MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞIAMENAJĂRIITERITORIULUI ORDIN Nr.4/N din: 22.01.

1997 Avân
d învedere: Avizele Consiliului TehnicoŞtiinţific nr. 341/96 342/96 343/96, In temeiul H.
G. nr. 456/1994privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Am
enajării Teritoriului, In conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 12/1996 şi a Decre
tului nr. 591/1996, Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următo
rul ORDIN Art. 1 Se aprobă "Normativ privindproiectarea şi verificarea construcţiilor
spitaliceşti şi a instalaţiilor" Indicativ NP01597 Art.2 Reglementările de la art. 1intră în
vigoare ladata publicăriiînBuletinulConstrucţiilor. Art. 3 Direcţia Programe de Cercetar
e şi Reglementări Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. MINIS
TRU NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI
DIRECŢIA COORDONARE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI REGLEMENT ĂRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCŢII PROIECT
REA ŞI VERIFICAREA CONSTRUCŢIILOR SPITALICEŞTI ŞIA INSTALAŢIILOR AFERENTE ACESTORA

NORMATI V privind
Elaborat de : JSTITUTUL
DE PROIECTARE, CERCETARE ŞI TEHNICĂ DE CALCUL SI CONSTRUCŢII IPCT S.A. BUCUREŞTI În colabo
rare cu: ISTITUTUL DE PROIECTĂRI CARPAŢI R.A.
IPCT SA
D I R ECTOR GENERAL ing.Şerban Stănescu DIRECTORGENERAL ADJUNCT dr.ing.DanCăpăţ ână ŞEF DEPAR
ENT ARHITECTURĂ dr.arh.Ştefa
n B a r t h o n R E S P O N S A
BIL LUCRARE arh.Ioana Atanasescu
CARPATI PROIECT RA DIRECTOR ing.Mihai Mihalache RESPONSABILI LUCRARE arh.Silvia
Măldăres cu ing.Ra du Măldărescu Avizat de:CTSMLPAT DIRECŢIA DE COORDONARE, CERCETARE ŞTIINŢI
ICĂ ŞI REGLEMENTĂRI TEHNICE PENTRU CONSTRUCŢII DIRECTOR ing.Octavian Mănoiu RESPONSABIL TE
MĂ arh.Doroteia Cocheci CUP RINS VOLUMUL I
I. GENERALITĂŢI 1.1. Obiect 1.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare II. CADRUL
LEGISLATIV privind clădirilor II.1. Cadrul general Anexa IIa Documente conexe III
. CONDIŢII FUNCŢIONALE ŞI DETEHNOLOGIE MEDICALA pentru proiectarea construcţiilor si ins
talaţiilor III.1. Date generale, tipuri de spitale, date tematice debază III.2. Orga
nizarea funcţională şigenerală III3. Prezentarea cerinţelor funcţionale tehnologice pentru p
rincipalele compartimente şi servicii III.4. Instalaţii electrice III.5. Instalaţiide
alimentarecu apă şi canalizare III.6. Instalaţiide ventilare şi tratarea aerului III.7.
Instalaţii termice III.8. Instalaţii frigorifice III.9. Instalaţii degazenaturale şiflui
demedicinale
proiectarea, realizarea siexploatarea spitaliceşti
III.10. Instalaţii de colectare şitratare deşeurisolide IV. CRITERII FUNCŢIONAL URBANIST
ICE privind amplasarea clădirilor spitaliceşti IV. 1. Dimensionareaşi forma terenului
IV.2. Caracteristici geofizice ale terenului IV.3. Condiţiide microclimat înzona amp
lasamentului IV.4. Amplasarea spitalelor în cadrul localităţilor IV.5. Criterii de org
anizare funcţionalurbanistică a incintei sau a platformei spitaliceşti ANEXE GENERALE
AI. Scheme funcţionale privind principalelecompartimente şi sectoare AI I. Condiţii pr
ivind derulareaprocesului de proiectare, realizarea şi exploa tarea construcţiilor s
pitaliceşti AII.l. Considerente generale AII.2. Derulareaprocesului deproiectare A
I 1.3. Realiz arealucrărilor de construcţiişi instalaţii AII.4. Exploatarea clădirilor spi
taliceşti Anexa AII.2.a. Listaavizelor şi acordurilor ce trebuie obţinute de in vestit
or (beneficiar de folosinţă) pe parcursul elaborării proiectului NORMATIV DE PROIECTAR
E A CLĂDIRILOR SPITALICEŞTI INDICATIV NPO1597 I GENERALITĂŢI I.1OBIECT I1.1 Prezentul no
rmativ stabileşteprincipiide concepţie pentruproiectarea clădirilor spitaliceşti inclusi
va incintelor şi terenurilor aferente (cap.II şiIV), precum şi valorile parametrilor c
edefinesc exigenţele utilizatorilor, în conformitate cuprevederile Legii 10/1995. (c
ap.V). I.1.2. Prezentul normativreprezintă în principal unghid pentruuzulproiectanţilo
rde spitale, având în vedere complexitatea deosebită a acestorprograme datorată înprincipa
l: echipamentelor şi tehnologiilor ce se utilizează în diagnosticul şi tratamentul medic
al, acestea impunând performanţe superioare clădirilor în care se amplasea ză vulnerabilităţ
deosebite a principalilorutilizatori ai clădirii, bolnavii, cu capaci tăţi fizice şi psi
hice diminuate, mai expuşidiferitelor riscuri ce survin în exploatarea clădirilor şi ins
talaţiilor cerinţei specifice unităţilor sanitare de ase menţine în funcţiune, la parametri
cvaţi asigurării asistenţei medicale înal t calificate şi eficiente, inclusiv în caz de cala
mitate sau dezastru.
1.1.3. Prezenta reglementare stabileşte condiţiile minimede calitate, coresp unzătoare
clădirilor spitaliceşti (indiferent de profilul şi capacitatea acestora), ce trebuie
realizate şi menţinute, la aceiaşi parametri,pe întreaga durată de existenţă a construcţiei.
2. DOMENIU DE APLICARE ŞI CONDIŢII DE UTILIZARE I.2.1 Prevederile prezentei reglemen
tări se vor aplica laproiectarea clădirilorspitaliceşti noi, şi după caz la modernizarea,
reamenajarea, consolidarea sau repararea clădirilor existente. I.2.2. Prevederilep
rezentului normativ sevorutilizade către: organismele de admin istraţie teritorială pr
ecum şi alte persoane fizice sau juridice care iniţiază investiţii în domeniul sănătăţii (cap
cap.IV) verificatorii de proiecte şi experţi autorizaţi în conformitate cu Legea 10/1995
(cap.V) Elaborat de: INST. DE PROIECTARE CERCETARE ŞI TEHNICA DE CALCULÎN CONSTRUCŢII A
probat de: MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI cu ordinul nr.4/Ndi
n 22.01.97 elaboratorii studiilorde fundamentare ale planurilorde amenajare a te
ritoriului, ale Planurilor Urbanistice Generale şi Zonale (PUG, PUZ) ale regulamen
telordeurbanism genera le şi locale, referitor la specificul funcţional şi condiţiile de
amplasare a construcţiilor spitaliceşti (cap.IV) şi cap.V) elaboratorii studiilordepre
fezabilitate sau alestudiilorpreliminare pentru întocmirea temelorde proiectare şi a
temelorde teh nologie medicală (cap.III şicap.IV) persoane fizice şi juridice angajate
princontracte de consultanţă tehnică de către investitori sau antreprenorii executanţi ai
lucrărilor (cap.III şi cap.IV). I.2.3. Prin prezentul normativ sunt reglementate co
ndiţii de calitate admisibile (ni veluri de performanţă conf.cap.V) corespunzătoare cate
goriei de importanţă ¹C". Proiectantul, la solicitarea beneficiarului, poate adopta al
te valori ale parametrilor corespunzători cerinţelor utilizatorilor, dar în nici un ca
z inferioare celorprevăzute prin prezentul normativ. I.2.4. La proiectareauneiclădir
i spitaliceşti se vor respecta,pe lângăprevederile pr ezentului normativ, toate reglem
entările tehnice specifice domeniului, în vigoare la acea dată. II. CADRUL LEGISLATIV
PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA ŞI EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR SPITALICEŞTI
II.1CADRUL GENERAL II.l.l. Construcţiile spitaliceşti sunt lucrări de utilitate publică şi
, în conformitate cu legislaţia, privind asigurarea sănătăţii populaţiei, sunt unităţi compon
ale reţelei naţionale şi te ritoriale de asistenţă medicală. II.1 .2. Organizarea spitalelor
(capacitate, profil medical, structura serviciilor componente), indiferent de n
atura fondurilor de finanţare a investiţiei sau formade proprietate, se face în confor
mitate cu prevederile legale privind organizarea reţelei teritoriale a serviciilor
medicale sau cu Ordine ale Ministerului Sănătăţii, emise în temeiul prerogativelor sale.
II. 1.3. Realizareaspitalelorse poate face prin finanţaredin: a. fonduri publice (
dela bugetulde stat, bugetele locale, fonduri special constituite prin lege în afa
ra acestorbugete), b. credite garantate sau contractate de stat, c. fonduri priv
ate (de la persoane fizice sau juridice), d. fonduri mixte (publice + private).C
onstrucţiile spitaliceşti realizate, integral sau parţial, din fonduri publice şi/sau cr
edite garantate de stat, urmează regimul investiţiilorpublice conform cu Ordonanţa Guv
ernului nr. 12/1993 şi se supun reglementărilordin Legea Finanţelor Publice 72/1996pri
vi nd aprobarea investiţiilor. II. 1.4. Executarea construcţiilor spitaliceşti se auto
rizează de către administraţia locală în temeiul Legii 10/1995, indiferent de natura fondu
rilordincare se finanţează acestea. II. 1.5. Realizarea construcţiilor spitaliceşti şi exo
ploatarea lor se vor face în conformitate cu prevederile Legii 10/1995privind cali
tatea în construcţii. II. 1.6. Amplasarea spitalelor se poateface pe terenuri aparţinând
domeniului pu blic, domeniu privat al statului sau aunităţior administrativteritori
ale, saupe terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, curespe
ctarea prevederilor legale ce reglementează utilizarea, concesionarea sau expropri
erea acestora (Legea 80/1994,· Legea 33/1994, Legea 18/1990 etc). II. 1.7. Proiect
area construcţiilor spitaliceşti finanţate, integral sau în completare,de la bugetul de
stat,de la bugetele locale, din fonduri special construite prinlege în afara acest
orbugete,din credite externe garantate sau contractate de stat se adjudecă prinlic
itaţie publică în condiţiile stabilite de Ord. Guv. nr. 12/1993, de Ordinul comun al Min
isterului Fi nanţelor(MF) si al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriul
ui (MLPAT) nr.l743/69/N/1996. II. 1.8. Proiectarea construcţiilor spitaliceşti (clădir
i + instalaţii), indiferent dacă acestea se finanţează dinfonduripublice sau private, se
va face de către proiectanţi specialişti (arhitecţi si ingineri) cu competenţă tehnică şi ex
ienţă îndomeniul proiectării de spitale şi în domeniul tehnologiilor complexe implicate de a
sistenţa medicală modernă.
MENŢIUNE Pentru condiţii privindderularea procesuluide proiectare, realizarea, precu
m şi exploatarea construcţiilor spitaliceşti, se va consulta Anexa generală AII. ANEXA I
Ia DOCUMENTE CONEXE Legea 10/1995 privind calitateaîn construcţii Legea 3/1978 privi
nd asigurarea sănătăţii populaţiei Legea 72/1996 privind finanţele publice Legea 50/1991 pri
vind autorizarea executării construcţiilor Legea 18/1991 privind fondul funciar Lege
a 33/1992 privind exproprierea pentru cauzede utilitate publică Legea 83/1994 pent
ru aprobarea unorordonanţe aleGuvernului emise în baza Legii 58/1993 Legea 137/1995
privindprotecţia mediului HG 592/1993 pentru aprobarea Regulamentului privind proc
edurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea invest iţii
lorpublice HG 727/1993 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de or
ganizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea proie ctării investiţiilor
publice HG 112/1993 privind componenţa, organizarea şi funcţionarea Consiliului Interm
inisterial de avizare a lucrărilorpublice de interes naţional şi locuinţelor sociale HG
376/1994 privind metodologiade elaborare a devizului generalpentru obiectivele d
e investiţii HG 925/1995 pentru aprobareaRegulamentului de verificare şi expertizare
tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor HG 525/1996
pentru aprobarea Regulamentuluigeneral de urbanism Ordonanţa Guv. 12/1993 privind
achiziţiile de bunuri şiinvestiţii publice Ordin91/1991 MLPAT pentru aprobarea formul
arelor, aprocedurilorde autorizare şi a conţinutuluidocumentaţiilorprevăzute de Legea 50
/1991 OrdinMAPPM 125/1996 pentruaprobarea Procedurii de reglementare a activităţilor
economice şi sociale cu impact asupramediului înconjurător OrdincomunMFMLPAT . 1743/6
9/N/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conţinutul cadru alproiect
elor pe faze de proiectare , al documentelorde licitaţie, al ofertelor şi al contrac
telorpentru execuţia investiţiilor Legea 125/1996 pentru modificarea şicompletarea Leg
ii nr.50/1991privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realiz
area locuinţelor Legea 90/1996 Legea protecţiei muncii III. CONDIŢII FUNCŢIONALE ŞI DE TEH
NOLOGIE MEDICALĂ PENTR U PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR III.l. DATE GENERAL
E, TIPURI DESPITALE, DATE TEMATICE DE BAZĂ III. 1.1. În organizarea sistemului de oc
rotire a sănătăţii, SPITALUL este unitatea de bază, care asigură asistenţa medicală completă
e specialitate, preventivă, curativă şi de recuperare
pentru bolnavii internaţi şi ambulatori de pe teritoriul arondat . III. 1.2. Unităţile s
pitaliceşti care constituie baza reţelei teritoriale sunt: spitale generale ce cupri
nd cel puţin cele 4 specialităţi medicale de boli principale: boli interne, chirurgie,
pediatrie, obstetricăginecologie. In funcţie de teritoriul arondat spitalele genera
le pot fi : comunale, orăşeneşti, municipale, judeţene. OBSERVAŢIE: Spitalele comunale mic
i pot avea numai 3 specialităţi medicale (fără chirurgie), cazurile chirurgicale urmând a
fi rezolvate în localitate urbană cea mai apropiată. spitale de specialitate ce asigură
asistenţa medicală întruna din specialităţile medicale principale sau întrunui ori două profi
uri medicale înrudite, derivate din acestea. De ex.: spitale de chirurgie cardiova
sculară, de traumatologie şi chirurgie reparatorie,de neurochirurgie (derivate din s
pecialitatea chirurgie) sau spitale de endocrinologie, de oncologie, deboli infe
cţioase (derivate dinspecialitatea boli interne) ş.a.m.d.. OBSERVAŢIE: Spitalele diver
sificate pe specialităţi sau profiluri medicale apar ca necesare în oraşele mari. Pentru
unele specialităţi sau profiluri se recomandă instituirea de spitale de specialitate şi
în spitalele mici sau mijlocii. De ex.: spitale de pediatrie sau maternităţi (datori
tă vulnerabilităţii mai mari a pacienţilor şi/sau specificităţii actului medical), spitale de
boli infecţioase (datorită riscului de contaminare), spitale de psihiatrie sau alte
boli cronice (datorita duratei mari de spitalizare). III. 1.3. Specialităţile medica
le principale sau profilurile medicale derivate constituie secţii medicale încadrul
spitalului acestea împreună cu serviciile specializate de diagnostic şi tratament alcătui
esc structura medicală a unui spital. Sunt peste 20 deprofiluri medicale relativ a
utonome (cu tendinţă de diversificare şi specializare continuă), care pot intra distinct
, ca secţii, în structura unui spital general, sau pot defini profilul şi structura un
ui spitalde specialitate. în funcţie de structura medicală stabilită (rezultată ca urmare ă
necesităţilordin teritoriu) şi de dezvoltarea preconizată pentru serviciile dediagnostic
tratament (ca amploare, diversitate şi nivel de echipare cu aparatură medicală), spita
lele teritoriale (atât cele generale cât mai alescele de specialitate) vor prezenta
diferenţe notabile între ele. III. 1.4. Spitalele de reţea care cuprind şi funcţiuni de învăţ
edical sunt denumite spitale clinice şisunt diferenţiate Ia rândul lor în: spitale clini
ce generale (spitale universitare), spitale clinice de specialitate. OBSERVAŢIE: S
pitalele clinice se amplasează de regulă iu
oraşele în care există instituţii de învăţământ superior medical. III.15. Unităţile medicale
organizate la nivel regional sau naţional care, pe lângă asistenţa medicală propriuzisă şi în
de specialitate, integrează şi funcţiuni de cercetare ştiinţifică sau primesc atribuţii de fo
metodologic pentru anumite profiluri medicale sunt: institutele medica le, cent
rele medicale. Deşi aceste unităţi nu sunt încadrate în categoria spitalelor propriuzise,
ele au în componenţa lor secţii medicale şi servicii de diagnostictratament organizate d
upăsistemul unităţilor spitaliceşti. III.l.6. O categorie aparte de unităţi de asistenţă medi
ce prezintă asemănări de structura medicală cu spitalele (iară a intra însă în cate goria ac
ora din punct de vedere al organizării reţelei sanitare), o constituie preventoriile
şi sanatoriile. Preventoriile sunt unităţi medicale ce acordă asistenţă specializată pentru
revenirea îmbolnăvirii persoanelor care prezintă acest risc. Sanatoriile sunt unităţile ce
asigură asistenţă medicală complementară (în fază de convalescenţă şirecuperare)pacienţilor
eiat ciclul principal de tratament. Preventoriile şi sanatoriile se organizează pe p
rofiluri medicale, separat pentru adulţi şi copii. Am plasarea preventoriilor şi sanat
oriilor se face în afara aglomerărilorurbane, în zone geoclimatice cu proprietăţi curative
sau înstaţiuni balneare. III.l.7. în funcţie de capacitatea de spitalizare (numărde patur
i), spitalele sunt clasificate după cumurmează: a.spitale mici (150350paturi pentru
spitale generale, 100200 paturi pentru spitale de specialitate) b.spitale mijloc
ii (400600paturi pentru spitale generale, 250400 paturi pentru spitale de specia
litate) c.spitale mari (7001000paturi pentru spitale generale, 500700 paturi pen
tru spitale de specialitate d.spitale foarte mari (peste 1100paturi de regulă sunt
spitale generale). OBSER VA ŢIE: In ceea ce priveşte capacitatea optimă a spitalelor,
specialiştii în domeniu apreciază că: spitalele de capacitate mijlocie sunt cele mai ef
iciente din punct de vedere al gestiunii, mai uşor de administrat, mai apte să ofere
servicii medicale de calitate, mai puţin stressante pentru pacienţi spitalele foarte
mari se justifică numai în cazul marilor aglomerări urbane sau în cazul clinicilor univ
ersitare, unde apare necesitatea concentrării
unei game cât mai largi de profiluri medicale  spitalele mici sunt cele mai potrivit
e pentru a realiza o distribuţie echilibrată în teritoriu a serviciilor medicale de ba
ză. III. 1.8. În funcţie de rangul deţinut în reţeauasanitară teritorială, spitalul poateavea
ubordine o serie de unităţi de servicii si prestaţii medicale,cum ar fi: dispensar şipol
iclinică teritorială, de întreprindere sau şcolară, centru stomatologic, centrude recoltar
e şi conservare sânge, staţie de salvare, centrul teritorial de service şi reparaţii pentr
u aparatură medicală, locuinţe de serviciu pentru personalul medical etc. Atunci când ac
este unităţi se amplasează în incinta spitalului se impune o tratare diferenţiată a circuite
lor şi acceselor. Unităţile de servicii şi prestaţii medicale, altele decât spitalul propriu
zis, dar amplasate în aceiaşi incintă, vor fi denumite în text ..funcţiuni asociate". III.
1.9. Tipulde organizare funcţională a unui spital, aria de sfăşurată şi costul de finanţare
or depinde direct de următoarele date tematice de baz ă: capacitate (numărde paturi),
structura paturilor(n umăr de secţii şi profilul medical al acestora), structura servi
ciilordediagnostic şi tratament (nomi nalizare, capacitate, nivel de echipare tehn
icomedicală), structura funcţiunilor asociate (după caz) , natura atribuţiilor în sistemul
de învăţământ medical (după caz), tipulde servicii oferite pacienţilor ambulatorii şi amploa
acestora, sistemul de asigurare al asistenţei medicale la domiciliu (după caz), con
diţiile de amplasare (caracteristicile terenului, reglementările urbanistice, modul
de organizare al utilităţilor). Principalele elemente fixate prinacest pachet de inf
ormaţii iniţiale alcătuiesc temacadru pentru stabilirea conceptului general de organiz
are a ansamblului de funcţiuni, pentru definirea, structurarea şi dimensionarea fiecăr
uia dinsectoarele şi compartimentele componente ale spital ului (tema de proiectar
e propriuzisă), pentru estimarea globală a necesarului de echipamente şi utilităţi. III.2.
ORGANIZAREA FUNCŢIONALĂ GENERALĂ III.2.1. Factori care determină alcătuirea compartimente
lor şi sectoar elor funcţionale şi interrelaţionarea lor reciprocă Organizarea spaţialfuncţio
ală a spitalelor în ansamblu, ca şicea a fiecăruia din sectoarele şi
compartimentele componente, se face ţinând seama de: categoriile de utilizatori, spe
cificul activităţilor, condiţionări tehnologice impuse de aparatura medicală şi echipamentel
e (instalaţ iile) utilizate, criterii de igienă şi asepsie. III.2.1.1. Principalele ca
tegorii de utilizatori sunt: a.pacienţii spitalizaţi ambulatsrcravitatea afecţiunii,
risc de contaminarepentru restul utilizatorilor) b.personalul medical (se difere
nţiază după atribuţiuni încadrul procesului medical) cpersonalul paramedical (desfăşoară acti
complementare procesului medical şi se diferenţiază după naturaactivităţilor: tehnice, gospo
dăreşti, adminis trative etc.) d. însoţitori (persoane din familia bolnavului care se in
ternează odată cu acesta) e. aparţinători si vizitatori (membrii ai familiei bolnavului
sau alte categorii de persoane care intră în relaţie cu bol navii sau cupersonalul med
ical şi paramedical) f. Studenţi, cursanţi la spitale clinice şi institute medicale g. p
ersonal de cercetare la institute şi centre medicale Pentru fiecare categorie de u
tilizatori trebuie asigurate: spaţiile necesare, condiţiile adecvate de microclimat şi
igienă, protecţia corespunzătoare faţă dediverse riscuri la care sunt expuşi pe timpul staţi
nării sau desfăşurării de activităţi în incinta şi clădirile spitalului. III.2.1.2. Principal
ipuri de activităţi sunt: medicale (consultaţii, investigaţii, tr atamente, acestea dife
renţiate la rândul lor după natura procedurilor aplicate, după criterii tehnologice şi/sau
de asepsie) complementare procesului medical propriuzis (supravegherea şi asistare
a bolnavului, studiu şidocumentare, elaborarea şi înregistrarea document elor medicale
, pregătirea materialului şi instrumentarului, sterilizare etc) gospodăreşti (curăţenie, spă
e rufe, igienizare, preparare hrană etc) deconduceresi organizare: administrative s
i de gestiune: tehnice (de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor) deîn
si cercetare (după caz). Dintre activităţile care se desfăşoară în spital trebuie stabilite ş
erarhizate ce le care impun: izolarea spaţiilor sau separarea circuitelor (fie din
considerente de igienă şi asepsie, fie din considerente de protecţie faţă de riscuri tehn
ologice sau pericol de poluare),
instituirea de relaţii de vecinătate obligate a spaţiilor (compartimentelor)pentru opt
imizarea fluxurilor şi proceselor medicale. Spaţiile, instalaţiile, echipamentele şi dotăr
ilfe vor ficoncepute adecvat pentru fiecare gen de activitate, asigurând condiţiile
optime delucru încadrulprevăzut de normele specifice de securitate a muncii în sectoru
l sanitar. III.2.1.3. Aparatura medicală şiechipamenteleutilizate în procedurilemedica
le, regimul de folosire pentru unele materiale şi produse de uz medical, ca şioparte
din utilajele funcţionale impun condiţionări tehnologice severe privind: conformarea şi
dimensionarea spaţiilor, organizarea fluxurilor, alegerea soluţiilor constructive şi d
e finisare, deservirea cu instalaţii. III.2.1.4. Criteriile deigienă şi asepsie, speci
fice unităţilor spitaliceşti, sunt determinante în alegerea soluţiilor funcţionale şi tehnolo
ice, atât pentru întregul spital cât şi pentru fiecare din sectoarele şi compartimentele m
edicale. înpractica de proiectare de specialitate sunt studiate şi recomandate (uneo
ri impuse deorganismele cu responsabilităţi în administrarea reţelei sanitare) modalităţi de
soluţionare spaţiofuncţională precisă a diverselor compartimente, c are să reducă la minim r
scurile de contaminare pe care le comportă, pe de o parte specificul unorproceduri
medicale, iar pe de altă parte utilizarea aceloraşi spaţii de cătrepersoane cudiverse m
aladii. Principiile utilizate înalcătuirea spaţiilor şi structurarea compartimentelor fu
ncţionale pe baza criteriilorde igienă şi asepsie sunt: segregarea spaţiilor medicale du
pă riscul de contaminare acceptat (septice, aseptice, sterile) diferenţierea circuite
lor (me dicale/nemedicale, septice/aseptice, deschise/închise etc) interpunerea de
bariere filtre de control şi igienizare la trecerile între zone cu potenţial diferit d
e contaminare utilizarea de echipamente şi instalaţii speciale pentru tratarea, curăţirea
, dezinfectarea, sterilizarea tuturor componentelor mediului ambiental spitalice
sc care pot constitui suport de transmitere a infecţiilor(aer, apă, efluenţi, persoane
, alimente, produse farmaceutice, instrumente, lenjerie etc.) III.2.2. Principal
ele grupe funcţionalece intrăînalcătuirea spitalelor III.2.2.1. Schema de grupare a unităţil
or funcţionale curente înspitale, prezentată în continuare,
are la bază sistematizarea acestoradupă categoriile de utilizatori şi tipurile de acti
vităţi şi este folosită la structurarea temelordeproiectare. Ea nu se suprapune decât parţia
l peste modul de organizare medicală şi administrativă a spitalului şi nu poate fi utili
zată ca atare la elaborarea conceptului deorganizare spaţialfuncţională a clădirilor spita
liceşti. III.2.2.2 Pentru spitalele generale neclinice, lista principalelor grupe
de funcţiuni (sectoare) şi a unităţilor funcţionale componente (compartimente) este: A. Se
ctor spitalizare Al. Secţiile medicale cu paturi compuse din'unităţi de îngrijire A2. Un
itate de spitalizare de o zi (dupăcaz) A3. Serviciul de primire şi externare a bolna
vilor B. Sector ambulator (pentru pacienţii ncinternaţi) Bl. Cabinete de consultaţii şi
tratamente B2. Compartiment de evidenţă m edicală, programare, informare C. Servicii t
ehnicomedicale de diagnostic si tratament C1. Sectorde intervenţii tratamente afer
ent bolnavilor spitalizaţi Cla.bloc operator Clb. serviciu anestezie şi terapie inte
nsivă (ATI) Clc.bloc de naşteri C2. Sectorde investigaţii explorări funcţionale (comun pen
tru bolnaviiamb ulator şi spitalizaţi) C2a.laboratordeanalize medicale C2b. laborato
rderadiodiagnostic C2c. laboratoarede explorări funcţionale , C2d. laborator de anat
omie patologică C2e. laboratorde medicină nucleară (după caz) C3. Sectorde terapie (pent
ru bolnavii ambulatorişi spitalizaţi) C3a. serviciu de urgenţe C3b. serviciu de recupe
raremedicală şi fizioterapie C3c. compartiment de epurarerenală (dupăcaz) C3d. compartim
ent de radioterapie (după caz) C3e. compartiment de psihoterapie şi ergoterapie (după
caz) C3f. alte compartimente de terapie specială înfuncţie de structura medicală a spita
lului C4. Servicii tehnicomedicale auxiliare (nu se adresează direct pacienţilor) C4
a. serviciu de sterilizare centrală C4b. farmacie C4c. bancă (punct)de sânge, bănci de ţes
uturi (după caz) C4d. prosectură (morgă) D. Servicii gospodăreşti D1. Bucătărie şi dep ozite
mente D2. Spălătorie şi depozite lenjerie D3. Staţie de dezinfecţie (centrală de paturi)
E. Conducere medicală si administraţie E1. Conducere medicală E2. Birouri administrati
ve E3. Serviciu evidenţă medicală şi arhive E4.Compartiment prelucrare informaţii şi documen
te E5. Sală de întruniri F. Servicii anexe pentru personal FI. Vestiare pentru perso
nalul medical şi tehnic F2. Punct dedocumentare medicală (bibliotecă) F3. Cantină G. Spa
tii sociale şi anexe pentru pacienţi, aparţinători, vizitatori G l. Garderobă G2. Serviciu
de informaţiişi relaţii G3. Bufet şi puncte de vânzare (florărie, cadouri, ziare) G4. Divers
e prestaţii frizerie, coafură,poştă (după caz) G5. Capelă (după caz) H. Servicii tehnicoutili
are H1. Centrale şi staţii tehnice H1 a.centrală termică Hlb. gospodăriede apă şi staţie hidr
r H1 c. postde transformare şi grup electrogen Hld. centrale de ventilaţie şi de trata
re agerului Hle. centrală frigorifică (după caz) H lf. staţii pentru oxigen, aer comprim
at, alte fluide medicale H1 g. centrală telefonică Hlh. staţii pentru comunicare inter
ne (TV cu circuit închis, ceasoficare, căutare deper soane, radioficare) H1 i. staţii
de pompare şi tratare efluenţi Hlj. spaţii tehnice pentru maşini ascensoare Hlk. spaţii te
hnice aferente unor echipamente medicale Hll. alte spaţii tehnice aferente instalaţi
ilor (puncte dedistribuţie, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.) H
2. Dispecerate pentru supraveghere, control şi avertizare asupra funcţion ării echipam
entelor şi instalaţiilor(după caz) H3. Serviciude întreţinere şi service aparatură (ateliere)
H4. Depozite diverse H5. Staţie colectare şi tratare deşeuri solide H6. Garaje H7. Con
trolpoartă OBSERVA ŢIE: In funcţie de structura medicală a spitalului şi de capacitatea ac
estuia, unele din unităţile funcţionale menţionate pot fi absente sau pot fi comasate, d
acă sunt compatibile (de ex. laboratorul de anatomie patologică poate forma cu servi
ciul de prosectură un singur compartiment, serviciul de urgenţă poate intra in compone
nţa serviciului de primire a bolnavilor spitalizaţi etc.) III.2.2.3. Pentru spitalel
e generale clinice lista sectorelor şi unităţilor funcţionale se completează cu
compartimentele aferenteactivităţilorde învăţământ (aule, săli de cursuri şi demo nstraţii, c
de studiu individual şi în grup, secretariat, anexe pentru studenţi şi personalul didac
tic etc.) Pentru spitalele de specialitate, clinice sau neclinice, schema genera
lă a funcţiunilor va prezenta diferenţe notabile de la spital la spital, în funcţie de pro
filul acestora, mai ales în ce priveşte compo nenţa serviciilor tehnicomedicale de dia
gnostic şi tratament (grupa C de funcţiuni). Pentru institutele medicale schema gene
rală a funcţiunilor spitaliceşti va fiparticularizată în raport cu profilul medical (la gr
upele defuncţiun i A, B, C). Schema se va amplifica cu un sectorde învăţământ specializat pe
profilul unităţii, precum şi cu grupele funcţionale specifice activităţilor de cercetaremed
icală clinică şipreclinică , de metodologie etc. Inraport de specificul acestor noi funcţi
uni se modifică core spunzător şi structuraserviciilor tehnicoutilitare, gospodăreşti, de
conducere şi de administraţie. III 2.3. Principii de soluţionare arhitecturală şi tehnolog
ică a compartimentelor functionale III.2.3.1 Pentru fiecare din compartimentele me
dicale şi gospodăreştij(din grupele defuncţiuni A,B,C,D) soluţionarea arhitecturală este dep
endentă de respectarea unorreguli de organizare şi conformare a spaţiilor şi circuitelor
precis determinate de: specificul tehnicilor şi procedurilo r medicale, aplicarea
criteriilorde igienă şi asepsie, condiţionarile tehnologice i mpuse deaparatura şi echip
amentele medicale utilizate. Practica de proiectare de spitale (naţional ă şi europeană)
, studiile de optimizare elaborate de instituţii şi colective de cercetare interdisc
iplinarăspecializate înprobleme de tehnologi e medicală,precum şi reglementările normative
ale autorităţilor responsabile c u organizarea asistenţei medicale au consacrat setur
i demodele tipologice de alcătuire spaţiofuncţională şi tehnologică a acestor compartimente,
care trebuie cunoscute şi aplicate de proiectanţii de spitale. OBSERVAŢII: experiment
area în exploatare a modelelor tipologice, evoluţia tehnicilor medicale şi perfecţionare
a aparaturii conduc la revizuirea periodică a modelelor de soluţionare spaţiofuncţională.
echpamentele medicalele beneficiaru lui de folosinţă pot avea opţiuni (preferinţe) privi
nd alegerea unora sau a altora din modelele tipologice şi este necesar să fie consul
tate înainte de fixarea soluţiilor arhitecturale şi tehnologice. III.2.3.2. Alegerea m
odelului tipologic adecvat fiecărui compartiment funcţional în raport cu datele concre
te ale temei de proiectare şi opţiunile beneficiarului de folosinţă, stabilirea modului
de echipare cu aparatură, mobilier şi dotaremedicală, precizarea cerinţelorprivind confo
rmarea structurii de rezistenţă şi a moduluide soluţionare a instalaţiilor fac obiectul te
mei (respectiv proiectului) de tehnologie medicală. în absenţa tefmei de tehnologie me
dicală pentru fiecare din compartimentele cu specific medibal (cu deosebirea celor
din grupele C şi D) nu se poate începe elaborarea soluţiilor peritru arhitectură şi insta
laţii.
OBSERVAŢIE: Elaborarea proiectului de tehnologie medicală trebuie făcută după definitivare
a (sau avizarea) de către investitor sau beneficiarul de folosinţă a listei principale
lor echipamente şi aparate medicale şi precizarea potenţialelor furnizori (pentru a pu
tea fi previzionale condiţiile de instalare şi montaj). Pentru definitivarea proiect
ului tehnic este necesară elaborarea prealabilă a proiectului de tehnologie pentru t
oate compartimentele care au astfel de implicata. III.2.3.3. La stabilirea soluţii
lorspaţiofuncţionale, constructive şi dedeservire cu in stalaţii a diferitelor compartim
ente se va avea în vedere asigurarea unui potenţial de flexibilitate a spaţiilor şia mod
alităţilorde racordare Ia instalaţii, date fiind cerinţele, specifice spitalelor, de ree
chipare cu aparatură şi reconfigurare aorganizăriicircuitelor interne în pas cu evoluţia t
ehnici lor medicale. Astfel de modernizări sunt necesare la cea. 12 15 ani pentru
unele compartimente, respectiv la cea. 1820 ani pentru altele şi trebuie efectuate
fără a se afecta funcţionarea spitalului şifără a perturba activităţile din compartimentele
inat e. III.2.3.4. Atât pentru a asigura potenţialul de stabilitate menţionat, cât şi pent
ru a permite armonizarea reciprocă a diferite lor cerinţe dimensionale (gabarite ale
echipamentelor şi elementelorde mobilier, lăţimi de fluxuri, compuneri de fronturide
lucru etc.) încadrul compartimentelor, dar şi peansamblul clădirilor, în proiectarea de
spitale se vor utiliza sistemele de dimensionare mod ulară a spaţiilor, având la bază se
riimodulare specifice funcţiunilor spitaliceşti, elaboratepe bazăde studii de speciali
tate. OBSERVAŢIE: Cele mai utilizate sisteme modulare pentru spitale sunt cele baz
ate pe modulul de 0.90 m şi pe modulul de 1.20 m. III.2.4. Criterii de amplasare a
compartimentelor funcţionale în cadrul spitalului, organizarea circuitelor III.2.4.
1. Modul de amplasareacompartimentelor funcţionale în cadrul clădirilor spitalic eştiva
fi dependent de: condiţionările specifice fiecărui compartiment cerinţele de grupare pe z
one (clădiri) a compartimentelor funcţionale, adecvat structurii m edicale date siste
mul general de organizare a circulaţiilorprincipale (orizontale, verticale) la int
erior ul clădirilor, în relaţie cu accesele şi cu circulaţiile din incintă  condiţionările am
mentului (orientări, regim de înălţime) prezentate la cap.IV. opţiunea pentru un anumit ti
p de soluţie spaţialvolumetrică. III.2.4.2. La stabilirea amplasamentului adecvat pent
ru fiecare compartiment se vor lua în consideraţie condiţionările specifice acestuia: gr
adul de accesibilitate faţă de categoriile de utilizatori (respectiv deschis sau închi
s pentru unii dintre utilizatori), sistemul de relaţii cu celelalte compartimente şi
sectoare
(respectiv vecinătăţi obligatorii, recomandate sau contraindicate), poziţia optimă în raport
cu accesele şi circulaţiile comune ale clădirii, alte restricţii sanitare speciale (izo
lare cu filtre, accese duble, protecţie la radiaţii nucleare, agenţi poluanţi etc.) sau
teh nologice (distanţa faţă de nivelul solului, protecţia faţă de trepidaţii, câmpuri electro
netice etc). III.2.4.3. Ansamblul clădirilor spitalului se vastructurapezone, în cad
rul cărora sev or grupa compartimentele funcţionale cu activităţi similare şi compatibile,
cu cerinţe de igienă şi asepsie similare, cu regim de adresare similar faţă de categoriil
e de utilizatori, cu cerinţe tehnologice similare. Grupareape zone trebuie să urmăreas
că separarea unităţilor funcţionale ce prezintă incompatibilităţi de desfăşurare înaceleaşi s
ducă la diferenţierea naturală a circuitelor ce trebuie protejate. Aplicarea simultană a
acestor criterii conduce la un sistem de zonare utilizat la spitalele generale,
precumşi la unele spitale specializate, după cumurmează: a. zonabloculuioperator, a s
erviciului ATI, ablocului de naşteri(şi a compartimentu luide sterilizare centrală după
caz) b. zona de spitalizare (secţiile medicale cu paturi) c. zona laboratoarelor d
. zona unităţilor deexplorări funcţionale şi roentgendiagnostic e. zona sectorului deurgenţe
şi a secţiei de spitalizare de o zi f. zona ambulatoriului şi a serviciului de internăr
i g. zona accesului principal, a serviciilorpentru vizitatori şi a conducerii medi
cale h. zona administraţiei şi a serviciilor anexe pentru personal i. zona serviciil
or de recuperare medicală şi alte terapii j. zona celorlalte servicii tehnicomedical
e auxiliare (farmacie, prosectură) k. zona gospodărească 1. zona serviciilor tehnice.
OBSERVAŢIE: Sistemele de grupare a compartimentelor pe zone pot fi diferite la une
le tipuri de spitale de specialitate (spitale de arşi, maternităţi), diferita fiind po
nderea criteriilor în funcţie de care se face zonarea. în cadrul unora din zone apar n
ecesare diferenţieri de subzone, în funcţie de gradarea unor criterii (subzone septice
/aseptice, subzone pentru personal/pentru pacienţi). Asocierea altor funcţiuni sau s
ervicii, conduce la apariţia unor noi zone şi subzone precum şi la regrupări ale acestor
a. Gruparea pe zone nu se suprapune peste schema grupelor de funcţiuni prezentata
la pct.III.2.2.2., criteriile de zonare fiind mai complexe decât cele utilizate la
elaborarea temelor de proiectare. Ordinea de listare a zonelorpune în evidenţă criter
iul succesiunii gradate a spaţiilor dinspre ¹curat" spre ¹murdar", dinspre intim spre
public, dinsp re activităţi medicale spre activităţi auxiliare, criteriu după care se ordo
nează amplasarea zonelorpe verticala clădirilor sau pe orizontală, în raport cu circulaţii
le majore interioare. Astfel: -
compartimentele dinzonele a) si b). adresate numai pacienţilor spitalizaţi, cu cerinţe
severe privind igiena şi asepsia, se vor amplasa la nivelurile superioare ale clădi
rii, la distanţă de circulaţiile comune zonele e), f) sig), relativ ¹neutre" din punct de
vedere al condiţionărilor igienicosanitare, sunt zone de interfaţă a spitalului, pe com
ponenta medicală a acestuia, în relaţia cu pacienţii, aparţinătorii şi vizitatorii ele trebu
deschise direct spre căile de circulaţie auto şi pietonale din zona publică a incintei s
pitaliceşti în funcţie de soluţia arhitecturală adoptată, aceste zone se amplasează la parte
au mezanin zonele i). k) si 1). ¹murdare" (sau cu subzone murdare), sunt închise acce
sului pacienţilor şi altor categorii de perso nal în afara celui propriu şi sunt strict
separate de zonele cu cerinţe de asepsie ele constituie zone de interfaţă a spitalului în
relaţia cu serviciile tehnice şi deprestaţii ale localităţii, cu unităţile furnizoare de mate
iale şi produse, cudiversele reţele edilitare compartimentele componente vor avea acc
ese directe dinspre zona de serviciu a incintei spitaliceşti. Amplasarea uzuală a ac
estora este la demisolul (parterul) clădirilor spitaliceşti, precumşi în construcţii anexe
izolate zonele c) si d). respectiv h) si i). potocupa poziţii intermediare, cuprec
izarea că zona labora toarelor (c), ca şi zona administraţiei, sunt închise pentru pacie
nţi şiaparţinători, cu excepţia spaţiului de relaţii (punctul de recoltare sau secretariatul)
şi se vor amplasa periferic faţă de circulaţiile principale ale ace stor utilizatori. I
II.2.4.4. Sistemul de organizareacirculaţiilor la interiorul clădirilor spitaliceşti v
a tr ebui să răspundă următoarelor deziderate: circulaţia bolnavului (spitalizat sau am bu
lator) de la primul contact cu spitalul şi până la părăsirea acestuia, parcurgând toate comp
artimentele medicale, de diagnostic şi tratament, trebuie să se desfăşoare în flux continu
u, pe trasee cl are, accesibile în condiţii de egală siguranţă atât pentru deplasările pedest
e, cât şipentru deplasări cu căruciorul rulant, targa sau patul. Traseele pe care este n
ecesară deplasarea în viteză, în cazuride urgenţă medicală vor fi scurte şi directe,  circula
sonalului medical între toate punctele de lucrupe care le are de parcurs în timpul înd
eplinirii servici ului, trebuie să se poată desfăşura în timp cât mai redus, pedistanţe cu at
mai scurte cu cât este mai mare frecvenţa deplasărilor circulaţia personalului tehnic şi de
întreţinere la diversele staţii tehnice, puncte de control şi intervenţie diseminate în spi
tal, trebuie asigurată fără a se întrerupe sauperturba activităţile medicale vitale şi fără a
eta asupra cerinţelor de asepsie specifice unor compartimente medicale circulaţia şi ma
nipularea materialelor şi echipamentelor care pot prezenta riscuri pentru pacienţi şia
lţi utilizatori neavizaţi (chimicale şi reactivi, materiale inflamabile şi explozibile,
butelii pentru gaze subpresiune, surse nucleare, produse radiofarmaceutice,deşeuri
medicale contaminate) se vordesfăşura pe trasee distincte, scurte, localizate şi prot
ejate corespunzător.
III.2.4.5. Traseele principale decirculaţie, care asigură legătura peverticală şipe orizon
tală între toate zonele spitalului, respectiv între acestea şi accesele principale în clădir
e, sunt deschise tuturor categoriilorde utilizatori, jucând rolul unor ¹străzi". Trans
portul materialelor şi diferitelor produse,pe traseele comune ale spitalului, se v
a face numai în mijloace de transport adecvate, închise corespunzător dacă există riscul d
e aderanja celelalte categorii de utilizatori. Circulaţiile principale se dimensio
nează înraport cu intensitatea traficului şi cu natura mijloacelorde transport. Eventu
alele zone de aşteptare necesare pe aceste trase e se soluţionează în supralărgiri, protej
ate faţă de traficul de pe traseu. OBSERVAŢIE: La spitalele foarte mari, la spitalele
mari cu funcţiuni asociate, la institutele medicale, dimensionarea în funcţie de trafi
c a traseelor principale poat e conduce la lărgimi de peste 3,5 m, nerecomandate în
unităţile sanitare în aceste situaţii se vor alege acele soluţii arhitecturale care permit
realizarea de trasee dedublate, care să descongestioneze traficul de pe circulaţia p
rincipală. III.2.4.6. Sistemulgeneral de circulaţii ale spitalului va fi astfelsoluţio
nat încât să p ermită amplasarea de puncte de control şi filtrare la trecerea spre diverse
le zone sau compartimente care au restricţii de circulaţie. Se va avea în vedere ca am
plasare a acestora să nu blocheze fluxurile principale care, prin natura lor, treb
uie să rămână deschise. III.2.4.7. în funcţie de categoriile de utilizatori, accesele din ex
terior înclădirile spitalului pot fi: comune (accesul principal, accesul pentru sect
orulambulator), restricţionate pentru unele categor ii de utilizatori (accesul de
serviciu, accesul la sectorul de urgenţe, accesul forţelorde intervenţie), sau special
izate numai pentru o anumită grupa de personal sau de materiale (accesele de aprov
izionare la farmacie, la bucătărie, la laboratorul de medicină nucleară). Soluţionarea gen
erală a sistemului de circulaţii va asigura amplasarea acceselor, în funcţie de natura l
or, în relaţia funcţională optimă atât cu zonele deservite din clădire, cât şicu zonele cores
are din incintă. Toate accesele în clădirile spitalului vor fi soluţionate înaşa fel încât să
fi controlate. III.2.5. Schema de ansamblua relaţiilor funcţionale între compartime nt
eleşi sectoarele spitalului (fig.l) O imagine globală a modului de asamblare a compa
rtimentelor şi sectoarelorunui spital general, ordonate pe zone,precum şi a circuite
lor ce trebuie stabilite între
ele, este prezentată în schema alăturată. NOTA: Zona secţiilor medicale cu paturi este ind
icatei numai prin punctele de conexiune la sistemul general de circuite, pentru
a sublinia necesitatea plasării ei in afara conglomeratului de fluxuri ce leagă cele
lalte comopartimente si sectoare funcţionale, dar si pentru a evidenţia mai uşor (în cel
e două dimensiuni la care obligă schema) relaţiile de vecinătate şi/sau interconexiune din
tre acestea. Punctele de conexiune ale secţiilor medicale cu paturi trebuie să asigu
re legături specializate atât cu zona tehnicogospodărească, cât şi cu celelalte serv icii me
dicale. Ele pot fi noduri de circulaţie verticală, in soluţiile arhitecturale de tip ¹mo
nobloc " sau ¹ articulat", sau pot fi legături orizontale, în rezolvările de tip ¹ tentacu
lar". 111.2.6. Tipuri de soluţionare spaţialvolumetrică a clădirilorspitaliceşti III.2.6.1
. Regulile stricte la care este supusă interrelaţionarea unităţilor funcţional e spitaliceşt
i (compartimente sectoare, zone)determină anumite modalităţi de configurare sp aţialvolum
etrică (arhitecturală) a ansamblului spitalului. Tipurile de soluţionare utilizate sun
t: a, sistem pavilionar sectoarele şizonele funcţionale, medicale şi paramedicale, între
care există incompatibilităţi se amplasează în clădiri distincte, legate între ele prin tras
e de circulaţie limitate (coridor subteran, galerie la parter saupasarele locale a
vantajos din punctul devedere al criteriilorde igienă şi asepsie, sistemul are dezav
antajul lungirii traseelor deparcurs pentru personalul medical şi/sau tehnic. Soluţi
ile pavilionare se recomandă îndeosebi la spitalele foarte mari şi la institutele medi
cale. Se pot aplica şi la spitalele generale mari, pentru a separa secţiile de pedia
trie, boli infecţioase, obstetrică, blocul tehnicogospodăresc şi, după caz, funcţiunile asoc
iate (staţie de salvare,dispensar etc). ffd8ffe000104a46494600010201010401040000ff
e20ad44943435f50524f46494 c4500010100000ac441444245021000006d6e74725247422058595
a2007d70006 00130010001f0032616373704d534654000000004945432073524742000000000 00
00000000000000000f6d6000100000000d32d41444245000000000000000000 0000000000000000
000000000000000000000000000000000000000000000000 00000000000012637072740000015c0
000004e64657363000001ac0000006c777 470740000021800000014626b70740000022c00000014
7258595a00000240000 000146758595a00000254000000146258595a0000026800000014646d6e6
4000 0027c00000070646d6464000002ec000000887675656400000374000000867669 657700000
3fc000000246c756d6900000420000000146d6561730000043400000 02474656368000004580000
000c72545243000004640000000e6754524300000 4740000000e62545243000004840000000e766
36774000004940000063074657 87400000000436f70797269676874202863292031393938204865
776c6574742d 5061636b61726420436f6d70616e79204d6f646966696564207573696e6720416 4
6f62652047616d6d610000006465736300000000000000127352474220494543
36313936362d322e3100000000000000000000001273524742
b. sistem monobloc toate funcţiunile medicale, gospodăreşti şi majoritatea celor tehnice
se amplasează comasa t întrun ansamblu volumetric compact sistemul este mai economic
din punctul de vedere al soluţionării instalaţiilor, scurtează la maxim traseele de par
curs pentru personal, darridică probleme greude soluţionat în ce priveşte separarea zone
lor şi circuitelor. Soluţiile monoblocsunt recomandate la spitalele generale mici şi m
ijlocii. c. sistem articulat derivat din sistemul monobloc configuraţia spaţială c upri
nde un ansamblu de volume, articulate în zona nodurilorde circulaţie verticală, pentru
a facilita separările pe zone şisectoare. O variantă clasică a acestui tip este configu
raţia în care se separă sectorul de spitalizare, dezvoltat pe vertical ă ca un blocomoge
n, de serviciile tehnicomedicale şitehnicogospodăreşti, distribuite predominant pe ori
zontală. Sistemul permite o mare varietate de soluţii arhitecturale, adaptate condiţio
nărilor specifice fiecărui tipdespital, indiferent de capacitate. d. sistem tentacul
ar derivat dinsistemul pavilionar principalele zone funcţionale ce necesită condiţionări
specifice se amplasează în volume construite relativ autonome, conectate la un volum
central în care se amplasează circulaţiile şifuncţiunile comune, ¹neu tre" din punctulde ve
dere al criteriilor de igienă şi asepsie. Se recomandă a fi utilizat la spitalele foar
te mari, mai ales la clinicile universitare. Acest gen de soluţionare permite la rân
dul lui o mare varietate de modalităţi de configurare volumetrică. III.2.6.2. La alege
rea tipului deconfiguraţie spaţialvolumetrică se va ţine s eama de faptul că spitalele sun
t de regulă unităţi sanitare în expansiune, pentru care se pune periodic problema măririi
capacităţii, extinderii unora din serviciile tehnicomedicale existente sau completării
cu compartimente pentru noi proceduri medicale. Se impune ca, încă din faza iniţială de
proiectare, să se stabilească zonele funcţionale pentru care sunt probabile viitoare
extinderi ale suprafeţelor construite (de regulă în sectorul compartimentelor de diagn
ostic şi tratament) şi să se opteze pentru soluţi a arhitecturală care va permite conectar
ea coerentă a extinderilor la ansamblul de circuite funcţionale. III.2.7. Alegerea s
oluţiilorconstructive pentru clădirilespitaliceşti, în corelare cu condiţionările funcţionale
tehnologice specifice cerinţe privind conformarea structurii de rezistenţă
III.2.7.1. Sistemele structurale şiconstructive adoptate pentru clădirile spitaliceşti
trebuie să asigure: posibilităţi de configurare variabilă (flexibilă) a spaţiilor interioar
e, de la unnivel la altul, corespunzător cu cerinţele funcţionale şi tehnologice specifi
ce ale compartimentelor medicale, concomitent cu o suficientă rigiditate a ansambl
ului structural la solicitări seismice, pentru a nu se produce avarieri ale elemen
telor de construcţie nestructurale, ale instalaţiilor şi echipamentelo r posibilităţi de re
organizare (modernizare) întimpa funcţiunilor medicale, care să implice minime interve
nţii asupra el ementelor structurale verticale sau orizontale condiţii optime de mont
aj pentru aparatura medicală (preluarea unor sarcini utile relativ mari, 8001000da
N/mp, ditribuite neuniform în raport cu ansamblul clădirii) libertate de amplasare a
sistemelorde instalaţii pe traseele cele mai adecvate dinpunct de vedere tehnologi
c şi optime din punct de vedere alcerinţelor medicale de igienă şi asepsie planeitatea pe
reţilor şi tavanelor, ce vor avea minimumde decroşuri şi reliefuri, pentru a nu reţi ne pr
af şi murdărie şi a nu îngreuna activităţile de curăţenie şi dezinfecţie. III.2.7.2. Satisfac
inţelor enumerate mai sus impuneanumite particul arităţi specifice ale modului de alcătu
ire a structurilor de rezistenţă pentru clădirile spitaliceşti, după cumurmează: a. utilizar
ea de tramestructurale cu deschidere mare pe ambele direcţii (6.00 m 8.10m)  b. pref
erinţa pentru sistemele structurale pecadre pentru clădirile joase (cu limitare la 1
2 niveluri în zonele seismice de calcul A, B, C, D) şi utilizarea sistemelor structu
rale mixte compuse din cadre spaţiale seismorezistente încombinaţie cu pereţi structural
i rari (cu dispunere 135 travei, la nodurile cu circulaţie verticală şi pe conturul clăd
irii, pentru aprezerva suficiente spaţii flexibile), la clădirile cu mai mult de 3 n
iveluri c. utilizarea de planşee de tip dală groasă, fără grinzi încâmp (eventual cu goluri
rvuri înglobate) şi cu grinzi numai pe conturul clădirii şi la pereţii spre coridoarele de
circulaţie d. folosirea subsolului tehnic, destinat distribuţiei şi vizitării magistrale
lor de instalaţii, pentru crearea unei ¹cutii rigide", cupereţi structurali mai deşi, ca
re să asigure rigiditatea necesară ş i conlucrarea ansamblului structurii la solicităril
e seismice. OBSERVAŢIE: La spitalele generale comunale sau la unele spitale de spe
cialitate mici, la care prevederea unui subsol tehnic general nu se
justifică, utilizarea demisolului funcţional pentru rigidizarea ansamblului structur
ii se va face cu precauţiile necesare pentru a nu obstrucţiona organizarea funcţională şi
soluţionarea sistemelor de instalaţii. III.2.7.3. Condiţionările descrisela III.2.7.1.,
valabile în principiu pentru într egul ansamblude clădiri, au ponderi diferite la soluţi
onarea structuriide rezistenţă pentru unele sau altele din sectoarele spitalului. As
tfel: în cadrul sectoruluide spitalizare, repetitivitatea majorităţii configuraţiilor sp
aţiofuncţionale (saloanele de bolnavi, anexele secţiei, unitatea de îngrijire), precumşi r
elativa lor stabilitate întimp, permite utilizarea unor sisteme structurale cu per
eţi mai deşi, situaţie ce poate fi speculată în cazul individualizării de pavilioane sau cor
puri declădire destinate spitalizării. Chiar şi înacest caz se va urmări prezervarea unor
gradede flexibilitate specifică a spaţiilor, necesare pentru viitoare mo dernizări. II
I.2.7.4. Pentru zonele seismicede calcul A, B, C şiDeste necesar ca la stab ilirea
soluţiei spaţialvolumetrice a clădirilor spitaliceşti să se aibă învedere realizarea unor vo
ume echilibrate care să permită conformări structurale cupotenţial de stabilitate şi de ad
ecvare optimă la solicitările induse de cutremure (volume compacte, relativ simet ri
ce, cu contur regulat în plan orizontal, a cărorînălţime să nu depăşească 10 niveluri decât î
ustificate). Se va urmări realizarea continuităţii ele mentelor structurale atât pe oriz
ontală cât şi pe verticala clădirii, precumşi o bună conlucrare a structurii de rezistenţă cu
lelalte elemente şi subansambluri nestructur ale ale construcţiei. III.3. CERINŢEFUNCŢIO
NALE ŞI TEHNOLOGICEALECOMPARTIMENTE LOR ŞI SERVICIILOR DIN SPITALE
III.3.1. Secţiile medicale de specializare III.3.1.1. Date generale Secţiile medical
e de spitalizare asigură cazarea şiîngrijirea curentă a bolnavilorpe perioad a internării.
în funcţie de structura medicală a spitalului, secţiile medicale cu paturi ocupă între 30% ş
50% dinsuprafaţa totală a acestuia. Prin datele iniţiale a.le temeicadru se stabilesc
: numărul de secţii din spital, profilul medical şi caopacitatea fiecăreia (număr de patur
i afectat). Mărimea secţiilorpoate varia într e 50 şi 100depaturi (în funcţie de morbiditate
a specifică profilului medical), cu tendinţa de coborâre a cifrei superioare la 7080de
paturi. în funcţie de capacitatea decisă pentru secţii, raportată la capacitatea spitalul
ui, rezultă că numărul
curent de secţii din spitalele generale poate varia după cumurmează: spitale mici (3)4
5 secţii spitale mijlocii 510 secţii spitale mari 1018 secţii spitale foarte mari peste 1
8 secţii. Profilul secţiei poate fi definit de: una dinspecialităţile medicale de bază: bo
li interne chirurgie generală pediatrie obstetricăginecologie alte specialităţi: O.R.L.
oftalmologie ortopedie neurologie boli dermatovenerice boli contagioase etc. pro
filuri derivate dinspecialităţile medicale de bază: grupa boii interne: cardiologie re
umatologie endocrinologie boli de sânge şi sistem oncologie boli profesionale etc. g
rupa chirurgie: chirurgie toracica şi pulmonară chirurgie bucomaxilofaciala traumato
logie şi chirurgie reparatorie neurochirurgie etc. grupa pediatrie: neuropsihiatri
e infantilă chirurgie infantilă prematuri etc. III.3.1.2. Organizarea secţiilor medica
le curente Indiferent de profilul medical, secţiile de spitalizare auo structurare
funcţională asemănătoare, cu excepţia celei depediatrie (compartimentele pentru prematuri
, sugari şi copii mici) şi acelei de obstreticâginecologie (compartimentul obstetrică fi
ziologică şinounăscuţi). La soluţionarea arhitecturală a corpurilorde clădiri destinate spita
izării, se va avea în vedere ca amplasarea secţiei medicale să se facă pe unsingur nivel.
Se acceptă amplasarea pedouă niveluri a secţiilor mari, ca re au în componenţă compartimente
relativ autonome. În componenţa unei secţii medicale intră următoarele categorii de spaţii:
a. saloanele bolnavilor şi dotările sanitare aferente b. încăperi pentru asistenţă medicală
. încăperipentru deservirea pacienţilor d. diverse spaţii pentru activităţile gospodăreşti al
ecţiei
e. circulaţii În spitalele clinice sunt necesare o serie despaţii suplimentare, destin
ate studenţilor şi cursanţilor ce îşi desfăşoară practica medicală sau specializarea la patul
avului. III.3.1.2.1. Salonulpentrubolnaviadulţi se va conforma următoarelorcerinţe: ca
pacitatea pentru saloanele curente: optim: 2,3 sau 4 paturi acceptabil: 5 paturi
maxim admisibil: 6 paturi pentru cazuri speciale: rezerve cu: 1pat sau 2 paturi
(din care unul pentru însoţitor) arie utilă minimă/pat: 7 mp/pat în saloanele curente 810
mppat înrezerve cubajde aer în caz de ventilare naturală: 20 mc/pat dotare sanitară afe
rentă: minim: ungrup sanitar cu lavoar şi closet la maxim 8 paturi (cu duşurile amplas
ate în comun la mai multe saloane) recomandat: un grup sanitar propriu complet la
saloanele de 5 (6)paturi sa u la două saloane de 2 (3) paturi optim: grup sanitar
propriu la salon rezervele vor avea întoate cazurile grup sanitar propriu saloanel
e de 24 paturi care nu au gnip sanitar propriu, precum şi cele de 5 şi 6 paturi (în to
ate cazurile) vor fi prevăzute cu lavoar în cameră,pentru personalul medical. dotare m
edicală: minim: l priză de oxigen pe salon recomandat: lpriză deoxigen la 2 paturi opt
im:priză de oxigen la fiecare pat dotare minimă cu instalaţii electrice: corpde ilumin
at, priză şisonerie la fiecare pat dotare minimă cu mobilier: pat + noptieră cudulap / b
olna v, l masă cu scaune / salon orientare a ferestrelor: favorabilă: sudest, sud ac
ceptabi lă: nordvest se va evita orientarea ferestrelor spre nord şi nordest (vânturi
dominante reci), se poate accepta orientarea spre vest şi sudvest, numai cu condiţia
asigurării unei protecţii corepunzătoarea ferestrelor faţă de excesul de însorire. OBSERVAŢI
: Condiţionările privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secţiile de
spitalizare de bolnavi acuţi (duratei mied de spitalizare: 1012 zile) si la saloan
ele în care se face tratarea aerului (climatizare). alte prescripţii: paturile se vo
r aşeza paralel cu frontul ferestrei şi vor fi accesibile
pe ambele laturi lungi, distanţa între douăpaturi va fi de 0.801.00 m, dar nu mai mică d
e 0.70 m, distanţa între pat şi peretele exterior va fi de cel puţin0.80 m, recomandat 1
.00 m, distanţa între pat şi peretele paralel pe care se află lavoarul va fi de minim 1.
30 m, pentru cel puţin unpat din salon, circulaţia liberă aferentă va permite staţionarea şi
deplasarea în căruciorde handicapat. Prindatele de temă se vor preciza, pentru fiecar
e secţie, tipulde saloane ce se va prevedea, repartiţia paturilor pe saloane, eventu
alele specializări pentru unele dintre ele, necesarele compartimentări pe grupe de s
aloane (în funcţi e desex, tip de afecţiuni, nivel de asepsie). III.3.1.2.2. Spaţiile pe
ntruactivităţile medicaledin secţie pot prezenta diferenţe în ce priveşte numărul, dimensiuni
e siorganizarea în funcţie de profilul, capacitatea secţiei şi tipulde spital. Aceste da
te se vor preciza prin tema de proiectare. în mod curent, se prevăd următoarele spa ţii:
camere pentru tratamente pansamente (1 cameră de 1618 mp la 2030 bolnavi) cabinete
pentru medici (cel puţin 1 cab. de 1214 mp la 25 paturi, cu sau fără grup sanitar pro
priu) spaţii de lucru pentru asistente (oficiu medical), cuposturi de supraveghere
a bolnavilor (monitorizare dacă este cazul), cu anexe pentru depozitare instrument
ar şimedicamente încăperi pentru conducerea medicală a secţiei (medicşef, asistentăşefa, rap
gardă, secretariat) grupuri sanitare şi vestiare pentru personal. Pentru unele din p
rofilurile medicale, încadrul secţiei se mai prevăd şi alte spaţii pentru activităţi medicale
camere pentru investigaţii, tratamente speciale, săli de intervenţie chirurgicală cu an
exele respective . III.3.1.2.3. Incategoria încăperilor necesare pentru deservireain
ternaţilor intră: oficiul alimentar cu anexele sale şi sală de mese  cameră pentru activităţi
zi şi primire vizitatori cabine telefonice cameră de baie (după caz şigrupul de duşuri, da
sunt soluţionate centralizat). In unele tipuri de soluţionare a circuitului deprimir
einternare a pacienţilor, vestiarul şi filtrul de igienizare se amplasează direct în secţi
e, în zona accesului înacest caz se prevede suita despaţii necesare: grup sanitar, boxă d
e dezbrăcare,depozite pentru efecte ale pacienţilor etc. III.3.1.2.4. Spaţiile pentru
activităţile gospodăreşti ale secţieisunt: camere de spălaresterilizare ploşti şi alte recipi
e ¹ploscar" (se recomandă una la 2530 paturi) spaţiude colectare rufe murdare şi boxa de
curăţenie
depozit de lenjerie curată cameră pentru îngrijitoare. III.3.1.2.5. Circulaţiile interioa
re ale secţiei asigură legăturile necesare între diversele încăperi ele se diferenţiază sau
gmentează prin filtre dacă apar în cadrul secţiei compartimente cu cerinţe diferite de ase
psie. La spitalele clinice se recomandă diferenţierea pe circulaţie separată a zonei spaţi
ilordestinate învăţământului şi conducerii medicale a secţiei, de zona saloanelorpentru bolna
i. Accesul în secţie şi coridoarele se recomandă a fi supravegheate de la un post de con
trol aflat în legătură cu secretariatul şi/sau cu spaţiile de lucru ale asistentelor. III.
3.I.3. Organizarea secţiilor medicaleînsistemul ..unităţilor de îngrijire" Unitatea de înjgr
ijîre cuprinde o grupare de camerede bolnavi, cu un număr constant de paturi, pentru
care asistenţa medical ă este acordatăde o echipă compusă din 56 asistente medicale, 23 îng
rijitoare, repartizate pe ture, coordonată de un medic. Capacitatea unei unităţi de îngr
ijire variază, în funcţie de profilulmedical, între 20şi 35 i de paturi, cele mai frecvent
e fiind cele de 2530 paturi. .În sistemul deorganizare a secţiilorpe unităţi de îngrijire,
anexele medicale şigospodăreşti ale secţiei se repartizează pe unităţile de îngrijire (câte
binet medic, o sala de tratamente,un post asistente, un spaţiude igienizare, o cam
eră de zi ş.a.m.d.), rămânând comune spaţiile conducerii secţiei, oficiulalimentar, unadouă î
destinate investigaţiilor sau tratamentelor speciale. Acest sistem facilitează reali
zarea , unorcondiţii mai bune de igienă şi asepsie  aplicat flexibil, asigură separareaint
erioară a secţiilor atunci când sunt necesare segregări funcţionale pe subzone (diferenţieri
pe profiluri medicale, izolarea pacienţilor cu risc septic). Unitatea de îngrijire
constituie un modul funcţional repetabil, căruia îi corespundeun modul de configurare
spaţialarhitecturală, ce devine o bază pentru modularea celei mai mari părţi a sectorului
de spitalizare. In acest sistem de organizare, capacitat ea secţiei se va corela c
u numărul de unităţi de îngrijire şi cu mărimea acestora. înfuncţie de mărime şi de profil me
o secţie poate cuprinde 24unităţi de îngrijire. III.3.1.4. Organizarea secţiei de pediatri
e îngrijirea pacienţilor copii se face obligatoriu în compartimente distincte înfuncţie de
vârstă: grupa sugari şigrupa copii 13 ani, grupa copii preşcolari (36 ani) şi grupa copii
şcolari (614 ani). Structurapaturilorpe grupe de vârstă se precizează prin temacadru, i
ar nominalizarea spaţiilor şi organizarea circuitelorprintema deproiectare. Comparti
mentul destinat unei grupe de vârstă constituie o unitate de îngrijire relativautonomă,
în cadrul căruia pe lângă spaţiile de spitalizare conformate după specificul vârstei, se mai
revăd: oparte din spaţiile de asistenţă medicală (cele de supraveghere şitratament specific)
, oparte din spaţiile de deservire ale bolnavilor (individualizate dupăvârsta pacienţilo
r), unspaţiu de curăţenie. III.3.1.4.a. Compartimentul pentru copii şcolari este asemănător
caorganizare cuunitatea de îngrijire pentru b olnavii adulţi. Saloanele, cu grupuril
e sanitare aferente, sunt identic conformate, dimensionate şi mobilate. Se prevăd ac
eleaşi anexe medicale şi gospodăreşti. Oficiul alimentar se aprovizionează de la bucătăria sp
talului. In cadrul compartimentului se vor crea subunităţile necesare pentru cazuril
e septice/aseptice. Camera de zi seva amenaja şi pentru activităţi şcolare. III.3.1.4.b.
