ILR0071 Informatica Pentru Afaceri

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca
Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă

Facultatea de Business
SUPORT DE CURS
INFORMATICĂ
PENTRU AFACERI
ANUL I, semestrul I
Cluj-Napoca
2016-2017
Informatică pentru afaceri
Informaţii generale
1.1. Date de identificare a cursului
Date de contact - titular curs Date de identificare curs şi contact tutori
Conf univ. dr. Mihaela Tutunea Denumire curs:
Birou: Facultatea de Business, Str. Horea, nr.7, etaj INFORMATICĂ PENTRU AFACERI
I, cam.122 Cod: ILR0071
Telefon: 0264 - 599170, Fax: 0264 - 590110 An I, Semestrul: I
Email: mihaela.tutunea@tbs.ubbcluj.ro Tip curs: obligatoriu
Consultaţii: Nr. credite: 5
Conform orar afişat pe website-ul facultăţii, cam 122 Pagina web: www.tbs.ubbcluj.ro
Răspunsuri la e-mail, max. 48 ore Tutori: Conf univ. dr. Veronica Rus
1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite:

Pentru însuşirea rapidă şi eficientă a cunoştinţelor aferente acestei discipline ar fi recomandabilă, fami-
liarizarea prealabilă cu cadrul general al domeniului IT, pornind de la cunoştinţe generale legate de
computere şi exploatarea acestora.
1.3. Descrierea cursului
Cursul vizează însuşirea de către studenţi a noţiunilor fundamentale, legate de domeniul IT, arhitectura
calculatoarelor, sisteme de operare, reţele de calculatoare, Internet, pachetul MS Office 2013 - Word,
Excel, PowerPoint, Publisher.
Competenţele dobândite prin parcurgerea acestei discipline se referă la:
 Însuşirea cunoştinţelor legate de computere, arhitectura şi configuraţia acestora;
 Formarea abilităţilor de exploatare eficientă a computerelor;
 Abilitatea exploatării mediului Windows 8;
 Dobândirea cunoştinţelor legate de clase de software utilitar şi utilizarea acestora;
 Însuşirea noţiunilor generale despre reţele de calculatoare, tipurile acestora şi modul de configu-
rare;
 Abilitatea exploatării resurselor Internet - browsere, Email, FTP, etc.;
 Dobândirea de cunoştinţe generale şi comparative legate de pachete software de birou - MS Of-
fice, Star-Office, Open-Office.org, etc.
 Abilitatea utilizării MS Word, MS Excel, MS Powerpoint 2013;
 Abilităţi legate de generarea unor publicații MS Publisher 2013;
1.4. Organizarea temelor în cadrul cursului
Tematica cursului este structurată astfel încât să poată fi atinse obiectivele cursului, regăsite la finele
cursului în competenţele dobândite de către studenţi.
Cursul este structurat pe unităţi de studiu, logic succedate, cuprinzând noţiuni esenţiale ale Tehnologiei
informaţiei, care trebuiesc însuşite de către studenţi; la finele fiecărei unităţi se regăsesc scurte teste de
verificare a cunoştinţelor acumulate.
De asemenea, la finele fiecărui modul sunt indicate lucrările practice care trebuiesc realizate de către
studenţi; sunt patru lucrări, care vor fi transmise pe e-mail, titularului de curs, cu specificarea clară a
numelui studentului şi a numărului lucrării practice realizate (LP1, LP2, LP3, LP4 (LP - lucrare practi-
că)); lucrările practice, se rezolvă în ordinea derulării studiului materiei; calendarul de predare:
Nr. Termen predare
LP1 Noiembrie 2016
LP2 Noiembrie 2016
LP3 Decembrie 2016
LP4 Ianuarie 2017
Nepredarea lor la timp, atrage după sine pierderea punctajului acordat, conform politicii de notare.
Mihaela Tutunea 2
Considerând natura domeniului tehnologiei informaţiei, rapiditatea upgradării acestuia şi a multitudinii

de informaţii care-l caracterizează, materialul aferent cursului se va updata atât pe portalul ID,
(https://portal.portalid.ubbcluj.ro) cât şi pe CD-urile cu materialele pentru ID. Detalierea temelor de
studiu se regăseşte în calendarul cursului.
1.5.Formatul şi tipul activităţilor implicate
Datorită caracterului aplicativ al disciplinei, parcurgerea acestui curs necesită participarea studenţilor la
cursurile şi laboratoarele programate pentru această disciplină; de asemenea, este necesar studiul indi-
vidual aprofundat; în vederea fixării cunoştinţelor dobândite şi a formării unor bune abilităţi de exploa-
tare şi aplicare a practică a cunoştinţelor dobândite la cursuri şi laboratoare, sunt absolut necesare
exerciţii suplimentare individuale.
Metodele utilizate pe parcursul predării disciplinei sunt: expunerea interactivă bazată pe exemplifica-
rea practică, concretă, în cadrul cursurilor, continuată cu exerciţii şi aplicaţii practice realizate în cadrul
laboratoarelor, aferente temelor abordate în cursuri.
1.6. Materiale bibliografice obligatorii
Având în vedere multitudinea materialelor documentare aferente acestui domeniu, bibliografie obliga-
torie nu se impune, dar pentru eficientizarea cursului, este necesară dobândirea de către studenţi a unei
baze de cunoştinţe pe care le pot acumula din bibliografia recomandată pentru fiecare unitate de studiu
în parte.
Pe lângă aceasta, se poate consulta orice bibliografie în format tipărit sau electronic, legată de temele
abordate în cadrul cursului cât şi exploatarea aprofundată a help-urilor aferente pachetelor software
studiate (MS Office: Word, Excel, PowerPoint, Publisher).
1.7. Materialele şi instrumentele necesare pentru curs
Pe lângă materialele puse la dispoziţie pe CD şi/sau în formă tipărită, studenţii vor lucra cu informaţiile
disponibile (în mod gratuit) pe Internet, precum şi cu aplicaţiile realizate şi parcurse împreună cu ca-
drul didactic.
Natura disciplinei impune utilizarea permanentă pentru prezentări şi laborator, a calculatoarelor conec-
tate la reţeaua locală a facultăţii şi bineînţeles la Internet, cât şi a video-proiectorului.
1.8. Calendarul cursului
În derularea acestei discipline sunt programate patru întâlniri cu studenţii, cu desfăşurarea următoare:
 întâlnirea întâi se vor parcurge unităţile 1, 2, 3, 4, 5;
 întâlnirea a doua parcurgerea unităţilor 6, 7;
 întâlnirea a treia se va parcurge unitatea 8;
 ultima întâlnire, parcurgerea unităţilor 9,10.
Pentru eficientizarea acestor întâlniri, este indicat să fie parcurse în prealabil, de către studenţi, materi-
alele aferente unităţilor studiate, pentru ca aceştia să fie capabili să ridice probleme, întrebări concrete,
legate de noţiunile abordate în cursuri.
Ulterior fiecărei întâlniri de curs şi laborator, studenţilor li se vor recomanda şi teme suplimentare care
să ajute la clarificarea şi fixarea cunoştinţelor dobândite.
Întâlnirile cu studenţii vor avea loc la sediul facultăţii, după o programare prealabil anunţată; prezentă-
rile şi aplicaţiile practice în laboratoarele de informatică ale facultăţii.
1.9. Politica de evaluare şi notare
Nota finală va fi compusă din:
Componenta Ponderea/punctaj Data de verificare
Lucrări practice (LP 1, 2, 3, 4) 40%/4 puncte Pe parcurs
Test final 60%/6 puncte La finele semestrului, conform programării
Total 100%/10 puncte
Mihaela Tutunea 3
Rezultatele obţinute la această disciplină se vor anunţa la final, după susţinerea testului, prin comunica-
rea directă a notei finale, cât şi prin afişarea notelor (pe baza numărului matricol) pe platforma ID
(https://portal.portalid.ubbcluj.ro);.
Fiecare student poate solicita un feedback suplimentar prin contactarea titularului de curs şi/ sau a tuto-
rilor prin intermediul adresei de email.
1.10. Elemente de deontologie academică
Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:
a. Prezenţa la cursuri şi laboratoare este indicată;
b. Plagiatul la teste se sancţionează prin pierderea probei;
c. Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studenţilor conform modului indicat la politica de
evaluare şi notare;
d. Contestaţiile se vor depune în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor şi se vor soluţiona în
maximum 24 de ore de la depunerea acestora.
1.11.Studenţii cu dizabilităţi
Titularul cursului este disponibil, în limita posibilităţilor, la adaptarea conţinutului şi metodelor de tran-
smitere a informaţiilor disciplinei în funcţie de tipul de dizabilităţi întâlnite în rândul cursanţilor. Se vor
lua toate măsurile necesare în vederea facilitării accesului egal al tuturor cursanţilor la informaţie şi la
activităţile didactice.
1.12. Strategii de studiu recomandate
Este recomandată parcurgerea celor zece module, conform grupării lor pe întâlnirile programate con-
form calendarului cursului;
Având în vedere tipologia disciplinei, multitudinea de informaţie şi caracterul preponderent practic,
aplicat, trebuie pus accentul pe pregătirea individuală continuă, prin acumulare constantă a cu-
noştinţelor, precum şi pe realizarea de aplicaţii şi exerciţii individuale suficiente pentru dobândirea
unor deprinderi în exploatarea şi aplicarea eficientă a cunoştinţelor teoretice, în practică.
Numărul de ore necesare parcurgerii şi însuşirii cunoştinţelor necesare promovării acestei discipline
este, în funcţie de bazele de cunoştinţe prealabile, abilităţile deja dobândite şi capacităţile fiecăruia, în-
tre 70-80 ore, concretizate în învăţarea practică, aplicată.
Mihaela Tutunea 4
2. Suportul de curs
CUPRINS
Modulul I........................................................................................... .................. .................................. ...6

Unitatea 1 ................................................................................................................................................... 6
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI - concepte generale .............................................................................. 6
Unitatea 2 ................................................................................................................................................... 8
SISTEME DE CALCUL ELECTRONIC; .............................................................................................. 8
Unitatea 3 ................................................................................................................................................. 12
SISTEME DE OPERARE ....................................................................................................................... 12
PREZENTARE WINDOWS 8 ................................................................................................................ 12
Unitatea 4 ............................................................................................................................................... - 20
ACCESORII WINDOWS şi SOFTWARE UTILITAR ...................................................................... 20
Unitatea 5 ................................................................................................................................................. 25
REŢELE DE CALCULATOARE ........................................................................................................ 25
Modulul II ............................................................................................................................................... 31
Unitatea 6 ................................................................................................................................................. 31
INTERNET şi WWW ............................................................................................................................ 31
Unitatea 7 ................................................................................................................................................. 34
MS WORD 2013 ..................................................................................................................................... 34
Modulul III ........................................................................................................................... ..................42
Unitatea 8 ................................................................................................................................................. 42
MS EXCEL 2013..................................................................................................................................... 42
Modulul IV .............................................................................................................................................. 67
Unitatea 9 ................................................................................................................................................. 68
MS POWERPOINT 2013 ....................................................................................................................... 68
Unitatea 10 ............................................................................................................................................... 72
MS PUBLISHER 2013 ........................................................................................................................... 72
Mihaela Tutunea 5
Modulul I
Unitatea 1. Tehnologia informaţiei concepte generale

Unitatea 2. Sisteme de calcul electronic - arhitectură şi configuraţie
Unitatea 3. Sisteme de operare; prezentare Windows 8
Unitatea 4. Accesorii Windows şi software utilitar
Unitatea 5. Reţele de calculatoare
Scop
Prezentarea noţiunilor şi familiarizarea studenţilor cu conceptele de bază ale tehnologiei informaţiei,
calculatoare, arhitectura şi configuraţia acestora, sistemele de operare cu particularizare Windows 8,
tipuri de software utilitar, reţele de calculatoare, tipuri, configurarea lor, mediul online Internet şi
www; formarea deprinderilor de exploatare ale acestora.
Obiective:
 Definirea conceptelor de informatică, tehnologia informaţiei, informaţii, cunoştinţe, date;
 Prezentarea sistemelor de calcul, a arhitecturii şi configuraţiei acestora;
 Prezentarea noţiunilor legate de sistemele de operare, generalităţi;
 Caracterizarea sistemelor de operare pentru PC-uri;
 Prezentarea arhitecturii mediului Windows;
 Familiarizarea cu modul de lucru sub Windows 8;
 Prezentarea accesoriilor Windows şi a celor mai folosite soft-uri utilitare;
 Prezentarea noţiunilor legate de reţelele de calculatoare;
 Familiarizarea cu mediul online, Internet şi WWW;
Concepte de bază:
informatică, tehnologia informaţiei, informaţie, prelucrarea informaţiei, bit, computere, configuraţie
calculatoare, sisteme de operare, multitasking, mediul Windows, defragmentare, scanare, împachetare,
reţele de calculatoare, configurare reţea, Internet, WWW, URL, e-mail, browser, hyperlegături, pagini
web, website, FTP;
Unitatea 1
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI - concepte generale
Sinteză
1. Ce este informaţia? ne-am obişnuit să privim informaţia ca şi o resursă necesară, permanentă şi

inepuizabilă a vieţii cotidiene; pentru informaţie există foarte multe definiţii şi accepţiuni;una dintre
acestea, este cea prin care informaţia, este privită ca şi o noutate, ştire, mesaj care reflectă o realitate
obiectivă şi care are un grad de utilitate [Groze,2005]; informaţia de fapt este o noţiune foarte cuprinză-
toare, tot ce este legat de ştiinţă, cunoaştere umană, inventivitate, vehiculează informaţii.
Pentru a putea fi mai uşor vehiculată, reprezentată şi percepută de către utilizatorii ei, informaţia trebu-
ie să aibă o formă concretă, regăsindu-se astfel ca dată.
Despre date, se poate spune, astfel, că sunt reprezentarea materială, suportul formal a informaţiei;
acestea, reprezintă şi obiectul prelucrării informatice [Groze,2005]; informatica economică, se bazează
în primul rând tocmai pe această relaţie dată-informaţie, obţinându-se apoi pe baza unor reguli,
raţionamente, informaţii derivate, care generează un nivel superior, cel al cunoştinţelor; trebuie să
ştim că nu orice dată sau informaţie generează cunoştinţe; există multe informaţii care sunt cunoştinţe
intrinseci şi nu mai pot genera informaţii noi.
Astfel, cunoştinţele pot fi privite ca şi totalitatea informaţiilor dintr-un domeniu, acumulate în timp,
anterior, privitoare la un subiect considerat [Surcel,2002]. Societatea umană, indiferent de natura activi-
Mihaela Tutunea 6
tăţii desfăşurate, este producătoare de informaţii; manipularea, gestionarea şi exploatarea eficientă a

unor volume de informaţii în continuă creştere, a dus la crearea unei noi ştiinţe şi anume informatica;
Informatica, este “ştiinţa prelucrării raţionale, îndeosebi prin maşini electronice, automate, a infor-
maţiei, considerată ca suport al cunoştinţelor umane şi al comunicărilor în domeniile tehnicii, economi-
ce şi sociale” [Academia Franceză,1966]. In accepţiunea curentă, informatica cuprinde toate activităţile
legate de proiectarea, realizarea şi exploatarea sistemelor de prelucrare automată a datelor, în scopul
creşterii eficienţei activităţilor umane [Surcel,2002].
Tehnologia Informaţiei (IT) este un termen lansat în 1970; acesta, defineşte studierea, proiectarea,
dezvoltarea, implementarea bazată sau condusă de sisteme informatice (componente software şi
hardware); Se mai poate spune că, IT, se ocupă cu utilizarea calculatoarelor electronice şi a software-
ului pentru convertirea, stocarea, protecţia, procesarea, transmiterea şi regăsirea informaţiilor în forma
securizată [Information Technology Association of America].
Pe de altă parte, Industria IT se referă la computere, comunicaţii şi electronică, incluzând componentele
hardware, software şi serviciile conexe. Ultimii ani au adus şi includerea termenului de comunicaţii, de
unde apariţia domeniului (industriei) ITC (TIC sau IT&C Information and Commmunication Techno-
logy).
2. Sistem informaţional şi sistem informatic
Sistemul, este un ansamblu de elemente interdependente care interacţionează în vederea realizării unui
scop; are două componente de bază - unitatea(sistemul) de comandă şi unitatea(sistemul) condu-
să(comandată, operaţională) [Groze,2005]
Sistem economic, este acel sistem al cărui relaţii dintre elementele corelate sunt de natură economică;
are trei componente (subsisteme): sistemul de conducere(de decizie), sistemul condus (operaţional) şi
sistemul informaţional (care face conexiunea între celelalte două componente) [Groze,2005];
Sistemul informaţional, poate fi definit ca totalitatea modelelor, tehnicilor şi mijloacelor integrate,
care asigură înregistrarea, culegerea, transmiterea, prelucrarea, regăsirea şi valorificarea informaţiilor
necesare la nivelul sistemului de conducere; el, este cel care asigură gestiunea tuturor informaţiilor
dintr-un sistem economic [Surcel,2002]. Ansamblul informaţiilor şi deciziilor luate pe baza acestora,
transmise între două posturi de lucru, formează fluxul informaţional [Surcel,2002].
Postul de lucru, are la bază elementele: date de intrare, timp de staţionare, operaţii de prelucrare şi
datele de ieşire [Surcel,2002]. Circuitul informaţional, reprezintă o secvenţă de posturi de lucru, afla-
te într-o înlănţuire logică [Surcel,2002].
Sistemul informatic, este o componentă a sistemului informaţional, care preia şi rezolvă automat cere-
rile de culegere, stocare, înregistrare, transmitere, prelucrare şi regăsire a informaţiei [Groze,2005];
acesta, cuprinde ansamblul resurselor, metodelor şi tehnicilor, prin care se realizează prelucrarea auto-
mată a datelor [Surcel,2002]; categoriile de resurse care sunt cuprinse într-un sistem informatic sunt:
 echipamentele hardware;
 sistemul de programe (software) - de bază şi de aplicaţii;
 baza informaţională;
 resursele umane şi cadrul organizatoric;
Prelucrarea automată a datelor, într-un sistem informaţional, reprezintă ansamblul proceselor de cu-
legere, transmitere, prelucrare şi stocare a datelor
Teme de reflectie:
1. Care este suportul formal, material al informaţiei?
2. Ce este tehnologia informaţiei?
3. Care sunt componentele de bază ale unui sistem?
4. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate(încercuiţi răspunsurile corecte)
a. Sistemul informaţional este o componentă a sistemului informatic;
b. Circuitul informaţional formează fluxul informaţional;
c. Sistemul informatic este componentă a sistemului informaţional;
Mihaela Tutunea 7
d. Fluxul informaţional este ansamblul informaţiilor şi deciziilor transmise între două posturi de
lucru;
5. Care sunt componentele unui sistem informatic?
Unitatea 2
SISTEME DE CALCUL ELECTRONIC;
ARHITECTURĂ şi CONFIGURAŢIE
Sinteză
1. Ultimele decenii, au adus în viaţa omului un instrument, devenit indispensabil şi anume compute-
rul(calculatorul); această denumire, foarte comună, de calculator, este improprie şi nu defineşte toate
capacităţile acestuia; o noţiune mai corectă, este cea de sistem de calcul electronic (SCE), privit ca
ansamblul funcţional a două subsisteme: hardware (componenta fizică, ansamblul componentelor fizi-
ce care alcătuiesc calculatorul) şi software (componenta logică, „inteligenţa calculatorului”, totalitatea
programelor care asigură funcţionarea şi exploatarea calculatorului), care realizează prelucrarea şi tran-
sformarea unor informaţii primare, într-o formă finală, cerută de către un anumit tip de aplicaţie sau
utilizator [Groze, 2005]. Prelucrarea informaţiilor realizată cu ajutorul unui SCE, trebuie privită ca o
succesiune de operaţiuni şi anume:
 introducerea datelor de lucru şi a programelor;
 transferul datelor dintr-o locaţie în alta în vederea prelucrării acestora;
 operaţii de calcul (aritmetice, logice, comparare, etc.);
 stocarea, memorarea datelor;
 extragerea, afişarea şi prezentarea rezultatelor în formate finale;
 transmiterea datelor şi a rezultatelor la diferite locaţii de destinaţie.
Legat de SCE, vorbim foarte des de arhitectura şi de configuraţia acestora, fără a le diferenţia corect.
2. Astfel, arhitectura sistemelor de calcul electronic, reprezintă ansamblu integrat de componente
funcţionale, care asigură realizarea funcţiilor sistemului la un anumit nivel dat de performanţă [Sur-
cel,2002]. Componentele funcţionale arhitecturale ale unui SCE, sunt (fig. 1):
 unitatea centrală, care cuprinde:
o unitatea de comandă şi control (UCC), care realizează transferul informaţiilor între registre, în-
tre registre şi dispozitivele de calcul şi comandă execuţia de către unitatea de calcul a operaţiu-
nilor elementare;
o unitatea aritmetico-logică (UAL);
o memoria internă (MI);
 unităţile periferice:
o unitatea de memorare externă(UME);
o unităţile de intrare-ieşire (UI- unităţi intrare, UO - unităţi ieşire).
3. Configuraţia sistemelor de calcul electronic este ansamblul componentelor asamblate şi conectate
într-un sistem de calcul, privite din punct de vedere tehnic şi funcţional [Surcel,2002].
Când ne referim la configuraţia unui SCE, putem diferenţia:
o configuraţia de bază (minimală), fiind cea care asigură funcţionarea unui sistem;
o configuraţia îmbunătăţită, cea creată prin adăugarea de componente până la limita maximă ad-
misă de unitatea centrală a sistemului;
Pe de altă parte, configuraţia unui SCE, poate fi privită din punct de vedere al:
 structurii externe, cuprinzând:
o unitatea centrală (placa de bază cu microprocesor şi memorii, HDD, FDD, CD-rw, DVD-
rw, sursă alimentare)
Mihaela Tutunea 8
o echipamentele periferice (tastatura, mouse, monitor, imprimantă, scanner, etc.)

 structurii interne, cuprinzând totalitatea componentelor electronice, compatibile şi interconectate,
care asigură funcţionarea şi performanţele unui sistem; este alcătuită din plăci cu circuite integrate,
module de memorie, unităţi optice, controlere de hard-disk-uri, conectori, etc..
Cele mai importante componente ale structurii interne sunt[Surcel,2002]:
 placa de bază (mainboard, motherboard), care este suportul fizic pe care sunt plasate compo-
nentele unui SCE; pe placa de bază sunt localizate mai multe socluri (care susţin diferite componente:
soclul pentru microprocesor, socluri pentru memoria internă DRAM, memoria cache şi memoria
ROM-BIOS, conectori, etc.);
o placa de bază conţine şi un pseudoprocesor (chipset) care gestionează comunicarea între toate
componentele SCE şi procesor;
 memoria internă
o asigură funcţia de stocarea a informaţiilor;
o este alcătuită fizic dintr-o succesiune de locaţii (celule) adresate; o celulă de memorie, depozitează
o singură informaţie identificabilă prin adresa locaţiei; scrierea unei informaţii într-o celulă este
distructibilă, dar regăsirea acesteia, adică citirea, nu;
Celulele de memorie sunt alcătuite din elemente bistabile (cifre binare 0,1) care generează un bit, uni-
tatea elementară de informaţie; sistemul de numeraţie utilizat în reprezentarea datelor în sistemele de
calcul este cel binar (în baza 2). Informaţiile, în memorie, sunt înregistrate un după alta, în locaţii de
memorie; fiecare locaţie are ataşată o adresă unică, prin care aceasta se identifică; Locaţia de memo-
rie, de lungime minimă, care poate fi adresată, este octetul (byte-ul);
1 octet = 8 biţi; 1KB(Kilo) = 2 10octeţi = 1024 octeţi; 1 MB(Mega)= 2 10 KB;
1 GB(Giga) = 2 10 MB; 1 TB(Terra) =2 10 GB; 1 Petabyte (PB) = 2 10 TB; 1 Exabyte = 2 10 PB;
1 Zettabyte = 2 10 EB; 1 Yottabyte =2 10 ZB; 1 Brontobyte =2 10 YB; 1 Geopbyte = 2 10 BB).
Unitatea elementară de memorare a informaţiilor poartă numele de cuvânt de memorie; lungimea
acestuia se precizează la construcţia computerelor şi este un element de clasificare al calculatoarelor;
cunoaştem faptul că există calculatoare pe 8, 16, 32, 64 biţi; o lungime mai mare a cuvântului de me-
morie, generează automat performanţe crescute calculatorului;
Parametrii memoriei unui SCE sunt:
 capacitatea, dată de maximul numărului de bytes stocabili la un moment dat (100 MB, 80 GB);
 timpul de acces, fiind intervalul dintre emiterea unei cereri de informaţii şi primirea răspunsului
la aceasta;
 rata de transfer, reprezentată de numărul de bytes transferaţi pe o unitate de timp;
 modularitatea, privită ca posibilitatea divizării în module a memoriei, în vederea extinderii,
modificării acesteia;
Funcţional, memoria internă cuprinde:
 memoria RAM (Random Acces Memory), fiind memoria în care sunt stocate componentele
sistemului de operare, împreună cu programele şi datele aferente execuţiei acestuia; este memorie în
scriere-citire(Read-Write) de informaţii, volatilă (informaţiile nu sunt stocate pentru reutilizare) şi este
partajată în zone de memorie specifice tipurilor de prelucrări: zonă memorare nucleu sistem de operare,
zonă programe utilizator, zonă lucru cu displayul, etc.; dimensiunea acestui tip de memorie este funcţie
de tipul şi configuraţia SCE; Memoria RAM, poate fi de tip:
o DRAM(Dynamic Random Access Memory) - conţinutul acesteia se pierde dacă nu se realizează
reîncărcarea celulelor(refresh memory);
o SRAM(Static Random Access Memory) - conţinutul acesteia se păstrează, fără procedeul de re-
împrospătare;
 memoria ROM (Read Only Memory), este memorie doar în citire(Read Only), care stochează
componente specifice sistemului de operare şi translatoarele unor limbaje de programare; accesul utili-
Mihaela Tutunea 9
zatorului la acest tip de memorie, se poate realiza doar prin sistemul de întreruperi(care reprezintă o
facilitate foarte importantă a procesorului SCE);
 memoria CMOS - parte mică de memorie RAM, alimentată independent de o baterie şi care
stochează SETUP-ul sistemului;
 memoria cache - zonă tampon rapidă interpusă între microprocesor şi un bloc de memorie
DRAM; accesul la informaţia stocată în cache, este fără timpi de aşteptare; mărimea acesteia poate fi,
uzual, între 256 Kb-4 Mb;
 memoria video(RAM-video), reprezintă o parte a memoriei RAM, alocată special lucrului cu
monitorul; este plasată pe placa video a SCE;
a. microprocesorul (CPU - Central Processor Unit), este un circuit integrat programabil, care în-
deplineşte funcţiile unităţii centrale de prelucrare;
 microprocesorul, este cel care decodifică instrucţiunile programelor introduse în memoria SCE;
 elementul său de bază este registrul, care poate memora şi prelucra un şir de biţi;
microprocesoarele au patru părţi:
 unitatea de comandă şi control, care controlează, sincronizează şi gestionează activitatea proce-
sorului şi funcţionarea tuturor componentelor prin sistemul de întreruperi;
 unitatea aritmetico-logică, care execută operaţii aritmetice şi logice, calcule cu tipuri de date
diferite; componenta de bază a acestei unităţi este reprezentată de regiştri (sunt zone de memorie ale
procesorului, care păstrează temporar operaţii şi rezultatele acestora, efectuate de unitatea aritmetico-
logică)
 unitatea de memorie cache, care optimizează traficul de informaţii memorie RAM-
microprocesor;
 unitatea multimedia(de coprocesare), realizează optimizarea prelucrărilor grafice şi multimedia
(imagine, sunet);
Microprocesoarele au cunoscut mai multe generaţii: prima generaţie: Microprocesoarele Pentium cu
frecvenţa 60-66Mhz, generaţia a-2-a: Pentium Pro cu frecvenţa peste 120Mhz, generaţia a-3-a: Pentium
II (P6) cu frecvenţa peste 233Mhz, etc., sau microprocesoare pe 8, 16, 32, 64 biţi), etc.;
Memoria externă, este cea care stochează şi păstrează informaţiile pe durată nedefinită, fiind o exten-
sie a memoriei interne a oricărui SCE; unităţile(device) de memorie externă cele mai utilizate sunt:
HDD (hard-disk-drive), unitatea de dischetă FDD (Flopy-disk-drive), unităţile optice CD (Compact
Disc), DVD ( Digital Versatile Disc); cele mai utilizate medii de stocare sunt: hard-disk-ul, discheta,
CD-ul, DVD-ul, flash memory stick (USB stick), cardul de memorie (SD, M2), etc..
Echipamentele periferice (EP):
realizează interfaţa utilizator-sistem de calcul electronic;
Clasificare:
- echipamente de intrare (EI):
1. cele care se ataşează unui SCE; cele mai utilizate sunt: tastatura (keyboard), mouse-ul, digitizorul
(tableta/tabela digitală), monitorul senzitiv (touchscreen), cititoarele de coduri de bare, scannerul,
cititoarele de carduri, dispozitive de voce – microfoanele, joystickul, etc.
2. care se introduc în computere, inserabile/sau nu pe placa de bază:
- plăci de captură sunet şi imagine, care prin adăugare la configuraţia de bază a unui computer, îi
sporesc performanţele multimedia, realizând preluarea de sunet şi imagine de pe alte dispozitive digita-
le sau analogice (camere video, tv-digitale, etc.;
- echipamente de ieşire (EO), sunt dispozitive care realizează expunerea, afişarea sub diverse
forme a informaţiilor prelucrate cu ajutorul unui SCE; cele mai utilizate sunt:
 monitorul (display, VDU-Visual Display Unit), este una dintre cele mai utilizate interfeţe
om-computer; monitoarele, după construcţie şi afişare, pot fi de tip CRT (Cathod Ray Tube, cu
tub catodic) şi cu cristale lichide (LCD)
Mihaela Tutunea 10
o afişarea informaţiilor pe monitor, se poate face, în mod text (când ecranul este considerat o ma-
trice de 25 linii şi 80 de coloane, caractere pe linie) sau în mod grafic (ecranul este considerat o
matrice de mici puncte colorate (RGB (Red(roşu), Green(verde), Blue(albastru) luminoase (pi-
xeli); pixel (Picture Element), reprezintă cel mai mic punct (pătrat 1x1), ce poate fi afişat pe
ecranul monitorului; un pixel are mai multe atribute legate de culoare, intensitate şi strălucire;
o calitatea imaginii grafice este dată de definiţie şi de rezoluţie; definiţia unui monitor, este dată
de dimensiunea caracterelor care formează o imagine; claritatea imaginii este invers proporţio-
nală cu mărimea punctelor; definiţia este dată de diametrul standard al unui pixel; cea mai ex-
tinsă definiţie pentru monitoare este de 0.28 mm, ceea ce conferă o rezoluţie bună; rezoluţia,
reprezintă detaliile unei imagini vizualizabile pe verticală şi orizontală şi se măsoară în pixeli
(numărul maxim de puncte care se pot afişa pe ecran);cu cât numărul de pixeli este mai mare,
cu atât rezoluţia este mai mare şi calitatea imaginii mai bună; 1 MP(megapixel) =1milion pixeli;
o dimensiunea ecranului unui monitor este dată de diagonala acestuia şi se exprimă în inch (12”,
14”, 15”, 16”, 18”, 22” etc.);
 imprimanta este dispozitiv de ieşire, care realizează afişarea informaţiilor pe suport hârtie, fo-
lie, etc.; imprimantele se pot împărţi în două categorii :
 imprimante cu impact:
o matriciale, cu cap de scriere cu ace, care generează caractere sub forma unei matrice
de puncte;
 imprimante fără impact:
o imprimante cu jet de cerneală, cu cartuşe color sau negru, au rezoluţii mai mari,
preţ de achiziţie mic şi cost consumabile mare;
o imprimante laser, au o rezoluţie (media este de 600 dpi (dots per inch), viteză foarte
bună (de la 4 la peste 20 pagini/minut), buffer de memorie propriu;
 plotterul, este dispozitiv de ieşire, utilizat pentru producerea de hărţi, desene, grafice,
schiţe, diagrame, având dimensiuni mari; există plottere cu peniţe şi plottere electrostati-
ce(asemănătoare imprimantelor laser);
 video-proiectorul, este dispozitiv multimedia de ieşire, care preia imaginea de pe display
şi o proiectează pe un ecran; este utilizat în prezentări, conferinţe, etc.;
- echipamente de memorare (EM), reprezintă extensii ale memoriei centrale; au fost descrise şi la
paragraful memorii externe;
- echipamentele de schimb, realizează transferuri de informaţii în ambele sensuri; ex: placa de reţea,
placa de sunet, placa video, modem (intern, extern), fax-modem, echipamente multimedia, imprimante
multifuncţionale, etc.;
4. Nivelele structurale ale unui sistem de calcul sunt:
 hardware - reprezentând componenta fizică;
 firmware - totalitatea programelor stocate şi executate inseparabil de componenta fizică;
 software:
 de bază - sisteme de operare;
 utilitar (de mentenanţă);
 de aplicaţii (programe, documente, etc.);
Teme de reflectie:
1. Care sunt componentele unui SCE?
2. Ce înţelegeţi prin arhitectura şi configuraţia unui SCE?
3. Care este structura externă a configuraţiei unui SCE?
4. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată? (încercuiţi răspunsurile corecte)
a. Placa de bază, memoria internă şi microprocesorul formează structura internă a configuraţiei unui
SCE?
Mihaela Tutunea 11
b. Bitul este o celulă de memorie;

c. Unitatea elementară de memorare a informaţiei este cuvântul de memorie;
d. 1 octet = 1000 de biţi;
e. RAM, ROM, memoria cache, memoria video sunt tipuri de memorie internă;
f. Stick-ul de memorie flash este unitate de memorie internă;
g. Monitorul este echipament de intrare;
h. Imprimantele matriciale folosesc jet de cerneală;
i. Pixelul este unitate elementară de memorie;
j. Rezoluţia este dată de numărul maxim de puncte care se pot afişa pe ecran;
k. Placa de reţea şi modemul sunt echipamente de intrare;
l. Software-ul poate fi: de bază, utilitar şi de aplicaţii;
Unitatea 3
SISTEME DE OPERARE; PREZENTARE WINDOWS 8
Sinteză
Sistemelor de operare (SO), literatura de specialitate le conferă o multitudine de definiții; cea mai sim-
plă vizualizare, însă, a unui SO, este aceea de interfață software dintre utilizator și resursele harware și
software ale unui sistem de calcul electronic sau computer în limbaj uzual, cotidian.
Sistemele de operare sunt organizate pe două niveluri [Surcel, 2002]:
 Fizic, cel mai apropiat de nivelul hardware - sistemul de întreruperi;
 Logic,apropiat de utilizatorul sistemului - comenzi, limbaje de programare, programe utilitare,
etc.;
Din acest punct de vedere, putem spune că sisteme de operare sunt alcătuite din [Surcel, 2002] :
 programe de comandă şi control (PCC), care coordonează şi controlează toate funcţiile siste-
mului de operare gestiune resurse (GR), planificarea, lansarea, urmărirea execuţiei (PLU E), depistare
şi tratare erori (DTE);
 programe de prelucrare (de servicii)(PS), folosite pentru dezvoltare de aplicaţii editoare de tex-
te, interpretoare, compilatoare, translatoare, link-editoare, loadere, bibliotecare, sisteme de gestiune a
bazelor de date, arhivatoare, antivirus, etc.;
2. SO pentru PC-uri
 monotasking, pot executa o singură sarcină(task) la un moment dat;
 se realizează încărcarea, execuţia programelor şi interfaţa cu dispozitivele periferice;
 multitasking, pot executa mai multe programe la un moment dat, prin partajarea timpului şi a
resurselor sistemului;
Componentele principale ale SO multitasking, sunt[Surcel, 2002]:
 supervizorul , care gestionează lucrul cu aplicaţiile;
 planificatorul, care planifică timpii de execuţie ai programelor lansate;
 alocatorul de resurse, gestionează alocările de resurse necesare fiecărui task;
 modulul de gestiune intrări/ieşiri, care asigură interfaţa cu perifericele;
Sistemele de operare pot fi:
 cu linie de comandă (MSDOS monotasking, DOS Concurent multitasking);
 cu interfaţă grafică (GUI Graphic User Interface) Windows, Unix, OS/2, Apple/Mac DOS,
VMS;
Relaţia SO-SCE-utilizator, se realizează prin intermediul a trei elemente [Niţchi2010]:
o interfaţa logică, prin care SO asigură accesul utilizatorului la resursele SCE;
o driverele, care sunt programe de gestiune ale echipamentelor hardware; ele pot fi:
 incluse în SO, implicite;
Mihaela Tutunea 12
 proprii echipamentelor hardware, care trebuie instalate după conectarea echipamentului la

