Tehnologia Informatiei PDF

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Universitatea Babeş - Bolyai

Facultatea de Business
Str. Horea nr. 7
400174, Cluj-Napoca
Tel: 0264 599170
Fax: 0264 590110
E-mail: tbs@tbs.ubbcluj.ro
Web: www.tbs.ubbcluj.ro
SUPORT DE CURS
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
ANUL I, semestrul I
Cluj-Napoca
2010
1. Informaţii generale
Date de identificare a cursului

Date de contact - titular curs Date de identificare curs şi contact tutori
Lector univ. dr. Mihaela Tutunea Denumire curs: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
Birou: Facultatea de Business, Str.Horea nr.7, Cod: IAA1105
etaj I, cam.122 An I, Semestrul: I
Telefon: 0264 - 599170, Fax: 0264 - 590110 Tip curs: obligatoriu
Email: mihaela.tutunea@tbs.ubbcluj.ro Pagina web: www.tbs.ubbcluj.ro
Consultaţii: Tutori:
Conform orar afisat pe website-ul facultatii, Lector univ. dr. Mihaela Tutunea
cam 122 sau S3
răspunsuri la e-mail, max. 48 ore
Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite:

Pentru însuşirea rapidă şi eficientă a cunoştinţelor aferente acestei discipline ar fi recomandabilă,
familiarizarea prealabilă cu cadrul general al domeniului IT, pornind de la cunoştinţe generale
legate de computere şi exploatarea acestora.
Descrierea cursului
Cursul vizează însuşirea de către studenţi a noţiunilor fundamentale, legate de domeniul IT,
arhitectura calculatoarelor, sisteme de operare, reţele de calculatoare, Internet, pachetul MS-
Office Word, Excel, PowerPoint, Frontpage.
Competenţele dobândite prin parcurgerea acestei discipline se referă la:
Însuşirea cunoştinţelor legate de computere, arhitectura şi configuraţia acestora;

Formarea abilităţilor de exploatare eficientă a computerelor;
Abilitatea exploatării mediului Windows XP;
Dobândirea cunoştinţelor legate de clase de software utilitar şi utilizarea acestora;
Însuşirea noţiunilor generale despre reţele de calculatoare, tipurile acestora şi modul de
configurare;
Abilitatea exploatării resurselor Internet - browsere, Email, FTP, etc.;
Dobândirea de cunoştinţe generale şi comparative legate de pachete software de birou -
MS-Office, Star-Office, Open-Office.org, etc.
Abilitatea utilizării MS-Word, MS-Excel, MS-Powerpoint;
Abilităţi legate de generarea unei webpagini MS-Frontpage;
1
Organizarea temelor în cadrul cursului
Tematica cursului este structurată astfel încât să poată fi atinse obiectivele cursului, regăsite la
finele cursului în competenţele dobândite de către studenţi.
Cursul este structurat pe unităţi de studiu, logic succedate, cuprinzând noţiuni esenţiale ale
Tehnologiei informaţiei, care trebuiesc însuşite de către studenţi; la finele fiecărei unităţi se
regăsesc scurte teste de verificare a cunoştinţelor acumulate.
De asemenea, la finele fiecărui modul sunt indicate lucrările practice care trebuiesc realizate de
către studenţi; sunt patru lucrări, care vor fi transmise pe e-mail sau pe portalul ID, titularului
de curs, cu specificarea clară a numelui studentului şi a numărului lucrării practice realizate
(LP1, LP2, LP3, LP4(LP - lucrare practică)); lucrările practice, se rezolvă în ordinea derulării
studiului materiei, şi trebuie predate cu cel târziu 5 zile înaintea întâlnirii corespunzătoare
(ex: lucrarea 1, se predă cu cel târziu 5 zile înaintea întâlnirii 1; lucrarea 2 cu, cel târziu, 5 zile
înaintea întâlnirii 2, etc.); nepredarea lor la timp, atrage după sine pierderea punctajului acordat,
conform politicii de notare;
Considerând natura domeniului tehnologiei informaţiei, rapiditatea upgradării acestuia şi a
multitudinii de informaţii care-l caracterizează, materialul aferent cursului se va updata atât pe
portalul ID, (https://portal.portalid.ubbcluj.ro) cât şi pe CD-urile cu materialele pentru ID.
Detalierea temelor de studiu se regăseşte în calendarul cursului.
Formatul şi tipul activităţilor implicate

Datorită caracterului aplicativ al disciplinei, parcurgerea acestui curs necesită participarea
studenţilor la cursurile şi laboratoarele programate pentru această disciplină; de asemenea, este
necesar studiul individual aprofundat; în vederea fixării cunoştinţelor dobândite şi a formării
unor bune abilităţi de exploatare şi aplicare a practică a cunoştinţelor dobândite la cursuri şi
laboratoare, sunt absolut necesare exerciţii suplimentare individuale.
Metodele utilizate pe parcursul predării disciplinei sunt: expunerea interactivă bazată pe
exemplificarea practică, concretă, în cadrul cursurilor, continuată cu exerciţii şi aplicaţii practice
realizate în cadrul laboratoarelor, aferente temelor abordate în cursuri.
Materiale bibliografice obligatorii

Având în vedere multitudinea materialelor documentare aferente acestui domeniu, bibliografie
obligatorie nu se impune, dar pentru eficientizarea cursului, este necesară dobândirea de către
studenţi a unei baze de cunoştinţe pe care le pot acumula din bibliografia recomandată pentru
fiecare unitate de studiu în parte. Materialele bibliografice se găsesc la Biblioteca Centrală
Universitară, Biblioteca Fac. de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Str. Teodor Mihali,
Nr.58-60 sau biblioteca Fac. de Business.
Pe lângă aceasta, se poate consulta orice bibliografie în format tipărit sau electronic, legată de
temele abordate în cadrul cursului cât şi exploatarea aprofundată a help-urilor aferente pachetelor
software studiate (MS-Office: Word, Excel, PowerPoint, Frontpage).
2
Materialele şi instrumentele necesare pentru curs
Pe lângă materialele puse la dispoziţie pe CD şi/sau în formă tipărită, studenţii vor lucra cu
informaţiile disponibile (în mod gratuit) pe Internet, precum şi cu aplicaţiile realizate şi parcurse
împreună cu cadrul didactic.
Natura disciplinei impune utilizarea permanentă pentru prezentări şi laborator, a calculatoarelor
conectate la reţeaua locală a facultăţii şi bineînţeles la Internet, cât şi a video-proiectorului.
Calendarul cursului
În derularea acestei discipline sunt programate patru întâlniri cu studenţii, cu desfăşurarea
următoare:
întâlnirea întâi se vor parcurge unităţile 1, 2, 3, 4, 5;

întâlnirea a doua parcurgerea unităţilor 6, 7;
întâlnirea a treia se va parcurge unitatea 8;
ultima întâlnire, parcurgerea unităţilor 9,10.
Pentru eficientizarea acestor întâlniri, este indicat să fie parcurse în prealabil, de către studenţi,
materialele aferente unităţilor studiate, pentru ca aceştia să fie capabili să ridice probleme,
întrebări concrete, legate de noţiunile abordate în cursuri.
Ulterior fiecărei întâlniri de curs şi laborator, studenţilor li se vor recomanda şi teme
suplimentare care să ajute la clarificarea şi fixarea cunoştinţelor dobândite.
Întâlnirile cu studenţii vor avea loc la sediul facultăţii, după o programare prealabil anunţată;
prezentările şi aplicaţiile practice în laboratoarele de informatică ale facultăţii.
Tematica cursurilor predate în cadrul acestei discipline, este divizată pe unităţi de studiu, şi
cuprinde:
Unitatea 1. Tematica cursului: Tehnologia informaţiei concepte generale

Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exemple, întrebări, discuţii.
Referinţe bibliografice:
1. [Groze,2005] Groze S., Chiorean I, Informatică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005; pag 1-17;
2. [Niţchi,2007] Niţchi Avram R., Tomai N., s.a., Informatică Economică , Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca, 2007; pag 11-13;
3. [Surcel,2002] Surcel T., Sofronie G., Mârşanu R., Reveiu A., Bazele informaticii economice,
Ed. Calipso 2000, Bucureşti, 2002; cap I;
4. Tutunea Mihaela, Tehnologia Informatiei, Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008;
5. Orice documentaţie aferentă temei, tipărită sau digitală, tutoriale, help-uri, etc.;
Unitatea 2. Tematica cursului: Sisteme de calcul electronic - arhitectură şi configuraţie

Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exerciţii practice.
3
1. [Groze, 2005] Groze S., Chiorean I, Informatică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005; pag 8-
18;
2. [Niţchi,2007] Niţchi Avram R., Tomai N., s.a., Informatică Economică, Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca, 2007; pag 13-44;
3. [Surcel,2002] Surcel T., Sofronie G, Mârşanu R., Reveiu A, Bazele informaticii economice,
Ed. Calipso 2000, Bucureşti, 2002; cap. II;
Unitatea 3. Tematica cursului: Sisteme de operare; prezentare Windows XP

Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exerciţii practice.
1. [Groze, 2005] Groze S., Chiorean I, Informatică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005;pag 30-
49;
Napoca, 2007; cap II;
3. [Surcel,2002] Surcel T., Sofronie G, Mârşanu R., Reveiu A., Bazele informaticii economice,
Ed. Calipso 2000, Bucureşti, 2002; cap III;
Unitatea 4. Tematica cursului: Accesorii Windows şi software utilitar

Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Aplicaţii practice, exemple, discuţii.
2. Documentaţie aferentă categoriilor de software abordate în materialul cursului, via Internet,
tutoriale, help-uri, etc.
Unitatea 5. Tematica cursului: Reţele de calculatoare

Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exerciţii practice, întrebări, discuţii.
Napoca, 2007; cap VI;
3. Orice documentaţie tipărită sau digitală, tutoriale, etc.;
Realizarea şi predarea lucrării practice 1 (LP1)
4
Unitatea 6. Tematica cursului: Internet şi WWW
Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exerciţii practice, configurări,
întrebări, discuţii.
Napoca, 2007; pag 260-280;
2. [Surcel,2002] Surcel T., Sofronie G., Mârşanu R., Reveiu A., Bazele informaticii economice,
Ed. Calipso 2000, Bucureşti, 2002; cap VIII;
Unitatea 7. Tematica cursului: Procesoare de texte - MS Word

Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Aplicaţii, exerciţii practice; teme
individuale.
1. Tutunea Mihaela, Tehnologia Informatiei - suport de curs, Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008;
2. MS-Word - orice documentaţie tipărită sau digitală, help-uri şi tutoriale;
Unitatea 8. Tematica cursului: Programe de calcul tabelar MS-Excel

Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Aplicaţii, exerciţii practice; teme
individuale.
2. MS-Excel - orice documentaţie tipărită sau digitală, help-uri şi tutoriale;
Unitatea 9. Tematica cursului: Programe de generare a prezentărilor MS-Powerpoint

Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Aplicaţii, exerciţii practice;
realizarea unei prezentări individuale.
1. Tutunea Mihaela, Tehnologia Informatiei - suport de curs, Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008;
2. MS-Powerpoint: orice documentaţie tipărită sau digitală, help-uri şi tutoriale;
Unitatea 10. Tematica cursului: Generarea webpaginilor - MS-Frontpage

Implicarea studenţilor: Parcurgerea bibliografiei indicate. Exerciţii practice, realizarea unei
webpagini.
5
2. MS-Frontpage orice documentaţie tipărită sau digitală, help-uri şi tutoriale
Politica de evaluare şi notare

Nota finală va fi compusă din:
Componenta Ponderea/punctaj Data de verificare
Lucrări practice (LP 1, 2, 3, 4) 40 % / 4 puncte Pe parcurs
Test final 60 % / 6 puncte La finele semestrului, conform programării
Total 100 % / 10 puncte
Rezultatele obţinute la această disciplină se vor anunţa la final, după susţinerea testului, prin
comunicarea directă a notei finale, cât şi prin afişarea notelor (pe baza numărului matricol) pe
platforma ID (https://portal.portalid.ubbcluj.ro);.
Fiecare student poate solicita un feedback suplimentar prin contactarea titularului de curs şi/ sau
a tutorilor prin intermediul adresei de email.
Elemente de deontologie academică

Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:
1. Prezenţa la cursuri şi laboratoare este indicată;
2. Plagiatul la teste se sancţionează prin pierderea probei;
3. Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studenţilor conform modului indicat la politica de
evaluare şi notare;
4. Contestaţiile se vor depune în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor şi se vor soluţiona
în maximum 24 de ore de la depunerea acestora.
Studenţii cu dizabilităţi
Titularul cursului este disponibil, în limita posibilităţilor, la adaptarea conţinutului şi metodelor
de transmitere a informaţiilor disciplinei în funcţie de tipul de dizabilităţi întâlnite în rândul
cursanţilor. Se vor lua toate măsurile necesare în vederea facilitării accesului egal al tuturor
cursanţilor la informaţie şi la activităţile didactice.
Strategii de studiu recomandate

Este recomandată parcurgerea celor zece module, conform grupării lor pe întâlnirile programate
conform calendarului cursului;
Având în vedere tipologia disciplinei, multitudinea de informaţie şi caracterul preponderent
practic, aplicat, trebuie pus accentul pe pregătirea individuală continuă, prin acumulare constantă
a cunoştinţelor, precum şi pe realizarea de aplicaţii şi exerciţii individuale suficiente pentru
dobândirea unor deprinderi în exploatarea şi aplicarea eficientă a cunoştinţelor teoretice, în
practică.
6
Numărul de ore necesare parcurgerii şi însuşirii cunoştinţelor necesare promovării acestei
discipline este, în funcţie de bazele de cunoştinţe prealabile, abilităţile deja dobândite şi
capacităţile fiecăruia, între 70-80 ore, concretizate în învăţarea practică, aplicată.
7
1. Suportul de curs
CUPRINS
Modulul I.............................................................................................................................................. 10
Unitatea 1 - Tehnologia Informaţiei - Concepte Generale .............................................................. 11
Unitatea 2 - Sisteme De Calcul Electronic; Arhitectură Şi Configuraţie ...................................... 13
Unitatea 3 - Sisteme De Operare; Prezentare Windows Xp.............................................................. 21
Unitatea 4 - Accesorii Windows Şi Software Utilitar ................................................................... 31
Unitatea 5 - Reţele De Calculatoare............................................................................................... 37
Lucrarea Practică 1..................................................................................................................... 44
Modulul II ............................................................................................................................................ 45
Unitatea 6 -Internet Şi Www .......................................................................................................... 46
Unitatea 7 -Procesoare De Texte - MS-Word ................................................................................ 51
Mod De Lucru ......................................................................................................................... 56
Crearea Unui Document.......................................................................................................... 56
Formatarea Textului ................................................................................................................ 57
Formatarea Paginii .................................................................................................................. 58
Tabelele Word ......................................................................................................................... 65
Inserări De Elemente Speciale................................................................................................. 66
Inserare Cutii Cu Grafică ........................................................................................................ 68
Protejarea Documentelor......................................................................................................... 71
Generarea De Macrouri ........................................................................................................... 71
Interclasarea Documentelor..................................................................................................... 72
Generarea Formularelor Word ................................................................................................ 73
Utilizarea Şabloanele Predefinite ........................................................................................... 74
Generarea Unei Pagini Web Dintr-Un Document Word ......................................................... 74
Listă Chei Rapide De Utilizat ................................................................................................. 74
Lucrarea Practică 2............................................................................................................... 77
Modulul III........................................................................................................................................... 79
Unitatea 8 - Ms - Excel ..................................................................................................................... 79
Foi De Calcul In Excel................................................................................................................. 82
Deplasarea Într-o Foaie De Calcul ............................................................................................... 83
Setări/Particularizări Excel........................................................................................................... 83
Crearea Şi Deschiderea Unui Registru De Lucru......................................................................... 83
Inserarea, Selectarea/Deselectarea Foilor De Calcul.................................................................... 84
Separarea/Splitarea Foilor De Calcul În Zone De Lucru ............................................................. 84
Mutarea, Copierea, Redenumirea, Ascunderea, Ştergerea, Setarea Foilor De Calcul.................. 84
Setarea Paginii.............................................................................................................................. 85
Ascunderea Regiştrilor, Setarea Proprietăţilor, Salvarea Regiştrilor De Lucru ........................... 85
Protecţie Regiştri/Foi Calcul ........................................................................................................ 85
Lucrul Cu Celule/Linii/Coloane................................................................................................... 86
Adresarea Celulelor...................................................................................................................... 87
Formatare Celule/Coloane/Linii................................................................................................... 88
Umplerea Rapidă.......................................................................................................................... 90
Introducerea Numelor Definite De Utilizator .............................................................................. 92
Utilizarea Formatelor Condiţionale.............................................................................................. 92
Formule, Operatori, Introducerea Formulelor, Funcţii Excel...................................................... 93
Operatorii Excel ........................................................................................................................... 94
Clasele De Funcţii Excel.............................................................................................................. 94
Funcţii Matematice&Trigonometrice........................................................................................... 95
Funcţii Data&Ora......................................................................................................................... 98
Funcţii Statistice........................................................................................................................... 98
Funcţii Logice ............................................................................................................................ 100
Funcţii Financiare ...................................................................................................................... 100
Funcţii Text................................................................................................................................ 102
Funcţii De Căutare&Referinţă ................................................................................................... 104
Inserarea Elementelor Grafice.................................................................................................... 106
Generarea Graficelor Excel....................................................................................................... 106
Setarea Paginii De Imprimare .................................................................................................... 107
Generarea Şi Utilizarea Hiperlinkurilor ..................................................................................... 109
Baze De Date Sortare, Filtrare, Subtotaluri............................................................................... 109
Sortarea Unei Baze De Date ...................................................................................................... 110
Filtrarea Datelor ......................................................................................................................... 110
Agregarea Datelor (Generarea Subtotalurilor) ........................................................................... 112
Consolidarea Datelor.................................................................................................................. 112
Macrouri Generare, Utilizare .................................................................................................... 113
Tabelele Pivot........................................................................................................................ 113
Tabelarea Funcţiilor .............................................................................................................. 116
Scenariile............................................................................................................................... 117
Goal Seek .............................................................................................................................. 118
Solverul ................................................................................................................................. 118
Lucrarea Practică 3................................................................................................................... 124
Modulul IV ......................................................................................................................................... 131
Unitatea 9 -MS-Powerpoint ............................................................................................................ 132
Conţinut Fereastra MS-Pp.......................................................................................................... 132
Introducere, Formatare Elemente Slide-Uri .......................................................................... 136
Formatări ............................................................................................................................... 137
Inserare Elemente Specifice .................................................................................................. 137
Macrouri Generare, Utilizare................................................................................................ 138
Utilizarea Hiperlinkurilor ...................................................................................................... 138
Setarea Paginii....................................................................................................................... 138
Generarea Rapidă A Unei Pagini Web .................................................................................. 139
Protecţia Unei Prezentări MS-Pp.......................................................................................... 139
Unitatea 10 -MS-Frontpage ............................................................................................................ 141
Crearea Unei Pagini Web........................................................................................................... 142
Formatarea Unei Pagini Web ..................................................................................................... 142
Salvarea paginii.......................................................................................................................... 144
Publicarea website-ului .............................................................................................................. 144
Lucrarea Practică 4................................................................................................................... 146
9
Modulul I
Unitatea 1. Tehnologia informaţiei concepte generale

Unitatea 2. Sisteme de calcul electronic - arhitectură şi configuraţie
Unitatea 3. Sisteme de operare; prezentare Windows XP
Unitatea 4. Accesorii Windows şi software utilitar
Unitatea 5. Reţele de calculatoare
Scop şi obiective
Scop
Prezentarea noţiunilor şi familiarizarea studenţilor cu conceptele de bază ale
tehnologiei informaţiei, calculatoare, arhitectura şi configuraţia acestora, sistemele de
operare cu particularizare Windows XP, tipuri de software utilitar, reţele de
calculatoare, tipuri, configurarea lor, mediul online Internet şi www; formarea
deprinderilor de exploatare ale acestora.
Obiective:
√ Definirea conceptelor de informatică, tehnologia informaţiei, informaţii,
cunoştinţe, date;
√ Prezentarea sistemelor de calcul, a arhitecturii şi configuraţiei acestora;
√ Prezentarea noţiunilor legate de sistemele de operare, generalităţi;
√ Caracterizarea sistemelor de operare pentru PC-uri;
√ Prezentarea arhitecturii mediului Windows;
√ Familiarizarea cu modul de lucru sub Windows XP;
√ Prezentarea accesoriilor Windows şi a celor mai folosite soft-uri utilitare;
√ Prezentarea noţiunilor legate de reţelele de calculatoare;
√ Familiarizarea cu mediul online, Internet şi WWW;
Concepte de bază:
informatică, tehnologia informaţiei, informaţie, prelucrarea informaţiei, bit,
computere, configuraţie calculatoare, sisteme de operare, multitasking, mediul
Windows, defragmentare, scanare, împachetare, reţele de calculatoare, configurare
reţea, Internet, WWW, URL, e-mail, browser, hyperlegături, pagini web, website,
FTP;
10
Unitatea 1
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI - concepte generale

Sinteză
1. Ce este informaţia? ne-am obişnuit să privim informaţia ca şi o resursă necesară,

permanentă şi inepuizabilă a vieţii cotidiene;
Pentru informaţie există foarte multe definiţii şi accepţiuni;una dintre acestea, este cea
prin care informaţia, este privită ca şi o noutate, ştire, mesaj care reflectă o realitate
obiectivă şi care are un grad de utilitate [Groze,2005]; informaţia de fapt este o
noţiune foarte cuprinzătoare, tot ce este legat de ştiinţă, cunoaştere umană,
inventivitate, vehiculează informaţii.
Pentru a putea fi mai uşor vehiculată, reprezentată şi percepută de către utilizatorii ei,
informaţia trebuie să aibă o formă concretă, regăsindu-se astfel ca dată.
Despre date, se poate spune, astfel, că sunt reprezentarea materială, suportul formal
a informaţiei; acestea, reprezintă şi obiectul prelucrării informatice [Groze,2005];
informatica economică, se bazează în primul rând tocmai pe această relaţie dată-
informaţie, obţinându-se apoi pe baza unor reguli, raţionamente, informaţii derivate,
care generează un nivel superior, cel al cunoştinţelor; trebuie să ştim că nu orice dată
sau informaţie generează cunoştinţe; există multe informaţii care sunt cunoştinţe
intrinseci şi nu mai pot genera informaţii noi.
Astfel, cunoştinţele pot fi privite ca şi totalitatea informaţiilor dintr-un domeniu,
acumulate în timp, anterior, privitoare la un subiect considerat [Surcel,2002].
Societatea umană, indiferent de natura activităţii desfăşurate, este producătoare de
informaţii; manipularea, gestionarea şi exploatarea eficientă a unor volume de
informaţii în continuă creştere, a dus la crearea unei noi ştiinţe şi anume informatica;
Informatica, este “ştiinţa prelucrării raţionale, îndeosebi prin maşini electronice,
automate, a informaţiei, considerată ca suport al cunoştinţelor umane şi al
comunicărilor în domeniile tehnicii, economice şi sociale” [Academia
Franceză,1966].
In accepţiunea curentă, informatica cuprinde toate activităţile legate de proiectarea,
realizarea şi exploatarea sistemelor de prelucrare automată a datelor, în scopul
creşterii eficienţei activităţilor umane [Surcel,2002].
Tehnologia Informaţiei (IT) este un termen lansat în 1970; acesta, defineşte
studierea, proiectarea, dezvoltarea, implementarea bazată sau condusă de sisteme
informatice (componente software şi hardware);
Se mai poate spune că, IT, se ocupă cu utilizarea calculatoarelor electronice şi a
software-ului pentru convertirea, stocarea, protecţia, procesarea, transmiterea şi
regăsirea informaţiilor în forma securizată [Information Technology Association of
America].
11
Pe de altă parte, Industria IT se referă la computere, comunicaţii şi electronică,
incluzând componentele hardware, software şi serviciile conexe.
Ultimii ani au adus şi includerea termenului de comunicaţii, de unde apariţia
domeniului (industriei) ITC (TIC sau IT&C Information and Commmunication
Technology).
2. Sistem informaţional şi sistem informatic

Sistemul, este un ansamblu de elemente interdependente care interacţionează în
vederea realizării unui scop; are două componente de bază - unitatea(sistemul) de
comandă şi unitatea(sistemul) condusă(comandată, operaţională) [Groze,2005]
Sistem economic, este acel sistem al cărui relaţii dintre elementele corelate sunt de
natură economică; are trei componente (subsisteme): sistemul de conducere(de
decizie), sistemul condus (operaţional) şi sistemul informaţional (care face
conexiunea între celelalte două componente) [Groze,2005];
Sistemul informaţional, poate fi definit ca totalitatea modelelor, tehnicilor şi
mijloacelor integrate, care asigură înregistrarea, culegerea, transmiterea, prelucrarea,
regăsirea şi valorificarea informaţiilor necesare la nivelul sistemului de conducere; el,
este cel care asigură gestiunea tuturor informaţiilor dintr-un sistem economic
[Surcel,2002].
Ansamblul informaţiilor şi deciziilor luate pe baza acestora, transmise între două
posturi de lucru, formează fluxul informaţional [Surcel,2002].
Postul de lucru, are la bază elementele: date de intrare, timp de staţionare, operaţii
de prelucrare şi datele de ieşire [Surcel,2002].
Circuitul informaţional, reprezintă o secvenţă de posturi de lucru, aflate într-o
înlănţuire logică [Surcel,2002].
Sistemul informatic, este o componentă a sistemului informaţional, care preia şi
rezolvă automat cererile de culegere, stocare, înregistrare, transmitere, prelucrare şi
regăsire a informaţiei [Groze,2005]; acesta, cuprinde ansamblul resurselor, metodelor
şi tehnicilor, prin care se realizează prelucrarea automată a datelor [Surcel,2002];
categoriile de resurse care sunt cuprinse într-un sistem informatic sunt:
• echipamentele hardware;
• sistemul de programe (software) - de bază şi de aplicaţii;
• baza informaţională;
• resursele umane şi cadrul organizatoric;
Prelucrarea automată a datelor, într-un sistem informaţional, reprezintă ansamblul
proceselor de culegere, transmitere, prelucrare şi stocare a datelor
Verificarea cunoştinţelor:
1. Care este suportul formal, material al informaţiei?
2. Ce este tehnologia informaţiei?
12
3. Care sunt componentele de bază ale unui sistem?
4. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate(încercuiţi răspunsurile corecte)
a. Sistemul informaţional este o componentă a sistemului informatic;
b. Circuitul informaţional formează fluxul informaţional;
c. Sistemul informatic este componentă a sistemului informaţional;
d. Fluxul informaţional este ansamblul informaţiilor şi deciziilor transmise
între două posturi de lucru;
5. Care sunt componentele unui sistem informatic?
Unitatea 2
SISTEME DE CALCUL ELECTRONIC;
ARHITECTURĂ şi CONFIGURAŢIE
Sinteză
1. Ultimele decenii, au adus în viaţa omului un instrument, devenit indispensabil şi

anume computerul(calculatorul); această denumire, foarte comună, de calculator, este
improprie şi nu defineşte toate capacităţile acestuia; o noţiune mai corectă, este cea de
sistem de calcul electronic (SCE), privit ca ansamblul funcţional a două subsisteme:
hardware (componenta fizică, ansamblul componentelor fizice care alcătuiesc
calculatorul) şi software (componenta logică, „inteligenţa calculatorului”, totalitatea
programelor care asigură funcţionarea şi exploatarea calculatorului), care realizează
prelucrarea şi transformarea unor informaţii primare, într-o formă finală, cerută de
către un anumit tip de aplicaţie sau utilizator [Groze, 2005].
Prelucrarea informaţiilor realizată cu ajutorul unui SCE, trebuie privită ca o
succesiune de operaţiuni şi anume:
• introducerea datelor de lucru şi a programelor;
• transferul datelor dintr-o locaţie în alta în vederea prelucrării acestora;
• operaţii de calcul (aritmetice, logice, comparare, etc.);
• stocarea, memorarea datelor;
• extragerea, afişarea şi prezentarea rezultatelor în formate finale;
• transmiterea datelor şi a rezultatelor la diferite locaţii de destinaţie.
Legat de SCE, vorbim foarte des de arhitectura şi de configuraţia acestora, fără a le
diferenţia corect.
13
2. Astfel, arhitectura sistemelor de calcul electronic, reprezintă ansamblu integrat
de componente funcţionale, care asigură realizarea funcţiilor sistemului la un anumit
nivel dat de performanţă [Surcel,2002].
Componentele funcţionale arhitecturale ale unui SCE, sunt (fig. 1):
• unitatea centrală, care cuprinde:
o unitatea de comandă şi control (UCC), care realizează transferul
informaţiilor între registre, între registre şi dispozitivele de calcul şi
comandă execuţia de către unitatea de calcul a operaţiunilor elementare;
o unitatea aritmetico-logică (UAL);
o memoria internă (MI);
• unităţile periferice:
o unitatea de memorare externă(UME);
o unităţile de intrare-ieşire(UI- unităţi intrare, UO- unităţi ieşire).
UCC UAL
UI UO
MI
UME
Fig. 1 - Arhitectura generală a unui SCE
3. Configuraţia sistemelor de calcul electronic este ansamblul componentelor

asamblate şi conectate într-un sistem de calcul, privite din punct de vedere tehnic şi
funcţional [Surcel,2002].
Când ne referim la configuraţia unui SCE, putem diferenţia:
• configuraţia de bază (minimală), fiind cea care asigură funcţionarea unui
sistem;
• configuraţia îmbunătăţită, cea creată prin adăugarea de componente până la
limita maximă admisă de unitatea centrală a sistemului;
Pe de altă parte, configuraţia unui SCE, poate fi privită din punct de vedere al:
• structurii externe, cuprinzând:
o unitatea centrală (placa de bază cu microprocesor şi memorii, HDD,
FDD, CD-rw, DVD-rw, sursă alimentare)
14
o echipamentele periferice (tastatura, mouse, monitor, imprimantă,
scanner, etc.)
• structurii interne, cuprinzând totalitatea componentelor electronice,
compatibile şi interconectate, care asigură funcţionarea şi performanţele unui
sistem; este alcătuită din plăci cu circuite integrate, module de memorie,
unităţi optice, controlere de hard-disk-uri, conectori, etc..
Cele mai importante componente ale structurii interne sunt[Surcel,2002]:
a. placa de bază (mainboard, motherboard), care este suportul fizic pe care sunt
plasate componentele unui SCE; pe placa de bază sunt localizate mai multe
socluri (care susţin diferite componente: soclul pentru microprocesor, socluri
pentru memoria internă DRAM, memoria cache şi memoria ROM-BIOS,
conectori, etc.);
o placa de bază conţine şi un pseudoprocesor(chipset) care gestionează
comunicarea între toate componentele SCE şi procesor;
b. memoria internă
o asigură funcţia de stocarea a informaţiilor;
o este alcătuită fizic dintr-o succesiune de locaţii (celule) adresate; o celulă
de memorie, depozitează o singură informaţie identificabilă prin adresa
locaţiei; scrierea unei informaţii într-o celulă este distructibilă, dar
regăsirea acesteia, adică citirea, nu;
Celulele de memorie sunt alcătuite din elemente bistabile (cifre binare 0,1) care
generează un bit, unitatea elementară de informaţie; sistemul de numeraţie utilizat în
reprezentarea datelor în sistemele de calcul este cel binar (în baza 2).
Informaţiile, în memorie, sunt înregistrate un după alta, în locaţii de memorie; fiecare
locaţie are ataşată o adresă unică, prin care aceasta se identifică;
Locaţia de memorie, de lungime minimă, care poate fi adresată, este octetul(byte-ul);
1 octet = 8 biţi; 1KB(Kilo) = 2 10octeţi = 1024 octeţi; 1 MB(Mega)= 2 10 KB;
1 GB(Giga) = 2 10 MB; 1 TB(Terra) =2 10 GB;
Unitatea elementară de memorare a informaţiilor poartă numele de cuvânt de
memorie; lungimea acestuia se precizează la construcţia computerelor şi este un
element de clasificare al calculatoarelor; cunoaştem faptul că există calculatoare pe 8,
16, 32, 64 biţi; o lungime mai mare a cuvântului de memorie, generează automat
performanţe crescute calculatorului;
Parametrii memoriei unui SCE sunt:
o capacitatea, dată de maximul numărului de bytes stocabili la un moment
dat(100 MB, 80 GB);
o timpul de acces, fiind intervalul dintre emiterea unei cereri de informaţii şi
primirea răspunsului la aceasta;
o rata de transfer, reprezentată de numărul de bytes transferaţi pe o unitate de
timp;
15
o modularitatea, privită ca posibilitatea divizării în module a memoriei, în
vederea extinderii, modificării acesteia;
Funcţional, memoria internă cuprinde:
o memoria RAM (Random Acces Memory), fiind memoria în care sunt stocate
componentele sistemului de operare, împreună cu programele şi datele
aferente execuţiei acestuia; este memorie în scriere-citire(Read-Write) de
informaţii, volatilă (informaţiile nu sunt stocate pentru reutilizare) şi este
partajată în zone de memorie specifice tipurilor de prelucrări: zonă memorare
nucleu sistem de operare, zonă programe utilizator, zonă lucru cu displayul,
etc.; dimensiunea acestui tip de memorie este funcţie de tipul şi configuraţia
SCE; Memoria RAM, poate fi de tip:
DRAM(Dynamic Random Access Memory) - conţinutul acesteia se
pierde dacă nu se realizează reîncărcarea celulelor(refresh memory);
SRAM(Static Random Access Memory) - conţinutul acesteia se
păstrează, fără procedeul de reîmprospătare;
o memoria ROM (Read Only Memory), este memorie doar în citire(Read
Only), care stochează componente specifice sistemului de operare şi
translatoarele unor limbaje de programare; accesul utilizatorului la acest tip de
memorie, se poate realiza doar prin sistemul de întreruperi(care reprezintă o
facilitate foarte importantă a procesorului SCE);
o memoria CMOS - parte mică de memorie RAM, alimentată independent de o
baterie şi care stochează SETUP-ul sistemului;
o memoria cache - zonă tampon rapidă interpusă între microprocesor şi un bloc
de memorie DRAM; accesul la informaţia stocată în cache, este fără timpi de
aşteptare; mărimea acesteia poate fi, uzual, între 256 Kb-4 Mb;
o memoria video(RAM-video), reprezintă o parte a memoriei RAM, alocată
special lucrului cu monitorul; este plasată pe placa video a SCE;
c. microprocesorul(CPU - Central Processor Unit), este un circuit integrat
programabil, care îndeplineşte funcţiile unităţii centrale de prelucrare;
o microprocesorul, este cel care decodifică instrucţiunile programelor
introduse în memoria SCE;
o elementul său de bază este registrul, care poate memora şi prelucra un şir
de biţi;
• microprocesoarele au patru părţi:
o unitatea de comandă şi control, care controlează, sincronizează şi
gestionează activitatea procesorului şi funcţionarea tuturor componentelor
prin sistemul de întreruperi;
o unitatea aritmetico-logică, care execută operaţii aritmetice şi logice,
calcule cu tipuri de date diferite; componenta de bază a acestei unităţi este
reprezentată de regiştri (sunt zone de memorie ale procesorului, care
16
păstrează temporar operaţii şi rezultatele acestora, efectuate de unitatea
aritmetico-logică)
o unitatea de memorie cache, care optimizează traficul de informaţii
memorie RAM-microprocesor;
o unitatea multimedia(de coprocesare), realizează optimizarea
prelucrărilor grafice şi multimedia (imagine, sunet);
• microprocesoarele au cunoscut mai multe generaţii: prima generaţie:
Microprocesoarele Pentium cu frecvenţa 60-66Mhz, generaţia a-2-a:
Pentium Pro cu frecvenţa peste 120Mhz, generaţia a-3-a: Pentium II (P6)
cu frecvenţa peste 233Mhz, etc., sau microprocesoare pe 8, 16, 32, 64
biţi), etc.;
Memoria externă, este cea care stochează şi păstrează informaţiile pe durată
nedefinită, fiind o extensie a memoriei interne a oricărui SCE; unităţile(device) de
memorie externă cele mai utilizate sunt: HDD (hard-disk-drive), unitatea de dischetă
FDD (Flopy-disk-drive), unităţile optice CD (Compact Disc), DVD( Digital Versatile
Disc); cele mai utilizate medii de stocare sunt: hard-disk-ul, discheta, CD-ul, DVD-
ul, flash memory stick (USB stick), cardul de memorie (SD, M2), etc..
Echipamentele periferice (EP):
• realizează interfaţa utilizator-sistem de calcul electronic;
• clasificare:
- echipamente de intrare (EI):
1. cele care se ataşează unui SCE; cele mai utilizate sunt:
o tastatura (keyboard), este un dispozitiv standard de intrare, utilizat
pentru introducerea textului şi controlul unui SCE; este inclusă în
configuraţia de bază a oricărui SCE; funcţionează pe baza
standardului QWERTY (model standard pentru tastaturi, 1980),
utilizând taste numerice (dreapta, 0-9), alfanumerice, de navigare
(săgeţile, tasta de ştergere DEL), funcţionale (F1-F12) şi de
control a altor taste (Ctrl, Shift, Tab, Alt, Esc, Caps, Numlock,
etc);
o mouse-ul, dispozitiv foarte popular şi util de intrare; face şi el
parte din configuraţia de bază a unui SCE; sunt foarte multe tipuri
de mouse: cu bilă, cu butoane, cu scroll, cu conectori pe PS/2,
COM, USB, optice, wireless, etc.
o space-mouse (3D mouse), este un mouse complex cu definirea
mişcărilor pe ave X,Y,Z, folosit în proiectarea sau exploatarea
mediilor 3D
o digitizorul (tableta/tabela digitală), este dispozitiv de intrare, cu
pointer, cu care se realizează preluarea punctuală (digitală) în
computer, cu ajutorul unor programe specializate; preluarea se face
17
cu ajutorul uni creion digital, ataşat tabletei digitale, a elementelor
unor desene, hărţi, scheme,etc.;
o monitorul senzitiv (touchscreen), este dispozitivul de intrare care
de obicei înlocuieşte monitorul şi mouse-ul; detectează şi
localizează fiecare acţiune de atingere, realizată cu mâna sau cu
creionul electronic/optic de către utilizator; sunt utilizate în
versiuni moderne PDA (Personal Digital Assistant), întâlnite la
palm-topuri, telefoane mobile, agende electronice inteligente, etc.;
o cititoarele de coduri de bare, sunt dispozitive de intrare, care fac
parte din clasa OMR (Optical Mark Recognition); tot în această
categorie se pot include şi dispozitivele OCR(Optical Character
Recognition), care recunosc caracterele dintr-o imagine preluată
(online handwriting); este de actualitate, folosirea dispozitivelor de
recunoaştere scrisului de mână (offline handwriting);
o scannerul, este dispozitivul de intrare, care permite preluarea
digitală a textului şi imaginii pe computer, utilizând programe
specializate; au diferite configuraţii şi mărimi de expunere a
paginii (A4, A3, A0, etc.); pentru recunoaşterea unui text preluat în
format digital, se utilizează programe utilitare OCR;
o cititoarele de carduri, sunt dispozitivele de intrare, de citire a
suporturilor magnetice; folosite în sistemele de securizare (cartele
de acces), sisteme bancare, etc.
o dispozitive de voce - microfoanele;
o joystickul, este un fel de manetă rotativă, utilizată mai mult în
jocuri pe computer şi în simulări
2. care se introduc în computere, inserabile/sau nu pe placa de bază:
o plăci de captură sunet şi imagine, care prin adăugare la
configuraţia de bază a unui computer, îi sporesc performanţele
multimedia, realizând preluarea de sunet şi imagine de pe alte
dispozitive digitale sau analogice (camere video, tv-digitale, etc.;
plăcile de bază standard, au incluse plăcile audio-video, dar acestea
au performanţe standard, mai reduse; pentru atingerea unor
performanţe sporite se recurge la ataşarea unor plăci de
preluare(captură) suplimentare, cu caracteristici speciale (ex. mult
utilizate au fost Tv-tunerele digitale sau analogice);
- echipamente de ieşire (EO), sunt dispozitive care realizează expunerea, afişarea
sub diverse forme a informaţiilor prelucrate cu ajutorul unui SCE; cele mai
utilizate sunt:
monitorul (display, VDU-Visual Display Unit), este una dintre cele mai
utilizate interfeţe om-computer;
18
o monitoarele, după construcţie şi afişare, pot fi de tip CRT (Cathod
Ray Tube, cu tub catodic) şi cu cristale lichide (LCD)
o afişarea informaţiilor pe monitor, se poate face, în mod text (când
ecranul este considerat o matrice de 25 linii şi 80 de coloane,
caractere pe linie) sau în mod grafic (ecranul este considerat o
matrice de mici puncte colorate (RGB (Red(roşu), Green(verde),
Blue(albastru) luminoase (pixeli); pixel (Picture Element),
reprezintă cel mai mic punct (pătrat 1x1), ce poate fi afişat pe
ecranul monitorului; un pixel are mai multe atribute legate de
culoare, intensitate şi strălucire;
o calitatea imaginii grafice este dată de definiţie şi de rezoluţie;
definiţia unui monitor, este dată de dimensiunea caracterelor care
formează o imagine; claritatea imaginii este invers proporţională
cu mărimea punctelor; definiţia este dată de diametrul standard al
unui pixel; cea mai extinsă definiţie pentru monitoare este de 0.28
mm, ceea ce conferă o rezoluţie bună; rezoluţia, reprezintă detaliile
unei imagini vizualizabile pe verticală şi orizontală şi se măsoară
în pixeli (numărul maxim de puncte care se pot afişa pe ecran);cu
cât numărul de pixeli este mai mare, cu atât rezoluţia este mai mare
şi calitatea imaginii mai bună; 1 MP(megapixel) =1milion pixeli;
(sursa:wikipedia.org)
Tip adaptor Rezoluţia
Lăţime x Lungime
Video(monitor) (megapixeli)
CGA(color graphics adapter) 0.064 320×200
EGA (Enhanced Graphics Adapter) 0.224 640×350
VGA( Enhanced Graphics Adapter) 0.3 640×480
SVGA( Super VGA) 0.5 800×600
XGA( Extended Graphics Array) 0.8 1024×768
SXGA( Super XGA) 1.3 1280×1024
UXGA( Ultra XGA) 1.9 1600×1200
WUXGA( Widescreen Ultra Extended

