IONEL MARINA, CL.

XII-a „C”

APLICAȚIE PRACTICĂ:
PROTEJAREA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL
CHIȘINĂU
1. Dezvoltăm un text coerent despre mediul municipiului Chișinău utilizînd termenii: degradarea
mediului, poluarea aerului, surse mobile de poluare a aerului, autoepurarea
aerului, ape industriale uzate, ape uzate provenite din agricultură, protecţia
apelor, specii de plante şi animale pe cale de dispariție, mediul şi sănătatea omului,
conservarea mediului, arii protejate, optimizarea mediului, patrimoniul natural şi istorico-
cultural al municipiului Chișinău. Utilizăm observațiile proprii.
Degradarea mediului constituie procesul de reducere sau de pierdere a calităţii lui, care se
produce atât în urma proceselor naturale, cât şi a intervenţiei abuzive a omului (impactul
antropic) asupra componentelor mediului, fără a ţine cont de capacitatea de regenerare a
acestuia.
Cauzele principale de contribuire la poluarea solului şi aerului atmosferic sunt neefectuarea
salubrizării planificate şi spălării tuturor străzilor localităţilor; transportarea deşeurilor solide şi
materialelor de construcţie cu transport nespecializat; starea deplorabilă a reţelelor de
canalizare pluvială; lipsa schemei generale de circulaţie a transportului urban confirmată prin
calcule; starea deplorabilă a părţii carosabile a străzilor; circulaţia transportului cu un grad de
uzură sporit; utilizarea unităţilor de transport în lipsa utilajului de neutralizare a gazelor de
eşapament şi întreţinerea nesatisfăcătoare a lor etc. Pentru efectuarea monitorizării poluării
aerului se întreprind acţiuni de identificare a obiectelor și surselor de poluare cu impact
negativ asupra mediului și sănătății omului. În acest scop s-a efectuat o clasificare
convenţională a obiectelor poluatoare după sectoarele economiei naţionale: energetic,
procese industriale şi construcţii, transporturi, agricol, deşeuri, alte sectoare, divizate în 6
sectoare și 4 subsectoare. Sursele principale de poluare a aerului atmosferic în orașul Chişinău
sunt prezentate de: producerea energiei electrice la termocentrale, sistemele de încălzire a
locuinţelor, traficul auto, feroviar, aerian şi activitatea industrială. Poluanţii cei mai importanţi
rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, sulf, azot, particulele în suspensie,
formaldehida, benz(a)pirenul etc. Cea mai mare sursă de poluare atmosferică rămîne totuși
arderea combustibilului. Prin impuritățile prezente în combustibili, prin fum (arderea
incompletă) sau prin oxizii de azot şi sulf aerul este poluat în proporţii importante. Sursele de
poluare ale bazinului aerian din ecosistemul urban Chişinău includ: sursele mobile – peste 270
mii unităţi de transport; sursele staţionare – peste 1000 întreprinderi industriale, circa 300
cazangerii, peste 120 staţii PECO, 7 baze petroliere etc. Un caz aparte îl reprezintă Staţia de
Epurare Biologică a apelor uzate, unde în rezultatul fermentării anaerobe a nămolului în
paturile de uscare şi lucrului suflantelor în bazinele de aerare emisiile de gaze nocive sunt încă
semnificative. A fost constatat, că cantitatea de poluanţi deversaţi de pe teritoriul or. Chişinău
depăşeşte cantitatea poluanţilor introduşi de apele r. Bâc în oraş în anii 1998-2006 de 4,0 ori,
iar în perioada 2007-2009 acest raport constituie 5,91, adică are loc creşterea aportului
poluării apelor r. Bâc cu poluanţii deversaţi de pe teritoriul oraşului. A fost evaluat că masa de
poluanţi deversată de pe teritoriul or. Chişinău depăşeşte masa poluanţilor restanţi în apele
reziduale epurate la SEB şi deversate în r. Bâc în perioada 1998-2006 de 8,26, iar în a.a. 2007-
2009 cantitatea de poluanţi de pe teritoriul oraşului devine egală cu cea restantă în AR epurate
la SEB şi deversată în r. Bâc, ceea ce se explică prin micşorarea cantităţilor depunerilor
atmosferice. A fost stabilit că aportul poluanţilor introduşi în oraş cu apele r. Bâc în perioada
a.a. 1998-2006 depăşea în mediu cantitatea celor restanţi în AR epurate la SEB de 2,0 ori.
Începând cu a.a. 2007-2009 raportul masei poluanţilor aduşi în oraş cu apele r. Bâc către
 IONEL MARINA, CL. XII-a „C”