SCE;
o interfeţe de programare conţinute de SO, apelabile de către programele de nivel înalt;
SO Windows, este sistem de operare multitasking, cu interfaţă grafică, creat pe principiul WIMP
(windows, icon, menu, pointer); versiuni ale SO Windows Win 3.1, 3.11, for Workgroups, NT, 95, 98,
98 SE, 2000, Millenium, XP, Vista, 7, 8;
3. SO Windows - concepte de bază utilizate:
 fişier (file), colecţie de informaţii omogene, memorate pe suport de memorie externă şi gestio-
nată de SO; fişierele se regăsesc după identificatoarele de fişiere, formate din:
o numele fişierului (multe sisteme de operare restrâng lungimea acestuia la 8 caractere);
o extensia fişierului, indică tipul informaţiei conţinute în fişier; extensiile standard sunt obligato-
rii, fiind cuvinte rezervate: .DLL, .COM, .EXE, .BAT, .INI, .SYS, .DOC, etc. (ex: identificator de
fişier autoexec.bat);
 directoare (foldere), reprezintă un nivel ierarhic arborescent (director rădăcină c:\root-> subdi-
rectori(subfoldere) -> fişiere) de organizare a memoriei externe a unui PC;
 unitate (device),este echipament periferic, identificat printr-un nume specific c:, d:, e:, etc.;
 calea (path), reprezintă succesiune de foldere/subfoldere/fişiere, separate prin (\)backslash, care
indică locaţia unui fişier într-o structură arborescentă (ex: c:\windows\system32\desktop.ini);
 prompterul, este specific SO MSDOS şi format din secvenţa: unitate:\director; indică utilizato-
rului faptul că SCE aşteaptă o comandă utilizator; sub Windows apare în fereastra de comenzi (CMD);
 metacaracterele (caractere speciale), sunt utilizate în identificarea folderelor sau fişierelor,
sunt: „?” care înlocuieşte orice caracter şi „*” care înlocuieşte o secvenţă de caractere;
 desktop-ul, este suprafaţa implicită de lucru sub Windows; conţine câteva icoane implicite:
Computer, Network, Recyclebin, Control panel, User files, buton de Start; poate fi configurabil după
preferinţa fiecărui utilizator (mod lucru multi-user) al computerului pe care este instalat Windows;
 icoană (icon), este un mic simbol grafic asociat obiectelor în Windows, reprezentând fişiere,
foldere, computere (grupuri de computere), device hardware; poate fi mutată, copiată, ştearsă, adăuga-
tă, schimbată de către utilizator;
 window (fereastra), este zonă dreptunghiulară, care se deschide după lansarea unei comenzi
utilizator; ferestrele pot fi:
- de dialog (ex: după comanda RUN);
- de navigare (ex: deschidere foldere, activare aplicaţii);
- de lucru (ex. editare text NotePad, document Word, registre Excel); componentele unei ferestre
sunt:
 bara de titlu, cu numele ferestrei;
 bara de meniu cu opţiunile: File, Edit, View, etc.;
 butoanele minimise, maximise, close (dreapta sus);
 bara de scroll, cu săgeţile de scroll sus/jos şi sliderul;
Mihaela Tutunea 13
Bara de titlu Butoane

Bara de meniu
Bara de
scrol
l
 menus (meniuri), sunt comenzi grupate, care realizează execuţia unei aplicaţii(program) şi sunt
activabile cu <ALT-> sau cu mouse-click; pot fi:
o verticale (tip Pop-up);
o orizontale (tip Bar);
o mixte (tip Pull-down sau în cascadă(tip Cascade));
 bara de instrumente (Toolbar), este un set de icoane de lucru, rapid activabile, prin mouse-
click, aferent unui program(aplicaţie), deschis spre executare la un moment dat; este configurabilă de
către utilizator;
 dialogul computer-utilizator, este realizabil prin:
o casete de dialog, ferestrele dreptunghiulare deschise pe ecran, conţinând parametri utilizator
aferenţi unei aplicaţii lansate în execuţie; cele mai utilizate sunt: casetele de validare, cu liste, cu text,
cu opţiuni;
o butoanele, care realizează schimbul de informaţii utilizator-computer şi sunt asociate casetelor
de dialog sau anumitor aplicaţii; cele mai utilizate sunt: butoanele de comandă şi cele de opţiuni;
 clipboard-ul, instrument de prelucrare multitasking, care permite plasarea temporară, într-o
zonă de memorie RAM, prin transfer, dintr-o aplicaţie în alta, a unui set de informaţii (plasarea se rea-
lizează după operaţii de tip Copy/Cut sau acţionare tastă PrintScreen (PrtScr));
 sesiune de lucru Windows, este perioada de exploatare de către un utilizator a unui computer
standalone(de sine stătător, independent, neconectat la o reţea) sau conectat într-o reţea;
4. Caracteristici generale ale sistemului de operare Windows 8
Microsoft, a lansat Windows 8, versiune pre–realase, in 2012, acesta reprezentând noua versiune a
sistemelor de operare Microsoft pentru calculatoarele personale, fiind succesorul lui Windows 7, care a
fost lansat în 2009. Versiunile Windows 8 lansate pe piață sunt: Windows 8, 8.1,Windows 8 Pro, Win-
dows 8 Enterprise, Windows RT;
Cerintele hardware minimale pentru instalarea si rularea corespunzatoare a SO Windows 8 sunt:
 procesor minim 1GHz 32-bit (x86) or 64-bit (x64)
 memorie 1GB RAM (32-bit) / 2GB RAM (64-bit).
Diferențe importante Windows 7 și Windows 8:
 interfata Metro și tactila - diferența fundamentală între Windows 7 și Windows 8; Interfața Me-
tro este ecranul de start implicit pentru Windows 8, și dispune de o serie de cadrane colorate, fi-
ecare oferind acces la o aplicație independentă
Mihaela Tutunea 14
 Windows Store and apps - Windows 8 ofera acces la un magazin online de aplicații concepute
pentru a rula pe x86 de Windows PC-uri, laptop-uri și tablete, precum și pe procesoare ARM
(versiunea RT)
 upgrade-uri - Windows 8 booteaza mai repede sine consumă mai puțin RAM și resurse CPU
decât Windows 7; pentru utilizatorii de telefonie mobilă acest lucru înseamnă durata mai mare
de lucru a bateriei
 Secure boot, trusted boot - nou pentru Windows - se verifica integritatea SO si faptul ca acesta
nu a fost corupt, prin autentificarea kernel-ului cu un certificat Microsoft; de asemenea, inainte
de bootare, se lanseaza verificari anti-malware
 SkyDrive cloud-based - permite stocare documente, fotografii și setările PC-ului si de asemenea
integrarea cu Windows Phone
 opțiuni multi-monitor - oferă noi comenzi rapide multi-monitor si tastatură (mișcare
aplicații de la monitor pentru a monitoriza, permite glisarea și fixarea aplicații de la un ecran la
altul și afișarea unei singure imagini ca fundal, etc)
Windows 8 - Start Screen

SO Windows 8, poate fi considerat ca o prezentare a două sisteme de operare în unul singur, coexis-
tand panouri de control, sisteme de help, web browsere, aplicatii și modalități distincte de lucruș acest
aspect e foarte vizibil in start screen, existand două posibilități de exploatare a SO windows 8:
 desktop-ul Windows - cunoscut din Windows 7 (cu ferestre, bara de activități, bara de instrumen-
te, meniuri drop-down, prezențe iconice, etc) si care a fost proiectat pentru a fi utilizate mouse-ul și
o tastatură
Buton de Start
Bara de task-uri Bare de instrumente
switch intre interfete
Taskbar Toolbars
Icoane utilizator
Icoane implicite Windows
 Butonul de start – realizeaza shimbarea intre interfețe

 Bara de task-uri (Taskbar)
 Setare proprietăți bară de task-uri – click-mouse dreapta pe Taskbar -> Properties
-> Tasbar and Start Menu Properties -> Taskbar – se poate opta pentru blocarea
taskbar-ului, auto ascunderea acestuia, utilizarea icoanelor mici, localizarea
Icoane aplicatii
Mihaela Tutunea utilizator 15
taskbar-ului (top/bottom/left/right), comportamentul butoanelor în taskbar (allways

combine/hide labels/combine when taskbar is full/never combine).
 Personalizare zonă de notificare - Notification area -> Customize -> pentru fieca-
re activitate notificată de sistem, poate fi făcută setarea de apariție a icoanei și noti-
ficării/ doar a notificării
 Modificarea afișării icoanelor sistem în Taskbar -> din Turn system icon on or
off -> pe rând se stabilește comportamentul fiecărei icoane (apare/nu apare –
on/off).
 Bare de instrumente (Toolbars) - Click-mouse dreapta pe Taskbar -> Toolbars
Conţinut pop-up: afișare adrese web (Adress) și link-uri URL (Links), afișare desktop,
bara limbă utilizată.
Reconfigurarea desktopului, reprezintă personalizarea acestuia, poziţionare/aranjare
icoanelor, gestiunea icoanelor, etc.; cu click-mouse dreapta pe desktop -> din pop-up-ul
afișat, se selectează opțiunea dorită:
View - permite:
 afișare icoane mici, medii sau mari
 aliniere sau autoaranjare icoane
 afișare/sau nu, a icoanelor pe desktop
Sort by - realizează aranjarea icoanelor după nume, dimensiune, tip, data ultimei modi-
ficări:
New - permite crearea unei scurtături (shortcut), a unui nou folder sau a oricărui alt tip
de fișier, în funcție de aplicațiile utilizator instalate pe computer (imagini, documente,
arhive, etc.):
Graphics properties – vizualizare/ setare/modificare opțiuni grafice monitor (display) și
driver placă video.
Graphics Options – permite setări legate de vizualizarea imaginii desktop, activa-
rea/dezactivarea cheilor rapide Windows (implicit activate (enable)), tray icon (implicit
dezactivat (disable)) și rotirea cu 900 a imaginii desktop.
Screen resolution – permite setări legate de display, pornind de la Detectarea sau identi-
ficarea acestuia, continuând cu rezoluția și orientarea imaginii; deasemenea se poate rea-
liza conectarea computerului la un videoproiector și modificarea dimensiunii de afișare
a textului pe ecran; din setările avansate (Advanced settings), se pot vizualiza/modifica
setările adaptorului graphic și ale monitorului
Personalize - permite personalizarea computerului, pornind din setări directe din Con-
trol Panel, setări/modificări desktop, pointer mouse, icoane cont utilizatori, display,
Taskbar și Start menu, setări acțiuni Access Center; nu în ultimul rând se pot se-
ta/modifica temele implicite, background-ul, culorile și schemele Windows, sunetele și
schemele de sunete implicite ți screen saver-ul:
Icoane taskbar, Jump list - pentru orice icoană a unei aplicații, din taskbar, cu click -
mouse dreapta, se pot vizualiza listele atașate, Jump List, cuprinzând: informații despre
acțiunile frecvente sau documente recente (Recent), acțiuni frecvente (Frequent), nume-
le aplicației, istoricul task-urilor executate (Tasks), opțiuni de închidere a ferestrei de
aplicație (Close window) și fixarea/defixarea icoanei aplicației în taskbar (Pin this pro-
gram to taskbar/Unpin this program from taskbar)
Gestiunea folderelor pe desktop
Mihaela Tutunea 16
 crearea unui folder pe desktop -> click-mouse dreapta pe desktop -> New->
Folder -> nume folder;
 icoană implicită pentru folder ->

 operaţiuni posibile asupra unui folder de pe desktop -> click-mouse dreapta pe
folder -> deschidere (Open), redenumire (Rename), ştergere (Delete), mutare (Cut), co-
piere (Copy), partajare (Share with), comprimare/împachetare/adăugare în arhivă (Com-
press/Compress and e-mail/Add to archive - în cazul în care este instalat un arhivator
implicit pe computer), scanare (Scan selected file – în cazul în care este instalat un anti-
virus implicit pe computer), stabilire proprietăţi, creare scurtătură (Create shortcut), tri-
mitere către (Send to) o arhivă, desktop, e-mail, fax, documente;
 Proprietăți folder/fișier (Properties)
 generale (General) – stabilire atribute – doar în citire (Read only) sau ascuns
(Hiden) sau avansate (Advanced)
 partajare – între utilizatorii Windows sau ai unei rețele
 securizare – stabilire permisiuni și drepturi de acces utilizatori, la fol-
der/fișier
 acces/vizualizare versiuni mai vechi ale folderului/fișierului (previous versi-
ons)
 personalizare (customize) – stabilire tip folder în funcție de conținutul aces-
tuia și stabilite/modificare imagine atașată ca icoană folderului.
o TileWorld - interfață nouă proiectată pentru touchscreen și dispozitive mobile, care asigură un
mediu interactiv, complet diferit de interfața desktop (fonturi noi, dreptunghiuri viu colorate
(tile) care pot reprezenta atât două tipuri de aplicații: programe de desktop Windows (cele pre-
zente în Start meniu: programe, fișiere, foldere, Site-uri Web, etc) cat și noile aplicații Tile-
World (Calendar, Mail, Weather, etc.); pentru a vedea, toate aplicațiile - click în marginea de
jos a ecranului sau click + Z) sau Shift+F10 - apoi click pe All apps.
Zona documente Zona utilizator activ,

recente buton shutdown, Search
Charms Bar
Buton start
Cadrane aplicatii
 Charms Bar - nou adusă de windows 8, este un panou vertical, deschis în partea
stângă a ferestrei tile - se activează cu click în colț stânga sus sau click tasta +C;
conține 5 opțiuni - Search, Share, Start, Devices și Settings.
 Chei rapide - pentru Search files – click +F; pentru Settings – click +Q, pentru
activare Share panel – click +H, activare Devices panel – click +P
 Gruparea aplicațiilor (grouping tiles)
Mihaela Tutunea 17
o Crearea unui nou grup de aplicații – se alege o icoana a unei aplicații și se

trage cu mouse-ul în zona dorită, eparat de grupul de origine;click deasupra
icoane – apare fereastra mică – Name group – se tastează numele, dupăa care
se aduc alte icoane de aplicații în noul grup;
o Redimensionarea icoanelor – click dreapta – Resize;
o Eliminare aplicații din grup – click dreapta – Unpin from start
o Mutare/schimbare poziționare grup – click colț dreapta jos – după micșo-
rarea grupurilor, se schimbă poziția acestora pe ecran;
 Instrumente administrare
o Din panou Charms ( +C) sau + I -> Settings - se deschide un panou în
dreapta – conținând opțiunile: Start, Personalize, Tiles, Help, Change PC
settings;
5. Utilitarul Windows Explorer

o este instrumentul avansat cu ajutorul căruia utilizatorul poate gestiona uşor resursele computerului;
o se găseşte în Apps -> Windows Explorer (WinExp);
o icoană implicită ->
o cheie rapidă: tastă Windows +E
o fereastra de lucru a Windows Explorer: partea superioară - bara de meniu, sub care apare bara de
instrumente specifice obiectului selectat, partea stângă (Navigation pane) - conţine arborele de obi-
ecte și de foldere, partea dreaptă redă conţinutul unui obiect/folder selectat, partea inferioară (De-
tails pane);
Bara de meniu
o apare doar când este bifată opțiunea Menu bar, din Layout -> tab Organize
o bara de meniu cuprinde opţiunile:
File - cu lista: deschidere (Open), partajare(Share with), arhivare/adăugare într-o arhivă (Add to archi-
ve), restaurare versiune anterioară (Restore previous versions), includere într-o bibliotecă implicită (In-
clude in library), Send to, creare fișier nou (New), creare scurtătură (Create shortcut), ștergere (Delete),
redenumire (Rename), proprietăți (Properties) și închidere (Close)
Edit - cu lista: Undo, Redo, Cut, Copy, Paste, Paste Shortcut, Copy to folder/Move to folder, Select all,
Invert sellection
View - cu lista de vizualizare a obiectelor, începând cu bara de stare și de explorare, mod de vizualizare
a icoanelor, mod de afișare a obiectelor, sortare și grupare obiecte, trimitere rapidă la obiecte (go to)
Tools - cu lista de instrumente legate de lucrul în rețea (mapare driver, deconectare driver), setare sin-
cronizare fișiere și setarea opțiunilor legate de foldere (Folder options); setarea opțiunilor pentru folde-
re (Folder options) - conține informații și opțiuni de setare generale, (General), de vizualizare (View)
și de căutare (Search) pentru aceste obiecte
Help - oferă instrumente suport pentru utilizator.
Bara de instrumente, cuprinde tab-urile:
Organize cu lista: Cut, Copy, Paste, Undo, Redo, Select All, Layout, Folder and Search options, Dele-
te, Rename, Remove properties, Properties, Close
Open - realizează deschiderea obiectului selectat cu mouse-ul);
Include library - permite includerea obiectului selectat într-una din bibliotecile implicite (Documents,
Music, Pictures, Video) sau crearea uneia noi (Create new library);
Share with - stabilire opțiuni de partajare sau securizare pentru obiectul selectat;
New - creare unui nou obiect (folder, shortcut, document, arhivă, etc.);
Mihaela Tutunea 18
More options - setări legate de modul de vizualizare al icoanelor ți de afișare a obiectelor

Show the preview pane - afișarea/ascundere tabloului de previzualizare a obiectului selectat;
Get help - obținerea de suport/ajutor imediat, într-o acțiune;
Search - căutarea unui fișier într-un obiect indicat;
Alte tab-uri care pot apărea în funcție de obiectul selectat sunt:
o Play all - pentru muzică, video (Music, Video)
o Slide show, Print, E-mail - pentru imagini (Pictures)
o System properties, Uninstall or change program, Map network drive, Open control panel -
pentru Computer
o Open with, cu alegere program de deschidere (Choose default program) - pentru fișiere;
Opțiunile specifice obiectelor (foldere/fișiere), sunt accesate prin selectarea obiectului și acționare
mouse-click dreapta; din pop-up-ul deschis se selectează acțiunea dorită - deschidere, editare, creare,
tipărire, arhivare, arhivare cu transmitere pe e-mail, crearea shortcut, redenumire, ștergere, mutare, co-
piere, proprietăți
o selectarea grupată a mai multor foldere sau fişiere, pentru o acțiune comună, se realizează
cu Ctrl+click-mouse pe folderele/fișierele dorite.
Gestionarea bibliotecilor utilizator (Libraries)
Bibliotecile sunt colecţii de fișiere, create de utilizator; Windows 8, oferă bibliotecile implicite, cele
care conțin documente (Documents), imagini (Pictures), obiecte audio (Music) sau obiecte video (Vi-
deo), toate acestea fiind regăsite în subfolder-ul Libraries; implicit, salvarea obiectelor utilizator, este
direcționată, de către Windows 8, către aceste biblioteci.
Crearea unei biblioteci, se poate realiza din Windows Explorer, astfel:
o fiind selectat din Navigation Pane, folderul Libraries, se alege din bara de instrumente, tab-ul New
library sau
o fiind selectate obiecte (foldere sau fișiere), se alege din bara de instrumente, tab-ul Include in li-
brary, după care fie se indică una dintre bibliotecile existente, fie se creează una nouă (Create new
library).
Operațunile posibil de realizat cu bibliotecile, sunt asemănătoare celorlalte obiecte ale sistemului; por-
nind de pe un subfolder selectat (o bibliotecă) a folderului Libraries, din Navigation Pane, cu clik-
mouse dreapta, se activează lista de operațiuni posibile: vizualizare extinsă, cu subfoldere sau restrânsă
(Expand/Collapse), deschidere în fereastră nouă (Open in new window), partajare (Share with), trimite-
re către desktop ca și scurtătură/e-mail/biblioteca de documente (Send to), copiere (Copy), ștergere
(Delete), redenumire (Rename), creare nou subfolder (New), proprietăți (Properties)
6. Setarea, configurarea SO Windows 8
- se realizează din Control Panel - din panou Charms ( +C) sau + I -> Settings - Control panel sau
Window Explorer -> Computer -> Open Control panel sau Search – Control Panel;
Setarea modului de vizualizare a opțiunilor din Control Panel, poate fi realizată din View By, alegân-
du-se fie pe categorii (categories), fie prin afișare listă iconică, cu icoane mici sau mari (small/large
icons).
Categoriile conţinute:
 System and Security - zonă de realizarea a setărilor legate de Action Center, Windows Firewall,
System, Windows update, Power options, Backup and Restore, Bitlocker drive encryption, Administra-
tive tools, Antivirus instalat de utilizator
Setare opțiuni Action Center
Mihaela Tutunea 19
o accesul la Action Center se realizează