2.3 1920×1200 (2304k)
Graphics Array)
HUXGA( Hex[adecatuple] Ultra Extended

30 6400×4800 (30720k)
Graphics Array)
WHUXGA( Wide Hex[adecatuple] Ultra

36 7680×4800 (36864k)
Extended Graphics Array)
o dimensiunea ecranului unui monitor este dată de diagonala

acestuia şi se exprimă în inch (12”, 14”, 15”, 16”, 18”, 22:, etc.);
19
imprimanta este dispozitiv de ieşire, care realizează afişarea
informaţiilor pe suport hârtie, folie, etc.; imprimantele se pot împărţi în
două categorii :
• imprimante cu impact:
o matriciale, cu cap de scriere cu ace, care generează
caractere sub forma unei matrice de puncte; capul
de scriere conţine un număr de 9 sau 24 ace(pini),
care presează pe o panglică(ribon) cu cerneală,
interpusă între tamburul rotativ şi hârtie; viteza de
scriere este destul de redusă până la 800
cps(caractere pe secundă) la cele mai rapide,
rezoluţia este redusă şi sunt zgomotoase; sunt mai
rezistente şi au consumabile foarte ieftine;
• imprimante fără impact:
o imprimante cu jet de cerneală, cu cartuşe color sau
negru, au rezoluţii mai mari, preţ de achiziţie mic şi
cost consumabile mare;
o imprimante laser, au o rezoluţie (media este de 600
dpi (dots per inch), viteză foarte bună (de la 4 la
peste 20 pagini/minut), buffer de memorie propriu;
plotterul, este dispozitiv de ieşire, utilizat pentru producerea de hărţi,
desene, grafice, schiţe, diagrame, având dimensiuni mari; există plottere
cu peniţe şi plottere electrostatice(asemănătoare imprimantelor laser);
video-proiectorul, este dispozitiv multimedia de ieşire, care preia
imaginea de pe display şi o proiectează pe un ecran; este utilizat în
prezentări, conferinţe, etc.;
- echipamente de memorar e(EM), reprezintă extensii ale memoriei centrale; au
fost descrise şi la paragraful memorii externe;
- echipamentele de schimb, realizează transferuri de informaţii în ambele sensuri;
ex: placa de reţea, placa de sunet, placa video, modem (intern, extern), fax-
modem, echipamente multimedia, imprimante multifuncţionale, etc.;
4. Nivelele structurale ale unui sistem de calcul sunt:

o hardware, reprezentând componenta fizică;
o firmware - totalitatea programelor stocate şi executate inseparabil de
componenta fizică;
o software:
de bază - sisteme de operare;
utilitar (de mentenanţă);
de aplicaţii (programe, documente, etc.);
20
1. Care sunt componentele unui SCE?
2. Ce înţelegeţi prin arhitectura şi configuraţia unui SCE?
3. Care este structura externă a configuraţiei unui SCE?
4. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată? (încercuiţi răspunsurile corecte)
a. Placa de bază, memoria internă şi microprocesorul formează structura
internă a configuraţiei unui SCE?
b. Bitul este o celulă de memorie;
c. Unitatea elementară de memorare a informaţiei este cuvântul de memorie;
d. 1 octet = 1000 de biţi;
e. RAM, ROM, memoria cache, memoria video sunt tipuri de memorie internă;
f. Stick-ul de memorie flash este unitate de memorie internă;
g. Monitorul este echipament de intrare;
h. Imprimantele matriciale folosesc jet de cerneală;
i. Pixelul este unitate elementară de memorie;
j. Rezoluţia este dată de numărul maxim de puncte care se pot afişa pe ecran;
k. Placa de reţea şi modemul sunt echipamente de intrare;
l. Software-ul poate fi: de bază, utilitar şi de aplicaţii;
Unitatea 3
SISTEME DE OPERARE;
PREZENTARE WINDOWS XP
Sinteză
Sistemele de operare sunt organizate pe două niveluri [Surcel, 2002]:

Fizic, cel mai apropiat de nivelul hardware - sistemul de întreruperi;
Logic,apropiat de utilizatorul sistemului - comenzi, limbaje de programare,
programe utilitare, etc.;
Din acest punct de vedere, putem spune că sisteme de operare sunt alcătuite din
[Surcel, 2002] (fig. 2):
programe de comandă şi control(PCC), care coordonează şi controlează toate
funcţiile sistemului de operare gestiune resurse (GR), planificarea, lansarea,
urmărirea execuţiei (PLU E), depistare şi tratare erori (DTE);
21
programe de prelucrare (de servicii)(PS), folosite pentru dezvoltare de
aplicaţii editoare de texte, interpretoare, compilatoare, translatoare, link-
editoare, loadere, bibliotecare, sisteme de gestiune a bazelor de date,
arhivatoare, antivirus, etc.;
GR
PCC
PLUE
SO DTE
PS
Fig. 2 - Sistemul de operare - componente
2. SO pentru PC-uri
o monotasking, pot executa o singură sarcină(task) la un moment dat;
se realizează încărcarea, execuţia programelor şi interfaţa cu
dispozitivele periferice;
o multitasking, pot executa mai multe programe la un moment dat, prin partajarea
timpului şi a resurselor sistemului;
• componentele principale ale SO multitasking, sunt[Surcel, 2002]:
supervizorul , care gestionează lucrul cu aplicaţiile;
planificatorul, care planifică timpii de execuţie ai programelor
lansate;
alocatorul de resurse, gestionează alocările de resurse necesare
fiecărui task;
modulul de gestiune intrări/ieşiri, care asigură interfaţa cu
perifericele;
Sistemele de operare pot fi:
• cu linie de comandă (MSDOS monotasking, DOS Concurent
multitasking);
• cu interfaţă grafică (GUI Graphic User Interface) Windows, Unix, OS/2,
Apple/Mac DOS, VMS;
Relaţia SO-SCE-utilizator, se realizează prin intermediul a trei elemente
[Niţchi2007]:
22
• interfaţa logică, prin care SO asigură accesul utilizatorului la resursele
SCE;
• driverele, care sunt programe de gestiune ale echipamentelor hardware;
ele pot fi:
o incluse în SO, implicite;
o proprii echipamentelor hardware, care trebuie instalate după
conectarea echipamentului la SCE;
• interfeţe de programare conţinute de SO, apelabile de către programele de
nivel înalt;
SO Windows, este sistem de operare multitasking, cu interfaţă grafică, creat pe
principiul WIMP (windows, icon, menu, pointer); versiuni ale SO Windows Win
3.1, 3.11, for Workgroups, NT, 95, 98, 98 SE, 2000, Millenium, XP, Vista, 7;
3. SO Windows XP concepte de bază utilizate:

• fişier (file), colecţie de informaţii omogene, memorate pe suport de memorie
externă şi gestionată de SO; fişierele se regăsesc după identificatoarele de fişiere,
formate din:
o numele fişierului (multe sisteme de operare restrâng lungimea acestuia la 8
caractere);
o extensia fişierului, indică tipul informaţiei conţinute în fişier; extensiile
standard sunt obligatorii, fiind cuvinte rezervate: .DLL, .COM, .EXE,
.BAT, .INI, .SYS, .DOC, etc. (ex: identificator de fişier autoexec.bat);
• directoare (foldere), reprezintă un nivel ierarhic arborescent (director rădăcină
c:\root-> subdirectori(subfoldere) -> fişiere) de organizare a memoriei externe a
unui PC; asigură gestionarea rapidă a informaţiilor pe suporţi de memorie externă;
structura de directoare, are forma arborescentă: director rădăcină (\root)->
subdirectori(subfoldere) -> fişiere; directorul părinte este cel care conţine
subdirectori;
23
• unitate (device),este echipament periferic, identificat printr-un nume specific c:,
d:, e:, etc.;
• calea (path), reprezintă succesiune de foldere/subfoldere/fişiere, separate prin
(\)backslash, care indică locaţia unui fişier într-o structură arborescentă (ex:
c:\windows\system32\desktop.ini);
• prompterul, este specific SO MSDOS şi format din secvenţa: unitate:\director;
indică utilizatorului faptul că SCE aşteaptă o comandă utilizator; sub Windows
apare în fereastra de comenzi (cmd);
• metacaracterele (caractere speciale), sunt utilizate în identificarea folderelor sau
fişierelor, sunt: „?” care înlocuieşte orice caracter şi „*” care înlocuieşte o
secvenţă de caractere;
• desktop-ul, este suprafaţa implicită de lucru sub Windows; conţine câteva icoane
implicite: Mycomputer, Mydocuments, Internet-Explorer, OutlookExpress,
MynetworkPlaces, Recyclebin, TaskBar, buton de Start; poate fi configurabil
după preferinţa fiecărui utilizator (mod lucru multi-user) al computerului pe care
este instalat Windows;
Icoane
• icoană (icon), este un mic simbol grafic asociat obiectelor în Windows,

reprezentând fişiere, foldere, computere (grupuri de computere), device hardware;
poate fi mutată, copiată, ştearsă, adăugată, schimbată de către utilizator;
• window (fereastra), este zonă dreptunghiulară, care se deschide după lansarea
unei comenzi utilizator; ferestrele
- pot fi:
o de dialog (ex: după comanda RUN);
o de navigare (ex: deschidere foldere, activare aplicaţii);
o de lucru (ex. editare text NotePad, document Word, registre Excel);
- sunt reconfigurabile, mutabile (prin acţionări cu mouse-ul);
- pot fi deschise mai multe concomitent, pentru mai multe acţiuni/activităţi
utilizator -> mod lucru multitasking;
componentele unei ferestre sunt:
• bara de titlu, cu numele ferestrei;
24
• bara de meniu cu opţiunile: File, Edit, View, etc.;
• butoanele minimise, maximise, close (dreapta sus);
• bara de scroll, cu săgeţile de scroll sus/jos şi sliderul;
Bara de meniu
butoane
Bara de titlu
Bara de
scroll
• menus (meniuri), sunt comenzi grupate, care realizează execuţia unei

aplicaţii(program) şi sunt activabile cu <ALT-> sau cu mouse-click; pot fi:
o verticale (tip Pop-up);
o orizontale (tip Bar);
o mixte (tip Pull-down sau în cascadă(tip Cascade));
• bara de instrumente (Toolbar), este un set de icoane de lucru, rapid
activabile, prin mouse-click, aferent unui program(aplicaţie), deschis spre
executare la un moment dat; este configurabilă de către utilizator;
• dialogul computer-utilizator, este realizabil prin:
o casete de dialog, ferestrele dreptunghiulare deschise pe ecran,
conţinând parametri utilizator aferenţi unei aplicaţii lansate în
execuţie; cele mai utilizate sunt: casetele de validare, cu liste, cu
text, cu opţiuni;
o butoanele, care realizează schimbul de informaţii utilizator-
computer şi sunt asociate casetelor de dialog sau anumitor aplicaţii;
cele mai utilizate sunt: butoanele de comandă şi cele de opţiuni;
• clipboard-ul, instrument de prelucrare multitasking, care permite plasarea
temporară, într-o zonă de memorie RAM, prin transfer, dintr-o aplicaţie în alta,
a unui set de informaţii (plasarea se realizează după operaţii de tip Copy/Cut
sau acţionare tastă PrintScreen (PrtScr));
• sesiune de lucru Windows, este perioada de exploatare de către un utilizator a
unui computer standalone(de sine stătător, independent, neconectat la o reţea)
sau conectat într-o reţea;
25
4. Caracteristici generale SO Windows XP, comparativ cu versiunile Windows
anterioare:
• securitate crescută Internet Connection FireWall;
• implementare, administrare mai uşoară(„plug and play” îmbunătăţit,
interfaţă utilizator mai bună);
• mobilitate crescută, Remote desktop-acces computer de la distanţă, prin
intermediul unei conexiuni la reţea;
• comunicare mai bună Windows messenger, conferinţe online;
• partajare resurse hard şi soft mai facilă;
Desktop Win XP
Icoane Icoane
Implicite aplicatii
WIN XP utilizator
Buton
de Start
Taskbar
• reconfigurarea desktopului, reprezintă poziţionare/aranjare icoanelor cu click-

mouse dreapta pe desktop -> din Pop-up se selectează ->Arrange Icons -> by
Name, Type, Size, Date sau Autoarange(implicit);
• butonul de start, conţinut Pop-up: Programs (listă aplicaţii instalate),
Documents (lista documentelor recent folosite), Settings (lista opţiunilor de
setare computer, imprimante), Search (ajutor căutare fişiere, calculatoare,
email-uri), Help and Support, Run (afişează fereastra dialog pentru execuţia
unor programe), Log off (deconectarea unui utilizator de pe computer sau de la
reţea), Turn off computer (comandă închidere computer, cu opţiunile: Stand
By, Turn Off, Restart sau Cancel);
Gestiunea folderelor pe desktop

• crearea unui folder pe desktop -> click-mouse dreapta pe desktop -> New-
-> Folder -> nume folder;
• operaţiuni posibile asupra unui folder de pe desktop -> click-mouse
dreapta pe folder -> deschidere, redenumire, ştergere, mutare, copiere,
partajare, comprimare/împachetare, scanare, stabilire proprietăţi;
26
5. Utilitarul Windows Explorer
• este echivalentul avansat al programelor de tip File Manager, cu ajutorul
căruia utilizatorul poate gestiona uşor resursele computerului;
• se găseşte în Start->PrograMS->Accesories->WindowsExplorer
(WinExp);
• fereastra de lucru a WindosExplorer: partea stângă, conţine arborele de
foldere, partea dreaptă redă conţinutul unui folder selectat
• bara de meniu cuprinde opţiunile:

File cu lista:
o New, creare nou folder, shortcut, document, arhivă, etc.;
o Delete, ştergere folder, fişier: se selectează cu mouse-ul folderul sau

fişierul, apoi File->Delete sau click-mouse dreapta şi Delete; apare
fereastra de dialog, în care se solicită confirmarea ştergerii şi mutarea
folderului în Recycle bin (coşul de gunoi); marcarea pentru ştergere a mai
multor foldere sau fişiere se face cu Ctrl+click-mouse pe folderele dorite;
27
o Rename, realizează redenumirea unui folder sau fişier; modul de lucru este
acelaşi ca şi la ştergere, dar se selectează Rename şi se tastează noul nume
dorit;
o Properties, vizualizarea proprietăţilor unui folder sau fişier;
o Close;
Tipărirea unui fişier: după selectarea fişierului cu mouse-ul, din File se
selectează Print; acelaşi efect se obţine şi cu click dreapta pe fişier şi Print;
Edit, cu lista: Undo, Cut, Copy, Paste, Select all, Invert selection;
Copierea/mutarea unor fişiere dintr-un folder: se selectează toate fişierele cu

mouse-ul, sau cu CTR+click pe fişiere, apoi click dreapta mouse -> Copy to
folder/Move to folder şi se specifică calea exactă unde se află folderul destinaţie;
se poate folosi şi combinaţia click dreapta->Copy, apoi la destinaţie Paste sau
28
metoda „drag and drop”, se trage cu mouse-ul grupul de fişiere/foldere selectate şi
se duc în zona de destinaţie;
View cu lista: Toolbars, Status bar, Explorer bar, Thumbnails, Tiles, Icons, List,
Details, Arange icons, Choose details Go To, Refresh; realizează configurarea
Windows Explore
Favorites, cu lista: Add to favorites, Organize favorites;

Tools, cu lista: Map Network Drive, Disconnect Network Drive, Syncronize,
Folder Options;
Help, cu Help and support, About Windows;
Localizare/căutare fişiere/foldere/computere/Internet/email: se setează din meniu
->View->Explorer bar->Search, apare icoana de Search(lupa)->click Search icon
-> se specifică ce anume căutăm;
6. Setarea, configurarea SO Windows XP: se realizează din: Start-->Settings-->

Control panel; categorii conţinute:
Appearence and Themes: configurarea monitorului, a vizualizării folderelor, a
barei de taskuri şi meniului de Startup;
Network and Internet connections:configurări conexiuni în reţea, configurări
conexiuni Internet, conexiuni Wireless, securizare Firewall;
Add and remove programs: instalarea/adăugarea/dezinstalarea unor programelor şi
a componentelor Windows:
o Mod de lucru: Start->Control Panel->Add or remove programs, se
selectează opţiunile Change/Remove programs, după care este selectat
programul care trebuie şters; pentru adăugarea/instalarea unui nou
program sau a unor componente Windows, se selectează Add New
29
Program/ Add Windows Components şi se indică CD-ul sau locaţia de
pe care se instalează noile programe:
Sound, speech, audio devices: setarea echipamentelor audio;

Performance and mentenance:Administrative tools, Power Option, System,
Scheduled tasks; de obicei toate aceste setări sunt mai familiare
administratorilor de sistem sau utilizatorilor avansaţi;
Printers and other hardware:Mouse, Printers and faxes, Game controllers,
scanners and cameras, phone and modem options, keyboard; realizarea
instalarea, configurarea echipamentelor periferice conectate la computer;
User accounts: gestionarea userilor, tipurilor şi drepturilor de acces ale
acestora; aceste operaţiuni le realizează administratorul de sistem;
Date, Time, Language, and Regional Options: setările regionale ale
sistemului; sunt setate limba, formatul datei calendaristice, separatorul
zecimal, sistemul de măsură utilizat;
Accessibility Options: realizarea unor setări speciale, specifice fiecărui
utilizator în parte; setările se fac asupra tastaturii, mouse-ului, sunetului,
display-ului, cât şi asupra resetărilor automate;
Security center: realizarea setărilor importante, legate de: protecţia
calculatorului prin activarea unui Firewall, a unor programe Antivirus,
conexiunile Internet, actualizările Windows automate;
1. Ce este un SO?
2. Care sunt componentele unui SO?
3. Care sunt elementele componente ale unui SO multitasking?
4. Ce sisteme de operare GUI cunoaşteţi?
5. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? ( încercuiţi răspunsurile corecte):
a. Fişierele conţin directoare;
30
b. Desktopul este un folder;
c. Clipboardul este o icoană(icon);
d. Windows Explorer este un program antivirus;
e. Setările în Windows XP , se realizează din Control Panel;
Unitatea 4
ACCESORII WINDOWS şi SOFTWARE UTILITAR

Sinteză
1. Accesoriile Windows, se regăsesc în: Start->PrograMS->Accesories;

• există patru categorii mari de accesorii:
o Accesibility
o Communications
o Entertainment
o System tools
la care se adaugă alte accesorii independente şi anume: AddressBook, Calculator
(calc.exe), Command prompt(cmd.exe), NotePad(notepad.exe), Windows
Explorer(explorer.exe), WordPad(wordpad.exe), Paint(mspaint.exe);
• categoria accesorială Accessibility conţine: Narrator, Magnifier, Onscreen

keyboard, Utility manager;
31
• categoria accesorială Communications conţine: Network connections, Wireless
network setup, Hyperterminal, Remote Desktop connection;
• categoria accesorială Entertainment conţine: Sound recorder, Volume control,
Windows MP;
• categoria accesorială System tools conţine: Backup, Character map, Disk
cleanup, Disk defragmenter, Files and settings transfer wizard, Scheduled
tasks, Security center, System information, System Restore; reprezintă
categoria cu cele mai importante unelte de întreţinere a computerului;
2. Utilizarea uneltelor de întreţinere ale computerului
• vizualizare informaţii despre computer:
o din Start->MyComputer(sau icoana cu acelaşi nume de pe desktop)->
View System Information-> fereastra System Properties cu opţiunile:
General: informaţii despre sistemul de operare, versiune, serial,
informaţii despre configuraţia de bază a computerului;
Computer Name: numele computerului, grupul de lucru în care
este inclus (Workgroup) şi identificatorul reţelei de calculatoare
din care face parte;
Hardware->Device Manager->vizualizarea listei de
componente ale calculatorului;
Automatic updates: realizarea setării programului descărcărilor
automate ale actualizărilor Windows online; se recomandă să
rămână setat pe ON;
System Restore, Remote, Advanced
• gestionarea hard-disk-urilor: un computer individual(standalone), poate

avea cel puţin un hard-disk; pentru o mai uşoară întreţinere a sistemului de
calcul, se recomandă ca hard-disk-ul să fie împărţit în mai multe părţi
(partiţii), iar pe prima partiţie (C:), de obicei este instalat sistemul de operare
(pentru calculatoarele cu un singur sistem de operare (monobootabile));
operaţia de împărţire a spaţiului total al hard-disk-ului, poartă denumirea de
partiţionare şi este indicat să se facă o dată cu formatarea acestuia; formatarea
hard-disk-urilor, presupune ştergerea completă a informaţiilor de pe hard-disk;
32
– ATENŢIE – se pierd toate datele!!!; formatarea, este indicat să fie realizată
de către persoane autorizate; formatarea se realizează fie la instalarea
sistemului de operare, fie ulterior , în caz de incidente, erori, reconfigurări;
o Formatarea hard-disk-urilor, presupune pe lângă ştergerea completă a
informaţiei conţinute şi [Niţci2007]:
împărţirea spaţiului de stocare în sectoare (zone adresabile ale
discului, uşor accesibile şi gestionabile pentru sistemul de
operare);
organizarea logică a spaţiului pe disc, pe o structură predefinită
prin tabela de alocarea a fişierelor (FAT); pentru Windows,
sistemul de fişiere generat prin formatare poate fi de tip: NTFS
(New Technology File System – recomandat) sau FAT;
scanarea, cu detectarea zonelor defecte ale discului şi a
discontiguităţii acestora;
o Partiţionarea hard-disk-urilor, se poate realiza cu programe speciale,
cum ar fi Fdisk(versiune Dos), Partition Magic, etc.; după partiţionare
rezultă mai multe volume sau discuri logice D:, E: în funcţie de
numărul acestora; formatarea partiţiilor se poate realiza foarte uşor din
Mycomputer-> selectare partiţie-> click dreapta->Format;
La fel se pot formata şi celelalte device-uri: CD, DVD, Flash
memory Stick;
o Curăţirea hard-disk-urilor(Cleanup): MyComputer-> se selectează
discul(partiţia C:, D:, E:), click dreapta->Properties->General->Disk
Cleanup; are loc recalcularea spaţiului liber pe disc, apoi golirea
coşului de gunoi (recycle bin), a fişierelor temporare (Temporary files),
a compresiilor mai vechi de fişiere, etc.;
- aceeaşi operaţie se poate realiza şi folosind accesoriul Windows:

SystemTools->Disk Clean up: Start->All prograMS->Accesories->
System Tools->Disk Cleanup;
33
o Verificarea erorilor hard-disk-ului şi blocarea zonelor defecte
MyComputer; se selectează discul(partiţia C:, D:, E:), click dreapta->
Properties->General->Tools->Error checking->Check now;
o Defragmentarea hard-disk-ului, presupune compactarea zonelor
ocupate pe disc, obţinându-se zone contigue cât mai mari pe disc;
defragmentarea duce şi la optimizarea lucrului cu hard-disk-ul; se
realizează din MyComputer, se selectează discul(partiţia C:, D:, E:)->
click-dreapta->Properties->General->Tools->Defragmentation->
Defragment now; aceeaşi operaţie, se poate realiza şi folosind
accesoriul Windows ->System Tools->Disk defragmenter, din Start->
All prograMS-> Accesories->System Tools-> Disk Degragmenter
o Partiţionarea şi securizarea hard-disk-urilor, presupune definirea
permisiunilor de acces sau limitării accesului la hard-disk, partiţie, CD,
DVD, pentru alţi utilizatori ai computerului sau ai reţelei din care face
parte computerul; se realizează din MyComputer, selectare device
(hard-disk, CD, DVD)->click dreapta->Sharing and security sau din
Properties->Sharing, după care se selectează->Local sharing and
security - pentru utilizatorii locali sau Network sharing and security
pentru utilizatorii din reţea; securizarea se face pe baza parolelor de
acces;
o Gestionarea spaţiului de lucru pe hard-disk, presupune stabilirea unor
cote/limite de utilizarea spaţiului pe disc, pentru utilizatorii
computerului; se realizează din MyComputer-->selectare device (hard-
disk, partiţie)->click dreapta-> Properties-> Quota;
• protecţia sistemului:
o Realizarea copiilor de siguranţă, este necesar să se realizeze periodic,
pentru a se obţine o copie de rezervă a stării computerului în caz de
incident; se realizează din MyComputer, se selectează discul(partiţia
C:, D:, E:)->click dreapta->Properties->General->Tools->Backup->
Backup now; dacă se alege stocarea pe acelaşi hard-disk, rezultă un
fişier de backup cu extensia .bkf; este indicat ca acesta să fie copiat pe
alt suport extern de memorare sau operaţia de backup să se realizeze de
la început pe un device indicat: CD, DVD, Flash memory stick;
aceeaşi operaţie se poate realiza şi folosind accesoriul Windows,
System Tools->Backup, din Start->All prograMS->Accesories-
>System Tools->Backup;
o Restaurarea informaţiilor de pe hard-disk, este necesară după
incidente; este operaţia inversă backup-ului; restaurarea se realizează
de pe o copie de siguranţă anterior generată; modul de lucru este: Start
34
->All prograMS->Accesories->System Tools->System restore; în caz
de incident, se poate opta şi pentru restaurarea unei ultime stări corecte
a computerului;
o Protejarea antivirus, se poate realiza prin:
instalarea rezidentă a unui software utilitar Antivirus;
gestionarea utilizatorilor locali, prin stabilirea tipului şi a
drepturilor de acces ale acestora, utilizând sistemul de parole de
acces;
protejarea împotriva accesărilor neautorizate şi a viruşilor din reţea
sau de pe Internet, din Start-->Control Panel Security Center-->
Firewall - ON, Virus protection - ON;
3. Software-ul utilitar( programe utilitare) este categoria de software, cu

ajutorul căruia utilizatorul gestionează resursele hardware şi software ale
sistemului de calcul electronic propriu sau ale reţelei de calculatoare al cărei
utilizator este; acest tip de software este alcătuit din: utilitare proprii sistemului de
operare, utilitare anexate implicit de către producător unor echipamente hardware
ale SCE şi, în cea mai mare parte, din utilitare achiziţionate şi folosite de utilizator
în funcţie de necesităţile de exploatare ale sistemului de calcul electronic sau al
reţelei; cele mai folosite categorii sunt:
• software de comprimare/decomprimare Winzip, Winrar, Arj, Alpha Zip
(pentru arhive tip .lha, .lhz, .7zip, .gzip, .cab, .tar), Winace (arhive .ace),
Salamander (arhive de tip zip, j, rar, arj, lzh, lha, lzs, ace, pak, tar, tgz, gz, tbz,
bz, bz2, rpm, cpio, taz, z, cab, eml, b64, uue, xxe, hqx, ntx, cnm, uc2, and 7z),
etc.;
• software-ul antivirus conţine implicit trei module:
o de scanare(recunoaştere a virusului);
o de curăţare, devirusare;
o de supraveghere şi alertare;
- există versiuni: freeware sau comerciale, pentru computere standalone sau
pentru reţele, cu module de bază sau foarte complexe, antispam, antiadware,
etc.; exemple: Norton Antivirus, McAfee, Grisoft-AVG, ESET-Nod32,
Bitdefender-ro, etc.;
• Alte categorii de software utilitar:
o Pachetele de birotică, având ca module minimale editoare de texte,
procesoare de tabele, generatoare de prezentări; exemple: categoria
comercială - MS-Office (Word, Excel, Powerpoint), categoria
opensource- Open Office.org (Writer, Calc, Impress), StarOffice (Writer,
Calc, Impress);
o Pachete pentru desen : Adobe Ilustrator, CorelDraw, SmartDraw, etc.;
35
o Pachete pentru tipărituri profesionale - DTP(desktop Publishing):
Microsoft Publisher, Adobe Publisher, MgPython opensource, etc.;
o Pachete pentru recunoaşterea vorbirii, dictafoane: Talking desktop,
Webdictate online, Dragon Naturaly Speaking, Big Hand Digital
Dictation, quick Scribe Digital Dictation, etc.;
o Pachete pentru prelucrare digital video: Adobe Professional Video,
Adobe Premiere Pro, Pinnacle Studio, etc.;
o Pachete pentru recunoaşterea caracterelor - OCR (Optical Character
Recognition): Transym OCR, Omnipage Professional, Calera wordscan,
etc.;
o Pachete pentru videoconferinţe: IproConference, Windows
NetMeeting, etc.;
o Pachete pentru webconferinţe: Multimedia webconference,
Visioconference, Conferenceware, etc.;
o Pachete multimedia: Macromedia, UleadSystem, Adobe, Corel, Apple
Multimedia, Platte Canyon, etc.;
o Pachete hypermedia - Hyperstudio, Hypersystem Hypermedia Lite,
etc;
o Pachete 3D animation: Anim8or, Quick 3D Cover, Python 3D,
Vertigo3D, Daz 3D, 3D Studio, etc.;
o Pachete de Webdesign: MsFrontpage, CofeeCup, CityMax, Webline,
EasyWebsite Pro, Macromedia Studio, etc.;
o Pachete CAD(Computer Aded Design): Autodesk Autocad, Mathcad,
Orcad, 3D CAD, ArchiCAD, ProCAD, CADe, LegoCAD, etc.;
1. Unde se găseşte grupa de Accesorii Windows?
2. Unde găsim informaţii despre computer?
3. Cum se face formatarea unei partiţii?
4. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? (încercuiţi răspunsurile corecte):
a. Curăţarea unui harddisk se face cu Diskcleanup;
b. Setarea Windows Firewall – OFF, asigură protecţia antivirus a computerului;
c. Winzip este un utilitar antivirus;
d. EsetNod32 este un utilitar de comprimare;
36
Unitatea 5
REŢELE DE CALCULATOARE
Sinteză
1. O reţea de calculatoare, este reprezentată de mai multe calculatoare

interconectate prin intermediul unor suporturi fizice de comunicare (cablu coaxial,
UTP, fibra optică, linie telefonică, etc.), în vederea partajării resurselor hardware
şi software, având ca scop creşterea eficienţei şi a performanţei utilizării
calculatoarelor în procesarea informaţiilor;
Configuraţia de bază a unei reţele de calculatoare, este:
• serverul(calculator central)
o în funcţie de mărimea şi destinaţia reţelei, pot fi utilizate mai multe
servere; serverele de obicei sunt computere mai puternice ca şi
performanţe şi sunt situate într-o zonă centrală, un centru de control al
reţelei; serverele pot fi :
fileservere, cele care stochează şi distribuie fişiere de date cât
şi aplicaţii create şi exploatate de utilizatorii reţelei; pe acestea
sunt instalate sisteme de operare pentru server; utilizatorii au
acces la zone din hard-disk-ul serverului, care poate fi astfel
considerată ca extensie a hard-disk-ului staţiei de lucru;
aplicaţiile sunt instalate pe server şi pot fi rulate de pe file-
server sau pot fi downloadate pe staţia de lucru; gestionează
resursele hard-soft şi activitatea/lucrul întregii reţele, asigurând
comunicarea între staţiile reţelei cât şi securitatea informaţiilor;
printservere, care controlează imprimantele de reţea; când un
fişier se listează, acesta este trimis printserverului, care îi
asignează imprimanta de reţea cerută de userul care listează
fişierul; printserverul poate fi: un server dedicat, o staţie de
lucru obişnuită, un echipament periferic specializat, o placă de
reţea introdusă într-o imprimantă sau chiar o imprimantă de
reţea; de cele mai multe ori cele două tipuri de servere file şi
printserverele se pot configura într-un singur server;
servere de comunicaţie, etc.;
Internetul beneficiază de servere specifice: webservere,
mailservere;
• staţiile de lucru (calculatoarele care compun reţeaua (noduri))
o au sisteme de operare standalone(independente) şi în funcţie de tipul de
reţea şi un modul client instalat local;
37
o trebuie să conţină o placă de reţea (NIC-Network Interface Card), care
să asigure conexiunea staţiei cu restul componentelor reţelei;
o fiecare placă de reţea, este însoţită din fabricaţie de drivere
corespunzătoare sistemelor de operare;
elemente (medii) de transmisie (conectică) pot fi: cabluri coaxiale, twisted pair
(UTP unshielded sau STP shielded) , fibră optică, unde radio, microunde, linii
telefonice, echipament radio, satelit, IR(Infra Red), etc.;
echipamente de interconectare, care au rol de recepţie şi redirectare a
informaţiei în reţea:
o huburile, realizează amplificarea de semnal primit de la un nod al reţelei şi
distribuirea lui către alte cel puţin două noduri; au minimum 2 porturi şi
sunt utilizate mai specific pentru conectările pe suport UTP;
o switchurile, filtrează şi expediază pachetele de date pe anumite segmente
de reţea [site1];
o gateway-ul, este un dispozitiv hardware sau un software, care generează o
punte între două reţele incompatibile; uneori routerele software pot fi
referite ca şi gateway;
o routerele, sunt prezente ca dispozitive hardware sau ca software; sunt
conectate la minimum două reţele (în punctul de interconectare gateway);
acestea, decid către care dintre reţele să trimită pachetele de informaţii, în
funcţie de starea reţelei; routerele, filtrează traficul din reţea în funcţie de
protocoalele acestora; pot fi regăsite şi ca părţi ale unui switch[site1];
o repeaterele, în reţelele de calculatoare, se folosesc pentru conectarea mai
multor segmente de reţea, ele având rolul de a captura semnalul şi al
reconstrui la parametri optimi; segmentele au lungimi şi număr de
calculatoare prestabilite; repeaterul, poate permite astfel, extinderea
lungimii unei reţele; spre exemplu, într-o reţea de tip star, hub-ul central
poate fi considerat un repeater;
o punţile(bridges), interconectează reţele realizate cu medii fizice de
transmisie diferite (ex: fibră optică, UTP); de asemenea, o punte poate
separa o reţea în două segmente diferite (subreţele); aceasta poate fi foarte
utilă, spre exemplu, când două departamente ale unei companii împart
aceeaşi reţea şi traficul în reţea este foarte greoi şi atunci se poate interpune
o punte;
o echipamentele periferice, pot fi: medii de stocare, imprimante, scanere,
etc.;
Protocolul, reprezintă un set special de reguli de transmitere a datelor;
protocoalele definesc cum se identifică staţiile de lucru una pe alta, care este
forma pachetelor transmise şi cum sunt procesate datele odată ajunse la destinaţie;
38
protocoalele se regăsesc atât la nivel de dispozitive hardware cât şi la nivel de
aplicaţii;
• cele mai comune protocoale utilizate sunt:
o IPX, de la Novell Netware;
o NetBios/NetBEUI, de laWindows NT;
o TCP/IP, de la Unix;
• în standardul OSI(Open Systems Interconnection) sunt cuprinse mai multe
tipuri de protocoale[site1]; spre exemplu, pentru Internet:
o TCP/IP (Transmission Control Protocol (TCP)+Internet Protocol (IP));
o Hypertext Transfer Protocol (HTTP);
o File Transfer Protocol(FTP), Border Gateway Protocol(BGP) Dynamic
Host Configuration Protocol(DHCP), etc.;
2. Clasificarea reţelelor de calculatoare [Niţchi,2007]:

- după topologie [site1]:
o tip bus(magistrală): folosesc mai mult conectarea pe cablul coaxial; există
un cablu lung (central, backbone), la care sunt ataşate prin joncţionare
pasivă, alte cabluri mai scurte (drop cables) conectate la conectorii NIC ai
staţiilor; informaţia este emisă spre cablul magistral şi receptată prin
celelalte puncte de acces; este o reţea foarte uşor de instalat, dar foarte
dificil de reconfigurat;
o tip star(stea): folosesc conectarea pe cablu twisted-pair (UTP,STP); staţiile
de lucru şi serverele sunt cablate la un hub central sau repeater multiport;
pot fi conectate şi alte huburi cu computere aferente hubului central,
creându-se astfel noduri; acest tip de reţele, este mai dificil de instalat; dar
întreţinerea şi extinderea sunt facile; o defecţiune/eroare/incident, apărută
la o staţie sau nod, afectează doar acel computer sau nodul şi este uşor de
localizat;
o tip string(inel): fiecare staţie este conectată doar cu vecinii săi imediaţi,
prin conexiune dedicată, unidirecţională; este mai puţin utilizat acest tip,
dar introducerea cablărilor pe fibră optică i-au crescut răspândirea;
o tip tree(arbore): fiecare pereche de noduri comunică în mod unic pe o
singură cale, iar nodurile impare au mai multe căi de comunicare; dirijarea
transmisiilor, se bazează pe faptul că informaţiile necesare transferului se
află în adresa nodului destinaţie;
o tip tokenring: au la bază structura fizică a unei reţele de tip ring;
funcţionează prin pasarea unui pachet special, numit token, de la un
computer la următorul; când un computer primeşte tokenul şi doreşte să
transmită date, atunci el reţine tokenul şi trimite mai departe pachetul său
de date; când computerul destinatar primeşte pachetul de date, îl copiază şi
39
retransmite pachetul cu notificarea de primire „received”; când acest
pachet ajunge la computerul expeditor, acesta şterge pachetul, generează
un token liber şi-l transmite computerului următor;
o tip mesh
- după mărime şi arie de cuprindere:

o reţele locale (LAN), care acoperă o zonă restrânsă sau o singură clădire,
având tehnologii diverse: stea, inel, magistrală, etc.;
o reţele metropolitane (MAN), sunt extensii ale reţelelor locale, la zone mai
mari oraşe, grupuri de firme; pot fi publice sau private;
o reţele regionale (WAN), care sunt reţele mari, care acoperă zone
geografice întinse, continente;
o reţele globale (GAN), sunt reţele WAN Globalizate; cea mai importantă
reţea de acest gen este Internetul;
- după arhitectură:
o reţele peer-to-peer(punct la punct): nu necesită server dedicat, fiecare
staţie având şi rol de server şi fiind conectate între ele; fişierele, aplicaţiile,
imprimantele şi celelalte resurse, pot fi partajate între staţiile de lucru; sunt
pretabile pentru un număr mic de computere de conectat; acest tip de reţele
pot fi doar LAN;
o reţele client-server: presupun existenţa unuia sau mai multor servere
dedicate, în funcţie de mărimea reţelei; staţiile de lucru sunt computere
obişnuite pe care rulează sisteme de operare client; acestea pot fi reţele
LAN, MAN sau WAN;
3. Tehnologii standard de reţea
Cele mai multe din reţelele locale (LAN) (peste 80%), utilizează tehnologii de
reţea de tip Ethernet; reţelele Ethernet pot fi configurate pe tipologie
magistrală(bus), cu suport de conectare cablu coaxial sau star(stea) şi cu utilizarea
cablului UTP; standardul Ethernet, a fost creat de Institutul de Inginerie Electrică
şi Electronică din UK, sub specificaţia numită IEEE802.3; viteza specifică a
reţelelor pe tehnologie Ethernet este de 10 Megabits/secundă; tehnologia Ethernet
are un mod specific de tratarea coliziunilor din reţea (apar când două computere
din reţea transmit pachete în acelaşi timp);
40
Performanţe mai mari, asigură tehnologia standard de tip Fast Ethernet(IEEE
802.3u), care e o extensie a standardului Ethernet, realizând o creştere a vitezei de
transfer în reţea până la 100 Megabits/secundă;
Reţelele de tipologie ring(inel), utilizează cel mai des standardul de tehnologie
Tokenring (IEEE 802.5) având două viteze specifice în reţea: 4 Megabits/sec sau
16 Megabits/sec.;
Utilizarea cablurilor optice, ca suport de conectare pentru reţele, a impus
introducerea de noi standarde tehnologice pentru reţele; astfel, pentru reţelele
marilor companii, în care traficul este mare şi sunt necesare viteze mari de
transfer, se instalează reţele de tip dual-ring, cu standard tipologic FDDI(fiber
distribute data interface); în aceste reţele, pachetele de date, trec în direcţii opuse
prin două inele, astfel încât dacă unul din inele cade în caz de incident, reţeaua
rămâne funcţională; ca şi în cazul TokenRing şi FDDI, utilizează sistemul de
pasarea a pachetului token, pentru prevenirea coliziunilor din reţea;
Pentru industria de comunicaţii, a fost proiectată tehnologia tip ATM
(Asynchronous Transfer Mode), care generează conectarea mai multor tipuri de
echipamente (telefoane, computere, etc.) într-un singur tip de reţea, eliminând
astfel diferenţele dintre reţelele LAN şi WAN; conferă viteze foarte mari de câteva
Gigabits/secundă şi este folosită cel mai mult în cazul transmisiilor multimedia;
Modul de lucru în reţea: atunci când o staţie de lucru doreşte transmiterea unor
date, aceasta foloseşte software-ul de network-client instalat local; acest software
client, include acel fişier într-un pachet ataşându-i un antet şi un trailer, care conţin
adresa şi informaţii despre destinatarul pachetului din reţea; forma exactă a
pachetului este determinată de protocolul reţelei; când acest pachet este pus de o
staţie de lucru pe reţea, fiecare staţie din reţea examinează pachetul, dacă acesta nu
este recunoscut de o staţie, el este rapid disipat, permiţându-i-se să treacă mai
departe;
Securitatea în reţea: datorită faptului că aproape invariabil, serverele stochează
informaţii de importanţă foarte mare pentru beneficiarii reţelei, devine extrem de
importantă asigurarea securităţii acestor date; faptul că majoritatea fişierelor sunt
stocate pe servere, face ceva mai uşoară asigurarea securităţii acestora, decât în
cazul când fişierele ar fi distribuite pe un mare număr de calculatoare
independente; securitatea pe reţea se asigură în general prin gestionarea
utilizatorilor, a tipului acestora şi a nivelelor lor de acces; controlul accesului
utilizatorilor se face prin nume de login şi parole, cu restricţionarea drepturilor de
acces pe zone strict controlate de pe server(directoare, fişiere, alte resurse); de
asemenea, se definesc rutine şi politici specifice de lansare automată a unor
backup-uri periodice, care permit generarea unor salvări de siguranţă a stării,
informaţiilor şi resurselor software ale reţelei;
41
4. Intranet-ul, este o reţea privată a unei companii, alcătuită din reţele locale
interconectate, incluzând şi conexiuni către computere gateway cu ieşire pe
Internet; utilizează protocoale de tip TCP/IP şi HTTP; avantajele realizării unei
reţele Intranet sunt că toate documentele, informaţiile unei companii sunt plasate
pe un webserver, care poate fi accesat de angajaţii companiei; de asemenea,
accesul angajaţilor la unele resurse distribuite ale Intranetului, se poate face şi de
la distanţă, prin sistemul de conectare login/password; securizarea este de
asemenea, mult mai facil de realizat;
Extranet-ul, poate fi privit ca o extindere a Intranetului unei companii, deschis
spre alte companii sau segmente de public; se poate vorbi astfel despre o
structurare Extranet pe nivele: privat (Intranet), public (Internet) şi mixt;
1. Ce este o reţea de calculatoare?
2. Care este configuraţia de bază a unei reţele de calculatoare?
3. Ce sunt:
a. Huburile
b. Routerele
c. Switchurile
4. Ce este un protocol?
a. Reţelele LAN sunt reţele regionale;
b. Reţelele peertopeer necesită server dedicat;
c. Reţelele de tipologie star au un hub central;
d. Este mai dificilă securizarea datelor pe un server decât pe mai multe
computere independente;
e. Intranetul este un model privat de Internet;
Sumar
Accesorii Windows: Start->PrograMS->Accesories;
Arhitectura sistemelor de calcul electronic:ansamblu integrat de componente
funcţionale, care asigură realizarea funcţiilor sistemului la un anumit nivel dat de
performanţă;
Configuraţia sistemelor de calcul electronic: ansamblul componentelor asamblate
şi conectate într-un sistem de calcul, privite din punct de vedere tehnic şi
funcţional;
42
Datele: reprezentarea materială, suportul formal al informaţiei;
Informaţia: noutate, ştire, mesaj care reflectă o realitate obiectivă şi care are un
grad de utilitate;
Protocolul: set special de reguli de transmitere a datelor, în cadrul reţelelor;
Reţele de calculatoare: mai multe calculatoare interconectate prin intermediul
unor suporturi fizice de comunicare, în vederea partajării resurselor hardware şi
software, având ca scop creşterea eficienţei şi a performanţei utilizării
Sistem de calcul electronic(SCE): ansamblul funcţional a două subsisteme
hardware şi software, care realizează prelucrarea şi transformarea unor informaţii
primare, într-o formă finală cerută de către un anumit tip de aplicaţie
Sistemul de operare(SO): ansamblu de programe de sistem, care permit
exploatarea eficientă a resurselor sistemului de calcul, fiind şi bază de dezvoltare a
programelor de aplicaţie;
Sistemul informatic: componentă a sistemului informaţional, care preia şi rezolvă
automat cererile de culegere, stocare, înregistrare, transmitere, prelucrare şi
regăsire a informaţiei;
Sistemul informaţional: totalitatea modelelor, tehnicilor şi mijloacelor integrate,
care asigură înregistrarea, culegerea, transmiterea, prelucrarea, regăsirea şi
valorificarea informaţiilor;
SO Windows: sistem de operare multitasking, cu interfaţă grafică, creat pe
principiul WIMP (windows, icon, menu, pointer);
Software utilitar: categoria de software, cu ajutorul căruia utilizatorul gestionează
resursele hardware şi software ale sistemului de calcul electronic propriu sau ale
reţelei de calculatoare al cărei utilizator este;
Tehnologia informaţiei: studierea, proiectarea, dezvoltarea, implementarea bazată
sau condusă de sisteme informatice (componente: software şi hardware);
Sarcini şi teme ce vor fi notate:

Studierea de către studenţi a materialului teoretic aferent modulului, cuprins în
suportul curs şi în bibliografia suplimentară indicată.
Participarea la aplicaţiile practice, teme de laborator, care să determine:
- familiarizarea cu operarea şi exploatarea sistemului de operare Windows XP;
- observarea, vizualizarea, exploatarea comparativă a altor versiuni de Windows
98, 2000, NT, Vista, prin prezentarea generală, prin vizualizarea comparativă a
acestora;
- realizarea practică a configurărilor pentru conectarea staţiilor la reţea;
43
Lucrarea practică 1 (LP1):
Atenţie! toate rezultatele obţinute, sunt preluate cu printscreen şi salvate cu
numărul exerciţiului (ex. pct. 1.a, pct 2.b)
1.Windows:
a. Schimbaţi fundalul (backgroundul) desktopului Windows cu o poză, pe care o
alegeţi dumneavoastră; faceţi un Printscreen, salvaţi apoi imaginea din Paint,
în format .jpg, cu nume poza1.jpg;
b. Configuraţi task-barul Windows, ca să nu mai apară ceasul şi bara să se
autoascundă (autohide);
c. Ştergeţi fişierul poza1.jpg şi apoi recuperaţi-l din recyclebin (coşul de gunoi);
d. Curăţaţi partiţia D:, cu disk cleanup;
e. Căutati toate fişierele cu extensia .txt, cu nume de lungime max 4 caractere şi
dimensiune < 150 KB, de pe partiţia c:, creaţi un folder cu nume „căutari”, în
care copiaţi comprimat toate aceste fişiere;
f. Utilizare comenzi utilitare din command prompt - run CMD
i. Task manager
ii. Verificare disk
iii. Curăţare disc
iv. Configurare boot
v. Conversie tip partiţii
vi. Defragmentare
vii. Monitorizare performante computer
viii. Informaţii sistem
ix. Servicii windows
g. Generaţi cu Notepad-ul sau cu Wordpad-ul, un fişier text(.txt), de 3-4 rânduri;
daţi-i nume de forma: <iniţială-nume_iniţială-prenume.txt-> (ex: p_a.txt);
protejaţi acest fişier la scriere (atribut read only);
2. Configurarea conexiune Internet - Control Panel - My network and Internet
connection şi din My computer - stabilire IP, subnetmask, gateway, DNS
(printscreen rezultate);
3. Utilitare reţea, TCP/IP - din command prompt - run CMD - (printscreen
rezultate)
i. hostname
ii. getmac
iii. ipconfig
iv. tracert
v. ping
vi. pathping
vii. route
viii. net
ix. netstat
x. nbtstat
4. Copiaţi rezultatele exerciţiilor într-un folder cu numele dumneavoastră;
comprimaţi (arhivaţi) conţinutul cu orice utilitarul de arhivare (ex.Winrar, de
pe Internet) şi transmite-ţi-l pe e-mail sau pe mail-ul de pe portalul ID,
titularului de curs; în subiectul mesajului şi al arhivei, să apară numele
dumneavoastră şi LP1 (lucrare practică1) (ex: pop_ana_lp1);
44
Predarea lucrării se face conform specificaţiilor din secţiunea „Organizarea
temelor în cadrul cursului”, partea 1 a materialului.
Bibliografia modulului
1. [Groze,2005] Chiorean I, Groze S., Informatică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca,
2005;
2. [Niţchi,2007] Niţchi Avram R., Tomai N., s.a., Informatică Economică , Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca, 2007;
3. [Surcel,2002] Surcel T.,. Sofronie G, Mârşanu R., Reveiu A., Bazele
informaticii economice, Ed. Calipso 2000, Bucureşti, 2002;
4. [Tomai,2005] Tomai N., Reţele de calculatoare, Structuri, programe, aplicaţii,
6. [Site1] www.searchnetworking.techtarget.com
7. Orice documentaţie tipărită sau digitală, tutoriale, help-uri, etc.;
Modulul II
Unitatea 6. Internet şi WWW

Unitatea 7. Procesoare de texte MS-Word
Scop şi obiective
Scop
Familiarizarea studenţilor cu mediul online, Internetul şi tehnologiile specifice
acestuia şi formarea deprinderilor de lucru pe Internet;
Formarea deprinderilor de utilizare eficientă a procesorului de texte MS-Word;
Prezentarea generală şi comparativă a procesoarele de texte MS-Word, Open
Office.org-Writer;
Obiective:
√ Definirea conceptelor generale legate de mediul online, Internet şi
de exploatarea acestuia;
√ Prezentarea generală a pachetului utilitar MS-Office şi detaliată a
editorului de texte MS-Word;
Concepte de bază: Internet, www, protocoale, adrese IP, URL, hyperlegături,
browser, pachete/suite office, MS-Office, procesoare de texte , MS-Word;
45
Unitatea 6
INTERNET şi WWW
Sinteză
1. Internet-ul, poate fi considerat ca un sistem de reţele de calculatoare, global

distribuite; putem vorbi chiar de o reţea virtuală de computere; serverele din
Internet, sunt interconectate prin routere, mesajele se transmit sub forma
pachetelor, iar regulile de transmitere sunt cuprinse în protocoale internet (IP)
[Surcel,2005][site1]; fizic, Internetul foloseşte o parte a reţelei publice de
comunicaţii, iar din punct de vedere tehnic, se bazează pe protocoale tip TCP/IP
(Transmission Control Protocol/Internet Protocol); colosul de informaţii, este
stocat pe servere speciale, webservere; fişierele stocate, au format HTML
(hypertext mark up language), ceea ce permite să fie vizualizate pe orice computer
conectat la Internet, printr-un software specializat, numit browser (webbrowser);
principalul scop şi avantaj al reţelei publice, Internetului, este acela de a permite
populaţiei să caute şi să obţină informaţii despre aproape orice subiect, via
WWW(world wide web) şi să comunice cu oricine, de oriunde de pe glob şi
oricând; ştim că numărul utilizatorilor Internet este în continuă creştere, iar
formele de utilizare a acestuia se diferenţiază permanent; nu mai este deloc o
noutate utilizarea Internetului ca şi instrument de marketing, de publicitate,
promovare, vânzare sau videocomunicare;
Transferul pachetelor de date pe Internet se realizează utilizând protocoalele de
comunicaţie;
Protocolul Internet (IP): este un standard de comunicaţie pe Internet; foloseşte
la comunicare şi transmitere în reţea; se bazează pe sistemele de adresare unică a
fiecărui computer conectat la reţea;
Adresa Internet (IP), e structurată ierarhic, memorată pe 4 octeţi, fiecare octet
putând lua valori de la 0 la 255; are trei părţi:
identificatorul de clasă al adresei IP (clasa A, B, C, D multicast, E
rezervată);
identificatorul reţelei
identificatorul calculatorului;
(ex adresa IP: 192.168.100.33); adresa de IP, permite informaţiilor să fie trimise
şi primite de către un computer, ca şi o adresă poştală a unei case, pe o stradă,
oraş, judeţ, ţară; computerele mai au ataşate nişte nume asociate adreselor IP,
numite nume de domeniu; informaţiile vehiculate via Internet, nu circulă direct de
la un computer la altul, ci traversează foarte multe servere, plasate în colţuri foarte
îndepărtate unele de altele, pe planetă;
46
Numele de domeniu, DNS (Domain Name System), realizează identificarea
computerelor în reţea prin numele atribuite lor (ex. tbs.ubbcluj.ro), înlocuind
adresa IP; este alcătuit din trei etichete separate prin punct; fiecare calculator
trebuie să fie parte a unui domeniu, de aici şi necesitatea apelării la serviciile unor
provideri de servicii Internet (Internet Service Provider), care asigură includerea
computerului conectat la Internet, într-un domeniu controlat; tipuri de domenii
.com,.org, .edu, .gov, .ro, .mil,. int, .net
Conectarea la Internet, de obicei, se realizează în funcţie de tipul de utilizator;
utilizatorii casnici(home-user), care nu au nevoie de conexiune permanentă la
Internet şi de viteză mare, utilizează conectarea la Internet prin telefon(dial-up,
ADSL) sau cablu; utilizatorii corporativi, firmele, care necesită conectare
permanentă de viteză mare şi constantă, aleg conectările pe linii telefonice
dedicate, radio, satelit, etc.
2. Serviciile Internet:
Telnet: permite utilizatorilor să ruleze programe instalate pe alte calculatoare din
reţea;
Poşta electronică (electronic mail, Email), este principala utilizare a Internetului
pentru cei mai mulţi oameni; reprezintă o metodă asincronă de comunicare, pentru
că E-mailul are nevoie de mai mult timp de a ajunge de la expeditor la destinatar,
decât telefonul; permite schimbul de mesaje între computerele din reţea; mesajele
în general sunt de tip text, dar se ştie că pot fi ataşate fişiere de orice tip acestor
mesaje; mesajele sunt stocate pe serverele de mail(mailserver), în cutii poştale
(mailboxes), de unde sunt apoi accesate de alte computere individuale; aceasta
înseamnă că pentru utilizarea serviciului de e-mail, nu este necesară o conexiune
permanentă la Internet, ci doar consultarea corespondenţei electronice, din timp în
timp; trimiterea şi recepţia e-mail-urilor, se realizează prin diferite protocoale;
cele mai utilizate şi cunoscute sunt: SMTP (Simple Mail Transfer protocol) pentru
transmitere şi POP3 (Post Office Protocol 3) şi IMAP pentru recepţie; sistemul de
poştă electronică funcţionează pe sistemul client-server(un client de e-mail (o
staţie de lucru) şi un server de e-mail); elementele sistemului de poştă electronică
sunt: cutia poştală , mesajul, adresele corespondenţilor expeditor, destinatar;
Cutia poştală( mailbox) - mesajele pot fi păstrate local; software-ul de poştă
electronică, are în general trei foldere implicite: Inbox (mesaje primite), Outbox
(mesaje expediate), Trash (mesaje şterse);
Mesajul,are trei părţi implicite: antetul (conţine adresa destinatarului, adresa
expeditorului, subiect, CC(copy carbon), Bcc(blind copy carbon)), corpul
mesajului şi indicatorul de stare al mesajului (mesajul trimis, citit, şters, etc.)
Adresa de e-mail, reprezintă identificarea/localizarea unui utilizator de e-mail şi
are forma: numeutilizator@numedomeniu (ex. cucu@yahoo.com); partea a doua,
după @, reprezintă de fapt, numele serverului care va recepţiona mesajul;
47
Un mesaj se poate foarte uşor trimite la o listă de destinatari, folosind opţiunea
Cc(copy carbon);
MS-OutlookExpress, este unul din foarte multele instrumentele de poştă
electronică folosite; fereastra de lucru are configuraţia:
Bara de meniu, conţine opţiunile File, Edit, View, Tools, Message, Help; bara de
instrumente are icoanele standard: Create Mail, Reply, Reply All, Forward, Print,
Delete, Send/Recieve, Addresses, Find; suprafaţa de lucru este secţionată în patru
zone: în stânga sunt afişate foldere standard ale cutiei poştale (inbox, outbox, sent
items, deleted items, drafts) şi lista de contacte (contacs), iar în partea dreaptă,
sunt afişate mesajele şi textele acestora; modul de lucru în Oulookexpress este
comun cu cel al tuturor utilitarelor de poştă electronică; alte pachete software de
poştă electronică, mai utilizate, sunt Yahoomail, GoogleMail, Eudora, Incredimail,
Thunderbird, LycosMail, etc..
Newsgroup şi listele de mail (mailinglist): sunt grupuri(forumuri) de discuţii, în
care, dacă sunt publice, oricine are acces de scriere, citire, corespondenţă, iar dacă
sunt private, accesul se face prin înscriere ca membru al grupului;
IRC (Internet Relay Chat): este o formă de conferinţă text online; indivizi sau
grupuri, se pot conecta la servere IRC, aleg un canal şi comunică liber; IRC este
serviciu sincron, ceea ce înseamnă că oamenii pot comunica/conversa în timp real;
Gopher: reprezintă un serviciu Internet, care permitea accesul foarte rapid la
informaţii/pagini cu anumit caracter; se folosea mai ales pentru regăsirea
informaţiilor ştiinţifice, academice; paginile gopher pot fi regăsite ca şi liste de
documente şi fişiere sau pot fi fişiere tip text; dispunea de o facilitate, numită
VERONICA(Very Easy Rodent Oriented Net-wide Index of Computerised
Archives), care permitea căutarea rapidă prin resursele diferitor site-uri şi
regăsirea celor mai relevante materiale pentru cererea de căutare plasată; Gopher,
a fost practic eliminat de extensia WWW; mai există câteva site-uri gopher, dar nu
mai sunt întreţinute şi actualizate, iar WWW oferă mai multe facilităţi;
WWW (world wide web): reprezintă accesul utilizatorilor Internet la ansamblul
resurselor acestuia, prin intermediul aplicaţiilor de tip browser, care rulează pe
48
computerele utilizatorilor de Internet; cunoaştem deja, că prin instalarea unor
aplicaţii adiţionale, folosind facilităţile sistemului „plug ins”, este foarte uşor să
accesăm servicii mai speciale, spre exemplu multimedia online: audiţii muzicale,
vizionări de filme sau accesări tridimensionale a spaţiilor virtuale; este utilizat
protocolul HTTP (Hypertext transfer protocol); hypertextul, este modul de
organizare şi asociere a informaţiilor, astfel încât utilizatorul Internet să poată fi
direcţionat prin linkuri/hyperlink(legături) spre locaţii comune informaţiilor
căutate(ancore/referinţe); fiecare pagină web este identificată printr-o adresă
unică, URL;
MS-Internet Explorer, este unul dintre cele mai folosite webbrowsere; foarte mulţi
dintre utilizatorii platformei Microsoft, optează pentru utilizarea acestui browser;
Fereastra de interfaţă a acestui browser este:
Din View, se realizează setările barelor de instrumente, de stare şi de explorare

(Toolbars, Status bar, Explorer bar), a mărimii textului(Text size), etc.; setări
importante se realizează şi din Tools->Internet options: setarea paginii principale,
a conexiunii Internet, securitate, conţinut privat, etc.;
Alte browsere mult folosite sunt: Mozilla Firefox, Safari, Opera, Flock Browser,
Netscape Navigator,Netsurf, Aol Explorer, Maxthon, etc..
3. Definiţii:
URL (Uniform Resource Locator): sistem unic de adresare pe Internet; URL
conţine: numele protocolului prin care se accesează resursa căutată online, numele
domeniului pe care se află resursa căutată şi calea şi numele resursei de pe discul
local (ex. http(s)://www.geocities.com/rfc/res.txt;( https, se foloseşte pentru
indicarea protocolului de comunicare cu securizare SSL(Secure Sockets Layer));
HTTP, reprezintă un protocol, set de reguli de transfer a fişierelor de tipuri
diferite (text, imagini, multimedia) pe WWW;
Browser (webbrowser): utilitar de interfaţă utilizator-Internet; este o aplicaţie
client, instalată pe computerul utilizatorului, care printr-un protocol HTTP,
realizează transmiterea de către Webserver către Internet, a cererii utilizatorului;
cele mai multe browsere suportă serviciile de e-mail şi FTP(File Transfer
Protocol); exemple de webbrowsere: Mosaic(primul cu interfaţă grafică (GUI-
graphic user interface)), Netscape Navigator, Internet Explorer, Firefox, Safari,
Lynx, Opera, etc.
49
FTP (File Transfer Protocol): este un protocol standard Internet, prin care se
realizează schimbul de fişiere între computerele conectate la Internet; se foloseşte
de către utilizatorii Internet pentru upload şi download de pe staţii pe servere,
pentru actualizarea paginilor web, etc.; poate fi accesat din linia de comanda DOS
Prompt, din Windows-->FTP;
Internetul permite, de asemenea, utilizatorilor să ruleze anumite aplicaţii aflate pe
webservere; cele mai multe webservere utilizează facilităţile oferite de
CGI(Common Gateway Interface, permit anumitor programe să ruleze pe
webservere, cu accesarea şi manipularea unor baze de date), Java (platformă
independentă de programare bazată pe limbajul C), ASP (Active Server Pages,
permite generarea de conţinut dinamic pentru webpagini, prin includerea de
executabile în sursa HTML), prin care se realizează interconectarea unor mari
baze de date din care se obţin informaţii pentru cereri particulare ale utilizatorilor.
Căutarea, lansarea unei cereri de informaţie pe Internet, se realizează cu ajutorul
motoarelor de căutare (Search Engines(SE)); cele mai utilizate sunt Google,
Yahoo!, Microsoft, Altavista, Lycos, etc.;
1. Ce este Internetul?
2. Ce reprezintă IP?
3. Ce este un DNS?
a. Browserul este un webserver
b. URL este o adresă de email;
c. FTP este protocol de transmitere mesaje electronice;
d. HTTP e un protocol de transfer pe WWW;
e. WWW este o pagină web;
f. Adresa de email este adresa unui computer din reţea;
g. Motoarele de căutare transmit mesajele electronice;
50
Unitatea 7
PROCESOARE DE TEXTE - MS-WORD

Sinteză
1. Pachetul Microsoft Office - este dedicat, în mod special,activităţii de birou;

pachetul de bază conţine: MS-Word procesor de texte, MS-Excel program de
calcul tabelar, MS-PowerPoint program pentru generare de prezentări, MS-
Access program pentru baze de date, MS-Outlookexpress program pentru poştă
electronică (client e-mail) şi programare activităţi; a cunoscut mai multe versiuni;
cele mai utilizate actual: MS-Office 2000, 2002, 2003, XP, 2007; materialul
prezintă MS-Office 2003;
Procesoarele de texte, sunt soft-uri specializate în generarea, editarea, formatarea,
tipărirea unor materiale, având facilităţi mult superioare editoarelor de texte
implicite sistemului de operare Windows (Notepad, Wordpad); orice document
creat, poate fi salvat, stocat pe medii externe de memorare şi refolosit, reactualizat;
există foarte multe pachete software care conţin procesoare de texte; în general,
toate procesoarele de texte, oferă aceleaşi facilităţi şi exploatarea lor presupune
parcurgerea aceloraşi paşi şi anume:
• crearea de documente;
• editarea textului;
• formatarea textului şi a paginii;
• folosirea uneltelor avansate (traducere, verificare ortografică, îmbinare de
corespondenţă, etc.);
• salvarea şi regăsirea documentului;
• tipărirea documentului;
2. MS-Word 2003
o lansarea: Start->PrograMS->MS-Office->MS-Word sau click pe icoana
generată pe desktop;
o fereastra de interfaţă a tuturor modulelor pachetului MS Office are o
structură comună şi elemente specifice fiecărui modul în parte; aceasta este
alcătuită din:
bara de titlu: sigla MS Word, numele documentului deschis, butoanele de
mărire, micşorare, închidere a ferestrei de lucru;
bara de meniu, conţine suita File, Edit, Insert, Format, Tools,
Table,Windows, Help;
51
bara de instrumente, conţine butoanele operaţiilor cel mai des folosite de
utilizator, pot fi adăugate butoane noi (Tools->Customize) şi pot fi aranjate
pe mai multe rânduri;
bara de stare indică pagina, linie, rând, secţiune, taste active, stare speller;
riglele verticală şi orizontală prevăzute cu scroller;
suprafaţa de lucru;
o unitatea specifică de lucru a MS-Word este documentul, având extensia .doc;

