi, mai ales, respectă-te pe ţine însuţi.
Fă apoi dreptatea cu fapta şi cuvântul.
Nu te purta în nici-o împrejurare fără să gândeşti.
Ci adu-ţi aminte că omul sortit e ca să moară;
şi află că averea aşa cum se câştigă, aşa se risipeşte.
Cât priveşte necazurile pe care le îndură oamenii

din cauza Destinului potrivnic,
acceptă-le că şi cum le-ai fi meritat;îndură-le răbdător
şi nu te împotrivi.
Caută să îndrepţi, pe cât îţi stă în putinţă.
Dar cugetă temeinic la acestea:
că Soarta îi păzeşte pe cei buni de cea mai mare parte din aceste nenoriciri.
Multe vorbe, bune sau rele, ies din gura oamenilor;
nu le întâmpina cu admiraţie, dar nici nu le respinge.
Iar dacă cineva spune lucruri false,îndură cu răbdare şi blândeţe.
Ia seama în orice împrejurare la cele ce-ţi voi spune:
Ca nimeni, niciodată, prin vorbe sau prin fapte, să nu poată
să te determine să spui sau să comiţi ceva nefolositor
pentru tine.
Cugetă înainte de a făptui, ca să nu te porţi nesăbuit,
căci numai omul păcătos spune sau face lucruri nesocotite.
Nicicând deci să nu faci ceva de care apoi ai să regreţi
Nu face nimic din ceea ce nu ştii; ci învaţă
tot ceea ce trebuie să ştii, şi viaţa fericită îţi va fi.
Nu trebuie să neglijezi sănătatea trupului tău,
dar dă-i cu măsură băutură,mâncare şi mişcare,
şi numesc măsură ceea ce nicicând nu te va stânjeni.
Deprinde-te cu o viaţă curată şi simplă;
şi păzeşte-te să faci ceea ce trezeşte invidia.

Nu cheltui fără rost, ca cei ce nu ştiu în ce constă binele.
Dar nici nu fii zgârcit; dreapta măsură este cea mai bună în toate.
Nu-ţi lua drept obligaţii ceva ce ţi-ar putea dăuna şi cugetă înainte de a face.
Nu lasă ca dulcele somn să-ţi închidă pleoapele,
mai înainte de a te întreba astfel despre faptele tale de peste zi:
Cu ce-am greşit? Ce am făcut? Ce n-am făcut din ce trebuia să fac?
Începe cu prima şi meditează asupra celorlalte.
Şi apoi,
dacă socoți cumva că ai greşit, necăjeşte-te; iar dacă ai făcut bine, bucură-te.
Străduieşte-te să pui în practică aceste percepte,
meditează asupra lor; acordă-le toată dragostea ta,
şi ele te vor pune pe calea virtuţii divine.
Mă jur pe cel ce ne-a sădit în suflet sacrul Cuaternar,
izvorul Naturii al cărei curs e veşnic. Dar nu începe o lucrare
mai înainte de a ruga pe Zei să ţi-o desăvârşească.
Când toate aceste percepte îţi vor fi bine cunoscute,
vei cunoaşte alcătuirea Zeilor Nemuritori ai oamenilor muritori, vei afla
până la ce punct lucrurile se separă şi până la ce punct ele se unesc.
Vei cunoaşte, de asemenea, după Dreptate, că Natură este în totul
asemănătoare sieşi,
încât nu vei mai nădăjdui ce nu este nădăjduit, şi nimic nu îţi va ma fi
ascuns.
Vei mai şti că oamenii îşi atrag relele prin propria şi libera lor alegere,
nenorociţii; ei nu ştiu nici să vadă, nici să audă adevăratele bunuri ce lângă ei
se află.
Puţini sunt cei ce-au învăţat să scape de necazurile lor.
Asta este soarta care tulbură mintea muritorilor.
Ca nişte cilindri,
ei se rostogolesc încoace şi încolo, copleşiţi de rele fără număr.
Căci,sădită în ei, necruţătoarea Vrajbă îi urmăreşte şi-n somn, fără ca ei să-şi
dea seama;
şi n-ar trebui s-o stârnesca, ci mai degrabă ar trebui să o alunge.
O, Zeus, tatăl nostru, îi vei scăpa pe oameni de nesfârşitele necazuri ce îi
copleşesc,
de le-ai arăta tutror de ce Geniu se servesc!
Dar tu, fă-ţi curaj, căci prea bine ştii că neamul omenesc este divin,
şi că Natura sacră îi revela în mod deschis toate tainele.
Iar de se va-ndura să ţi le descopere şi ţie, vei ajunge
la ţinta de care ţi-am vorbit;
căci vindecandu-ţi sufletul, îl vei scăpa de toate aceste rele.
Dar abţine-te de la alimentele de care ţi-am vorbit, folosindu-ţi judecata
la tot ce ţi-ar putea servi pentru purificarea şi eliberarea sufletului.Meditează
asupra fiecărui lucru,
lăsându-te condus de Inteligenţa perfectă din înalt
Şi de vei ajunge, după ce îţi vei abandona trupul,
în liberul eter,
vei fi zeu nemuritor,etern, şi pentru totdeuna
învingător al morţii.
Afisari: 8207
Viewed using Just Read

Societatea Secretă A Lui Pitagora. Legile Morale Si Politice - Istorie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Societatea Secretă A Lui Pitagora. Legile Morale Si Politice - Istorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Unknown date Unknown author

SOCIETATEA SECRETĂ A LUI PITAGORA. Legile

Pitagora era convins că societatea omenească poate ﬁ condusă, dar și instruită,

Această organizație, care se ghida dupa principii inițiatice secrete, era o

încredințau treburile politice, administrative și juridice în accepțiunea actuala.