 fie din Control Panel -> System and security -> Action Center
 fie din icoana Action center de pe Taskbar
o opțiunile oferite sunt cele de schimbare a setărilor centrului (Change action center settings), schim-
bare setări conturi utilizatori, vizualizare mesaje de avertizare, vizualizare informații legate de per-
formanțele sistemului; sunt raportate informații legate de securitatea sistemului și de mentenanța
acestuia;
o se pot face setările legate de realizarea copiilor de rezervă (back-up) ale sistemului și de restaurarea
în caz de necesitate a unei stări anterioare a sistemului (restore)
o pot fi realizate și setările legate de update-urile automate ale windows-ului (Windows update)
 Network and Internet connections - configurări reţea, partajări, configurări conexiuni Internet,
creare, gestionare homegroup-uri
 Hardware and sound - setări ale dispozitivelor/echipamentelor periferice atașate
 ( imprimante, mouse, media (sunet, imagine), display), power options
 Programs - realizare instalare/dezinstalare software, actualizări sistem (updates Windows), se-
tări implicite sistem(Default programs)
 User accounts and family safety - setarea conturilor de utilizator, a controalelor parentale, a car-
durilor de acces online, a credenţialelor Windows și a profilelor pentru MS Outlook
 Appearence and Personalization: personalizare sistem,setări display, setări Task bar și Start
Menu, setări falicități sistem (Ease Access Center), opțiuni foldere și fonturi
 Clock, language and region - setările regionale ( dată, timp, limbă, setări numerice, tastatură,
etc.)
 Ease of access - activare facilități sistem (afișare, sunet, imagine, mouse, tastatură) și setări ac-
tivitate de recunoaștere vocală
Teme de reflectie:
1. Ce este un SO?
2. Care sunt componentele unui SO?
3. Care sunt elementele componente ale unui SO multitasking?
4. Ce sisteme de operare GUI cunoaşteţi?
5. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? ( încercuiţi răspunsurile corecte):
a. Fişierele conţin directoare;
b. Desktopul este un folder;
c. Clipboard-ul este o icoană(icon);
d. Windows Explorer este un program antivirus;
e. Setările în Windows 8 , se realizează din Control Panel;
Unitatea 4
ACCESORII WINDOWS şi SOFTWARE UTILITAR
Sinteză
1. Accesoriile Windows
 se regăsesc în: Start -> Apps sau +Z ->grup Windows - sunt grupate în 3 categorii – Win-
dows accesories, Windows ease of access, Windows system
Mihaela Tutunea 20
 categoria Windows Accesories – conține: Calculator, Character map, Maths input panel, Notepad,
Paint, Remote desktop connection, snipping tools, sound recorder, etc
o categoria accesorială Ease of access - - zonă de setare a facilităților de utilizare a computerului –
tastatură, mouse, display, etc. - Magnifier, Narrator, On-screen keyboard, Windows speeech recog-
nition
 categoria accesorială Windows System - reprezintă categoria cu cele mai importante unelte de
întreţinere a computerului; conţine:
o Control Panel - lansează fereastra Control Panel
o Command prompt – deschidere fereastra CMD
o RUN - rularea imediată a unui program executabil instalat pe computer - cheie rapidă -> +R
o File exlorer, Task manager, windows Defender, This PC, Windows easy tranfer, Windows Po-
werShell, heelp and support.
Utilizarea instrumentelor de întreţinere a computerului
 vizualizare informaţii despre computer - din Applications – Windows System – This PC->
Properties sau tasta + Pause Break sau icoana Computer de pe desktop -> click-mouse dreapta ->
Properties;
 conține secțiunile:
o Basic information - despre system, ediție Windows,etc
o Device manager - conține lista componente hardware ale computerului, cu posibilități de vizua-
lizare, adăugare, eliminare, setare și verificare funcționare a acestora:
o Remote settings - setarea permisiunilor de accesare de la distanță a computerului și de utilizare a
opțiunilor Remote desktop
o System protection - permite crearea zonelor de protecție, pentru salvarea informaţiilor cuprinse
în fișierele sistem şi setările computerului; sunt salvate și versiunile anterioare ale acestora, la fiecare
modificare făcută; sistemul creează aceste zone de restaurare săptămânal sau la instalarea de noi aplica-
ții sau drivere; implicit aceste zone de restaurare sunt create pentru partiția sistem, dar utilizatorul își
poate crea aceste zone și pentru celelalte partiții ale hard-disk-ului, cu condiția ca acestea să fie forma-
tate în sistem NTFS
Mihaela Tutunea 21
o Advanced system settings - permite realizarea setărilor avansate, legate de performanțele com-
puterului, profilele utilizatorilor, startup sistem și recuperarea în caz de incident; aceste setări necesită
drept de administrator pentru utilizatorul care le realizează, aspect specificat și în fereastra de lucru, a
opțiunii
o Action Center - a fost detaliat în subcapitolul de setare, configurare Windows 8
o Windows update - permite schimbarea setărilor legate de actualizări automate ale sistemului de
operare
 gestionarea hard-disk-urilor: un computer individual (standalone), poate avea cel puţin un
hard-disk; pentru o mai uşoară întreţinere a sistemului de calcul, se recomandă ca hard-disk-ul să fie
împărţit în mai multe părţi (partiţii), iar pe prima partiţie (C:), de obicei este instalat sistemul de opera-
re (pentru calculatoarele cu un singur sistem de operare (monobootabile)); operaţia de împărţire a
spaţiului total al hard-disk-ului, poartă denumirea de partiţionare şi este indicat să se facă odată cu
formatarea acestuia; formatarea hard-disk-urilor, presupune ştergerea completă a informaţiilor de pe
hard-disk; ATENŢIE – prin formatare, se pierd toate datele!!!; formatarea, este indicat să fie realizată
de către persoane autorizate; formatarea se realizează fie la instalarea sistemului de operare, fie ulterior,
în caz de incidente, erori, reconfigurări;
 Formatarea hard-disk-urilor, presupune pe lângă ştergerea completă a informaţiei conţinute şi
[Niţchi2010]:
o împărţirea spaţiului de stocare în sectoare (zone adresabile ale discului, uşor accesibile şi gesti-
onabile pentru sistemul de operare);
o organizarea logică a spaţiului pe disc, pe o structură predefinită prin tabela de alocarea a fişiere-
lor (FAT); pentru Windows, sistemul de fişiere generat prin formatare poate fi de tip: NTFS (New
Technology File System – recomandat) sau FAT;
o scanarea, cu detectarea zonelor defecte ale discului şi a discontiguităţii acestora;
 Partiţionarea hard-disk-urilor, se poate realiza cu programe speciale, cum ar fi Fdisk (versiune
Dos), Partition Magic, sau din Start -> Run (sau tasta windows +R) -> diskpart.exe -> se indică partiția
și <OK>, etc.; după partiţionare rezultă mai multe volume sau discuri logice D:, E:, în funcţie de nu-
mărul acestora;
 formatarea partiţiilor se poate realiza foarte uşor din Start -> Computer-> selectare partiţie ->
click dreapta -> Format:
o alte posibilități de formatare partiții sau alte device-uri (CD, DVD, Flash memory Stick, etc.):
a. din Start -> Computer -> click-dreapta -> Manage
-> Storage -> Disk management -> se selectează partiția -> click-dreapta -> Format:
b. din Windows Explorer -> Computer -> selectare partiţie sau device -> click-dreapta -> Format
c. din Start -> Run (sau tasta windows +R) -> format.exe
-> se indică partiția și <OK>
 Operațiuni permise asupra partițiilor sau device-urilor din computer (unități optice spre exem-
plu), realizabile din Computer Management - -> Storage -> Disk management -> se selectează driver-
ul -> click dreapta:
 schimbarea literei atașate driverului -> Change driver letter
 setarea unei partiții ca active -> Mark partition as active
 modificarea spațiului unui volum (partiție) - micșorarea volumului -> Srink volume sau extin-
derea acestuia -> Extend volume
 ștergerea unui volum -> Delete volum
 Curăţirea hard-disk-urilor/partiţiilor (Disk Cleanup)
Mihaela Tutunea 22
 din Start -> Computer -> se selectează discul (partiţia C:, D:, E:) -> click dreapta -> Properties
-> General -> Disk Cleanup;
 are loc recalcularea spaţiului liber pe disc, apoi golirea coşului de gunoi (recycle bin), a fişiere-
lor temporare (Temporary files), a compresiilor mai vechi de fişiere, etc.;
- aceeaşi operaţie se poate realiza şi:
a. folosind accesoriul Windows: SystemTools->Disk Clean up: Apps -> Windows Accesories ->
System -> Disk Cleanup;
b. din Windows Explorer -> Computer -> selecție driver -> click-dreapta -> Properties -> Gene-
ral -> Disk cleanup
c. din Computer Management -> Storage -> Disk management -> se selectează partiția -> click-
dreapta -> Properties -> General -> Disk cleanup
d. din Start -> Run (sau tasta windows +R) -> cleanmgr.exe -> se indică partiția și <OK>
o Verificarea erorilor hard-disk-ului şi blocarea zonelor defecte:
 Din Start ->Computer -> se selectează discul (partiţia C:, D:, E:) -> click dreapta -> Properties -
Tools -> Error checking -> Check now.
 din Windows Explorer -> Computer -> selecție driver -> click-dreapta -> Properties -> Tools-
Error checking -> Check now
 din Computer Management -> Storage -> Disk management -> se selectează partiția -> click-
dreapta -> Properties -> Tools -> Error checking -> Check now
 din Start -> Run (sau tasta windows +R) -> chkdsk.exe -> se indică partiția și <OK>
o Defragmentarea hard-disk-ului, presupune compactarea zonelor ocupate pe disc, obţinându-se
zone contigue cât mai mari; defragmentarea duce la optimizarea lucrului cu hard-disk-ul; se realizează:
 din Start -> Computer, se selectează discul (partiţia C:, D:, E:) -> click-dreapta -> Properties ->
Tools -> Defragmentation -> Defragment now;
 din Apps -> Windows Accesories -> System -> Disk Degragmenter
 din Windows Explorer -> Computer -> selecție driver -> click-dreapta -> Properties -> Tools
-> Defragmentation -> Defragment now;
dreapta -> Properties -> Tools -> Defragmentation -> Defragment now;
 din Start -> Run (sau tasta windows +R) -> defrag.exe -> se indică partiția și <OK>
o Partajarea hard-disk-urilor, presupune definirea permisiunilor de acces sau limitarea accesului
la hard-disk (partiţie, CD, DVD) sau restrângerea accesului la un spațiu mai mic de utilizare, pentru
utilizatori ai computerului sau ai reţelei din care face parte computerul; se realizează din:
 Start -> Computer -> selectare device (hard-disk, partiție, CD, DVD, etc. ) -> click dreapta ->
Share with -> Share sau Advanced sharings, după care se stabilesc utilizatorii locali din reţea care au
drept de acces și permisiunile acestora; securizarea se face pe baza parolelor de acces:
 din Windows Explorer -> Computer -> selecție driver -> click-dreapta -> Properties -> Share
with -> Share sau Advanced sharings;
dreapta -> Properties -> Share with -> Share sau Advanced sharings;
o Gestionarea și restricționarea spaţiului de lucru pe hard-disk, presupune stabilirea unor co-
te/limite de utilizarea spaţiului pe disc, pentru utilizatorii computerului; se realizează din:
 Start -> Computer -> selectare device (hard-disk, partiţie) -> click dreapta -> Properties -> Quo-
ta -> Show quota settings:
 din Windows Explorer -> Computer -> selecție driver -> click-dreapta -> Properties -> Quota
-> Show quota settings;
Mihaela Tutunea 23
 din Computer Management -> Storage -> Disk management -> se selectează partiția ->
click-dreapta -> Properties -> Quota -> Show quota settings;
o Securizarea accesului la hard-disk-uri, partiții - presupune definirea permisiunilor și drepturilor
de acces pentru utilizatorii locali sau din rețea, la resursele de stocare a informațiilor computerului; se
realizează din:
 Start -> Computer -> selectare device (hard-disk, partiţie) -> click dreapta -> Properties -> Se-
curity:
 din Windows Explorer -> Computer -> selecție driver -> click-dreapta -> Properties -> Secu-
rity;
 din Computer Management -> Storage -> Disk management -> se selectează partiția ->
click-dreapta -> Properties -> Security;
Protecţia informaţiilor și sistemului:
o Realizarea copiilor de siguranţă, este necesar să se efectueze periodic, pentru a se obţine o co-
pie de rezervă a stării computerului în caz de incident; se realizează din:
 Start -> Computer, se selectează discul(partiţia C:, D:, E:) -> click dreapta -> Properties -> To-
ols -> Backup -> Backup now; dacă se alege stocarea pe acelaşi hard-disk, rezultă un fişier de backup
cu extensia .bkf; este indicat ca acesta să fie copiat pe alt suport extern de memorare sau operaţia de
backup să se realizeze de la început pe un device indicat: CD, DVD, Flash memory stick;
o Restaurarea informaţiilor de pe hard-disk, este necesară după incidente; este operaţia inversă
backup-ului; restaurarea se realizează de pe o copie de siguranţă anterior generată; modul de lucru es-
te:
 din Apps -> Windows Accesories -> System -> System restore; în caz de incident, se poate op-
ta şi pentru restaurarea unei ultime stări corecte a computerului;
 din Control Panel -> System and security -> Action Center -> Recovery
 din Control Panel -> System properties -> System protection -> System restore
o Protecția împotriva atacurilor malițioase (malicious, malware, adware, spamware, etc. ), se
poate realiza prin:
 instalarea rezidentă a unui software utilitar antivirus, antimalware, etc.;
 gestionarea utilizatorilor locali, prin stabilirea tipului şi a drepturilor de acces ale acestora, utili-
zând sistemul de parole de acces;
 protejarea împotriva accesărilor neautorizate şi a viruşilor din reţea sau de pe Internet, cu seta-
rea firewall-ului - din Start -> Control Panel -> System and Security -> Windows Firewall -> Turn
Windows firewall on /off -> ON, Virus protection - ON;
3. Software-ul utilitar ( programe utilitare), reprezintă categoria de software, cu ajutorul căruia utili-
zatorul gestionează resursele hardware şi software ale sistemului de calcul electronic propriu sau ale
reţelei de calculatoare al cărei utilizator este; acest tip de software este alcătuit din: utilitare proprii sis-
temului de operare, utilitare anexate implicit de către producător unor echipamente hardware ale SCE
şi, în cea mai mare parte, din utilitare achiziţionate şi folosite de utilizator în funcţie de necesităţile de
exploatare ale sistemului de calcul electronic sau al reţelei; cele mai folosite categorii sunt:
 software de comprimare/decomprimare Winzip, Winrar, Arj, Alpha Zip (pentru arhive tip
.lha, .lhz, .7zip, .gzip, .cab, .tar), Winace (arhive .ace), Salamander (arhive de tip zip, j, rar, arj, lzh, lha,
lzs, ace, pak, tar, tgz, gz, tbz, bz, bz2, rpm, cpio, taz, z, cab, eml, b64, uue, xxe, hqx, ntx, cnm, uc2, and
7z), etc.;
 software-ul antivirus conţine implicit trei module:
o de scanare (recunoaştere a virusului);
o de curăţare, devirusare;
o de supraveghere şi alertare;
Mihaela Tutunea 24
- există versiuni: freeware sau comerciale, pentru computere standalone sau pentru reţele, cu module de
bază sau foarte complexe, antispam, antiadware, etc.; exemple: Norton Antivirus, McAfee, Grisoft-
AVG, ESET-Nod32, Bitdefender.ro, Avira, etc.;
 Alte categorii de software utilitar:
o Pachetele de birotică, având ca module minimale editoare de texte, procesoare de tabele, gene-
ratoare de prezentări; exemple: categoria comercială - MS Office (Word, Excel, Powerpoint), categoria
opensource- Open Office.org (Writer, Calc, Impress), StarOffice (Writer, Calc, Impress);
o Pachete pentru desen : Adobe Ilustrator, CorelDraw, SmartDraw, etc.;
o Pachete pentru tipărituri profesionale - DTP(desktop Publishing): Microsoft Publisher, Adobe
Publisher, MgPython opensource, etc.;
o Pachete pentru recunoaşterea vorbirii, dictafoane: Talking desktop, Webdictate online, Dragon
Naturaly Speaking, Big Hand Digital Dictation, quick Scribe Digital Dictation, etc.;
o Pachete pentru prelucrare digital video: Adobe Professional Video, Adobe Premiere Pro, Pin-
nacle Studio, etc.;
o Pachete pentru recunoaşterea caracterelor - OCR (Optical Character Recognition): Transym
OCR, Omnipage Professional, Calera wordscan, etc.;
o Pachete pentru videoconferinţe: IproConference, Windows NetMeeting, etc.;
o Pachete pentru webconferinţe: Multimedia webconference, Visioconference, Conferenceware,
etc.;
o Pachete multimedia: Macromedia, UleadSystem, Adobe, Corel, Apple Multimedia, Platte
Canyon, etc.;
o Pachete hypermedia - Hyperstudio, Hypersystem Hypermedia Lite, etc.;
o Pachete 3D animation: Anim8or, Quick 3D Cover, Python 3D, Vertigo3D, Daz 3D, 3D Studio,
etc.;
o Pachete de Webdesign: MsPublisher, CofeeCup, CityMax, Webline, EasyWebsite Pro, Macro-
media Studio, etc.;
o Pachete CAD(Computer Aded Design): Autodesk Autocad, Mathcad, Orcad, 3D CAD, Archi-
CAD, ProCAD, CADe, LegoCAD, etc.;
Teme de reflectie:
1. Unde se găseşte grupul de Accesorii Windows?
2. Unde găsim informaţii despre computer?
3. Cum se face formatarea unei partiţii?
4. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? (încercuiţi răspunsurile corecte):
a. Curăţarea unui harddisk se face cu Diskcleanup;
b. Setarea Windows Firewall – OFF, asigură protecţia antivirus a computerului;
c. Winzip este un utilitar antivirus;
d. EsetNod32 este un utilitar de comprimare;
Unitatea 5
REŢELE DE CALCULATOARE
Sinteză
1. O reţea de calculatoare, este reprezentată de mai multe calculatoare interconectate prin intermediul
unor suporturi fizice de comunicare (cablu coaxial, UTP, fibră optică, linie telefonică, etc.), în vederea
partajării resurselor hardware şi software, având ca scop creşterea eficienţei şi a performanţei utilizării
calculatoarelor în procesarea informaţiilor;
Mihaela Tutunea 25
Configuraţia de bază a unei reţele de calculatoare, este:

 serverul(calculator central) - în funcţie de mărimea şi destinaţia reţelei, pot fi utilizate mai mul-
te servere; serverele de obicei sunt computere mai puternice ca şi performanţe şi sunt situate într-o zonă
centrală, un centru de control al reţelei; serverele pot fi :
 fileservere, cele care stochează şi distribuie fişiere de date cât şi aplicaţii create şi exploatate de uti-
lizatorii reţelei; pe acestea sunt instalate sisteme de operare pentru server; utilizatorii au acces la
zone din hard-disk-ul serverului, care poate fi astfel considerată ca extensie a hard-disk-ului staţiei
de lucru; aplicaţiile sunt instalate pe server şi pot fi rulate de pe file-server sau pot fi downloadate
pe staţia de lucru; gestionează resursele hard-soft şi activitatea/lucrul întregii reţele, asigurând co-
municarea între staţiile reţelei cât şi securitatea informaţiilor;
 printservere, care controlează imprimantele de reţea; când un fişier se listează, acesta este trimis
printserverului, care îi asignează imprimanta de reţea cerută de userul care listează fişierul; prin-
tserverul poate fi: un server dedicat, o staţie de lucru obişnuită, un echipament periferic specializat,
o placă de reţea introdusă într-o imprimantă sau chiar o imprimantă de reţea; de cele mai multe ori
cele două tipuri de servere file şi printserverele se pot configura într-un singur server;
 servere de comunicaţie, etc.;
 Internetul beneficiază de servere specifice: webservere, mailservere;
 staţiile de lucru (calculatoarele care compun reţeaua (noduri))
 au sisteme de operare standalone(independente) şi în funcţie de tipul de reţea şi un modul client in-
stalat local;
 trebuie să conţină o placă de reţea (NIC-Network Interface Card), care să asigure conexiunea staţiei
cu restul componentelor reţelei;
 fiecare placă de reţea, este însoţită din fabricaţie de drivere corespunzătoare sistemelor de operare;
 elemente (medii) de transmisie (conectică) pot fi: cabluri coaxiale, twisted pair (UTP unshi-
elded sau STP shielded) , fibră optică, unde radio, microunde, linii telefonice, echipament radio, satelit,
IR(Infra Red), etc.;
 echipamente de interconectare, care au rol de recepţie şi redirectare a informaţiei în reţea:
 huburile, realizează amplificarea de semnal primit de la un nod al reţelei şi distribuirea
lui către alte cel puţin două noduri; au minimum 2 porturi şi sunt utilizate mai specific pentru
conectările pe suport UTP;
 switchurile, sunt cele care filtrează şi expediază pachetele de date pe anumite
segmente de reţea;
 gateway-ul, este un dispozitiv hardware sau un software, care generează o punte
între două reţele incompatibile; uneori routerele software pot fi referite ca şi gateway;
 routerele, sunt prezente ca dispozitive hardware sau ca software; sunt conectate la mi-
nimum două reţele (în punctul de interconectare gateway); acestea, decid către care dintre
reţele să trimită pachetele de informaţii, în funcţie de starea reţelei; routerele, filtrează traficul
din reţea în funcţie de protocoalele acestora; pot fi regăsite şi ca părţi ale unui switch;
 repeaterele, în reţelele de calculatoare, se folosesc pentru conectarea mai multor seg-
mente de reţea, ele având rolul de a captura semnalul şi al reconstrui la parametri optimi; seg-
mentele au lungimi şi număr de calculatoare prestabilite; repeaterul, poate permite astfel, extin-
derea lungimii unei reţele; spre exemplu, într-o reţea de tip star, hub-ul central poate fi conside-
rat un repeater;
 punţile(bridges), interconectează reţele realizate cu medii fizice de transmisie diferite
(ex: fibră optică, UTP); de asemenea, o punte poate separa o reţea în două segmente diferite
Mihaela Tutunea 26
(subreţele); aceasta poate fi foarte utilă, spre exemplu, când două departamente ale unei compa-
nii împart aceeaşi reţea şi traficul în reţea este foarte greoi şi atunci se poate interpune o punte;
 echipamentele periferice, pot fi: medii de stocare, imprimante, scanere, etc.;
Protocolul, reprezintă un set special de reguli de transmitere a datelor; protocoalele definesc cum se
identifică staţiile de lucru una pe alta, care este forma pachetelor transmise şi cum sunt procesate datele
odată ajunse la destinaţie; protocoalele se regăsesc atât la nivel de dispozitive hardware cât şi la nivel
de aplicaţii;
 cele mai comune protocoale utilizate sunt:
o IPX, de la Novell Netware;
o NetBios/NetBEUI, de laWindows NT;
o TCP/IP, de la Unix;
 în standardul OSI(Open Systems Interconnection) sunt cuprinse mai multe tipuri de protocoa-
le[site1]; spre exemplu, pentru Internet:
o TCP/IP (Transmission Control Protocol (TCP)+Internet Protocol (IP));
o Hypertext Transfer Protocol (HTTP);
o File Transfer Protocol(FTP), Border Gateway Protocol(BGP) Dynamic Host Configuration Proto-
col(DHCP), etc.;
2. Clasificarea reţelelor de calculatoare [Niţchi,2010]:
 după topologie [site1]:
 tip bus(magistrală): folosesc mai mult conectarea pe cablul coaxial; există un cablu lung (cen-
tral, backbone), la care sunt ataşate prin joncţionare pasivă, alte cabluri mai scurte (drop cables) conec-
tate la conectorii NIC ai staţiilor; informaţia este emisă spre cablul magistral şi receptată prin celelalte
puncte de acces; este o reţea foarte uşor de instalat, dar foarte dificil de reconfigurat;
 tip star(stea): folosesc conectarea pe cablu twisted-pair (UTP,STP); staţiile de lucru şi serverele
sunt cablate la un hub central sau repeater multiport; pot fi conectate şi alte huburi cu computere afe-
rente hubului central, creându-se astfel noduri; acest tip de reţele, este mai dificil de instalat; dar în-
treţinerea şi extinderea sunt facile; o defecţiune/eroare/incident, apărută la o staţie sau nod, afectează
doar acel computer sau nodul şi este uşor de localizat;
 tip string(inel): fiecare staţie este conectată doar cu vecinii săi imediaţi, prin conexiune dedica-
tă, unidirecţională; este mai puţin utilizat acest tip, dar introducerea cablărilor pe fibră optică i-au cres-
cut răspândirea;
 tip tree(arbore): fiecare pereche de noduri comunică în mod unic pe o singură cale, iar nodurile
impare au mai multe căi de comunicare; dirijarea transmisiilor, se bazează pe faptul că informaţiile ne-
cesare transferului se află în adresa nodului destinaţie;
 tip tokenring: au la bază structura fizică a unei reţele de tip ring; funcţionează prin pasarea unui
pachet special, numit token, de la un computer la următorul; când un computer primeşte tokenul şi do-
reşte să transmită date, atunci el reţine tokenul şi trimite mai departe pachetul său de date; când compu-
terul destinatar primeşte pachetul de date, îl copiază şi retransmite pachetul cu notificarea de primire
„received”; când acest pachet ajunge la computerul expeditor, acesta şterge pachetul, generează un
token liber şi-l transmite computerului următor;
 tip mesh
 după mărime şi arie de cuprindere:
 reţele locale (LAN), care acoperă o zonă restrânsă sau o singură clădire, având tehnolo-
gii diverse: stea, inel, magistrală, etc.;
 reţele metropolitane (MAN), sunt extensii ale reţelelor locale, la zone mai mari oraşe,
grupuri de firme; pot fi publice sau private;
Mihaela Tutunea 27
 reţele regionale (WAN), care sunt reţele mari, care acoperă zone geografice întinse, con-
tinente;
 reţele globale (GAN), sunt reţele WAN Globalizate; cea mai importantă reţea de acest
gen este Internetul;
 după arhitectură:
 reţele peer-to-peer (punct la punct, P2P): nu necesită server dedicat, fiecare staţie având
şi rol de server şi fiind conectate între ele; fişierele, aplicaţiile, imprimantele şi celelalte
resurse, pot fi partajate între staţiile de lucru; sunt pretabile pentru un număr mic de
computere de conectat; acest tip de reţele pot fi doar LAN;
 reţele client-server: presupun existenţa unuia sau mai multor servere dedicate, în funcţie
de mărimea reţelei; staţiile de lucru sunt computere obişnuite pe care rulează sisteme de
operare client; acestea pot fi reţele LAN, MAN sau WAN.
3. Tehnologii standard de reţea
Cele mai multe din reţelele locale (LAN) (peste 80%), utilizează tehnologii de reţea de tip Ethernet;
reţelele Ethernet pot fi configurate pe tipologie magistrală(bus), cu suport de conectare cablu coaxial
sau star(stea) şi cu utilizarea cablului UTP; standardul Ethernet, a fost creat de Institutul de Inginerie
Electrică şi Electronică din UK, sub specificaţia numită IEEE802.3; viteza specifică a reţelelor pe teh-
nologie Ethernet este de 10 Megabits/secundă; tehnologia Ethernet are un mod specific de tratarea coli-
ziunilor din reţea (apar când două computere din reţea transmit pachete în acelaşi timp);
Performanţe mai mari, asigură tehnologia standard de tip Fast Ethernet(IEEE 802.3u), care e o extensie
a standardului Ethernet, realizând o creştere a vitezei de transfer în reţea până la 100 Mega-
bits/secundă; Reţelele de tipologie ring(inel), utilizează cel mai des standardul de tehnologie Tokenring
(IEEE 802.5) având două viteze specifice în reţea: 4 Megabits/sec sau 16 Megabits/sec.;
Utilizarea cablurilor optice, ca suport de conectare pentru reţele, a impus introducerea de noi standarde
tehnologice pentru reţele; astfel, pentru reţelele marilor companii, în care traficul este mare şi sunt ne-
cesare viteze mari de transfer, se instalează reţele de tip dual-ring, cu standard tipologic FDDI(fiber
distribute data interface); în aceste reţele, pachetele de date, trec în direcţii opuse prin două inele, astfel
încât dacă unul din inele cade în caz de incident, reţeaua rămâne funcţională; ca şi în cazul TokenRing
şi FDDI, utilizează sistemul de pasarea a pachetului token, pentru prevenirea coliziunilor din reţea;
Pentru industria de comunicaţii, a fost proiectată tehnologia tip ATM (Asynchronous Transfer Mode),
care generează conectarea mai multor tipuri de echipamente (telefoane, computere, etc.) într-un singur
tip de reţea, eliminând astfel diferenţele dintre reţelele LAN şi WAN; conferă viteze foarte mari de câ-
teva Gigabits/secundă şi este folosită cel mai mult în cazul transmisiilor multimedia;
Modul de lucru în reţea: atunci când o staţie de lucru doreşte transmiterea unor date, aceasta foloseşte
software-ul de network-client instalat local; acest software client, include acel fişier într-un pachet
ataşându-i un antet şi un trailer, care conţin adresa şi informaţii despre destinatarul pachetului din reţea;
forma exactă a pachetului este determinată de protocolul reţelei; când acest pachet este pus de o staţie
de lucru pe reţea, fiecare staţie din reţea examinează pachetul, dacă acesta nu este recunoscut de o
staţie, el este rapid disipat, permiţându-i-se să treacă mai departe;
Securitatea în reţea: datorită faptului că aproape invariabil, serverele stochează informaţii de impor-
tanţă foarte mare pentru beneficiarii reţelei, devine extrem de importantă asigurarea securităţii acestor
date; faptul că majoritatea fişierelor sunt stocate pe servere, face ceva mai uşoară asigurarea securităţii
acestora, decât în cazul când fişierele ar fi distribuite pe un mare număr de calculatoare independente;
securitatea pe reţea se asigură în general prin gestionarea utilizatorilor, a tipului acestora şi a nivelelor
lor de acces; controlul accesului utilizatorilor se face prin nume de login şi parole, cu restricţionarea
drepturilor de acces pe zone strict controlate de pe server(directoare, fişiere, alte resurse); de asemenea,
se definesc rutine şi politici specifice de lansare automată a unor backup-uri periodice, care permit ge-
nerarea unor salvări de siguranţă a stării, informaţiilor şi resurselor software ale reţelei;
Mihaela Tutunea 28
4. Intranet-ul, este o reţea privată a unei companii, alcătuită din reţele locale interconectate, incluzând
şi conexiuni către computere gateway cu ieşire pe Internet; utilizează protocoale de tip TCP/IP şi
HTTP; avantajele realizării unei reţele Intranet sunt că toate documentele, informaţiile unei companii
sunt plasate pe un webserver, care poate fi accesat de angajaţii companiei; de asemenea, accesul anga-
jaţilor la unele resurse distribuite ale Intranetului, se poate face şi de la distanţă, prin sistemul de conec-
tare login/password; securizarea este de asemenea, mult mai facil de realizat;
Extranet-ul, poate fi privit ca o extindere a Intranetului unei companii, deschis spre alte companii sau
segmente de public; vizează interoperabilitatea între parteneri de afaceri autorizați; se poate vorbi astfel
despre o structurare Extranet pe nivele: privat (Intranet), public (Internet) şi mixt;
Teme de reflectie:
1. Ce este o reţea de calculatoare?
2. Care este configuraţia de bază a unei reţele de calculatoare?
3. Ce sunt:
a. Huburile
b. Routerele
c. Switchurile
4. Ce este un protocol?
a. Reţelele LAN sunt reţele regionale;
b. Reţelele peer-to-peer necesită server dedicat;
c. Reţelele de tipologie star au un hub central;
d. Este mai dificilă securizarea datelor pe un server decât pe mai multe computere independente;
e. Intranetul este un model privat de Internet;
Rezumat
Accesorii Windows: Apps -> Windows Accesories;
Arhitectura sistemelor de calcul electronic:ansamblu integrat de componente funcţionale, care asigură realiza-
rea funcţiilor sistemului la un anumit nivel dat de performanţă;
Configuraţia sistemelor de calcul electronic: ansamblul componentelor asamblate şi conectate într-un sistem de
calcul, privite din punct de vedere tehnic şi funcţional;
Datele: reprezentarea materială, suportul formal al informaţiei;
Informaţia: noutate, ştire, mesaj care reflectă o realitate obiectivă şi care are un grad de utilitate;
Protocolul: set special de reguli de transmitere a datelor, în cadrul reţelelor;
Reţele de calculatoare: mai multe calculatoare interconectate prin intermediul unor suporturi fizice de comuni-
care, în vederea partajării resurselor hardware şi software, având ca scop creşterea eficienţei şi a performanţei
utilizării calculatoarelor în procesarea informaţiilor;
Sistem de calcul electronic(SCE): ansamblul funcţional a două subsisteme hardware şi software, care realizea-
ză prelucrarea şi transformarea unor informaţii primare, într-o formă finală cerută de către un anumit tip de
aplicaţie
Sistemul de operare(SO): ansamblu de programe de sistem, care permit exploatarea eficientă a resurselor sis-
temului de calcul, fiind şi bază de dezvoltare a programelor de aplicaţie;
Sistemul informatic: componentă a sistemului informaţional, care preia şi rezolvă automat cererile de culegere,
stocare, înregistrare, transmitere, prelucrare şi regăsire a informaţiei;
Sistemul informaţional: totalitatea modelelor, tehnicilor şi mijloacelor integrate, care asigură înregistrarea,
culegerea, transmiterea, prelucrarea, regăsirea şi valorificarea informaţiilor;
SO Windows: sistem de operare multitasking, cu interfaţă grafică, creat pe principiul WIMP (windows, icon,
menu, pointer);
Software utilitar: categoria de software, cu ajutorul căruia utilizatorul gestionează resursele hardware şi sof-
tware ale sistemului de calcul electronic propriu sau ale reţelei de calculatoare al cărei utilizator este;
Mihaela Tutunea 29
Tehnologia informaţiei: studierea, proiectarea, dezvoltarea, implementarea bazată sau condusă de sisteme in-
formatice (componente: software şi hardware);
Sarcini şi teme ce vor fi notate:

Studierea de către studenţi a materialului teoretic aferent modulului, cuprins în suportul curs şi în bibliografia
suplimentară indicată.
Participarea la aplicaţiile practice, teme de laborator, care să determine:
- familiarizarea cu operarea şi exploatarea sistemului de operare Windows 8;
- observarea, vizualizarea, exploatarea comparativă a altor versiuni de Windows 98, 2000, NT, Vista, XP, prin
prezentarea generală, prin vizualizarea comparativă a acestora;
- realizarea practică a configurărilor pentru conectarea staţiilor la reţea;
Lucrarea practică 1 (LP1):
1. Mai jos sunt afișate ofertele pentru cateva sisteme de calcul electronic, obtinute de la trei magazine:
 AMD Dual-Core E1-6010, 1.35GHz, 2GB, 1024 KB, 500GB, SATA, 7200 rpm, DVD +/-RW, AMD Radeon
R2, NIC 10/100/1000 Mbps, 180W, 4 x USB 2.0, 2 x USB 3.0, 1 x VGA, 1 x RJ-45, 1 x audio, card Reader
 Intel Core i7-4510U, 2.00GHz, 8GB DDR3, SSD 128GB, nVidia GeForce 2GB, webcam HD, card reader,
NIC 10/100/1000, wireless, Bluetooth 4.0, 1xHDMI, 1xUSB2.0, 1x USB 3.0, Full HD, Touch-screen, Li-
Polymer 3 cels
 Intel Core i3-4005U 1.70GHz, Full HD, 4GB, 3072 KB, 1TB, SATA, 7200 rpm, DVD+/-RW, Intel HD
Graphics,AIO, Wi-Fi, 2 x USB 3.0, 3 x USB 2.0, 1 x HDMI, 1 x RJ-45, NIC 10/100/1000, Bluetooth 4.0
 Intel Pentium Dual-Core 3558U, 1.70GHz, 4GB, 500GB, 5400 rpm, DVD-RW, Intel HD Graphics, web cam
HD 720p, card reader, NIC 10/100/1000, wireless, Bluetooth 4.0, 1xHDMI, 1xUSB2.0, 1x USB 3.0,1xRJ45,
Li Ion 6 Cels
 Intel Dual Core i5 2.50GHz, 4GB, 3072 KB, 500GB, 5400 rpm, Intel HD Graphics 4000, DVD RW,
webcam, card reader, 1xFirewire, 1x audio, 1xRJ-45, 1xThunderbolt, 2xUSB 3.0, NIC 10/100/1000, wire-
less, Bluetooth 4.0, Li-Polymer
o identificați tipul de arhitectura al sistemelor
o identificați și comparați elementele de configurație ale acestor sisteme
o analizati pentru ce tip de software si pentru ce tip de activitati de business ar putea fi utilizate?
Răspunsurile punctuale – într-un fisier doc sau text.
2. Windows:
a. Schimbaţi fundalul (backgroundul) desktopului Windows cu o poză, pe care o alegeţi dumneavoastră;
faceţi un Printscreen, salvaţi apoi imaginea din Paint, în format .jpg, cu nume poza1.jpg;
b. Configuraţi task-barul Windows, ca să nu mai apară ceasul şi bara să se autoascundă (autohide);
c. Curăţaţi partiţia D:, cu disk cleanup;
d. Căutati toate fişierele cu extensia .txt şi dimensiune < 150 KB, de pe partiţia c:, creaţi un folder cu nu-
me „căutari”, în care copiaţi comprimat toate aceste fişiere;
e. Generaţi cu Notepad-ul sau cu Wordpad-ul, un fişier text(.txt), de 3-4 rânduri; daţi-i nume de forma:
<iniţială-nume_iniţială-prenume.txt-> (ex: p_a.txt); protejaţi acest fişier la scriere (atribut read only);
3. Configurarea conexiune Internet - Control Panel - My network and Internet connection şi din My computer
- stabilire IP, subnetmask, gateway, DNS (printscreen rezultate);
4. Utilitare reţea, TCP/IP - din command prompt - run CMD - (printscreen rezultate)
a. hostname
b. getmac
c. ipconfig
d. tracert
e. ping
f. pathping
Copiaţi rezultatele exerciţiilor într-un folder cu numele dumneavoastră; comprimaţi (arhivaţi) conţinutul cu ori-
ce utilitarul de arhivare (ex.Winrar, de pe Internet) şi transmite-ţi-l pe e-mail sau pe mail-ul de pe portalul ID,
Mihaela Tutunea 30
titularului de curs; în subiectul mesajului şi al arhivei, să apară numele dumneavoastră şi LP1 (lucrare practi-
că1) (ex: pop_ana_lp1);
Predarea lucrării se face conform specificaţiilor din secţiunea „Organizarea temelor în cadrul cursului”,
partea 1 a materialului.
Bibliografia modulului
1. [Groze,2005] Chiorean I, Groze S., Informatică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005;
2. [Niţchi,2010] Niţchi Avram R., Tomai N., s.a., Informatică Economică , Ed. Risoprint, Cluj-Napoca,
2010;
3. [Surcel,2002] Surcel T.,. Sofronie G, Mârşanu R., Reveiu A., Bazele informaticii economice, Ed. Calip-
so 2000, Bucureşti, 2002;
4. [Tomai,2005] Tomai N., Reţele de calculatoare, Structuri, programe, aplicaţii, Risoprint, Cluj-Napoca,
2005;
5. Tutunea Mihaela, Tehnologia Informatiei, Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008;
6. Tutunea Mihaela-Filofteia, Instrumente IT pentru administrarea afacerilor. Aplicatii, Presa Universitara
Clujeana, Cluj-Napoca, 2012
7. Tutunea Mihaela-Filofteia, Instrumente IT pentru administrarea afacerilor, Presa Universitara Clujeana,
Cluj-Napoca, 2012
8. [Site1] www.searchnetworking.techtarget.com
9. Orice documentaţie tipărită sau digitală, tutoriale, help-uri, etc.;
Modulul II
Unitatea 6. Internet şi WWW