Pentru compartimentul de copii preşcolari (36 ani) trebuie aplicat un sistem de c
azare adaptat vârstei, respectiv în grupări de 34 saloane de 24 copii, prevăzute cu grup
sanitar comun sau separat pesexe, cărora li se afectează unpost de supraveghere (lu
cru) asistente. In cadrul compartimentului, unuldouă saloane se vor specializa pen
tru cazurile septice (cu grupuri sanitare distincte). suprafaţa utilă/pat în salon va
fi de minim 6 mp. peretele salonului orientat spre postul asistentei va fi parţial
vitrat. gabaritele mobilierului şi obiectelor sanitare vor fi adaptate vârstei. In
cadrul compartimentului se vor mai prevedea o cameră detratamentepansamente , prop
rie,un spaţiude lucru pentru personalul mediu (oficiu medical) şi unnumărde rezerve (s
tabilit prin temă)pentru copii care se internează cu mamele. Dacă mărimea compartimentul
ui o justifică, se recomandă prevederea unui spaţiu dejoacă pentru copii necontagioşi. III
.3.1.4.c. Spitalizarea pentru sugari şi grupa decopii de 13 ani se organizează în sist
emul nucleelor cu23 camere (boxate)de 46 paturi, prevăzute cu un grup sanitar de i
gienizare şi grupatela unpostde supraveghere al asistentelor. Unul dinnuclee va fi
destinat cazurilor septice, suprafaţa utilă/pat în cameră va fi de 45mp. toţi pereţii vor f
i vitraţi la partea superioară pentru control vizual, încameră se va prevedea o cadă speci
ală pentru îmbăiere. Pentru copiii care se internează cu mamele se prevăd rezerve prevăzute
cu dotări sanitare specializate pentru mamă şi pentru copil. Uneori se recomandă amplasa
rea în afara comparti mentului a unor saloane pentru mamele care îşi alăptează copiii. Com
partimentul pentru sugari şi copii mici (03 ani) va fi izolat pe un circuit distin
ct de restul grupelorde vârstă, va avea anexe medicale şi gospodăreşti proprii, iar accesu
l se va soluţiona în sistem filtru.
III.3.1.4.d. Incadrul secţiei de pediatrie se mai amplasează următoarele categorii de
spaţii pentru asistenţă medicală, pentru care se vor face precizări anume prin tema de pro
iectare: unitate specializată (nucleu)de terapie intensivă, unitate specializată pentr
u îngrijire prematuri (după caz), încăperi pentru consultaţii, investigaţii şitratamente spec
ale, cabinete pentru medici şi anexe pentru personalul medical auxiliar, spaţii pent
ru conducerea secţiei. III.3.1.4.e. Pentruhrănirea sugarilor şiacopiilor de 13 ani. în s
ecţiile de pediatrie se amenajează obucătărie specializată, denumită ¹biberonerie" sau ¹bucăt
lapte", organizată şiconf ormată adecvat capacităţii secţiei. Spaţiile componente se dimensi
nează ţinând seama de echipare alcătuirea lorurmăreşte fluxul tehnologic: primirea, spălarea
terilizarea biberoanelor, căniţelor, linguriţelor prepararea alimentelor: paste, piureu
ri, lichide dietetice, lapte umplerea biberoanelor, răcirea, distribuţia anexe pentru
depozitare cameră asistenta dieteticiană. III.3.1.5. Secţiile sau subsecţiile deobstetrică
fiziologică si nounăscuti (maternitate) auo organizare spaţiofuncţională mai complexă, întruc
activităţile medicale se adresează distinct mamelor şi nounăscuţilor, deşi cele douăcategorii
pacienţi se spitalizează împreună. OBSERVAŢIE: Secţiile de obstetricăginecologie din spitale
e generale mici şi mijlocii, se organizează pe subsecţii complet separate, de ginecolo
gie şi obstetrica, pentru care se prevăd anexe medicale, de deservire pacienţi şi gospodăr
eşti distincte. In spitalele mari, sau în cele de specialitate, pentru cele două profi
luri se constituie secţii diferite. Se pot aplica trei moduri deorganizare funcţiona
lă a secţiei: a. compartimente medicale distincte pentru mame şi nounăscuţi, în care asistenţ
pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de bolnavi adulţi,
iar pentru nounăscuţi se soluţionează în sistemul aplicat însecţiile de pediatrie la comparti
entul sugari. Cele două compartimente aupropriile anexe medicale, de deservire şi go
spodăreşti specializate. Intre cele două compartimen te se amplasează spaţiile pentru alăpta
re, utilizate în comun. b. sistemul nucleelor (respectiv al unităţilorde îngrijire) mixt
e pentru mame şinounăscuţii lor, compuse din două saloane (de 35 paturi) pentru mame cud
otările sanitare af erente, care flanchează două saloane pentru nounăscuţi (dotate corespu
nzător) şi un spaţiude lucru pentru asistente (care, dimensionat ca atare, este utiliz
at înunele variante de organizare ca spaţiu de alăptare). c. sistemul de cazare al mam
ei şi nounâscutului în acelaşi salon, (fie în rezerve individuale, fie în saloane pentru două
mame cu copiii lor), cu spaţii corespunzătordimensionate şi dotări sanitare specializate
.
În sistemele b.) şi c), anexele medicale şi de deservire, specializate pentru cele două
categorii de pacienţi, se amplasează grupat în cadrul unităţii de îngrijire. Indiferent de s
istemul de cazare adoptat,pentru cazurile septice se vordiferenţia compartimente (
nuclee) distincte atât pentru m ame cât şi pentru nounăscuţi. Pentru cazurile de obstetrică
patologică se amenajează saloane distincte, grupate, atât în comp artimentul septic, cât şi î
cel aseptic. (Uneori cazurile de obstetrică patologică se amplasează în secţia/subsecţia de
ginecologie). Secţia de obstetrică va fi în legătură directă cu blocul de naşteri, şi sala d
peraţii pentru cezariene, la acelaşi nivel, recomandat fiind ca circuitul respectiv
să fie distinct de circulaţiile comune ale spitalului. La spitalel e generale mici şi
mijlocii, blocul de naşteri se poate amplasa chiar însecţia (subsecţia) de obstetrică. Pri
ntema de proiectare se vor face precizări asupra sistemului de cazare adoptat şi asu
pra modului general deorganizare al asistenţei la naşteri. III.3.2. Serviciul de pri
mire internare a bolnavilor III.3.2.1. Acest serviciu se organizeazăîngeneral caserv
iciuunic pe spitalşi are rolu lde a asigura efectuarea formelor de internare, exam
inarea medicală şi trierea epidemologică a bolnavilorpentru internare, prelucrarea san
itară a acestora înfuncţie de starea lor fizică şi echiparea în îmbrăcămintea de spital. Serv
se dimensionează înfuncţie de numărul mediu de internări zilnice rezultat din capacitatea
şi profilul spitalului. Amplasarea serviciului de primire internare se face în legătu
ră directă cu accesul principal în spital şi cu serviciul de urgenţă, corespunzător celordouă
tegorii de pacienţi: pacienţii care vin pregătiţi la spital (programaţi după consulturi şi ex
minări medicale anterioare,unele efectuate înambulatorul sau înserviciile de diagnosti
c ale spitalului) şi pacienţii care ajung la spital nepregătiţi (accidente, îmbolnăviri subi
te, stare de criză) fiindpreluaţide serviciul de urgenţă. La spitalele mici şi mijlocii, în
funcţie de profil ul medical, serviciul de primire internare se poate cupla cu ser
viciul de urgenţă sau cu ambulatorul. III.3.2.2. Componentele funcţionaleale serviciul
ui de primire internare sunt: a. unitatea de întocmire a documentelor medicale, b.
compartimentul de examinări medicale, c. unitatea de igienizare sanitară, d. unitat
ea de gestiune haine şi efecte de spital, e. unitatea de externare. OBSERVAŢIE: In f
uncţie de opţiunile beneficiarului de folosinţă, se poate adopta o organizare a internării
în care componentele a.) şi b.) se soluţionează
centralizat şi se amplasează la intrarea în spital, iar componentele c), d.) şi e.) se r
epartizează la secţiile medicale şi respectiv la serviciul de urgenţă. III.3.2.3. Unitatea
deîntocmire a documentelorde internare cuprinde: spaţiul de aş teptare prevăzut cu grup
uri sanitare, cu zone separate pentru pacienţi adulţi şi pacienţi copii douătrei birouri co
nexate între el e şi prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul (ghişee sau tejghea c
u boxe). Unitatea cooperează cu conducerea secţiilor medicale şi cu compartimentul evi
denţă medicală (din servic iul administrativ). III.3.2.4. Compartimentulexaminări medica
le cuprinde cabinetele deconsultaţie, s pecializate după profilurile secţiilor medical
e, cu spaţiile de aşteptare şi grupurile sanitare aferente. In spitalele generale sunt
obligatorii cel puţintrei cabinete: unul pentru pediatrie, unul pentru obstetricăgi
necologie şi al treilea pentru restulde adulţi. Necesarul de cabinete pentru spitale
le generale mari şi spitalele de specialitate din reţea se determină înfuncţie de capacita
tea secţiilor cărora li se adresează şinu va fi mai mic decât: pediatrie: până la 150paturi:
cabinet peste 150paturi: 2 cabinete peste 300paturi: 3 cabinete obstetricăginecol
ogie: până la 50 paturi:l cabinet cu 2 boxe până la 200 paturi: 2 cabinete peste 200patu
ri: 3 cabinete secţii de adulţi: până la 200paturi: l cabinet până la 400 paturi: 2 cabinete
peste 400paturi: 3 cabinete Aşteptarea pentrupediatrie va fi separată, iar adiacent
ei se va prevedea o cameră de izolare cu grup sanitar propriu, pentru staţionarea t
emporarăa copilului identificat a fi co ntagios la spitalele mari de pediatrie se p
revăddouătrei boxe de izolare şi suplimentar se amenajează la intrare un filtrude triaj
epidemiologie, de asem enea boxat. III.3.2.5. Unitatea deigienizare sanitară cupri
nde filtrele de prelucrare sanitară şi grupurile sanitare aferente (prevăzute cuduş sau
baie după caz ), separate pesexe şi pe cele trei categorii de pacienţi, ce trebuie dep
artajate igienicosanitar (copii, p arturiente, adulţi). La pediatrie spaţiul de igie
nizare se compartimentează:pentru grupa 02 ani şi pentru grupa214 ani, accesul facându
se direct din cabinetele de examinare. în filtrele de igienizare se prevăd boxe pent
ru lenjerie şi efecte curate de spital. III.3.2.6. Păstrarea hainelor bolnavilor pe
perioada internăriise face întrun depozitde efecte compartimentat, bine ventilat, le
gat direct de spaţiile de igienizare, dar şide unitatea de externare. Dimensionarea
se
face după numărul depaturi (0.160.18 mp/pat şi 0.080.10 mp/pat copil). III.3.2.7. Unit
atea deexternare se compune dintrun spaţiuprevăzut cu boxe de îmbrăcare, separate pe sex
e şi distincte pentru copii şi nounăscuţi. Dacă externarea se face centralizat, unitatea s
e amplasează cât mai aproape de nodul de circulaţ ie verticală care face legătutra cu secţii
le de spitalizare, înafara circuitului de internare,dar în legătură cudepozi tul de hain
e şi cu biroulde întocmire a documentelordespitalizare. III.3.3. Serviciul de urgenţă II
I.3.3.1. Pentruactivităţile medicale de acordare a primului ajutorbolnavilor acciden
taţi sa u aflaţi în stare gravă (aduşi cu ambulanţa sau cu autovehiculele aparţinătorilor) ca
entru alte urgenţe medicale din teritoriu, uvspitale se organizează unserviciu sau u
n compartiment special (în funcţie de mărimea spitalului). III.3.3.2. In varianta mini
mă, curentă laspitalele micişi mijlocii, compartimentul trebuie să cuprindă următoarele spaţi
: acces acoperit şi închis lateral pentru autosalvări l ( 2) cabinete de consultaţie şi tra
tament cu 2 (4)posturide lucru sală de intervenţii chirurgicale, cu anexe pentru spălar
e medici şi instrumente sală cu anexe pentru proteze ghipsate, echipată cu aparat roent
gen camerăde spitalizare provizorie, compartimentată pe sexe, de 26 paturi (1% din ca
pacitatea spitalului) filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacie
nţilor, a efectelor şi lenjeriei de spital  post de lucrupentru asistente şi anexe pers
onal mediu sală de aşteptare cu anexe pentru aparţinători cabinet medici de gardă, cu grup
anitar depozit tărgi, brancarde, cărucioare. III.3.3.3. La spitalelegeneralemari saul
aspitalele cu specific de urgenţă, serviciul se amplifică ca numărde săli de intervenţie, se
diversifică pe profiluri medicale (chirurgie, cardiologie, pediatrie) şi poate căpăta şi
alte funcţiuni medicale: sală de reanimare, cabinete de investigaţii şi explorări, laborat
or teste deurgenţă etc. III.3.3.4. Amplasarea serviciului încadrul spitalului va permi
te colaborarea directă cu serviciul de internări, precum şi legături rapide cu blocul op
erator, serviciul de terapie intensivă, serviciile de roentgendiagnostic şi explorări
funcţionale, laboratorul de analize medicale. III.3.4. Compartiment de spitalizare
de o zi III.3.4.1. Pentru unele tipuride investigaţii, intervenţiişi tratamente, pent
ru care e ste necesară ţinerea sub observaţie a pacientului pe'durata unei zile, se or
ganizează înspitale un compartiment
distinct de spitalizare, care permite degrevarea secţiilor medicale de perturbările
de activitate produse de astfel de cazuri. III.3.4.2. Compartimentul se organize
ază în spitalelemijlocii şi mari, pentruo capa citate de 2 3% din numărul de paturi al s
pitalului, dar minim pentru 12 paturi. In cadrul compartimentului, după caz şi în funcţi
e de precizările temei de proiectare, se pot amplasa distinct şi unităţile: de epurarere
nală, de întreruperi de sarcină. Cazarea pacienţilor se face în saloane de 23paturi şi rezer
ve aferent acestora se prevăd: cabinet de consultaţii şi tratamente(eventual sala de mi
ci intervenţii), post de lucrupentru asistente, mic oficiu alimentar, grupuri sani
tare, boxe de lenjerie şi de curăţenie etc. Compartimentul se amplasează în apropierea acc
esului principal, înlegătură cu sectorul ambulator, cu serviciul de urgenţă (pentruutiliza
rea elastică a unor componente) şi cu circulaţiile principale care fac legătura cu servi
ciile tehnicomedicale. III.3.5. Sectorul ambulator III.3.5.1. Spitalul acordă serv
icii medicale, în specialităţile pe care este profilat, şi pentru bolnavii a căror stare f
izică nu impune internarea. Sectorul ambulatorpropriu spitalului organizează şi gestio
nează aceste servicii, asigură asistenţa premergătoare internării (consultă ri, explorări) şi
u pe cea posterioară internării (postcontrol, tratamente prelungite ambulator), redu
când numărul de zile de spitalizare la strictul necesar. III.3.5.2. Spaţiile necesare
se amenajează pentru: cabinete de consultaţii (înspecialităţi din profilul spitalului ^i îns
pecialităţi conexe cu acestea) camere pentru pansamente şi tratamente curente spaţii de aşt
ptare aferente cabinetelor birou de programare şi evidenţă a pacienţilor  punct farmaceutic
pentru medicamente specifice (după caz) anexe pentru personalul medical grupuri san
itare şi boxă pentru curăţenie. Dimensiunea minimă pentru cabinetele de consultaţie şi camere
e de tratamente curente, cuprinsă între 16 mp si 24 mp, este diferenţiată după activităţile s
ecifice. Numărul de cabinete şianexele acestora suntdeterminate de număruldeconsultaţii
ce se preconizează a se acorda pentru fiecare specialitate datele se vorpreciza pri
n tema de proiectare. Pentru dimensionarea spaţiilorde aşteptare se ia încalcul încărcarea
la orele de vârf, considerând o arie utilă de 1.00 1.50 mp/pacient adult şi respectiv 1
.502.00 mp/pacient copil cu însoţitor. Spaţiile de aşteptare şi grupurile sanitare pentru
copii se izolează de cele ale adulţilor.
III.3.5.3. Sectorul ambulatorpoate fiaccesibil: a. direct din exterior, situaţie înc
are va fi dotat cu anexele specifice (garderobă, punct de informaţii şi control acces,
cabine telefonice), b. din holul intrării principale, caz încare pacienţii pot benefi
cia de toate serviciile şi anexele prevăzute pentru vizitatori şi însoţitori. Amplasarea s
ectorului ambulator încadrul spitalului va permite legăturiuşor accesibile cu servicii
le de investigaţiiexplorări şi tratamente, precum şi cu compartimentul de spitalizare de
o zi. III.3.6. Blocul operator III.3.6.1. Prezent în spitalele care au secţii sau c
ompartimente chirurgicale (toate spitalele generale şi cea mai mare parte a spital
elorde specialitate), bloculoperator este unul din sectoarele cu cea mai complexă
structurare şi mai strictă condiţionare a spaţiilor şi circuitelor interne. In principiu,
blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi (profil
uri) medicale. In spitalele generale, profilurile care utilizează blocul operator
sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia şi arşii, cardiologia, gastroentero
logia, urologia, obstetrica, ginecologia, neurologia, oftalmologia, ORL, pediatr
ia, oncologia şi serviciul de urgenţă. In funcţie de numărul de paturi chirurgicale şi ţinând
ama de specificul activităţilor medicale, pentru unele secţii (compartimente) se potpr
evedea săli de operaţii proprii, în afara blocului operator centralizat, cum este cazu
lpentru: secţia obstetricăginecologie secţia de oftalmologie secţia ORL compartimentul de
rşi serviciul de urgenţă. III.3.6.2. Dimensionarea bloculuioperator, respectivdetermina
rea numărului nece sar desăli de operaţie, se face prin raportare la numărul de paturidi
n secţiile şi compartimentele cuprofil chirurgical care îlutilizează. Indicele mediu de
raportare este: o sală de operaţie pentru 3035 paturi chirurgicale (indicele este în s
cădere datorită perfecţionării tehniciloroperatorii şi scăderii duratei de spitalizare posto
perator). OBSERVAŢII: Pentru unele specialităţi chirurgicale (arşi grav, transplanturi)
se prevede o sală de operaţii la¹ 25 de paturi. Intro sală de operaţie au loc, în medie pe z
i, 2, 5 intervenţii chirurgicale, considerând un timp mediu necesar de cea 3 ore pen
tru pregătirea sălii şi desfăşurarea operaţiei. în funcţie de mărimea şistructura medicală a
i, blocul operator centralizat poate gru pa de la 2 până la 810 săli de operaţie.
III.3.6.3. Pentru spitalele mici şi mijlocii grupareasălilorde operaţie întrun singur bl
oc operator comunprezintă o serie de avantaje certe: asigurarea controlului condiţi
ilorde asepsie, utilizarea mai eficientă a spaţiilor, aparaturii, instrumentarului,
personalului auxiliar, organizarea coerentă a activităţilorde anestezie şia supravegheri
i bolnavului la trezire, gruparea economică a instalaţiilor speciale pentru tratare
aer,pentru producere şi distribuţie apă sterilă, gaz de narcoză, curent electric încaz de av
arii etc. în spitalele mari şi foarte mari, mai ales în cele multiprofilate, centraliz
area prea multor săli într unsingurbloc operator pune în evidenţă serioase dezavantaje: di
ficultăţi în controlul aplicării măsurilorde igienă şi asepsie, scăderea gradului de confort
tru echipa medicală (agitaţie, aglomeraţie, instrumentar comun, dificultăţi înprogramare şi î
oordonarea personalului auxiliar utilizat în comun), creşterea depărtării faţă de secţia medi
ală de spitalizare. Reducereadezavantajelor pe care leprezntă blocurile operatorii m
ari se obţine prin: a. realizarea de douătrei blocuri operatorii distincte şispecializ
ate, amplasate niai aproape de secţiile respective de spitalizare b. sectorizarea b
locului operatorpe tipuri deintervenţii, fiecărui sectorrevenindui ungrupde anexe pr
oprii c. dublarea(eventual triplarea) circuitelorprin diferenţierea circuitelor int
erioare în si stem ¹curat / murdar" şi/sau specializarea circuitelorpe categorii de pe
rsonal şi grupede echipe medicale. OBSERVAŢIE: Un mod uzual de sectorizare a bloculu
i operator, aplicat adesea chiar şi în spitalele de mărime mijlocie, este cel de separ
are în bloc septic şi bloc aseptic, cu tratare diferenţiată a sălilor de operaţie şi a anexel
r medicale, în ce priveşte măsurile de asepsie. Acest principiu de separare este din c
e în ce mai contestat, pe plan internaţional, de specialiştii în igienă, întrucât se dovedeşt
rin măsurători o scădere a nivelului de igienă sub minimul admisibil în sectorul septic (d
upă părerea acestora, toate sălile de operaţie inclusiv anexele lor medicale trebuie con
siderate şi tratate ca aseptice). III.3.6.4. Soluţionarea spaţialfuncţională pentru blocur
ile operatorii diferă dupăm
ărimea acestora. Sunt considerate blocurioperatorii mici cele cu24 săli de operaţie, i
arblocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 săli de operaţie. Pentru blocurile o
peratorii mici tipologiile de conformare optimă sunt bine conturate şi se aplică ca at
are. Pentru soluţionarea unui bloc operator mare este necesar un studiuprealabil p
rivindorganizarea medicală şi tehnologică cea mai adecvată datelorde temăşi structurii medic
ale a spitalului. III.3.6.5. Unbloc operator mic se compune din următoarele catego
rii de spaţii: spaţii medicale: 24 săli de operaţie cu anexele aferente: spălătorfiltru pent
ru chirurgi, spălătorpentru instrumente, spaţiudepregătire a bolnavului, spaţiupregătire mat
eriale după caz , (se recomandă ca anexele să fie individualizate pentru fiecare sală în p
arte se acceptă şianexe comune la două săli, dacă cel puţin o sală de operaţie a blocului ar
xe individualizate) spaţiu pentru trezirea pacienţilor (comun sauboxat), cameră de odi
hnă pentru medici, cameră de lucrupentru asistente, laboratorpentru determinări de urg
enţă, sală aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregătirea feselor (după caz), cameră pr
otocol operator, cameră medici anestezişti. spaţii gospodăreşti: boxă pentrudepozitare mater
iale sterile şi farmaceutice, depozit aparate, spaţiudepozitare tărgi, cărucioare, boxă pe
ntru curăţenie şi colectare evacuare obiecte murdare (rufe, deşeuri). spaţii de control şi f
iltrare accese: filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targa), filtr
u personal medical (separat pe sexe) cuprinzând vestiar şi grup sanitar cu duş, dispec
erat programare (după caz), spaţii tehnice pentru instalaţiile speciale aferente blocu
lui operator (amplasate în afara blocului, dar în imediata vecinătate a acestuia) staţie
preparare apă sterilă, staţie preparare gaz denarcoză, staţie de acumulatori şi cameră tablo
electric, centrală de ventilaţie şi tratare a aerului. III.3.6.6. Dispunereaspaţiilor şi
organizareacircuitelorlainteriorul bloculuioperator se face pe principiul zonării
după cerinţele de asepsie, trecerea facându-
se gradat dinspre spaţiile neutre (condiţii igienicosanitare obişnuite pentru sectorul
sanitar), prin cele ¹curate" (cu condiţionări igienice speciale), la cele aseptice: z
onă filtre de acces neutră zonă funcţiuni anexe neutră cuprinzând: protocol operator, secret
ariat, laborator determinări de urgenţă, laborator, etc, zonă curată camere de pregătire pre
operatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asist
entelor, camera odihnă medici, camera de gips are, etc. zonă aseptică sala de operaţie şis
paţiul de spălare şi îmbrăcare sterilă a echipei operatorii. Problema principală în soluţiona
ircuitelor bloculuioperatoro repre zintă activităţile şi spaţiile ¹murdare": spălătoare pentr
nstrumentele utilizate, s paţii sanitare şi de curăţenie, evacuarea deşeurilor şi rufelorpos
toperator. Măsurile ce se întreprind sunt: izolarea completă a activităţilor înspaţii închise
la ¹ambalarea" produselorîn anvelope sterile cu care se transportă apoipe circulaţia com
ună a blocului operator decalarea prelucrărilor ¹murdare" până după încheierea programului o
ator crearea unui circuit ¹murdar", separat de circuitul zonei curate,prindublarea
corid oarelorbloculuioperator (soluţie recomandată înspecial la blocurile operatorii m
ari), ceea ce presupune săli de operaţii capsulate. În toat e cazurile, transferul ins
trumentelor murdare de la sala de operaţie la spălător se face numai pringhişeu în cazul so
luţiei cu dublu circuit, transferul deşeurilor şi rufelor murdare spre coridorul de se
rviciu se face printro ecluză specială. 111.3.6.7. înblocurile operatoriimari se recom
andă cuprinderea uneistaţii de sterilizare prop rii (pentru prelucrarea instrumentar
ului şi a cauciucăriei dinsălile de operaţie), distinctă de staţia central ă de sterilizare p
ntru restul serviciilordinspital. Descrierea moduluide conformare şiorganizare a u
nei staţii de sterilizare se face la cap. III.3.15. In blocurile operatorii mari s
e mai prevăd şi alte spatii: cameradezinfecţie aparatura medicală mobilă. punct farmaceuti
c, bănci de ţesături, post de lucrupentru medici şi personal mediu anestezie. mic oficiu
pentru ceai. cafea, legat de zona de odihnă a personalului medical ctc. 111.3.6.8
. Dimensionareadiverselor spaţiispecifice este determinată de tipulde intervenţii chir
urgicale, mărimea echipelor operatorii, mărimea bloculuioperator, nivelul de echipar
e cu aparatură, soluţia generală de conformare a bloculuioperator. pentru sala de o pe
raţie dimensiunile minime variază de la 30 mp la 40 mp arie utilă. pentru celelalte sp
aţii medicale, aria utilă nu va fi mai mică decât:
12 mp spălare şi îmbrăcare chirurgi pentru o sală , 18 mp spălare şi îmbrăcare chirurgi comun
săli 10 mp spălare instrumente 12 mp un post de pregătire preoperatorie 10 mp de trezi
re postoperatorie 25mp sala de gipsare III.3.6.9. Bloculoperatorva avea legătură dir
ectă cu serviciul anestezie terapie i ntensivă şi cu sterilizare centrală (dacă nu are ste
rilizare proprie) legături uşoare se vor asigura cu:blocul de naşteri (când acesta nu are
sală proprie pentru operaţii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul
de urgenţă, labor atorul de anatomie patologică (pentru examene cxtemporatiee) şi nodul
central de circulaţie verticală care conduce la secţiile medicale de spitalizare. III
.3.7. Serviciul de anestezie terapie intensiva (ATI) III.3.7.1. O creaţie relativ
recentăînstructura spitalelor, serviciulATI centralizeaz ă toate cazurile medicale gra
ve, care necesită supraveghere continuă şiîngrijire intensivă 24de ore din 24. Asistenţa med
icală se asigură de un personal înalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi medicale s
pecializate (pentru compensarea funcţiilor vitale ale organismului şi monitorizarea
bolnavilor). III.3.7.2. Mărimea serviciului (număr depaturi)este ovariabilă în funcţie dec
apacit ateaşi profilul spitalului. Printemă se precizează atât numărulde paturi necesar cât ş
structurade organizare a acestora pe unităţi componente. Serviciile ATI mici (sub15
paturi) precum şi cele din spitalele de specialitate, se subminări în două sectoare sept
ic şi aseptic . Serviciile mari, în spitalele multiprofilate. se organizează pe sectoa
re (unităţi) distincte, dupăprofilul medical sau după gravitatea cazurilor, prevăzânduse şi u
compartiment corespunzător cazurilor septice. Pentru unele profiluri medicale, da
că particularităţile procedurilor medicale şi sau numărul de paturi aferent o justifică, se
potorganiza compartimente de terapie intensivă specializat e, distincte de unitate
a centrală, amplasate în secţiile medicale respective. Este cazul mai ales pentru spec
ialităţile: cardiologie şi boli vasculare, pediatrie, arşi şi traumatologie, transplant de
organe. III.3.7.3. Spaţiile componente aleserviciului ATI sunt:
unităţile de îngrijire saloane sau nuclee cu spaţiile aferente postului desupraveghere (
directă şi/sau monitorizată), grupului deigienizare, depozitărilordiverse, cameră de lucru
pentru asistente, cuplată cu staţia centrală de monitorizare şise mnalizare, cabinete me
dici anestezişti cu grup sanitar sală de mici intervenţii şi tratamente speciale, cu ane
xele ei (la serviciile mari), depozite pentru aparatură, instrumentar, produse far
maceutice, mic laboratorpentru determinări de urgenţă (se poate utiliza în comun cu bloc
uloperator), boxăpentru lenjerie curată, spaţiu sanitar pentru prelucrare şiigienizare o
biecte de inventar, cu boxă pentru colectare obiecte murdare (rufe,deşeuri), vestiar
fîltru de acces pentrupersonalul medical, prevăzut cu grup sanitar şi duş, filtru de acc
es pentrupacienţi şi materiale, cuplat cu un spaţiu (vestiar) pentru îmbrăcarea în vestiment
aţie de protecţie a persoanelor străine serviciului (aparţinători sau alt personal medical
decât cel al secţiei). Circuitul interior este de tip închispe considerente de asepsi
e,dar şi pentru izolare faţă de perturbări externe (agitaţie, zgomot, vizite inoportune).
III.3.7.4. Unitatea (nucleul)de îngrijireintensivă se conformeazăşi dimensionează î n raport
de cauzistica proprie spitalului, respectivde numărulde paturi afectat unei echip
e de îngrijire. capacitate optimă: 56 paturi aferente unui post de supraveghere capac
itate maximă: 8paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, îngri
jirea nu se mai consideră intensivă), arie utilă minimă/pat: 12 mp, arie utilă minimă/post s
upraveghere: 12 mp (recomandat 15 mp) dotaresanitară aferentă: grup sanitar cu close
t, lavoar şi spălătorde ploşti). Modul optimde alcătuire a unei unităţi de îngrijire este cel
tip nucleu cu camere (compartimente) de 12paturi, grupate în jurul postuluide sup
raveghere (şi lucru) alechipei de îngrijire, cu pereţi vitraţi şi goluri de trecere spre a
cesta. Sistemul despitalizare în saloane mari de 5:7paturi, cupaturile izolabile p
rin perdele saupanouri uşoare este nerecomandat, fiind mai puţin igienic. Indiferent
de soluţia tipologică aplicată, fiecare unitate de îngrijire va avea cel puţin o rezervă (b
oxă)de un pat pentru cazurile speciale. III.3.7.5. în mod curent, serviciul ATI se a
mplasează în imediata vecinătate a bloc ului operator,
pe acelaşi nivel cu acesta (mai ales la spitalele mici şi mijlocii), din următoarele r
aţiu ni: medicii anestezişti afectaţi serviciului lucrează şi în bloculoperator mare parte a
cazurilor sunt pacienţi care necesită postoperator îngrijiri speciale condiţiile de aseps
ie sunt asemănătoare celordin zona curată ablocului oparte din aparatură se poate utiliza
în comun. Serviciul ATI se poate amplasa şi la unnivel superior sau inferior faţă de bl
oculoperator (la spitale mari şi foarte mari), cu condiţia realizării unei legături dire
cte, prinscară şi ascensor special afectat. III.3.8. Blocul tic naşteri III.3.5.1. In
blocul de naşteri se efectueazăcentralizat activităţile de asistenţa med icală calificata a
parturientelorpe parcursul naşterii. Centralizarea acestor activităţi este de dată relat
iv recentă, iar soluţionările funcţionaltehnologice ale spaţiilor sunt încă în curs deoptimiz
, opţiunile pentru un tip de soluţie sau altul urmând a fi stabilite de beneficiarul d
e folosinţă. Modul de conformare al blocului de naşteri şi locul cel mai potrivit de amp
lasare în cadrul spitalului este dependent de: felul cum se organizează în cadrul spit
alului, respectiv al secţiei de profil, asisten ţa parturientelor dela primirea în spi
tal şi până la terminarea naşterii: capacitatea acestuia (numărde naşteri zi, rezultată din c
pacitatea secţiei de obstetrică prevăzută în structura spitalului): sistemul adoptatpentru
asistarea parturientei în timpul celor trei faze ale naşterii (travaliu expulsie po
stpartum). III.3.8.2. in principiu un bloc de naşteri este constituit dinurmătoarele
componente spatio funcţionale: compartimentul de primire şi prelucrare sanitară speci
fică (dacă activităţile nu au fostpreluate de serviciul de primire internare descris la
cap. III.2.) unităţi pentru naştere (o suită de spaţii pentru triada de activităţi specifice:
travaliu expulsie postpartum): sala de operaţie cu activităţile specifice (după caz)  came
ră resuscitare nounâscut: spaţii de lucru pentru personal (cabinet medici, cameră de luc
ru moaşe, boxe depozitare instrumentar şi materiale sterile): spaţii gospodăreşti (mic ofi
ciu alimentar, boxe depozitare lenjerie şi efecte, spaţiu colectare evacuare rufe mu
rdare şideşeuri)
filtru de acces şi dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar şi duş. co
mpartimentat pe sexe, grup sanitar paciente), în blocurile de naşteri mici (23 unităţi d
e naştere), nu este economica prevederea unei săli de operaţie pentru cezariene şi alte
urgenţe ,acestea urmând a se efectua înbloculoperator centralizat sau în sala de operaţii
a secţiei de obstetricăginccologie. La blocurile de naşteri mari (peste 10 naşteri'zi) e
ste indicată prevederea sălii de operaţie încadrul blocului, precum şi a spaţiului de pregăti
etrezire aferent. III.3.8.3. Bloculdenaşteri areun circuit închis, controlat prin fi
ltre deacces. 1:1 se va compartimenta însector aseptic şi septic. Pentru spitalele m
ici şi mijlocii cu mai mult de 50 paturi de obstetrică una din unităţile de naştere se va
individualiza ca septică, va primi anexe sanitare proprii şi se va izola dincircuitu
l general al blocului de naşteri. încadrul spitalelorde specia litate, cu secţii de ob
stetrică care însumează mai mult de 150 paturi, se recomandă crearea a două blocuride naşter
i separate. III.3.8.4. Unitatea denaştere se poate alcătui în mai multe moduri: a. cam
era detravaliu cu23 paturitip salon (14 20mp), conectată la osala de naşteri, prevăzutăc
u o nişă (boxă) pentruprelucrarea primară a nounăscutului'(minim 25 mp), urmată de o cameră c
23 paturipentru terapia postpartum cele trei încăpe ri având uşi între ele. O astfel de u
nitate se prevede pentru cea.20 paturi de obstetrică. b. sala unică pentru travaliu şi
expulsic. destinată unei singure parturiente, dotatăcupat, masă ginecologică şi punct pen
tru toaleta nounăscutului (arie utilă 2225mp)  paturile pentru terapia p ostpartum se
grupează la unloc pentru mai multe astfel de săli, în saloane de 23paturi. Soluţionată în ac
est fel, unitatea corespunde la cea 15paturi deobstetrică fiziologică pentru o sală de
travaliucxpulsie. III.3.8.5. In ce priveşte amplasarea blocului denaşteri, sunt în di
sputădouă model e: amplasarea direct încadrul secţiei sau compartimentului de obstetrică (
justificată la spitalele mici, dar şi la spitalele generale mari cu puţine paturi de o
bstetrică): amplasarea în apropierea bloculuioperator şi a celorlalte servicii tchnico
medicale, avantajoasă pentru cooperarea cu acestea, necesarădacă spitalul are mai mult
de două secţii de obstetrică, este contestată din punct de vedereal confortului pacient
ei. Aceast ă soluţie se aplică în mod curent la spitalele de specialitate (maternităţi sau b
locuri matemoinfantile).
III.3.9. Laborator deanalize medicale III.3.9.1. In acest compartiment se centra
lizează activităţilede laborator necesar e examinării produselorbiologice umane pentru o
cât mai corectă apreciere a stării de sănătate sau a stadiului de îmbolnăvire a pacienţilor.
boratorul deserveşte atât pacienţii internaţi cât şi pe cei ambulatori. III.3.9.2. Laborator
ul se dimensionează şise structurează funcţional în concordanţ ăcu mărimea şi profilul spital
respectiv cu capacitatea sectorului ambulator,dar şi cu rangul spitalului înierarhi
a unităţilor de asistenţă medicală (laboratorul unui spital judeţean sau al unui spital clin
ic de specialitate va efectua analize medicale pentru pacienţi ambulatori dintrun
teritoriu mai larg decât cel arondatdirect). Necesarul de spaţii, structura pe compa
rtimente şi nivelul de echipare cu aparatură se vor preciza printema deproiectare. O
BSERVAŢIE: Perfecţionarea tehnicilor de analiză, utilizarea sistemelor de teste standa
rd, echiparea cu aparatură compactă, automatizată şi computerizată determină creştrea eficien
concomitent cu reducerea suprafeţelor utile neces are. IIL3.9.3. Laboratorul de a
nalize medicale cuprinde următoarele compartimente: a. compartimentul de recoltare
directă a produselor biologice (pentrupacienţii ambu latori), amplasat fie în cadrul
laboratorului (în zona sa externă), fie în cadrul sectorului ambulator propriuzis (res
pectiv în cadrul dispensarului policlinic, dacă spitalul are asociatăaceastă unitate san
itară) b. compartimentul de primire a produselorbiologice recoltate însecţiile spitalul
ui sau de la pacienţii ambulatori, încare se efectuează distribuirea probelorla puncte
le de lucru, se asigură centralizarea, înregistrarea şi eliberarea rezultatelor c. sect
orul deexaminări de laborator, cu compartimentele sale specializate: biochimie, he
matologie, citologie, imunologie, bacteriologic, inframicrobiologie etc. d. spaţii
anexe activităţilorde laborator (vestiare pentru personal, grupuri sanitare, depozi
te reactivi şi sticlărie, camere aparate, spaţii pentru spălare veselă şi sterilizare etc e.
microsector de întreţinere animale mici de laborator (după caz). La spitalele clinice
universitare, la unele dinspitale de specialitate cu programe asociate de cercet
are institute medicale , pe lângă laboratorul pentru analizele curente se dezvoltă şi un
sector mai mic sau mai mare delaboratoare specializate de cercetare clinică şi/sau
preclinică, în care caz apareşi un sector marede creştere şi întreţinere de animale, numit bi
bază. A
cesta din urmă trebuie amplasat izolat, înafara clădirilor spitalului. III.3.9.4 Întrucât
tehnicile de laborator evalueazărapid, spaţiilelaboratorului de analize medicale tre
buie soluţionate însistem flexibil, pentru a permite periodice reorganizări funcţionale şi
reechipări cu aparatură şi instalaţii. Soluţia recomandată este proiectarea de spaţii de luc
u tipizate, cu distribuţii de instalaţii şi puncte de racord amplasate modulat în spaţiu. în
căperile sectoruluide examinări se vor alcătui prinînscrierea unor astfel de ¹module" spaţio
funcţionale (1 3 module în funcţie de necesitate) .aria unui modul tipizat va fi de:
1820 mp (la spitale mici) 2225 mp (la spitale mari) III.3.9.5. Activităţile de labor
ator urmeazăun regim strict de securitate a muncii şi protecţie a personalului faţă de luc
ru cu substanţe nocive şi periculoase. Principiul aplicat este separarea încăperilorcu a
ctivităţi periculoase şi delimitarea locurilordemuncă încare operaţiunile presupundegajări de
noxe,princrearea de boxe speciale sau nişe de laborator. Asemănător se protejează şiactivi
tăţile sauoperaţiunile care necesită conditiispeciale dedesfasurares înce priveşte mediul as
eptic sau steril, ecranarea luminii,protectia fata de vibratii. III.3.9.6. Încadru
l laboratorului de«nalize medicale este necesară izolarea unui compartiment în caresă se
efectueze operaţiunile cupotenţial de contaminare (bacteriologic, 'virus ologie, mi
cologie, parazitologie). Acesta va avea un circuit strict delimitat de al celorl
alte compartimenteşi va fi prevăzut cu anexe proprii pentru spălare, dezinfectare, ste
rilizare veselă , şiinstrumentar, precum şi pentru colectare tratare deseuriinfectata
III.3.9.7. Încăperile laboratorului de analize vor fi feritede insolare şivor avea co
n diţii de iluminare uniformă a zonelor de lucru. Orientarea favorabilă pentru frontur
ile cu
ferestre este nord, nordest şi nordvest. In cazul în care nu se pot evita orientările
nefavorabile, se vor lua măsuri speciale de protecţie şiecranare a suprafeţelor vitrate
(geamuri termoabsorbante, ¹brise soleil"). III.3.9.8. Pentru determinarea globală a
necesarului de suprafeţe utile desfăşurate aferente laboratorului de analize medicale
al spitalelor generale (fără dispensar policlinic) se poateutiliza următorul indice me
diu: 1.5 mp A.u./pat, respectiv 2.1 mp A.d./pat la spitalele teritoriale mici  1.0
1.2 mp A.uVpat, respectiv 1.51.7 mp A.d./pat la spitalele mijlocii şi mari. III.3.
9.9. întregul laboratorde analize medicale va fi soluţionat în circuit închis pentru alţi
utilizatori decât personalul propriu. Accesul pacienţilor sau al personalului medica
l din spital este permis numai în spaţiile amenajate ca atare din compartimentul a.)
cabine de recoltare şi b.) camera sau ghişeul pentruprimire probe, ghişeul pentru eli
berare rezultate. III.3.9.10. Amplasarea laboratorului va permite legături directe
cu serviciul de explorări funcţionale şi legături uşoare cu secţiile de spitalizare, sector
ul ambulator. serviciul de urgenţă şi compartimentul de spitalizare de o zi. III.3.10.
Serviciul (laboratorul)de roentgendiagnostic III.3.10.1. Serviciulgrupează centra
lizat toate investigaţiile bazatepe utilizarea r adiaţiei Roentgen pentru aducerea în
domeniul vizibilului a structurilor anatomi ce interne. Tehnicile de roentgendia
gnostic fac parte dintrun sistem mai amplude investigaţii, aflat în prezent întro evol
uţie explozivă, cel al tehnicilorde examinare imagistică. III.3.10.2. Serviciulde roen
tgendiagnostic este una dinunităţile nucleare ce se pot constitui în cadrul spitalelor
,pentru care este obligatorie solicitarea şi obţinerea de avize spe ciale, de amplas
are şi funcţionare, din partea autorităţilor responsabile cu controlul activităţilor ce folo
sesc radiaţii nucleare. Modulde utilizare a radiaţiei Roentgen pentru diagnosticul m
edical, con diţiile ce trebuie să Ie îndeplinească aparatura, precum şimodul de alcătuire,di
mensionare şi ecranare la radiaţii a încăperilor, sunt strict condiţionate de ¹Normele Repub
licane de Securitate Nucleară Regimul de lucru cu surse de r 1 adiaţii nucleare' . I
II.3.10.3. Dimensionarea şi structurarea serviciului este dependentăde numărul şi tipuld
e
aparate radiologice ce urmează a se instala, de cerinţele fluxului medical specific,
de considerente de optimizare a măsurilorde radioprotecţie. Pentru fiecare tip de a
parat sunt precis determinate necesarul de încăperi şi condiţii tehnologice de montaj. T
ipurile de aparate radiologice utilizate în mod curent în serviciul de roentgendia g
nostic sunt: aparatede Rxscopie şiRxgrafie, independente sau cuplate la un post co
mun de comandă, aparatede Rxgrafic specializate (angiografie, mamografie, limfogra
fie. radiografie dentară), aparatepentru microradiografie (MRF), aparatepentru tom
ografie computerizată (CT). Pentru fiecare dintre ele sau pentru un cuplaj de apar
ate se constituie o unitate funcţională de examinare. III.3.10.4. In structura servi
ciului de roentgendiagnostic intră următoarele categorii de spaţi i: a. unităţile funcţional
e de examinare (compuse din camera de investigaţie, posturile de comandă şicontrol, bo
xele de dezbrăcare, spaţiile sanitare şi tehnicile aferente) b. spaţii deaşteptare pentrupa
cienţi cu grupuri sanitare aferente  c. spaţii medicale pentrurelaţia cupacientul (secre
tariat, cabinete de consultaţii) d. spaţii pentrupersonal în afara relaţiei cu pacientul
(cabinete de lucru ale medic ilor, cameră de odihnă personal, vestiarecu duş şi grupuri
sanitare) e. spaţiipentruprelucrare şi stocare filme radiologice (developare, triere,
uscare, citir e, depozitare) f. spaţii pentru întreţinere şiactivităţigospodăreşti (cameră p
ehnician de în treţinere, depozit piese de schimb, boxe pentru lenjerie şi curăţenie etc.)
III.3.10.5. Unitatea Rxscopie şiRxgrafie clasică,întâlnită la toatespitalele, estecons ti
tuită din următoarele încăperi: cele două camere de investigare, fiecare de minim20 mp (cu
raportul laturilorde minim 2/3), ecranate corespunzător la radiaţii în funcţie de puter
ea aparatului, camera de comandă (comună pentru cele două aparate) de minim 8 mp, prevăz
ută cu vizoare de sticlă plumbatăspre camerele de investigare, boxe de îmbrăcare dezbrăcare
pentrupacienţi, pe fluxul de intrare încamerele de investigare, spaţiul de lucrupentru
asistente (preparare bariu, preparareseringi şi substanţe de control injectabile) d
e minim 6 mp, în relaţie directă cu camerele de investigare, grup sanitar pentru pacie
nt, înrelaţia cu camera pentru Rxscopie.
III.3.10.6. Pentru unitatea deangiografie,încare se efectuează cateterism vascula r,
nusunt necesare boxele de dezbrăcare,dar este necesar un spaţiu depregătire a pacient
ului, un spaţiude spălare a medicilor (ca pentru operaţii) şi o boxăpentru spălarea instrume
ntarului utilizat. Camera de investigaţie va avea minim 25 mp. III.3.10.7. Unitate
a detomografie computerizată se compune din: camera de investigaţie (3035 mp), camer
a de comandă (minim 15 mp)prevăzută cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera p
entru computere (1012 mp), camerapentru pregătirea bolnavului, boxe dedezbrăcare, ca
merapentru evaluare, spaţiile tehnice indicate de furnizorul aparatului. III.3.10.
8. Unitatea demicroradiografie cuprinde camera de investigare(1820 mp) , camerad
e comandă care este şi spaţiul de lucru al persoanei care manipulează aparatul şi boxele d
e dezbrăcare. III.3.10.9. Spaţiile destinate prelucrăriifilmelor radiologice sedimensi
onează după numărul de filme ce trebuie prelucrate şi după tehnica utilizată (manuală sau aut
mată) ele vor cuprinde: cameră obscură, cameră luminoasă, depozit pentru filmele neexpuse.
Spaţiile de prelucrare a filmelor (camera obscură)trebuie să fie în legătură directă cu camer
le de investigare pringhişee speciale de transmitere a filmului (radioprotejate şidu
ble, detip ¹passecassettes"). Depozitul pentru filmele neexpuse va fi protejat faţă de
radiaţii calorice sau roentgen. III.3.10.10. Calculele necesare, pentru stabilire
a măsurilor de ecranare pentru radioprotecţie a incintelor în care se află aparatele rad
iologice, se fac de către persoane autorizate, pentru fiecare incintă în parte şipentru
fiecare element constructivce va avea rol în ecranare. III.3.10.11. Amplasarea ser
viciului de roentgendiagnoslic se recomandă a seface l a nivelurile inferioare ale
clădirii (demisol, parter, etaj
1)datorită încărcărilor structurale mari date de greutatea aparaturii şi a elementelor con
structive de ecranare (plumb, tencuieli baritate). Nu există contraindicaţii de ampl
asare a altor servicii sau compartimente ale spitalului în vecinătatea unităţilor radiol
ogicc (lateral, Ia nivelul superior sau la nivelul inferior),dacă se aplică măsurile n
ormate de radioprotecţie Ia elementele constructive de separare faţă de alte spaţii (res
pectivdimensionare corespunzătoare în funcţie de diferitele cateiţorii de utilizatori).
III.3.10.12. Serviciul deroentgendiagnostic vaavea legături cât mai directe cu blocu
l operator, serviciul de urgenţă, secţiile medicale şi serviciul de explorări funcţionale. L
a spitalele mari şi foarte mari, apare necesitatea amplasării unorunităţi radiologicc, d
istincte în serviciul central, însectorul de urgenţe, în blocul operator, în secţia de ortop
edie. Aceste unităţi se vor trata caunităţi nucleare distincte şi se vor supune, ca şi servi
ciul central, reglementărilor .normative privind utilizarea radiaţiilor Roentgen. II
I.3.11. Serviciul (laboratorul) de explorări funcţionale şi alte investigaţii a natomofi
/iologice complexe III.3.11.1. încadrul acestui serviciu se grupează, centralizat pe
spital, o relativ mare varietate de tehnici de investigare, bazatepeutilizarea
unor aparaturi specializate de înaltă tehnologie, si care permit obţinerea de date ref
eritoare la p otenţialul funcţional al diferitelororgane şi sisteme ale corpului uman.
Printema de proiectare, investitorul (beneficiarul de fo losinţă) va preciza tipul
si numărul de laboratoarede explorări funcţionale necesare în funcţie de mărimea şi profilul
pitalului . va stabili împreună cu proiectantul modulde organizare generală a serviciu
lui (schema de grupare a unităţilor poe compartimente) şi va indica aparatura medicală c
u care intenţionează să echipeze fiecare laborator în parte (întrucât conformarea şi dimensio
area spaţiil or este dependentă de prescripţiile şi condiţionările furnizorului de echipamen
te şi aparate medicale). OBSERVAŢIE: Recent intrate în uzul diagnosticării bolnavilor, e
xplorările funcţionale sunt intro continuă evoluţie si diversificare a procedeelor de in
vestigare, însoţită de înnoirea şi perfecţionarea rapidă a echipamentelor şi aparaturii. Din
st motiv nu sa ajuns fa un punct de vedere unanim recunoscut privind
organizarea optimă a acestui seniciu. II I.3.11.2. Inmod uzual, în spitalele general
e mijlocii şi mari. unităţile de explorări funcţionale se grupează pe compar timente. în func
de organele şi sistemele anatomofiziologice investigate: a explorări cardiorespirat
orii şi cardiovasculare (electrocardiografie LKG. diagnostic ullrasonic, probede e
fori, ventilaţie pulmonară,bronhoscopie etc): explorări ale funcţiilordigestive (tubaje
gastrice şi duodenale,colonoscopie.rectos copie etc.)  explorări ale sistemului nervos
(electroencefalografie Lf G. excitabilitate ncuromuscuIară etc.) d, explorări ale fu
ncţiilor metabolice: e. explorări ale funcţiilor renale (citoscopie. cateterism uretra
letc): f. explorări ORL (probe auditive, laringobronhoscopie etc): g. explorări ofta
lmologice h. explorări imagistice generale (ecografic, tomografie cil rezonanţă magneti
că RMN). OBSERVAŢII: Costul ridicat al aparaturii medicale neutru, uncie din sisteme
le de explorări si investigaţii, le face încă inaccesibile pentru spitalele generale mic
i din reţeaua medicală teritorială în cazul acesta laboratoarele de explorări nu mai necesi
tă organizarea pe compartimente după criteriul de mai sus. Pentru unele explorări funcţi
onale specializate, unii beneficiari preferă o amplasare în cadrul secţiei medicale de
profil (explorări ORL, explorări oftaimolo gice. internaţi în alte secţii sau celor diagn
ostigaţi ambulator şi produce o perturbare â sistemului general de circuite al spitalu
lui. III.3,11.3. Laboratoarele aparţinând aceluiaşi compartiment se grupează pe un circu
it intern care, pe lângă cabinetele destinate examinării propriuzise, mai cuprinde: încăpe
ri de lucrupentru medici şi personalul sanitar mediu, camere pentru pregătirea pacie
ntului în vederea examinării (după caz), anexe sanitare şi gospodăreşti, precumşieventualele
paţii tehnice aferente echipamentului medical. Pentru fiecare compartiment, sau înco
mun pentrudouâtrei compartimente (înfuncţie de amploarea acestora şi de schema generală de
organizare a serviciului), se prevăd spaţiile de aşteptare pentru pacienţi cu grupurile
sanitare respective, ghişeul de relaţii cu pacientul (informare, programare, elibera
re rezultate). III.3.11.4. Evoluţia de ultimă oră a tehnicilordeexplorareendoscopică şi la
parosc opică. combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizări. ex
tirpări, sut urări). pune problema scoaterii laboratoarelorde endoscopie din cadrul
compar timentelor specializate şi a grupării lor întrun serviciu (compartiment) autono
mde endoscopie, prevăzut cu toate anexele medicale tehnice şi gospodăreşti necesare: în ac
est caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de
endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator. III.3.11.5
. La spitalele mari şi foartemari, unele unităţi de explorări funcţionalese potregăsi şi în c
onenţa secţiilor medicale cupaturi, distinct de amplasarea lor în serviciul central (d
e cx.xabinet de ecografic însecţia de obstericâginecologie. cabinet LKG în secţia de cardi
ologie). III.3.11.6. Amplasarea serviciuluide explorări funcţionale se va faceînapropi
erea serviciului de rocntiîendiaenostic si a laboratorului deanalize medicale. Se
va asituira o legăturădirectă cu serviciul de urgenţă, cu sectorul ambulator şi cu compartim
entul de spitalizare de o zi. III.3.12. Laboratoarele de medicină nucleară III.3.12.
1 Procedurile medicale care utilizează pentrudiagnostic şi/sau terapie substanţe radio
farmaceutice (izotopi) se izolează de restul activităţilor medicale, constituind un se
rviciu distinct încadrul spitalului: laboratorul de medicină nucleară. Acest serviciu
se or ganizează în spitalele generale mari şi foarte mari, precum şi în unele spitale de s
pecialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc. III.
3.12.1. în componenţaserviciului pot intra (după caz)următoarele compartimen te: a. izot
opodiagnostic (unitate de explorări cu aparatură tip scaner sau tip scintigraf) b. iz
otopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienţii trataţi cu produse radiof
armateutice) c. laboratorde analize medicale (pentru analiza produselorbiologice
ale pacienţilor trataţi sau investigaţi cu izotopi) d. laborator depreparareşi dozare (di
luţie) a substanţelor radiofarmaceutice e. anexe funcţionale şi tehnicecomune pentru:depo
zitareasurselor radioactive, deco ntaminarea lenjeriei şi obiectelorde inventar, d
econtaminarea personalului, dezactivarea deşeurilor radioactive lichide şisolide, tr
atarea şi filtrarea aerului. III.3.12.2. Laboratorulde medicină nucleară se organizeazăc
a o "unitate nucleară de lucru cu surse deschise" în sensul definit de Normativul Re
publican de Securitate Nuclear ă şi se spune prescripţiilor şi reglementărilor acestuia, a
tât în ce priveşte proiect area şi execuţia construcţiei si instalaţiilorpentru spaţiile resp
ive. III.3.12.3. Laboratorul se soluţionezăîn circuit închis, protejat prin filtre şiecluz
e c u control dozimetric, la intrarea în laborator şi la trecerea dintrun compartime
nt în celălalt. Operaţiunile de transvazare a surselor cu concentraţie mare se fac înnişe, b
oxe special amenajate.Efluienţii şi deşeurile solide radioactive se colectează şise stoche
ază pe duratade timp necesară dezactivării. Aerul viciat din nişe, boxe sau alte zone cu
posibile concentrări
de particule radioactive, se filtrează şi se controlează înainte de evacuarea în exterior.
III.3.12.4. Laboratorulde medicină nucleară se amplasează la parterul saudemis olul c
onstrucţiei, sub acesta urmând a fi soluţionat un spaţiu tehnic propriu, del imitat faţă de
alte spaţii comune sau de alte funcţiuni ale clădirii. In afara accesului dinspre circ
ulaţiile interioare ale spitalului, laboratorul de medicină nucleară va beneficia de u
nacces propriu direct din exterior, pentru aprovizionarea cu produse radiofarmac
eutice şipentru expedierea deşeurilor nedezactivate. Nu sunt contraindicaţii în ce priveşt
e amplasarea altor funcţiuni spitaliceşti în spaţiile aflate alături saudeasupra încăperilor
aboratorului. III.313. Serviciul fizioterapie şirecuperare medicală III.3.13.1. Proc
edurile defizioterapie sirecuperare medicală, maiamplu saumai puţ in dezvoltate, sun
t nelipsite în structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca trat
ament principal în cazul spitalelorde specialitat e. Amploarea şistructura serviciul
ui sunt în funcţie de capacitatea spitalului, depr ofilul acestuia şi, dupăcaz, :de asoc
ierea dispensaruluipoliclinic. .3.13.2. Serviciul de fizioterapie si recuperare
medicala poate cuprinde înstructura sa urm ătoarele compartimente: a,cultura fizica
medicală (kinototerapie) b.electrofototerapie c. hidrotermoterapie d. masoterapie
e.pneumoterapie f. psihoterapie si terapie ocupaţională Nominalizarea compartimentel
or, a tipului si numărului de p roceduri pentru fiecare din unităţile componente ale a
cestora, precum şi indicareaaparaturii saua instalaţiilor i speciale cu care urmează a
fi echipate, se vor cuprinde în tema de proiectare a spitalului şi întema de tehnolog
ie medicală. OBSERVAŢII: La spitalele generale mici şi la spitalele de specialitate ca
re nu au ca profil recuperarea medicală, serviciul de fizioterapie va cuprinde cu
precădere compartimentele de kinetoterapie, electroterapie şi pneumoterapie (uneori şi
psihoterapie). La spit alele de neuropsihiatrie compartimentul de psihoterapie şi
terapie ocupaţională se dezvoltă ca un serviciu autonom. III.3.13.3. Compartimentul d
e electrofototerapie se subîmparte peunităţidupă tipu rilede proceduriutilizate: terapie
cu curenţi de joasă frecvenţă sau ultrasunete (curent galvanic, curenţi diadinamici, cure
nţi cu impulsuri, curenţi exponenţiali, electrostimulatoare, sonodynatori etc) terapie
cu curenţi de frecvenţă medie
(mediaflux, curenţi interferenţiali) terapie cu curenţi de înaltă frecvenţă (diatermice, ultr
scurte, radar, m icrounde,etc) terapie cu câmpuri electromagnetice (magnetodiaflux,
diapuls) fototerapie (ultraviolete, Solux, băi de lumină generale sau parţiale). In ge
neral aplicarea procedurilorde electroterapie se face înboxe deun pat cuplate mai
multe în cadrul unui cabinet, care va avea prevăzut şi un spaţiude lucrupentru personalu
l medical. Procedurile cu curenţi de înaltă tensiune se izolează în încăperi distincte de cel
lalte proceduri deasemeni procedurilebazate pe câm puri electromagnetice vor avea a
paratele instalate în camere individualizate protejate corespunzător. încăperea pentruul
traviolete va fi închisă şi controlată în ce priveşte ozonarea aerului. Compartimentul va ma
i cuprinde cameră deodihna pentru personal, boxe de dez brăcare pentru pacienţi, grupu
ri sanitare. III.3.13.4. în compartimentul dehidroterapie se grupează următoar eleunităţi:
hidrotermoterapie (băi medicinale generale, băi parţiale, duşuri terapeutice) hidroelect
roterapie (băi galvanice) hidrokinetoterapie (bazine mari. bazine treflă, bazine de e
longaţii etc). Unităţile de hidrokinetoterapie se amplscază împreună întro sală mare. încălzi
lată corespunzător, prevăzută la intrare cu fjltrevesliar. closete şi duşuri pentrupacienti
si o cameracuun grup sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea , scări şi r
ampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de susţine
re la interior. Celelalte unităţi de hidroterapie se amplasează în spaţii boxate şiînseriatc,
accesibile pe o parte pentru pacienţi (prin intermediul boxelorde dezbrăcare) şi deser
vite pe cealaltă parte depersonalul specializat. In cadrul compartimentului se mai
prevăd: cameră de lucru şi odihnă pentru personal, depozit pentru lenjerie umedădotat cu
aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curată,boxă curăţenie.
III.3.13.5. Compartimentul de masoterapic sesubîmparte în unitatepentruprocedu ri us
cateşi unitate pentru proceduri umede (duşmasaj, masaj subaqual). Unitatea pentru pr
oceduri umede se poate cupla cu celelalte unităţi de hidroterapie. unitatea pentru m
asaj uscat amplasândusc de regulă între compartimentulde hidroterapie şicel de cultură fiz
ică medicală. Masajul uscat se execută în boxe individuale înseriate, pe lângă care se preved
o cameră de odihnă pentru mascori cu grup sanitar şi duş. III.3.13.6. Compartimentul de
pneumoterapiepoate avea în componenţăounitate de aerosoli, o unitate de inhalaţii, came
ra pneumatică, o unitate de gimnastică respiratorie la aparate. Unitatea de aerosoli
se organizează fie întro încăpere boxată pentru proceduri individuale, fie întro sală comună
ntru mai mulţi pacienţi dacă se fac tratamente cu ultrasonoacrosoli. Unitatea de inhal
aţii este asemănătoare celei pentru aerosoli. Camera pmeumatică (barocam era) se dimensi
onează pentruungrupde 1820pacienţi, aşezaţi pe scaune. Incadrul compa rtimentului se mai
prevăd staţii de lucru şi de odihnă pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe p
entru lenjerie curată şi murdară, eventuale anexe tehnice pentru echipamente. III.3.13
.7. Pentru compartimentul de kinetoterapie (culturăfizică medicală)sunt ne cesare urnăto
arelc spaţii: sală de gimnastică în grup (dimensionată pentru 1012persoane), sală de gimnast
ică analitică (pentru23 persoane), sală de elongaţii, sală de terapie pe aparate. anexe (c
amere instructori, depozit materiale, vestiare pentru pacienţi separate pe sexe, g
rupuri sanitare). III3.13.8 Grupareadiferitelor compartimente şi unităţi de fizioterap
ie în cadrul serviciului trebuie să aibă în vedere: apropierea celor ce utilizează acelaşi t
ip de agenţi fizici (ape, gaze. nămol, electricitate), asocierea unorproceduri pe ca
re pacientul le efectuează în flux continuu (de cx.:electrolerapie kinetoterapie mas
aj sau termoterapie nămol masaj cultură fizica medicală).
III.3.13.9. Compartimentul de psihoterapie şi ergoterapie (terapieoperaţională) se adr
esează , special pacienţilor ce efectuează tratamente dificile şi sau de lungă durată, fiind
prezent la spitale de boli cronice, spitale pentru handicapaţi saula spitale gene
rale mari şifoarte ma ricare au secţii de acest fel. Unitatea de psihoterapie are înco
mponenţă cabinete pentru tr atament individual, sală pentru psihoterapie de grup şi anex
ele respective pentru personal şi pacienţi: unitatea de terapie ocupaţionalâ cuprinde un
numărde săliatelier specializatepentru diferite activităţi (lucru manual, desenpictură. tâmp
lărie), camere pentru personal, depozite de materiale, grupuri sanit are. III.3.13
.10. In zona accesuluiîn serviciul defizioterapie şirecuperare medicalăse a mplasează se
cretariatul de programare şi luare în evidenţă, cabinetele pentru medicii de specialitat
e şi pentru asistenta şefa, garderoba pentru medicii ambulatori. vestiarele pentru p
ersonalul medical, depozitele de lenjerie şi cele pentru diferite produse farmaceu
tice necesare procedurilor. Spaţiile de odihnă post tratament pentru pa cienţi se pot
amplasa centralizat (înzona intrării), pentru serviciile mici. sau pe grupe de compa
rtimente, în cazul serviciilor ampludezvoltate. III.3.13.11. Amplasarea serviciulu
i în cadrul spitalului vaasigura legăturile directe cusecţiile medicale de spitalizare
(prinintermediul noduluide circulaţie verticală) şi cu zona de acces în sectorul ambula
tor. Nu se permite ca serviciul să fie traversat de circulaţia generală a spitalului.
Dacă serviciul are în componenţă uncompartiment de hidroterapie este recomandabilă amplasa
rea lui la nivelul inferior (demisol saupa rter) respectiv peste subsolul tehnic
prin care se face distribuirea instalaţiilor şi vizitarea lor. Se poate adopta şi amp
lasarea serviciului pe două niveluri, caz încare la nivelul superior se amplase ază co
mpartimentele "uscate" (electroterapie, pneumoterapie. cultură fizică medicală, psihot
erapie), asigurânduse o circulaţie verticală proprie (scară) între cele două niveluri. III.3
.14. Laboratorul de anatomicpatologică şi prosectură III.3.14.1. Serviciul este destin
at efectuării de examene anatomopatologice ale pacienţilor decedaţi (autopsie, analize
de organe, ţesuturi şi produse biologice), dar şi pentru exeminări ale unor ţesuturi prel
evate de la pacienţi vii (biopsii, puncţii, extirpări chirurgicale). III.3.14.2. Cele
două componente ce intră înstructura serviciului, urmând a avea circuite interne relativ
autonome sunt:
a. prosectură (prelucrare cadavre şiautopsie), b. laboratoare (histopatologie, histo
chimie, citologie). Structura serviciului şi modulde organizare depinde de mărimea şi
profilul spitalului, dar şi de rangul deţinut de acesta în reţeaua medicală teritorială. OBS
ER VA ŢII: Compartimentul de prosectură se prevede la toate tipurile de spitale. Lab
oratorul de anatomie patologică nu se organizează distinct la spitalele mici în cazul a
cestora sălii de autopsie i se alătură o încăpere anexă pentru lucrări de laborator. La spita
ele teritoriale judeţene, laboratorului de anatomie patologică i se asociază de regulă "
Laboratorul judeţean de medicină legală" (pentru utilizarea mai eficientă a personalului
şi a aparaturii dotare). La spitalele clinice acest serviciu se poate amplifica c
u spaţiile necesare pentru învăţământul medical de specialitate. III.3.14.3. Compartimentul
de prosectură cuprinde următoarele spaţii: cameră frigorifică boxată pentru depozitarea cada
vrelor sală de autopsie (cuunul saudouă posturi de autopsie, in funcţie de mărimea spital
ului) spaţiupentru predarea cadavrelor către aparţinători hol aşteptare aparţinători cu gru
itar birou întocmire documente decese spaţiu de odihnă şi grup sanitar cu duş pentru person
l laborator aferent autopsie (după caz). III.3.14.4. Compartimentul laboratoaredean
atomie patologică cuprinde: spaţii pentru preparareaprobelor şi pieselor anatomice spaţi
i pentru diverse determinări histochimice, citologice etc. cameră microscopie şihistot
ecă depozit sau s paţiudeexpunere piese anatomice boxe de de pozitare reactivi, chimic
ale camera medicului şef  anexe pentru perso nal. III.3.14.5. Operaţiunile de autopsie
re şi cele de determinări de laborator sunt ge neratoare de noxe (mirosuri, degajări d
e vapori toxici) şi de pericol de infectare. Prevederea de nişe de laborator pentru
localizarea acestora şi ventilarea mecanică a încăperilor sunt obligatorii. III.3.14.6.
Amplasarea serviciului se face în aşa fel încât să se asigure un acces di rect din exterio
rpentru aparţinători şi preluarea cadavrelor. în zona acestui acces se va prevedea un sp
aţiupentru staţionarea maşinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor. A
ccesul dinspre spital va fi dotat cuun filtru igienicosanitar, care să asigure izo
larea circuitului intern al serviciului faţă de restul circulaţiilordin spital. Dinspr
e acest acces se vor asigura legături directe
cu blocul operator şi cu nodul de circulaţie verticală al sectorului de spitalizare. L
a spitalele clinice mari şila cele cu profil oncologic, unde secţiunea de laboratoar
epentru determinări de ţesuturi la bolnavi este suficient de amplă, aceasta poate fi a
mplasata separat de restul ser viciuluiîn apropierea celorlalte laboratoare de ana
lize medicale, a compartimentul ui de recoltări şi nu departe de blocul operator în ace
st caz se va avea în vedere menţinerea unei bune comunicăricu prosectura şirestullaborat
oarelorde anatomie patologică (eve ntual printro scară interioara dacă separarea sa făcu
t pe verticală). OBSERVAŢIE: Amplasarea serviciului de prosectură şi anatomie patologice
i întro clădire distinctă nu este recomandată la spitalele moderne întrucât se rup legături f
ncţionale necesare Wlu ales pentru unele determinări de urgenţă ce trebuie făcute pe parcu
rsul intcnenţiilor chirurgicale. III.3.15. Serviciul de sterilizare centrală III.3.1
5.1În spitale activităţile de sterilizare se centralizează cuprecădere în cadrul serviciului
de sterilizare centrală, cuurmâtoarelele excepţii obligatorii: sticlăria şi materialele d
e laborator se sterilizează în interiorul laboratorului: . produsele farmaceutice in
jectabile, se sterilizează încadrul farmaciei: biberoanele şi alt inventar mărunt legat
de alimentaţia sugarului se sterilizează în compartimentul "biberonerie" al secţiei pedi
atrie. Dacă spitalul este cuplat cudispensarul policlinic teritorial staţia de steri
lizare îl va deservi şi pe acesta. III.3.15.2. Serviciul central de sterilizare va a
vea circuit închis, cu acces unic dinspre circulaţiile generale ale spitalului. în caz
ul în care se alipeşte blocului operator, maipoate avea o comunicare interioară cu cir
culaţiile acestuia (prin uşă în zona murdară şi prin ghişeu în zona curată ablocului). III.3.
