Revista 2008

Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru
CUPR I NS
Volumul 17 – Numerele 1,2 – 2008
Gábor TIMÁR, Planurile celei de-a doua ridicări topografice şi varianta lor georefe- 3
Gábor MOLNÁR, renţiată
Baláz SZÉKELY,
Sándor BISZAK,
József VARGA,
Annamária JANKÓ
Florea ZĂVOIANU Senzori de teledetecţie, evoluţie şi performanţe ( I ) 16
Lucian-Octavian DRAGOMIR, Metode de determinare a stabilităţii barajului Râul Mare – Retezat 24

Daniel-Adinel VIŞAN utilizând prelucrarea statistică a observaţilor
Florina VĂTAFU Standarde si interoperabilitate in domeniul GIS 30
Standards and Interoperability in GIS
Alexandra POPA Consideraţii teoretice privind procedeele de prelucrare a 37
măsurătorilor în vederea determinării deplasărilor şi deformaţiilor
Gabriela CENUŞĂ Realizarea hărţilor de risc natural la inundaţii – o prioritate pe plan 46
(MILITARU) naţional şi mondial
Natural flood risk maps achievement – a national and international
priority
Iulia Florentina DANA Generarea MDA pe baza imaginilor satelitare preluate de senzori 54
optici
DEM Generation from Optical Satellite Images
Octavian BALOTĂ Morfologia matematică în prelucrarea imaginilor 60
Mathematical morphology in image processing
Fănică-Lucian ZAVATE Stadiul actual în domeniul Infrastructurilor naţionale de date 70
spaţiale şi a serviciilor de corecţii diferenţiale GPS
Informaţii - Evenimente 79
Despre revista UGR 83
Noi promoţii de absolvenţi 89
Teze de doctorat 92
Cărţi noi 95
ISSN 1454-1408
-1-
Colegiul de redacţie
Preşedinte:
Prof.univ.dr.ing. Constantin MOLDOVEANU
Vicepreşedinte:
Prof.univ.dr.ing. Constantin SĂVULESCU
Membri:
Şef lucr.univ. ing. Ana Cornelia BADEA
Conf.univ.dr.ing. Constantin COŞARCĂ
Ing. Mihai FOMOV
Ing. Valeriu MANOLACHE
Ing. Ioan STOIAN
Şef lucr.univ.dr.ing. Doina VASILCA
Secretar:
Dr.ing. Vasile NACU
-2-
Planurile celei de-a doua ridicări topografice şi varianta lor georeferenţiată

Timár Gábor1, Molnár Gábor1, Székely Balázs1, Biszak Sándor2, Varga József3, Jankó
Annamária4
Rezumat
Lucrarea prezintă modul în care specialistii din Imperiul Habsburgic au reusit sa realizeze planu-
rile cadastrale pe intreg imperiul, în diverse perioade, incepand cu secolul XVIII. Este utilă pentru o
transpunere a planurilor realizate în acele perioade pe planurile actuale.
*
Referent: Prof.univ.dr.ing. Cornel Păunescu
1
ELTE – Institutul de Geografie şi Ştiinţe ale Pământului, Colectivul de Cercetări Spaţiale
2
Arcanum Adatbázis SRL.
3
BME – Universitatea Technică Budapesta, Catedra de Geodezie
4
Institutul şi Muzeul de Istorie Militară, Colecţia de hărţi
1. Introducere de Istorie Militară (IMIM) au realizat a colecţie

Cea de a doua ridicare topografică (cu o de DVD-ROM care a pus la dispoziţia publicu-
altă denumire ridicarea franciscană) [1] este o lui planurile aflate la IMIM în formă digitală.
realizare de seamă a ridicărilor topografice care Mai demult, dar mai ales după apariţia
au avut loc în Imperiul Austro-Ungar. Conţinu- formei digitale a apărut din ce în ce mai mult
tul, desenul şi estetica sunt remarcabile. Deşi necesitatea georeferenţierii (punerea într-un
datorită duratei mari a ridicării (1806-1869) sistem de coordonate) a planurilor. În funcţie de
nici din punctul de vedere al conţinutului şi nici cunoştiinţele specialiştilor, la diferite instituţii
ca realizare technică nu poate fi considerată s-au realizat încercări de racordare pentru unele
unitară, experienţa ultimilor ani ne demonstrea- planuri în funcţie de necesităţi. Pe parcurs a
ză că planurile respective pot fi utilizate şi la devenit evident faptul că era nevoie de o soluţie
ora actuală. unitară, corectă din punct de vedere geodezic,
Planurile fiind mult timp ascunse în di- care să ţină cont de baza geodezică a ridicării
ferite arhive, acestea erau accesibile numai pen- reducând la minimum erorile.
tru un grup restrâns de specialişti ai cartografiei Prezenta lucrare a fost motivată de
militare. În Ungaria anilor 90 existenţa şi pro- această necesitate din ce în ce mai pronunţată.
prietăţile avantajoase ale acestori planuri au În cursul definirii georeferenţierii am stabilit
devenit cunoscute şi de specialişti din alte do- exigenţa maximă în privinţa preciziei. În scurt
menii (arheologi, hidrologi, specialişti în pro- timp s-a dovedit că prin utilizarea bazelor geo-
tecţia mediului). Au început să circule diferite dezice cunoscute din literatură se poate obţine
reproduceri (mai ales copii alb-negru) ale regi- în general o precizie de 150-200 m, în unele
unilor mai importante datorită faptului că baza locuri nici atât (a se vedea detaliile de mai jos).
gedezică bună [1], [2], [3], [4], [5], [6] a permis Pe baza experienţei anterioare am ştiut că în
compararea topografiei de odinioară cu cea locurile în care găsim obiecte în teren care au
actuală. fost reprezentate şi pe planurile celei de a doua
Specialiştii hidrologi şi de mediu au so- ridicări, prin utilizarea metodei punctelor de
licitat tot mai frecvent din ce în ce mai multe control (Ground Control Point, GCP) precizia
planuri. Pentru a satisface această cerere poate fi îmbunătăţită la 50-70 metri.
Arcanum SRL împreună cu Institutul şi Muzeul
-3-
La început, deşi era clar că este vorba de pentru că gradul de comprimare este cu câteva
un volum mare de muncă, ne-am propus utiliza- procente mai bun (la un asemenea volum de
rea acestei metode. În momentul în care am date un element foarte important), iar cele mai
aflat că pe lângă planurile păstrate în Ungaria noi sisteme GIS recunosc acest format care este
putem utiliza şi toate planurile aflate la mai performant.
Kriegsarchiv din Viena, am renunţat la metoda 2. Cea de a doua ridicare topografică
iniţială. Principalul motiv a fost numărul mare În timpul războaielor cu Napolen, con-
al planurilor precum şi faptul că teritoriul reducerea militară a Imperiului Habsburgic a re-
prezentat cuprinde 15 state actuale. Pe de altă cunoscut că hărţile realizate cu ocazia primei
parte planurile topografice actuale (care să fur- ridicări topografice (jozefiniană), până în 1780,
nizeze cu suficientă precizie poziţia actuală a nu mai corespund cerinţelor militare ale timpu-
punctelor de referinţă), nu erau accesibile. Am lui. Invenţia militară a revoluţiei franceze, ar-
putut utiliza parţial imaginile georeferenţiate mata de masă bazată mai întâi pe voluntariat
Google Earth, dar, dat fiind faptul că în acest mai apoi pe înrolare, a necesitat o bază carto-
sistem doar regiunile urbanizate sunt reprezen- grafică mai detaliată. Această necesitate este
tate cu o rezoluţie corespunzătoare, nici aceasta motivată în primul rând de mişcările trupelor
nu era o soluţie fiabilă. Pe lângă aceasta, pe mai numeroase precum şi de necesitatea apro-
multe planuri nu sunt suficiente GCP-uri pentru vizionării acestora. Cunoşterea detaliilor tere-
reducerea erorilor. nului este de asemenea importantă în alegerea
Ţinând cont de dificultăţile de mai sus, locului bătăliilor.
precum şi de volumul de muncă preconizat, Împăratul Francisc I, a ordonat în 1806,
analizând sursele şi mărimea erorilor, în final realizarea unei noi ridicări topografice a Impe-
am decis să utilizăm baza geodezică. Pentru riului. Dincolo de redarea mai detaliată a tere-
acele teritorii unde sistemul prezentat în litera- nului, ridicarea propusă şi realizată în deceniile
tură nu a dat rezultate bune, am realizat un nou care au urmat a prezentat o noutate mai ales în
sistem. Pe baza acestora putem afirma că baza privinţa bazei geodezice. În timpul ridicării au
de date prezentată este nouă atât în conţinut cât avut la dispoziţie măsurătorile bazelor de trian-
şi ca georeferenţiere. gulaţie efectuate de călugărul iezuit Joseph
Suntem convinşi că precizia actuală es- Liesganig, şi s-au putut sprijini pe datele primei
timată la 150-200 m (care pentru unele planuri reţele de triangulaţie ale Imperiului [1]. Astfel
este mult mai bună) se va îmbunătăţi pe baza planurile realizate cu ocazia acestei ridicări
experienţei utilizatorilor. Îi încurajăm pe toţi constituie prima operă cartografică la scară
Utilizatorii să împărtăşească experienţa lor cu mare care reprezintă întregul Imperiu, realizată
realizatorii acestor rânduri pentru a putea obţine cu o bază geodezică şi cu un sistem de proiecţie
o georeferenţiere îmbunătăţită. definit.
În ultima parte a introducerii dorim să Trebuie să precizăm că baza geodezică
vorbim puţin despre modul de comprimare. trebuie înţeleasă la nivelul timpului respectiv.
Dimensiunea mare a planurilor (pentru detalii Coordonatele punctelor geodezice de bază au
vezi mai jos) la rezoluţia necesară, produc un fost stabilite prin metode astronomice, din acest
volum foarte mare de date. Un plan, în trei cu- motiv găsim între punctele de bază observatoa-
lori, cu o rezoluţie de 300 dpi are în jur de 100 re astronomice. Conform literaturii trecerea la
Mbyte. Este evident că pentru manevrabilitatea plan s-a realizat folosind proiecţia Cassini, deşi
unui număr mare de planuri este nevoie de modul de proiecţie utilizat aici nu se poate con-
comprimare. Hărţile scanate permit utilizarea sidera o proiecţie veritabilă pentru că principiul
formatului JPEG, iar formatul JPEG completat lui Cassini nu a fost aplicat în mod consecvent.
cu aşa numitul format world (JPGW) permite Proiecţia lui Cassini este o proiecţie cilindrică
şi citirea ca date georeferenţiate pentru multe ecuatorială (transversală) cu deformare genera-
softuri GIS. În final totuşi am optat pentru for- lă, dar pe meridianul punctului central şi pe
matul ECW (Enhanced Compressed Wavelet)
-4-
liniile geodezice perpendiculare pe aceasta este acestor două provincii s-a realizat prin alte me-
echidistantă. tode.
În sistemul utilizat, deşi acesta presupu- Scara planurilor de ridicare, stabilită
ne ca suprafaţă de referinţă un elipsoid, laturile prin transfomarea unităţilor de lungime ale tim-
reţelei de triangulaţie au fost considerate ca pului a rezultat ca fiind de 1:28800,
fiind lungimi în plan, iar unghiurile triunghiuri- [4],[5],[6],[7], adică identică cu scara primei
lor plane au fost calculate din unghiurile elipso- ridicări. Pe planurile de ridicare nu întâlnim
idale. Erorile de închidere ale triunghiurilor coordonate cu excepţia Lombardiei. Planurile
plane au fost distribuite între unghiurile interne sunt organizate în rânduri (Sectio) şi coloane
ale triunghiurilor. (Colonne), aceste numere asigură identificarea
Deoarece lungimile au fost transpuse în foilor. În o parte dintre provincii (Austria de
plan fără reducţie, această modalitate de repre- Sus şi de Jos, Lombardia, Parma, Modena, Un-
zentare nu poate fi considerată o proiecţie garia) numerotarea coloanelor este unitară şi
Cassini, şi nici nu este explicită pentru că între începe crescător de la coloana cea mai vestică.
coordonatele calculate pe diferite rute apar dife- În celelalte provincii numerotarea coloanelor
renţe importante. O linie de 600 km are o abate- este crescătoare începând cu punctul de origine
re de 1 km [5]. spre est şi spre vest. Tirolul şi Salzburgul, pre-
Conform planurilor iniţiale, toată ridica- cum şi Lichtensteinul sunt excepţii şi din punc-
rea trebuia să aibă un singur punct de origine la tul de vedere al nomenclaturii. În aceste pro-
Viena, iar nomenclatura trebuia realizată ple- vincii numărul diferitelor planuri ne indică po-
când de la acest punct în mod corespunzător ziţia geografică a acestora doar cu ajutorul
pentru întregul Imperiu. Mai târziu a devenit scheletului nomenclator. Această trăsătură sub-
evident faptul că într-un asemenea sistem de- liniază încă odată caracterul de tranziţie al pla-
formările pe teritoriile vestice şi estice ale Im- nurilor acestor provincii.
periului, la distanţă mare faţă de meridianul Planurile, păstrând scara unitară, au fost
Vienez ar fi fost foarte mari [1]. Astfel pe lângă realizate în două dimensiuni: 24×16 ţoli vienezi
provinciile realizate deja în sistemul Vienez (de formă dreptunghiulară), respectiv 20×20
(Austria de Sus şi de Jos, Moravia, Ungaria şi ţoli vienezi (de formă pătrată). În tabelul 1 pre-
Dalmaţia), în cazul celorlalte provincii s-au zentăm dimensiunile la care s-au realizat planu-
utilizat puncte de origine şi sisteme de nomen- rile diferitelor provincii.
clatură proprii. Acestea vor fi prezentate detali- Lucrările de ridicare s-au desfăşurat pâ-
at în capitolele următoare. nă în anul 1869. În acest răstimp teritoriul Im-
Două povincii, Salzburgul şi Tirolul nu periului Habsbugic s-a schimbat de mai multe
se integrează în sistemul relativ unitar. La pla- ori. Extinderea reprezentată pe planuri cores-
nurile de ridicare ale acestor două provincii nu punde perioadei ridicării respective, din acest
se poate asocia în mod explicit un punct de ori- motiv este importantă durata ridicării. Acest
gine. Presupunem că această lipsă se datorează element este prezentat tot în tabelul 1.
faptului că pe aceste două provincii nu s-au Menţionăm că literatura care se ocupă
realizat hărţi detaliate cu ocazia primei ridicări. cu punctele de origine ale celei de a doua ridi-
Salzburgul încă nu a aparţinut de Imperiu, iar cări topografice prezintă punctele de origine ale
ridicarea Tirolului deşi a fost hotărâtă, în final sistemelor de cadastru [8], [9], [10], [11] şi nu
nu s-a realizat, pe deoparte datorită reliefului punctele de origine ale proiecţiilor. Cu acestea
foarte accidentat, pe de altă parte datorită im- nu ne ocupăm în prezenta lucrare, ci doar cu
portanţei militare mai reduse. Planurile din cea sistemele planurilor care se găsesc pe DVD.
de a doua ridicare (ale acestor două provincii) 3. Metoda georeferenţierii
prezintă similitudini cu prima ridicare şi din Georeferenţierea presupune definirea
acest motiv, presupunem – spre deosebire de foarte exactă a poziţiei pe plan a obiectivului
alte provincii – că nu au avut o bază geodezică georeferenţiat. În practică definim un sistem de
stabilă. Din această cauză georeferenţierea
-5-
coordonate (în cazul nostru un sistem terestru) să, dincolo de tipul proiecţiei, parametrii pro-
în care definim coordonatele obiectivului. iecţiei p1…pn. În funcţie de tipul proiecţiei
În practica cartografică sistemul de co- avem nevoie de 4-6 valori. Pentru definirea
ordonate este sistemul de coordonate al hărţii. oricărei proiecţii trebuie să indicăm coordonate-
Cele două axe ale sistemului sunt date de direc- le geografice (de elipsoid) şi coordonatele din
ţia est (Easting) şi de direcţia nord (Northing). proiecţie ale punctului de origine (deci în total
Pentru a putea transforma un obiect definit în 2+2, adică 4 valori). Caracterul celorlalţi para-
acest sistem (punct sau o întreagă foaie de har- metri care pot apare depinde de tipul proiecţiei.
tă) într-un sistem al unei alte hărţi, trebuie să În următoarele două capitole vom prezenta pa-
cunoaştem tipul proiecţiilor folosite, parametrii rametrii proiecţiilor valabile pentru diferitele
şi suprafaţa de referinţă a acestora. Schema provincii în timpul celei de a doua ridicări, res-
transformării este prezentată în figura 1. pectiv tipul şi parametrii proiecţiilor folosite la
Să analizăm pe scurt etapele prezentate ora actuală în acele regiuni.
în figura 1. Transformarea notată cu „1” este o Transformarea notată cu „2” reprezintă
conversie directă între cele două sisteme de transformarea între suprafeţele de referinţă ale
coordonate, care în practică se realizează cu proiecţiilor. Dacă citim coordontele unui punct
ajutorul unor ecuaţii polinomiale de diferite concret pe hărţi care utilizează suprafeţe de
grade. Deoarece definirea individuală a acestor referinţă diferite, vom obţine valori diferite.
transformări în majoritatea softurilor GIS nu se Transformarea „2” realizează legătura dintre
poate realiza, metoda se utilizează doar în ca- acestea.
zuri izolate. Totuşi, în programul de vizualizare Definirea suprafeţei de referinţă în cel
care este pe DVD se utilizează această metodă, mai simplu mod necesită 5 parametri. Astfel nu
pentru planurile aparţinând Tirolului şi se defineşte orientarea suprafeţelor de referinţă
Salzburgului care nu pot fi georeferenţiate în alt deoarece nu se cunosc parametrii necesari.
mod. Dintre parametrii utilizaţi de către noi,
Cealaltă metodă de transformare este doi definesc dimensiunea şi forma elipsoidului
marcată de succesiunea etapelor marcate cu utilizat (în general se dă semiaxa mare, urmată
„A”, „2” şi „B”. Transformarea „A” este dată de semiaxa mică şi turtirea sau excentricitatea).
de relaţiile: Ceilalţi trei parametri redau poziţia spaţială a
Φ = g1(E,N,p1,…,pn); elipsoidului definit în prealabil, exprimat în
Λ = g2(E,N,p1,…,pn). metri într-un sistem rectangular cu originea în
care sunt ecuaţii inverse, în care E şi N sunt centrul Pământului. Axa Z a sistemului este
coordonatele plane ale punctului considerat, polul nord, axa X arată spre punctul de intersec-
p1…pn sunt parametrii proiecţiilor. Denumirile ţie al meridianului central cu ecuatorul.
axelor (E: Easting; N: Northing, deci coordona- În următoarele capitole vom prezenta
te estice şi nordice) ne arată că valorile axelor aceşti parametri atât pentru ridicarea a doua cât
au valori crescătoare spre est şi spre nord, deci şi pentru sistemele utilizate la ora actuală.
au o orientare nord-estică. Transformarea nota- Ridicarea a doua s-a realizat în 8 siste-
tă cu „B” este inversul celei anterioare şi este me independente, iar teritoriul reprezentat în
dată de relaţiile: zilele noastre se află în 14 state, de fapt 15 după
E = f1(Φ,Λ,p1,…,pn); dobândirea independenţei de către Crna Gora
N = f2(Φ,Λ p1,…,pn) (Muntenegru). De la realizarea ridicării în regi-
Funcţiile f1, f2, g1 şi g2 definesc relaţia une au fost utilizate sau sunt utilizate circa 30
dintre coordonatele plane şi cele geografice (de de sisteme de proiecţie. Din aceste motive se
pe elipsoid). Forma acestor funcţii depinde de impune introducerea unui singur sistem, şi fie-
tipul proiecţiei şi uneori poate fi foarte compli- care plan să fie transformat în şi respectiv din
cată [12], dar utilizatorul sistemului GIS nu acest sistem. În practica GIS se utilizează elip-
trebuie să le cunoască deoarece ele sunt conţi- soidul şi datumul WGS84 (World Geodetic
nute de softul respectiv. Trebuie cunoscute în- System 1984). Parametrii din următoarele capi-
-6-
tole sunt pentru transformarea între sistemele pective. Coordonatele actuale sunt cunoscute pe
locale şi sistemul WGS84. Menţionăm că sis- de o parte din literatură [2], [3], [9], [14], [15],
temul WGS84 este şi sistemul utilizat de GPS [16], [17], iar într-un caz pe baza unei imagini
(Global Positioning System), astfel parametrii de înaltă rezoluţie din Google Earth. Aceşti
asigură şi compatibilitatea hărţilor cu sistemul parametrii sunt de asemenea prezentaţi în tabe-
GPS. Programul de vizualizare ne arată coor- lul 2.
donatele cursorului în coordonate geografice În privinţa originii de la Milano nu am
WGS84 pe lângă coordonatele sistemului ales găsit date în literatură ci doar o referire de arhi-
de către noi. vă. În arhivele Kriegsarchiv am găsit rezultatele
4. Georeferenţierea planurilor celei de a determinării astronomice a coordonatelor do-
doua ridicări topografice mului din Milano [18], respectiv o referire la
În timpul ridicării suprafaţa Imperiului faptul că originea sistemului geodezic din Italia
Habsburgic a fost împărţită în 14 provincii. de nord, observatorul astronomic Brara, se afla
Hărţile fiecărei provincii sunt sistematizate con- la câteva sute de metri la nord de dom. Noi am
form unei nomenclaturi proprii. În timpul ridi- considerat originea la colţul nord-estic al domu-
cării s-au utilizat 8 sisteme de proiecţie inde- lui, iar coordonatele actuale le-am identificat pe
pendente, care sunt recapitulate în tabelul 2. o imagine Google Earth de mare rezoluţie. În
Aici prezentăm coordonatele geografice con- aceste condiţii georeferenţierea palnurilor pen-
form [13] ale punctelor de origine. Vom defini tru Italia de nord s-a putut realiza cu aceleaşi
un sistem cu 8 puncte de origine compus din 8 erori ca pentru restul provinciilor.
proiecţii. Fiecare componentă a sistemului este Am amintit faptul că pe planuri nu am
o proiecţie Cassini, sau după o altă terminolo- găsit coordonate, cu excepţia planurilor pentru
gie proiecţie Cassini-Soldner. În toate cazurile Lombardia. În aces caz georeferenţierea este
originea a primit valoarea (0 metri, 0 metri). dată de numerotarea foilor şi de colţurile aces-
În privinţa suprafeţelor de referinţă am tora. Poziţia originilor în nomenclatura proprie
întâlnit date contradictorii. Pe baza surselor fiecărei provincii este prezentată în tabelul 3.
bibliografice am considerat ca suprafaţă de re- În figura 2 vă prezentăm scema de no-
ferinţă elipsoidul hibrid Zach-Oriani [2], [3], menclator pe baza [4]. Atragem atenţia asupra
[5], [10]. Semiaxa mare a acestuia este de faptului că în figură se vede nomenclatura pro-
6376130 metri, iar turtirea este de 1/310. Prin pusă dar nerealizată pentru Salzburg şi Tirol.
utilizarea unui alt elipsoid şi calcularea parame- În cursul georeferenţierii planurilor am
trilor corespunzători, diferenţele obţinute nu definit sistemul de proiecţie şi suprafeţele de
depăşesc ordinul metrilor. referinţă conform tabelului 2, apoi am utilizat
Longitudinea punctelor de origine se re- ca puncte de racordare colţurile planurilor. De-
feră la meridianul Ferro. În cursul georefe- terminarea coordonatelor pe imaginile scanate
renţierii pentru diferenţa Ferro-Greenwich s-a s-a realizat prin digitizare. Coordonatele trans-
utilizat în mod constant valoarea de 17° 39’ 46” formate, pentru fiecare provincie, au fost calcu-
numită (de către [9]) diferenţa Albrecht. În va- late cu ajutorul nomenclaturii, al informaţiilor
lori absolute longitudinile de Ferro sunt mai din tabelul 3, precum şi cunoscând dimensiuni-
mari. Menţionăm că şi prin utilizarea unor dife- le reale reprezentate pe planuri (extensia în te-
renţe mai mici sau mai mari cu câteva secunde ren a foilor de 24×16 ţoli este de 18206,2 metri
sau chiar minute, nu am obţine diferenţe prea × 12137,5 metri; a foilor de 20×20 de ţoli este
mari în valorile transformate, cu condiţia să de 15171,8 metri în ambele sensuri).
utilizăm consecvent aceleaşi diferenţe. Georeferenţierea celor patru puncte s-a făcut
Parametrii de poziţie ai elipsoidului în prin transformare lineară. În cursul
diferite provincii s-au calculat ţinând cont de georeferenţierii s-a îndepărtat chenarul planuri-
poziţia originii pe elipsoidul Zach-Oriani şi de lor, astfel se poate obţine un mozaic continuu şi
poziţia în sistemele moderne respectiv prin uti- georeferenţiat.
lizarea abaterilor faţă de geoid în punctele res-
-7-
Se cunoştea din literatură că sistemul pot fi alese. Pe baza experienţei acumulate pu-
Gusterberg utilizat în Cehia trebuie uşor rotit tem afirma că prin cumularea efectelor celor
pentru ca valorile definite pentru proiecţia două surse de erori, în cazuri extreme pot apare
Cassini să se poată racorda la hărţile moderne erori de cel mult 200 metri. Eroarea este cea
[15]. După experienţa noastră o uşoară rotire mai mare în provincia Ungară cu mare extinde-
trebuie aplicată şi în cazul Dalmaţiei. S-a pre- re. În sistemele mai mici sau în cele care au fost
supus că în cazul planurilor Ungariei care au ridicate mai târziu erorile sunt mult mai mici. În
originea tot la Viena, o rotire ar putea îmbună- provinciile Tirol şi Salzburg, în care se pare că
tăţi precizia, dar încercarea nu a dat rezultate. nu a existat o bază geodezică erorile pot depăşi
Valoarea rotirilor menţionate este prezentată în valorile menţionate. Eventualele erori care pot
tabelul 4. apare din alegerea elipsoidului sunt submetrice,
5. Georeferinţa hărţilor actuale ale teritori- deci pot fi neglijate din punct de vedere topo-
ului grafic.
Arealul acoperit de cea de a doua ridica- Din ridicări s-au realizat – conform in-
re se află astăzi pe teritoriul a 15 state. În afară strucţiunilor de proiecţie – hărţi pe hărtie şi
de Austria Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, copii. În procesul de copiere apar anumite erori,
Croaţia şi Lichtenstein sunt acoperite în între- la care se adaugă schimbările de dimensiune ale
gime. Italia, Polonia, România, Ucraina şi Ser- suportului datorită vârstei acesteia. Efectul
bia sunt acoperite parţial. De asemenea arealul acestora nu majorează erorile deja prezentate.
a cuprins şi teritorii din Germania de-a lungul Înainte de era digitală, pentru realizarea
graniţelor cu Austria, respectiv teritorii de la unor mozaicuri din foile de hârtie se putea rea-
graniţa cu Croaţia din Bosnia-Herţegovina şi liza doar prin îndoirea marginilor. Din moment
Crna Gora. Elipsoizii, datumul şi parametrii ce acest lucru s-a şi făcut, de obicei laturile
sistemelor de proiecţii utilizate în acest ţări sunt vestice şi sudice ale planurilor s-a distrus. Din
prezentate în tabelele 5, 6 şi 7. Informaţii su- această cauză de pe multe planuri lipseşte o
plimentare se pot obţine din literatură [7], [8], fâşie care îngreunează stabilirea cu exactitate a
[18], [19], [20], [21], [22], [23]. poziţiei chenarului original al hărţii. Imaginile
6. Lipsurile georeferenţierii scanate nu arată conţinutul şi nici chenarul în
Erorile produse de metoda de aceste cazuri. Pe parcursul procesului de
georeferenţiere prezentată sunt interpretate ca georeferenţiere descris în capitolul 4, am utili-
eroarea existentă la citirea cursorului mişcat zat ca puncte de control colţurile planurilor.
deasupra imaginilor scanate atât în sistem Deoarece dintre cele patru doar colţul nord-
WGS84 cât şi în sistemul ales de utilizator. estic (dreapta sus) era clar definit, – celelalte
Pentru aprecierea erorilor enumerăm întregul fiind deteriorate de chenar – din aproximarea
lanţ technologic (de la ridicările din teren la celorlalte colţuri poate rezulta o eroare de 5-12
reprezentarea planurilor scanate în sistemul de metri.
cordonate ales) şi erorile acestora. În decursul scanării probabil au apărut
Prima sursă de erori o reprezintă baza erori mai mici datorate deformărilor produse de
geodezică utilizată. Deşi metodele de măsurare scanner. Datorită dimensiunilor mari, prin miş-
utilizate la începutul secolului XIX au permis carea planurilor pot apare dungi de scanare.
determinarea cu mare precizie a unghiurilor, Acestea desigur influenţează georeferenţierea
faptul că nu s-au utilizat – pentru că nici nu se producând a deformare internă. Parametrii su-
puteau utiliza – compensaţii este probabil cea prafeţelor de referinţă prezentaţi în tabelul 4
mai mare sursă de erori. Pe lângă aceasta o rezultă practic din lipsa compensării, deci nu
eroare cam de aceaşi mărime este indusă şi de reprezintă o nouă sursă de eroare. Ecuaţiile
faptul că am indicat ca tip de proiecţie proiecţia proiecţiilor au o precizie milimetrică. Parame-
Cassini. Aceasta nu corespunde în totalitate cu trii suprafeţelor de referinţă actuale au o eroare
instrucţiunile de ridicare [5], dar în softurile de cel mult 2 metri. În cazul coordonatelor Ga-
GIS este cea mai bună proiecţie dintre cele care
-8-
uss-Krüger pe teritoriul Ucrainei pot apare şi see măsurate cu GPS (ENG tracklog) realizând
erori de 15 metri. astfel funcţia de „maşină a timpului” a GIS-
Toate aceste erori pot genera o eroare ului: pe baza traseului de azi putem observa ce
cumulată de cel mult 220 metri. Cea mai simplă a fost în locul respectiv în timpul ridicării.
metodă de înlăturare a acestei erori este ca ima- Un interes deosebit îl reprezintă combi-
ginea exportată cu ajutorul programului de vi- narea hărţilor georeferenţiate cu baza de date
zualizare, având coordonate actuale, să fie de- SRTM (Shuttle Radar Topography Mission)
plasată fără rotire pe baza unui singur punct de [25], rezultând o reprezentare tridimensională a
control în aşa fel ca în punctul ales coordonata vechilor hărţi [26]. Din moment ce relieful, cu
să fie cea valabilă pentru punctul respectiv. excepţia ariilor cu exploatări de suprafaţă, este
7. Posibilităţi de utilizare practic identic cu cel actual, imaginile astfel
Georeferenţierea hărţilor celei de a doua obţinute redau în mod plastic înfăţişarea de
ridicări topografice ne permite să integrăm într- odinioară a reliefului. Acesta poate constitui un
un sistem unitar condiţiile mediului natural şi punct de plecare pentru analizele de peisaj sau
construit din secolul al XIX-lea cu bazele de pentru analizele din domeniul istoriei militare.
date actuale. Acestea pot fi hărţi scanate, baze Prin aceste posibilităţi technica de ridicare din
de date vectoriale, imagini aeriene şi satelitare, trecut este combinată prin intermediul
modele de relief, observaţii geologice, geofizi- georeferenţierii cu bazele de date bazate pe
ce, meteorologice şi biologice, schiţe de istorie technologie spaţială. În încheiere în figura 3
militară, planuri şi proiecte hidrotehnice. Pe prezentăm rezultatul unei astfel de combinaţii.
imaginile georeferenţiate se pot reprezenta tra-
Tabelul 1. Periadele de realizare ale ridicării diferitelor provincii ale Imperiului Habsburgic şi di-
mensiunea planurilor
Provincie Perioada ridicării Dimensiunile planu-
lui
Salzburg 1807-1808 24”×16”
Austria de Sus şi de Jos 1809-1818 24”×16”
Tirol, Vorarlberg, Lichtenstein 1816-1821 24”×16”
Lombardia, Veneţia, Parma, Modena 1818-1829 24”×16”
Ungaria 1819-1869 (cu întreruperi) 24”×16”
Küstenland 1821-1824 20”×20”
Stiria 1821-1836 20”×20”
Iliria 1829-1835 20”×20”
Moravia şi Silezia 1836-1842 20”×20”
Cehia 1842-1853 20”×20”
Dalmaţia 1851-1854 20”×20”
Transilvania 1853-1858; 1869-1870 24”×16”
Galiţia şi Bucovina 1861-1864 20”×20”
Croaţia şi Slavonia 1865-1869 20”×20”
-9-
Tabelul 2. Coordonatele punctelor de origine care aparţin de proiecţia Cassini exprimate pe elipsoi-
dul Zach-Oriani [13] şi parametrii de poziţie ai elipsoidului
Punct de ori- Valabil pentru Latitudi- Longitu- dX dY dZ
gine ne dine (m) (m) (m)
Wien- Austria de Sus şi de Jos, Un- 48,20910 16,37655 +1752 +243 +580
Stephansdom garia, Dalmaţia, Morava,
Vorarlberg
Gusterberg Cehia 48,03903 14,13976 +1775 +205 +560
Schöklberg Stiria 47,19899 15,46902 +1775 +221 +563
Krimberg Iliria, Küstenland 45,92903 14,47423 +1772 +202 +563
Löwenburg Galiţia, Bucovina 49,84889 24,04639 +1718 +192 +654
Ocna Sibiului Transilvania 45,84031 24,11297 +1722 +376 +595
Ivanić Croaţia 45,73924 16,42309 +1782 218 +556
Milano Lombardia, Veneţia, Parma, 45,45944 9,18757 +1260 +500 +991
Modena
– Tirol, Salzburg,Lichtenstein – – – – –
Tabelul 3. Amplasarea punctelor de origine al diferitelor provincii în nomenclatura provinciilor