Unitatea 7. Procesoare de texte MS Word
Scop
Familiarizarea studenţilor cu mediul online, Internetul şi tehnologiile specifice acestuia şi formarea
deprinderilor de lucru pe Internet;
Formarea deprinderilor de utilizare eficientă a procesorului de texte MS Word;
Prezentarea generală şi comparativă a procesoarele de texte MS Word, Open Office.org-Writer;
Obiective:
 Definirea conceptelor generale legate de mediul online, Internet şi de exploatarea acestuia;
 Prezentarea generală a pachetului utilitar MS Office şi detaliată a editorului de texte MS Word;
Concepte de bază: Internet, www, protocoale, adrese IP, URL, hyperlegături, browser, pachete/suite
office, MS Office, procesoare de texte , MS Word;
Unitatea 6
INTERNET şi WWW
Sinteză
1. Internet-ul, poate fi considerat ca un sistem de reţele de calculatoare, global distribuite; putem

vorbi chiar de o reţea virtuală de computere; serverele din Internet, sunt interconectate prin routere,
mesajele se transmit sub forma pachetelor, iar regulile de transmitere sunt cuprinse în protocoale inter-
net (IP) [Surcel,2005][site1]; fizic, Internetul foloseşte o parte a reţelei publice de comunicaţii, iar din
punct de vedere tehnic, se bazează pe protocoale tip TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet
Protocol); colosul de informaţii, este stocat pe servere speciale, webservere; fişierele stocate, au format
HTML (hypertext mark up language), ceea ce permite să fie vizualizate pe orice computer conectat la
Mihaela Tutunea 31
Internet, printr-un software specializat, numit browser (webbrowser); principalul scop şi avantaj al
reţelei publice, Internetului, este acela de a permite populaţiei să caute şi să obţină informaţii despre
aproape orice subiect, via WWW(world wide web) şi să comunice cu oricine, de oriunde de pe glob şi
oricând; ştim că numărul utilizatorilor Internet este în continuă creştere, iar formele de utilizare a aces-
tuia se diferenţiază permanent; nu mai este deloc o noutate utilizarea Internetului ca şi instrument de
marketing, de publicitate, promovare, vânzare sau videocomunicare; Transferul pachetelor de date pe
Internet se realizează utilizând protocoalele de comunicaţie;
Protocolul Internet (IP): este un standard de comunicaţie pe Internet; foloseşte la comunicare şi tran-
smitere în reţea; se bazează pe sistemele de adresare unică a fiecărui computer conectat la reţea;
Adresa Internet (IP), e structurată ierarhic, memorată pe 4 octeţi, fiecare octet putând lua valori de la
0 la 255; are trei părţi:
 identificatorul de clasă al adresei IP (clasa A, B, C, D multicast, E rezervată);
 identificatorul reţelei
 identificatorul calculatorului;
(ex adresa IP: 192.168.100.33); adresa de IP, permite informaţiilor să fie trimise şi primite de către un
computer, ca şi o adresă poştală a unei case, pe o stradă, oraş, judeţ, ţară; computerele mai au ataşate
nişte nume asociate adreselor IP, numite nume de domeniu; informaţiile vehiculate via Internet, nu cir-
culă direct de la un computer la altul, ci traversează foarte multe servere, plasate în colţuri foarte înde-
părtate unele de altele, pe planetă;
Numele de domeniu, DNS (Domain Name System), realizează identificarea computerelor în reţea
prin numele atribuite lor (ex. tbs.ubbcluj.ro), înlocuind adresa IP; este alcătuit din trei etichete separate
prin punct; fiecare calculator trebuie să fie parte a unui domeniu, de aici şi necesitatea apelării la servi-
ciile unor provideri de servicii Internet (Internet Service Provider), care asigură includerea computeru-
lui conectat la Internet, într-un domeniu controlat; tipuri de domenii .com,.org, .edu, .gov, .ro, .mil,.
int, .net
2. Serviciile Internet:
Telnet: permite utilizatorilor să ruleze programe instalate pe alte calculatoare din reţea;
Poşta electronică (electronic mail, Email), este principala utilizare a Internetului pentru cei mai mulţi
oameni; reprezintă o metodă asincronă de comunicare, pentru că E-mailul are nevoie de mai mult timp
de a ajunge de la expeditor la destinatar, decât telefonul; trimiterea şi recepţia e-mail-urilor, se reali-
zează prin diferite protocoale; cele mai utilizate şi cunoscute sunt: SMTP (Simple Mail Transfer proto-
col) pentru transmitere şi POP3 (Post Office Protocol 3) şi IMAP pentru recepţie; sistemul de poştă
electronică funcţionează pe sistemul client-server(un client de e-mail (o staţie de lucru) şi un server de
e-mail); elementele sistemului de poştă electronică sunt: cutia poştală , mesajul, adresele corespon-
denţilor expeditor, destinatar;
Adresa de e-mail, reprezintă identificarea/localizarea unui utilizator de e-mail şi are forma: numeutili-
zator@numedomeniu (ex. cucu@yahoo.com); partea a doua, după @, reprezintă de fapt, numele serve-
rului care va recepţiona mesajul; Un mesaj se poate foarte uşor trimite la o listă de destinatari, folosind
opţiunea Cc(copy carbon);
MS Outlook 2013, este unul din foarte multele instrumentele de poştă electronică folosite;
alte pachete software de poştă electronică, mai utilizate, sunt YahooMail, GoogleMail, Eudora, Incre-
dimail, Thunderbird, LycosMail, etc..
Newsgroup şi listele de mail (mailinglist): sunt grupuri(forumuri) de discuţii, în care, dacă sunt publi-
ce, oricine are acces de scriere, citire, corespondenţă, iar dacă sunt private, accesul se face prin înscrie-
re ca membru al grupului;
Mihaela Tutunea 32
LISTSERVs - software specializat pentru gestionare liste/grupuri de discuţii publice; permite comuni-
carea eficientă în grupuri mari de utilizatori, fără necesitatea menţinerii unei liste de corespondenţă a
tuturor celorlalţi participanţi;
WAIS 1(Wide Area Information Servers) - serviciu Internet, în baze de date specializat în construirea
unor baze de date distribuite pe server multiple, care conșin informații accesibile utilizatorilor, cu ajuto-
rul unor software-uri client WAIS;
IRC (Internet Relay Chat): este o formă de conferinţă text online; indivizi sau grupuri, se pot conecta
la servere IRC, aleg un canal şi comunică liber; IRC este serviciu sincron, ceea ce înseamnă că oamenii
pot comunica/conversa în timp real;
Gopher: reprezintă un serviciu Internet, care permitea accesul foarte rapid la informaţii/pagini cu
anumit caracter; se folosea mai ales pentru regăsirea informaţiilor ştiinţifice, academice;
WWW (world wide web): reprezintă accesul utilizatorilor Internet la ansamblul resurselor acestuia,
prin intermediul aplicaţiilor de tip browser, care rulează pe computerele utilizatorilor de Internet; cu-
noaştem deja, că prin instalarea unor aplicaţii adiţionale, folosind facilităţile sistemului „plug ins”, este
foarte uşor să accesăm servicii mai speciale, spre exemplu multimedia online: audiţii muzicale, vizio-
nări de filme sau accesări tridimensionale a spaţiilor virtuale; este utilizat protocolul HTTP (Hypertext
transfer protocol); hypertextul, este modul de organizare şi asociere a informaţiilor, astfel încât utiliza-
torul Internet să poată fi direcţionat prin linkuri/hyperlink(legături) spre locaţii comune informaţiilor
căutate(ancore/referinţe); fiecare pagină web este identificată printr-o adresă unică, URL;
MS Internet Explorer, este unul dintre cele mai folosite webbrowsere; Alte browsere mult folosite sunt:
Mozilla Firefox, Google Chrome, Safari, Opera, Flock Browser, Netscape Navigator, Netsurf, Aol Ex-
plorer, Maxthon, etc.
3. Definiţii:
HTTP, reprezintă un protocol, set de reguli de transfer a fişierelor de tipuri diferite (text, imagini, mul-
timedia) pe WWW;
HTTPS, reprezintă un protocol de comunicare HTTP cu securizare SSL(Secure Sockets Layer));
FTP (File Transfer Protocol): este un protocol standard Internet, prin care se realizează schimbul de
fişiere între computerele conectate la Internet; se foloseşte de către utilizatorii Internet pentru upload şi
download de pe staţii pe servere, pentru actualizarea paginilor web, etc.; poate fi accesat din linia de
comanda DOS Prompt, din Windows-->FTP;
Internetul permite, de asemenea, utilizatorilor să ruleze anumite aplicaţii aflate pe webservere; cele
mai multe webservere utilizează facilităţile oferite de CGI(Common Gateway Interface, permit anumi-
tor programe să ruleze pe webservere, cu accesarea şi manipularea unor baze de date), Java (platformă
independentă de programare bazată pe limbajul C), ASP (Active Server Pages, permite generarea de
conţinut dinamic pentru webpagini, prin includerea de executabile în sursa HTML), prin care se reali-
zează interconectarea unor mari baze de date din care se obţin informaţii pentru cereri particulare ale
utilizatorilor.
Căutarea, lansarea unei cereri de informaţie pe Internet, se realizează cu ajutorul motoarelor de căutare
(Search Engines(SE)); cele mai utilizate sunt Google, Yahoo!, Microsoft, Altavista, Lycos, etc.;
URL (Uniform Resource Locator): sistem unic de adresare pe Internet; URL conţine: numele protoco-
lului prin care se accesează resursa căutată online, numele domeniului pe care se află resursa căutată şi
calea şi numele resursei de pe discul local (ex. http(s)://www.geocities.com/rfc/res.txt)
1
WAIS foloseşte un protocol Internet propriu, o extensie a standardului Z39.50 ((Information Retrieval Service Definition and Protocol Specification
for Library Applications) al NISO (National Information Standards Organization); http://whatis.techtarget.com
Mihaela Tutunea 33
Browser (webbrowser): utilitar de interfaţă utilizator-Internet; este o aplicaţie client, instalată pe com-
puterul utilizatorului, care printr-un protocol HTTP, realizează transmiterea de către Webserver către
Internet, a cererii utilizatorului; cele mai multe browsere suportă serviciile de e-mail şi FTP (File Tran-
sfer Protocol); exemple de webbrowsere: Mosaic (primul cu interfaţă grafică (GUI-graphic user inter-
face)), Netscape Navigator, Internet Explorer, Firefox, Safari, Lynx, Opera, Google Chrome, etc.
WAP (Wireless Application Protocol), reprezintă un set de protocoale de comunicare standardizat pen-
tru dispozitivele wireless (telefoanele celulare, emisie-recepţie radio); este folosit pentru accesul la In-
ternet, e-mail, grupuri de ştiri, IRC,etc.;
Teme de reflecție:
1. Ce este Internetul?
2. Ce reprezintă IP?
3. Ce este un DNS?
a. Browserul este un webserver
b. URL este o adresă de email;
c. FTP este protocol de transmitere mesaje electronice;
d. HTTP e un protocol de transfer pe WWW;
e. WWW este o pagină web;
f. Adresa de email este adresa unui computer din reţea;
g. Motoarele de căutare transmit mesajele electronice;
Unitatea 7
PROCESOARE DE TEXTE - MS WORD Office 2013
Sinteză
1. Pachetul Microsoft Office 2013, este dedicat, în mod special, activităţii de birou; spre deosebire de
versiunile anterioare ale acestuia, MS Office 2013, aduce utilizatorului o interfaţă deosebită, mai intui-
tivă şi mai rapid accesibilă; desemenea, noua versiune 2013, include și module/pachete destinate modu-
lui de lucru colaborativ, specific companiilor; cele mai utilizate componente ale pachetului 2013, sunt:
MS Word procesor de texte, MS Excel program de calcul tabelar, MS PowerPoint şi Publisher pen-
tru generare de prezentări și materiale publicitare (broşuri, flyere, website-uri, etc.), MS Access pro-
gram pentru baze de date, MS Outlook program pentru poştă electronică (client e-mail); pentru realiza-
rea modului de lucru colaborativ, sunt puse la dispoziţia utilizatorului MS SharePoint workspace, MS
Infopath Designer si Filler, iar pentru documentarea interactivă, MS Onenote.
Procesoarele de texte, sunt pachete software specializate în generarea, editarea, formatarea, partajarea,
tipărirea unor materiale, având facilităţi mult superioare editoarelor de texte implicite sistemului de
operare Windows (Notepad, Wordpad); orice document creat, poate fi salvat, stocat pe medii externe
de memorare şi refolosit, reactualizat; există foarte multe pachete software care conţin procesoare de
texte; în general, toate procesoarele de texte, oferă aceleaşi facilităţi şi exploatarea lor presupune par-
curgerea aceloraşi paşi şi anume:
 crearea de documente;
 editarea textului;
 formatarea textului şi a paginii;
 folosirea uneltelor avansate (traducere, verificare ortografică, îmbinare de corespondenţă, etc.);
 salvarea şi regăsirea documentului;
 lucrul partajat;
 tipărirea documentului;
Mihaela Tutunea 34
2. MS Word 2013
 lansarea: Apps-> MS Word 2013 sau click pe o icoană deja generată pe desktop;
 fereastra de interfaţă a tuturor modulelor pachetului MS Office 2013 (ca şi în versiunile ante-
rioare) are o structură comună şi elemente specifice fiecărui modul în parte; aceasta este alcătuită din:
 bara de titlu: conţine, in format standard, implicit, numele documentului deschis, butoanele de
mărire, micşorare, închidere a ferestrei de lucru; evident aceasta bară poate fi personalizată conform
necesităților utilizatorului;
Bara de instrumente Bara de titlu Cartuș (Ribon)
Bara de meniu
rapide (Quick access
toolbar)
Tab în ribon Cutie de intrumente într-un tab
 bara de meniu, conţine tab-urile: File, Home, Insert, Design, Page Layuot, References, Mailings,
Review, View, Developer; împreună cu cutiile de instrumente aferente formează cartușul/panglica
de instrumente (Ribbon)
 bara de instrumente (Quick Access Toolbar), conţine butoanele operaţiilor cel mai des folosite de
utilizator, pot fi adăugate butoane noi (Costumize Quik Access Toolbar) şi pot fi aranjate pe mai
multe rânduri; toolbar-ul poate fi atașat sub sau deasupra ribon-ului, în funcție de opțiunea utilizato-
rului;
 bara de stare, indică pagina, linie, rând, secţiune, taste active, limbă document, stare speller, mo-
duri de vizualizare (print layout, full screen reading, web layout, draft, outline, nivelul de dimensi-
onare (zoom);
 rigle verticală şi orizontală prevăzute cu scroller;

 selectorul rapid de obiecte, cu indicatorii înainte și înapoi ( Previous, Next)
 suprafaţa de lucru.
Unitatea specifică de lucru a MS Word este documentul, având extensia implicită .docx;
 Tab-ul File, conţine:
 Info – informații despre document – versiuni, proprietăți, partajare, permisiuni de utilizare,
etc.;
 New - crearea unui nou document;
Mihaela Tutunea 35
 Open - deschiderea unui document existent;

 Save - salvarea implicit a documentelor, cu extensia .docx
 Save as - salvarea documentelor sub alt nume, în versiune anterioară 97-2003, în format PDF
(Portable Document Format) sau XPS (XML2 Paper Specification), ca template sau în alte formate
 Print - previzualizarea şi tipărirea documentelor - Quik Print, Print preview, Print;Close - în-
chiderea documentului;
 Share – partajarea documentului cu Invite people, e-mail, online;
 Export – salvare sub diferite formate (inclusiv PDF sau XPS3);
 Close – inchidere document lucru;
 Account – informatii despre produs si utilizator;
 Options - permite setarea opţiunilor necesare unei sesiuni de lucru WORD; tab-uri conținute:
General, Display, Proofing, Language, Advanced, Customize ribbon, Quick access toolbar, Add-
ins, Trust center.
Mod de lucru în MS WORD:

Crearea unui document - din Tab File -> New (CTRL+N); se poate alege crearea unui document
(Blank document) sau utilizarea unui şablon predefinit instalat (Available tamplets) - Create;
Introducerea sau culegerea textului - se realizează de la tastatură; pentru deplasarea în text se utili-
zează combinaţii de taste sau mouse-ul.
Formatarea textului
 presupune adoptarea unui anumit stil, formă sau structură pentru un document:
 stabilire stiluri (Styles) - stilul este un set de instrucțiuni de formatare predefinite care se pot
utiliza în mod repetat în-un document, ele oferind o formatare rapidă și ușoară a acestuia
 poate fi aplicat un set stil (set style) pentru un document întreg, de la crearea acestuia -> din
ribon ->Home -> Styles -> icoana Change styles -> după care se poate selecta un set stil dorit
sau se pot aplica stiluri pentru porțiuni de text;
Stabilire fonturi:
fontul, poate fi privit ca un set preformatat de caractere, împreună cu alte caracteristici ca: dimensiune,
spațiere, etc.; fonturile pot fi ales din Home-> Font
Formatarea paginii:
 stabilirea orientării paginii: portret (pe verticală) sau landscape (pe orizontală) - din PageLa-
yout -> Orientation;
 setarea paginii - din PageLayout -> Page setup
Vizualizarea/ascunderea marcajelor de paragrafe: un paragraf, este considerat o zonă, bloc de text
care se termină cu <Enter>; fiecare paragraf poate avea propriul său format; pentru a vedea delimitarea
unui paragraf şi cum e formatat se pot afişa marcatori de paragraf -> click pe icoana , din Home ->
Paragraph;
Stabilirea indentărilor (mutare automată a paragrafelor faţă de marginea stângă); indentul(distanţa),
poate fi mărit sau micşorat automat; se utilizează icoanele din Home ->Paragraph: mărire indent ,
micşorare indent ; se mai poate folosi click mouse dreapta: decrease/increase indent;
2
XML ( eXtensible Mark-up Language ) - limbaj de marcare de nivel scazut folosit in special pentru documente web
3
XML Paper Specification; documentele XPS oferă grad înalt de fidelitate text şi grafică, acestea apărând clare la orice dimensiune de vizualizare;
Mihaela Tutunea 36
Stabilirea tabulatorilor: tabulatorul, reprezintă poziţia de deplasarea automată a cursorului în text, la

apăsarea tastei TAB; tabularea se poate face la dreapta, stânga, la centru, la punct; se realizează din
Format->Tabs; golirea tabulatorilor -> Format ->Tabs-> Clear all;
Stabilirea alinierii textului în pagină - din Home -> Paragraph;
Inserare numerotări, marcatori în text (bullets) - din Home -> Paragraph -> Bullets și Numbe-
ring ;
Crearea secţiunilor: secţiunea, este un bloc/zonă compactă de document care are acelaşi tip de forma-
tare; poate conţine unul sau mai multe paragrafe; secţiunea se creează prin generarea întreruperilor
(Breaks); se realizează din Page Layout -> Breaks; întreruperea poate separa o pagină sau scrierea pe
coloane sau textul; deasemenea, poate genera o nouă secţiune, care poate începe pe o pagină nouă
(next page), poate continua pe aceeaşi pagină (continuous), poate începe pe pagină pară/impară (even);
Scrierea pe coloane - din Page Layout-> Columns; se setează numărul, formatul şi dimensiunea co-
loanelor (sau click pe icoana ); se poate specifica pe ce porţiune de text să se scrie pe coloane, după
care să se revină la scrisul normal pe o coloană: Format-> Columns-> More columns;
Numerotarea paginilor - din Insert -> Header& footer -> Page number; se stabileşte poziţia, alinierea,
formatul, porţiunea de text de numerotat, numărul primei pagini (Format page number);
Inserarea antetelor şi subsolurilor de pagină: Insert -> Header & Footer (Edit header/footer); se pot
insera autotext (formule predefinite), număr pagină din total pagini, data, ora, autorul, calea unde se
află fişierul, mici icoane, imagini, elemente grafice - linii, forme automate, etc.; pot fi stabilite antete și
subsoluri diferite pentru prima pagină sau pentru pagini pare și impare.
Adăugarea unei teme documentului: se poate opta pentru o temă predefinită a documentului: din tab
Design -> Themes;
Inserare elemente de fundal de pagină - din Design -> Page color - se aleg fundalul filigran (water-
mark), fundalul color al paginii (page color), chenare și umbre de pagină (page borders)
Revizuirea textului - verificare gramaticală: editarea unui document, pe lângă formă ar trebui să fie şi
corect realizată din punct de vedere gramatical; verificarea şi corectarea gramaticală a scrierii, se reali-
zează cu unul din instrumentele avansate ale Wordului, Spelling and grammar; instrumentele de revizu-
ire a textului se găsesc în tab-ul Review;
Imprimarea documentului:
previzualizarea documentului înainte de imprimare: oferă posibilitatea vizualizării şi analizei do-
cumentului înainte de imprimare: tab File -> Print -> Print preview sau click pe icoana din Quik
Access Toolbar;
tipărirea unui document: Tab File -> Print (sau CTRL+P) sau click pe icoana ; se specifică im-
primanta, numărul paginilor de lista, numărul de exemplare, pagini de imprimat (cele pare - even
pages, cele impare - odd pages), număr de pagini pe foaie, opţiunile de imprimare;
Salvarea unui document:
din tab File -> Save (dacă este prima salvare) sau click pe icoana sau CTRL+S; ştim deja, că do-
cumentele Word 2013, au extensie implicită .docx; dacă se doreşte salvarea cu un alt nume, sau cu alt
format (.TXT, RTF, HTM, etc.), din Tab File ->Save as și se selectează formatul dorit;
Regăsirea unui document deja creat (deschiderea unui document): tab File -> Open sau CTRL+O
sau click icoana
Anularea unei modificări: se realizează din icoana din Quik Access Toolbar sau CTRL+Z .
Tabelele WORD
Mihaela Tutunea 37
inserarea unui tabel: Insert -> Table, după care se selectează cu mouse-ul numărul de linii şi de co-
loane; instrumentele de lucru cu tabele, se activează cu click-mouse pe tabel; cutiile cu instrumente
sunt cuprinse în 2 tab-uri:
 Layout - care cuprinde instrumente de inserare elemente tabelare (linii, coloane, celule), unirea
și împărțirea celulelor, dimensionarea linii/coloane/celule, orientarea textului în tabel, sortarea
coloanelor, inserare formule, conversie tabel în text
 Design - cuprinde instrumente de formatare a tabelului, stiluri, borduri și umbre
inserare rânduri/coloane în tabel: click dreapta pe tabel -> Insert -> columns/rows to the left/ to the
right, above/bellow;
ştergerea de rânduri/coloane din tabel: selectare linii, coloane cu mouse-ul şi click dreapta -> delete
cell/ entire rows/entire columns
unirea rândurilor/coloanelor (merge): selectare linii/coloane-> click dreapta mouse->Merge cells;
împărţirea unei linii/coloane în mai multe(splitare): selectare linie/coloană -> click mouse dreapta->
Split cells;
adăugarea de borduri şi umbre tabelului: click dreapta pe tabel -> Borders and shading (sau click pe
icoana );
formatarea textului din tabel: se realizează identic cu cea a textului normal;
alinierea textului în celulele tabelului: se selectează tabelul/linia/coloana-> click dreapta -> Cell
Align
stabilirea orientării textului: pe verticală/rotit - selectare celulă/linii/coloane -> click dreapta -> Text
direction
utilizarea formatelor de tabel predefinite: Design -> Table styles;
sortarea informaţiilor în coloanele/liniile unui tabel: Layout ->Data -> Sort ( ascendent sau
descendent )
conversia unui tabel în text:selectare tabel ->Layout -> Data -> Convert to text; conversia se poate
face şi invers, din text în tabel;
inserarea de formule: pentru coloanele sau liniile care conţin date numerice, se pot introduce formule
de calcul care folosesc funcţii predefinite matematice şi statistice -> Layout -> Data -> Formula;
Inserare elemente speciale

o inserarea simbolurilor şi a diacriticelor: Insert -> Symbol; se selectează simbolul şi se inserează în
text; definirea diacriticelor se realizează prin căutarea simbolului diacritic şi asocierea unei combi-
naţii de chei rapide pentru introducerea acestuia în text;
o adăugarea de comentarii la text: Review -> New Comment; ştergerea unui comentariu -> click
pe comentariu ->click dreapta-> Delete comment;
o inserarea notelor de subsol (sub text sau la sfârşitul paginii): References -> Insert Footnote sau
Footnotes;
o inserarea notelor de final (la final de secţiune sau de document): Insert -> Reference -> Endnotes;
o generarea cuprinsului (table of contents) - References -> Table of contents; mod de lucru: se sta-
bilesc stilurile pentru titlurile capitolelor/subcapitole –> heading-urile de nivel 1(capitol), nivel 2
(subcapitol), nivel 3 - > Home -> Styles - se selectează textul (titlul), apoi din Styles, se selectează
Heading 1 sau 2 sau 3; cu clik-dreapta pe Heading style -> Modify, se poate realiza modificarea
formatării stilului, apoi se bifează „automaticaly update”; după stabilirea stilului heading-urilor de
capitole/subcapitole în întreg documentul, pe o pagină nouă la începutul documentului se realizează
cuprinsul References -> Table of contents -> se alege formatul preferat şi OK;
Mihaela Tutunea 38
o generarea listei de figuri, tabele, ecuaţii, grafice, etc. - References -> Index and tables -> Insert
table of figures; mod de lucru: toate figurile, tabele, graficele, ecuaţiile, elementele grafice existen-
te în document sunt etichetate în prealabil, cu click dreapta pe obiect –> Insert Caption sau din Re-
ferences -> Insert Caption; adăugarea unei etichete/legende pentru un element nou inexistent în lis-
tă, se realizează din New label, cu specificarea numelui noii categorii de elemente;
o după finalizarea etichetării corecte a elementelor grafice din tot documentul, se selectează din Refe-
rences -> Insert Table of figures şi se selectează pe rând din lista Caption label elementele, după
care se apasă, OK; la finalul documentului, se realizează Anexele cuprinzând lista figuri, grafice,
tabele, etc.;
o generarea index-ului - References -> Insert Index; se selectează cuvântul/expresia de adăugat în
index, apoi se aplică din References -> Mark entry; ecranul de marcare a intrărilor în index, rămâne
deschis pe ecran până la finalizarea adăugării cuvintelor de indexat; la finalul documentului, se cre-
ează indexul din References -> Insert Index -> OK;
o inserare referinţe încrucişate (cross reference) - Insert -> Cross reference; se pot realiza referinţe,
trimiteri în cadrul documentului către anumite paragrafe, titluri de capitole, bookmark-uri, note de
subsol sau de sfârşit, elemente grafice, toate prealabil definite;
Inserare cutii cu grafică – Insert -> Illustrations - Insert -> Picture, Clip Art, Shapes, Smart
Chart, Chart, Wordart, text box; se pot insera imagini din clipart, din fişier extern, preluate direct de
pe camere digitale, scanner, inserare de organigrame, forme automate, scris artistic (Wordart), grafice
(Chart);
o setarea/formatarea elementelor grafice -> click pe obiect -> se deschid cutiile de instrumente
specifice de formatare ți design, cu care se pot realiza modificări rapide;
o formatarea imaginilor și formelor automate -> click pe obiect -> Format picture/format au-
toshape
o adăugarea etichetelor pentru elementele grafice: References -> Insert Caption sau click-dreapta
pe element -> Insert Caption;
o gruparea mai multor forme automate (Autoshape): CTRL+click mouse pe elementele de grupat -
Click dreapta -> Group; degruparea: SHIFT+ click mouse pe cele pe care dorim să le scoatem din
grup;
o stabilirea ordinii de apariţie a formelor automate: click dreapta pe formă -> Order;
inserarea obiectelor: Insert -> Object; editorul de ecuaţii matematice -> MS Equation - din Insert ->
MS Equation;
inserare semne de carte (bookmark): se selectează textul, cuvântul, forma, pe care dorim să definim
semn de carte, apoi Insert -> Bookmark; se indică numele bookmarkului şi locația acestuia; cel mai
des sunt utilizate ca ancore pentru hiperlegături (hyperlinks);
inserarea de hiperlegături (hyperlink): se selectează textul, cuvântul, pe care dorim să definim o hiper-
legătură, apoi Insert -> Hyperlink (sau CTRL+K sau click dreapta Hyperlink);
Protejarea documentelor: Developer -> Protect -> Restricted formatting and editing; se stabileşte pa-
rolă de acces la document;
Generarea de macrouri se poate realiza: asistat (forma utilizată de cei mai puţin experimentaţi în
programare) Developer -> Code -Record macro
Interclasarea documentelor
presupune combinarea conţinutului a două fişiere un document Word şi o bază de date; este folosită
pentru expedierea aceluiaşi format de text (felicitare, factură, comandă, scrisoare, plic, etichetă, etc.) la
mai mulţi destinatari; există posibilitatea de lucru asistată - Mailings-> Start mailmerge -> Step by step
mail merge wizard; paşii de lucru sunt:
 crearea documentului principal;
Mihaela Tutunea 39
 crearea bazei de date (Excel sau Access);

 interclasarea documentelor:
 plasarea în textul documentului principal a câmpurilor care se vor prelua automat din baza de
date ;
 interclasarea propriu-zisă;
Generarea formularelor Word
 este foarte utilă în cazul generării unor forme automate de preluare, culegere de informaţii; se
poate folosi în generarea de chestionare, lansarea de comenzi online, facturi, etc.;
 cutia cu instrumente pentru forme: Developer -> Controls ->Forms sau Active X controls
Aranjarea ferestrelor Word - se realizează din View -> Window
 Splitarea unui document, este foarte utilă în cazul documentelor lungi, când trebuiesc urmărite
modificări pe anumite secţiuni, paragrafe; se selectează locul de splitare (împărţire a documentului) şi
apoi View- > Window -> Split;
 Editarea mai multor documente concomitent: se deschid mai multe documente, apoi se face
aranjarea ferestrelor care le conţin; aranjarea se poate face pe verticală sau pe orizontală: View -> Win-
dow->Arange all; după care se dimensionează ferestrele şi se poate copia/muta foarte uşor dintr-un do-
cument în altul;
Utilizarea şabloanele predefinite (Templates):
MS Word, pune la dispoziţia utilizatorilor mai multe modele de şabloane, care pot fi personalizate,
salvate şi reutilizate oricând; din Tab File -> New -> IAvailable templates, My templates, sau Online
templates; se poate apoi alege un şablon de publicaţie, scrisoare/fax, raport, pagină web, etc.;
Generarea unei pagini web dintr-un document Word: un document existent se poate salva cu Tab File
-> Save as > Web page sau Single web page sau Webpage filtered;
Teme de reflecție:
Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? (încercuiţi răspunsurile corecte):
a. un document Word , are extensia txt;
b. secţiunea este zonă compactă a unui document cu un format individual;
c. introducerea de marcatori şi numerotare se face din Format-> bullets and numbering;
d. nota de final este acelaşi lucru cu subsolul paginii;
e. CTRL+B – generează scrierea italică;
f. CTRL+U generează sublinierea textului;
g. Templates sunt şabloanele predefinete Word;
h. Tabulatorul este cel care creează spaţii între linii;
i. Gruparea obiectelor grafice se face cu CTRL+click mouse pe obiecte;
j. Suprascrierea este scrierea suprapusă a unui text;
k. Tabelele word conţin doar text
l. Bordurile şi umbrele (borders and shading) se pot adăuga doar la tabele;
m. Indentarea este tabulare
n. Salvarea unui document de face cu CTRL+O;
Rezumat:
Adresa Internet (IP): adresa unică a fiecărui computer conectat la reţea;
Browser: utilitar de interfaţă utilizator Internet
Document: unitate implicită de lucru în MS Word;
Extranet: extinderea Intranetului unei companii deschis spre alte companii sau segmente de public
Font: forma, designul unui set de caractere;
FTP: protocol standard Internet, care se realizează schimbul de fişiere între computerele conectate la Internet
HTTP: set de reguli de transfer a fişierelor de tipuri diferite pe WWW
Mihaela Tutunea 40
Indentul: distanţa automată faţa de marginea dreaptă a textului unui document;

