Vultur Loana Alexandra

Metodologia cercetării în arhitectură

12 Mar 2016

Fenomenologia
Argumentarea opțiunii în raport cu tema de cercetare

PROIECTUL DE CERCETARE PROPUS

Antropologia, psihologia și socilogia structurii habitatului din zona Călatei
- Studiu de caz privind dimensiunea culturală a locuirii (specificitățile modului de locuire al
aceluiași habitat raportat la diferențele culturale - români, maghiari)

Intenția proiectului de cercetare este de a demonstra prin analizarea și filtrarea

personală și cu ajutorul literaturii de specialitate a diferitelor tipuri de habitat, că fiecare
model de locuire, respectiv tipologia fiecărui habitat, creionează un anumit mod de viață
specific, mod de viața determinat și de componenta fenomenologică a spațiului ocupat de cele
două categorii studiate. Așadar, în fiecare spațiu, la un moment dat, un anumit grup uman,
ghidat de esența intimității proprii cătate la modul personal de locuire, își va dezvolta forma
sa proprie de ocupare a spațiului, ca parte integrată a culturii sale proprii. Astfel, în cercetarea
de față se vor evidenția forme de locuire ca parte integrată a unor culturi diferite în spațiul
suport studiat - țara Călatei.
În accepțiune generală, într-un mod oarecum banal, se consideră că fiecarui individ îi
corespunde o funcționalitate universală a locuirii. Pornind de la acest cadru, locuirea este
văzută ca o sedentarizare a unui câmp vizual, cu fixare civilizatoare a unei priveliști sau
domesticire a unui peisaj, în care utilul și agreabilul s-au combinat în proporții armonioase.
Așadar, pornin de la opera Bachelardiană, Poetica Spațiului, considerăm că individul prin
natura sa, reușește să transforme un spațiu, într-un cămin, prin imaginile transpuse și prin
decupajul egocentric al proximității.
Lucrarea se va dezvolta pe două paliere, respectiv prima parte a proiectului va face
referire la aspecte teoretice privind tema aleasă, iar cea de-a doua parte va fi studiul de caz
propriu-zis. Așadar, aplicarea metodei de cercetare aleasă se va face în partea a doua a
lucrării, în momentul în care voi face studiul amănunțit asupra tuturor palierelor formei de
locuire în raport cu identitatea culturală. Să fiu mai precisă, în urma structurii planului de
idei al lucrării, capitolul VIII este capitolul în care se va resimți într-un mod evident utilizarea
fenomenologiei. Capitolul se numește Autonomia formei arhitecturale (raportată la fiecare etnie în
parte), realizându-se studii de caz cu privire la tipologiile arhitecturale și modul acestora de

%1
formare, oprindu-mă asupra spațiilor funcționale ale locuinței, pe care le voi trata și din punct
de vedere fenomenologic, încercând să găsesc sensul fiecărui spațiu în parte, mai departe de
funcțiunea primară, pornind de la nevoia primitivă de adăpost, mixată cu trăirile personale,
influențate de cultură și la valorile de intimitate căutate. De asemenea, capitolul cu numărul
IX, Locuirea și științele omului, va trata în subcapitolele sale conepte ce țin de teritorialitate,
percepția spațiului locuit și nu în ultimul rând locuirea ca act social.
Consider că lucrarea lui Gaston Bachelard mi-a deschis un nou drum în abordarea
cercetării mele, abordând astfel o metodă la care nu mă gândisem înainte atât de în
profunzime. Cred că în urma cercetării, voi obține niște monografii aparte, care nu vor trata
doar latura proximă, ci vor merge până în profunzimile creării unei identități prin modul său
de locuire.

%2