respective
Provincie Origine Poziţia punctului de origine conform nomencla-
turii
Austria de Sus şi de Wien- În mijlocul foii din rândul 44 coloana 21
Jos, Ungaria Stephansdom
Moravia Wien- La mijlocul laturii comune a foilor estice şi vestice din rândul
Stephansdom 17, faţă de coloana 1
Dalmaţia Wien- La capătul nordic al laturii comune a foilor estice şi vestice
Stephansdom din rândul 23, faţă de coloana 1
Vorarlberg Wien- Ca şi la Austria de Sus şi de Jos, dar marcând coloana 0 cu
Stephansdom „A”, coloana -1 cu „B” şi aşa mai departe coloanele negative
cu ABC
Cehia Gusterberg La mijlocul laturii comune a foilor estice şi vestice din rândul
23, faţă de coloana 1
Stiria Schöklberg La mijlocul laturii comune a foilor estice şi vestice din rândul
5, faţă de coloana 1
Iliria, Krimberg Krimberg La capătul nordic al laturii comune a foilor estice şi vestice
din rândul 10, faţă de coloana 1
Galiţia, Bucovina Löwenburg La capătul nordic al laturii comune a foilor estice şi vestice
Transilvania Ocna Sibiului La capătul nordic al laturii comune a foilor estice şi vestice
Croaţia Ivanić La capătul nordic al laturii comune a foilor estice şi vestice
Lombardia, Veneţia, Milano Greu de definit: rândul 10, coloana 4, la 4/5 de foaie spre est
Parma, Modena şi 5/8 de foaie spre sud faţă de colţul nord-vestic al foii
- 10 -
Tabelul 4. Unghiurile de rotire necesare pentru corectarea sistemelor Cehă şi Dalmaţiană. Semnul
negativ indică rotirea spre est a axei nordice, iar semnul pozitiv indică rotirea spre vest a axei nor-
dice
Provincie Origine Unghi de rotire
Cehia Gusterberg -4’ 22,3”
Dalmaţia Wien-Stephansdom +1’ 30,0”
Tabelul 5. Elipsoizii utilizaţi la ora actuală pe teritoriul acoperit de cea de a doua ridicare topogra-
fică
Elipsoid Semiaxa mare (m) Semiaxa mică (m) Turtirea inversă
Bessel 1841 6377397 6356078,96 299,1528128
International 1924 (Hayford) 6378388 6356911,95 297
Krasovsky 1940 6378245 6356863,02 298,3
GRS67 (IUGG67) 6378160 6356774,516 298,2471662
GRS80 (WGS84) 6378137 6356752,31 298,2572221
Tabelul 6. Suprafeţele geodezice de referinţă (datum) şi parametrii lor de poziţie pe teritoriile aco-
perite de cea de a doua ridicare topografică (sensul transformării: sistem local → WGS84)
Datum Elipsoid dX (m) dY (m) dZ (m) Ţară
WGS84 WGS84 0 0 0 Utilizare generală
GRS80 WGS84 0 0 0 Polonia
MGI Bessel 1841 +592 +80 +460 Austria
MGI-SI Bessel 1841 +669 -205 -472 Slovenia
MGI-HR Bessel 1841 +674 -203 -474 Croaţia
MGI-YU Bessel 1841 +696 -217 -491 Serbia, Bosnia-Herţegovina,
Crna Gora
S-JTSK Bessel 1841 +589 +76 +480 Cehia, Slovacia
S42 (Pulkovo Krasovsky +28 -121 -77 Cehia, Slovacia, Ungaria, Ro-
1942) 1940 mânia, Ucraina, Polonia
HD72 GRS67 +57 -70 -9 Ungaria
Monte Mario Hayford -225 -65 -1 Italia
DHDN77 Bessel 1841 +631 +23 +451 Germania
Bern-1903 Bessel 1841 +674 +15 +405 Lichtenstein
- 11 -
Tabelul 7. Proiecţiile utilizate la ora actuală în arealul acoperit de ridicarea a doua (x= azimutul
liniei centrale a proiecţiei 90º; xx= coincide cu sistemul Elveţian. [20], [22] dau descrierea proiecţiei
conforme conice oblice Krovak utilizată doar în Cehoslovacia, care poate fi înlocuită în anumite
aplicaţii cu proiecţia conică Lambert [19], [20], [21]. Tipurile proiecţiilor: TM=transversal
Mercator; ST=stereografic; OM=oblic Mercator)
Ţară Proiecţie Datum Tip Φ0 Λ0 FE (m) FN (m) k
Gen. NUTM32 WGS84 TM 0° 9° 500000 0 0,9996
Gen. NUTM33 WGS-84 TM 0° 15° 500000 0 0,9996
Gen. NUTM34 WGS-84 TM 0° 21° 500000 0 0,9996
Gen. NUTM35 WGS-84 TM 0° 27° 500000 0 0,9996
CZ, PL, GK33 S42 TM 0° 15° 3500000 0 1
SK, HU, GK34 S42 TM 0° 21° 4500000 0 1
RO, UA GK35 S42 TM 0° 27° 5500000 0 1
BMN28 TM 0° 10,33333° 150000 -5000000 1
AT BMN31 MGI TM 0° 13,33333° 450000 -5000000 1
BMN34 TM 0° 16,33333° 750000 -5000000 1
CZ, SK Krovák S-JTSK A se vedea la explicaţia tabelului
HU EOV× HD72 OM 47,1443 19,04857° 650000 200000 0,99993
9°
Uk65S1 ST 50,625° 21,08333° 5467000 4637000 0,9998
PL Uk65S5 S42 TM 0° 18,95833° 237000 -4700000 0,999983
GUGiK80 ST 52,1666 19,16667° 500000 500000 0,999714
7°
TM-92 GRS-80 TM 0° 19° 500000 -5300000 0,9993
RO Stereo70 S42 ST 46° 25° 500000 500000 0,99975
SI GK-SI MGI-SI TM 0° 15° 500000 0 0,9999
HR HDKS5 MGI-HR TM 0° 15° 5500000 0 0,9999
HDKS6 TM 0° 18° 6500000 0 0,9999
SR, BH, GKYU-5 MGI-YU TM 0° 15° 5500000 0 0,9999
CG GKYU-6 TM 0° 18° 6500000 0 0,9999
GKYU-7 TM 0° 21° 7500000 0 0,9999
Gauss- TM 0° 9° 1500000 0 0,9996
Boaga Vest
IT Gauss- Monte TM 0° 15° 2520000 0 0,9996
Boaga Mario
Ovest
DE GK3 DHDN- TM 0° 9° 3500000 0 1
GK4 77 TM 0° 12° 4500000 0 1
CH-1903× OM 46,9524 7,43958° 600000 200000 1
LI×× Bern- 1°
LV95× 1903 OM 46,9524 7,43958° 2600000 1200000 1
1°
Figura 1. Schiţa etapelor transformării coordonatelor
- 12 -
Figura 2. Schema nomenclaturii celei de a doua ridicări topografice [4]
Figura 3. Reprezentarea tridimensională a oraşului Cluj (Klausenburg) şi a împrejurimilor prin

utilizare
Bibliografie
[1]. JANKÓ, Annamária (2001): A második katonai felmérés. Hadtörténeti Közlemények 114: 103-129.
(URL: http://epa.oszk.hu/00000/00018/00016/04janko.htm)
[2]. Timár, Gábor, Molnár, Gábor (2003): A második katonai felmérés térképeinek közelítő vetületi és alapfelületi
leírása a térinformatikai alkalmazások számára (in Hungarian with English summary). Geodézia és Kartográfia
55(5): 27-31.
(URL: http://www.fomi.hu/honlap/magyar/szaklap/2003/05/4.pdf)
- 13 -
[3]. TIMÁR, Gábor (2004): GIS integration of the second military survey sections – a solution valid on the territory of
Slovakia and Hungary. Kartografické listy 12: 119-126.
(URL: http://sas2.elte.hu/tg/kl12_timar.htm)
[4]. HOFSTÄTTER, Ernst (1989): Beiträge zur Geschichte der österreichischen Landesaufnahmen, I. Teil, Bundesamt
für Eich- und Vermessungwesen, Wien, 196 p.
[5]. VARGA, József (évszám nélkül): A vetületnélküli rendszerektől az UTM-ig. Kézirat, internetes elérhetőséggel.
(URL: http://www.agt.bme.hu/staff_h/varga/Osszes/Dok3uj.htm)
[6]. KRETSCHMER, Ingrid, DÖRFLINGER, Johannes, WAWRIK, Franz (2004): Österreichische Kartographie. Wiener
Schiften zur Geographie und Kartographie – Band 15. Institut für Geographie und Regionalforschung der
Universität Wien, Wien, 318 p.
[7]. STRENK, Tamás (1992): A II. katonai felvételek. In: JOÓ István, RAUM Frigyes (eds): A magyar földmérés és
térképészet története, I. kötet, Budapest, 240-246 p.
[8]. MUGNIER, Clifford J. (1999): Grids & Datums – Republic of Hungary. Photogrammetric Engineering & Remote
Sensing 65: 423 & p. 425.
[9]. [MUGNIER, Clifford J. (2004): Grids & Datums – Republic of Austria. Photogrammetric Engineering & Remote
Sensing 70: 265 & 267.
(URL: http://www.asprs.org/resources/grids/03-2004-austria.pdf)
[10]. BUFFONI, Dino, LEONI, Daniele, BORTOLAMEDI, Renzo (2003): L’eredita’ cartografica catastale degli asburgo
in formato digitale. E.geography: GIS e Società - 6° Conferenza Italiana Utenti ESRI, 9-10 Aprile 2003. (URL:
http://www.esriitalia.it/conferenza2003cd/content/documenti/9aprile/buffoni.doc )
[11]. MAŚLANKA, Józef (évszám nélkül): Kataster austriacky. Kézirat, internetes elérhetőséggel.
(URL: http://gps.put.mielec.pl/new_page_1.htm)
[12]. SNYDER, John P. (1987): Map projections – a working manual. USGS Professional Papers 1395: 1-262.
[13]. MAREK, Johann (1875): Technische Anleitung zur Ausführung der Trigonometrischen Operationen des
Katasters. Pénzügyminisztérium, M. Kir. Állami Nyomda, Budapest, 397 p.
[14]. TIMÁR, Gábor, MOLNÁR, Gábor, PĂUNESCU, Cornel, PENDEA, Florin (2004): A második és harmadik katonai
felmérés erdélyi szelvényeinek vetületi és dátumparaméterei. Geodézia és Kartográfia 56(5): 12-16.
(URL: http://www.fomi.hu/honlap/magyar/szaklap/2004/05/3.pdf)
[15]. VEVERKA, Bohuslav, ČECHUROVÁ, Monika (2003): Georeferencování map II. a III. vojenského mapování.
Kartografické listy 11: 103-113.
[16]. VEVERKA, Bohuslav (2005): Vývoj software pro lokalizáci map II. a III. vojenského mapování. In: Historické
mapy. Zborník referátov z vedeckej konferencie, Bratislava 2005 (Kartografická spoločnosť Slovenskej
Republiky).
(URL: http://projekty.geolab.cz/gacr/files/vev.pdf)
[17]. TIMÁR, Gábor, MARKOVINOVIĆ, Danko, KOVÁCS, Béla (in review): Az ivanicsi (ivanići) rendszer
paraméterezése a térinformatikai alkalmazásokban. Geodézia és Kartográfia, in review .
[18]. (szerző és évszám nélkül) Résultats définitif del’Observations astronomiques faîtes à Milan, à S. Salvatore et à
Venice pour déterminer les longitudes et les latitudes de cettes points. Kriegsarchiv, kötetszám: 25; kötési cím:
Dreyecks Netz in Ober Italien.
[19]. MUGNIER, Clifford J. (1997): Grids & Datums – Yugoslavia. Photogrammetric Engineering & Remote Sensing
63: 1042 & 1062.
[20]. TIMÁR, Gábor, DANIŠÍK, Martin (2003): Aproximácia Křovákovho zobrazenia Lambertovým konformným
kužeľovým zobrazením na území Slovenska pre potreby GIS a GPS. Kartografické listy 11: 100-102.
(SK URL: http://157.181.171.194/tg/krovak_kl_sk.htm)
(EN URL: http://157.181.171.194/tg/krovak_kl_en.htm)
[21]. TIMÁR, Gábor, URBÁN, Petr (2003): Aproximace Křovákova zobrazení pro území České Republiky
Lambertovým konformním kuželovým zobrazením pro potřeby GIS. ArcRevue [Praha] 12(2): 24-25.
(URL: http://www.arcdata.cz/download/arcrevue/02_2003.pdf)
[22]. DUŠEK, Radek, MACH, Jan (2005): Aproximace Křovákova zobrazení pro geografické účely. TCP2005
Mezinárodní konference "Technical Computing Prague 2005", ČVÚT, Praha, 15 November 2005.
(URL: http://dsp.vscht.cz/konference_matlab/matlab05/prispevky/dusek_radek/dusek.pdf)
[23]. MUGNIER, Clifford J. (1997): Grids & Datums – The Republic of Poland. Photogrammetric Engineering &
Remote Sensing 66: 10631064.
(URL: http://www.asprs.org/resources/grids/09-2000-poland.pdf)
[24]. VÖLGYESI, Lajos, TÓTH, Gyula, VARGA, József (1996): Conversion between Hungarian Map Projection
Systems. Periodica Polytechnica Civ. Eng. 40(1): 73-83.
(URL: http://sci.fgt.bme.hu/volgyesi/vetulet/ppvetful.pdf)
[25]. WERNER, Marian (2001): Shuttle Radar Topography Mission (SRTM), Mission overview. Journal of
Communication (Frequenz) 55: 75-79
- 14 -
[26]. BOLTIŽIAR, Martin, BRŮNA, Vladimír, CHRASTINA, Peter, KŘOVÁKOVÁ, Kateřina (2006): Krajina Vysokých
Tater na historických mapových podkladech. KRAJINA – ČLOVEK – KULTÚRA 2006, Prístupy k
implementácii Európskeho dohovoru o krajine v štátoch V4, X. Medzinárodná konferencia konaná pri
príležitosti XII. medzinárodného festivalu filmov o životnom prostredí, Banská Bystrica.
(URL: http://bruna.geolab.cz/files/oldmaps/bb_vt.pdf)
Abstract
The paper shows the manner in which the specialists of the Habsburg Empire managed to carry
out cadastral maps on the whole empire, in different periods, starting with the XVIII th century. This paper
is useful for transposing the maps from that period on current cadastral maps.
- 15 -
Senzori de teledetecţie, evoluţie şi performanţe ( I )

Zăvoianu Florea1
Rezumat
Lucrarea face o prezentare a senzorilor şi detectorilor utilizaţi în preluarea imaginilor digitale.
Partea a I-a a lucrării este concentrată pe evidenţierea tipurilor, caracteristicilor şi a metodelor de calibra-
re, relativă sau absolută, a detectorilor.
1
Prof.dr.ing.Zăvoianu Florea, Facultatea de Geodezie, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, florea.zavoianu@gmail.com
1. Introducere 1.1. Echipamente de preluare a imaginii di-

Tehnologiile digitale în fotogrammetrie gitale.
şi teledetecţie au început după anul 1980 şi fac Fotogrammetria digitală lucrează cu
trecerea de la: imagini digitale obţinute cu ajutorul camerelor
- senzori optico-mecanici de baleiaj în digitale pancromatice sau multi-spectrale, prin
spaţiul obiect la senzorii opto-electronici bazaţi baleiaj în spaţiul obiect, sau prin scanarea foto-
pe dispozitivele cu transfer de sarcină sau a dis- gramelor cadru obţinute cu camerele optico –
pozitivelor cuplate prin sarcină, mecanice tradiţionale.
- senzorii tradiţionali bazaţi pe filmul Camerele fotogrammetrice digitale pot
fotografic sensibil la radiaţia electromagnetică, fi de următoarele tipuri:
la noi tipuri de senzori reflectivi sau activi de -Camere multi-spectrale multi-obiectiv,
tipul laser-scanerului. precum DMC (Digital Modular Camera) pro-
- fotografia analogică la imaginea di- dusă de Z/I Imaging, dotată cu senzori DCS
gitală care este stocată pe un suport magnetic. (Dispozitive Cuplate prin Sarcină) bidimensio-
Aceste tehnologii s-au dezvoltat datorită nali. Pentru fiecare imagine multi-spectrală
următoarelor realizări deosebite legate de : avem câte o cameră de preluare, dotată cu filtru
- prelucrarea imaginilor digitale cu al- de absorbţie. Cele 8 camere (patru lucrează în
goritmi de fotogrammetrie analitică verificaţi şi domeniul pancromatic şi patru în domeniul
adaptaţi noilor structuri a datelor, multi-spectral, (roşu, verde, albastru şi infraroşu
- dezvoltarea diferitelor generaţii succe- apropiat) sunt asamblate într-o montură unică
sive de calculatoare, tehnologia utilizată având şi orientate spre aceeaşi zonă de aero-
drept cerinţă de bază stocarea şi organizarea fotografiat, în funcţie de altitudinea de preluare.
unui volum mare de date care trebuie prelucrate - Camere multi-spectrale cu obiectiv
vizualizate etc., unic, precum ADS 40 (Airborne Digital Sensor
- volumul mare de date digitale obţinu- Sets), care este o cameră multi-spectrală dotată
te cu senzori din ce în ce mai performanţi, cu 7 senzori DCS liniari, 3 pancromatici şi 4
- aparatura optico-mecanică de prelucra- multi-spectrali. Camera este prevăzută cu un
re a fotogramei analogice a fost înlocuită cu sistem de dispersie a radiaţiei colectate de sis-
staţii fotogrammetrice digitale (de la Digital temul optic de colectare şi cu filtre de interfe-
Photogrammetric Workstation (DPW)), care renţă. Imaginile digitale pot fi obţinute şi în
permit observarea stereoscopică, exploatarea mod indirect prin scanarea fotogramelor analo-
digitală şi prezentarea produselor sub formă gice (pozitiv sau negativ) cu ajutorul unor sca-
raster, vectorială sau numerică. nere fotogrammetrice performante dotate şi cu
- 16 -
sisteme software specifice de înregistrare pe 1.4. Caracteristicile imaginii digitale, rezolu-
suport optic sau magnetic. ţii
1.2. Echipamente de prelucrare a imaginii Fotograma poate fi descrisă ca o funcţie
digitale continuă bidimensională f(r,c) unde coordona-
Fotogrammetria digitală utilizează pen- tele r şi c (linie şi coloană) sunt variabilele spa-
tru prelucrarea imaginilor digitale echipamente ţiale iar valoarea funcţiei este amplitudinea,
speciale, care permit observarea stereoscopică, densitatea optică sau transparenţa (nivelul de
exploatarea şi măsurarea stereoscopică sau mo- gri sau culoare).
no-scopică a stereo-modelului, vizualizarea re- Prin discretizarea acestei funcţii în do-
zultatelor şi întocmirea unor produse raster sau meniul spaţial şi în amplitudine se obţine o
planuri) precum şi a unor produse numerice funcţie discretă f(r,c) numită fotogramă digitală
(ortofoto-hărţi) sau produse vectoriale (hărţi sau imagine digitală. Discretizarea în domeniul
precum: volume, suprafeţe, inventare de coor- spaţial se numeşte eşantionare iar în domeniul
donate etc. amplitudinii (valorilor de gri) se numeşte cuan-
Aceste echipamente sunt de tipul Digital tizare. Astfel fotograma digitală reprezintă o
Photogrammetric Workstation (DPW) sau funcţie bidimensională de elemente de suprafa-
Softcopy Workstation (WS). O staţie digitală ţă denumite elemente imagine sau pixeli (de la
fotogrammetrică trebuie să fie dotată cu un mi- termenul de origine engleză “picture element”),
nim de periferice printre care : monitor de mare iar în domeniul densităţilor optice valoarea
rezoluţie pentru afişarea stereoscopică a foto- funcţiei este nivelul de gri al pixelului. Mode-
gramelor şi stereogramelor, calculator perfor- lul bidimensional al acestei funcţii f(r,c) este
mant, memorii de stocare a datelor şi produse- produsul a două funcţii şi anume:
lor intermediare şi finale, interfaţă utilizator, - Iluminarea spaţiului obiect (I) unde:
cursor 3D, sistem de observare stereoscopică, 0  I ,
înregistrator pe film, imprimantă şi ploter. Sta- - O funcţie ce descrie proprietăţile obi-
ţia de lucru digitală trebuie de asemenea dotată ectului iluminat, care este reflexia () unde :
cu un sistem software performant pentru execu- 0    1.
ţia principalelor funcţii fotogrammetrice de ba- Funcţia continuă f(r,c) a spaţiului obiect
ză sau specifice. se discretizează prin eşantionare într-o matrice
Sistemele de înregistrare pe film a ima- de N linii/M coloane, f(r,c), pentru a trece la
ginilor prelucrate permit obţinerea produselor spaţiul imagine care este un spaţiu discret. Cu-
fotogrammetrice raster iar ploterul pentru obţi- antizarea, care este eşantionarea valorii nivelu-
nerea produselor vectoriale. rilor de gri, furnizează pentru fiecare pixel
1.3. Produsele de fotogrammetrie digitală şi imagine I(r,c) nivelul de gri al imaginii, strălu-
teledetecţie cirea imaginii sau intensitatea imaginii, care
Aşa cum s-a amintit mai sus staţia digi- este un întreg având valori 2, unde  poate fi:
tală fotogrammetrică are mai multe tipuri de 2, 4, 8, 12, 16 biţi pentru fiecare pixel. Pixelul
produse şi anume: reprezintă un eşantion al suprafeţei de
- produse în format raster precum: fo- reflectanţă înregistrată de senzor.
tograme prelucrate geometric sau radiometric, Poziţia fiecărui pixel este dată în cadrul
ortofoto-hărţi digitale, imagini 3D etc., acestei matrice prin linia r şi coloana sa c,
- produse în format vectorial precum: I(r,c,); unde: 1< r<M şi 1 < c < N, unde: M şi N
hărţi digitale, profile diferite, reprezentări 3D. reprezintă numărul de linii şi de coloane ale
- produse numerice precum: inventare imaginii, iar nivelul de gri (I) este dat de o va-
de coordonate pentru puncte de aero- loare cuprinsă între 0 şi 255 valoare care se sto-
triangulaţie, coordonate relative sau absolute, chează în calculator în mod liniar pe 8, 16, sau
suprafeţe, volume etc. 24 sau mai mulţi biţi care sunt trataţi apoi ca o
unitate. Linia r şi coloana c se referă la centrul
- 17 -
pixelului fiind dat în general de valori întregi. Mărimea ferestrei se exprimă astfel:
O imagine are M x N pixeli.  I ( i , j ) dacă l  1( pixelul însusi )
Imaginea pancromatică este imaginea 
fp l( i , j )   dacă l  m  n
alb-negru aeriană sau satelitară preluată pe tot 
spectrul vizibil, este reprezentată printr-un sin-  ( întreaga imagine )
gur plan imagine.
Imaginea color este reprezentată prin Frecvenţa vectorilor intensităţilor I sau
trei plane imagine corespunzător celor trei cu- frecvenţa vectorilor nivelurilor de gri formează
lori primare, care înseamnă 24 biţi pentru fieca- histograma h(I). Când histograma se formează
re pixel. Cele trei culori de bază (R, V, A), roşu pe fereastra pixelului se notează cu hf(i,j).
(580 ) verde (545) şi albastru (440) gene-
rează câte un plan imagine, fiecare culoare fiind
înregistrată pe câte un plan imagine separat,
sau printr-un singur plan imagine , dar în acest
caz diferiţii biţi ai fiecărui pixel reprezintă o
culoare diferită.
Imaginea multi-spectrală este reprezen-
tată prin mai multe plane imagine, corespunză-
tor intervalelor de bandă în care au fost prelua-
te. În acest caz un pixel este reprezentat printr-
un vector de niveluri de gri, fiecare pixel fiind
un hiper-cub de coordonate, (i, j, Ik, (unde k
este numărul benzii)). În cazul imaginilor TM Fig.1.2. Definirea noţiunilor de bază
avem şapte benzi spectrale. Camerele multi- Pentru imaginea digitală definirea prin-
spectrale ADS40 şi DMC au câte 4 benzi spec- cipalelor elemente este foarte importantă. Astfel
trale. Imaginile hiper-spectrale sunt preluate în un senzor (liniar sau de suprafaţă) este format
peste 100 benzi spectrale. Rezoluţia spaţială a din mai mulţi detectori, figura 1.2.
imaginilor hiper-spectrale este slabă, în prelu- Radiaţia integrată pe suprafaţa detecto-
crarea acestor imagini se are în vedere structura rului formează în urma unor prelucrări specifice
spaţială şi nu pixelul individual. Prelucrările se (amplificare, cuantizare, eşantionare etc.) ele-
fac în domeniul spectral mai degrabă decât în mentul de bază al imaginii digitale care este
domeniul spaţial. pixelul. Senzorul este amplasat în planul focal
al sistemului optic al camerei de preluare. Pro-
iecţia în spaţiul obiect a pixelului imagine este
elementul teren sau GrundEl (de la „Grund
Element”).
2. Detectori şi senzorii de preluare
Senzorii de preluare prin baleiaj în spa-
ţiul obiect pot fi:
- optico-mecanici de tipul oglinzilor de
baleiaj sau a oglinzilor oscilante sau
Fig.1.1. Sistemul de coordonate al fotogramei
- optico-electronici pe baza dispozitive-
digitale: r linia pixelului, c coloana pixelului
lor cuplate prin sarcină (DCS), sau a dispoziti-
Ne referim în cele ce urmează la imagi-
velor cu transfer de sarcină (DTS).
nea pancromatică. Sistemul de coordonate ima-
Filmul fotografic utilizat în cadrul sis-
gine are originea în afara matricei elementelor
temelor de preluare optico-mecanice clasice,
imagine şi este rotit cu 100o faţă de cel clasic,
este înlocuit cu senzorul optico-electronic de tip
figura1.1. Fereastra pixelului se defineşte în
DTS (Dispozitive cu Transfer de Sarcină) sau
spaţiul imagine prin pixelii vecini pixelului
DCS (Dispozitive Cuplate prin Sarcină).
analizat fp l(i,j) centrată pe I(i,j).
- 18 -
Figura 1.3. Comparaţie între curba caracteristică a emulsiei fotografice şi răspunsul spectral al
senzorului de tip DCS, sau DTS.
O comparaţie între curba caracteristică a emul- incidente descrie sensibilitatea spectrală a de-
siei fotografice şi sensibilitatea senzorului de tectorului.
tip DTS este prezentată în figura 1.3. Curba ca- Ansamblul sistemului optic şi DCS
racteristică arată legătura, printr-o funcţie loga- (Dispozitive Cuplate prin Sarcină) sau DTS
ritmică, dintre iluminarea spaţiului obiect foto- (Dispozitive cu Transfer de Sarcină) este carac-
grafiat şi densitatea optică a fotogramei rezulta- terizat de randamentul acestui ansamblu pre-
te. Senzorul opto-electronic de tip DTS are un cum şi de raportul semnal /zgomot. Separarea
răspuns liniar pentru diferitele lungimi de undă spectrală în fascicolul incident se realizează cu
a radiaţiei incidente. Acest lucru impune utili- filtre optice de interferenţă la camerele multi-
zarea unui filtru de absorbţie sau de interferenţă spectrale cu obiectiv unic şi filtre de absorbţie
pentru a separa diferitele benzi spectrale în ca- la camerele multi-spectrale multi-obiectiv.
re se face înregistrarea. Responsivitatea detectorului ( R* ) este
2.1. Caracteristicile detectorilor raportul dintre tensiunea sau curentul de ieşire
Detectorii cuantici sunt cele mai sensi- şi puterea radiantă incidentă. Se măsoară în
bile ale unui sistem de preluare, care transformă V/W sau A/W.
radiaţia electromagnetică incidentă într-un R  VS / P  V S / SdI (2)
semnal electric (conversia foton-electron într-o unde: VS – tensiunea semnalului măsurat ,
perioadă controlată de timp). Voltajul de ieşire P – puterea radiantă incidentă;
este direct proporţional cu intensitatea radiaţiei Sd – aria detectorului;
incidente şi cu timpul de expunere. Dimensiu- I – iluminarea
nea unui detector este în funcţie de tipul senzo- Detectivitatea D* - Este dată de relaţia:
rului. În cazul sistemului ADS40 detectorul are
Sd  
6,25 μ /6,25 μ poziţionaţi la 3,25 μ în timp ce D*   S (3)
pentru senzorul HRV de pe platforma SPOT 4 P Z
detectorul are 13 μ /13 μ poziţionaţi la 5 μ. unde: Δν – lărgimea benzii de frecvenţă,
Detectorii sunt caracterizaţi prin o serie S
 este raportul dintre tensiunile
de mărimi precum; eficienţa cuantică (η), Z
detectivitatea (D*) sau responsivitatea (R*).
semnal/zgomot. Pentru detectorii fotonici lun-
Aceste mărimi sunt date de următoarele relaţii:
gimea de undă de prag λo dincolo de care înce-
nr. electroni colectati per fotoelement
η(λ)= (1) tează sensibilitatea detectorului, este dată de
nr. electroni incidenti per fotoelement relaţia:
Eficienţa cuantică (η) exprimă randa- λo  hc / Eg (4)
mentul conversiei lumină – sarcină electrică, unde: h – constanta lui Planck, Eg- lărgimea
dependenţa acestui randament de λ radiaţiei benzii interzise a semiconductorului iluminat
- 19 -
- c – viteza luminii în vid. Tranziţia electronilor fice trebuie aduse în laborator , pentru prelucra-
din banda de conducţie Ec în banda de valenţă re.
Ev se face cu emisie de fotoni. Detectorul răs- - imaginile digitale obţinute prin baleiaj
punde când: se pretează uşor la o interpretare semi-sau au-
hν = Eg sau λ ? hc / Eg λc (5) tomată în timp ce imaginile fotografice trebuie
unde: λc defineşte intervalul de bandă de răs- scanate şi apoi prelucrate în mod automat.
puns al detectorului. - senzorii DTS liniari au o geometrie
Avantajele senzorului multi-spectral internă stabilă, care nu este influenţată de orien-
DTS faţă de sistemele fotografice sunt: tarea platformei,
- precizia de orientare internă atinge
0,1pixeli iar afinitatea unghiulară nu există, di-
mensiunile detectorilor pe cele două direcţii
fiind riguros egale.
2.2.Conversia Analog–Digitală (A/D) a sem-
nalului
Semnalul electric este o funcţie analogi-
că iar procesul de convertire în valori numerice
se numeşte conversie analog–digitală.
Semnalul este eşantionat astfel încât re-
prezentarea sa numerică să reproducă informa-
ţia conţinută cu suficientă precizie în semnalul
original.
Numărul nivelelor de cuantizare sau di-
gitizare trebuie să asigure de asemenea repro-
ducerea semnalelor cu precizie.
Pentru teledetecţie s-au adaptat 256 ni-
vele de cuantizare. Pentru senzorii aeropurtaţi
se recomandă înregistrarea imaginii la bord şi
nu transmiterea la sol. Semnalul analogic furni-
Figura 1.4. Detectivitatea diferiţilor detectori. zat de detectorii sistemului MSS este convertit
- intervalul de bandă în care se face în- in formă digitală la bord pe şase biţi utilizând
registrarea la sistemele fotografice este între numere de la 0 la 63 (6 biţi). Aceste valori sunt
0,3 şi 1,2 , în timp ce sistemele DTS înregis- aduse la scară la staţia de prelucrare la sol ast-
trează pentru lungimi de undă a radiaţiei elec- fel: pentru benzile 4, 5, 6 sunt modificate pe o
tromagnetice cuprinsă între 0,3 şi 14mm. scară de la 0 la 127 iar pentru banda 7 rămân
- camerele fotografice multi-spectrale şi de la 0 la 63.
multi-obiectiv sau cu obiectiv unic au caracte- Conversia analog-digitala se face cu ca-
ristici sensibil diferite, ceea ce face ca analiza denţa de 100000 pe secundă rezultând astfel un
imaginilor prin comparaţie să fie îngreunată în grundel la sol de 79m/56m (56 m de-a lungul
timp ce sistemele de baleiaj utilizează aceleaşi liniei de baleiaj) în loc de 79m/79m. După 1979
tipuri de sisteme optice pentru preluarea în dife- imaginea pe CCT (computer-compatible tape)
rite intervale de bandă. este reeşantionată la un pixel de 57m/57m. În
- în timp ce procesele fotochimice pen- acest caz este o supra-eşantionare în spaţiul
tru developarea filmelor sunt greu controlabile, obiect. PES (în cazul de mai sus 79m) este di-
procesele electronice de formare a imaginii se ferit faţă de rezoluţia spaţială care reprezintă
calibrează uşor. dimensiunea elementului teren, în cazul de mai
- transmisia datelor la sol este uşoară în sus 79m/56m.
timp ce casetele cu film ale camerelor fotogra-
- 20 -
2.3.Calibrarea detectorilor reflectivi niari HRV utilizaţi pe platformele SPOT sunt
Deosebim calibrare internă sau externă, dispuşi perpendicular pe direcţia de înaintare a
ambele pot fi efectuate în mod relativ sau abso- platformei şi înregistrează câte o coloană ima-
lut. Calibrarea radiometrică internă. În cadrul gine. Decalibrarea unui detector conduce la
sistemelor de baleiaj optico mecanic procedeul apariţia unei coloane negre, fenomen cunoscut
uzual de calibrare internă utilizează surse de sub numele de “bending”. În ambele cazuri
referinţă , care pot fi plăci calde, plăci reci; pen- când răspunsul detectorilor se referă la radiaţia
tru detectori termali precum şi lămpi incandes- reflectată de un câmp omogen (câmp vast de
cente sau surse de referinţă cu lumină solară grâu, pădure, lac etc.) trebuie să fie acelaşi pen-
pentru detectori reflectivi. tru suprafaţa respectivă. Se utilizează două me-
tode de calibrare externă a detectorilor şi anu-
me: adaptarea mediei şi abaterii standard şi
adaptarea histogramei cumulative.
2.3.1. Metoda adaptării mediei şi abaterii
standard
Principiul acestei metode cere ca media
m şi abaterea standard  să fie aceleaşi pentru
toţi detectorii. Presupunem valorile măsurate de
senzorul n caracterizate de media mm şi n.
Figura 1.5. Conversia A/D a datelor. Aceste valori trebuie să coincidă cu media M şi
Sursele solare presupun dirijarea radia- abaterea standard  calculate pentru întreg
ţiei solare din exteriorul platformei senzorului segmentul imagine de analizat, sau se impun în
astfel încât această radiaţie să poată fi baleiată funcţie de calibrarea internă.
la fiecare rotaţie a oglinzii de baleiaj. Calibra- Funcţia de adaptare este următoarea:
rea are loc în mod continuu pe parcursul preluă- V N n  an VM n  bn (6)
rii datelor. Plăcile reci şi calde au temperaturi unde: Nn este valoarea corectată a răspunsului
dedesubt şi deasupra celor mai mici respectiv înregistrat de senzor, VMn este valoarea măsu-
celor mai mari temperaturi de aşteptat în spaţiul rată a răspunsului înregistrat de senzor, iar an şi
obiect. Oglinda de baleiaj a sistemului MSS al bn sunt coeficienţii transformării care trebuie
platformei Landsat după ce parcurge spaţiul determinaţi. Aceste valori se calculează astfel:
obiect este orientată în interiorul sistemului de 1 N 1
baleiaj unde vede o lampă internă de calibrare M  VN n( i )   ( a n VM n  bn )
N i 1 N
şi o sursă solară de calibrare. (7)
1
Calibrarea externă. Răspunsul spectral sau M  a n VM n  bn  a n mn  bn
înregistrat de senzor este utilizat pentru identi- N
ficarea obiectelor şi fenomenelor reprezentate de unde: bn  M  an mn , (8) iar
în imagine în cadrul procedeului de analiză
conţinutului informaţional al imaginii. Sistemul
2 1 N
N i 1
2
N
1