Interclasare documente: presupune combinarea conţinutului a două fişiere (ex. un document Word şi o bază de
date)
Internet: sistem de reţele de calculatoare, global distribuite;
Intranet reţea privată a unei companii
Numele de domeniu DNS (domain name system): identifică computerele în reţea prin numele atribuite lor
Procesoare de texte: softuri specializate în generarea, editarea, formatarea, tipărirea unor materiale
Secţiune: zonă compactă a unui document Word, care are un format individual;
Tabulator: poziţia de deplasarea automată a cursorului în text, la apăsarea tastei TAB
URL: sistem unic de adresare pe Internet
WWW: reprezintă accesul utilizatorilor Internet la ansamblul resurselor Internet, prin intermediul protocolului
HTTP
Sarcini şi teme ce vor fi notate

Studierea de către studenţi a materialului teoretic aferent modulului, cuprins în suportul curs şi în bibli-
ografia indicată.
Participarea la aplicaţiile practice, teme de laborator care să determine:
o familiarizarea cu exploatarea mediului Internet;
o vizualizarea comparativă a mai multor webbrowsere Firefox, Internet Explorer, Opera, etc.; configura-
rea Internet Explorer şi a poştei electronice cu OutlookExpress;
o formarea deprinderilor de utilizare eficientă a MsWord;

1. Setaţi pentru home page, în Browserul folosit, www.google.com, mărimea textului – largest, blocati co-
okies-urile; faceţi apoi un printscreen şi salvaţi imaginea ca şi poza.jpg;
2. In MS Word:
a. creaţi un document cu nume de forma: <iniţiala_numeiniţială_prenume.doc (ex.pop ana => pa.doc)
b. copiaţi în acest document, un text, pe orice temă, de pe Internet, astfel încât să obţineţi 4 pagini;
c. setaţi primele 2 pagini (formatat ca sectiune continuă), astfel:
i. marginile: stânga, sus, jos 2 cm, dreapta 5cm;
ii. fonturi Times New Roman de 11, Bold, Italic, cu spaţii între linii de 2;
iii. inseraţi o notă de subsol - „formatarea textului”;
iv. pentru primul paragraf al paginii doi, introduceţi literă ornamentală (Drop Case) cu
font Arial, de 14, culoare roşie;
v. textul primelor două paragrafe ale paginii 2, să fie de culoare albastră, subliniat;
d. pagina a treia:
i. jumătate de pagină, transformaţi textul pe două coloane, centrat;
ii. cealaltă jumătate, transformaţi textul pe trei coloane, aliniat la stânga;
e. în pagina a patra:
iii. inseraţi în text o imagine din clipart, un grafic predefinit şi o formă (autoshape); aran-
jaţi-le apoi în text;
iv. pe grafic, adăugaţi un comentariu - „acesta este un grafic”;
f. adăugaţi documentului încă 2 pagini; în pagina 5:
v. creaţi un tabel cu 5 linii şi 4 coloane; două coloane să conţină date numerice, aliniate la dreap-
ta, iar restul date alfanumerice, aliniate la stânga;
vi. adăugaţi borduri tabelului şi umbră galbenă capului de tabel;
vii. pe ultimul rând, prima coloană, introduceţi un hyperlink către primul caracter din document;
g. introduceţi antet cu textul „Lucrare practică LP2” , font Arial de 9, aliniat la dreapta şi subsol
cu număr pagină, data, ora, numele dumneavoastră;
h. în pagina 6, introduceţi cu MS Equation, următoarele:
Mihaela Tutunea 41
n n
 xi *  y i 1 1.2 33.5 2
E= 1 * i 1 i 1 , A= 2  1.2  1.1 , ax +bx+c=0,
n
x
n!
i * yi 3 5 21.4
i 1
i. adăugaţi o temă documentului;
j. salvaţi documentul, sub numele indicat şi apoi ca pagină web; vizualizaţi apoi pagina creată în
browser;
Generaţi un folder cu nume <numeledumneavoastra_LP2>, în care mutaţi rezultatele acestei lucrări: pozele si
fişierul creat în Word (.doc), fişierul html, generat; comprimaţi (arhivaţi) conţinutul şi transmite-ţi-l pe e-mail,
titularului de curs; în subiectul mesajului şi al arhivei, să apară numele dumneavoastră şi LP2 (lucrare practi-
că2) (ex: pop_ana_lp2);
partea 1 a materialului
1. [Niţchi,2010] Niţchi Avram R., Tomai N., s.a., Informatică Economică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca,
2010;
2. Tutunea Mihaela-Filofteia, Instrumente IT pentru administrarea afacerilor. Aplicatii, Presa Universitara
Cluj-Napoca, 2012
4. Tutunea Mihaela, Tehnologia Informatiei, Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008;
5. [Site1] www.searchnetworking.techtarget.com;
6. Orice documentaţie tipărită sau digitală, tutoriale, help-uri, etc. - MsWord, Internet, WWW;
Modulul III
Unitatea 8. MS Excel
Scop
Formarea deprinderilor de utilizare eficientă a procesorului de tabele MS Excel;
Prezentarea generală şi comparativă a procesoarele de tabele MS Excel, Open Office.org Calc;
Obiective: Prezentarea detaliată a procesorului de tabele MS Excel;
Concepte de bază: Calcul tabelar, registru, foaie lucru, funcţii MS Excel;
Unitatea 8
MS - EXCEL
Sinteză
Tabelatoarele sau aplicațiile de calcul tabelar, sunt instrumente avansate, care organizează informații
în formate centralizate, numite foi de calcul, actualmente, având o largă utilizare.
Unde găsim şi cum lansăm în execuţie MS Excel 2013 ?

MS Excel 2013, se poate lansa, din:
Mihaela Tutunea 42
 Apps -> Search - MS Excel 2013;

 icoana (shortcut) de pe desktop, dacă este creată;
Mediul MS Excel 2013

Obiectul implicit de lucru, al tabelatorului Excel , este registrul (book, workbook), cu extensie implici-
tă .xlsx, pentru versiunea 2013; la pornire se deschide întotdeauna un nou registru (Book1- Microsoft
Excel (Registrul 1)).
Elemente ale unui registru Excel:

foile de calcul (sheet) - compun registrele şi facilitează manipularea datelor prelucrate în Excel, prin
structurarea acestora;
 acestea, pot conţine date de natură diferită numerice, text, formule, grafice, comenzi, etc.
 foaia de calcul, este împărţită în linii (rows), numerotate de la 1 la 65.536 şi 256 coloane (co-
lumns), notate cu litere de la A La XFD =>16.777.216 celule (cells);
 fiecare celulă (intersecţia unei linii cu o coloană), se identifică printr-o adresă (referinţă) (coloană,
linie) B3 (col 2(B), linia 3) (comun stilului de referinţă A1)
Conţinut fereastră MS Excel

Tab în ribon Toolbar Bara de titlu Cutie instrumente din tab Ribon
Bara de formule
Celula
Coloana
Scroller vertical
Linie
Scroller orizontal
Foi de calcul
Bara de stare (Status bar)
 în partea de sus, bara de titlu, conținând denumirea registrului de lucru și butoanele de dimensio-
nare ale ferestrei;
 bara de instrumente (Toolbar, Quick Acces toolbar), conține pictogramele diferitelor instrumente
(tools) atașate şi folosite de utilizator;
 ribon (cartușul/panglica de instrumente) - conține colecția specifică de Tab -uri, cu cutiile de in-
strumente aferente - File, Home, Insert, Page Layout, Formulas, data, Review, View, Developer;
 bara de formule (Formula bar), cu Name Box ( caseta de nume), zona de editare a formulelor;
 suprafaţa de lucru a registrului - cea mai mare suprafaţă;
Mihaela Tutunea 43
 penultima linie, butoanele de navigaţie/defilare între foile de calcul;

 activarea foilor de calcul, se face cu click mouse, pe numele foii; alternative:
Ctrl+PgUp/Ctrl+Pgdown;
 bara de stare (status bar) - ultima linie, conţine informaţii despre registru: starea acestuia, macrouri
active, forme de vizualizare (normal, page layout, page break preview), operaţiuni efectuate în registru,
tastele active Insert, Numlock, Scrollock, zonă de dimensionare vizualizare, etc.;
 în partea stângă a registrului, apare numărul automat de linii
 un registru poate conţine cel puţin o foaie de calcul (worksheet, sheet); la deschidere apar implicit
trei foi de calcul; numărul foilor de calcul, care apar la deschidere se poate modifica din Tab File ->
Options -> General -> When creating new workbooks -> Include this many sheets;
Tab-ul File pentru Excel, conţine:
Info – informații despre registrul deschis – compatibilitate, versiuni, proprietăți, partajare, permisiuni
de utilizare, etc.;
New - crearea unui nou registru;
Open - deschiderea unui registru existent;
Save - salvarea implicit a regiștrilor, cu extensia .xlsx
Save as - salvarea regiștrilor sub alt nume, în format macro enabled ( cu activare macrouri) sau binar
(binary - pentru încărcare rapidă), în format PDF sau XPS sau în alte formate
Print - previzualizarea şi tipărirea regiștrilor - Quik Print, Print preview, Print
Share - partajare registru cu Invite people, e-mail, online
Export - salvare sub diferite formate (inclusiv PDF sau XPS4);
Close - închiderea registrului
Account - informații despre produs și utilizator
Options - permite setarea opţiunilor necesare unei sesiuni de lucru Excel; tab-uri conținute:
General, Formulas, Save, Language, Advanced, Customize ribbon, Quick access toolbar, Add-ins,
Trust center.
Ribonul MS Excel - Tab-urile conținute, sunt: Home, Insert, Page Layout, Formulas, Data, Revi-
ew, View, Developer
Modul de lucru în MS Excel

Crearea şi deschiderea unui registru de lucru - crearea unui nou registru: Tab File -> New -> blank
workbook, Templates, dintr-o locaţie dată (New from existing) sau (Ctrl+N)
 deschiderea unui registru deja creat: Tab File -> Open, apoi se indică locaţia exactă sau
(Ctrl+O)
Inserarea, selectarea/deselectarea foilor de calcul
 inserare foi noi calcul: în zona foilor de calcul -> click mouse pe icoana New sheet sau
Home -> group Cells-> Insert -> Insert Sheet sau pe zona foilor de calcul a registrului, click mouse
dreapta pe numele unui sheet existent -> Insert sau (Shift+F11)
 selectarea tuturor foilor dintr-un registru: click dreapta mouse, pe numele unui sheet, ]n bara
foilor de calcul ->Select All Sheets
4
Mihaela Tutunea 44
 selectarea mai multor foi din registru (gruparea): CTRL+Click mouse pe foile de selectat; se
foloseşte în vederea realizării unor modificări comune tuturor foilor grupate;
 deselectarea/degruparea: Shift+Click mouse sau click dreapta mouse+Ungroup sheets;
Separarea/splitarea foilor de calcul în zone de lucru
 splitare foi de calcul - din View->Split => împărţirea unei foi de lucru în 4 zone dimensionabile
liber;
 îngheţarea unor zone într-o foaie de calcul ->View -> Freeze panes;
 eliminarea splitării/ îngheţării: View ->Split/Unfreeze panes;
4. Mutarea, copierea, redenumirea, ascunderea, ştergerea, setarea foilor de calcul:
 mutarea, schimbarea ordinii foilor de calcul într-un registru: click mouse dreapta pe numele
foii -> Move or Copy sau mutarea cu mouse-ul "drag and drop";
 redenumirea unei foi de calcul: click mouse dreapta pe numele foii -> Rename; sau din Home -
grup Cells -> Format -> Organize sheets -> Rename
 ascunderea unei foi de calcul: Home -> grup Cells -> Format -> Visibility -> Hide & Unhide ->
Hide sheet;
 reafişarea unei foi de calcul ascunse, se face identic cu ascunderea acesteia, doar că se selectează
Unhide; sau click mouse dreapta pe numele foii -> Hide respectiv Unhide;
 ştergerea unei foi de lucru: click dreapta mouse pe numele foii -> Delete sau Home -> grup Cells -
> Delete -> Delete sheet
 setarea culorii tabulatorilor foilor de lucru Home -> grup Cells -> Format -> organize sheet ->
Tab Color sau click mouse dreapta pe numele foii de calcul sau pe foile grupate prealabil și Tab Color
 setarea backgroundului foilor de calcul : Insert -> Page setup ->Background
 lucrul concomitent cu mai mulţi regiştri deschişi: View -> Window ->Arange All - orizontal, verti-
cal, cărămidă, etc.
5. Deplasarea într-o foaie de calcul
 Sus, jos, dreapta, stânga - cu săgeţile
 Un ecran sus/jos - PgUp/PgDown
 Început rând - Home
 Prima celulă A1 - CTRL+Home
 Ultima celulă - Ctrl+End/ Ctrl+ săgeată jos+săgeată dreapta
 Deplasarea în cadrul unui registru, mutare la foaia următoare - Ctrl +PgDown; mutare la foaia ante-
rioară - Ctrl+PgUp;
Setarea paginii - din PageLayout -> Page setup - orientare pagină - tip portret/vedere (landscape),
margini, antet/subsol, setare imprimare specifică foi calcul
6. Ascunderea regiştrilor, setarea proprietăţilor, salvarea regiştrilor de lucru
 ascunderea unui registru: View -> Window -> Hide ; reafişarea: View -> Window -> Unhide;
 setarea proprietăţilor unui registru: Tab File -> Prepare ->Properties: general, summary, titlu, su-
biect, autor, custom,etc.;
 salvarea regiştrilor: Tab File -> Save; se rescrie un fişier deja existent şi doar modificat sau Tab
File -> Save as - salvarea cu un nou nume, într-un alt registru
7. Protecţie regiştri/foi calcul
 protecția foilor de calcul și regiștrilor se face din: Review -> Changes -> Protect Sheet sau
Workbook
 partajarea lucrului într-un registru între mai mulți utilizatori - Review -> Changes -> Share
workbook
Mihaela Tutunea 45
Gestiunea elementelor unei foi de calcul ( celule/linii/coloane)

1. Inserarea
 Insert -> Cells -> Insert- Cells/ Rows/ Colums sau selectare cu mouse linie/coloană + click mo-
use dreapta pe o celulă/linie/coloană -> Insert
 selectare celulă + click dreapta mouse ->Insert-> fereastră opţiuni -> Insert rând/coloană în-
tregi sau deplasarea celulei dreapta/în jos
2. Selectarea
 mai multor celule/linii/coloane disparate: CTRL+click mouse pe coloană/linia de selectat
 zone de celule mari care depăşesc ecranul curent: click pe celula de început+Shift+click pe ce-
lula finală sau CTRL+Shift+săgeată jos+săgeată dreapta
 zone mici, vizibile în ecranul curent: prin selectare cu mouse-ul
 foaie întreagă: click mouse pe colţul stânga sus (celulă stânga liberă, fără nume)
3. Deselectarea
 mai multe celule/linii/col disparate: Shift+click în afara zonei
 mai multe celule/linii/col/zone compacte: click în afara zonei
4. Ştergerea
 golire conţinutului: selectare celule/coloane/zone + Home ->Editing -> Clear -> Clear con-
tents sau click dreapta -> Clear contents
 ştergerea definitivă: selectare celule/coloane/zone + Home -> Cells -> Delete sau click dreapta
->Delete
5. Ascunderea/Reafişarea
 selectare col/linii/zone + click-dreapta -> Hide/Unhide sau selectare coloane/linii/zone + Home
->Format -> Visibility -> Hide/Unhide
6. Copierea
 simplă: selectare coloane/linii/celule/zone sursă + click dreapta ->Copy (Ctrl+C); la desti-
naţia copierii -> click dreapta + Paste (Ctrl+V) sau Edit Copy (Ctrl+C) şi la destinaţie Paste
(Ctrl+V); sau se folosesc icoane din Home -> Clipboard -> Paste
 specială: aceiași procedură ca și în cazul copierii simple, doar că la click dreapta se alege
Paste Special;
 se copiază, la alegere:
- totul, doar formule, valori, formate, comentarii, cu validare, etc.
- cu efectuarea unor operaţii aritmetice simple, asupra datelor sursă
( +,,*,/)
- cu ştergerea spaţiilor conţinute în datele sursă
- cu transpunerea datelor sursă de pe vertical pe orizontal şi invers
- cu legături (cu link), menţinându-se şi adresa celulelor sursă
7. Mutarea
 selectare coloane/linii/celule/zone sursă + click dreapta->Cut(Ctrl+X); la destinaţia copierii -
>click dreapta + Paste (Ctrl+V) sau Edit Cut (Ctrl+X) şi la destinaţie Paste (Ctrl+V)
8. Ajustarea/dimensionarea liniilor/coloanelor
 selectare linie/zonă - Click dreapta ->Row Height (implicit este 12,75)
sau Home -> Cells ->Format-> Cell size -> Row Height
 selectare coloană/zonă - Click dreapta -> Column Width (implicit este 8,5)
sau Home -> Cells ->Format-> Cell size -> Column Width
 selectare col/lin/zonă Home -> Cells ->Format -> Autofit Row Height si (dimensionarea se
face la scală, proporţional cu spaţiul disponibil) şi Home -> Cells -> Format-> Autofit Column width
Mihaela Tutunea 46
9. Protejarea/deprotejarea
 selectare col/linii/celule/zone -> click dreapta -> Format cells ->Protection -> Lock si Hide
Obs: această protecţie devine efectivă doar când se realizează protecția foii de calcul sau a registrului
care conţine elementele de protejat
Adresarea celulelor
 celula este identificată printr-o adresă (referinţă)
 adresa, rezultă din identificatorul liniei şi al coloanei, care, intersectate, formează; ex: la inter-
secţia coloanei B cu linia 13 => celula cu adresa (referinţa) B13; adresele extreme ale unei foi de calcul
sunt: prima celulă are adresa A1, ultima celulă are adresa IV65536
 stilurile de adresare (de referire) a celulelor:
stilul A1 - (nume coloană, număr linie)
 adresarea (referirea) absolută - în acest caz, adresa unei celule indică întotdeauna către aceeaşi
celulă, indiferent de locul în care aceasta este copiată; ex.: $B$13 (sunt fixate atât linia cât şi coloana,
fixarea se indică cu simbolul $)
 adresarea(referirea) relativă, este reprezentată de adresa unei celule care la copierea sa, se ac-
tualizează automat pentru a reflecta noua poziţie în foaia de lucru; ex.: B13 (nici coloana, nici linia nu
sunt fixate, deci orice mutare/deplasare a celulei, va avea ca efect schimbarea adresei)
 adresarea(referinţa) mixtă - indicată prin adresa unei celule care are fixată fie linia, fie coloana;
ex.: $B13(fixată coloana, dar se poate deplasa pe linie şi adresa va reflecta noua poziţie pe linie în foaia
de lucru) sau B$13 ( fixată linia, dar se poate deplasa pe coloana şi adresa va reflecta noua poziţie pe
coloană în foaia de lucru)
stilul RC- (număr rând/linie,număr coloană) - celulele se adresează prin numărul rândurilor şi al co-
loanelor (RowsColumns); astfel, adresa celulei B13, din stilul de adresare A1, devine -> R13C2
 adresarea relativă : R[4]C - adresa relativă a celulei aflată pe aceeaşi coloană, dar cu 4
rânduri mai sus; R[3]C[2] este adresa relativă a celulei aflată cu 3 rânduri mai jos şi cu două coloane
la dreapta; R[1] adresa relativă a rândului de deasupra celulei active
 adresarea absolută : R2C5 adresa celulei aflate la intersecţia rândului 2 cu coloana 5 şi fixa-
tă; R adresa absolută a rândului curent
schimbarea stilurilor de adresare: din Tab File -> Excel Options -> Formulas -> Working with for-
mular -> R1C1 reference style
Obs: adresare este foarte utilă în aplicarea funcţiilor, a formulelor cât şi în crearea macrourilor
Formatare celule/coloane/linii
 se selectează celula/linia/coloana/zonele de formatat + Click dreapta mouse-> Format cells sau
(Ctrl+1) (1 -> tasta alfanumerică) sau din Home -> Cells -> Format -> Format Cells
Tipuri de date Excel
 pot fi vizualizate și alocate din: Home -> Number sau de pe o celulă/linie/coloană -> click
dreapta -> Format cells -> Number
Datele Excel, pot avea următoarele tipuri:
 general - admite orice format dat de utilizator
 numeric - date numerice pozitive/negative cu număr de zecimale setabil şi cu separatori de mii
 currency - date pozitive/negative, cu număr de zecimale setabil, cu separatori de mii şi cu adău-
garea simbolului monetar specific unei ţări
 accounting - date pozitive/negative, fără de zecimale, setabile şi cu separatori de mii
 date/time - formatare celule cu conţinut indicând data şi timpul, în funcţie de setările de ţară
 procente - formatarea datelor numerice sub forma de procent(*100), cu setarea numărului de
zecimale şi cu afişarea simbolului %
Mihaela Tutunea 47
 fracţii - transformarea numerelor reale în fracţii, aşa încât numitorul să nu fie mai mare decât
1,2,3 cifre
 ştiinţific - setarea numerelor se face în format ştiinţific cu alinierea la dreapta şi cu număr de
zecimale setabil
 text - formatarea datelor din celule, ca text, împiedică utilizarea acestora în formule şi calcule
care implică funcţii matematice specific numerice
 special - sunt formatate date de identificare specifice locaţiei ţării: cod poştal, telefon, CNP,
etc.
 custom - permite crearea unui format propriu, reprezentativ şi setabil pentru utilizator şi pentru
oricare dintre celelalte tipuri de date
Formatarea datelor
Alinierea datelor: click dreapta -> Format cells -> Alignment sau din Home -> Alignment
Fonturile: setarea acestora se face cu click dreapta -> Format cells -> Font; sau din Home -> Font se
setează: tipul fontului, stilul fontului, mărimea, sublinierea, culoarea şi efectele (super și subscrierea)
Cadrele (bordere): click dreapta -> Format cells-> Border; sau din Home -> Font -> Borders se
setează borderele exterioare şi interioare, stilul şi culoarea acestora
Fundalul (background) și patern: click dreapta -> Format cells ->Fill sau Home -> Font -> Fill
color; se setează paternul, fundalul celulelor
Protecţia: click dreapta ->Format cells-> Protection
Obs: toate setările celulelor se pot realiza şi cu ajutorul instrumentelor iconice din cutiile tab-urilor co-
respunzătoare ale ribon-ului Excel
Autoformatarea
permite adoptarea unor formate preexistente în galeria Excel, care pot fi aplicate unor zone selectate
din registrul de lucru -> se selectează zona + din Home -> Styles -> Format as table, apoi se stabilesc
şi opţiunile de autoformatare din Table Tools -> Design
Umplerea rapidă (Fill, Autofill)
 se utilizează pentru umplerea unor mari zone din foile de calcul, cu date, serii care respectă o
anumită regulă de generare sau au un trend; pentru autoumplere se stabilesc: un element iniţial, un pas
şi o valoare finală
 mod de lucru:
 se foloseşte din Home ->Editing ->Fill -> Series, după care trebuie selectată zona de umplere
şi direcţia, la dreapta sau în jos
 se specifică dacă umplerea se face pe linii/coloane, cu serii de tip liniar, crescător, de tip data
sau se poate folosi autoumplerea
 se poate specifica şi un pas de creştere cât şi valoarea finală, până la care va fi generată seria
se folosesc şi serii, liste create de utilizator (Custom Lists) -> Tab File -> Excel Options -> Advanced
–Web options ->Edit Custom Lists-> New List
-> se generează o listă de te, separate prin virgulă, proprie utilizatorului, după care se dă Add si OK;
după adăugare, această listă devine disponibilă, pentru utilizare în Autoumplere (Autofill)
Introducerea datelor în Excel - se poate realiza:
 de la tastatură, generând iniţial un cap de tabel, care să cuprindă numele tuturor coloanelor care
vor alcătui baza de date Excel şi apoi introducând toate datele pe linii/coloane de la tastatură, prin de-
plasarea dintr-o celulă în alta cu <Tab> sau <Enter> (pe linie/coloana)
 prin utilizarea formatelor de introducerea a datelor în tabele: Data Form; se adaugă icoana Form,
Din click-dreapta mouse pe Toolbar -> Customize Quick access toolbar -> din Choose commands
from, se alege All Commands și se caută icoana Form , apoi se adaugă cu ADD și OK.
Mihaela Tutunea 48
Validarea datelor introduse - este foarte importantă; pentru aceasta, se stabilesc valorile admise la
culegerea datelor în fiecare celulă, sursa acestora (dacă se preiau din liste predefinite), mesajele de in-
trare şi mesajele de alertă (care apar în cazul valorilor eronat introduse); se realizează astfel introduce-
rea datelor validate, corecte din start; introducerea validată a datelor, se realizează din Data -> Data
validation
Introducerea comentariilor pe celule - se realizează:
▫ cu click dreapta pe celula ->Insert comment
▫ din tab Review -> Comments -> New Comment;
▫ vizualizarea comentariilor se realizează din bara de meniu Review -> Comments - previous, next
sau all comments;
▫ editarea/modificarea/formatarea comentariilor: click dreapta pe comentariu + Edit Comment;
Căutarea, înlocuirea datelor în tabele
 căutarea datelor: Home -> Editing ->Find & select (Ctrl+F);
 înlocuirea datelor: Home -> Editing ->Find & select -> Replace ( CTRL+H); în fereastra de dialog
se poate alege atât formatul valorilor de căutat cât şi a celor care le înlocuiesc pe acestea
Copierea/mutarea datelor cu referinţe în alte foi de lucru, regiştri, fişiere externe Excel-ului, se face
identic cu copierea simplă, în aceeaşi foaie de lucru, doar că la selecţia destinaţiei se aleg alte foi din
registrul de lucru sau alţi regiştri deja creaţi pe computerul local, pe o reţea sau în orice altă locaţie in-
dicată; sau se marchează zona de copiat/mutat şi "drag and drop": se prinde zona selectată şi se duce cu
mouse-ul la destinaţie
Inserarea simbolurilor - se face din Insert->Symbol
Introducerea numelor definite de utilizator (defined name)
 Excel permite utilizarea etichetelor utilizator pentru linii, coloane, celule, zone pentru facilitarea
referirii acestora; de asemenea, mai oferă posibilitatea ataşării de nume definite de utilizator;
 mod de lucru: se marchează zona de celule căreia dorim să-i ataşăm un nume şi din tab Formulas -
>Defined names -> Define name - se defineşte un nume acelei zone
 etichetele şi numele sunt folosite pentru apelarea mai uşoară a coloanelor, liniilor, zonelor în for-
mule; un nume definit, face mai uşoară introducerea formulei (ex: SUM(Încasări) e mai simplu de apli-
cat decât SUM(D20:D48) sau PRODUCT(x;y), SUMPRODUCT ((produse="p1") *(luna="ian")
*vânzări)
 actualizarea sau ştergerea unor nume definite: se alege numele de şters, apoi din tab şi Formulas
->Defined names ->Delete sau Refresh
Utilizarea formatelor condiţionale
 formatarea condiţională creează o diferenţiere vizuală mai bună a datelor cu caracteristici comune,
dintr-o foaie de lucru; se selectează zona de formatat + tab Home -> Styles -> Conditional Formatting;
în celula de dialog se setează condiţiile pe care trebuie să le respecte anumite celule/linii ca valori sau
ca rezultat al unor formule aplicate asupra datelor zonei selectate, după care se setează un format speci-
fic ca fonturi, bordere şi patern pentru acele celule; pot fi introduse formate condiţionale pentru trei
condiţionări ale celulelor; eliminarea acestor formate: Home -> Styles -> Conditional Formatting ->
Clear rules
Formule, introducerea formulelor, operatori, funcţii Excel
 formula este o instrucţiune, combinaţie de funcţii, operatori, constante, variabile, referinţe (adrese
de celule), care în urma evaluării, generează un anumit rezultat
 formulele se introduc direct în celule;
Mihaela Tutunea 49
 introducerea formulelor, se face prin selectarea unei celule, apoi se introduce semnul ‘=’ după care
se introduce de la tastatură numele funcţiei cu argumentele sale; sau se selectează celula în care trebuie
introdusă funcţia, apoi click, pe simbolul de funcţie (fx) din bara de formule (function wizard)
Excel pune la dispoziţia utilizatorului peste 200 funcţii predefinite
 funcţiile predefinite, sunt formule speciale cu o anumită sintaxă, care execută operaţii, prelucrări de
date în vederea rezolvării unor calcule, probleme specifice;
 argumentele funcţiilor, sunt valori care se folosesc pentru efectuarea calculelor impuse de utilizator
asupra datelor Excel
 argumentele, se precizează prin valoare sau prin adresa celulelor considerate în calcul; ele pot fi
obligatorii sau opţionale şi se actualizează automat, la copierea sau mutarea celulelor care conţin
funcţiile
 separatorii dintre argumentele funcţiilor sunt ”;” sau „ ,”, în funcţie de versiunea MS Excel şi sunt
completaţi automat dacă se foloseşte Function wizard;
 operatorii sunt simboluri utilizate pentru precizarea operaţiilor care trebuie executate asupra ope-
ranzilor
 operanzii sunt constante, variabile, nume de funcţii, expresii
 expresiile sunt entităţi construite cu ajutorul operanzilor şi operatorilor, respectând o sintaxă dată,
specifică mediului software
Excel are o listă de prioritate a operatorilor, cunoscută din matematică şi identică cu a tuturor limbaje-
lor de programare:
 parantezele care conţin operaţiile;
 ridicarea la putere;
 înmulţirea şi împărţirea
 adunarea şi scăderea
Schimbarea acestei ordini a operaţiilor se realizează cu ajutorul parantezelor (doar rotunde)
Operatorii Excel sunt:
o aritmetici: adunare (+), scădere (), înmulţire(*), împărţire (/), ridicare la putere(^)
o relaţionali: mai mic (<), mai mare (->), egal (=), mai mic sau egal (<=), mai mare sau egal (-
>=), diferit de (<->)
o de text: pentru concatenarea şirurilor de caractere -> '&'
o de referinţă a celulelor/domeniilor de celule:
o 2 puncte '..' sau ':' (două puncte) indică un domeniu de celule -> D13:H122
o virgula ',' se foloseşte pentru referinţelor multiple; mai multe domenii+celule izolate ->
(A13,G22, H19:I44, K11,M3)
o spaţiul ' ' indică intersecţia unor zone/domenii de celule, rezultând celula comună -> (G14:J14
H12:H1) = H14
o referirea unei zone de celule din altă foaie de lucru ->Sheet1!C6:C8
Clasele de funcţii Excel
 se regăsesc în lista care se activează cu click pe (fx) din bara de formule, selectând categoriile
de funcţii; cele mai utilizate, sunt:
o financiare (financial) o text (text)
o dată şi oră (date&time) o logice (logical)
o matematice şi trigonometrice (math&trig) o de informaţie (information)
o statistice (statistical)
o de căutare şi referire (lookup &reference)
o baza de date ( database)
Mihaela Tutunea 50
o
Utilizarea help-urilor pentru funcţii Excel: se selectează (fx) din bara de formule -> se deschide fe-
reastra -> Insert Funcţion , apoi se selectează numele funcţiei şi în partea de jos a ferestrei apare ->
Help on this Function
Funcţii matematice & trigonometrice (Math&trig)
 Autosum (Σ) - realizează însumarea automată a unei zone de celule; se selectează celula care dorim
să conţină suma -> click pe icon (Σ) din Tab Home -> Editing şi apoi selectăm domeniul celulelor de
însumat şi <enter-> (ALT = <enter>); în autosum putem insera şi domenii şi celule independente de
însumat; ex: SUM(H12:H14;H16:H18;H20)
 SUM (Σxi) - realizează suma celulelor/zonelor specificate, sintaxa: SUM(num1;num2; ...), num1,
num2, ... până la 30 argumente de însumat; ex: suma a două numere SUM(8; 21) =29; suma unei zo-
ne de celule adiacente SUM(C2:C11); suma unei zone de celule + un număr SUM(D2:D14;15); suma
unor celule disparate cu numere SUM(H17:H21;24;15;111); SUM(G9:G11;H24;Sheet1!G6:G9;)
 PRODUCT(пxi) - returnează produsul argumentelor indicate; sintaxa: PRODUCT(num1;num2;...),
num1, num2, ..., până la 30 de argumente care se pot înmulţi;
ex: înmulţirea conţinutului unei zone de celule adiacente PRODUCT(D2:D11); produsul dintre
conţinutul unei zone compacte de celule cu numere PRODUCT(H13:H15;45;12;H17:H18); produsul
unor zone intersectate, cu numere şi cu altă zonă compactă PRO-
DUCT(H13:H14;H14:J14;145;11;H20:H21);PRODUCT(G7;H22:H24;
Sheet1!E6:E9)
 POWER - dă puterea unui număr POWER(num;putere;num=baza, care trebuie ridicată la putere; în
locul acestei funcţii, se poate folosi operatorul ridicare la putere '^' ; ex: 1205 -> POWER(120,5);
conţinutul unei celule ridicat la conţinutul alteia ->POWER(H20;H19); ridicarea la putere a numerelor
zecimale POWER(15,2;12,5); puteri fracţionate POWER(154,2/3)
 SQRT - rădăcina pătrată a unui număr SQRT(num); echivalent cu Power(num;1/2) sau (num^1/2);
ex: SQRT(H18) rădăcina pătrată a numărului conţinut de o celulă; rădăcina pătrată a numerelor nega-
tive SQRT(ABS(23,8)) sau a unei celule cu conţinut negativ SQRT(ABS(I21))
 ABS - returnează valoarea absolută a unui număr, sintaxa: ABS(num; ex: ABS(121)=121;
ABS(156,6)=156,6; ABS(I5)
 ROUND - realizează rotunjirea unui număr la un număr dat de zecimale, sintaxa: RO-
UND(numb;,numar_zecimale); există şi cele două variante ale acestei funcţii: ROUNDUP şi RO-
UNDDOWN;
ex: ROUND(125.4689;1)=125,5;
 EXP- returnează puterea lui (e) = 2.71828182845904); sintaxa: EXP(num); ex: EXP(14) = e14;
EXP(H16); EXP(125.46)
 LOG - logaritmul unui număr într-o bază dată; LOG(num;baza);
ex: LOG(10; 2) = log în baza 2 din 10; LOG(2;10) log în baza 10 din 2; LOG(H21;H20)
Mihaela Tutunea 51
 LOG10 - logaritm zecimal dintr-un număr -> LOG10(num)