In cadrul serviciului spaţiile se sectorizeazăpe zoneşi seaşează în flux: a. zona deactivit
ate cu materialenesterile, cuprinzând spaţiile pentruprimire. depozi tare temporară, s
ortare,prelucrare primară, introducere în aparatele desterilizare sau în camera d e st
erilizare b. zona de sterilizare propriuzisă sau "zona fierbinte"
c. zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzând spaţiile pentru scoatere din
zona fierbinte şi răcire, sortare, depozitare,predare d. sector anexe comune: birou e
videnţă, depozit detergenţi şi talc, vestiar şi grup sanitar cu duş pentru personal. Intre z
ona nesterilă şi zona sterilă se impune o separaţie cât mai sigură a fluxului de persoane şi
ateriale. III. 3.15.4. Prelucrarea primară a materialelor nesterile este diferenţiată
ca proce duri pentru diferitele categorii de materiale instrumentar metalic, cai
iciucărie. material moale şi se desfăşoară în spaţii distincte (boxe, alveole, nişe). Spaţiil
fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spălare, pregătire (confecţionare) m
aterial moale, pudrare cu talc, aşezare pe rastele sau în casolete, conform cu tehno
logia impusă de tipul de aparatură de sterilizare utilizat. III.3.15.5. "Zona fierbi
nte" poate fi alcătuităîn două moduri: fie dintro cameră de sterilizare (eventual două, sepa
rând sterilizarea umedă de cea uscată), aşezată pe linia fluxului între zona nesterilă şi cea
erilă, în care se amplasea ză aparatele de sterilizare şi mesele pentru descărcarea casole
telor, fie din chiar frontul alcătuit din aparatura de sterilizare înseriată, dacă se ut
ilizează autoclave şi echipamente cu dublu servici, sistem recomandat la spitalele m
ijlocii şi mari, pentru că asigură separarea completă a circuitului nesteril de cel ster
il. III.3.15.6. Sterilizarea materialelor se poate face prin mai multemetode: cu
căld urăumedă j (în autoclave), cucăldurăuscată (în pupinele), la rece cu oxid de etilena sa
t g az bactericid, prin radiaţie, aparatura fiind diferenţiată înfuncţie de agentul respec
tiv, III.3.15.7. Dimensionarea şi organizarea staţieide sterilizare se vaface funcţie
de: numărul de paturi (capacitatea spitalului), cantitatea materialului de sterili
zat,pe categorii, determinată în dmc/pat/zi,core spunzător
profilului spitalului, tipul şi capacitatea aparatelor de sterilizare, durata unui
ciclude sterilizare pe fiecare tip de aparat. Se prevede pentru fiecare categor
ie de aparate câte unul suplimentar care să preia efectuarea operaţiunilor în caz de ava
riere a altora. III.3.15.8. Serviciul desterilizarea centralăse amplasează cât mai apr
oape deblocu l operator (6070% dincapacitatea staţiei deservindui pe aceştia) şi trebu
ie să aibă legături cât mai directe cu serviciul ATI, blocul de naşteri, serviciul de urge
nţe, laboratoarele deexplorări funcţionale, secţiile medicale cu paturi. La spitalele cu
profil chirurgical sau la cele generale cuprocent mare de paturi de chirurgie, s
e recomandă alipirea staţiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circ
uit specializat pentru relaţia cu acesta. La spitalele generale mari şi foarte mari,
dacă mărimea blocului operator o justifică, se recomandă prevederea unei staţii de de ste
rilizare proprii blocului operator, separând activităţile de sterilizare pentru restul
spitalului. III.3.16. Farmacie III.3.16.1. Serviciul asigură primirea, depozitare
a şicontrolulproduselor farmaceutice fabrica te industrial, prepararea unor medica
mente, porţionarea şi reambalarea medica mentelor conform prescripţiilor medicale din
spital. în funcţie de mărimea şi profilul spitalului, farmacia poate avea şi laboratordepr
eparare a soluţiilor sterile injectabile, la spitalele cuplate cudispensar policli
nic saulaunele spitale despecialitate,farmacia asigură şi distrib uireamedicamentelo
rce se acordă gratuit. III.3.16.2 Farmacia cuprinde următoarele compartimente: a. pr
imire şi depozitare medicamente, b. preparare şi prelucrare medicamente, c. laborato
rdeproduse sterile injectabile (după caz), d. eliberare medicamente, eanexecomune
pentru personal. III.16.3Primirea produselor farmaceutice se face în camerade rece
pţie,unde se face şi depozitarea lor provizorie învederea trierii şi controlului. Accesu
l se asigură direct din exterior şi se prevede cu rampă de descărcare. Camerele de depoz
itare se separă petipuride produse farmaceutice:
specialităţi (medicamente, plante ceaiuri), chimicale grele (produse livrate în ambala
je mari, bidoane, damigene), chimicale uşoare (produse livrate în flacoane, sticle,
pachete), produse inflamabile (alcool, eter, acetonă), materiale aseptice (pansame
nte, vată). Medicamentele şi produsele farmaceutice termobile se păstreză înfrigidere. întro
. încăpere distinctă se va asigura depozitarea ambalajel or returnabile şiaaltor materi
ale necesareprelucrărilordin farmacie (flaconaşe, punguţe,dopuri, etichete), prevăzută cu
spaţiude spălare a acestora. In funcţie de mărimea spitalului, respectiv a farmaciei, un
ele dindepozite se pot cupla (cele pentru chimicale grele şi uşoare şi cele pentru spe
cialităţi şi materiale aseptice). Dacă farmacia are laboratorde produse sterile injectab
ile, se va prevedea undepo zit distinct pentru substanţele şi materialele necesare a
cestuia. Pentru depozite se va preciza prin proiect categoria de incendiu pentru
fiecare, luânduse măsurile de protecţie indicate în normativul P118. Suprafeţele de depoz
itare pentru farmacie se calculează la numărulde paturi al spitalului (0.150.23 mp/p
at). III.3.16.4. Prepararea siprelucrarea medicamentelor conform reţetelor, respec
tiv prepararea formulelor magistrale, divizarea şi reambalarea medicamentelor cond
iţionate, precum şi controlul produselor farmaceutice recepţionate se face încamera denu
mită recepturăoficină şi în laboratorul anexat acesteia. Pentru spălarea, uscarea şidepozitar
a veselei şi a u stensilelor se prevede oboxă (încăpere) specializată, accesibilă din oficină
laborator. III.3.16.5. Laboratorul pentruprodusele sterile injectabile se proie
ctează conform Ord. Min. Sănătăţii nr. 120/1980. El se compune dintro suităde camere, ordona
te tehnologic, ce alcătuiesc uncircuit închis faţă de restul farmaciei. Spaţiile compon en
te sunt: camera de spălare flacoane şi ustensile, boxa de spălare cu apădistilat ă, boxa d
e preparare a apei distilate, camera depreparare a soluţilor sterile şi umplere a fl
acoanelor, camera de sterilizare, camera decontrol şi etichetare, depozitul frigor
ific pentru soluţiile injectabile (asigura rezerva spitalului pentru 30 zile). Acc
esul personalului încamera de preparare asoluţiilor sterile se face numai prin filtr
u, iar comunicarea dintre acesta camera şi celelalte spaţii din fluxul de producţie se
asigura prin ghişee. III.3.16.. Spaţiul pentru eliberare medicamente este interfaţa f
armaciei cu spitalul, locul unde accedepersonalul dinspitalpentru aprezenta cond
icile cu reţetele medicale prescrise si de unde se eliberează medicamentele*^ celela
lte
produse farmaceutice. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu
(circuit închis). III.3.16.7. încadrul farmaciei se maiprevădcâteva spaţii anexe: biroul
dirigintelui (amplasat în apropierea zonei de eliberare a medicamentelor), camera
de odihna şi vestiarul personalului cu grup sanitar şi duş. boxa pentru înarhivarea docu
mentelor, boxa pentru curăţenie şi dezinfecţie. III.3.16.8. Farmacia trebuie să aibă o bună l
gătură cu toate serviciile medicale ale spitalului, de aceea va fi cât mai uşor accesibi
lă dinspre nodul de circulaţie verticală. Pentru a permite accesul direct din exterior
, amplasarea favorabilă este la parter sau la demisol (cu asigurarea luminării conve
nabile a spaţiilorde lucru). In cazul amplasării farmaciei la etajul 1, între spaţiul de
recepţie accesibil din exterior şi restul farmaciei se va a sigura o legătură directă,pro
prie,prin ascensor demateriale si scară. III.3.17. Blocul alimentar (bucătărie) III.3.
17.1. Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacienţii şi însoţitorii internaţi
, precumşi pentru personalul care serveşte masa l a spital, bucătăria dimensionânduse în fun
cţie de numărul deporţii rezultat. III.3.17.2 In cadrulblocului alimentar se diferenţiază
sectoarele: a. recepţie şi depozitare produse alimentare neprelucrate b. spaţii pentru
prelucrări primare c. spatii pentruprelucrări finale d. oficiu dedistribuţie: e. control
dietetic f. anexe pentru personal Bucătăria se soluţioneză în circuit închis, cu acces dire
t din exterior pentru aprovizionare (rampă) şi evacuare deşeuri menajere interfaţa spre s
pital o constituie oficiul de distribuţie în care are acces personalul de îngrijire di
n secţiile medicale, precum şi cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autos
ervire). III.3.17.3. Condiţiile de recepţie şidepozitare, prelucraresi preparare aalim
entelor, modul de organizare a circuitelor bucătăriei şi măsurile de protecţie igienicosan
itare sunt cele prevăzute în normele şi presepripţiile referitoare la unităţile de alimentaţi
publică, la care se adaugă prescripţiile specifice din ordinul Min. Sănăt. nr. 190/1982.
III.3.17.4. Spaţiile pentru depozitare produse alimentareneprelucrate sevordim ens
iona în funcţie de stocul necesar pentru fiecare categorie (Ia unele produse de bază s
e face aprovizionarea pentrudurate de timp mai lungi, cu scopul dea avea asigura
t stocul derezervă pentru cazuri dedificultăţi de aprovizionare sau calamităţi). OBSERVAŢII:
Pentru două sau mai multe spitale amplasate în aceeaşi localitate se poate soluţiona un
grup
gospodăresc comun, în cadrul căruia să se asigure depozitarea alimentelor (stocurile mar
i),eventual şi unele prelucrări primare (tranşare carne, spălare curăţare legume). III.3.17.
5. Camerelepentruprelucrări primarevor fi minim două. recomandabil trei( separat pen
tru legume, carne peşte, păsări).Ele se vor conecta direct cu spaţiile bucătăriei propriuzis
e sau prin intermediul unui coridor intern "curat", ncinterferat de circuitele d
e aprovizionare "murdare".In bucătăria propriuzisă se vororganiza distinct următoarele z
one de preparare (eventual separate prin pereţi de compartimentare parţială, la blocur
ile alimentare de mare capacitate>: prelucrări termice pentru mesele principale (b
ucătăria caldă). preparări dietetice. preparări pentru micul dejun (bucătărie lapteceai), buc
e rece. Preparatele de patiseriecofetărie se vor prelucra întro încăperedistinctă. Anexat
direct bucătăriei se amplasează camera pentru spălat vase. III.3.17.6. Modul de soluţionar
e a oficiului de distribuţie a mâncăriidepinde de sistemul adoptat pentru livrarea ace
stora la secţiile de spitalizare, astfel: a.livrarea alimentelor preparate se face
pe partide şipe diete, pentru întreaga ca ntitate necesară unei secţii (în recipiente mar
i) In acest caz. încălzirea şi porţionarea mâncării se face în oficiile alimentare ale secţi
tot aici se spală şi se păstrează vesela pentru pacienţi şi cărucioarele detransport:oficiil
alimentare ale secţiilor se vordimensiona şi echipa corespunzător acestor activităţi b.din
blocul alimentar, alimentele preparate se livrează gata porţionate pentru fie care p
acient, situaţie în care oficiul de distribuţie (saubucătăria) se dotează cuo linie specială
e porţionare tip catering In acest caz. adiacent oficiului de distribuţie se prevăd spaţi
i, echipate cu linii mecanizate, pentru spălarea veselei întregului spital şi igieniza
rea cărucioarelor cărucioarele pentru transportul mâncării porţionate vor fi izolate termic
oficiile alimentare dinsecţii se vor dimensiona şi echipa minimal. OBSERVAŢIE: Dacă se a
doptă sistemul de livrare pe partide (a), transportul alimentelor preparate de la
oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale secţiilor se poate face fie în
cărucioare închise prin intermediul
ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip montcarge), dacă o
ficiile secţiilor se află pe aceeaşi verticală cu of ciul central de distribuţie. III.3.17
.7. Pentru stabilireamenuurilor şicontroluldietelor, în apropierea bucătărie i şia oficiul
ui de distribuţie se vorplasa laboratorulde dietetică, prevăzut cu un frigider pentrup
robe alimentare, şi biroul dieteticianului III.3.17.8. Anexele pentru personalul b
locului alimentar vor cuprinde: vestiare cu grup sanitar şiduş, separate pe sexe, am
plasate lângă accesul personalului, şi o sală de mese, amplasată în relaţie cu oficiul de dis
ribuţie. III.3.17.9. Colectarea deşeurilor menajere din blocul alimentar seva face în
recipie nteînchise care se vor transporta la platforma dedeşeuri din incintă. Se recom
andăca fie în apropierea bucătăriei, fie la platforma deşeuri, să se amenaje ze un spaţiu fri
orific pentru păstrarea temporară a deşeurilor alimentare în condiţii igienice. III.3.17.1
0. Blocul alimentar se va amplasaînaşa fel încât legăturile acestuia c u secţiile de spitali
zare sau cu cantina personalului să nu traverseze alte zone gospodăreşti pentru care c
erinţele de igienă sunt mai puţin severe. Blocul alimentar se poate amplasa atât înclădirea
principală a spitalului (la parter saudemisol), cu luarea măsurilor corespunzătoare pr
ivind protecţia spaţiilor spitaliceşti faţă de degajările de abur şi mirosuri (ventilaţie, sa
luză la accesul spre spital), fie întro clădire separată, în care caz legătura cu spitalul s
e va asigura printrun coridor închis. III.3.18. Spălătoria III.3.18.1. De regulă, spălătoria
se organizează ca un serviciuunic pe spital pentru următoarele activităţi: primire, dez
infecţie, spălare, călcare, reparare, depozitare rufe. Pentru evitarea infecţiilor intra
spitaliceşti, la organizarea spălătoriei se vor r especta următoarele: separarea obligat
orie a circuitelorde rufe murdare şi rufe curate separarea şarjelorde rufe pe categor
ii de provenienţă diferenţierea liniilor de utilaje pentrurufele copiilor faţă decele pentr
u rufele adulţilor, pe întregul fluxtehnologic. Pentru secţiile de boli transmisibile în
spălătorie se va organiza, obligatoriu, uncircuit complet distinct d e al celorlalt
e secţii ale spitalului, cu compartimentarea corespunzătoare a spaţiil or pe întregul tr
aseu al rufelor încazul când secţia de boli transimisibile este plasată în pavilion separat
, se va organiza o spălătorie proprie în cadrulpavilionului. III.3.18.2. Dimensionarea
spaţiilor şiechiparea cuutilajea spălătoriei se face în fu ncţie de capacitatea secţiilorde
pitalizare, ţinânduse seama şi de amploarea celorlalte servicii tehnicomedicale. Pentr
u spitalele generale se consideră unminim de .2.5 kg rufe pe zi şi pe pat. La spital
ele cu profil chirurgical sau de obstetricăginecologie se va lua în calcul o cantita
te mai mare de rufe pe zi şi pat (respectiv între 3 şi 4 kg).
III.3.18.3. Organizarea spaţiilor seface în flux continuu, dupăcum urmează: a. cameră pent
ruprimirea şi trierea rufelor murdare (în care rufelemurdare, ambalat eînsaci, sunt ad
use de personalul secţiilor şi predate spălătoriei) b. spaţiupentru dezinfecţia rufelor, ame
ajat cu căzi de^baie pentru înmuiere în dezinfectat, în număr suficient pentru aputea sepa
ra rufele provenind de la diversele secţii dezinfecţia se poate face şi direct în utilaju
l mecanizat de spălare,dacă acesta are un program special de d ezinfecţie corespunzător
cerinţelor de igienă pentru spitale  c. spălătoria propriuzisă, în carese amplasează utilajel
ecanizate pentruspălare şistoarcere prin ce ntrifugare d. spaţii pentruuscătorie şicălcători
sală comunăsaucompartimentată pentru ce le două operaţii, separată însă de sala spălătoriei p
asigura menţinerea condiţiilorde igienă) uscarea şi călcarea rufelor se va face mecanizat
. încăpere pentru repararea rufelor, amplasată între călcătorie sidepozitul de rufe curate f
depozit de rufe curate, în care se face şi sortarea, respectiv ambalarea rufelorp e
ntru secţiile şi serviciile de destinaţie g. camera deeliberare rufecurate, în care areac
ces personalul dinsecţiile medical e  h. anexe pentru personalul propriu vestiar cu g
rup sanitar şi duş, camerăde odihnă, biroul respon sabilului, cu controlul vizual asigur
at spre camerele de4primire şi eliberare rufe. III.3.18.4. Circuitul interior al s
pălătorieinu va fi traversat de alte circuite ale spit alului. Modul de amplasare a
utilajelor şi instalaţiilor aferente va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru întreţi
nere uşoară şirapidă (reparaţii, curăţire). III.3.18.5. Spălătoria se poate amplasa fie la pa
l saudemisolulclădirii princip alea spitalului (la primul nivel peste subsolul teh
nic), în care caz se vor asigura toate măsurile pentru a nu permite pătrunderea înspaţiile
medicale a aburului şi mirosurilor, fie în pavilionseparat (eventual cu alte funcţiun
i gospodăreşti), în care caz comunicarea cu clădirea spitalizării se va face printrun cori
dor de legătură. III.3.19. Centrala pentru dezinfecţiepaturi şi materialsanitar III.3.19
.1. Serviciul asigură dezinfecţia periodică a mobilierului dinsaloanele bolnavilor (pa
turi), a inventarului moale al acestora (pături, perne, saltele), dar şi a altorobie
cte în caz de necesitate (haine bolnavi, halate groase, perdele de compartimentare
, etc). III.3.19.2. Calculul capacităţii de dczinfecţie se face în funcţie de profilul spi
talului, capacitatea acestuia şi durata medie de spitalizare. Pentru spitalele g e
nerale se va lua în calcul un necesar zilnic de dczinfecţie de minim 5% din numărul to
tal de paturi.
OBSERVAŢIE: Pentru secţiile chirurgicale, terapie intensivei, obstetrică, nounăscuţi şi pedi
atrie (grupele mici de vârstă) este necesară dezinfecţia la fiecare nouă internare pentru c
elelalte secţii medicale poate fi şi lunară. III.3.19.3. Dezinfecţia se recomandă a se fac
e în utilaje specializate (incinte etan şe) în care patul intră cu tot inventarul, iar f
ormolizarea se realizează mecanizat şi programat. Inabsenţa acestorutilaje, dezinfecţia
se va face cu aparatul de formolizare, încamere de vaporizarc pentru paturi şi în came
re de stropire pentruinventarul moale. Camerele vor avea o capacitate de maxim 1
5 paturi sau15 seturi de inventar moale şi vorpermite închiderea etanşă pe timpul formol
izârii. III.3.19.4. Schemadeorganizareaspaţiilor va urmărifluxul tehnologic şiva separac
o mplet circuitul murdarde cel curat,prin soluţionarea incintelor însistem dublu ser
viciu. Se vor prevedea următoarele spaţii: cameră primiretriere obiecte şi materiale mur
dare incinte de formolizare. cu spaţiu tehnic aferent instalaţiei de formolizare cameră
eliberare obiecte şimateriale dezinfectate cu spaţiu pentrudepozitare temporară birou r
esponsabil (după caz): cameră de odihnă pentru personal, cu grup sanitar şi duş. III3.19.5
. Centrala de dczinfecţie se amplasează la nivelurile inferioare ale clădirii (parter
sau demisol) în cazul soluţiilor tip¹monobloc", peo circulaţie secundară, conectată cât mai d
rect la nodul principal de circulaţie verticală, luânduse măsurile corespunzătore pentru c
orecta ventilare şi izolare a spaţiilor înraport cu restul spitalului (încăperi tamponla uşi
le de acces în centrală). Nu se recomandă amplasarea centralei de dczinfecţie în pavilion
(anexă) separat dacă nu se asigură o legătură închisă cu clădirea secţiilorde spitalizare. In
l în care se adoptă sistemul prin care pacientului i se afectează patul de la internar
e (ceea ce presupune asigurarea gabaritelorpentru circulaţia cu patul pe rotile pe
tot traseulpână la salonul debolnavi din secţia medicală), sunt ncesare următoarele preve
deri suplimentare: se va asigura o legătură comodă a centralei de dczinfecţie cu servici
ul de internări, încadrul serviciului de internări se va amenaja un spaţiu tampon de dep
ozitare a paturilor în aşteptare, centrala dedczinfecţie se va conexa cu spălătoria, înzona
spaţiilor curate ale amândurora (camerele de eliberare obiecte, inventar moale şi resp
ectiv lenjer ie), şise va prevedea o încăpere suplimentară, pentru echiparea paturilor c
u lenjerie. III.3.20. Anexe comune pentru personalul spitalului III.3.20.1. Pent
ruo parte apersonalului medical mediu şi ajutător, în apropierea zonei de acc es a ace
stuia, se organizează timpuri devestiare, separate pe sexe, prevăzute cuduşuri şi grupur
i sanitare. Vestiarele se pot amplasa centralizat, pecorpuri declădire sau
pavilioane sau pe secţii şiservicii, în funcţie de opţiunea beneficiarului de folosinţ ă. Dim
nsionarea vestiarelor se va face înraport de capacitatea spitalului, de cifra pers
onalului şi de modul de organizare medicală a spitalului aceste date se vor preciza p
rin tema de proiectare. OBSERVAŢII: Pentru unele servicii medicale, vestiarele per
sonalului se amplasează obligatoriu în cadrul acestora, cum este cazul cu farmacia,
prosectura, laboratorul de medicină nucleară. Pentru unele compartimente şi sectoare m
edicale sistemul de vestiare este dublu: un vestiar la intrarea în spital, pentru
schimbarea hainelor de stradă cu vestimentaţia de lucru în spital, şi un vestiar tip ¹filt
ru", la locurile de muncă care necesită măsiTri speciale de asepsie, in care se înlocuieşt
e vestimentaţia de lucru în spital, cu echipamentul specific compartimentului (cazul
blocului oper ator, al compartimentului pentru arşi sau al celui pentru prematuri
). In cazul organizării centralizate a vestiarelor, se recomandă segmentarea acestor
a pe unităţi modulare deservind max. 4050de persoane, diferenţiate pent ru diferitele
categorii de personal medical (după funcţia în spital şi/sau după specificul serviciului).
Dacă spitalul este cuplat cu dispensarul policlinic teritorial, vestiarele person
alului vor fi separate pentru cele două unităţi. Vestiarele pentru personalul tehnic şi
de întreţinere, ca şi cele pentru personalul din serviciile gospodăreşti, se recomandă a se
amplasa în zona în care acesta îşi desfăşoară activitatea. la spitalele clinice, în relaţie c
esul spre zona de învăţământ, se vorprevedea vestiare pentru studenţi şi cursanţi, separate d
ele ale personalului medical. III.3.20.2. Pentru personalul care ia masa în spital
se va amenaja o cantină sau unrestaurant cu autoservire. Amplasarea acestuia se v
a face învecinătatea oficiului de distribuţi e al blocului alimentar, fie la acelaşi niv
el, fie la un nivel superior, legat prin ascensorpentru alimente şi/sau scară interi
oară. Capacitatea cantinei sau a restaurantului se va preciza în tema deproiectare. în
absenţa cantinei, înspital se va amenaja cel puţinun bufet (snackbar), eventual acces
ibil şi pentru vizitatori. III.3.20.3. Pentru nevoile de studiuşi documentare medica
lă. în cadrul spitalelor se prevăd spaţii pentru bibliotecă de specialitate cu sală de lectu
ră, videotecă, iar la spitalele mario sală pentru întruniri si conferinţe, un studiode fot
ofilm pentru înregistrarea pe peliculă a cazurilor medicale înainte şi după aplicarea trat
amentelor, sisteme de vizionare a activităţii medicale printeleviziune cu circui t înc
his. Prin tema de proiectare se vor face precizări privind necesarul de spaţii şi capa
citatea acestora. MENŢIUNE: Prezentarea cerinţelor funcţionale şi tehnologice sa limitat
numai la compartimentele şi sen'iciile cu specific medical. întâlnite curent
în organizarea spitalelor. Pentru seniciile paramedicale (administrative, sociale,
tehnice) cerinţele funcţionale generale sau cele tehnologice nu prezintă deosebiri es
enţiale faţă de compartimente similare din cadrul altor programe de construcţii civile.
In cazul unor spitale de specialitate, ale institutelor şi centrelor de cercetare
se pot întâlni şi alte compartimente sau s ervicii medicale specializate, pentru care
se vor studia de la caz la caz şi preciza prin tema modul de organizare funcţională si
tehnologică cel mai adecvat. III.4. INSTALAŢII ELECTRICE lII.4.1. INSTALAŢII ELECTRIC
E PENTRU ILUMINAT NORMAL ŞI PRIZE III.4.1.1. Generalităţi III.4.1.1.1. La realizarea i
luminatului artificial în spitale, trebuie să se ţină seama de mediul special din aceste
a acordânduse iluminatului şi repartizării cromatice din înc ăperi o atenţie deosebită. III.4
1.1.2. Se va avea în vedere ca în încăperile cubolnavi atât iluminatul cât şi culorile pentru
finisarea principalelor suprafeţe trebuie: să asigure efectuarea activităţilor vizuale înc
ele mai bune condiţii atât celor ce' lucrează în spitale cât şi bolnavilor să aibă unrol ter
ic, contribuind la influenţarea psihicului bolnavilor, liniştindui şi stimulând încrederea
şi speranţa. III.4.1.1.3. Iluminatultrebuiesă respectecât mai riguros condiţiile de calit
ate impu se şi săfie adaptat destinaţiei încăperii. III.4.1.1.4. în încăperile în care există
i vizuale diferite(de ex. însaloane d ormitor), se prevăd mai multe sisteme de ilumi
nat, luânduse măsuripentru utilizarea lor eficientă şi acordânduse o atenţie deosebită modulu
de realizare a iluminatului. III.4.1.1.5. Iluminatulgeneral din încăperi cudiverse
destinaţii şiactivităţi, trebuie s ă asigure cel puţin iluminările nominale prezentate în tab
l El.
în tabelul El sunt prezentate şi culorile recomandate pentru sursele de iluminat fl
uorescente. III.4.1.1.6. Întoate categoriilede încăperise prevăd prize bipolare cucontac
t d e protecţie pentru uz general. III.4.1.1.7. La proiectarea instalaţiilor electri
ce de iluminat, se vor respectaprevederile normativului 17¹Normativ pentruproiecta
rea şi execuţia instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000 Vca. şi 1500
Vce.", cu excepţia circuitelor electrice, care se vor prevedea numai dincupru. III
.4.1.2. Iluminatul în încăperi pentru bolnavi (saloanecu paturi, rezerv e) Înîncăperile pent
ru bolnavi se prevăd următoarele sisteme de iluminat normal: .iluminat general .ilumi
nat local la pat pentru lectură .iluminat local la pat pentru examinarea şi îngrijirea
bolnavilor .iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii. Sursele de lumină vor avea c
ulori calde, cu temperatura de culori situată între 3000+5000 °K şi indicele de redare a
culorilor8090. III.4.1.2.1. Iluminatul general Iluminatul general trebuie să îndepl
inească condiţiile prevăzute în tabelul El. III.4.1.2.2. Iluminatul local III.4.1.2.2.1.
Iluminatullocal pentrulecturăşi iluminatul local pentru examinarea şiîngrijirea bolnavi
lor, se poate realiza cu corpuri deiluminat mobile (cubraţe articulate) sau semimo
bile sau cu corpuri de iluminat fixe multifuncţionale. III.4.1.2.2.2. La fiecare p
at pentrubolnavise prevede un iluminat de lectură . Iluminarea nominală necesară de 20
0 lx, trebuie realizată pe fiecare suprafaţă de lectură de0.3 x 0.3 m, aflată în planul de l
ectură. OBSERVAŢIE: Se considera plan de lectură, planul înclinat la 75 "jtiţa de orizonta
lă, având 0.9 in lungime şi 0.3 m lăţime şi distanţa la centru faţă de pardoseală de 1.1 m şi
patului de 0.8 m.
III.4.1.2.2.3. Luminanţa corpurilorde iluminat pentruiluminatullocal amplasa t dea
supra paturilorpe perete şi luminanţa acestui perete trebuie să fie' de cel mult 350 c
d/nr. III.4.1.2.2.4. Condiţiile vizualepentru efectuarea unor examinări şi îngrijirisimp
le, se realizează asigurând înplanul de consultanţă iluminatul general şi iluminatul local.
In nici un punct din acest plan iluminarea nu trebuie să fie sub150 lx(Emin/Emcd=0
.5). OBSERVAŢIE: Se considera plan de consultaţie, planul orizontal situat la 0.15 m
deasupra suprafeţei patului. III.4.1.2.2.5. Amplasarea corpurilorde iluminat se f
ace astfelîncât săse e vite orbirea persoanelor ce efectuează examinările şi îngrijirile boln
vilor. III.4.1.2.3. Iluminatulpentru supraveghere în timpul nopţii III.4.1.2.3.1. Il
uminatul pentru supraveghere, trebuie să asigure înzona patuluio iluminare de 5 lx,
astfel încât personalul sanitar să poată supraveghea bolnavul. III.4.1.2.3.2. Corpurile
de iluminat pentru supraveghere, trebuie amplasate astfel încât să nu deranjeze bolnav
ii. III.4.1.2.3.3. Inîncăperi pentrusugari şi nounăscuţi iluminareanominalătrebuiesă fi e de
0 lx. c III.4.1.2.3.4. Luminanţa corpurilorde iluminat pentrusupraveghere trebuie
săfie de cel mult 350 cd/nr. III.4.1.3. Iluminatul în cabinete pentruconsultaţii şi trat
amente In cabinetele pentru consultaţii şi tratamente, iluminatul general trebuie să înd
eplinească condiţiile prevăzute în tabelul E1. Valoarea indicelui de redare a culorilor
a surselorde lumină trebuie să fie 90100. III.4.1.3.1. Cabinete pentru consultantăsi t
ratamenteobişnuite Iluminarea minimă de 1000 lx se asigură în spaţiul de consultaţii, princo
mbinarea iluminatului general cu iluminatul local. III.4.1.3.2. Cabinete neutru
consultaţii si tratamentespeciale
III.4.1.3.2.1. Iluminatul în cabinetele speciale, se realizează ţinânduse seama de tipul
investigaţiei ce trebuie efectuată. III.4.1.3.2.2. Iluminatul trebuie să îndeplinească co
ndiţiile prevăzuteîn tabelul El. III.4.1.3.2.3. în cabinetele pentru investigaţii Rontgen.
încare radiodiagnostic ul se face cu fixarea pe monitor a imaginii, iluminatul ge
neral pentru perioadele de investigaţie trebuie să asigure o lumină de culoare roşie. II
I.4.1.3.2.4. Pentru toatecazurile în careinvestigaţiile se efectueazăla iluminări fo art
e mici, se iau măsuripentru asigurarea condiţiilorde adaptare a bolnavului şi personal
ului medical, care nu trebuie să treacă brusc de la lumina de zi sau iluminări mari la
iluminări foarte scâzite. în încăperea sau zona de adaptare iluminarea trebuie să fie numai
de 3 până la 10ori mai mare decât iluminarea din încăpere sau zona întunecată. III.4.1.3.2.5
în cabinetele pentru investigaţii Rontgen. unde se fac radiogr afii, se prevăd negatp
scoape (ecrane luminoase pentru vizualizarea radiografiilor). III.4.1.4. Ilumina
tul în săli de terapie În sălile de terapie (de ex. tratamentele radiologice, fizice, cl
ectromedicale, b ăi terapeutice) iluminatul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în
abelul El, iar sursel e de lumină să aibe indicele de redare a culorilorde 90100. II
I.4.1.5. Iluminatul în săli de dializă În sălile de dializă, trebuiesc respectate condiţiile
e la saloanele pentru bolnavi, asigurânduse în plus şi o a doua treaptă pentru iluminatu
l general în zona paturilorde 500 lx (necesară pentru pregătirea dializelor şi a eventua
lelor intervenţii în timpul tratamentului). III.4.1.6. Iluminatul în laboratoare III.4
.1.6.1. Înlaboratoare, iluminatul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute întabelul El.
III.4.1.6.2. Încadrul laboratoarelor cu mobilier fix. iluminatul local se realizea
ză prin amplasarea corpurilor de iluminat general deasupra meselorde luc ru. III.4
.1.6.3. Incazul laboratoarelor cumobilier mobil, iluminatul local se realizează cu
corpuride ilumi nat fluorescente fixate chiar de mesele de lucru. Iluminarea de
1000 lx se obţine prin combinarea iluminatului general cu iluminatul local. III.4
.1.6.4. Lămpile pentru iluminatul local, trebuie să aibă indicele de redare a culorilo
rde 90 100.
III.4.1.7.
Iluminatulpe coridoare şi scări
III.4.1.7.1. Iluminatul coridoarelor şi scărilor trebuie să asigureatât ziua cât şi noaptea,
realizarea unor diferenţe minime de luminanţă la trecerea între încăperi cu iluminări diferi
e. III.4.1.7.2. Iluminatul trebuie săîndeplinească condiţiile prevăzute în tabelul E1. III.4
.1.7.3. Pentru realizarea iluminărilorde zişi de noapte,se prevădsisteme de il uminat în
trepte cu posibilităţi de comutare. III4.1.7.4. Pentru iluminatul coridoarelor, se
recomandă utilizarea corpurilorde iluminat cu dispersoare din material plastic mat
, pentru a se proteja bolnavii care sunt transportaţi în poziţie culcată, împotriva orbiri
i. III.4.1.8. Iluminatul în alte încăperi Pentru celelalte încăperi, care nu au specific d
e spital, dar care deservesc spitalul, se vor respectaprevederile normativului P
E 136, valorile nivelelor de iluminare luânduse ca valori minime. III 4 2 INSTALAŢII
ELECTRICE PENTRU ILUMINAT DE SIGURANŢĂ III.4.2.1. Generalităţi III.4.2.1.1. Instalaţiile
electrice pentru iluminatuldesiguranţă din cadrul unui spital , trebuie să asigure fun
cţionarea acestuia, atunci când dispare tensiunea de pe sursa de bază (SEN). III.4.2.1
.2. Receptoareleelectrice aleiluminatuluide siguranţă seîncadrează în cat egoria 0 şi catego
ria a Ia conform pct.III.4.14.1. III.4.2.1.3. Conform normativI7 funcţie de destin
aţie, iluminatul desiguranţă este de mai multe feluri: .Iluminat de siguranţă pentru categ
oria lucrului (categoria 0) .Iluminat de siguranţă pentru evacuare (categoria a Ia).
Iluminat de siguranţă pentru veghe (categoria a Ia) .Iluminat de siguranţă de intervenţie
(categoria a Ia) .Iluminat pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu. III.
4.2.2. Iluminatulde siguranţa pentru continuarea lucrului se asigură î n: III.4.2.2.1.
Încăperipentru aplicarea tratamentelorintensive III.4.2.2.1.1. In încăperile pentru tra
tamentele intensive iluminatul trebuie sa îndeplinească condiţiile prevăzute în tabelul El
, pentru a se asigura buna des făşurare a activităţilorde îngrijire şisupraveghere a bolnavi
lor. III.4.2.2.1.2. Iluminarea trebuie să poată fi variată, în funcţie de solicitările foa r
te diferite ce aparîn aplicarea tratamentelor intensive. III.4.2.2.1.3. Pentru sit
uaţia specială a bolnavilor ţiunuţisub supraveghere în în
căperipentru tratament intensiv (de exemplu bolnavi cu risc de infarct), trebuie c
reate şi condiţiisimilare acelora d in saloanele pentru bolnavi, prevăzânduse şi iluminat
Ia pat pentru lectură. III.4.2.2.1.4. Inîncăperile de terapietrebuie să se acorde o atenţi
e deosebită evităr ii fenomenului de orbire prin reflexie în suprafeţele vitrate, atât pen
tru bolnavi cât şi pentru personalul de supraveghere din încăperile alăturate. III.4.2.2.2
. Săli de operaţie III.4.2.2.2.1. Insălilede operaţie se prevede: .iluminatul câmpului încon
jurător al mesei de operaţie (zona cu dimensiunile 3x3m centrată faţă de masa de operaţie) .
iluminatul local al câmpului operator. III.4.2.2.2.2. în sălilede operaţiesistemul de il
uminat general trebuie realizat în c orelaţie cu iluminarea prevăzută pentru câmpuloperato
r şi trebuie să asigure condiţiile prevăzute întabelul El. III.4.2.2.2.3. Corpurilede ilum
inat pentru iluminatul câmpului înconjurător al mese i de operaţie, se dispun pe cât posib
il înapropierea mesei de operaţie, pentru a se reduce orbirea şi umbrele. III.4.2.2.2.
4. Incâmpul operator, iluminatul trebuie să fie de 20000÷100000 lx, ac esta asigurânduse
cu corpuri de iluminat scialitice produse de firme specializate în do meniul tehn
icii medicale. III.4.2.2.2.5. în sala de operaţie,factorii de reflexieai principalel
orsuprafeţe trebui e să îndeplinească următoarele condiţii: .minim 0.7 pentruplafon .minim 0
5 pentrupe reţi .minim 0.2 pentrupardoseală .maxim 0.3 pentru pânza cu carese acoperă boln
avii pe masa de operaţie, îmbrăcămintea şi mănuşile echipei de intervenţie. III.4.2.2.2.6. Cu
rea iluminatului câmpului înconjurător almesei de operaţie şi iluminatul general, trebuie
să fie adaptată culorii date de lumina corpului deiluminat scialitic. Se recomandă ca
lămpile (cu excepţia celei scialitice) să aibă culoarea alb neutru şi indicele de redare a
culorilorde90100.
III.4.2.2.2.7. Se recomandă folosirea corpurilordeiluminat înglobate în plafon. III.4.
2.2.2.8. Iluminatullocului de operaţie trebuie să se realizezeastfel încât înco ndiţiile ilu
mimărilor foartemari impuse de reflexia foarte redusă a ţesuturilorumane, echivalentul
fotometric de radiatie sase situe ze sub170 lm / W, corpurilede iluminat sciali
tice cu o iradiere sub600 W/mp fiind corespunzătoare (pentru a nuse încălzi ţesuturile).
III.4.2.2.2.9. Însălilede operaţie,pe lângă sistemele de iluminat, se prevăd şi negatoscoape
(ecrane luminoase pentru vizualizarea radiografiilor). III.4.2.2.3. Încăperi anexă sălii
de operaţie III.4.2.2.3.1. Iluminatuldin încăperile anexă sălii de operaţie trebuie săfie cor
lat cu iluminatul din sală. III.4.2.2.3.2. Iluminarea nominală dinîncăperile anexe trebu
ie să fie de500 lx, pe ntru a seevita perturbaţiile de adaptare la iluminarea de 100
0 lxdin sală. III.4.2.2.3.3. Lămpile trebuie să aibă aceeaşi culoare şi indice de redare a c
ulorilor ca şi lămpile pentru iluminatul general dinsala de operaţie. III.4.2.2.3.4. I
n sălile de reanimare se recomandă prevederea unui sistem de iluminat general care să
poată realiza două trepte de iluminare: .o treaptăde 100 lx, pentruperioadapostoperato
rie a bolnavului până la trezirea din narcoză (bolnavul nu trebuie să fie orbit de acest
iluminat) .o treaptă de 1000 lxla patul bolnavului, pentru supraveghere şi intervenţie
. III.4.2.3. Iluminatulde siguranţă pentru evacuare III.4.2.3.1. Iluminatul de sigur
anţă de evacuare se prevede pe culoarele de circulaţie, casele scărilor şi în zonele uşilor d
acces înclădire. III.4.2.3.2. Iluminatul de siguranţă pentru evacuare trebuie să poată fi a
cţionat independent de oric e alt sistem de iluminat. III.4.2.4. Iluminatul de sig
uranţă pentru veghe III.4.2.4.1. Iluminatulde siguranţă deveghe seprevede în încăperilepentru
olnavi
şi trebuie să asigure la nivelul pardoselii o iluminare nominală de 2 lx, pentru adapo
sibilitatea unui bolnav să se orienteze fără a deranja pe ceilalţi bolnavi. III.4.2.4.2.
Corpurilede iluminat se amplaseazăsub paturi şi în zonauşilor de acces şi se recomandă ca l
umina să fie distribuită în fascicole late. III.4.2.4.3. Iluminatulde veghe trebuie să p
oată fi acţionatindependent de orice alt sistem de iluminat. III.4.2.5. Instalaţiielec
trice pentru lămpi bactericide III.4.2.5.1. Insălilede operaţie şi sălilede naşteri pe lângăs
emelede iluminat,se prevăd şi lămpi cu raze ultraviolete pentru sterilizare aer şi dezin
fecţie. III.4.2.5.2. Seprevăddeasemenea lămpicu raze ultraviolete şi în încăperile pen tru te
apie intensivă şi laboratoarele pentru care se solicită prin temă. III 4 3 INSTALAŢII ELEC
TRICE DE FORŢĂ ŞI AUTOMATIZARE III.4.3.1. Instalaţiile electrice de forţă cuprind alimentare
a cu energie electrică a tuturor receptoarelorde forţă atât fixe cât şi mobile. III.4.3.2. P
entru întocmirea proiectului deinstalaţii electrice, proiectantul trebui e săprimească p
lanurile tehnologice cu amplasarea tuturorutilajelor în care să se specifice: .felul
utilajelor fixe sau mobile .felul alimentării monofazată sau trifazată .punctele de rac
ord .dacă sunt necesare întrerupătoare generale în afara tablourilor utilajelor sau alte
condiţii .utilajele cu regim de şocuri .secţiunile conductoarelorde alimentare sau pa
rametrii circuitelor III.4.3.3. La proiectarea instalaţiilor electrice de forţă se res
pectă prevederile normativului I7, cu excepţia circuitelor, care se vorprevedea numa
i dincupru. III.4.3.4. Pentru alimentarea receptoarelor mobile, se prevăd prize bi
polare sau tripolare cu contact de protecţie sau tablouri speciale, funcţie detipulr
eceptoarelor. III.4.3.5. însălilede operaţiese prevăd braţe mobileeupri/e bipolare şitripola
recu c ontact de protecţie în construcţie etanşa, acestea făcând pane din furnitura tehnolog
ica. III.4.3.6. Pentru alimentareareceptoarelorde forţadin bloculoperator (sala de
o peraţiişi incâperile anexă ale acesteia) se prevede un tabloupropriu, alimentat direc
t dintabloul de siguranţa principal. III.4.3.7. Acolo unde este cazul,pentru utila
jele curegim special. în tema teh nologică trebuie specificat timpul maxim de întrerup
ere în alimentarea cu e nergie electrica.
III.4.3.8. în spaţiile încare se solicita încadrarea receptoarelor electrice la categori
a 0 sau categoria a 1a conformpct.III.4.14.1., se prevăd şiprize pentru uz general,
alimentate clin reţeaua dedistribuţie obişnuita, acestea fiind utilizate pentru curăţenie
sau alte activităţi, care nu implica regimuri speciale în alimentarea cu energie elect
rica. III.4.3.9. In sălile de operaţie tot aparatajul electric se montează la înălţimea de c
el puţin1.1 m de la pardoseala finită. III.4.4. INSTALAŢII DE TELEFONIE SITERMINALE CA
LCULATOR III.4.4.1. Spitalelese prevăd cu centraletelefonice automateproprii. III.
4.4.2. în saloanele pentrubolnavi, unde bolnavii pot răspunde latelefon, seprev ede
câte opriză telefonică, lângă fiecare pat. III.4.4.3. în celelalte încăperi, posturile telefo
e se prevăd conform temelor tehn ologice. III.4.4.4. Pentru încăperile în care se solici
tă posturi telefonice şi terminale calcula tor sauîn viitorpot fi solicitate terminale
calculator, se recomandă utilizarea prizelorduble, pentru post telefonic şi termina
le calculator. III.44.5. Aceste prize se racordeazăprin cabluri speciale, conformc
ererii fur nizorului de echipamente. III.4.4.6. Circuitele de prize se concentre
ază pe fiecare nivel în dulapuri cu repartitoare (repartitoare pentruracordare la ce
ntrala telefonică şi repartitoarepentru racordarea la calculatorul cen tral). III 45
INSTALAŢII DERECEPŢIE COLECTIVĂ Rtv III.4.5.1. Pentru recepţionarea emisiunilor Rtv. se
prevede o instalaţie de recepţie colectivă. III.4.5.2. Antenele se montează pe clădirea c
ea mai înaltă, iar tabloul cu grupurile amplificatoare la ultimul etaj al acesteia.
III.4.5.3. Seprevădprize pentrurecepţionarea emisiunilorRtvînsălile de mese, în ca merele
de odihnă pentru personalul medical şi în orice altă încăpere în care se solicită prin temă.
.5.4. Se recomandă ca instalaţia de recepţie colectivă să fieprevăzută în aşaf elîncât să poa
tă dacă este cazul şi la sistemele de televiziune prin cablu.
III.4.6. INSTALAŢII DE TELEVIZIUNE ÎN CIRCUIT ÎNCHIS III.4.6.1. Inspitale se recomandă p
revederea instalaţiilor de televiziune în circ uit închis, pentru a se putea asista la
efectuarea operaţiilor sau înregistra efectuarea operaţiilor fără a deranja cu nimic acti
vitatea din blocul operator. III.4.6.2. Pentru aceasta, corpul de iluminat scial
itic este prevăzut cu camere de l uat vederi, monitoarele pentru asistarea operaţiil
or amplasânduse în sălile de cur s sau sălile de studiu, acolo unde există în cadrul spitalu
lui asemenea săli. III.4.6.3. Seprevăd camere de luat vederişi în încăperile pentru terapie
int ensivă, monitorizarea realizânduse centralizat în încăperi special amenajate, încare să e
iste în permanenţă personal pentru supraveghere. III.4.6.4. Se prevădde asemenea camere
de luat vederi în orice altă încăpere în care se solicită prin temă. III.4.7. INSTALAŢII DE S
ALIZARE SORĂ BOLNAV III.4.7.1. Pentru instalaţia de semnalizare sora bolnavse prevăd l
a patul bolnavulu i, elemente pentru comandă semnalizare (recomandabil pe oplacă, ce
cuprinde butonulde apel, butonulde anulare, lampa de liniştire şi întrerupătorul c umpănă p
entru aprinderea iluminatorului la pat). III.4.7.2. Tablourilede semnalizare se
montează în încăperi în care există personal permanent, surori sau asistente medicale. III.4
.7.3. Deasupra uşii de intrare în fiecare salon se prevăd lămpi pentru identificarea sal
onului din care sa făcut apelul şi pe culoare la schimbările dedirecţie. III.4.8. INSTAL
AŢII INTERIOAREPENTRU CEASURI ELECTRICE III.4.8.1. Pentru buna desfăşurare a activităţilor
din cadrul spitalului, se recoma ndă prevederea instalaţiilorde ceasuri electrice. I
II.4.8.2. Instalaţiile de ceasurise realizeazădupă scheme radiale sauarborescente, cea
surile putând fi legate în serie sau înparalel, în funcţie de tipul centralelorde ceasuri
folosite. III.4.8.3. Pentru ceasurile electrice amplasate în locuri importantese p
revăd circui te individuale. III.4.8.4. Stabilireanumărului de ceasuriracordate la u
n circuit, se face astfel încât să se asigure la ultimul ceas o tensiune de alimentare
de minim 80%din tensiunea nominală a instalaţiei.
III.4.9. INSTALAŢIE PENTRU EMISIE RECEPŢIE AUTOSALVARE III.4.9.1. Spitalelecare disp
un de autosalvări, vor fiprevăzute în modobligatoriu cu staţii de emisierecepţie. III.4.9.
2 . III.4.9.3 . III.4.1 0. III.4.10. 1. Staţia emisierecepţie se ampasează întro camerădis
pecer. Se recomandă cuplarea staţiei de emisierecepţie la un sistem de achiziţie. INSTAL
AŢII PENTRU SEMNALIZARE ÎN CAZ DE INCENDIU Pentru semnalizarea incendiilor în fază incip
ientă (degajări de fum), în spaţiile în
care există aparatură electronică de valoare (aparate pentru radiologie, comput ere, a
paratepentru iradiere cu energii înalte etc), în spaţiile în care există bunuri de valoare
şi în orice altă încăpere, pentru care se solicită prin temă, se prevăd instalaţii de semnal
incendiu cu detectoarede fum. III.4.10.2. Centrala de semnalizare incendiu se a
mplasează în camera de g ardăurgenţă. III.4.10.3. Pentru celelaltespaţiiale unităţilor spital
i, instalaţiilede semn alizare incendiu cu detectoare de fum, se prevăd şi se proiecte
ază conform normativ 118. III.4.10.4. Pe căilede acces, lângă scări, la fiecare nivel al c
onstrucţiilor, se prevăd butoane de semnalizare manuală a incendiilor, racordate tot l
a centrala de semnalizare incendiu. III.4.10.5. Pentru anunţarea echipelorde pompi
eri voluntari în caz de incen diu, camera de gardăurgenţă se doteazăpe lângă centrala de semn
lizare incendiu şi cu o staţie de amplifi care, prin care se poate transmite codul c
uvenit pentru intervenţie. în toate corpurile de clădiri, se prevăddifuzoare, astfel amp
lasate, încât semnalele transmise să poată fi recepţionate în ori
ce încăpere. Staţia de amplificare poate servi şi la transmiterea altor informaţii. III.4.
10.6. Se recomandă eaîn saloanele pentru bolnavi eu mai multe paturi sa nu se prevadă
difuzoare. în aceste saloane, ulilizăndusc reeepţionarea informaţiilor la cască. III 4.11
INSTALAŢII DEMONITORIZARE BOLNAVI III.4.11.1. Se prevăd instalaţii de monitori/are bol
navi (transmiterea la distanta a funcţiilor). la terapie intensivă, reanimare ele. I
II.4.11.2. Transmiterea funcţiilor se reali/ea/ă în trepte: de la posturile individual
e amplasate la capul bolnavilor, la posturile centralizate la nivelul personalul
ui de supraveghere de salon, respectiv de secţie. III 4.12 CENTRALA INFORMATICĂ GEST
IONARE DATE, RAPORTURI ÎNTRESPITALE, RAPORTORI ÎNT RE SPITAL SI MEDICII LOCALI III.4
.12.1. Având in vedere ea în toate ţările dez.vollale se utilizează astfel de sisteme pent
ru gestionarea centralizata a dalelor medicale, pentru raporturi intre spitale (
informaţii medicale) şi pentru raporturi între spital şi medicii locali, se recomandă apli
carea unui astfel de sistem şi în România. III.4.12.2. Pentru aceasta se contactează fir
me specializate dinstrăinătate, care au mai elaborat, executai şi pusînfuncţiune astfel de
sislemc şt se studiază posibilităţile de aplicare, atât tehnice cât şi materiale. III.4.13.
NSTALAŢII DEPROTECŢIE
III.4.13.1. Generalităţi Se prevăd următoarele masuri de protecţie: .protecţia oamenilor imp
otriva tensiunilor accidentale de atingere: .protecţia construcţiilor împotrivă trăsnetelo
r: .protecţia pentru buna funcţionare a aparaturii lehnicoincdicale sensibile la câmpu
ri electromagnetice. III.4.13. 2 Proiecţia împotriva tensiuniloraccidentale deatinge
re
III.4.13.2.1. Protecţia impotriva tensiunilor accidentale de atingere se realizează
conform normativ 1 7 şi S TASunlor2612. 82. 12608: 2604 4. 2605 5. III 4.132.2. Ac
easta se realizează prinlegarea la nululde proiecţie ca mijloc principal de protecţie şi
suplimeniar la o centurainterioarăde împamântare a Hiturorpărţilormetalice care în mod norm
al nu suni sub tensiune, dar care accidental polII puse caurmare a unordefectede
izolaţie. III.4.13.2.3. În sălile de operaţie,pentru protecţia împotriva tensiunilor electr
ostatice, se recomanda studierea necesitaţii prevederii reţelelorde legare la pamâni i
n pardoseala şi pereţi (cuşti Faraday) în funcţie de gazele de narcoza utilizate şi de siste
mele de ventilare şi tratare a aerului. III.4.13.3. Protecţia împotrivatrăsnetului III.4
.13.3.1. Instalaţia de paratrasnet se prevede şi se proiectează conform indicaţiilor nor
mativului 1 20. III.4.13.3.2. Se potutiliza ca elemente de coborâre, armaturile me
talice ale stâ lpilordin b.a.. atunci când se utilizează ca prize de pământ naturale armat
urile fundaţiilor. Pentru aceasta se prevădplăcuţe metalice de legare la pământ la partea su
perioară şi inferioară a stâlpilorde contur, asigurânduse continuitatea electrica între plăcu
e de la partea superioara şi cea inferioara,prinarmatura stâlpilor (prin sudare). II
I.4.13.4. Priza de pământ III.4.13.4.1. Serecomanda sa se utilizeze ca priză de pamâni n
aturala armaturile metalice ale tuturor fundaţiilor stâlpilor, legate între ele ui pri
narmăturile fundaţiilor continui sau prin centurile interioare de impământaic (continuit
atea electrica se asigura prinsudura). III.4.13.4.2. Daca priza de pământ naturala n
u satisface.valoarea rezistenţei de d ispersie sub0.4 ohmi se completează cu o priza
de pământ artificiala, ce se proiectează conform prevederilor normativului120. III.4.
13.5. Protecţiapentru buna funcţionare a aparaturii tehnicometalice sensibile la câmpu
ri electromagnetice III.4.13.5.1. In cabinetele în care se tac investigaţii cu apara
tura tcbnicomedicala sensibila la câmpuri electromagnetice, se prevede ecranarea p
ereţilor cu relele metalice. III.4.13.52. Reţelele metalice se racordează la centura i
nterioara de împamântar e.
III.4.14 ALIMENTAREA CUENERGIE ELECTRICA III4.14. 1 Categorii de receptoare Rece
ptoarele electrice din cadrul unui spital, funcţie de natura efectelorproduse la înt
reruperea in alimentarea cu energie electrica suni de următoarele categorii: .cate
goria 0 discontinuitatea în alimentare cu energie electtica sub0.15 secunde, .cate
goria a Ia discontinuitatea în alimentare cuenergie electrica sub1 minut, .categor
ia a lla durata maxima de întrerupere in alimentarea cu energie electrica este de
4 ore când spitalul se alimentează prin postde transformare propriu şi de Sore când spit
alul se alim entează prinfirida de branşament din reţeaua de 0.4 kV a furnizorului. II
I.4.14.2. Alimentarea cu energieelectricădin SEN III.4.14.2.1. Spitalelese aliment
ează cuenergie electrică dinposturi de transform are proprii cu cel puţin două unităţi. III.
4.14.2.2. Dacă pentru alimentarea cu energieelectrică sunt necesare două tran sformato
are, se recomandă ca secţiile de bare ale tabloului general să fie cuplate între ele pri
n AAR. Secţiile de bare ale tabloului general pot fi cuplate între ele şi prinseparato
r, dar în acest caz spitalul trebuie să dispună de personal de întreţinere permanent. III.
4.14.2.3. în cazul unităţilor spitaliceşti cupeste 400 de paturi şiactivităţi multi ple (poli
linică, baze de tratament, radiologii, radioscopii, computer tomograf) se recomandăc
a alimentarea cu energie electrică să se facă prin posturi de transformare cu trei uni
tăţi. La secţiile de bare centrale ale tabloului general se racordează numai receptoarel
e cu regim de şocuri (radiologie, radioscopie, computer tomograf etc), transformat
orul care alimentează aceste secţii de bare, putând fi oricând rezervă a celorlalte două tra
nsformatoare. Se recomandă ca secţiile de bareale tabloului general să fie cuplate între
ele prin AARuri. Dacă secţiile de barese cuplează între ele prin separatoarese păstrează in
dicaţiile de la punctul anterior.
III.4.14.2.4. Unităţilespitaliceşti pentrucare nu se justifică prevederea unuip ost de t
ransformare propriu (puterea absorbită este mică), se alimentează cu energie electrică d
in reţeaua de0.4 KV a furnizorului, printro firidă debranşament. Firida de branşament se
echipează cu două secţii de bare, alimentate fiecare princâte un racord. în tabloul gener
al, receptoarele se grupează la secţii de bare separate, pentru lumină şi pentru forţă, alim
entate independent din firida de branşament. Secţiile de bare ale tabloului general
se cuplează între ele prin AAR sau separator. III.4.14.2.5. Postul de transformare s
au reţeaua de0.4KV a furnizorului, consti tuie sursa de alimentare cu energie elec
trică a receptoarelorde categoria a Iia şi sursa de bază pentru receptoare de categori
a o şi categoria a Ia. III.4.14.3. Alimentarea cu energie electrică din surse propri
i III.4.14.3.1. Sursa de rezervă pentru receptoarele de categoria 0 şi categoria a I
a, o constituie . un grup electrogencu pornire automată (tabloul de comandă al grupu
lui electrogen sesizează întreruperea alimentării din SEN şi pune automat înfuncţiune grupul
electrogen) şi intrare în sarcină (adică să nu se decupleze dacă receptoare le alimentate d
intabloulde siguranţă principal sunt în stare de funcţionare). III.4.14.3.2. Pentru alim
entareareceptoarelorde categorie0 şicategoria a 1a se pr evede un tabloude siguranţă p
rincipal, care se alimentează de la tabloul general, prin intermediul tabloului de
comandă al grupului electrogen (în cazul alimentării dinreţeaua de 0.4 KV a furniz orul
ui, de la secţia de bare pentru iluminat a tabloului general). III.4.14.3.3. Recep
toarelede categoria a Ia, se alimentează de la tabloul desigur anţă principal, direct
sauprin intermediul tablourilorde siguranţă secundare. III.4.14.3.4. Alimentarea rec
eptoarelordecategoria 0 (receptori vitali) se face din tablouri de siguranţă secunda
re,prin intermediul unor redresoare*sau invertoare, care funcţionează în tamponcubater
ii de acumulare. Alegerea aparatajului şi echipamentelor electrice se face funcţie d
e tensiunile de lucru şi puterea nominală a receptoarelor. Capacitatea bateriilor de
acumulatoare trebuie să asigure funcţionarea receptoarelor timp de cel puţin 3 ore. I
nstalaţiile electrice pentru alimentarea receptoarelorde categoria 0, se concep în aşa
fel încât să se poată verifica funcţionarea bateriilor de acumulatoare. III.4.14.4. Îmbunătă
factorului de putere
III.4.14.4.1. Factorulde putere al consumatorului (spital), conform reglemen tăril
or MEE, trebuie să fie min.0.92. III.4.14.4.2. Dacă în faza de proiectare, se constată că
factorul deputere al con sumatoruluice urmează a se realiza este sub0.92, se vorpr
evedea pentru îmbu nătăţirea acestuia, baterii de condensatoare cu conectare automată. III
.4.15. GESTIUNE TEHNICĂ CENTRALIZATĂ Pentru buna desfăşurare aactivităţii încadrul spitalului
se recomandă prevederea unei camere dispecer în care să se transmită datele tehnice pri
vind funcţionarea tuturor instalaţiilor aferente construcţiei sau anumitor instalaţii te
hnologice: date privind funcţionarea instalaţiilor electrice, instalaţiilorde climatiz
are, instalaţiilorde oxigenetc. III.5. INSTALAŢII DE ALIMENTARECU APĂ, CANALIZARE. TE
HNICOSANITARE III.5.1. INSTALAŢII INTERIOARE CU APĂ ŞI CANALIZARE DE ALIMENTARE
III.5.1.1. Condiţiile generale pe caretrebuiesă le îndeplinească sunt: Instalaţiile trebui
e să menţină potabilitatea apei în limitele parametrilorprevăzuţi în standarde. Modul de solu
nare generala a instalaţiilor va avea învedere amplasarea grupată a eonsumatorilor şi mo
dularea poziţionării ghenelorpentru coloane pentru a restrânge zonele traversate de co
nducte şia oferio flexibilitate pentru reamenajari ulterioare ale spaţiilor. Instalaţi
ile se vor concepe în aşa fel încât să elimine riscul transmiterii prin intermediul lor a
contaminării cu agenţi iufecţioşi saupoluanţi, de la o categorie de spaţii la altă categorie.
Toate trecerile conductelorprinpereţi şi planşee se vor etanşa pentru a nu permite trece
rea insectelor şi rozătoarelor. III.5.1.2. Instalaţii de apa rece III.5.1.2.1. Instalaţi
ile de apă rece trebuie să asigure alimentarea tuturor punctelo r de consum din spit
al: obiecte sanitare curente, obiecte sau dotări speciale, utilaje, aparate medica
le, bidranţi. robinete port furtun, recipient!, etc. Reţelele de distribuţie a apei di
n spital sunt. în modobişnuit, comune pentru consumul menajer şipentru combaterea ince
ndiilor. însă cu coloane separate. III.5.1.2.2. Instalaţiile vorfi astfel alcătuite încât să
upermită stagnarea apeişi i mpurificarca ei cu rugină sau microorganisme. Recireularea
apei din coloanele de incendiu, se va asigura prin
legarea la un obiect sanitar de folosinţă curentă (vas de closet sau lavoar). III.5.1.
2.3. Conductele de distribuţie principale se montează,de regulă, în subsolur i tehnice,
cu înălţimea libera de minim 2.10 m. în cazul construcţiilor înalte, pentru care se adopta s
oluţia cu două sau mai multe zone de presiune, conductele de distribuţie principale se
pot monta şi în etajul (etajele) tehnic (tehnice). III.5.1.2.4. în spitale, coloanele
de alimentare şiconductele de legătură între acestea şi obiectele sanitare se montează în gh
ne. închise etanş pe traseudarprevăzute cuposibilită ţi de acces pentru cazuri de intervenţi
e. în aşa fel încât sa perturbe cât mai puţin activităţile medicale. III.5.1.2.5. Conductele
ncipale de distribuţie, şi conductele de legătură se vor executa din ţevi de oţel zincat ele
se pot executa şi din alte materiale care au agrement tehnic în România, numai dacă aces
tea îndeplinesc condiţiile de calitate şi siguranţa înexploatare similare sau superioare c
elor din oţel zincat. Conductele de apă rece se vor izola dacă poziţionarea lor se face în
vecinătatea unor surse de căldură sau în spaţii încălzite. III.5.1.3. Instalaţii deapăcalda
rculare III.5.1.3.1. Apa caldămenajeră se furnizeazăînspital la toateobiectele sanitare şi
utilajele car e trebuie să funcţioneze cu apă caldă pentru cerinţe tehnologice, medicale
sau pentru asigurarea unui grad sporit de confort şi igiena. Temperaturade furniza
re a apei calde menaj ere va fi de max.60 C. Se va prevedea recircularea apei ca
lde atât pe traseele orizontale cât şi pe coloane. III.5.1.3.2. Conductele de alimenta
re cu apa caldă menajera precum şicele de reci rculare se vor monta pe trasee parale
le şi de obicei împreună cu cele deapărece. în ghene închise etanş. Pentru conductele de apă
dă menajeră sunt valabile toate prevederile referitoare la conductele de apă rece (mod
de alcătuire, materiale de execuţie, izolaţii). III.5.1.4. Instalaţii de apă pentru combat
ereaincendiilor
III.5.1.4.1. Spitalelese vordota obligatoriu cu hidranţiinteriori de incendiu. Hid
ranţi i la toate clădirile cu mai mult de2 niveluri funcţionale vor fi dotaţi cu materia
le şi accesoriile prevăzute în Anexa VII a Normelorde prevenire şi stingere a incendiilo
r ale Ministerului Sănătăţii şi vor fi amplasaţi astfel încât să asigure debitele şi numărul
în funcţiune simultană cerute de STAS 1478, NormativulI9 şi Normativul PI 18. OBSERVAŢIE:
Pe lângă instalaţiile ele apa. pentru combaterea si stingerea incendiilor, unităţile spit
aliceşti se vor dota cu mijloace de primei intervenţie, alte echipamente şi utilaje, c
onform prevederilor normelor Ministerului Sănătăţii, menţionate mai sus. III.5.1.5. Instal
aţii de canalizare menajeră
II.5.1.5.1. Instalaţia interioară de canalizare menajeră preia apele uzate provenite d
e la toate punctele de consum de apă rece şi caldă din spital, precum şi cele deversate
accidental pe pardoseală, din spaţiile în care aceasta se poate întâmpla prinnatura activi
tăţilor desfăşurate. III.5.1.5.2. Este obligatoriu ca evacuarea apelor uzate de la spălători
i şi bucătării să se facă prin reţele interioare separate derestul reţelei de canalizare mena
eră, până la staţiile de tratare a acestor ape (separatoare de spume, nisip, nămoluri) pre
mer gătoaredeversării în canalele colectoare dinincintă. III.5.1.5.3. Colectoarele princ
ipale se monteazăînsubsolul tehnic, cupante corespu nzătoare diametrclor sau în cazuri s
peciale, îngropateîncanale sub pardoseală, amplasate petrasee în afara spaţiilor în care se
desfăşoară activităţi medicale: la montarea în canale se vor prevedea capacepentru vizitare ş
piese de curăţire îndreptul zonelorde schimbare a direcţiei şi a celorde racord cu coloan
ele principale în clădirile spitaliceşti nu se vor monta colectoare de canalizare direc
t înpământ. III.5.1.5.4. Coloanele sevormonta mascate, în ghene.dar cuposibilităţi de acces
la piesele de curăţire. Conductele delegătură de la obiectele sanitare sauutilaje la col
oane se vor monta îngropat în zidărie sau planşeu. cele ce se vor amplasa la plafonul încăpe
rilor se vor masca prin plafoane sau grinzi de rabit. III.5.1.5.5. Colectoarelep
rincipale şi coloanele vor fiexecutate din tuburi şi piese de legătură din fontă pentru ca
nalizare, etanşate cu plumb şi frânghie gudronată. Conductele de legătură la coloane vor fi
din fontă sau plumb nu se vor utiliza conducte din PVC sau alte materiale decât dacă au
agrement tehni c şi corespund sau sunt superioare tehnic şi calitativ cu cele din f
ontă sau plumb.