   VN( i ) M    a nVM n  a n m n 
2
 
de înregistrare a unei imagini depinde de siste- 1
sau M  a2n  VN( i ) m n  a2n  2n ( 9 )
2
mul de baleiaj al senzorului utilizat. Sistemul N
optico-mecanic cu oglindă de baleiaj sau cu

oglindă oscilantă utilizate la senzorii MSS şi de unde: a n  (10)
TM ai platformei Landsat înregistrează cu 6 n
detectori sau cu 16 detectori în mod secvenţial 2.3.2. Metoda adaptării histogramei cumula-
câte un pixel dintr-o linie imagine la fiecare tive
rotaţie a oglinzii de baleiaj. Decalibrarea unui Principiul metodei este acelaşi cu cel
detector la senzorul MSS conduce la apariţia enunţat mai sus privind răspunsul înregistrat de
unei linii negre în imagine, fenomen cunoscut ansamblul detectorilor. Cei n detectori utilizaţi
sub numele de “six line stripping”. Senzorii li- de senzor vor avea n histograme, în funcţie de
- 21 -
valorile înregistrate de fiecare detector. Histo- rul de coloane). Dacă numărul de valori pentru
gramele cumulative ale tuturor detectorilor tre- un nivel de gri k este NRV (k), atunci nivelul
buie să coincidă. Prin compararea acestor histo- corespunzător NV (k) pentru histograma cumu-
grame (ale detectorului decalibrat cu cea a de- lativă se calculează astfel:
tectorului mediu sau detectorului considerat Adaptarea histogramei este ilustrată în
calibrat) se calculează corecţiile care permit figura 1.6 c. LUT se creează prin calculul co-
adaptarea histogramei cumulative a detectorului recţiilor care trebuie să le primească un nivel
decalibrat cu cea a detectorului calibrat. de gri din imaginea de prelucrat pentru ca his-
Histograma pentru un segment de ima- tograma cumulativă a detectorului decalibrat să
gine de prelucrat este reprezentată în figura 6a fie adaptată la histograma cumulativă de refe-
şi arată distribuţia valorilor de gri. rinţă.
Histograma cumulativă are valori cu- Calculul corecţiei se face plecând de la
prinse între 0 şi 1 şi este reprezentată în figura valoarea care trebuie să o aibă nivelul de gri în
6b. Se consideră NT numărul total al valorilor histograma cumulativă de referinţă şi reprezintă
de gri NT = r x c pentru segmentul imagine de diferenţa între cele două histograme (de referin-
prelucrat (care are r numărul de linii şi c numă- ţă şi cea care se adaptează (fig.1.6c).
Figura 1.6. Histograma imaginii: a - histograma; b - histograma cumulativă;c - principiul adaptă-

rii histogramei cu ajutorul tabelelor(LUT).
255 nivele de gri utilizăm două etape în calibra-
K rea externă absolută a detectorilor şi anume:
 NRV ( l ) - calibrarea valorilor înregistrate de sen-
NV ( k )  l 1
(11) zor în funcţie de valorile de la calibrare
NT - calibrarea valorilor înregistrate de
2.3.3. Calibrarea radiometrică absolută a senzor în funcţie de valorile reflectanţei spec-
detectorilor trale înregistrate la sol.
Această calibrare se face pe baza valori- Prima etapă.
lor reflectanţei spectrale înregistrate de opera- Presupunem că valorile înregistrate de
tor “în situ” concomitent cu preluarea înregis- detectori sunt liniare şi se pot exprima printr-o
trării satelitare sau aeropurtate. Senzorii sunt relaţie de tipul:
calibraţi în laborator înainte de lansare. În tim- VC  aVM  b (12)
pul preluării condiţiile de lucru nu corespund Unde VC reprezintă valorile înregistrate
din multe puncte de vedere cu condiţiile de la- la calibrarea în laborator a detectorilor, VM sunt
borator, prin urmare valorile înregistrate de valorile înregistrate de senzor în imagine(
senzor vor fi uşor diferite de cele de la calibra- 0<VM<255), a şi b sunt coeficienţii transformă-
rea din laborator. Pentru imaginile pancromati- rii, care se determină prin metoda celor mai
ce şi multi-spectrale înregistrate pe 8 biţi sau cu mici pătrate punându-se condiţia de minim pen-
- 22 -
tru proiecţiile abaterilor fiecărui detector faţă de Etapa a doua
dreapta medie adoptată. După calibrarea în Pentru aducerea valorilor astfel calcula-
funcţie de valorile de la testarea de laborator , te în sistemul măsurătorilor de reflecţanţă spec-
valorile înregistrate de detector astfel corectate trală înregistrate la sol se utilizează o transfor-
se transformă în reflectanţă spectrală folosind mare de tipul (12) arătată mai sus. Valorile a şi
următoarele relaţii: b se determină prin metoda celor mai mici pă-
 trate.
  DN max DN min DN  DN min (13) 3. Concluzii
255
unde: ρ - este reflectanţa spectrală, Evoluţia senzorilor de preluare este ba-
DN - este valoarea înregistrată de senzor, zată pe realizarea de noi tipuri de senzori, pa-
DNmax şi DNmin reprezintă valorile maxime sivi sau activi, îmbunătăţirea continuă a pasu-
respectiv minime înregistrate de senzor în cali- lui de eşantionare la sol, a rezoluţiilor spaţiale,
brarea de laborator (corespunzător 255 sau 0), spectrale şi radiometrice în scopul obţinerii
aceste valori se pot obţine şi din fişa de calibra- unor imagini digitale mai performante.
re de laborator a senzorului).
Bibliografie
[1]. Gerard Jacob , 2005, A Look at Video Cameras for Inspection,
[2]. Alan Ip, Wendy Dillane, Alex, Giannelia and Mohamed Mostafa, 2006, Georeferencing of the UltraCam D
Images- Boresight Calibration Result, PERS, pag.9-15.
[3]. Poli D., 2004, General Model for Airborne and Spaceborne Linear Array Sensors, ISPRS com.1
[4]. Reinhard Schuster, Bernard Braunecker, 2000, Calibration of the LH Systems ADS40 Airborne Digital Sensor,
ISPRS, Amsterdam, VolXXXIII, Part B1, pag.288-294.
[5]. Herbert Jajn, Ralf Reulke, 2000, Staggered Line Arrays in Pushbroom Cameras:Theory and Application, ISPRS
Amsterdam, VolXXXIII, Part B, pag. 164-172.
[6]. Udo Templemann, Anko Borner, Bruce Chaplin, Ludger Hinsken, Borys MYkhalevych, Scott Miller, Utz
Recke, Ralf Reulke, Robert Uebbing, 2000, Photogrammetric Software for the LH Systems ADS40 Airborne
Digital Sensor, [6]. ISPRS Amsterdam, Vol XXXIII, Part B2, pag.552-559.
[7]. Topan H, Buyuksalih G., Jacobsen K.,2004, Information content of ORBVIEW-3 for topographic mapping.
ISPRS congr. Istambul , Com.IV,p.583-588.
[8]. Gottfried Konecny, Small Satellites- A Tool for Earth Observation, Invited Paper:Com IV Symp.ISPRS Istambul
2004.
[9]. Jacobsen K, 2006, High Resolution Imaging Satellite Systems,
[10]. Jacobsen K, 2004, Direct/Integrated Sensor Orientation-Pros and Cons, Congr.ISPRS, Istambul, Com.III, pg.829-
835.
[11]. Helga Wegmann, C. Heipke, K. Jacobsen, 2004, Direct sensor orientation base don GPS network solutions,
Congr. ISPRS, Com.I, pg.153-158.
[12]. M. Madani, C.DORSTEL, c. Heipke, K. Jacobsen, 2004, DMC Practical experience and accuracy assessment.
Congr. ISPRS Istambul, Com 2, pag.396-401.
[13]. R. Reulke, U. Tempelmann, D. Stallmann, M Cramer, N. Haala, 2004, Improvement of spatial resolution with
staggered arrays as used in the airborne optical sensor ADS40, Congr. ISPRS, Istambul, comI, pag.114-119.
Resumee
L’ouvrage fait une presentation des sensors et des detecteurs utilises en prelevement des images
digitales. Premiere partie du travail est concertee sur la description des tips, caracteristiques et des
metodes de calibration relative ou absolue des detecteurs.
- 23 -
Metode de determinare a stabilităţii barajului Râul Mare – Retezat utilizând

prelucrarea statistică a observaţilor
Lucian-Octavian Dragomir1 Daniel-Adinel Vişan2
Rezumat
Măsurarea 3D a obiectelor de diferite dimensiuni, poziţionarea spaţială cu precizie a
componentelor necesare unui proces industrial, garantarea unei precizii foarte mari în condiţii
dificile sau chiar ostile, obţinerea unor rezultate în timp cât mai scurt, diminuarea costurilor prin
optimizare sunt astăzi tendinţe din ce în ce mai frecvente în mediile industriale.
*
Referent: Prof.univ.dr.ing. Cornel Păunescu
1
doctor inginer, Primăria Municipiului Petroşani
2
inginer, Primăria Municipiului Petroşani
1. Prelucrarea măsurătorilor cotelor repe- BARAJ AX

CORONAMENT
P6
relor R15
R16
R17
R18
R19 R20 R
21
R22 R23
Barajul Râul Mare Retezat are o înălţi- R24 R25

R26 R27
R28 R29
me de 167 m pe verticală cu o lăţime la bază de
P5
R32 R33
R34 R35 R36
P3
450 m, iar la coronament de 15 m. Barajul R37 R38
DRUM
R39
ACCE
S BA
prezintă o asimtrie morfologică pronunţată,
P4
RAJ
P7
P8
versantul stâng fiind mai abrupt decât versantul

drept, iar din punct de vedre geologic versantul
P2
stâng este alcătuit din şisturi fitoase şi grafitoa-

P1
Figura. 1. Schiţa reperilor de urmărire

se, motiv pentru care este necesară o observare
continuă a reperilor încastraţi în paramentul
Aceste repere au fost urmărite în timp
amonte–aval.
faţă de ”măsurătoarea 0(zero)” efectuată la
Având în vedere că barajul este cu nu-
plantarea aliniamentelor faţă de care s-a deter-
cleu de argilă şi ca înălţime pe verticală se află
minat o evoluţie a deformaţiilor şi o prognoză a
pe locul 3 în lume deformaţiile pentru reperii
acestora pe diferite perioade de tip.
din paramentul aval au valori mai ridicate
Măsurătorile efectuate (variaţia cotei fi-
necesitatea urmăririi acestora fiind importantă
ecărui reper în timp) au fost folosite pentru a se
în evitarea unor accidente ulterioare.
obţine câte o ecuaţie de regresie care să caracte-
Pentru urmărirea în timp a comportării
rizeze cât mai fidel comportarea în timp a
barajului s-au luat în considerare 33 reperi
respectivului reper. Din analiza măsurătorilor
încastraţi pe baraj, dispuşi pe 4 aliniamente în
efectuate s-a observat că reperele nu au o com-
aval şi pe 3 aliniamente în amonte asupra căro-
portare liniară în timp, trebuind să se apeleze la
ra s-au efectuat observaţii cu Staţii Totale şi
regresia polinomială. Aprecierea preciziei cu
echipamente GPS, iar prelucrarea s-a făcut
care ecuaţia obţinută descrie comportarea repe-
utilizând metoda statică, iar realizarea unor
rului în timp, pe intervalul pentru care avem
prognoze în timp asupra evoluţiei deformaţiei
setul de date, este dată de coeficientul de core-
s-a realizat prin metoda statistică.
laţie r2 (care poate fi între 0 şi 1, dar trebuie să
Poziţionarea celor 33 de reperi este pre-
fie cât mai aproape de 1).
zentată în Fig. 1
- 24 -
Reperele pentru care avem un număr aceste valori s-a căutat ecuaţia de regresie cea
mai mare de observaţii (măsurători) vor oferi mai potrivită. În acest scop s-au folosit progra-
posibilitatea obţinerii unor ecuaţii de regresie mele de statistică SPSS şi TableCurve.
mai fidele, ecuaţii care vor descrie mai bine
comportarea în timp a reperelor încastrate pe
baraj, şi implicit a barajului.
Predicţia comportării reperelor la anu-
mite momente de timp se poate face folosind
ecuaţia de regresie obţinută Y = f(X), unde Y
este variaţia cotei faţă de cota de bază pentru
reperul respectiv, iar X este momentul de timp,
exprimat în un număr de luni faţă de originea
axei timpului considerată (septembrie 1997).
1.1 Prezentarea metodologiei de calcul
Prelucrarea primară a datelor s-a făcut
în Microsoft Excel. S-au făcut următoarele Figura 2. Programul TableCurve
operaţii:
- obţinerea variabilelor dependente pen- Pentru fiecare reper s-a aplicat următo-
tru fiecare observaţie, care a constat în trans- rul algoritm:
formarea valorii cotei măsurată pentru un reper 1. S-au examinat graficele realizate în
într-o diferenţă faţă de cota de bază pentru acel Excel pentru a se vedea relaţia între variabilele
reper; independente şi variabilele dependente. S-a
-obţinerea variabilelor independente constatat că în nici un caz nu avem o relaţie
pentru fiecare observaţie, care a constat în liniară.
transformarea datei observaţiei (măsurătorii) în 2. S-a găsit ecuaţia de regresie cea mai
o valoare care exprimă (în luni) distanţă în timp potrivită. În acest sens s-a procedat în modul
de la originea axei timpului considerată (sep- următor:
tembrie 1987); 2.1. S-a considerat  = 0,05 (95% inter-
- graficele variabilei dependente (varia- val de încredere).
ţia cotei) în funcţie de variabila independentă 2.2. Pentru fiecare reper s-a căutat o
(timpul), pentru fiecare reper, în scopul de a se funcţie de regresie simplă, cu cât mai puţine
observa tendinţa şi a se stabili tipul de regresie; puncte de inflexiune, cu un coeficient de regre-
- graficele variabilei dependente (varia- sie r2 cât mai apropiat de 1 şi fără variaţii
ţia cotei) la momentul unei observaţii pentru abrupte la distanţă de setul de date observate
toate reperele dintr-un aliniament pentru a (măsurate).
observa mişcarea comparativă a tuturor repere- 2.3. S-a rulat programul pentru ecuaţia
lor dintr-un aliniament în timp. de regresie aleasă. În urma rulării programului
După ce s-au obţinut perechile de valori s-au obţinut pentru fiecare reper o situaţie de
variabilă independentă–variabilă dependentă forma:
pentru toate observaţiile unui reper, pentru
Rank 4 Eqn 16 y=a+blnx/x
r2 Coef Det DF Adj r2 Fit Std Err F-value

0.9952331484 0.9938711908 0.0164960027 1670.2565800
Parm Value Std Error t-value 95% Confidence Limits

a 1.390543204 0.022239475 62.52590058 1.339079835 1.442006573
b -18.0219575 0.440971342 -40.8687727 -19.0423895 -17.0015256
Area Xmin-Xmax Area Precision

44.284078259 2.350357e-19
Function min X-Value Function max X-Value
0.0951031848 56.000078209 0.7615734522 142.00000000
- 25 -
1st Deriv min X-Value 1st Deriv max X-Value
0.0035355955 142.00000000 0.0173860435 56.000078209
2nd Deriv min X-Value 2nd Deriv max X-Value
-0.000518308 56.000078209 -4.3503e-05 142.00000000
Soln Vector Covar Matrix

Direct LUDecomp
r2 Coef Det DF Adj r2 Fit Std Err
0.9952331484 0.9938711908 0.0164960027
Source Sum of Squares DF Mean Square F
Regr 0.45450706 1 0.45450706 1670.26
Error 0.0021769448 8 0.0002721181
Total 0.456684 9
X Variable: Time
Xmin: 56.000000000 Xmax: 142.00000000 Xrange: 86.000000000
Xmean: 99.400000000 Xstd: 28.845180610 Xmedian: 101.00000000
X@Ymin: 56.000000000 X@Ymax: 142.00000000 X@Yrange: 86.000000000
Y Variable: R16
Ymin: 0.0930000000 Ymax: 0.7610000000 Yrange: 0.6680000000
Ymean: 0.5070000000 Ystd: 0.2252613297 Ymedian: 0.5470000000
Y@Xmin: 0.0930000000 Y@Xmax: 0.7610000000 Y@Xrange: 0.6680000000
Din această situaţie s-au verificat urmă- - s-a extras valoarea lui F0.95 din tabelul
toarele: 1. (în funcţie de DF pentru regresie şi DF pen-
- cu un coeficient de regresie r2 să fie tru erori-reziduuri). Valoarea lui trebuie să fie
foarte apropiat de 1 (peste 0,96 – 0,999); mai mare decât F,creşterea faţă de tranşa de
bază care va sta la baza calculelor.
Tabelul 1. Valorile lui F0.95

DF regresie (numărul gradelor de libertate)
DF reziduuri
(numărul gradelor de libertate) 1 2 3 4 5 6
1 161 200 216 225 230 234
2 18,5 19,0 19,2 19,3 19,3 19,4
3 10,0 9,55 9,28 9,12 9,01 8,94
4 17,71 6,94 6,59 6,39 6,26 6,16
5 6,61 5,79 5,41 5,19 5,05 4,95
6 5,99 5,14 4,76 4,53 4,39 4,28
7 5,59 4,74 4,35 4,12 3,97 3,87
8 5,32 4,46 4,07 3,84 3,69 3,58
9 5,12 4,26 3,86 3,63 3,48 3,37
10 4,96 4,10 3,71 3,48 3,33 3,22
11 4,84 3,98 3,59 3,36 3,20 3,09
12 4,75 3,89 3,49 3,26 3,11 3,00
13 4,67 3,81 3,41 3,18 3,03 2,92
14 4,60 3,74 3,34 3,11 2,96 2,85
- 26 -
2.4. S-au verificat diferenţele între va- Evoluţia cotei acestor repere în timp este
lorile observate şi cele obţinute prin ecuaţia reprezentată în fig. 4
de regresie (variaţii neexplicate–reziduuri).
Aplicaţia oferă un grafic R16 pentru examinarea 1.2
acestor diferenţe. Rank 4 Eqn 16 y=a+blnx/x 1
Variaţia cotei
0.03 0.8 R16
R18
0.6
0.02 R19
0.4 R21
0.01
0.2
Residuals [6]
0 0
48 60 72 84 96 108 120 132 144
-0.01 Timpul
-0.02
-0.03 Figura 4. Variaţia cotei pentru toate reperele,

50 70 90 110 130 150
Timp [luni] la un moment de timp
Figura 3. Graficul reziduurilor
Acestea trebuie să fie de o parte şi de
1.20
alta a liniei „0”, cu o distribuţie aleatoare şi cu 56
media, situaţia cu toţi parametrii regresiei, cât Variaţia cotei 1.00 62
mai aproape de „0” (în cazul nostru media 0.80

79
86
este 0.0002721181). 0.60 93
Dacă toate condiţiile sunt îndeplinite 109
0.40
(coeficient de regresie, valoarea lui F şi anali- 116
za reziduurilor), ecuaţia de regresie obţinută 0.20
122
este corespunzătoare. Dacă a fost o condiţie 0.00 129
care nu a fost îndeplinită, ne-am întors şi am R16 R18 R19 R21 142
ales o altă ecuaţie de regresie. Reper
4.2. Prezentarea rezultatelor obţinute
4.2.1. Reperele din aval Figura 5. Variaţia în timp a cotei pentru
Aliniamentul 1 fiecare reper
De pe aliniamentul 1 s-au luat în con- Se determină funcţiile de regresie:
siderare reperele R16, R18, R19, R21.
Reper Funcţia Parametrii

R16 ln x a=1.390543204 R2=0.9952331484 Er.std=0.0164960027
y  ab
x b=-18.0219575 F=1670.2565800 Med.rezid=0.0002721181
R18 ln x a=1.826612710 R2=0.9976002443 Er.std=0.0149369915
y  ab
x b=-23.0268501 F=3325.6726936 Med.rezid=0.00022311372
R19 ln x a=1.754456509 R2=0.9972084241 Er.std=0.0154204260
y  ab
x b=-22.0364313 F=2857.7648576 Med.rezid=0.00023778954
2
R21 ln x a=1.454090970 R =0.9977381704 Er.std=0.0115792533
y  ab
x b=-18.3880448 F=3528.9596935 Med.rezid=0.00013407911
- 27 -
În figurile de mai R16
jos sunt reprezentate cotei şi funcţia de regresie
R19
obţinută pentru
valorile observate (măsurate) ale variaţiei fiecare reper.
Rank 4 Eqn 16 y=a+blnx/x Rank 3 Eqn 16 y=a+blnx/x
R16 R19
0.8 1
0.9
0.7
0.8
0.6
0.7
Va ria tia co te i [m]

0.5
0.6
0.4
0.5
0.3
0.4
0.2
0.3
0.1 0.2
0 0.1
48 72 96 120 144 48 72 96 120 144
R18
Timp [luni] Timp [luni]
R21
Rank 1 Eqn 16 y=a+blnx/x
R18 Rank 1 Eqn 16 y=a+blnx/x
1.1
R21
0.9
1
0.8
0.9
0.8 0.7
0.7
0.6
0.6
0.5
0.5
0.4
0.4
0.3 0.3
0.2
0.2
0.1
48 72 96 120 144 0.1
Timp [luni] 48 72 96 120 144
Timp [luni]
Figura6. Graficele funcţiilor de regresie pentru treapta 1 aval
2.1. Concluzii Pentru ca o ecuaţie de regresie să fie

