REZOLVARE SUBIECTE TITULARIZARE ÎNVĂŢĂTORI

30 iulie 2013

SUBIECTUL I

1. Relaţia obiective cadru-obiective de referinţă-exemple de activităţi de învăţare în

cadrul activităţii didactice
În contextul învăţământului obligatoriu, centrarea pe obiective reprezintă unica
modalitate ce face ca sintagma ,,centrare pe elev “să nu rămână un slogan fără conţinut.
Curriculum-ul actual are la bază modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune dezvoltarea
integrată a capacităţilor de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris
(“citirea/lectura”) şi de exprimare scrisă. Acestea reprezintă de fapt obiectivele cadru ale disciplinei
Limba şi literatura română pe parcursul şcolarităţii obligatorii (indică performanţele urmărite la
sfârşitul ciclului de învăţământ, fiind obiective cu un grad ridicat de generalitate şi de complexitate).
Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la finalul unui an de studiu şi
urmăresc progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu
la altul. Ele derivă din obiectivele cadru.
Pentru atingerea obiectivelor de referinţă, se propun activităţi de învăţare care valorifică
experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare
variate. Activităţile de învăţare transcriu modalităţi specifice de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a
capacităţilor vizate .
Astfel, este evidentă relaţia de interdependenţă dintre cele trei componente ale programei
şcolare, derularea lor una din cealaltă, pornind de la general la particular, de la abstract la concret.

Studiul limbii şi literaturii române are rol determinant în dezvoltarea personalităţii

elevilor prin formarea competenţelor de comunicare necesare ulterioarei integrări active într-o
societate bazată pe cunoaştere şi aflată într-o permanentă schimbare. Şcolarii trebuie să înveţe să
se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi
scrise în situaţii variate de comunicare.
In funcţie de o seamă de factori, scenariul didactic cuprinde evenimentele instruirii
grupate aşa cum se întâmplă practic, la clasă: captarea atenţiei, prezentarea obiectivelor şi
reactualizarea cunoştinţelor anterioare necesare noii învăţări; dirijarea învăţării; obţinerea
performanţei; realizarea feed-back-ului şi evaluarea performanţelor; intensificarea retenţiei şi
asigurarea transferului.
Ca text suport, am ales fragmentul din ,,Dumbrava minunată”, de Mihail Sadoveanu,
(fuga Lizucăi din casa părinţilor), a doua oră. Acest lucru înseamnă că elevii sunt familiarizaţi cu
conţinutul textului. Este o lecţie de consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor. Atenţia elevilor
este captată cu ajutorul unor imagini din text. Elevii vor recunoaşte personajele, momentele,
locurile de desfăşurare a acţiunii prezentate în text.

I. Dezvoltarea capacităţilor de formulare şi de ordonare a ideilor principale dintr-

un text
Obiective operaţionale:
O.O.1-să formuleze ideile principale ale textului.
O.O.2- să ordoneze logic întâmplările din text.
 Învăţătorul anunţă elevii că vor discuta pe baza textului deja cunoscut,
formulând/ordonând ideile principale ale acestuia. În final, vor realiza povestirea textului după
planul de idei întocmit.

Pentru această etapă a lecţiei, se poate utiliza o metodă modernă – bulgărele de zăpadă –
prin care se sintetizează cunoştinţele deţinute de elevi. Consider că această metodă ajută la
eliminarea detaliilor şi focalizarea asupra celor mai importante aspecte, ceea ce facilitează
formularea ideilor principale.

Învăţătorul împarte clasa în patru grupuri. Fiecare grup primeşte câte o planşă A3 cu o
imagine ce reprezintă un fragment al textului. Sarcina de grup este următoarea: - identificarea
fragmentului din carte corespunzător imaginii, citirea expresivă a acestuia de către un membru,
sintetizarea acestuia sub forma unui titlu, apoi dezvoltarea lui într-un enunţ prin care să se
transmită informaţia cea mai importantă din fragment (ideea principală) de către fiecare membru,
pe o fişă . În urma consultaţiilor, este aleasă ideea care este relevantă pentru fragmentul deţinut.
Liderul grupului numeşte pe cel care citeşte fragmentul din carte corespunzător imaginii, pe altul
care va spune ce titlu au dat fragmentului, apoi se va citi ideea principală scrisă pe o coală.
Fiecare grup va proceda la fel. La sfârşit, învăţătorul face aprecieri asupra modului de lucru al
tuturor grupurilor, propunând elevilor să se interevalueze, îmbunătăţind, dacă este cazul calitatea
formulărilor ideilor principale.

Învătătorul solicită elevilor să ordoneze la tablă mai întâi imaginile, apoi ideile principale
formulate în ordinea logică a întâmplărilor din text.