III.5.1.5.6. Aerisirea coloanelor se face prin prelungirea peste nivelul terasei
sau acoperişului a coloanelorde scurgere, cu max.0.50 m cu conducte de fontă de scu
rgere şi cu căciuli de ventilaţie. III.5.1.6. Instalaţii de canalizare pluvială
III.5.1.6.1. Instalaţia interioară de canalizare pluvială se va separa complet decele
lalte sisteme de canalizare interioară ea va asigura preluarea apelor meteorice dep
e traseele circulabile sau necirculabile ale clădirilor spitaliceşti încondiţii de depli
nă siguranţă pentru spaţiile pe care le traversează. Alegerea tipuluide receptorde terasă se
face înfuncţie de felul terasei (circulabilă sau necirculabilă) şi de alcătuirea ei (struct
ura şi dimensiunile straturilor componente, tipulde hidroizolaţie). III.5.1.6.2. Poz
iţionarea coloanelorse va face înaşa felîncât să nu traverseze spaţ ii cu funcţiuni medicale
tru care se cer condiţii severe de igienă şi aşezare sau spaţiia căror funcţionare nu poate f
întreruptă sauperturbată deeventuale lucrări de reparaţi i sau întreţinere. III.5.1.6.3. Res
ulde prevederi privind alcătuirea, amplasarea, întreţinerea col oanelor şi colectoarelor
pentru ape pluviale sunt asemănătoare celor prescrise la instalaţia de canalizare pent
ru ape menajere. III.5.1.7. Canalizareaapelor uzate acide
III.5.1.7.1. Apele uzateacide provin de la laboratoarele spitalului. Laboratoare
le curente din structuraspitalelor de reţea nu deversează ape a căror concentraţie în prod
use chimice să necesite o tratare specială înainte de deversarea în canalizarea publică, înt
rucât este suficientă diluţia ce se realizează în canalizarea incintei prin amestecul cu c
analizările menajere di nspital. Pentru laboratoarele speciale sau cele aferente s
ectoruluide cercetare se va analiza necesitatea prevederii unor staţii de neutrali
zare în funcţie de produşii utilizaţi. Colectarea lor îninterior se va face printro reţea se
parată de restul reţelelor decanalizare.Tuburile şi piesele de legătură folosite pentru co
lectarea acestui tip de ape uzate vor ficonfecţionate din materiale rezistente la
acţiunea acizilor (ex: gresie ceramică antiacidă). III.5.1.8. Canalizareaapelor uzater
adioactive(efluenţi radioactivi)

III.5.1.8.1. Apele uzateradioactive provin delalaboratoarele demedicină nucleară. Gr

adulde contaminare radioactivă este diferit după tipul deprocedură medicală utilizat: a.
ape uzateslabradioactive care provin de la obiectele sanitareutilizate de pacie
nţii care au fost investigaţi scintigrafic (scaner) în cadrul compartimentului de izot
opodiagnostic s
au de la vestiarele personalului ce lucrează în unitatea nucleară. De regulă pentru aceşti
efluenţi este suficientă diluţia realizată prin deversarea canalizării locale în canalizare
a generală a spitalului. b. ape uzate care provinde la laboratoarelede diluţiea prod
uselor radiofarmaceut iceca şi cele ce provin de la laboratoarele de analize medic
ale ale produselorbiologice ale pacienţilor aflaţi în terapie cu izotopi radioactivi p
ot fi mai puternic contaminate, motiv pentru care sunt colectate separat înbazine
d e retenţie, controlate permanent şiîn funcţie de gradulde contaminare constatat se dev
ersează în canalizare direct saudupă o diluţie prealabilă. c. efluenţii radioactivi careprov
in delagrupurile sanitare utilizate de bolnavii internaţ iîn compartimentul de izoto
poterapie şi/sau de la laboratoarele de diluţie I. Aceştia se colectează întro instalaţie sp
ecială curecipienţi de dezactivare, conceputăînfuncţie de tipul de izotopi utilizaţi (respec
tiv de perioadă de înjumătăţire a acestora) şi de debitul efluenţilor. III.5.1.8.2. Reţelele
analizare pentru apele uzate radioactive se vor separaînfu ncţiede categoriile enume
rate mai sus şi vor fi distincte de cele ale spitalului pentru apele menţionate la.p
ct.b şi c. Traseele reţelelorde canalizare pentru apele de la pct. b şi c nu vor străbat
e spaţii utilizate pentru alte activităţi (medicale sau paramedicale). Traseul reţelei d
e canalizare pentru efluenţii radioactivi de la grupa c va fi ecranat corespunzător şi
controlat permanent pentru a nu se produce defecţiuni care să genereze conta minarea
spaţiilor în care este amplasat (subsol tehnic, canale sub pardoseală, etc). III.5.1.
8.3. Pentru instalaţiile de efluenţiradioactive se vorrespectaprescripţiile N ormativu
lui Republican de Securitate Nucleară, cap. ¹Surse deschise". III.5.1.9. Instalaţii de
apă tratată
III.5.1.9.1. înunităţile spitaliceşti se folosescdiverse categorii de apă tratată: apă deduri
ată apă demineralizată apă distilată apă sterilă apă deionizată III.5.1.9.2. Apa dedurizată s
e înprimul rând îninstalaţia de încălzire, pentru a reduce depunerile minera le pe conducte ş
încorpurile de încălzire. Ea se prepară cu ajutorul instalaţiilor de dedurizare a apei, a
mplasate deobicei în centrala termică. III.5.1.9.3. Apa demineralizată se foloseşte în lab
oratoareşi farmacie, acolo unde estenevoie neapărat deapădistilată. Prepararea se face în
panouripentru deminerali/are sau în aparate locale. întrucât înacestea se rupe presiunea
apei d e la reţea, funcţionarea făcândusc prin cădere liberă,prepararea apei demineralizate
se face în apropierea punctelor deconsum.
III.5.1.9.4. Ana distilată sefoloseşte în farmacie. în laboratoareşi pentruspălări i mpecabil
. Prepararea se face cu aparate specializate amplasate în apropierea consumatorulu
i, apa distilată circulândprin conductede sticlă sau din alte materiale care permit păst
ratrea calităţii apei. III5.1.9.5. Apa sterilizată se foloseşte la lavoarele medicaledin
blocurileoperatoare,blocul de naşteri, secţia prematuri, secţia de arşi. Sterilizatoare
se amplasează întotdeauna lângă punctele de consum, la max. 20 mdistanţa de acestea pentr
u a nu se pierdesterilitatea apei pe traseu: presiunea de utilizare se asigură pri
ncădere liberă. Circulaţia apei sterilizate se face prin conductede cupru cositorite în
interior sau argintate, montate aparent, cu trasee rectilinii care să evite stagna
rea apei în conducte, panta recomandata este de 1%. Agregatele de preparare aapei
sterilizate vor fi racordate la instalaţia de apă şi canalizare precum şi la cea de abur
de medie presiune şi condens (când nu au generator propriu de abur). III.5.1.9.6. Ap
a deionizată se foloseşte la unele clin aparatele şi echipamentele medicale şi se preparăîna
gregate livrate odată cu acestea. III.5.1.10. Dotarea cu obiectesanitare,armături şiac
cesorii III.5.1.10.1. Se va asigura pentru fiecare salonde bolnavi cel puţin un la
voar, i ar în sălile de tratamente câte unlavoar sau spălătorpentru spălarea instrumentarulu
i. De asemenea, se va prevedea câte un lavoar în fiecare cabinet de consultaţie, precu
mşi în toate încăperile în ca re acesta este necesar pentrudesfăşurarea activităţilor medical
paramedicale. (Majoritatea încăperilor din spitale sunt dotate cu lavoare sau cu sp
aţii sanitare a nexe pentru a asigura condiţiile necesare pentru menţinerea iuienei.)
III.5.1.10.2. în spitale se amenajează diverse tipuride grupuri sanitare: grupuri sa
nitare obişnuite (pentru personal, pacienţi, vizitatori) grupuri aferente saloanelo
rde bolnavi grupuri sanitare cuduşuripentru diverse categorii de vestiare, filtre
personal, etc. grupuri sanitare pentru igienizare (ploscare) boxe pentru curăţenie băi
medicale spălătoare medici Pentru echiparea grupurilor sanilarc obişnuite se vor folo
si obiecte sanitare curente: closete,
lavoare,pisoare. III.5.1.10.3. Grupurile sanitare aferente saloanelorde bolnavip
ot fi:grupuri sanitar e proprii fiecărui salon sau unui grupde două saloane în care ca
/ se echipează fie cu closet şi lavoare. fie cu closet, lavoar şi duş. saau pot fi grupu
ri sanitare comune mai multor saloane (soluţie mai puţin recomandată dinpunct devedere
igienicosanitar) încare ca/ se echipează cu closete şu lavoare (câte 1 la 810paturi) şi c
u cabine de duş (câte 1 pentru 1012paturi). în cazul prevederii unui grup sanitar pent
ru două camere, se recomandă amplasarea closetului în încăpere separată. III.5.1.10.4. Dotar
easanitarăpentru saloanele de nounăscuţi şi celede sugari 01 ani este constituită clin lav
oare sau cădite debaie prevăzute cuduş de mână. amplasate direct în salon. III.5.1.10.5. Pen
trupersonalul medical din diferite compartimente şi secţiile spital ului se prevăd fie
grupuri sanitare simple cuprinzând closet şi duş. după caz. fie grupuri sanitare cuplat
e cu cabine de duşuri aferente vestiarelor sau filtrelorde acces (pentru personalu
l clin farmacie, blocul alimentar, sterilizare, prosectură, laboratoare, blocul op
erator,blocul de naşteri, radiologie, spălătorii, etc). (impuri sanitare proprii, dota
te cu lavoar. closet şi duş, se prevăd şi pe lângă camerele de tzardă, camerele medicilor şef
e secţie, etc. III.5.1.10.6. Odotareaparte o constituie spaţiul sanitar pentru spălare
ploşti şioliţ e. Se va prevedea un asemenea spaţiu pentru fiecare unitate de îngrijire. A
cesta se echipează cu: closet sau vidoar. cada mica sau spălător pentru dezinfecţie. lav
oar. rastel pentru uscare cada pentru de/infecţie poate fi înlocuită cuunaparat special
de sterilizaredezinfecţie alimentat cu aburde medie presiune. însecţiile de spitaliza
re ploscarul se cuplează cu boxa pentru curăţenie, utilizând aceleaşi obiecte sanitare. Pe
ntru alte sectoare dinspital boxa de curăţenie se echipează înfuncţie de necesităţile servici
lor
respective: numai cu chiuvetă, sau cu lavoar şi cadă. III.5.1.10.7. în secţiile de spitali
zare există şi o baie pentru nevoi medicale sau igienicosanitare. Aceasta se echipea
ză cu o cada mare amplasată astfel încât să i"\c liberă pe trei laturi (din care cele două lu
gi), cu un lavoar şi după caz cuuncloset. III.5.1.10.8. în cadrulblocuriloroperatorii,
de naşteri şi altespaţii de intervenţii de tip chirurgical se prevăd camerede spălare pe mâi
i a medicilor, echipate cu lavoare obişnuite şi cu lavoare speciale pentru apa steri
lă. III.5.1.10.9. Obiectelesanitareutilizate sunt în ceamai mareparte cele obişnuitep
entru construcţii civile. Pentru secţiile de pediatrie se vorutiliza obiecte sanitar
e cu di mensiuni adecvate şi montate la cote corespunzătoare grupei de vârstă. Alegere a
obiectelor sanitare va avea în vedere asigurarea unor condiţii de exploatare si gură şi
curăţire uşoară. Pentru secţiile de bolnavi infecţioşi se recomandă vase de closet montate p
erete cu spaţiu liber între a cestea şi pardoseală pentru a facilita curăţenia şi dezinfecţia
II.5.1.10.10. Armăturile vor fi de construcţie sigură, inoxidabile, cu baterii amestecăt
oare. Pentru lavoarele din cabinetele medicale şi sălile de tratamente unde se fac d
ese spălări pe mâini se recomandă montarea de armături spciale care să asigure livrarea ap e
i gata amestecate, la temperatura cerută (termostat)printro singură manevră. Pentru la
voarele din spălătoarele de medici ale spaţiilorde investiţie cu cerinţe de asepsie se pre
văd armături cepot fi acţionate cu cotul, cupiciorul, sau prin celulă fotoelectrică. III.5
.1.11. Dotări speciale pentru laboratoare şitratamente III.5.1.11.1. Laboratoarele v
orfi prevăzute obligatoriu cuurmătoarele dotări mini male,' care necesită racordarea la
instalaţiile de apă rece, caldă şi de canalizare. cuve speciale din mesele şi nişele de labo
ratordin gresie antiacidă sau alte materiale rezistente la acţiuni chimice lavoare o
bişnuite pentru spălarea mâinilor III.5.1.11.2. Dotareaserviciilor debalneokinetofizio
terapie se va faceînfuncţie de n atura tratamentelor ce urmează a se aplica în unitatea
respectivă astfel: a. hidrotermoterapie căzi de baie îngropate sau deasupra pardoselii
, alimentate cu apă, mineralizată sau apă cu soluţii medicinale, infuzii de plante, etc.
b. pneumoterapie lavoare racordate laapărece şi caldă la o sursă de aer comprim at, pe
care se montează aparaturapentru aerosoli şi inhalaţii. c. hidroterapie duşuri terapeuti
ce (masaj scoţian, sul, gigant, afuziuni simple sau alternante, manta), băiparţiale (m
embre, şezut), băi generale (cu apă simplă sau minerală), băi cuproceduri complexe (cu infuz
ii de plante).
Echipamentele se vor racorda la instalaţiile de apă rece, caldă şi scurgeri, iar presiun
ea minimă de utilizare va fi de3 bar. OBSERVAŢIE: Pentru procedurile complexe, pe lângă
racordurile de apă şi canalizare, echipamentele vor mai fi racordate la: oxigen, bio
xid de carbon, abur, aer comprimat, după caz. Infuziile de plante se vor prepara c
entralizat întro bucătărie de plante, de unde se vor transporta prin conducte la fieca
re post. Toate conductele de transport a fluidelor necesare la băile cu proceduri
complexe vor fi din ţevi de cupru. III.5.1.12. Dotări pentru spălătorii III.5.1.12.1. Spăl
arearufelor murdare dintrounitate spitalicească se face întrospălătorie mecanică proprie.
Echiparea cu instalaţii specifice se face ţinând seama de fluxultehnologic general: pr
edare rufe murdare, înmuiere, spălare, centrifugare (stoarcere)uscare, călcare,predare
r ufe curate, reparaţii, la care se adaugă, după caz,operaţii suplimentare impuse de sp
ecificul spitalului, cum ar fi dezinfecţii, sterilizare, etc. III.5.1.12.2. Dotările
şiutilajele principale din spălătorie sunt: căzi de înmuiat şide zinfecţie racordate la apa
ece, caldă şicanalizare maşini de spălat, racordate la apa rece, caldă şi canalizare centrif
uge pentru stors rufe, cu posibilitatea de evacuare a apei la un sifon de pardos
eală uscătoare pentru rufe şi calandre racordate la abur de medie presiune şi la conduct
e de exhaustare grupuri de prese pentru călcat, racordate la aburde medie presiune
III.5.1.12.3. Numărulutilajelorde acelaşi fel va fi determinat ţinânduse seama de produ
ctivitatea utilajului, numărul de schimburi încare se lucrează, cantitatea de rufe mur
dare ce urmează a fi spălate. Alegerea tipurilorde utilaje ce vor fi folosite, se va
face având învedere şi energia disponibilă (abur, energie electrică, etc). III.5.1.13 Dotăr
i pentrubucătării III.5.1.13.1. Prepararea hranei pentru bolnavi se va face întrun blo
c alimentar propriu echipat cu instalaţii, obiecte sanitare şi utilaje adecvate ceri
nţelor fluxului tehnologic, amplasate corespunzător moduluide organizare a sectoarel
orcomponente. a. Zona de depozitare va fi prevăzută cu camere frigorificedistinctepe
ntru: legume ş
i fructe proaspete, carne în stare crudă, sau semipreparate dincarne, ouă, lapte, brânze
turi, peşte, etc. b. Zona ..preparărilor", undese,faceprelucrareaprimară a materialelo
rprime:curăţire, spăl are, tocare, etc. va fi echipată cu spălătoare, mese, roboţi de prelucr
re, frigidere, butucde carne, etc. c. Zona de servicii auxiliare spălări vase de bucătăr
ie echipată cu evier, spălător, spălătordegresor şi rasteluri pentru uscare alimente cu apă r
ce, caldă, abur. d. Bucătărie caldă, echipată cu: maşini de gătit, friteuze, grătare, cuptoar
etc. alimentate cu gaze sau electric marmite sau/şi baterii de căzănele pentru fierbere
a alimentelor (ciorbe, supe, lapte, ceai), alimentate cu aburde joasă presiune sau
electric şi racordate la instalaţii de apă şi canalizare roboţi universali de bucătărie (al
ntare electrică) mese pentru prelucrări de alimente de diferite tipuri şi mărimi (cu blat
de marmură sau inox)  spălătoare racordate la inst. de apă caldă, rece şi canalizare e. Pati
eria se va echipa cucuptoare de patiserie, dumane, spălător, frigider, reşouri , roboţi,
mese speciale etc. f. Oficiul de distribuţie va fi prevă/ut cu tejghele, mese dulap
uripentrutăvi şi recip ienţi. g. Anexat oficiului se prevede un spaţiu amenajat pentru c
urăţirea si spălareacăr ucioarelor de transport alimente, prevăzut cu cuvă îngropată, robinet
rt furtun, baterie amestecătoare cuduş. III.5.1.13.2 Toate spaţiile (camerele) de prel
ucrare şi manipulare alimente vor fi dotate c u lavoarc de spălat pe mâini amplasate în
zona intrării. III.5.1.13.3 Colectarea deşeurilor menajere seva face în recipienţi speci
ali ampla saţilângă punctele de lucru,prevăzuţi cu saci de plastic şi capace de închidere. Lâ
ntrarea în bucătărie se recomandă prevederea unei camere frigorifice de depozitare tempo
rară a rec ipienţilor cu deşeuri până la evacuarea lor la platformade gunoaie a incintei.
III.5.1.13.4 La alegerea lipului de utilaje sevor aveaîn vedere: agenţii disponibili
( abur, energic electrică, gaze naturale) diversificarea pe diete a hranei prepar
ate capacitatea utilajelor III.5.1.13.5 Hrana preparată înbloculalimentar se vatrans
porta înoficiilealime ntare ale secţiilor medicale unde va fi porţionată. încălzită, păstrată
ece. Înoficii se asigură şi gestionarea şi spălarea veselei. Oficiile alimentare se echipe
ază cu: aragaz (reşou), frigider, spălătorde veselă, masă calda (după caz), mese de lucru, du
apuri dedepozitare. III.5.1.14. Dotări pentrubiberonerii (bucătării de lapte) Pregătirea
hranei pentru sugari şi copii mici (grupa 13 ani) se face întrobucătărie specializată (¹bib
eronerie") amplasată însecţia de pediatrie.
Principalele utilaje şi dotări cu care se echipează biberoneriile (determinate în funcţie
de numărul paturilordincompartimentele deservite) sunt: frigidere tip casnic de di
fer ite capacităţi maşini de gătit tip aragaz baterie de căzănele sterilizatoare de tip ¹pupi
el" cu dublu serviciu spălătoare de inox cu 1 2 cuve şipicurator mese cu blat inox III
5.1.15. Dotări pentru staţii de sterilizare şidezinfecţie III.5.1.15.1 Înstaţiile de sterili
zare centrale saulocale seprevădaparatedesterilizare umedă s ( tip autoclav). de ste
rilizare uscată (lip pupinel) sau de sterilizare chimică, la rece (aparate cu oxidde
etilena). Aceslea pol fi cu serviciul pe o parte saupe două părţiopuse, alegerea unui
a sau altuia din tipuri fiind dependentă desoluţia tehnologicarhitecturala adoptată. A
paratele de strerilizare tip autoclav se alimentează cu aburdemedie presiune distr
ibuit centralizat sau cu aburprodus de generatorul propriu acţionat electric. Pupi
nelele se alimentează cu curent electric. Aparatele desterilizare la rece nu se pr
oduc în ţară. Amplasarea şi alimentarea cu utilităţi se fac în concordantă cu instrucţiunile
ce ale furnizorului.Dacă staţia de sterilizare se află în apropierea spălătoarelor medicale
ce utilizează apa sterilă, atunci aparatele de sterilizare a apei se amplasează chiar în
staţia de sterilizare, utilizân d aceleaşi coloane de alimentare cu abur. Spaţiile pent
ru spălare şi preluare primară a nater ialelorde sterilizat se dotează cu spălătoare tehnolo
gice din tablă de inox şi mobilier tehnologic" (mese de inox, rastele, etc). III.5.1
.15.2 Staţia dedezinfectie centrală depaturi va fi prevăzută cu unutilaj specializat de
tip incintă etanşă, în care se va face vaporizarea sa stropirea cu formol sau alţi compuşi c
himici cu acţiune dezinfectantă. Amplasarea şi alimentarea cu utilităţi a utilajului se vo
r face după instrucţiunile tehnice ale furnizorului. în absenţa acestui utilaj, se poate
executa o incintă cu închide etanşă din elemente de construcţie, dezinfecţia urmând a se fac
cu un aparat de formolizare. III 5 2 INSTALAŢII ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE EXTER
IOARE III.5.2.1. Alimentare cu apă şi instalaţii de gospodăriea apei III.5.2.1.1. Alimen
tarea cuapă se face de regulă de la reţeaua publicădin zonă. C alitatea apei va trebui să co
respundă prescripţiilor STAS 134291. Se interzice folosirea apei industriale în unităţile
spitaliceşti. III.5.2.1.2. Se recomandă,din motive de siguranţă în consum,ca racordareala
reţe
aua publică să se facă prindouă conducte de racord (braşamente). Pe aceste braşamente, în căm
le de apometru, se vor monta ventile de reţinere pentru apermite circulaţia apei întru
n singur sens(de la reţeaua publică către spital). III.5.2.1.3 Pentru asigurarea conti
nuă a necesarului de apă,unităţilesanitarevorfi dotate c u rezervoare de acumulare. Sere
comandăsă se asigureo rezervă de consumde 1 3 zile. Rezervoarele vor fi amplasate încirc
uitul general al apei, astfel încât aceasta să fie în permanenţă proaspătă. In afara rezervei
consum se va asigura o rezervă de apă de incendiu care să permită funcţionarea hidranţilor
interiori timp de10 minute şi a celor exteriori timp de3 ore. III.5.2.1.4. Se reco
mandă ca pentru spitalele cu 400paturi şi mai mult, să se prevadă şio sursă proprie de apă (p
, calitatea apei urmând acorespunde prescripţiilor STAS 134291. III.5.2.1.5. Pentru
a seasigura înpermanenţă debitele şipresiunile necesare funcţionării optime a instalaţiilorde
alimentare cu apă şide combaterea incendiilor se vorprevedea staţii de ridicare a pres
iunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare. Acestea vor alimenta
reţeaua de conducte de alimentare cu apă dinincinta spita lului care deserveşte hidra
nt ii exteriori de incendiu, hidranţii de stropit şi eventual, bazin e ornamentale p
recum şi instalaţiile interioare de alimentare cu apă şide hidranţi interiori. III.5.2.1.6
. Reţeauade incintă se va prevedeainelarăşi seva executa dinconducte deoţel zincat. In mod
obişnuit conductele se îngroapă direct în pământ, sub adâncimea de îngheţ şi se protejează co
contra coroziunii provocate de apele din sol. Interenurile macroporice sau cu a
pe agresive se vorprevedea măsurile de execuţie şi protecţie indicate de normele
respective învigoare. III.5.2.1.7. Alimentarea cu apă caldă menajeră se face centralizat
de la centrala termică sau punctul termic propriu. Pentru menţinerea unei temperatu
ri constante a apei calde menajere, precumşi pentru evitarea risipei de apă, în punctu
l termic se vorprevedea pompe pentru recircularea apei calde menajere. Conducta
de alimentare cu apă caldă menajeră şi conductade recirculare se vor executa din ţeava de
oţel zincată. în cazul în care punctul termic nu se află amplasat în interiorul spitalului,
conductele se vor monta întrun canal termic, de regulă împreună cu cele de încălzire şi se vo
izola împotriva pierderilorde căldura. III.5.2.2. Canalizări exterioare şi instalaţii dep
reepurareaapelor uzate III.5.2.2.1. Apele uzate evacuate din spitale sunt: menaj
ere obişnuite (de la grupu rile sanitare), menajere cu nisip, pământ şi grăsimi (de la bucătă
ie şi spălătorie), acide (de la laboratoare), radioactive (laboratoare de medicină nucle
ară), contaminate cu agenţi patogeni (secţii de boli infecţioase şi laboratoare de bacteri
ologic), pluviale. Acestea, colectate prin reţele interioare separate, se evacuează în
reţeaua de canalizare a incintei după tratarea prealabilă a celor care nu corespundpre
vederilor normativului C 90/1983. III.5.2.2.2. Absenţa în zonă aunor sisteme publice d
e canalizarese acceptănumai pentru spitale mici rurale şi unele aşezăminte de postcură, ca
z în care unităţile sanitare respective vor fi prevăzute cu instalaţii proprii pentru cole
ctarea, tratarea şi evacuarea apeloruzate, care se execută şise exploatează astfel încât să n
provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului. III.5.2.2.3. Reţelele decanali
zare din incintă vorfi soluţionate în sistemunitar saudi vizor în funcţie de sistemul de c
analizare publică din zonă. Reţelele de canalizare dinincintă vorpreluaşi apele pluviale d
in curţile de lumină şide peplatformele şi aleile carosabile din incintă. Gurile de evacua
re vor fi sifonate pentru a împiedica ieşirea mirosurilor neplăcute din canalizare. II
I.5.2.2.4. Sistemele de tratare ale diverselor categorii deape uzate, prealabild
ev ersării lor în canalizarea generală a incintei, sunt: a. apele uzate cu nisip, pământ s
i grăsimi vor fi trecute mai întâi prin separatoare b. apele uzate de la secţiile de ghi
psare vor fi decantate în decantoare locale c. apele uzate radioactive vor fi deco
ntaminate îninstalţii de tratare şi rezervoare de stocare, alcătuite conform prescripţiilo
rdin normele republicane de securitate
nucleară d. apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de ret
enţie şi după un control al radioactivităţii, evacua te la canalizarea publică sau tratate e
. apele uzate de la secţiile de boli infectioase şi/sau laboratoarele care lucrează cu
produse patologice sau care prin specificul lor contamirîează apele reziduale cu age
nţi patogeni, se vor dirija spre o staţie de dezinfecţie locală, în care se vor neutraliza
agenţii nocivi. III.5.2.2.5. Reţelele decanalizare şi rezervoarele staţiilor de tratare
se vor proteja anticoroziv, iar în cazul apeloruzate radioactive se recomandă stoca
rea în rezervoare de oţel inoxidabil. Amplasarea acestora se va face în bunkere din be
tonarmat, cu grosimi ale pereţilor determinate prin calcule specifice de radioprot
ecţie.
III.6. INSTALAŢII DE VENTILARE SIDETRATARE A AERULUI Unităţile spitaliceşti reprezintă ans
ambluri complexe de funcţiuni gradele de complexitate sunt foarte diferite şi sunt de
terminate de tipul, categoria şi mărimea unităţilor spitaliceşti (vezi capIII. 1.III.3.).
Dotarea cu instalaţii de ventilare şi de tratare a aerului se stabileşte înconformitate
cu necesităţile specifice înmaterie, ale funcţiunilor componente, în cadrul sarcinilor gen
erale pe care astfel de instalaţii le au de îndeplinit în domeniul spitalicesc. Sarcin
ile generale şi specifice ale instalaţiilor se precizează prin nonne tehnice în relaţie cu
soluţii de rezolvare avute în vedere. III.6.1. Sarcinile instalaţiilorde ventilare şi d
e tratare a aerului în cadrul unităţilor spitaliceşti sunt: realizarea unei circulaţii con
trolate şi restrictive a aerului în clădiri sau în zone de clădiri, numai de la spaţii cu ni
veluri mai ridicate de puritate a aerului şi/sau cu potenţial mai scăzut de poluarecon
taminare, spre spaţii cu niveluri mai scăzute de puritate a a erului şi/sau cu potenţial
mai ridicat de poluarecontaminare şi spre exteriorul spaţiilor avute în vedere control
ul circulaţiei aerul ui se realizează prin stăpânirea debitelorde aer instalate şi a regim
urilorde presiuni diferenţiale între spaţii adiacente, sub o strictă monitorizare înzonele
critice, realizarea în încăperile servite a unor concentraţii de germeni (patogeni) şi/sa
u ale altortipuride poluanţi mirosuri, noxe chimice sau radioactive etc. sub nivel
urile admisibile specifice destinaţiilor funcţionale ale respectivelor încăperi, prin ni
veluri corespunzătorde circulaţie a aerului în interior, de împrospătare a aerului şi de fil
trare a aerului introdus. controlul condiţiilor de microclimat interiorpentru sati
sfacerea cerinţelor specifice de ordin medical sau tehnologic alîncăperilor servite pr
in tratarea corespunzătoare a aerului de introducere. controlul poluării exterioare
datorate evacuărilorde aer viciat, prinmăsuri de protecţie ce se stabilesc în funcţie de c
aracteristicile emanaţiilorpoluante şi de parametrii elementelor ce trebuiesc protej
ate, înrelaţie cu tipul de protecţie ce po ate fi asigurat, în condiţiile specifice ale zo
nei, inclusiv meteorologice -
prin diluţie, cu amplasarea gurilorde evacuare aer la distanţă faţă de elementele deprotej
at, prin filtrare de tip adecvat emanaţiilorpoluante etc. asigurarea unei funcţionări
cât mai economice în condiţiile impuse. Sarcinile insta laţiilor sunt evident dependente
atât de nivelurile exigenţelor interioare cât şide condiţiile exterioare regim de înălţime a
lădirii spitaliceşti, regim al curenţilorde aer (direcţie, intensitate, dinamică a vânturilo
r), amplasament faţă de clădiri vecine, nivel de poluare al zonei, nivel de zgomot al
zonei, etc. III.6.2. Natura activităţilorprevăzute a se desfăşuraîn unităţi spitaliceşti, îm
aţiile construite, care le sunt destinate, în: 1Spatii cu specific clar si strict sp
italicesc care sunt destinate activităţilor medicale, complementare procesului medic
al şi tehnice aferente strict. 2Spatii fără specific strict spitalicesc care sunt dest
inate restului de activităţi administrative de conducere organizare, gospodăreşti, de învăţăm
de cercetare, tehnico utilitare, etc.
3
III.6.2.1. SPAŢII CU SPECIFIC SPITALICESC Pentru principalele tipuri de încăperi este
prezentat în anexă la cap.V.4. tabelul 1 încare clasificarea de bază a încăperilor are drept
criteriu puritatea aerului exprimată prin cerinţa esenţială în domeniul spitalicesc lipsa
de germeni (patogeni) asepsia. a. Clasele de încăperi I şi II grupează încăperile cupretenţi
*deosebit de ridicate şi respectiv ridicate privind lipsa de germeni concentraţii de
lOgerm/mc şi respectivsub 200germ/mc, încăperi care constituie nucleele de spaţii cu fu
ncţiuni medicale critice în cadrul unităţilor spitaliceşti: clasa Ia blocurile operatorii în
domenii foarte pretenţioase d.p.d.v. al asepsiei transplanturi, arsuri grave, ope
raţii pe corddeschis, imunosupresaţi etc. clasa a 11a blocurile operatorii din restu
l categoriilor, unităţile de terapie intensivă şi unităţile de prematuri. al. Pentru încăperi
din aceste două clase instalaţiile de tratare specială a aerului sunt indispensabile in
stalaţiile vor funcţiona fără recirculare de aer aer introdus 100% aer exterior, cu debi
te de aer peste nivelurile minime recomandate, vor fi echipate pentrurealizarea în
încăperi a unor temperaturi şi umidităţi relative ale aerului între valorile limită recomand
te şi pentru filtrarea aerului în3 trepte, din care ultima treaptă, a IlIa, prin filtr
u tip HEPA sau superior amplasarea filtrelor: tr.Ia în amonte de unitatea de tratar
e primară a aerului tr. a11a după ventilatorul deintroducere a aerului tr. aIlIa cât m
ai aproape de gurile de introducerea aerului în încăperea servită Echipamentul instalaţiil
or va cuprind e obligatoriu aparatura destinată recuperării de căldurădin aerul evacuat
la exteriorpentru tratarea (primară) a aerului proasp ăt introdus, aparaturade regla
re pentru menţinerea unor regimuri
dedebite constante de aerde introducere indiferent de stările, monitorizate de alt
fel încadrulunordomenii prescrise, de colmatare ale filtrelor din cele 3 trepte de
filtrare şi aparaturade reglare pentru menţinerea unor niveluri de suprapresiune în încăp
erile cu pretenţii mai ridicate de puritate a acrului faţă de spaţii cu pretenţii mai scăzut
e dincadrul zonei controlate sau din exteriorul ei. a2. Se recomandă realizarea, p
egrupe de funcţiuni pentru încăperi compatibile d.p.d.v. al condiţiilor necesare în exploa
tare şi pentru evitarea riscurilor de contaminare, de sisteme centralizate pentru
vehicularea şi tratarea ¹primară"a aerului de introducerefiltrare tr. Ia, recuperarede
căldură, preîncălzire, umidificare cu abur, răcire dezumidificare, eventual reîncălzire, reg
are debit, atenuare zgomot şi filtrare tr. a IIa  sistemele cuprind distribuţii secund
are de tubulatura la/de la încăperi: sau grupe de încăperi cutratări ¹secundare" ale aerului
de introducere reglare debit, atenuarea acustică, eventual reîncălzire şi filtrare tr.
a illa. a3. Se recomandă ca în încăperi să se realizeze introducerea de aerprin guri în/sau
la tavan, iar evacuările de aerprin guri la pardoseală (1015 cm de la pardoseală). a4.
Pentru încăperile destinate pacienţilor cu cerinţe speciale de asepsie (unităţi pentru arşig
av, imunosupresaţi, pacienţi sub chimio sau radioterapie, pacienţi cu transplanturi de
organe, etc.) sau dezvoltat echipamente modulate specializate pentru introducer
ea, prin tehnica ¹curent laminar" înspecial vertical de la tavane, a aerului tratat¹fi
nal" condiţiile de microclimat şi de viteză a aerul ui înzona deşedere apacienţilor se adapt
ază condiţiilor admisibile de confort specifice. a5. Pentru sălile de operaţii se pot ut
iliza de la caz la caz, echipamente specializate 1 de introducere a aerului trat
at ¹final ' pentruobţinerea unor condiţii de asepsie adecvate tipurilorde intervenţii ch
irurgicale în sensul crescător al condiţiilor deasepsie pe care le pot asigura, aceste
sisteme de introduceresunt: guri plasate la partea superioară a peretelui de la pi
cioarele pacientului, cu direcţionarea aerului introd us spre câmpul operator (soluţie
la care se apelează în prezent la amenajări în în căperi cu înălţimi reduse), tavanperforat
ar deasupracâmpului operator, simplu sau cu ¹perdea" pe co nturul zonei de introduce
re a aerului, sau cu ¹perete" la capul pacientului. tavan perforat modulardeasupra
câmpului operator cuperdea de aer verticală pe conturul zonei de introducere a aerul
ui, tavan perforat modulardeasupra câmpului operator cu 2 jeturide aer oblice ¹stabi
lizatoare" spre câmpul operator. tavan filtrant (filtre HEPA) deasupra câmpului oper
ator cu¹sort panotat" pe conturul zonei de introducere a aerului, curecirculare ma
sivă de aer la nivelul camerei, prin ventilatoare amplasate în tavanşi cuprefiltrare f
ină în gurile de aspiraţie (de tavan). Evacuările de aerdin sălile de operaţii se realizează
rin guri plasate la pardoseală pentru 75% din debitele de aer şi prin guri plasate l
a tavansau
întavan pentru restulde 25% din debitele de aer. În afara perioadelor deutilizare a
blocurilordeoperaţii se recomandă ţinerea în funcţiune a sistemelor respective de ventilar
e cu reducerea debitelorde aerde introducere şi de evacuare la 50% dindebitele de
aer nominale, iar d.p.d.v. tratare aer fără răcire şi umidificare, numai cu eventuala încălz
ire la nivel mai redus se consideră necesară asigurarea acestui regim redus de funcţion
are şi în caz de cădere a alimentării electrice de bază, prin alim entarea electrică de avar
ie. a6. La executarea instalaţiilor se vor avea în vedere următoarele: tubulatura şiechi
pamentul de tratareaer vor avea rezistenţă la solicitărimecanice şi la uzura, vor avea p
ereţi interiori netezi şi o bună accesibilitate pentru întreţinere şi pentru eventualele cură
i şi dezinfectări interioare, tubulaturava fi realizată înaşa fel (forme aerodinamice, etc
.) încât să nu permită la interior formarea de depozite de particule la vitezele de aer
avute în vedere la executarea şi montarea tubulaturii se va acorda o atenţie deosebită ne
murdăririi pereţilor interiori întrun mod care să compromită aprioric operaţiile (ulterioare
) de curăţire, necesare la punerea în funcţiune, în cadrul sistemelorde ventilare centrali
zate pe racordurile la încăperi sau grupuri de încăperi se prevăd atâtpe tubulatura de intro
ducere aer, înamonte de filtrele tr. a Illa, cât şi pe tubulatur a corespunzătoare de ev
acuare aer clapete automate de închidere etanşă. tubulatura de introducere aer în aval d
e filtrele tr. a Illa nu va cuprinde racorduri flexibile, amortizoarede zgomot,
clapete de reglare sau de închidere, etc nu se admit întronsoanele din aval de filtre
le tr. a IIIa condiţii de umiditate ridicată cuposibile condensări şi nici legături la alt
e instalaţii canalizare, etc. tubulatura de introducere a aerului în amonte de filtr
ele tr. a IIa şi a IIIa va avea rezistenţa mecanică şi etanşeitatea necesare regimurilorde
presiuni interioare ridicate (până la 1700 Pa) la care este supusă, în încăperile de clasa
1 şi II, aparente sau mascate în ghene sau tavane duble, sunt interzise trasee de in
stalaţii, proprii sau străine, care pentru întreţinere sau reparaţii necesită accese prin înc
rile respective accesele sunt acceptate numai în anexe tehnice ale acestor încăperi. b
. Clasa de încăperi III cuprinde încăperi destinate unor activităţi specific spitaliceşti de
mare diversitate, dar cupretenţii considerate normale d.p.d.v. al igienei de spit
al, cu referire la lipsa de germeni concentraţii sub500 germ/mc înaceastă clasă sunt cupr
inse marea majoritate a încăperilor din unităţile spitaliceşti. bl. Secţiile de spitalizare
inclusiv obstetricaginecologie şi
pediatrie, cuprind saloane, camere de zi şi de luat masa, camere de examinare şi de
tratament, băi şi grupuri sanitare etc nu se cuprind încăperile incluse în clasele I si IIşi
nici cele incluse în clasa IVa (boli infecţioase şi medicină nucleară). Instalaţiile de vent
ilare şi de tratare a aerului nu sunt indispensabile în cazurile luării în considerare a
unei singure exigenţe împrospătarea aerului şi dacă este apreciată ca acceptabilă satisfacer
a ei pe cale naturală prin deschider i de ferestre (zonă farâ vânturi puternice, nepolua
tă, nezgomotoasă, etc). In cazul unof exigenţe complexe se prevăd sisteme de tratarea ae
ruluipe grupede încăperi compatibile d.p.d.v. al condiţiilorde exploatare şicu evitarea
riscurilorde contaminare este necesară satisfacerea cerinţelor de împrospătarea aerului,
cu evacuarea completă la exterior a aerului viciat din încăperile cu potenţial ridicat d
e poluare(grupuri sanit are, băi, cabine de dezbrăcare,dar şi rezerve septice, eventua
le camere pentru fu mători, etc) debitele de aer proaspăt vorcompensa evacuările de aer
viciat şi vor satisface cel puţin nivelurile minime recomandate în rest, recircularea
de aer este posibilă fie în cadrul încăperilorprin eventuale aparate locale (declimatiza
re) combinate cu un sistem central de introducere aerproaspăt tratat şi de evacuare
aer viciat, fie în cadrul unui sistem central cu grupde tratare introducerede aer
amestecat exterior/recirculat şi cu două grupuri de evacuare de aerdin încăperi un grup e
ste destinat evacuării la exterior a aeruluiprovenit din î ncăperile cu poluare putern
ică, iar celălalt grup este destinat recirculării şi/sau evacuării la exterior a aerului p
rovenit din încăperile cu niveluri reduse de poluare. Sistemelorde tratare a aerului
, destinate încăperilor pentrupacienţi, le revine şisarcina asigurării unor niveluri contr
olate d e temperaturăşi de umiditate relativă a aerului în încăperi, în concordanţă cu nevoil
cifice ale actului medical. Bine utilizată climatizarea s pitalicească în încăperile cu pa
cienţi constituie un factordetratament. Se recomandă în spitalele clinico generale umi
dităţi relative ale aerului, între 30% şi 60% pentru temperaturi între 22°C şi 26°C: condiţii
sive de umezeală dar mai ales de uscăciune reprezintă factori majori de risc pentru pe
rsoanele bolnave. OBSERVAŢII: Pacienţii cu boli pulmonare cronice sau cu probleme re
spiratorii (sub terapie cu oxigen sau cu traheotomie) nu suportă bine temperaturi
si umidităţi scăzute. Pacienţii cu afecţiuni cardiace în special după infarcturi, cei cu trau
atisme craniene şi/sau cu operaţii pe creier, cei cu toxicoze sau după otrăviri cu barbi
turice nu suportă bine temperaturi si umidităţi ridicate valuri de căldură de vară  în genera
rebuie evitate extremele şi variaţiile mari ale condiţiilor de temperatură şi de^ umiditat
e ale aerului. Pacienţii cu artrite reumatismale sunt avantajaţi în tratamente de cond
iţii foarte calde şi uscate temperaturi de 32 °C cu umidităţi relative de 35% au fost util
izate cu succes.
Notă: Considerentele de mai sus sunt valabile şi pentru încăperile din clasa I şi II în comp
etare se menţionează că pacienţii cu arsuri grave necesită condiţii foarte calde şi umede (te
peraturi de 32 °C cu umidităţi relative de până Ia 95% avantajează cazurile critice). Sistem
ele centrale de tratarea aerului vor fi echipate pentru realizarea înîncăperi a unor t
emperaturi şi umidităţi relative ale aerului între valorile limită recomandate, pentrurecu
perarea de căldurădinaerul evacuat la exterior,pentru filtrarea aerului în2 trepte (fi
ltrul tr.Ia în amonte de procesele de tratare aaerului după eventualul amestec aer p
roaspăt/aerrecirculat, iar filtrul tr. a Iia dupăventilatorulde introducere a aerulu
i filtru de tip fin EU 7 sau superior)pentru menţinerea unorregimuri de debite con
stante şi pentru monitorizarea stărilorde colmatare ale filtrelor. Se va urmări menţiner
ea regimurilorprescrise de presiune diferenţială între diversele spaţii. Faţă de spaţiile com
ne (coridoare, holuri) încăperile cupotenţial poluant scăzut (saloane bolnavi, camere de
zi, camere medici şi personal, camer e de examinare şitratament, etc.) trebuie să fie
menţinute întrunregim scăzut de suprapresiune, iar încăperile cu potenţial poluant mai ridi
cat (oficii şi camere de luat masa, rezerve septice, camere fumători, grupuri sanita
re,băi, etc.) trebuie să fie menţinute întrun regim scăzut de depresiune. Se recomandă să exi
te posibilităţi de reglare a temperaturii în fiecare încăpere (destaţionare îndelungată) de s
alizare sau pe ansambluri funcţionale reduse (module). Se recomandă următoarele tipuri
de sisteme de tratare a aerului: 1Sisteme centrale integrale cu recirculare de a
er la nivel central: cu reîncălziri de aer zonale cu două canale cuunităţi locale de amest
ec 2Sisteme centrale de aerproaspăt şi unităţi locale curecirculare aer. Tratarea centra
lă a aerului proaspăt va asigura controlul umidităţii în încăperi. cu ventiloconvectoare cu 2
sau 4 conducte cu unităţi cu inducţie (condiţionat derespectarea nivelurilor de zgomot în
timpul nopţii). b2. Sectorul ambulator Încăperile au potenţial redus de poluare în condiţii
obişnuite. Instalaţiile de ventilare şi de tratare a aerului nu sunt indispensabile. I
n cazul unor exigenţe complexe care determină dotarea cu astfel de instalaţii se prefe
ră sistem centralizat de tratare introducere a aeruluiproaspăt cu unităţi locale (de cli
matizare) în încăperi, funcţionând cu recirculare de aer: siste mul asigură evacuarea la ext
erior aaerului viciat preluat de la cabina de dezbrăcare, grupuri sanitare, etc.
Sunt valabile cele indicate la pct. bl. cu simplificările aduse denivelurile mai r
edus e de poluare şide necesităţile mai reduse de aerproaspăt. Controlul circulaţiei aerul
ui între încăperi, este mai puţin strict: este necesară menţinerea unui regim de suprapresiu
ne în încăperile de consultaţii şi t ratament faţă de spaţiile învecinate. b3. Serviciul de e
i funcţionale şi camere de recoltări pentru laboratoarele de analize medicale. Instalaţi
ile de ventilare şi de tratare a aerului nu sunt indispensabile cu excepţia spaţiilord
e endoscopie şi de tomografie computerizată cu rezonanţă magnetică (RMN) care pun unele pr
obleme specifice: restul spaţiilordeşi destinate unor explorări şi tehnici foarte variat
e pentru care sunt dotate cu aparatură specială eventual foarte sofisticată, pot fi as
emănate cu încăperile de la pct. b2. şi pot primi rezolvări similare pentrudotarea cu inst
alaţii de ventilare şide tratare a aerului: se atrage atenţia asupra necesităţilorde const
anţă a temperaturii şi de lipsă de curenţi de aer care sunt specifice tehnicilorde termogr
afie. In cazul unor exige nţe complexe care determină dotarea cu instalaţii de tratare
aer se preferă sistemul centralizat de tratare introducere aerproaspăt cuunităţi locale
(de climatizare) cu recirculare de aer, deoarece acest sistem poate rezolva şi ne
cesităţile de alimentare cu aer proaspăt şide control al umidităţii pentru spaţiile speciale:
spaţiile de endoscopie suntdestinate unor tehnici care cuprind intervenţii chirurgic
ale funcţie de organizarea spaţiilor, ca s emn al asigurării unorcondiţii de asepsie mai
ridicate, se rezolvă şi dotarea cu instalaţii de specialitate în cazul unor cerinţe de asep
sie mai ridicată, echiparea va cuprinde o unitate locală specială funcţionând cu niveluri
ridicate de debite de aerprin utilizarea de aerde recirculare amestecat cu aer p
roaspăt preluat din sistemul central la care se racordează unitatea locală introduce ae
rul tratat conformnecesităţilor, în spaţiile servite, prin filtre de eficienţă ridicată. spaţ
e RMN cuprind camera de in vestigaţii, camera decomandă, camera tehnică şi alte încăperi ane
xe sau pentru pacienţi funcţie de nivelul intensităţii câmpului magnetic utilizat condiţiile
de amplasare, lucrările de amenajare şi dotarea cu echipament tehnologic, dar şi cu in
stalaţii utilitare, sunt diferite în general furnitura de echipament tehnologic cup r
inde şi echipamentul de răcire a magnetului şi a spaţiului tehnic dar nu şi generatorul de
agent de răcire, careeste bine să fie independent de instalaţiile de apă răcită ale clădirii
spitalului. Climatizarea camerelor de investigaţii şi de comandă se realizează printroun
itate de tratare introducere a aerului unitatea funcţionează cu aer recirculat ameste
cat . cu aerproaspătpreluat prin racordare de la sistemul centralizat. Utilizarea
instalaţiilor criogenice de răcire la intensităţiridicate ale câmpuluimagnetic face necesa
ră asigurarea unei ventilări mecanice de avarie a camerei tehnice. b4. Serviciul de
Ronteen diagnostic Instalaţiile de ventilare şi de tratare aer nu sunt indispensabil
e cu excepţia spaţiilor de angiografie şi de computer tomograf Rontgen(CTRx) care pun
unele probleme specifice: Spaţiile pentru Rxscopie şi Rxgrafie, cu camera de comandă şi
restul încăperilor anexe tehnice pentru personal şi pentru pacienţi au potenţial redus de
poluare. In cazul unor exigenţe care determină dotarea cu instalaţii de de ventilaretr
atare aer se preferă unsistem centralizat de introducere aer proaspăt tratat şiunităţi loc
ale (de climatizare) cu recirculaţie de aerîn încăperi evacuarea aerului viciat se realiz
ează din grupuri sanitare, cabine de dezbrăcare, etc. Spaţiile de angiografie punprobl
eme similare spaţiilordestinate endoscopiei şi pot fi dotate cu instalaţii în aceiaşi mani
eră (vezi pct.b3.) Spaţiile de CTRx. cuprind camera de investigaţii, camera decomandă, c
amera tehnică şi alte în căperi anexe sau pentru pacienţi îngeneral furnitura tehnologică cu
nde şi echipamentul de răcire a "ga ntry"ului şi a spaţiului tehnic, dar nu totdeauna şige
neratorul de agent de răcire, care este bine să fie independent de instalaţiile de răcir
e ale clădirii spitalului. Climatizarea camerelor se poate rezolva cu unităţi locale c
u recirculare de aer necesarul de aerproaspăt se poate asiguraprin utilizarea siste
mului centralizat. b5. Compartimentul de epurare renală (Hemodializăi Instalaţiile de
ventilare şi de tratare aer nu sunt indispensabile, dar în condiţiile unor exigenţe spor
ite, camerel e de pacienţi supuşi procedurilorde hemodializă necesită păstrarea parametril
or de microclimat între limite convenabile temperaturi între 22 °C şi 26°C cuumidităţi relati
e între 30% şi 60%  aceasta presupune realizarea unor instalaţii cu unităţi locale funcţionân
u recirculaţie de aer, necesarul de aerproaspăt fiind preluat dintrunsistem centrali
zat ce asigură şi evacuarea aerului viciat dingrupuri sanitare, duşuri, spaţiu tehnic, e
tc. Acelaşi tip de instalaţii poate servi şi restul încăperilor cu "ocupanta" pentru perso
nal, pentru pacienţi, etc. b6: Compartimentul de radioterapie /iradiere cu energii
înalteVDatorită modului specific de amplasare şi de amenajare, dar şi datorită cerinţelor e
chipamentului tehnologic, instalaţiile de ventilare şi de tratare a aerului sunt ind
ispensabile. Instalaţiile se pot rezolva prinsisteme centra lizate cu control zona
l al temperaturii, funcţionând cu aer proaspăt în amestec cu aer recirculat nivelurile mi
nime de aerproaspăt se stabilesc funcţie de specificul tehnicii de iradiere. Traversăr
ile pereţilor camerelorde tratament de către tubulaturătrebuie amplasate şi amenajate în âşa
el încât să nu afecteze rolulde radioprotecţie al pereţilor. b7. Sectorulde analize medica
le Laboratoarele de analize medicale formează un ansamblu aparte, izolat de circui
tele comune ale unităţilor spitaliceşti şi accesibil numai personaluluipropriu această izol
are avantajează rez olvarea problemelor specifice de ventilare. Activităţile sunt orga
nizate pe unităţi şi module funcţie de natura lor, în care operaţiile cu potenţial ridicat de
oluarecontaminare se localizează precis şi se tratează specific în cadrul conceptuluiacc
eptat de continuă evoluţie a tehnicilor medicale de diagnostic. în laboratoarele cu sp
ecific biochimic biologic operaţiile cudegajări notabile de noxe chimice, inclusiv m
irosuri dezagreabile se desfăşoară înnişe de tip spitalicesc al căror număr, amplasare şisubs
de lucru (excluse substanţe explozive) sunt precizate în tema detehnologie medicală ev
acuarea debitelor ne cesare de aer viciat se realizează prin ventilatoare amplasat
e la gurile de exhaustare la exterior pentru apăstra tubulatura de racordare la nişe
în depresiune materialele din care se realizează instalaţiile trebuie să aibă rezistenţa me
anică şi protecţia anticorozivă necesare camerele de lucru cu nişe trebuie menţinute în d ep
iune faţă de spaţiile adiacente. în laboratoarele cu specific bacteriologic tehnicile de
lucri prevăd spaţii sterile cu eventuală presurizare pozitivă, faţă de spaţii imediat vecine
prin introducere de aer filtrat tratat absolut (HEPA) şi cu mişcări de aer cât mai redu
se boxele sterile sunt completate funcţional cu un spaţiude preparare medii gen bucătărie
de la care aerul viciat trebuie eventual evacuat mecanic. în laboratoarele cu spe
cific virusologie pot exista, în situaţii foarte speciale spaţii în care se lucrează cu co
ntaminaţi periculoşişi care trebuie menţinute în depresiune faţă de spaţii vecine atât intro
de aer tratat, cât şi evacuarea aerului în exterior, print runventilator propriu, se
realizează prin filtre absolute (HEPA)plasate în gurile dinîncăperi de introducere şi resp
ectiv de evacuare a aerului. Instalaţiile de ventilare indicate mai sus sunt indis
pensabile pentru laboratoarele de analize medicale instalaţiile de evacuare a aerul
ui viciat sunt însoţite de instalaţii de introducere, în compensare, de aer tratat. în sit
uaţiile încare există exigenţe sporite se prevăd sisteme de trat are a aerului care pe lângă
arcinile de ventilare indicate mai sus, sunt destinate şi controlului unor condiţii
mai pretenţioase de microclimat şi a unorbilanţuri de aer la scara întregul ui sector. S
e vor folosi posibilităţile de recirculare a acrului la nivelul încăperilor, cu posibili
tăţi de recuperare de căldurădinaer de evacuare pentru tratare¹primară" a aerului de introdu
cere. b8. Sectorulde anatomie patologică Instalaţiile de ventilare sunt indispensabi
le şi sunt destinate evacuărilorde aer viciat de la nişele de laboratorutilizate, evac
uării de aerdetip general din camerele Iară nişe, dar cu degajări de mirosuri neplăcute şi i
ntroduceri, încompensare, de aerproaspăt tratat: ventilatoarele de evacuare aer de l
a nişe sunt amplasate la gurile de refulare la exterior pentru ca tubulatura de ra
cordare la nişe să fie menţinută în depresiune tubulatura va avea rezistenţa anticorozivâ ne
ară. Instalaţiile de introducere aer vor funcţiona (ară recirculare de aer. b9. Serviciu
l de prosectura Instalaţiile de ventilare sunt indispensabile şi sunt similare, la a
ltă scară a structurii spaţiilor servite, instalaţiilor aferente laboratoarelordepatolog
ie, evacuări de aerde la nişele laboratoarelor, evacuare de aer de tip general din s
ala de autopsie şi restul camerelor cu degajări de mirosuri supărătoare şi
introducere, în compensare,de aerproaspăt tratat. bl0. Staţia de dezinfectie paturi In
stalaţiile de ventilare sunt indispensabile şi sunt destinate evacuării aerului viciat
încărcat cu noxe, inclusiv mirosuri neplăcute şi introducerii, în compensare, de aer proa
spăt tratat. încăperile pentrupaturi murdare şi pentru instalaţii tehnice trebuie menţinute î
depresiune faţă de camera de paturi curate, iar întregul ansamblu în depresiune faţă de spaţ
ile adiacente cu potenţial de poluare mai redus nu este admisă recirculare de aer. bl
1. Serviciul de sterilizare centrală Instalaţiile de ventilare sunt indispensabile şi
sunt destinate exhaustării nocivităţilor căldură şi aburdin zona sterilizatoarelor termice (
pupinele şi autoclave) şi emanaţii nocive (etilenglicol, etc.)din zona steril izatoare
lor chimice, dar şi introducerii încompensare de aer proaspăt tratatvsterilizatoareIe c
himice se racordează la exterior prin tubulatura pentru exhaustarea emanaţiilorde no
xe. Instalaţiile realizează regimuri de suprapresiune relativă prinintroduceri prefere
nţiale de aer în zonele curate, faţă de evacuările de aerîn special din zonele cu degajări de
nocivităţi. In ansamblu, serviciul de sterilizare este menţinut în regim neutru d.p.d.v.
alpresiunii comparativ cu spaţiile adiacente. Spaţiile locale de spălaresterilizare s
unt destinate blocului operator (eventual), secţiilor obstetrică şi pediatrie biberone
rie şi altor secţii de spitalizare, laboratoarelor de analize medicale (înspecial bact
eriologic) şi farmaciei se prevăd instalaţii de evacuare a aerului funcţie de tipul de ec
hipament. bl2. Serviciul de fizioterapie sirecuperare medicala Instalaţiile de ven
tilare sunt indispensabile dar trebuie sâ răspundă unor nevoi de natură distinctă pentru d
iversele spatii componente cu dotări specifice. Compartimentul de hidroterapie cup
rinde săli cu bazine, duşuri, etc, pentru care instalţiile de ventilareclimatizare au
sarcina controlului condiţiilorde microclimat nivel ridicat al temperaturii necesa
re şi umiditate în exces, cu satisfacerea nevoilorde aerproaspăt, trebuie avută in veder
e recuperarea de căldurădinaerul de evacuare. încăperile destinate tehniciloruscate care
necesită efort (kinetoterapie, masotera pie, etc.)pot fi dotate cu instalaţii de ve
ntilareclimatizare pentru împrospătarea aerului cu îndepărtarea mirosurilor neplăcute şi, la
exigenţe speciale, pentru controlul condiţiilorde microclimat şiîn sezonul cald Pentru c
elelalte proceduri terapeutice potenţialul de poluare este scăzut, deci nevoile de împ
rosp ătare aaerului sunt normale in cazul unor cerinţe speciale se realizează instalaţii
de climatizare cu rezolvări ale unor exigenţe locale, ca de exemplu calitatea aerulu
i la pneumoterapie, etc. In cadrul unor sisteme de ventilareclimatizare destinat
e unor încăperi compatibile d.p.d.v. al nevoilor funcţionale, recircularea de aer este
posibilă. bl3. Serviciul farmacie
Instalaţiile de ventilare şi de tratare a aerului nu sunt indispensabile în condiţii fu
ncţionale obişnuite se realizează instalaţii de climatizare în cazul unor exigenţe speciale
rivind controlul condiţiilorde microclimat şi în sezonul cald. în cazurile singulare în ca
re se prepară soluţii injectabile operaţiile specifice : se realizează în¹spaţiile curate" de
clasa 10 (conf.Fed.Std.209 D) ale unor echipamente tehnologice nişe sau baldachine
având ¹curent laminar" nu se pune problema realizării unor spaţii curate de 5 4 mari di
mensiuni, nici măcar la nivelul claselor10 sau 10 (conf.Fed.Std.209 D)ca loc de am
plasare a echipamentelor maisus menţionate în cazul laboratoarel or farmaceutice spi
taliceşti. c. Clasa de încăperi IV cuprind încăperi destinate unor actvităţi cu potenţial rid
t şi permanent de contaminare, deşi cu necesităţi de puritate a acrului normale. c1. Secţi
ile de boli infectioase Secţiile de spitalizare destinate bolilor infectioase au s
tructurile modulate ca şi secţiile normale de spitalizare, completate uneori cu labo
ratoare de analize medicale specifice, dar sunt distincte şi izolate în cadrul unităţilo
r spitaliceşti. Instalaţiile de ventilare şi de tratare a aerul ui sunt indispensabile
pentru menţinerea unor regimuri de depresiune controlată a secţiilor de ansamblu faţă de
vecinătăţi şi a încăperilor cupotenţial mai ridicat depoluare faţăde restul încăperilor din s
vacuări preferenţiale de aerdin încăperile din prima categorie bai şi grupuri sanitare, la
boratoare (eventual) etc introducerea de aer proaspăt t ratat asigură debitele'de aer
minime necesare cu respectarea condiţionărilor enunţate. In cadrul unor exigenţe sporit
e instalaţiile de tratare a acrului pot asigura şicontrolul condiţiilorde microclimat în
sezonul cald în încăperile servite. Instalaţiile aferenteeventualelor laboratoare respe
ctă natura activităţilor şia dotăr ilor tehnicomedicale (vezi pct.HI.6.2.l.b7.). Instalaţiil
e secţiilor de bolicontagioase sunt complet separate de instalaţiile altor spaţii din
unităţile spitaliceşti. Evacuările de aer viciat la exterior se poziţionează în aşa fel încât
prezinte unpericol de contaminare pentru vecinătăţi. c2. Serviciul de medicină nucleară Se
rviciul funcţionează ca o unitate nucleară şi trebuie să corespundă normelor specifice de se
curitate, inclusiv prininstalaţiile de ventilare cu care este dotat. Instalaţiile de
ventilare şi de tratare a aerului sunt in dispensabile, întregul serviciu este menţin
ut în regim de depresiune faţă de vecinătăţi, iar în cadrul serviciului încăperile cupotenţia
idicat de contaminare şi/sau poluare sunt menţinute î n regimuri dedepresiune faţă de cele
lalte încăperi prin evacuări de aer viciat mai intense băi şi grupuri sanitare nişe de radio
chimie în laboratoare depozite de materiale radioactive staţie afluenţi radioactivi To
ate instalaţiile de evacuare aer sunt echipate cu filtre tip absolut (HEPA) pepart
ea de aspiraţie a ventilatoarelorde exhaustare la exterior în cazul nişelorde radiochim
ie dotarea cu filtru tip absolut (HEPA) se poate realiza în chesoane
individuale prevăzute la ieşirea aerului. Evacuările de aer la exterior se poziţione ază înaş
fel încât să nu reprezinte pericol de contaminare pentru vecinătăţi tot aerul viciat prelua
t din spaţiile interioare se evacuează la exterior. Filtrele de tip absolu t pentru
evacuări se montează în chesoane special prevăzute cu manometre diferenţiale pentruurmărirea
stării funcţionale a filtrelor, cu clapete de închidere etanşă şi cu dispozitive care fac p
osibilă îndepărtarea insacuită a filtrelor colmatate. Instalaţiile de introducere a aerulu
i funcţionează cu aer proaspăt, recircularea aer ului neftind admisă tratarea aerului se
realizează în funcţie de cerinţele de confo rt interior controlul parametrilordemicrocli
mat numai în sezonul rece sau şi în sezonul cald se prevede recuperarea de căldură dinaerul
de evacuare pentr u tratarea primară a aerului de iritroducere. d. Măsuri specifice
instalaţiiloraferente spaţiilor spitaliceşti Prizele de aerproaspăt se plasează înlocuri cât
mai curate, la minim 3 m, înălţime peste nivelul solului sau al unei terase şi în afara zo
nelorde influenţă a unor eventuale surse de poluare saude contaminare: nu tre buie să
fie accesibile persoanelor neautorizate tubulaturade aerproaspăt până la la filtrul tr.
Ia trebuie să fie cât mai scurtă şi accesibilă în vederea curăţirii periodice. Gurile de eva
re la exterior a aerului viciat se realizează de preferinţă peste nivelul acoperişului p
entru a micşora la minim riscul de poluare contaminare al mediuluiambiant cu cât nive
lul de contaminare al aerului viciat este mai ridicat cu atât mai mult ftitml âtura
de evacuare a aerului trebuie să fie în depresiune faţă de spaţiile pe care le traversează v
entilatoarele de evacuare trebuie plasate la capătul tubulaturii de exhaustare la
exterior. Echipamentul de tratare şi vehiculare a aerului trebuie să fie accesibil şi
eventual demontabil în vederea curăţirii. Unidificarea se realizează cu ¹abur curat" de jo
asăpresiune utilizânduse fieumidifi catoare electrice autogeneratoare, fie umidifica
toare alimentate prin reţele de distribuţie de la surse centrale de preparare a abur
ului înschimbătoare de căldură având ca agent primar aburdemedie presiune şi fiind alimentat
e cu apădemineral izată. Filtrarea aerului de introducere pentru claselede încăperif şiIIs
e realizează în 3tre pte,iar pentru clasele de încăperi III şi IVîn2 trepte prefîltru şi filt
fin. Vehicularea aerului viciat cu încărcătură de substanţe agresiva chimic se realizează pr
in instalaţii cu rezistenţa corespunzătoare anticorosivă şi accesibile pentru verificări per
iodice şi reparaţii sau înlocuiri. III.6.2.2. SPAŢII FĂRĂ SPECIFIC SPITALICESC
A. Spaţii gospodăreşti din această categorie, inclusiv instalaţiile care le servesc, sunt
lipsite în principiu de specific spitalicesc, dar sunt prevăzute cu măsuri tipice supl
imentare de igienă.
a.l. Bucătăria se dotează cu sistem de ventilare specific prin care aerul viciat este
aspirat de la utilajele bucătăriei calde, patiseriei etc. prin hote saudispozitive d
e aspiraţie având filtre de grăsimi, de la spălătoarele de vase şi de veselă prin hote fără f
re şidin restul spaţiilorde prepararepringrile însistem general aerul este exhaustat la
exterior depreferinţă peste nivelul acoperişului iar tubulaturade evacuare pe al cărui
traseu sunt montate ventilatoare, este dedorit să aibă untraseu continuu ascendent p
entru a asigura pe cale naturală unnivel de ventilare mai sla bă, dar suficientă înanumi
te perioade aerul deevacuare nu se recirculă. Introducerile de aerproaspăt, tratat fi
ltrat şi încălzit în sezonul rece, se realizează în aşa fel ca debite deaer şi ca localizări,
avacuările de aer, încât să se menţină bucătăria înansamblu în regim de depresiune faţă de sp
te şi zonele mai poluateale bucătăriei în depresiune faţă de zonele mai curate. a.2. Spălător
cu uscătorie si călcătorie se dotează cuun sistem de ventilare în care e vacuările de aer sp
ecific locale de la echipamente tehnologice cudegajări mari de căldură umedă, se complet
ează cu evacuări deaer tip general de la încăperi cupotenţial de poluare ridicat camere pe
ntru rufe murdare, camerede înmuiere, etc. Modul în care se realizează exhaustările de a
er la exterior mai centralizat sau mai local, depinde deutilizarea sau nu a recu
perării de căldură evacuările de aerde la unele echipamente tehnologice se realizează cu ve
ntilatoare proprii, iar de la celelalte, indiferent că au racorduri speciale de as
piraţie sau le trebuie amenajate guri sau chiar hote de aspiraţie deasupra, aerul es
te evacuat prin ventilatoare, cu filtre de scame înamonte, montate pe sisteme indi
viduale sau comune de tubulatură evacuările de aerde la încăperile murdare se realizează si
milar prin ventilatoare pe sisteme comune detubulatură. Recuperarea de căldură din aer
ulde evacuare necesită concentrarea evacuărilorde aer şimăsuri de protecţie contra îngheţării
ndensatului produs asigură preîncălzirea aeruluide introducere este de dorit amplasarea
centralei de ventilare deasupraacoperişului. Introducerile de aer tratat suntdifer
ite ca debite şi localizare de preferinţă înzonele ¹curate" de evacuările de aer, dar împreun
u acestea realizează regimuri locale de depresiuni ale zonelor poluate ale spălătoriei
faţă de zonele ¹curate şi un regim general de depresiune a spălătoriei faţă de restul spaţii
pitaliceşti. b. Spaţiile tehnicoutilitarc în funcţie de specificul funcţional şi de nivelul
tehnic de echipare, au nevoi şi dotări foarte variate d.p.d.v. al instalaţiilor de ven
tilare şi de tratare a acrului: post trafo, grup electrogen, staţie încărcare acumulator
i, ateliere şi eventual centrala frigorifica, garaj cu spaţii de întreţinere, parcaj sub
teran, etc. c. Spaţiile de conducere organizare şi de administraţie pot fi dotate cu i
nstalaţii de vcntilare
climatizare, la care criteriul este nivelul de confort dorit. d. Spaţiile anexe pe
ntrupersonal, pacienţi, etc. sunt dotate cu instalaţii de ventilare mecanică în cazurile
în care ventilarea naturală nu este suficientă sau pot fi dotate cu instlaţii de climat
izare pentru condiţii de confort. vestiare, cantina, bufet şi diverse prestaţii inclus
iv comerciale, punct de documentare medicală, capela, etc. e. Spaţiile de funcţiuni as
ociate de învăţământ, de cercetare, etc, cuprind atât spaţiile pentr u care instlaţiile de ve
lare şi de tratare a aerului pot fi strict necesare având un specific funcţional deose
bit laboratoare cu niveluri de exigenţă chiar sporita faţă de cele spitaliceşti, biobaza c
u cerinţe speciale de asepsie (¹germfree") etc, cât şi spaţii ce se potdota cu instala ţii d
e ventilare climatizare pentru asigurarea unui nivel ridicat de confort săli de cu
rsuri, puncte de documentare, aula pentru întruniri, etc
III.7. INSTALAŢII TERMICE Dotarea cu instalaţii termice se stabileşte în conformitate cu
necesităţile funcţionale ale unităţilor spitaliceşti. Formele şi modurile de utilizare a ene
giei termice şi deci tipurile şi parametrii caracteristici ai agenţilor termici utiliz
aţi determină tipurile şt performanţele funcţionale necesare ale instalaţiilor aferente de u
tilizare (consum),de transport şi de preparareale agenţilor termici. In unităţile spital
iceşti instalaţiile termice trebuie să corespundă unor niveluri superioare de performanţă avâ
d în vedere rolul lor important în funcţii igienice, dar şi curative de bază pentru condiţii
de microclimat adecvate, pentru spălări şi sterilizări termice, dar ş ipentru prepararea
hranei, etc. Cerinţele de siguranţă în explotare se impun având în vedere accentuata vulnera
bilitatea fizică şi psihică a persoanelor bolnave. Se are în vedere, în special pentru act
ivităţi vitale, asigurarea funcţionării instalaţiilor fără întrerupere la nivelurile de satis
ere a cerinţelorde consum în principal princapacităţi de rezervă în dotarea surselor termice
. în cadrul spaţiilor destinate activităţilor medicale şi complementare (conform III.6.2.