 LN - logaritm (baza e) natural dintr-un număr ->LN(num); ex: LN(H20);
LN(2.71828182845904)=1; Ln(52.93)=3.97
 FACT - factorialul unui număr -> FACT(num)->n!; ex: FACT (0)=1; FACT(H2); FACT(12)
 COMBIN - întoarce numărul de combinaţii pentru un număr dat de elemente; sintaxa: COM-
BIN(num;num1); ex: COMBIN(11;3); COMBIN(C13;Sheet1!C8)
 RADIANS - converteşte gradele sexagesimale în radiani; RADIANS(grade_sexa; ex: RADI-
ANS(180)=1
 PI() - întoarce valoare lui pi , cu 15 zecimale; п=3.14159265358979->PI() ;ex: aria cercului
PI()*(B13^2)
 SIN - returnează sinusul unui unghi dat în radiani; SIN(unghi_radiani; rad=sexa*PI()/180; ex:
SIN(PI()/2); SIN(RADIANS(45)); Sin(I13)
 COS - oferă cosinusul unui unghi dat în radiani; COS(unghi_radiani);ex: COS(90*PI()/180);
COS(RADIANS(45)); COS(H21)
 TAN - returnează tangenta unui unghi dat in radiani; TAN(unghi_radiani); ex:
TAN(RADIANS(45)) = TAN(45*PI()/180) =1
 ATAN - arctangenta unui număr(tg unui unghi) între (pi/2,pi/2); ATAN(num); ex: ATAN(PI()/2)
 ASIN - arcsinusul în radiani al unui număr(sinusul unui unghi) între 1 şi 1; ASIN(num);ex:
ASIN(1); ASIN(H2)
 DEGREES - converteşte radiani în grade sexagesimale; DEGREES(radiani)
 ACOS - arcosinusul în radiani al unui număr(cosinusul unui unghi) între 1 şi 1; ACOS(num);ex:
ACOS(1);DEGREES(ACOS(1))
 SUMIF - returnează suma condiţionată a celulelor care îndeplinesc o condiţie da-
tă;SUMIF(zona_celule;"criteriu";zona_de_insumat);ex: SUM-
MIF(F11:F17;"=imprimanta1";G11:G17);SUMIF(B4:B10;"laptop";Sheet1!G6:G12)
 SUMPRODUCT (Σ xiyi) - însumează produsele elementelor din mai multe zone de celule -> SUM-
PRODUCT(zona1;zona2;...), până la 30 de zone de înmulţit; ex: SUMPRODUCT(A9:A11;B9:B11)
SUMPRODUCT(D29:D31;Sheet1!C6:C8)
 SUMSQ (Σx2) - întoarce suma pătratelor argumentelor; SUMSQ(num1;num2; ...),până la 30 de
numere;
ex: SUMSQ(11; 13); SUMSQ(D4:D7;Sheet1!E6:E9)
 SUMX2MY2 Σ (xi2yi2) - calculează suma diferenţelor pătratelor a doi vectori/zone;
SUMX2MY2(zona1;zona2) ; ex: SUMX2MY2(C4:L4;C5:L5); SUMX2MY2(D4:D7;Sheet1!E6:E9)
 SUMX2PY2 Σ (xi2+yi2) - calculează suma pătratelor a doi vectori/zone;
SUMX2PY2(zona1;zona2);
ex: SUMX2PY2(C4:L4;C5:L5); SUMX2PY2(D4:D7;Sheet1!E6:E9)
 SUMXMY2 Σ (xiyi)2 - calculează suma diferenţelor la pătrat ale valorilor a doi vectori/zone ->
SUMXMY2(zona1;zona2); ex: SUMXMY2(C4:L4;C5:L5); SUMXMY2(D4:D7;Sheet1!E6:E9)
 MDETERM - returnează determinatul unui tablou/matrice pătratice sau al unor constante separate;
MDETERM (matrice); ex: MDETERM(B6:E9), MDETERM({1.2,0.6;11,13})
 MINVERSE - returnează inversa unei matrice pătratice; MINVERSE(matrice) (pentru vizualizarea
inversei se foloseşte un şir de acţiuni, se introduce într-o celulă separată formula
(=MINVERSE(matrice) +<enter->), după care apare ca rezultat un număr; selectăm o zonă egală cu cea
ocupată de matricea de inversat şi care să cuprindă în colţul stâng şi celula care conţine formula de in-
versare + F2 + (CTRL +Shift+enter) şi rezultă inversa matricei iniţiale); ex: MINVERSE(B11:E14)
Mihaela Tutunea 52
 MMULT - returnează produsul a doua matrice; MMULT(matrice1,matrice2), rezultă un număr, du-

pă care se aplică aceeaşi regulă ca şi la inversare;
ex: MMULT(B17:C20,E17:H18), MMULT(B17:C20,Sheet2!C10:F11)
 MOD - returnează restul împărţirii a două numere -> MOD(num,divisor); ex: MOD(A25,B25),
MOD(12.25,1.5)
 RAND - returnează un număr aleator implicit între 0 şi 1, dar poate să genereze orice număr aleator,
dacă funcţia este inclusă în formule; RAND(); ex: RAND(), RAND()*11.2, RAND()*2
 SIGN - returnează semnul unui număr real-> SIGN(numar) ->( 1 , dacă număr->0; 0, dacă nu-
măr=0 ;1, dacă număr <0);
ex: SIGN(B36), SIGN(12.5), SIGN(0), SIGN(0.65)
Funcţii Date&Time
 introducerea de la tastatura -> Data curentă -> CTRL+;
 introducerea a de la tastatura -> Ora curentă -> CTRL+Shift+;
 NOW() - returnează data şi ora curentă; NOW()
 DATE - returnează o dată calendaristică; DATE(an,luna,zi);
ex: DATE(B4,C4,D4)
 DAY - returnează numărul zilei (între 1 şi 31) dintr-o dată calendaristică; ex: DAY(B5)
 DAYS360 - returnează numărul zilelor dintre două date calendaristice; DAYS360 (data _inceput,
data_sfarsit, metoda), (metoda US sau EU); ex: DAYS360(B11,C11)
 MONTH - returnează numărul lunii dintr-o dată calendaristică;
MONTH(data_calendaristica); ex: MONTH(C10)
 TIME - returnează data formatata, corespunzătoare unor numere reprezentând ore, min, sec; TI-
ME(ora,min,sec); ex: TIME(B17,C17,D170), TIME(12,41,50)
 WEEKDAY - returnează ziua din săptămână, dintr-o dată calendaristică specificată; WE-
EKDAY(data, mod ; ( mod=0 se omite, =2 săptămâna de 7 zile şi =3 săptămâna de 6 zile); ex: WE-
EKDAY(B22,3)
 TODAY - returnează data de azi -> TODAY( ; ex: Today(), Today()*2
 YEAR - returnează anul unei date calendaristice; YEAR(data_calendaristica); ex: YEAR(B28)
Funcţii statistice (statistical)
 AVERAGE - calculează media aritmetică a până la 30 numere, celule, zone de celule, vectori;
AVERAGE(num1,num2,...);
ex: AVERAGE(B4:B8;C4:C8;D4;E4;F4); AVERA-
GE(B4:B8;C8;D4;Sheet2!G4:G8;Sheet2!E10:E11;Sheet2!D10;Sheet2!C11)
 AVERAGEA - calculează media aritmetică a valorilor din lista de argumente, care pot fi pe lângă
numere şi texte sau valori logice ( TRUE şi FALSE);
argumentele de tip text sau False au valoarea 0, iar True, 1; AVERAGEA(num,num2,...); ex: AVERA-
GEA(B12:B16)
 COUNT - returnează numărul celulelor care conţin numere; COUNT(val1;val2;...), până la 30 de
argumente de tipuri diferite, dar se contorizează doar numerele; ex: COUNT(H4:H11;E7;C16;C21)
 COUNTA - returnează numărul celulelor care nu sunt goale; COUNTA(val1;val2;...), până la 30 de
argumente de tipuri diferite, dar se contorizează doar cele care nu sunt goale; ex: COUNTA(H4:H14)
 COUNTBLANK - contorizează doar celulele goale dintr-o zona de date; COUNTBLANK(zona); ex:
COUNTBLANK(E4:E8)
 COUNTIF - contorizează celulele dintr-o zonă, care îndeplinesc un criteriu dat; COUNTIF(zona;
criteriu);
Mihaela Tutunea 53
ex: COUNTIF(H4:H8;"->0"), COUNTIF(B4:B8;"->=5")

 MAX - calculează maximul dintr-un set de date -> MAX(num1;num2;...), până la 30 de argumente;
ex: MAX(B4:B8;C4:C8;E8;F8;B16:D16;B22:D22),
MAX(B12:B16;C16;D16;B19;B22:D22;Sheet2!C10:F11;Sheet2!F4:G7)
 MAXA - calculează maximul dintr-o listă de argumente de diferite tipuri; textul şi valorile True si
False, sunt comparate ca şi numerele; (există aceeaşi regulă ca şi la funcţia AVERAGEA);
MAXA(val1;val2;...), până la 30de argumente; ex: MAXA(B12:B19;B21:C21;H7:H11)
 MEDIAN - returnează numărul median al unui set de date (median = numărul din mijlocul unui set
de numere);
MEDIAN(num1;num2;...), până la 30 de numere;
ex: MEDIAN(I3:N3;I2:M2;15;17,5)
 MIN - calculează cel mai mic număr dintr-un set de valori; MIN(num1;num2;...), până la 30 de
numere;
ex: MIN(I2:M2;I3:N3;120;12,5;I2:I3)
 MINA - returnează cea mai mică valoare dintr-o listă de argumente;( textul şi valorile logice TRUE
şi FALSE sunt comparate ca şi numerele, având aceleaşi valori ca şi în cazul funcţiilor AVERAGEA si
MAXA); MINA(val1;val2;...), până la 30 valori; ex: MINA(H4:L4;I2:J3;M2:N3)
 CORREL calculează coeficientul de corelaţie între doi vectori/zone zona1, zona2; coeficientul de
corelaţie determină relaţia dintre două proprietăţi/caracteristici/variabile analizate (ex: greutatea cor-
porală şi tensiunea arterială) -> CORREL(vector1;vector2);
(Corel(X,Y) = Σ(XMx)(yMy)2 / √ Σ(XMX)2*Σ(YMY)2 ), are valori între 0 şi 1; unde MX si MY sunt
mediile vectorilor X şi Y); ex: CORREL(B22:B24;C22:C24)
 COVAR-> calculează covarianţa, media produselor abaterilor pentru fiecare pereche de puncte de
date; covarianţa determină relaţia dintre două caracteristici/seturi de date;( ex. relaţia dintre nivelul de
educaţie şi utilizarea Internetului acasă); COVAR(zona1;zona2);
 (cov(X,Y)= Σ(XMX)(YMY)/n; unde MX, MY sunt mediile vectorilor X, Y); ex: CO-
VAR(B4:B8;C4:C8); COVAR(C4:C8;Sheet2!F4:F8)
 RANK returnează rangul unui număr dintr-o listă de numere; rangul unui număr este mărimea ace-
lui număr, relativ la valorile dintr-o listă dată; într-o listă ordonată, rangul unui număr este chiar
poziţia sa în listă; RANK(num;lista;mod), unde lista = lista de numere, mod = modul de atribuire al
rangului (0 sau omis, rangul numărului se consideră relativ la o listă sortată în ordine descrescătoare;
mod<->0, rangul numărului se considera relativ la o listă sortată în ordine crescătoare);
ex: RANK(J3;H3:N3), RANK(J3;H3:N3;1)
Funcţii logice: AND, OR, NOT, IF, FALSE, TRUE
 AND returnează valoarea logică TRUE dacă toate condiţiile verificate sunt adevărate şi FALSE
dacă una sau mai multe condiţii sunt false; AND (conditia1;conditia2; ...), până la 30 de condiţii care
se pot verifica; ex: AND(A7->0;A4->1), AND(B5->13;B6<1;15->B4)
 FALSE returnează valoarea logică FALSE; FALSE( )
 IF returnează o valoare dacă condiţia impusă este adevărată şi o altă valoare dacă este falsă;
IF(conditia;valoarea _daca _cond_e adevarata;valoarea _daca _cond_e falsa); ex: IF(B40;"nr. Pozi-
tiv";"nr.negativ"), IF(A4->0;MIN(A4:A7);MAX(B4:B7))
 NOT schimbă valoarea argumentului într-o valoare opusă; NOT(valoare/expresie); ex: NOT(156-
>0), NOT(MIN(A4:A7)=11,2
 OR returnează TRUE dacă cel puţin o condiţie este adevărată şi FALSE dacă toate condiţiile sunt
false; OR(conditie1;conditie2;...), până la 30 condiţii de testat; ex: OR(A4->0;A6<0;A7->0)
 TRUE returnează valoarea logică TRUE -> TRUE( )
Mihaela Tutunea 54
Funcţii financiare (financial)

 SLN (straightline depreciation) calculează amortizarea liniară a unui mijloc fix pe o perioadă dată -
> SLN(val;val_rezid;dur_amortiz),(unde val = valoarea iniţială a mijlocului fix, val_rezid = valoarea
reziduală (rămasă) valoarea mijlocului fix la sfârşitul amortizării; dur_amort = durata normată de uti-
lizare a mijlocului fix(durata de viaţă); ex:SLN(B3;B4;B5)
 PMT (payment) calculează valoarea de rambursat, pentru un împrumut bazat pe plăţi constante şi
o rată constantă a dobânzii; PMT(rata_dob;nr_rate;val_actual;[val_viitoare];[moment]),
unde rata_dob = rata dobânzii pentru împrumut, nr_rate = numărul total de plăţi pentru împrumut,
val_actual = valoare împrumut, valoarea în prezent a seriei de plăţi viitoare, val_viitoare = valoarea
viitoare la care ajungem după plata ultimei rate(dacă această valoare nu se indică, se presupune a fi 0
=-> valoarea viitoare a împrumutului este 0), moment = momentul când sunt datorate(returnate) plăţile
(0/neprecizat sfârşitul perioadei, 1 începutul perioadei; PMT se poate folosi şi pentru aflarea unei sume
economisite cu rată constantă, pe o perioadă dată; ex: PMT(H3/12;H4;H5)
 PV (present value) calculează valoarea actualizată a unei investiţii, suma împrumutată acum, re-
prezentând o serie de plăţi viitoare; PV(rata_dob;nr_rate,rata_lunara;[val_viitoare];[moment]), ar-
gumentele au aceleaşi semnificaţii cu ale funcţiei PMT; ex: =PV(H22/12;H23*12;H24)
 RATE calculează rata dobânzii periodice pentru o rată(sumă de plată) anuală datorată; RA-
TE(nr_rate;rata_lunara;val_actual;[val_viitoare;[moment];[estim]), estim = estimarea valorii ratei;
daca nu se specifica se considera 10%; ex: RATE(H44*12;H45;H46)
 FV (forward value) calculează valoarea viitoare a unei investiţii bazate pe plăţi periodice, constante
şi o rată a dobânzii constantă; FV(rata_dob;rata;[val_viitoare;[moment]);
ex: FV(G50/12;G51*12;G52;G530)
 NPV (net present value) calculează valoarea netă actualizată a unei investiţii prin utilizarea unei
rate de actualizare (rata de scont, a inflaţiei) şi a unei serii de plăţi (valori negative) şi încasări (valori
pozitive) viitoare; NPV(rata_actualiz;val1;val2; ...), rata_actualiz = rata de actualizare pe parcursul
unei perioade, val1, val2, ... până la 29 de argumente; plăţi (<0) şi încasări (->0); ex:
NPV(G64;G65;G66;G67;G68)
 DB (depreciation fixed declining balance) returnează amortizarea unui mijloc fix pentru o perioadă
specificată, folosind metoda balanţei cu descreştere fixă;
DB(val;val_rezid;durata_utiliz;per_amort;[luni1]), (unde val = valoarea iniţială a mijlocului fix,
val_rezid = valoarea reziduală, valoarea mijlocului fix la sfârşitul amortizării; dur_amort = durata
normată de utilizare a mijlocului fix; per_amort = durata de amortizare; luni1= număr luni din primul
an de amortizare; dacă lipseşte, se consideră =12 luni); amortizarea după metoda balanţieră cu des-
creştere fixă -> ((valoare iniţială-amortizarea totală din perioadele precedente) * rata de amortizare),
unde: rată = 1 ((val_rezid / val) ^ (1 /dur_utiliz)), rotunjită la trei zecimale; ex: DB(B4;B5;B6;B7;3)
 DDB (depreciation double declining balance) calculează amortizarea unui mijloc fix pentru o pe-
rioadă, prin metoda balanţei dubluregresive sau o altă metodă dorită
 SYD calculează suma valorilor anuale amortizate pentru un mijloc fix, pe o perioadă specificată;
SYD(val;val_rezid;durata_utiliz;per_amort); ex: SYD(B23;B24;B25;B26)
 VDB calculează amortizarea unui mijloc fix prin metoda balanţei dublu descrescătoare, pentru ori-
ce perioadă specificată (se foloseşte pentru balanţe cu descreşteri variabile);
VDB(val;val_rezid;durata_utiliz;incep_per;sf_per;[rata];[indice_schimb]), incep_per = perioada de
început pentru care calculăm amortizarea, sf_per = perioada de sfârşit pentru care calculăm amortiza-
rea, rata = rata de descreştere a balanţei, dacă lipseşte se consideră a fi 2 (metoda balanţei dublu des-
crescătoare); Modificaţi argumentul factor dacă nu vreţi să utilizaţi metoda balanţei dublu descrescătoa-
re sau orice altă metodă doriţi; indice_schimb = TRUE/FALSE indică comutarea/sau nu la amortiza-
Mihaela Tutunea 55
rea liniară, când amortizarea este mai mare decât cea reieşită din calculul balanţei descrescătoare;
TRUE nu se comută, False se comută automat; ex: VDB(B34;B35;B36*12;B37;B38)
 IPMT calculează dobânda pentru o investiţie, bazată pe plăţi periodice, constante şi o rată con-
stantă a dobânzii; IPMT(rata_dob;per;nr_rate;val_actual;[val_viitoare];[moment]), rata_dob= rata
dobânzii pe o perioadă, per = perioada pentru care vrem să aflăm dobânda, nr_rate = numărul total de
rate de plată, val_actual = valoarea actuală a investiţiei, val_viitoare = valoarea viitoare obţinută după
efectuarea ultimei plăţi; (dacă lipseşte, se consideră 0), moment este identic cu cel de la PMT;
ex:IPMT(H15/12;H16;H17;H18)
 ISPMT calculează rata dobânzii pentru o anumită perioadă a unei investiţii;
ISPMT(rata_dob;per;nr_rate;val_actual), rata_dob = rata dobânzii pentru investiţie, per = perioada
pentru care se caută dobânda, nr_rate = numărul total de rate pentru investiţie, val_actual = valoarea
actuală a investiţiei; ex:ISPMT(H29/12;H30*12;H31*12;H32)
 PPMT calculează plata capitalului de bază pe o perioadă dată, pentru o investiţie bazată pe plăţi
constante periodice şi o rată constantă a dobânzii -
>PPMT(rata_dob;per;nr_rate;val_actual;[val_viitoare;[moment]);
ex: PPMT(H37/12;2;H38*12;H39)
Funcţii text
 CHAR returnează caracterul precizat printr-un număr cuprins între 1 şi 255; caracterul returnat es-
te specific calculatorului utilizatorului; setul de caractere depinde de calculator şi sistemul de operare
(Windows foloseşte setul de caractere ANSI, iar calculatoarele Mac set caractere proprii MAC) ->
CHAR(num); ex:CHAR(255),CHAR(11)
 CONCATENATE lipeşte/uneşte mai multe şiruri text într-unul singur; CONCATENATE
(text1;text2;...), până la 30 elemente de text, care sunt unite într-unul singur; text1,2.. = şiruri de carac-
tere, numere sau referinţe la celule singulare, zone de celule; funcţia poate fi înlocuită prin operatorul
de tip text „&”; ex: CONCATENATE("magazinul nostru ofera:";B4;" ";B5;" ";B6;" ";"la cele mai
mici preturi") sau "magazinul nostru ofera: "&"laptop "&"imprimanta "&"ups "&"la cele mai mici pre-
turi"
 DOLLAR transformă un număr în format text şi aplică simbol monetar
(numele funcţiei şi simbolul aplicat depind de setările de limbă regional settings pentru România, în
loc de $, vor apărea "lei"); DOLLAR(num;nr_zecimale), (nr_zecimale < 0 =-> num , se rotunjeşte la
stânga virgulei zecimale; dacă nr_zecimale lipseşte, se consideră implicit 2); acţiunea acestei funcţii
diferă de acţiunea de stabilire din Format cells a formatului de tip numeric, pentru că această funcţie
transformă numărul în text cu simbol monetar, putând astfel fi folosit în continuare în operaţii specifice
datelor de tip text; ex: DOLLAR(C4;1),DOLLAR(C5;3), DOLLAR(C3)
 LEFT returnează primul caracter sau caractere dintr-un şir text, în funcţie de numărul de caractere
specificat; LEFT(text;num_car), num_car = numărul de caractere care se vor extrage din text şi este -
>=0; dacă lipseşte, se consideră 1;dacă este mai mare decât lungimea textului se returnează întreg tex-
tul; pentru caracterele formate pe doi octeţi (ex. scriere asiatică), există funcţia LEFTB, care returnează
primul caracter sau caractere dintr-un şir text, în funcţie de numărul de octeţi specificat;
LEFTB(text;num_biti), num_biti = numărul de caractere care se extrag ţinând cont de numărul de oc-
teţi de exprimare a acestora; ex: LEFT(E3;8)
 LEN returnează lungimea/nr. caractere dintr-un text; LEN(text); pentru caractere generate pe dublu
octet există funcţia LENB, care returnează lungimea unui şir de caractere cu reprezentare dublu octet -
>LENB(text); ex: LEN("iarba verde de acasa"), LEN(E3)
 LOWER transformă toate litere mari ale unui text, în litere mici; LOWER(text); ex: LOWER("dar
eBINE a cuNOasTE"), LOWER(H3)
Mihaela Tutunea 56
 PROPER transformă în majusculă prima literă dintr-un şir de text/ cuvânt şi converteşte pe toate
celelalte în caractere mici; PROPER(text), text = text în ghilimele, o referinţă la o celulă care conţine
textul; ex: PROPER("dar e BINE a cuNOasTE"), PROPER(H3)
 UPPER converteşte un text în majuscule; UPPER(text); inversa funcţiei LOWER; ex: UP-
PER("ghici cine vine la cina?"), UPPER(E8)
 SUBSTITUTE înlocuieşte un text (text_vechi) cu un altul (text_nou) dintr-un şir de caractere/text;
SUBSTITUTE(text;tex_vechi;text_nou;nr_apar), nr_apar = specifică a câta apariţie a lui text_vechi va
fi înlocuită cu text_nou; dacă nu se specifică, text_vechi, va fi înlocuit peste tot unde apare, cu
text_nou;
ex: SUBSTITUTE(E8;"ci";"xx"), SUBSTITUTE(E8;"ci";"oo";2)
 REPLACE înlocuieşte o parte dintr-un şir de text ( text_vechi), cu
( text_nou), de la poziţia specificată de (start_num), pe o lungime dată de (num_car); RE-
PLACE(text_vechi;start_num;num_car;text_nou); pentru caractere reprezentate pe dublu octet, există
funcţia REPLACEB; REPLACEBtext_vechi;start_num;num_car;text_nou);
ex:REPLACE(F8;4;10;"ci")
 TRIM elimină toate spaţiile din text, cu excepţia spaţiilor dintre cuvinte; TRIM(text); ex: TRIM("
xx cc dg drt "), TRIM(F8)
 VALUE converteşte într-un număr un şir de text care reprezintă un număr; VALUE(text);
ex:VALUE(I8), VALUE("125,47")
Funcţii de căutare&referinţă
 HLOOKUP caută o valoare în primul rând al unui tabel sau al unei matrice de valori (pe orizontala
H), apoi întoarce valoarea în aceeaşi coloană dintr-un rând pe care-l specificaţi, pentru tabel sau pentru
matrice; HLOOKUP, foloseşte la vizualizarea unor date care sunt localizate într-un rând situat peste
primul rând al unui tabel de date şi dorim să le vedem mai jos cu un număr specificat de rânduri;
HLOOKUP(val_caut;tabel;nr_rand; exact), val_caut = valoarea care trebuie căutată în primul rând al
tabelului, tabel = un tabel cu date în care căutăm val_caut; nr_rand = numărul rândului din tabel din
care va fi returnată valoarea potrivită, exact = valoare logica true/false, care indica daca dorim ca Hloo-
kup, sa caute potrivire exacta sau aproximativa; ex:HLOOKUP(C4;A4:C11;3; FALSE)
 LOOKUP se foloseşte pentru căutări în vectori sau în matrici şi are două forme:
o forma vector:
LOOKUP(val_caut;vector_de_cautare;vector_rezultat), val_caut = valoarea pe care o caută funcţia
LOOKUP în primul vector (vector_de căutare) şi care trebuie să fie ordonat crescător, vector_rezultat
= vector de aceeaşi dimensiune cu cea a vectorului de căutare şi din care se returnează valoarea cores-
punzătoare primului vector
o forma matrice se caută valoarea specificată, în primul rând sau în prima coloană dintr-o
matrice şi întoarce o valoare din aceeaşi poziţie în ultimul rând sau ultima coloană a matricei; această
formă a funcţiei se foloseşte când valorile care vrem să se potrivească, sunt în primul rând sau în prima
coloană a unei matrice, iar forma vector, atunci când vrem să specificăm localizarea unei coloane sau a
unui rând; LOOKUP(val_caut;matrice), matrice este zona/matricea care conţine valori pe care le com-
parăm cu val_caut cu HLOOKUP şi VLOOKUP căutam în jos/pe coloană sau pe linie/rând, iar cu
LOOKUP selectăm întotdeauna ultima valoare din rând sau din coloană; ex: LOO-
KUP("calc2";A5:A11;B5:B11), LOOKUP(A9;A7:C10)
 MATCH returnează poziţia relativă a unui element dintr-o matrice care corespunde unei valori spe-
cificate într-o ordine specificată; MATCH(val_caut;matrice;potriv), val_caut = valoarea care trebuie să
se potrivească în matrice, matrice=zona în care se caută elementul de potrivire, potriv = (1 se returnea-
ză cea mai mică valoare ->= cu val_caut ("matrice" trebuie ordonată descrescător), 0 se returnează
Mihaela Tutunea 57
prima valoare care este egală cu val_caut şi "matrice" poate avea orice ordonare, 1 se returnează cea
mai mare valoare, care e <= cu val_caut şi "matrice" trebuie ordonată crescător);
ex:MATCH(42;G4:G7;1)
 TRANSPOSE transformă o zonă verticală întruna orizontală sau invers; TRANSPOSE(matrice);
ex: TRANSPOSE(G7:I7)
 VLOOKUP caută o valoare în cea mai din stânga coloană a unui tabel, apoi returnează o valoare în
acelaşi rând dintr-o coloană specificata din tabel ( potrivire Verticală); VLOO-
KUP(val_caut;tabel;nr_col; exact), argumentele funcţiei au aceeaşi semnificaţie ca şi la funcţia HLO-
OKUP, doar că aici apare nr_col = numărul coloanei din tabel din care trebuie returnată valoarea; ex:
VLOOKUP(A6;A5:B11;2)
Funcţii pentru baze de date
o DAVERAGE calculează media valorilor dintr-o coloană /lista/ baza de date, care respectă anumite
condiţii impuse; DAVERAGE(baza_date;camp;conditii), baza_date = zona de celule care alcătuiesc
baza de date (rânduri=înregistrări şi coloanele = câmpuri); primul rând = etichetele câmpurilor bazei
de date; câmp = coloana folosită în funcţie, condiţii = zona care conţine condiţiile impuse bazei de da-
te; ex: DAVERAGE(A15:E21;C15;A15:E21)
o DCOUNT - contorizează celulele dintr-o coloană din listă sau din baza de date, care conţin numere
şi care îndeplinesc condiţiile impuse; DCOUNT(baza_date;camp;conditii);
ex: DCOUNT(A24:F30;B24;A16:C170)
o DCOUNTA- contorizează celulele completate dintr-o coloană din listă sau din baza de date care în-
deplinesc condiţiile specificate; DCOUNTA(baza_date;camp;conditii);
ex: DCOUNTA(A32:F38;A32;A28:F30)
o DGET - extrage o singură valoare dintr-o coloană a unei liste sau a unei baze de date, care îndepli-
neşte condiţiile impuse; DGET((baza_date;camp;conditii); ex: DGET(A32:F38;F32;A28:F29)
o DMAX - returnează maximul dintr-o coloană a unei liste/baze de date, care îndeplineşte condiţiile
impuse; DMAX((baza_date;camp;conditii); ex: DMAX(A38:F44;D38;A34:G35)
o DMIN - returnează minimul dintr-o coloană a unei liste/baze de date, care îndeplineşte condiţiile;
DMIN(baza_date;camp;conditii);
ex: DMIN(A41:F47;E41;A38:G40)
o DSUM - adună numerele dintr-o coloană a unei liste/ baze de date, care îndeplinesc condiţiile;
DSUM(baza_date;camp;conditii);
ex: DSUM(A41:F47;F41;I42:O44)
o DPRODUCT - face produsul valorilor dintr-o coloană a unei liste/baze de date, care îndeplinesc
condiţiile; DPRODUCT(baza_date;camp;conditii);
ex:DPRODUCT(A41:F47;F41;I46:O47
Inserarea elementelor grafice