Pentru a modela comportarea barajului considerată corespunzătoare s-au luat în
în timp era necesară modelarea comportării calcul coeficientul de regresie, valoarea lui F
reperelor încastrate pe baraj din cele 4 alinia- şi analiza reziduurilor. Dacă o condiţie din
mente aval şi a celor 3 aliniamente amonte. În acestea nu a fost îndeplinită, m-am întors şi
acest scop am căutat ecuaţii de regresie care am continuat căutarea ecuaţiei de regresie.
să caracterizeze cât mai fidel comportarea în În cazul nostru s-a dorit obţinerea unor
timp a acestor repere. ecuaţii de regresie pentru predicţie. Pentru
Din analiza măsurătorilor efectuate reperele din aval avem un număr mai mare de
privind variaţia cotei fiecărui reper în timp s-a observaţii (măsurători), ecuaţiile de regresie
observat că reperele nu au o comportare obţinute sunt mai simple (fără puncte de
liniară în timp, trebuind să se apeleze la regre- inflexiune) şi sunt valabile, în general, pentru
sia polinomială. întreg aliniamentul respectiv, comparativ cu
Pentru căutarea ecuaţiilor de regresie cele din amonte. Deasemenea ecuaţiile de
cele mai potrivite am prelucrat datele experi- regresie pentru reperele încastrate în baraj în
mentale folosind programele de statistică aval sunt relativ asemănătoare pentru toate
SPSS şi TableCurve. aliniamentele. Aceste observaţii conduc la
presupunerea că predicţia valorilor cotelor
- 28 -
reperelor încastrate pe baraj poate fi făcută cu ta. Cu cât valorile variabilelor independente
un grad de siguranţă mai mare şi la o distanţă se depărtează de setul de date, tendinţa se
în timp mai are faţă de setul de date observate poate schimba şi să apară erori la predicţie.
(măsurate) pentru reperele din aval, compara- O altă problemă la prezicere este gene-
tiv cu cele din amonte, atât timp cât condiţiile ralizarea. O ecuaţie de regresie obţinută pen-
tehnice şi de exploatare sunt asemănătoare cu tru un set de date nu poate fi aplicată pentru
cele din perioada observaţiilor. alte zone sau regiuni.
Regresia poate fi folosită pentru: 2. Explicarea efectului variabilelor in-
1. Predicţia valorilor variabilelor de- dependente asupra variabilelor dependente.
pendente pentru o anumită valoare a variabi- Acest procedeu este strict numeric. Trebuie
lelor independente. În acest scop se poate înţeles fenomenul şi procedeul de regresie
folosi ecuaţia de regresie. Coeficientul de pentru a interpreta rezultatele în mod corect.
regresie r2 este între 0 şi 1, dar trebuie să fie 3. La o parte din reperii de urmărire a
cât mai apropiat de 1 pentru ca ecuaţia de barajului pe cote (R37, R33, R27, R25, R18,
regresie să poată fi folosită pentru prezicerea R19) s-au întocmit şi prognoze de urmărire în
valorilor variabilelor dependente. Rezultate timp pe o perioadă de 5 ani de la ultima măsu-
foarte bune se obţin pentru predicţia valorilor rătoare. Pentru prognoze s-a determinat o
variabilelor dependente când variabilele funcţie logaritmică ţinând cont de timp şi
independente sunt în limitele conţinute în deplasarea iniţială.
setul de date sau când sunt apropiate de aces-
Bibliografie:
[1]. Carmen Grecea (2006); - Introducere în geodezia satelitară, Editura Mirton, Timişoara Timi-
şoara 2006;
[2]. Dragomir,L. (2000), - Probleme de stabilitate specifice construcţiilor hidrotehnice – Referat
doctorat nr.3 – iulie;
[3]. Dragomir,L. (2000), - Metode topografice de urmărire în timp a construcţiilor hidrotehnice –
Referat doctorat nr.2 – martie;
[4]. Labadev,N.N. (1960), - Injenernaia gheodezia – Moskva;
[5]. Moldoveanu, C, Ilieş, A. (1998) - Studiu privind realizarea reţelelor geodezice de sprijin
utilizând tehnologia GPS;
[6].*** Colectiv Cadastru (1991), UP Timişoara- Complemente de Măsurători Terestre,
Ed.Politehnica, [6].**** GPS - Surveyor’s Field Guide, Trimble Navigaţion, Ltd. USA;
[7].**** GPS – Thery and applicaţions, vol. I-II;
[8].*** www.leica.com;
Abstract
- 29 -
Standarde si interoperabilitate in domeniul GIS

Florina VATAFU1
Rezumat
Lucrarea se refera la modalitatile de implementare a aplicatiilor software GIS conform standar-
delor din domeniul IT. Scopul documentarilor a fost sa prezinte situatia standardelor si a
interoperabilitatii din domeniul aplicatiilor GIS la acest moment si sa precizeze importanta deosebita a
acestora. Promovarea oricarui standard GIS se face conform legislatiei internationale si a cerintelor utili-
zatorilor, standardele si interoperabilitatea fiind componente fundamentale ale GIS-ului.
Cuvinte cheie: GIS, standard, interoperabilitate, metadata.
*
Referent: Prof.univ.dr.ingConstantin Moldoveanu
1
Florina Vatafu - doctorand inginer, suport tehnic la ESRI Romania, fvatafu@esriro.ro
1. Introducere - un sistem de gestiune a bazelor de date;
Scopul unui GIS este de a genera in- - instrumente care permit crearea de
formaţii utile din interogarea bazelor de date hărţi digitale utilizate pentru analiza, in-
spaţiale. terogarea informaţiilor, generarea de gra-
Una dintre principalele caracteristici ale fice, rapoarte, imprimarea informaţiilor
domeniului GIS este faptul ca implică colabo- necesare prezentării utilizatorilor;
rarea între participanţii la proiecte care se des- - interfaţa grafică oferită utilizatorilor
făşoară într-o anumită zonă. este foarte practică
Un GIS are capacitatea de a integra date Aplicaţiile GIS pot utiliza date din surse
provenind din surse diferite, de a realiza analiza şi standarde diferite, formate grafice, imagini,
acestora, de a permite o mai bună descriere a baze de date relaţionale şi din alte surse, motiv
realităţii. Relaţiile, conexiunile şi topologia pentru care datele trebuie să fie conform stan-
specifică datelor sunt descrise cu ajutorul aces- dardelor în domeniul datelor spaţiale şi în
tuia, în scopul luării deciziilor la nivelul orga- formate care să permită interoperabilitatea.
nizaţiilor. 2. Realizarea de standarde aplicabile datelor
Ca urmare a acestui fapt, tehnologiile geospaţiale
GIS au devenit parte integrantă a structurii Scopul unul GIS este să asigure un răs-
informatice în multe organizaţii. puns la interogări specifice formulate de diferiţi
În urma acestor motive cu caracter ge- utilizatori şi să genereze informaţii utile în
neral, aplicaţiile GIS trebuie să asigure inter- urma interogării bazelor de date spaţiale.
operabilitatea informaţiei cu care operează, Scopul standardelor şi al tehnologiilor
implicit standardizarea anumitor tipuri de in- legate de interoperabilitate este de a permite
formaţii astfel încât să răspundă cerinţelor şi utilizatorilor tehnologiilor GIS să realizeze
legilor tehnologiei informatice (IT) dezvoltate sisteme care să poată fi implementate în con-
la nivel internaţional. formitate cu direcţiile de dezvoltare a tehnolo-
Aplicaţiile GIS asigură instrumentele ţi giei informatice (IT).
funcţiile necesare pentru stocarea, analiza şi Standardele din domeniul tehnologiei
afişarea informaţiilor despre anumite obi- informatice furnizează suportul pentru interope-
ecte/situaţii. Componentele cheie caracteristice rabilitate în domeniul GIS, acestea trebuind să
aplicaţiilor GIS sunt: se încadreze în contextul standardelor industria-
- instrumentele pentru introducerea şi le din domeniul tehnologiei informatice.
manipularea informaţiilor geografice;
- 30 -
Interoperabilitatea în domeniul GIS tre- 3. Standarde şi interoperabilitate
buie să evolueze continuu în cadrul dinamic al Activităţile Open GIS au început imedi-
standardelor industriale din domeniul tehnolo- at după ce modelele de date relaţionale au putut
giei informaţiei, standardele constituindu-se să stocheze atât date spaţiale, cât şi atribute.
mai mult într-o succesiune de procese decât de Organizaţiile active din domeniul stan-
produse. Specificaţiile standardelor trebuie dardizării, cum sunt OGC, ISO, FGDC, au
verificate în diverse aplicaţii concrete înainte de început promovarea conceptului de partajare a
adoptarea lor ca standard. datelor, pe baza unor standarde în domeniul
Cerinţele utilizatorilor GIS sunt deter- informaţiei spaţiale, iniţial concentrându-se pe
minante în promovarea practic a oricărui stan- partajarea unor elemente structurale simple intr-
dard. o baza de date relaţională, în acest mod fiind
Suportul standardelor în produsele pro- posibilă interoperabilitatea între diferiţi produ-
ducătorilor de date spaţiale trebuie să se bazeze cători de GIS.
pe cele trei părţi care caracterizează dezvoltarea
sau actualizarea produselor software, precum şi Tabelul 1 – Modele de abordari in interope-
introducerea de funcţionalităţi noi sau adaptarea rabilitate
la tehnologii noi. STRATEGIE EXEMPLE
Procesul începe cu faza de proiectare, Convertors Date DLG, TIGER,
continuă cu dezvoltarea unui studiu pilot care, MOSS, GIRAS,
de cele mai multe ori, include dezvoltarea de IGDS
funcţionalităţi noi şi se încheie cu faza de im- Standard Interchange SDTS, DXF, GML
plementare care permite încorporarea funcţio- Format
nalităţii realizate în produsele software. Open File Formats VPF, shapefiles,
Comunităţile GIS din întreaga lume DGN
dezvoltă conceptul de standarde Open GIS de Direct Read ArcSDE, CAD
mulţi ani. Application Reader, ArcSDE
Interoperabilitatea este înţeleasă ca fiind Programming Client
posibilitatea de a încorpora informaţii şi funcţi- Interfaces (APIs)
onalitate provenind de la sisteme diverse.
Common features in OGC Simple Feature
In ultimii 20 de ani conceptele, standar-
a DBMS Specification for
dele şi tehnologiile referitoare la implementarea
SQL
interoperabilităţii în domeniul GIS au evoluat.
La început, strategiile legate de imple- Integrated standards WMS, WFS
mentarea de tehnologii de utilizare partajată a Web services
datelor erau limitate de constrângeri tehnologi- OGC, un consorţiu internaţional de fir-
ce, în special de cele legate de viteza de calcul. me private, agenţii guvernamentale, universităţi
Astăzi prin soluţiile practice utilizate, conver- au publicat un standard deschis denumit Simple
toare de date, standarde pentru transfer de date Features Specification.
si ulterior formatele de fişiere deschise, se ESRI a fost primul dintre producătorii
asigura posibilitatea schimbului de date între de tehnologie GIS care a completat testele de
utilizatori de platforme diferite. conformitate cu specificaţiile OGC si este, in
Astăzi, majoritatea produselor GIS ci- prezent, singurul producător care oferă produse
tesc direct informaţia, într-un interval de timp conforme specificaţiilor OGC, atât pe partea de
scurt, în şi din diferite formate, şi poate chiar server, cat şi pe cea de client.
transformă dinamic datele în anumite cazuri. Mai multe informaţii se pot afla acce-
In tabelul nr. 1 sunt prezentate o serie de sând adresa http://www.esri.com/soft-
abordări care au jucat un rol fundamental în ware/standards/interopdownload.html. Suportul
interoperabilitatea din domeniul GIS. oferit de către ESRI pentru standarde şi inter-
operabilitate http://www.esri.com/ standards;
http://www.esri.census.gov, atât în ceea ce
- 31 -
priveşte domeniul datelor şi al aplicaţiilor GIS, şi utilizate extensiv în mediul Web. Acesta
cât şi în cel al interoperabilităţii cu domeniul poate impune câteva restricţii, cum ar fi:
tehnologiei informaţiei, oferă avantaj utilizato- „cratima” este semnul care separa elemente-
rilor, indiferent de dimensiunile organizaţiilor le de date, duratele şi intervalele nu sunt in-
implicate. cluse, etc.
Un exemplu îl constituie County of  TimeML and ISO/CD 24617-1 – TimeML
Lexingtn, Suoth Carolina, care a adoptat teh- limbajul formal specificat pentru evenimen-
nologia GIS cu mulţi ani în urmă. te şi expresii temporale. Obiectivul princi-
Dezvoltările realizate în domeniul solu- pal este acela de a fi capabil să fie capătul
ţiilor GIS bazate pe standarde au permis reali- unui nou paragraf şi altă informaţie curentă
zarea de iniţiative la nivel naţional şi internaţi- textuală. Adresează doua obiective: (a) re-
onal cum este, de exemplu National Spatial prezentarea evenimentelor şi expresiilor
Data Infrastructure (NSDI). temporale şi (b) selectarea ordinii dependin-
Standardele de date, precum şi nivelul ţelor care există în descrierea evenimentelor
înalt de operabilitate oferit de soluţiile GIS de tip text în timp.
moderne sunt cerinţe clare pentru asemenea  ISO/CD 24617-1 – este un standard curent
tipuri de proiecte. sub dezvoltare în ISO TC37/SC4 şi este
NSDI sunt strategii la nivel naţional, în programat să fie publicat în 2009. Include
care sunt incluse organizaţii guvernamentale şi specificaţia formală a TimeML şi adiţional
private, pentru promovarea accesului partajat la rezultatele semantice, în principal referitor
date, reducând astfel efortul de duplicare a la calea limbajelor naturale pentru a expri-
seturilor de date. ma informaţia temporală utilizând timpul
4. Standarde utilizate in domeniul infor- verbal, aspectul şi cuvintele necesare ex-
maţional primării relaţiilor temporale.
 ISO 8601:2004 – este un standard interna-  ICS geological Time Scale 2004 -
ţional care include specificaţiile pentru re- Geological Time Scale 2004 a fost comple-
prezentarea numerică a informaţiei despre tat de „International Commission on
date si timpul zilei si specifica reprezenta- Stratigraphy” într-un proiect de mai mulţi
rea formatelor la aceste reprezentări nume- ani, care rezumă istoricul şi status-ul defini-
rice. Datele sunt exprimate ca şir de carac- ţiilor limită a stagiilor geologice, stratifica-
tere CCYY-MM-DD. Acest standard este rea integrata compilata (biologie, chimie,
utilizat în multe domenii. etc.) pentru fiecare perioada şi asamblata
 ISO 19108:2002 – acest standard internaţi- într-o scară numerică a anilor.
onal defineşte conceptele standard necesare Mai multe detalii se pot obţine accesând
pentru a descrie caracteristicile temporale următoarele adrese web4:
ale informaţiei geografice prin abstractiza- Alte standarde utilizate pentru date
rea entităţilor din mediul înconjurător. O geospaţiale sunt următoarele:
parte din aceste standarde pentru informaţia
 Directive 2007/2/EC a Parlamentului si
geospaţială se refera la seria ISO 19100. Consiliului European din 14 martie 2007
Standardul se refera la domeniul spaţial al stabileşte Infrastructura pentru Informa-
zonei studiate2 din punct de vedere al in-
ţia Spaţială în Comunitatea Europeană
formaţiei geografice şi nu la informaţia (INSPIRE)5.
temporală relaţionată la ciclul de viaţă al re-
sursei. 4
http://www.ntt.co.jp/tr/0306/files/ntr200306071.pdf
 W3CDTF3 (publicat la 27 august 1998) http://inspire.jrc.it/reports/ImplementatingRule_v3_2007
defineşte profilul ISO 8601 restricţionând 1026.pdf)
formatele la un număr mic, ca de exemplu: http://www.fgdc.gov/standars/projects/FGDC-standards-
„să satisfacă cele mai multe dintre cerinţe” projects/metadata/base-metadata/v2_0698.pdf
http://www.stratigraphy.org/scale04.pdf
5
2
http://www.ec-gis.org/inspire/directive/I
Extend – domeniul spaţial 10820070425en00010014.pdf
3
Worls – Wide Web Consortium’s Data and Time Format
- 32 -
 Federal Geographic Data Commitee MetaData XML (xml)) şi implementarea
conţine standarde pentru Metadatele structurii derivate XML de la ISO 19115.
Geospaţiale Digitale.  ISO/CD 24617-1 – administrarea resurse-
 FGDC-STD-001-1998 US Standard care lor referitoare la limbajele de programare.
furnizează un set comun al terminologiei 5. Suport pentru metadate
şi definiţiilor pentru documentaţia datelor Metadatele11 au fost utilizate de sute de
geospaţiale digitale. Standardul stabileşte ani în aşa numita “zestre a hărţii”. Utilizarea
elementele data şi combină elementele metadatelor în cadrul unui GIS devine din ce în
(grupuri de elemente data) să fie utilizate ce mai importantă.
pentru aceste scopuri, definiţiile acestor Metadatele furnizează utilizatorului in-
elemente compuse de tip data, informaţia formaţii esenţiale şi permit schimbul de date
despre valorile care sunt furnizate pentru despre date. Standardele referitoare la metadate
aceste elemente de tip data6. identifica şi standardizează metadatele de care
 ISO 8601:1998 – Reprezentarea datei şi comunitatea utilizatorilor are nevoie pentru
timpului7 gestionarea şi partajarea datelor, cat si pentru
 ISO 8601:2004 – Element data şi formate promovarea interoperabilităţii globale.
interschimbabile8 Datorită importanţei metadatelor în con-
 ISO 11404:2007 – Tehnologia Informaţi- struirea unei infrastructuri spaţiale, comunităţile
ei– General-Purpose-DataTypes9 (GPD) GIS utilizează metadatele şi dezvoltă servere de
– Standard internaţional pentru specifica- metadate care permit utilizatorilor să identifice
rea nomenclaturii şi distribuirea semantică şi să evalueze date care provin din surse diverse
pentru o colecţie de tipuri de date comune şi sunt în diferite formate. Astfel software-le
care se regăsesc în limbajele de programa- GIS permit crearea structurii, gestionarea şi
re şi în interfaţa software-lui, incluzând in- editarea metadatelor stocate în format XML
formaţia temporală conforme cu FGDG12 privind conţinutul
 ISO 19108:2002 – Informaţia Geografică metadatelor digitale geo-spaţiale13, sau a celor
– Schema temporală10- Standard internaţi- conforme cu standardul ISO 19115 privind
onal care defineşte conceptele standard metadatele.
necesare să descrie caracteristicile tempo- Software-le specializate în Metadata
rale ale informaţiei geografice rezultate Services permit utilizatorilor să creeze o bază
prin abstractizarea entităţilor lumii încon- de date centralizată, online, necesară publicării
jurătoare şi distribuţiei metadatelor cu ajutorul Internetu-
 ISO 19115:2003 - Geographic lui. Aceste informaţii despre metadate pot fi
Information Metadata – Standard interna- accesate de orice client care utilizează fişierele
ţional care furnizează schema cerută pen- XML.
tru descrierea informaţiei geografice şi 6. Alinierea la directiile generale ale IT
servicii. Furnizează informaţii despre Dezvoltarea în domeniul interoperabilităţii
identificare, extend, calitate, structura spa- este determinată de migrarea de la nivelul de
ţială şi temporală, referinţa spaţială şi dis- proiect, la cel de aplicaţie GIS, în cadrul orga-
tribuţia datelor geografice digitale nizaţiei sau societăţii.
 ISO/TS 19139: 2007- Standard internaţio- Partajarea datelor geografice trebuie sa
nal utilizat la codificarea metadatelor in- fie permisă în cadrul sistemelor deschise, atât a
formaţiei geografice (Geographic tehnologiilor GIS, cât şi aplicaţiilor non-GIS
care operează pe diferite platforme.
6
http://www.fgdc.gov/standards/projects/FGDC-standards- Scalabilitatea aplicaţiilor între platforme
projects/metadata//v2_0698.pdf impune utilizarea standardizării, necesară im-
7
Date/Time Representation
8
Data element and Interchange formats 11
9
Information Technology – General – Purpose - Data- Metadate – date despre date
12
Types Standardul Federal Geographic Data Commitee
13
10
Geographic Information – Temporal schema Digital Geospatial Metadata
- 33 -
plementării, atât la nivel de proiect, cât şi la Aplicaţiile pentru administrarea datelor
nivel de organizaţie. spaţiale pot fi personalizate şi adaptate cu
Sistemele deschise au permis iniţial ajutorul oricărui limbaj compatibil .COM, ca de
dezvoltarea de aplicaţii, crearea instrumentelor exemplu Visual Basic, Visual C++, Delphi.
personalizate, dezvoltarea şi personalizarea “Obiectele” pot fi de asemenea folosite
aplicaţiilor GIS, însă platforme software GIS pentru dezvoltarea de aplicaţii GIS sau pentru
noi permit personalizarea, extensibilitatea şi incorporarea unei funcţionalităţi GIS in aplica-
posibilitatea integrării cu aplicaţii non-GIS. ţii non-GIS.
Software-le GIS, la nivel de Desktop, Câteva dintre organizaţiile care se ocupă
sunt construite pe baza de “obiecte”, acestea de standardizare şi interoperabilitate sunt trecu-
reprezentând o colecţie de componente softwa- te în tabelul nr.2:
re cu funcţionalitate GIS şi interfeţe programa-
bile, colecţie bazată pe arhitectura .COM.
Tabelul 2 – Organizaţii de standardizare a datelor geospaţiale
Acronim Organizaţie URL Tip
ANSI American National Standards Institute www.ansi.org standarde
CEN European Committee for Standardization www.cenorm.be standarde
DGIWG Digital Geographic Information Working www.digest.org standarde
Group
FGDC Federal Geographic Data Committee www.fgdc.gov standarde
GSDI Global Spatial Data Infrastructure www.gsdi.org interoperabilitate
IHO InternationalHydrographic Organization www.iho.shom.fr standarde
ISO International Organization for www.iso.org standarde
Standardization
OASIS Organization for the Advancement of www.oasis- standarde
Structured Information Standards open.org
OGC Open GIS Consortium www.opengis.org specificatii
OMA Open Mobile Alliance www.openmobileal specificatii
liance.org
W3C World Wide Web Consortium www.w3.org standarde
WS-I Web Services Interoperability www.ws-i.org interoperabilitate
Organization
7. Concluzii sisteme de gestionare a proceselor şi sisteme de

Odată cu integrarea, din ce în ce mai asistare a deciziilor.
evidentă a domeniului GIS în cadrul tehnologi- Aplicaţiile din clasa GIS sunt incluse în
ei informaţiei, interoperabilitatea cu standardele medii multiutilizator, medii în care datele sunt
industriale ale tehnologiei informaţiei şi cu cele accesate dintr-o mare varietate de platforme şi
din domeniul GIS, devine din ce în ce mai echipamente.
importantă. Gradul de independenţă faţă de platfor-
Soluţiile marilor comunităţi GIS din în- ma al soluţiilor GIS trebuie să crească şi să
treaga lume, asigură interoperabilitatea cu permită implementarea pe diferite soluţii har-
sisteme din clasa ERP14, CRM15 si EAI16, dware, sisteme de operare, baze de date, plat-
forme de dezvoltare, inclusiv cele Web şi cele
14
„Enterprise Resourse Planning” – planificarea resurselor mobile.
de tip enterprise
15
„Customer Relationship Management” – managementul 16
„Enterprise Application Integration” – integrarea
relatiilor spatiale aplicatiilor de tip enterprise
- 34 -
Abilitatea de a furniza funcţionalitate Similar cu orice sistem informatic, sco-
GIS în aceste medii eterogene reprezintă o pul unul GIS este să asigure un răspuns unor
evoluţie importantă faţă de soluţiile specifice interogări specifice.
anilor ’90, acestea oferind posibilitatea alinierii Gestiunea datelor GIS include nu numai
datelor geospaţiale din punct de vedere al stan- colectarea, dar şi diseminarea acestora.
dardizării şi interoperabilităţii. In acest context, interoperabilitatea
Utilizatorii din domeniul aplicaţiilor permite utilizarea partajata a seturilor de date
software GIS trebuie să implementeze aplicaţii- între organizaţii şi industrii, rezultând în gene-
le conform standardelor de interoperabilitate, rarea şi partajarea de informaţii utile.
alegerea metodelor utilizate fiind condiţionată Activităţile Open GIS au început imedi-
de necesităţile şi circumstanţele fiecărei aplica- at după ce modelele de date relaţionale au putut
ţii. sa stocheze atât date spaţale, cat şi atribute.
Promovarea oricărui standard GIS se Organizaţii active în domeniul standar-
face conform cerinţelor utilizatorilor. dizării, cum sunt OGC, ISO, FGDC, au început
Standardele şi interoperabilitatea au fost promovarea conceptului de partajare a datelor,
dintotdeauna componente fundamentale ale pe baza unor standarde în domeniul informaţiei
GIS-ului. spaţiale.
Interoperabilitatea este inţeleasă ca fiind Metadatele au fost utilizate de sute de
capacitatea unui software de a incorpora infor- ani în aşa numita “zestre a hărţii”.
maţi şi funcţionalităţi din software-le provenite Utilizarea metadatelor în cadrul unui
de la diverşi producători. In timp, conceptele, GIS devine din ce în ce mai importantă, acestea
standardele şi tehnologiile referitoare la imple- oferind utilizatorului informaţii esenţiale, per-
mentarea interoperabilităţii în domeniul GIS au mit schimbul acestora şi promovarea interope-
evoluat. rabilităţii datelor.
Scopul standardelor şi al tehnologiilor Datorita importanţei metadatelor în con-
legate de interoperabilitate este de a permite struirea unei infrastructuri spaţiale, comunităţile
utilizatorilor tehnologiilor GIS să realizeze GIS utilizează metadatele şi dezvoltă servere de
aplicaţii care să poată interacţiona cu celelalte metadate care permit utilizatorilor GIS să iden-
software şi aplicaţii concurente dezvoltate pe tifice şi să evalueze date care provin din surse
piaţa tehnologiei informaţiei. diverse şi sunt în
Standardele din domeniul tehnologiei diferite formate.
informaţiei furnizează suportul pentru interope- Prin gestiunea datelor GIS se înţelege
rabilitate în domeniul GIS, interoperabilitate nu doar colectarea ci şi diseminarea acestora, în
care trebuie să evolueze continuu în cadrul acest context, interoperabilitatea permite utili-
dinamic al standardelor din domeniul tehnolo- zarea partajată a seturilor de date între diferite
giei informaţiei. organizaţii şi industrii.
Standardele utilizate în cadrul produce- Caracteristici fundamentale ale seturilor
rii datelor spaţiale trebuie să permită dezvolta- de date sunt reprezentate de faptul că sunt
rea sau actualizarea produselor software, intro- distribuite şi că au o dinamică ridicată, standar-
ducerea de funcţionalităţi noi sau adaptarea la dele şi interoperabilitatea fiind dintotdeauna
tehnologii noi. componente fundamentale ale unui GIS.
Distribuţia şi dinamica ridicată a seturi- Importanta standardelor a crescut în ul-
lor de date reprezintă caracteristici fundamenta- tima perioadă în urma evoluţiei GIS, de la
le ale acestora. nivelul proiectelor individuale, către soluţii la
Importanta standardelor a crescut în ul- nivel de organizaţie sau chiar la nivel de socie-
tima perioada în urma evoluţiei GIS. tate, care impun utilizarea comună a diverselor
seturi de date.
- 35 -
Bibliografie
[1]. Cristina, Oana, (2003): Note de curs - Sisteme Informatice Geografice
[2]. David Arctur, Mike Zeiler, (2004): Designing Geodatabases: Case studies in GIS
[3]. Roger Tomlinson , 2005: Thinking about GIS, revised and updated edition: Information System Planning for
Managers
[4]. Roger Tomlinson , 2007: Thinking About GIS, Third Edition: Geographic Information System Planning for
Managers
Site-uri, adrese:
[5]. *** Enviromental Systems Research Institute, ArcView GIS - The Geographic Information System for Everyone,
1996
[6]. *** Enviromental Systems Research Institute, http://www.esri.com/
[7]. *** Standarde si Interoperabilitate, http://www.esri.com/software/standards/interopdownload.html
Standards and Interoperability in GIS