cantitatea de poluanţi deversaţi de la SEB se micşorează de circa 7 ori ceea ce indică la

creşterea gradului de poluare a apei r. Bâc prin poluanţii care se devarsă cu AR de la SEB.
Protecția apelor este o problemă pentru municipiu, întrucât nu există sisteme de epurare
dezvoltate/moderne și suficiente.
În urma inspectării celor 977 de edificii de arhitectură de importanţă locală şi naţională, cu
statut individual de protecţie şi înscrise în Registrul monumentelor ocrotite de stat, s-a
constatat un proces de degradare continuă a patrimoniului imobil din Centrul istoric al
municipiului Chişinău.
Atâta timp cât există problema poluării aerului, trebuie să existe implementarea măsurilor
de prevenire şi de combatere a poluării aerului, iar autoepurarea aerului devenind o
necesitate, proces ce se realizează prin curenți de aer, sedimentare sau precipitații. Din cauza
unui volum prea mare de aer poluat, capacitatea de autoepurare a fost redusă considerabil.
Mediul și sănătatea omului se află într-o strânsă legătură, iar din cauza suprafețelor naturale
tot mai restrânse, omul încearcă să păstreze peisajele și suprafețele de floră și faună prin
conservarea mediului, numărul ariilor protejate ale Republicii Moldova crescând cu fiecare an.
Este necesară o analiză aprofundată în ceea ce privește sursele de poluare a mediului
înconjurător și implementarea unui plan de optimizare a mediului. Dispariţia unor specii de
animale conduce la destrămarea lanţurilor trofice şi a relaţiilor dintre specii.
2. Identificăm sursele naturale şi artificiale de poluare, care conduc la degradarea mediului în
municipiul Chișinău. Completăm tabelul:
Soluţii de remediere
Surse de poluare Efectele poluării
a poluării
Sectorul transporturi  Formarea efectului  Interzicerea
 circulaţia de seră, gaze de seră circulației
transportului cu un  Formarea ploilor vehiculelor mai vechi
grad de uzură sporit acide, care poluează de 7 ani
 utilizarea unităţilor apele de suprafață,  Încurajarea utilizării
de transport în lipsa apele freatice, solul. mașinilor electrice
utilajului de Prejudicii importante  Mărirea numărului
neutralizare a sunt aduse faunei de stații de
gazelor de piscicole, pădurii, alimentare pentru
eşapament şi agriculturii și mașinile electrice
întreţinerea animalelor.  Stabilirea prin lege a
nesatisfăcătoare a  Lipsa aerului curat obligației utilizării
lor poate avea efecte filtrelor pentru țevile
 lipsa schemei negative asupra de eșapament
generale de întregului organism,  Plantarea copacilor
circulaţie a pornind de la  Educarea populației
transportului urban tulburări ale  Renovarea străzilor
confirmată prin somnului până la  Impozite mai mari
calcule dezvoltarea unor pentru utilizarea
 transportarea tumori canceroase vehiculelor, astfel
deşeurilor solide şi  Apariția unor boli încurajându-se
materialelor de respiratorii utilizarea
construcţie cu transportului public
transport
nespecializat
 starea deplorabilă a
părţii carosabile a
străzilor
 IONEL MARINA, CL. XII-a „C”