 tehnologia OLE (Object Linking and Embedding), permite aplicaţiilor care suportă OLE, comenzi
de tipul Insert -> Object-> (MS Office)
 inserarea elementelor grafice este comună tuturor modulelor din MS Office Word, Excel, Power-
point, cu mici specificităţi
o elementele grafice de inserat, apar în tab-ul Insert-> Illustrations - pot fi:
o imagini (picture), (pot fi de pe calculatorul local sau de pe Internet sau dintr-un fişier extern
sau direct de pe scaner sau orice dispozitiv digital foto/telefon), elemente din ClipArt local
sau online, obiecte SmartArt, Object (obiecte externe):
o forme automate (autoshapes)
o scris artistic (Wordart)
Mihaela Tutunea 58
o obiecte externe (tip OLE) documente pdf, doc; imagini bmp, jpg, gif; videoclipuri, midi, au-
diovideo secvenţe, MS Equation, elemente PowerPoint, PhotoScan, OpenOffice.org, etc.
 inserarea, formatarea, copierea, mutarea, alinierea, gruparea si adăugarea acestor elemente gra-
fice se face exact ca și în MsWord
Generarea graficelor Excel
Excel oferă posibilitatea reprezentării unui set de date, sub formă grafică, foarte sugestivă şi uşor de
interpretat; realizarea graficelor Excel, se bazează pe un Wizard foarte simplu de utilizat
o inserarea graficelor Excel - din tab-ul Insert -> Charts și apoi se selectează tipul de grafic; pentru
un grafic, se atașază automat 2 cutii cu instrumente specifice - Chart Tools :
o Design – se stabilesc: aspectul și stilul graficului (layout, styles)
o Format - se stabilesc formele automate, efecte, stiluri, alinieri, dimensionări
Tipuri de grafice, conținute în templates:
o cu bare şi coloane (histograme), folosite la compararea tendinţelor multiple, cumulative
o cu linii, au aceeaşi utilizare generală ca şi histogramele
o tip "plăcintă" (pie), folosite pentru redarea evoluţiei unei singure serii, reprezentând distribuţii tota-
le
o tip XY(scatter, nor), pentru perechi numerice (x,y), funcţii matematice bidimensionale, serii a câte
două şiruri de numere x, y
o tip area, la fel ca şi cele cu bare şi linii
o tip "gogoaşă"(doughnut), permit reprezentarea mai multor serii deodată
o tip radar, folosite pentru comparaţia valorilor din fiecare categorie
o tip "bubble", reprezentarea unor triplete
o tip "surface", reprezintă minim doua serii, fiecare reprezentată prin propria ei curbă şi apoi sunt
cuprinse într-un grafic 3D
o tip "stock", pentru evidenţe bursiere, cronologice şi de evoluţie
După generarea graficului, acestuia i se pot aduce îmbunătăţiri, reformatări, redimensionări după pre-
ferinţă; reformatările, se referă atât la întregul grafic, cât şi la fiecare element component al acestuia; se
port realiza prin selecţia cu mouse-ul a fiecărui element al graficului pe care vrem să-l reformatăm şi
apoi click-mouse dreapta şi sunt puse la dispoziţie ustensile de reformatare; spre exemplu: click-deapta
pe suprafaţa graficului, se deschide popup-ul (lista verticală) de formatare foarte cuprinzătoare, legată
de zona graficului, tipul şi opţiunile graficului, al datelor sursă, cât şi opţiuni de plasare a graficului în
foaia de lucru;
Setarea paginii de imprimare
o setarea paginii pentru imprimare se realizează din tab-ul Page Layout -> Page Setup
Fereastra de dialog Page setup, conţine: Pagina(page), Margini (Margins), Antet şi subsol(Header and
Footer) şi Foaie (Sheet)
Fiecare din aceste secţiuni, au şi trei butoane de Print Preview(previzualizare înaintea imprimă-
rii)/Print si Options
Generarea şi utilizarea hiperlinkurilor
o hyperlink-ul este o referinţă, legătură, element de navigaţie într-un document către alte părţi ale
aceluiaşi document, alte documente sau secţiuni din alte documente, spre care este condus utilizato-
rul când accesează elementul de navigaţie
o hyperlink-urile, sunt elemente bază a WWW-ului, dar nu se folosesc doar pe Internet, ci şi în orice
alt document digital
o generarea unei hiperlegături într-un registru Excel, se realizează din tab-ul Insert ->Links -> Hy-
perlink (CTRL+K) (sau click dreapta, pe elementul selectat de pe care vrem să facem legătura); hi-
Mihaela Tutunea 59
perlegăturile se pot crea către aceleaşi elemente ca şi în cazul MS Word, fereastra de dialog având
aceeaşi formă şi structura de informaţii;
Baze de date sortare, filtrare, subtotaluri
 baza de date este ansamblu de date (înregistrări) coerente, integrate şi partajate;
 sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă ansamblul programelor care asigură gestiunea da-
telor dintr-o bază de date;
 în sens Excel, se vorbeşte despre bază de date sau listă, ca fiind zona selectată dintr-o foaie de cal-
cul care conţine date corelate şi din care se pot genera baze mai mici de date relaţionate
 lista (baza de date) Excel este un ansamblu contiguu de celule (zonă compactă de celule)
 prima linie a unei liste conţine capul de tabel al listei, alcătuit din numele coloanelor listei
 articolele (înregistrările) sunt liniile listei şi au aceeaşi structură în toată lista
 câmpurile sunt coloanele listei, al căror nume este cuprins în capul de tabel al listei; numele câmpu-
rilor trebuie să fie obligatoriu unice
 câmpurile pot conţine orice fel de date Excel
 câmpurile care conţin în interiorul lor formule (introduse prin "="), se numesc câmpuri calculate
 Excel, permite generarea, gestionarea unor astfel de liste (baze de date) şi dispune de facilităţi de
manipularea acestora, cum sunt:
o sortarea
o filtrarea simplă sau avansată
o generarea formularelor de preluare şi validare a intrărilor într-o listă, cu adăugarea, modificarea,
ştergerea, căutarea şi regăsirea unor articole din listă (baza de date)
o generarea subtotalurilor automate (agregarea datelor)
o generarea tabelelor pivot, care sunt instrumente sintetice de analiză a datelor unei liste, dintr-
una sau mai multe foi de calcul sau regiștri, însoţite de reprezentările grafice aferente (pivot
charts)
o consolidarea mai multor liste (baze de date), cu structuri similare, cu posibilitatea utilizării
funcțiilor specifice acestei operațiuni.
Sortarea unei baze de date
o presupune aranjarea datelor acesteia după anumite câmpuri; se selectează zona (lista) de sortat
(click mouse pe baza de date) şi apoi din tab-ul Data -> Sort sau dacă există iconiţa adăugată în bara
de instrumente se acţionează click pe sortare ascendentă simplă sau sortare descendentă
simplă
o sortarea se poate realiza după coloane, după valori (values) – culoarea celulei, culoare fontului sau
iconița atașata celulei
o în cazul utilizării Data ->Sort -> Column, fereastra de dialog permite alegerea mai multor chei de
sortare, ceea ce presupune alegerea mai multor nume de câmpuri (coloane), după care se realizează
sortarea; adăugarea noilor coloane de sortat, se realizează din icoana Add Level; ordinea sortării, este
fie ascendentă sau descendentă (pentru fiecare câmp în parte); trebuie optat dacă dorim/sau nu include-
rea primului rând (a capului de tabel) în sortare, iar la opţiuni se cere sensul sortării de sus în jos sau
de la stânga la dreapta, pentru parcurgerea listei
o anularea efectelor sortării se face prin ștergerea nivelelor de sortare - icoana Delete level sau de cu
Undo sau CTRl+Z
Filtrarea datelor
o filtrarea constă în generarea unei liste logice conţinând doar articolele care respectă/îndeplinesc
anumite condiţii impuse de către utilizator;
o condiţia impusă poartă denumirea de filtru;
Mihaela Tutunea 60
o în Excel, filtrarea poate fi automată (Filter (CTRL+Shift+L)) şi avansată (Advanced filter)

 pentru filtrarea automată (Filter), se selectează zona care trebuie filtrată din listă (click-
mouse pe baza de date), apoi din tab-ul Data -> Sort&Filter -> Filter; sunt adăugate automat semnele
de filtru pe fiecare coloană (câmp) în parte; din aceste liste verticale (semne de filtru), se pot apoi
selecta anumite valori ale câmpurilor, realizându-se filtrarea dorită, pentru fiecare câmp în parte;
▫ lista verticală pentru fiecare coloană filtrată conţine mai multe opţiuni, conținute în lista
Numbers Filters: All, Equals, Does not equal, Greater than, Greater than or equal to, Less than, Less
than or equal to,Between, Top 10, Above/ Bellow average, Custom filter;
▫ în cazul în realizării unui filtru personalizat (Custom filter), în fereastra acestuia, se permite
formularea a două condiţii legate prin "AND" sau "OR", impuse aceleaşi coloane
▫ autofiltrarea( filtrarea simplă) se poate realiza şi doar pentru o singură coloană
▫ anularea efectelor filtrării se realizează din tab Data -> Filter -> Clear sau click pe iconiţa
Agregarea datelor (generarea grupurilor, subtotalurilor)

o funcţiile de agregare a bazelor de date, în Excel sunt cele cuprinse în categoria de funcţii DataBase:
Dcount, Daverage, Dmax, Dmin, Dget, Dproduct, Dsum, etc.
o agregarea datelor se realizează după filtrarea prealabilă a datelor, din tab Data -> Outline -> Subto-
tals; fereastra de dialog, cere specificarea câmpului după care se face gruparea, funcţia de agregare ce-
rută, câmpurile pentru care să se realizeze subtotalurile (agregarea) și se solicită locul plasării subtota-
lurilor (de obicei sub date)
o dacă se doreşte introducerea mai multor funcţii de agregare, se poate repeta procedeul
o se poate opta pentru ascunderea liniilor de detaliu din lista agregata şi menţinerea doar a totalurilor
prin selectarea nivelurilor 1 ,2, 3, 4 din dreapta listei agregate
o anularea efectelor agregării Data-> Outline -> Subtotals ->Remove all
Consolidarea datelor
o consolidarea (comasarea) datelor, este folosită în centralizarea datelor, din mai multe surse (foi de
lucru diferite, regiştri diferiţi, date tabelare externe); se realizează din tab Data ->Data tools - Conso-
lidate
Macrouri generare, utilizare
- macrourile(macrocomenzile), sunt:
o programe sursă (cod), de obicei de dimensiuni mici, care realizează automatizarea unor acţiuni re-
petitive şi care se impun efectuate asupra unor date cuprinse în regiştri Excel (şi nu numai), cu o anu-
mită frecvenţă
o macrourile nu sunt specifice doar Excel; toate celelalte module ale MS Office, au printre instrumen-
tele avansate şi generarea de macrouri
Utilizarea macrourilor: tab Developer -> Code -> Macros (Alt F8); din lista de instrumente se selec-
tează Record macro sau Visual Basic Editor (Alt F11) sau Macro Security; modul de lucru este comun
tuturor modulelor și a fost descris în capitolul MS Word.
Tehnici avansate Excel

Tabelele pivot
 sunt considerate instrumente puternice de analiză şi sinteză a bazelor de date Excel, ele rezumând
informaţiile din aceste baze de date; oferă şi facilitatea ataşării unor reprezentări grafice corespunzătoa-
re datelor tabelului;
 generarea tabelelor se realizează din tab Insert ->Pivot table
 pentru generarea unui tabel (raport) pivot, Excel pune la dispoziţie un Wizard foarte bun;
Mihaela Tutunea 61
 mod de lucru: având creată deja o bază de date Excel, click-mouse pe baza dedate, apoi se selec-
tează din Insert -> Pivot Table ->Pivot Table
 după completarea informațiilor solicitate, apare fereastra de dialog Pivot table fied list și meniul
Options din Pivot table Tools
Tabelarea funcţiilor
o tabelatorul Excel, pune la dispoziţia utilizatorului instrumente specializate pentru analiza unor date
din diverse domenii
o aceste instrumente se găsesc în tab Data -> Data Tools -> What-if -> Data table
o tabelarea unei funcţii constă în generarea automată a valorilor unei funcţii (univariabile (f(x) sau
bivariabile(f(x,y)), când variabilele acesteia parcurg anumite intervale de valori date de utilizator
Scenariile
o scenariile sunt instrumente de analiza Excel, cu mod de lucru asemănător tabelatoarelor de funcţii;
se pune problema analizei unor funcţii cu mai multe variabile, generându-se pentru fiecare variantă câte
un scenariu (simulare a unei situaţii date); instrumentul de lucru Excel, se găsește în tab Data -> Data
Tools -> What-if -> Scenario manager
Goal seek
 "căutătorul de rezultate", este alt instrument Excel de rezolvare şi analiză al unor probleme com-
plexe specifice unor domenii foarte diferite de activitate
 goal seek, poate găsi, însă, valoarea unei singure variabile, când se cunoaşte rezultatul final
Solverul
o "rezolvitorul" este un instrument Excel care ajută la rezolvarea unor probleme complexe cu specific
matematic, statistic sau din orice alt domeniu
o se folosesc pentru optimizări, maximizări/minimizări de funcţii, rezolvări de ecuaţii si sisteme de
ecuaţii, programare liniară/neliniară, etc.
o suportă în analiză un număr mare de variabile şi condiţionări(constrângeri) impuse asupra acestora
6. Data Analysis - prelucrări statistice
o Excel mai oferă şi o gamă foarte largă de instrumente de prelucrare statistică
o fac parte tot din instrumente Add-Ins, ca urmare trebuiesc instalate separat, prin același proce-
deu descris la solver - din Tab File -> Excel options -> Add-Ins -> se selectează Analysis Toolpack și
OK
o icoana Data Analysis, va apărea în tab Data -> Analysis-> Data Analysis
Protecţii date în Excel
 Excel oferă instrumente de protecţie a regiştrilor, foilor de calcul şi a elementelor acestora
 inserarea blocului de instrumente de protecţie în bara de titlu se face din tab Review ->Changes
Utilizarea şabloanelor predefinite (Templates)
o Excel, la fel ce şi celelalte module ale MS Office, pune la dispoziţia utilizatorului, forme predefinite
(şabloane), care pot fi preluate şi folosite direct din galeria de şabloane Excel
o aceste şabloane sunt personalizabile, prin crearea unui nou registru - din Button office -> New
workbok ->Installed templates -> Create
Extensii Web pentru regiştri Excel
 modulele pachetului MS Office, permit salvări și vizualizări în format html sau web page
 la fel și regiștri Excel pot fi salvați ca pagini web - din Tab File -> Save as -> Web page sau
Single file web page.
Teme de reflecție:
1. Care este unitatea de bază de lucru în Excel şi care sunt elementele sale?
Mihaela Tutunea 62
2. De unde se realizează setările Excel?

3. Ce este o referinţă de celulă?
4. Cum se formatează celulele ?
5. Ce este şi cum se realizează autoumplerea, cum se realizează?
6. Cum se realizează formatarea condiţională?
7. Câte tipuri de sortări cunoaşteţi şi cum se anulează efectul sortării?
8. Cum realizaţi filtrarea tip custom?
9. Ce este agregarea datelor şi de unde se realizează?
10. Ce diferenţă este între funcţiile Count şi Counta?
11. Ce diferenţă este între funcţiile Sumif şi Countif?
12. Cum selectaţi tipul unui grafic?
13. Ce diferenţă este între o copiere transversală şi efectul funcţiei Transpose?
14. Ce sunt şabloanele şi la ce folosesc ele?
15. Cum se generează un tabel pivot?
16. Care este diferenţa între funcţiile RATE şi PMT?
17. Ce nu se poate realiza cu Goal seek?
18. La ce credeţi că aţi putea folosi scenariile Excel?
19. Daţi un exemplu de utilizare a analizei What if (tabelare) cu 2 variabile ?
20. Propuneţi o problemă de rezolvat cu solverul Excel
Rezumat
Adresă (referinţă) a unei celule: identificator unic al unei celule
Agregarea datelor: generarea subtotalizărilor într-o bază de date
Celule: rezultatul intersecţiei liniilor cu coloanele
Consolidarea (comasarea) datelor: centralizarea datelor din mai multe surse
Filtrarea: generarea unei liste logice conţinând doar articolele care respectă/îndeplinesc anumite condiţii
Filtru: condiţia impusă unor câmpuri în vederea filtrării lor
Foile de calcul: compun registrele şi facilitează manipularea datelor prelucrate în Excel, prin structurarea aces-
tora
Formula: instrucţiune, combinaţie de funcţii, operatori, constante, variabile, referinţe, care în urma evaluării,
generează un anumit rezultat
Funcţiile Excel predefinite: formule speciale cu o anumită sintaxă, care execută operaţii, prelucrări de date in
vederea rezolvării unor calcule, probleme specifice de rezolvat
Goal seek: instrument Excel de rezolvare şi analiză al unor probleme, care găseşte valoarea unei singure variabi-
le, când se cunoaşte rezultatul final
Registrul: unitate implicită de lucru Excel; alcătuit din minim o foaie de lucru;
Scenariile Excel: simulare a unei situaţii date prin analiza unor funcţii cu mai multe variabile, generându-se pen-
tru fiecare variantă câte un scenariu
Solver: instrument Excel care ajută la rezolvarea unor probleme complexe cu specific matematic, statistic sau
din orice alt domeniu
Sortarea: presupune aranjarea datelor dintr-o bază de date, după anumite câmpuri
Tabelarea unei funcţii: generarea automată a valorilor unei funcţii (univariabile (f(x) sau bivariabile(f(x,y)),
când variabilele acesteia parcurg anumite intervale de valori
Tabelele pivot: instrumente puternice de analiză şi sinteză a bazelor de date Excel

Studierea de către studenţi a materialului teoretic aferent modulului, cuprins în suportul curs şi în bibli-
ografia suplimentară indicată.
 dobândirea deprinderilor de utilizare eficientă a MS Excel;
 vizualizarea comparativă cu alte tabelatoare OpenOffice.org Calc;
Mihaela Tutunea 63

1. Creaţi un registru Excel nou cu numele <numeprenume1.xls)(ex. popana1.xls):
a. în foaia de calcul 1 (Sheet1) să se efectueze următoarele:
să se introducă:
i. în celula A1 eticheta „Text”
ii. în celula B1 eticheta „Serie numerică 1”
iii. în celula C1 eticheta „Incasări”
iv. în celula D1 eticheta „Ora”
v. în celula E1 eticheta „Procente”
vi. în celula F1 eticheta „Stiintific”
vii. în celula G1 eticheta „Lunile anului”
viii. în celula H1 eticheta „Zilele saptamanii”
ix. apoi, să se introducă:
x. Etichetele a1...a100 în celulele A2...A101
xi. Seria de numere -500, -478, ..., 1678 în celulele B2..B101. Să se formateze numeric cu 2 zeci-
male.
xii. Seria de numere 1000, 1500, ..., 50500 în celulele C2..C101. Să se formateze Currency cu sim-
bolul monetar LEI, cu 2 zecimale.
xiii. Seria 14:30:00, 14:45:00....15:15:00 in celulele D2..D101.
xiv. Seria 0.0102, 0.0105...0.0399 in celulele E2..E101. Să se afişeze sub forma de procente cu 2 ze-
cimale.
xv. Seria 10000, 20000... 1000000 în celulele F2..F101. Să se afişeze în format ştiinţific.
xvi. Lunile anului în celulele G2..G101.
xvii. Zilele săptămânii în celulele H2..H101.
xviii. să se realizeze următoarele:
xix. alegeţi pentru coloanele A,B,C autoformatul „list2”;
xx. formataţi col. G cu font „script” de 14, bold si puneţi patern galben;
xxi. aliniaţi col. H la dreapta si introduceţi pentru celula H4, comentariul „Azi este:.. „;
xxii. puneţi comentariului un fond albastru;
xxiii. formataţi bold si centrat, restul coloanelor;
xxiv. formataţi ca tabel întreaga zona de celule pline, cu border outside şi inside;
xxv. capul tabelului, alcătuit din numele de coloane, coloraţi-l în albastru deschis;
xxvi. inseraţi deasupra acestui cap de tabel 3 linii goale;
xxvii. pe linia a doua, realizaţi o unire a celulelor (merge) si introduceţi titlul „Tipuri de date in Ex-
cel”, pe care formataţi-l cu Times New Roman de 20, centrat, bold, italic si subliniat;
b. în sheet2 (foaie calcul2), să se creeze listele proprii cu numele şi valorile (din Tools-Options-Custom
lists):
i. Lista 1, cu numele: Destinatii turistice, cu valori: Tunisia, Egipt, Algeria, China, Japonia, India,
Israel, Emiratele Arabe
ii. Lista 2, cu numele: Servicii turistice, cu valorile: cazare, transport, demipensiune, all inclusive,
excursii locale, divertisment
2. Să se creeze un nou registru cu numele <numeprenume2.xls)(ex. popana2.xls):
a. să se introducă în foaia de calcul 1 (sheet1) antetul de tabel, valorile lui n în coloana A şi valorile
lui k în coloana B, n=1..14, k=0..13 (vezi imaginea de mai jos)
b. să se formateze tabelul (A1:I15) astfel:
să se calculeze următoarele:
i. în coloana C (celulele C2:C15) factorialul lui n (n=1..14)
Mihaela Tutunea 64
Ank = n!
ii.
în coloana D (celulele D2:D15) – aranjamente (n  k )! (n=1..14, k=0..13 )
iii. în coloana E (celulele E2:E15) radicalul lui n (n=1..14)
iv. în coloana F (celulele F2:F15), calculaţi valoarea lui n la puterea a 3-a.
v. în coloana G (celulele G2:G15), generaţi valorea lui en (n=1..14)
vi. în coloana H (celulele H2:G15), calculaţi C nk , unde n, k sunt valorile coloanelor A si B
vii. în coloana I (celulele I2:I15), log5( n ), unde n=1..14
viii. în celula A16, suma valorilor din celulele A2..A15
ix. în celula B16, calculaţi suma elementelor coloanei E pentru n>=4 (valorile lui n sunt introdu-
se in celulele colanei A)
x. în celula B17, produsul numerelor aflate in coloanele A si E;
xi. sin(E4) în celula A18, cos (E6) in celula B18, tg(E11) in celula C18, arccos(A2) in celula
D18, arctg(A2) in celula E18
3. Într-un magazin se comercializează diverse produse; reprezentati tabelar situatia produselor stiind ca preţul
de vânzare al unui produs este format din preţul produsului şi taxa pe valoare adăugată; incepand din coloana
A, se va nota cu Prod – denumirea produsului, Cant – cantitate produs, PVP - preţul de vânzare al produsului,
PP - preţul produsului, TVA - taxa pe valoare adăugată; introduceti i minimum 10 inregistrari, in coloanele
PROD; CANT si PVP; coloanele numerice se formateaza currency cu simbolul lei, iar coloana Cant va conţine
simbolul buc; apoi, să se calculeze:
a. preţul produsului (PP) şi valoarea taxei pe valoare adăugată(TVA);
b. valoarea produselor fără TVA (PP) în coloana F;
c. valoarea produselor la preţ de vânzare în coloana G;
d. valoarea TVA aferentă produselor vândute în coloana H;
e. numărul total de produse vândute în celula C12;
f. valoarea totală a produselor vândute în magazin (PVP şi PP) in F12, G12;
g. valoarea totală a taxei pe valoare adăugată aferentă produselor vândute în H12;
h. numărul produselor cu preţ > 1500 în D14 (funcţia COUNTIF)
i. numărul produselor (sortimentelor) în D15
4. Creaţi un nou registru Excel, cu numele <numeprenume5.xls)(ex. popana5.xls) şi rezolvaţi problemele urmă-
toare, utilizând funcţiile financiare:
a. persoană deţine un cont de economii în valoare de 5000 $, la o bancă; într-o perioadă de 3 ani, doreşte
să depună în acest cont, la începutul fiecărei luni o sumă fixă de 200$; dobânda anuală oferită de banca
sa, este de 3%. Ce sumă va avea în cont, această persoană la sfârşitul perioadei de economisire?
(funcţia FV)
b. Dorim să luăm un împrumut de 15000$ de la bancă, pe o perioadă de 12 luni, rata dobânzii este de
7.5% pe an; Ce sumă vom avea de plătit la începutul fiecărei luni pe perioada împrumutului? (funcţia
PMT)
c. Dorim să achiziţionăm o mică fabrică de confecţii, în valoare de 50000$; estimăm să obţinem venituri
anuale în următorii 4 ani în valoare de: 10000$, 12000$,15000$,18000$; Ţinând cont că rata inflaţiei
este de 9% pe an, care este în acest caz valoarea netă actuală a investiţiei făcute? (funcţia NPV)
d. Am achiziţionat un automobile de lux în valoare de 30000$; considerând că peste 3 ani, valoarea aces-
tei maşini va ajunge la 18000$, care este deprecierea anuală a automobilului achiziţionat? (funcţia
SLN)
5. Într-un nou registru cu numele <numeprenume6.xls)(ex. popana6.xls), folosind una din funcţiile Excel care
condiţionează rezultatul în urma evaluării unei condiţii (funcţia IF), calculaţi valoarea lui F(x,y) în foaia de cal-
cul 1:
Mihaela Tutunea 65
6. Se dă următoarea situaţie a unei firme „X”, re-

gasita in registrul Pt_lp3.xls – pct6:
Într-un nou registru Excel cu numele <numeprenu-
me7.xls)(ex. popana7.xls), să se reprezinte gra-
fic(histogramă) în sheet1, această situaţie, astfel
încât pe axa Ox să apară indicatorii şi apoi să se
formateze graficul asemanator imaginii:
7. Sa se copieze tabelul din registrul Pt_lp3.xls – pct7, reprezentând situaţia vânzărilor săptămânale ale unui
magazin de fructe, în foaia1 a unui registru nou cu numele <numeprenume8.xls) (ex. popana8.xls)
a. să se reprezinte grafic sub forma de pie(plăcintă), situaţia vânzărilor de fructe pe zile, evidenţiind ziua de luni
Cantitati fructe vandute pe zile
22%
24%
8%
18%
12%
16%
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă
Raport cantitati -pret pe zile

b. să se reprezinte grafic sub forma unei histogra-
70 62
me(pe coloane), comparaţia cantităţi vândute- 60
42
50 40
preţuri, pe zile şi să se ataşeze o linie de tendinţă
Valori
40 28 33
30 21,1 22 20
15,5 15 13,5 15,5
20
10
0
i
ni
ţi
ă
i
Jo
ri
er
ar
t
cu
Lu
bă
in
M
m
V
ie
Cantitati (kg)
Sâ
M
Pret/kg Zile saptamana

Poly. (Cantitati (kg))
În sheet2, să se reprezinte grafic următoarele date statistice (registrul Pt_lp3.xls – pct7_2), sub forma norului
statistic:
Copiaţi în sheet 3, tabelul de din registrul Pt_lp3.xls – pct7_3 şi realizaţi următoarele tabele pivot:
a. după Luna, să se determine suma creditelor pe student + graficul aferent
Mihaela Tutunea 66
b. după Student, să se determine media creditelor/luna+grafic aferent
c. suma creditelor pe fiecare student/disciplină cu calcularea mediei creditelor/luna+grafic aferent
Generaţi un folder cu nume <numeledumneavoastra_LP3>, în care mutaţi rezultatele acestei lucrări, fişiere
.xls; comprimaţi (arhivaţi) conţinutul şi transmite-ţi-l pe e-mail sau pe portalul ID, titularului de curs; în subiec-
tul mesajului şi al arhivei, să apară numele dumneavoastră şi LP3(lucrare practică3) (ex: pop_ana_lp3);
1. Tutunea Mihaela-Filofteia, Instrumente IT pentru administrarea afacerilor. Aplicatii, Presa Universitara-
Cluj-Napoca, 2012 2.
3. Orice documentaţie tipărită sau digitală, tutoriale, help-uri, etc. - MS Excel;
Modulul IV
Unitatea 9. MS Powerpoint
Unitatea 10. MS Publisher
Scop
Formarea deprinderilor de utilizare eficientă a modului MS Office de generarea prezentărilor, MS Po-
werpoint;
Formarea deprinderilor de utilizare eficientă a modului MS Office de generarea materialelor publicita-
re, MS Publisher;
Mihaela Tutunea 67
Obiective:
 Prezentarea detaliată a instrumentului de generare a prezentărilor MS Powerpoint şi a modului
de lucru cu acesta;
 Prezentarea detaliată a mediului de lucru MS Publisher şi a posibilităţii de realizare a materia-
lelor publicitare;
Concepte de bază: Prezentare, slide, efecte de animaţie, broșuri, pagini web
Unitatea 9
MS POWERPOINT
Sinteză
Mediul MS Powerpoint
 modulul Power Point (PP) este o componentă a pachetului MS Office 2013
 PP este specializat în realizarea de prezentări
 prezentarea este un ansamblu de pagini (diapozitive, slide-uri) cuprinzând imagini, elemente
grafice, elemente externe (fişiere Word, Excel, etc.), elemente multimedia, animaţie, inserare
text narat/comentarii narate, hiperlinkuri, etc.
Obiectul implicit de lucru, al acestui modul , este prezentarea (presentation), cu extensie implicită
.pptx, pentru versiunea 2013.
 lansarea: Apps -> MS Powerpoint 2013 sau click pe o icoană deja generată pe desktop;
Conţinut fereastră MS Powerpoint

 fereastra de interfaţă are o structură comună celorlalte module MS Office 2013; aceasta conține:
 bara de titlu: conţine butonul Powerpoint, numele prezentării deschise, butoanele de mărire,
micşorare, închidere a ferestrei de lucru;
Bara de instrumente rapide Bara de titlu
Tab in ribbon (Quick access toolbar) Bara de meniu Cartuș (Ribon)
Cutie de intrumente într-un tab
 bara de meniu, conţine tab-urile: Home, Insert, Design, Transitions, Animations, Slide show,
Review, View, Developer; împreună cu cutiile de instrumenteaferente formează cartușul/panglica
de instrumente (Ribon)
 bara de instrumente (Quick Access Toolbar) , conţine butoanele operaţiilor cel mai des folosite de
utilizator; pot fi adăugate butoane noi (Costumize Quik Access Toolbar) şi pot fi aranjate pe mai
multe rânduri;
 bara de stare (in partea de jos a ferestrei Powerpoint), indică slide-ul curent din total slide-uri, te-
ma implicită a prezentării, limba implicită, linie, rând, secţiune, taste active, limbă document, stare
speller, moduri de vizualizare (normal, slide sorter, slide show), nivelul de dimensionare (zoom) și
scalarea la nivel de pagină a slide-ului curent;
 rigla verticală prevăzută cu scroller și butoane de navigare rapidă Next și Previous;
Mihaela Tutunea 68
 partea stângă, conţine zona de afişare miniaturală a succesiunii slide-urilor create, cu opţiunile ou-
tline și slide în partea de sus; outline, este zona care concentrează şi vizualizează conţinutul scris al
slide-urilor şi este foarte utilă.
 suprafaţa de lucru a slide-ului este cea mai mare suprafaţă din fereastra MS Powerpoint
 Tab-ul File, conţine:
 Info – informații despre prezentare – versiuni, proprietăți, partajare, permisiuni de utilizare,
etc.;
 New - crearea unei noi prezentări;
 Open - deschiderea unei prezentări existente;
 Save - salvarea implicit a prezentării, cu extensia .pptx
 Save as - salvarea prezentărilor sub alt nume, în versiune anterioară 97-2003, în format PDF
 Print - previzualizarea şi tipărirea prezentărilor - Quik Print, Print preview, Print;
 Share - partajare prezentare
 Export -salvare prezentări sub diferite formate (inclusiv PDF sau XPS6)
 Close - închiderea prezentării;
 Account - informații despre produs și utilizator;
 Options - permite setarea opţiunilor necesare unei sesiuni de lucru WORD; tab-uri conținute:
General, Proofing, Save, Language, Advanced, Customize ribbon, Quick access toolbar, Add-ins,
Trust center.
Mod de lucru în MS PowerPoint:

Crearea unei prezentări
 crearea unei noi prezentări, se realizează din tab File -> New
sau (Ctrl+N); se poate opta pentru crearea unei prezentări blank, pentru folosirea șabloanelor preinsta-
late (Available templates and themes), a șabloanelor utilizator (My templates) sau descărcarea unora
noi, online; implicit se deschide primul slide (slide 1), gol
 deschiderea spre vizualizare/modificare a unei prezentări existente – Tab File -> Open (Ctrl+O)
 inserarea unui nou slide, se realizează:
 din tab Home Slides New slide, CTRL+M
 în partea stângă a ferestrei de lucru PP, cu click-mouse dreapta pe slide-ul după care se do-
rește inserarea unui nou slide - New slide
 operațiunile asupra slide-urilor, se realizează fie cu click dreapta pe slide, fie fin tab-urile de
instrumente; aceste operaţiuni se pot realiza independent, pentru fiecare slide în parte, sau grupat, pen-
tru mai multe; gruparea se face cu CTRL + click pe slide-urile de grupat, după care se aplică operațiuni
sau setări comune
 cele mai comune operațiuni sunt: ștergerea (delete), copierea (copy-paste), mutarea (cut-paste),
duplicarea, ascunderea (hide), alegerea layout-ului, background-ului
 reordonarea slide-urilor în cadrul prezentării, se poate face și prin mutarea cu mouse-ul (“drag
and drop”)
 vizualizarea și formatarea sau lucrul individual pe un slide, se realizează, prin selectarea din lis-
ta de slide-uri a celui dorit și apoi, dublu click pe acesta
5
6
Mihaela Tutunea 69
 etape lucru:
 alegerea schiţei/aspectului slide-urilor (layout) din tab Home -> Slides -> Slide layout
 alegerea și setarea designului slide-urilor
 alegerea fundalului (background) slide-ului -> din tab Design -> Background; se poate opta
pentru un fundal simplu (solid fill), în variație de culori (gradient fill ) sau pentru inserarea unei
imagini din galeria implicită PP sau dintr-un fișier extern; pentru fiecare din aceste elemente, se
pot seta opțiuni de formatare specifice
o alegerea schemei de animaţie -> din tab Animations
o utilizatorul poate să-şi genereze propria secvenţă de animaţii -> Custom animation
o alegerea modului de tranziţie de la un slide la altul -> se aplică pentru slide-ul curent, pen-
tru mai multe slide-uri selectate, pentru toate slide-urile prezentării; se realizează din tab
Animation -> Transition to this Slide -> se selectează tipul de efect de tranziție dorit
Setarea prezentării
 se realizează din tab Slide Show :
o setare mod de prezentare (din Start slide show - from begining, from current slide, custom
slide show) sau F5; oprirea se face cu tasta <Esc> sau din ecran prezentare, stânga jos ->
slide show
o definirea prezentărilor personalizate (custom slide show), presupune crearea unei selecții
sau succesiuni de slide-uri definite de utilizator; se realizează din Custom slide show - prin
selectarea slide-urilor care formează noua prezentare, cu nume sugestiv atașat
o formatarea prezentării -> din Setup Slide Show
o realizarea repetiţiilor -> Rehears timings - foarte utilă pentru stabilirea timpului de pre-
zentare a fiecărui slide și a întregii prezentări; timpul astfel identificat, se poate folosi, prin
bifarea opțiunii - Use rehears timings
o înregistrarea naraţiunii (record narration) - necesară în cazul realizării comentariilor de
fundal pentru prezentări
o realizarea unei transmisii live -> Online broadcast (specific versiunilor anterioare)
Inserarea și formatarea obiectelor pe slide-uri
în funcţie de schiţa selectată (slide layout) (dacă nu se alege blank), un slide poate conține mai multe
obiecte de diverse tipuri - titluri, text, tabele, grafice, imagini, secvenţe audio-video, butoane de acțiu-
ne, etc.
Inserarea obiectelor, se realizează din tab-ul Insert
 inserarea tabelelor - Table - se realizează fie prin crearea unui nou tabel, selectând numărul
de linii și coloane, sau prin crearea unui registru Excel (Excel spreadsheets)
 inserarea obiectelor grafice - este realizată din grupul Illustrations; pot fi inserate:
 Hiperlegături (hyperlink) (CTRL +K) - pot fi generate de pe orice tip de obiect, prin selec-
tarea acestuia, click-dreapta -> Hyperlink; o hiperlegătură poate fi definită spre un element,
slide al prezentării curente (place in this document), spre un fișier sau website existent, spre
o adresă de e-mail sau prin crearea unui nou document
Acțiunile (action) - sunt elemente de creare a acțiunilor legate de slide-uri, prezentare; acțiunile pot fi
declanșate la mouse click sau la mouse over;
 Butoanele de acțiune (action button) - sunt forme automate (autoshapes), care re-
prezintă iconic, sugestiv acțiuni create în slide-uri sau prezentare; se găsesc în tab Insert –> Shapes –>
Action buttons (ultimul rând de forme); sunt butoane de trimitere la începutul sau la finalul prezentării,
la primul sau la ultimul slide, la un website sau URL, etc.
Mihaela Tutunea 70
Formatări obiecte
 formatările se pot realiza şi din tab-ul Home -> Font, Paragraph, Drawing sau din tab-ul specific
Format (care apare în ribon, la mouse-click pe un obiect) sau click dreapta pe obiect și din lista ver-
ticală, se selectează formatările specifice
 Selecţia/gruparea mai multor slide-uri, cărora dorim să le setăm aceleaşi formatări -> din partea
stângă a ferestrei, zona de slide-uri, în forma de prezentare normală sau din forma de prezentare
sortată (slide sorter) -> CTRL+click pe slide-urile dorite şi apoi se setează formatările comune
acestor slideuri
Macrouri - generare, utilizare
 utilizarea macrourilor, se realizează folosind instrumentele tab-ului Developer -> Code - Macros
(Alt +F8), care deschide editorul Visual Basic (Alt +F11), MS Script Editor (Alt +Shift+ F11); trebuie
scris codul macroului, salvat ți apoi executat cu Run; este maniera profesională, însă, necesitând cunoș-
tințe specifice;
 lansarea înregistrării unui nou macrou, într-o prezentare se face prin combinația Alt+T+M+R
 în rest, modul de generare si execuţie este comun celui din Word și Excel
Salvarea prezentării
 orice prezentare fără macrouri definite, poate fi salvată sub mai multe formate:
 ca și prezentare în format implicit .pptx - din Tab File -> Save sau Save as -> Power Point pre-
sentation
Vizualizarea rapidă a prezentării ca pagină web
 orice prezentare PP, poate vizualizată ca pagină web; pentru aceasta, în Quick Access Toolbar, tre-
buie adăugată, comanda corespunzătoare, Web page preview, cu iconița ; adăugarea comenzii, se
face în modul comun tuturor modulelor MS Office și anume din click-dreapta pe toolbar -> Customize
Quick Access Toolbar -> All Commands
Împachetarea prezentării și a obiectelor aferente acesteia
 prezentările realizate, sunt de foarte multe ori transportate pe alte computere, echipamente, su-
porți de stocare, etc.; pentru ca prezentarea să fie transportată în forma sa completă, împreună cu toate
obiectele externe inserate ( multimedia, grafice, documente, imagini, etc.), este foarte util, să se genere-
ze o împachetare automată a prezentării ți apoi a salvării acestui pachet în locații specificate de utiliza-
tor;
 această operațiune, se realizează din Tab File -> Export->Package presentation for CD; în fe-
reastra de dialog se solicită numele pachetului, fișierele care trebuiesc copiate, pe lângă prezentarea
propriu-zisă, destinația de generare a pachetului (într-un folder sau pe CD/DVD), modul de rulare au-
tomată a prezentării, securizarea prin parole de acces; pachetul rezultat, sub formă unui folder, cu nu-
mele anterior atașat, conține un viewer executabil (.exe) și un autorun (pentr autolansarea prezentării)
Protecţia unei prezentări MS PP
 protejarea se realizează prin procedura comună tuturor modulelor MS Office; din Tab File -> Save
as -> în fereastra de dialog -> Tools -> General options, se definesc parole password to open/to mo-
dify presentation, opțiunile de securizare; la fel se procedează şi pentru securizarea macrourilor.
Utilizarea şabloanelor predefinite (Templates)
o Powerpoint, la fel ce şi celelalte module ale MS Office, are un set de forme predefinite (şabloane),
care pot fi preluate şi folosite direct de către utilizator; aceste şabloane sunt personalizabile, prin crea-
rea unei noi prezentări din Tab File -> New presentation->dublu click pe un format ales;
Teme de reflecție:
1. Ce este o prezentare PowerPoint?
2. Ce sunt slideurile?
3. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? (încercuiţi răspunsurile corecte):
a. cu F5, se realizează vizualizarea unei prezentări;
Mihaela Tutunea 71
b. elementele de bază ale unui slide sunt slide design, slide layout, background, slide transition;
c. efectele de animaţie se pot adăuga doar pentru slideuri;
d. tranziţia este efect de animaţie;
e. o prezentare are o ordine prestabilită a slideurilor dată de powerpoint;
f. avansarea slideurilor se poate face temporizat şi la mouse-click;
g. fiecare din elementele de conţinut ale unui slide sunt formatabile;
h. inserarea elementelor grafice şi multimedia se face din Insert;
i. în prezentări nu se pot introduce hyperlinkuri;
j. nu se poate crea dintr-o prezentare PP o pagină web;
Unitatea 10
MS PUBLISHER
Sinteză
Mediul MS Publisher - modulul Publisher este o componentă a pachetului MS Office 2013,

care permite utilizatorilor să creeze materiale publicitare profesionale; oferă instrumente pentru crearea
unei largi game de material, printre care cele mai uzuale sunt: volante, broșuri, calendare, cataloage de
produse, newletters, e-mail-uri, cărţi de vizită, pagini web, etc.; pune la dispoziţia utilizatorului un set
bogat de şabloane preinstalate, reprezentând un suport real în realizarea rapidă a acestor materiale.
 lansarea: Apps -> MS Publisher 2013 sau click pe o icoană deja generată pe desktop;
Conţinut fereastră MS Publisher - imediat după lansare, fereastra MS Publisher, oferă lista tipurilor
populare de publicații (Popular Publications Types), din care utilizatorul selectează categoria dorită;
interfața Publisher, este concepută, ca un wizard de realizare a fiecărui tip de publicații;
 Realizarea volantelor (flyers)
 în fereastra MS Publisher, din lista tipurilor populare de publicații (Popular Publications Types),
se selectează categoria Flyers; dacă această categorie nu e implicit afișată, in secțiunea de căutare
(search) se introduce cuvântul „flyer”, după care sunt afișate tipurile implicite pentru acest obiect;
 cu dublu click, începe crearea volantului, pornind cu alegerea design-ului, din seturile afișate -
New, Classic sau Blank; după alegerea designului, click pe Create
Conţinut fereastră MS Publisher 2013
 bara de titlu: conţine numele publicației deschise, butoanele de mărire, micşorare, închidere a feres-
trei de lucru;
 bara de meniu: conţine taburile cu meniurile de comenzi sub forma unei listelor verticale, drop-
down – File, Home, Insert, Page Design, Mailings, Review, View, Developer
Tab-ul File pentru MS PowerPoint conține:
 Info – informații despre materialul publicitar – proprietăți, business information, design
checker, setare printare comercială, etc.;
 New - crearea unui nou material publicitar;
 Open - deschiderea unui material publicitar existent;

 Save - salvarea implicită a materialului publicitar, cu extensia .pub
 Save as - salvarea materialelor sub alt nume, în versiune anterioară 2000, 98, în format PDF
 Print - previzualizarea şi tipărirea materialelor - Quik Print, Print preview, Print;
7
Mihaela Tutunea 72
 Share - partajare material publicitar;

 Export – salvare si transmitere materiale publicitare sub diferite formate (inclusiv PDF sau
8
XPS ), prin intermediul serviciilor Internet fax sau in spatii partajate locale sau online, publicare ca
HTML (website);
 Close - închiderea materialului;
 Account – informații produs și utilizator;
 Options - permite setarea opţiunilor necesare unei sesiuni de lucru; tab-uri conținute:
General, Proofing, Save, Language, Advanced, Customize ribbon, Quick access toolbar, Add-ins,
Trust center.
Bara de meniu Bara de instrumente rapide Bara de titlu
Tab in bara de meniu
Panou de navigare
Bara de stare (Status bar)
Mod de lucru
Setarea opțiunilor generale ale publicației
 se stabilesc din Tab Page design –> cutii de instrumente: Template, Page setup, Layout, Pages,
Schemes, Page background
Editarea obiectelor publicației
 editarea informații contact (business information) - din tab File - Info - Edit Business information
– edit - în fereastra de dialog se completează toate informațiile considerate ca necesar să apară pe
flyer; se poate adăuga și un logo, ca imagine dintr-un fișier local sau extern; tot setul de informații
poate fi salvat, pentru a putea fi refolosit ulterior.
8
Mihaela Tutunea 73
 editare logo–uri - se utilizează galeria de obiecte desenate,din tab Insert –> Building blocks și se
selectează categoria Business information - Logos, din care se alege o formă dorită, împreună cu
opțiunile sale grafice sau grafic și text, după care click pe Insert object
 editarea cutiilor text implicite - se introduce textul dorit de către utilizator direct de la tastatură sau
dacă textul este conșinut într-un document word extern se poate prelua din acel fișier (din tab Insert
-> Text)
Inserarea obiectelor
 cutii cu text – din Insert -> Text - Text box sau icoana text box , din bara de instrumente pen-
tru obiecte
 forme automate - din Insert -> Illustrations -> Shapes sau din icoanele din bara de instrumente
pentru obiecte
 imagini - din Insert -> Picture – din Clipart local sau online, din fișiere externe, preluate de pe dis-
pozitive digitale, etc.
 background – din Page design ->page backgrouns
 alte obiecte - din Insert ->Text - Object
Formatarea obiectelor
 se realizează prin selectare obiectului cu mouse-ul, click-dreapta, iar din lista verticală se alege tipul
de formatare dorită
 formatare cutiilor text - culori, borduri, dimensiuni, etc.
 formatarea textului – se selectează textul - click dreapta – Change text și se setează:
 formatare obiecte grafice - click dreapta pe imagine – > Format object – se setează culori, bor-
duri, mărime, aspect, imagine
Setarea paginii și imprimarea
 setarea paginii - din Page design -> Page setup - se stabilesc: dimensiune paginii, marginile
 setarea imprimării - din -> File -> Print - se stabilesc: imprimanta implicit la care se face impri-
marea, opțiunile de imprimare, dimensiunea și orientarea paginii
 previzualizarea - din File -> Print sau din icoana corespunzătoare din toolbar
 tipărirea - din File -> Print sau din icoana corespunzătoare din toolbar - se stabilesc: imprimanta
implicită la care se face tipărirea, opțiunile de imprimare, dimensiunea și orientarea paginii, zona de
tipărire, numărul de copii de listat
Salvarea publicației
 prima salvare, se realizează din File -> Save, cu indicarea numelui publicației și locației de salvare;
extensia implicită este .pub
 salvarea sub alt nume sau cu alt format, se realizează din File -> Save as; formatele acceptate
pentru salvare sunt cuprinse în lista de tipuri (save as type)
 publicarea în format PDF sau XPS - din File ->Publish as PDF or XPS
Macrouri - generare, execuție
 gestiunea macrourilor se realizează din tba Developr- Code -> Macros (Alt +F8), care deschide
fereastra de dialog pentru crearea ți gestiunea macrourilor; crearea macrourilor, presupune, în
această versiune, doar introducerea cod Visual Basic;
Realizare setări generale și personalizări Publisher
 Setare opţiuni generale – din File -> Options - se stabilesc setări generale, de editare, salvare, asis-
tență și web
 Personalizarea - din File -> Options -> Customize ribbon - se realizează modificări în bara in-
strumente (toolbars), adăugarea comenzilor (commands) și setarea de opțiuni (options)
Mihaela Tutunea 74
Setarea proprietăților publicației

 din File -> Info - Properties – se vizualizează informații generale și statistici despre publicație și se
introduc date despre titlul, subiectul, autorul publicației (summary)
Realizarea compactării publicației
 este utilă pentru utilizarea materialului publicitare, pe alte dispozitive, echipamente PC, etc.; ca ur-
mare trebuie realizată o împachetare a materialului propriu-zis împreună cu toate fițerele obiectelor
externe incluse în acest material; se realizează din File -> Export - Pack and go și permite pregăti-
rea materialului realizat pentru transportare pe alt computer sau pentru un centru de imprimare spe-
cializat
Vizualizarea și publicarea ca pagini web
 inițial se poate previzualiza și apoi salva publicația ca pagină web - din File -> save as- Web page
 publicarea online, pe un website sau într-o weblocație existentă - din File -> Export - Publish
HTML (web page)
 Website
Un website poate fi privit ca o colecţie de informaţii, legate de un acelaşi subiect, structurate în pagini
web; de obicei sunt asociate unei pagini principale (home page), care va fi prima pagină vizualizată
când website-ul este deschis cu un browser; website-urile sunt stocate pe webservere publice;
Pagina web poate fi definită ca un fişier în format HTML, care are ataşată o webadresă (URL); legătura
între resursele unui website, este realizată prin hiperlegături; navigarea între pagini este facilitată de
barelor de navigație (navigation bar), care includ toate paginile website-ului şi se
actualizează automat la adăugarea noilor pagini
Generarea webpaginilor, se realizează cu ajutorul unor software-uri specializate, regăsite sub numele
de editoare de pagini web; oferta freeware , opensource pentru aceste editoare, este extrem de bogată;
printre aceste editoare, poate fi inclus și Publisherul, care oferă instrumente pentru generarea website-
urilor de prezentare, fără a necesita cunoștințe de cod Html; pune la dipoziție și un builder ușor și rapid
de utilizat.
Crearea unui website în Publisher
NOTĂ:
Versiunea MS Publisher 2013, nu cuprinde în pachetul implicit de materiale publictare și categoria
Websites; pentru a putea realiza website-uri, rebuie descărcat online tab-ul Web, care conține instru-
mente specifice;
 se realizează prin procedura comună pentru toate materialele specifice, din File-> New, în secțiu-
nea căutare (search), se introduce cuvântul website, după care se descarcă tab-ul WEB, specific;
acest tab, după descarcare, este atasat în bara de meniu, la final;
Fereastra de lucru - cuprinde zonele comune tuturor tipurilor de publicații, singura modificare apă-
rând în bara de stare, în care sunt afișate toate paginile website-ului, pentru facilitarea modificărilor
acestora; o altă modificare, apare în task pane , în care sunt introduse opțiuni ale website-ului - insera-
rea unei pagini, adăugarea de funcționalități, secțiuni, previzualizarea paginii sau website-ului, modifi-
carea template-ului
Mihaela Tutunea 75
Cutia de instrumente web – din tab WEB –> View, Webpage navigation, Code, Options;
Modul de lucru - este comun tuturor tipuri de publicații generate de Publisher; astfel inserarea obiecte-
lor, editarea și formatarea acestora se face la fel și pentru paginile web; ca urmare vor fi evidențiate
doar elementele specifice website-urilor
Operațiuni asupra paginilor
 inserarea unei noi pagini - se poate realiza din panelul stâng Page navigation – clik dreapta pe o
pagina – Insert Page (CTRL+Shift+N) - se alege tipul de pagină de inserat
 pagină poate fi duplicată (duplicate), ștearsă (delete), mutată (move), redenumită, tot din click-
dreapta pe numărul paginii
 dacă se dorește aplicarea unei operații, mai multor pagini, gruparea acestora se face cu CTRL +
click pe numărul paginii, în bara de stare
 reordonarea paginilor, se realizează din bara de stare, prin mutarea cestora cu mouse-ul
 setarea opțiunilor unei pagini (webpage options), realizată tot din click dreapta pe numărul paginii,
permite setarea numelui paginii și a fișierului html sursă, furnizarea de informații și cuvinte cheie
pentru motoarele de căutare, adăugarea de elemente audio
Modificarea titlului și logo-ului
 se realizează din tab File – Info - Business Information - Edit, după completarea informațiilor nece-
sare - > Save și Update publication
 informațiile introduse vor fi actualizate pe toate paginile website-ului
Formatarea unei pagini web, presupune:
o adăugarea unui background (fundal): din Page design -> Page background;
o definirea unei scheme utilizator: din Page design-> Schemes
o adăugarea de elemente de conţinut (text), inserarea liniilor orizontale (horizontal rules) și a literelor
ornamentale (drop cap) şi formatarea acestora - din tab Home
o inserarea datei și orei – din Insert -> Date and time și se bifează Update automaticaly
o inserarea imaginilor şi a altor obiecte – din Insert
o inserare grafice diverse din Design gallery - din Insert -> Bulding blocks
o adăugarea barelor de navigaţie pe pagini, în vederea realizării conectării între paginile unui websi-
te; se poate realiza din WEB -> Web page Navigation; se poate opta pentru generarea uneia noi (New)
sau pentru modificarea celei existente (existing)
Mihaela Tutunea 76
o inserarea hiperlegăturilor – se selectează textul sau obiectul, click dreapta – Hyperlink, sau din
Insert -> Links - Hyperlink; hyperlink-urile se pot realiza spre o adresă de e-mail, spre o adresă
URL specificată, către un document deja existent;
o inserarea tabelelor se face din Insert - Table, cu formatarea tabelului din acelaşi meniu;
Salvarea publicației - din File-> Save (save as) sub un nume sugestiv; extensia va fi cea implicită,
.pub.
Publicarea websitelui - se realizează local, în cazul Publisherului; din File-> Export - Publish
HTML, se indică folderul local de publicare; numele implicit al homepage-ului, fiind index.html, iar
website-ul salvat are propriul folder de fișiere, aferente, creat automat; acestea, pot fi salvate și tran-
sportate pe alte computere sau pe un server de rețea sau pot fi publicate online pe un webserver cu hos-
ting gratuit sau plătit;
Modificarea/actualizarea unui website existent
o se localizează website-ul și se deschide cu Publisherul - din File -> Open
o se realizează modificările necesare
o se salvează
o se face publicarea local (din File -> Export - Publish HTML) și online
Teme de reflecție:
1. Ce este o pagină web?
2. Ce este un website?
3. Ce presupune formatarea unei pagini web?
4. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate?
a. Cu Publisher, nu se pot genera decât pagini web, nu şi siteuri;
b. Template-ul şi background-ul sunt acelaşi lucru;
c. Barele de navigaţie indică ordinea paginilor în site;
d. Inserarea şi formatarea tabelelor se face la fel ca şi în Word;
e. Publicarea site-ului trebuie să o facă o firmă specializată;
Rezumat
Pagină web: un fişier în format HTML, care are ataşată o webadresă (URL);
Prezentarea: ansamblu de slideuri cuprinzând imagini, elemente grafice, fişiere externe, elemente multimedia,
animaţie, inserare text narat/comentarii narate, hiperlinkuri, etc.
Publicarea unui website: presupune copierea acestuia pe un website public, lansarea lui online;
Slide-ul(diapozitivul): unitate implicită de lucru în PP
Website: colecţie de pagini web conţinând informaţii legate de un acelaşi subiect stocate pe webservere publice

Studierea de către studenţi a materialului teoretic aferent modulului, cuprins în suportul curs şi în bibliografia
suplimentară indicată.
o familiarizarea cu mediul şi exploatarea MS PP, MS Publisher;
o realizarea unei prezentări PP şi a unui website simplu cu Publisher;

1. Să se genereze o prezentare PP blank, astfel:
a. prezentarea trebuie să conţină maximum 8 slide-uri, în care să fie preluate elemente tip text şi
imagine (grafice, tabele, etc.) din lucrarea practică 3;
b. primul slide, trebuie să fie slide de prezentare, cu titlul, tema prezentării, autor, instituţia repre-
zentată, data;
c. al doilea slide, trebuie să fie configurat ca slide de cuprins (centralizator), conţinând butoane
de acţiune cu hiperlink-uri către slide-urile de destinaţie;
Mihaela Tutunea 77
d. fiecare dintre slide-uri, începând cu cel de-al treilea vor conţine butoane de acţiune pentru în-
toarcerea la cel de-al doilea slide;
e. începând cu cel de-al doilea slide, vor fi introduse în subsol, numele, prenumele, secţia studen-
tului, tema prezentării, data şi numărul slide-ului;
f. se realizează formatarea şi adăugarea de elemente de animaţie, translaţie, sunet, etc., diferite
pentru fiecare slide şi obiect din slide în parte;
g. se salvează prezentarea sub format implicit <numeprenume.ppt>
h. se salvează prezentarea ca show <numeprenume.pps>
i. se salvează prezentarea ca pagină web;
2. Să se genereze un website simplu, utilizând galeriile Publisher şi apoi să se particularizeze fiecare pagi-
nă, aşa încât să fie preluate elemente de conţinut: text, imagini, grafice, tabele din problemele rezolvate în lu-
crările practice anterioare;
Generaţi un folder cu nume <numeprenume_LP4>, în care mutaţi rezultatele acestei lucrări, prezentarea şi
website-ul; comprimaţi (arhivaţi) conţinutul şi transmite-ţi-l pe e-mail sau pe portalul ID, titularului de curs; în
subiectul mesajului şi al arhivei, să apară numele dumneavoastră şi LP4 (lucrare practică4) (ex: pop_ana_lp4);
1. Tutunea Mihaela-Filofteia, Instrumente IT pentru administrarea afacerilor. Aplicatii, Presa Universitara Clu-
jeana, Cluj-Napoca, 2012
Cluj-Napoca, 2012
3. Orice documentaţie tipărită sau digitală, tutoriale, help-uri, etc. - MS Powerpoint, MS Publisher;
Bibliografia cursului:
1. Airinei D., Filip Maria, s.a., Introducere în informatica economică, Ed. Timpul, Iaşi, 2002;
2. Bucerzan D., Roşca, Securitatea informaţiei economice în reţelele de calculatoare, Ed. ASE, Bucureşti,
2005;
3. Dodescu, Gh., Năstase, F., Sisteme de calcul şi operare, Ed. Economică, Bucureşti, 2002;
4. Groze Sever, Bazele informaticii, Cluj-Napoca, 2003;
5. Chiorean I, Groze S., Informatică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005;
6. Hutchinson S. E., Sawyer S. C., Computers, Communications, Information.A User’s Introduction, Irwin
McGrawHill, 2000;
7. Johnson S, Perspecion, Inc, Windows XP, Ed. Teora, Bucureşti, 2003;
8. Jurcă, I. Programarea reţelelor de calculatoare, Ed. de Vest, Timişoara, 2001;
9. Kurose J.,Keith, R., Addison, W., Computer Networking, A TopDown Approach Featuring the Internet,
2001;
10. Microsoft Bazele reţelelor de calculatoare. Manual pentru administrarea reţelelor LAN şi WAN, Ed. Teora,
Bucureşti, 1997;
11. Mihăilescu I., Bazele informaticii cu aplicaţii în domeniul economic, Ed. Luminalex, Bucureşti, 2003;
12. Năstase, F. Arhitectura reţelelor de calculatoare, Ed. Economică, Bucureşti, 1998;
13. Niţchi Avram R., Tomai N., s.a., Informatică Economică , Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2010;
14. Roşca I., Ţăpuş N., Internet şi Intranet concepte şi aplicaţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2000;
15. Surcel T.,. Sofronie G, Mârşanu R., Reveiu A., Bazele informaticii economice, Ed. Calipso 2000, Bucureşti,
2002;
16. Surcel T., Mârşanu R., s.a., Informatica economică : hardware, Windows, MS Office, Internet, Ed. Tribuna
Economică, Bucureşti,2005;
17. Surcel T., Mârşanu R., s.a., Tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiilor, Ed. Tribuna Economică, Bucureţti,
2005;
18. Tanenbaum A. S., Reţele de calculatoare, Ed. Agora, Bacău, 2000;
19. Tomai N., Reţele de calculatoare, Structuri, programe, aplicaţii, Risoprint, Cluj-Napoca, 2005;
Mihaela Tutunea 78
20. Tutunea Mihaela-Filofteia, Instrumente IT pentru administrarea afacerilor. Aplicatii, Presa Universitara Clu-
jeana, Cluj-Napoca, 2012
Cluj-Napoca, 2012
22. Tutunea Mihaela, Tehnologia Informatiei, Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008
23. Zota, R. D., Elemente de arhitectură a sistemelor de calcul şi operare, Ed. ASE, Bucureşti, 2004;
24. Internet:
www.itc4all.webs.com – website materiale curs
www.computer.org
www.excite.com./computers_and_internet
www.hp.com/pcsupport
www.ibm.com
www.searchnetworking.techtarget.com
Mihaela Tutunea 79

ILR0071 Informatica Pentru Afaceri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ILR0071 Informatica Pentru Afaceri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă

1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite:

Considerând natura domeniului tehnologiei informaţiei, rapiditatea upgradării acestuia şi a multitudinii

Modulul I........................................................................................... .................. .................................. ...6

Unitatea 1. Tehnologia informaţiei concepte generale

1. Ce este informaţia? ne-am obişnuit să privim informaţia ca şi o resursă necesară, permanentă şi

tăţii desfăşurate, este producătoare de informaţii; manipularea, gestionarea şi exploatarea eficientă a

o echipamentele periferice (tastatura, mouse, monitor, imprimantă, scanner, etc.)

b. Bitul este o celulă de memorie;

 proprii echipamentelor hardware, care trebuie instalate după conectarea echipamentului la

Bara de titlu Butoane

Windows 8 - Start Screen

Icoane implicite Windows

 Butonul de start – realizeaza shimbarea intre interfețe

taskbar-ului (top/bottom/left/right), comportamentul butoanelor în taskbar (allways

 icoană implicită pentru folder ->

Zona documente Zona utilizator activ,

o Crearea unui nou grup de aplicații – se alege o icoana a unei aplicații și se

5. Utilitarul Windows Explorer

More options - setări legate de modul de vizualizare al icoanelor ți de afișare a obiectelor

o accesul la Action Center se realizează

Configuraţia de bază a unei reţele de calculatoare, este:

Sarcini şi teme ce vor fi notate:

Lucrarea practică 1 (LP1):

Unitatea 6. Internet şi WWW

1. Internet-ul, poate fi considerat ca un sistem de reţele de calculatoare, global distribuite; putem

Tab în ribon Cutie de intrumente într-un tab

 rigle verticală şi orizontală prevăzute cu scroller;

 Open - deschiderea unui document existent;

Mod de lucru în MS WORD:

Stabilirea tabulatorilor: tabulatorul, reprezintă poziţia de deplasarea automată a cursorului în text, la

Inserare elemente speciale

 crearea bazei de date (Excel sau Access);

Indentul: distanţa automată faţa de marginea dreaptă a textului unui document;

Sarcini şi teme ce vor fi notate

Lucrarea practică 2 (LP2):

Unde găsim şi cum lansăm în execuţie MS Excel 2013 ?

 Apps -> Search - MS Excel 2013;

Mediul MS Excel 2013

Elemente ale unui registru Excel:

Conţinut fereastră MS Excel

Bara de stare (Status bar)

 penultima linie, butoanele de navigaţie/defilare între foile de calcul;

Modul de lucru în MS Excel

Gestiunea elementelor unei foi de calcul ( celule/linii/coloane)

 LOG10 - logaritm zecimal dintr-un număr -> LOG10(num)

 MMULT - returnează produsul a doua matrice; MMULT(matrice1,matrice2), rezultă un număr, du-

ex: COUNTIF(H4:H8;"->0"), COUNTIF(B4:B8;"->=5")

Funcţii financiare (financial)

Inserarea elementelor grafice

o în Excel, filtrarea poate fi automată (Filter (CTRL+Shift+L)) şi avansată (Advanced filter)

Agregarea datelor (generarea grupurilor, subtotalurilor)

Tehnici avansate Excel

2. De unde se realizează setările Excel?

Sarcini şi teme ce vor fi notate

Lucrarea practică 3 (LP3):

6. Se dă următoarea situaţie a unei firme „X”, re-

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă

Raport cantitati -pret pe zile

Pret/kg Zile saptamana

b. după Student, să se determine media creditelor/luna+grafic aferent

c. suma creditelor pe fiecare student/disciplină cu calcularea mediei creditelor/luna+grafic aferent