1.) cerinţa generală de asigurare a condiţiilor de igienă capătă un criteriu foarte strict d
e clasificare a încăperilor prin pretenţiile de asepsie lipsa de germeni, car e trebui
e satisfăcute. Instalaţiilor termice aferente acestor încăperi li se impun caracteristic
i constructive şi funcţionale cu atât mai stricte cu cât şipretenţiile de asepsie sunt mai r
idicate (vezi tabel 1 în anexa la cap. V.4(A).2).
III.7.1. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ Instalaţiile de încălzire au sarcina asigurării în
e unităţilor spitaliceşti a nivelurilor de temperatură recomandate pentru destinaţiile fun
cţionale ale respectivelor spaţii. Modul de rezolvare a instalaţiilor se va intercondiţi
ona cu soluţia dotării spaţiilor respective cu instalaţii de ventilare tratare aer. III.
7.1.1. Pentru spaţiilecu specific spitalicesc (conform HI.6.2.1.) având condiţii cel p
uţin normale de asepsie sau în spaţii cu potenţial ridicat de contaminare, încălzirea se poa
te realiza atât prin instalaţii dotate cu elemente statice de încălzire funcţionând cu apăcal
de temp. max. 85 °C şi cubuna accesibilitate pentru eventuale curăţiri şi decontaminări, cât
prin instalaţii de încălzire cu aer cald. Pe măsuracreşterii pretenţiilorde asepsie ale spaţi
lor se impunrestricţii în ceea ce priveşte utilizarea convecţiei forţate cu recircularea a
erului, dar şi a tipului constructivde elemente încălzitoare pentru încăperile cu pretenţii
eosebite de asepsie din clasele I şi II(tabel l/anexa cap. 4(A).2 şi pct. HI.6.2.1 .
a.) instalaţiile de încălzire centrală pot fi dotate cu corpuri convectoare de încălzire, da
r se recomandă sisteme radiante de tavan care reduc la minim curenţii convectivi ce
pot ridica şi circula praful, a. Sistemele de suprafeţe statice de încălzire, pot acoper
i nevoile de încălzire integral sau funcţionează în combinaţie cu sisteme centralizate de ve
ntilare tratare aer: Sistemele având corpuride încălzire natural convective radiatoare
, serpentine, registre, etc. se utilizează în spaţii cu pretenţii scăzute, dar şi normale sa
u chiar ridicate de asepsie curestricţii ca amplasare şi ca tip constructiv (accesib
ile şi uşor de curăţat decontaminat) se va evita mascarea se recomandă utilizarea apei cald
la temp. max. 85 °C. Pentru spaţii fără specific medical încadrulunităţilor spitaliceşti, fu
de pretenţiile de confort se pot utiliza agenţi cu temperaturi mai ridicate, apa ca
ldă, apa supraîncălzită sau abur. Sistemele având suprafeţe radiante de tavan se utilizează î
aţii cu pretenţii ridicate de asepsie şi de confort  suprafeţele radiante realizate modula
r cu serpentine întavan, funcţionează cu apă caldă de temp. max. 60 °C sau mai redusă funcţie
temp. max. admisibile a tavanului din considerente de confort (la capetele oame
nilor)dar şi a materialelorutilizate (c onducte şi
elemente ale tavanului) se aplică numai soluţii cu tehnologii puse la punct şi agrement
ate tehnic. Sistemele având suprafeţe radiante depardoseală se pot utiliza în compartime
ntul de hidroterapie etc,unde existenţa unorpardoseli calde,dar de temperatura max
. 28 +30°Cpoate crea condiţii superioare de confort de obicei este nevoie să fie comple
tate pe contur cu alte sisteme de încălzire  se aplică numai soluţii cu tehnologii puse la
punct şiagrementate tehnic. b. Sistemele de încălzire cu aer cald reprezintă în fapt inst
alaţiile de ventilare tratare aer ce dotează respectivele spaţii (pct. III.6.) Sisteme
centralizate integral cu aer tratat central şi eventual zonal (reîncălziri sau ameste
curi) cu recirculare generală de aer sau fără. Sisteme locale cu echipamente de cameră f
uncţionând cu recirculare de aer la nivelul încăperilor (ventiloconvectoare sau aparate
inducţie) dar şi aeroterme pentru spaţii mari şi fără pretenţii deosebite de confort. Sisteme
mixte centralizat,pentru aer proaspăt tratat şi local pentru încălzire/răcir e. III.7.1.2.
Instalaţiile de încălzire, în special în camerele de spitalizare bolnavi se prevăd cu posib
ilităţi de reglare a temperaturilor interioare pentru a face faţă în aceleaşi încăperi unor c
nţe diferite de încălzire în cadrulunor limite rezonabile (20°+25°Cpentru cazuri curente). D
istribuţia agentului termic apa caldă pentru încălzire, se realizează prin instalaţii adapta
te tipurilorde elemente de încălzire folosite pe grupuri de încăperi servite, compatibil
e d.p.d.v. al regimurilorde exploatare. III.7.1.3. Instalaţiile de distribuţie a ape
i calde cuprinde racordurile de la sursa termică la puncte termice de preparare di
stribuire şi de la acestea pe grupuride distribuţie la echipamentele locale de încălzire
posibil dotate cu armăturide închidere, de reglare, de dezaerisîre şide golire. Punctel
e termice de preparare distribuire secundară sunt dotatepe grupurile distincte de
distribuţie cu armături de închidere, de dezaerisire şide golire şi eventual cu armăturide r
eglare, cu pompede circulaţie (posibile diafragme) cu armături de reţinere şicu aparatur
a de măsură şi de control. Echiparea indicată trebuie să asigure, eventual automat, regimu
rile de debite şide presiuni cu nivelurile de t
emperatură necesare laechipamentele locale de încălzire în condiţiile unei bune stabilităţi h
draulice, dar şi în condiţii normale şi sigure de supraveghere a funcţionării. Reglarea auto
mată a grupurilorde distrib uţiepompare se realizează fie de tip calitativ prin contro
l altemperaturii de plecare funcţie de temperaturile exterioare cu eventualele aju
stări programate, fie de tip cantitativ prin control al regimului de debite dedife
renţe depresiune de plecare (distribuitorcolector) menţinute constante reglarea de ti
p calitativ asigură condiţiile bune de reglare pentru consumatoridotaţi cu ventile aut
omatede reglare cu 3 racorduri, iar reglarea de tip cantitativasigură condiţii bune
de reglare, pentru consumatoridotaţi cu ventile automate de reglare cu2 racorduri.
III.7.2. INSTALAŢII TERMICE AFERENTE BATERIILOR DE ÎNCĂLZIRE AER Instalaţiile au sarcin
a alimentării cu agent termic a bateriilordeîncălzire a aeruluidin cadrul sistemelorde
ventilaretratare aer. Agentul termic utilizat este îngeneral apa caldă cu temperatu
ri până la 115 °C apa supraîncălzită, când este disponibilă de la o sursă termică primară, e
ca utilizare la instalaţii aferente spaţiilor n emedicale fără pacienţi, etc aburul nu se u
tilizează deoarece este greu regla bil şi de asemeni este limitat ca utilizare la in
stalaţii aferente spaţiilor gospodăreşti etc. III.7.2.1. Instalaţiile de distribuţie a apei
calde pentru ventilare sunt distincte de c elepentru încălzire centrală din punctul di
n care fiecare capătă printratare distinctă caracteristici funcţionale regimuri de tempe
ratură saude debit presiune, incompatibile cu necesităţile celorlalte instalaţii, acest
lucr u se poate întâmpla la sursa termică sau în puncte depreparare distribuire secundar
e menţionate la III.7.1.3.. Racordurile la fiecare baterie sunt dotate cu armături d
e închidere,dereglare automată, de dezaerisire şi de golire, cu aparaturade măsură şicontrol
funcţie de regimurile de presiune, de modurile de reglare şi de necesităţile funcţionale s
e prevăd sau nu pompe de circulaţie cu armături de reţinere pentru fiecare baterie în gener
al se echipează cu pompeproprii bateriile de preîncălzire cu pericol de îngheţ, iar pentru
restulbateriilor (de reîncălzire, etc.) se pot revedea p ompe în comun pe grupuride d
istribuţiedotate cu armături de închidere, de dezae risire şi de golire şi cu aparatură de mă
ură şicontrol. III.7.2.2. în cazul utilizării aparatelor locale declimatizare(ventilocon
vectoare, etc .) cu alimentare în sistem cu 2 conducte pentru răcire încălzire cu comuta
re sezonieră se prevăd în punctele de preparare distribuţie grupuri distincte cupompe pr
oprii de circulaţie, curacordare la instalaţiile de distribuţie de apă răcită şi eventual cu
r eparare (prin amestec) calitativă a apei calde pentru încălzire instalaţiile de distrib
uţie se dimensionează pentru fu ncţionare cu apă răcită.
III.7.2.3. Ocategorie specialăde instalaţii, este constituită de cele aferente grupuri
lord e recuperarede căldurăcu agent intermediar instalaţiile asigură racordarea b ateriil
or de recuperarea căldurii din aerul de evacuare la bateriile de preîncălzire primară a
aeruluide introducere agentul termic utilizat în general este soluţie glicolată. Instal
aţiile în sine sunt echipate cupompe de circulaţie, armături deînchidere, de reglare autom
ată, de golire şi dezaerisire, cu aparaturăde măsură şi control, dar şi cudispozitive de expa
siune şi de siguranţă în sistem deschis sau închis (recipiente închise cu perna gazoază şi su
ede siguranţă) pentru mai multe sisteme în comun sau individual, se realizează staţii de p
reparare în rezervor cu colectare recuperarea eventualelor goliri dininstalaţii, şi de
umplere prin pompare a siste melor cu soluţie glicolată. III.7.3. INSTALAŢII DE ABUR/
CONDENSATDEMEDIE PRESIUNE Instalaţiile au sarcina alimentării cu abur de medie presi
une a echipamentelorde sterilizare umedă şi uscată (autoclave şi pupinel) şi de preparare
a apei sterile, darşi a echipamentelor de spălătorieuscătoriecălcătorie, cu asigurarea rec u
perării şi întoarcerii condensatului la centrala termică. Instalaţiile cuprind sistemele d
e conducte dotate cu armături de închidere şide reglare automată de debite sau presiuni,
cu separatoare de impurităţi şiseparatoarede condensat, cu armături de golire şi dispozit
ive de dezaerisire şi cu manometreeventualele puncte de reglare a presiunii sunt do
tate cu supape de siguranţă pepartea reglată. Îngeneral remarca condensatului la Central
a termică se realizează direct,darfuncţie de condiţiile locale, pot apărea ca necesare staţi
i de pompare cu rezervoarede colectare pompele funcţionează automat func ţie de nivelul
condensatului înrezervoare rezervoarele sunt prevăzute curacorduri de a erisire. Se
pot realiza recuperări de căldură locale dincondensatulcolectat prinde tendoare, schim
bătoare de căldură, etc. III.7.4. INSTALAŢII DEABUR/CONDENSATDEJOASĂ PRESIUNE Instalaţiile a
u sarcina alimentării cu abur a echipamentelorpreparareîncălzire a hranei în bucătării, ofic
ii biberonerM sau bufete şicu asigurarea recuperării şi întoarcerii co ndensatului la su
rsa termică. Funcţie de consumul de aburde joasă presiune faţă de consumulde abur de medie
presiune centrala termică este echipată cu cazane de aburde joasă presiune sau aburul
de joasă presiune este produs prin reduceredin abur de medie presiun e în centrala t
ermică sau întrun punct termic din clădire, mai apropiat de consumatori. III.7.4.1. In
stalaţiile cuprind sistemele de conducte dotate cu armături de închidere
şi eventual de reglare automată debite, cu separatoare de impurităţi şi separatoarede cond
ensat, cu armături de golire şi dispozitive de dezaerisire şi cu manometrie punctele de
reglare a presiunii sunt dotate cu dispozitive sau supapa de siguranţă. Condensatul
rezultat este practic lipsit de presiune şi numai în cazuri speciale (instalaţii mici
cu consumatorul la înălţime, etc.)poate fi retumat natural (gravitaţional) la centrala
termică, în general fiind necesare staţii de colectare pompare în situaţiile când este posib
l, staţiile de colectare pomparesunt comun e cu cele de condensat provenit din abu
rde medie presiune. III 7.4.2. Pentru umiditatea în sistemele de ventilaretratare
aer se utilizează, în special pentru spaţiile cu pretenţii de puritate a aerului şi de con
fort, ¹abur curat" de joasă presiune utilizarea sistemului de umidificare prinstropir
e de apă este evitat datorită pericolului formării şi răspândirii unor colonii de germeni pa
togeni specifici condiţiilor în cauz ă de umiditate şi de temperatură, cu masa de apă stagna
ntă, etc de asemeni sărurile şi suspensiile dinapă pot colmata filtrele fine şi absolute ab
rulde medie sau joasă presiune,utilizat în echipamente de sp ălareuscarecălcare rufe sau
de preparareîncălzire hrană, se consideră în general impropriu umidificării aerului, fiind m
ai mult sau mai puţin murdar grăsimi, impurităţi, mirosuri, etc. Umidificarea cu ¹abur cur
at" se realizează fie prinaparate locale, fie prin sisteme centralizate de prepara
rediStribuire.. a. Aparatele locale sunt generatoare, în general electrice, de abu
rde foarte joasă presiune din apa potabilă sau parţial tratată pentru utilizarea directă în
echipamente (tubulatură)de tratare aer, cu reglarea prin generator. b. Sistemele c
entralizatede prepâraredistribuţie a¹aburuluicurat" de joasă presiune auîn general ca sursă î
centrala termică sau întrunpunct termic local, unpreparatorschimbătorde căldură utilizând c
a agent prima r aburde medie presiune sau apa supraîncălzită, alimentată cu apă tratatădemin
eralizată şi cu dotarea necesară de aparatura dereglare automată şi de siguranţă, de armături
închidere, etc, cu aparatura demăsură şi control, în sistemele centralizate umidificarea
se realizează în u midi ficat oare tipice având ventil de reglare şi dispozitiv de distr
ibuţie a aburului ¹uscat" în echipamentul (tubulatura)de tratare aer, pe care este mon
tat condensatul provenit din ¹abur curat" ori nu este recuperat, ori este recuperat
prinsistemul aferent aburului ordinar de joasă presiune. III.7.5. INSTALAŢII DE PRE
PARARE APĂ PENTRU BAZINE DE TRATAMENT Prepararea apei, nu numaidin punct de vedere
termic se realizează înstaţii locale echipate în consecinţă pentru încălzire se utilizează
oare decăldură unuldintre agenţii termici disponibili cons iderat mai avantajos de fol
osit apa caldă, apa supraîncălzită, abur de medie sau joasă presiune  dotarea cu armături: de
chidere şi de reglare automată, cudispo zitive de siguranţă, de separare impurităţi, etc cor
espunde agentului
termic utilizat, iar instalaţiile de agent termic au structură adecvată. III.7.6. COND
IŢII GENERALE DE EXECUŢIE Instalaţiile termice au încompunerea lor conducte, armături, rec
ipiente, schimbătoare de dădură, echipamente de încălzire, etc. care trebuie să corespundă di
punct de vedere funcţional presiune nominală, temperatură maximă, caracteristici şi perfo
rmanţe funcţionale agenţilor termici utilizaţi de materialele din care sunt fabricate ele
mentele componente ale instalaţiilor rezultă măsuri specifice care trebuie avute în vede
re elementele componente ale instalaţiilor se protejează anticoroziv după necesităţi, se iz
olează specific condiţiilorde exploa tare şi se finisează corespunzător caracterului apare
nt sau mascat al loculuide montare. Se subliniază interdicţia realizării de trasee de
instalaţii cu accese necesare pentru montare, întreţinerereparaţii, etc. din spaţii cu pre
tenţii mai ridicate de igienă, nemaivorbind de asepsie. Punctele tehnice necesare se
amplasează în aşa fel încât să fie cât mai apropiate despaţiile servite, fără să incomodeze
de bază medicale sau de altă natură. III.7.7. SURSE DE ENERGIE TERMICĂ III.7.7.1. La pro
iectarea şi execuţia surselorde energie termică se va ţine cont de toate cerinţele şiexigenţe
e specifice pentru clădirile spitaliceşti amintite în normativul de faţă,precumşi de normati
vele, prescripţiile şi legislaţia în vigoare ce au ca obiect condiţiile tehnice şi administr
ative specifice privind realizarea acestorobiective. III.7.7.2. Funcţie de struct
ura funcţională a obiectivului spitalicesc şi în consecinţă , de structura consumatorilorde
energie termică este necesară producerea următorilor agenţi termici: apa caldă cu temperat
uri până la 115°C pentru instalaţiile de încălzire centrală cu preparări ulterioare pentru re
zarea a pei calde corespunzătoare tipurilor de instalaţie de încălzire (prin corpuri sta
tice convective, radiante, etc.) şi pentru încălzirea aerului în cadrul sistemelorde ven
ti lare climatizare etc. abur de joasă presiune (max. 0,7 bar), pentru echipamente
de preparare a hranei în bucătării, oficii de servire, biberonerii, etc. abur de medi
e presiune (0,7+7bar)pentru sterilizări staţii de sterilizare, preparare apa sterilă e
tc,pentru echipamentele de spălătorieuscătoriecălcătorie, etc. apa caldă de consuni menajer
preparată centralizat în centrala termică sau local cuutilizarea ca agent termic a num
ai unuia dintre agenţii prezentaţi mai sus. consumuri termicespeciale încălziri de apăpent
rubazinede înaot recuperare, tratamente termale, etc. utilizează în puncte termice loc
ale proprii unul din agenţii termici menţionaţi mai sus. în instalaţiile de tratare a aeru
lui în spitale se utilizează cupreponderenţă abur curat de joasă pres iune care se produce
în generatoare electrice, locale -
umidificatoare autogene sau în sisteme centralizate având ca sursă schimbătoare de dădură cu
abur de medie presiune sau apă supraîncălzită ca agent primar. III.7.7.3. Datorită exigenţe
lor în ceea ce priveşte furnizarea energiei termice, se recomandă pentru spitale adopt
area surselor de căldură independente, respec tivcentrale şi/sau puncte termice propri
i. Se acceptăutilizarea unor sifrse termice primare cu administrare străină de tip ter
moficare urbană sau de zonă, etc, chiar numai pentru satisfacerea unor anumite categ
orii de consumatori termici numai dacă există certitudinea asigurării continuităţii livrării
agentului termic primar (apa fierbinte, abur, etc.) la parametrii contractaţi. De
asemeni la lucrări complexe, de amploare, se va lua în considerare şi posibilitatea r
ealizării unor sisteme energetice integrate cu sursa comună pentru energie term ică şi e
lectrică. III7.7.4. Amplasareaşi realizarea surselor termice trebuie să ţină cont de norma
tivele spec ifice în vigoare, iar prin funcţionalitatea lor să nu afecteze îndeplinirea
cerinţelor prezent ate în normativînprivinţa desfăşurării normale a activităţilor medicale şi
tament din cadrul spitalului. în situaţii clar definite, care impun amplasarea în clădir
i independente, acestea se vor grupa cu alte spaţii tehnicogospodăreşti (staţie hidrofor
, centrala frigorifică, grup electrogen, post trafo, ateliere, etc). III.7.7.5. Di
mensionarea centralelor şipunctelor termice va respectacondiţiilede montare, exploat
are şi întreţinere ca cerinţe ale producătorilorde echipamente şi prescripţiilor actelor norm
tive învigoare (113 94, normeISCIR, etc.) III.7.7.6. în vedereaasigurăriicontinuităţii înliv
rarea de energie termicăse vor lua măsurile corespunzătoare, astfel încât să existe încă o su
uplimentară pentru fiecare agent termic. III.7.7.7. Consumurile de energie termică i
ndicate, specifice obiectivelor spitaliceşti (niveluri detemperatură mai r idicate,
sterilizări, utilizarea unor cote ridicate de aerproaspăt, consumuri ridicate de apăca
ldă menajeră, etc), impun utilizarea unor soluţii energetice cât mai eficiente asociate
cu soluţii diverse de recuperare acăldurii V.5.3.3. (Obs. al. 2). III.7.7.8. Asigura
rea unui regim optimizat de funcţionare al surselor impune corelarea producţiei de e
nergie termică cu nivelul de consum. Pentru aceasta se va asigura echiparea cu apa
ratură necesară şi control aparametrilor funcţionali şi dotarea cu aparatură de automatizare
adecvată. III.7.7.9. Insistemele de distribuţie ale apei se va urmărirealizarea unor
regimuri h idraulice şitermice adaptate necesităţilor de consum. Aceasta implică realiza
rea
unor circuite separate pe consumatori individualizaţi ca regim funcţional, program,
localizare în cadrul clădirii, etc. echipate cu aparatură de măsură control şi automatizare
corespunzătoare. III.7.7.10. Producereaagenţilor termici impune apei de alimentare r
espectarea un or condiţii de calitate privind regimul chimic în special pentru nivel
urile ridicate de temperatură şi presiune al generatoarelor termice şi lipsa de impuri
tăţi în special în vederea protejării armăturilor fine de reglare. în acest sens sursele term
ce vor fi dotate cu staţii de tratare (dedurizare, degazare etc), în conformitate cu
normativul C 18 85 şi armăturide separare aimpurităţilor, centrale şi/sau locale. Funcţiona
rea acestor echipamente va fi supravegheată în vederea unei exploatări de calitate. II
I.8. INSTALAŢII FRIGORIFICE Dotarea cu instalaţii frigorifice este determinată de comp
lexitatea funcţională şi gradul de echipare ale unităţilor spitaliceşti. III.8.1. INSTALAŢIIL
FRIGORIFICE PENTRU DEPOZITĂRI RECI constituie o categorie foarte diversă ca destinaţi
i de utilizare, capacităţi de depozitare, niveluri de răcire, tipuride echipamente, et
c . în general în unităţile spitaliceşti depozitările reci necesită capacităţi foarte mici şi
la nivel de cameră frigorifică de max. 15 m\pentru răciri şi congelări fără niveluri de frig
rofund legat în aplicaţii reduse şi complet izolate , şi cu utilizarea unor echipamente
locale individuale de tip general frigidere, congelatoare, dulapuri frigorifice şi
camere frigorifice, dotate cu agregate de frig proprii cu condensatoare răcite cu
aer echipamente frigorifice speciale de uz medical sau echipamente medicale cu i
nstalaţii frigorifice proprii înglobate sunt foarte rar e dacă există. Agenţii frigorifici
utilizaţi, amoniacul fiind în general exclus datorită toxicităţii ridicate, cuprind încă pe
cară mare produse C.F.C (R12) pe cale de eliminare şi produşiHCFC (R 22) cu termende e
liminare mai îndelungat. Noile echipamente moderne utilizează agenţi frigorifici ecolo
gici cu ODP nul (R 134a, etc). Agregatele frigorifice răcite cu aer, aferente echi
pamentelorde răcire se amplasează în spaţii adiacente încăperilor servite, bine ventilate (n
atural) şi izolate de spaţii pretenţioase d.p.d.v. al zgomotului şi vibraţiilor, a. Pentru
scopuri medicale, frigiderele sunt odotare curentă a sălilorde tratamente, labora t
oarelor şi farmaciei pentru stocde produse sterile la farmacii eventual se prevăd spaţi
i f rigorifice majorate: dulap sau cameră frigorifică băncile de sânge saude ţesuturi se do
tează cu frigidere,dulapuri frigorifice sau echipamente specializate laboratoarele
de analiză patologică pot fi dotate cu echipamente speciale prosectura este dotată cu .
13 camere frigorifice specializa te pentru păstrarea cadavrelor max. 5 zile (la ce
a. 5°C).
b. Pentru scopuri alimentare depozitarea materiilorprime,dar şi a unor produse fi
nite, băuturi, etc. la bucătării se realizează în frigidere, congelatoare, dulapuri şi camer
e frigorifice oficiile alimentare, biberoneriile, bufetele dar şi saloanele bolnavi
lor se dotează în mod curent cu frigidere în unităţile spitaliceşti cu o dotare modernă depo
area deşeurilor menajere (bloc alimentar) se realizează în camere frigorifice. III.8.2
. INSTALAŢII FRIGORIFICE PENTRU TRATAREA AERULUI cuprind instalaţii locale sau centr
ale de capacităţi şi tipuri diferite utilizate la răcire şi/sau dezumidificarea aerului înap
arate locale sau în procese mai complexe de preparare a aerului în cadrul. sistemelo
r de ventilaretratare aer utilizarea instalaţiilor frigorifice pentru scopuri de încălz
ire aaerului în regim de pompă termică, are diverse aplicaţii locale în echipamente locale
de climatizare şi se pot utiliza la scară mai mare,de exemplu în recuperări de căldură însec
enţe de tratarea aeruluidezumidificarea reîncălzire. III.8.2.1. Instalaţii locale de cli
matizare echipate cu aparate(pentru răcire cudetentă directă) de tip comercial monoblo
c (¹de fereastră") sau mono/multi ¹split" (unit ate exterioară compresor condensator la
care se racordează una sau mai multe unităţi interioare de tavan sau perete sus sau jo
s) având condensatoare răcite cu aer, sunt curente dar nu pot fi utilizate decât pentr
u spaţii ale cărordestinaţii funcţionale nu necesită niveluri d e asepsie ridicate aparate
le operează în principal în regim de recirculare a aerului interior şi nu prezintă posibil
ităţi de fil trare de calitate. aparatele monobloc (¹defereastră") constituie o comunica
re nepermîsă cu exter iorul şi nu se recomandă deloc spaţiilor cu specific spitalicesc pot
fi utilizate la spaţii fără acest specific aparatele local e în sistem ¹split" pot avea o
utilizare izolată, în situaţii în care sunt admise şi ventiloconvectoarele, limitarea util
izării pe scară largă este determinată de inconvenientele de cost şi întreţinere. Utilizarea
ulapurilor de climatizare (pentru răcire cudetentă directă) în sistem ¹split" sau similar,
sau a altor aparate de tip comercial, în care nu se poate realiza o tratarecorectă
a aerului sau sunt lipsite de caracteristici funcţionale corespunzătoare (lipsa de e
tanşeitate, fără posibilităţi de racordare pe aspiraţie, presiuni disponibile scăzu te carenu
permit filtrări de calitate etc.) nu este recomandată pentru spaţii cu specific spital
icesc, dar se potutiliza la spaţii cu alte activităţi. Tratarea aerului în unităţi corespunză
oare domeniului spitalicesc atât ca echipare cât şi d.p.d.v. al caracteristicilor cons
tructive şi al performanţelor funcţionale, poate utiliza pentrurăcire dezumidificare bat
erii cu detentă directă cu circuite frigorifice individuale având condensatoare răcite c
u aer sau cu apă(maipuţinîn ultimul timp)pentru capacităţi mici şi pentru instalaţii izolate
dezavantajul general al unor reglări rigide ale capacităţilorde răcire puţine trept e de r
eglare. Unităţi specializate compacte pot îndeplini tratări complexe ale aerului de intr
oducere, cu satisfacerea cerinţelor cele mai pretenţioase în domeniu (pentru săli de ope
raţii etc.) inclusiv recuperăride căldurădin aerul de evacuare. Instalaţii locale independ
ente frigot ehnic de tratare a aerului se pot utiliza la săli de hidroterapie pent
ru controlul umidităţii aerului prin răcire cu dezumidificare şi reîncălzire cu utilizarea u
nei părţi din căldura de condensare, dar este necesar unechipament frigorific special
cu reglarea repartizării sarcinii de condensare la două condensatoare complementare.
Agenţii frigorifici utilizaţi în instalaţiile locale sunt freoni R22, R 134a etc. Circu
itele frigorifice de legătură a evaporatoarelor cu unităţile exterioare compresor conden
sator vor cuprinde în cazul sisternelor ¹split" conducte degaz aspirat şi conductede l
ichid cu echiparea specifică de armături,, funcţie de capacitate şi de modul de reglare
a capacităţii la evaporator şi compresor conductele se izolează corespunzător temperaturilo
r agenţilor transportaţi cele de lichid pe traseu exterior nu se izolează. III.8.2.2 U
nităţile spitaliceşti dotate cu mai multe sisteme de tratare, cu răcire dezumidificare a
aerului se preferă a fi prevăzute cu echipamente frigorifice centralizate, pentru p
reparare de apă răcită în vederea utilizării ca agent de răcire a aerului. Avantajele sistem
ului centralizat sunt de natură ecologică cantit ate mai redusă de agent frigorific şi c
entralizare a problemelorde amplasare a un or eventuale unităţi exterioare, de întreţine
re mai concentrată, de reducere a puterii electrice instalate şi de cost peste o anu
mită capacitate frigorifică instalată. Funcţie de modul de răcire al con densatoarelor, ec
hipamentele de răcire a apei pot fi: curăcire cu apă echipamente în general monobloc mon
tate în centrala frigorifică şi având circuite cu apă de răcire echipate cupompe şi turnuri d
răcire curăcire cu aer condensatoare răcite cu aer montate la exteriorracordate prin c
ircuite de agent frigorific cu echipamentele de răcire a apei montate In centrala
frigorifică curăcire cu aer echipamentemonobloc montate la exterior se golesc de apă în se
zonul rece sau se utilizează înlocul apei soluţie glicolată cu o serie întreagă de inconveni
ente. Temperaturile nominal e ale apei răcite utilizate ca agent de răcire în sistemel
e de ventilare tratare aer înunităţile spitaliceşti sunt îngeneral de min. 6°C/11 °C  la agre
ul de răcire 6 se consideră temperaturi de min. 11 C/5,5°C. a. centrala frigorifică se a
menajează în general întrun corp tehnico gospodăresc împreună cu centrala termică. Centrala f
igorifică este echipată pe partea de apă răcită cu pompe, distribuitoare colectoare, armătur
ide închidere,de reţinere şi de reglare automată, separatoarede impurităţi, armături de dezae
isire şi de golire, dispozitive de expansiune şi de siguranţă, aparaturăde măsură şicontrol e
entru umplere se utilizează apă dedurizată
prin folosirea staţiei de dedurizare din dotarea centralei termice. Pentru capacităţi
frigorifice mari sistemul de pompare cuprinde pompeindividuale pe fiecare agrega
t de răcire (active şi rezervă) şi pompe pentru consum(active şi rezervă) în sistem de reglar
cantitativă dacă armăturile de control automat aferente bateriilor deră cire a aerului
sunt de tip cu2 racorduri numai la instalaţii mici se păstrează debite de apă răcită consta
te la consumatori armături de control automat cu3 racorduri. b. Instalaţiile de dist
ribuire a apei răcite la bateriile de răcire din cadrul sistemelorde ventilare trata
re aer cuprind conducte de racord la centrale de ventilare, în care deobicei se am
plasează şi punctele termice de preparare distribuire secundară (vezi W.7.2.I.) racordu
rile la fiecare baterie de răcire sunt dotate cu armături de închidere, de reglare aut
omată, de dezaerisi re şi de golire şi cu aparatură de măsură şi control. Elementele componen
e ale instalaţiilorde apă răcită: conducte, armături, aparate etc. trebuie să răspundă d.p.d.
funcţional presiune nominală, temperatură minimă maximă, caracteristici şi performanţe funcţi
le condiţiilor de exploatare se protejează anticoroziv şi se izolează specific fără contact
irect cu elemente d e susţinere metalice etc. c. în varianta echipamentelor de răcire
a apei având condensatoare răcite cu apă, temperaturile nominale ale apei răcite se stab
ilesc funcţie de temperaturile de calcul bulbumed ale aerului = exterior în generalu
1, =5°C t, te (b.u.) = 5 C pentru tc (b.u.) =23 °C rezultă t,/t2= 28°C/33°C. Instalaţiile
apă răcită sunt echipate în centrala frigorifică cu pompe active şi de rezervă, armături de î
ere şi de reţinere, eventuale armături de reglare debit la turnuri, separatoare de imp
urităţi, dispozitive de dezaerisire şi armăturide golire, aparatu ră de măsură şi control. Tu
rile de răcire se montează la exterior, sau în cazuri foarte speciale la interior, cu
racordare la circuitul de aer la exterior numai pentru instalaţii de capacităţi reduse
este posibilă datorită debitelor mari de aer  în orice caz amplasarea turnurilorde răcire
se face cu luarea unor măsuri speciale de protecţie la zgomot a vecinătăţilor. Staţia de tu
rnuri de răcire se racordează la canalizare pentru golire şi pentru purjare continuă şi se
alimentează cu apă potabilă eventual tratată pentru
acoperirea consumurilor de apă (evaporare, antrenare picături şi purjă continuă) conductele
de apă de răcire se protejează de insolare şi pe trasee exterioare lungi aparente se iz
olează. d. Funcţie de capacitatea de răcire instalată, condiţiile de amplasare şi de realiza
re a centralei frigorifice, sunt necesare instalaţii de ventilare pentru avarie şi p
entru evacuarea căldurii degajate. Pentru amenajarea centralei frigorifice se va r
especta STAS698782 Instalaţii frigorifice prescripţii de siguranţă. III.9. INSTALAŢIIDE GA
ZE NATURALE ŞI FLUIDEMEDICINALE III.9.1. INSTALAŢII DE GAZE NATURALE III.9.1.1. În cad
rulunui spital, gazelenaturale sunt folositepentru: consumatori cu flacără liberă (teh
nologici) prepararea hranei  arderea deşeuril or centrala termic ă. III.9.1.2. In scopu
ri tehnologice (cu flacărăliberă) gazelenaturale sunt folositeîn: laboratoarede analize
medicale farmacie prosectură şilab. de anatomie patologică laboratoarede cercetare. Consu
matorii sunt în principal cei specifici laboratoarelor:becuri Bunsensau Teclu , fi
erbătoare, reşouri. Numărul punctelorde consum şi poziţionarea lor înîncăperivor fi stabilite
in tem a de proiectare. III.9.1.3. Pentrupreparareahranei se vorprevedeainstalaţii
de gaze naturalelabucătărie şila oficiile alimentare din flecare secţie. III.9.1.4. Pen
tru arderea deşeurilor organicede provenienţă medicală, spitalele vor fî dota te
cu instalaţii proprii specifice (crematorii), ale căror arzătoare se alimentează cu gaze
. Nu se vor elimina la crematoriu materiale inflamabile. III.9.1.5. încentrala ter
mică, gazele naturale alimentează arzătoarele cazanelor de abur şi de apă caldă. III.9.1.6.
In cazul imposibilităţii alimentării cugaze naturale aunităţilor spitaliceşti se poate folos
i gazul petrolier lichefiat, pentru punctele de consum tehnologic dinlaboratoare
le şi spaţiile medicale, debitat de la butelii. Dacă pentru asigurarea debitului neces
ar calculat trebuie mai mult de 7 butelii se va prevedeao staţie centrală dedistribuţi
e, conf. normativului 1.31. III.9.1.7. înabsenţa instalaţiilor edilitare cu gaze natur
ale, centrala termică seva alimenta cu combustibil lichid (păcură). III.9.1.8 Proiecta
rea şi executarea instalaţiilorde gaze naturale se va face conform normativuluiI 6.
III.9.2. INSTALAŢII DE FLUIDE MEDICINALE Alimentarea cu fluide medicinale a unui s
pitaleste o necesitate absolută. Fluidele medicinale utilizate sunt: oxig enul, ae
rul comprimat, protoxidul de azot (gaz narcotic), vidul medicinal. III.9.2.1. In
stalaţii de oxigen III.9.2.1.1. Instalaţiile de oxigen în unităţile sanitare alimentează pun
ctele fixe de consum şi se compun din: staţie centrală de butelii pentru distribuţie de
oxigen reţete exterioare dedistribuţie a oxigenului instalaţii interioare de distribuţie a
oxigenului formate din ţevi, puncte de consum şi instalaţii de semnalizare. III.9.2.1
.2. Staţia centrală de butelii pentru distribuţia de oxigen se compune dintr ei încăperi d
ispuse înserie: camera de distribuţie cuprinzând 1/3 din numărul totalde butelii, camera
în care se află buteliile pline aflate în rezervă şi camera pentru buteliile golite. Cele
trei încăperi
se execută din materiale incombustibile, cu pereţi rezistenţi la explozie şi cu panouri
de decompresare, în conformitate cupre scripţiile tehnice ISCIR. Amplasarea staţiei se
face în afara clădirilor spitalului, la distanţă suficientă pentru anuprovoca accidente şi
daune materiale, conform cu prevederile normativului P 1181983. III.9.2.1.3. Ech
ipamentele şiinstalaţiile din staţiadeoxigen sunt: a. butelii de oxigen, de regulă de ca
pacitate de 401. b. reductoarede presiune individuale, montate direct pebutelii,
care reduc presiu nea la max. 5 Kgf/cmp c. conducte fixe sau tuburi de cauciuc a
rmate, cu brăţări de fixare între butelii şi ţeava colectoare  d. ţeava colectoare cu ştuţuri
de numărulbuteliilordinstaţie e. manometre demăsură a presiunii, înainte şi după reducere 
binete speciale de închidere şimanevră g. ţevi de legătură cu aparatele de măsură şi semnali
instalaţia de semnalizare optică şi acustică (în staţiile desupraveghere perman entă), tablou
e alarmă pentru lipsa de02, care va avea unracordpneumatic la instalaţia de 02 şi un r
acord electric de 220V. III.9.2.1.4. Reţelele exterioare de distribuţie se vor ampla
sa în canale de distanţă special prevăzute.Este interzisă amplasarea conductelorde oxigen în
acelaşi canal cu conductele de distribuţie de gaze inflamabile sau care transportă flu
ide cu temperaturipeste 40°C. Se acceptă pozarea reţelelordeoxigenîn coridoare subterane
sau tuneluri bine aerisit e împreună cu alte instalaţii ţinând seama de măsurile de siguranţ
pidemiologică şi de restricţiile descrise l a punctuf anterior. Traseele reţelelor exter
ioare vor fi cât mai drepte,montate sub limita de îngheţ şi cu o pantă de 3% spre robinetu
l de purjare. La intersecţiile subterane cu alte reţele, se vor respecta distanţe mini
me de40 cm între conductele de oxigen şi cabluri. III.9.2.1.5. Instalaţiile exterioare
dedistribuţie a oxigenuluise vormonta aparent, pa ralel cu tavanul. Traseele condu
ctelor instalaţiilor interioare vor urmări drumul cel mai scurt spre punctele de ali
mentare şi vor fi în linie dreaptăsau în curbe sufi cient de largi pentru a nuproduce gâtu
iri .III.9.2.1.6. Tronsoanele care alimentează zona cu consumatori vitali (săli deop
eraţie, terapie intensivă) se vor separa de restul instalaţiei prin robinete de separa
re, pentru a mări siguranţa în exploatare. III.9.2.1.7. Conductele de oxigen, exterioa
re şi interioare se vor executa din ţevi de cupru degresate, îmbinate prinsudură cu alia
j de lipit alcătuit din 95% cositor şi 5% antimoniu, şi pr in sudură cu aliaj de argint în
locurile înguste. Trecerile conductelorprin pereţi sau planşee se vorproteja prinmanşoan
e de protecţie din ţeava de oţel. III.9.2.1.8. Conductele de oxigen se
probează la presiunea de lOljar, timp de 24ore. Pe conductele de oxigen se vor mon
ta separatoare apă aer (de linie şi de capăt). III.9.2.1.9. Punctelede consum vor fist
abilite prin tema de tehnologie medicală. Se va preciz a amplasarea şi numărul acestor
a în diferite încăperi, gruparea lorpe secţii şi se va stabili sistemul de semnalizare în ca
z de absenţă a oxigenului. Este obligatorie alimentarea cuoxigen a blocului operator
, ablocului de naşteri, a serviciului de anestezie, terapie intensivă, a sectorului
de urgenţă, a compartimentelor pentru sugari şi prematuri, a compartimentului dearşigrav
. Pentru secţiile medicale de spitalizare se va asigura cel puţin o priză deoxigen în fi
ecare salon al secţiilor de chirurgie, cardiologie, traumatologie, obstetrică, iar p
entru celelalte secţii în toate rezervele sau saloanele destinate cazurilor grave. I
II.9.2.1.10. Prizele de oxigen se vor monta pe perete, la capul patului, acoloun
de se deserveşte unsingurpat, sau într epaturi, acolounde se deservesc două paturi. înălţime
a de montare a prizei de oxigen va fi de 160 cmde la pardoseală la axul prizei. II
I.9.2.1.11. Instalaţiile la punctele de distribuţie vor fi prevăzute cu sisteme de ala
rmare vizuale, sau vizuale şi sonore, care semnalizeazăpersonalului tehnic şi medical
că alimentarea cu oxigen este în afara limitelor normale de lucru. III.9.2.1.12. La
spitalele mari, cu consumuri de oxigen mai mari de 3000 mc/zi, devine rentabilă so
luţia de alimentare cu oxigen lichid, furnizat de o staţie ale cărei instalaţii constau
din: rezervoare destocareoxigenlichid pompe de expansiune recipienţi de oxigen gazos
presurizat instalaţii de conductepentru transportul oxigenului gazos  cisterna de ap
rovizionare cu oxigen lichid. III.9.2.1.13. La proiectarea, execuţia şi exploatarea
instalaţiilorde oxigenînunităţile sanitare se va ţine obligatoriu seama de instrucţiunile IS
CIR, Normativele PSI şi al Ministerului Industriei chimice, amplasarea staţiilorde o
xigencu butelii sau pentru platforma necesară amplasării echipamentelor de stocare a
oxigenului lichid precum şi de ¹Prescripţiile tehnice privind siguranţa înfuncţionare a inst
alaţiilor de oxigen în unităţile sanitare" aprobate prin Ordinul M.S. nr. 67/13.02.1979.
III.9.2.2. Instalaţii deaer comprimat III.9.2.2.1. Aerul comprimat medical se fol
oseşte, de regulă, pentru: punerea înf uncţiune a
echipamentelor dinsala de operaţie,pentru personalul chirurgical la costumele izol
ante, pentru aparaturade respiraţie artificială sau cea deaerosoli, pentru probeşi dez
infecţie instrumente medicale, pentru activităţi din laboratoare, precumşi pentru flacoa
nele de producere a vidului necesar însecţiile medicale (aspiraţie). III.9.2.2.2. Nu e
ste permisă folosirea aerului comprimat medical pentru alte scopuri pentru ceilalţi c
onsumatori (ateliere mecanice, hidrofoare, climatizare, spălătorie şi sterilizare cent
rală, comenzi pneumatice) aerul comprimat se preparădistinct şi se distribuie pe alte
reţele de instalaţii. III.9.2.2.3. Instalaţiile de aer comprimat medical se compundin:
staţia (cent rală) de aer comprimat, conducte de distribuţie şi instalaţia la consumator.
III.9.2.2.4. Staţia (centrala) de aer comprimat medical se va echipaastfel: compr
esoare rezervor tampon rampade reducere apresiunii (reductoare de presiune, manome
tre, armături deînchidere). Se vor monta cel puţin două compresoare de aceeaşi mărime (o uni
tate activă +una de rezervă), fixată pe fundaţii de beton cu izolaţie de plutăpentru amortiz
area zgomotelor. III.9.2.2.5. Se recomandă utilizarea de compresoare speciale pent
ru uz spitalicesc, cu funcţionare în două trepte, cu randament ridicat, evitânduse utili
zarea compresoarelorde tip industrial care au randament scăzut, unnivel ridicat al
zgomotului şi pericol deantrenare a uleiului pe reţea. Tipul compresorului se va de
termina funcţie de necesarul de consum, capacitate a utilajului, durata şi condiţiile
de funcţionare. III.9.2.2.6. Conductele de distribuţie de aer comprimat se vor monta
aparent şipe câtposibil paralel cu conductele de oxigen. Scimbările de direcţie se vor
realiza prin curbe executate manual cu raza de cel puţin 10 ori diametrul conducte
i.
Conductele de distribuţie se vor executa din ţevi de cupru, ca şi cele deoxigen. . III
.9.2.2.7. Instalaţia la consumator constă din prize de perete,montate pereche cupriz
ele de oxigen, pentru nevoile de vid pentru aspiraţie în spaţiile pentrubolnavi şi de pr
ize şi/sau racorduri cu tuburi flexibile sau rigide pentru aparaturamedicală fixă sau
mobilă. Presiunea de utilizare va fi de 5 at în toate cazurile, cu excepţia aerosolilo
rpentru care va fi de 1,5 at. III.9.2.2.8. Soluţionarea instalaţiilor de aer comprim
at medical va respecta prescripţiile tehnice pentru proiectarea, execuţia, repararea
, utilizarea şi verificarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefia
te sau dizolvate, C 584, şi Normele de protecţie a muncii însectorul sanitar (aprobate
cu Ordinul M.S. nr. 425/7.11.1983). III.9.2.3. Instalaţiadevid
III.9.2.3.1. Inspitale vidul este necesar pentru: absorbţii din câmpul operator, din
căile respiratorii superioare şipentru absorbţii de durată (în domeniul vidului redus). I
II.9.2.3.2. Instalaţia de vid constă din pompe de vid, reţea dedistribuţie şi instalaţia la
consumator. III.9.2.3.3. Pompele de vid vor fi de preferinţă de tipul cu inel de apă,
având avantajul unei spălări continui cu apă. Se vor monta cel puţin două agregate (unul act
iv +unul de rezervă), ele putând funcţiona şi simultanîn cazul vârfului de consum. III.9.2.3
.4. Reţelele de distribuţie se vor executa din ţevi de cupru ca şi cele pent ru oxigen şi
aer comprimat.
III.9.2.3.5. Instalaţia la consumator constă din prize de aspiraţie montate pereche cu
prizele de oxigen, pentru secţiile de spitalizare sau din racorduripentru aparatur
a medical ă de aspiraţie. III.9.2.3.6. Ca şi pentru instalaţiile de oxigen, pentru insta
lalaţiile de vid se vorprevedea sisteme de control şi semnalizare a parametrilorde f
uncţionare. III.9.2.4. Instalaţia pentrugaz de narcoză III.9.2.4.1. Pentrudistribuirea
centralizată a gazului de narcoză înbloculoperator ş i eventual în blocul de naşteri se pre
văd instalaţii specializate, care constaudintro staţie de producere, reţele de distribuţie
şiechipamente la punctulde consum. III.9.2.4.2. în staţiade producere a gazuluide nar
coză seamplasează buteliilesau r ecipientele de gaz sub presiune (de regulă de mică capa
citate 35 Kg ), organele de distribuţie şicontrola presiunii. Staţiile pentru gaz de n
arcoză se ampl asează în vecinătatea consumatorilor (chiar în blocul operator sau în imediat
a lui apropiere). III.9.2.4.3. Reţeaua deconducte dedistribuţiese va executa din ţevi
din cupru. III.9.2.4.4. Echipamentul de la punctul deconsum este utilajul medica
l (aparatulde narcoză), racordul acestuia la reţeaua de distribuţie a gazului de narco
ză urmând a se executa c onform instrucţiunilor tehnice ale furnizorului. III.10. COLE
CTAREA DEŞEURILOR SOLIDE ŞI INSTALAŢII DE TRATARE A ACESTORA III. 10.1. Colectarea deşeu
rilor solide III. 10.1.1. Deşeurilesolidedin spitalesunt de mai multe feluri: a)deşe
uri reciclabile (neinfectate): hârtie, ambalaje din carton  ambalaje de sticlă metal b)d
eşeuri nereciclabile: gunoaie menajere (de la bucătărie, biberonerie, oficiile aliment
are din secţiile medicale) deşeuri medicale (vată, tifon, şervete, produse biologice, deşeu
ri laborator) deşeuri medicale contaminate radioactiv. III. 10.1.2. Deşeurile recicla
bilese colectează şi se depozitează distinct după natura materialelor, asigurânduse la loc
ul lorde proveni enţă condiţiile necesare pentru intrarea pe circuitul de reciclare (s
pălare, preambalare). Depozitarea se face pe platformade deşeuri, întrun spaţiu separat.
III. 10.1.3. Gunoaiele menajere se colectează la sursă, se
transportă şi se depozitează în recipiente închise (pubele) sau în saci de polietilenă închiş
nş, întro încăpere specializată amplasată pe platforma de deşeuri, prevăzută cu instalaţie de
alizare pentru menţinerea igienei spaţiului de depozitare a recipientelor. La spital
ele mari, se recomandă ca încăperea de depozitare a gun oaielor menajere să fie răcită print
ro instalaţie frigorifică locală. III. 10.2. Instalaţii detratare a deşeurilor solide medi
cale III. 10.2.1. Deşeurile provenite din activităţile medicale prezintă un potenţial infe
cţios şi trebuie colectate în ambalaje etanşe, transportate şidepozitate în condiţii de depli
securitate pentru a împiedica contaminarea directă sau indirectă (prin intermediul ins
ectelor şi rozătoarelor) a personalului şi populaţiei. Se recomandă tratarea şidistrugerea a
cestordeşeuri cât mai aproape de sursa de producere, prin tratare cu substanţe dezinfe
ctante şi/sau ardereîncrematoriu. III. 10.2.2. Instalaţia de crematoriu seamplasează întru
n spaţiudistinct în zona fun cţiunilor tehnico edilitare, la distanţă de serviciile şi compa
rtimentele medicale. Este obligatorie prevederea unor măsuri constructive şi a unor
instalaţii care să minimizeze riscul de poluare a mediului, astfel: combustibilul ut
ilizat va fi gazul metan sau păcura  coşulde evacuare a gazelor arse va fi dotat cu fi
ltre de reţinere a produselorde ardere în funcţie de amplasare şi regimul de funcţionare (c
u asistenţă umană sau nu) se va prevedea o instalaţie de ventilaţie mecanică pentru evacuare
a aerului din încăperea crematoriului, prevăzută dacă este cazul cu filtre de reţinere a imp
urităţilor. instalaţia decrematoriu va fi prevăzută cuorga ne de control şi semnalizare a mo
duluide funcţionare. III. 10.3. Sistemulde tratare adeşeurilor solide contaminate ra
dioactiv III. 10.3.1. Deşeurilemedicale solide provenind delalaboratorul de medici
nănuclea răse colectează şi se depozitează distinct de celelalte deşeuri din spital depozitu
de deşeuri radioactive se amplasează în cadrul laboratorului. In funcţie de natura subs
tanţelor radioactive utilizate deşeurile radioactive urmează untratament distinct: a)d
eşeur ile puternic radioactive se colectează în recipiente speciale închise etanş şi ecranat
e şi se depozitează temporarpână la preluarea lor de unitatea teritorială specializată întrat
rea deşeurilor b) deşeurile slab radioactive se colectează în recipiente por tdeşeu şi se de
activează încadrul laboratorului întrundepozit ecranat şi ventilat corespunzătorprinstaţiona
re pe durata de timp calculată în funcţie de perioada de înjumătăţire a surselor radioactive
tilizate. III. 10.3.2. Depozitul pentru dezactivare a deşeurilor slab radioactive
se organizează calendaristic pe compartimente sau se dozează cuun conveier calculat în
funcţie de cantitatea de deşeuri şi timpul necesar pentru dezactivare, în aşa fe încât după
curgerea unui ciclu şi după efectuarea controluluidozimetric, rezidurile devenite ne
radioactive să poată fi de pozitate şi tratate ca şi celelalte deşeuri ale spitalului. III
. 10.3.3. Depozitele pentru deşeuri solide radioactive sunt parte integrantă a un ităţii
nucleare şi se conformează prescripţiilor tehnice şi de autorizare prevăzute de Normativu
l Republican de Securitate Nucleară.
IV CRITERII FUNCŢIONAL URBANISTICE PENTRU AMPLASAREA CLĂDIRILOR SPITALICE ŞTI IV. 1. D
IMENSIONAREA ŞI FORMATERENULUI DE AMPLASAMENT IV. 1.1. Suprafaţa de teren necesară unu
i spital este o variabilă înfuncţie de următoarele considerente: a. capacitatea spitalul
ui (numărulde paturi) b. profilul medical (bolile tratate şi durata medie de spitaliz
are specifică cazuistici i respective) c. rangul ce1 va deţine spitalul în reţeaua de ocr
otire a sănătăţii, respectiv numă rul şi natura funcţiunilor medicale asociate funcţiunii deb
perspectivele de dezvoltare (extindere) ale acestuia, previzionate pe termenmed
iu şi lung e. rezolvarea spaţial funcţională preconizată (cudistribuţia funcţiunilorpreponde
t pe orizontală sau pe verticală, în sistem monobloc, pavilionar sau mixt)  f. condiţiile
geofizice şi de microclimat proprii terenului de amplasament g. poziţia amplasamentul
ui în cadrul localităţii. IV. 1.2. Măsurătorul (indicele) folosit curent pentru determinar
ea suprafeţei de te ren necesare unui spital este suprafaţa de teren aferentă unui pat
de spitalizare, exprimată în mp/pat. Acest indice este utilizat mai ales în operaţiunil
e preliminare de alegere şiprezervare a terenurilor destinate spitalelor, la elabo
rareaplanurilor urbanistice generale (PUG) sau zonale (PUZ) ale localităţilor. Valoa
rea indicelui este cuprinsă între 75 mp/pat şi 150 mp/pat, în funcţie de considerentele pr
ezent ate la punctul IV. 1.1., astfel: 75 90 mp/pat fiind considerat un indice a
coperitorpentru necesarul de teren al unor spitale generale curente di n reţeaua t
eritorială, soluţionate multietajat 120150 mp/pat fiind considerat un indice acoperit
orpentru spitale soluţionate prepondere nt pe orizontală sau în sistem articulatpavili
onar utilizându1 se asigură şi o marjă derezervă pentru extinderi, dezvoltări ulterioare sau
entru asociere de alte funcţiuni cu caracter medical (dispensar policlinic, staţie d
e salvare, eventual locuinţe pentru personal medical). IV. 1.3. Un măsurător (indice)
care cuantifică cu mare precizie necesarul de teren pentru spitale este cel care s
tabileşte un raport direct între suprafaţa totală a terenului şi aria desfăşurată a viitoarei
ităţi spitaliceşti (exprimat în mp teren/mp A.d.). Utilizarea acestui indice este posibi
lă atunci când sa elaborat înprealabil un studiu de temă care să cuantifice în arii desfăşura
funcţiunile preliminate ale viitoarei investiţii. Valoarea acestui indice se cuprind
e între 1,4 1,5 pentru unităţi spitaliceşti soluţionate compact şi multietajat şi respectiv 1
71,8pentru cele soluţionate preponderent pe orizontală sau însistem articular/pa vi li
onar. Atunci când se utilizează acest măsurător, nec
esarul de teren de rezervă pentru extinderi viitoare se calculează (estimează) separat
. IV. 1.4. în cazuribine definite se pot utiliza pentru amplasarea spitalelor şi ter
enuri cu suprafeţe unitare mai mici decât cele preciza te mai sus, dupăcum urmează: pent
ru un spital general sau de specialitate, profilat pentru bolnavi acuţi, soluţionat în
sistem mixt (clădire principală + clădiri anexe tehnicogospodăreşti), amplasat întro localit
ate (zonă) ce beneficiază de toatedotările edilitare necesare, pe un teren c u condiţiil
e favorabile (definite la IV.2. şi IV.3.) şi pentru care nu se previzioneazâ o viitoar
e mărire a capacităţii sau o asociere cu alte funcţiuni medicale, se poate utiliza şi un i
ndice de60 70 mp/pat. în localităţile urbane care pot oferi condiţii favorizante (cum ar
fi existenţa în imediata vecinătate a unorparcaje publice suficient dimensionate pent
ru a prelua nevoile utilizatorilor spitalului) sau în cele care există organizată o reţe
a de servicii gospodăreşti (publice sau private) care deservesc centralizat mai mult
e spitale preluând funcţiunile de spălătorie, at eliere de întreţinere, depozite sau chiar p
relucrarea primară a alimentelor, indicele de calcul pentru terenul aferent unui s
pital obişnuit de reţea poate coborî şi sub60 mp/pat. IV. 1.5. Nu se vorutiliza valorile
minime ale indicilor pentru stabilirea necesarului de teren, dacă: a. înimediata ve
cinătate a terenului de amplasament se află o sursă de relativă poluare (arteră de trafic
intens, dotări comerciale marişi aglomerate, unităţi de mică producţie etc.) faţă de care est
ecesar a se lua măsuri deprotecţie (distanţare, spaţii plantate) b. terenul disponibil pr
ezintădenivelări pronunţate, are o formă neregulată sau u n raport al laturilor nefavorabi
l c. utilităţileedilitare dinzonă nu asigură necesarul pentruunspital şi trebuiecompleta te
cu surse sau staţii proprii d. reglementările urbanistice ale zonei limitează regimul d
e înălţime al construcţiilor e. înincintă se va amplasa unheliport f. profilulmedical, sist
l de tratament (saudurata mare de spitalizare proprie a cestora) impundezvoltare
a unor spaţii mai ample de plimbare abolnavilor în aer liber (cazul spitalelor de re
cuperare, de bolnavi cronici, de neuropsihiatrie etc). IV. 1.6. Pentru a se obţine
o utilizare cât mai eficientă şi economică a terenurilor, este recomandabil ca forma în p
lan a terenului destinat unui spital să fie regulată, cât mai apropiată de un dr eptungh
i, cu raportul laturilor cuprins între 1/2 şi 1/1,5, aşezat cu latura mică spre artera d
e circulaţie la care este adosat. IV.2. CARACTERISTICILE GEOFIZICE ALE TERENULUI
IV.2.1. Pentru amplasarea de spitale sunt recomandate terenurile plate sau cupan
tă mică (până la 10%). Terenurile impermeabile la suprafaţă, cele care prezintă pericol de al
necare sau de inundare nu se vor folosi pentru amplsarea de construcţii spitaliceşti
. IV.2.2. Date fiind cerinţele de segregare a grupelorde funcţiuni specifice spitale
lor, examinate la capitolulprecedent (cap. III), care impun în cele mai multe cazu
ri adoptarea soluţiilor cudemisol (subsol) funcţional, la care se adaugă şi cerinţa preved
erii unui subsol tehnic destinat distribuţiei instalaţiilor, este necesar ca terenul
ales pentru amplasarea construcţiilor spitaliceşti să aibă o stratificaţie convenabilă fundă
ii la cea 5 6 msub nivelul solului, cât mai omogenă pe întreaga suprafaţă a acestuia. IV.2
.3. Aceleaşi raţiuni impun recomandarea ca,pe terenurile prezervate pentru spitale,
pânza de apă freatică să se afle la adâncime mai mare de 6 7 m.
IV.3. CONDIŢII DE MICROCLIMAT ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI IV.3.1. Amplasarea construcţiilo
r spitaliceşti se va face în zone nepoluate, protejate faţă de concentrările de curenţi de a
er, rezultate din conformarea naturală sau urbanistică a sitului în raport cu direcţia vân
turilor dominante. IV.3.2. Se vor prefera zonele mai înălţate, însorite şi aerisite, aflat
e în apropierea parcurilor sau spaţiilor verzi orăşeneşti. IV.3.3. Sunt contraindicate amp
lasamentele peste care vânturile dominante ar putea aduce emisii poluante dinzone
industriale, cele care au vecinătăţi neconvenabile, cu sursede zgomot, vibraţii sau miro
suri dezagreabile (cum ar fi: arterele de trafic intens, terenuri desport, cazărmi
, autogări, cinematografe, şcoli, pieţe al imentare, depozite demărfuri etc.) sau vecinătăţi
tressante psihic (cimitire, crematorii, servici de pompe funebre). IV.3.4. Pentr
u a prezerva calitatea microclimatului pe toată durata de funcţi onare a unităţii spital
iceşti, amplasarea acesteia se va face în zone gata structurate din punct de vedere
al amenajărilor edilitare şi al fondului construit.
IV.4. CONDIŢII DE AMPLASARE A SPITALELOR ÎN CADRUL LOCALITĂŢILOR IV.4.1. Terenurile care
întrunesc condiţiile favorabile amplasării de unităţi spitali ceşti trebuie avute în vedere
rezervate ca destinaţie încă din faza întocmirii planului urbanistic general (PUG) al lo
calităţii, corelat cuperspectivele de dezvoltare demografică şi urbanistică a acesteia pe
termenmediu şi lung, precum şi cu repartiţia teritorială şi structura serviciilor medicale
existent e, respectivprevizionate ca necesar pentru viitor. IV.4.2. Pentru oraşel
e mari şi foarte mari (peste 150.000 de locuitori), amplasamentele prezervate pent
ru construcţii spitaliceşti vor fi mai multe, distribuite echilibrat în teritoriu în fun
cţie de capacităţile preconizate pentru spitalele respective, de populaţia aro ndată, de d
istanţele convenabile de parcurs până la spital. De exemplu: se recomandă caun spital ge
neral de mărime mijlocie (500 600 de paturi) să se adresezeunei populaţii de cea 70.00
0 80.000 de locuitori, distribuită pe o rază de maxim 1 km faţă de spital (respectiv pe
un teritoriu de cea 200 ha, presupunând odensitate de cea 400 locuitori/ha). IV.4.
3. Pentru oraşele mijlocii şi mici se recomandă gruparea construcţiilor spitaliceşti (chia
r şiatunci când formează unităţi sanitare distincte) pe platforme special destinate sau pe
terenuri situate înzone apropiate, pentru a asigura o bună cooperare între ele la niv
elul serviciilor tehnicomedicale. IV.4.4. Amplasarea spitalelor se va face înzone
preponderent rezidenţiale, cât mai aproape de ¹zonele verzi" ale localităţii. La amplasare
a spitalelor se va lua în considerare existenţa unei leg ături facile cu principalele
artere ale localităţii şi existenţa unormijloace de transport în comun, cu staţii înapropiere
intrării în incinta spitalului. IV.4.5. In cazul amplasării spitalelor înafara localităţilo
r sau în zone periferice ale acestora se va asigura obună legătură cu oraşul prin cel puţin
două artere de circulaţie distincte, prevăzute cu mijloace de transport în comun. IV.4.6
. In vecinătatea terenului destinat amplasării construcţiilor spitaliceşti vor fi asigur
ate toate reţelele edilitare de distribuţie a utilităţilor necesare spitalului, dimensio
nate corespunzător cel puţin la nivelul capacităţii preconizate pentru etapa iniţială, preli
minând soluţiile tehnice de extindere a acestora, corelat cu etapele de dezvoltare v
iitoare a spitalului avute învedere Ia stabilirea dimensiunilor terenului de ampla
sament. IV.4.7. Se recomandă ca prinPUZ şi PUD, să se asigure spaţii de parcare publice
amplasate în vecinătatea spitalelor, care săpermită descongestionarea incintei spitalulu
i de circulaţia şi staţionarea autoturismelor vizitatorilor, aparţinătorilor şi pacienţilor a
bulatori.