Bara de meniu:
Meniul File
New-> crearea unui nou document -> Ctrl+N;
Open-> deschiderea unui document deja creat; se pot deschide şi fişiere de alt
tip decât .doc, cu condiţia ca Word să recunoască aceste tipuri -> Ctrl+O;
Close -> închidere document;
Save -> salvarea unui document -> tip implicit .Doc ->Ctrl+S;
Save as -> salvarea unui document cu orice altă extensie suportată de MS
Word: .txt, .rtf, Word versiuni anterioare, etc.
Save as webpage: salvarea unui document în format .htm, cu posibilitatea de
vizualizare în browser; reprezintă cea mai simplă modalitate de generare a
webpaginilor;
Page setup -> setarea paginii:
Marginile (margins): sus, jos, stânga, dreapta, îndoirea
(gutter);
• Orientarea paginii: portret/landscape, pagini
multiple, print preview
Paper mărimea A4, A3, plicuri, etc.; se lege în funcţie de
imprimanta instalată; Printer options:
Layout forma paginii -> secţiunile, antet şi subsol, alinierea în
pagină, border, etc.
52
Secţiunea, este o parte a documentului cu un format
propriu; un document poate avea mai multe secţiuni cu
formate specifice, care pot fi separate prin
pauze/întreruperi definite (Insert -> break)
Properties-> General: data creării, modificării, accesării fişierului, mărimea şi
locaţia de stocare, autorul, numele şi alte statistici
Send to -> un document poate fi transmis direct pe email, într-o prezentare
Powerpoint sau cu un soft adecvat pe fax
Meniul Edit
• Undo -> renunţarea la ultima modificare, anularea unor acţiuni ->Ctrl+Z
• Repeat typing -> repetarea ultimei tastări-> Ctrl+Y
• Cut -> mutarea unei zone selectate ->Ctrl+X
• Copy -> marcarea pentru copiere a unei zone selectate ->Ctrl+C
• Paste -> copierea la destinaţie a imaginii din clipboard -> Ctrl+V
• Paste special -> copiere specială simplă sau cu legături şi cu anumite formate;
• Paste as hiperlink -> plasarea unei hiperlegături cu ancoră pe conţinutul
existent în clipboard
Clear -> golirea, ştergerea formatelor sau a conţinutului dintr-o selecţie
• Select All -> selectarea rapidă a întregului document -> Ctrl +A
• Find -> Ctrl+F-> căutarea rapidă în document
• Replace -> Ctrl+H -> înlocuirea automată a unui element indicat
• Go To -> trimitere rapidă la o pagină, secţiune, linie, bookmark, orice alt
element din document -> Ctrl+G
• Links -> gestionarea hyperlegăturilor existente în document
Meniu View
o Un document word se poate edita şi vizualiza sub mai multe forme:
Normal -> forma implicită, fără rigle verticale
Web layout -> sub forma unei pagini web
Print layout -> document dimensionat, cu rigle verticale
Outline -> formă brută a documentului
o Task pane -> dacă este activat, în partea dreaptă a ferestrei de lucru, apare
tabloul de sarcini, cu istoricul documentelor folosite, tipul de documente şi
şabloane ale Wordului;
o Toolbars -> utilizat pentru adăugarea de noi cutii de instrumente în bara de
toolsuri
o Ruler -> activare/dezactivarea riglei orizontale
o Document map -> afişarea rezumată a conţinutului documentului, în stânga
ferestrei de lucru
o Header and Footer -> inserarea, formatarea antetului şi subsolului unei pagini
sau document; se pot insera: nr. pagină din total pagini, oră, dată creare,
53
actualizare, salvare sau tipărire document, autor, locaţie de stocare a fişierului,
etc.; ştergerea antetului sau subsolului -> click pe antet/subsol ->Cut
o Full screen -> vizualizarea pe întregul ecran
o Zoom -> mărirea/micşorarea textului, paginii , vizualizării
Meniu Insert
Break - inserare de separatori /întreruperi de pagină, text, coloane, secţiuni,
etc.
Page numbers - inserarea numerelor de pagină cu format specificat
Date and time - inserare dată şi oră, cu format specificat, în cadrul textului
Field - inserarea de câmpuri predefinite Word: adresa, nume destinatar,
pagină, autor, etc.;
Symbol - inserare de simboluri, diacritice; se definesc chei rapide de inserare
pentru anumite simboluri
Comment - inserare de comentarii în text; ştergerea lor: click dreapta pe
comentariu -> Cut
Reference: inserare de referinţe: note de subsol(Footnote, se inserează la
sfârşit de pagină sau sub text) sau note de sfârşit(Endnotes, se inserează la
sfârşitul documentului sau al unei secţiuni), titluri imagini, figuri -> Caption,
referinţe încrucişate, cu legături în text, în acelaşi document ->
Crossreference, generare indecşi, cuprins, tabele de figuri, etc. -> Index and
tables
Picture - inserare imagini din Clipboard, File, scaner, camere digitale
o Wordart - inserare texte cu formate artistice
o Chart - inserare grafice aferente textului
o Autoshapes - forme automate, organigrame, etc.
o Diagram, Text box cutii cu text, File, Object imagini, elemente
audiovideo, Ms Equation, etc.
Bookmark - inserarea unor semne de carte în text, care pot constitui şi ancore
pentru hiperlinkuri sau pentru referinţele încrucişate
Hyperlink - crearea de legături în text către semne de carte (bookmark) definite
în acelaşi document, către o adresă de e-mail, către un alt document extern sau
către un URL
Meniu Format
Font - stabilire tip font, mărime font, spaţierea, efecte asupra textului
Paragraph - stabilire indentare(stânga/dreapta) şi spaţiere între linii (scrierea
la un rând, 1.5 rânduri, etc.), stabilire paginare şi întreruperi pagini (break)
Bullets and numbering - inserare de marcatori şi numerotări
Borders and shading - stabilire borduri şi umbriri
Columns - introducerea textului pe coloane(2 sau mai multe) pentru anumite
porţiuni din document
54
Drop Cap - generarea unei majuscule incorporate în text
Background - stabilirea unui fundal pentru document
Theme - utilizarea unor teme implicite oferite de Word
Styles and formatting - selectarea, utilizarea, modificarea unor stiluri şi
formatări predefinite
Frames - inserare de cadre(frame) pentru cuprinsul documentului sau pentru o
pagină
Autoformat - setarea documentului pe format implicit Word, cu pierderea
setărilor realizate de utilizator
Meniu Tools
o Spelling and grammar - corectare ortografică şi gramaticală a textului
o Language - setarea iniţială a limbii de scriere, pentru utilizarea unor dicţionare,
lexicoane, instalate în vederea realizării de traduceri, corectări interactive de
text
o Fix broken text - repararea, potrivirea unei părţi sau a unui text rupt
o Word count - contorul de cuvinte, Autosummarize - rezumare automată text,
Speech - înregistrare discurs, Track changes - urmărirea modificărilor făcute,
Compare and merge documents - comparare şi îmbinare documente
o Protect document - protejarea documentelor prin parole cu impunere de
restricţii la formatare, editare, modificare forme
o Letters and mailings - generare de scrisori, corespondenţă, plicuri, utilizând un
wizard prietenos
o Macro - generare de macrocomenzi (Alt+F8) -> înregistrare macro, securitate
execuţie macrouri, editarea/modificare cu editorul Visual Basic(Alt +F11);
macrourile, sunt mici rutine(coduri sursă), care realizează anumite acţiuni
repetitive;
o Templates and AddIns - setarea/adăugarea şabloanelor automate şi a
programelor complementare; de obicei pot fi descărcate de pe Internet şi
utilizate pentru anumite facilităţi aduse editorului;
o Autocorrect options - se setează opţiunile de autocorecţie, autoformatare,
etichete inteligente, etc.
o Customize - se realizează particularizarea barei de instrumente, prin adăugarea
de noi instrumente, noi comenzi de editare sau stabilire de noi opţiuni;
o Options - se stabilesc reguli legate de opţiuni generale: unităţi de măsură
centimetri/inch; salvarea, să se realizeze automat la un interval şi cu extensie
implicită stabilită de utilizator; tipărirea, editarea, vizualizarea, corectarea
gramaticală şi ortografică, compatibilitatea cu alte versiuni Word sau cu alte
editoare, etc.
Meniu Table
o Draw table - posibilitatea de generare a unui tabel în format utilizator
55
o Insert - inserare tabel cu număr de coloane şi rânduri stabilite de utilizator,
inserare rânduri, coloane, celule într-un tabel
o Delete, Select - ştergere/selectare rânduri, coloane, celule într-un tabel
o Merge/split - îmbinare/scindare celule tabel
o Tabel autoformat - aplicarea unui format predefinit unui tabel utilizator
o Autofit - potrivire automată a dimensiunilor elementelor unui tabel la conţinut
o Convert - transformarea unui text selectat în tabel şi invers
o Sort - realizează sortarea ascendentă sau descendentă a textului după paragrafe
sau după câmpurile cuprinse în document
o Formula - inserare de formule pentru calcule efectuate cu datele cuprinse într-
un tabel
o Hide gridlines - se optează pentru ascunderea liniilor grilă
o Tabel properties - stabilirea proprietăţilor tabelului: dimensiuni, încadrare text,
aliniere, rânduri, coloane, celule
Meniu Window, conţine: New window - lucrul într-o fereastră nouă, Arange all -
aranjarea tuturor ferestrelor de lucru deschise la un moment dat, Split - scindarea
unui document în vederea urmăririi mai facile a modificărilor/editărilor
Meniu Help, conţine informaţii despre Word, ajutor pentru utilizator, etc.
Majoritatea acestor acţiuni, se regăsesc sub forma de icoane implicite în bara de
instrumente, putând fi activate prin click mouse direct din bară;
Mod de lucru:
Crearea unui document: File->New(CTRL+N); se poate alege crearea unui

document (Blank document) sau utilizarea unui şablon predefinit (New from
template);
Introducerea sau culegerea textului - se realizează de la tastatură; deplasarea în

text se realizează cu combinaţii de taste sau cu ajutorul mouse-ului.
Selecţia unei porţiuni din document se realizează:
o cu ajutorul mouse-ului, cu click stânga mouse la începutul blocului de selectat,
deplasare mouse peste acel bloc şi eliberare mouse la sfârşitul blocului;
o din tastatură, cu combinaţii de taste; ex. Shift+PageDown, PageUP, săgeţi,
End, Home;
56
Copierea unui bloc din document: se selectează blocul sursă de copiat, apoi
Edit->Copy (sau click dreapta mouse+Copy sau CTRL+C), la destinaţie (la
prompter) Edit->Paste (sau click dreapta mouse+Paste sau CTRL+V);
Mutarea unui bloc din document: se selectează blocul sursă de mutat, apoi Edit
->Cut (sau click dreapta mouse+Cut sau CTRL+X), la destinaţie (la prompter)
Edit->Paste (sau click dreapta mouse+Paste sau CTRL+V);
Ştergerea unui bloc din document: se selectează textul, click dreapta ->Cut;
ştergerea unei linii/cuvânt/literă, se face prin selectarea cu mouse-ul sau cu
combinaţii de taste + Del;
Căutarea şi înlocuirea în text: Edit -> Find (sau CTRL+F ) şi se introduce textul
de căutat; dacă se doreşte înlocuire într-o zonă sau în tot documentul -> Edit->
Replace(sau CTRL+H) şi se introduce textul înlocuitor;
Formatarea textului, presupune adoptarea unui anumit stil/formă/structură pentru

un document:
o stabilire fonturi: Format ->Font
tip , mărime , stil (bold CTRL+B, italic CTRL+I,
regular, culoare , subliniere CTRL+U, spaţiere, etc. (sau utilizarea

icoane corespunzătoare din bara de instrumente sau click dreapta mouse ->Font);
adăugarea de noi icoane în bara de instrumente se face din Tools -> Customize-
>Comands->Format -> se alege icoana dorită şi se trage cu mouse-ul în bara de
instrumente
57
o Suprascrierea (ex. x2): click pe icoana din bara de instrumente, iar
subscrierea (ex A11) click pe icoana din bara de instrumente;
o Transformarea literelor mici în litere mari sau invers (conversii):
Format -> Change case;
o formatarea specială a primului caracter dintr-un paragraf: Format->
Drop Case;
Formatarea paginii:
• stabilirea orientării paginii: portret (pe verticală) sau landscape (pe
orizontală): File->Page setup-> Margins->Orientation;
• setarea paginii: File -> Page setup
- stabilirea marginilor - sus, jos, dreapta, stânga, îndoitura (gutter): File->Page
setup->Margins;
58
- stabilirea mărimii hârtiei - File->Page setup-> Paper - se stabileşte formatul
hartiei - A4, letter, A3, plic, custom size, etc.; se stabileşte deasemenea şi zona
pentru care aplicăm formatul - pentru o secţiune/tot documentul/de la un punct
stabilit;
- stabilirea layout-ului - File-> Page setup->Layout - se stabileşte formatarea

secţiunilor, setarea antetelor şi subsolurilor - identic pentru toate paginile
documentului sau diferit pe paginile pare sau impare, dimensionarea antet/subsol
şi modul de aplicare a acestor setări;
-
• stabilirea alinierii textului în pagină – aliniat la:
o stânga: click pe icoana
o dreapta: click pe icoana
o centrat sau egal faţă de margini (justify): click pe icoana
o centrat: click pe icoana

• setarea paragrafelor, stabilirea spaţiilor interlinii: standardul de
spaţiere este de 1.0, dar poate fi mărit la 1.2, 1.5; se realizează din Format
-> Paragraf-> Spacing ( sau click dreapta pe text -> Paragraf); se specifică
mărimea spaţiului dinainte/de după o linie, la câte linii se scrie textul
59
(single, 1.5 linii, double, etc.) şi cât este mărimea unei linii (0.5, 1, 1.2, 1.5,
2, etc. Sau click pe icoana );
• stabilirea indentărilor (mutare automată a paragrafelor faţă de marginea

stângă); indentul(distanţa), poate fi mărit sau micşorat automat; se
utilizează icoanele din bara de instrumente: mărire indent , micşorare
indent ; se mai poate folosi click mouse dreapta: decrease/increase

indent;
• stabilirea tabulatorilor: tabulatorul, reprezintă poziţia de deplasarea
automată a cursorului în text, la apăsarea tastei TAB; tabularea se poate
face la dreapta, stânga, la centru, la punct; se realizează din Format->Tabs;
golirea tabulatorilor -> Format ->Tabs-> Clear all;
• inserare numerotări, marcatori în text (bullets): Format-> Bullets and
numbering ->Bulleted/Numbered ( sau click icoana ) şi se alege din

tipul de numerotare sau de bulete sau se poate insera o formă/poză nouă->
Customize;
60
• vizualizarea/ascunderea marcajelor de paragrafe: un paragraf, este
considerat o zonă, bloc de text care se termină cu <Enter->; fiecare
paragraf poate avea propriul său format; pentru a vedea unde se termină un
paragraf şi cum e formatat se pot afişa marcatori de paragraf: click pe
icoana ;
• crearea secţiunilor: secţiunea, este un bloc/zonă compactă de document
care are acelaşi tip de formatare; poate conţine unul sau mai multe
paragrafe; secţiunea se creează prin generarea întreruperilor (Break): Insert
->Break; întreruperea poate separa o pagină sau scrierea pe coloane; o
nouă secţiune, poate începe pe o pagină nouă, poate continua pe aceeaşi
pagină, poate începe de pe prima pagină pară/impară;
• scrierea pe coloane: Format-> Columns; se setează numărul, formatul şi

dimensiunea coloanelor (sau click pe icoana ); se poate specifica pe ce
porţiune de text să se scrie pe coloane, după care să se revină la scrisul
normal pe o coloană: Format-> Columns-> Apply to;
61
• numerotarea paginilor: Insert->Page numbers; se stabileşte poziţia,
alinierea, formatul, porţiunea de text de numerotat, numărul primei pagini;
• inserarea antetelor şi subsolurilor de pagină: View->Header and Footer;

se pot insera autotext (formule predefinite), număr pagină din total pagini,
data, ora, autorul, calea unde se află fişierul, mici icoane, imagini,
elemente grafice – linii, forme automate, etc.
• introducerea unui fundal de pagină (background): se pot seta ca fundal

de document: culori, texturi speciale combinate şi imagini, poze-> Format
-> Background;
62
• adăugarea unei teme documentului: se poate opta pentru un format
predefinit al documentului: Format -> Theme;
• adăugare de borduri, umbre pagină: Format -> Borders and shading->
Page borders/shading;
• verificare gramaticală: editarea unui document, pe lângă formă ar trebui

să fie şi corect scris; verificarea şi corectarea gramaticală a scrierii, se
realizează cu unul din instrumentele avansate ale Wordului, Spelling and
grammar; înainte de pornirea corectării, trebuie stabilită limba de scriere
implicită: Tools->Language->Set language; apoi se porneşte corectorul
ortografic: Tools-> Spelling and grammar (sau click pe icoana ;
63
• previzualizarea înainte de imprimare: oferă posibilitatea vizualizării şi
analizei documentului înainte de imprimare: File -> Print preview sau click
pe icoana ;
• salvarea unui document: File Save (dacă este prima salvare) sau click pe
icoana ; ştim deja, că documentele Word au extensie implicită .DOC;

dacă se doreşte salvarea cu un alt nume, sau cu alt format (.TXT, RTF,
HTM, etc.): File->Save as nume+ tip fişier;
• regăsirea unui document deja creat (deschiderea unui document):
File-> Open sau CTRL+O sau click icoana

• imprimarea unui document: File->Print (sau CTRL+P) sau click pe
icoana ; se specifică imprimanta, numărul paginilor de lista, numărul
64
de exemplare, pagini de imprimat (cele pare - even pages, cele impare -
odd pages), număr de pagini pe foaie, opţiunile de imprimare;
Anularea unei modificări: se realizează cu Edit ->Undo sau CTRL+Z sau click
pe icoana
Tabelele WORD
• inserarea unui tabel: Table-> Insert table (sau click pe icoana ) după care
se specifică numărul de linii şi de coloane;
• inserare rânduri/coloane în tabel: click pe tabel, linie, coloană ->Table->

Insert -> columns/rows;
• ştergerea de rânduri/coloane din tabel: selectare linii, coloane cu mouse-ul
şi click dreapta ->delete cell/ entire rows/entire columns
• unirea rândurilor/coloanelor (merge): selectare linii/coloane-> click dreapta
mouse->Merge cells;
• împărţirea unei linii/coloane în mai multe(splitare): selectare linie/coloană
->click mouse dreapta -> Split cells;
65
• adăugarea de borduri şi umbre tabelului: click dreapta pe tabel -> Borders
and shading (sau click pe icoana ;

• formatarea textului din tabel: se realizează identic cu cea a textului normal;
• alinierea textului în celulele tabelului: se selectează tabelul/linia/coloana->
click dreapta -> Cell Align
• stabilirea orientării textului: pe verticală/rotit - selectare celulă/linii/coloane
-> click dreapta -> Text direction
• utilizarea formatelor de tabel predefinite: Table -> Table autoformat;
• ordonarea informaţiilor în coloanele/liniile unui tabel: Table -> Sort (sau
click pe icoana: ascendent sau descendent )

• conversia unui tabel în text:selectare tabel ->Table->Convert->Table to text;
conversia se poate face şi invers, din text în tabel;
• inserarea de formule: pentru coloanele sau liniile care conţin date numerice,
se pot introduce formule de calcul care folosesc funcţii predefinite matematice
şi statistice -> Table -> Formula;
• autoformatarea unui tabel – selectarea unui format predefinit -> Table ->
Table autoformat
Inserări de elemente speciale

• inserarea simbolurilor şi a diacriticelor: Insert->Symbol; se selectează
simbolul şi se inserează în text; definirea diacriticelor se realizează prin
căutarea simbolului diacritic şi asocierea unei combinaţii de chei rapide pentru
introducerea acestuia în text;
• adăugarea de comentarii la text: Insert->Comment; ştergerea unui

comentariu -> click pe comentariu->click dreapta-> Delete comment;
• inserarea notelor de subsol(sub text sau la sfârşitul paginii): Insert->
Reference -> Footnotes;
66
• inserarea notelor de final(la final de secţiune sau de document): Insert ->
Reference -> Endnotes;
generarea cuprinsului (table of contents) - Insert-> Reference -> Index and tables-
> Table of contents; mod de lucru: se stabilesc stilurile pentru titlurile
capitolelor/subcapitole –> heading-urile de nivel 1(capitol), nivel 2 (subcapitol),
nivel 3 - >Format->Styles and Formating – se selectează textul (titlul) , apoi din
Styles, se selecteaza Heading 1 sau 2 sau 3; cu clik-dreapta pe heading style-
>Modify, se poate realiza modificarea formatării stilului, apoi se bifează
„automaticaly update”; după stabilirea stilului headingurilor de
capitole/subcapitole în întreg documentul, pe o pagină nouă la începutul
documentului se realizează cuprinsul -> Insert-> Reference-> Index and tables ->
Table of contents -> se lage formatul preferat şi OK;
• generarea listei de figuri, tabele, ecuaţii, grafice, etc. - Insert-> Reference ->
Index and tables-> Table of figures; mod de lucru: toate figurile, tabele,
graficele, ecuaţiile, elementele grafice existente în document sunt etichetate în
prealabil, cu click dreapta pe elementul respectiv –> Caption sau din Insert->
Reference -> Caption; adăugarea unei eticehete pentru un element nou
inexistent în listă , se realizează din New label, cu specificarea numelui noii
categorii de elemente;
după finalizarea etichetării corecte a elementelor grafice din tot documentul, se

selctează Insert-> Reference -> Index and tables-> Table of figures şi se
selectează pe rand din lista Caption label elementele şi apoi OK; la finalul
documentului, se realizează Anexele cuprinzând lista figuri, grafice, tabele, etc.;
67
• generarea index-ului - Insert-> Reference -> Index and tables->Index; se
selectează cuvantul/expresia d indexat, apoi se aplică Mark entry; ecranul de
marcare a intrărilor în index , rămâne deschis pe ecran pâană la finalizarea
cuvintelor de indexat, apoi la finalul documentului se crează indexul Insert->
Reference -> Index and tables- Index -> OK;
• inserare referinţe încrucişate (cross reference) - Insert-> Reference ->Cross

reference se pot realiza referinţe, trimiteri în cadrul documentului către
anumite paragrafe, titluri de capitole, bookmark-uri, note de subsol sau de
sfârşit, elemente grafice, toate prealabil definite;
• inserare cutii cu grafică:
68
o Insert -> Picture; se pot insera imagini din clipart, din fişier extern,
preluate direct de pe camere digitale, scanner, inserare de organigrame,
forme automate, scris artistic (Wordart), grafice (Chart);
o Insert -> Diagram: diagrame , Insert -> Text box;
Adăugarea cutiei de instrumente de desenare: se realizează din Tools->

Customize -> Toolsbar: se bifeazăDrawing; sau ViewToolbars Drawing;
o setarea/formatarea elementelor grafice -> click pe obiect -> click

dreapta ->Format;
o adăugarea etichetelor pentru elementele grafice: Insert->

Reference-> Caption sau click-dreapta pe element ->Caption;
o gruparea mai multor forme automate (Autoshape): CTRL+click
mouse pe cele selectate; degruparea: SHIFT+ click mouse pe cele pe
care dorim să le scoatem din grup;
69
o stabilirea ordinii de apariţie a formelor automate: click dreapta pe
formă -> Order sau din cutia de instrumente pentru desen -> Draw ->
Order;
• inserarea obiectelor: Insert -> Object; se pot insera:

o imagini bitmap;
o fişiere PDF(Adobe);
o elemente audio, video;
o editorul de ecuaţii matematice -> MS-Equation; inserarea icoanei

pentru editor -> Tools -> Customize-> Commands-> Insert
equation editor ;
• inserare semne de carte (bookmark): se selectează textul, cuvântul, pe care

dorim să definim semn de carte, apoi Insert -> Bookmark şi se indică numele
bookmarkului şi locul lui; cel mai des utilizate sunt ca ancore pentru
hiperlegături(hyperlink);
70
• inserarea de hiperlegături (hyperlink): se selectează textul, cuvântul, pe care
dorim să definim o hyperlegătură, apoi Insert-> Hyperlink (sau CTRL+K sau
click dreapta Hyperlink); o hiperlegătură se poate crea:
o către o ancoră (bookmark) plasat în acelaşi document (place in this
document);
o către un fişier extern sau o adresă URL(http://tbs.ubbcluj.ro)
o către o adresă de email;
o către un nou document creat;
Protejarea documentelor: Tools->Protect document; se stabileşte parolă de acces

la document;
Generarea de macrouri se poate realiza:
o asistat (forma utilizată de cei mai puţin experimentaţi în programare) Tools->
Macro->Record new-> în fereastra dialog se solicită: numele macroului, un
shortcut (cheie rapidă de execuţie a acestuia (Ctrl+o litera), locaţia de
memorare a macroului la final si care poate fi: în documentul de lucru, intr-
un nou document sau în Normal.dot, elemente de descriere ale macroului, data
generării acestuia şi proprietarul (cine l-a creat); la activarea butonului OK ->
începe înregistrarea propriu-zisă a tuturor comenzilor şi acţiunilor
utilizatorului;
finalizarea înregistrării se realizează Tools->Macro->Stop recording
71
execuţia ori de câte ori avem nevoie de acest macrou: Tools->Macro (Alt
F8) -> se deschide fereastra de macrouri, selectăm numele macroului şi
apoi Run sau folosind cheia rapida pe care am definit-o asociat numelui de
macrou
o programat direct (varianta pentru cei mai experimentaţi în programare) ->
Tools->Macro->Macros-> fereastra de dialog solicită: numele macroului,
locaţia de, apoi -> Create -> se deschide automat Microsoft Visual Basic, cu
fereastra de editare a subrutinei în cod; după salvarea macroului, execuţia se
realizează la fel ca şi în cazul celor create prin înregistrare
o setarea nivelului de securizare a macrourilor: este necesară pentru cazul în care
documentele care conţin macrouri sunt rulate pe computere cu Antivirus
instalat, care blochează la deschidere regiştrii purtători de macrouri; în acest
caz, deşi nu este recomandat, se coboară nivelul de securizare, pentru a fi
admisă deschiderea cu rulare a macrourilor din regiştri (Tools->Macro-
>Security-> Low Level); de asemenea, se poate genera şi o listă proprie de
surse de încredere pentru locaţiile şi mediile din care pot proveni macrourile
(Trusted Sources)
Interclasarea documentelor: presupune combinarea conţinutului a două fişiere

un document Word şi o bază de date; este folosită pentru expedierea aceluiaşi
format de text (felicitare, factură, comandă, scrisoare) la mai mulţi destinatari;
există posibilitatea de lucru asistată – WIZARD: Tools-> Letters and Mailings->
Mail merge; paşii de lucru sunt:
• crearea documentului principal;
• crearea bazei de date (Excel sau Access);
• interclasarea documentelor:
o plasarea în textul documentului principal a câmpurilor care se vor
prelua automat din baza de date ;
o interclasarea propriu-zisă;
72
Generarea formularelor Word: este foarte utilă în cazul generării unor forme
automate de preluare, culegere de informaţii; se poate folosi în generarea de
chestionare, lansarea de comenzi online, etc.; pentru activarea cutiei de
instrumente pentru forme: Tools->Customize->Toobars->Forms sau View->
toolbars->Forms ; lucrul cu formele,

face parte din tehnicile avansate Word, având în vedere că necesită cunoştinţe de
programare VisualBasic); paşii de lucru sunt:
• crearea unei baze de date Acccess(.mdb) care să conţină toate câmpurile care
vor apărea în forma Word;
• generarea unor subrutine VisualBasic, care să realizeze salvarea
automată(adăugarea) a datelor culese prin formatul Word în baza de date;
• crearea documentului principal, cu inserarea tipurilor de forme necesar şi cu
respectarea aceloraşi nume de câmpuri, care se regăsesc în baza de date şi cu
precizarea numelui subrutinei VisualBasic anterior generată;
• protejarea cu click pe icoana , salvarea, lansarea în lucru a formei Word şi
colectarea datelor în baza de date;
• prelucrarea ulterioară a datelor din baza de date rezultată;
Splitarea unui document, este foarte utilă în cazul documentelor lungi, când
trebuiesc urmărite modificări pe anumite secţiuni, paragrafe; se selectează locul de
splitare (împărţire a documentului) şi apoi Windows -> Split;
Editarea mai multor documente concomitent: se deschid mai multe documente,

apoi se face aranjarea ferestrelor care le conţin; aranjarea se poate face pe verticală
sau pe orizontală: Windows->Arange all; după care se dimensionează ferestrele şi
se poate copia/muta foarte uşor dintr-un document în altul;
73
Utilizarea şabloanele predefinite (Templates): MS-Word, pune la dispoziţia
utilizatorilor mai multe modele de şabloane, care pot fi personalizate, salvate şi
reutilizate oricând; din View->Task Pane, se deschide în partea dreaptă a ecranului
fereastra de sarcini (Task pane); din această fereastră la crearea unui document
nou, se poate opta pentru : New from templates-> General templates -> se poate
apoi alege un şablon de publicaţie, scrisoare/fax, raport, pagină web, etc.;
Generarea unei pagini web dintr-un document Word: un document existent se
poate salva cu File->Save as webpage sau din General templates, se alege
Webpage şi se generează rapid o pagină web (un fişier cu extensie HTML);
Listă chei rapide de utilizat:

Actiune Taste
Creare document nou CTRL+N
Deschidere document CTRL+O
Inchidere document CTRL+W
Salvare document CTRL+S
Iesire din Word ALT+F4
Cautare CTRL+F
Inlocuire CTRL+H
Trimitere la pagina, bookmark, CTRL+G
sectiune, etc.
Renuntarea la o actiune ESC
Undo CTRL+Z
Redo CTRL+Y
Caracter stanga săgeată stânga
Caracter dreapta săgeată dreapta
Cuvant stanga CTRL+ săgeată stânga
Cuvant dreapta CTRL+ săgeată dreapta
Paragraf in sus CTRL+ săgeată sus
74
Paragraf in jos CTRL+ săgeată jos
Celula tabel stanga SHIFT+TAB
Celula table dreapta TAB
Linie in sus săgeată sus
Linie in jos săgeată jos
Sfarsit linie END
Inceput linie HOME
Inceput ecran ALT+CTRL+PAGE UP
Sfarsit ecran ALT+CTRL+PAGE
DOWN
Un ecran in sus PAGE UP
Un ecran in jos PAGE DOWN
Inceput pagina urmatoare CTRL+PAGE DOWN
Inceput pagina anterioara CTRL+PAGE UP
Sfarsit document CTRL+END
Inceput document CTRL+HOME
Selectare un caracter dreapta SHIFT+ săgeată dreapta
Selectare un caracter stanga SHIFT+ săgeată stânga
Selectare de la cursor la dreapta CTRL+SHIFT+săgeată
dreapta
Selectare de la cursor la stanga CTRL+SHIFT+săgeată
stânga
Selectare pana la sfarsit linie SHIFT+END
Selectare pana la inceput linie SHIFT+HOME
Selectare linie in jos SHIFT+ săgeată jos
Selectare linie in sus SHIFT+ săgeată sus
Selectare pana la sfarsit de paragraf CTRL+SHIFT+ săgeată
jos
Selectare inceput de paragraf CTRL+SHIFT+ săgeată
sus
Selectare un ecran in jos SHIFT+PAGE DOWN
Selectare un ecran in sus SHIFT+PAGE UP
Selectare spre inceput fisier CTRL+SHIFT+HOME
Selectare pana la sfarsit fisier CTRL+SHIFT+END
Selectare document intreg CTRL+A
Copiere CTRL+C
Paste CTRL+V
Stergere character stanga BACKSPACE
Stergere cuvant stanga CTRL+BACKSPACE
Stergere un character dreapta DELETE
Stergere cuvant stanga CTRL+DELETE
Taiere si copiere in clipboard CTRL+X
Tiparire document CTRL+P
Mutare cursor stanga/dreapta/sus/jos Arrow keys
75
Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? (încercuiţi răspunsurile corecte):
a. un document Word , are extensia txt;
b. secţiunea este zonă compactă a unui document cu un format individual;
c. introducerea de marcatori şi numerotare se face din Format-> bullets and
numbering;
d. nota de final este acelaşi lucru cu subsolul paginii;
e. CTRL+B – generează scrierea italică;
f. CTRL+U generează sublinierea textului;
g. Templates sunt şabloanele predefinete Word;
h. Tabulatorul este cel care creează spaţii între linii;
i. Gruparea obiectelor grafice se face cu CTRL+click mouse pe obiecte;
j. Adăugarea de noi icoane de instrumente in bara de instrumente, se face din
Tools-> Customize-> Commands;
k. Suprascrierea este scrierea suprapusă a unui text;
l. Tabelele word conţin doar text
m. Bordurile şi umbrele (borders and shading) se pot adăuga doar la tabele;
n. Indentarea este tabulare
o. Salvarea unui document de face cu CTRL+O;
Sumar
Adresa Internet (IP): adresa unică a fiecărui computer conectat la reţea;
Browser: utilitar de interfaţă utilizator Internet
Document: unitate implicită de lucru în MsWord;
Extranet: extinderea Intranetului unei companii deschis spre alte companii sau
segmente de public
Font: forma, designul unui set de caractere;
FTP: protocol standard Internet, care se realizează schimbul de fişiere între
computerele conectate la Internet
HTTP: set de reguli de transfer a fişierelor de tipuri diferite pe WWW
Indentul: distanţa automată faţa de marginea dreaptă a textului unui document;
Interclasare documente: presupune combinarea conţinutului a două fişiere (ex. un
document Word şi o bază de date)
Internet: sistem de reţele de calculatoare, global distribuite;
76
Intranet reţea privată a unei companii
Numele de domeniu DNS (domain name system): identifică computerele în reţea
prin numele atribuite lor
Procesoare de texte: softuri specializate în generarea, editarea, formatarea,
tipărirea unor materiale
Secţiune: zonă compactă a unui document Word, care are un format individual;
Tabulator: poziţia de deplasarea automată a cursorului în text, la apăsarea tastei
TAB
URL: sistem unic de adresare pe Internet
WWW: reprezintă accesul utilizatorilor Internet la ansamblul resurselor Internet,
prin intermediul protocolului HTTP
Sarcini şi teme ce vor fi notate

suportul curs şi în bibliografia indicată.
Participarea la aplicaţiile practice, teme de laborator care să determine:
- familiarizarea cu exploatarea mediului Internet;
- vizualizarea comparativă a mai multor webbrowsere Firefox, Internet
Explorer, Opera, etc.; configurarea Internet Explorer şi a poştei electronice cu
OutlookExpress;
- formarea deprinderilor de utilizare eficientă a MsWord;

1. Setaţi pentru home page, în Internet Explorer, www.google.com, mărimea
textului - largest; faceţi apoi un printscreen şi salvaţi imaginea ca şi poza2.jpg;
2. In Outlookexpress, introduceţi un contact nou, creaţi un folder nou „mesajele
mele”; faceţi apoi un printscreen şi salvaţi imaginea ca şi poza3.jpg;
3. In MS-Word:
a. creaţi un document cu nume de forma:
<iniţiala_numeiniţială_prenume.doc (ex.pop ana => pa.doc)
b. copiaţi în acest document, un text , pe orice temă, de pe Internet, astfel
încât să obţineţi 4 pagini;
c. setaţi primele 2 pagini, astfel:
i. marginile: stânga, sus, jos 2 cm, dreapta 5cm;
ii. fonturi Times New Roman de 11, Bold, Italic, cu spaţii între
linii de 2;
iii. inseraţi o notă de subsol - „formatarea textului”;
iv. pentru primul paragraf al paginii doi, introduceţi literă
ornamentală (Drop Case) cu font Arial, de 14, culoare roşie;
v. textul primelor două paragrafe ale paginii 2, să fie de culoare
albastră, subliniat;
d. pagina a treia:
77
i. jumătate de pagină, transformaţi textul pe două coloane,
centrat;
ii. cealaltă jumătate, transformaţi textul pe trei coloane, aliniat la
stânga;
e. în pagina a patra:
i. inseraţi în text o imagine din clipart, un grafic predefinit şi o
formă (autoshape); aranjaţi-le apoi în text;
ii. pe grafic, adăugaţi un comentariu - „acesta este un grafic”;
f. adăugaţi documentului încă 2 pagini; în pagina 5:
i. creaţi un tabel cu 5 linii şi 4 coloane; două coloane să conţină
date numerice, aliniate la dreapta, iar restul date alfanumerice,
aliniate la stânga;
ii. adăugaţi borduri tabelului şi umbră galbenă capului de tabel;
iii. pe ultimul rând, prima coloană, introduceţi un hyperlink către
primul caracter din document;
g. introduceţi antet cu textul „Lucrare practică LP2” , font Arial de 9,
aliniat la dreapta şi subsol cu număr pagină, data, ora, numele
dumneavoastră;
h. în pagina 6, introduceţi cu MS-Equation, următoarele:
n n
∑ xi * ∑ y i 1 1.2 33.5 2
E= 1 * i =1 i =1 , A= 2 − 1.2 − 1.1
, ax +bx+c=0,
n
n!
∑x i =1
i * yi 3 5 21.4
i. adăugaţi o temă documentului;

j. salvaţi documentul, sub numele indicat şi apoi ca pagină web; vizualizaţi
apoi pagina creată în browser;
4. generaţi un folder cu nume <numeledumneavoastra_LP2>, în care mutaţi
rezultatele acestei lucrări: poza2.jpg, poza3.jpg, fişierul creat în Word (.doc),
fişierul htm, generat; comprimaţi (arhivaţi) conţinutul şi transmite-ţi-l pe e-
mail sau pe portalul ID, titularului de curs; în subiectul mesajului şi al arhivei,
să apară numele dumneavoastră şi LP2 (lucrare practică2) (ex: pop_ana_lp2);
temelor în cadrul cursului”, partea 1 a materialului
1. [Niţchi,2007] Niţchi Avram R., Tomai N., s.a., Informatică Economică, Ed.
2. [Surcel,2002] Surcel T., Sofronie G., Mârşanu R., Reveiu A., Bazele
informaticii economice, Ed. Calipso 2000, Bucureşti, 2002;
4. [Site1] www.searchnetworking.techtarget.com;
5. Orice documentaţie tipărită sau digitală, tutoriale, help-uri, etc. - MsWord,
Internet, WWW;
78
Modulul III
Unitatea 8. MS-Excel
Scop şi obiective
Scop
Formarea deprinderilor de utilizare eficientă a procesorului de tabele MS-Excel;
Prezentarea generală şi comparativă a procesoarele de tabele MS-Excel, Open
Office.org Calc;
Obiective: Prezentarea detaliată a procesorului de tabele MS-Excel;
Concepte de bază: Calcul tabelar, registru, foaie lucru, funcţii MS-Excel;
Unitatea 8
MS - EXCEL
Sinteză
1. Scurt istoric tabelatoare:

• 1982 apare Microsoft-Multiplan sub sistem de operare CP/M;
• sub MS- DOS, apare Lotus 123;
• prima versiune de Excel a fost realizată pentru Mac în 1985;
• 1987 - prima versiune de Excel pentru Windows (2.05);
• din 1988, Lotus 123 pierde teren, iar Microsoft începe ascensiunea pe piaţa
software prin dezvoltarea de software GUI (graphical user interface) şi prin
lansarea de versiuni multiple pentru Excel; actualmente Excel, are ver.12 MS-
Officee 2007 pentru Windows, respectiv MS-Office 2008, pentru Mac Os X;
Instalare MS-Excel:
• de pe CDkitul "licenţiat", după lansarea Windowsului, prin Autorun sau din
Start->Run->driver CD:\setup.exe;
• se realizează automat şi înregistrarea MS-Excel la Microsoft prin E-mail sau
telefon;
Unde găsim şi cum lansăm în execuţie EXCEL ?
• după instalare, implicit pachetul Microsoft Office (Excel, Word, Access,
Outlook, Powerpoint) se instalează în ProgramsFiles;
• Excel se găseşte fie:
79
1. Start-> All PrograMS-> Microsoft Office->Microsoft Excel;
2. icoana (shortcut) de pe desktop, dacă există creată;
2. Conţinut fereastră MS-Excel(english/română)
• Documentul implicit de lucru este registrul; la pornire se deschide întotdeauna
un nou registru (Book) Microsoft Excel Book (Registrul 1);
• în partea de sus, bara de titlu, cu o suită de pictograme Excel: File(fişier),
Edit(Editare), View(Vizualizare), Format(formatare), Tools(Instrumente)
Data(date), Window (fereastra), Help (ajutor);
• următoarele doua linii, barele de toolsuri, pictogramele diferitelor instrumente
(Toolsuri) deschise şi folosite de utilizator;
• următoarea linie (4 sau 5 in funcţie de numărul liniilor de instrumente), bara
de formule (Formula bar) -> Name Box( caseta de nume) -> Zona de editare
formule ->butoane de editare a formulelor;
• suprafaţa de lucru a registrului este cea mai mare suprafaţă;
• penultima linie, butoanele de navigaţie/defilare între foile de calcul;
• activarea foilor de calcul -> click mouse; alternative:
Ctrl+PgUp/Ctrl+Pgdown;
• partea dreaptă a registrului, bara de defilare pe verticala+panoul de
sarcini(Task Pane), care gestionează clipboardul, fişierele deschise şi existente
în lucru la un moment dat ( este opţionala menţinerea lui pe ecran);
• ultima linie, conţine informaţii despre registru: starea acestuia, operaţiuni
efectuate în registru, tastele active Insert, Numlock, Scrollock, etc.;
• un registru poate conţine cel puţin o foaie de calcul (worksheet, sheet); la
deschidere apar implicit trei foi de calcul; numărul foilor de calcul, care apar
la deschidere se poate modifica din Tools ->Options->General "Foi în registru
(Sheets in new workbook)";
• partea stângă a registrului numărul automat de linii
Bara de titlu cuprinde:

Meniul File - are opţiuni identice cu cel din MsWord;
80
o Page setup: setarea paginii, a marginilor, antet-subsol(se pot adăuga imagini,
se poate seta apariţia pe fiecare pagină a antetului şi repetarea capului de
tabel);
Meniul Edit - opţiunile specifice Excel sunt:
o Paste special: se pot copia formule, valori, se poate genera copierea transpusă;
o Fill- umplerea rapidă -> Series, generare automată pe linie sau pe coloană, a
unor serii de date de diverse tipuri, pornind de la o valoare iniţială, cu un pas
dat şi o valoare finală;
o Delete sheet/Move sheet: ştergerea/mutarea foilor de calcul; se poate face şi cu
click dreapta mouse pe bara de navigaţie;
Meniul View - opţiunile specifice Excel sunt:
o Formula bar: dacă este activată, apare bara de formule; formula = instrucţiune,
combinaţie de funcţii, operatori, constante, variabile, referinţe(adrese de
celule), care în urma evaluării, generează un anumit rezultat; formulele se
introduc direct în celule; introducerea formulelor, se poate face:
• se selectează celula, apoi se introduce semnul ‘=’ după care se introduce
de la tastatura numele funcţiei cu argumentele sale
• se selectează celula în care trebuie introdusă funcţia, apoi click pe simbolul
de funcţie (fx), din bara de formule (function wizard);
Meniul Insert - opţiunile specifice Excel, sunt legate de elementele specifice unui
registru Excel: linii, coloane, celule (intersecţia liniilor cu coloanele;
adresa(numele) unei celule A1 (intersecţia coloanei A cu linia 1 prima celula)),
foi lucru (worksheet);
o Cells, Rows, Columns, Worksheet - aceeaşi acţiune se poate realiza cu click
dreapta mouse pe elemente (linii,celule, coloane) + Insert;
o Inserarea mai multor elemente o dată -> se selectează cu mous-eul o zonă de
linii, celule, coloane +click dreapta+Insert;
o Chart - inserarea de grafice aferente unui set de date Excel; se poate realiza şi
acţionând icoana din bara de instrumente; se urmează paşii din Wizard;
o Function - se inserează funcţii Excel; în Excel există peste 200 funcţii
predefinite;
Meniul Format – formarea celule/linii/coloane/foi de lucru;
o Autoformat - utilizarea formatelor implicite ale Excel pentru prezentarea
tabelelor utilizator;
o Conditional formatting - generarea de formate condiţionale pentru anumite
criterii ale unor câmpuri;
Meniul Tools opţiunile specifice Excel sunt:
o Protection - se poate realiza protecţia foii de lucru, a registrului sau a unei
celule; protecţia celulei este efectivă doar dacă este protejată foaia de lucru
care o conţine;
81
o AddIns - conţine unelte adăugabile toolsurilor implicite Excel; dacă se bifează
Analysis Toolpack şi Solver Add-in, în meniul Tools, se vor adăuga
instrumentele de lucru pentru tehnici avansate Excel Goal seek, Scenarios,
Solver;
o Options General - setarea numărului implicit de foi de calcul care să fie
conţinute de un registru la deschidere; International -> se poate seta
separatorul zecimal şi cel al miilor, etc.
Meniul Data
o Sort - realizează sortarea datelor unui table Excel descendent/ascendent după
maximum trei coloane;
o Filter - realizează filtrarea automată (Autofilter) sau avansată a datelor
Excel(Advanced Filter);
o Subtotals - generarea de subtotaluri pentru o bază de date, tabel Excel;
o Validation - utilizată pentru culegerea datelor cu validare implicită;
o Table - realizează tabelarea funcţiilor de una sau două variabile; se foloseşte
în analiza What If cu una sau două variabile;
o Consolidate- consolidarea(comasarea) datelor,folosită în centralizarea
datelor, din mai multe surse (foi de lucru diferite, regiştri diferiţi, fişiere
Lotus123);
o Pivot table and pivot chart - generarea tabelelor pivot şi a graficelor aferente;
Meniul Windows opţiunile specifice Excel sunt:
o Hide - ascunderea/reafişarea unui registru;
o Freeze panes - îngheţarea unor zone a unei foi de lucru;
Foi de calcul in Excel

• foile de calcul compun registrele şi facilitează manipularea datelor prelucrate
în Excel, prin structurarea acestora;
• acestea, pot conţine date de natură diferită numerice, text, formule, grafice,
comenzi, etc.
• foaia de calcul, este împărţită în linii (rows) 65.536 linii şi 256 coloane
(columns) =>16.777.216 celule (cells);
• fiecare celulă (intersecţia unei linii cu o coloană), se identifică printr-o adresă
(referinţă) (coloană,linie) B3 (col 2(B), linia 3) (comun stilului de referinţă
A1)
82
Celulă Linie
Coloană
Foi de calcul
Deplasarea într-o foaie de calcul

• Sus, jos, dreapta, stânga - cu săgeţile
• Un ecran sus/jos - PgUp/PgDwn
• Inceput rând - Home
• Prima celulă A1 - CTRL+Home
• Ultima celulă - Ctrl+End/ Ctrl+ săgeată jos+săgeată dreapta
• Deplasarea în cadrul unui registru, mutare la foaia următoare - Ctrl +PgDwn;
mutare la foaia anterioară - Ctrl+PgUp;
Setări/particularizări EXCEL, se realizează din Tools->Customize->Toolbars,
Commands, Options;
• Tools->Options->General, Save, Edit, Security, Calculation, Transition,
International, Spelling, Color, etc.
Crearea şi deschiderea unui registru de lucru

• crearea unui nou registru: File->New -> blank workbook, Templates, Choose
workbook dintr-o locaţie dată (Ctrl+N)
• deschiderea unui registru deja creat: File->Open, apoi se indică locaţia exactă;
(Ctrl+O)
83
Inserarea, selectarea/deselectarea foilor de calcul
• inserare foi noi calcul: Insert->Worksheet sau pe bara de jos a registrului, pe
numele unui sheet existent, click mouse dreapta şi INSERT sau ShiftF11
• selectarea tuturor foilor dintr-un registru: click dreapta mouse ->Select All
• selectarea mai multor foi din registru (gruparea): CTRL+Click mouse pe foile
de selectat; se foloseşte în vederea realizării unor modificări comune tuturor
foilor grupate;
• deselectarea/degruparea: Shift+Click mouse sau click dreapta mouse+Ungroup
sheets;
Separarea/splitarea foilor de calcul în zone de lucru

• splitare foi lucru Window->Spleet => împărţirea unei foi de lucru în 4 zone
dimensionabile liber;
• îngheţarea zonelor splitate într-o foaie ->Window-> Freeze panes;
• eliminarea splitării/ îngheţării: Window->Remove split/Unfreeze panes;
Mutarea, copierea, redenumirea, ascunderea, ştergerea, setarea foilor de

calcul:
• mutarea, schimbarea ordinii foilor de calcul într-un registru: click mouse
dreapta pe numele foii -> Move/Copy sau mutarea cu mouse-ul "drag and
drop";
• redenumirea unei foi de calcul: Format->Sheet->Rename sau click mouse
dreapta ->Rename;
• ascunderea unei foi de calcul: Forma ->Sheet->Hide; reafişarea Format
-> Sheet->Unhide;
• ştergerea unei foi de lucru: click dreapta mouse ->Delete
• setarea culorii tabulatorilor (numelor ) foilor de lucru: Format->Sheet->Tab
Color sau click mouse dreapta-> Tab Color
84
• setarea backgroundului foilor de lucru: Format ->Sheet->Background
• lucrul concomitent cu mai mulţi regiştri deschişi: Window->Arange orizontal,
vertical, cărămidă, etc.
Setarea paginii:
• din File->Page setup - pagina tip portret/vedere
Ascunderea regiştrilor, setarea proprietăţilor, salvarea regiştrilor de lucru

• ascunderea unui registru: Window->Hide ; reafişarea: Window->Unhide;
• setarea proprietăţilor unui registru: File->Properties: general, summary, titlu,
subiect, autor, custom,etc.;
• salvarea regiştrilor: File->Save; se rescrie un fişier deja existent şi doar
modificat sau File->Save as - salvarea cu un nou nume, într-un alt fişier
Protecţie regiştri/foi calcul

• protejarea se face din: Tools->Protection->Sheet (foi lucru)/Registru
workbook)
85
Lucrul cu celule/linii/coloane:
Inserarea
• Insert->Cells/Rows/Colums sau selectare cu mouse linie/coloană + click
dreapta-> Insert ->linie/col
• selectare celulă + click dreapta mouse ->Insert-> fereastră opţiuni -> Insert
rând/coloană întregi sau deplasarea celulei dreapta/în jos
Selectarea
• mai multe celule/linii/coloane disparate: Ctrl+click mouse pe coloană/linia de
selectat
• zone de celule mari care depăşesc ecranul curent: click pe celula de
început+Shift+ click pe celula finală sau CTRL+Shift+săgeată jos+săgeată
dreapta
• zone mici, vizibile în ecranul curent: prin selectare cu mouse-ul
• foaie întreagă: click mouse pe colţul stânga sus (celulă stânga liberă, fără
nume)
Deselectarea
• mai multe celule/linii/col disparate: Shift+click în afara zonei
• mai multe celule/linii/col/zone compacte: click în afara zonei
Ştergerea
• golire conţinutului: selectare celule/coloane/zone + Edit ->Clear contents sau
click dreapta ->Clear contents
• ştergerea definitivă: selectare celule/coloane/zone+Edit->Delete sau click
dreapta ->Delete
Ascunderea/Reafişarea
• selectare col/linii/zone+click-dreapta->Hide/Unhide sau selectare
coloane/linii/zone + Format->Columns/Rows->Hide/Unhide
Copierea
• simplă: selectare coloane/linii/celule/zone sursă+click dreapta->Copy
(Ctrl+C); la destinaţia copierii -> click dreapta + Paste (CtrlV) sau Edit Copy
(CtrlC) şi la destinaţie Paste (CtrlV)
• specială: Paste Special; se copiază, la alegere:
86
- tot, doar formule, valori, formate, comentarii, cu validare, etc.
- cu efectuarea unor operaţii aritmetice simple, asupra datelor sursă
( +,,*,/)
- cu ştergerea spaţiilor conţinute în datele sursă
- cu transpunerea datelor sursă de pe vertical pe orizontal şi invers
- cu legături (cu link), menţinându-se şi adresa celulelor sursă
Mutarea
• selectare coloane/linii/celule/zone sursă + click dreapta->Cut(Ctrl+X); la
destinaţia copierii ->click dreapta + Paste (CtrlV) sau Edit Cut (CtrlX) şi la
destinaţie Paste (CtrlV)
Ajustarea/dimensionarea liniilor/coloanelor
• selectare linie/zonă Click dreapta ->Row Height (implicit este 12,75)
• selectare coloană/zonă Click dreapta ->Column Width (implicit este 8,5)
sau
• selectare col/lin/zonă Format->Row/Height si Autofit (dimensionarea se face
la scală, proporţional cu spaţiul disponibil) şi Format->Column->Width,
Autofit şi Standard Width
Protejarea/deprotejarea
• selectare col/linii/celule/zone->click dreapta->Format cells->Protection->
Lock si Hide
Obs: această protecţie devine efectivă doar când se realizează protejarea foii de
lucru sau registrului care conţine elementele de protejat
Adresarea celulelor
• celula este identificată prin adresă (referinţă)
• adresa, rezultă din identificatorul liniei şi al coloanei, care intersectate creează
celula; ex: la intersecţia coloanei B cu linia 13 => celula cu adresa (referinţa)
B13; adresele extreme ale unei foi de calcul sunt: prima celulă are adresa A1,
ultima celulă are adresa IV65536
• stilurile de adresare (de referinţă) a celulelor:
o stilul A1 - (nume coloană, număr linie)
- adresarea(referirea) absolută - în acest caz, adresa unei celule indică
întotdeauna către aceeaşi celulă, indiferent de locul în care aceasta este copiată;
ex.: $B$13 (sunt fixate atât linia cât şi coloana, fixarea se indică cu simbolul $)
adresarea(referirea)
- adresarea relativă, este reprezentată de adresa unei celule care la copierea sa, se
actualizează automat pentru a reflecta noua poziţie în foaia de lucru; ex.: B13 (nici
coloana, nici linia nu sunt fixate, deci orice mutare/deplasare a celulei, va avea ca
efect schimbarea adresei)
87
- adresarea(referinţa) mixtă - indicată prin adresa unei celule care are fixată fie
linia, fie coloana; ex.: $B13(fixată coloana, dar se poate deplasa pe linie şi adresa
va reflecta noua poziţie pe linie în foaia de lucru) sau B$13 ( fixată linia, dar se
poate deplasa pe coloana şi adresa va reflecta noua poziţie pe coloană în foaia de
lucru)
o stilul RC- (număr rând/linie,număr coloană)
- celulele se adresează prin numărul rândurilor şi al coloanelor (RowsColumns);
astfel, adresa celulei B13, din stilul de adresare A1, devine -> R13C2
- adresarea relativă : R[4]C - adresa relativă a celulei aflată pe aceeaşi coloană,
dar cu 4 rânduri mai sus; R[3]C[2] este adresa relativă a celulei aflată cu 3
rânduri mai jos şi cu două coloane la dreapta; R[1] adresa relativă a rândului de
deasupra celulei active
- adresarea absolută : R2C5 adresa celulei aflate la intersecţia rândului 2 cu
coloana 5 şi fixată; R adresa absolută a rândului curent
o schimbarea stilurilor de adresare: din Tools->Options->
General->Settings-> R1C1 reference styles
Obs: adresare este foarte utilă în aplicarea funcţiilor, a formulelor cât şi în
macrouri
Formatare celule/coloane/linii
• se selectează celula/linia/coloana/zonele de formatat + Click dreapta mouse->
Format cells sau Format -> Cells (Ctrl+1) (1 -> tasta alfanumerică)
Tipuri de date Excel: click dreapta -> Format cells-> Number
- general - admite orice format dat de utilizator
- numeric - date numerice pozitive/negative cu număr de zecimale setabil şi cu
separatori de mii
- currency - date pozitive/negative, cu număr de zecimale setabil, cu separatori de
mii şi cu adăugarea simbolului monetar specific unei ţări
- accounting - date pozitive/negative, fără de zecimale, setabile şi cu separatori
de mii
- date/time - formatare celule cu conţinut indicând data şi timpul, în funcţie de
setările de ţară
- procente - formatarea datelor numerice sub forma de procent(*100), cu setarea
numărului de zecimale şi cu afişarea simbolului %
- fracţii - transformarea numerelor reale în fracţii, aşa încât numitorul să nu fie
mai mare decât 1,2,3 cifre
- ştiinţific - setarea numerelor se face în format ştiinţific cu alinierea la dreapta şi
cu număr de zecimale setabil
- text - formatarea datelor din celule, ca text, impiedică utilizarea acestora în
formule şi calcule care implică funcţii matematice specific numerice
88
- special - sunt formatate date de identificare specifice locaţiei ţării: cod poştal,
telefon, CNP, etc.
- custom - permite crearea unui format propriu, reprezentativ şi setabil pentru
utilizator şi pentru oricare dintre celelalte tipuri de date
Alinierea datelor: click dreapta -> Format cells-> Alignment

- alinierea textului - orizontală - format general, stânga, dreapta, centrat, etc.
- verticală - text aşezat sus, jos, centrat în celulă, etc.
- orientarea textului - scris pe verticală, invers, sub un unghi prestabilit
- controlul textului - ruperea textului, pentru a se putea încadra în celulă,
micşorarea textului scalabil cu spaţiul existent, îmbinarea celulelor apropiate;
- direcţia de introducere a textului în celule - de la stânga la dreapta, invers, etc.
Fonturile: setarea acestora se face cu click dreapta->Format cells->Font;se
setează: tipul fontului, stilul fontului, mărimea, sublinierea, culoarea şi efectele
Cadrele (bordere): click dreapta -> Format cells-> Border; se setează borderele
exterioare şi interioare, stilul şi culoarea acestora
Fundalul (patern): click dreapta -> Format cells->Patern; se setează paternul
(fundalul)celulelor şi umbrele
Protecţia: click dreapta ->Format cells-> Protection
Obs: toate setările celulelor se pot realiza şi cu ajutorul icoanelor plasate în bara
de toolsuri
89
Autoformatarea: permite adoptarea unor formate preexistente în galeria Excel,
care pot fi aplicate unor zone selectate din registrul de lucru -> se selectează zona
+ Format -> Autoformat, apoi se stabilesc şi opţiunile de autoformatare
Umplerea rapidă:
• se utilizează pentru umplerea unor mari zone din foile de calcul, cu date, serii
care respectă o anumită regulă de generare, au un trend, pornind de la un
element iniţial, un pas şi o valoare finală
• mod de lucru:
▫ se foloseşte Edit ->Fill, după care trebuie selectată zona de umplere şi
direcţia, la dreapta sau în jos
▫ se specifică dacă umplerea se face pe linii/coloane, cu serii de tip
liniar, crescător, de tip data sau se poate folosi autoumplerea
▫ se poate specifica şi un pas de creştere cât şi valoarea finală, până la
care va fi generată seria
sau
▫ se selectează celula de la care dorim începerea autoumplerii şi se trage
de colţul dreapta jos al celulei în care apare un "+", până acoperim
zona dorită;
▫ la capătul zonei marcate, colţ dreapta, este generat un pătrat albastru
cu "Autofill Options" din care selectăm "Fill Series" => autoumplerea
cu serie liniară cu pas 1
▫ există posibilitatea umplerii rapide cu aceiaşi modalitate şi pentru serii

liniare cu paşi diferişi de 1 (pozitivi/negativi;se introduc în două celule
consecutive pe linie/coloană primele două valori din serie, ex. 2 şi 5.18,
se selectează ambele celule şi se trage de colţul dreapta jos în sensul
linie/coloană, până la acoperirea zonei dorite
90
▫ se folosesc şi serii, liste create de utilizator -> Tools-> Custom Lists->
New List -> se generează o listă de elemente, separate prin virgulă,
proprie utilizatorului, după care se dă Add si OK; după adăugare,
această listă devine disponibilă, pentru utilizare în Autoumplere
Introducerea datelor, se poate realiza:
• de la tastatură, generând iniţial un cap de tabel, care să cuprindă numele
tuturor coloanelor care vor alcătui baza de date Excel şi apoi introducând toate
datele pe linii/coloane de la tastatură, prin deplasarea dintr-o celulă în alta cu
<Tab> sau <Enter> (pe linie/coloana)
• prin utilizarea formatelor de introducerea a datelor în tabele: Data->Form;
există avantajul rapidităţii în introducerea datelor; în cazul datelor de volum
mare, se pot vizualiza foarte rapid şi regăsi doar acele date care respectă un
criteriu de selecţie: Criteria şi find next sau find prev
• prin folosirea validării datelor, se stabilesc valorile admise la culegerea datelor

în fiecare celulă, sursa acestora (dacă se preiau din liste prededefinite),
mesajele de intrare şi mesajele de alertă (care apar în cazul valorilor eronat
introduse); se realizează astfel introducerea datelor validate, corecte din start
Introducerea comentariilor pe celule, se realizează:

• cu click dreapta pe celula +Insert comment
• din bara de titlu ->Insert ->Comment;
▫ vizualizarea comentariilor se realizează din bara de meniu View->Comments;
▫ editarea/modificarea/formatarea comentariilor: click dreapta pe comentariu +
Edit text-> Format;
91
Căutarea, înlocuirea datelor în tabele
• căutarea datelor: Edit ->Find (Ctrl+F);
• înlocuirea datelor: Edit -> Replace ( CTRL+H); în fereastra de dialog se poate
alege atât formatul valorilor de căutat cât şi a celor care le înlocuiesc pe
acestea
Copierea/mutarea datelor cu referinţe în alte foi de lucru, regiştri, fişiere
externe Excel-ului, se face identic cu copierea simplă, în aceeaşi foaie de lucru,
doar că la selecţia destinaţiei se aleg alte foi din registrul de lucru sau alţi regiştri
deja creaţi pe computerul local, pe o reţea sau în orice altă locaţie indicată; sau se
marchează zona de copiat/mutat şi "drag and drop": se prinde zona selectată şi se
duce cu mouse-ul la destinaţie
Inserarea simbolurilor, se face din Insert->Symbol
Introducerea numelor definite de utilizator

• Excel permite utilizarea etichetelor de rânduri, coloane, celule, zone pentru
facilizarea referirii acestora; de asemenea, mai oferă posibilitatea ataşării de
nume definite de utilizator;
• mod de lucru: se marchează zona de celule căreia dorim să-i ataşăm un nume
şi INSERT->Name ->Define-> se defineşte un nume acelei zone
• etichetele şi numele sunt folosite pentru apelarea mai uşoară a coloanelor,
liniilor, zonelor în formule; un nume definit, face mai uşoară introducerea
formulei (ex: SUM(Incasări) e mai simplu de aplicat decât SUM(D20:D48)
sau PRODUCT(x;y), SUMPRODUCT ((produse="p1") *(luna="ian")
*vanzari)
• ştergerea unor nume definite: se alege numele de şters şi ->Delete
Utilizarea formatelor condiţionale

• formatarea condiţională creează o diferenţiere vizuală mai bună a datelor cu
caracteristici comune, dintr-o foaie de lucru; se selectează zona de formatat +
Format->Conditional Formatting; în celula de dialog se setează condiţiile pe
care trebuie să le respecte anumite celule/linii ca valori sau ca rezultat al unor
formule aplicate asupra datelor zonei selectate, după care se setează un format
anume ca fonturi, bordere şi patern pentru acele celule; pot fi introduse
formate condiţionale pentru trei condiţionări ale celulelor; eliminarea acestor
formate: Format -> Conditional formattting -> Delete
92
Formule, operatori, introducerea formulelor, funcţii Excel
- formula este o instrucţiune, combinaţie de funcţii, operatori, constante, variabile,
referinţe (adrese de celule), care în urma evaluării, generează un anumit rezultat
• formulele se introduc direct in celule;
• introducerea formulelor, se face prin selectarea unei celule, apoi se introduce
semnul ‘=’ după care se introduce de la tastatură numele funcţiei cu
argumentele sale; sau se selectează celula în care trebuie introdusă funcţia,
apoi click, pe simbolul de funcţie (fx) din bara de formule (function wizard)
• Excel pune la dispoziţia utilizatorului peste 200 funcţii predefinite

• funcţiile predefinite, sunt formule speciale cu o anumită sintaxă, care
execută operaţii, prelucrări de date în vederea rezolvării unor calcule,
probleme specifice;
• argumentele funcţiilor, sunt valori care se folosesc pentru efectuarea
calculelor impuse de utilizator asupra datelor Excel
• argumentele, se precizează prin valoare sau prin adresa celulelor
considerate în calcul; ele pot fi obligatorii sau opţionale şi se actualizează
automat, la copierea sau mutarea celulelor care conţin funcţiile
• separatorii dintre argumentele funcţiilor sunt”;” sau „ ,”, în funcţie de
versiunea MS-Excel şi sunt completaţi automat dacă se foloseşte Function
wizard;
• operatorii sunt simboluri utilizate pentru precizarea operaţiilor care trebuie
executate asupra operanzilor
• operanzii sunt constante, variabile, nume de funcţii, expresii
• expresiile sunt entităţi construite cu ajutorul operanzilor şi operatorilor,
respectând o sintaxă dată, specifică mediului software
• Excel are o listă de prioritate a operatorilor, cunoscută din matematică şi
identică cu a tuturor limbajelor de programare:
o parantezele care conţin operaţiile;
93
o ridicarea la putere;
o înmulţirea şi împărţirea
o adunarea şi scăderea
• schimbarea acestei ordini a operaţiilor se realizează cu ajutorul
parantezelor (doar rotunde)
Operatorii Excel sunt:

o aritmetici: adunare (+), scădere (), înmulţire(*), împărţire (/), ridicare la
putere(^)
o relaţionali: mai mic (<), mai mare (->), egal (=), mai mic sau egal (<=), mai
mare sau egal (->=), diferit de (<->)
o de text: pentru concatenarea şirurilor de caractere -> '&'
o de referinţă a celulelor/domeniilor de celule:
2 puncte '..' sau ':' (două puncte) indică un domeniu de celule ->
D13:H122
virgula ',' se foloseşte pentru referinţelor multiple; mai multe
domenii+celule izolate -> (A13,G22, H19:I44, K11,M3)
spaţiul ' ' indică intersecţia unor zone/domenii de celule, rezultând
celula comună -> (G14:J14 H12:H1) = H14
referirea unei zone de celule din altă foaie de lucru ->Sheet1!C6:C8
Clasele de funcţii Excel, se regăsesc în lista care se activează cu click pe (fx) din
bara de formule, selectând categoriile de funcţii; acestea sunt:
o financiare (financial)
o dată şi oră (date&time)
o matematice şi trigonometrice
(math&trig)
o statistice (statistical)
o de căutare şi referire (lookup
&reference)
o baza de date ( database)
o text (text)
o logice (logical)
o de informaţie (information)
Erori standard asociate formulelor