 traficul auto,
feroviar, aerian
Sectorul energetic  Prin impuritățile  Stabilirea prin lege a
 arderea prezente în obligației utilizării
combustibilului combustibili, prin filtrelor pentru
 producerea energiei fum (arderea întreprinderi
electrice la incompletă) sau prin  Utilizarea
termocentrale oxizii de azot şi sulf echipamentului
 sistemele de aerul este poluat în tehnic cu un grad
încălzire a proporţii scăzut de poluare
locuinţelor importante.
 Poluare fonică
Procese  Poluare fonică  Utilizarea
industriale și  Impactul echipamentelor cu
construcții construcţiilor din un grad scăzut de
beton asupra poluare fonică
mediului se
manifestă, în
principal, prin
consum mare de
energie şi emisii
importante de CO2
 Poluare cu praf de
șantier, ca rezultat
apariția unor boli
respiratorii
Staţia de Epurare Biologică a  În rezultatul  Renovarea Stației de
apelor uzate fermentării Epurare
anaerobe a  Construcția unor noi
nămolului în paturile stații de epurare
de uscare şi lucrului moderne
suflantelor în
bazinele de aerare
sunt emise de gaze
nocive (poluarea
aerului)
 Poluarea apelor
Masa poluanţilor introduşi în  Poluarea apelor  Construcția stațiilor
oraş de apele r. Bâc  Apariția diferitor boli de epurare în fiecare
raion
 Construcția unui
sistem de canalizare
sustenabil
 Construcția unui
sistem de reciclarea
deșeurilor pe tot
teritoriul RM
Apele reziduale comunale  Apele menajere sunt  Interzicerea vărsării
(menajere), industriale si poluate chimic apelor menajere în
agrozootehnice (substanțe organice, râuri
compuși ai azotului,
 IONEL MARINA, CL. XII-a „C”

detergenți etc.) și  Construcția unor noi

bacteriologic ceea ce stații de epurare
duce la degradarea moderne
apelor subterane și  Introducerea
râurilor amenzilor pentru
 Conținutul redus de poluarea apelor de
oxigen în apele r. Bâc către uzine
 Poluarea râului Bâc
Construcțiile vechi în stare  Bucățile de tencuială  Renovarea acestora
de degradare ce se desprin de pe  Utilizarea corectă a
suprafața acestora terenurilor
pot răni cetățenii
 Dăunează esteticii
municipiului
3. Analizăm modificările antropice ale mediului natural din împrejurimile municipiului Chișinău.
Explicăm cauzele şi consecinţele acestor modificări.
 Modificarea climei caracterizată prin fenomene meteorologice care nu sunt specifice
zonei date, acestea intensificându-se în ultima perioadă afectând activitatea umană,
dar și plantele din regiune
 Modificarea peisajului geografic datorită construcțiilor necontrolate, astfel este afectat
aspectul estetic.
 Poluarea parcurilor datorită indiferenței omului care aruncă deșeuri în locurile
neamenajate, cea mai mare parte din ele nu pot fi descompuse, astfel afectează
calitatea solului, sau chiar a apelor, întrucât pot fi observate gunoiști și pe malul
râurilor. De asemenea, este înrăutățit și aspectul orașului, făcându-l neîngrijit.
 În prezent, observăm că tot mai multe suprafețe naturale au fost înlocuite cu noi
blocuri, cartiere de locuințe, fiind reduse spațiile verzi și, respectiv, mărirea cantității
de CO2 și micșorarea a celei de O2
 Sunt defrișate tot mai multe sectoare păduri, cum ar fi defrișarea unei porțiuni din
pădurea din Durlești pentru lărgirea cimitirului, suburbie a municipiului sau Parcul
Valea Farmecelor, sectorul care a fost practic integral dat în exploatare pentru
construcții private, înrăutățindu-se calitatea aerului
4. Precizăm cauzele care determină un consum excesiv de apă în municipiul Chișinău.
 Densitatea populației, numărul mare de locuitori (în municipiul Chișinău trăiesc 814 mii
de oameni, conform datelor recensământului din 2014)
 Industria
 Lipsa de informare a populației despre utilizarea eficientă a apei
6. Scriem un mesaj, adresat autorităţilor administrației publice locale, în care să atenționăm
asupra stării mediului în municipiul Chișinău. Propunem măsuri de ameliorare.
Domnule Primar,