IV.4.8. Amplasamentele destinate construcţiilor spitaliceşti vor evita zonele presup
use a fi afectate în caz de calamităţi naturale, fiind necesară menţinerea integrală a funcţi
nalităţii spitalelor tocmai în aceste cazuri. IV.4.9. Nu se vor utiliza pentru spitale
terenuri ocupate în subteran de galerii edilitare sau trasee pentru metrou, chiar
dacă acestea sunt la adâncimi relativ mari. OBSERVAŢIE: Se recomandă evitarea acelor am
plasamente care, prin regulamentul urbanistic local, au condiţionări severe privind
regimul de înălţime, aliniamentele sau modalităţile de încadrare plastic arhitecturală în cad
construit existent (situri istorice, protejate), întrucât clădirile şi ansamblurile spi
taliceşti trebuie să răspundă cu prioritate (de cele mai multe ori chiar cu stricteţe) pro
priilor cerinţe funcţionale si tehnologice complexe, ceea ce le face mai greu adapta
bile la condiţionări de ordin extern. La cele de mai sus se adaugă şi considerente de or
din economic, ş tiut fiind că spitalele sunt de regulă senncii sociale, finanţate din fo
nduri publice, subvenţii şi donaţii caritabile, problema reducerii costurilor de inves
tiţie şi exploatare la strictul necesar destin aţiei obiectivului fiind esenţială la acest
gen de programe. IV.5. CRITERII DE ORGANIZARE FUNCŢIONAL URBANISTICĂ A IN CINTEISAU
PLATFORMEI SPITALICEŞTI IV.5.1. Considerente generale IV.5.1.1. Incinta spitalice
ască este oprelungire în exterior a funcţiunilorproprii spitalului, organizarea ei fii
nd riguros determinată de modul de organizare spaţial funcţională preconizat pentru clădir
ile principale şi anexele acestora. IV.5.1.2. Pentru considerente de siguranţă în funcţion
are, protecţie igienico sanitară, intimitate a pacienţilor, incintele spitaliceşti se înch
id perimetral cu gard, accesele rezolvânduse astfel încât să poată fi controlate. IV.5.1.3
. Organizarea funcţional urbanistică a incintelor spitaliceşti, ridică o serie deproblem
e specifice: sectorizarea terenului în zone funcţionaleşi organiz area relaţiilordintre
acestea în funcţie de natura activităţilor şi categoriilorde utili zatori delimitarea şi tra
area adecvată a sectoarelor ce necesită a fi protejate: cele în care se deplasează sau s
unt cazaţi bolnavii şi cele în care se desfăşoară activităţi medicale sensibile faţă de facto
rni perturbatori stabilirea şi diferenţierea traseelorde circulaţie pentrupietoni şi dive
rse categorii de vehicule, amplasarea spaţiilor deparcare, a platformelorde staţiona
re şi manipulare a materialelor, soluţionarea moduluide deservire a diferitelor acce
se în clădiri, în fu ncţie de specificul acestora amplasarea construcţiilor în raport de rea
ile funcţionale dintre ele, dar şi condiţionat de caracterisiticile sitului stabilirea
soluţiilorde echipare cuutilităţi a incintei (staţii şi
centrale proprii, reţele de distribuţie a diverşilor agenţi) în funcţie de cerinţele fu ncţio
e şi modul de amplasare a clădirilor ce compun ansamblul, corelat curezolvările tehnic
e ale reţelelor edilitare existente în zona amplasamentului (racorduri, branşamente) pr
ezervarea (dacă terenulafost astfel dimensionat) zon elor destinatedezvoltării (exti
nderii) ulterioare a funcţiunilor spitaliceşti, cu asigur area modalităţilorde extindere
a serviciilor gospodăreşti, circulaţiilor şi reţelelorde utilităţi asigurareacondiţiilor ig
o sanitare,a celor de protecţie a mediului,izolarea şi neutralizarea surselorde polu
are proprii, organizarea stocării, prelucrării şi evacuării deşeurilor. IV.5.2. Zonificare
a terenului deamplasament al spitalelor IV.5.2.1. Zonificarea incintei vaţine seam
a de următoarele criterii: a. concordanţacu zonificărileoperate la interiorul clădirilor
b. separarea spaţiilor(sectoarelor) în care se desfăşoară funcţiuni incompatibile ( cele cu
specific medical faţă de cele tehnico utilitare şi gospodăreşti) c. protejarea sectoarelor î
care se deplasează şi recreazâ bolnavii (categoria cea mai vulnerabilă faţă de riscuri) faţă
cele destinate altor activităţi d. grupareaacceselorînclădiri şi a circulaţiilor pentru veh
cule în funcţie deactivit ăţile deservite şi delimitarea zonelor afectate de trafic şi manip
ulări de materiale, faţă de restul spaţiilor e. amplasarea periferică şi grupată a sectoarel
in incintă în care au acces utilizatori externi (pacienţi ambulatori, vizi tatori, stu
denţi, furnizori). IV.5.2.2. Principalele zone cese delimiteazăîncadrul incintelor spi
taliceşti sunt: zona publică partea incintei cuprinsă intre accesulprincipal în incintă şi a
ccesele principale în spital înaceastă zonă au acces cea mai mare parte a utilizatorilor
(interni şi externi) şi a vehiculelor. OBSERVAŢIE: La s ni ta lele ele capacitate mare
ca si la cele cu funcţiuni asociate pot apărea două trei zone publice, separate total
sau parţial între ele (zone de acces distincte pentru sectorul de urgenţe, cel de învăţământ
rcetare, pentru staţia de salvare etc). La spitalele cu secţie de boli infecfioa.se
se va separa zona publică destinată acesteia de zona publică pentru restul spitalului.
zona de serviciu creatăprin gruparea acceselor, circulaţiilorşi platformelor aferente
clădirilor ce adăpostesc funcţiuni gospodăreşti sau tehnico utilitare zona de recreere pen
tru bolnavi (parcul spitalului) cuprinzând spaţiile verzi şi aleile de promenadă în aer li
ber rezervate pacienţilor se va avea în vedere o relaţie cât mai directă între aceasta şi no
de circulaţie verticală care deserveşte secţiile de spitalizare zone de prote cţie cuprinzâ
d spaţiile plantate de protecţie a microclimatului şi alte zone restric ţionate pentru p
rotecţia unor funcţiuni (gospodăria de apă potabilă, vecinătăţi ale unităţilor nucleare etc).
cţie de amplasarea spitalelor şi/sau de asocierea altor funcţiu ni poate apărea
necesară delimitarea şi a altor zone, cum ar fi: zonă pentru creşterea şiîntreţiner ea animal
lor de cercetare, zonă pentru heliport, zonă de locuinţe pentru personalul medical etc
. IV.5.3. Orientarea clădirilorpe teren IV.5.3.1. Aşezarea clădirilor pe teren va asig
ura ca faţadele ce corespund saloanelorde bolnavi să fie orientate preferenţial spre s
udest, sud sau nordvest se va evita expunerea lor sprenord, nordest sau vest. Faţad
ele pe care se află ferestrele laboratoarelor, sălilorde operaţie sau ale altor încăperi d
otate cu aparatură medicală sensibilă la însorire directă, se vor orienta spre nordvest, n
ord şi nordest. IV.5.3.2. Se va avea grijă ca prin poziţionarea reciprocă aclădirilor sau
volumelor construite să nu se favorizeze crearea unor curenţi locali de aercare să afe
cteze zonele de circulaţie şicazare a bolnavilor. Se va evita practicarea acceselor
importante (cu flux mare de persoane)pe faţadele expuse vânturilor dominante. IV.5.3
.3. Se interzice amplasarea coşurilorde fum(dela centrala termică, crematoriu, grup
electrogen) sau a exhaustărilor de la centralele de ventilaţie în astfel de poziţii încare
emisiile poluante arputea fi direcţionate de vânturile dominante sau curenţii locali
de a er spre faţadele spre care au ferestre încăperile sensibile ale sectoarelor medic
ale. IV.5.3.4. Fronturile de clădire cuprinzând saloane de bolnavi, săli de operaţie sau
săli de naşteri se vororienta spre vecinătăţile imediate cele mai favorabile (parcul boln
avilor, al te spaţii verzi, zone liniştite şi fără risc de poluare) acestea nu se vor orien
ta spre spaţii intenscirculate, parcaje, curţi de serviciu, fără o distanţiere suficientă şi
protecţie prin spaţii intermediare plantate. IV.5.4. Distanţe între fronturide clădiri şi c
erinţela compunerea ansamblurilor volumetrice
IV.5.4.1. Distanţele între fronturile paralele, atunci când cel puţin unul are ferestre
ale încăperilor în care sunt cazaţi bolnavi sau se desfăşoară activităţi medicale ce necesită
are directă, vor fi cel puţin50 % din înălţimea până la cornişă a frontului care umbreşte fer
spaţiilor menţionate. IV.5.4.2. Nu se vor aşeza faţă în faţă, chiar dacă distanţele între fr
nt respectate, ferestre ale spaţiilor sau funcţiunilor careprezintă incompatibilităţi (sal
oane de bolnavi cu cabinete de explorări şi investigaţii, cu săli de operaţie, săli de naşter
, saloane de terapie intensivă, săli de autopsie şi zone de eliberare cadavre). IV.5.4
.3. Se va evita ca imediat sub ferestrele saloanelorde bolnavi sau a spaţiilor cu
funcţiuni medicale sensibile să se amplaseze terase, acoperişuriori alte suprafeţe care
pot acumula praf sau degaja radiaţii termice datorită insolării. IV.5.5. Distanţe faţă de li
mita incintei IV.5.5.1. Intre fronturile cu ferestre ale spaţiilor decazare şiale fu
ncţiunilor medicale sensibile din punctul de vedereal condiţiilor igienicosanitare şi
străzile limitrofe cu trafic intens saii vecinătăţi cu surse de zgomot, trepidaţii, mirosu
ri dezagreabile, praf etc. se vorpăstra distanţe convenabile (20 25 m) şi se vorpreved
ea ecrane de protecţie (plantaţii dese cu arbori şi arbuşti, ziduri sau garduripline la
limita incintei). IV.5.5.2. Distanţa între fronturile de mai sus şi marginile laterale
ale incintei, dacă vecinătăţile sunt favorabile, nu va fi mai mică de 10 m, spre aasigura
gradulde intimitate necesar persoanelor în suferinţă şi specificul activităţilor medicale.
Această distanţă se poate reduce până la 3 mpentru faţadele cu ferestre ale clădirilor anexă
nicogospodăreştisau administrative. IV.5.6. Regim de înălţime
IV.5.6.1. Clădirile spitaliceşti curente nu au condiţionări proprii care să impună unanumit
regim de înălţime excepţie fac unele funcţiuni tehnicomedicale speciale (bunkere de iradier
e cu energii înalte, vivarium) sauunele staţii şi centrale tehnice (staţia deoxigen, cen
trala termică) ce trebuie amplasate în clădiri izolate pe considerente tehnologice întro
incintă spitalicească se vor întâlni volume construite cu înălţimi diferite rezultate din con
eptul general de soluţionare spaţiofuncţională, dinparticularităţile specifice tipului de sp
ital şi datelorde temă, din adoptarea unordecizii privind segregările de funcţiuni, zoni
ficările, măsurile de protecţie etc. IV.5.6.2. Se recomandă evitarea dezvoltării pe înălţime
lădirilor spitaliceşti (chi ar şi în cazul spitalelor de capacitate mare)datorită disfuncţio
nalităţilor induse dedependenţa excesivă faţă de mijloacele de transport pe verticală. IV.5.7
Circulaţiile interioare înincintă IV.5.7.1. Sistemul decirculaţii interioare ale incint
ei spitaliceşti se compune din: alei exclusiv carosabile, alei exclusiv pietonale şi
trotuare, alei mixte carosabile şi pietonale. IV.5.7.2. Dimensionareaaleilor caro
sabile se face în funcţie de trafic (fluxuri), de nevoilede staţionare, de gabaritele
mijloacelor de transport utilizate. Lăţimea acestora nu va mai fi mai mică de: a. 2,5
mpentru aleile carosabile utilizate ocazional, în care caz la lungimi mai mari de
25 m se vor prevedea supralărgiri pentru depăşire, iar la capete zone de întoarcere b. 4m
pentru aleile carosabile de trafic mic sau cele care presupun staţionări, pre văzute l
a capete cu zone de întoarcere c. 6 m şi peste 6 mpentru aleile carosabile mai intens
circulate (accese principale la spitalele mici şi mijlocii, accese la zona de serv
iciu pentru spitalele mari, accese la sectorulde urgenţe când acesta este dezvoltat
et c). IV.5.7.3. Se prevădobligatoriu trotuare pietonale, pe oparte saupe ambele pă
rţi, la aleile carosabile de 6 m lăţime şipeste 6 m se recomandă prevederea unui trotuar la
aleile de 4 m lăţime dacă conduc la intrarea de urgenţă sau la
platforma pentru serviciile tehnico gospodăreşti se admite circulaţia pietonilorpe alei
le carosabile de 2,5 m. IV.5.7.4. Pentru spitalele cu capacitate mai mare de 500
paturi, precum şi pentru spitalele mijlocii (mici) dacă sunt asociate cu dispensare
policlinice sau alte funcţiuni complementare, se recomandă separarea completă a aleilo
r pietonale de cele carosabile, cu deosebire înzona accesului pentru bolnavi, sepa
rare ce se va realiza fie prin stabilirea unui traseu distinct, fie prin prevede
rea unui spaţiu verde între trotuar şi carosabil. IV.5.7.5. Aleile pietonale destinate
pentruplimbarea bolnavilor spitalizaţi, se vor soluţiona distinct de celelalte circ
ulaţii, la distanţă de aleile sau platformele carosabile, precum şide zonele în care se ma
nipulează materiale şi echipamente, substanţe cu potenţial toxic, inflamabil sau explozi
v. IV.5.7.6. Parcajelese voramplasa cât maigrupat şi cât mai aproape de accesu lîn incin
tă. Se recomandă amplasarea în afara incintei spitalului aparcajelorpentru vizitatori,
studenţi, cercetători, a altor categorii de persoane care nu sunt nemijlocit implic
ate în activităţile spitalului. OBSERVAŢIE: La spitalele mari sau la cele amplasate pe t
erenuri insuficiente se prefera soluţiile care asigură parcarea în s ubteran a autotur
ismelor personalului, cu luarea masurilor de protecţie cuvenite la evacuarea gazel
or de eşapament. IV.5.8. Amplasarea reţelelordeutilităţi înincintă IV.5.8.1. Clădirile spital
ceşti sunt alimentate şi legate între ele printro serie de reţele, în majoritate subterane
, ce transportă utilităţi: conducte de alimentare cu apăpotabilă şi apă de incendiu  conducte
canaliza re cu cămine şi staţii de tratare a efluenţilorpe traseu reţele termice diversifi
cate după temperatura şi presiunea agenţilor conducte de apărăcită reţele pentru gaze natur
le pentru oxigen şi aer comprimat reţele electrice de medie (înaltă) tensiune pentru alim
entarea posturilorde transformare şi reţele de distribuţie pentru curenţi de jo asă tensiu
ne reţele detelecomunicaţii. IV.5.8.2. La amplasarea acestor reţele se vor avea în vedere
: gruparea reţelelo r asemenea şi sistematizarea traseelor pentru a afecta cât mai puţin
din teren, respectarea condiţiilor specifice de alcătuire şi pozare, respectarea regl
ementărilor tehnice privind vecinătatea traseelor şi rezolvarea intersecţiilor. IV.5.8.3
. în cazul spitalelor mari, sau aplatformelor spitaliceşti comune mai multorunităţi sani
tare, se vorprevedea,pe traseele principale, galerii vizibile în care se vor monta
toate reţelele care nu prezintă incompatibilităţi de amplasare în acest sistem.
IV.5.8.4. Reţelele pentru utilităţi nu se vor amplasa sub aleile carosabile pentru anu
bloca circulaţia înincintă pe perioada intervenţiilorpentru reparaţii. ANEXE GENERALE AI
SCHEME FUNCŢIONALE PRIVIND PRINCIPALELE COMPARTIMENTEŞI SECTOARE AII. CONDIŢII PRIVIND
DERULAREA PROCESULUIDE PROIECTARE, REALIZAREA ŞI EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR SPITALI
CEŞTI ffd8ffe000104a46494600010201011f011f0000ffe20ad44943435f50524f46494c 4500010
100000ac441444245021000006d6e74725247422058595a2007d70006 00130010001f0032616373
704d534654000000004945432073524742000000000 0000000000000000000f6d6000100000000d
32d41444245000000000000000000 00000000000000000000000000000000000000000000000000
00000000000000 00000000000012637072740000015c0000004e64657363000001ac0000006c777
470740000021800000014626b70740000022c000000147258595a00000240000 000146758595a0
0000254000000146258595a0000026800000014646d6e64000 0027c00000070646d6464000002ec
000000887675656400000374000000867669 6577000003fc000000246c756d69000004200000001
46d6561730000043400000 02474656368000004580000000c72545243000004640000000e675452
4300000 4740000000e62545243000004840000000e76636774000004940000063074657 8740000
0000436f70797269676874202863292031393938204865776c6574742d 5061636b61726420436f6
d70616e79204d6f646966696564207573696e6720416 46f62652047616d6d610000006465736300
000000000000127352474220494543 36313936362d322e310000000000000000000000127352474
2
ffd8ffe000104a4649460001020100fd00fd0000ffe20ad44943435f50524f 46494c45000101000
00ac441444245021000006d6e74725247422058595 a2007d7000600130010001f0032616373704d
5346540000000049454320 735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d4
14 44245000000000000000000000000000000000000000000000000000000 00000000000000000
0000000000000000000000012637072740000015c0 000004e64657363000001ac0000006c777470
740000021800000014626b 70740000022c000000147258595a00000240000000146758595a00000
25 4000000146258595a0000026800000014646d6e640000027c0000007064 6d6464000002ec000
000887675656400000374000000867669657700000 3fc000000246c756d6900000420000000146d
65617300000434000000247 4656368000004580000000c72545243000004640000000e675452430
000 04740000000e62545243000004840000000e76636774000004940000063 0746578740000000
0436f70797269676874202863292031393938204865 776c6574742d5061636b61726420436f6d70
616e79204d6f646966696564 207573696e672041646f62652047616d6d610000006465736300000
0000 0000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000 00001273524742
ffd8ffe000104a4649460001020100f100f10000ffe20ad44943435f50524f 46494c45000101000
00ac441444245021000006d6e74725247422058595 a2007d7000600130010001f0032616373704d
5346540000000049454320
735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d414 44245000000000000000
000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000
12637072740000015c0 000004e64657363000001ac0000006c777470740000021800000014626b
70740000022c000000147258595a00000240000000146758595a0000025 4000000146258595a000
0026800000014646d6e640000027c0000007064 6d6464000002ec00000088767565640000037400
0000867669657700000 3fc000000246c756d6900000420000000146d65617300000434000000247
4656368000004580000000c72545243000004640000000e675452430000 04740000000e6254524
3000004840000000e76636774000004940000063 07465787400000000436f707972696768742028
63292031393938204865 776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79204d6f64696669656
4 207573696e672041646f62652047616d6d6100000064657363000000000 000001273524742204
9454336313936362d322e31000000000000000000 00001273524742 ffd8ffe000104a464946000
1020100f200f20000ffe20ad44943435f50524f 46494c4500010100000ac441444245021000006d
6e74725247422058595 a2007d7000600130010001f0032616373704d5346540000000049454320
735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d414 44245000000000000000
000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000
12637072740000015c0 000004e64657363000001ac0000006c777470740000021800000014626b
70740000022c000000147258595a00000240000000146758595a0000025 4000000146258595a000
0026800000014646d6e640000027c0000007064 6d6464000002ec00000088767565640000037400
0000867669657700000 3fc000000246c756d6900000420000000146d65617300000434000000247
4656368000004580000000c72545243000004640000000e675452430000 04740000000e6254524
3000004840000000e76636774000004940000063 07465787400000000436f707972696768742028
63292031393938204865 776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79204d6f64696669656
4 207573696e672041646f62652047616d6d6100000064657363000000000 000001273524742204
9454336313936362d322e31000000000000000000 00001273524742 ffd8ffe000104a464946000
1020100e900e90000ffe20ad44943435f50524f 46494c4500010100000ac441444245021000006d
6e74725247422058595 a2007d7000600130010001f0032616373704d5346540000000049454320
735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d414 44245000000000000000
000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000
12637072740000015c0 000004e64657363000001ac0000006c777470740000021800000014626b
70740000022c000000147258595a00000240000000146758595a0000025 4000000146258595a000
0026800000014646d6e640000027c0000007064 6d6464000002ec00000088767565640000037400
0000867669657700000 3fc000000246c756d6900000420000000146d65617300000434000000247
4656368000004580000000c72545243000004640000000e675452430000 04740000000e6254524
3000004840000000e76636774000004940000063
07465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865 776c6574742d5061636b
61726420436f6d70616e79204d6f646966696564 207573696e672041646f62652047616d6d61000
00064657363000000000 0000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000
00001273524742 ffd8ffe000104a4649460001020100f800f80000ffe20ad44943435f50524f 4
6494c4500010100000ac441444245021000006d6e74725247422058595 a2007d700060013001000
1f0032616373704d5346540000000049454320 735247420000000000000000000000000000f6d60
00100000000d32d414 44245000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0
00000000000000000000000000000000000000012637072740000015c0 000004e64657363000001
ac0000006c777470740000021800000014626b 70740000022c000000147258595a0000024000000
0146758595a0000025 4000000146258595a0000026800000014646d6e640000027c0000007064 6
d6464000002ec000000887675656400000374000000867669657700000 3fc000000246c756d6900
000420000000146d65617300000434000000247 4656368000004580000000c72545243000004640
000000e675452430000 04740000000e62545243000004840000000e76636774000004940000063
07465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865 776c6574742d5061636b
61726420436f6d70616e79204d6f646966696564 207573696e672041646f62652047616d6d61000
00064657363000000000 0000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000
00001273524742 ffd8ffe000104a4649460001020100e500e50000ffe20ad44943435f50524f 4
6494c4500010100000ac441444245021000006d6e74725247422058595 a2007d700060013001000
1f0032616373704d5346540000000049454320 735247420000000000000000000000000000f6d60
00100000000d32d414 44245000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0
00000000000000000000000000000000000000012637072740000015c0 000004e64657363000001
ac0000006c777470740000021800000014626b 70740000022c000000147258595a0000024000000
0146758595a0000025 4000000146258595a0000026800000014646d6e640000027c0000007064 6
d6464000002ec000000887675656400000374000000867669657700000 3fc000000246c756d6900
000420000000146d65617300000434000000247 4656368000004580000000c72545243000004640
000000e675452430000 04740000000e62545243000004840000000e76636774000004940000063
07465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865 776c6574742d5061636b
61726420436f6d70616e79204d6f646966696564 207573696e672041646f62652047616d6d61000
00064657363000000000 0000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000
00001273524742 ffd8ffe000104a4649460001020100fe00fe0000ffe20ad44943435f50524f4
6494c4500010100000ac441444245021000006d6e74725247422058595a 2007d700060013001000
1f0032616373704d53465400000000494543207 35247420000000000000000000000000000f6d60
00100000000d32d4144 42450000000000000000000000000000000000000000000000000000000
00000000000000000000000000000000000000012637072740000015c00 00004e64657363000001
ac0000006c777470740000021800000014626b7 0740000022c000000147258595a0000024000000
0146758595a00000254 000000146258595a0000026800000014646d6e640000027c00000070646
d6464000002ec0000008876756564000003740000008676696577000003 fc000000246c756d6900
000420000000146d656173000004340000002474 656368000004580000000c72545243000004640
000000e6754524300000 4740000000e62545243000004840000000e766367740000049400000630
7465787400000000436f707972696768742028632920313939382048657 76c6574742d5061636b
61726420436f6d70616e79204d6f6469666965642 07573696e672041646f62652047616d6d61000
000646573630000000000 000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000
0 0001273524742 ffd8ffe000104a4649460001020100e700e70000ffe20ad44943435f50524f 4
6494c4500010100000ac441444245021000006d6e74725247422058595 a2007d700060013001000
1f0032616373704d5346540000000049454320 735247420000000000000000000000000000f6d60
00100000000d32d414 44245000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0
00000000000000000000000000000000000000012637072740000015c0 000004e64657363000001
ac0000006c777470740000021800000014626b 70740000022c000000147258595a0000024000000
0146758595a0000025 4000000146258595a0000026800000014646d6e640000027c0000007064 6
d6464000002ec000000887675656400000374000000867669657700000 3fc000000246c756d6900
000420000000146d65617300000434000000247 4656368000004580000000c72545243000004640
000000e675452430000 04740000000e62545243000004840000000e76636774000004940000063
07465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865 776c6574742d5061636b
61726420436f6d70616e79204d6f646966696564 207573696e672041646f62652047616d6d61000
00064657363000000000 0000012735247422049454336313936362d322e31000000000000000000
00001273524742 ffd8ffe000104a4649460001020100f100f10000ffe20ad44943435f50524f 4
6494c4500010100000ac441444245021000006d6e74725247422058595 a2007d700060013001000
1f0032616373704d5346540000000049454320 735247420000000000000000000000000000f6d60
00100000000d32d414 44245000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0
00000000000000000000000000000000000000012637072740000015c0 000004e64657363000001
ac0000006c777470740000021800000014626b 70740000022c000000147258595a0000024000000
0146758595a0000025 4000000146258595a0000026800000014646d6e640000027c0000007064 6
d6464000002ec000000887675656400000374000000867669657700000 3fc000000246c756d6900
000420000000146d65617300000434000000247 4656368000004580000000c72545243000004640
000000e675452430000 04740000000e62545243000004840000000e76636774000004940000063
07465787400000000436f70797269676874202863292031393938204865 776c6574742d5061636b
61726420436f6d70616e79204d6f646966696564
207573696e672041646f62652047616d6d6100000064657363000000000 00000127352474220494
54336313936362d322e31000000000000000000 00001273524742 ffd8ffe000104a46494600010
20100e300e20000ffe20ad44943435f50524f 46494c4500010100000ac441444245021000006d6e
74725247422058595 a2007d7000600130010001f0032616373704d5346540000000049454320 73
5247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d414 4424500000000000000000
0000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000012
637072740000015c0 000004e64657363000001ac0000006c777470740000021800000014626b 70
740000022c000000147258595a00000240000000146758595a0000025 4000000146258595a00000
26800000014646d6e640000027c0000007064 6d6464000002ec0000008876756564000003740000
00867669657700000 3fc000000246c756d6900000420000000146d65617300000434000000247 4
656368000004580000000c72545243000004640000000e675452430000 04740000000e625452430
00004840000000e76636774000004940000063 07465787400000000436f70797269676874202863
292031393938204865 776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79204d6f646966696564
207573696e672041646f62652047616d6d6100000064657363000000000 00000127352474220494
54336313936362d322e31000000000000000000 00001273524742 ffd8ffe000104a46494600010
20100df00df0000ffe20ad44943435f50524f 46494c4500010100000ac441444245021000006d6e
74725247422058595 a2007d7000600130010001f0032616373704d5346540000000049454320 73
5247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d414 4424500000000000000000
0000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000012
637072740000015c0 000004e64657363000001ac0000006c777470740000021800000014626b 70
740000022c000000147258595a00000240000000146758595a0000025 4000000146258595a00000
26800000014646d6e640000027c0000007064 6d6464000002ec0000008876756564000003740000
00867669657700000 3fc000000246c756d6900000420000000146d65617300000434000000247 4
656368000004580000000c72545243000004640000000e675452430000 04740000000e625452430
00004840000000e76636774000004940000063 07465787400000000436f70797269676874202863
292031393938204865 776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79204d6f646966696564
207573696e672041646f62652047616d6d6100000064657363000000000 00000127352474220494
54336313936362d322e31000000000000000000 00001273524742 ffd8ffe000104a46494600010
20100c500c50000ffe20ad44943435f50524f 46494c4500010100000ac441444245021000006d6e
74725247422058595 a2007d7000600130010001f0032616373704d5346540000000049454320 73
5247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d414 4424500000000000000000
0000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000000000000012
637072740000015c0 000004e64657363000001ac0000006c777470740000021800000014626b
70740000022c000000147258595a00000240000000146758595a0000025 4000000146258595a000
0026800000014646d6e640000027c0000007064 6d6464000002ec00000088767565640000037400
0000867669657700000 3fc000000246c756d6900000420000000146d65617300000434000000247
4656368000004580000000c72545243000004640000000e675452430000 04740000000e6254524
3000004840000000e76636774000004940000063 07465787400000000436f707972696768742028
63292031393938204865 776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79204d6f64696669656
4 207573696e672041646f62652047616d6d6100000064657363000000000 000001273524742204
9454336313936362d322e31000000000000000000 00001273524742 ffd8ffe000104a464946000
10201011301120000ffe20ad44943435f50524f 46494c4500010100000ac441444245021000006d
6e74725247422058595 a2007d7000600130010001f0032616373704d5346540000000049454320
735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d414 44245000000000000000
000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000
12637072740000015c0 000004e64657363000001ac0000006c777470740000021800000014626b
70740000022c000000147258595a00000240000000146758595a0000025 4000000146258595a000
0026800000014646d6e640000027c0000007064 6d6464000002ec00000088767565640000037400
0000867669657700000 3fc000000246c756d6900000420000000146d65617300000434000000247
4656368000004580000000c72545243000004640000000e675452430000 04740000000e6254524
3000004840000000e76636774000004940000063 07465787400000000436f707972696768742028
63292031393938204865 776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79204d6f64696669656
4 207573696e672041646f62652047616d6d6100000064657363000000000 000001273524742204
9454336313936362d322e31000000000000000000 00001273524742 ffd8ffe000104a464946000
1020100f100f10000ffe20ad44943435f50524f 46494c4500010100000ac441444245021000006d
6e74725247422058595 a2007d7000600130010001f0032616373704d5346540000000049454320
735247420000000000000000000000000000f6d6000100000000d32d414 44245000000000000000
000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000
12637072740000015c0 000004e64657363000001ac0000006c777470740000021800000014626b
70740000022c000000147258595a00000240000000146758595a0000025 4000000146258595a000
0026800000014646d6e640000027c0000007064 6d6464000002ec00000088767565640000037400
0000867669657700000 3fc000000246c756d6900000420000000146d65617300000434000000247
4656368000004580000000c72545243000004640000000e675452430000 04740000000e6254524
3000004840000000e76636774000004940000063 07465787400000000436f707972696768742028
63292031393938204865 776c6574742d5061636b61726420436f6d70616e79204d6f64696669656
4 207573696e672041646f62652047616d6d6100000064657363000000000 000001273524742204
9454336313936362d322e31000000000000000000
00001273524742 AII. CONDIŢII PRIVIND DERULAREA PROCESULUI DE PROIECTARE, REALIZARE
A ŞI EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR SPITALICEŞTI AII.l. CONSIDERENTE GENERALE Derularea pr
ocesului de proiectare,realizarea şi execuţia construcţiilor spitaliceşti se va face în co
nformitate cu indicaţiile menţionate în prezenta anexă, cuprecizarea că, în acelaşi timp, se
a respecta întreaga legislaţie învigoare la data proiectării şi realizării investiţiei. AII.2
DERULAREAPROCESULUI DE PROIECTAREP¹E FAZESI ETAPE CONFORM CU REGLEMENTĂRILE LEGALE
IN VIGOARE Al1.2.1.1 Operafiuni şistudii preliminareiniţierii investiţiilor AII.2.1.1
Fundamentarea necesităţii realizării de spitale noi, de extindere şi completare a servic
iilor medic ale în raport cudezvoltarea localităţilor, se va face de către organele admi
nistraţiei locale, împreună cu Direcţiile Sanitare Judeţene,pe bază de studii şi analize mult
criteriale ale situaţiei existente înteritoriu, ale disfuncţionalităţilor evidenţiate ş i ale
cerinţelorde perspectivă pe termen mediu şi lung. AII.2.1.2. înplanurile urbanistice gen
erale şi zonale (PUG şi PUZ), elaboratepentru localităţile urbane şi rurale, se vor cuprin
de noile obiective spitaliceşti, rezervânduse amplasamente care să asigure condiţii core
spunzătoare acestui tip de unităţi sanitare (conform Regulamentului general de urbanis
m aprobat prin HG 525/1996 şi cerinţelorde la Cap. IVdin prezentul Normativ). Verifi
carea caracteristicilor terenurilorpropuse pentru amplasarea de spitale se va fa
ce anterior cuprinderii în PUG şi PUZ, prin studii topometrice, geotehnice, de încadra
re în mediul natural şi construit existent. Pentru amplasamentele destinate spitalel
or, precum şi pentru zonele de influenţă adiacente, se vor face precizări speciale în Regu
lamentele urbanistice locale privind vecinătăţile admise şi regimul construit al acestor
a, arterele de circulaţie şi mijloacele de transport incomun, dotările tehnico edilita
re obligatorii, etc. AII.2.1.3. Determinarea capacităţii, profilului şi structurii med
icale a viitoarelor obiective spitaliceşti se va face de către organismele şi specialişt
ii cu responsabilităţi înmanagementul reţelei de asistenţă medicală prin analize şi studii pr
a
bile privind starea desănătate şi structura populaţiei din teritoriu, recurenţa şi morbidita
tea unorpatologii generale sau specifice zonei, tendinţa de evoluţie pe termen mediu
şi lung a necesităţilor de asist enţă sanitară, oportunitatea dezvoltării în cadrul noilor u
a unor funcţi uni medicale asociate (dispensar, sectorde învăţământ şi/sau cercetare despecia
itate). Datele din aceste studii vor fi analizate de invest itorpentru întocmirea
temei cadru a viitoarei investiţii. AII.2.2. Iniţierea investiţiei AII.2.2.1. Iniţierea
investiţiilorce se vor finanţa dinfonduri publice, definite ca laII. 1.3. i 2, se fa
ce pe baza .Studiului de pre fezabilitate
caredetermină, pe baza datelor tema cadru şia condiţiilor specifice unor amplasamente
date,parametrii unităţi spitaliceşti: tema deproiectare propriuzisă cuprinzând caracterist
icile spaţiofuncţio şi tehnicomedicale volumul cheltuielilor estimate a finecesare pent
ru realizarea obiectiv (costuripentru proiectare, execuţie,dotare medicală, lucrări co
nexe de ini public etc). ¹Studiul de prefezabilitate" se întocmeşte, în conformitate cu
Nori metodologice privind conţinutul cadruprecizate de Ordinul comunMF ML nr. 1743
/69/N/1996, prin grija ordonatorului decredite (investitor), de <persoana juridi
că achizitoare, prin forţe proprii sau cu sprijinul unor consul specializaţi în proiecta
rea construcţiilor spitaliceşti. ¹Studiul de prefezabilitate" se aprobă de către ordonator
ul de credite. AII.2.2.2. Pentru investiţii realizate integral din fonduriprivate
nu este impusă ela bounui Studiu de prefezabilitate. Investitorul va obţine însă avizul
Ministe Sănătăţii sau al organismelor competente din subordinea acestuia referii princip
alele date de temă ale spitalului pe care intenţionează să1 real (capacitate, profil med
ical, structura şi organizarea serviciilor medicale). AII.2.2.3. Concomitent inves
titorul întreprinde demersurile şi operaţiunile necesare sta terenurilorde amplasare şi
clarificării statutului juridic al deţinerii şi util acestuia (concesionare, transfer,
cumpărare, eventual expropriere)dacă acesl sunt proprietatea investitorului. AII.2.
2.4. Pentru alte terenuridecât cele prevăzute cu destinaţia spitale prin PUG şi P vor înto
cmi, la iniţiativa investitorului sau a administraţiei locale, p urbanistice de deta
liu (PUD) prin care se vor evidenţia: capabilitatea terenului şi azonelor învecinate d
e a satisface con necesare pentru amplasarea unui spital modulde integrare al noi
i construcţii spitaliceşti în cadrulurbanistic ej saupreconizat, impactul acestuia asu
pra zonei etc. AII.2.2.5. Pentru terenurile de amplasare
prezervate prin PUG sau PUZ, cât şipenti studiate prin PUD, se va obţine ^Certificatul
de urbanism", document ei autoritatea administraţiei publice locale. Prin ¹Certific
atul de urbanis specifică, pe lângă regi mul juridic şieconomic al terenului, condiţiile t
ehr utilizare a acestuia,precum şi avizele tehnice ce trebuie obţinute de la organ l
ocale responsabile cu gospodărirea resurselordinteritoriu, a infrastructu reţelelor
edilitare, cuprotecţi a mediului etc. AII.2.2.6. în cazul încare este posibilă alegerea în
tre mai multe amplasamente înlocalităţii, aceasta se va face pe baza unor studii de am
plasament cu i comparative privind avantajele şi dezavantajele fiecărui terenînrap ade
cvarea la cerinţele temei programpropu se. în această situaţie se vor certificate de urb
anism pentru toate terenurile supuse analizei. AII.2.3. Proiectarea construcţiilor
spitaliceşti AII.2.3.1. Cadrulpentru alegerea corectă aproiectantului cu competenţa t
ehnică şi experienţa necesară proiectării complexe a unităţilor spitaliceşti este, pentru inv
iţiile publice, licitaţia de adjudecare a proiectării, organizată conform reglementărilor
legale învigoare, stipulate în HG 727/1993. Pentru obiective spitaliceşti de mare ampl
oare şi importanţă naţională, investitorii sau administraţia publică pot iniţia, în prealabil
anizarea unui concurs de arhitectură. AII.2.3.2. Pebaza Temei deproiectare aprobată
odată cu Studiul de prefezabilitate, a stipulaţiilor şirecomandărilor din Certificatul d
e urbanism şi din avizele tehnice, proiectantul desemnat întocmeşte ¹Studiul de fezabili
tate". în cadrul căruia elaborează Tema de tehnologie medicală, definitivează concepţia spat
io funcţională şi plastic arhitecturală a viitorului spital şi planul general de organizar
e a incintei, stabileşte soluţiile tehnice pentru lucrăr ile de construcţii şi instalaţii în
uncţie de principalele echipamente şi dotări medicale prevăzute, estimează costurile de in
vestiţie peobiecte şi categorii de lucrări şi întocmeşte devizul general al obiecti vului. A
II.2.3.3. Pentru investiţiile publice ¹Studiul de fezabilitate" se aprobă, potrivit pr
evederilordin Legea 72/1996 a finanţelorpublice, de către guvernsau ordonatorii prin
cipali de credite, în funcţie de mărimea investiţiei şi competenţelor valorice de aprobare.
Fărăun Studiu de fezabilitate aprobat conform prevederilor legale nu este permisă fina
nţarea următoarelor faze de proiectare. AII.2.3.4. ¹Proiectul tehnic" este următoarea fa
ză de proiectare ce se elaborează de acelaşi proiectant care a întocmit Studiul de fezab
ilitate. Pentru investiţiile realizate parţial sau integral din fonduri publice, reg
lementările legale
prevăd cuprinderea în cadrul Proiectului tehnic a documentaţiilor necesare pentru lici
taţia de adjudecare a execuţiei lucrărilor, respectiv ..caiete de sarcini" şi..liste cu
cantităţi de lucrări" (conform precizărilor din Ord. comun MF MLPAT nr.1743/69/N/1996). în
cazul investiţiilor de la alineatul precedent, Proiect ul tehnic se aprobă de cătreor
donatorulde credite, pentru încadrarea în indicatorii tehnicoeconomici aprobaţi la Stu
diul de fezabilitate. Depăşirea acestor indicatori conduce la remiterea proiectului
spre aprobarela forurile abilitate prinLegea 72/1996. A.II.2.3.5. Proiectul tehn
ic se supune verificării în ceea ce priveşte respectarea cerinţelorde calitate a constru
cţiilor, conformprevederilor Legii 10/19 95, înintegralitatea lui (inclusiv document
aţia tehnică ce se înaintează autorităţii administraţiei locale pentru autorizarea construcţi
. Verificarea Proiectelor tehnice se face numai de către verificatori atestaţi, conf
orm Hotărârii Guvernului nr. 925/1995, înbaza regulamentului de procedură aprobat. A.II.
2.3.6. Oparte aproiectului tehnic verificat, ..proiectulpentru autorizaţia de cons
truire", însoţit de avizele tehnice ( solicitate prin Certificatulde urbanism şi de do
vada titlului de proprietate sau concesionare a terenului, constituie documentaţia
în baza căreia autoritatea administraţiei publice emite Autorizaţia de construire, fără de
care nu se poate începe execuţia obiectivului. A.II.2.3.7. ¹Detaliile de execuţie", ulti
ma fază de proiectare, se întocmesc de la caz la caz de către proiectant saude către ant
reprenorul lucrării, curespectarea prevederilordin Proiectul tehnic şi Caietele de s
arcini. Elaborarea detaliilorde execuţie se poate face înainte de începerea lucrărilor înşan
tier saupe parcursul execuţiei acestora. Punerea lor în aplicare se va face după verif
icarea de cătreun verificator atestat. A.II.3. REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII ŞIIN
STALAŢII A.II.3.1. Execuţia investiţiilor publice se adjudecă pe bază de licitaţie publică, î
ondiţiile stabilite de ord. guv. nr. 12/1993 şi 15/1993, potrivit Regulamentului ap
robat prin Hot.Guv.nr. 592/1993. Proiectul tehnic, verificat şi aprobat, împreună cu a
nexele sale (Caiete de sarcini şi Liste cu cantităţi de lucrări) sunt parte componentă a d
ocumentaţiei de licitaţie şi servesc la întocmirea ofertelordecătre contractanţi, iar după ad
udecarea executantului, la întocmirea contractelor de execuţie ale obiectivului de i
nvestiţie. A.II.3.2. Execuţia lucrărilordeconstrucţii şi instalaţii se va face în termenul im
us prin Autorizaţia de construire, curespectarea condiţiilorpuse de emitentul Autori
z aţiei privind organizarea şantierului. A.II.3.3. Verificarea calităţii execuţiei constru
cţiilor şi instalaţiilorpe faze şi categorii de lucrări este obligatorie. Ea se efectuează d
e către: investitor, prin
agenţi deconsultanţă şidiriginţi despecialitate atestaţi conform HG 925/1995 proiectant, pri
specialiştii săi, obligaţi să participe la verificarea în şantier a modului cum se execută l
crările cuprinse în proiecte executant, prin personalul propriu şi responsabilii tehnic
i cu execuţia atestaţi con form HG 925/1995  organele Inspecţiei de stat în construcţii. A.I
I.3.4. Echiparea cu aparatură tehnicomedicală şi utilajele funcţionale necesare este o c
omponentă de bază a funcţionalităţii unităţilor spitaliceşti în raport cu cerinţele de calita
are trebuie să le asigure construcţia. Condiţiile de montaj, racordurile şi alimentarea
cu instalaţii a aparaturii şi utilajelor se stabilesc, după caz, prin proiectul de teh
nologie şi/sau detalii de montaj, elaborate deproiectant, împreună cu furnizorul adjud
ecat prinlicitaţie şi se execută, în funcţie de stipulaţiile din contractele de livrare, sau
de către furnizor, sau de către executantul general al lucrării. Aceste lucrări trebuie
să concorde cu pre vederile generale ale proiectului şi să nu diminueze calitatea ceru
tă pentru construcţie. A.II.3.5. ..Recepţia construcţiilor" constituie procedura de cert
ificare a realizării lucrărilor şi cu celelalte documente cuprinse încartea tehnică a cons
trucţiei întocmită de investitor. Recepţia construcţiilor se efectuează de către investitor (
roprietar), înprezenţa proiectantului şi executantului, îndouă faze: la terminarea lucrărilo
rde execuţie şila expirarea perioadeide garanţie. După punerea în funcţiune a construcţiilor
e derulează perioada de izarantie legală, interval în care se evidenţiază şi remediază defect
le calitative ale lucrărilor de construcţii şiinstalaţii, constatate pe parcursul exploa
tării. A.II.4. EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR SPITALICEŞTI A.II.4.1. Urmărirea în exploatare a
construcţiilor se efectuează pe toatădurata lorde existenţă. Proiectantul stabileşte prindo
cumentaţia tehnică elaborată (caiete de sarcini, inst rucţiuni tehnice de exploatare, pr
oiecte de urmărire întimp a comportării construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor) mod
ul adecvat de explotare a clădirilor spitaliceşti, pentru menţinerea cerinţelor de calit
ate a acestora. A.II.4.2. Proprietarul, utilizatorul (beneficiarul de folosinţă) şi/sa
u administratorii spitalului au obligaţia de a efectua la timp lucrările de întreţinere şi
reparaţiile necesare, pent ru a nu se produce degradări ale construcţiilor şi instalaţiil
or care să afecteze paramentrii de funcţionalitate stabiliţi prin proiect. A.II.4.3. I
ntervenţiile la construcţii şi instalaţii, pe duratade existenţă a clădirilor spitaliceşti, p
ru reamenajări cu aparatură medicală, ex tinderi, se vor face pe bazaunuiproiect aviza
t de proiectantul iniţial al obiectivului sau a unui proiect fundamentat pe conclu
ziile unei expertize tehnice, întocmită
de un expert tehnic atestat (conform HG 925/1995). A.II.4.4. Cartea tehnică a cons
trucţiei va fi păstrată pe toată durata de existenţă a acesteia, proprietarul (beneficiarul
de fo losinţă) având obligaţia de a o completa cu toate documentele şi documentaţiile tehnic
e referitoare la diferitele constatări de defecţiuni, expertizări, lucrări de reparaţii si
intervenţii, modernizări etc, executate pe parcurs. La înstrăinarea construcţiei, proprie
tarul (beneficiarulde folosinţă) va preda cartea tehnică noului proprietar(beneficiar)
. A.II.4.5. Orice reamenajări, modernizări, refuncţionalizări şi extinderi ale clădirilor sp
italiceşti existente, efectuate din fonduri publice, vorurma aceleaşi demersuri lega
le de iniţiere, avizare aprobare, proiectare, execuţie ca şi pentru o construcţie nouă. A.
II.4.6. Pentru orice intervenţii la clădirile spitaliceşti existente, cu execepţiile menţi
onate în Legea 50/1991, se va solicita şi obţine autorizaţia de construire,urinând aceeaşi p
rocedură ca pentru o construcţie nouă. A.II.4.7. La dezafectarea, demontarea sau demol
area construcţiilor spitaliceşti se vor respecta prevederile Legii 10/1995privind ¹pos
tutilizarea construcţiilor". Demolarea construcţiilor se autorizează de administraţia pu
blică locală conform prevederilor Legii 50/1991 (Autorizaţia de desfiinţare). ANEXA A.II
.2. a LISTA AVIZELOR ŞI ACORDURILOR CE TREBUIE OBŢINUTE DIINVESTITOR (BENEFICIAR DE
FOLOSINŢĂ) PE PARCURSUI ELABORĂRII PROIECTULUI A. în faza de studiu a planului urbanisti
c de detaliu (PUD): avize de principiu din partea administratorilor reţelelorpubli
ce, privind asigurarea c utilităţile necesare noului obiectiv (alimenta re cu apă, can
alizare, alimentare cu energi termică, electrică, telefonie, gaze naturale etc.) pre
cum şi modul de racor dare (branşare la reţelele existente în zonă avize de principiu din p
artea administratorilor domeniului publice, drumurilorpublice reţelelor de transpo
rt public etc. după caz  avizul comisiilor de specialitate şi responsabililor legali
pentru amplasamente situate î z one protejate (istorice, arhitectural urbanistice
etc.) după caz  alte avize solicitate de autoritatea care aprobă PUD.
B. în fazade Studiu de prefezabilitate şi Studiu de fezabilitate (pentru in vestiţiile
publice) sau faza de studii preliminare (pentru investiţiile private): Certificat
de Urbanism avizul Direcţiei Sanitare locale sau al Ministerului Sănătăţii avizele tehnice
privind asigurarea utilităţilor (dacă terenul era prevăzut ca destinaţie pri PUZ şi nu sa ma
i elaborat PUD) avizul Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă (IPSMP) a
izul autorităţii teritoriale pentruprotecţia mediului  avizul autorităţii locale privind pro
tecţia la incendiu alteavizesolicitate prinCertificatul de urbanism saude către organ
elede avizar apr obareale investiţiilor publice. C. În faza de Proiect tehnice: aviz
ul comisiei teritoriale privind protecţia la radiaţii avizul autorităţii locale pentru apăr
area civilă privind amenajarea de adăposturi subteran (conf. HG 531/1992). CUPRINS V
OLUMUL 2 V. CERINŢE privind proiectarea clădirilor spitaliceşti conform prevederii Leg
ea10/1995 V.l. Rezistenţă şi stabilitate .......................... ..................
........... ............. .............157 Anexa V.l.Documente conexe...........
.................................................. ...... ..........169
V.2. Siguranţa în exploatare............. ...........................................
..........................171 Anexa V.2. Documente conexe.......................
......................................... ..............186 V.3. Siguranţa la foc.
................................... ............................................
.................188 Anexa V.3. Documente conexe V.4. Igiena, sănătateaoamenilor, re
facerea şi protecţia mediului.......................................................
...................................................... ....................197 V
.4.(A) Igiena mediului interior.................................................
........................... .............197 V.4.(A).l. Mediul higrotermic......
......................................................................197
Anexa V.4.(A).l. Documente conexe V.4. (A).2. Igiena aerului....................
...............................................................201 Anexa V.4.(A)
.2. Documente conexe V.4.(A).3. Igiena finisajelor.............................
......................................................207 V.4. (A).4. Igiena viz
uală..............................................................................
....... 208 Anexa I.4.(A).4. Documente conexe V.4.(A).5. Igiena auditivă .........
...................... ...................................................214 V.
4.(B) Igiena apei ..............................................................
.................................................214 Anexa V.4.(B). Documente co
nexe Anexa V.4.(C) Documente conexe V.4.(C) Igiena evacuării rezidurilor lichide..
.......................................................................... ..227
V.4. (D) Igiena evacuării rezidurilorsolide......................................
.................................. .....220 V.4.(E). Protecţia mediului ..........
................................................................................
........ .222 Anexa V.4. Documente conexe V.5. Izolaţie termică, hidrofugă şi economie d
e energie ......................................................................
......................................................... .....................2
24 Anexa V.5. Documente conexe V.6. V.6Protecţia împotriva zgomotului...............
.......................................... .....................................
...................................23 0 Anexa V.6. Documente conexe V. CERINŢE pri
vind proiectarea clădirilor spitaliceşti conform prevederi Legea 10/1995 CONSIDERENT
E GENERALE Cele şase cerinţe, obligatoriu a fi menţinute pe întreaga durată de existenţă a cl
rii, conformprevederilor Legii 10/1995 sunt următoarele: 1Rezistenţă şi stabilitate · 2Sig
uranţa în exploatare 3Siguranţa la foc 4Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia m
diului 5Izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie 6Protecţia la zgomot Categori
ile de utilizatori ale căror cerinţe, privind funcţionalitatea, calitate a şi siguranţa co
nstrucţiilor şi instalaţiilor, trebuie soluţionate cuprioritate, sunt înordine: pacienţii (c
u prioritate specială cei cu afecţiuni grave) personalul medical (cuprioritate, cei
implicaţi direct înactivităţi medicale cu grad ridicat de risc pentru bolnavi) personalu
l paramedical ce desfăşoarăactivităţi tehnologicesau tehnicepericuloas e.
Riscurile avute în vedere în cazul clădirilor spitaliceşti sunt: a. generale comune tutu
ror clădirilor civile b. specifice spitalelor rezultate din: aglomerare de persoan
e cu capacităţi fizice şi psihice diminuate aglomerare de persoane purtătoarede infecţii m
icrobiene, concomitent cu concentrarea de activităţi (acte medicale) care comportă man
ipulări ale germenilorpatogeni cu risc de proliferare şirăspândire aglomerare de tehnolo
gii, echipamente, instalaţii, cup otenţial de producereaaccidentelor. Prezentul norm
ativse referă, în principal, la c erinţele utilizatorilor raportatela riscurile specif
ice spitalelor. VI. REZISTENŢĂ ŞI STABILITATE V.l.l. CONSIDERENTE GENERALE V. 1.1.1. C
onstrucţiile destinate spitalelor trebuie să asigure satisfacerea exigenţelor utilizat
orilor pe întreaga durată de serviciu în condiţiile unei exploatări normale. De asemenea,
s pitalele fiind construcţii de importanţă vitală pentru societate, ele trebuie să se menţină
stare de funcţionare integrală în timpul cutremurelor sau ale altorcalamităţi na turale.
Pentru realizarea acestor deziderate este necesar ca încărcările susceptibile de aacţion
a asupra clădirii în timpul execuţiei şipe întreaga duratăde exploatare să nu se producă nici
ul din următoarele evenimente: a. prăbuşirea totală sau parţială a clădirii b. deformări de
inadmisibilă ale elementelor structurale care să provoace avarierea elementelor nest
ructurale ale clădirii, a instalaţiilor sau a aparaturii medicale c. avarii ale const
rucţiei rezultând dinaccidente tehnice, V.1.1.2. Asigurarea unei comportări adecvate a
clădirilor spitaliceşti în raport cu cerinţa de rezistenţă şi stabilitate se va urmări în to
apelede realizare a i nvestiţiei (iniţiere, proiectare, execuţie), precum şipe parcursul
exploatăriiacestora(analiza comportării timp). V.1.1.3. Spitalele vor fi proiectate
şi realizate astfel încât să fie satisfăcută cerinţa de rezistenţă şi stabilitate atât pentr
de amplasament şi pentru ansamblul clădirii, cât şi pentru fiecare din părţile componente a
le acesteia: infrastructura de rezistenţă (fundaţii directe, fundaţii indirecte, zidurid
e sprijin, pereţii şi planşeele subsolurilor, etc) suprastructura de rezistenţă (elemente şi
subansambluri structurale verticale şi orizontale) elemente nestructurale (de închide
re, compartimentare, învelitori pe şarpantă, ii&ane suspendate etc)  '· instalaţii aferente
clădirii şi elemente de susţinere ale acestora elemente de pozare fundaţii, susţinere şi fix
re ale echipamentelor electromecanice şi ale aparaturii tehnico medicale.
V.1.1.4. Cerinţa de ¹rezistenţă şi stabilitate" va fi satisfăcută, cuo probabilitate acceptab
lă, pe timpul unei durate de exploatare raţională a clădirii dinpunct de vedere economic
, respectiv tehnico funcţional. V.1.1.5. Satisfacerea cerinţei de ¹rezistenţă şi stabilitate
" se va asigura în toate cazurile de solicitare a clădirii, în afară de situaţiile unor so
licitări cu probabilitate de producere deosebit de mică şi care', din acest motiv, nu
au fost avute în vedere laproiectare,precum şi de cazurile în care se produc erori uma
ne grave înfazele de concepţie, execuţie şi utilizare ale clădirii. V.1.1.6. Semnificaţiater
menilorutilizaţi în definirea cerinţei de¹rezistenţă şi st abilitate" este: a. Prin ¹încărcăr
ibile de aacţiona asupraclădirii" se înţeleg acţiunile şi efectele unor solicitări care, pedu
ata de existenţă a clădirii, supun elementele de construcţie la eforturi unitare care po
tprovoca deformaţii, degradări în timp sauavarii ale acestora. Acţiunile pot fi: cu cara
cter permanent: încărcări gravitaţionale, sarcini utile, vibraţii etc  cu caracter temporar,
darperiodic: încărcări în zăpadă,presiune a vântului, seisme cu caracter excepţional: inund
xplozii, incendii. b. Prin ¹prăbuşire" se înţelege una din diferiteleforme de cedarea cons
trucţiei pe ntru carese definesc stările limită ultime. c. Prin ¹deformaţii de mărime inadmi
sibilă" se înţelege deformarea sau fisurarea clădirii sau a unei părţi a acesteia sau care a
trage anularea ipotezelor făcute pentru adetermina stabilitatea, rezistenţa mecanică s
au aptitudinea de exploatare a clădirii sau aunorpărţi ale acesteia sau acelea care an
trenează o reducere importantă a durabilităţii clădirii. d. Prin ¹avarii rezultânddin acciden
e tehnice" seînţelegdistrugeri parţialeale elementelor sau subansamblelor construcţiei,
provocate de elemente accidentale: o explozie, o încărcare excepţională, sau o consecinţă a
unei erori umane şi care ar fi putut fi evitate sau limitate. V.l.2. EXIGENŢE DE PER
FORMANŢĂ CORESPUNZĂTOARE CERINŢEI DE REZISTENŢĂ ŞISTABILITATE Cerinţei de ¹rezistenţă şi stab
orespund următoarele exigenţe de performanţă pentru clădirea în ansamblu şi pentru părţile sa
mponente: V.l.2.1. Rezistenţa Rezistenţa unei clădiri presupune excludereaoricăror avari
i provenite din eforturile interioare întro secţiune sau întrunelement de construcţie,aşa
cum acestea rezultă din,proprietăţile geometrice şi mecanice ale materialului şi terenului
de fundare, inclusiv din efectul degradării î n timp a acestor proprietăţi.
V.l.2.2. Stabilitate Stabilitatea unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii
provenite din: deplasarea de ansamblu (de corp rigid), efectele de ordinulII dat
orate deformabilităţii structurii în ansamblu, flambajul sau valoarea unor elemente co
mponente. V.l.2.3. Ductilitate Ductilitatea unei clădiri presupune aptitudinea de
deformare postelastică a elementelor şi subansamblelor structurale, deformaţii specifi
ce, rotiri fără reducerea capacităţii de rezistenţă în cazul acţiunilor statice şi fără pierd
cităţii de absorbţie a energiei (încazul acţiunilor dinamice inclusiv cele seismice). V.l.
2.4. Rigiditate Rigiditatea unei clădiri presupune: limitarea deplasărilor şi deformaţii
lorproduse de acţiuni statice, dinamice, seismic e limitareafisurării, încazul elemente
lor de beton,beton armat şi beton precomprim at. V.1.2.5. Durabilitate Durabilitat
ea unei clădiri se referă la: satisfacerea exigenţelor de performanţă de la V. 1.2.1. V. 1
.2.4. pe toată durata de exploatarea clădirii limitarea deteriorării premature a materi
alelor şi părţilorde construcţie datorită pr oceselor fizice, chimice şi biologice. V.l.3. P
RINCIPII ŞI METODE PENTRU VERIFICAREA SATISFACERII CERINŢEI DE ¹REZISTENŢĂ ŞI STABILITATE"
V.1.3.1. Verificarea satisfacerii cerinţei de ¹rezistenţă şi stabilitate" se face, în genera
l, în raport cu stările limită, care se definesc în conformitate cu STAS 10100/075 şi se împ
art în două categorii: a. stări limită ultime (care sereferă la exigenţele de performanţă şis
itate, rezist enţă şi ductilitate) b. stări limită ale exploatării normale (care se referă l
xigenţa de performanţă de rigiditate). V.1.3.2. Verificarea satisfacerii cerinţei de ¹rezi
stenţă şi stabilitate" pe baza conceptuluide stări limită presupune stabilirea unor modele
de calcul corespunzătoare care includ toţi fact orii susceptibili de a interveni. M
odelele de calcul vorfi suficient de precise pentru a estima comportarea clădirii în
ansamblu şi apărţilor sale componente. V.l.3.3 In raport cu stările limită ultime, struct
urile de rezistenţă ale clădirilor se proiectează şi se execută cu un grad de asigurare core
spunzător,diferenţiat după natura cerinţelor si cu acceptarea producerii unor eventuale
avarii locale. Aceste cerinţe sunt: a. Structura în ansamblu precum şi părţile ei componen
tenutrebuiesă se prăbuşeas că sau să sufere avarii importante în timpul execuţiei şi pe toată
u exploatării normate. b. Accidentele în exploatare (explozii, etc) pot produce avar
ii locale, dar înnici uicaz nu trebuie să provoace degradări în lanţ, care să conducă la cons
cinţe disproporţionate faţă de cauza iniţială. c. Intimpul exploatării trebuie efectuateinspe
ileperiodicecare săindici lucrările de întreţinere şireparaţii pentru a se evita degradarea
elementelo structurale produse de acţiuni directedefavorabile sau funcţionarea defec
tuoasă \ instalaţiilor şi echipamentelor (protecţia împotriva coroziunii, a infiltraţiilorde
lichide, etc).
în general, avariile grave pot fi evitate cu menţinerea probabilităţii la un nive accept
abil, prin respectarea nivelelor de performanţă prevăzute pentru proiectar cap. V. 1.5
.5. V.1.3.4. încazul în caremetodele de calcul prevăzute în prescripţii se dovedesc a fi i
nsuficiente sau nu sunt aplicabile întro anumită situaţie concretă, verificare satisface
rii cerinţei de ¹rezistenţă şi stabilitate" se poate face şi prin încercări. Desfăşurarea înc
interpretarea rezultatelor se va face pe baz reglementărilor tehnice specifice. V.
1.3.5. Pentru clădirile spitaliceşti, respectarea cerinţei se asigură şi prin măs urispecif
ic referitoare la: concepţiageneralăşi de detaliu a clădirii, calitateaexecuţiei şi executar
e lucrărilor de întreţinere necesare  proprietăţile, performanţele şiutilizarea materialelor
oduselor de construcţii V.l.3.6. Asigurarea durabilităţii implică măsuri deprotecţie corespu
nzătoare la acţiuni i agenţilor fizici, chimici şi biologici din mediul înconjurător natural
şi de exploatare. V.1.4. FACTORI CARE INTERVIN LA VERIFICAREA SATISFACERI CERINJE
I ESENŢIALE PE BAZA CONCEPTULUI DE STĂRI LIMITA Factorii care intervinla verificarea
satisfacerii cerinţei pe baza conceptului de stă limită sunt: 1acţiunile agenţilor mecani
ci, 2influenţele mediului natural, 3proprietăţile materialelor, 4proprietăţile terenului d
e fundare, 5geometria structurii în ansamblu şi geometria elementelorde construcţii, 6
metodele de calcul. V. 1.4.1. Acţiunile agenţilor mecanici Pentru calculul spitalelo
r se consideră acţiunile încărcărilorpermanente şi de exploatare (utile). Clasificarea şi gru
area acţiunilor, intensitatea acestora precum şi ale coeficienţilorde siguranţă asociaţi sun
t normate (STAS 10101/OA/1/2/2A1). Încărcările date de echipamente şi instalaţii speciale
se vor evalua
ţinând cont de cerinţele furnizorilor acestora. V. 1.4.2. Influenţa mediului natural Încărcăr
le din vânt, zăpadă şitemperatura exterioară precum şi coeficienţii de siguranţă asociaţi sun
(10101/20/21/23/23A) încărcările seismice convenţionale se vor considera conformprevede
rilor normativului PI00 şi ale precizărilor de la V.l .6.2. V.l.4.3. Proprietăţile mater
ialelor V.l.4.3.1. Proprietăţile de rezistenţă şi de deformaţie ale materialelor se definesc
conform principiilorprevăzute înstandardulde verificare a siguranţei construcţiilor(STA
S 10101/0). V.l.4.3.2. Valorile caracteristice, coeficienţii de siguranţă pentru princ
ipalele materiale de construcţii şi valorile de calcul ale rezistenţei acestora sunt p
revăzute în prescripţiile referitoare la proiectarea elementelor de construcţii (beton,
oţel, zidărie, lemn). Pentru alte materiale de construcţii tradiţionale (sticlă, piatră, ips
os etc) valorile caracteristice sunt prevăzute în standardele produselor respective:
STAS 10107/0, STAS 10108/0/1/2, STAS 10104, STAS 856. Pentru materiale de const
rucţii care nu sunt standardizate, valorile caracteristice se vor stabili prin agr
ementele tehnice eliberate de laboratoarele abilitate. V.l.4.4. Proprietăţile terenu
rilor defundare V. 1.4.4.1. Proprietăţile terenului de fundare se vor stabili prin c
ercetare geologică tehnic ă şi geotehnică înconformitate şi cu celelalte reglementări tehnice
specifice. V. 1.4.4.2. Caracteristicile fizicomecanice ale pământurilor se stabilesc
conformprevederilor standardizate. V. 1.4.4.3. Valorile normate şi valorile de ca
lcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de fundare se stabilesc co
nformreg lementărilor tehnice prevăzute pentru diferite tipuri de pământuri. V. 1.4.5. G
eometria structurii înansamblu V. 1.4.5.1. Parametrii geometrici aistructurii în ans
amblul ei şi cei aielementelorde structura se vor încadra însistemul de toleranţe standa
rdizat (clasele de precizie şi valorile toleranţelor)în funcţie de dimensiunile respecti
ve.
V. 1.4.5.2. Elementele nestructurale de construcţie care trebuie să satisfacă cerinţa de
rezistenţa şista bilitate se vor încadra însistemele de toleranţe prevăzute prin reglementăr
le specifice. V. 1.4.5.3. Elementele care nu sunt standardizate se vor încadra în si
stemul de toleranţe prevăzut în agrementele tehnice respective. V. 1.4.6. Metodele de
calcul V. 1.4.6.1. Pentru spitale se folosesc, deregulă, aceleaşi metode de calcul c
a şi pentru toate celelalte construcţii civile şi industriale. V. 1.4.6.2. Pentru calc
ulul structurilordin beton armat se va ţine scama deprevederile reglementărilor tehn
ice specifice acestora. V. 1.4.6.3. Pentru elementele de structură din beton armat
,beton precomprimat, beton cu armătura rigidă,oţel şi zidărie precum şi pentru terenul de fu
ndare, metodele de calcul sunt bazatepe conceptul de stare limită. Pentru elemente
le de structură dinlemn, metoda de calcul este bazată pe conceptulde rezistenţe admisi
bile. Pentru acestea se pot folosi şi metode bazate pe conceptul destare limită, înmăsur
a în care sunt acceptate de standardele internaţionale. Pentru elementele din aceste
materiale, principiile de bază ale metodelordecalcul sunt standardizate. V.1.5. C
RITERII, PARAMETRI Şl NIVELURI DEPERFORMANTA V. 1.5.1. Pentru spitale verificarea
satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate se face cu criteriile sau parametrii
de performanţă folosiţi pentru toate clădirile civile şi industriale precum şicu criteriile
specifice din prezenta reglementare. V. 1.5.2. Nivelurile de performanţă asociate sa
tisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate sunt cele corespunzătoare construcţiilordin
clasa de importanţă Ic onform STAS10100/0. V. 1.5.3. Protecţia antiseismică globală a spi
talelor trebuie să limiteze avariile clementelor structurale şi ncstructurale astfel
ca să se asigure activitatea normală întimpul şi după producerea unui cutremur de intensi
tate corespunzătoare celui avut învedere laproiectare. Spitalele, din punct de veder
e al protecţiei antiseismice, sunt considerate construcţii de importanţa vitală pentru s
ocietate clasa Ide importanţă conform normativPI00 însă alcătuite si dimensionate pentru i
ntensitatea unui seism cu o perioada derevenire de 200 ani. V. 1.5.4.
Pentrupereţiiinteriorineportanţise stabilesc următoarele criterii şi niveluride p erform
anţă: a. deformaţiile normale aleplanului pereteluisub încărcările de exploatarenu trebuie să
depăşească valoarea de 5 mm: b. deformarea instantanee normală a planului peretelui, întru
npunct situat în cen trul unui clement de perete, datorită rezemării unei persoane max
. 5 mm: c. deformaţia remanentă provocatăde încărcările de exploatare nu trebuie să fie mai m
re de 10% dindefo rmaţia instantanee normală pe planul pereţilor. V. 1.5.5. Acceleraţiav
ibraţiilorclădiriisaua uneia din părţile sale componentesubac ţiunea încărcărilor seismice se
mitează. în funcţie de frecvenţă, după cumurmează: : a) acceleraţia verticală (a) în ms înfun
cvenţa (0 fi 4lHz f 48 Hz f8100 Hz a 10'4 a5 X 10 3102 a6,25XfX104
b) acceleraţia verticală (a)infuncţie de frecvenţa (0. eu condiţia cavitezaungh iulară de to
rsiune a clădirii să fie mai mare de 0.012 rad s. f<l Hz a 0.1 f4 1 2 Hz a 3.6X 103
f2100 Hz a 1.8 X fX10 V. 1.5.6. Variaţia vitezei de mişcare a ascensorului nuva depăşiva
lorile: :2 2 acceleraţia. 1.2 ms deceleraţia 9.81 ms
V.1.6. REGULIDEPROIECTARE Prezentele instrucţiuni stabilesc prevederi deproiectare
specifice construcţiilorde spitale, completate faţă de cele cuprinse în prescripţiile cuc
aracter general valabile pentru construcţiile civile şi industriale. La proiectarea
antiseismică a spitalelor se vor aplica prevederile prescripţiei ¹Normativ pentru proi
ectarea antiseismică a construcţiilorde locuinţe, social culturale, agrozootehnice şi in
dustriale" indicativPI00, completate si sau modificate, după caz,cuprevederile cup
rinse în prezentul normativ. Prezentele prescripţii au caracter minimal şi nu sunt lim
itative. V. 1.6.1. Principii pentruproiectarea structurilor V. 1.6.1.1. Inproiec
tarea antiseismică bazată pe aplicarea prevederilordin prezentul normativ se admite
ca. sub acţiunea cutremurelor avute in vedere la proiectare (definite prin acceler
aţiile maxime ale terenului aşa cum rezultă din harta de microzonare din normastivul P
100 construcţia nu poate suferi: a. La dementele structurii de rezistenţă: degradări lo
cale, limitate ca amploare, în zone cu
deformaţii postelastice asociate mecanismului de plastificare urmărit a se realiza p
rin proiectare, în care accesul pentru reparaţii este facil, care nu pun în pericol vi
eţi omeneşti sau valori materiale importante şi care nu pot genera întreruperi de funcţion
are b. La elementele nestructurale pe care sunt fixate instalaţii şi echipamente scum
pe şi cu rol esenţi al în funcţiunea spitalului: degradări locale, limitate ca amplasare,
accesibile reparaţiilor, care nu punînpericol vieţi omeneşti sau valori materiale import
ante şi care nupot genera întreruperi în funcţionare c. La celelalte elementenestructural
e: degradări mai extinse, darcare nupun în peric olvieţi omeneşti sau valori materiale i
mpoftante şi care nupot genera întreruperi de funcţionare. V. 1.6.1.2. Legăturile dintre
structura clădirii şi elementele nestructurale sau instalaţiile şi echipamentele esenţial
e pentru funcţionarea spitalului, trebuie să fie capabile să preia fără degradări eforturile
generate de deformaţiile clădirii induse de acţiunea seismică. V. 1.6.1.3. Infrastructu
ra şi fundaţiile spitalelor se vor asigura fără avarii semnificative pentru capacitatea
maximă a suprastructurii. V. 1.6.1.4. Pentruoricetip de structură şi pentru zona deamp
lasament deformaţiilemaxime relativede nivel r max", provocate de acţiuneaseismică, vo
r ficel mult: r rmax = Ð=0,0035 conform normativului P100. max He V.l.6.2. Calculu
lde ansamblu al structurilor laacţiunea seismică V. 1.6.2.1. Calculul antiseismic se
va face în conformitate cu normativul P100 cu precizarea că la stabilirea încărcărilor se
ismice pentru calculul de ansamblu al structurii spitalelor, coeficientul de imp
ortanţă se va considera <x=l ,75. V. 1.6.2.2. Se recomandă ca structurile de rezistenţă al
e construcţiilor de spital cu mai mult de 2 niveluri şi amplasate înzona seismelor de
calcul AB să fie calculate princel puţin una dintre metodele de calcul de complexita
te superioarăprezentate în Normativul PI00. V. 1.6.3 Alcătuirea dedetaliua structurilo
r de rezistenţă V.l.6.3.1. Infrastructura V. 1.6.3.1.1. Infrastructura construcţiilorp
entru spitale, care include fundaţiile şi subsolul, va constitui unsistem spaţial capa
bil să transmită la teren încărcările verticale şi orizontale de calcul, în limitele eforturi
or unitare de calcul ale terenului şi ale deformatiilor compatibile cu conditiile
de exploatare normală a clădirilor. Infrastructura se va concepe cao cutie rigidă alcătu
ită din fundaţii, pereţii subsolului, placa pardoselii subsolului şi planşeului peste subs
ol. Infrastructurarigidă se recomandă şi la clădirile cu
subsol cu regim mic şi mediu de înălţime, în general pentru toate tipurile de clădiri cu sub
sol. Se prevede obligatoriu în cazul terenurilor slabe, sensibile la umezire sau c
ontractile şi înzonele seismice AC. V. 1.6.3.1.2. Proiectarea infrastructurilor pent
ru spitale se va face numai pe baza unui studiu geotehnic întocmit de o unitate de
specialitate atestată. Se va evita amplasarea spitalelor în zone cu teren instabil
(maluri, râpe, terenmlăştinos, nisipuri lichefiabile, teren inundabil, teren cu tasări m
ari). V. 1.6.3.1.3. încazul terenurilordificile, în faza de proiectare, se vor lua măs
uri necesare, după caz, pentru: stabilizare, consolidare, epuismente, terasam ente
. aducerea caracteristicilorde rezistenţă şi deformabilitate ale terenului la ni velul
cerinţelor (compactare, vibrare, silicatizare, etc) drenare, colectare şi evacuare a
apelorde suprafaţă sau pluviale. V. 1.6.3.1.4. Fundaţiile vor trebui proiectate şi exec
utate astfel încât să respecte următoarele exigenţe: Fundarea seva face p estraturi de ter
en compacte şi omogene de regulă caracteristicile terenului la niv elul de fundare vo
r fi uniforme pe toată suprafaţa clădirii. în cazul în care amplasamentul prezintă di sconti
nuităţi de structură a solului, construcţia va fi plasată integral pe una dinpărţile omogene.