#NULL! - zona indicată este formată din două serii disjuncte sau operator
de domeniu eronat folosit sau separarea cu virgulă a două domenii omisă
#DIV/0! - în formulă se încearcă împărţirea la 0
#VALUE! - în formulă apar operatori sau valori necorespunzătoare
94
#REF! - formula referă o celulă inexistentă sau o referinţă nu există sau nu
e valabilă sau nu există sau sunt şterse celule/zone/domenii de celule la
care se face referinţă în formulă
#NAME! - formula foloseşte un nume inexistent sau scris incorect sau sunt
omise paranteze
#NUM! - în formulă există probleme cu numerele apărute datele indicate
nu sunt numerice sau un număr este mai mare decât maximul admis in
Excel
#N/A! - valoarea din celula implicată în formulă nu este disponibilă în
momentul execuţiei formulei
Utilizarea help-urilor pentru funcţii Excel: se selectează (fx) din bara de
formule -> se deschide fereastra -> Insert Funcţion , apoi se selectează numele
funcţiei şi în partea de jos a ferestrei apare -> Help on this Function
Funcţii matematice&trigonometrice
Autosum (Σ) - realizează însumarea automată a unei zone de celule; se
selectează celula care dorim să conţină suma -> click pe icon (Σ) din bara de
instrumente şi apoi selectăm domeniu celulelor de însumat şi <enter->-> ALT
=); în autosum putem insera şi domenii şi celule independente de însumat; ex:
SUM(H12:H14;H16:H18;H20)
SUM (Σxi) - realizează suma celulelor/zonelor specificate, sintaxa:
SUM(num1;num2; ...), num1, num2, ... până la 30 argumente de însumat;
ex: suma a două numere SUM(8; 21) =29; suma unei zone de celule adiacente
SUM(C2:C11); suma unei zone de celule + un număr SUM(D2:D14;15); suma
unor celule disparate cu numere SUM(H17:H21;24;15;111);
SUM(G9:G11;H24;Sheet1!G6:G9;)
PRODUCT(пxi) - returnează produsul argumentelor indicate; sintaxa:
PRODUCT(num1;num2;...), num1, num2, ..., până la 30 de argumente care se
pot înmulţi;
ex: înmulţirea conţinutului unei zone de celule adiacente
PRODUCT(D2:D11); produsul dintre conţinutul unei zone compacte de celule
cu numere PRODUCT(H13:H15;45;12;H17:H18); produsul unor zone
intersectate, cu numere şi cu altă zonă compactă
PRODUCT(H13:H14;H14:J14;145;11;H20:H21);PRODUCT(G7;H22:H24;
Sheet1!E6:E9)
POWER - dă puterea unui număr POWER(num;putere;num=baza, care
trebuie ridicată la putere; în locul acestei funcţii, se poate folosi operatorul
ridicare la putere '^' ; ex: 1205 -> POWER(120,5); conţinutul unei celule
ridicat la conţinutul alteia ->POWER(H20;H19); ridicarea la putere a
numerelor zecimale POWER(15,2;12,5); puteri fracţionate POWER(154,2/3)
95
SQRT - rădăcina pătrată a unui număr SQRT(num); echivalent cu
Power(num;1/2) sau (num^1/2); ex: SQRT(H18) rădăcina pătrată a numărului
conţinut de o celulă; rădăcina pătrată a numerelor negative SQRT(ABS(23,8))
sau a unei celule cu conţinut negativ SQRT(ABS(I21))
ABS - returnează valoarea absolută a unui număr, sintaxa: ABS(num; ex:
ABS(121)=121; ABS(156,6)=156,6; ABS(I5)
ROUND - realizează rotunjirea unui număr la un număr dat de zecimale,
sintaxa: ROUND(numb;,numar_zecimale); există şi cele două variante ale
acestei funcţii: ROUNDUP şi ROUNDDOWN;
ex: ROUND(125.4689;1)=125,5;
EXP- returnează puterea lui (e) = 2.71828182845904); sintaxa: EXP(num);
ex: EXP(14) = e14; EXP(H16); EXP(125.46)
LOG - logaritmul unui număr într-o bază dată; LOG(num;baza);
ex: LOG(10; 2) = log în baza 2 din 10; LOG(2;10) log în baza 10 din 2;
LOG(H21;H20)
LOG10 - logaritm zecimal dintr-un număr -> LOG10(num)
LN - logaritm (baza e) natural dintr-un număr ->LN(num); ex: LN(H20);
LN(2.71828182845904)=1; Ln(52.93)=3.97
FACT - factorialul unui număr -> FACT(num)->n!; ex: FACT (0)=1;
FACT(H2); FACT(12)
• COMBIN - întoarce numărul de combinaţii pentru un număr dat de elemente;
sintaxa: COMBIN(num;num1); ex: COMBIN(11;3);
COMBIN(C13;Sheet1!C8)
• RADIANS - converteşte gradele sexagesimale în radiani;
RADIANS(grade_sexa; ex: RADIANS(180)=1
• PI() - întoarce valoare lui pi , cu 15 zecimale; п=3.14159265358979->PI() ;ex:
aria cercului PI()*(B13^2)
• SIN - returnează sinusul unui unghi dat în radiani; SIN(unghi_radiani;
rad=sexa*PI()/180; ex: SIN(PI()/2); SIN(RADIANS(45)); Sin(I13)
• COS - oferă cosinusul unui unghi dat în radiani; COS(unghi_radiani);ex:
COS(90*PI()/180); COS(RADIANS(45)); COS(H21)
• TAN - returnează tangenta unui unghi dat in radiani; TAN(unghi_radiani); ex:
TAN(RADIANS(45)) = TAN(45*PI()/180) =1
• ATAN - arctangenta unui număr(tg unui unghi) între (pi/2,pi/2); ATAN(num);
ex: ATAN(PI()/2)
• ASIN - arcsinusul în radiani al unui număr(sinusul unui unghi) între 1 şi 1;
ASIN(num);ex: ASIN(1); ASIN(H2)
• DEGREES - converteşte radiani în grade sexagesimale; DEGREES(radiani)
• ACOS - arcosinusul în radiani al unui număr(cosinusul unui unghi) între 1 şi
1; ACOS(num);ex: ACOS(1);DEGREES(ACOS(1))
96
• SUMIF - returnează suma condiţionată a celulelor care îndeplinesc o condiţie
dată;SUMIF(zona_celule;"criteriu";zona_de_insumat);ex:
SUMMIF(F11:F17;"=imprimanta1";G11:G17);SUMIF(B4:B10;"laptop";Sheet
1!G6:G12)
• SUMPRODUCT (Σ xiyi) - însumează produsele elementelor din mai multe
zone de celule -> SUMPRODUCT(zona1;zona2;...), până la 30 de zone de
înmulţit; ex: SUMPRODUCT(A9:A11;B9:B11)
SUMPRODUCT(D29:D31;Sheet1!C6:C8)
• SUMSQ (Σx2) - întoarce suma pătratelor argumentelor; SUMSQ(num1;num2;
...),până la 30 de numere;
ex: SUMSQ(11; 13); SUMSQ(D4:D7;Sheet1!E6:E9)
• SUMX2MY2 Σ (xi2yi2) - calculează suma diferenţelor pătratelor a doi
vectori/zone; SUMX2MY2(zona1;zona2) ; ex: SUMX2MY2(C4:L4;C5:L5);
SUMX2MY2(D4:D7;Sheet1!E6:E9)
• SUMX2PY2 Σ (xi2+yi2) - calculează suma pătratelor a doi vectori/zone;
SUMX2PY2(zona1;zona2);
ex: SUMX2PY2(C4:L4;C5:L5); SUMX2PY2(D4:D7;Sheet1!E6:E9)
• SUMXMY2 Σ (xiyi)2 - calculează suma diferenţelor la pătrat ale valorilor a doi
vectori/zone -> SUMXMY2(zona1;zona2); ex: SUMXMY2(C4:L4;C5:L5);
SUMXMY2(D4:D7;Sheet1!E6:E9)
• MDETERM - returnează determinatul unui tablou/matrice pătratice sau al unor
constante separate; MDETERM (matrice); ex: MDETERM(B6:E9),
MDETERM({1.2,0.6;11,13})
• MINVERSE - returnează inversa unei matrice pătratice; MINVERSE(matrice)
(pentru vizualizarea inversei se foloseşte un şir de acţiuni, se introduce într-o
celulă separată formula (=MINVERSE(matrice) +<enter->), după care apare
ca rezultat un număr; selectăm o zonă egală cu cea ocupată de matricea de
inversat şi care să cuprindă în colţul stâng şi celula care conţine formula de
inversare + F2 + (CTRL +Shift+enter) şi rezultă inversa matricei iniţiale); ex:
MINVERSE(B11:E14)
• MMULT - returnează produsul a doua matrice; MMULT(matrice1,matrice2),
rezultă un număr, după care se aplică aceeaşi regulă ca şi la inversare;
ex: MMULT(B17:C20,E17:H18), MMULT(B17:C20,Sheet2!C10:F11)
• MOD - returnează restul împărţirii a două numere -> MOD(num,divisor); ex:
MOD(A25,B25), MOD(12.25,1.5)
• RAND - returnează un număr aleator implicit între 0 şi 1, dar poate să genereze
orice număr aleator, dacă funcţia este inclusă în formule; RAND(); ex:
RAND(), RAND()*11.2, RAND()*2
• SIGN - returnează semnul unui număr real-> SIGN(numar) ->( 1 , dacă
număr->0; 0, dacă număr=0 ;1, dacă număr <0);
97
ex: SIGN(B36), SIGN(12.5), SIGN(0), SIGN(0.65)
Funcţii Data&Ora
• introducerea de la tastatura -> Data curentă -> CTRL+;
• introducerea a de la tastatura -> Ora curentă -> CTRL+Shift+;
• NOW() - returnează data şi ora curentă; NOW()
• DATE - returnează o dată calendaristică; DATE(an,luna,zi);
ex: DATE(B4,C4,D4)
• DAY - returnează numărul zilei (între 1 şi 31) dintr-o dată calendaristică; ex:
DAY(B5)
• DAYS360 - returnează numărul zilelor dintre două date calendaristice;
DAYS360 (data _inceput, data_sfarsit, metoda), (metoda US sau EU); ex:
DAYS360(B11,C11)
• MONTH - returnează numărul lunii dintr-o dată calendaristică;
MONTH(data_calendaristica); ex: MONTH(C10)
• TIME - returnează data formatata, corespunzătoare unor numere reprezentând
ore, min, sec; TIME(ora,min,sec); ex: TIME(B17,C17,D170), TIME(12,41,50)
• WEEKDAY - returnează ziua din săptămână, dintr-o dată calendaristică
specificată; WEEKDAY(data, mod ; ( mod=0 se omite, =2 săptămâna de 7 zile
şi =3 săptămâna de 6 zile); ex: WEEKDAY(B22,3)
• TODAY - returnează data de azi -> TODAY( ; ex: Today(), Today()*2
• YEAR - returnează anul unei date calendaristice; YEAR(data_calendaristica);
ex: YEAR(B28)
Funcţii statistice
• AVERAGE - calculează media aritmetică a până la 30 numere, celule, zone de
celule, vectori; AVERAGE(num1,num2,...);
ex: AVERAGE(B4:B8;C4:C8;D4;E4;F4);
AVERAGE(B4:B8;C8;D4;Sheet2!G4:G8;Sheet2!E10:E11;Sheet2!D10;Sheet2
!C11)
• AVERAGEA - calculează media aritmetică a valorilor din lista de argumente,
care pot fi pe lângă numere şi texte sau valori logice ( TRUE şi FALSE);
argumentele de tip text sau False au valoarea 0, iar True, 1;
AVERAGEA(num,num2,...); ex: AVERAGEA(B12:B16)
• COUNT - returnează numărul celulelor care conţin numere;
COUNT(val1;val2;...), până la 30 de argumente de tipuri diferite, dar se
contorizează doar numerele; ex: COUNT(H4:H11;E7;C16;C21)
• COUNTA - returnează numărul celulelor care nu sunt goale;
COUNTA(val1;val2;...), până la 30 de argumente de tipuri diferite, dar se
contorizează doar cele care nu sunt goale; ex: COUNTA(H4:H14)
98
• COUNTBLANK - contorizează doar celulele goale dintr-o zona de date;
COUNTBLANK(zona); ex: COUNTBLANK(E4:E8)
• COUNTIF - contorizează celulele dintr-o zonă, care îndeplinesc un criteriu
dat; COUNTIF(zona; criteriu);
ex: COUNTIF(H4:H8;"->0"), COUNTIF(B4:B8;"->=5")
• MAX - calculează maximul dintr-un set de date -> MAX(num1;num2;...), până
la 30 de argumente;
ex: MAX(B4:B8;C4:C8;E8;F8;B16:D16;B22:D22),
MAX(B12:B16;C16;D16;B19;B22:D22;Sheet2!C10:F11;Sheet2!F4:G7)
• MAXA - calculează maximul dintr-o listă de argumente de diferite tipuri; textul
şi valorile True si False, sunt comparate ca şi numerele; (există aceeaşi regulă
ca şi la funcţia AVERAGEA); MAXA(val1;val2;...), până la 30de argumente;
ex: MAXA(B12:B19;B21:C21;H7:H11)
• MEDIAN - returnează numărul median al unui set de date (median = numărul
din mijlocul unui set de numere);
MEDIAN(num1;num2;...), până la 30 de numere;
ex: MEDIAN(I3:N3;I2:M2;15;17,5)
• MIN - calculează cel mai mic număr dintr-un set de valori;
MIN(num1;num2;...), până la 30 de numere;
ex: MIN(I2:M2;I3:N3;120;12,5;I2:I3)
• MINA - returnează cea mai mică valoare dintr-o listă de argumente;( textul şi
valorile logice TRUE şi FALSE sunt comparate ca şi numerele, având
aceleaşi valori ca şi în cazul funcţiilor AVERAGEA si MAXA);
MINA(val1;val2;...), până la 30 valori; ex: MINA(H4:L4;I2:J3;M2:N3)
• CORREL calculează coeficientul de corelaţie între doi vectori/zone zona1,
zona2; coeficientul de corelaţie determină relaţia dintre două
proprietăţi/caracteristici/variabile analizate (ex: greutatea corporală şi
tensiunea arterială) -> CORREL(vector1;vector2);
(Corel(X,Y) = Σ(XMx)(yMy)2 / √ Σ(XMX)2*Σ(YMY)2 ), are valori între 0 şi 1;
unde MX si MY sunt mediile vectorilor X şi Y); ex:
CORREL(B22:B24;C22:C24)
• COVAR-> calculează covarianţa, media produselor abaterilor pentru fiecare
pereche de puncte de date; covarianţa determină relaţia dintre două
caracteristici/seturi de date;( ex. relaţia dintre nivelul de educaţie şi utilizarea
Internetului acasă); COVAR(zona1;zona2);
• (cov(X,Y)= Σ(XMX)(YMY)/n; unde MX, MY sunt mediile vectorilor X, Y);
ex: COVAR(B4:B8;C4:C8); COVAR(C4:C8;Sheet2!F4:F8)
• RANK returnează rangul unui număr dintr-o listă de numere; rangul unui
număr este mărimea acelui număr, relativ la valorile dintr-o listă dată; într-o
listă ordonată, rangul unui număr este chiar poziţia sa în listă;
99
RANK(num;lista;mod), unde lista = lista de numere, mod = modul de
atribuire al rangului (0 sau omis, rangul numărului se consideră relativ la o
listă sortată în ordine descrescătoare; mod<->0, rangul numărului se considera
relativ la o listă sortată în ordine crescătoare);
ex: RANK(J3;H3:N3), RANK(J3;H3:N3;1)
Funcţii logice: AND, OR, NOT, IF, FALSE, TRUE
• AND returnează valoarea logică TRUE dacă toate condiţiile verificate sunt
adevărate şi FALSE dacă una sau mai multe condiţii sunt false; AND
(conditia1;conditia2; ...), până la 30 de condiţii care se pot verifica; ex:
AND(A7->0;A4->1), AND(B5->13;B6<1;15->B4)
• FALSE returnează valoarea logică FALSE; FALSE( )
• IF returnează o valoare dacă condiţia impusă este adevărată şi o altă valoare
dacă este falsă;
IF(conditia;valoarea _daca _cond_e adevarata;valoarea _daca _cond_e
falsa); ex: IF(B40;"nr. Pozitiv";"nr.negativ"), IF(A4-
>0;MIN(A4:A7);MAX(B4:B7))
• NOT schimbă valoarea argumentului într-o valoare opusă;
NOT(valoare/expresie); ex: NOT(156->0), NOT(MIN(A4:A7)=11,2
• OR returnează TRUE dacă cel puţin o condiţie este adevărată şi FALSE dacă
toate condiţiile sunt false; OR(conditie1;conditie2;...), până la 30 condiţii de
testat; ex: OR(A4->0;A6<0;A7->0)
• TRUE returnează valoarea logică TRUE -> TRUE( )
Funcţii financiare
• SLN (straightline depreciation) calculează amortizarea liniară a unui mijloc fix
pe o perioadă dată -> SLN(val;val_rezid;dur_amortiz),(unde val = valoarea
iniţială a mijlocului fix, val_rezid = valoarea reziduală (rămasă) valoarea
mijlocului fix la sfârşitul amortizării; dur_amort = durata normată de utilizare
a mijlocului fix(durata de viaţă); ex:SLN(B3;B4;B5)
• PMT (payment) calculează valoarea de rambursat, pentru un împrumut bazat
pe plăţi constante şi o rată constantă a dobânzii;
PMT(rata_dob;nr_rate;val_actual;[val_viitoare];[moment]),
unde rata_dob = rata dobânzii pentru împrumut, nr_rate = numărul total de
plăţi pentru împrumut, val_actual = valoare împrumut, valoarea în prezent a
seriei de plăţi viitoare, val_viitoare = valoarea viitoare la care ajungem după
plata ultimei rate(dacă această valoare nu se indică, se presupune a fi 0 =->
valoarea viitoare a împrumutului este 0), moment = momentul când sunt
datorate(returnate) plăţile (0/neprecizat sfârşitul perioadei, 1 începutul
perioadei; PMT se poate folosi şi pentru aflarea unei sume economisite cu rată
constantă, pe o perioadă dată; ex: PMT(H3/12;H4;H5)
100
• PV (present value) calculează valoarea actualizată a unei investiţii, suma
împrumutată acum, reprezentând o serie de plăţi viitoare;
PV(rata_dob;nr_rate,rata_lunara;[val_viitoare];[moment]), argumentele au
aceleaşi semnificaţii cu ale funcţiei PMT; ex: =PV(H22/12;H23*12;H24)
• RATE calculează rata dobânzii periodice pentru o rată(sumă de plată) anuală
datorată;
RATE(nr_rate;rata_lunara;val_actual;[val_viitoare;[moment];[estim]), estim
= estimarea valorii ratei; daca nu se specifica se considera 10%; ex:
RATE(H44*12;H45;H46)
• FV (forward value) calculează valoarea viitoare a unei investiţii bazate pe
plăţi periodice, constante şi o rată a dobânzii constantă;
FV(rata_dob;rata;[val_viitoare;[moment]);
ex: FV(G50/12;G51*12;G52;G530)
• NPV (net present value) calculează valoarea netă actualizată a unei investiţii
prin utilizarea unei rate de actualizare (rata de scont, a inflaţiei) şi a unei serii
de plăţi (valori negative) şi încasări (valori pozitive) viitoare;
NPV(rata_actualiz;val1;val2; ...), rata_actualiz = rata de actualizare pe
parcursul unei perioade, val1, val2, ... până la 29 de argumente; plăţi (<0) şi
încasări (->0); ex: NPV(G64;G65;G66;G67;G68)
• DB (depreciation fixed declining balance) returnează amortizarea unui mijloc
fix pentru o perioadă specificată, folosind metoda balanţei cu descreştere fixă;
DB(val;val_rezid;durata_utiliz;per_amort;[luni1]), (unde val = valoarea
iniţială a mijlocului fix, val_rezid = valoarea reziduală, valoarea mijlocului fix
la sfârşitul amortizării; dur_amort = durata normată de utilizare a mijlocului
fix; per_amort = durata de amortizare; luni1= număr luni din primul an de
amortizare; dacă lipseşte, se consideră =12 luni); amortizarea după metoda
balanţieră cu descreştere fixă -> ((valoare iniţială-amortizarea totală din
perioadele precedente) * rata de amortizare), unde: rată = 1 ((val_rezid / val) ^
(1 /dur_utiliz)), rotunjită la trei zecimale; ex: DB(B4;B5;B6;B7;3)
• DDB (depreciation double declining balance) calculează amortizarea unui
mijloc fix pentru o perioadă, prin metoda balanţei dubluregresive sau o altă
metodă dorită
• SYD calculează suma valorilor anuale amortizate pentru un mijloc fix, pe o
perioadă specificată; SYD(val;val_rezid;durata_utiliz;per_amort); ex:
SYD(B23;B24;B25;B26)
• VDB calculează amortizarea unui mijloc fix prin metoda balanţei dublu
descrescătoare, pentru orice perioadă specificată (se foloseşte pentru balanţe
cu descreşteri variabile);
VDB(val;val_rezid;durata_utiliz;incep_per;sf_per;[rata];[indice_schimb]),
incep_per = perioada de început pentru care calculăm amortizarea, sf_per =
101
perioada de sfârşit pentru care calculăm amortizarea, rata = rata de descreştere
a balanţei, dacă lipseşte se consideră a fi 2 (metoda balanţei dublu
descrescătoare); Modificaţi argumentul factor dacă nu vreţi să utilizaţi metoda
balanţei dublu descrescătoare sau orice altă metodă doriţi; indice_schimb
= TRUE/FALSE indică comutarea/sau nu la amortizarea liniară, când
amortizarea este mai mare decât cea reieşită din calculul balanţei
descrescătoare; TRUE nu se comută, False se comută automat; ex:
VDB(B34;B35;B36*12;B37;B38)
• IPMT calculează dobânda pentru o investiţie, bazată pe plăţi periodice,
constante şi o rată constantă a dobânzii;
IPMT(rata_dob;per;nr_rate;val_actual;[val_viitoare];[moment]), rata_dob=
rata dobânzii pe o perioadă, per = perioada pentru care vrem să aflăm dobânda,
nr_rate = numărul total de rate de plată, val_actual = valoarea actuală a
investiţiei, val_viitoare = valoarea viitoare obţinută după efectuarea ultimei
plăţi; (dacă lipseşte, se consideră 0), moment este identic cu cel de la PMT;
ex:IPMT(H15/12;H16;H17;H18)
• ISPMT calculează rata dobânzii pentru o anumită perioadă a unei investiţii;
ISPMT(rata_dob;per;nr_rate;val_actual), rata_dob = rata dobânzii pentru
investiţie, per = perioada pentru care se caută dobânda, nr_rate = numărul
total de rate pentru investiţie, val_actual = valoarea actuală a investiţiei;
ex:ISPMT(H29/12;H30*12;H31*12;H32)
• PPMT calculează plata capitalului de bază pe o perioadă dată, pentru o
investiţie bazată pe plăţi constante periodice şi o rată constantă a dobânzii -
>PPMT(rata_dob;per;nr_rate;val_actual;[val_viitoare;[moment]);
ex: PPMT(H37/12;2;H38*12;H39)
Funcţii text
• CHAR returnează caracterul precizat printr-un număr cuprins între 1 şi 255;
caracterul returnat este specific calculatorului utilizatorului; setul de caractere
depinde de calculator şi sistemul de operare (Windows foloseşte setul de
caractere ANSI, iar calculatoarele Mac set caractere proprii MAC) ->
CHAR(num); ex:CHAR(255),CHAR(11)
• CONCATENATE lipeşte/uneşte mai multe şiruri text într-unul singur;
CONCATENATE (text1;text2;...), până la 30 elemente de text, care sunt unite
într-unul singur; text1,2.. = şiruri de caractere, numere sau referinţe la celule
singulare, zone de celule; funcţia poate fi înlocuită prin operatorul de tip text
„&”; ex: CONCATENATE("magazinul nostru ofera:";B4;" ";B5;" ";B6;" ";"la
cele mai mici preturi") sau "magazinul nostru ofera: "&"laptop "&"imprimanta
"&"ups "&"la cele mai mici preturi"
• DOLLAR transformă un număr în format text şi aplică simbol monetar
102
(numele funcţiei şi simbolul aplicat depind de setările de limbă regional
settings pentru România, în loc de $, vor apărea "lei");
DOLLAR(num;nr_zecimale), (nr_zecimale < 0 =-> num , se rotunjeşte la
stânga virgulei zecimale; dacă nr_zecimale lipseşte, se consideră implicit 2);
acţiunea acestei funcţii diferă de acţiunea de stabilire din Format cells a
formatului de tip numeric, pentru că această funcţie transformă numărul în text
cu simbol monetar, putând astfel fi folosit în continuare în operaţii specifice
datelor de tip text; ex: DOLLAR(C4;1),DOLLAR(C5;3), DOLLAR(C3)
• LEFT returnează primul caracter sau caractere dintr-un şir text, în funcţie de
numărul de caractere specificat; LEFT(text;num_car), num_car = numărul de
caractere care se vor extrage din text şi este ->=0; dacă lipseşte, se consideră
1;dacă este mai mare decât lungimea textului se returnează întreg textul;
pentru caracterele formate pe doi octeţi (ex. scriere asiatică), există funcţia
LEFTB, care returnează primul caracter sau caractere dintr-un şir text, în
funcţie de numărul de octeţi specificat; LEFTB(text;num_biti), num_biti =
numărul de caractere care se extrag ţinând cont de numărul de octeţi de
exprimare a acestora; ex: LEFT(E3;8)
• LEN returnează lungimea/nr. caractere dintr-un text; LEN(text); pentru
caractere generate pe dublu octet există funcţia LENB, care returnează
lungimea unui şir de caractere cu reprezentare dublu octet ->LENB(text); ex:
LEN("iarba verde de acasa"), LEN(E3)
• LOWER transformă toate litere mari ale unui text, în litere mici;
LOWER(text); ex: LOWER("dar eBINE a cuNOasTE"), LOWER(H3)
• PROPER transformă în majusculă prima literă dintr-un şir de text/ cuvânt şi
converteşte pe toate celelalte în caractere mici; PROPER(text), text = text în
ghilimele, o referinţă la o celulă care conţine textul; ex: PROPER("dar e
BINE a cuNOasTE"), PROPER(H3)
• UPPER converteşte un text în majuscule; UPPER(text); inversa funcţiei
LOWER; ex: UPPER("ghici cine vine la cina?"), UPPER(E8)
• SUBSTITUTE înlocuieşte un text (text_vechi) cu un altul (text_nou) dintr-un
şir de caractere/text; SUBSTITUTE(text;tex_vechi;text_nou;nr_apar), nr_apar
= specifică a câta apariţie a lui text_vechi va fi înlocuită cu text_nou; dacă nu
se specifică, text_vechi, va fi înlocuit peste tot unde apare, cu text_nou;
ex: SUBSTITUTE(E8;"ci";"xx"), SUBSTITUTE(E8;"ci";"oo";2)
• REPLACE înlocuieşte o parte dintr-un şir de text ( text_vechi), cu
( text_nou), de la poziţia specificată de (start_num), pe o lungime dată de
(num_car); REPLACE(text_vechi;start_num;num_car;text_nou); pentru
caractere reprezentate pe dublu octet, există funcţia REPLACEB;
REPLACEBtext_vechi;start_num;num_car;text_nou);
ex:REPLACE(F8;4;10;"ci")
103
• TRIM elimină toate spaţiile din text, cu excepţia spaţiilor dintre cuvinte;
TRIM(text); ex: TRIM(" xx cc dg drt "), TRIM(F8)
• VALUE converteşte într-un număr un şir de text care reprezintă un număr;
VALUE(text); ex:VALUE(I8), VALUE("125,47")
Funcţii de căutare&referinţă
• HLOOKUP caută o valoare în primul rând al unui tabel sau al unei matrice de
valori (pe orizontala H), apoi întoarce valoarea în aceeaşi coloană dintr-un
rând pe care-l specificaţi, pentru tabel sau pentru matrice; HLOOKUP,
foloseşte la vizualizarea unor date care sunt localizate într-un rând situat peste
primul rând al unui tabel de date şi dorim să le vedem mai jos cu un număr
specificat de rânduri; HLOOKUP(val_caut;tabel;nr_rand; exact), val_caut =
valoarea care trebuie căutată în primul rând al tabelului, tabel = un tabel cu
date în care căutăm val_caut; nr_rand = numărul rândului din tabel din care va
fi returnată valoarea potrivită, exact = valoare logica true/false, care indica
daca dorim ca Hlookup, sa caute potrivire exacta sau aproximativa;
ex:HLOOKUP(C4;A4:C11;3; FALSE)
• LOOKUP se foloseşte pentru căutări în vectori sau în matrici şi are două
forme:
o forma vector:
LOOKUP(val_caut;vector_de_cautare;vector_rezultat), val_caut =
valoarea pe care o caută funcţia LOOKUP în primul vector (vector_de
căutare) şi care trebuie să fie ordonat crescător, vector_rezultat = vector
de aceeaşi dimensiune cu cea a vectorului de căutare şi din care se
returnează valoarea corespunzătoare primului vector
o forma matrice se caută valoarea specificată, în primul rând sau în
prima coloană dintr-o matrice şi întoarce o valoare din aceeaşi poziţie
în ultimul rând sau ultima coloană a matricei; această formă a funcţiei
se foloseşte când valorile care vrem să se potrivească, sunt în primul
rând sau în prima coloană a unei matrice, iar forma vector, atunci când
vrem să specificăm localizarea unei coloane sau a unui rând;
LOOKUP(val_caut;matrice), matrice este zona/matricea care conţine
valori pe care le comparăm cu val_caut cu HLOOKUP şi VLOOKUP
căutam în jos/pe coloană sau pe linie/rând, iar cu LOOKUP selectăm
întotdeauna ultima valoare din rând sau din coloană; ex:
LOOKUP("calc2";A5:A11;B5:B11), LOOKUP(A9;A7:C10)
MATCH returnează poziţia relativă a unui element dintr-o matrice care
corespunde unei valori specificate într-o ordine specificată;
MATCH(val_caut;matrice;potriv), val_caut = valoarea care trebuie să se
potrivească în matrice, matrice=zona în care se caută elementul de potrivire,
104
potriv = (1 se returnează cea mai mică valoare ->= cu val_caut ("matrice"
trebuie ordonată descrescător), 0 se returnează prima valoare care este egală
cu val_caut şi "matrice" poate avea orice ordonare, 1 se returnează cea mai
mare valoare, care e <= cu val_caut şi "matrice" trebuie ordonată crescător);
ex:MATCH(42;G4:G7;1)
TRANSPOSE transformă o zonă verticală întruna orizontală sau invers;
TRANSPOSE(matrice); ex: TRANSPOSE(G7:I7)
VLOOKUP caută o valoare în cea mai din stânga coloană a unui tabel, apoi
returnează o valoare în acelaşi rând dintr-o coloană specificata din tabel (
potrivire Verticală); VLOOKUP(val_caut;tabel;nr_col; exact), argumentele
funcţiei au aceeaşi semnificaţie ca şi la funcţia HLOOKUP, doar că aici apare
nr_col = numărul coloanei din tabel din care trebuie returnată valoarea; ex:
VLOOKUP(A6;A5:B11;2)
Funcţii pentru baze de date

o DAVERAGE calculează media valorilor dintr-o coloană /lista/ baza de date,
care respectă anumite condiţii impuse;
DAVERAGE(baza_date;camp;conditii), baza_date = zona de celule care
alcătuiesc baza de date (rânduri=înregistrări şi coloanele = câmpuri); primul
rând = etichetele câmpurilor bazei de date; câmp = coloana folosită în funcţie,
condiţii = zona care conţine condiţiile impuse bazei de date; ex:
DAVERAGE(A15:E21;C15;A15:E21)
o DCOUNT - contorizează celulele dintr-o coloană din listă sau din baza de
date, care conţin numere şi care îndeplinesc condiţiile impuse;
DCOUNT(baza_date;camp;conditii);
ex: DCOUNT(A24:F30;B24;A16:C170)
o DCOUNTA- contorizează celulele completate dintr-o coloană din listă sau din
baza de date care îndeplinesc condiţiile specificate;
DCOUNTA(baza_date;camp;conditii);
ex: DCOUNTA(A32:F38;A32;A28:F30)
o DGET - extrage o singură valoare dintr-o coloană a unei liste sau a unei baze
de date, care îndeplineşte condiţiile impuse;
DGET((baza_date;camp;conditii); ex: DGET(A32:F38;F32;A28:F29)
o DMAX - returnează maximul dintr-o coloană a unei liste/baze de date, care
îndeplineşte condiţiile impuse; DMAX((baza_date;camp;conditii); ex:
DMAX(A38:F44;D38;A34:G35)
o DMIN - returnează minimul dintr-o coloană a unei liste/baze de date, care
îndeplineşte condiţiile; DMIN(baza_date;camp;conditii);
ex: DMIN(A41:F47;E41;A38:G40)
105
o DSUM - adună numerele dintr-o coloană a unei liste/ baze de date, care
îndeplinesc condiţiile; DSUM(baza_date;camp;conditii);
ex: DSUM(A41:F47;F41;I42:O44)
o DPRODUCT - face produsul valorilor dintr-o coloană a unei liste/baze de date,
care îndeplinesc condiţiile; DPRODUCT(baza_date;camp;conditii);
ex:DPRODUCT(A41:F47;F41;I46:O47
Inserarea elementelor grafice

o tehnologia OLE (Object Linking and Embedding), permite aplicaţiilor care
suportă OLE, comenzi de tipul Insert -> Object-> (MS-Office)
o inserarea elementelor grafice este comună tuturor modulelor din MS-Office
Word, Excel, Powerpoint, cu mici speficicităţi
o elementele grafice de inserat, apar în bara de meniu la Insert, în ultima parte a
pop-up-ului şi pot fi: Picture(imagine), Diagram(diagrame), Object(obiecte
externe):
imagini: Insert -> Picture, pot fi preluate din Clipart( de pe calculatorul
local sau de pe Internet)/dintr-un fişier extern/direct de pe scaner sau orice
dispozitiv digital foto
diagrame organizaţionale (organigrame)
forme automate(autoshapes)
scris artistic(Wordart)
diagrame organizaţionale, ciclice, radiale, piramidale, Venn, ţintă
obiecte externe (tip OLE) documente pdf, doc; imagini bmp, jpg, gif;
videoclipuri, midi, audiovideo secvenţe, MS-Equation, elemente
PowerPoint, PhotoScan, OpenOffice.org, etc.
inserarea, formatarea, copierea, mutarea, alinierea, gruparea si adăugarea
acestor elemente grafice se face exact ca si in MsWord
Generarea graficelor Excel

Excel oferă posibilitatea reprezentării unui set de date/liste, sub formă grafică,
foarte sugestivă şi uşor de interpretat; aplicaţia de grafice Excel, se bazează pe un
Wizard foarte simplu de utilizat
o inserarea graficelor Excel Insert->Chart sau click pe iconiţa din bara de
instrumente -> ; fereastra de dialog,cere:
• stabilirea tipului de grafic dorit(chart type)
• stabilirea zonei de date, a seriilor (source data)
• stabilirea opţiunilor de formatare a graficului (chart options); stabilire
şi formatare titlu grafic, nume axe, axe, linii de grilă, legenda,
etichetele datelor, afişarea/sau nu a tabelului de date originale
106
• stabilirea locaţiei de generare a graficului aceeaşi foaie cu datele
originale/foaie nouă de calcul
Tipuri de grafice:
o cu bare şi coloane (histograme), folosite la compararea tendinţelor multiple,
cumulative
o cu linii, au aceeaşi utilizare generală ca şi histogramele
o tip "plăcintă" (pie), folosite pentru redarea evoluţiei unei singure serii,
reprezentând distribuţii totale
o tip XY(scatter, nor), pentru perechi numerice (x,y), funcţii matematice
bidimensionale, serii a câte două şiruri de numere x, y
o tip area, la fel ca şi cele cu bare şi linii
o tip "gogoaşă"(doughnut), permit reprezentarea mai multor serii deodată
o tip radar, folosite pentru comparaţia valorilor din fiecare categorie
o tip "bubble", reprezentarea unor triplete
o tip "surface", reprezintă minim doua serii, fiecare reprezentată prin propria ei
curbă şi apoi sunt cuprinse într-un grafic 3D
o tip "stock", pentru evidenţe bursiere, cronologice şi de evoluţie
o tip "custom", sunt oricare din tipul de grafice de mai sus, cărora li se aplică
anumite caracteristici de formatare preferate de utilizator
După generarea graficului, acestuia i se pot aduce îmbunătăţiri, reformatări,
redimensionări după preferinţă; reformatările, se referă atât la întregul grafic, cât şi
la fiecare element component al acestuia; se port realiza prin selecţia cu mouse-ul
a fiecărui element al graficului pe care vrem să-l reformatăm şi apoi click-mouse
dreapta şi sunt puse la dispoziţie ustensile de reformatare; spre exemplu: click-
deapta pe suprafaţa graficului, se deschide popup-ul(lista verticală) de formatare
foarte cuprinzătoare, legată de zona graficului, tipul şi opţiunile graficului, al
datelor sursă, cât şi opţiuni de plasare a graficului în foaia de lucru;
Setarea paginii de imprimare

o setarea paginii pentru imprimare File -> Page Setup
107
▫ fereastra de dialog Page setup, conţine: Pagina(page), Margini (Margins),
Antet şi subsol(Header and Footer) şi Foaie (Sheet)
Page:
• orientare pagină portret/vedere
• scalare micşorare/mărire/autoscalare
• mărime hârtie A4,A3, etc. funcţie de tipul imprimantei instalate
• calitate tipărire (dots/inch)
• prima pagină numerotată
Margins:
• se stabilesc mărimile pentru marginile de sus/jos/stânga/dreapta şi antet,
subsol
• se stabileşte centrarea în pagina orizontal/vertical
Header&footer:
• header(antet) - poate să nu fie setat deloc -> none sau custom header ->
pentru cele trei secţiuni (stânga/centru /dreapta paginii), se pot alege tipul
fontului pentru un text dat, numărul paginii din totalul de pagini, data şi
ora, calea fişierului listat, cât şi o imagine ataşată;
• footer la fel ca şi la header
• header&footer mai poate fi setat/modificat din View/Header&footer
Sheet:
• se stabileşte zona de imprimare, prin selectare cu mouse-ul
• se specifică dacă titlul/alte linii/coloane trebuie să se tipărească pe fiecare
pagină
• se specifică elemente de printare: linii grilă, black&white, calitate draft,
comentarii, erori, etc.
• se stabileşte ordinea de tipărire a foilor
Fiecare din aceste secţiuni, au şi trei butoane de Print Preview(previzualizare
înaintea imprimării)/Print si Options
Options:
• Layout - orientarea paginii portret/vedere; ordinea printării: de la pagina 1
la pagina n sau invers; număr de pagini/foaie
108
• Paper/quality - sursa de hârtie funcţie de imprimanta şi opţiunea
utilizatorului
• Advanced - setările de printare specifice imprimantei instalate
Generarea şi utilizarea hiperlinkurilor

• Hyperlinkul este o referinţă, legătură, element de navigaţie într-un
document către alte părţi ale aceluiaşi document, alte documente sau
secţiuni din alte documente, spre care este trimis un utilizator, atunci când
elementul de navigaţie este accesat de către acesta
• Hyperlinkurile, sunt elemente bază a WWW-ului, dar nu se folosesc doar
pe Internet, ci şi în orice alt document digital
• generarea unei hyperlegături se face din Insert->Hyperlink (CTRL+K)
(sau click dreapta, pe elementul selectat de pe care vrem să facem
legătura); hiperlegăturile se pot crea către aceleaşi elemente ca şi în cazul
MS-Word, fereastra de dialog având aceeaşi formă şi structura de
informaţii;
• pentru a crea hiperlegături într-un registru Excel cu mai multe foi de lucru,
se definesc în prealabil ancorele (numele) către care se fac trimiterile,
legăturile din Insert->Name->Define-> nume_ancora, apoi se generează
legătura către acea ancora cu Insert->Hyperlink şi se specifică exact
numele din acel document
Baze de date sortare, filtrare, subtotaluri

o baza de date este ansamblu de date(înregistrări) coerente, integrate şi
partajate;
o sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă ansamblul programelor
care asigură gestiunea datelor dintr-o bază de date;
o în sens Excel, se vorbeşte despre bază de date sau listă, ca fiind zona
selectată dintr-o foaie de calcul care conţine date corelate şi din care se pot
genera baze mai mici de date relaţionate
o lista(baza de date)Excel este un ansamblu contiguu de celule (zonă
compactă de celule)
o prima linie a unei liste conţine capul de tabel al listei, alcătuit din numele
coloanelor listei
o articolele (înregistrările) sunt liniile listei şi au aceeaşi structură în toată
lista
o câmpurile sunt coloanele listei, al căror nume este cuprins în capul de tabel
al listei; numele câmpurilor trebuie să fie obligatoriu unice
o câmpurile pot conţine orice fel de date Excel
109
o câmpurile care conţin în interiorul lor formule (introduse prin "="), se
numesc câmpuri calculate
o Excel, permite generarea, gestionarea unor astfel de liste (baze de date) şi
dispune de facilităţi de manipularea acestora, cum sunt:
sortarea
filtrarea simplă sau avansată
generarea formularelor de preluare şi validare a intrărilor într-o
listă, cu adăugarea, modificarea, ştergerea, căutarea şi regăsirea
unor articole din listă(baza de date)
generarea subtotalurilor automate
generarea tabelelor pivot, care permit crearea unor
situaţii(rapoarte) de analiză a datelor unei liste, de pe o foaie de
lucru, dar şi agregarea mai multor liste (baze de date), însoţite
de reprezentările grafice aferente
Sortarea unei baze de date

o presupune aranjarea datelor acesteia după anumite câmpuri; se marchează zona
(lista) de sortat şi apoi Data->Sort sau dacă există iconiţa adăugată în bara
de instrumente se acţionează click pe sortare ascendentă simplă sau
sortare descendentă simplă
o sortarea se poate realiza şi prin marcarea unei singure coloane pentru sortare,
dar oricum Excel va extinde sortarea la întreaga bază de date
o în cazul utilizării Data ->Sort, fereastra de dialog permite alegerea a 3 chei de
sortare (cheie primară, secundară şi terţă, ceea ce presupune alegerea a trei
nume de câmpuri după care să se realizeze sortarea), ordinea sortării
ascendent sau descendent (pentru fiecare câmp în parte), dacă dorim/sau nu
includerea primului rând (a capului de tabel) în sortare, iar la opţiuni se cere
sensul sortării de sus în jos sau de la stânga la dreapta
o anularea efectelor sortării se face cu Undo sau CTRl+Z
Filtrarea datelor
o filtrarea constă în generarea unei liste logice conţinând doar articolele care
respectă/îndeplinesc anumite condiţii;
o condiţia impusă poartă denumirea de filtru;
110
o în Excel, filtrarea poate fi automată (Autofilter) şi avansată (Advanced filter)
pentru filtrarea automată(autofilter), se selectează zona care trebuie
filtrată din listă, apoi Data->Filter->Autofilter şi apar semnele de listă
verticală pe fiecare câmp în parte; din aceste liste verticale, se pot
apoi selecta anumite valori ale câmpurilor, realizându-se filtrarea dorită
pentru fiecare câmp în parte; filtrarea se poate realiza şi utilizând
icoana din bara de instrumente
▫ lista verticală pentru fiecare coloană filtrată conţine mai multe

opţiuni: All, Top 10, Custom; în cazul în care selectăm Custom,
apare fereastra Custom Autofilter, care permite formularea a
două condiţii legate prin "AND" sau "OR", impuse aceleaşi
coloane
▫ autofiltrarea se poate realiza şi doar pentru o singură coloană

