CORECTITUDINEA LOGICĂ

Exerciții și probleme

1. De ce este important să cunoaștem ce valoare de adevăr au ideile (gândurile) noastre

despre proprietățile sau cauzele diferitelor obiecte?
2. Care sunt pricipalele trăsături ale propozițiilor cognitive?
3. Repartizați propozițiile cognitive de mai jos în două grupe distincte, după felul în care se
poate stabili valoarea lor de adevăr:
1) Într-un metru avem 100 centimetri.
2) Pe partea invizibilă a Lunii există munți.
3) Fierul se dilată atunci când este incălzit.
4) În orice triunghi, suma unghiurilor este egală cu 180o.
5) Astăzi lipsesc 5 elevi.
6) Din faptul că 5 este mai mare decât 3 rezultă că 2 x 3 este mai mic decât 2 x 5.
7) Există un centru al Pământului.
8) Florile de pe catedră sunt roșii.
9) Brazii sunt veșnic verzi.
10) Planeta Mercur se află la cea mai mică depărtare de Soare.
11) Un vehicul care atinge viteza de cel puțin 11,2 km/s poate deveni satelit al
Soarelui.
12) Polul Nord este mai apropiat de centrul Pământului decât Polul Sud.
4. Care este cea mai importantă preocupare a logicii?
5. Cum putem caracteriza forma logică?
6. Distingeți între formă logică si formulă logică.
7. Care sunt cele mai importante tipuri de formă logică?
8. Ce deosebire există între premisele și concluzia unei inferențe?
9. Prin ce se deosebesc inferențele de alte forme logice?
10. De câte feluri sunt inferențele și care este principala deosebire dintre ele? Oferiți
exemple de inferențe.
11. Ce se înțelege prin lege de raționare?
12. În următorul argument în care concluzia este falsă, deși ambele premise sunt adevărate, a
fost încălcat unul dintre principiile logice; să se arate despre ce principiu este vorba și în
ce anume constă nerespectarea lui: „Zăpada este adjectiv, deoarece zăpada este albă, iar
albă este adjectiv.”
13. Doi indivizi, A și B, se află în dezacord, întrucât A pretinde că Bucureștiul are cu mult
peste două milioane de locuitori, în timp ce B susține că Bucureștiul are cel mult două
milioane de locuitori; legat de această dispută, arătați ce chestiuni sunt rezolvate de
logică, pe ce bază și în ce fel.
14. Există vreun caz în care se poate totuși spune că A este identic cu B?
15. Arătați cu ajutorul principiilor logice în ce raport se află formulele:

(1) x – y=0 și (2) x > y

16. Oferiți exemple de contradicții logice și arătați ce urmări ar avea admiterea lor.
17. Arătați ce deosebire există între principiul terțului exclus și principiul bivalenței.
18. Mulți scriitori valorifică efectele nerespectării principiilor logice. Analizați următoarele
exemple și arătați în ce loc apare o astfel de abatere de la cerințele principiilor logice,
cum se produce ea și despre ce principiu logic este vorba:
(1) „ - Mâine să iasă jurnalul (...) Să dai ordin să-l citească toată compania...
- Da nu știe toți carte.
- Ce tot vorbești de carte, răcane?(...) Care e jurnalul?”
(2) „ Am fost atacat ziua-n amiaza mare de către o ceată de contrabandiști,
ast`noapte pe la orele 12.”
(3) „ ...nu garantăm de viața a o mulțime de trecători uciși pân-acuma.”
(4) „ – Spune-mi răcane (...) ce datorii ai tu?
- Eu n-am niciuna, trăiți, don căpitan, da-am auzit că don sergent are
multe.”
(5) „ Oricine își va permite a face contrabandă fără a fi avizat pe comandantul
punctului va fi împușcat și apoi dat judecății.”
(6) „ ... Pichetele care vor observa că contrabandiștii trec prin puncte pe unde nu
pot fi văzuți, au dreptul să-i împuște pe loc.”
(A. Bacalbașa, Moș Teacă)
(7) „ După lupte seculare care au durat aproape 30 de ani ...”
(8) „ Batem o depeșă la București (...) Trebuie să ai curaj, ca mine! Trebuie s-o
iscălești: o dăm anonimă!”
(9) „ ... ori să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic, ori să nu se
revizuiască, primesc, dar atunci să se schimbe pe ici pe colo și anume, în
părțile esențiale.”
(10) „ ...Într-o chestiune publică ... de la care atârnă viitorul, prezentul și
trecutul țării.”
(I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută)

19. Câte feluri de temeiuri pot fi invocate pentru a susține o propoziție oarecare? Oferiți
exemple și arătați care dintre ele sunt acceptabile (corecte) și care nu.
20. Pentru a fi siguri de adevărul propoziției „Orice copil este educabil” este suficient să știm
că propoziția „Toți elevii sunt educabili” este adevărată? În cazul unui răspuns negativ,
construiți o rațiune suficientă pentru prima propoziție.
21. Pentru a putea susține că două triunghiuri sunt asemenea este suficient să știm că:
(1) Au câte un unghi congruent.
(2) Au câte o latură congruentă.
 (3) Au câte două unghiuri congruente.
(4) Au câte două laturi proporționale.
(5) Au câte două laturi proporționale, iar unghiurile formate de laturile respective
sunt congruente.
(6) Toate laturile unuia sunt respectiv proporționale cu laturile celuilalt.

Pentru fiecare dintre enunțurile de la (1) la (6) arătați ce fel de temei este și care este
formularea exactă a relației de la temei la întemeiat, iar în cazul temeiurilor insuficiente,
arătați ce ar trebui adăugat pentru a obține un temei suficient.

22. Specificați principalele trăsături ale gândirii logic-corecte care rezultă ca urmare a
respectării principiilor logice.
23. Definiți corectitudinea logică (validitatea) și arătați ce legături există între corectitudine
și adevăr.
24. Ce deosebire există între inferențe logic-corecte (valide) și inferențe logic-incorecte
(nevalide)?
25. Care sunt condițiile de care depinde siguranța adevărului?
26. Este posibil ca printr-o inferență logic-corectă să obținem o concluzie falsă?
27. Se poate spune că o inferență este logic-corectă, întrucât, prin intermediul ei s-a ajuns la
o concluzie adevărată?