Se va asigura trasmiterea cât mai uniformă a încărcă rilor la teren. Nu se va depăşi capacita
ea portantă a terenului în nici o zonă a fundaţiei. Adâncimea de fundare să fie cel puţin adâ
mea limită de îngheţ Se va asigura protecţia armăturii şi betonului contra factorilor agresi
vi din sol. V. 1.6.3.1.5. Pentru infrastructură se recomandă următoarele materiale şi so
luţii constructive Fundaţiile vor fi prevăzute din beton simplu şi/saubeton armat sau alt
e materiale atunci când sunt impuse princerinţe deosebite. Pentru construcţiile etajat
e, dimensionarea elementelor infrastructurii la acţiunea seismică de calcul va fi făcu
tă astfel încât starea limită de rezistenţă a acestora şia terenului să nu poată fi atinsă în
atingerea stării limită de rezistenţă a structurii. Pentru clădirilecu structura încadre şi c
subsol sevor prevedea fundaţii continue subpereţii subsolului, stâlpii fiind plasaţi la
intersecţia pereţilor cel puţin în 50 % din rigiditatea şi rezistenţa pereţilorde subs ol).
entru structurile în cadre fără subsol, toate fundaţiile stâlpilor vor fi legate printro r
eţea bidirecţională de grinzi de fundaţie. Reţeauade grinzi de fundaţie poate fi redusă l a 5
% din numărul stâlpilor în cazul construcţiilor amplasate în zonele de intensitate seismi
că DF sau în cazul construcţiilor fundatepe teren foarte bun(teren stâncos, pietrişuri com
pacte , etc): înaceste cazuri este obligatorie prevederea grinzilorde fundaţie (socl
uri ar mate)pe conturul clădirii şi
realizarea la nivelul pardoselii parterului aunei placi din beton armat legata c
u st âlpii. Subsolulrigid vafi alcătuit din pereţi de beton armat pe conturşi in interio
r, p entru rigidizare şicompartimentare. Pereţii subsolului se vordispune obligatori
u în prelungirea diafragmelor suprastructurii. Infrastructurarigida va rezema obli
gatoriupe fundaţii continue sau pe radier. Pentru clădiri până la3 niveluri(P+2) cu stru
ctura în cadre, amplasate în zoneseis miceDF. şicare au terende fundare foarte bun. se
admit subsoluri cupereţi numai pe contur şi îninterior cu stâlpi. în cazul in care constr
ucţiile sunt amplasate pe terenuri dificile de fundare se vor respecta, după caz, pr
evederile de alcătuire generală şi detaliere constructivă din normativele P7. P70 sau CI
60 (piloţi în cazul fundaţiilor indirecte). Pentru situaţiile încare sunt necesare lucrări d
e îmbunătăţire a terenului, acestea vor fi r ealizate numai pe baza unui proiect verific
at conformprevederilor IIGR 731 1991. Prinproiect se va justifica alegerea soluţie
i de fundare (consolidare a terenului sau fundare indirectă). V. 1.6.3.2. Stâlpi V.1
.6.3.2.1. Stâlpii trebuie proiectaţi astfel încât, sub acţiunea încărcărilordingrupările fund
ale şi speciale: să fieînzestraţi cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, r
igiditateşi du ctibilitate: să fiecapabil să preia eforturi suplimentare careaparcaurm
are a cedării unui element structural (altor elemente structurale) situat învecinătate
să fieastfel concepuţi încât în cazul depăşirii accidentale a caracteristicilorde rezi stenţă
nuia din ei. să transmită elementelor structurale învecinate eforturi suplimentare car
e apar să nu producă prăbuşirea clădirii sau aunei părţi a acesteiaîncazul cedăriiaccidental
i stâlp deformaţiile lor să fie limitate pentru a nu se produce distrugerea sau avarier
ea semnificativă a clementelor nestructurale şi sau a echipamentelor si instalaţiilor
adiacente. V. 1.6.3.2.2. La dimensionare se vor avea învedere şi următoarele condiţii: a
sigurareaunei rigidităţi suficiente pentru satisfacerea prevederilor care limitează de
formaţiile provocate de seisme: limitarealavalori corespunzătoare a eforturilor axia
le de compresiune, pentruasigurarea unui răspuns ductil al stâlpului solicitat de încărcăr
i seismice protecţia stâlpilor împotriva inducerii în ei de către acţiuni seismice de intens
tate ridicată a unordeformaţii mari îndomeniul postelastic. prin dirijarea producerii
articulaţiilor plastice cu prioritate îngrinzi şi în secţiunile de la baza pereţilor structu
rali. V.l.3.3. Grinzi Grinzile trebuie proiectate astfel încât, sub acţiunea încărcărilor di
n grupările fundamentale şi speciale: să fie înzestrate cu caracteristici suficiente de
rezistentă, stabilitate, rigiditate si ductibilitate să fie apte să preia eforturile su
plimentare generate deo eventuală cedare a altor elemente structurale (grinzi, zon
e deplacă, etc.) situate în vecinătate: să fie capabile să transmită elementelor structurale
învecinateeforturile suplimen tare careapar în caz de depăşire accidentală a caracteristi
cilor de rezistenţă pentru una dinele: -
să constituie elementestructurale în care se produc cuprioritate plastificări. înaint e
ca acestea să ia naştere în elemente verticale pe care reazemă. în cazul apariţiei unor efor
turi mari din cutremur şi să se plastifice înaintea clementelor verticale adiacente pe
măsură ce eforturile se măresc: să nu producă prăbuşirea clădirii sau aunei pă rţi important
în cazul cedării accidentale a unei grinzi. Deformaţiile grinzil or vor fi limitate l
a valori acceptabile pentru anu se produce distrugerea sau avarierea semnificati
vă a elementelor nestructuralc şi sau a echipamentelor şi instalaţiilor adiacente. Grinz
ile vor fi înzestrate cu capacităţi corespunzătoare de ductilitate. V.l.6.3.4. Pereţi stru
cturali V. 1.6.3.4.1. Pereţii structurali trebuie proiectaţi astfel încât sub acţiunea încărc
lor din grupările fundamentale şi speciale: să fie înzestraţi cu caracteristici suficiente
de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi ductibilitate să fie apţi să preia în condiţii fa
ile, întreaga încărcare seismică orizontală care acţionează asupra structurii sau aunei părţi
ificative din ea. inclusiv eforturile suplimentare generate de torsiunea de ansa
mblu a clădirii: să asigure întregului ansamblu structural caract eristici de rigidita
te suficiente pentru satisfacerea condiţiilorde deformabilitate impuse să poată prelua
eforturile suplimentare care aparca urmarea cedăriialtor elemente structurale situ
ate învecinătatea lor să nu se producă avarierea gravă sau prăbuşirea clădirii, respectiv a
pâini i mportante din ea. în cazul cedării accidentale a unui perete structural. V. 1.
6.3.4.2. La dimensionarea pereţilor structurali se va ţine seama de următoarele condiţii
: numărul pereţilor, forma şi dimensiunilesecţiunilor transversale ale acestora, precums
i poziţiile lor înplanvor asigura: caracteristici de rigiditate cu valori apropiate
pe cele douădirecţii principale ale ansamblului structural: limitarea intensităţii efort
urilor unitare axiale, normale şi de lunecare,pentru a micsora probabilitatea cedări
lor casante provocate de acţiunea forţei tăietoare realizarea unei rigidităţi corespun zătoa
e a ansamblului structural la torsiunea generală, prindispunerea de pereţi structura
li pe contur sauîncolţuri ev itarea producerii fenomenului de pierdere a stabilităţii lat
erale (voalare) producerile de deformaţiiplasticesub acţiunea încărcărilor seismice de mare
inten sitate va fi dirijată în zone ale pereţilorprestabilite prin proiect, în acord cu
mecanismele structurale de plastiftcare dorite (de regulă, în grinzile de cuplare a
montanţilordiafragmelor cu goluri şi în secţiunile de la baza pereţilor la primul nivel d
eformabil al structurii) în cazulpereţilor de zidărie, va fi evitată produce/ea de strivi
ri locale ale acestora din interacţiunea lor cu stâlpii şi grinzile adiacente. V.l.6.3
.5. Plăci
Plăcile trebuie proiectate astfel încât, sub acţiunea încărcărilordin grupările fundamentale
cifice: să posedecaracteristici suficient e derezistenţă, stabilitate,rigiditate si du
ctibilitate, atât faţă de încărcările orizontale  în legătură cu încărcările orizontale, şi î
le seismice, se face precizarea că plăcile, împreună cu grinzile şi centurile, trebuie să co
nstituie elemente de mare rigiditate în planul lor, cu roldeterminant în mobilizarea
celorlalte elemente structurale (pereţi şi stâlpi) la preluarea acestor încărcări şi la redi
tribuirea eforturilor între elementele verticale suprasolicitate şi cele mai puţin încărca
te să transmităîncondiţiiavantajoase, încărcările verticale şi orizont ale la elementelestru
le pe care reazemă (grinzi, stâlpi şi pereţi structurali) să poată prelua eforturile suplime
tare generate de cedarea unui elemem struct ural adiacent să nu producă prăbuşirea clădirii
sau aunei părţi importante dinea, în căzu cedării accidentale a unei zone de placă Dimensio
area şi modulde alcătuire al plăcilor structurale vor avea în veden asigurarea nivelelor
normate de protecţie fonică şi, după caz,protecţia termică: spaţiilor pe care le delimitează
NEXA V.l.A DOCUMENTE CONEXE STAS 10101/OA Acţiuniînconstrucţii. Clasificarea şigruparea
acţiunilorpentru construcţii civile şi industriale. STAS 10101/2 Acţiuni în construţii. încăr
datorate procesului de exploatare. STAS 10101/2Al Acţiuni în construcţii. Încărcăritehnologi
ce din exploatare pentru construcţii civile, industriale şiagrozootehnice. STAS 1010
1/20 Acţiuni'în construcţii. încărcări date devânt. STAS 10101/21 Acţiuni în construcţii. înc
zăpadă. STAS 10101/23 Acţiuni în construcţii. încărcăridate de temperatura exterioară. STAS
/23 A Acţiuniîn construcţii. încărcări date detemperaturi exterioare în construcţii civile şi
striale. STAS 10101/0 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.
STAS 10107/0 Construcţii civile şiindustriale.Calcululşi alcătuirea elementelor structur
ale de beton, beton armat şi betonprecomprimat. STAS 10108/0,1,2 Construcţii dinoţel.
STAS 10109/1 STAS 10104 elementelor structurale. STAS 856 STAS 1242/1 STAS 1243
STAS 3300/1 STAS 3300/2 directe. STAS 8600 tolerante. Construcţii civile, industri
ale şi agricole. Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor. Construcţii din zidă
ie. Prevederi fundamentale pentru calculul Construcţii de lemn. Prescripţii pentru p
roiectare. Terende fundare. Principii generale de cercetare. Teren de fundare. C
lasificarea şi identificarea pământurilor. Terende fundare. Principii generale de calc
ul. Terende fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării Construcţii civil
e, industriale şi agrozootehnice. Sistem de P100 Normativ pentruproiectarea antise
ismică a construcţiilorde locuinţe, socialculturale, agrozoetehnice şi industriale. P2 N
ormativprivind alcătuirea, calculul şi executarea structurilordir
zidărie. P85 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilorcu structura dii di
afragme de beton. V.2. SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE Cerinţa de siguranţă în exploatare implica la
protecţia utilizatorilor clădirilor spitaliceşti împotriva riscului de accidentare în tim
pul exploatării clădirii precum şi în timpul utilizării spaţiului imediat înconjurător, respe
v: A. Siguranţa cu privire Ia circulaţia pedestră. B. Siguranţa cu privire la circulaţia c
u mijloace de transport mecanizate C. Siguranţa cu privire la riscuri provenite di
n instalaţii D. Siguranţa cu privire Ia lucrările de întreţinere E. Securitate cu privire
la intruziuni şi efracţii Zonele avute în vedere: spaţiulpublic din imediata vecinătate a
incintei, inclusiv acceseleînincintă(pentru cerinţa A E) incinta clădirii, inclusiv zonele
de acces în clădire (pentru cerinţa A CE) spaţiul interior al clădirii (pentru cerinţa AB
RVAŢIE: La proictarea spitalelor din punct de vedere al cerinţei de ,,siguranţa în explo
atare " se va ţine cont şi de prevederile cuprinse în ,, Normativ privind proiectarea
clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare ". V.2.(A). S
IGURANŢA CU PRIVIRE LA CIRCULAŢIA PEDESTRA implică la protecţiautilizatorilor împotriva ri
scului de accidentare în timpul desfăşurării activităţii, sau deplasării pedestreatâtîn inter
clădirii (p e · orizontală şi verticală) cât şi în exteriorul clădirii (spaţiul public din i
vecinătate şi incinta clădirii). CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTA V.2.(
A).l. Siguranţa cu privire la circulaţia exterioară clădirii V.2.(A).1.1. Circulaţiaîn cadru
l incintei a. circulaţia carosabilă se va rezolva separat de ceapietonală. b. încazul in
cintelor spitaliceştimari, saua celorcuorganizarea pavilionară, carosab ilelede acce
s la intrarea principală, la parcaje şi la intrarea serviciului de urgenţă, vor fi prevăzu
te cu trotuare (pavate, înălţate faţă de carosabil, avândbordura teşită). c. pentru accesul d
rgenţă (cazul spitalelor cu sector de urgenţă important) se va prevedea alee carosabilă di
stinctă (inclusiv pietonală) cât mai scurtă şi liberă deoriceobstacol. d. denivelările de pe
raseele de circulaţii (carosabilă şi pietonală) mai mari
de 2,5 cm, vor fi preluateprin pante de max.8%. e. locurile periculoase dinpunct
de vedere al circulaţiei, vor fi asigurate împotriva accidentării şi vor fi semnalizate
vizibil. f. pe traseele de circulaţie dinjurul clădirilor, la ieşirea din clădire, înzone
le cu1po tenţial de accidentare, precum şi la punctele de alimentare cu apă vor fi l p
revăzute instalaţii de iluminate. V.2.(A). 1.2. Condiţii de parcare a. parcajele pentr
u personalul spitalului se!vor rezolva fie suprateran(amplasate | grupat în zona d
e intrare înincintă), fie subteran (în cazul în care spitalul nu permite altă rezolvare) a
stfel amenajate încât să nu afecteze circulaţia pietonală. OBSERVAŢIE: Se recomandă ca zona d
parcare pentru autoturismele vizitatorilor, studenţilor, aparţinătorilor, etc, să fie o
rganizată în afara incintei. V.2.(A).2. Siguranţa cu privire la accese V.2.(A).2.1. Cr
iterii de rezolvare şidiferenţiere V.2.(A).2.1.1. Accesele în incintă vor fi strict limi
tate ca număr şi cuposibilitate de control, în vederea asigurării condiţiilor speciale de
igienă, intimitate şi linişte, corespunzătoare specificului spitalicesc. OBSERVAŢIE: /. Se
recomandă închiderea perimetrală a incintei şi practicarea unui acces unic controlat. 1
In cazul incintelor spitaliceşti mari sau a celor care găzduiesc mai multe unităţi sanit
are, administrate distinct (23 spitale autonome, sau spital + policlinică, sau spi
tale cu importante activităţi de învăţământ şi/sau cercetare), se pot practica unul sau două
e suplimentare, funcţie de situţia concretă.
2In cazul spitalelor cu sector important de urgenţe medicale, se va asigura un
acces distinct pentru autosalvări, cât mai aproape de accesul corespunzător din clădire.
Dacă se utilizează transportul cu helicoptend se va prevedea o pistă de aterizare nu
departe de accesul respectiv în clădire, legată de acesta prin alee carosabilă + pietona
lă. V.2.(A).2.1.2 Accesele în clădire se vor diferenţia în funcţie deurmătoarele criteri ide:
a. igienă şi asepsie accese curate (internare bolnavi, sector urgenţă) accese neutre(per
sonalmedical, pacienţi ambulatori, vizitatori, aparţinători, stude nţi, cercetători, aprov
izionare farmacie, aparaturămedicală) accese murdare (aprovizionare cu alimente, pro
sectură, staţii
şi centrale termice, ateliere şi depozite gospodăreşti, platformă deşeuri) b. tipul de inter
venţie medicală acces consultaţii acces internări acces urgenţe (asigurat cu spaţiu de intra
re acoperit şi închis lateral parţial pentru descărcare ambulante) c. categoriile de uti
lizatori · accese persoane bolnavi personal medical şi paramedical studenţi, cercetări v
izitatori, aparţinători
1. · accese produse produse farmaceutice şide uz medical
alimente echipamente şi materiale de întreţinere combustibili
2. deşeuri accese speciale cadavre animale pentru cerceta re substanţe radioactive b
utelii de oxigenşi fluide medicinale d. profilul medical secţii pentru adulţi pediatri
e maternitate bolnavi contagioşi
acces acces acces acces
Este obligatoriu ca accesele diferenţiate funcţie de profilul medical să fie distincte
între ele. OBSERVAŢIE: /. Numărul de accese în clădire şi modul de cuplare a acestora este
dependent de mărimea şi profilul spitalului, de structura medicală şi organizarea pe sec
toare a acestuia, de compatibilitatea dintre fluxuri, de soluţia arhitecturalfuncţio
nală adoptată (monobloc, pavilionar, ansamblu de clădiri articulate, dezvoltare pe mai
multe sau mai puţine niveluri etc.) precum şi particularităţile amplasamentului. 2. Est
e necesar a se analiza şi a se stabili echilibrul just între necesitate a diferenţieri
i funcţionale a acceselor şi necesitatea evitării intrărilor necontrolate în spital. V.2.(
A).2.2. Condiţii de conformare a. accesul unic în incintă va avea porţi distincte pentru
pietoni şi autovehicule b. dimensionarea acceselor în clădiri se va face ţinânduse cont a
tât de necesităţile procesului medical cât şi de cele privind
evacuarea în caz de incendiu, alegânduse ca soluţie cea mai severă. c. accesele în clădire p
entrubolnavii ce nu se pot deplasa singuri se vor rezolva c u uşiîndouă canate, fără pragu
ri având lăţimea liberă: 1 = min. 1,10 m (targa, cărucior) l = min. 1,40 m(brancardă cu apar
atură ataşată) d. podestele de intrare în clădiri vor avea dimensiunea: . min. 1,50 x1,50
m(pentru relaţii complete cărucior handicapat) e. accesul pepodestulde intrare se va
asigura inclusiv prin intermediul unei rampe cu: l = min. 1,20 m lib er . panta
max. 8 % f. accesul la urgenţă, carosabilul pentru autosalvări va fi rezolvat încât să fie
adus la cota pardoselii interioare (denivelările vor fi preluateprin pante de max.
8 %) g. accesele înholuri şi săli de aşteptare vor fi prevăzute cu Windfanguri h. accesel
epentru serviciitehnice şi aprovizionare se vordimensionade la caz la ca z, funcţie
de cerinţele tehnologice. V.2.(A).3. Siguranţaîn timpul deplasăriisiactivităţilor curentelai
nterior ulclădirilor 1 V.2.(A).3.1. Măsuri de siguranţă generală Pentru siguranţa pacienţilor
spitalului, persoane cu capacităţile fizice diminuate de boa lă se vor asigura,princon
ceptulde organizare funcţională generală, următoarele cerinţe: a. se vaevita interferareap
rincipalelor trasee de circulaţie (inclusiv a holurilor de . aşteptare) utilizate de
bolnavii spitalizaţi cu acele fluxuri depersoane şi materiale 1 care prin specificu
l lor funcţional pot crea situaţii de risc, cum ar fi: fluxurile de mare viteză propri
i serviciului deurgenţă sau legăturii acestuia cu blocul operator central (în cazurile cân
d serviciul de urgenţă nu are săli de operaţie proprii) fluxurile relativ aglomerate pro
prii sectorului de învăţământ (amfiteatre, săli de cursuri) sau sectorului de consultaţii pen
ru pacienţi (ambulatori) fluxurile de aprovizionare, celecu manipulări importante de
materiale sau cu den sitate marede mijloace detransport peroţi (cărucioare, tărgi) OB
SERVAŢIE: Cerinţele de mai sus devin cu atât mai stricte cu cât categoria de pacienţi este
mai sensibila privind expunerea la factori de risc (din categoria celor de mai
sus), cum ar fi: copii bolnavi, adulţi grav bolnavi din secţiile de terapie intensivă,
gravide, arşi sai mari traumatizaţi în accidente. Pentru aceştia se va asigura, pe cât po
sibil, comasarea funcţiunilor de diagnostic tratament adresate lor, în imediata apro
piere a secţiei de paturi, pentru a nu mai fi necesara deplasarea pe circulaţiile co
mune ale spitalului.
b. se interzice ca circulaţiile comune,pe carese deplasează înmod curent pacienţii, să tra
verseze se rvicii sau compartimente în care activităţile specifice presupundegajări de n
oxe, manipulări de substanţe nocive, risc de infectare sau iradiere. Astfel de servi
cii sunt laboratoarele clinice, prosectura şi laboratorulde anatomie patolo gică, un
ităţile nucleare cu surse închise sau deschise, secţiile de bolnavi infecţioşi, compartiment
ele în care este necesară menţinerea unor condiţii stricte de igienă, asepsie, sterilitate
, cum ar fi: bloculoperator, blocul de naşteri, farmacie, secţiile de terapie intens
ivă, arşi, nounăscuţi, pediatrie. d. sistemul general de circulaţii orizontale (coridoare,
holuri) trebuie să fie cât mai compact pentru scurtarea distanţelor deparcurs ale bol
navilor şi personalului de îngrijire, trebuie să faciliteze oorientare uşoară la interioru
l clădirii şi trebuie să asigure condiţii de deplasare favorabile şi sigure atât pentru pers
oane pepicioare cât şi pentru cele ce se deplasează cu diferite mijloace detransport p
eroţi cărucioare, tărgi, paturi traseele trebuie săfiedrepte,fără accidente volumetrice pe p
arcurs (îngustări, dec roşuri, cotituri bfuşte si intersecţii fără vizibilitate, praguri sau
enivelări) traseele de circulaţie vor fi marcate cu semnale grafice vizibile indicând
direcţiile de parcurs spre diferitele compartimente si localizarea acestora. e. si
stemul de organizare a circulaţiilor la interiorul clădirilor spitaliceşti va asigura
accesul operativ al forţelor de intervenţie în caz de incendiu, precum şi evacuarea util
izatorilor în condiţii de siguranţă. V.2.(A).3.2. Dimensionarea căilor de circulaţie Căile de
circulaţie în încăperile în care se desfăşoară diverse activităţi se dimensionează î n funcţi
funcţionale, de prescripţii tehnologice privind aparatura şi echipamen tele, de tipul
şi gabaritele mijloacelorde transport, de modulde mobilare, denumărul şi categori ile
de utilizatori. V.2.(A).3.2.1. Lăţimea liberă a spatiilor de circulaţie în salonul de bol
navi va asieura: accesul cu targa până la patul bolnavului (paralel cu acesta) depla
sarea cu scaunulpe rotile (pentr u minim unuldin paturi), manevrarea şi scoaterea
din salon a patului (cu roţi şi fără roţi). a. paturile sevordispune perpedincularpe peret
elela care se adosează şivor fi libere pe ambele laturi pentru a permite manevrarea
bolnavului de cătrepersonal ul de îngrijire. b. distanţa liberă întredouă paturiparalele va
fi: min. 0,70 m în saloaneobişnuite pentru adulţi (accescu targa) min. 0,90 m în saloane
pentrubolnaviice se deplasează cuscaunul rulant min. 1,20 m însaloanede terapie inte
nsivă(acces la aparatura medicală) c. distanţa liberă între capulpatului şi perete (aşezarea
aturilorpe un front) va fi: · min. 1,20 m paturi obişnuite · min. 1,35 m paturi rulant
e distanţa liberă
între capetele paturilor (aşezarea paturilorpedouă fronturi) va fi: min. 1,40 m paturi
obişnuite min. 1,50 m paturi rulante V.2.(A).3.2.2. Lăţimea liberă a spatiilor de circu
laţie în toate încăperile în c are au acces pacienţii va fi asigurată corespunzător situaţiei
rete, astfel: a. pentru pacienţi în scaun rulant min. 0,90 m deplasare în linie dreaptă
min. 1,00 m întoarcereîn unghi drept min. 1,50 m spaţiu pentru manevră b. pentru pacienţi
pe targa min. 0,70 m deplasare în linie dreaptă min. 1,80 m întoarcereîn unghi drept min
. 2,20 m spaţiu pentru manevră V.2.(A).3.2.3. Lăţimeacoridoarelor se va stabili în funcţie d
e destinaţia acestora, respectiv funcţie de categoria utilizatorilor, fluxurile de p
ersoane şimateriale, mijloace de transport, m odul de soluţionare a zonelorde staţiona
re şi aşteptare, determinant fiind criteriul cel mai sever. a. lăţimea liberăa coridoarelo
rprincipale în unităţilede îngrijire diagnosticşi tratament vafi: 1. · min. 2,20 m transport
targa 2. · min. 2,40 m transport pat cu rotile lăţimea liberă a coridoarelor cu zone de
aşteptare dealungul pereţilor va fi: min. 2,40 m aşteptarepeo latură min. 3,50 m aşteptar
epe două laturi lăţimea liberăacoridoarelor ceconstituie şicăi de evacuare va fi stabilită şi
ncţie de prevederile normativului de protecţie corrtra incendiilor. OBSERVAŢIE: /. Se
recomanda ca zonele de aşteptare pentru pacienţi să fie soluţionate în buzunare laterale t
raseului de circulaţie propriuzisă, pe cât posibil luminate natural, asigurânduse astfel
şi iluminarea coridorului. . 2. Zonele de aşteptare pentru bolnavii grav se vor amp
lasa în spaţii închise faţă de coridor şi . faţa de celelalte zone ae aşteptare. V.2.(A).3.2.
mealiberă a încăperilor vafistabilită funcţiede cubajul de aer necesar, condiţionările tehnol
gice (gab arite, aparatură, trasee, instalaţii) precum şi asigurarea iluminatului natu
ral în profunzimea încăperilor,dar: min. 2,40 m pe căile de circulaţie principale min. 2,80
m în saloanele de bolnavi şi toate celelalte spaţii în care se desfăşoară activităţi medical
V.2.(A).3.2.5. Gabaritele uşilor se stabilesc înfuncţie de destinaţia încăperii respectiv fu
ncţie de categoriile de utilizatori, gabaritele aparaturii, utilajelor şi mobilierul
ui, tipul mijloacelorde transport, precum şi funcţie de poziţia uşii în sistemul căilor de e
vacuare. a. înălţimea liberă a uşilor curente va fi: min. 2,04 m lăţimea liberă a uşilor va f
n. 1,05 m la saloane bolnavi  min. 1,40 m la săli operaţii şi trasee pe care se deplasea
ză bolnavi pe targa min. 0,90 m la spaţiile de diagnostic tratament min. 0,70 m la gru
puri sanitare pentru pacienţi valizi  min. 0,80 m la grupuri sanitare pentru persoan
e handicapate. pe căile de evacuare, dimensiunile uşilor se vorstabili conform norma
tivului de protecţie contra incendiilor. V.2.(A).3.3. Modul desoluţionare a elemente
lor de construcţie şi dotare fixă pe căile de circulaţie V.2.(A).3.3.1. Condiţii de rezolvar
e a uşilor a. pe traseele de circulaţie ale pacienţilor uşile vor fivizibile, având înscrisu
ri privinddestinaţia încăperilor, vor avea sisteme de acţionare simple, iară risc debl oca
re si nu vor avea praguri  b. prin modulde amplasare sau sensul de deschidere,uşile
nu vor limitasau împie dica circulaţia, nu vor lovi persoanele care. circulă sau îşidesfăşoar
ctivitatea, n u se vor ciocni între ele la deschiderea consecutivă. c. uşile batante p
recum şi uşile amplasate transversal pe traseele de circulaţie vor avea geam la înălţimea co
respunzătoare ochilor. OBSERVAŢIE Nu se recomanda uşi cu geam pe toată înălţimea pe traseele
e circulaţie a pacienţilor pe targa sau în scaun rulant. In cazul in care se utilizează
astfel de uşi, partea inferioară a acestora se va proteja cu hare sau grile. d. uşile
amplasate pe căile de evacuare şi adiacent acestora sau cele care închid spaţii cu peric
ol de incendiu sau explozie vor respecta prevederile din normativul de protecţie c
ontra incendiului. e. uşile careînchid încăperi în care se utilizeazăsursede radiaţii sevor e
rana coresp unzătorşi vor purtamarcaje sau semnalizări de atenţionare (conform cuprevede
rile ¹Normativului republican de lu cru cu radiaţii nucleare"). f. uşile care închid spaţi
i în care se lucrează cu substanţe ce degajă noxe, vor avea prevăzute sisteme de etanşare şi
orpurta marcaje de atenţionare sau de interzicere a accesului, după caz g. uşile culisa
nte sau componentele culisante ale ghişeelorde relaţii cu publicul (pacienţii) vor fi
asigurate împotriva ieşirii din ghidaje. V.2.(A).3.3.2. Condiţii de rezolvare a pardos
elilor
a. să aibă suprafaţa plană, netedă dar antiderapantă b. să fie la acelaşi nivel pe tot etaju
tualele denivelări survenite din cerinţe tehnologice proprii unor servicii se vor pr
elua prin pante de maxim 8%  c. să fie realizatedin materiale rezistente la uzură, car
e nu produc:praf şi scame prin erodare, care nu se deformează sub acţiunea greutăţilor sau
şocurilor mecanice şi ale căror îmbinări sau rosturi de montaj nu crează pericol de agăţare
împiedicare d. să fie lavabile (hidrofuge) uşor de întreţinut, să permită realizarea de rep
i înmod rapid, simplu, comod e. să fie aseptice şi să nu reţină praful înîncăperile în care
ndiţii de igienă şi asepsie mai severe. f. să nu producă scântei la lovire şi să nu aibă pote
e încărcare electrostatică în încăperi în care se pot produce amestecuri explozibile înaer g
rezistente laacţiunichimice ale substanţelorutilizateîn spital (dezinfectanţi , reactivi
, medicamente, chimicale de laborator) h. să fie incombustibile înîncăperile în care se luc
rează cu flacără liberă, materiale incandescente sau cu temperatură ridicată i. să fie prevă
cu pante de scurgere şi sifoane în încăperile unde tipulde activitate presupune acumulări
de apă pe pardoseală j. să aibă coeficient de conductibilitate termică şi electrică scăzut.
. 3.3.3 Conditii de rezolvare a peretilor a. pereţii laterali căilorde circulaţie vor
fi plani, netezi (fără asperităţi şi profite ornamentale) nu se vorprezenta bavuri, muchii
tăioase sau alte surse de rănire b. se vor evita soluţiile constructive care induc depl
anâri (grinzi secundare, stâlpi şi sâmburi ieşiţi din planul pereţilor) c. se vor evita ghen
e instalaţii ieşite din planul pereţilor d. suprafeţelevitrate vorfi rezolvate prinpană Ia î
mea decea.1,00 m (dinmate riale rezistente la lovire). V.2.(A).4. Siguranţa cu pri
vire la schimbare de nivel (galerii, balcoane, şarpante, ferestre,uşi ferestre) V.2.
(A).4.1Condiţii de rezolvare a. diferenţele de nivel rezolvate prin plan înclinat, cup
ante de max. 8%. sub 3 trepte vor fi
V.2.(A).4.2. Măsuri de protecţie a. la denivelări mai mari de 0,30 m se prevăd balustrad
e (parapete) de protecţie, alcătuite conform STAS 613 1. înălţimea curentă h =0,90 m  ferestr
le fără parapet sau cuparapet sub 0,90 mşi uşile ferestre aflate Ia mai mult de 0,50 m f
aţă de sol, vorfi asiguratecubalustrade de protecţie conform ·prevederilor STAS 6131(¹h" r
ecomandat =1,00 m) ferestrele de la pediatrie şineuropsihiatrievor fi prevăzute cu gr
ile sau alte sistem e de protecţie. V.2.(A).5. Siguranţacuprivire ladeplasarea pe scăr
i si rampe
V.2.(A).5.1. Condiţii de rezolvare a. dimensiuni trepte şi contratrepte: h= max. 16,
5 cm 1 = min. 28 cm, cu condiţia: 2h +1 =62 64 cm lăţime rampă scară şi podeşte (petraseele
avilor): îngeneral 1 = min 1,20 m (impus de necesităţi persoane handicapatecudificultăţi d
e mers) pentru transportulpersoanelor cu targa: scări 1 = min. 1,40 cm  podeşte 1 = min
. 2,20 m c. treptele vor fi astfel conformate încât să nu existe pericolde accidentare
prin a găţare cu vârful piciorului d. finisajul scărilor va fi realizat din materiale ant
iderapante e. toate treptele unei scări vor avea aceleaşi dimensiuni f. înălţimea liberă de
recere,de la nasul treptei pe linia de flux şi înălţimea liberă de trecere pe sub scară: h =
min. 2.40 m nu se vor utiliza scări cu trepte balansate pe căile de evacuare. V.2.(A
).5.2. Măsuri de protecţie a. scările vor avea mana curentă (fixată pe parapetsaupeperete)
pe o singură parte, în cazul rampelor cu 1 3 fluxuri şi pe ambele părţi în cazul celor mai l
ate. b. spre partea liberă a rampei sau podestului, scările vor fiprevăzute cubalustra
dă având h curent = 0,90 m(şi conformprevederi STAS 6131) c. balustradatrebuieastfel al
cătuită încât sănu permită căderea sautrecerea copiilor dintro parteînalta (cazul secţiei de
trie). fără elemente orizontale sau elemente decorative cu potenţial de căţărare(între0,12 şi
60 m de la partea inferioară)  cu distanţa între montanţi max. 10 cm  mana curentă va fi astf
l conformată încât să fie uşor cuprinsă cu mâna (0 max 45 cm) şi să nu prezinte nici un risc
e sau rănire scările vor fi corespunzător luminate, fără a produce fenomenul de orbire. V.2
. (A).6. V.2.(A)..6.Siguranţa cu privire la iluminarea artificială V.2.(A).6.1. Ilum
inare medie pentru iluminatul de siguranţă a. pentru continuarea lucrului în general 1
0% din iluminatul normal în încăperile bloculuioperator 80% din iluminatul normal la câmpu
ldeoperaţie egal cu iluminatul normal. b. pentru evacuare min. 2 Ix 
c. pentru zona supraveghere în timpul nopţii (în zona patului) min. 5 Ix încăperi adulţi min
20 lx salon sugari, nou născuţi d. pentru veghe (orientare) cabinet consultaţii, trata
mente intensive · min. 2 lx. V.2.(A).6.2. Iluminarea medie pentru iluminatul norma
l pe căile de circul aţieorizontală şi verticală a. holuri, coridoare, scări: 200 ixziua 50
x noaptea holurile şicoridoarele din bloculoperator: 300 lx ziua: 100lx noaptea. ME
NŢIUNE Raportul între nivelurile de iluminare medie dintre, două încăperi alăturate trebuie
să fie min 0.1(Emed1 / Emed2 ³1/10) V.2.(A).6.3. Factorul de uniformitate (E min/E m
ax) pentru iluminatul de siguranţă a. pentru evacuare şi circulaţie 1/40(la nivelul supr
afeţeide circulaţie în axulacesteia) b. pentru continuarea lucrului 1/2 ... 1/4 (la niv
elul suprafeţei de lucru). V.2.(A).6.4. Iluminarea medie pentru iluminatul normala
l spaţiilor exteri oare min. 101x V.2.(A).6.5. Continuitatea serviciului a. durate
le maxime de întrerupere în alimentare (conform cap. III.4.14.1)trebui să fie: pentru
receptoare de categoria 0 (bloc operator, bloc naşteri, terapie intensivă sub 0,15 s
ecunde pentru receptoare de categoria I(iluminatul de siguranţă, centrala termică, staţi
de hidrofor, staţia de oxigen, staţia de frig prosectură,unul dintre ascensoare). sub
1minut pentrureceptoare categoriaII (restul încăperilor ce nu aufostmenţionate 1 cate
gor ia0 şiI). sub 4ore (dacă alimentarea se face din post de transformare propriu) s
ub 8ore (dacă alimentarea se face din reţeaua de0,4 kV a furnizorului)
alimentarea cu energie electrică se asigură din SEN (sistemul energetic naţional pentr
u receptoarele de categoria Iia, prin grup electrogen cupornire automat (conform
cal. III.2.4.3) pentru receptoarele de categoia Ia şi prin baterii d acumulatoare
pentru receptoarele de categoria 0. V.2.(B) SIGURANŢA CIRCULAŢIEI CU MIJLOACE DE TR
ANSPORT MECANIZATE Siguranţa circulaţiei cu mijloace de transport mecanizate implică p
rotecţii utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării cu ascens
orul Transportul pe verticală a categoriilor de utilizatori luaţi în considerare se fa
ce ci ascensoare diversificate ca mărime, capacitate de transport, viteza. Spitale
le se vordota, începând cudouă nivele, cu ascensoare de spital (alcătuit conform prevede
ri STAS 2455) şi cu ascensoare obişnuite (alcătuite confornprevederi STAS 2453). Deter
minarea numărului şi tipului de ascensoare se va face astfel încât să s< asigure fluenţa cir
culaţiei, timpul de aşteptare şi deparcurs trebuie să corespundi specificului spitalului
, fără a perturba desfăşurare activităţilor medicale sau a celo paramedicale. In afara ascen
soarelorpentru persoane, spitalele se dotează cu ascensoarepentn materiale destina
te unor transporturi specializate, după caz (transportul alimentelor aprovizionare
a farmaciei etc). CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTĂ V.2.(B).l. Sigura
nţacu privire la deplasareaascensoarclor pentru spitale V.2.(B).1.1. Condiţii de con
formare şi funcţionare a. dimensiunile cabinei vor fi: min. 2,20 m lăţime min. 2,70 m adân
cime dimensiunile uşilor vor fi: min. 1,40 m lăţime liberă min. 2,05 înălţime liberă uşile vo
glisate cu deschidere închidere automată
d. dimensiunile platformei de acces în faţa ascensorului vor fi: min. 2,50 x 3,30 gr
upare peun front min. 2,50 x 540 grupare pe două fronturi viteza de deplasare va f
i: max. 0,5 m/sec diferenţa de nivel între cabină şi palier va fi: max. 2,5 cm finisajul
cabineiva fi rezistent laşocuri,uşorde spălat şi dezinfectat şi nu v prezent a muchii tăioa
se, proeminente sau profile ce pot constitui o potenţială sunde rănire. OBSERVAŢIE: Număru
l de ascensoare se va calcula funcţie de structura medicală a paturilor, considerându~
i un indice minim necesar de 1 ascensor/120 paturi cu condiţia ca orice spital, in
diferent % capacitate, să fie dotat cu minim 2 ascensoare. V.2.(B). 1.2. Măsuri de p
rotecţie a. la interiorul cabinei se va prevedea o mana curentă de protecţie la h =0,9
0 rr b. pentru caz de emergenţăva fiprevăzut buton de alarmare şiiluminat c siguranţ ă. V.2.
(B).2. Siguranţa cu privireladeplasareacu ascensoareledepers oane (inclus persoane
handicapate) Se vorrespecta prevederile normativului CE 1 95 cuurmătoarele preciz
a suplimentare pentru persoane handicapate: a. platforma de,acces din faţa ascenso
rului va fi de: min. 1,50 x 2,40 mascensoare grupate pe un front min. 1,50 x 3,3
0 m ascensoare grupate pe două fronturi butoanele de acţionare vor fi prevăzute la hma
x. = 1,20 m V.2.(C) SIGURANŢA CU PRIVIRE LA RISCURI PROVENITE DIN INSTALAŢII Siguranţa
cu privire la instalaţii implică asigurarea protecţiei utilizatorilo împotriv a risculu
i de accidentare provocat de posibila funcţionare defectuoasă i instalaţiil or saude e
ventualul contact cu diverse elemente ale acestora. Toate instalaţiile din clădirile
spitaliceşti vor trebui concepute şiexecutate în aş fel încât toţi utilizatorii şi în specia
navii să fie protejaţi faţă de riscuripentr sănătatea şi viaţa lor, ţinând seama şi de faptul
i, bătrânii şi copiii pe face gesturi necontrolate şimanevrări greşite în utilizarea instalaţ
or. O cerinţă obligatorie este respectarea întocmai
aprevederilor normativele specifice diferitelor tipuri de instalaţii. Se vorrespec
ta şiprevederile cuprinse în ¹Normativ privindproiectarea clădirile civile dinpunct de v
edere al cerinţei de siguranţă în utilizare" CE 195 (cap. 2.3 cu condiţionările specifice clă
irilor spitaliceşti, precizate mai jos. CRITERII. PARAMETRISI NIVELURI DE PERFORMA
NTĂ V.2.(C).l. Protecţia împotriva riscului deelectrocutare a. alimentarea cu energie
electrică a diferitelor echipamente şi aparate medicale: va face cu respectarea cond
iţiilorde montaj indicate de furnizor (eventual c adaptarea acestora pentru ase co
nforma reglementărilor în vigoare,dacă normeromâneşti sunt mai severe). b. tablourile elec
trice cu aparatele de comutare, siguranţă şi control, vor fi astlamplasate şi asigurate în
cât să nu permită accesul la ele decât pentru personal instruit în utilizarea lor. c. pent
ru fiecare echipament şi utilaj care poate prezenta riscuri la manevrar greşit ă se vo
r afişa instrucţiuni de utilizare. d. cablajele care leagă componente ale aparaturii m
edicale, aflate la distanţă înt ele, se vor amplasa în canale sau ghene de cable proteja
te cu capace şi măstievitânduse desfăşurarea lor liberă pe pardoseală sau pe pereţi, până la
V.2.(C).2. Protecţie împotriva risculuide arsură sau opărire a. agenţii termici utilizaţi în
spitale pentruîncălzire, ventilaţie, climatizare voi de natura să nu producă panică sau acci
dente în caz de defecţiune sau avariere ( se va utiliza apa fierbinte). b. instalaţiil
e deapă fierbinte sau aburpentru uz tehnologic medical vor a> eleme ntele componen
te (conducte şi echipamente) amplasate în spaţii şi pe trai protejate (ghene închise) inac
cesibile pentru persoanele neinstruite materialele de închidere a ghenelor vor asi
gura oetanşare şi o rezistenţă term mresnunzătoare: conductele vor fi izolate termic. c. în
spaţiile tehnice (staţii, centrate, subsoluri saucanale vizitabile) conductele ' ter
mice se vor semnaliza prin simboluri şi culori distincte. d. pentru instalaţiile şi ap
aratele din laboratoare şi spaţiile tehnicomedicale care pot provoca arsuri sauopărire
, se vor respecta prevederile normelor de protecţia muncii însectorul sanitar. V.2.(
C).3. Protecţiaîmpotriva riscului de explozie a. toate instalaţiile, recipienţii şi echipa
mentele pentru agenţi termici sub presiune vor fi prevăzute cudispozitive de siguranţă p
entru cazul când presiunea se ridică peste parametrii nominali (supapede siguranţă, el
emente de automatizare, etc.) b. toate instalaţiile C şi echipamentele care utilizea
ză apa cu temperaturi peste 114 C vor respecta prescripţiile tehnice ISCIR şi vor fi a
utorizate de acesta la punerea în funcţiune. c. dimensionarea şi amplasarea rezervoare
lor de carburanţi şi combustibili pentru centralele termice vor fi conforme cupreved
erile normativului P 118 şi I 13privind protecţia la explozie. d. proiectarea instal
aţiilorde gaze naturale (gaz metan) se va face cu respectarea normativului specifi
c atât în ce priveşte componentele i nstalaţiei propriuzise cât şi în ce priveşte condiţiile
re trebuie să le îndeplinească spaţiile în care acestea sunt amplasate (panouride explozie
dirijată, rezistenţa pereţilor şi planşeelor, guri de aerisire, cubaj de aer, e tc). e. p
entru instalaţiile de oxigen şi fluide medicinale, ce utilizează butelii şi recipienţi sub
presiune, se vor respecta normele ISCIR, prevederile din P 118 şi prevederile din
normativele Ministerului Sănătăţii referitoare la modul de utilizare şi măsurile necesare pe
ntru asigurarea protecţiei muncii. f. instalaţiile electrice înbloculoperator şi spaţiile
pentru anestezie se vorplasa la înălţimea de peste 1,00 mde la pardoseală, iar masa de o
peraţie şi restul de mobilier şi aparatura medicală se vor conecta la reţeaua de împământare
tru apreveni riscul producerii de scântei în zona de deasupra pardoselii unde se pot
acumula gaze de narcoză care arputea exploda. în acelaşi scop se prevede şi ventilarea
climatizarea corespunzătoare a spaţiilor cu exhaustoare şide la partea inferioară a încăperi
lor. g. la bateriile de acumulatori şi redresori pentru alimentarea electrică de sig
uranţă se vor lua măsuri corespunzătoare deconformare geometrică a spaţiilor şi aerisire natu
ală permanentă pentru apreveni riscul acumulatorilordehidrogen. V.2.(C).4. Protecţiaîmpo
triva riscului de intoxicare a. instalaţiile de ventilare (canalele) ce asigură evac
uarea degajărilor de substanţe nocive de la hotele de exhaustare, nişe şi boxe vor fi in
dividuale, vor evita străbaterea de încăperi în care se pot afla bolnavi (la etajele sup
erioare), vor avea ventilatoarele de evacuare amplasate la capătul dinspre exterio
rul instalaţiei pentru amenţine canalele de evacuare în su bpresiurie. b. materialele
din care se execută componentele instalaţiilorde evacuare a aerului vor fi protejate
la acţiunea degradantă a substanţelor chimice evacuate pentru ca eventualele defecţiuni
produse instalaţiei să nu o transforme în sursa de noxe pentru spaţiile prin care trece
. c. instalaţiile de evacuare a aerului viciat cu substanţe toxice vor fi monitoriza
te pentru supravegherea permanentă a stării lor de funcţionare. V.2.(C).5. Protecţiaîmpotr
iva riscului de contaminare sauotrăvire a. aparatura medicală de investigare şi tratam
ent ce foloseşte radiaţii
penetrantetrebuie să fie izolată din punct de vedere al iradierii faţă de încăperile din jur
, în funcţie de caracteristicile sursei de radiaţie, natura radiaţiei şi puterea fascicolu
lui. b. pentru protecţia împotriva riscului de contaminare se vorrespecta şi prevederi
le cuprinse în ¹Norme republicane la radioprotecţie" şi ¹Normerepublicane de securitate nu
cleară". V.2.(C).6. Protecţia împotriva descărcărilor atmosferice se va asigura la clădiri s
pitaliceşti cu minim 75paturi, înconformitate cuprevederi Normativ I.20. V.2.(C).7.
Protecţia cuprivire laexploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor va fi asigurată c
onform prevederi ¹Normede protecţia muncii în sectorul sanitar" cap. III. V.2.(D). SIG
URANŢA CU PRIVIRE LALUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE Se vorrespecta prevederi cuprinse în ¹Normativp
rivindproiectarea clădirilo civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă înutilizar
e" cod CE 1 / 95 (cap 2.4) şi prevederi specifice lucrărilorde întreţinere din clădiri spi
taliceşti, cuprins în¹Norme deprotecţie a muncii în sectorul sanitar". V.2.(E). SECURITATE
ALAINTRUZIUNI ŞI EFRACŢII V.2.(E). 1. Pe lângă prevederile cuprinse în¹Normativul privindpro
iectarea clădirilor civi din punct de vedere al cerinţei.de siguranţă înexploatare" cod CE
1/95 (cap. 2.: pentru clădirile spitaliceşti este necesară as igurarea unor măsuri supl
imentare < securitate împotriva efracţiei pentru unele sectoare, compartimente şi încape
după cumurmează: a. spaţii de lucru şi depozite în care se afla materiale sau substanţe per
iculoa (otrăvitoare, inflama bile, explozibile, narcotice, surse radioactive, cult
uri bacterii şi viruşi). b. spaţii cu aparatura medicală de înaltă performantă (majoritatea c
binetelordin sectoarele de investigaţii si tratamente speciale). c. Compartimente în
caretrebuie menţinutecondiţii deosebitede sterilitate sau asep sie (bănci de sânge sau ţe
suturi, laboratorde produse sterile, bloc operator, biber onerie. sterilizare).
d. spaţii tehnice şi staţiiacăroravariere poate pune în pericolbolnaviisau alte cate gorii
de utilizatori ai spitalului (staţia deoxigen, tablourile electrice, staţia de apă ste
rilă, sistemele de control automat ale funcţionării instalaţiilor). Măsurile de protecţie la
efracţie a spaţiilor enumerate mai sus vor fi: prevederea de uşi solide şi sisteme de înc
uiere fiabile protejarea ferestrelor cu grile sau obloane 1. prevederea de siste
me de alarmare
ale împotriva intruziunii insectelor şi rozătoarelor carepot deveni un veh icul pentru
transmiterea infecţiilor între diferitele sectoare ale spitalului, dar şi între spital şi
populaţia din zonă. Printre măsurile ce trebuie avute în vedere la proiectare şi execuţie,
cele mai importante sunt: etanşarea conductelor şi cablelor la trecerea prin pereţi şi p
lanşee prevederea de materiale de construcţie şi de finisare care să permită incuibarea in
sectelor ghcnele pentru traseede conducte şicablesă fieînchise etanş, dar în caz denecesit
ate să fie accesibile acţiunilor de salubrizare. tunelurile şi galeriile de instalaţii,
subsolurile tehnice să fie finisate corespunzător menţinerii curăţeniei, să aibă instalaţii
evacuare a apelor accidentale, să permită inspecţia şi întreprinderea acţiunilor de dezinsecţ
e şi der atizare. ANEXAV.2. DOCUMENTE CONEXE . STAS 12.400/1,2 Performanţeîn construcţii
(Mod de exprimare al performanţelor) CE 1/95 Normativ privindproiectarea clădirilor
civile din punct de vedere al cerinţei ¹Sigur anţa în exploatare" C239 Normativ pentru
adaptareaconstrucţiilorde locuit, a construcţiilor şi locurilor publice la cerinţele per
soanelor handicapate Normativ Proiectarea spitalelor generale departamental N 42
5 Normede protecţia muncii în sectorulsanitar Norme .Prevenirea şi stingerea incendiil
orpentru ramura Ministerului Sănătăţii P118 Normetehnice de proiectare şi realizare a cons
trucţiilorprivind protecţia la acţiunea focului N 133 Norme Republicane de SecuritateN
ucieară I 7 Normativ pentru proiectareaşi executarea instalaţiilor electrice cu tensiu
ni până la 1000 V ID 17 Normativ pentruproiectarea, executarea, verificarea instalaţii
lor electrice în zone cupericolde explozie I 20 Normativ pentru proiectareaşi execut
area instalaţiilorde protecţie contra trăznetu lui I 5 Normativ pentru proiectareaşi exe
cutarea instalaţiilorde încălzire I 6 Normativ pentru proiectareaşi executarea reţelelorşi i
nstalaţiilor de utilizare a gazelor naturale I13 Normativ pentru proiectareaşi execu
tarea instalaţiilorde ventilare I 9 Normativ pentru proiectareaşi executarea instalaţi
ilor sanitare C31 Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, instal
area, exploatarea,repararea şi verificarea cazanelor de aburde joasă presiune şi a caz
anelor de apă caldă C37 Prescripţiitehnice pentru proiectarea, execuţia şi încercarea în vede
ea amenajării supapelorde siguranţă destinată echipării cazanelor şi recipientelor sub presi
une C4 Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea, exploatarea, se
pararea şi verificarea recipientelor metalice stabile subpresiune PE 204 Instrucţiun
i privindexploatarea şi întreţinerea punctelor termice PE 216 Regulament de exploatare
tehnică a instalaţiilorde cazane I 25 Instrucţiuni tehnic
2. V.2.(1:).2. In incintele şi clădirile spitaliceşti sunt necesare măsuri speci
e pentru efectuarea încercărilor hidraulice şi pneumatice la recipiente STAS 2612 Prot
ecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise. STAS 6526 Manometrudiferenţial cu tubînfo
rmă de V. Condiţiigenerale Catalog IPCT Detalii, elemete şi subansambluri canale de ae
r. Grupa VI90 STAS 2453 Ascensoare pentru persoane STAS 2455 Ascensoare pentru s
pitale STAS 2965 Scări interioare în construcţii STAS 6131 Înălţimi de siguranţă şi alcătuire
etelor P92 Normativprivind dotareacu ascensoare a clădirilorde locuit, social cult
urale şi ad ministrative V.3. SIGURANŢA LA FOC · Cerinţa decalitate a construcţiilor, priv
ind siguranţalafoc, în cazulunităţilor sp italiceşti, impune ca soluţiile adoptate prin proi
ectare şi menţinute în exploatare, sâ asigure, în caz de incendiu, următoarele: protecţia uti
izatorilor (bolnavi, personal medical, vizitatori, aparţinători) ţinând seama de starea
lor de sănătate precum şi riscul de incendiu  limitarea pierderilor de vieţi omeneştişi de bu
uri materiale împiedicarea extinderii incendiului la vecinătăţi  prevenirea avariilor lacon
strucţii şiinstalaţii învecinate,în cazul prăbuşirii clădirii i ncendiate  protecţiaechipelor
ervenţieşi aserviciilor mobilede pompiericare acţionează pentru stingerea incendiilor, e
vacuarea ocupanţilor şi abunurilor materiale. Concretizarea cerinţelor utilizatorilor în
ceea ce priveştesiguranţa la foc se vaface funcţie de situaţia concretă determinată de cond
iţiile specifice existente, corelată cu performanţele clădirii referitoare la siguranţa la
foc. Condiţiile specifice existente, vizează atât evacuarea dificilă a persoanelordin c
lădirea spitalului (bolnavi greu dcplasabili sau care nu se pot deplasa singuri) cât
şi menţinerea Iară întreru pere a activităţii blocului operator. Condiţiile performante spec
fice şi cuantificarea acestora, pentru fiecare caz concret, va fi stabilit de către
proiectantul de investiţie pe baza scenariilor de siguranţă la foc elaborate conform r
eglementăril orde specialitate (conformAnexa V.3.). CRITERII. PARAMETRISI NIVELURI
DE PERFORMANTA privind: V.3.1. Riscuri de izbucnire aincendiilor V.3.1.1. Riscu
rile de izbucnire a incendiilor în clădirile spitaliceşti trebuie reduse, în condiţiile as
igurării funcţionalităţii, prin limitarea surselor potenţiale de aprindere, a materialelor
şi substanţelor combustibile. încadrarea încăperilor şi a spaţiilor din construcţiile spital
i în nivelurile de risc, are în vedere activitatea desfăşurată,densitatea sarcinii termice
şi alcătuirea constructivă.
V.3.1.2. încăperile şispaţiile clădirilor spitaliceşti se încadrează în următoarele niveluri
: risc obişnuit (densitateasarcinii termice mai mică de420 Mj/mp)cuprinzând majori tat
ea spaţiilordestinate bolnavilor, respectiv: saloane, cabinete consultaţii, spaţii des
tinate tratamentelor, săli operaţie etc. risc mediu (densitatea sarcinii termice cup
rinsăîntre 420 şi 840Mj/mp) cuprinzând, în principal. încăperi şi spaţii tehnice, cum ar fi:
ale de ventilaţie, laboratoare, bucătării etc. risc mare în care sunt cuprinse încăperi şi sp
tii cudensitatea sarcinii termice peste840 Mj/mp (depozite, arhive etc.). OBSERV
AŢIE Densitatea sarcinii termice va fi calculată, de la caz la caz, funcţie de situaţia
concretă, conform prevederi STAS 10903/2. V.3.1.3. Este interzisă folosirea sau depo
zitarea lichidelor şi gazelor combustibile înalte locuri decât cele special amenajate şi
fără respectarea măsurilorde prevenire şistingere specifice pentru cantităţi limitate. V.3.
2. Asigurarea protecţiei utilizatorilor prin stabilirea intervalelorde ti mp care
să permită corelarea acţiunilorde intervenţie şi salvare, cu dezvoltarea incendiului. V.3.
2.1. Timpul de alarmare autilizatorilor Intervalul de timp dintre izbucnirea inc
endiului şi semnalizarea acestuia diferă înfuncţie de sistemele utilizate (automate sau
comandate deom) în cazul echipării cu instalaţii automate de semnalizare a incendiilor
: max. 30 secunde în cazul neechipârii cu instalaţii automatede semnalizare a incendii
lor: max. 60 secunde. V.3.2.2. Timpul de alertare a serviciilor depompieri Inter
valul de timp dintre momentul semnalizării incendiului (alarmare) şi cel al alertării
serviciilorde pompieri depinde de sistemul utilizat: sisteme automatede alertare
: max. 30 secunde sisteme manuale de alertare: max. 2 minute.
V.3.2.3. · Timpul de supravieţuire a utilizatorilor Intervalul de timp dintre izbucn
irea incendiului şi limita menţinerii în viată înspaţiile destinate activităţilor medicale se
igură în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei, dar: min. 20 minute înconstr
cţiile ce au grad I IIrezistenţă la foc V.3.2.4. Timpul deevacuarea utilizatorilor Int
ervalul de timp dintre alarmarea utilizatorilor şi evacuarea acestora în exterior sa
u în spaţii special amenajate, se asigură în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al clădir
lungimea maximă a căii de evacuare, considerând că deplasarea peorizontală a persoanelorb
olnave se face încea. 0,05 m/sec. Grad de rezist, la foc al constr. Lungime maximă a
căii de evacuare (metrii) Timp de evac. maxi m (secunde) (2) (1 600 400
în două dir. (2) I ± II 30
întro singură dir. (1) 20

V.3.2.5. Timpul delocalizareşi stingerea incendiilor Intervalul de timp dintre ala

rmare şi momentul punerii sub control şi stingerii incendiului est e funcţie de echipa
rea şi dotarea cu mijloace de stingere, precum şi de timpulde alertare al forţelor de
intervenţie max. 60 minute V.3.2.6. Timpul de propagare la clădirile învecinate Se ia în
considerare în cazul spitalelorpavilionare (încazul spitalelor monobloc,distanţele cer
ute de condiţiile urbanistice asigură oprotecţie suficientă la propagarea focului) min.
30 minute V.3.3. Asigurarea performanţelor construcţiei si a principalelor ei părţi comp
onente (comportarea la foc a construcţiilor) V.3.3.1. Timpul deincendieretotală (fla
sh over) Intervalul de timp dintre momentul alarmării şi momentul generalizării combus
tiei la toate elementele şi materialele din clădire trebuie să fie de celpuţin două ori ti
mpulde supravieţuire min. 40 minute la construcţii de grad I IIrezistenţă la foc
V.3.3.2. Etanşeitatea laaer a construcţiei Volumul de aer ce intră în interiorul clădirii,
când tâmplăria exterioară (uşi, ferestre) este în poziţie închisă, precum şi cel care iese d
e,datorită diferenţei de presiune, trebuie controlat şi redus cât m ai mult posibil max.
1 schimb aer/oră. V.3.3.3. Compartimentareaantifoc a construcţiei Aria compartiment
elor antifoc trebuie să fie realizată în limitele admise, în corelare cu gradul de rezis
tenţă la foc şi numărul de niveluri, conform reglementărilor specifice. V.3.3.4. Limita de
rezistenţă lafoc aelementelorde construcţie cedelimi tează sau separă spaţiiale clădirii a.
lemente ce delimitează compartimentele antifoc pereţi antifoc realizaţi din materiale
incombustibile(clasa Co)cu limita de r ezistenţălafoc 3 ore 7 ore, în funcţie de densita
tea sarcinii termice din compartimente b. elemente de separare din cadrul compart
imentelor de incendiu sunt: pereţii despărţitori ai diferitelor spaţii funcţionale au limi
te de rezistenţă la foc şi clase de combustibilitate normate, în funcţie de gradulde rezis
te nţă la foc al construcţiei, destinaţia spaţiului respectiv şi rolul elementelor de separ
are, potrivit reglementărilor. V.3.3.5. Limita de rezistenţăIa foca faţadelor şiacoperişului
(elemente neportante) In funcţie de gradulde rezistenţă la foc asigurat, limita de re
zistenţă la foc a pereţilor exetriori neportanţi este: min. 15 minute (Co) gradI reziste
nţă la foc min. 15 minute (C2) gradIIrezistenţă la foc Acoperişurile se alcătuiesc şi se rea
ează conform condiţiilor corespunzătoare gradului de rezistenţă la foc al construcţiei. V.3.
3.6. Rezistenţalafocastructuriiportante Structura portantă a construcţiei, funcţie de gr
adulde rezistenţă la foc trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime de combustibili
tate şi rezistenţă la foc:
Tip element Grad de rezistenţă la foc
I
stâlpi, coloane, pereţiport anţi nivel curent ultim nivel Co 2 h 30' Co 1 h 30'
II Co 2h Co 1h
grinzi, planşeeniv. curent acoperiş terasă grinzi olansee oeste subsol
Co 1h Co 1 h 30'
Co 45' Co 1h
V.3.3.7. Durata de sigurtanţăarefugiilor Intervalul de timp în care este asigurată supra
vieţuirea în spaţiile special amenajate, indiferent de modul în care evoluează incend iul,
trebuie să fie cel puţin egal cu timpulde supravieţuire. min. 20 minute grad I IIrezi
stenţă la foc. V.3.3.8. Existenţa şi condiţiileperformante ale dispozitivelor de detectare
şialarmare Echiparea şi dotarea cu dispozitive de detectare şi alarmare se face confo
rnj reglementarilorde specialitate astfel încât să se poată asigura ti mpul de alarmare
stabilit (cap. V.3.2.I.). V.3.3.9. Existenţa şi condiţiileperformante ale sistemului d
e alertare încaz de incendiu Pentru anunţarea serviciilor mobile de pompieri, în caz d
e incendiu, se asigură mijloacele corespunzătoare funcţie de fiecare situaţie concretă, as
tfel încât să se asigure timpul dealertare stabilit (cap. V.3.2.2J. V3.3.10. Condiţiile
performante ale dispozitivelorde evacuare afumului Limitarea propagării fumului înîncăpe
ri, coridoare, scări trebuie asigurată prii realizarea unor elemente despărţitoare cores
punzătoare (pereţi, planşee) ş prevederea dispozitivelorde evacuare a fumului, corespunzăt
or reglementărilo specifice. V.3.3.11. Existenţa şi condiţiileperformante ale sistemelor
au tomate de stingerea incendiilor Necesitatea sistemelor automate de stingere
se stabileşte în funcţie de riscurile d incendiu, combustibilitatea materialelor şi valo
area aparaturii utilizate respectânduse prevederile normelortehnice învigoare. Se va
asigura declanşarea şi funcţionarea corespunzătoare, a sistemelor cu d ebitele intensităţil
e, presiunile şi timpul de funcţionare normate funcţie de necesităţii concrete. V.3.3.12.
Asigurarea duratei desiguranţă şi capacitatea căilorde e vacuare Asigurarea intervalului
de timp în care căile de evacuare pot fi utilizate în condiţ de siguranţă, se realizează, po
rivit reglementărilor. în funcţie de capacitat
e maximă simultană, tipulde construcţie şi modulde rezolvare a căii de evacuare (îndouădirecţ
respectiv întro singură direcţie). min. 900 respectiv 600 sec. gr. III. Capacitatea căi
lorde evacuare ¹C" (50persoane/flux) va asigura trecere numărului de fl k uxuri dete
rminate prin calcul (Număr fluxuri.,F Numărpersoai ..