▫ anularea efectelor filtrării se realizează din Data->Filter->
debifăm Autofilter sau cu click pe iconiţa
în filtrarea avansată( Advanced filter), criteriile de filtrare avansată
pot fi localizate în aceeaşi foaie de lucru cu baza de date filtrată
(alături, deasupra sau sub aceasta) sau într-o altă foaie de lucru, nou
creată sau deja existentă
• criteriile de filtrare, se generează copiind din capul de tabel
numele câmpurilor care vor avea condiţii de filtrare impuse pe
ele
• după ce se selectează lista de filtrat, se stabilesc zona de criterii,
câmpurile şi criteriile(condiţiile) impuse asupra câmpurilor; din
Data->Filter->Advanced filter, apare fereastra de dialog, care
cere locul de plasare al listei filtrate(în aceeaşi foaie de lucru
sau în alta), lista de filtrat, zona de criterii; dacă se optează
pentru aceeaşi foaie de lucru, se specifică celula de unde să
înceapă scrierea listei filtrate; mai este solicitat şi modul de
filtrare (cu/fără menţinerea după filtrare doar a articolelor
unice)
111
• cu lista filtrată rezultată, se pot face orice operaţiuni de editare
copiere, mutarea, formatare, ştergere (în aceeaşi locaţie sau în
alte locaţii definite)
Agregarea datelor (generarea subtotalurilor)

o funcţiile de agregare a bazelor de date, în Excel sunt cele cuprinse în categoria
de funcţii DataBase: Dcount, Daverage, Dmax, Dmin, Dget, Dproduct, Dsum,
etc.
o agregarea datelor se realizează după filtrarea prealabilă a datelor, din Data->
Subtotals -> fereastra de dialog apărută cere specificarea câmpului după care
se face gruparea, funcţia de agregare cerută, câmpurile pentru care să se
realizeze subtotalurile(agregarea), se solicită locul plasării subtotalurilor (de
obicei sub date)
o dacă se doreşte introducerea mai multor funcţii de agregare, se poate repeta
procedeul
o se poate opta pentru ascunderea liniilor de detaliu din lista agregata şi
menţinerea doar a totalurilor prin selectarea nivelurilor 1,2,3,4 din dreapta
listei agregate
o anularea efectelor agregării Data-> Subtotals ->Remove all
Consolidarea datelor
o consolidarea (comasarea) datelor este folosită în centralizarea datelor, din mai
multe surse (foi de lucru diferite, regiştri diferiţi, fişiere Lotus123) ->Data->
Consolidate
o consolidarea poate fi:
pe categorii, caz în care la selecţia zonelor din tabelele(zonele) de
consolidat, trebuie preluate şi numele de coloane care dorim să apară în
tabelul consolidat (presupunându-se că există aceleaşi coloane în toate
tabelele(zonele) de consolidat)
pe poziţii, când este necesar ca datele din tabelele de consolidare, să
ocupe aceeaşi poziţie în toate tabelele(zonele) şi nu mai este necesară
preluarea numelor de coloane pentru ca să apară în tabelul consolidat
112
° mod de lucru: din Data->Consolidate-> fereastra dialog Consolidate -> se
solicită alegerea funcţiei(a operaţiei) pe care o dorim la consolidare (funcţii
matematice şi statistice), reference - zonele sursă de unde preluăm datele de
consolidare (max. 255), acestea pot fi din foi de lucru sau regiştri deschişi sau
din alte surse externe (Browse), apoi se face adăugarea acestora -> Add; se
mai solicită şi locul de plasare a etichetelor (Use labels In) - Top row/Left
Column; dacă una din acestea se selectează, consolidarea se realizează pe
etichete de categorii, iar dacă nu se bifează nici unul, consolidarea se
realizează pe poziţie; se mai specifică dacă se doreşte sau nu menţinerea
legăturii cu datele sursă -> Create Links To source Data; dacă da, orice
modificare în sursă se va regăsi şi în tabelul consolidat; eliminarea unei
zone/tabel sursă din tabelul de consolidare, se face din Data->Consolidate->
Reference selectare zona şi DELETE
Macrouri generare, utilizare

- macrourile(macrocomenzile), sunt:
o programe sursă(cod), de obicei de dimensiuni mici, care realizează
automatizarea unor acţiuni repetitive şi care se impun efectuate asupra unor
date cuprinse în regiştri Excel (şi nu numai), cu o anumită frecvenţă
o mici "roboţi" pe care-i putem genera noi şi pe care-i putem"învăţa" foarte uşor
să facă operaţiuni de rutină, pentru a ne facilita manipularea unor date Excel;
- în cazul Excel-ului, macrourile sunt alcătuite dintr-o serie ordonată de comenzi
Excel, împreună cu instrucţiuni VBA(Visual Basic Applications), stabilite de către
autor
- macrourile nu sunt specifice doar Excel; ştim că şi celelalte module ale MS-
Office: Word, Powerpoint, Frontpage, au printre instrumentele avansate şi
generarea de macrouri
Utilizarea macrourilor: din Tools->Macro, din lista verticală, se selectează
Macros (Alt F8), Record New, Security, Visual Basic Editor (Alt F11), MS-Script
Editor (Alt SHift F11); modul de lucru a fost descris în modulul MS-Word;
3. Tehnici avansate Excel
Tabelele pivot
o sunt considerate instrumente puternice de analiză şi sinteză a bazelor de date
Excel, ele rezumând informaţiile din aceste baze de date; oferă şi facilitatea
ataşării unor reprezentări grafice corespunzătoare datelor tabelului;
o generarea tabelelor se realizează din Data ->Pivot table and pivot chart report
113
o este foarte utilă şi ataşarea în bara de instrumente a grupului Pivot table, din
Tools->Customize->Toolbars->Pivot table sau din View->Toolbars->Pivot
table
o pentru generarea unui tabel(raport) pivot, Excel pune la dispoziţie un Wizard
foarte bun;
o mod de lucru: având creată deja o bază de date Excel, de analizat sau sintetizat
într-o tabelă pivot , din Data->Pivot Table
• apare fereastra de Wizard Pivot Table, care solicită:

specificarea tipului de date de analizat:
▫ listă(bază de date) Excel
▫ date sursă externe
▫ consolidarea unor date din mai multe zone de
provenienţă (consolidări multiple)
▫ un alt raport (tabel) pivot sau grafic pivot(pivot chart)
deja creat(existent)
specificarea tipului de raport dorit
▫ tabel pivot(pivot tabel)
▫ grafic pivot cu raport pivot aferent (pivot chart report
with pivot table report), apoi <NEXT> şi se solicită
specificarea zonei de date de utilizat(dacă este vorba
doar despre o singură baza de date Excel sau
specificarea tuturor zonelor de consolidat, în cazul
consolidărilor multiple) <NEXT>, după care trebuie
specificată locaţia unde dorim generarea tabelului pivot:
în aceeaşi foaie de lucru sau întruna nouă <Finish>
• apare formatul tabelului pivot cu chenarele corespunzătoare:
drop page field here, pentru câmpuri (etichete) de pagină
drop data row fields here, pentru câmpurile pe care dorim să
apară ca nume de linii
drop colums fields here, pentru câmpurile pe care dorim să
apară ca nume de coloane
114
drop data items here, pentru câmpurile asupra cărora dorim să
se efectueze operaţii
alăturat acestei machete a tabelului pivot apare şi lista

câmpurilor din baza de date Excel pentru a le putea uşor
introduce în tabelul pivot
introducerea câmpurilor în tabelul pivot, se face cu "drag
&drop" în zonele în care dorim să apară, în funcţie de ce
urmărim să analizăm sau să sintetizăm prin intermediul
tabelului pivot
modificările câmpurilor se realizează prin selectare câmp+click
dreapta mouse -> lista verticală -> Format cells/ Pivot Chart/
Wizard/ Refresh data/ Hide/ Select/ Group/ Field setting/ Table
Options/ Hide pivot table toolbar/ Hide field list
o modificările numelor de câmpuri sau totaluri/subtotaluri se face prin selectare
câmp şi introducerea numelui dorit
o ascunderea unor linii de detalii/subtotaluri/totaluri -> selectare linie -> click
dreapta mouse->Hide
o modificarea ordinii de apariţie în raport a unor subtotaluri/totaluri/câmpuri
calculate -> selectare câmp-> click dreapta -> Order -> şi se indică sensul de
mutare al acestuia
o după finalizarea tabelului pivot se poate folosi autoformatarea din grupul de
toolsuri Pivot tabel -> Format report -> se alege un format predefinit
o generarea graficului pivot aferent tabelului -> selectarea unei celule din
tabelului pivot şi click dreapta-> Pivot chart sau iconiţa din Pivot Tabel
toolbox
115
Tabelarea funcţiilor
o tabelatorul Excel, pune la dispoziţia utilizatorului instrumente specializate
pentru analiza unor date de din diverse domenii
o adăugarea acestor pachete specializate în meniurile Excel se face din Tools ->
AddIns şi se bifează Analysis ToolPack şi Solver AddIn
o tabelarea unei funcţii constă în generarea automată a valorilor unei funcţii

(univariabile (f(x) sau bivariabile(f(x,y)), când variabilele acesteia parcurg
anumite intervale de valori date
o mod de lucru: se rezolvă în Excel funcţia uni/bivariabilă şi se generează apoi
valorile pentru variabilele funcţiei, în intervalul specificat, pe linii/coloane,
apoi ->Data->Table
pentru o funcţie univariabilă, se selectează vectorul variabilei

împreună cu coloana care conţine formula (valoarea funcţiei
univariabile), apoi din Data->Table, se specifică coloana/linia
(depinde de modul de generare pe linie/coloană) care conţine
valorile variabilei şi <OK>; se generează automat valorile
funcţiei corespunzătoare vectorului variabilă generat
116
pentru o funcţie bidimensională, se generează pe o linie şi pe o
coloană vectorii celor două variabile, la intersecţia acestora
introducându-se formula corespunzătoare funcţiei
bidimensionale; se selectează întreaga zonă(matrice) şi din
Data->Tabel, se specifică coloana şi linia de pe care se
consideră valorile celor două variabile şi <OK>; rezultă valorile
tabelate ale funcţiei bidimensionale pentru fiecare pereche (x,y)
generate;
o acelaşi mod de lucru se aplică şi la rezolvarea oricăror alte probleme din orice
domeniu, care pot fi modelate prin funcţii de una sau 2 variabile
o tabelările se mai întâlnesc şi sub denumirea de analize "whatif" cu una, două
sau mai multe variabile
Scenariile
• scenariile sunt instrumente de analiza Excel, cu mod de lucru asemănător
tabelatoarelor de funcţii, în care se pune problema analizei unor funcţii cu mai
multe variabile, generându-se pentru fiecare variantă câte un scenariu
(simulare a unei situaţii date)
• mod de lucru:
o se introduc variabilele problemei pentru care dorim generarea de
scenarii
o se stabilesc variantele de simulat
o se stabilesc variabilele una, două, mai multe
o din Tools->Scenarios ->fereastra Scenarios Manager cu butoanele:
Show/Close/Add/Delete/Edit/Merge/Summary
• se alege Add-> generarea unui nou scenariu -> se dă un nume scenariului

şi se indică celulele care se schimbă; se pot selecta una sau mai multe
celule şi <OK>; este solicitată apoi valoarea pentru fiecare celulă care a
fost indicată anterior că se schimbă şi <OK>
• dacă se doreşte doar vizualizarea valorii finale a problemei de rezolvat
pentru acest scenariu, se selectează <Show>, iar în celula care conţine
formula, apare noua valoare simulată
117
• dacă se doreşte generarea sumarului şi a tabelului pivot corespunzător
scenariului se selectează Summary -> scenario summary/scenario pivot
table report
Goal seek
"căutătorul de rezultate" este alt instrument Excel de rezolvare şi analiză al
unor probleme complexe specifice unor domenii foarte diferite de activitate
goal seek, găseşte valoarea unei singure variabile, când se cunoaşte rezultatul
final
mod de lucru:
o se introduce problema de rezolvat, cu variabilele şi formula
corespunzătoare
o din Tools->Goal Seek-> se selectează celula care conţine formula, se
indică valoarea rezultat şi celula care va fi schimbată, <OK>; în celula
care a fost indicată pentru schimbare, apare valoarea nouă, determinată
în funcţie de rezultatul impus
Solverul
o "rezolvitorul" este un instrument Excel care ajută la rezolvarea unor probleme
complexe cu specific matematic, statistic sau din orice alt domeniu
o se folosesc pentru optimizări, maximizări/minimizări de funcţii, rezolvări de
ecuaţii si sisteme de ecuaţii, programare liniară/neliniară, etc.
o suportă în analiză un număr mare de variabile şi condiţionări(constrângeri)
impuse asupra acestora
o mod de lucru:
o se introduc valorile problemei împreună cu funcţia (care modelează
fenomenul analizat)
118
o se stabilesc condiţiile, constrângerile asupra variabilelor problemei şi
scopul problemei, ţinta
o din Tools-> Solver-> fereastra Solver parameters, solicită:
celula ţintă, se selectează obligatoriu celula care conţine
formula
ţinta poate fi maxim/minim/o valoare indicată
celulele care se schimbă; pot fi selectate una, mai multe celule
constrângerile(condiţiile) impuse asupra variabilelor -> (Add->
cu specificarea celulei şi a condiţiei impuse asupra acesteia)
se selectează apoi ->Solve şi:
• se optează pentru păstrarea soluţiei oferite de solver sau
se revine la valoarea iniţială
• se alege tipul raportului care să se genereze: tip Answer/
Sensitivity/Limits
• se optează pentru ca să se salveze/sau nu scenariul
astfel creat
4. Protecţii in Excel
• Excel oferă instrumente de protecţie a regiştrilor, foilor de calcul şi a
elementelor acestora
• inserarea blocului de instrumente de protecţie în bara de titlu se face din Tools
->Customize->Toolbars->Protection sau din View->Toolsbars->Protection
• tipuri de protecţii regăsite în grupul de instrumente Protection:

o blocarea unor celule, despre care s-a mai arătat că este ineficientă
dacă nu se realizează şi protecţia foii de calcul care le conţine
o protejarea unei foi de calcul şi a conţinutului celulelor blocate, prin
parolare şi prin specificarea permisiunilor utilizatorilor asupra foii
de calcul şi a elementelor acesteia
o protejarea prin parolarea a unui registru Excel
119
o protejarea prin parolare a regiştrilor Excel partajaţi, cu urmărirea
modificărilor realizate de către utilizatori

o generarea de reguli de editare pentru utilizatori pe regiuni, celule,
rânduri, coloane/zone ale unei foi de calcul/registru cu permisiuni
parolate
5. Utilizarea şabloanelor predefinite

o şi Excel, la fel ce şi celelalte module ale MS-Office, pune la dispoziţia
utilizatorului, forme predefinite(şabloane), care pot fi preluate şi folosite direct
din galeria de şabloane Excel
o aceste şabloane sunt vizualizabile, dacă se selectează din View->Task pane,
după care apare în dreapta ecranului, o zonă care în ultima sa secţiune conţine
New from template
o şabloanele, pot fi preluate din colecţia proprie Excel, dintr-o altă colecţie deja
creată pe propriul calculator sau se pot fi "coborâte, date jos, dowloadate" de
pe Internet
o cele proprii Excel, se găsesc în General Template->Spreadsheet Solutions; în
funcţie de versiunea de MsOffice, apar:
• modele de balanţe simple
• situaţii de cheltuieli
• grafice de plăţi împrumuturi/amortizări
• modele de facturi
• modele de pontaje/programe de lucru pentru angajaţi, etc.
o unele din aceste şabloane, sunt însoţite de grafice corespunzătoare, iar celor
care nu au unele predefinite şi sunt pretabile pentru reprezentări grafice, le pot
fi asociate de către utilizator
o pentru a putea fi utilizate, aceste şabloane trebuiesc deprotejate din Tools->
Protection-> Unprotect sheet
120
o toate şabloanele sunt adaptabile şi personalizabile, funcţie de necesităţile
utilizatorului
o utilizatorul îşi poate crea, după necesităţi, propriile şabloane noi: regiştri,
formate, etichete, plicuri, etc.
o toate acestea pot fi salvate şi colectate într-o bibliotecă proprie de şabloane
utilizator (.xlt), refolosibile în orice moment
6. AddIns - Data Analysis prelucrări statistice

o Excel mai oferă şi o gamă foarte largă de instrumente de prelucrare
statistică
o acestea sunt concentrate în secţiunea Tools->Data Analysis (activată din
Tools->AddIns->Analysis ToolPack şi opţional, Analysis Toolpack VBA)
o din fereastra Data Analysis, se pot face selecţii din cele peste 16 tipuri de
analize şi operaţiuni statistice: analiza Anova, corelaţia, regresia,
statisticile descriptive, netezirea exponenţială, testul F, analiza Fourier,
histogramele, media mobilă, generarea numerelor aleatoare, ranguri şi
percentile, regresia, eşantionarea, testul T, testul Z
7. Extensii Web pentru regiştri Excel

o modulele pachetului MsOffice: MS-Word, Excel, Powerpoint, permit:
salvări în format Htm, din File->Save as - *.html sau Save as
Webpage
vizualizări documente, regiştri Excel, prezentări Powerpoint ca şi
webpagini în browser - File->Web Page Preview
Listă chei rapide

Generale
Descriere Shortcut Key

Fisier nou Ctrl + N
Deschidere fisier Ctrl + O
Salvare fisier Ctrl + S
Comutare intre registri deschisi Ctrl + F6
Inchidere fisier Ctrl + F4
121
Salvare ca (save as) F12
Menu de printare Ctrl + P
Selectie completa a registrului Ctrl + A
Selectarea unei coloane Ctrl + Space
Selectarea unei linii Shift + Space
Undo Ctrl + Z
Redo Ctrl + Y
Introducerea unei formule =
Iesire din Excel (valabil pentru orice alt Alt + F4
program)
Navigarea
Urmatoarea celula pe linie Tab
Anteriaoara celula pe linie Shift + Tab
Ecranul anterior Page Up
Ecranul urmator Page Down
Foaia de calcul urmatoare Ctrl + Page Down
Foaia de calcul anterioara Ctrl + Page Up
Prima celula din registru Ctrl + Home
Ultima celula din registru Ctrl + End sau Ctrl+↓+→
Formatarea celulelor
Description Shortcut Key
Format cells Ctrl + 1
Editare/Ştergere Text
Stergere character la dreapta Delete
Stergere character la stanga Backspace
Editarea celulei active F2
Intrerupere editare Escape
Copiere/mutare Text
Mutare Ctrl + X
Copiere Ctrl + C
Paste Ctrl + V
Inserare Automată
Autosum pentru o ziona de celule Alt + =
Inserare data Ctrl + ;
Insere ora Ctrl + Shift + ;
122
Inserare col/linie Ctrl + Shift + +
Inserare foaie de lucru noua Shift + F11
Căutări/înlocuiri
Cautare text Ctrl + F
Dialog inlocuire text Ctrl + H
Creare automat achart in foaia de lucru F11
Editare comentarii pe celule Shift + F2
1. Care este unitatea de bază de lucru în Excel şi care sunt elementele sale?
2. De unde se realizează setările Excel?
3. Ce este o referinţă de celulă?
4. Cum se formatează celulele ?
5. Ce este şi cum se realizează autoumplerea, cum se realizează?
6. Cum se realizează formatarea condiţională?
7. Câte tipuri de sortări cunoaşteţi şi cum se anulează efectul sortării?
8. Cum realizaţi filtrarea tip custom?
9. Ce este agregarea datelor şi de unde se realizează?
10. Ce diferenţă este între funcţiile Count şi Counta?
11. Ce diferenţă este între funcţiile Sumif şi Countif?
12. Cum selectaţi tipul unui grafic?
13. Ce diferenţă este între o copiere transversală şi efectul funcţiei Transpose?
14. Ce sunt şabloanele şi la ce folosesc ele?
15. Cum se generează un tabel pivot?
16. Care este diferenţa între funcţiile RATE şi PMT?
17. Ce nu se poate realiza cu Goal seek?
18. La ce credeţi că aţi putea folosi scenariile Excel?
19. Daţi un exemplu de utilizare a analizei What if (tabelare) cu 2 variabile ?
20. Propuneţi o problemă de rezolvat cu solverul Excel
123
Sumar
Adresă (referinţă) a unei celule: identificator unic al unei celule
Agregarea datelor: generarea subtotalizărilor într-o bază de date
Celule: rezultatul intersecţiei liniilor cu coloanele
Consolidarea (comasarea) datelor: centralizarea datelor din mai multe surse
Filtrarea: generarea unei liste logice conţinând doar articolele care
respectă/îndeplinesc anumite condiţii
Filtru: condiţia impusă unor câmpuri în vederea filtrării lor
Foile de calcul: compun registrele şi facilitează manipularea datelor prelucrate în
Excel, prin structurarea acestora
Formula: instrucţiune, combinaţie de funcţii, operatori, constante, variabile,
referinţe, care în urma evaluării, generează un anumit rezultat
Funcţiile Excel predefinite: formule speciale cu o anumită sintaxă, care execută
operaţii, prelucrări de date in vederea rezolvării unor calcule, probleme specifice
de rezolvat
Goal seek: instrument Excel de rezolvare şi analiză al unor probleme, care găseşte
valoarea unei singure variabile, când se cunoaşte rezultatul final
Registrul: unitate implicită de lucru Excel; alcătuit din minim o foaie de lucru;
Scenariile Excel: simulare a unei situaţii date prin analiza unor funcţii cu mai
multe variabile, generându-se pentru fiecare variantă câte un scenariu
Solver: instrument Excel care ajută la rezolvarea unor probleme complexe cu
specific matematic, statistic sau din orice alt domeniu
Sortarea: presupune aranjarea datelor dintr-o bază de date, după anumite câmpuri
Tabelarea unei funcţii: generarea automată a valorilor unei funcţii (univariabile
(f(x) sau bivariabile(f(x,y)), când variabilele acesteia parcurg anumite intervale de
valori
Tabelele pivot: instrumente puternice de analiză şi sinteză a bazelor de date Excel

• dobândirea deprinderilor de utilizare eficientă a MS-Excel;
• vizualizarea comparativă cu alte tabelatoare OpenOffice.org Calc;

1. Creaţi un registru Excel nou cu numele <numeprenume1.xls)(ex. popana1.xls):
a. în foaia de calcul nr. 1 (Sheet1) să se efectueze următoarele:
să se introducă:
i. în celula A1 eticheta „Text”
ii. în celula B1 eticheta „Serie numerică 1”
124
iii. în celula C1 eticheta „Incasări”
iv. în celula D1 eticheta „Ora”
v. în celula E1 eticheta „Procente”
vi. în celula F1 eticheta „Stiintific”
vii. în celula G1 eticheta „Lunile anului”
viii. în celula H1 eticheta „Zilele saptamanii”
apoi, să se introducă:
ix. Etichetele a1...a100 în celulele A2...A101
x. Seria de numere -500, -478, ..., 1678 în celulele B2..B101. Să se
formateze numeric cu 2 zecimale.
xi. Seria de numere 1000, 1500, ..., 50500 în celulele C2..C101. Să se
formateze Currency cu simbolul monetar LEI, cu 2 zecimale.
xii. Seria 14:30:00, 14:45:00....15:15:00 in celulele D2..D101.
xiii. Seria 0.0102, 0.0105...0.0399 in celulele E2..E101. Să se afişeze sub
forma de procente cu 2 zecimale.
xiv. Seria 10000, 20000... 1000000 în celulele F2..F101. Să se afişeze în
format ştiinţific.
xv. Lunile anului în celulele G2..G101.
xvi. Zilele săptămânii în celulele H2..H101.
să se realizeze următoarele:
xvii. alegeţi pentru coloanele A,B,C autoformatul „list2”;
xviii. formataţi col. G cu font „script” de 14, bold si puneţi patern galben;
xix. aliniaţi col. H la dreapta si introduceţi pentru celula H4, comentariul
„Azi este:.. „;
xx. puneţi comentariului un fond albastru;
xxi. formataţi bold si centrat, restul coloanelor;
xxii. formataţi ca tabel întreaga zona de celule pline, cu border outside şi
inside;
xxiii. capul tabelului, alcătuit din numele de coloane, coloraţi-l în albastru
deschis;
xxiv. inseraţi deasupra acestui cap de tabel 3 linii goale;
xxv. pe linia a doua, realizaţi o unire a celulelor (merge) si introduceţi
titlul „Tipuri de date in Excel”, pe care formataţi-l cu Times New
Roman de 20, centrat, bold, italic si subliniat;
b. în sheet2 (foaie calcul2), să se creeze listele proprii cu numele şi
valorile (din Tools-Options-Custom lists):
xxvi. Lista 1, cu numele: Destinatii turistice, cu valori: Tunisia, Egipt,
Algeria, China, Japonia, India, Israel, Emiratele Arabe
xxvii. Lista 2, cu numele: Servicii turistice, cu valorile: cazare, transport,
demipensiune, all inclusive, excursii locale, divertisment
2. Să se creeze un nou registru cu numele <numeprenume2.xls)(ex. popana2.xls):
a. să se introducă în foaia de calcul 1 (sheet1) antetul de tabel, valorile lui
n în coloana A şi valorile lui k în coloana B, n=1..14, k=0..13 (vezi
imaginea de mai jos)
b. să se formateze tabelul (A1:I15) astfel:
125
c. să se calculeze următoarele:
i. în coloana C (celulele C2:C15) factorialul lui n (n=1..14)
k n!
ii.
în coloana D (celulele D2:D15) – aranjamente An = (n − k )! (n=1..14,
k=0..13 )
iii. în coloana E (celulele E2:E15) radicalul lui n (n=1..14)
iv. în coloana F (celulele F2:F15), calculaţi valoarea lui n la puterea a 3-a.
v. în coloana G (celulele G2:G15), generaţi valorea lui en (n=1..14)
vi. în coloana H (celulele H2:G15), calculaţi C nk , unde n, k sunt valorile
coloanelor A si B
vii. în coloana I (celulele I2:I15), log5( n ), unde n=1..14
viii. în celula A16, suma valorilor din celulele A2..A15
ix. în celula B16, calculaţi suma elementelor coloanei E pentru n>=4
(valorile lui n sunt introduse in celulele colanei A)
x. în celula B17, produsul numerelor aflate in coloanele A si E;
xi. sin(E4) în celula A18, cos (E6) in celula B18, tg(E11) in celula C18,
arccos(A2) in celula D18, arctg(A2) in celula E18
3. Într-un magazin se comercializează diverse produse;preţul de vânzare al unui
produs este format din preţul produsului şi taxa pe valoare adăugată (TVA) care
reprezintă 19 % din preţul produsului; se va nota cu: PVP - preţul de vânzare al
produsului, PP - preţul produsului, TVA - taxa pe valoare adăugată
Denumire produs PVP Nr. produse
Maşină de spălat 9352400 5

Aragaz electric 6129531 12
Televizor color 7921833 7
Aspirator 3452800 9
Fier de călcat 1352192 14
Uscător de păr 1500000 3
Robot de bucătărie 2750000 8
Combină frigorifică 13500752 16
DVD Player 4599000 2
Combină muzicală 3522092 4
Să se creeze un nou registru cu numele <numeprenume4.xls)(ex. popana4.xls); în

foaia de lucru 1, să se formateze celulele B2:B11 currency cu simbolul lei, iar
celulele C2:C11 să conţină simbolul buc; apoi, să se calculeze:
a) preţul produsului (PP) şi valoarea taxei pe valoare adăugată(TVA) în coloanele
D si E;
b) valoarea produselor fără TVA (PP) în coloana F;
c) valoarea produselor la preţ de vânzare în coloana G;
d) valoarea TVA aferentă produselor vândute în coloana H;
e) numărul total de produse vândute în celula C12;
f) valoarea totală a produselor vândute în magazin (PVP şi PP) in F12, G12;
g) valoarea totală a taxei pe valoare adăugată aferentă produselor vândute în H12;
h) numărul produselor cu preţ > 1500000 în D14 (funcţia COUNTIF)
i) numărul produselor (sortimentelor) în D15
126
4. Creaţi un nou registru Excel, cu numele <numeprenume5.xls)(ex. popana5.xls)
şi rezolvaţi problemele următoare, utilizând funcţiile finaciare:
a) O persoană deţine un cont de economii în valoare de 5000 $, la o bancă; într-o
perioadă de 3 ani, doreşte să depună în acest cont, la începutul fiecărei luni o
sumă fixă de 200$; dobânda anuală oferită de banca sa, este de 3%. Ce sumă
va avea în cont, această persoană la sfarşitul perioadei de economisire?
(funcţia FV)
b) Dorim să luăm un împrumut de 15000$ de la bancă, pe o perioadă de 12 luni,
rata dobânzii este de 7.5% pe an; Ce sumă vom avea de plătit la începutul
fiecărei luni pe perioada împrumutului? (funcţia PMT)
c) Dorim să achiziţionăm o mică fabrică de confecţii, în valoare de 50000$;
estimăm să obţinem venituri anuale în următorii 4 ani în valoare de: 10000$,
12000$,15000$,18000$; Ţinând cont că rata inflaţiei este de 9% pe an, care
este în acest caz valoarea netă actuală a investiţiei făcute? (funcţia NPV)
d) Am achiziţionat un automobile de lux în valoare de 30000$; considerând că
peste 3 ani, valoarea acestei maşini va ajunge la 18000$, care este deprecierea
anuală a automobilului achiziţionat? (funcţia SLN)
5. Într-un nou registru cu numele <numeprenume6.xls)(ex. popana6.xls), folosind

una din funcţiile Excel care condiţionează rezultatul în urma evaluării unei condiţii
(funcţia IF), calculaţi valoarea lui F(x,y) în foaia de calcul 1:
6. Se dă următoarea situaţie a unei firme „X”:
Într-un nou registru Excel cu numele <numeprenume7.xls)(ex. popana7.xls), să se

reprezinte grafic(histogramă) în sheet1, această situaţie, astfel încât pe axa Ox să
apară indicatorii şi apoi să se formateze graficul conform imaginii
Situatia financiara a firmei "X