II. Povestirea după un plan de idei

O.O. 1- să răspundă corect întrebărilor adresate pe baza textului;

O.O. 2- să povestească oral textul pe baza planului de idei.

In acest moment al lecţiei, va fi folosită Metoda cubului. Ea este o strategie de predare

utilizată pentru studierea unei teme, a unui subiect, a unei situaţii, din mai multe perspective. Am
ales această metodă deoarece pune accent pe concentrarea atenţiei, pe formarea de competenţe,
atitudini şi deprinderi, stimulează atenţia şi gândirea, oferă posibilitatea elevilor să-şi dezvolte
competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare.

Învăţătorul va prezenta elevilor un cub, care are pe fiecare faţă lipit un bilet numerotat de
la 1 la 6. Pe acesta sunt scrise întrebări ce vizează conţinutul textului. Grupurile vor desemna
reprezentanţi care vor arunca cu zarul, astfel, fiecare grup va avea câte un bilet. Alţi elevi
desemnaţi vor răspunde întrebărilor (individual, în ordinea crescătoare a numerelor de pe bilet).

Întrebări pe baza imaginilor:

- 1. Ce vedeţi în prima imagine? ( Lizuca pleacă din casa părinţilor.)
- De cine este însoţită? ( Fetiţa este însoţită de Patrocle, prietenul ei.)
 - 2. Ce ia din casă? (Ea ia cenuşă.)
- De ce ?( Pentru a însemna drumul, în caz că se va rătăci.)
- 3. Unde sunt cei doi, în a doua imagine? (Ei au ajuns în pădure.)
- 4. Cui cere găzduire Lizuca?( Fetiţa cere găzduire unei răchite.)
- Cum face acest lucru? ( Ea o face politicos.)
- 5. De cine se teme ea? (Fetiţa se teme de bursuc.)
- Cine o sperie? (O sperie un biet iepuraş.)
- 6. Cum se comportă Patrocle? ( El o protejează pe prietena lui.)
- Ce vedem în ultima imagine? ( Fetiţa, păzită de Patrocle, adoarme.)
Elevii realizează astfel o povestire în lanţ a textului.
Învăţătorul numeşte câţiva copii care vor povesti oral, folosind imaginile ca sprijin,
fiecare fragment, iar mai apoi, pe baza planului simplu de idei afişat pe tablă, întreg textul.

Formele de organizare utilizate în primul moment al lecţiei sunt cea individuală şi în

grup. Activitatea individuală a elevului vizează, pe lângă însuşirea independentă a unor
cunoştinţe, acomodarea lui cu metode de investigaţie: observaţia, descrierea, clasificarea etc.
Activitatea pe grupe cuprinde exerciţii independente şi lucrul în grupuri mici. Fiecare dintre
membrii grupului va dispune de posibilităţi în plus de a-şi mobiliza energiile şi de a-şi pune în
valoare o cantitate sporită din energiile proprii. Grupul permite elevului să-şi dezvăluie mai
multe aspecte ale lui însuşi şi concomitent să perceapă diferite fapte ale altora, de aici rezultând o
îmbunătăţire a imaginii de sine. Consultările în cadrul grupului implică o activizare a tuturor
membrilor săi, permite valorificarea aptitudinilor şi capacităţilor individuale, dezvoltă spiritul de
cooperare. În cel de-al doilea moment, au fost utilizate activitatea în grup, individuală şi frontală.
Activitatea frontală se bazează pe principiul tratării nediferenţiate, al muncii egale cu toţi
elevii din aceeaşi clasă, învăţătorul având rolul principal în organizarea, conducerea şi dirijarea
activităţilor elevilor. Elevii execută în acelaşi timp şi sistem, aceleaşi sarcini, dar fiecare lucrează
strict individual, fără a se stabili legături de interdependenţă între ei.

Mijloacele de învăţământ denumesc un ansamblu de instrumente materiale şi aparate