Preselecția pentru intrarea în această elită secretă era extrem de riguroasă,

Din acel moment, adepții intră in semi-clandestinitate. Organizația renaște,

Deși nu există nicio dovadă că Pitagora ar ﬁ lăsat ceva scris, doctrina sa

Legile morale și politice ale lui Pitagora

Viaţa cumpătată, în slujba binelui şi a

Nu încerca să vindeci un popor mare şi

Nu încerca să schimbi orânduirea unei

Nu răspândiţi vestea unei fapte rele!

Să crezi doar pe jumătate pe cei ce vin

Nu năzui la himera unei democraţii

Nu lăsa oamenilor de stat timpul să se deprindă cu puterea şi onorurile!

Nu uni credinţa cu morala. Roadele acestei legături nepotrivite nu pot ﬁ decât

Legiuitorule, bagă de seamă să nu te înşeli!

Drepturile omului nu sunt la fel cu ale popoarelor din cauză că oamenii

Dă legi poporului taur şi boabe poporului bou.

Supune-te legilor chiar dacă sunt proaste! Nu te supune oamenilor dacă nu

Nu chemaţi în magistraturi decât bărbaţi ce sunt în săptămâna mare a vieţii

Fiti precum în Sparta! La intrarea în tribunale: ridicaţi un altar al Fricii, frica

Nu urmaţi pilda pescarilor de pe Nil care aruncă cu noroi în ochii crocodilului

Să nu ﬁi legiuitorul ori magistratul unui popor care se lauda cu mintea sa

Urmand pilda locuitorilor din Creta, la ﬁecare 9 ani, legile să ﬁe citite şi

Când magistratul vorbeşte, preotul să tacă!

Scutiţi-vă magistraţii de jurământ atunci când intră în funcţie, dar nu-i

Dacă îţi doreşti o bună rânduială în ceea ce priveşte politica, fereşte-te de o

Nu tulbura o apă stătătoare ori un popor în sclavie.

Fugi de poporul căruia îi place eşafodul.

Nu te aştepta să ţi se mulţumească atunci când faci un bine poporului: dintre

Nu urma pilda omizii: nu primi să te târăşti la picioarele prinţului sau în faţa

Toţi suntem egali! Să nu credeţi însă că neghiobul este egalul înţeleptului.

În ﬁecare an să aveţi o zi de sărbătoare numită "pacea familiei". În această zi,

Învaţă să vezi mai departe decât pot ajunge privirile tale.

Nu admira nimic! Zeii s-au născut din admiraţia oamenilor.

Să nu ai alt Zeu în afară de propria conştiinţă.

Cinsteşte pe tatăl tău, pe mama ta şi pe rudele ce-ţi sunt apropiate.

Dintre ceilalţi oameni,fă-ţi prieten pe cel ce se distinge prin virtute.

Cedează întotdeuna în faţă vorbelor blânde şi a faptelor folositoare.

Nicicând să nu-ţi urăşti prietenul pentru o greşeală de nimic,

atât cât poţi; căci posibilul e vecin cu necesitatea.

Aﬂă că toate acestea sunt astfel, şi învaţă să învingi cele ce urmează:

mai întâi lăcomia pântecului,apoi lenea, luxul şi mania.

Nu săvârşi nicicând vreo faptă de care să te ruşinezi, nici faţă de altul,

nici faţă de ţine. Şi, mai ales, respectă-te pe ţine însuţi.

Fă apoi dreptatea cu fapta şi cuvântul.

Nu te purta în nici-o împrejurare fără să gândeşti.

Ci adu-ţi aminte că omul sortit e ca să moară;

şi aﬂă că averea aşa cum se câştigă, aşa se risipeşte.

Cât priveşte necazurile pe care le îndură oamenii

din cauza Destinului potrivnic,

acceptă-le că şi cum le-ai ﬁ meritat;îndură-le răbdător

Caută să îndrepţi, pe cât îţi stă în putinţă.

Dar cugetă temeinic la acestea:

Multe vorbe, bune sau rele, ies din gura oamenilor;

nu le întâmpina cu admiraţie, dar nici nu le respinge.

Iar dacă cineva spune lucruri false,îndură cu răbdare şi blândeţe.

Ia seama în orice împrejurare la cele ce-ţi voi spune:

Ca nimeni, niciodată, prin vorbe sau prin fapte, să nu poată

să te determine să spui sau să comiţi ceva nefolositor

Cugetă înainte de a făptui, ca să nu te porţi nesăbuit,