1.800.000,00
1.587.300,00
1.600.000,00
1.475.200,00 1.450.300,00
1.400.000,00
1.273.200,00
1.200.000,00
Valorianuale
998.275,00
1.000.000,00 980.000,00
875.000,00
780.000,00
800.000,00
624.000,00
600.000,00
475.000,00
400.000,00 350.000,00
250.000,00
200.000,00
0,00
Cifra afaceri Profit Datorii
2004 2005 2006 2007 Indicatori
127
7. Sa se copieze tabelul de mai jos, reprezentând situaţia vânzărilor săptămânale
ale unui magazin de fructe, în foaia1 a unui registru nou cu numele
<numeprenume8.xls) (ex. popana8.xls)
Zile Cantitati (kg) Pret/kg
Luni 40 15.5
Marţi 15 21.1
Miercuri 22 13.5
Joi 28 20
Vineri 33 62
Sâmbătă 42 15.5
a. să se reprezinte grafic sub forma pe zile şi să se ataşeze o linie de

de pie(plăcintă), situaţia vânzărilor tendinţă
de fructe pe zile, evidenţiind ziua de
Raport cantitati -pret pe zile
luni
Cantitati fructe vandute pe zile 70 62
22% 60
50 40 42
33
V a lo ri
24% 40 28
30 21,1 22 20
20
15,5 15 13,5 15,5
8% 10
18% 0
12%
16%
i
ni
Jo
ţi
ri
ăt ă
ri
ar
Lu
ne
cu
M
mb
Vi
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Cantitati (kg)
ie r
Sâ
M
Pret/kg Zile saptamana
Poly. (Cantitati (kg))
b. să se reprezinte grafic sub forma
unei histograme(pe coloane),
comparaţia cantităţi vândute-preţuri,
În sheet2, să se reprezinte grafic următoarele date statistice, sub forma norului
statistic:
Pret (P) Cerere (C)
15.4
5.1 3.2
2.5 4.9
1.7 10.5
1.8 8
3.4 5.1
2.1 7.6
1.6 11.3
3.6 14
3.5 6.4
1.9 13.2
1.8 8.8
1.9 12.1
128
Copiaţi în sheet 3, tabelul de mai jos:
Luna Materie Student Credite
January English Elisa 87
January Maths Elisa 65
January Science Elisa 58
January Art Elisa 89
January History Elisa 81
January French Elisa 62
February English Elisa 51
February Maths Elisa 72
February Science Elisa 89
February Art Elisa 83
February History Elisa 84
February French Elisa 57
March English Elisa 41
March Maths Elisa 71
March Science Elisa 41
March Art Elisa 92
March History Elisa 91
March French Elisa 56
January Engish Mary 87
January Maths Mary 53
January Science Mary 35
January Art Mary 61
January History Mary 58
January French Mary 92
February Engish Mary 68
February Maths Mary 54
February Science Mary 56
February Art Mary 59
February History Mary 61
February French Mary 93
March Engish Mary 41
March Maths Mary 35
March Science Mary 41
March Art Mary 48
129
March History Mary 67
March French Mary 90
January Engish Jane 87
January Maths Jane 53
January Science Jane 35
January Art Jane 61
January History Jane 58
January French Jane 92
February Engish Jane 68
February Maths Jane 54
February Science Jane 56
February Art Jane 59
February History Jane 61
February French Jane 93
March Engish Jane 41
March Maths Jane 35
March Science Jane 41
March Art Jane 48
March History Jane 67
March French Jane 90
şi realizaţi următoarele tabele pivot, aferente datelor din sheet3:

a. după Luna, să se determine suma creditelor pe student + graficul aferent
b. după Student, să se determine media creditelor/luna+grafic aferent
c. suma creditelor pe fiecare student/disciplină cu calcularea mediei

creditelor/luna+grafic aferent
130
Generaţi un folder cu nume <numeledumneavoastra_LP3>, în care mutaţi
rezultatele acestei lucrări, cele opt fişiere .xls; comprimaţi (arhivaţi) conţinutul şi
transmite-ţi-l pe e-mail sau pe portalul ID, titularului de curs; în subiectul
mesajului şi al arhivei, să apară numele dumneavoastră şi LP3(lucrare practică3)
(ex: pop_ana_lp3);
2. Orice documentaţie tipărită sau digitală, tutoriale, help-uri, etc. - MS-Excel;
Modulul IV
Unitatea 9. MS-Powerpoint
Unitatea 10. MS-Frontpage
Scop şi obiective
Scop
Formarea deprinderilor de utilizare eficientă a modului MS-Office de generarea
prezentărilor. MS-Powerpoint;
Formarea deprinderilor de utilizare eficientă a modului MS-Office de generarea
paginilor Web, MS-Frontpage;
131
Obiective:
√ Prezentarea detaliată a instrumentului de generare a prezentărilor
MS-Powerpoint şi a modului de lucru cu acesta;
√ Prezentarea detaliată a mediului de lucru Ms0Frontpage şi a
posibilităţii de generare a unei pagini web;
Concepte de bază: Prezentare, slide, efecte de animaţie, pagini Web,
hyperlinkuri, publicarea unei pagini web
Unitatea 9
MS-POWERPOINT
Sinteză
1. Prezentare generală
• modulul Power Point (PP) este o componentă a pachetului MS-Office
• PP este specializat în realizarea de prezentări
• prezentarea este un ansamblu de pagini(slideuri) cuprinzând imagini,
elemente grafice, elemente externe (fişiere Word, Excel, Grafice, etc.),
elemente multimedia, animaţie, inserare text narat/comentarii narate,
hiperlinkuri, etc.
• prezentările:
o pot fi vizualizate pe computer
o pot fi videoproiectate
o pot fi transmise în direct (broadcasting)
o pot fi create ca succesiune de diapozitive(slideuri)
o pot fi transpuse în Webpublicaţii
o pot fi imprimate slide cu slide
o pot fi sintetizate în sumare sau broşuri, extrase din prezentarea
Conţinut fereastra MS-PP:
• documentul implicit de lucru este slide-ul(diapozitivul); la pornire se deschide
întotdeauna un nou slide
• în partea de sus, bara de titlu, cu o suită de pictograme PP: File(fişier)
Edit(editare), View(Vizualizare), Insert, Format(formatare),
Tools(Instrumente), Slide show, Window(fereastra), Help(ajutor)
• următoarele două linii: barele de tools-uri pictogramele diferitelor
instrumente (Tools-uri) deschise şi folosite de utilizator
• suprafaţa de lucru a slide-ului este cea mai mare suprafaţă
132
• partea dreaptă a registrului - panoul de sarcini (Task Pane), care gestionează
clipboardul şi fişierele deschise şi existente în lucru la un moment dat (este
opţională menţinerea lui pe ecran)
• penultima linie conţine zona de note de pagini; notele, se adaugă slide-urilor
pentru a aduce indicaţii/explicaţii suplimentare
• ultima linie, în cazul în care toolbox-ul de design este poziţionat în bara de
instrumente, este linia de navigare, de stare
• partea stângă a registrului, conţine zona de afişare miniaturală a succesiunii
slideurilor create, cu opţiunile outline/slide în partea de sus, iar în partea de
jos apar cele trei opţiuni: vizualizare normală,vizualizare sortată, expunere a
slide-urilor începând cu slide-ul curent; ouline, este zona care concentrează şi
vizualizează conţinutul scris al slide-urilor şi este foarte utilă
bara de meniu:
- Meniul File: opţiunile sunt în general identice cu celelalte module ale MS-
Office; specifice Powerpoint, sunt Pack and Go - împachetarea tuturor
elementelor aferente unei prezentări;
- Meniu Edit: opţiunile specifice Powerpoint sunt cele legate de slide-uri ->
ştergere/duplicare slide -> Delete slide/Duplicate Slide
- Meniul View: opţiunile specifice Powerpoint sunt: Slide Sorter -> vizualizarea
tuturor slide-urilor unei prezentări; Slide Show(F5) -> vizualizarea prezentării,
Master - definirea unui slide, a unei tipărituri sau note ca master(principal)
- Meniul Insert: opţiunile specifice Powerpoint, sunt legate de inserarea unui
nou slide, duplicarea unui slide existent, inserarea numerelor de slide sau a
datei şi orei, inserarea de comentarii, a unor slide-uri din fişiere externe, din
plan(schiţă outline), inserare de elemente audio şi video (movies and sounds)
din clipart sau din fişiere externe;
- Meniul Format: setarea celor trei elemente de bază: Slide Design, Slide
layout, Background; setarea textului slide-urilor font, marcatori, spaţiere, etc.
- Meniul Tools: opţiunile specifice Powerpoint - programarea unor întâlniri
(Meeting minder)
- Meniul Slide Show: View show(F5) vizualizarea prezentării; Setup Show
formatarea prezentării; Rehears timings programarea repetiţiilor; Record
narration înregistrare naraţiune(.wav); Online broadcast realizarea unei
transmisii live, setarea transmisiei; Custom show realizarea de prezentări
costumizate; Definire elemente de animaţie şi tranziţie Animation schemes,
Custom animation, Slide Transition
133
2. Crearea unei prezentări
• crearea unei noi prezentări, se face din File->New(Ctrl+N)
• în partea dreaptă a ecranului PP (în task pane), avem opţiunea New
Presentation-> listă verticală -> etape lucru:
o alegerea schiţei slideurilor -> Slide layout -> se selectează pe rând,
din formatele predefinite:
textul
conţinutul
textul şi conţinutul
o alegerea designului slideurilor -> Slide design schemes - de asemenea
se alege din formele predefinite
o alegerea schemei de culori -> Slide color schemes-> care este
modificabilă/editabilă în funcţie de preferinţele utilizatorului
o alegerea tipului de animaţie -> Animation schemes
o utilizatorul poate să-şi genereze propria secvenţă de animaţii-> Custom
animation
o alegerea modului de tranziţie de la un slide la altul ->se aplică pentru
slide-ul curent/pentru mai multe slide-uri selectate/pentru toate slide-
urile prezentării-> Slide tranzition ->
modificarea modului de tranziţie a slideului-> se stabileşte:
viteza(speed) de translatare a slideului
slow/medium/fast
modul de trecere la următorul slide
on mouse click
automat, după un timp dat, setat
134
• fiecare din aceste setări, care trebuiesc făcute, au opţiuni de aplicare tuturor
slide-urilor din prezentare/doar slideurilor selectate/vizualizare mărită
• deschiderea spre vizualizare/modificare a unei prezentări existente - File->
Open(Ctrl+O)
• inserarea unui nou slide -> în partea dreaptă sub ultimul slide -> click dreapta
mouse-> New slide sau cu Insert ->New Slide sau Ctrl+M sau se selectează
un slide şi click dreapta-> New Slide
• manipularea/modificarea/ştergerea/ascunderea unui slide deja creat -> partea
dreaptă a ecranului -> selectare slide-> click dreapta mouse-> lista verticală
Cut/Copy/Paste/New Slide/Delete/Slide design/Slide layout/background/Slide
transition/Hide slide
3. Setarea prezentării
• se realizează din bara de meniu -> Slide Show şi se setează:
o vizualizare prezentare (view slide show) sau F5; oprirea se face cu tasta
<Esc-> sau din stânga ecran jos-> slide show
o formatarea prezentării-> Setup Show
tipul prezentării (type show)
prezentat de speaker ( full screen)
prezentat individual (window cu scroll)
prezentat ca şi Kiosk(full screen)
slide-uri prezentate
toate
de la un număr de slide la altul specificat
custom show
opţiuni ale prezentării
derularea sa fie continuă până la apăsare <Escape->
prezentarea se face fără naraţiune
prezentarea se face fără animaţie
avansarea slide-urilor
manuală
temporizată, dacă s-a setat o temporizare
se optează pentru o prezentare multimonitor, dacă există
echipament hardware necesar
stabilirea rezoluţiei prezentării - mărire, micşorare a rezoluţiei
performanţe hardware - utilizarea acceleratori grafici, dacă
există dotare hardware necesară
o programarea repetiţiilor -> Rehears timings
o înregistrarea naraţiunii
se setează nivelul microfonului
135
se modifică calitatea sunetului
se realizează salvarea naraţiunii într-un folder desemnat, într-
un fişier (.waw)
o realizarea unei transmisii live -> Online broadcast
înregistrarea live
programarea înregistrării
începerea transmisiei
setarea transmisiei
o realizarea de prezentări costumizate se face din Custom shows-> prin
generarea unei succesiuni de slideuri într-o ordine impusă de utilizator
Introducere, formatare elemente slide-uri

• în funcţie de schiţa selectată(slide layout)(dacă nu se alege una blank) un slide
poate avea mai multe elemente componente de diverse tipuri -> titlu/
text/tabele/grafice/imagini/audiovideo secvenţe, etc.;
• fiecare din elementele care compun un slide pot fi modificate de sine stătător;
se selectează elementul, apoi click dreapta -> lista verticală -> setare text,
font, buletări, forme automate, setare animaţie, setare acţiune, hiperlinkuri
• setarea acţiunii indicarea acţiunii care va avea loc la mouse click/mouse over
o none, nu se indică nici o acţiune
o action on click-> hiperlink-> se indică legătura
cu slide-ul următor sau un slide indicat
cu o altă prezentare PP
cu un URL, o adresă Web, dacă există conexiune Internet
o se execută un program executabil indicat
o se execută un macrou deja creat
o se lansează un play sound (fundal muzical) indicat
• se mai pot defini de asemenea:
136
o din View -> Notes Page, pagina de note explicative a conţinutului
slideurilor
o din View -> Master
un coordonator de slideuri-> Master slide
un coordonator de diapozitive tipărite-> Handout master
un coordonator al paginilor de note Notes master
Formatări
• formatările se pot realiza şi din -> Format-> listă verticală; formatare:
o text font, buletări, numerotări
o aliniere
o spaţieri linii
o modificare litere mari/mici
o schimbare fonturi
o slide design
o slide layout
o fundal(background) slide
o formatare substituent(placeholder) culoare, linii, poziţie, text, etc.
• selecţia mai multor slideuri cărora dorim să le impunem aceleaşi elemente
de formatare -> din partea dreaptă a ecranului, în forma de prezentare
normală sau din forma de prezentare sortată(sorter view) -> CTRL+click
pe slideurile dorite şi apoi se setează formatările comune acestor slideuri
Inserare elemente specifice

• din Insert-> lista verticală
o inserare număr diapozitiv Slide number
o inserare dată şi oră-> Date and Time-> apare fereastra ->Header and
footer-> pentru slide şi pentru note şi pagini tipărite, cu specificarea
pentru toate sau doar pentru cele selectate:
inserare dată, oră cu actualizare automată/fixată
137
inserare număr diapozitiv/număr pagina
antet
subsol
o simboluri ->Symbol
o comentarii ->Comment
o de slide-uri din alte prezentări PP sau Web pagini
o de slide-uri din fişiere externe de orice alt tip txt, doc, rtf, etc.
o Picture din clipart, din fişiere externe, preluate de pe scaner/aparate
foto digitale, albume foto, diagrame organizaţionale, forme automate,
Wordart
o diagrame
o text box
o filme şi sunet-> din clip organizer/sound organizer, din fişiere specifice
externe, de pe CD audio, sunete înregistrate, etc.
o grafice
o tabele
o obiecte (facilitatea OLE)
o hiperlink
Macrouri generare, utilizare

• utilizarea macrourilor -> Tools-> Macro-> lista verticală ->Macros (Alt F8),
Record New, Security, Visual Basic Editor (Alt F11), MS-Script Editor (Alt
SHift F11)
• modul de generare si execuţie este comun celui de la Word si Excel
Utilizarea hiperlinkurilor
• generarea unei hyperlegături, din Insert ->Hyperlink (CTRL+K) (sau click
dreapta, pe elementul selectat de pe care vrem să facem legătura)
• modul de lucru este identic cu cel din Word sau Excel
Setarea paginii
• File->Page setup, se setează pagina atât pentru prezentare cât şi pentru
tipărirea slideurilor şi a notelor de pagini şi se stabilesc:
o dimensiunile paginii
o numărul primului slide
o orientarea paginii portret/vedere
138
Generarea rapidă a unei pagini Web
orice prezentare PP, poate vizualizată ca pagină web (File->Webpage preview)
sau chiar salvată ca pagină web şi vizualizată în orice browser (File-> Save as
webpage)
Protecţia unei prezentări MS-PP

• protejarea: din Tools->Options -> Security -> password to open/to modify
presentation; la fel şi pentru macrouri
¾ Reguli generale în realizarea prezentării
1. Se generează şi se utilizează:
slide-uri foarte aerisite, fără text mult

litere mari, vizibile
culori şi contrast, acolo unde este necesar
reprezentări grafice, tabelare, vizuale –> foarte sugestive
format landscape pentru slide-uri
2. Se urmăreşte obligatoriu:
evitarea introducerii efectelor dinamice, obositoare, de lunga durată

evitarea utilizării temporizării la tranziţia slide-urilor; se foloseşte
tranziţia la mouse click, peste tot unde este cazul;
139
ataşarea pe toate slide-urile a denumirii + siglă (antet)
companie/facultate, nume proiect (tema) - in antetul slide-urilor şi a
numelui autorului, data - în subsol slide-uri;
ca un slide sa conţină max 7 puncte, idei, care se comentează liber;
3. Structura generală a prezentării
Introducere
Prezentarea temei
primul slide conţine întotdeauna:
o numele companiei (facultatii), sigla, antetul
o numele temei (proiect, lucrare) expuse
o numele autorilor si a prezentatorului, data expunerii
scopul temei
rezultate urmărite şi obţinute
Cuprins
prezentarea în detaliu a temei
metode folosite
rezultate obţinute
Concluzii
expunerea şi comentarea rezultatelor
comparaţii
Încheiere
mulţumiri
invitare la întrebări, comentarii, discuţii
4. Reguli pentru pezentatator
prezentarea nu se citeşte nici de pe suport hârtie, nici de pe slide-uri;

poziţia prezentatorului trebuie să permită întotdeauna vizibilitatea
completă a prezentării;
materialul trebuie expus clar şi păstrând permanent contactul vizual cu
audienţa;
o prezentare nu trebuie să depăşească 10-15 minute;
prezentarea trebuie să urmărească structura logică a proiectului şi să
evidenţieze scopul, metodele şi rezultatele urmărite şi obţinute;
la finalul expunerii, se alocă 5-10 minute pentru întrebări şi comentarii
din partea audienţei.
1. Ce este o prezentare PowerPoint?
2. Ce sunt slideurile?
3. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? (încercuiţi răspunsurile
corecte):
a) cu F5, se realizează vizualizarea unei prezentări;
140
b) elementele de bază ale unui slide sunt slide design, slide layout,
background, slide transition;
c) efectele de animaţie se pot adăuga doar pentru slideuri;
d) tranziţia este efect de animaţie;
e) o prezentare are o ordine prestabilită a slideurilor dată de powerpoint;
f) avansarea slideurilor se poate face temporizat şi la mouseclick;
g) fiecare din elementele de conţinut ale unui slide sunt formatabile;
h) inserarea elementelor grafice şi multimedia se face din Insert;
i) în prezentări nu se pot introduce hyperlinkuri;
j) nu se poate crea dintr-o prezentare PP o pagină web;
Unitatea 10
MS-FRONTPAGE
Sinteză
1. Un website poate fi privit ca o colecţie de informaţii, legate de un acelaşi

subiect, structurate în pagini web; de obicei sunt asociate unei pagini principale
(home page) şi sunt stocate pe webservere publice;
Pagina web poate fi definită ca un fişier în format HTML, care are ataşată o
webadresă (URL);
Generarea webpaginilor, se realizează cu ajutorul unor software-uri specializate,
regăsite sub numele de editoare de pagini web;
MS-Frontpage (MSFP) este un editor HTML profesional, utilizat atât pentru
generarea de websiteuri cât şi pentru dezvoltarea de webaplicaţii; acesta dispune
de o interfaţă grafică foarte uşor de utilizat şi nu necesită cunoaştere de cod
HTML;
2. Mediul MS-FP, are o fereastră de lucru asemănătoare celorlalte module MS-

Office, conţinând: bara de titlu, bara de meniuri (cu opţiunile: File, Edit, View,
Insert, Format, Tools, Frames, Window, Help), bara de instrumente (cu suita de
icoane de instrumente, Task pane(în dreapta ferestrei), View (stânga ferestrei)),
bara de navigare (cu opţiunile Normal (design pagină), Htmlcod, Preview
previzualizare în browser a paginii);
141
Meniul File: opţiunile specifice MSFP sunt: Import, cu ajutorul căreia se
realizează importul unei pagini sau website de la o adresă URL specificată şi
Publish web care realizează publicarea siteului
Meniul View: oferă posibilitatea vizualizării în mod pagină, reports, navigation,
Hypelinks, Tasks, în funcţie de care dintre opţiuni este bifată
Meniul Insert: permite inserarea de elemente de design şi de conţinut ale paginii:
break (întrerupere), linii orizontale, inline frame (cadre interioare), bare de
navigaţie, forme, baze de date, web componente, imagini, bookmarkuri (semn de
carte), hyperlinkuri
Meniul Format: conţine opţiunile de formatare a textului (font, paragrafe, bulete,
borduri, efecte dinamice DHTML) şi a paginii (setarea temei, a stilului, inclusiv
crearea de CSS (Cascade Style Sheets), shared borders, tranziţia paginii, fundal)
Meniul Table: include opţiuni pentru generarea şi formatarea tabelelor într-o
pagină web;
Meniul Frames: opţiuni pentru generarea şi gestionarea cadrelor(frames);
Crearea unei pagini web se realizează din File->New->Page or web; se poate
opta pentru generarea unei pagini web goale (blank page), a unui site gol (empty
web) sau pentru utilizarea şabloanelor predefinite (templates);
Formatarea unei pagini web, presupune:
o adăugarea
unei teme pentru pagină: din Format -> Theme, se selectează o
temă dorită;
unui background(fundal): Format -> Background;
142
definirea unui stil utilizator: Format->Style
o adăugarea de elemente de conţinut (text) şi formatarea acestora Format->
Font, Paragrapf, Bullets and numbering, border and shading
o setarea proprietăţilor paginii: click dreapta pe pagină -> Page Properties->

General (titlu, sunet fundal, platforma, server, client), background, margini,
limba, workgroup; (sau din File-> Properties)
o adăugarea efectelor dinamice Format -> Dynamic HTML effects; este

opţională;
o adăugarea imaginilor şi a altor obiecte Insert-> Picture (din clipart, din
fişiere externe, camere digitale, forme automate, scris artistic (Wordart)),
Diagram, Object, File, Web componente (Hover buton, Marquee (liste
derulante orizontale, care pot fi purtătoare şi de hiperlegături), Banner
AdManager (derulare temporizată a unor imagini), Spreadsheets and charts
inserare de tabele, grafice şi tabele pivot Excel, hărţi statice şi dinamice,
secţiuni de căutare în website, Included content înlocuirea programată după
un orar prestabilit a unor pagini, imagini, bannere de pagini;
143
o adăugarea barelor de navigaţie pe pagini, în vederea realizării conectării
între paginile unui website; se poate realiza fie cu Insert ->Navigation,
utilizând structura websiteului, fie cu Insert -> Hyperlink, prin selectarea
numelui paginii web către care se generează legătura; hyperlinkurile se pot
realiza spre o adresă de e-mail, spre o adresă URL specificată, către un
document deja existent, în interiorul aceleaşi pagini (trebuie definit în
prealabil un bookmark (semn de carte) cu Insert->Bookmark ->name, după
care cu Insert ->Hyperlink-> Place in this document-> Bookmarks şi se
creează legătura;
o inserarea tabelelor se face din Table->Insert table, cu formatarea tabelului
din acelaşi meniu;
Salvarea paginii se face din File->Save(save as) sub un nume sugestiv; dacă
pagina este cea principală (home page), se obişnuieşte ca numele rezervat pentru
aceasta să fie index.html (htm)
Publicarea websitelui presupune copierea acestuia pe un website public, lansarea

lui online; se realizează astfel:
• dacă webserverul destinaţie dispune de extensii pentru FP, din File->Publish
web, se indică destinaţia: http(s)://nume webserver/numesite;
• dacă webserverul nu are extensii FP, website-ul se copiază folosind protocolul
FTP, fie direct din Windows->Run->Cmd->FTP, fie cu programe specializate
FTP (Filezilla,Cute FTP, Putty, Totalcommander,Windows FTP, etc.)
144
1. Ce este o pagină web?
2. Ce este un website?
3. Ce presupune formatarea unei pagini web?
4. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate?
a. Cu FP, nu se pot genera decât pagini web, nu şi siteuri;
b. Tema şi backgroundul sunt acelaşi lucru;
c. Adăugarea efectelor dinamice DynamicHTML sunt obligatorii;
d. Barele de navigaţie indică ordinea paginilor în site;
e. Inserarea şi formatarea tabelelor se face la fel ca şi în Word;
f. Publicarea siteului trebuie să o facă o firmă specializată;
Sumar
Pagină web: un fişier în format HTML, care are ataşată o webadresă (URL);
Prezentarea: ansamblu de slideuri cuprinzând imagini, elemente grafice, fişiere
externe, elemente multimedia, animaţie, inserare text narat/comentarii narate,
hiperlinkuri, etc.
Publicarea unui website: presupune copierea acestuia pe un website public,
lansarea lui online;
Slideul(diapozitivul): unitate implicită de lucru în PP
Website: colecţie de pagini web conţinând informaţii legate de un acelaşi subiect
stocate pe webservere publice

145
- familiarizarea cu mediul şi exploatarea MS-PP, MS-FP;
- realizarea unei prezentări PP şi a unui website simplu cu FP;
1. Să se genereze o prezentare PP blank, astfel:

a. prezentarea trebuie să conţină maximum 8 slide-uri, în care să fie preluate
elemente tip text şi imagine (grafice, tabele, etc.) din lucrarea practică 3;
b. primul slide, trebuie să fie slide de prezentare, cu titlul, tema prezentării,
autor, instituţia reprezentată, data;
c. al doilea slide, trebuie să fie configurat ca slide de cuprins (centralizator),
conţinând butoane de acţiune cu hiperlink-uri către slide-urile de
destinaţie;
d. fiecare dintre slide-uri, începând cu cel de-al treilea vor conţine butoane de
acţiune pentru întoarcerea la cel de-al doilea slide;
e. începând cu cel de-al doilea slide, vor fi introduse în subsol, numele,
prenumele, secţia studentului, tema prezentării, data şi numărul slide-ului;
f. se realizează formatarea şi adăugarea de elemente de animaţie, translaţie,
sunet, etc., diferite pentru fiecare slide şi obiect din slide în parte;
g. se salvează prezentarea sub format implicit <numeprenume.ppt>
h. se salvează prezentarea ca show <numeprenume.pps>
i. se salvează prezentarea ca pagină web;
2. Sa se genereze un website simplu, cu navigare, max 7 pagini, astfel:

a. inseraţi elemente grafice, linii orizontale, imagini, tabele, grafice, in frame-
uri, hyperlegături către adrese de e-mail, website-uri, documente locale;
b. inseraţi elemente dinamice, butoane interactive, hitcounter, marquee,
sectiuni de căutare, etc.;
c. formataţi paginile website-ului si stabiliţi si forme de tranziţie distincte pe
pagini;
d. salvaţi website-ul intr-un folder separat.
3. Să se genereze un website simplu, utilizând website Templates şi apoi să se
particularizeze fiecare pagină, aşa încât să fie preluate elemente de conţinut:
text, imagini, grafice, tabele din problemele rezolvate în lucrările practice
anterioare;
Generaţi un folder cu nume <numeprenume_LP4>, în care mutaţi rezultatele
acestei lucrări, prezentarea şi website-ul; comprimaţi (arhivaţi) conţinutul şi
transmite-ţi-l pe e-mail sau pe portalul ID, titularului de curs; în subiectul
mesajului şi al arhivei, să apară numele dumneavoastră şi LP4 (lucrare practică4)
(ex: pop_ana_lp4);

146
2. Orice documentaţie tipărită sau digitală, tutoriale, help-uri, etc. - MS-
Powerpoint, MS-Frontpage;
3. Anexe
Glossar de termeni
Adresă (referinţă): a unei celule identificator unic al unei celule;

Adresă IP: adresă unică a fiecărui computer conectat într-o reţea;
Agregarea datelor: generarea subtotalizărilor într-o bază de date;
Arhitectura SCE: ansamblu integrat de componente funcţionale, care asigură
realizarea funcţiilor sistemului la un anumit nivel dat de performanţă;
Browser utilitar de interfaţă utilizator Internet;
Configuraţia SCE: ansamblul componentelor asamblate şi conectate într-un sistem
de calcul, privite din punct de vedere tehnic şi funcţional;
Consolidarea (comasarea) datelor: centralizarea datelor din mai multe surse;
Cunoştinţele: totalitatea informaţiilor dintr-un domeniu, acumulate în timp,
anterior, privitoare la un subiect considerat;
Cuvânt de memorie: este unitatea elementară de memorare a informaţiilor;
Datele: sunt reprezentarea materială, suportul formal a informaţiei;
Desktop: suprafaţa implicită de lucru sub Windows;
Directoare(foldere): nivel ierarhic arborescent de organizare a memoriei externe
a unui PC;
Document: unitate implicită de lucru în MsWord;
Filtrarea: generarea unei liste logice conţinând doar articolele care
respectă/îndeplinesc anumite condiţii;
Fişier (file):colecţie de informaţii omogene, memorate pe suport de memorie
externă şi gestionată de SO;
Filtru: condiţia impusă unor câmpuri în vederea filtrării lor;
Foile de calcul: compun registrele şi facilitează manipularea datelor prelucrate în
Excel, prin structurarea acestora;
FTP: protocol standard Internet, prin care se realizează schimbul de fişiere între
computerele conectate la Internet;
HTTP: set de reguli de transfer a fişierelor de tipuri diferite pe WWW;
Icoană(icon): mic simbol grafic asociat obiectelor în Windows;
Informatica: “ştiinţa prelucrării raţionale, îndeosebi prin maşini automate, a
informaţiei, considerată ca suport al cunoştinţelor umane şi al comunicărilor în
domeniile tehnicii, economice si sociale”;
Informaţia: noutate, ştire, mesaj care reflectă o realitate obiectivă şi care are un
grad de utilitate;
Internet: sistem de reţele de calculatoare, global distribuite;
147
Menus(meniuri): sunt comenzi grupate care realizează execuţia unei
aplicaţii(program) şi sunt activabile cu <ALT-> sau cu mouseclick;
Octetul(byteul): locaţie de memorie, de lungime minimă, care poate fi adresată(1
octet= 8 biţi);
Poştă electronică: serviciu Internet de comunicarea a mesajelor electronice;
Prezentare PowerPoint: ansamblu de pagini(slideuri) create în MS-PowerPoint;
Procesor de texte: sunt softuri specializate în generarea, editarea, formatarea,
tipărirea unor materiale;
Protocolul: set special de reguli de transmitere a datelor;
Publicarea unui website: presupune copierea acestuia pe un website public,
lansarea lui online;
Registru Excel: documentul implicit de lucru în MS-Excel;
Reţea de calculatoare: mai multe calculatoare interconectate prin intermediul unor
suporturi fizice de comunicare, în vederea partajării resurselor hardware şi
software având ca scop creşterea eficienţei şi a performanţei utilizării
Sistem de calcul electronic (SCE): ansamblul funcţional a două subsisteme –
hardware şi software;
Sistemele de operare: ansamblu de programe de sistem, care permit exploatarea
eficientă a resurselor sistemului de calcul, fiind şi bază de dezvoltare a
programelor de aplicaţie;
Sistemul informatic: componentă a sistemului informaţional, care preia şi rezolvă
automat cererile de culegere, stocare, înregistrare, transmitere, prelucrare şi
regăsire a informaţiei;
Sistemul informaţional: totalitatea modelelor, tehnicilor şi mijloacelor integrate,
care asigură înregistrarea, culegerea, transmiterea, prelucrarea, regăsirea şi
valorificarea informaţiilor;
Slide: diapozitiv, pagină a unei prezentări MS-PowerPoint;
Software utilitar: categorie de software, cu ajutorul căruia utilizatorul gestionează
resursele hardware şi software ale sistemului de calcul electronic propriu sau ale
reţelei de calculatoare al cărei utilizator este;
Sortarea: presupune aranjarea datelor dintr-o bază de date, după anumite câmpuri;
Tabelarea unei funcţii: generarea automată a valorilor unei funcţii (univariabile
(f(x) sau bivariabile (f(x,y)), când variabilele acesteia parcurg anumite intervale de
valori;
Tabelele pivot: instrumente puternice de analiză şi sinteză a bazelor de date
Excel;
TCP/IP: protocoale standard Internet (Transmission Control Protocol (TCP) +
Internet Protocol (IP));
148
Tehnologia informaţiei: studierea, proiectarea, dezvoltarea, implementarea bazată
sau condusă de sisteme informatice;
URL (Uniform Resource Locator): sistem unic de adresare pe Internet;
Website: un fişier în format HTML, care are ataşată o webadresă (URL);
Window (fereastra): zonă dreptunghiulară, care se deschide după lansarea unei
comenzi utilizator;
Bibliografia cursului:
1. Airinei D., Filip Maria, s.a., Introducere în informatica economică, Ed.

Timpul, Iaşi, 2002;
2. Bucerzan D., Roşca, Securitatea informaţiei economice în reţelele de
calculatoare, Ed. ASE, Bucureşti, 2005;
3. Dodescu, Gh., Năstase, F., Sisteme de calcul şi operare, Ed. Economică,
Bucureşti, 2002;
4. Groze Sever, Bazele informaticii, Cluj-Napoca, 2003;
5. Chiorean I, Groze S., Informatică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005;
6. Hutchinson S. E., Sawyer S. C., Computers, Communications, Information.A
User’s Introduction, Irwin McGrawHill, 2000;
7. Johnson S, Perspecion, Inc, Windows XP, Ed. Teora, Bucureşti, 2003;
8. Jurcă, I. Programarea reţelelor de calculatoare, Ed. de Vest, Timişoara, 2001;
9. Kurose J.,Keith, R., Addison, W., Computer Networking, A TopDown
Approach Featuring the Internet, 2001;
10. Microsoft Bazele reţelelor de calculatoare. Manual pentru administrarea
reţelelor LAN şi WAN, Ed. Teora, Bucureşti, 1997;
11. Mihăilescu I., Bazele informaticii cu aplicaţii în domeniul economic, Ed.
Luminalex, Bucureşti, 2003;
12. Năstase, F. Arhitectura reţelelor de calculatoare, Ed. Economică, Bucureşti,
1998;
13. Niţchi Avram R., Tomai N., s.a., Informatică Economică , Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca, 2007;
14. Roşca I., Ţăpuş N., Internet şi Intranet concepte şi aplicaţii, Ed. Economică,
Bucureşti, 2000;
15. Surcel T.,. Sofronie G, Mârşanu R., Reveiu A., Bazele informaticii economice,
Ed. Calipso 2000, Bucureşti, 2002;
16. Surcel T., Mârşanu R., s.a., Informatica economică : hardware, Windows, MS
Office, Internet, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti,2005;
17. Surcel T., Mârşanu R., s.a., Tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiilor, Ed.
Tribuna Economică, Bucureţti, 2005;
18. Tanenbaum A. S., Reţele de calculatoare, Ed. Agora, Bacău, 2000;
19. Tomai N., Reţele de calculatoare, Structuri, programe, aplicaţii, Risoprint,
Cluj-Napoca, 2005;
20. Zota, R. D., Elemente de arhitectură a sistemelor de calcul şi operare, Ed.
ASE, Bucureşti, 2004;
Internet:
www.computer.org
149
www.excite.com./computers_and_internet
www.hp.com/pcsupport
www.ibm.com
www.searchnetworking.techtarget.com
Scurtă biografie a titularului de curs

Mihaela Tutunea, este lector univ. la Facultatea de Business, Universitatea Babeş-
Bolyai. Predă cursurile Tehnologia Informaţiei, Sisteme informatice în afaceri,
Mediul de afaceri online. Este absolventă a Facultăţii de Matematică şi Fizică -
secţia Informatică, a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi a Facultăţii de
Ştiinţe Economice - secţia Turism-Servicii, a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-
Napoca. Este doctor în cibernetică şi statistică economică. Are o experienţă de
peste 20 de ani în domeniul IT cât şi în exploatarea, cercetarea mediului de afaceri
online şi cyber-marketing.
150

Tehnologia Informatiei PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Informatiei PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

Universitatea Babeş - Bolyai

Date de identificare a cursului

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite:

Competenţele dobândite prin parcurgerea acestei discipline se referă la:

 Însuşirea cunoştinţelor legate de computere, arhitectura şi configuraţia acestora;

Formatul şi tipul activităţilor implicate

Materiale bibliografice obligatorii

 întâlnirea întâi se vor parcurge unităţile 1, 2, 3, 4, 5;

Unitatea 1. Tematica cursului: Tehnologia informaţiei concepte generale

Unitatea 2. Tematica cursului: Sisteme de calcul electronic - arhitectură şi configuraţie

Unitatea 3. Tematica cursului: Sisteme de operare; prezentare Windows XP

Unitatea 4. Tematica cursului: Accesorii Windows şi software utilitar

Unitatea 5. Tematica cursului: Reţele de calculatoare

Realizarea şi predarea lucrării practice 1 (LP1)

Unitatea 7. Tematica cursului: Procesoare de texte - MS Word

Realizarea şi predarea lucrării practice 2 (LP2)

Unitatea 8. Tematica cursului: Programe de calcul tabelar MS-Excel

Realizarea şi predarea lucrării practice 3 (LP3)

Unitatea 9. Tematica cursului: Programe de generare a prezentărilor MS-Powerpoint

Unitatea 10. Tematica cursului: Generarea webpaginilor - MS-Frontpage

Politica de evaluare şi notare

Elemente de deontologie academică

Strategii de studiu recomandate

Unitatea 1. Tehnologia informaţiei concepte generale

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI - concepte generale

1. Ce este informaţia? ne-am obişnuit să privim informaţia ca şi o resursă necesară,

2. Sistem informaţional şi sistem informatic

SISTEME DE CALCUL ELECTRONIC;

1. Ultimele decenii, au adus în viaţa omului un instrument, devenit indispensabil şi

Fig. 1 - Arhitectura generală a unui SCE

3. Configuraţia sistemelor de calcul electronic este ansamblul componentelor

CGA(color graphics adapter) 0.064 320×200

EGA (Enhanced Graphics Adapter) 0.224 640×350

VGA( Enhanced Graphics Adapter) 0.3 640×480

SVGA( Super VGA) 0.5 800×600

XGA( Extended Graphics Array) 0.8 1024×768

SXGA( Super XGA) 1.3 1280×1024

UXGA( Ultra XGA) 1.9 1600×1200

WUXGA( Widescreen Ultra Extended

HUXGA( Hex[adecatuple] Ultra Extended

WHUXGA( Wide Hex[adecatuple] Ultra

o dimensiunea ecranului unui monitor este dată de diagonala

4. Nivelele structurale ale unui sistem de calcul sunt:

Sistemele de operare sunt organizate pe două niveluri [Surcel, 2002]:

Fig. 2 - Sistemul de operare - componente

3. SO Windows XP concepte de bază utilizate:

• icoană (icon), este un mic simbol grafic asociat obiectelor în Windows,

• menus (meniuri), sunt comenzi grupate, care realizează execuţia unei

• reconfigurarea desktopului, reprezintă poziţionare/aranjare icoanelor cu click-

Gestiunea folderelor pe desktop

• bara de meniu cuprinde opţiunile:

o Delete, ştergere folder, fişier: se selectează cu mouse-ul folderul sau

Copierea/mutarea unor fişiere dintr-un folder: se selectează toate fişierele cu

Favorites, cu lista: Add to favorites, Organize favorites;

6. Setarea, configurarea SO Windows XP: se realizează din: Start-->Settings-->

Sound, speech, audio devices: setarea echipamentelor audio;

2. Care sunt componentele unui SO?

3. Care sunt elementele componente ale unui SO multitasking?

4. Ce sisteme de operare GUI cunoaşteţi?

5. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? ( încercuiţi răspunsurile corecte):

a. Fişierele conţin directoare;

ACCESORII WINDOWS şi SOFTWARE UTILITAR

Însuşirea cunoştinţelor legate de computere, arhitectura şi configuraţia acestora;

întâlnirea întâi se vor parcurge unităţile 1, 2, 3, 4, 5;