N " / Capacitate evac. ¹C"). în orice condiţii căile de evacuare (coridoare) nu vor avea
lăţimea mai mică c 2.20 in pentru transportul persoanelor cu targa, sau 1,40 mpentru
transportul braţe al copiilor preşcolari, uşile de pe căile de evacuar e având lăţimea minimă
1,00 m. V.3.3.13. Timpul desiguranţăprivind funcţionareaascensoarelor de inter venţie În c
lădirile înalte, cel puţin unul dinascensoarele prevăzute, se vor amenaja corespunzător as
igurării operaţiunilorde stingere, având o capacitate de transport de3 5 servanţi cu ech
ipamentul respectiv. Timpul de funcţionare în siguranţă, al ascensoarelorde intervenţie, t
rebuie să fie cel puţin 2 ore de la izbucnirea incendiului. V.3.3.14. Asigurarea con
diţiilor pentru accesul autovehiculelorde interv enţie Construcţiile pentru spitale vo
r avea asigurate accese carosabile, corespunzător dimensionate şi alcăt uite, care să pe
rmită accesul uşor al autovehiculelorde intervenţie ale pompierilor, cel puţin la două faţad
e ale clădirii. V.3.3.15. Echipareaşi dotarea construcţiei cu mijloace fixe şi mobilede
in tervenţie Construcţiile se vor echipa şidotacu mijloace de intervenţie conform reglem
entărilor specifice, în funcţie de tipul construcţiei şi densit atea sarcinii termice. Se
vorprevedea, după caz, stingătoare, hidranţi interiori şi exteriori de incendiu, coloane
uscate, instalaţii automatede semnalizare şi stingere a incendiilor etc, potrivit n
ecesităţilor. V.3.3.16. Asigurarea traseelor pentru accesul personalului servici ilo
r mobilede pompieri Traseele de intervenţie trebuie să fie marcate corespunzătorpentru
afi uşorde recunoscut, cât mai scurte şi amenajate astfel încât să se asigure protecţia forţ
r care acţionează pentru stingere şisalvare. V.3.4. Performanţele elementelor şi materiale
lor de construcţie V.3.4.1. Combustibilitatea elementelor, respectiv a materialelo
r componente In clădirile spitaliceşti se vorutiliza materiale având clasa de combusti
bilitate
4
admisă de normele specifice, în corelare cu gradul de rezistenţă la foc, respectiv clasa
Co pentru principalele elemente constructive. V.3.4.2. Contribuţia la evoluţia ince
ndiului este apreciată prin densitatea sarcinii termice corespunzătoare spaţiuluirespe
ctiv şise evaluează funcţie de situaţia concretă (totalitatea materialelor şi substanţelo r c
mbustibile, fixe şi mobile existente pe suprafaţa considerată) conformprevederiSTAS 10
903/2. Se vor asigura măsuri de protecţie corespunzătoare, stabiliteprin reglementările
tehnice. Se recomandă ca densitatea sarcinii termice în încăperile destinate bolnavilor
să nu depaseasca 420 MJ/mp V.3.4.3. Propagarea flăcărilor pe suprafaţaclementelorde cons
trucţie combustibi le Alcătuirea clementelor va fiastfel rezolvată încât incendiul să nu se
propage cuuşurinţă. Propagarea flăcărilorpe suprafaţa clementelorde construcţie trebuie să fi
e maximm 45 cm în 10 minute. V .3.4.4. Nivelul admisibil dedegajare a fumului şigaze
lortoxice Se vorutiliza elemente şi materiale combustibile astfel încât prin inflamare
a acestora să nu se degaje cantităţi mari de fum şi gaze toxice care să pericliteze sănătatea
utilizatorilor. Se vor lua măsuri corespunzătoare deevacuare a fumului şi gazelor toxi
ce. V.3.4.5. Gradulde rezistenţăla foc al construcţiei va fi stabilit în funcţie de combus
tibilitatea şi limita de rezistenţă la foc a principalelor elemente de construcţie folos
ite,potrivit reglementărilor. Pentru spitale (respectiv clădirile în care se află bolnav
i şi se desfăşoară activităţ medicale) se vorutiliza construcţii de gradul Isau IIrezistenţă
c. V.3.4.6. Etanşeitatea la propagarea fumului şia flăcărilor Intervalul de timp în careun
element de separare împiedică trecerea fumului şi£ flăcărilor, dintr o încăpere în alta se st
e corespunzătordestinaţiei acestuia în funcţie de gradul de rezistenţă la foc stabilit, conf
orm normelor specifice (vez cap.V.3.3.3.3.3.6.). 3V .3.4.7. Duratade stingereain
cendiilor Intervalul de timp până când focul este stinscomplet trebuie să se înscrie îi lime
tele rezistenţei la foc a elementelor structurale(maxim performanţi elementul ui cel
mai puţin rezistent planşeul în situaţia cea mai defavorabilă). max. 1 oră -
grad MI rezistenţă la foc. V.3.5. Intervenţia pentru stingere V.3.5.1. Timpul deîncepere
a intervenţiei Intervalul de timp dintre momentul alertării şi cel alînceperii acţiunii d
e intervenţieila locul incendiului, depinde de echiparea cu instalaţii de semnalizar
e şi alertarede distanta la care se află unitatea de intervenţie de dotarea acestora,p
recum şi deoperativitatea echipelor respective. Se va stabili, pentru fiecare situ
aţie concretă, prin elaborarea de scenarii de siguranţă. V.3.5.2. Durata intervenţiei Timp
ul încare incendiul este oprit depinde de suma tuturor intervalelorde timj necesar
e începerii şi desfăşurării procesului de stingere. ANEXA V.3 DOCUMENTE CONEXE Decret 2901
977Norme generale de protecţieîmpotriva incendiilor la proiectare şi realizarea constr
ucţiilor şi instalaţiilor P 118 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilorp
rivin/d protecţia la acţiunea focului Ordin381/1219 Norme generale de prevenire şi sti
ngere a incendiilor HG 1994 completare la NC1977 HG 51 1992 Privindunele măsuri pe
ntru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor Norme C 58 Norme tehnic
privind ignifugarea materialelor combustibile dinlemn şi textile utilizate în const
r ucţii Normativ 1 5 Normativpentru proiectarea şi executarea instalaţiilorde ventilar
e NormativI6 Normativ pentru pr oiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilordeutil
izare a gazelor naturale Normativ 1 7 Normativpentru proiectarea şi executarea ins
talaţiilor electrice la consumatori cu tensiunea până la 1000 V.c.a şi 1500 V.c.c Normat
iv 1 9 Normativpentru priectarea şi executarea instalaţiilor sanitare Normativ 113 N
ormativ pentru proiectarea şiexecutarea instalaţiilor de încălzire NormativI18 Normativp
entru proiectarea şi executarea instalaţiilorde telecomunicaţii NormativI20 Normativpr
ivind proiectarea şi executarea instalaţiilor deprotecţie contra trăsne tului în construcţii
STAS 1478 Construcţii civile şi industriale. Alimentarea interioară cu apă. Prescripţii f
undamentale STAS 6168 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Scări de intervenţie şi salvar
e STAS 6647 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente pentru protecţia golurilor
STAS 6793 Lucrăride zidărie. Coşuri, canale de fumpentru focare obişnuite la
constructii civile. Prescripţii generale. STAS 8844 Măsuri de siguranţă contra incendiil
or. Uşibatante pe scările de evacuare. Prescripţii constructive împotriva trecerii fumul
ui STAS 297/1,2 Indicatoare de securitate. Culori şi forme. Condiţii generale STAS 1
0903 Calculul sarcinii termice în construcţii STAS 2965 Scări interioare în construcţii ST
AS 3081 Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranţi interiori STAS 4
918 Utilaje de stins incendii. Stingatorportativ curaf şi CO 2 STAS 9752 Utilaje d
e stins incendii. Stingator cu dioxid de carbon V.4 IGIENA, SANATATEA OMENILOR,
REFACEREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Cerinţa de igienă, sănătate şi protecţie a mediului implică c
erea şi realizar easpaţiilor precumşi a părţilor componente astfel încât şă nu fie periclitat
igiena ocupanţilor, urmarinduse în acelaşi timp şi protecţia mediului înconjurător. În cazul
rilor spitaliceşti, această cerinţă este de importanţă vitală şi se asigură atât din faza de
are cât şi dinfaza de exploatare a clădirii. Necesităţile utilizatorilor, în c azul acestei
grupede cerinţe, se referă la: A. Igiena mediului interior B. Igienaapei C. Igiena e
vacuării rezidurilorlichide D. Igiena evacuării rezidurilorsolide E. Protecţia mediulu
i V.4.(A). IGIENA MEDIULUI INTERIOR Se referă la: 1Mediul higrotermic 2Igiena aeru
lui 3Igiena finisajelor 4Igiena vizuală 5Igiena auditivă V.4.(A).l. MEDIUL HIGROTERM
IC Crearea unui mediu higrotermic minim admisibil, implică asigurarea uneiambianţe t
ermice corespunzătoare atât în regim de iarnă cât şi în regimde vară. Se admite ca aceste con
să nu fie satisfăcute o zi pe aniarna şi 3 zile pe anvara. Asigurarea mediului higrot
ermic trebuie corelată cu asigurarea calităţii aerului şioptimizarea consumurilor energe
tice. CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTĂ privind V.4.(A).1.1. Asigurar
ea ambianţei higrotermice V.4.(A).1.1.1. Temperaturaambianţei ¹ta"
(măsurată încentrul încăperii la 1.5m de la pardoseală, cu termometru cu glob), funcţie de de
tinaţia încăperii, trebuie să fie: în perioada rece conform STAS 1907/2 şi conform tabel1 (a
nexa la cap. V.4.(A).2) în perioada caldă max. 26 °C pentru o viteză relativă a aerului de
0.275 m/s OBSERVAŢIE: /. Temperatura, în perioada de vară, poate S fi mai mare de 26 °C
(dar max. 2H C) cu condiţia creşterii vitezei aerului cu 0.275 m/s pentru I °C (dar m
ax. 0.45 m/s) 2. Temperatura ambianta se considera stabila şi uniformă dacei valoril
e măsurate corespund valorilor necesare spaţiului respectiv (conform V.4.(A).l.l.l.
cu o abatere de max. I C. Se admite in mod excepţional o abatere de max. 2 °C, dacă po
nderea abaterilor nu depăşeşte 10% din totalul măsurătorilor. V.4.(A).1.1.2. Amplitudinea
de oscilaţie a temperaturiiaerului interior (conform N.P.200) în regim de iarna A Ti £1.
0 în regim de vară ATi£3.0 V.4.(A). 1.1.3. Viteza relativă medic a aerului în perioada de ia
ma max. 0.15 m/s în perioada de vară (ta=26°C) max. 0.275 m/s OBSERVAŢIE: Se admit vitez
e ale aerului mai mari de 0.275 m/s dacă se impun tehnologic (sala de operaţie curen
t laminar) dar max. 0.45 m/s. V.4.(A).1.1.4. Umiditatea relativă aaerului (UR) va
fi corelată cu temperatura ambianţei (¹ta" conform V.4.(A). 1.1.1.) şi funcţie de destinaţia
încăperilor vaaveavalorile corespu nzătoare necesităţilor, conform Tabel 1 (anexa la cap.
V.4.(A).2.) în general, pentru unităţile funcţionale cu regim normalde umiditate (saloa
ne, cabinete de consultaţii, etc). · UR=3060% pentru afecţiuni speciale reumatism poli
articular UR3035% (ta=3032 °C) arşi grav UR=6085%(ta=3032°C) OBSERVAŢIE: Pentru afecţiunil
e speciale, condiţiile de microclimat trebui precizate prin tema de proiectare.
V.4.(A).1.1.5. Asimetriatemperaturii radiante (conform STAS13.149) calculată în rapo
rt cuun plan vertical situat înzona ocupată, la 0.6 mde pardoseală. datorită ferestrelor
sau altor suprafeţe reci c · max.lO C datorită unui planşeu încălzit 1. · max.5°C 2. V.4.(A)
1.6. Diferenţa de temperatură pe verticală între nivelul capului şi al gleznelor (pentru o
persoană în picioare sau pentru o persoană şezând) conform STAS 13.149. max.3°C V.4.(A).1.1
.7. Cantitatea de căldură transmisă de picior la pardoseală (senzaţia de rece cald) confor
m STAS 6472/10. 3 2 în timp de un minut Ql£4.10 J/m 3 2 în timp de 10 minute Q£ 10 200.1
0 J/m temperatura minimă pe suprafaţa pardoselii trebuie săfie conform prevederii STAS
6472/3 şi nu trebuie să depăşească 26 °C. V.4.(A).1. 1.8. Numărul schimburilor deaer se stab
leşte în funcţie de bilanţurile termoenergetice, ardegajărilorde umid itate şial necesităţilo
ivind existenţa agenţilorpatogeni(vezi cap.V.4. (A).2. Igiena aerului). V.4.(A).1.1.
9. Indicele global de confort¹PMV" (conformSTAS13.149) reprezintă opţiunea mediepreviz
ibilă a unui grup numeros de persoane asuprasenzaţiei termice produsede un anumit me
diu. Rezultă dinbilanţul termic al corpului uman şi trebuie să se încadreze între valorile:
0.5<PMV<0.5
ANEXA VA.(A). 1. DOCUMENTE CONEXE STAS 1907/1,2 Calculul necesaruluide căldură STAS
6472/3 Calculul termotehnic al elementelorde construcţieale clădirii I 5 Normativ pe
ntru proiectareaşi executarea instalaţiilorde ventilare Norme Protecţi a muncii în secto
rulsanitar NP200 Instrucţiuni tehniceprovizorii pentru proiectarea lastabilitate t
ermică a elementelorde închidere a clădirilor STAS 13.149 Fizica construcţiilor. Ambiant
e termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi nivele de performanţă pentru am
biante Documente Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător interpretative CEE nov.93
V.4.(A).2. IGIENA AERULUI Cerinţa privind igiena aerului implică asigurarea înspatiile
spitaliceşti ai acelor parametri de calitate ai aerului care favorizează vindecarea
oamenilorbolnavi şi împiedică periclitarea stării de sănătate a utilizatorilor unităţilor sp
liceşti de către eventualii agenţi poluanţi şi contaminaţi purtaţi de aer, specifică activită
sfăşurate (germeni patogeni, particule desuspensie, mirosuridezagreabile, emanaţii noc
ive, contaminanţi radioactivi, etc). In unităţile spitaliceşti natura activităţilor în anumit
spaţii impune utilizarea de instalaţii de ventilare şi respectiv climatizare, ca unică
soluţie de asigurare a parametrilor de calitate ai aerului consideraţi necesari Prin
alcătuir e, caracteristici constructive, calitate a materialelorutilizate, dotare
cu echipamente de tratare a aerului şi cu aparatură de automatizare,prin performanţel
e funcţionale atribuite, sistemele de ventilare climatizare vor corespunde cerinţelo
rderealizare în spaţiile servite a nivelurilor impuse pentr u parametrii de microcli
mat şi pentru lipsa germenilor patogeni şi/sau a altor tipuri de nocivităţi, cu asigurar
ea unor circulaţii de aer controlate între spaţii , fără afectarea în mod negativpeste limit
ele normate a calităţii aeruluidinmediul exterior şi în condiţii de funcţionareexploatare cât
mai economică. încăperile cuspecificstrict spitalicescse cuprind în 4 clase de încăperi dete
rminate de pretenţiile de asepsie care corespund naturii activităţilor cărora le sunt de
stinate: sunt stabilite pentru fiecare clasă niv eluri limită pentru concentraţia volu
metrică de germeni (N) care indică numărul de unităţi specifice de germeni la unitatea 3 d
e volum (germ/m ). conform tabel 1 (anexat la prezentul capitol V.4.(A).2.) 3 cl
asa Ia N£ 10 germ/m 3 clasa IIa N £ 200 germ/m 3 clasa IIIa N £ 500 germ/m 3 clasa IVa
N £ 500 germ/m MENŢIUNE: In tabel sunt specificate clasele de asepsie în care se încadr
ează principalele compartimente funcţionale ale unei unităţi spitaliceşti. Pentru funcţiuni
ce nu sunt menţionate în tabel, apartenenţa la una dintre cele 4 clase va fi specifica
tă de beneficiar prin tema de proiectare. In spaţiile cu pretenţii ridicate de asepsie
clasa I şi II, se utilizează instalaţii de tratare a aerului care funcţionează numai cu a
er exterior, ca măsură considerată necesară împotriva răspândirii şi dezvoltării infecţiilor
italiceşti cu germeni aeropurtaţi: se consideră posibilă utilizarea recirculării aerului l
a nivelul unei încăperi în cadrul unui sistem tip ¹curent laminar" cu viteze de min.0.35
m/s cu filtrare fină la aspiraţia din încăpere şi cu filtrare absolută în suprafaţa de intro
ere a aerului. In spaţiile cu pretenţii mai scăzute de asepsie clasa IIIa, care utiliz
ează sisteme de ventilareclimatizare, este permisă recircularea aerului fie la nivel
ul fiecărei încăperi prin unităţi locale de climatizare, fie în comun pe grupe de încăperi, c
atibile d.p.d.v.
al funcţiunilor şi exigenţelor, sei'vite fiind de cate un singur sistem centralizat se
vor asigura debitele minime necesare de aer proaspăt şi celelalte cerinţe privitoare l
a condiţiile de igienă. Igiena aemlui interior depinde în mod esenţial de controlarea ci
rculaţiei aerului între spaţiile unităţilor spitaliceşti circulaţia aerului trebuie să aibă
ai de la spaţii cu cerinţe mai ridicate de asepsie spre cele cu cerinţe mai scăzute şi/sau
cu pericol de poluarecontaminare mai ridicat. In cazul utilizării de sisteme de v
entilareclimatizare circulaţia aerului este dirijată prin bilanţuri de debite de aer d
e introducere şi de evacuare reglate corespunzător şi prin presiuni diferenţiale control
ate între spaţii adiacente. Sistemele de ventilare climatizare se dotează cu filtre de
aer având sarcini precise în ceea ce priveşte asigurarea nivelurilor de curăţenie a spaţiil
or se/vite, dar şi a interiorului instalaţiilor (tubulatura, echipamente de tratare
aer, etc) sarcinile atribuite filtrelor le determină performanţele funcţionale necesar
e şi locurile de amplasare în cadrul instalaţiilor. CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI PE
PERFORMANTA privind: V.4.(A).2.1. Asigurarea calităţii acrului prin utilizarea inst
alaţiilor de ventilareclimatizare: V.4.(A).2.1.1 Debitde aerproaspăt (se exprimă în schi
mburi volumetrice oraresau în debit orar pe persoană). Nivelul minim de debit de aer
proaspăt (de introducere) reprezintă nivelul considerat ins uficient, în funcţie de des
tinaţia funcţională a încăperii, diminuării concentraţiei de germeni şi/sau de alte nocivităţ
urtate sub limitele maxime admisibile. · întabelul 1 (anexat la prezentul cap. V.4.(
A).2.) V.4.(A).2.1.2. Debit de aer (se exprimă în schimburi volumetrice oraresau în de
bit orar de evacuare pe obiect sanitar) Nivelul minim de debit de aer indicat, f
ie de introducere (încăperi de suprapresiune), fie de evacuare (încăperi în depresiune), r
eprezintă nivelulconsiderat suficient (în funcţie de destinaţia funcţională a încăp erii) asi
ii unei intensităţi a circulaţiei aerului şi deci unei spălări cu aer tratat, care să permită
nerea şi uniformizarea condiţiilor impuse pentru microclimat şi pentru puritatea aerul
ui. Conform tabel 1 (anexat la prez. cap. V.4.(A).2.) pentru încăperi clase Işi II(cli
matizare fără recirculare) debit aerdebit aerproasp ăt ³ deb.min.aerproaspăt pentru încăperi
lasa III şi IV
ventilare (fără recirculare) debit aerdebit aer proaspăt i deb.min.aer proaspăt climatiz
are (cu recirculare) debit aer>deb.min.aerproaspăt V.4.(A).2.1.3. Nivelde filtrare
(se exprimă ca reţinere procentuală aparticulelor în suspensie în aer ± cu indicarea metode
i de testare folosite). Condiţiile de puritate a aerului în încăperile unităţilor spitaliceşt
implică un nivel de filtrare adecvat, ceea ce determinănumărul de trepte de filtrare,
performanţele funcţionale ale filtrelor şi locul de amplasare al fiecărei treptede filtr
are în cadrulinstalaţiilor. Se utilizează 3 tipuri de filtre: filtre brute (prefiltre)
filtre clasa EU 3 şi EU 4 (grad reţinere 8095% conform test gravimetric ASHRAE) se
utilizează pentru filtrare treapta Ia filtre fine filtre clasa EU 7 şi EU 8 (grad reţi
nere 8095% conform testopacimetric ASHRAE) se utilizează pentru filtrare treapta11
a filtre absolute filtre clasa EU 10 EU 12 (grad reţinere 9899.97% conform test DO
P Mil. Std. 282) se utilizează pentru filtrare treapta IIIa MENŢIUNE: Utilizarea întru
n .sistem de tratare a aerului a unui filtru de clasa superioarei implică, pentru
alproteja de colmatâri grosiere, echiparea sistemului în amonte cu filtre de clasei
inferioară. Filtrele treapta 1a se montează în amonte de echipamentele de tratare cent
rală a aerului pentru a le proteja de colmatare filtrele treapta Iia se montează imed
iat în*avalul ventilatoarelor de introducere a aerului pentru a menţine curate trons
oanele de distribuţie a aerului filtrele treapta Illa se mont ează cât mai aproape sau
chiar în gurile de introducere a aerului în încăperile servite pentru a evita riscul apa
riţiei de focare de contaminare în aval. Supravegherea stării funcţionale a filtrelor şi s
emnalarea colmalării în veder ea înlocuirii celulelor filtrante se realizează prin contr
olul presiunilor diferenţiale amonteaval şi au un loc important în cadrul lucrărilor de în
treţinereexploatare. In tabelul 1 (anexat la prez. cap. VA. (A). 2.) este indicat
numărul necesar de trepte de filtrare: .pentru 3 trepte de filtrare se înţeleg treptel
e 1. 11 şi III .pentru 2 trepte de filtrare se înţeleg treptele 1 şi II .pentru 1 treapt
a de filtrare se înţelege treapta I V.4.(A).2.1.4. Nivel de presiune diferenţială între sp
aţii adiacente
Valoarea presiunii diferenţiale dintre încăperi alăturate astfel încât să se realizeze o circ
laţie controlată a aerului (de la încăperi cu cerinţe mai ridicate la încăperi cu cerinţe mai
ute d.p.d.v. al absenţei agenţilorpatogeni). Nivelul de presiune diferenţială determină de
bitele de scurgere de aer între respectivele încăperi, prindeschiderile existente între
ele. Spaţiile mai curate vor fi însuprapresiune faţă de cele mai puţincurate. Nivelul pres
iunii diferenţiale între spaţiile adiacente, în cadrul încăperilordin clasa IşiIIva fi de max
l020Pa. MENŢIUNE: Menţinerea în permanenţă. în mod controlat, a condiţiilor de presiune difer
nţială, pe ansamblul spaţiilor serxite de instalaţiile de ventilare, necesită monitorizare
a stărilor de colmatare a filtrelor şi reglarea automată a caracteristicilor funcţionale
(debit, presiune) ale unităţilor de vehiculare a aerului, pentru menţinerea unor regi
muri constante de debite de aer. V.4.(A).2.2. Asigurareaunorconcentraţiimaxim admi
sibile de substanţe p oluante provenite din materiale de construcţii, instalaţii tehni
ce, inclusivaparate d e ardere, surse exterioare, sol, etc. pentru valori maxim
admisibile de concentraţii ale substanţelorpoluante dinîncăperile unităţilor spitaliceşti, se
vor respecta prevederi Normativ de protecţia muncii în sectorul sanitar şi¹Normativ priv
ind puritatea aerului în încăperi cudiverse destinaţii" (în curs de e ditare INCERC). învede
reaevitării contaminăriiaeruluipeste limiteleadmise (ca rezultat almanipulă rii unor s
urse radioactive deschise, înscopuri medicale ionizare, suspensii de pulberi, subs
tanţe volatile radioactive) se vor respecta prevederi ¹Norme republicane de securita
te nucleară Regim de lucru cu surse de radiaţii nucleare" tab. 2. ffd8ffe000104a4649
4600010201005800600000ffe20ad44943435f50524f46494 c4500010100000ac44144424502100
0006d6e74725247422058595a2007d70006 00130010001f0032616373704d534654000000004945
432073524742000000000 0000000000000000000f6d6000100000000d32d4144424500000000000
0000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000
0000012637072740000015c0000004e64657363000001ac0000006c777 470740000021800000014
626b70740000022c000000147258595a00000240000 000146758595a00000254000000146258595
a0000026800000014646d6e64000 0027c00000070646d6464000002ec0000008876756564000003
74000000867669 6577000003fc000000246c756d6900000420000000146d6561730000043400000
02474656368000004580000000c72545243000004640000000e6754524300000 4740000000e625
45243000004840000000e76636774000004940000063074657 87400000000436f70797269676874
202863292031393938204865776c6574742d 5061636b61726420436f6d70616e79204d6f6469666
96564207573696e6720416 46f62652047616d6d6100000064657363000000000000001273524742
20494543 36313936362d322e3100000000000000000000001273524742
ANEXA V.4.(A).2.
DOCUMENTE CONEXE STAS 10813 Puritatea aerului. Determinarea pulberilor însuspensie
STAS11322 Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formiee STAS 12051 Aer. Det
erminarea conţinutului de radon 222 STAS 9081 Poluareaacrului STAS 12574 Aerdin zo
ne protejate. Condiţii de calitate STAS 1238/1 Ventilare mecanica. Debitul de aerp
roaspăt Normativ in Normativprivind igiena compoziţiei acrului în spatii cudiverse cur
s deeditar e destinaţii funcţie de activităţile desfăşuralc în regimde iarnăvară (INCIzRC) No
Protecţiamunciiîn sec toniisanitar DIN 1946Fila 4Ventilaţiiîn instituţii spitaliceşti Docum
ente Igiena, sănătatea şimediul înconjurător interpretative CEEnov. V.4.(A).3. IGIENA FINI
SAJELOR Cerinţa privind igiena finisajelor implică asigurarea calităţii suprafeţelor inter
ioare ale elementelordelimitatoare astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena ocu
anţilor. CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTA privind
V.4.(A).3.L Asigurarea calităţii finisajelor Finisajele încăperilor în care staţionează şi se
plasează bolnavi sau în care se desfăşoară activităţi medicale vor fi: lavabile rezistente la
dezinfectanţi rezistente la decontaminări radioactive (după caz) fără asperităţi care să reţi
ul bactericide (înspaţiile aseptice) negeneratoare de fibre sauparticule care pot rămâne
în suspensie înaer rezistente la acţiunea acizilor (în laboratoareşi camere de tratament)
seadmit materiale de finisaj careprin alcătuirealor, sau modul de punere în operă, po
t favoriza dezvoltarea de organisme parazite (gândaci, acarieni, mucegaiuri) sa u
substanţe nocive ce potpericlita sănătatea oamenilor. V.4.(A).3.2. Asigurareacalităţii fin
isajelor Finisajele pentru elementele de instalaţii vor fi rezistente la acţiunile f
izicomecanice ale agenţilor externi (şocuri, frecare, etc.) şi la acţiunile chimice prov
ocate de solvenţi, detergenţi, dezinfectante, lichide sau vap ori ai acestora. La fi
nisarea spaţiilor cu cerinţe severe de asepsie se va evita utilizarea materialelor c
are, prin punerea înafară prezintă rosturi, adâncituri sau colţuri dificil de curăţat. Finisa
ea spaţiilordin laboratoarele de medicină nucleară în care se lucrează cu surse desc hise
(izotopi) vor respectaprevederile Normativului Republican de Securitate Nucl eară.
V.4.(A).4. IGIENA VIZUALĂ Cerinţa privind igiena vizuală implică asigurarea cantităţii şi ca
ităţii luminii (natur ale şi artificiale) astfel încât utilizatorii spaţiilor respective săşi
ată desfăşura activităţile specifice în condiţii de igienă şi sănătate.
MENŢIUNE: Aspectele legate de iluminatul de siguranţa al încăperilor sunt prezentate la
cap.V.2.(A). (Siguranţa circulaţiei pedestre). CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PE
RFORMANTĂ cuprivire la: V4.(A).4.1. Asigurarea iluminatului natural V.4.(A).4.1.1.
Raportarie ferestre arie pardoseli săli operaţii, naştere, laboratoare tratamente, pa
nsamente 1/31/4 saloane alăptare, farmacii, saloane sugari, nounăscuţi 1/41/5 cabinete
consultaţii, saloane bolnavi 1/41/6 spaţii de lucru,pregătire, sterilizare, bucătării, spălă
orii 1/51/8 camere şi săli de aşteptare, cameră gardăpersonal, tratament Roentgen, fiziote
rapie 1/61/7 OBSERVAŢIE: In cazul construcţiilor spitaliceşti se recomandă ca toate încăperi
le în care au acces bolnavii să beneficieze de lumină naturală. Laboratoarele trebuie pr
otejate împotriva razelor solare printro orientare corespunzătoare şi prin elemente de
umbrire, dar fără utilizarea sticlei colorate. Coridoarele vor beneficia de lumină na
turală directă (prin buzunare laterale) sau indirectă (prin uşile încăperilor ce le mărginesc
. V.4.(A).4.2. Asigurareailuminatului artificial V.4.(A).4.2.1. Nivel de ilumina
re medie pentru iluminatul normal al încăperilor (valori minime) conform tab.E1 anex
at V.4.(A).4.2.2. Evitarea sau limitarea orbirii orbire directă sevor lua măsuride e
cranare a lămpilor şi de dispunere corespunzătoare a acesto ra orbire prin contact sau
reflexie sevor alege finisaje cufactori de reflexiecorespunzători corpurile deilu
minat sevor dispune corespunzător cerinţelor specificeîncăperilor Se vorrespecta prevede
ri STAS 6646/1,3.
Nr.cr t Tipul încă periix) Iluminarea normala Ix Culoarea luminii Observaţii
1
2
3
.4

5
6
1. .
încâperi b olnavi
2.
Salon pentrii sug ari sau nounăscuţi Cabinete . pentru consultaţii tratament e obişnuit
e Cabinete pentru consultaţii şi tratame nte specia le: pentru investigaţi i endosco p
ice pentru investigaţi i oftalmolo gice
3.
iluminat iluminat pentr u lectură! iluminat pentr u consultaţii iluminat pentr u sup
raveghere iluminat de ve ghe . (orientar e) iluminat gene ral iluminat p entru s
upraveghere iluminat pent ru consultaţie iluminat gene ral
100 200 300 5 2
alb
Măsuri pentru evitarea orbirii pacienţilor
300 20 300
alb
Iluminat general în locurile de îngrijire sugari, min 1601 lx
500
alb de lux
4.
iluminat gene ral pentru pre gătire iluminat gene ral pentru peri oada de investig
aţie .urologie .rect oscopie .ginec ologie ilumin at general pe ntru pregătire ilumi
nat gene ral pentru peri oada de investigaţie .refractometri e .schiascopie . ofta
lmologie . oftalmometrie
500 50 50 550 500 50 50 50 50
alb de lux alb,alb de lux
După caz, comutabil sau reglabil pentru obţinerea iluminării mai reduse După caz, comuta
bil sau reglabil pentru obţinerea iluminării mai reduse
pentru investigaţi i Rontgen pentru consultaţii stomatolo gice pentru consultaţii derm
atolo gice
.perimetrie .adaptomet rie iluminat general lucru cu monitoa re iluminat .ilumin
at ca vitate bucal ă .iluminat ul câmpului înconjurăto riluminat ge neral iluminatul gen
erat iluminat ge neral în zona pat urilor iluminat pe ntru consult în zona paturi lo
r iluminat de supraveghe re iluminat ge neral iluminat pe ntru câmpul de operaţie il
uminat pe ntru câmpul înc onjurător al mesei de operaţie
5 5 500
20 500 8000 500
alb, alb alb alb alb alb de lux
După caz, comutabil s au reglabil pentru obţinerea iluminării m ai reduse Lampa sciali
ticâ cu posibilităţi de reglare a iluminării şi direcţio nării luminii Ra.90
5.
Cabinete pentru consultaţii şi tratame nte intens ive
100 300 1000 20
alb
Măsuripentru evitarea orbirii pacienţilor
6.
Săli de op eraţie
1000
alb
vezi pct.lll.4.2.2.2.
7.
Anexe ale . sălii de operaţi e
iluminat ge neral pentr u: .vestiare .spălătorii .î ncăperi pre cedând intrarea în sala de o
peraţii
500 500 500
8.
9.
Sala de terapie . Băi medi cinale, gi mnastică medicală, masaje Săli de dia liză
.incăperi la ieşirea din sala de operaţii .de pozit de ins trumente .d epozit pent ru
elemente sterile .dep ozit cu dispozitive de sterilizar e .săli derean imare, ilum
inat pe ntru trezire iluminat ge neral
500 500 500 500 100
alb sau alb de lux alb
Măsuripentru evitarea orbirii pacienţilor
300
alb

10 .
Laboratoa re Farmac ii
iluminat ge neral în sală iluminat ge neral in zona paturilor iluminat ge neral ilum
inat pe ntru verificarea culorii
100 500
Măsuripentru evitarea orbirii pacienţilor
500 1000
alb alb de lux
11 .
Camere d e serviciu pentru me dici, asiste nte medic ale Săli de dis ecţie
12 .
13 .
Coridoare, scări
iluminat ge neral iluminat pe ntru solicitări viz uale intens e iluminat ge neral
iluminat loc al pentru m asa de lucr u zona de saloane bolnavi .ziu a .noaptea z
ona cu săli de o peraţii .ziua .noaptea

300 500
alb cald alb
După caz, iluminat loc al, pentru zona umple rea seringelor sortar ea medicamentel
or, etc
1000 5000
alb
200 50 30 0 100
alb sau alb cald alb

Clasa de calitate 2 Clasa de calitate 2

14 .
Toalete. î ncăperi cu activităţi murdare
toalete băi orientare s pre saloane încăperi cu activităţi m urdaţe
200 100 300
alb. alb cald alb alb, alb cald
Clasa de calitate 2 Clasa de calitate 2
NOTA: x) Încăperile sunt încadrate în clasa de calitate 1, cu excepţia celor pentru care l
aAScoloana: Observaţii",
8313 Iluminatul clasa de,
în clădirişi încalitate este 2. ANEXA
spatii exterioare, la V.A4. DOCUMENTEşiindustriale
clădiricivile CONEXE ST STAS 62
21 Iluminatulnatural al încăperilor laclădiri civile şi industriale STAS 6646/1 Iluminat
ul artificial. Condiţii generale pentru iluminat înclădiri civile STAS 6646/3 Iluminat
ul artificial. C ondiţii speciale pentru iluminat în clădiri civile PE 136 Normativ pe
ntru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial în utilizăr i casnice Doc
umente Igiena,sănătatea şi mediul înconjurătorinterpretative CEEnov.93 Norme Protecţia munci
i în sectorul sanitar V.4.(A).5.IGIENA AUDITIVĂ Cerinţa privind igiena auditivă se referă
la conceperea şi realizarea
spaţiilor interioare ale spitalelor astfel încât zgomotul perturbatorperceputde utiliz
atorisă fie men ţinut la un nivel ce nu le poate afecta sănătatea. Igiena auditivă se refe
ră la condiţiile interioare de zgomot, respectiv la ambianţa acustică interioară. Performa
nţele corespunzătoare asigurării ambianţei acustice interioare, sunt tratate la ca p.V.6
. ¹Protecţia împotriva zgomotului". V.4.(B). IGIENA APEI Cerinţa privind igiena apei se
referă la condiţiile privind distribuţia apei întrundebit suficient şi la satisfacerea cri
teriilor de puritate necesare apei potabile. Apa necesară alimentării instalaţiilor di
n clădiri trebuie să aibă o anumită calitate exprimată prin ansamblul proprietăţilor sale fiz
ce, chimice, bacteri ologice, organoleptice, etc. CRITERII. PARAMETRI SI NIVELUR
I DE PERFORMANTĂ cuprivire la:
V.4.(B).l. Asigurarea calităţii anei (potabilitatea') se va realiza conformprevederi
i STAS 1342 OBSERVAŢIE Verificarea îndpliniriicondiţiilor de calitate a potabilitaţii ap
ei se face de catre centrele de, medicină preventivă. V.4.(B).2. Asigurareadebitului
deapăla punctul de consum se va realiza conformprevederii STAS 1478 (punctele de
consumtehnologic vor fi stabilite conform cerinţelorde funcţionare a echipamentelor)
. V.4.(B)3. Asigurarea cantităţii de apă potabilă necesari (1/pat/zi) V.4.(B).3.1. Neces
ar curent pentru: igiena bolnavilor 240 igiena personalului 40 igiena lenjeriei
110 preparare hrană igienă bloc alimentar 100 igiena spaţiilor, mobilierului, obiectel
or sanitare 40 preparare apă sterilă pentru spălare chirurgicală, apă distilată, spălare şi d
nfecţieinstrumentare 25 utilizări tehnologice 20 igienizare platformă, gunoi, recipien
te colectare reziduri, crematoriu şi anexe 1015 întreţinere căiacces, spaţii exterioare, z
one de protecţiesanitară 10 necesităţi grup gospodăresc (bucătării, spălătorii) 2530 pierderi
inreţeaua de distribuţie cea 10% Total cca 700l/pat/zi V.4. (B).3.2. Necesar tn peri
oadele de deficit sau întrerupere a alimentării
cu apă min. 500 l/pat/zi timp de 12 ore V.4.(B).3.3. Necesar pentru sectoarele de
recuperaremedicali balneofizicoterapeutică 130 l/procedură (om afara consumului prec
izat mai sus) ATENŢIE! Nu se admite utilizarea apei nepotabile in spitale ANEXA V.
4.(B DOCUMENTE CONEXE STAS 6322 Apa potabila Determinarea culorii. STAS 6323 Apa
potabilă. Determinarea turbidităţii. STAS 6324 Apa potabilă. Determinarea temperaturii,
mirosului şi gustului. STAS 6325 Apa potabilă. Determinarea PHului. STAS 6329 Apa p
otabilă. Analiza biologică. STAS 3001 Apa. Analiza bacteriologică. STAS 1342 Apa potab
ilă. STAS 3026 Apa potabilă. Determinarea durităţii. STAS 3002 Apa potabilă. Determinarea
substanţelor organice. STAS 12650 Apa potabilă. Determinarea conţinutului depesticide.
Documente Igiena,sănătatea şi mediul înconjurător. interpretative CEEnov.93 Norme Protecţia
muncii în sectorul sanitar. V.4.(C). ICIENA EVACUĂRII RE/JDURILOR LICHIDE Cerinţa pri
vind igiena evacuării rezidtirilor lichide, implică asigurarea unuisistem corespunzăto
r de eliminare a acestora astfel încât să nu prezinte sursepotenţiale de contaminare a m
ediului, să nu emită mirosuridezagreabile, să nu prezinte posibilitatea scurgerilor ex
terioare şisă nu prezinte riscul de contact cu sistemul de alimentare cu apă. Reziduri
le lichide dinspitale sunt: apele uzate menajere obişnuite (de la grupurile sanita
re)cap.III.5.1.5.1. apele uzate menajere cu nisip, pământ şi grăsimi (de la spălătorii si bu
cătării) cap.111.5.1.5.2. apele uzate radioactive (de la laboratoarele de medicină nuc
leară) cap.lll.5.1.8. apele contaminate cu agenţi patogeni (dinsecţii de boli infecţioas
e şi laboratoarede bacteriologic). apele pluviale cap.lll.5.1.6.
CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTĂ cuprivire la: V.4.(C).l. Asigurarea
evitării poluării solului, anelor subterane, sauaaeru lui V.4.(C).1.1. Condiţiide rez
olvare a evacuărilor apele uzate dinunităţile spitaliceşti se evacuează exclusiv prin reţeau
a de canaliz are. lipsa unor sisteme publice de canalizare se acceptă numai încazul
staţionarelor rurale sau unele aşezăminte de poslcură. situaţie în care unităţile sanitare re
ctive vor fi prevăzute cu instalaţii proprii de colectare, tratare şi evacuare a apei
uzate, astfel executate încât să nuprovoace poluarea solului, apelor sau a acrului. ap
ele uzate vor fi colectate prin reţeleinterioare sepa rate şi evacuate în reţeaua de can
alizare a incintei, după tratarea prealabilă a celor cu conţinut de grăsimi, nisip, pământ,
sau substanţe nocive (chimice, biologice, radioactive) vezi cap.(II.3.1.7. V.4.(C)
.l.2. Condiţiile de calitate aapelor uzate apele uzate evacuate în reţelele de canaliz
are trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Normativ C 90. V.4.(C).l .3. Condiţiile
e calitatea conductelor decanalizare să reziste la sarcinile mecanice sau de altă na
tură la care sunt supuse să fie impermeabile să fie rezistente la agresivitatea apelor
uzate transportate să aibă o rugozitate cât mai redusă să respecte cotele de montaj pentru
a se evita colmatarea V.4.(C).2. Asigurareaevitării emisiei demirosuri dezagreabi
le V.4.(C).2.1. Condiţii de rezolvare se vor lua măsuri de etanşeitate a căminelorde rac
ord şi de vizitare dinimediată vecinătate a clădirilor spitaliceşti se va asigura o diluţie
corespunzătoare a apeloruzate racordurile dintre reţeaua de canalizare pluvială dininc
inta spitalului şi gurile de scurgere ale reţelei vor fi sifonate pentru a se evita
ieşirea mirosurilor din canalizare. V.4.(C).3. Evitarea interconexiunii dintreapel
e uzate şi apa potabilă se asigură prin rezolvarea corectă a sistemelorde canalizare şi al
imentare cu apă, conform prevederii STAS 8591/1. ANEXA V.4.C DOCUMENTE CONEXE STAS
1795 Canalizare interioară STAS 1846 Canalizări exterioare. Debite. Prescripţii depro
iectare. . STAS 3051 Sisteme decanalizări. Canale ale reţelelor exterioare. Prescripţi
i de proiectare. STAS 2448 Canalizări. Căminede vizitare. Prescripţii de proiectare.
STAS 6701 Canalizări. Guride scurgere cu sifonşi depozit. STAS 10859 Canalizări. Staţii
de epurare a apelor uzate provenitedin centrele populate. STAS 12278 Canalizări. B
azinede fermentare a nămolurilor la Staţiile de epurare acentrelor populate. STAS 12
594 Canalizări. Staţiide pompare. Documente Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător. interpr
tative CEE nov.93 V.4.(D). IGIENA EVACUĂRIIREZIDURILOR SOLIDE Cerinţa privind igiena
evacuării rezidurilor solide dinspitale, implică asigurarea unităţilor spitaliceşti cu si
steme corespunzătoare de colectare, depozitare şi evacuare a acestora astfel încât să nu f
ie periclitată sănătatea şi igiena oamenilor, eliminând totodată riscul de poluare a acrului
, apei şi solului. Deşeurile solide dinspitale sunt: 1 .deşeuri reciclabile (nein fect
ate) hârtie, ambalaje din carton ambalaje din sticlă metal 2'deşeuri nereciclabilc gun
oaie menajere (dela bucătărie,bibcronerie, oficiil e alimentare dinsecţiile medicale)
deşeuri medicale curente (vată, tifon, şervete, produse biologice, deşeuri laborator) deşe
uri medicale contaminate radioactiv CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMAN
TĂ V.4.(D).I. Asigurarea colectării, depozitării şi evacuării deşeurilor solide încondiţii de
ienă Se colectează şise depozitează distinct, dupănatura materialelor,după ce au fost asigur
ate condiţiile de reciclare (spălare, preambalare) la locul lor de provenienţă. se depoz
itează pe platforme speciale, întrun spaţiu izolat. V.4.(I)).1.1. Deşeurile reciclabile
se colectează şi se depozitează distinct după naturamaterialelor, după ce au fost asigurat
e condiţiile de reciclare (spălare, preambalare) la locul lordeprovenienţă. se depozitea
ză pe platforme speciale, întrun spaţiu izolat. V.4.(l)).1.2. Deşeurile nereciclabile V.
4.(D).1.2.1. Gunoaiele menajere se colectează la sursă şi se transportă în recipiente închis
e (pubele) sau în saci de polietilenă închişi etanş se depozitează întro încăpere specializat
asată pe platforma dedeşeuri, prevăzută cu instalaţii de apă şi canalizare pentru menţinerea
enei atât a spaţiului cât şi a rccipienţilor.
V.4.(D). 1.2.2. Deseurile medicale curente (provin din activităţile medicale, prezin
tă potenţial infecţios) trebuie colectate în ambalaje etanşe, transportate şi depozitate în
ondiţii de maximă siguranţă d.p.d.v. al igienei pentru a împiedica contaminarea directă sau
indirectă (prin intermediul insectelor sau rozătoarelor) a personalului sau a populaţi
ei. se tratează cu substanţe dezinfectante şi/sau se ard în crematorii (vez i cap.III.10
.2.2.). V.4.(D). 1.2.3. Deseurile solide contaminate radioactiv (provin de Ia la
boratorul demedicină nucleară) se colectează şi se depozitează separat de celelalte deşeuri
din spital, întrun depozit amplasat în cadrul laboratorului, ecranat şi ventilat cores
punzător. a.descurile puternic radioactive se colectează în recipiente speciale închise
ermetic şi ecranate se depozitează temporar îndepozitul spitalului, până la preluarea lor
de cătreunitatea teritorială specializată întratarea deşeurilor. b.deseurile slab radioact
ive se colectează în recipiente portdeşeu se depozitează în depozitul laboratorului şi se de
zactivează prin staţionare pe dur atăde timp calculată, în funcţie de perioada de înjumătăţir
selor radioactive utilizate. Depozitele pentru deseurile solide radioactive sunt
parte integrantă a unităţii nucleare şi se conformează prescripţiilor tehnice şi de autorizar
prevăzute de ¹Normativul republican de securitate nucleară". OBSERVAŢIE: Având in vedere
ca până la ora actuală nu există reglementări specifice cu privire la evacuarea rezidurifo
r solide din unităţile spitaliceşti, se recomandă ca în etapa de proiectare a unui spital,
proiectantul să consulte Ministerul Sănătăţii, prin experţii acreditaţi, asupra recomandăril
existente pe plan mondial la data proiectăr V.4.(E). REFACEREA SIPROTECŢIA MEDIULUI
Cerinţa privind refacerea şi protecţia mediului implică conceperea şi realizarea unităţilor i
pitaliceşti astfel încât pe toată durata de viaţă (execuţie, exploatare, postutilizare) să nu
ecteze în nici un fel, echilibrul ecologic şi să riu dăuneze sănătăţii, liniştii sau stăriide
t a oamenilorprin modificarea calităţii factorilor naturali sau creaţi prin activităţi uma
ne. CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTĂ V.4.(E).l. Asigurarea evitării p
oluării aerului exterior V.4.(E).1.1. Concentraţiile maxim admisibile pentru potenţial
ii poluanţi e mişi în atmosferă ca urmare a activităţilor spitaliceşti vor avea valori coresp
nz ătoare conform prevederii STAS 10574.
V.4.(E).1.2. Măsuri preventive limitarea emisiilorde poluanţi conţinute în gazele de ard
ere provenite dincentrala termică şi crematoriu (dacă este cazul) prin controlul arder
ii saudimensionarea coşului de fum, învederea realizării dispersiei acestora înatmosferă.
filtrarea aerului evacuat şi contaminat cu germeni patogeni prin utilizarea sistem
elor specifice de purificare. evacuarea cu diluţie înatmosferă a aerului purtător de nox
e, sauprovenit din instalaţiile de ventilare climatizare, ţinând cont de zonele popula
t e şi dedirecţia vântului dominant. se vor respecta cu stricteţe regulile de amplasare
privitoare la poziţiile relative dintre prizele de aer proaspăt şi gurile de evacuare.
V.4.(E).2. Asigurarea evitării poluării solului şi apei V.4.(E).2.1. Măsuri de prevenir
e apele uzate provenite de la unităţile spitaliceşti se vor evacua numai prinsisteme (
reţete)proprii de canalizare, ce trebuie să respecte condiţiile prevăzute la cap.V.4.(C)
.1.3. înainte de deversarea în sistemele publice de canalizare, apele uzate evacuate
dinunităţile spitaliceşti vor suferi operaţiuni de neutralizare şi tratare înfuncţie de natur
poluanţilor continui (vezi cap.III.5.2.2.2.). apele uzate evacuate în sistemele pub
lice de canalizare vor trebui să îndeplinească obligatoriu prevederile Normativ C 90.
ANEXA V.4.E. DOCUMENTE CONEXE Legea 137/95 Legea protecţiei mediului Legea 5/1989
Legea privind protecţia şi asigurarea calităţii apelor Legea 3/1978 Legea privind asigur
area sănătăţii populaţiei Decret 466/1979 Decretprivind regimul produselor şi substanţelor to
ice Decret 414/1979 Decret privind stabilirea valorilor limită admisibile ale prin
cipalelor substanţe poluante din apele uzate. Ordinul Condiţii tehniceprivindprotecţia
atmo sferei 462/1993 STAS 10574 Aerdin zonele protejate. Condiţiide calitate. STA
S 10331 Puritatea aerului. Principii şi reguli generale de supraveghere a calităţiiaer
ului. ST AS 10194 Puritatea aerului. Determinarea conţinutului de bioxid de sulf.
STAS 10329 Puritatea aerului. Determinarea bioxiduluide azot. V5. IZOLAREATERMICĂ,
IZOLAREA HIDROFUGĂ SI ECONOMIA DE ENERGIE Cerinţa privind izolarea termică, izolarea h
idrofuga si economia de energie se refera la asigurarea unei conformari generale şi
de detaliu a CLADIRII, astfel incât consumul energetic să poată fi limitat, incondiţiil
e obţineriiunui confort termic minim admisibil. CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURIDE
PERFORMANŢĂ V5.1Asigurarea performanţelor higrotermice ale elementelor perimetrale Ast
fel încat pierderile de caldura sa fie cat mai reduse, respectiv
V.5.1.1 Rezistenţatermică specifică necesară(Ros aelementelor Trebuie sa fie mai mare sa
ucel puin egala cu rezistenţaminimanecesaralatra nsfer termic (Ronec), calculata co
nformSTAS6472/3. V.5.1.2. Diferenţa detemperatura (Δ.)dintre feţele interioare ale ele
mentelor delimitatoare si temperatura aerului interior (conformprevederii STAS 6
472/3) tre buie sa fie de max Temperat ura interio ara Umiditate a relativă Difere
nţa de temperatura ¹ΔT iº(K) pereţi 180 C 220 C V.5.2, incât: V.5.2.1. Temperatura pe suprafa
interioară Tsi sa aiba in orice punct, o valoare 60% 50% acoperiş pardoseli
4 6
3
4,.5
2 3
Evitarea apariţiei condensului prin realizarea elementelor de inchidere astfel
mai mare decât temperatura punctuluide rouă, stabilita conform STAS 6472/3 în funcţie de
umiditatea relativă a aerului interior. V.5.2.2. Umiditateamaterialelor component
e ca urmare a condensăriivaporilorde a pă in perioadele reci. ţa mi depăşească valorile norm
ate conform STAS 6472/4 (învederea eliminării riscului de apariţie a coloniilorde agenţi
palngcui). V.5.2.3. Cantitatea diapa provenită'prin condensarea vaporilor, dinmas
a elementului de închide re,în perioada recea anului,sa fie mai mică decât cantitatea de
apă care se poate evapora în perioadacalda (conform SIAS 6472/4), ma<mw. V.53. Asig
urarea economici de energic întro clădire spitalicească priveşte principalele modalităţi de
utilizare a energiei în condiţii determinate de amplasare(condiţii exterioare), de uti
lizare funcţională (cerinţe interioare) şi de dotare tehnică (posibilităţi de realizare) şi a
e: încălzire, ventilare şi tratare a acrului cu sau fără răcire sau controlul umidităţii şi p
are a apei calde de consuni. Economia obţinută din
energia consumată în special pentru încălzire în sezonul rece, dar şi pentru răcire insezonul
cald, implică conceperea şirealizarea construcţiilor spitaliceşti şi în special a elementelo
r de închidere cu o bună izolare termică, cu o corectă orientare,dimensionare şi dotare a
elementelor vitrate şi cu o scăzută permeabilitate la aer. Consumurile de energie pent
ru ventilare şi tratare specială a aerului depind de tipul, structura şi gradul de dot
are al spitalului. în special intervenind dimensionarea dar şi echiparea cu instalaţii
specifice a sectoarelor chirurgical, ATI, etc, factori importanţi sunt debitele d
e aer proaspăt vehiculate, condiţiile de stare a acrului dorite la interiorfaţă de condiţi
ile de stare a aerului exterior, duratele de funcţionare, etc, consumurile de ener
gie pentru prepararea apei calde menajere depind de tipul, structura şi gradul de
dotare al spitalului. V.5.3.1. Coeficientul global de izolaretermicăal clădirii ¹Gl" t
rebuie să fie inferior valorii corespunzătoare la referinţa ¹Gl ref" [W/m'h], determinaţi
conform ¹Normativpentru calculul coeficientului global de izolare termică, la clădiri
cu alte destinaţii decât cea de locuit". Valorile coeficienţilor de control ¹a÷e" (reziste
nţe termice normate) necesare pentrucalculul coeficientului global de referinţă (Gl re
f.)sunt următoarele:
zona climatică a
I
1.30 2.75 1.50 1.30 0.40
II 1.40 3.00 1.60 1.30 0.50
III 1.50 3.25 1.70 1.30 0.50
b
c
d
e
în care: a=pereţi exteriori b=planşeude la ultimul nivel c=planşeu depeste subsol d=socl
u e=elemente vitrate V.5.3.2.Necesarul specific global de căldură pentru încălzire al clăd
irii ¹G" trebuie să fie inferior valorii corespunzătoare de referinţă ¹Gl ref." [W/m3K] V.3.
3. Consumul anual global de căldurăpentru încălzirea clădirii ffd8ffe000104a46494600010101
006900690000ffdb00430008060607060 5080707070909080a0c140d0c0b0b0c1912130f141d1a1
f1e1d1a1c1c2024 2e2720222c231c1c2837292c30313434341f27393d38323c2e333432ffdb0
043010909090c0b0c180d0d1832211c2132323232323232323232323232 32323232323232323232
323232323232323232323232323232323232323 232323232323232ffc0001108004001570301220
0021101031101ffc4001f 0000010501010101010100000000000000000102030405060708090a0b
ff c400b5100002010303020403050504040000017d0102030004110512213 14106135161072271
14328191a1082342b1c11552d1f02433627282090a1 61718191a25262728292a3435363738393a4
34445464748494a53545556 5758595a636465666768696a737475767778797a838485868788898a
929 39495969798999aa2a3a4a5a6a7a8a9aab2b3b4b5b6b7b8b9bac2c3c4c5c 6c7c8c9cad2d3d4
d5d6d7d8d9dae1e2e3e4e5e6e7e8e9eaf1f2f3f4f5f6f7f8f 9faffc4001f0100030101010101010
1010100000000000001020304050607 08090a0bffc400b511000201020404030407050404000102
770001020311 04052131061241510761711322328108144291a1b1c109233352f015627 2d10a16
2434e125f11718191a262728292a35363738393a434445464748 G are semnificaţia de mai sus
timi N toi numărul de grade zile se determină funcţie de temperatura exterioară
de începere/sfârşire aperioadeide încălzire (t,(i) şi de temperatura interioară medie pentru
zire (timi)V volumul construit lacare sereferă G şiQi.an V.5.3.4. că). Consumul anual
global de căldură pentru ventilare (mecani
ffd8ffe000104a46494600010101007700780000ffdb0043000806060706050807 07070909080a0
c140d0c0b0b0c1912130f141d1a1f1e1d1a1c1c20242e2720222c 231c1c2837292c30313434341f
27393d38323c2e333432ffdb0043010909090c0b 0c180d0d1832211c21323232323232323232323
2323232323232323232323232 323232323232323232323232323232323232323232323232323232
ffc00011080 03501c603012200021101031101ffc4001f0000010501010101010100000000000 0
00000102030405060708090a0bffc400b5100002010303020403050504040000 017d01020300041
105122131410613516107227114328191a1082342b1c11552 d1f02433627282090a161718191a25
262728292a3435363738393a43444546474 8494a535455565758595a636465666768696a7374757
67778797a83848586878 8898a92939495969798999aa2a3a4a5a6a7a8a9aab2b3b4b5b6b7b8b9ba
c2c3c4 c5c6c7c8c9cad2d3d4d5d6d7d8d9dae1e2e3e4e5e6e7e8e9eaf1f2f3f4f5f6f7f8f9fa ff
c4001f0100030101010101010101010000000000000102030405060708090a0b ffc400b51100020
10204040304070504040001027700010203110405213106124 1510761711322328108144291a1b1
c109233352f0156272d10a162434e125f117 18191a262728292a35363738393a434445464748 co
nstituie osumăde consumuri specifice (timv, tov, nv, hrv)diverselor aplicaţii, în care:
Lp timv N debit de aerproaspătpentru tipul de aplicaţie (m /h)
tov 3
nv dv
numărdegrade zile pentrutemperaturi exterioarede începere/sfărşire  co nsumului (tov) şi te
mperatura interioară medie în respectiva aplicaţie (timv). durata zilnică de funcţionare în
respectiva aplicaţie [h/zi] durata de funcţionare în perioada de încălzire[%]
hrv eficienţa recuperării de căldură utilizate. V.5.3.5. Consumul anualglobal de energie p
entru umidificare ffd8ffe000104a46494600010101007100710000ffdb004300080606070605
0807 07070909080a0c140d0c0b0b0c1912130f141d1a1f1e1d1a1c1c20242e2720222c 231c1c28
37292c30313434341f27393d38323c2e333432ffdb0043010909090c0b 0c180d0d1832211c21323
2323232323232323232323232323232323232323232 323232323232323232323232323232323232
323232323232323232ffc00011080 038019103012200021101031101ffc4001f000001050101010
1010100000000000 000000102030405060708090a0bffc400b51000020103030204030505040400
00 017d01020300041105122131410613516107227114328191a1082342b1c11552 d1f024336272
82090a161718191a25262728292a3435363738393a43444546474 8494a535455565758595a63646
5666768696a737475767778797a83848586878 8898a92939495969798999aa2a3a4a5a6a7a8a9aa
b2b3b4b5b6b7b8b9bac2c3c4 c5c6c7c8c9cad2d3d4d5d6d7d8d9dae1e2e3e4e5e6e7e8e9eaf1f2f
3f4f5f6f7f8f9fa ffc4001f0100030101010101010101010000000000000102030405060708090a
0b ffc400b5110002010204040304070504040001027700010203110405213106124 15107617113
22328108144291a1b1c109233352f0156272d10a162434e125f117 18191a262728292a353637383
93a434445464748
constituie o sumă de consumuri specifice (tjmv, tov, nv, hrv) diverselor
aplicaţii cuumiditate controlată, în care semnificaţiile sunt cele anterioare pentru apl
icaţiile încauzăhr1 randamentul recuperării căldurii latente (dacă este cazul). V.5.3.6. Con
ulanualglobal de energie pentru răcire dezumidificare ffd8ffe000104a46494600010101
007500750000ffdb0043000806060706050807 07070909080a0c140d0c0b0b0c1912130f141d1a1
f1e1d1a1c1c20242e2720222c 231c1c2837292c30313434341f27393d38323c2e333432ffdb0043
010909090c0b 0c180d0d1832211c213232323232323232323232323232323232323232323232 32
3232323232323232323232323232323232323232323232323232ffc00011080 0620269030122000
21101031101ffc4001f0000010501010101010100000000000 000000102030405060708090a0bff
c400b5100002010303020403050504040000 017d010203000411051221314106135161072271143
28191a1082342b1c11552 d1f02433627282090a161718191a25262728292a3435363738393a4344
4546474 8494a535455565758595a636465666768696a737475767778797a83848586878 8898a92
939495969798999aa2a3a4a5a6a7a8a9aab2b3b4b5b6b7b8b9bac2c3c4 c5c6c7c8c9cad2d3d4d5d
6d7d8d9dae1e2e3e4e5e6e7e8e9eaf1f2f3f4f5f6f7f8f9fa ffc4001f0100030101010101010101
010000000000000102030405060708090a0b ffc400b511000201020404030407050404000102770
0010203110405213106124 1510761711322328108144291a1b1c109233352f0156272d10a162434
e125f117 18191a262728292a35363738393a434445464748
formula dăunnivel aproximativ al consumurilorde energie electrică pentru aplicaţiile c
u aer proaspăt 100% (Lp1) şipentru aplicaţiile cu aerproaspăt parţial (Lp2) în care:
Lp1, Lp2 debite de aerproaspăt [m /h] Dr1, Dr2 duratede răcire [zile/an] cuprocente de
funcţionare drl, dl2 hr1, hr2 durate zilnice de funcţionare [h/zi] hr.r1, hr.r2 eficiente de
recuperarede căldură totală
3
C= 1.6÷2 în funcţie de zona climatică V.5.3.7. Consumulanualglobalde căldură pentru preparar
eapă caldă men ajeră Qacm.an »3500P până la 7000P [KWh/an] funcţie de tipul, structura şidota
spitalului, valorile mari corespund spitalelor ce au consumuri specifice ridica
te de a.c.m. (secţii de chirurgie, obstetrică,boli nervoase, etc). încare P=numărdepatur
i de spitalizare. OBSERVAŢII: Consumurile de căldură .sunt calculate la instalaţiile de
utilizare. Spitalele fiind mari consumatoare de energie, prin proiectarea si exp
loatarea instalaţiilor termice se impun măsuri de limitare a consumurilor energetice
care In principal se referă la: eficienţa sistemelor adoptate si performanţele energe
tice ale elementelor utilizate (randamente, consumuri specifice etc). măsuri de re
cuperare a energiei si utilizarea acesteia ca sursă secundară de căldură cum ar fi recup
erarea de energie termică din gazele arse provenite de la centrala termică, recupera
rea unei părţi din căldura aerului de evacuare din instalaţiile de ventilare, producerea
aburului de joasă presiune din condensul de medie presiune, utilizarea condensulu
i provenit din instalaţia de abur pentru prelncălzirea apei de adaos sau prepararea
apei calde de consum. introducerea circuitelor separate de încălzire pe zone ce bene
ficiază de acelaşi regim termic, sistem de cedare a căldurii şi programe de funcţionare. s
porirea gradului de automatizare al instalaţiilor atunci când acestea contribuie efe
ctiv la realizarea economiei de energie în exploatare, corelat cu aplicarea unor r
egimuri economice de exploatare funcţie de condiţiile climatice, categoria clădirii sp
italiceşti, felul ocupării, programe de lucru etc. izolarea termică a conductelor pent
ru diverşi agenţi termici şi a canalelor de aer cald şi rece. utilizarea în măsura posibilită
or a surselor neconvenţionale de căldură. contorizarea energiei termice. ANEXA V.5. DO
CUMENTE CONEXE STAS 6472/2 Fizica construcţiilor. Higrotcrmice.Parametri climatici
exteriori. STAS 6472/3 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic
al elementelor de construcţie ale clădirii. STAS 6472/4 Fizica construcţiilor. Termote
hnica. Comportarea elementelorde construcţie la difuzia vaporilor de apă. Prescripţii
de calcul. STAS 6472/6 Fizica construcţiilor higrotennică a elementelor de construcţi
i cu punţi termice. STAS 6472/7 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul
permeabilităţii la aer a clementelor şimaterialelorde construcţii. STAS 4389 Instalaţii deîn
călzire. Numărul anual degradezilc. STAS 9791 Rosturi la faţadele clădirilor executate c
upanourimari prefabricate. Clasificare, tehnologie şi principii generale de proiec
tare. NP200 Instrucţiuni tehnice pentru proiectare la stabilitatetermică, a elemente
lorde închi dere a cădirilor. Prescripţii Normativpentru calculul coeficientuluiglobal
deizolare termică tehnice în la clădiricu altă destinaţiedecât cea de locuit curs de editar
e (I NCERC) C107 Normativ pentruproiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termi
ce C112 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilordin materiale bitu
minoase la lucrările de construcţii. STAS 6472/10 Fizica construcţiilor. Termotehnica.
Transferul terrhic lacontactul cu pardoseala. Clasificare şi metodăde determinare.
STAS 13149 Fizica construcţiilor. Ambiante termicemoderate. Determinarea indicilor
PMV PPD şi nivele de performanţă pentru ambiante. STAS1907/1 Instalaţii deîncălzire. Calcul
l necesarului de căldură.Prescripţii de calcul. Reglementări Normativ privind igiena com
poziţiei aerului la clădiri cu diverse în curs de destinaţiiînregimde iarnăvară. editare (INC
RC) P68 Normativ privind gradulde protecţie termică aclădirilor şi de reducere a consumu
lui de energie pentru încălzire. Documente Economia de energicşiizolare termică. interpr
etative CEE nov. 1993 V.6. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI Cerinţa privind protecţia împotr
iva zgomotului implică conformarea spaţiilor, respectiv a elementelor lordelimitatoa
re astfel încât zgomotul provenit dinexteriorul clădirii sau din camerele alăturate perc
eput de cătreocupanţii clădirii, să se păstreze la un nivel corespunzător condiţiilor în care
tea acestora să nu fie periclitată, asigurânduse totodată îninteriorul spaţiiloro ambianţă ac
ică minim acceptabilă. CRITERII. PARAMETRI SI NIVELURI DE PERFORMANTĂ cuprivire la: V.
6.1. Asigurarea ambianţei acusticeîninteriorulîncăperilorcu specific medical V.6.1.1. Ni
vel de zgomotechivalent interior(limite admisibile) datorat unorsurse de z gomot
exterioare unităţilor funcţionale. · 30 dB(A) 5dB(A) înplus ziua în minus noaptea MENŢIUNE:
cazul spaţiilor ce necesită instalaţii de ventilare şi/sau climatizare (tratarea aerului
) se admite ca nivelul de zgomot interior să fie depăşit cu incă max. 5 unităţi faţă de cel m
nat mai sus (a se vedea Tab. 1 cap. V.4.(A).2. V.6.1.2. Măsuri de asigurare aambia
nţei acustice amplasarea unităţilor spitaliceşti înzone fără vecinătăţi producătoare de zgomo
braţii gruparea in cadrul unităţilor spitaliceşti a compartimentelor cu activităţi similare
separarea spaţiilor
cu cerinţe deosebite d.p.d.v. al confortului acustic, de spaţiile producătoarede zg om
ot (spaţii gospodăreşti şi spaţii tehnicoutilitare) evitarea alăturării bateriei de ascensoar
de încăperile destinate bolnavilor spitalizaţi pentru cazul in care nu este posibilă înde
părtarea încăperilor cu activităţi producătoarede zgomot, se vor lua măsuri corespunzătoare d
revenire sau atenuare a zgomotului prin: prevederea de echipamente dinamice(pomp
eventilatoare, compresoare) cu nivel de zgomot scăzut, în funcţionare. măsuri constructi
ve de atenuare a zgomotelor sau vibraţiilor produse deunele surse locale (aparate
sau utilaje) conformprevederilor STAS 8048/1. izolareacorespunzătoare a elementelo
r despărţitoare,conformprevederi¹Instrucţi uni tehnice C 125". limitareavitezelorde vehi
culare a fluidelor în elementeleinstalaţiilorutilitare, termi ce, de ventilaţie, sanit
are etc. V.6.2. Asigurarea izolării acustice a spaţiilor la zgomotaerianpeorizontală (
valori maxim admisibile) V.6.2.1. Indicelede izolare al peretelui exterior la: s
aloane (inclusiv de terapie intensivă), cabinete de consultaţii, săli de operaţii şi anexe
ale acestora. ffd8ffe000104a46494600010101005e005f0000ffdb004300080606070605080
7 07070909080a0c140d0c0b0b0c1912130f141d1a1f1e1d1a1c1c20242e2720222c 231c1c28372
92c30313434341f27393d38323c2e333432ffdb0043010909090c0b 0c180d0d1832211c21323232
3232323232323232323232323232323232323232 323232323232323232323232323232323232323
232323232323232ffc00011080 03c00f703012200021101031101ffc4001f000001050101010101
0100000000000 000000102030405060708090a0bffc400b5100002010303020403050504040000
017d01020300041105122131410613516107227114328191a1082342b1c11552 d1f024336272820
90a161718191a25262728292a3435363738393a43444546474 8494a535455565758595a63646566
6768696a737475767778797a83848586878 8898a92939495969798999aa2a3a4a5a6a7a8a9aab2b
3b4b5b6b7b8b9bac2c3c4 c5c6c7c8c9cad2d3d4d5d6d7d8d9dae1e2e3e4e5e6e7e8e9eaf1f2f3f4
f5f6f7f8f9fa ffc4001f0100030101010101010101010000000000000102030405060708090a0b
ffc400b5110002010204040304070504040001027700010203110405213106124 15107617113223
28108144291a1b1c109233352f0156272d10a162434e125f117 18191a262728292a35363738393a
434445464748
V.6.2.2. Indicelede izolare a peretelui interiorla: saloane 12paturi faţă de saloane
leadiacente Ia(Ea,)=56(+4) dB
faţă de coridoare Ia(Ea=59(+7) dBsaloane cupeste trei paturi şi saloane de terapie int
ensivă faţă de saloane adiacente şi cabinetede consultaţii Ia(Ea)=51(l)dB faţă de coridoare I
(Ea)=56(+4)dB sălii de operaţii (însectorulurgenţe)
faţă de saloane adiacente, cabineteconsultaţii, terapieintensivă Ia(Ea)=46(6)dB faţă de cori
doare Ia(Ea)=51(l)dB cabinete consultaţii faţă de saloane adiacente Ia(Ea.)=46(4) dB f
aţă de coridoare Ia(Ea.)=51(l)dB
V.6.3.
Asigurarea izolării acustice a spatiilorla zgomot aerian si deimpact pe ver ticală (
valori maxim admisibile conform STAS 6156).
V.6.3.1. Indicele de izolare al planşeului la:saloane 1 2 paturi faţă de saloane adiac
ente, cabineteconsultaţii Ia(Ea)=56(+4)dB Ii(Ei)=60(0)dB faţă de coridoare, birouri (d
upă caz) Ia(Ea)=59(+7)dB Ii(Ei,)=53(+7)dB faţă de exteriorul clădirii Ia(Ea)=51(l)dB Ii(
Ei)=57(+3) db3 saloane cu pesle 3palmi şi saloane terapie intensivă · faţa de saloane ad
iacente Ia(Ea)=51(l)dB Ii(Ei)=60(0) dB faţă de cabinete de consultaţii Ia(Ea)=51(l)dB
Ii(Ei)57(+3) dB · faţăde săli deoperaţiişi anexe ale acestora Ia(Ea)=56(+4)dB Ii(Ei)=57(+3)d
B · faţăde coridoare,birouri (dupăcaz) Ia(Ea)=56(+4)dB Ii(Ei)=53(+7) dB săli de operaţii inc
lusivanexe · faţăde saloane adiacente şi cabinetede consultaţii Ia(Ea)=46(6)dB Ii(Ei)=57(+
3)dB · faţă de exteriorul clădirii Ia(Ea)=51(l)dB Ii(Ei)=57(+3)dB faţăde coridoare,birouri I
a(Ea)=51(l)dB Ii(Ei)=53(+7)dB cabinete de consultaţii · faţă de saloane adiacente la(Ea)
=46(6)dB li(Ei)=60(0) dB · faţă de exteriorul clădirii
Ia(Ea)=51(l)dB Li(Ei)=57(+3)dB faţăde coridoare,birouri (dupăcaz) la(Ea)=51(l)dB li(Ei
)=53(+7)dB ANEXA V.6 DOCUMENTE CONEXE STAS 10009 Acustica in construcţii. Acustica
urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. STAS 6156 Acustica in constr
ucţii. Protecţiaîmpotriva zgomotuluiînconstrucţii civile şi socialculturale. Limite admisibi
le şi parametri de izolare acustica. P122 Instrucţiuni tehnicede proiectare şiexecuţie p
rivind protecţia Ionică a clădirilor. C125 Instrucţiuni tehnice de proiectare şiexecuţie pri
vind protecţia fonicăaclădirilor. Documente Protecţia la zgomot. interpretative CEEnov.9
3