Suntem un grup de elevi de la un liceu din capitală. Motivul pentru care înaintăm această
scrisoare este situația deplorabilă mediului din municipiul Chișinău. Mai mult ca atât, în
prezent s-a ajuns la o situație extrem de gravă care necesită o soluționare urgentă.
Municipiul Chișinău se confruntă cu diferite surse de poluare precum: neefectuarea
salubrizării planificate şi spălării tuturor străzilor; transportarea deşeurilor solide şi
materialelor de construcţie cu transport nespecializat; starea deplorabilă a reţelelor de
canalizare pluvială; lipsa schemei generale de circulaţie a transportului urban confirmată prin
calcule; starea deplorabilă a părţii carosabile a străzilor; circulaţia transportului cu un grad de
 IONEL MARINA, CL. XII-a „C”

uzură sporit; utilizarea unităţilor de transport în lipsa utilajului de neutralizare a gazelor de

eşapament şi întreţinerea nesatisfăcătoare a lor etc. Sursele de poluare ale bazinului aerian din
ecosistemul urban Chişinău includ: sursele mobile – peste 270 mii unităţi de transport; sursele
staţionare – peste 1000 întreprinderi industriale, circa 300 cazangerii, peste 120 staţii PECO, 7
baze petroliere etc. Un caz aparte îl reprezintă Staţia de Epurare Biologică a apelor uzate, unde
în rezultatul fermentării anaerobe a nămolului în paturile de uscare şi lucrului suflantelor în
bazinele de aerare emisiile de gaze nocive sunt încă semnificative. Numărul autoturismelor în
oraşul Chişinău este în creştere. În prezent, în Capitală sunt înregistrate peste 230 de mii de
automobile, iar în republică numărul acestora ajunge la 600 de mii. Foarte multe mijloace de
transport nu corespund cerinţelor ecologice. Nivelul total al poluării pe ţară este de 93.3%, iar
în Chişinău - de 96%.
Măsurile solicitate sunt:
 Renovarea Stației de Epurare;
 Construcția unor noi stații de epurare moderne;
 Stabilirea prin lege a obligației utilizării filtrelor pentru întreprinderi;
 Interzicerea circulației vehiculelor mai vechi de 7 ani;
 Încurajarea utilizării mașinilor electrice;
 Mărirea numărului de stații de alimentare pentru mașinile electrice;
 Stabilirea prin lege a obligației utilizării filtrelor pentru țevile de eșapament;
 Campanii de plantare a copacilor;
 Campanii de educarea a populației;
 Renovarea străzilor;
 Impozite mai mari pentru utilizarea vehiculelor, astfel încurajându-se utilizarea
transportului public;
 Interzicerea vărsării deșeurilor de la Stația de Epurare în râul Bâc;
 Interzicerea construcțiilor în parcuri și a gheretelor.
Considerăm că municipiul Chișinău are nevoie urgentă de schimbări în sectorul protejării
mediului. Așteptăm un răspuns cât mai curând.
Cu respect,
Ionel Marina
7. Efectuăm un studiu de caz pentru municipiul Chișinău și elaborăm un poster cu următorul
subiect: „Degradarea apelor şi măsurile de protecţie”. Includem în poster factorii, efectele
degradării şi soluţiile de remediere. Utilizăm cartoscheme, grafice, crochiuri geografice, tabele
comparativ-analitice și explicative, haiku-uri (cvintete), eseuri ş.a.