Abstract
The study refer at the implementation mode of software GIS application conform the standards
on IT domain. The purpose of documentations was to present the situation of the standards and interope-
rability in GIS applications domain at the moment, and to specify their especial importance. Promotion
any GIS standard doing conform international legislation and the user requirements, the standards and in-
teroperability being the primary components of GIS.
Key words: GIS, standard, interoperability, metadata
- 36 -
Consideraţii teoretice privind procedeele de prelucrare a măsurătorilor în vede-

rea determinării deplasărilor şi deformaţiilor *)
Silvia Alexandra POPA1
Rezumat
Analiza complexă a deplasărilor şi deformaţiilor se face prin prelucrarea într-un singur bloc a
observaţiilor geodezice la diferite epoci de măsurare. Pe baza testului global de convergenţă, se determină
deplasările semnificative, după care urmează localizarea punctelor din cadrul reţelei geodezice de urmări-
re în care au avut loc deplasările semnificative.
Cuvinte cheie: model funcţional-stocastic, test global de congruenţă, localizarea deplasărilor
semnificative.
*)
Referent: Prof.univ.dr.ing. Constantin Moldoveanu
1
prep.univ.drd.ing., axel_topa@yahoo.com
1. Introducere tatea urmăririi comportării în timp a obiectivu-
Prelucrarea observaţiilor geodezice şi lui. Prelucrarea observaţiilor efectuate în cadrul
corelarea lor cu efectul factorilor care influen- epocilor de măsurare este condiţionată de difi-
ţează deplasările şi deformaţiile construcţiilor şi cultăţi practice de determinare în acelaşi timp a
suprafeţelor de teren studiate include ideea de diferitor tipuri de deplasări şi deformaţii ale
cuprindere şi prelucrare într-un singur bloc a construcţiilor.
tuturor datelor obţinute în cadrul epocilor de După măsurarea mărimilor necesare în
măsurare, cât şi cele obţinute prin observaţiile vederea determinării deplasărilor şi deformaţii-
efectuate suplimentar, prin metode fizice în lor, se parcurg toate etapele necesare urmăririi
general (temperatura, presiunea, intensitatea şi comportării în timp a construcţiei sau a suprafe-
viteza vântului, nivelul apei freatice, intensita- ţei de teren. Pentru studierea acestui fenomen,
tea trepidaţiilor etc.), pentru a stabili influenţa este necesară elaborarea unui model care să
factorilor care cauzează deplasările şi deforma- reprezintă cât mai bine realitatea, într-o formă
ţiile. Din această analiză pot rezulta concluzii cât mai simplificată.
mai bine fondate decât în cazul prelucrării Modelele utilizate în cazul urmăririi
separate a diferitelor categorii de observaţii comportării în timp sunt modele simbolice
efectuate [2]. pentru reprezentarea mărimilor, proprietăţilor şi
Ca metode de prelucrare a observaţiilor relaţiilor, ce lucrează cu litere, numere şi sim-
în vederea determinării deplasărilor şi deforma- boluri. Aceste modele sunt în general neliniare,
ţiilor construcţiilor şi suprafeţelor de teren fapt ce impune utilizarea tehnicilor matematice
urmărite, se vor prezenta în cele ce urmează: de liniarizare a relaţiilor.
- compensarea măsurătorilor pentru o În funcţie de natura variabilelor care in-
epocă de măsurare; tervin în model, acesta poate fi:
- compensarea măsurătorilor pentru do- - modelul funcţional (determinist) – nu
uă sau mai multe epoci de măsura- conţine elemente aleatoare şi descrie
re. o relaţie pură între mărimi, definită
Multitudinea fenomenelor care influen- de formula:
ţează apariţia deplasărilor şi deformaţiilor v  Ax  l
construcţiilor, precum şi răspunsul construcţii- La o valoare dată a argumentului, îi
lor la acţiunea acestor fenomene impun necesi- corespunde o valoare unică a funcţi-
- 37 -
ei. Vectorul corecţiilor v şi vectorul Alegerea modelului de compensare se
termenilor liberi l au dimensiunea m face în strânsă legătură cu natura obiectivului
egală cu numărul de observaţii efec- supus urmăririi, dimensiunile acestuia, terenul
tuate în reţea. Matricea coeficienţilor pe care este amplasat, acestea influenţând
A are dimensiunile (m,n), iar vectorul geometria reţelei geodezice de urmărire.
parametrilor x are dimensiunea n. Principiile de bază care trebuie respecta-
- modelul stocastic (statistic) – conţine te la prelucrarea observaţiilor geodezice repeta-
variabile aleatoare care caracteri- te sunt:
zează posibilitatea apariţiei deplasă- - la fiecare epocă de măsurare, geome-
rilor şi deformaţiilor, fiind exprimat tria reţelei va fi exprimată prin coor-
prin relaţia: donatele punctelor şi matricea de co-
Cm   02Qm varianţă;
Pe baza acestor variabile se stabilesc - la fiecare epocă de măsurare, se pre-
relaţii complexe între mărimi, adică lucrează observaţiile geodezice în
la o valoare dată a argumentului, îi vederea determinării coordonatelor;
corespunde un ansamblu de valori - la toate epocile de măsurare se păs-
posibile ale funcţiei. Matricea Cm re- trează aceleaşi coordonate provizorii;
prezintă matricea de varianţă- - după fiecare prelucrare a observaţii-
covarianţă a măsurătorilor, de dimen- lor geodezice obţinute la o anumită
siuni (m,m), matricea cofactorilor epocă de măsurare, se va face analiza
măsurătorilor Qm are aceleaşi dimen- deplasărilor;
- prin modificarea numărului de puncte
siuni, iar  0 reprezintă varianţa uni-
2
din reţea sau al planului de măsură-
tăţii de pondere sau factorul de vari- tori, se va modifica implicit şi confi-
anţă, fiind adimensional. guraţia reţelei geodezice de urmărire;
La formularea unui model funcţional- - după prelucrarea observaţiilor cores-
stocastic, trebuie să se ţină cont de câteva con- punzătoare unei epoci de măsurare,
diţii esenţiale: este necesară aplicarea unui test pen-
- măsurătorile efectuate în cadrul reţe- tru a determina deplasările semnifica-
lei geodezice de urmărire trebuie să tive ale punctelor în cadrul reţelei;
fie raportate la un sistem unitar, ast- - dacă în urma testului, se determină
fel că înainte de prelucrare se impune deplasări semnificative ale punctelor
reducerea măsurătorilor efectuate la reţelei geodezice de urmărire, urmea-
sistemul de referinţă ales (plan de ză localizarea acestora.
proiecţie, elipsoid de rotaţie, sistem
tridimensional de coordonate etc.); 2. Compensarea măsurătorilor pentru o
- prelucrarea observaţiilor efectuate în epocă de măsurare
reţeaua geodezică se face conform 2.1. Modelul funcţional
modelului funcţional-stocastic; Poziţia unui punct va rezulta în urma
- prin modificarea modelului funcţio- prelucrării datelor măsurate la diferite epoci de
nal-stocastic, se modifică şi rezultatul măsurare. Ca principiu de compensare a obser-
prelucrării; vaţiilor efectuate în vederea determinării depla-
- pe baza rezultatelor obţinute la o sărilor şi deformaţiilor, în general se foloseşte
primă prelucrare a observaţiilor efec- un model funcţional de calcul, definit de relaţia
tuate în cadrul reţelei, a analizei pon- - [4]:
derilor măsurătorilor, a examinării  v1   A11 A12 ... A1k   x1   l1 
semnificaţiei statistice a necunoscu- v   A     
telor utilizate, se poate îmbunătăţi  2    21 A22 ... A2 k    x 2   l 2 
modelul funcţional-stocastic iniţial.  ...   ... ... ...   ...  ...
       
v k   Ak1 Ak 2 ... Akk   x k  l k 
- 38 -
unde: li – vectorul termenilor liberi, de dimen- Dacă nu se ia în considerare ipoteza
siune (mi,1). Poate să difere ca punctelor fixe, atunci matricele Aii sunt întot-
număr de elemente de la o deauna singulare, adică d i  0 .
epocă de măsurare la alta, în Pentru prelucrarea măsurătorilor efectu-
funcţie de observaţiile efectuare ate la k epoci de măsurare, k  1 , modelul
în reţea; funcţional va fi descris astfel de relaţia - [2]:
vi – vectorul corecţiilor, de dimensiune
 v1   A11 0 ... 0   x1   l1 
(m,1) la epoca de măsurare i, v   0 A
i  1, k ;  2   ... 0   x 2  l 2 
22
 
Aij – matricea de configuraţie a reţelei  ...   ... ... ...   ...  ...
       
geodezice de urmărire. v k   0 0 ... Akk   x k  l k 
Submatricele de pe diagonala 2.2. Modelul stocastic
principală Aii, de dimensiune Deoarece asupra mărimilor măsurate in-
(mi,ni), exprimă legătura funcţio- tervin erorile întâmplătoare, acestea trebuie
nală dintre mărimile măsurate şi tratate ca variabile aleatoare. Efectul erorilor
necunoscute în cadrul fiecărei întâmplătoare este descris prin intermediul
epoci de măsurare. Submatricele modelului stocastic.
Aij, pentru i  j , exprimă pro- Modelul stocastic pentru k epoci de mă-
prietăţile funcţionale ale parame- surare este în general definit de relaţia - [4]:
trilor la diferite epoci de măsura- Q11 Q12 ... Q1k 
re Această exprimare matriceală Q Q22 ... Q2 k 
se adoptă pentru a reduce volu- C mm   02 Qmm   02  21
mul de calcul. Astfel, datorită  ... ... ... 
faptului că realizarea legăturilor  
Qk1 Qk 2 ... Qkk 
dintre diferite epoci de măsurare
este greu de realizat, se admite unde: C mm – matricea de covarianţă pentru
că Aij  0 , pentru i  j ; mărimile măsurate la toate
epocile de măsurare;
xi – vectorul necunoscutelor, de di-
Qmm – matricea cofactorilor pentru
mensiune variabilă (ni,1) de la o măsurătorile efectuate la toate
epocă de măsurare la alta. Conţi- epocile de măsurare luate în
ne estimările coordonatelor considerare;
punctelor, care caracterizează Qii – matricea cofactorilor pentru
eventualele modificări ale confi- măsurătorile efectuate la epoca
guraţiei reţelei.
Acest model reprezintă o generalizare a de măsurare i, i  1, k ;
metodei de compensare, fiind aplicabil în cazul  02 – factorul de varianţă sau varianţa
a k epoci de măsurare.
de referinţă.
Relaţia modelului funcţional, redată mai
sus, corespunde unei ipoteze de modificare în Submatricele Qij, pentru care i  j , ex-
permanenţă a coordonatelor punctelor în cadrul primă din punct de vedere stocastic diferenţa
reţelei geodezice: dintre măsurătorile efectuate la diferite epoci de
H 0 : x1  x2  ...  xk măsurare (exemplu: influenţa condiţiilor atmos-
ferice în timpul efectuării măsurătorilor). Astfel
Rangul matricelor Aii se calculează folo- de corelaţii între epocile de măsurare sunt
sind relaţia: valabile doar pentru o parte din măsurători, mai
rang Aii   ri  ni  d i ales în cazul în care apare influenţa unor factori
unde: ni – numărul parametrilor la epoca de externi, obţinându-se relaţia simplificată:
măsurare i; Qij  0 , pentru i  j
di – defectul de rang la epoca de măsu-
rare i.
- 39 -
Introducerea factorului de varianţă unic factorul de varianţă  02 trebuie să fie acelaşi
este utilă pentru aplicarea testelor statistice pentru toate epocile de măsurare.
univariate corespunzătoare. Trebuie acordată o Din punct de vedere statistic, trebuie în-
mare atenţie acestor valori, acest lucru fiind deplinită ipoteza de bază, HB:
posibil prin realizarea unei compensări a măsu-
rătorilor pe epoci de măsurare separate.
 
H B : M s01 2
 
 M s022
 
 ...  M s02k  s02
Modelul stocastic simplificat va fi defi- unde M reprezintă valoarea medie (speranţa
nit prin relaţia: matematică sau aşteptarea).
Pentru deducerea unei valori unice pen-
Q11 0 ... 0 
 0 Q tru abaterea standard a unităţii de pondere la
2
... 0  toate epocile de măsurare, se vor respecta ur-
C mm   0 Qmm   0
2 22
 ... ... ...  mătoarele - [2]:

  - precizia de compensare se va es-
 0 0 ... Qkk 
tima din informaţiile prelimina-
Modelul de compensare a observaţiilor rii, fiind reprezentată iniţial de
efectuate se poate realiza individual, pentru matricea de covarianţă C la o
fiecare epocă de măsurare i în parte: anumită epocă de măsurare;
vi  Aii xi  li - pe baza preciziei astfel determi-
Cmm   02 Qmm nată, se poate calcula aproxima-
Prin prelucrarea observaţiilor efectuate tiv factorul de varianţă comun
la o singură epocă de măsurare, nu se poate tuturor epocilor de măsurare;
determina stabilitatea punctelor în cadrul reţe- - dacă, după compensarea separată
lei. pe epoci de măsurare, nu se con-
Rezultatul compensării reţelei geodezice firmă ipotezele preliminarii,
libere, la o anumită epocă de măsurare i, îl atunci se poate forma o matrice
reprezintă vectorul necunoscutelor: C „mai adecvată” pentru fiecare
epocă de măsurare;
x  Qxx AT Pl ,
- dacă raportul ponderilor între
unde matricea cofactorilor: epoci este evaluat corect, atunci
 

Qxx  AT PA  N  estimările individuale s 0i2 se vor
unde Pi  Qii1 . deosebi numai aleatoriu, fiind
Exponentul „+” indică folosirea justificată determinarea unei sin-
pseudoinversei, deoarece calcularea inversei gure mărimi:
k
matricei de varianţă Qxx nu este posibilă, matri-
cea având defect de rang, întâlnindu-se în reţe-  i
lele libere. s 
2
0
i 1
n
În cadrul compensării, se va stabili o va- f
i 1
i
loare s 0i2 , numită abatere standard a unităţii de
Avantajul acestui procedeu este efectua-
pondere, de mare importanţă pentru calculul rea compensării separate a observaţiilor efectu-
statisticii testului: ate pentru fiecare epocă de măsurare, dar pentru
v T Pv  ca relaţiile să fie corecte, procesul de compen-
s0i 
2

nr f sare pentru fiecare epocă trebuie verificat şi
unde:  – suma pătratelor corecţiilor; eventual corectat.
f – redundanţa totală, care exprimă Rezultatele obţinute în urma compensă-
numărul de mărimi măsurate su- rii la cele k epoci de măsurare pot reprezenta
plimentar în cadrul reţelei. faptul că reţeaua geodezică de urmărire are sau
La stabilirea matricei ponderilor Pi, tre- nu aceeaşi configuraţie. Analiza deplasărilor
buie luat în considerare faptul că epocile de semnificative ale punctelor de la o epocă de
măsurare au aceeaşi bază de referinţă, adică măsurare la alta se face pe baza testului de
- 40 -
congruenţă, iar dacă în cadrul reţelei geodezice Plecând de la vectorul termenilor liberi
de urmărire au loc deplasări semnificative ale li, se vor determina valorile probabile ale coor-
punctelor, acestea vor trebui localizate - [2]. donatelor x1 şi x2, pe baza cărora se vor deter-
3. Compensarea măsurătorilor pentru două mina deplasările punctelor. Indiferent de dispu-
epoci de măsurare nerea, numărul sau modalităţile de măsurare a
Analiza deplasărilor şi deformaţiilor mărimilor, analiza deplasărilor şi deformaţiilor
prin compensarea măsurătorilor la două epoci se face plecând de la comparaţia coordonatelor
de măsurare pleacă de la ideea că reţeaua îşi - [4].
păstrează aceeaşi configuraţie în timp, atât la
prima, cât şi la cea de-a doua epocă de măsura-
re.
Fig. 1. Geometria reţelei geodezice de urmărire cu aceeaşi configuraţie

la două epoci de măsurare diferite
Din punct de vedere geometric, la anali- Pe baza răspunsului testului de congru-

za deplasărilor, trebuie luat în considerare dacă enţă global se va rezolva problema de localiza-
reţeaua la prima epocă de măsurare este con- re.
gruentă cu cea de la epoca de măsurare urmă- Stabilirea deplasărilor semnificative ale
toare, precum şi caracteristicile stocastice. punctelor singulare este adesea doar prima
Testele corespunzătoare care realizează acest etapă de rezolvare a problemei, urmând locali-
lucru se numesc teste de congruenţă. zarea lor. Acest lucru este foarte important în
Verificarea congruenţei este împărţită în special în cazul în care obiectul urmăririi com-
două părţi, care trebuie să constituie procedeele portării în timp îl reprezintă alunecările de teren
corespunzătoare de prelucrare: sau mişcările scoarţei terestre.
- testul de congruenţă global – se 3.1. Testul global de congruenţă pentru două
stabileşte dacă între cele două epoci de măsurare
epoci de măsurare au avut loc Testul de congruenţă trebuie să fie for-
deplasări semnificative ale punc- mulat conform modelului de verificare a ipote-
telor reţelei; zelor liniare. Modelul rezultat va fi modelul
- problema de localizare – se de- funcţional al prelucrării - [4]:
termină care puncte au suferit  v1   A11 0   x1   l1 
deplasări semnificative. v    0 A    x   l 
 2  22   2   2
şi cel stocastic definit anterior:
- 41 -
Q 0  şi a matricei cofactorilor corespunzătoare Qdd:

C mm   02 Qmm   02  11
 0 Q22 
   



Qdd  Qx1x1  Qx2 x2  A1T P1 A1  A2T P2 A2 ,
Cele două modele, cel funcţional şi cel se va obţine forma pătratică:

stocastic, au fost scrise pentru două epoci de R  d T Qdd d
măsurare (k=2). care reprezintă o primă etapă în analiza depla-
În modelul funcţional, este inclus pentru sărilor şi deformaţiilor. Forma pătratică R are
fiecare epocă de măsurare un vector caracteris- 
acelaşi rang cu cel al matricei Qdd .
tic al necunoscutelor xi . 
Rangul matricei Qdd este dat de relaţia:
Ipoteza nulă stabileşte dacă există de-
plasări semnificative ale punctelor reţelei geo-  
h  rang Qdd
 
 rang Qx1x1  Qx2 x2
dezice de urmărire, determinate la cele două Pentru aceeaşi configuraţie a reţelei la
epoci de măsurare: cele două epoci de măsurare, avem:
H 0 : M x1   M x2  ,    
h  rang Qx1x1  rang Qx2 x2  n  d  r
prin presupunerea că la cele două epoci de unde d – numărul gradelor de libertate ale
măsurare, coordonatele determinate sunt egale, parametrilor.
diferenţele obţinute fiind foarte mici şi putând Valoarea abaterii standard a posteriori
fi puse pe seama erorilor de măsurare.
s 0 estimată pentru factorul de varianţă  02 ,
2
Din relaţia:
H 0 : x2  x1  0 abaterea standard a priori, rezultă în urma
compensării separate pentru fiecare epocă de
se determină forma definitivă a ipotezei nule, măsurare. Astfel, ipoteza de bază se exprimă
pe baza relaţiei ipotezei liniare H 0 : Bx  w : prin:
 I I  
x1    v1T P1v1  v 2T P2 v 2
H0 : 0
 x2  v1T P1v1 v2T P2 v 2   2 
s02   1 
Prin introducerea ipotezei liniare, vecto- n1  r1   n2  r2  f1  f 2 f
rul necunoscutelor x şi suma pătratelor corecţii- Valorile testului global de congruenţă
lor  se vor modifica: sunt analoge cu relaţia, din care se calculează
H    R statistica testului, care va fi comparată cu cea
 
unde:
extrasă din tabelele distribuţiei:


R  Bx  w B AT PA B T Bx  w
T 

d T Qdd d R
F  2
 şi R reprezintă forme pătratice distri- 2
s0 h s0 h
buite normal, independente stocastic. Relaţia probabilităţilor, întâlnită în ca-
Modificarea lui R şi a sumei pătratelor drul testului, este redată de formula:
corecţiilor  poate fi determinată precis:
PF  Fh, f ,1 H 0   

B   I I  , x T  x1T x2T şi   0  unde: F – valoarea calculată în testul statis-
Astfel, se obţine:
tic;

T
AT P A    – coeficientul de încredere;
R  x 2  x1   I I  1 1 1
0

  0 A2T P2 A2  

Fh, f ,1
– valoarea extrasă din tabele
 I   pentru coeficientul de încredere
   x 2  x1  .
 I  Dacă testul global de congruenţă este
După efectuarea calculelor, va rezulta: adevărat, atunci ipoteza egalităţii coordonatelor
T
  
R  x2  x1  A1T P1 A1  A2T P2 A2

x2  x1  
 
punctelor la cele două epoci de măsurare este
admisă, ceea ce înseamnă că în cadrul reţelei
Prin introducerea vectorului de dife-
renţe d: geodezice de urmărire nu au avut loc deplasări
d  x2  x1
- 42 -
semnificative ale punctelor între cele două localizare presupune determinarea punctelor în
epoci de măsurare - [2]. care au loc deplasările semnificative - [2].
Testul de congruenţă globală trebuie Localizarea punctelor în care au loc de-
parcurs folosind o formulare implicită a ipote- plasările se face prin mai multe metode:
zei, cum ar fi ipoteza nulă pentru aceleaşi coor- - localizarea prin metoda dis-
donate ale tuturor punctelor din reţea la epoci cordanţelor maxime;
diferite de măsurare, adoptată în modelul final. - localizarea prin transforma-
Dacă la cele două epoci de măsurare se rea S;
consideră aceleaşi coordonate provizorii, valoa- - localizarea prin formularea
rea testului de congruenţă globală se poate ipotezei implicite.
determina prin folosirea unui vector al parame- În cele ce urmează, se va prezenta me-
trilor, xH, pentru necunoscute: toda discordanţelor maxime, utilizată pentru
 v1   A11   l1  determinarea deplasărilor semnificative ale
v    A  x H  l  punctelor reţelei geodezice de urmărire.
 2   22   2 Informaţia completă în legătură cu aba-
La compensarea în bloc la cele două terile de la congruenţa reţelei la cele două epoci
epoci de măsurare, în modelul anterior, se de măsurare este conţinută în forma pătratică R
determină direct suma pătratelor corecţiilor  H şi a sumei iniţiale a pătratelor corecţiilor  . La
conform relaţiei: calcului lui R se ţine cont de configuraţiile
 H  l  A xH  Pl  A xH  reţelei la cele două epoci de măsurare, precum
T
Atunci, la compensarea separată la cele şi de valoarea limită acceptată pentru deplasa-

două epoci de măsurare se vor stabili sumele rea punctelor de sprijin.
Principiul localizării deplasărilor semni-
pătratelor corecţiilor 1 şi  2 , obţinându-se
ficative constă în faptul că fiecare punct comun
astfel forma pătratică a lui R: al reţelei geodezice de urmărire este considerat,
R   H  1   2 pe rând, ca suferind o deplasare.
În modelul de compensare nu se acceptă Într-o primă etapă pentru determinarea
decât necunoscutele coordonatelor punctelor punctelor în care au loc deplasări semnificative,
pentru aceeaşi configuraţie a reţelei la cele două vectorul diferenţelor d şi inversa matricei de
epoci de măsurare şi aceleaşi grade de libertate varianţă Qdd se împart în subvectori:
ale parametrilor: d 
f H  n1  n2  n  d d  F
d M 
f1  n1  n  d
f 2  n2  n  d P PFM 
Qdd  Pdd   FF 
de unde rezultă:  PMF PMM 
h  f H  f1  f 2  n  d  r , Vectorul diferenţelor d este împărţit în
aceeaşi valoare fiind obţinută şi mai sus. doi subvectori, dF pentru punctele considerate
Se poate observa încă o dată că avanta- stabile şi dM pentru punctele considerate mobi-
jul principal al utilizării formulării implicite a le.
ipotezelor depinde de faptul că nu este necesar Folosind formulele de transformare co-
un program de calcul separat al lui R, acesta respunzătoare metodei reducerilor succesive
putând fi calculat direct în cadrul modelului de Gauss:
1
compensare, printr-o metodă tradiţională. d B*  d M  PMM PMF d F
3.2. Localizarea deplasărilor semnificative PFF  PFF  PFM PMM
* 1
PMF ,
prin metoda discordanţelor maxime se realizează o împărţire a lui R în două sume
Rezultatul testului global de convergen- de variabile independente stocastic:
ţă este o relaţie de probabilitate statistică cu
referire la existenţa unor mişcări semnificative
1
R  d T Pdd d  d FT PFF   T
d F  d F* PMM d M*
ale punctelor din cadrul reţelei. Problema de La localizarea propriu-zisă a deplasări-
lor, fiecare punct la rând este analizat separat
- 43 -
dacă a suferit deplasări semnificative. La etapa În etapa i de calcul, punctele rămase se
iterativă de calcul p, sunt preluate coordonatele împart în dD pentru datele de referinţă (compo-
unui alt punct descrise în subvectorul dM, pre- nentele rămase în sistem, care au fost determi-
cum şi analiza lui R. Pentru p puncte, se păs- nate) şi respectiv în dN pentru punctele deter-
trează în această primă etapă toate cele p dis- minate ca fiind mobile (componentele care
cordanţe: trebuie calculate pentru a caracteriza deplasări-
 
T

Ri  d F* PMM d M* i , pentru i  1, p le):
d  d 
Deplasările semnificative la diferite d i   D   Si  F   Si d
epoci de măsurare fiind determinate valoric în d N  i d B 
testul global, punctul care este caracterizat prin Expresia matricei cofactorilor devine:
discordanţele maxime este considerat punct QDD
 
QDN 
mobil: Qdd i     
 S i Qdd S iT

Rmax  max Ri , pentru i  1, p ,  QND QNN  i
Utilizând această transformare, se vor
ca analiză a deplasărilor semnificative.
obţine direct componentele lui Rmax,
După determinarea primului punct cu
determinându-se astfel o separare a restului
deplasări semnificative, se va trece la următoa-
după prima etapă de localizare:
rea etapă de determinare a următorului punct
care are o deplasare semnificativă. Pentru
1
RRest  
 d DT QDD 
dD

aceasta, este necesară o transformare S pentru Numărul gradului de libertate h1 al RRest1
ca să se determine vectorul diferenţă d şi matri-

este exprimat în funcţie de dimensiunea reţelei
cea de varianţă Qdd. Matricea de transformare
şi numărul n al coordonatelor punctelor care
este dată de formula:
suferă deplasări:
 
1
S i  I  Ei D DT Ei D DT Ei h1  h  n
unde D – matricea datelor de referinţă; Pentru repetarea testului global de con-
Ei – matricea diagonală cu elemente gruenţă, se folosesc relaţiile de probabilitate:
egale cu 1 pentru punctele care al-  R1 
cătuiesc datele de referinţă şi 0 în P F 1  2Rest1  Fh1 , f ,1 H 0   
rest.  s0 h 
Matricea datelor de referinţă se exprimă Acest nou test se foloseşte pentru de-
prin relaţia: terminarea celorlalte deplasări, fiind o nouă
1 0 y1 x1  problemă de localizare. Ca valori de intrare
0 1  x y1  avem vectorul deformaţiilor dD şi matricea
 1
cofactorilor QDD.
 1 0 y2 x2  Dacă în inegalitatea anterioară este res-
 
D   0 1  x2 y 2  pectată, se vor relua operaţiile pentru determi-
... ... ... ...  narea următorului punct deplasat. Operaţiile se
  repetă până când inegalitatea de mai sus nu mai
1 0 y p x p  este respectată, adică în cadrul reţelei geodezice
0 1  x y p  de urmărire nu mai există puncte mobile din
 p
Matricea Ei este o matrice diagonală cu punct de vedere statistic.

n coloane şi n linii, care pe diagonala principală La finalizarea calculelor, se vor deter-
are valorile 1 pentru punctele care intră în mina punctele stabile, care nu au suferit depla-
condiţia de minim şi 0 în rest. sări, precum şi punctele care au suferit depla-
În cadrul transformării, se folosesc sări semnificative între cele două epoci de
ecuaţiile de transformare: măsurare.
d i  Si d 4. Concluzii
Analiza deplasărilor şi deformaţiilor nu
Qdd i  Si Qdd SiT constă doar în prelucrarea separată a observaţii-
lor geodezice efectuate la epocile de măsurare
- 44 -
şi compararea coordonatelor punctelor astfel cofactorii dreptunghiulari, epocile de măsurare
obţinute. La aplicarea unei astfel de metode, nu neavând legături funcţionale între ele.
se poate stabili dacă deplasările suferite de În această situaţie, cofactorii deplasări-
punctele reţelei geodezice de urmărire sunt lor, din care se calculează eroarea, pot fi evalu-
semnificative sau nu - [2]. aţi doar parţial, fapt ce poate fi un neajuns
Astfel, pentru o analiza complexă a de- important, mai ales atunci când se aşteaptă
plasărilor semnificative, se impune cunoaşterea deplasări foarte mici ale punctelor reţelei.
preciziei de determinare a deplasării. Însă Datorită acestui fapt, se impune prelu-
eroarea de determinare a deplasării nu poate fi crarea observaţiilor geodezice de la diferite
determinată riguros, ceea ce înseamnă că, în epoci de măsurare într-un singur bloc.
urma prelucrărilor separate pe epoci de măsura- Pe baza testului global de convergenţă
re, se pot determina, pe baza matricei inverse a se determină deplasările semnificative, după
coeficienţilor sistemului normal de ecuaţii, care urmează localizarea punctelor din cadrul
numai cofactorii interni din cadrul fiecărei reţelei geodezice de urmărire în care au avut loc
epoci. În acest caz, nu se vor putea determina deplasările semnificative.
Bibliografie
[1] Ghiţău, D., (1983): Geodezie şi gravimetrie geodezică, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
[2] Moldoveanu, C., (2002): Geodezie. Noţiuni de geodezie fizică şi elipsoidală, poziţionare, Editura Matrix Rom
Bucureşti
[3] Neamţu, M., Onose, D., Neuner, J., (1988): Măsurarea topografică a deplasărilor şi deformaţiilor construcţiilor,
Institutul de Construcţii Bucureşti
[4] Pelzer, H., (1985): Geodätische Netze in Landes- und Ingenieurvermessung II, Konrad Wittwer Stuttgart
Abstract
The complex analyses of shifting and distorsion of buildings is based on an adjustment of all
geodetic observation from all the different measurement epochs. Using the global congruence test, there
are determined the significant shiftings, and afterwards, there are localized the points of the geodetic net
with significant shiftings.
Key words: functional-stochastic model, global congruence test, significant shiftings localiza-
tion.
- 45 -
Realizarea hărţilor de risc natural la inundaţii – o prioritate pe plan naţional şi