tehnice folosite în scopul realizării sarcinilor de învăţare. Mijloacele didactice utilizate în
realizarea şi atingerea obiectivelor propuse au fost: în primul moment, planşele A3 cu imagini
din text, fişe, tabla; în al doilea moment, cubul şi bileţelele cu întrebări. Mijloacele utilizate i-au
ajutat pe elevi să se integreze în lecţia propusă de învăţător şi să participe activ la activităţi,
eliminând pasivitatea şi dezvoltând creativitatea acestora. Afişajul la tablă a oferit vizibilitate,
atractivitate, imaginile din text au readus în atenţia copiilor conţinutul textului, reactivând trăirile
afective produse în ora anterioară.
Argumentare
Programele şcolare propun cadrelor didactice o serie de activităţi de învăţare, într-adevăr,
cu caracter orientativ, ca puncte de sprijin în proiectarea didactică. Acest lucru nu înseamnă că se
vor folosi numai acestea. Un învăţător creativ, cu multă imaginaţie şi/sau experienţă, poate
îmbogăţi arsenalul de activităţi de utilizat, potrivit nivelului clasei cu care lucrează, potrivit
particularităţilor individuale şi de vârstă ale elevilor săi. El ştie cel mai bine cum poate reuşi să-şi
atingă obiectivele propuse, cum îşi poate conduce elevii către progres, către dezvoltarea lor
cognitivă, afectivă etc, către o integrare de succes în mediul social.
 De altfel, tendinţa spre libertatea de proiectare/selecţie, a cadrului este evidentă şi în
cazul manualelor alternative, care abordează diferit aceleaşi conţinuturi, utilizând activităţi de
învăţare diferite, dar respectând aceleaşi principii didactice şi psihologice.
Această libertate este în acord cu adevărul că suntem diferiţi, avem ritmuri şi stiluri
diferite.

SUBIECTUL AL II-LEA

Pentru rezolvarea cerinţelor propuse, am ales următoarele tipuri de itemi: item obiectiv cu
alegere duală, item semiobiectiv de tip lacunar, item subiectiv de tip rezolvare de problema.
Item obiectiv cu alegere duală
O3.5. să recunoască secvenţele narative şi dialogate dintr-un text;

Item obiectiv cu alegere duală

Citeşte textul:
Atunci, Andreea zise:
-De ce nu ai venit aseară? Te-am aşteptat.
- Am avut de scris tema.
1. Precizează valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri (notează A/adevărat, F/ fals în
dreptul fiecăruia):
a) In text sunt 3 linii de dialog. (F)
b) Personajele au câte o intervenţie fiecare. (A)
c) Verbul care anunţă intervenţia unui personaj este ,,zise”. (A)
Raspuns asteptat: literele corespunzatoare pt fiecare expresie
Item semiobiectiv de completare
2. Completează textul lacunar:
...............(Dialogul) este convorbirea dintre două sau mai multe
personaje. ...........................(Linia de dialog) arată începutul spuselor fiecărei persoane
care ia parte la discuţie. Ea se scrie întotdeauna cu ..................(alineat).
Raspuns asteptat : se rescrie textul cu spatiile completate.
O 4.5. să aşeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate şi spaţiul
liber între cuvinte, scrierea caligrafică/lizibilă
Item subiectiv de tip rezolvare de problema.

3. Realizează un text care sa contina un alineat(introducere) si un dialog de 4-5 replici între

doi copii care vor să se joace cu aceeaşi jucărie.
Nu uita de aşezarea corectă în pagină şi de folosirea corectă a semnelor de punctuaţie!

Descriptori de performanţă:
A. Foarte bine
1. Răspunde corect şi complet, identifică valoarea de adevăr a enunţurilor date.
2. Răspunde corect şi complet, completează toate spaţiile punctate cu termenii
potriviţi.
 3. Răspunde corect şi complet, redactează dialogul de 4-5 replici corect, fără greşeli
de ortografie sau de punctuaţie, respectând aşezarea corectă în pagină.
B. Bine
1. Răspunde parţial şi corect, identifică valoarea de adevăr a două dintre enunţurile
date.
2. Răspunde parţial şi corect, completează doar 2 spaţii punctate cu termenii
potriviţi.

3. Răspunde parţial şi corect, redactează dialogul de 4-5 replici, cu 1-2 greşeli de

ortografie sau punctuaţie/redactează dialogul corect, folosind doar 3 replici, respectând aşezarea
corectă în pagină.

C. Suficient
1. Răspunde parţial corect, identifică corect valoarea de adevăr a unui singur enunţ.
2. Răspunde parţial corect, completează doar un spaţiu punctat cu termenul potrivit.
3. Răspunde parţial corect, redactează dialogul parţial (1-2 replici), cu 4 sau mai
multe greşeli de ortografie sau punctuaţie, nerespectând aşezarea corectă în pagină.

D. Insuficient
1. Răspunde incorect, nu identifică valoarea de adevăr a enunţurilor date.
2. Răspunde incorect, nu completează spaţiile punctate/le completează greşit.
3. Răspunde incorect, nu redactează dialogul/ nu foloseşte semne de punctuaţie, nu
respectă aşezarea corectă în pagină.

Stabilirea calificativului final:

FB daca obtine urmatoarele calificative
-FB,FB,FB
-FB,FB,B
B daca obtine urmatoarele calificative
-FB, B,B
-FB, S,S
-B,B,B
-B,B,S
-FB,FB,I
S daca obtine urmatoarele calificative
-S,S,S
-S,S,B
-S,S,I
-FB,I,I
-B,I,I
I daca obtine urmatoarele calificative
-I,I,I
-I,I,S