mondial
Gabriela Cenuşă (Militaru)1
Rezumat
În lucrare se prezintă situaţia actuală privind realizarea hărţilor de risc natural la inundaţii în ţara
noastră, precum şi în câteva ţări reprezentative pe plan mondial.
Cuvinte cheie: hărţi de risc, inundaţii, directiva, bazin hidrografic.
*
Referent: Prof.univ.dr.ing. Lucian Turdeanu
1
doctorand inginer
1. Introducere
Modificările climatice sunt la ora actua- timp ce aproximativ 30 de milioane trăiesc în
lă o certitudine, care afectează deopotrivă luncile (văile) inundabile unde probabilitatea de
planeta şi vieţile oamenilor. Încălzirea globală a a fi inundat este de 25%, iar în unele zone şi
început să-şi facă simţită prezenţa încă de pe mai mare.
acum: inundaţiile, alunecările de teren, seceta De gestionarea situaţiilor de urgenţă se
etc. sunt fenomene care produc an de an impor- ocupă Agenţia federală de gestionare a situaţii-
tante pagube materiale şi pierderi însemnate de lor de urgenţă (Federal Emergency Manage-
vieţi omeneşti. ment Agency - FEMA) care oferă tuturor co-
Impactul lor asupra existenţei cotidiene, munităţilor participante copii cu hărţile zonelor
asupra activităţii economice şi sociale este inundabile. În general, hărţile sunt ţinute în
amplificat de efectele psihologice care creează departamentele de planificare sau de autorizare
anxietăţi şi angoase şi au efect devastator asu- a construcţiilor din cadrul comunităţilor.
pra mediului şi a existenţei durabile pe areale FEMA elaborează două tipuri de hărţi
imprevizibile şi din ce în ce mai extinse, mai necesare pentru evaluarea asigurării împotriva
ales dacă nu există un sistem de monitorizare, inundaţiilor:
analiză şi de luare a deciziilor optime pentru a) harta cu limitele de risc a inundaţiilor
diminuarea şi anihilarea efectelor dezastrelor şi (HLRI) - identificarea iniţială a riscurilor de
calamităţilor generate de aceste fenomene. inundaţii; în general, este utilizată pentru Pro-
Riscul exprimă doar probabilitatea programele pentru situaţii de urgenţă ale comunită-
ducerii unor fenomene dramatice fără să defi- ţilor.
nească fenomenele în sinea lor, are un caracter b) harta cu ratele de asigurare la inunda-
aleatoriu şi se exprimă în procente. Atunci când ţii (HRAI) - o hartă oficială pe care FEMA a
dezastrele sau calamităţile sunt provocate de delimitat atât zonele cu risc la inundaţii, cât şi
cauze independente de voinţa omului sau de prima de asigurare pentru aceste zone; în gene-
activităţile antropice, hazardul se numeşte ral, este utilizată pentru Programele pentru
natural. Lucrarea de faţă se referă doar la cel situaţii normale ale comunităţii. Însă, unele
provocat de inundaţii. programe pot folosi, iniţial, o hartă publicată ca
2. Situaţia actuală pe plan mondial HLRI; cu toate acestea, o notificare va însoţi
Statele Unite ale Americii harta, menţionând că harta urmează a fi consi-
În Statele Unite 80% din dezastrele na- derată ca HRAI.
turale sunt legate de inundaţii. Aproape fiecare HRAI ale judeţelor sunt sursele oficiale
american a fost supus riscului inundaţiilor, în în ceea ce priveşte riscul de inundaţii pentru
46-
mai multe comunităţi şi care înlocuiesc toate Hărţile sunt întocmite în baza unui stan-
versiunile anterioare ale hărţilor (aparţinând dard naţional elaborat de minister, spre exem-
FEMA), cu zonele cu pericol de inundaţii. plu: clasele de adâncime a inundaţiilor (0-50,
Aceste hărţi conţin informaţiile pentru întreaga 50-100, 100-200, 200-500, >500 cm) şi a unui
zonă geografică a unui judeţ, inclusiv cele din cod de culori. La baza alegerii acestor clase
cadrul comunităţilor unui judeţ. stau "caracteristicile umane":
Hărţile sunt inscripţionate cu: numele  0-50 cm: majoritatea caselor vor ră-
comunităţii, numărul şi prefixul comunităţii, mâne uscate şi încă este posibil să mergi prin
numărul, tipul şi data efectivă a hărţii. apă;
Ambele tipuri de hărţi sunt realizate  50-100 cm: la parterul clădirilor vor
pentru a afişa: fi cel puţin 50 cm de apă şi sistemul electric va
 graniţele comunităţilor; fi afectat;
 zonele speciale de risc la inundaţii;  100-200 cm: parterul va fi inundat şi
 spaţiul care nu este inclus într-o co- locuitorii vor fi obligaţi fie să-l evacueze, fie să
munitate. O comunitate poate fi fizic situată urce la etajul 1;
într-o arie geografică, dar, de fapt, să fie de sine  200-500 cm şi >500 cm: atât primul
stătătoare ca şi comunitate. Prin urmare, această etaj cât şi acoperişul vor fi acoperite de apă. În
comunitate va fi afişată pe o hartă separată. consecinţă evacuarea este singura soluţie.
Zona de risc de inundaţii este desenată Odată întocmită harta la nivel munici-
cu o tentă mai puţin sau mai mult întunecată. pal, sunt adăugate informaţii locale care sunt
Tenta mai întunecată indică zonele de risc relevante pentru cazurile de evacuare, cum ar fi
crescut de inundaţii; tenta mai puţin întunecată dispunerea adăposturilor, clădirile importante,
indică zonele cu pericol de inundaţii de mai căile de evacuare etc., precum şi informaţii cu
mic. privire la lucrurile care trebuie luate de către
Zona de risc la inundaţii se poate obser- populaţie în caz de evacuare.
va şi pe internet. Sunt câteva opţiuni de găsire a Toate hărţile sunt distribuite în mod gra-
unei harţi de risc la inundaţii, şi anume: tuit publicului, la o scară cuprindă între 1:5.000
a) căutarea unei hărţi după adresă; şi 1:10.000 şi în unele cazuri, pot fi descărcate
căutarea unei hărţi folosind catalogul de de pe internet. Municipalitatea are sarcina de a
produse menţine hărţile actualizate.
b) căutarea unei hărţi folosind Map 3. Alinierea la normele europene
Search; Pagubele datorate fenomenelor de risc
c) căutarea unei hărţi folosind comanda natural înregistrate în Europa în perioada 1998-
rapidă. 2004 culminând cu anul 2005 au determinat
Japonia forurile UE să propună elaborarea hărţilor de
În Japonia, municipalităţile sunt obli- risc unitare la nivelul teritoriului UE, structura-
gate să informeze locuitorii asupra riscului la te pe bazine hidrografice într-o concepţie unita-
inundaţii, conform Actului de Luptă împotriva ră "fără graniţele statale".
Inundaţiilor încheiat în 2001.Din 2005 munici- Uniunea Europeană conform Articolului
palităţile sunt, de asemenea obligate să ia mă- 2 al Directivei 60/2000, a prevăzut iniţial redac-
suri de distribuire gratuită a hărţilor cu zonele tarea hărţilor de hazard şi vulnerabilitate în
inundabile pentru a creşte gradul de pregătire a funcţie de extinderea geografică şi gradul de
populaţiei în caz de inundaţii şi pentru a ajuta la afectare. Hărţile de hazard s-au bazat pe un
întocmirea planurilor de construcţii. Hărţile algoritm de calcul care a avut in vedere: descri-
sunt realizate în două etape: erea geometriei secţiunilor de curgere (prin
1. Ministerul Teritoriului, Infrastructurii curbe de nivel/profile transversale) în lungul
şi Transporturilor şi administraţiile locale albiilor şi nivelurile debitelor maxime înregis-
determină zonele predispuse la inundaţii; trate. Diferenţele de cote realizate indică poten-
2. Municipalităţile realizează hărţile cu ţialul de risc la inundaţii pe o scară valorică a
zonele inundabile. producerii hazardului.
- 47 --
În urma prelucrărilor datelor rezultate, care se prezintă exemple de hărţi de risc la
s-a trecut apoi la redactarea hărţilor de risc inundaţii ale statelor membre.
preliminare pentru evaluarea pagubelor şi a  Marea Britanie
principalelor nuclee de producere şi manifestare a) Anglia şi Ţara Galilor
a fenomenelor de inundaţii la nivelul teritoriu- În Anglia şi Ţara Galilor, Agenţia de
lui european. Redactarea acestei hărţi a avut la Mediu a realizat harta cu zone inundabile pen-
bază date generale furnizate de ţările europene. tru a îmbunătăţi conştientizarea riscului la
Datele furnizate de hărţile de risc preli- inundaţii şi a ajuta în procesul decizional.
minarii au fost înscrise pe o scară valorică de la Această hartă este disponibilă pe internet înce-
minimum la maximum de pagube înregistrate. pând cu anul 2004, atât pentru public, cât şi
Prezentarea a fost realizată ca pagube însumate, pentru uzul profesional şi prezintă inundaţiile
repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale provocate de râuri sau de mare şi locurile de
statale ale UE denumite NUTS-3 sau pe o hartă dispunere ale mijloacelor de prevenire a inun-
generală a UE, punctual pentru anumite zone daţiilor (diguri, baraje etc.).
reprezentative de interes, în funcţie de paguba Harta oferă posibilitatea de a alege o
pe locuitor (GDP). anumită zonă prin introducerea numelui sau a
Cartografierea zonelor inundabile este codului poştal lucru care conduce către baza de
un element crucial de gestionare a riscului la date privind evaluarea riscului împotriva inun-
inundaţii. Directiva 60/2007//EC privind evalu- daţiilor la nivel naţional, unde se găsesc infor-
area şi gestionarea riscului la inundaţii cere maţiile cu privire la probabilitatea de producere
statelor membre să pregătească două tipuri de a inundaţiilor, tipurile de mijloace de prevenire
hărţi până în anul 2013: a inundaţiilor şi dispunerea acestora. Totodată,
 hărţi de hazard la inundaţii - prezintă informaţiile furnizate de baza de date sunt
suprafaţa şi adâncimea/nivelul unei zone inun- utilizate în industria asigurărilor din Marea
dabile în trei scenarii: un scenariu de probabili- Britanie pentru categorisirea riscului la inunda-
tate mică sau evenimente extreme, un scenariu ţii, astfel:
de probabilitate medie şi, dacă este cazul, un  semnificativ - probabilitatea ca inun-
scenariu de probabilitate mare. daţia să se producă într-un an este mai mare de
 hărţi de risc la inundaţii – de aseme- 1,3%;
nea, sunt pregătite pentru zonele inundabile sub  moderat - probabilitatea ca inundaţia
cele trei scenarii, prezentând populaţia posibil să se producă într-un an este de 1,3% sau mai
afectată, activităţile economice şi zonele supuse mică, dar mai mare de 0,5%;
riscului la inundaţii, precum şi alte informaţii  scăzut - probabilitatea ca inundaţia să
pe care statele membre le pot găsi utile pentru a se producă într-un an este 0,5% sau mai mică.
le include (de exemplu: alte surse de poluare). b) Scoţia
În Europa practicile de cartografiere a Agenţia de Protecţia Mediului din Sco-
zonelor inundabile sunt deja dezvoltate, deşi ţia (Scottish Environment Protection Agency -
este încă mult de lucru pentru ne asigura că SEPA) este autoritatea de avertizare împotriva
toate zonele importante sunt acoperite. În inundaţiilor. Ca parte a atribuţiilor ce îi revin,
2006-2007 un grup numit "EXCIMAP" (Euro- în prezent Agenţia foloseşte sisteme de averti-
pean Exchange Circle on Flood Mapping), zare împotriva inundaţiilor în toată ţara, în
acţionând în baza autorizaţiei date de către parteneriat cu autorităţile locale şi Poliţia,
Comisia Apelor şi compus din experţi în carto- sisteme care îi permit să prognozeze inundaţii
grafierea zonelor inundabile, din majoritatea într-o anumită zonă. Pentru a permite celor care
statelor membre UE, au revăzut practicile de trăiesc în aceste zone să ia măsurile necesare,
cartografiere. Acest lucru a determinat realiza- SEPA face eforturi pentru a le lansa avertizarea
rea unui Manual practic de cartografiere a cu trei ore înaintea inundaţiilor. Sistemul de
zonelor inundabile. Anexa 2 a acestui Manual avertizare împotriva inundaţiilor, în mare măsu-
este Atlasul de hărţi cu zone inundabile, în ră, a fost dezvoltat ca răspuns tot la inundaţii şi
a fost adaptat la cerinţele locale.
- 48 --
Un sistem de avertizare împotriva inun- Bayern (Bavaria)
daţiilor este alcătuit dintr-o reţea de monitoare Datorită Centrului de informare privind
situate la punctele cheie de-a lungul unui râu, zonele cu risc de inundaţii, hărţile detaliate cu
necesare monitorizării precipitaţiilor şi a râuri- zonele inundabile din regiunea Bayern sunt
lor. Aceste monitoare sunt legate la birourile afişate pe internet pentru a fi putea fi accesate
SEPA şi informaţiile oferite sunt combinate cu de public. Acest serviciu a fost făcut disponibil
informaţii istorice privind inundaţiile şi cu de către Agenţia pentru mediu începând cu
previziunile meteorologice primite de la Biroul martie 2004. El cuprinde:
de Meteorologie, ceea ce permite SEPA să ştie - zonele inundabile. De obicei, aceste
când să emită avertismente de inundaţii pentru zone sunt stabilite pentru o perioadă de 100 de
zonele respective. ani cu ajutorul modelării hidraulice şi sunt
 Franţa bazate pe modelele digitale de mare precizie.
O sursă interesantă de informaţii cu pri- Până la sfârşitul anului 2008 hărţile cu zonele
vire la riscul la dezastre naturale, este site-ul inundabile vor fi întocmite pentru toate râurile
Ministerului Ecologiei şi Dezvoltării Durabile. mari şi medii din Bavaria (aproximativ 9.000
Pe site-ul numit “Cartoristique” aceste riscuri km de râuri), la o scară de 1:2.500 şi 1:5.000. În
au fost centralizate din diferite surse. Unul din viitor, este planificată extinderea programului
motivele principale pentru a pune la dispoziţia către râurile mai mici.
publicului această informaţie este "Planul de - zonele predispuse la inundaţii. Create
Prevenire al riscurilor Naturale (PPR)", care a la o scară de 1:25.000, ele reprezintă o estimare
fost creat de legea din 2 Februarie 1995, şi care a zonelor potenţial periculoase prin interpreta-
include, evident, riscul la inundaţii. rea hărţilor de teren. Suprafeţele uşor inundabi-
Pe o schemă sunt arătate regiunile pen- le sunt analizate pentru prezentarea on-line iar
tru care au fost create hărţi cu riscuri naturale datorită faptului că se regăsesc aproape peste
pentru că au fost adunate informaţiile necesare tot în Bavaria, ele sunt furnizate publicului sub
şi regiunile pentru care hărţile nu sunt încă forma unor informaţii de bază foarte simple în
definitivate din lipsă de date. Gama riscurilor vederea evaluării riscului la inundaţii şi a nive-
este mult mai mare (avalanşe, cutremure etc.), lului de creştere al apelor. Punerea la dispoziţie
însă pentru relevanţă s-a ţinut cont numai de a hărţilor cu zone periculoase pe internet este în
inundaţii. Utilizatorul are posibilitatea de a lucru. Primele proiecte în acest sens au fost deja
alege o anumită regiune, după care va apărea o demarate.
nouă hartă unde prin mărire va fi afişat riscul la Comparativ cu alte multe site-uri care
inundaţii. În funcţie de regiune, se poate vedea prezintă hărţi cu zone inundabile, site-ul pentru
şi istoricul inundaţiilor. Bayern oferă informaţii destul de limitate şi
Principalul avantaj al acestui sistem este tocmai de aceea este şi uşor de citit. Caracteris-
acela că acesta foloseşte o machetă comună tica cea mai importantă a acestui serviciu este
pentru toate departamentele din Franţa, chiar posibilitatea de a obţine informaţii foarte deta-
dacă la baza acesteia stau diferite surse de liate despre posibila extindere a inundaţiilor.
informaţii. Macheta este simplă şi uşor de Prin mărirea hărţii se pot obţine imagini care
înţeles, cuprinzând atât harta detaliată cu in- arată detalii pentru fiecare casă şi fiecare parce-
formaţiile actuale necesare, cât şi prezentarea lă.
generală, ambele în aceeaşi fereastră. 4. Stadiul actual pe plan naţional
 Germania Directiva Cadru (60/2000//EC) adoptată
Pentru Germania există mai multe hărţi de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii
diferite pentru fiecare land (stat federal) deoa- Europene la 23 octombrie 2000 (transpusă în
rece fiecare land îşi face propria hartă, dar legislaţia naţională prin Legea nr. 310/2004
începând cu 2006 s-au luat măsuri la nivel pentru modificarea şi completarea Legii apelor
naţional pentru crearea a 11 hărţi cu zonele nr.107/1996), privind managementul riscului de
inundabile. inundaţii este de a stabili un cadru pentru eva-
luarea şi managementul riscului aferent inunda-
- 49 --
ţiilor, ţinta fiind reducerea consecinţelor eco- În derulare se află proiectul "Stabilirea
nomice şi sociale. Statele membre, prin inter- unui sistem informatic şi a unei baze de date
mediul autorităţilor competente, vor realiza pentru managementul în domeniul apei în
studii complexe asupra bazinelor hidrografice, conformitate cu cerinţele Directivei Cadru UE
pe baza cărora să poată fi făcute predicţii care în domeniul apei". Colectarea, actualizarea
să asigure un management eficient al riscului de informaţiilor în cadrul acestui sistem informatic
inundaţii. precum şi întreţinerea bazei de date revin în
De implementarea acestei directive se sarcina Administraţiei Naţionale "Apele Româ-
ocupă Administraţia Naţională "Apele Româ- ne" (ANAR). Acest proiect are ca scop îmbună-
ne", care administrează apele din domeniul tăţirea sistemului informatic existent, în con-
public al statului şi infrastructura Sistemului formitate cu cerinţele Directivei Cadru UE.
Naţional de Gospodărire a Apelor formată din Proiectul are 4 obiective principale:
lacuri de acumulare, diguri de apărare împotri-  Obiectiv 1: Dezvoltarea şi îmbună-
va inundaţiilor, canale, derivaţii interbazinale, tăţirea bazei de date actuale;
prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi  Obiectiv 2: Stabilirea unui program
infrastructura sistemelor naţionale de veghe pentru informarea şi participarea publicului în
hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a procesul luării de decizii;
calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul  Obiectiv 3: Furnizarea unei structuri
său, în scopul cunoaşterii şi a gestionării unitare organizaţionale în vederea coordonării informa-
pe ansamblul ţării, a resurselor de apă de supra- ţiei globale produse la nivel naţional, internaţi-
faţă şi subterane. onal, local şi bazinal;
Printre atribuţiile sale principale se nu-  Obiectiv 4: Realizarea unui sistem
mără: pentru schimbul de date între unităţi specializa-
 apărarea împotriva inundaţiilor prin te şi utilizatori.
lucrările de gospodărire a apelor aflate în admi- Pentru realizarea acestor obiective se
nistrarea sa şi gestionarea stocului de materiale vor urmări 3 direcţii principale :
şi mijloace specifice de apărare împotriva  Dezvoltarea sistemului informatic de
inundaţiilor; management al apei (WIMS);
 elaborarea schemelor directoare de  Întărirea structurii organizatorice;
amenajare şi management ale bazinelor hidro-  Participarea publicului şi diseminarea
grafice; informaţiilor.
 îndeplinirea angajamentelor luate de WIMS va fi o bază de date geo-
statul roman prin acordurile şi convenţiile referenţiată care va integra datele din sistemul
internaţionale din domeniul apelor; actual într-o bază de date unică şi coerentă, în
 implementarea directivelor Uniunii conformitate cu cerinţele Directivei Cadru UE.
Europene din domeniul apelor. În plus, se va dezvolta o bază de date cu meta
În derulare se află reactualizarea sche- informaţii. WIMS va constitui baza pentru
melor de amenajare ale bazinelor hidrografice portalul WEB care va deservi diverse grupuri
ţinând cont de prevederile Directivei Cadru ţintă pentru diseminarea informaţiilor publice.
Apă şi a noilor Directive UE. Acest proces este Un sistem informatic poate lucra corect numai
unul extrem de important şi succesul imple- dacă este bine integrat în structura organizatori-
mentării schemelor directoare de la nivelul că existentă pentru utilizatorii finali. De aceea,
bazinelor hidrografice depinde foarte mult de proiectul va începe cu un inventar al situaţiei
comunicarea interinstituţională între factorii de actuale. Bazat pe această analiză, proiectul va
resort, pe de o parte, Administraţia Naţională face recomandări pentru îmbunătăţirea structu-
Apele Romane, prin Direcţiile de Ape şi Insti- rii organizatorice (grup tematic de experţi şi
tutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea unitate tehnică).
Apelor, iar, pe de altă parte, autorităţi locale, A treia direcţie o reprezintă participarea
ONG-uri şi cetăţeni. publicului şi diseminarea informaţiilor. În mod
evident, există o puternică legătură între struc-
- 50 --
tura WIMS şi tipul de informaţii necesare elicopterul, pentru a obţine modelul digital al
diferitelor tipuri de utilizatori finali. De aceea cursului de apă. Mai exact, este vorba despre
identificarea principalelor părţi interesate şi modelări hidrologice la nivelul fiecărui bazin
grupuri ţintă este foarte importantă. hidrografic, respectiv a unei modelări hidrauli-
Pe site-ul Administraţiei Naţionale Ape- ce a sectoarelor cursurilor de apă, identificate
le Române există hărţi de hazard şi risc la preliminar ca fiind potenţial inundabile.
inundaţii: Parlamentul European a aprobat, anul
trecut, strategia pentru prevenirea şi gestionarea
inundaţiilor, ce presupune evaluarea prelimina-
ră a riscurilor, stabilirea unor hărţi cu zone
inundabile şi a planurilor de gestionare, directi-
va urmând să fie transpusă în legislaţia naţiona-
lă până la mijlocul lui 2009.
Institutul Naţional de Hidrologie şi
Gospodărire a Apelor ce se află sub autoritatea
Administraţiei Naţionale "Apele Române",
gestionează un volum important de date hidro-
logice şi hidrogeologice, reprezentând un capi-
Figura1 tol de memorie colectivă, unic şi de neînlocuit.
Conform directorului general al Admi- Baza de Date a Institutului Naţional de
nistraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), Hidrologie şi Gospodărire a Apelor este consti-
România va avea, cel mai târziu în 2011, hărţile tuită din stocarea în format electronic a tuturor
de inundabilitate (hazard) care vor arăta extin- informaţiilor specifice cuprinse în arhivele
derea zonei inundate şi variaţia nivelurilor sau naţionale de date hidrologice şi hidrogeologice.
adâncimilor apei la viituri, corespunzătoare Procesul de actualizare a bazei de date
unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire. hidrologice istorice, este realizat în mod conti-
Hărţile de risc vin în completarea hărţilor de nuu an de an în Institutul Naţional de Hidrolo-
inundabilitate şi, cu ajutorul lor, sunt evaluate gie şi Gospodărire a Apelor, obiectivul princi-
pagubele produse de inundaţii, care se întâmplă pal fiind realizarea unui Sistem Naţional de
cu o probabilitate o dată la 50, 100, 1.000 de Gestiune a Bazelor de Date Hidrologice şi
ani". Aceste hărţi, după realizarea lor, vor fi Hidrogeologice. Aceasta presupune existenţa
puse la dispoziţia primarilor şi a publicului larg, datelor în totalitate pe suport magnetic, actuali-
încercând în acest fel să se oprească construirea zate permanent, cât şi a unui sistem de progra-
caselor în zone de risc la inundaţii. Toate aceste me adecvat pentru gestionarea datelor.
planuri vor fi finalizate cel mai târziu în anul Actualizarea şi încărcarea datelor în ba-
2009, iar prevederile lor vor fi inserate în Pla- za de date hidrologică presupune:
nurile de amenajare ale bazinelor hidrografice, - intrarea datelor în arhiva hidrologică şi
parte integrantă a Schemelor directoare de hidrogeologică din INHGA
amenajare şi management a bazinelor hidrogra- - încărcarea şi validarea datelor
fice. - transferarea şi stocarea datelor într-o
Conferinţa Internaţională "Managemen- bază de date relaţională Oracle.
tul Resurselor de Apă în Condiţii Extreme", Informaţiile cartografice (curbe de ni-
organizată de Institutul Naţional de Hidrologie vel, reţea hidrografică şi hidrometrică, tipuri de
şi Gospodărire a Apelor, în perioada 22-24 vegetaţie, tipuri de folosinţe, tipuri de soluri
septembrie 2008, dezbate modalitatea de intro- etc.), vor putea fi utilizate împreună cu infor-
ducere a noi modele de prognoză a viiturilor, maţiile numerice din baza de date hidrologică,
impactul climatic asupra reţelei hidraulice, prin intermediul unor aplicaţii ce vor fi create
utilizarea eficientă a terenurilor. România a fost ulterior.
cu un pas înaintea cerinţelor europene, în sensul Realizarea unei baze de date geospaţiale
că s-a început deja efectuarea unor zboruri cu (GIS) la nivel naţional presupune două compo-
- 51 --
nente: o componentă cu caracter general şi o viituri, corespunzătoare unor debite cu diferite
componentă la nivel local. probabilităţi de depăşire (0,1%, 1%, 5% şi
Componenta cu caracter general va fi 10%).
utilizabilă ca suport pentru alte straturi informa- Noua legislaţie europeană privind inun-
ţionale tematice în realizarea de hărţi din cadrul daţiile, intrată în vigoare în 2007, prevede ca
diverselor rapoarte şi pentru afişarea rezultate- până în 2013 să fie gata hărţile la risc de inun-
lor diferitelor interogări. Aceasta va include un daţii, respectiv acele hărţi care să indice şi
model digital al terenului cu caracter general, posibilele efecte pe care le-ar putea produce
reţea hidrografică, limite de bazine etc. inundaţiile, de exemplu, zonele de evacuare a
Baza de date grafice şi atribut de tip de- populaţiei, precum şi zonele potenţial inundabi-
taliat va fi utilizabilă ca suport pentru zone sau le, unde oamenii nu trebuie să-şi construiască
bazine medii şi mici, precum şi pentru realiza- locuinţele.
rea de legături între cele două tipuri de baze de Hărţile de risc vin în completarea hărţi-
date geospaţiale. lor de hazard şi, cu ajutorul lor, sunt evaluate
Principalele componente ale bazei de pagubele produse de inundaţii. Aceste hărţi, vor
date grafice vor fi constituite din modelul digi- fi puse la dispoziţia primarilor şi a publicului.
tal detaliat al terenului şi reţeaua de staţii hi- Planurile pentru aceste hărţi vor fi fina-
drometrice în format GIS. lizate cel mai târziu în anul 2009, iar prevederi-
Componenta la nivel local va avea drept le lor vor fi incluse în Planurile de amenajare a
scop final în special realizarea studiilor de bazinelor hidrografice, parte integrantă a sche-
inundabilitate. Acestea includ măsurători topo- melor directoare de amenajare şi management
geodezice, prelucrarea datelor obţinute, realiza- al bazinelor hidrografice.
rea hărţilor de inundabilitate etc. România a început deja să efectueze
În perspectivă, Institutul Naţional de zboruri cu elicopterul pentru a obţine modelul
Hidrologie şi Gospodărirea Apelor prin servici- digital al cursului de apă, mai exact, este vorba
ul de prognoză şi utilizând bazele de date in- despre modelări hidrologice la nivelul fiecărui
formaţionale, va participa la: bazin hidrografic, respectiv a unei modelări
- Elaborarea de prognoze pe subbazine hidraulice a sectoarelor cursurilor de apă, iden-
hidrografice tificate preliminar ca fiind potenţial inundabi-
- Aplicarea modelelor tip flash-floods le".
- Aplicarea procedurilor de diseminare Parlamentul European a aprobat, anul
în caz de alertă bazinală, ţinând seama de prog- trecut, strategia pentru prevenirea şi gestionarea
nozele optimizate prin tehnicile multimodel de inundaţiilor, ce presupune evaluarea prelimina-
către Centrul Naţional de Prognoză. ră a riscurilor, stabilirea unor hărţi cu zone
- Diseminarea informaţiilor privind inundabile şi a planurilor de gestionare, directi-
prognoza hidrologică se realizează prin VPN va urmând să fie transpusă în legislaţia naţiona-
către principalii beneficiari (Ministerul Mediu- lă până la mijlocul lui 2009.
lui şi Gospodăririi Apelor şi Administraţia Comisia Europeană a propus statelor
Naţională "Apele Romane"). membre UE, după inundaţiile care au avut loc
- Dezvoltarea de aplicaţii Internet pentru în Europa în 2002 şi 2005 (în special în Româ-
diseminarea informaţiilor pentru mass-media, nia, dar şi în Germania, Elveţia şi Austria), să
cu acces controlat la date elaboreze o strategie comună de prevenire şi
- Diseminarea informaţiilor în format gestionare a riscurilor de inundaţii.
GIS pentru factorii de decizie. Noua directivă europeană privind pre-
5. Concluzii venirea şi gestionarea inundaţiilor prevede trei
Potrivit legislaţiei europene privind eva- faze de acţiune, fiecare cu termene stabilite:
luarea şi managementul riscului la inundaţii, cel evaluarea preliminară a riscurilor de inundaţii,
mai târziu în 2011 vom avea hărţile de hazard, care va trebui să fie încheiată până la sfârşitul
care ne vor arăta extinderea zonei inundate şi anului 2011; stabilirea unor hărţi cu zone inun-
variaţia nivelurilor sau adâncimilor apei la dabile şi hărţi de risc - până la sfârşitul anului
- 52 --
2013; stabilirea unor planuri de gestionare a
situaţiilor de risc - până la sfârşitul lui 2015.
Bibliografie
[1]. Societatea Română de Fotogrammetrie şi Teledetecţie (nr. 32/2006): Buletinul de Fotogrammetrie şi Teledetec-
ţie
[2]. http://ec.europa.eu
[3]. http://www.rowater.ro
[4]. http://www.emdat.be
[5]. http://www.fema.gov
[6]. www.sepa.org.uk
[7]. http://www.inhga.ro
Natural flood risk maps achievement – a national and international priority

Abstract
In this paper the present actual situation regarding the achievement of natural flood risk maps in
our country and in some other world wide representative countries is presented.
Key words: flood risk maps, floods, directive, hydrographic basin.
- 53 --
Generarea MDA pe baza imaginilor satelitare preluate de senzori optici*)

Iulia Florentina DANA1
Rezumat
În acest articol sunt prezentate etapele de generare a modelelor digitale altimetrice (MDA) pe
baza imaginilor satelitare preluate de senzori optici. Sunt descrise metodele de orientare a senzorilor de
preluare, metodele de corelare automată în vederea generării modelului digital al suprafeţei de reflectanţă
(MDSR), metodele de interpolare a punctelor, metodele de generare a MDA prin filtrarea MDSR şi meto-
dele de evaluare a preciziei MDA.
Cuvinte cheie: model digital altimetric, imagini satelitare, senzori optici, model digital al supra-
feţei de reflectanţă
*)
Referent: prof. univ. dr. ing. Florea Zăvoianu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei şedinţe a Catedrei de Geodezie şi Fotogrametrie a
Facultăţii de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi face parte din pregătirea doctorală a autoarei.
1
Drd. ing., Agenţia Spaţială Română
1. Introducere Un model digital al terenului (MDT) re-

Un model digital altimetric al terenului prezintă un termen generic pentru definirea su-
(MDA) este o reprezentare cartografică digitală prafeţei topografice digitale a terenului. Un ast-
a suprafeţei topografice prin puncte distribuite fel de model poate să includă informaţii altime-
la intervale regulate (Figura 1). Aceste puncte trice referitoare la elemente importante situate
sunt definite de coordonatele planimetrice X,Y pe suprafaţa terestră, puncte de masă distribuite
şi altitudinea Z. neuniform şi informaţii despre liniile de frânge-
re din teren, pentru a se obţine o caracterizare
mai exactă a topografiei terenului.
Tehnica modelării digitale a terenului a
fost iniţial utilizată în domeniul construcţiilor
civile. În anul 1957, pentru prima dată în isto-
rie, proiectarea căilor de comunicaţii a fost
efectuată prin metode fotogrammetrice, utili-
zând sisteme de calcul digitale. Acest proiect a
fost realizat de doi ingineri ai Institutului de
Tehnologie din Massachussetts, Miller şi
Laflamme, care au şi introdus conceptul de
model digital al terenului. Definiţia dată de
aceştia este: modelul digital al terenului este o
Figura 1 – MDA reprezentat prin elemente fini- reprezentare statistică a suprafeţei continue a
te triunghiulare şi pătrate terenului printr-un număr mare de puncte care
au coordonate cunoscute X, Y, Z într-un sistem
Un model digital al suprafeţei de de referinţă arbitrar ales [Li, 2005].
reflectanţă (MDSR) conţine puncte situate pe Preluarea datelor pentru generarea
suprafaţa vizibilă a clădirilor, vegetaţiei sau al- MDA se poate realiza prin metode fotogram-
tor elemente de pe suprafaţa terestră. Prin fil- metrice şi de teledetecţie (exploatarea imagini-
trarea MDSR (eliminarea punctelor care nu lor aeriene, scaner laser aeropuratat, exploata-
aparţin suprafeţei terestre) se obţine MDA. rea imaginilor satelitare, radar-grammetrie, in-
- 54 -
terferometrie), metode geodezice (ridicări topo- rului, pre-procesarea observaţiilor GPS/IMU şi
grafice în teren, observaţii GPS) şi metode car- determinarea orientării exterioare.
tografice (scanarea şi vectorizarea hărţilor exis- Calibrarea senzorului presupune efectu-
tente). area orientării interioare, determinarea diferen-
2. Orientarea imaginilor satelitare ţelor unghiulare dintre sistemul IMU şi sistemul
Toate sistemele satelitare de preluare a coordonatelor imagine şi calculul parametrilor
imaginilor optice de mare şi foarte mare rezolu- suplimentari necesari modelării.
ţie sunt echipate cu senzori DCS (dispozitive Determinarea elementelor de orientare
cuplate prin sarcină) liniari sau bidimensionali, exterioară constă în aplicarea parametrilor de
senzori DCS decalaţi în planul focal calibrare a senzorului valorilor GPS/IMU pre-
("staggered CCD lines") sau senzori TDI (sen- procesate. Coordonatele punctelor din teren se
zori cu întârziere şi integrare a timpului de inte- determină prin metoda intersecţiei înainte în
rogare a detectorilor – sunt senzori liniari DCS spaţiu.
compuşi din mai multe elemente care au ace- Modelul matematic folosit pentru orien-
leaşi caracteristici, dar dimensiuni mai mici). tarea integrată a senzorului grupează cele trei
Tehnologiile diferite de preluare a imaginilor tipuri distincte de observaţii: coordonatele ima-
implică utilizarea unor modele matematice co- gine ale punctelor de legătură şi de sprijin, date-
respunzătoare pentru determinarea elementelor le pre-procesate ale coordonatelor centrelor de
de orientare. proiecţie şi ale unghiurilor de înclinare (ele-
Orientarea directă a senzorilor de prelu- mentele de orientare exterioară).
are - este o metodă care presupune orientarea Imaginile satelitare se distribuie utiliza-
clasică a fasciculelor fotogrammetrice cu centre torilor la un anumit nivel de procesare (imagini
de proiecţie determinate prin observaţii GPS originale – sunt imagini la care a fost efectuată
cinematice şi IMU. doar orientarea interioară, fiind denumite pro-
Orientarea directă a senzorilor presupu- duse de nivelul 1A, imagini proiectate pe un
ne executarea orientării exterioare a imaginilor plan de cotă constantă - produse de nivelul 1B,
doar pe baza observaţiilor GPS şi IMU, coor- ortofotohărţi generate pe baza unor modele di-
donatele punctelor din spaţiul obiect fiind de- gitale altimetrice de slabă rezoluţie) care nece-
terminate într-o etapă separată. sită metode de orientare corespunzătoare.
Orientarea integrată a senzorilor se efec- Orientarea imaginilor de nivel 1B:
tuează pe baza măsurătorilor GPS şi IMU prin 1. metoda coeficienţilor polinomiali fracţionali
prelucrarea simultană a tuturor datelor disponi- determinaţi pe baza elementelor de orienta-
bile, inclusiv a punctelor de legătură. re a senzorului de preluare – valorile acestor
Toate platformele satelitare de mare şi coeficienţi se află în metadatele imaginilor.
foarte mare rezoluţie sunt echipate cu sisteme Coeficienţii polinomiali fracţionali descriu
de orientare directă compuse din sisteme GPS poziţia punctelor imaginii în funcţie de co-
şi IMU. ordonatele din spaţiul obiect.
Elementele de orientare directă a senzo- Coeficienţii polinomiali fracţionali sunt ba-
rilor se exprimă prin determinarea poziţiei plat- zaţi pe orientarea directă a senzorului de
formei şi a elementelor de atitudine ale acesteia preluare şi pe elementele de orientare inter-
sau prin intermediul coeficienţilor polinomiali ioară, precizia acestora fiind influenţată de
fracţionali (RPC) care descriu relaţia dintre co- precizia orientării.
ordonatele teren şi coordonatele imagine. Precizia acestei metode se poate îmbunătăţi
Metoda de orientare directă nu presupu- prin folosirea unor puncte de sprijin. Meto-
ne utilizarea obligatorie a unor puncte de spri- da prezintă limitări pentru imaginile de di-
jin, însă pentru mărirea preciziei este recoman- mensiuni foarte mari.
dată utilizarea acestora. 2. reconstrucţia geometriei de preluare – pen-
Orientarea directă a senzorului de prelu- tru punctul central al imaginii sau prima li-
are se efectuează în trei etape: calibrarea senzo- nie de baleiaj, direcţia de preluare a imagi-
nii este oferită în fişierele cu informaţii care
- 55 -
însoţesc imaginile ("image header data"). stânga cu un segment imagine din imaginea din
Această direcţie se poate intersecta cu orbi- dreapta.
ta satelitului definită prin elementele sale În anumite cazuri, procesul de corelare
Keppler. Pornind de la poziţia unui punct automată a imaginilor nu se poate realiza sau
imagine se poate determina poziţia centrului rezultatele obţinute sunt extrem de slabe din
de proiecţie corespunzător, pe orbita sateli- punct de vedere calitativ:
tului. Având aceste informaţii, se poate re-  proiecţii perspective diferite – diferenţele
constitui direcţia de preluare pentru orice dintre cele două imagini stereoscopice cresc
punct din spaţiul obiect [Jacobsen, 2005]. în funcţie de unghiul de preluare şi rugozi-
Modelele matematice riguroase stabilesc o tatea terenului (în special zonele muntoase
relaţie geometrică între spaţiul imagine şi cu pante foarte abrupte);
spaţiul obiect.  reflectanţe diferite – intensitatea radiaţiei
În fotogrammetria tradiţională, acest model reflectate de către elementele din spaţiul
matematic este dat de condiţia de coliniari- obiect variază în funcţie de unghiul de inci-
tate, care conţine elementele de orientare in- denţă al acesteia. Prin urmare, nivelurile de
terioară şi exterioară. gri corespunzătoare aceleiaşi zone pot fi di-
Condiţia de coliniaritate se aplică şi în cazul ferite, iar algoritmul de corelare automată a
imaginilor satelitare, însă nu pentru întreaga imaginilor poate identifica greşit punctele
imagine ci doar pentru o singură linie de ba- aflate în aceste zone;
leiaj.  condiţii de iluminare diferite – apar mai ales
Elementele de orientare ale imaginilor atunci când cele două imgini stereoscopice
satelitare se modifică în permanenţă, astfel sunt preluate la un anumit interval de timp;
încât ar fi mult mai indicată o funcţie care  model incorect al senzorului de preluare –
să definească aceste variaţii în raport cu în procesul de corelare a imaginilor pentru
timpul. generarea MDSR, elementele de orientare
3. transformarea afină tridimensională – este o interioară şi exterioară reprezintă date de in-
metodă în care nu sunt folosite elementele trare (sunt cunoscute liniile epipolare cores-
de orientare a senzorului de preluare a ima- pondente în cele două imagini);
ginilor.  texturi repetitive – anumite imagini conţin
Sunt necesare minimum 4 puncte de sprijin texturi care se repetă. Pentru un model de
uniform distribuite şi situate în planuri dife- textură aflat în imaginea de referinţă sunt
rite. identificate numeroase modele în imaginea
4. transformarea liniară directă (DLT) – de de căutare, deci este dificilă detectarea mo-
asemenea, este o metodă în care nu sunt in- delului de textură corect;
tegrate informaţiile referitoare la orientarea  zone omogene din punct de vedere radio-
senzorului de preluare (minimum 6 puncte metric – sunt zone în care contrastul imagi-
de sprijin). nii este foarte mic (zonele acoperite de pă-
5. metoda coeficienţilor polinomiali fracţionali dure, zăpadă, lacuri, etc);
care depind de diferenţele de nivel din teren
 raport semnal/zgomot foarte scăzut – anu-
– relaţia dintre coordonatele imagine şi co-
mite metode de corelare permit identificarea
ordonatele teren poate fi aproximată printr-
punctelor corespondente pe baza contrastu-
un număr redus de coeficienţi polinomiali,
lui imaginilor. Un raport semnal/zgomot
determinaţi pe baza punctelor de sprijin.
scăzut reduce gradul de similaritate dintre
3. Generarea MDSR imagini, corelarea fiind foarte dificilă;
Corelarea automată a imaginilor presu-
 valori aproximative imprecise – influenţea-
pune identificarea punctelor corespondente în
ză metodele de corelare care utilizează ca
zona de suprapunere a celor două imagini ste-
date de intrare poziţiile aproximative ale
reoscopice preluate din unghiuri diferite. Anali-
punctelor corespondente [Manual of
za celor două imagini se efectuează prin com-
Photogrammetry, 2004].
pararea unui segment imagine din imaginea din
Metode de corelare a imaginilor:
- 56 -
 corelaţia plană a imaginilor în domeniul  metoda corelaţiei unidimensionale după li-
spaţial sau în domeniul frecvenţei – în func- niile nucleale (corelaţia imaginilor în ima-
ţie de tipul imaginii, conţinutul informaţio- ginile epipolare)
nal şi raportul semnal/zgomot se poate ale-  metoda VLL (vertical line locus)
ge metoda de corelare adecvată. Pentru scă-  corelaţia imaginilor prin identificarea trăsă-
rile medii şi mici metodele pot fi diferite de turilor.
cele utilizate la scară mare. Corelaţia plană Modelul digital al terenului rezultat în
în domeniul spaţial este metoda cea mai uti- urma corelării automate a imaginilor este un
lizată, deşi cere timp mai mare de calcul de- model digital al suprafeţei de reflectanţă. Punc-
cât corelaţia în domeniul frecvenţei tele MDSR nu sunt distribuite uniform deoare-
[Zăvoianu, 1999]. ce în anumite regiuni din imagine procesul de
Un segment imagine extras din imaginea corelare nu a putut fi realizat sau punctele co-
din stânga (fereastra de referinţă) este com- respondente au fost identificate eronat. Pentru
parat cu un segment imagine de dimensiuni umplerea acestor goluri de informaţie este ne-
mai mari din imaginea din dreapta (fereas- cesară interpolarea MDSR.
tra de căutare), calculându-se coeficientul Interpolarea este realizată pentru deter-
de corelaţie dintre cele două imagini. Punc- minarea altitudinii unui punct, prin folosirea
tele în care este determinat coeficientul de coordonatelor punctelor din vecinătate. Tehni-
corelaţie maxim se consideră puncte cores- cile de interpolare au la bază două ipoteze: su-
pondente. prafaţa terenului este continuă şi netedă, iar în-
Analiza celor două segmente imagine se tre punctele alăturate există un grad mare de
efectuează pe baza comparaţiei statistice a corelaţie. Interpolarea modelelor digitale ale
nivelurilor de gri. Coeficientul de corelaţie terenului poate avea loc în domeniul spaţial sau
se calculează cu relaţia (1): în domeniul spectral. Majoritatea tehnicilor de
modelare a terenului sunt bazate pe interpolare
m n
 _
 _
 în domeniul spaţial. Dacă densitatea şi distribu-
  A
i 1 j 1
ij  A  Bij  B 
  (1) ţia punctelor de referinţă sunt optime (redau cu

m n  fidelitate suprafaţa terenului), atunci diferenţele
  m n   
_ 2 _ 2
  Aij  A     Bij  B   între rezultatele obţinute folosind diverse meto-
 i 1 j 1     i 1 j 1   
de de interpolare ar trebui să fie foarte mici.
Metodele de interpolare a punctelor
unde ρ este coeficientul de corelaţie dintre unui model digital al terenului sunt:
cele două segmente imagine; m este numă-  interpolare liniară simplă – sunt necesare
rul linie; n este numărul coloanei; Aij este minim trei puncte de referinţă de coordona-
valoarea de gri a punctului aflat pe linia i, te cunoscute
coloana j, din segmentul imagine A; Ā este  interpolare biliniară – sunt necesare minim
media valorilor de gri din segmentul imagi- patru puncte (P1(x1, y1, z1), P2(x2, y2, z2),
ne A; Bij este valoarea de gri a punctului P3(x3, y3, z3), P4(x4, y4, z4)), care nu se află
aflat pe linia i, coloana j, din segmentul pe aceeaşi dreaptă (Figura 2); este o metodă
imagine B. utilizată frecvent la interpolarea modelor
Coeficientul de corelaţie are valori cuprinse digitale ale terenului, însă are dezavantajul
între -1 şi +1 (+1 reprezintă corelaţia per- că suprafaţa rezultantă nu este netedă.
fectă între două imagini). De regulă, pragul Dacă punctele de referinţă sunt distribuite
de toleranţă al acestui coeficient se alege în sub forma unui pătrat, atunci formula de
jur de 0,6-0,7. calcul al altitiudinii unui punct P interpolat
 metoda detectării secvenţiale a similarităţii este (2):
 metoda corelaţiei bidimensionale în cazul
terenurilor accidentate (metoda gradientu-
lui)
- 57 -
 x  y   y  x  reţelei modelului, etc. Doar terenurile plane cu
z P  z1 1  1    z 2 1    
 d  d   d  d  (2) o densitate mare de puncte prezintă un număr
 x  y   x  y  neglijabil de erori de tipul I sau II.
 z 3     z 4 1    Adăugarea informaţiilor referitoare la
  
d d  d  d 
liniile de frângere a pantei are rolul de a îmbu-
nătăţi procesul de filtrare, MDA rezultat fiind o
reprezentare mult mai fidelă a suprafeţei topo-
grafice reale. De asemenea, în procesul de fil-
trare se pot introduce informaţii suplimentare
privind acoperirea terenului, cum ar fi straturi
tematice cu zonele acoperite de pădure, de apă,
etc.
Prin filtrarea MDSR se obţine MDA.
Figura 2 – Interpolare biliniară Acest model nu are o distribuţie uniformă de
puncte deoarece o parte dintre acestea au fost
 interpolare spline bicubică eliminate în procesul de filtrare. Prin urmare,
 metoda funcţiilor de pondere: pentru inter- MDA trebuie interpolat pentru obţinerea unui
polarea unui punct într-un model digital al- reţele regulate de puncte.
timetric se folosesc punctele situate în ime- 5. Evaluarea preciziei MDA
diata vecinătate a acestuia; în cadrul acestei Evaluarea preciziei unui model digital al
metode este deosebit de importantă alegerea terenului se realizează prin compararea cu un
punctelor de referinţă aflate în jurul puncte- model de referinţă. Rezultatul comparaţiei con-
lor de interes şi atribuirea unui coeficient de stă în determinarea gradului de fidelitate al
pondere pentru fiecare dintre acestea (pon- acestuia în raport cu suprafaţa topografică reală,
derea se stabileşte în funcţie de distanţa de prin calculul diferenţelor de altitudine în punc-
la punctul de referinţă la punctul de interes: tele de test. Analiza preciziei unui model digital
cu cât distanţa este mai mică, cu atât ponde- al terenului se poate efectua prin calculul erorii
rea atribuită este mai mare) medii pătratice RMSE (3) şi al deviaţiei stan-
 metoda suprafeţelor mobile – valoarea me- dard σz (4).
die a unui anumit număr de puncte vecine
este atribuită punctului interpolat;  Z  Z REF 
2
RMSE 
MDT
4. Filtrarea MDSR şi generarea MDA (3)
n
Procesul de eliminare a punctelor care
nu aparţin suprafeţei terenului este cunoscut
 Z  Z REF   ME 
2
sub numele de filtrare. Există câteva metode
sau proceduri de interpolare şi filtrare: aproxi- Z  MDT
(4)
n 1
marea prin funcţii spline, filtre invariante spaţi-
al, predicţie liniară sau filtre morfologice. Din- Eroarea medie pătratică măsoară disper-
tre acestea, se consideră că predicţia liniară este sia distribuţiei erorilor (n este numărul puncte-
o metodă foarte robustă de filtrare a MDSR lor de control), fiind un parametru care deter-
[Passini, 2004]. mină precizia de ansamblu a unui model digital
Eliminarea punctelor care nu aparţin su- al terenului (precizia globală). Precizia altime-
prafeţei topografice se execută în mod iterativ. trică a unui model digital al terenului se poate
În procesul de filtrare pot apărea două tipuri de determina şi în funcţie de unghiul de pantă α (a
erori: erori de tipul I (sunt puncte care aparţin – precizia verticală, b – precizia orizontală) prin
suprafeţei topografice şi sunt eliminate) şi erori relaţia (5):
de tipul II (sunt puncte care nu aparţin suprafe-
ţei terenului, dar nu sunt eliminate). Aceste  Z  a  b  tan (5)
erori apar indiferent de tipul reliefului, tipul de
acoperire a terenului, scara imaginilor, pasul
- 58 -
În cazul modelelor digitale ale terenului orbită, la un interval de timp cât mai scurt pen-
generate pe baza imaginilor satelitare, precizia tru a evita problemele care pot apărea în proce-
depinde în cea mai mare proporţie de rezoluţia sul de corelare automată dacă condiţiile de ilu-
imaginii (dimensiunea la sol a pixelului), rapor- minare sau acoperirea terenului sunt diferite.
tul înălţime/bază şi calitatea radiometrică a Filtrarea MDSR rezultat în urma corelă-
imaginii (contrastul imaginii). rii automate este absolut necesară pentru obţi-
De asemenea, un rol deosebit de impor- nerea unui MDA precis. De asemenea, metode-
tant în evaluarea preciziei unui model digital al le de modelare şi interpolare a suprafeţei topo-
terenului este jucat de informaţia conţinută de grafice influenţează calitatea MDA.
metadate. Aceste informaţii se referă la sursa de Exploatarea imaginilor satelitare prelua-
provenienţă a datelor, modul în care acestea au te de senzorii optici reprezintă, în prezent, me-
fost prelucrate, data la care acestea au fost pre- toda cea mai avantajoasă de generare a MDA
luate sau prelucrate, intervalul de timp scurs de (exploatarea imaginilor aeriene şi a înregistrări-
la ultima actualizare, sistemul de proiecţie al lor preluate de scannerul laser aeropurtat în ve-
datelor, etc. derea generării MDA sunt metode costisitoare
6. Concluzii şi au dezavantajul unei suprafeţe mici de teren).
Precizia MDA rezultă din precizia cu Lansarea satelitului WorldView 1 (în
care au fost efectuate operaţiile de generare a septembrie a.c.) având o rezoluţie spaţială mai
acestuia. mare de 0,5m pancromatic, perioadă de
Orientarea imaginilor este realizată cu o revizitare maxim 2 zile şi posibilitatea preluării
precizie suficientă dacă este folosit modelul imaginilor stereoscopice din aceeaşi orbită va
matematic corect. Configuraţia optimă de pre- permite generarea MDA cu o precizie foarte
luare a imaginilor stereoscopice este din aceeaşi bună.
Bibliografie
[1]. Zhilin Li, Qing Zhu and Christopher Gold (2005): Digital Terrain Modeling, Principles And Methodology, CRC
Press, USA
[2]. Karsten Jacobsen, G. Büyüksalih and H. Topan (2005): Geometric Models of the High Resolution Optical
Satellite Sensors
[3]. *** (2004): Manual of Photogrammetry, Fifth Edition, 2004, American Society for Photogrammetry and Remote
Sensing, United States of America
[4]. Florea Zăvoianu (1999): Fotogrammetria, Editura Tehnică, Bucureşti
[5]. Ricardo Passini, David Betzner and Karsten Jacobsen (2004): Filtering of Digital Elevation Models
DEM Generation from Optical Satellite Images

Abstract
This article presents the main steps for the generation of digital elevation models (DEM) based
upon optical satellite images. Methods for image orientation, automatic image matching, digital surface
model (DSM) generation, interpolation, DSM filtering and generation of the MDA are described. Finally,
the methods for DEM accuracy assessement are shown.
Key words: digital elevation model, satellite images, optical sensors, digital surface model
- 59 -
Morfologia matematică în prelucrarea imaginilor

Octavian BALOTĂ1
Rezumat
Se prezintă în limbajul provenit din Teoria mulţimilor funcţiile, proprietăţile şi aplicaţiile morfo-
logiei matematice în prelucrarea imaginilor. Se arată modul în care aceste teorii matematice pot să fie uti-
lizate pentru detectarea contururilor şi pentru recunoaşterea formelor în imagini aeriene. Lucrarea prezintă
exemple simple de utilizare a operatorilor morfologici de bază.
Cuvinte cheie: morfologie matematică, recunoaşterea formelor, detecţie contur.
*)
Referent: prof. univ. dr. ing. Lucian Turdeanu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei şedinţe a Catedrei de Geodezie şi Fotogrametrie a
Facultăţii de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi face parte din pregătirea doctorală a autorului.
1
Drd. Ing. mat.
Similar, dacă a nu este un element din
1. Definiţii şi noţiuni de bază A: aA. (pixelul a nu face parte din obiectul A)
Morfologia este o noţiune ce se referă la În fig. 2 se descriu grafic şi matematic
forma şi structura entităţilor naturale. principalele operaţii pe mulţimi care se utili-
Morfologia matematică a dezvoltat zează în morfologia matematică.
metode şi proceduri pentru descrierea matema- În practica procesării de imagini se fo-
tică a formei unei regiuni sau unui obiect dar şi losesc algoritmi cu ajutorul cărora se poate
de modificare a acesteia, a reprezentării sale modifica ordinea generală relativă a valorilor
grafice. înregistrate cu scopul evidenţierii selective a
Limbajul folosit in morfologia matema- fenomenelor locale.
tică provine din Teoria mulţimilor. Aceste tipuri de transformări sunt, în
Pentru a aplica aceste teorii în domeniul general, foarte utile, avantajul lor principal
prelucrării de imagini, o imagine este considera- fiind în câştigul de rapiditate în execuţia pe
tă ca o mulţime de pixeli, deci elementele mul- calculator. Detecţia unui contur de obiect fără
ţimilor sunt pixeli p(x,y) ai obiectelor din ima- morfologie matematică înseamnă o analiză
gini (fig. 1). complexă a pixelilor şi a vecinătăţilor acestora.
Imaginile digitale se caracterizează prin Prin morfologie, aşa cum se va vedea,
valori ale nivelului de gri cuprinse între 0 şi 255 în este suficientă deplasarea obiectului în 8 direc-
cazul indexării acestora cu 8 biţi/pixel ţii cu un pixel, obţinerea astfel a 8 imagini
Culorile se obţin prin combinarea a trei diferite, reuniunea acestora intr-o singură ima-
astfel de valori conform tehnicii RGB. Deşi aceste gine şi extragerea din aceasta a imaginii iniţia-
operaţii pot fi realizate cu anumite considerente şi le, rezultatul fiind conturul exterior al obiectu-
în spaţiul imaginii RGB, pentru simplificare şi lui. Aceste operaţii se pot implementa prin
rapiditate, operaţiile morfologice se aplică imagini- operaţii logice la nivel de pixel ceea ce deter-
lor binare obţinute conform descrierii din fig. 1. mină ca timpul de execuţie să fie practic instan-
2 taneu.
Fie A o multime din Z , respectiv un
obiect de o anumită formă. Dacă a = (a1,a2) Tipurile de operaţii logice care se exe-
cută în morfologia matematică sunt descrise în
este un element din A:aA. (pixelul a aparţine fig. 3.
obiectului A)
- 60 -
Imagine binară. Două nuanţe: 5. Complementul
alb (“0”) – pixelii de fond C
A ={w | w A}
( I (x,y) = 255 pentru imagini indexate de 8
6. Diferenţa
biţi/pixel )
C
negru (“1”) – pixelii aparţinând obiecte- A-B={w | w A,wB}=A  B
lor ( I (x,y) = 0 pentru imagini indexate de 8 7. Reflexia (flip orizontal + vertical)
biţi/pixel ) B̂ ={w|w = -b, pentru b B}
Notaţii: 8. Translaţia (setului A cu z=(z1,z2))
1 pixel obiect (A)Z={c|c=a+z, pentru a A}
p ( x, y)  Operaţii logice:
0 pixel fond  Unare: imagine op operand_scalar
 Binare: imagine1 op imagine2
Realizate la nivel de pixel
culoarea /intensitatea
pixelului dela locatia (x,y)
Operatorii de morfologie matematică
utilizează un element structural sau şablon,
definit printr-o matrice de pixeli, care este
deplasată pe toate punctele imagine (fig. 4).
Prin baleiere este permisă formarea nu-
merică a elementelor structurale conexe şi
caracterizarea proprietăţilor legate de mărime şi
formă. Acest tip de procesare este cunoscut şi
sub denumirea de filtrare prin element structu-
ral pe imagini binare (mascare).
Această metodologie se poate aplica atât
imaginilor clasificate cât şi celor brute.
1. Incluziunea
AB
2. Reuniunea
C =A  B
3. Intersectia
D=AB
4. Mulţimi disjuncte (mutual exclusive)
A  B= Ø.
Fig. 2 Principalele operaţii pe

mulţimi
Operaţii logice: AND, OR, şi NOT

Fig. 1 Prelucrări pe imagini binare (alb/negru) (COMPLEMENT) + orice alte combinaţii.
- 61 -
SΘBI {(x,y)  S/BI (x,y)  S} ; (1)
Dilatarea (expandarea) unei imagini
este formată din mulţimea pixelilor obiectului
S la care se adaugă acei pixeli din fond al căror
şablon intersectează obiectul:
S  B  S  {(x,y}  S / B(x,y)  S  }; (2)
Deschiderea unei imagini este o ope-
raţie de erodare urmată de o dilatare cu
acelaşi şablon:
S < B  (SΘB)  B ; (3)
Închiderea unei imagini este obţinută
printr-o dilatare urmată de o erodare folosind
acelaşi şablon:
S > B  (S  B)ΘB (4)
În figurile 5, 6, 7 sunt exemplificate ce-
le mai importante operaţii morfologice, dilata-
rea şi eroziunea şi se prezintă definiţii alternati-
ve care uşurează aplicarea lor în practică.
2
Fie A, B  Z
Dilatarea A cu B
A  B={z|( B̂ )z  A  Ø}
sau
A  B={z|[( B̂ )z  A]  A}
unde B – element structural (şablon)
Fig. 3 Operaţii logice/aritmetice aplica-

te pe imagini binare
2.Operaţii morfologice
Operaţiile cu şabloane fac parte din
categoria operatorilor morfologici şi permit
transformări ale imaginilor binare bazate pe
relaţiile geometrice de conectivitate ale pixeli-
lor din imagine. Şabloanele sunt vecinătăţi
ataşate pixelului curent.
Principalele operaţii cu şabloane sunt
eroziunea, dilatarea, deschiderea şi închide-
rea. Fig. 4 Exemple de şabloane (elemente structu-
Eroziunea (erodarea, contractarea, rale) care definesc vecinătatea luată în calcul
comprimarea) unei imagini se defineşte ca fiind în jurul unui pixel.
mulţimea pixelilor aparţinând obiectului S care
prezintă proprietatea că şablonul ataşat lor este
inclus în obiectul S:
- 62 -
Fig. 5 Dilatarea – definiţia matematică şi exemple
a=(a1, a2, …, aN) şi b=(b1, b2, …, bM).

2
A  B={z Z |z=a+b pt un a A şi b B}
Exemplu:
A={(0,1), (1,1), (2,1), (2,2),(3,0)};
B={(0,0), (0,1)}
A  B={(0,1), (1,1), (2,1), (2,2), (3,0), (0,2), (1,2), (2,2), (2,3), (3,1)}
- 63 -
Exemplu:
A={(1,2), (2,2), (3,2), (4,2)};
B={(0,-1), (0,1)}
A  B ={(1,1), (2,1), (3,1), (4,1), (1,3), (2,3), (3,3), (4,3)}
Fig. 6 Altă definiţie pentru dilatare

Eroziunea A cu B
A ΘB={z|( B̂ )z  A }
Altă definiţie pentru eroziune

a=(a1, a2, …, aN) şi b=(b1, b2, …, bN).
2
A ΘB={x Z | x+b A pt. orice b B}
Exemplu 1: A={(1,0), (1,1), (1,2), (1,3), (1,4),
(1,5), (2,1), (3,1), (4,1), (5,1)}
Fig. 7 Eroziunea
B={(0,0), (0,1)}
A ΘB={(1,0), (1,1), (1,2), (1,3), (1,4)}
- 64 -
Figurile 8 si 9 prezintă rezultatele apli- Există şase cazuri de pixeli de ruptură, conform
cării unor astfel de operatori asupra unei ima- fig. 10.
gini binare, folosind şabloanele B5 şi B9 . din Se remarcă faptul că vecinii
fig. 4. octoconectaţi ai unui pixel de ruptură formează
Operatorii de închidere şi deschidere se cel puţin două submulţimi distincte.
aplică la concatenarea obiectelor fragmentate şi Există o multitudine de algoritmi de
respectiv la separarea obiectelor atinse. Fără a subţiere. Principala dificultate care apare la
fi un panaceu, aceşti operatori se dovedesc a fi operaţia de subţiere este datorată situaţiei din
utili în multe situaţii. fig. 11.
Conform regulilor anterioare, toţi pixe-
lii care aparţin unor linii cu grosimea de doi
pixeli vor fi şterşi. Se adoptă diferite soluţii.
Notând v0 , v1 ,..., v7 vecinii pixelului
curent, situaţiile de mai sus se pot sinte-
tiza matematic prin numărul de treceri
Fig. 8 Exemple de operaţii morfologice pe dat de:
imagini binare aplicate pe şablon tip B5, B9
Astfel algoritmul clasic operează (veri-

fică condiţiile de ştergere şi apoi, eventual,
şterge) mai întâi asupra tuturor pixelilor care au
vecinul dinspre "nord" aparţinând fondului,
Fig. 9 Exemple de operaţii morfologice pe apoi pentru cei cu vecinul dinspre "vest" aparţi-
imagini binare nând fondului, apoi "sud", apoi "est".
3. Algoritmi de subtiere Algoritmii asincroni de subţiere încear-
Subţierea furnizează la ieşire un graf că să utilizeze paralelismul evident existent la
care este rezultatul unor erodări succesive operaţiile de erodare. Principial, s-ar putea
ale imaginii, erodări făcute în condiţia nemodi- utiliza procesoare matriceale care să respec-
ficării topologiei imaginii. te următoarele restricţii:
Algoritmii de subţiere au la bază un set - să poată modifica doar pixelul afe-
de reguli:
rent;
1. Se elimină doar pixeli aflaţi pe contu-
rul obiectelor - să poată "citi" valorile pixelilor din
2. Pixelii terminali (care au un singur vecinătatea pixelului aferent.
vecin octoconectat) nu se elimină Se utilizează tehnica "marcării" pixeli-
3. Pixelii izolaţi nu se elimină (pentru că lor, ceea ce presupune lucrul pe imagini cu
s-ar modifica topologia imaginii) numărul de nivele (de gri) mai mare ca doi.
4. Pixelii de ruptură nu se elimină Abia după parcurgerea întregii imagini, pixelii
Uneori, regula 3 nu se aplică pentru ite- marcaţi vor putea fi şterşi. Problema liniilor cu
raţiile iniţiale, în scopul eliminării pixelilor grosimea de doi pixeli se păstrează şi pentru
izolaţi a căror apariţie este datorată zgomotelor. soluţionarea ei se utilizează tot tehnica marcării
Pixelii de ruptură sunt acei pixeli (dife- pixelilor.
riţi de pixelii izolaţi şi de cei EWterminali) a
căror eliminare modifică topologia imaginii.
- 65 -
unde: - pixel obiect (negru);

- pixel de fond (alb);
- cel puţin un pixel din submulţimea marcată este pixel obiect (negru).
Fig. 12 Exemplu de subţiere a unei imagini binare
- 66 -
Algoritmii rapizi de subţiere încearcă rea dinamicii unei imagini de manieră locală.
să micşoreze numărul de paşi ceruţi de algo- Fiecărui punct (pixel) îi este afectată o nouă
ritmii precedenţi prin analiza grosimii locale valoare în funcţie de valorile punctelor care îl
(de-a lungul câtorva direcţii) a obiectelor din înconjoară cu scopul discriminării superioare
imagine pentru găsirea liniei mediane folosind faţă de acestea, dar conservând în totalitate
criterii geometrice şi nu prin erodări succesive. ordinea relativă a realităţii proxime. Interesează
Parcurgerea obiectelor se face folosind teoria informaţia care poate fi extrasă din vecinătatea
grafurilor. unui punct a cărui limită o considerăm în gene-
Netezirea imaginilor binare. ral a fi o fereastră de minim 3x3 pixeli.
Acest subiect, abordat şi în paragraful
2.4.2., deci în cadrul algoritmilor de îmbunătă-
ţire de imagini, se referă la schimbarea valo-
rii unor pixeli dintr-o imagine binară, astfel
încât să se îmbunătăţească aspectul de "nete-
zime" al contururilor obiectelor, în condiţiile
păstrării topologiei imaginii. O transformare locală tinde să modifice
4. Operatori morfologici pentru imagini în datele unui fişier în funcţie de valorile prezente
scară de gri în vecinătate. Fişierul imagine este parcurs prin
Operatorii morfologici studiaţi pentru deplasarea ferestrei de la stânga la dreapta
imagini binare pot fi generalizaţi, în anumite pentru a filtra o singură linie a imaginii, opera-
condiţii, pentru imagini în scară de gri. Astfel, ţia reproducându-se asupra liniilor următoare
pentru imaginile în scară de gri conţinând până la sfarşitul fişierului, fără a fi luate în
obiecte relativ distincte faţă de fond, la care considerare noile valori de pe linia procesată
obiectele şi fondul sunt relativ uniforme din anterior.
punctul de vedere al conţinutului de nivele de Valorile rezultate în urma filtrării sunt
gri, se pretează la asemenea prelucrări morfo- stocate într-un nou fişier. Această operaţiune
logice care au drept rezultat îmbunătăţirea permite suprimarea elementelor izolate şi a
calităţii rezultatului unei segmentări ulterioare. limitelor neregulate ale unor unităţi omogene,
Alegând BK , unul din şabloanele defi- fiind similară generalizării din cartografia de tip
nite anterior, operaţia de dilatare (expandare), clasic (fig.13).
pentru imagini cu nivele de gri se defineşte 5.2 Reprezentarea liniilor directoare
prin: Scheletizarea unei imagini satelitare es-
te esenţialmente o tehnică de reprezentare
grafică a liniilor directoare care rezultă din
repartiţia spaţială a valorilor sau claselor.
Practic, sunt evidenţiate aliniamentele cores-
pondente contrastelor ridicate în vederea clari-
ficării filtrelor de aplatizare prezentate mai sus.
Algoritmul se compune din două faze
5. Aplicaţii ale morfologiei matematice conducând la obţinerea a două fişiere. Primul
5.1 Optimizarea locală de densitate
fişier este creat printr-un filtraj al clasificării
Optimizarea locală de densitate, după
iniţiale care determină gradul de compactitate
cum indică şi denumirea sa, vizează ameliora-
în fiecare punct. Apoi pixelii aparţinând clasei
- 67 -
tratate sunt reprezentaţi prin numărul de contac- se aplică întâi o erodare şi apoi o dilatare a
te cu pixeli similari în interiorul ferestrei glisan- formelor fine, zonele eterogene şi zonele cu
arie mică dispar. Odată identificate entităţile
te 3x3.
deja optimizate, se poate trece la o etapă calita-
5.3 Aplicaţii la dilatare şi erodare
tiv superioară în procesarea de imagini cunos-
cută sub denumirea de recunoaşterea formelor
Dilatarea urmată de o erodare a forme-

lor brute se poate aplica cu scopul păstrării
liniilor şi compactării zonelor eterogene. Dacă
- 68 -
Bibliografie
[1] Balotă O.. (2008): Morfologia matematică în prelucrarea imaginilor, Referat nr. 2 în cadrul stagiului de doctorat
[2] Robert M. Haralick, Linda G. Shapiro (1993), “Computer and Robot Vision”, Addison-Wesley Publishing
Company,
[3] Rafael C. Gonzalez (2002), “Digital Image Processing”, Prentice-Hall;
[4] David Coeurjolly, “Distance Transform“, Laboratoire LIRIS, Universite Claude Bernard Lyon 1, France
Mathematical morphology in image processing

Abstract
In the language of Set Theory are presented here the main function, properties, and application
of mathematical morphology in the image processing. It is shown the way in which these mathematical
theories may be used for pattern recognition and contour detection. In the paper is also presented simple
examples of using the main morphological operators.
Key words: mathematical morphology, pattern recognition, contour detection
- 69 -
Stadiul actual în domeniul Infrastructurilor nationale de date spatiale şi a servi-

ciilor de corectii diferentiale GPS*
Fănică-Lucian Zavate1
Rezumat
Crearea Infrastructurilor de Date Spaţiale la nivel Naţional reprezintă o prioritate în momentul de
faţă pentru Statele Membre ale Uniunii Europene.
Necesitatea creării unei Infrastructuri de Date Spaţiale la nivel Naţional în România este eviden-
tă. Aspecte precum gestionarea situaţiilor de urgenţă, crearea scenariilor de prevenire/evacuare/ajutorare
în urma unor dezastre sunt activităţi în care deciziile sunt luate pe baza unui suport: datele geografice.
Cuvinte cheie: GPS, INSPIRE, metadate, corecţii diferenţiale
*)
Referent: prof. univ. dr. ing. Constantin Moldoveanu; Articolul a fost prezentat în extenso în cadrul unei şedinţe a Catedrei de Geodezie şi
Fotogrametrie a Facultăţii de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi face parte din pregătirea doctorală a autorului
1
. Drd. Geograf, ESRI România- lzavate@esriro.ro
1. Introducere Deşi costurile şi dificultăţile ce vor apă-
În ultimele două decenii, majoritatea rea pe parcursul dezvoltării şi implementării
organizaţiilor guvernamentale din întreaga unei Infrastructuri Naţionale de Date Spaţiale
lume au început organizarea şi gestionarea nu trebuie ignorate, pe termen lung impactul
informaţiei geospaţiale in cadrul aşa numitelor asupra dezvoltării economice în România se va
Infrastructuri Naţionale de Date Spaţiale dovedi a fi substanţial.
(National Spatial Data Infrastructure). Chiar în momentul de fata există şi apar
O Infrastructură Naţională de Date Spa- din ce în ce mai multe cereri de date spatiale
ţiale a fost definită ca fiind "tehnologia, politi- valide şi actualizate. O dată cu aderarea la
cile, criteriile, standardele şi oamenii necesari Uniunea Europeană România este nevoită să
promovării datelor geospaţiale la toate nivelele dezvolte şi să implementeze astfel de infras-
guvernamentale, în toate sectoarele private şi tructuri.
non-profit, şi în mediul academic". 2. Infrastructuri de date spaţiale şi servicii
Scopul principal al acestora este de a de poziţionare globală
reduce duplicarea eforturilor diverselor institu- 2.1 Infrastructuri de date spaţiale
ţii sau agenţii în procesul de culegere şi produ- În Statele Unite ale Americii stabilirea
cere a datelor geospaţiale, de a îmbunătăţi Infrastructurilor Naţionale de Date Spaţiale s-a
calitatea informaţiilor geospaţiale şi de a reduce reglementat prin "Executive Order 12906:
semnificativ costurile în obţinerea acestora. Coordinating Geographic Data Acquisition and
Crearea unei Infrastructuri Naţionale de Access: The National Spatial Data
Date Spaţiale în România are loc sub îndruma- Infrastructure", act semnat de preşedintele Bill
rea Grupului Inter-ministerial INSPIRE Clinton, pe data de 11 Aprilie 1994.
(Infrastructure for Spatial Information in Euro- În cadrul Uniunii Europeane re-
pe), grup gestionat de Agenţia Spaţială Româ- glementarea s-a realizat în urma aprobării şi
nă (ROSA) si de Agenţia Naţională de Cadastru adoptării Directivei Europene INSPIRE.
şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Directiva 2007/2/CE a Parlamentului
Scopul este acela de a crea o reţea de re- European şi a Consiliului din 14 martie 2007 de
surse de date spaţiale valide, resurse ce vor instituire a unei Infrastructuri pentru Informaţii
constitui un suport important în luarea decizii- Spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE)
lor. a fost publicată în Monitorul Oficial European,
- 70 -
pe data de 25 Aprilie 2007 şi a intrat în vigoare Determinarea tipurilor de date spaţiale
pe data de 15 Mai 2007. şi specificarea cerinţelor cu privire la aceste
Conform acestei directive "... este nece- date spaţiale este o prioritate în cadrul INSPI-
sar să se stabilească o anumită coordonare RE.
între utilizatorii şi furnizorii de informaţii, Aceste cerinţe s-au formulat de către
astfel încât informaţiile şi cunoştinţele din cinci echipe de voluntari din Statele Membre
diferite sectoare să poată fi combinate.". (Drafting Teams) sub tutela Europeans
Din momentul în care directiva a fost Comission's ISNPIRE Consolidation team din
adoptată, ţările membre au la dispoziţie o pe- Joint Research Center. Aceste echipe sunt:
rioadă de doi ani de zile pentru a transpune  Metadata Drafting Team,
INSPIRE în cadrul legal naţional.  Data Specifications Drafting
Astfel toate ţările membre ale Uniunii Team,
Europene sunt obligate să realizeze şi să im-  Network Services Drafting
plementeze Infrastructuri de Date Spaţiale la Team,
nivel Naţional până în anul 2013, interfaţarea  Data and Service Sharing
dintre sistem şi utilizatori realizându-se prin Drafting Team,
intermediul unui portal ce va permite navigarea,  Monitoring and Reporting
publicarea şi interogarea cataloagelor de Drafting Team.
metadate. Regulile de Implementare au fost revi-
INSPIRE nu este singurul program care zuite de către SDIC (Spatial Data Interest
vizează crearea de infrastructuri de date spaţia- Communities) şi au fost supuse unui proces
le. În afara graniţelor Comunităţii Europene iterativ de rafinare înainte de a fi înaintate către
există şi alte programe de acest gen: Organizaţiile Mandatate Legal (LMO - organi-
 China – National Fundamental zaţii mandatate pentru a conduce activităţi
Geographic Information System legate de Infrastructuri de Date Spaţiale), orga-
(bazat pe ISO TC 211 şi 19100); nizaţii care au verificat regulile şi au estimat
 India – NGDI (National Geo- impactul şi gradul de fezabilitate a propuneri-
spatial Data Infrastructure); lor.
 Canada – CGDI (Canadian Ge- În România organizaţia mandatată legal
ospatial Data Infrastructure); este ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi
 USA – NSDI (National Spatial Publicitate Imobiliară).
Data Infrastructure); Comisia Europeană a creat specificaţii
Australia – ASDI (Australian tehnice, cunoscute drept profile INSPIRE,
Spatial Data Infrastructure); bazate pe standarde naţionale şi internaţionale
INSPIRE cere statelor membre să cree- cunoscute (ISO 19115, Dublin Core, Open
ze metadate de calitate pentru datele spaţiale şi Geospatial Consortium, Comité Européen de
serviciile aferente acestora şi de asemenea să Normalisation, CDS, etc.) şi iniţiative din
actualizeze aceste metadate pentru a reflectă acelaşi domeniu (European Environment A,
orice modificare. Aceste metadate trebuie EcoInformatics, ISO TC211, etc.).
create de către Statele Membre în următorii doi În urma propunerii CEN (Comité Eu-
ani (trei ani de la adoptarea Directivei Inspire) ropéen de Normalisation) s-au adoptat ur-
pentru seturile de date specificate în Anexele I mătoarele standarde OGC (Open Geospatial
şi II ale Directivei 2007/2/CE a Parlamentului Consortium): ISO19115/ ISO19119
European şi a consiliului din 14 Martie 200 de Application profile for CSW (Catalog Service)
instituire a unei infrastructuri pentru informaţii 2.0 (CAT2 AP ISO19115/19)2 îmbunătăţite cu
spaţiale în Comunitatea Europeană (termen un număr de câmpuri suplimentare cerute în
2010) şi în următorii şase ani pentru seturile de
2
date specificate în Anexa III a aceleiaşi Directi- Vezi OGC:
ve (2013). http://www.opengeospatial.org/specs/?page=recommend
ation
- 71 -
mod explicit în propunerea iniţială INSPIRE Identificatorii unici geografici sunt o al-
(drepturi de utilizare, complianţă, etc.). tă componentă cheie în definirea specificaţiilor
În ceea ce priveşte România, trebuie pentru datele spaţiale. Rolul identificatorilor5
avut în vedere că eventualele metadate existen- este acela de a:
te pentru seturile de date să fie adaptate noilor  Referenţia fiecare informaţie ge-
cerinţe. Pentru noile seturi de date create trebu- ografică într-un mod discret din
ie să se creeze metadatele în conformitate cu raţiuni de accesibilitate, gestio-
standardele adoptate în ISPIRE. nare şi de furnizare de date;
Este necesară cuantificarea resurselor  Asigură un mecanism pentru co-
necesare (timp de lucru şi termenele implicate) respondenţa încrucişată drept
pentru crearea şi actualizarea metadatelor suport pentru interoperabilitate
compliante cu INSPIRE, adaptarea metadatelor (ex. axul stradal şi reprezentarea
existente precum şi crearea metadatelor pentru străzilor sub formă de poligon;
seturile de date ce urmează a fi create. adresele poştale şi clădirile,
O altă măsură necesară este aceea de a etc.);
dezvolta şi testa un proiect pilot ce va include  Asigură suport pentru agregarea
un portal pilot în conformitate cu OGC elementelor detaliate în seturi de
Geospatial Portal Reference Architecture, CEN date mult mai mari (ex. culturi şi
TC287 European Profiles si cu standardele ISO alte elemente pentru a forma
19115/19.3 ferme);
Sensibilizarea publicului şi a tuturor  Permite derivarea automată a se-
părţilor implicate în furnizarea şi utilizarea turilor de date;
datelor geospaţiale cu privire la necesitatea În momentul de faţă există studii efec-
metadatelor în fluxul de lucru de zi cu zi. tuate de către EuroGeographics Cadastre and
Un exemplu cuprinzător îl reprezintă ca- Land Registry Expert Group6 cu privire la rolul
talogul de servicii EuroMapFinder4 lansat pe parcelelor şi a identificatorilor acestora. Acest
data de 25 Ianuarie 2006, catalog bazat pe ISO studiu se bazează pe studii anterioare efectuate
19115. În acest catalog sunt cuprinse descrieri de Working Party on Land Administration
pentru seturi de date furnizate de către 18 (WPLA) în anul 20047.
membri al EuroGeographics, acest catalog Concomitent cu eforturile făcute de că-
putând fi accesat folosind aşa numitele servicii tre Data Specifications Drafting Team mai
de descoperire (discovery service). există un număr mare de proiecte în curs de
Unul din scopurile principale ale IN- desfăşurare ale căror obiective sunt orientate
SPIRE este acela de a determina tipurile de date către realizarea specificaţiilor de date armoniza-
specifice necesare în cadrul European SDI. Cu te. Dintre acestea amintim:
alte cuvinte: care sunt lucrurile existente în - EuroSpec,
lumea reală ce vor fi reprezentate drept seturi - Reference Information Specifications for
de date spaţiale şi cum anume se vor descrie Europe (RISE8),
acele lucruri în contextul standardelor IT astfel - Marine Overlays on Topography for Annex
încât utilizarea lor ulterioară să se facă cât mai II Valuation and Exploitation (MOTIVE9)
uşor posibil. - SDIGER10,
INSPIRE Data Specification Drafting
Team lucrează cu ISO 19131, ISO ce include 5
Vezi INPIRE Architecture and Standards Position
descrieri ale schemelor de aplicaţie, cataloage- Paper, http://inspire.jrc.it/ - arhiva de documente
lor de elemente, sistemelor de referinţă spaţiale 6
Vezi lista de grupuri de experti EuroGeographics:
şi temporare şi calitatea informaţiilor incluse. http://www.eurogeographics.org/eng/05_groupsa.asp
7
Vezi UN WPLA Guidelines on Real Property Units and
3 Identifiers
Un astfel de exemplu este descris la urmatoarea adresa: 8
Vezi RISE:
ttp://www.conterra.de/en/misc/news/detail.asp?id=343
4 http://www.eurogeographics.org/eng/03_RISE_overview
Vezi http://www.euromapfinder.net
.asp
9
Vezi MOTIVE: http://www.marinexml.net/
- 72 -
- EuroRoad11. Se pare că acest aspect este cel mai difi-
Directiva INSPIRE cere Statelor Mem- cil deoarece acesta implică politicile de acces la
bre să creeze şi să asigure funcţionalitatea date, drepturile asupra datelor, partajarea de
următoarelor servicii de date spaţiale şi date şi nu în ultimul rând comercializarea aces-
metadate: tora.
 Servicii de încărcare date Până în momentul de faţă nu s-au reali-
(upload); zat în România Infrastructuri Naţionale de Date
 Servicii de descoperire Spaţiale. Totuşi au fost încercări de-a lungul
(discovery); timpului dar se poate spune că prima realizare
 Servicii de vizualizare; concretă în această direcţie s-a făcut în anul
 Servicii de descărcare de date 1997 o dată cu formarea unui Forum pentru
(download); Informarea Societăţii.
 Servicii de transformare; Tot în anul 1997 s-a adoptat Hotărârea
Aceste servicii trebuie să fie uşor de uti- de Guvern 308/1997 - definirea şi crearea unei
lizat şi trebuie să poată fi accesate via Internet Strategii de Informare la nivel Naţional. Printre
sau oricare alte mijloace potrivite de telecomu- obiective se pot enumera:
nicaţii accesibile publicului. Până în anul 2009  Stabilirea unei infrastructuri na-
va trebui să se realizeze un Geo-portal al Co- ţionale de informare pentru faci-
munităţii, portal prin care Statele Membre vor litarea comunicaţiei între admi-
oferi acces la serviciile mai sus menţionate. nistraţia publică locală şi cea
O problemă uşor de identificat ar fi reti- centrală;
cenţa producătorilor de date în a-şi expune  Dezvoltarea unei industrii naţio-
resursele de date spaţiale pe Internet fără a nale în domeniul comunicaţiilor,
exista un control. O prioritate o reprezintă în special încurajarea sectorului
modalităţile de control şi securizarea accesului de software;
la resursele de date:  Extinderea infrastructurii de co-
 Securizarea datelor - sau mai municaţie în localităţile rurale;
precis a software-ului care asi- În anul 2002 a apărut aşa-numita Strate-
gură accesibilitatea la acestea; gie Naţională pentru noua economie şi imple-
 Metode care să poată "ştampila" mentarea Societăţii Informaţionale13.
în mod unic datele sursă; În anul 2003 s-a introdus un "Sistem
 Un mediu legal care să asigure Electronic Naţional" - un portal al Guvernului.
protecţie şi să furnizeze modali- Acest portal asigură un punct de acces centrali-
tăţi de pedepsire în cazul în care zat şi securizat la toate informaţiile şi serviciile
datele sunt furate. legate de guvernare. Acest portal este cunoscut
Există deja numeroase proiecte în curs sub denumirea de e-Guvernare.
de derulare care s-au confruntat cu astfel de De atunci au mai existat câteva proiecte
probleme: Ordonance Survey GB finanţate de Uniunea Europeană orientate către
(Magnesium), North-Rhine Wesphalia, informaţii geografice: WELL-GIS, PANEL-GI,
Swisstopo12, BKG Germany (Geoportal.Bund), ABDS pentru CEEC.
Lantmateriet, Dutch Kadaster şi altele. ANCPI a avut şi are în curs de derulare
Conform directivei INSPIRE Statele o serie de proiecte internaţionale care au avut şi
Membre vor fi nevoite să adopte măsuri în ceea vor avea ca rezultat seturi de date spaţiale. Ca
ce priveşte partajarea datelor spaţiale şi a servi- membru al EuroGeographics ANCPI a produs
ciilor între autorităţile publice până în anul 13
Vezi: http://mcti.ro/1324.html
2009.
10
Vezi SDIGER: http://sdiger.unizar.es/
11
Vezi EuroRoad: http://www.euroroad.org/php/start.php
12
Vezi http://geocat.ch
- 73 -
date EuroGlobalMap14 şi EuroBoundaryMap15. scopuri militare. În urma incidentului aviatic
Un alt proiect este EuroRegionalMap16. din anul 198318 sistemul NAVSTAR GPS a
În cadrul programelor PHARE, ANCPI ajuns să fie disponibil şi sectorului civil, acesta
a fost sau încă este implicată în: având utilizări cum ar fi: navigaţie, cartografie,
 PHARE 2003: programul a în- topografie, comerţ, telecomunicaţii etc.
ceput în Iunie 2003 şi s-a focali- GLONASS19 reprezintă sistemul de na-
zat pe crearea suportului necesar vigaţie satelitară dezvoltat de fosta Uniune
Land Parcel Identification Sovietică, fiind întreţinut şi coordonat în pre-
Scheme şi anume ortofotograme. zent de Forţele Aeriene Ruse. Acest sistem este
Actualizarea acestor atât o alternativă cât şi o completare a
ortofotograme este planificată să NAVSTAR GPS şi a viitorului sistem
aibă loc din trei în trei ani (cinci GALILEO.
în cinci ani după alte surse). În urma unui raport emis la data de
 PHARE 2004: program care a 10.05.2005 s-a constat că 14 sateliţi GLONASS
vizat dotarea centrelor cadastrale sunt încă pe orbită. Se ştie că guvernul rus a
regionale şi instruirea personalu- aprobat în august 2001 programul federal
lui. GLONASS pentru perioada 2002-2001, pro-
PHARE 2006: program care a vizat re- gram conform căruia până în anul 2008 se vor
ţeaua naţională de staţii GPS. stabili un minim de 18 sateliţi operaţionali iar
2.2 Servicii de poziţionare globala până în anul 2010 se va ajunge la capacitate
Termenul Global Navigation Satellite maximă şi anume 24 de sateliţi.
System (GNSS) a fost introdus pentru a desem- În anul 2007 Rusia şi India au semnat
na toate sistemele de navigaţie bazate pe sate- un acord în ceea ce priveşte restaurarea şi atin-
liţi. În timp s-a impus diferenţierea între GNSS- gerea acoperirii globale a GLONASS până în
1, compus din Global Positioning System anul 200920.
(GPS) (sistemul de navigaţie al Departamentu- În ceea ce priveşte sistemul GLONASS
lui de Apărare al Statelor Unite ale Americii), şi alte sisteme de navigaţie, programul mai sus
GLONASS (sistemul de navigaţie al Departa- menţionat cuprinde şi activităţi ce vor asigura
mentului de Apărare al Federaţiei Ruse) şi interoperabilitate şi compatibilitate cu sistemele
EGNOS (sistemul de navigaţie European) şi deja existente sau cu cele ce se vor implementa.
viitorul GNSS-2 care va fi compus din GPS, Alte obiective sunt standardizarea, protecţia
GLONASS, GALILEO şi EGNOS. frecvenţei, colaborări în vederea dezvoltării de
NAVSTAR GPS17 este momentan sin- noi echipamente de recepţie şi sisteme de îm-
gurul GNSS care funcţionează la capacitate bunătăţire a semnalului.
maximă. Acesta beneficiază de o constelaţie de GALILEO21 reprezintă un sistem de na-
cel puţin 24 de sateliţi care transmit semnale vigaţie (GNSS) ce urmează a fi implementat de
precise cu ajutorul cărora se pot determina către Uniunea Europeană şi Agenţia Spaţială
locaţia, viteza, direcţia şi timpul unui receptor Europeană, sistem ce ar trebui să fie funcţional
GPS. până în anul 201322. GALILEO a făcut un prim
Dezvoltat şi întreţinut de către Depar- pas după lansarea în decembrie 2005 a primului
tamentul de Apărare al Statelor Unite ale Ame- satelit.
ricii acest sistem a fost utilizat iniţial doar în 18
Vezi:
14
S-a ajuns deja la versiunea 2 http://en.wikipedia.org/wiki/Korean_Air_Lines_Flight_0
15
Fost SABE – vezi 07
19
http://www.eurogeographics.org/eng/04_sabe.asp GLObal'naya NAvigatsionnaya Sputnikovaya Sistema
20
16
Vezi Vezi:
http://www.eurogeographics.org/eng/03_projects_eurore http://timesofindia.indiatimes.com/India_joins_Russian_
gionalmap.asp GPS_system/articleshow/1502481.cms
21
17
NAVigation Signal Timing And Ranging Global European Satelitte Radion Navigation System
22
Positioning System Vezi: http://news.bbc.co.uk/1/hi/sci/tech/7120041.stm
- 74 -
Cu ajutorul GALILEO se doreşte să se Satellite Based Augmentation System
asigure măsurători cu o precizie mai mare decât (SBAS) reprezintă un sistem care asigură măsu-
cea oferită de GPS şi GLONASS, servicii de rătorilor la nivel regional prin folosirea mesaje-
poziţionare mai bune la latitudini mai mări şi de lor adiţionale transmise de către sateliţi. În
asemenea se doreşte un sistem GPS indepen- general un astfel de sistem este compus din mai
dent pe care ţările Europene se pot baza. multe staţii fixe ale căror coordonate au fost
Alte sisteme de navigaţie GPS care sunt precis determinate. Cu alte cuvinte este un
implementate sau în curs de implementare sunt: sistem de navigaţie cu ajutorul sateliţilor care
Beidou Navigation System reprezintă suportă DGPS sau Differential GPS, sistem
un proiect al Chinei care doreşte realizarea unui creat pentru îmbunătăţi sistemul GPS prin
sistem de navigaţie independent. În momentul recepţionarea (şi îmbunătăţirea) semnalelor
de faţă Beidou-1 cuprinde patru sateliţi geosta- transmise de sateliţi.
ţionari, aceştia neasigurând decât o suprafaţă În momentul de faţă sunt implementate
restrânsă de acoperire. Chină doreşte realizarea sau sunt în curs de implementare următoarele
unui sistem global, astfel se pare că Beidou-223 sisteme:
2 va curpinde 35 de sateliţi. Wide Area Augmentation System
Indian Regional Navigational Satellite (WAAS)-reprezintă un sistem de îmbunătăţire a
System (IRNSS) reprezintă un sistem de navi- acurateţei, integrităţii şi disponibilităţii a GPS a
gaţie autonom dezvoltat de către Indian Space cărui operator este United States Federal
Research Organisation24. Motivul principal al Aviation Administration (FAA). Scopul acestui
creării unui astfel de sistem îl reprezintă faptul sistem este acela de a permite aeronavelor să se
că în situaţii conflictuale nu se garantează bazeze pe GPS pe toată durata zborului. WAAS
accesul la NAVSTAR-GPS. Proiectul a fost foloseşte o reţea de staţii de referinţă fixe aflate
aprobat în mai 2006 având ca termen de execu- în America de Nord şi Hawaii pentru a măsură
ţie anul 2012. Primul satelit va fi lansat în anul variaţiile ce apar în semnalele transmise de
2009.25 sateliţii GPS. Toate măsurătorile făcute de
Quasi-Zenith Satellite System (QZSS) staţiile de referinţă sunt transmise către staţiile
reprezintă un sistem de poziţionare local com- de comandă, staţii de comandă ce sunt respon-
pus din trei sateliţi propus de către Japonia. sabile de generarea şi transmiterea mesajelor de
Aprobat de către guvernul Japonez în anul 2002 corecţie către sateliţii geostaţionari WAAS.
acest proiect este dezvoltat de către echipa Aceşti sateliţi vor transmite la rândul lor mesa-
Advanced Space Business Corporation jele de corecţie înapoi care receptorii GPS
(ASBC), echipa ce cuprinde Mitsubishi Electric capabili de a recepţiona semnale WAAS
Corp., Hitachi Ltd., şi GNSS Technologies Inc. ajutându-le astfel în determinarea locaţiilor cu o
De asemenea şi în cazul acestui proiect se acurateţe sporită.
doreşte ca primul satelit să se lanseze în anul European Geostationary Navigation
2009. Overlay Service (EGNOS) reprezintă primul
Pentru a îmbunătăţi aşa-numitele atribu- proiect european în ceea ce priveşte navigaţia
te ale sistemelor de navigaţie, atribute cum ar fi pe bază de sateliţi. Acest serviciu aduce îmbu-
acurateţea, încrederea şi disponibilitatea, se nătăţiri la cele două sisteme militare existenţe
folosesc în calcule informaţii externe cum ar fi GPS şi GLONASS permiţând astfel utilizarea
sursele de erori (desincronizarea ceasurilor, acestora în aplicaţii critice cu privire la siguran-
efemeridele sau întârzierile cauzate de ionosfe- ţă publică.
ră). EGNOS a devenit funcţionat în 2005 şi
reprezintă o piatră de temelia în ceea ce se
23
24
Cunoscut si sub numele de COMPASS doreşte a fi strategia europeană legată de
Vezi: GNSS. EGNOS reprezintă prima componentă a
http://www.livemint.com/2007/09/05002237/India-to-
build-a-constellation.html
infrastructurii European SatNav şi este precur-
25
Vezi: http://www.rediff.com/news/2007/sep/27gps.htm sorul serviciilor oferite de către GALILEO.
EGNOS cuprinde trei sateliţi geostaţionari şi o
- 75 -
reţea de 47 de elemente aflate în 41 de locaţii în navigaţie diferenţiala(D-GNSS) şi/sau cinema-
22 de ţări. Acest serviciu permite utilizatorilor tica în timp real (RTK-Real Time Kinematic).
săi determinarea poziţiei acestora cu o acurateţe Serviciul se bazează pe un standard de disemi-
de doi metri (în comparaţie cu aprox. 20 metri nare a datelor numit Networked Transport of
cât oferă GPS şi GLONASS). Radio Technical Commission for Maritime
EGNOS este dezvoltat de către Agenţia Services (RTCM) via Internet Protocol (Ntrip).
Spaţială Europeană (ESA), Comisia Europeană Ntrip se bazează pe HTTP v1.1 (Hypertext
şi European Organization for the Safety of Air Transfer Protocol) şi a fost creat pentru transfe-
Navigation (EUROCONTROL). rul datelor pentru corecţii diferenţiale (ex:
EGNOS este în acest moment pe deplin formatul RTCM-104) către utilizatori staţionari
funcţional şi se află în fază pre-operaţională, sau mobili, prin intermediul internetului, permi-
fază în care sistemul vă fi supus unor teste de ţând conexiuni multiple de la diverşi clienţi
certificare cu privire la utilizarea acestuia în (PC, Laptop, PDA sau receptor GPS) la server-
aplicaţii ce implică siguranţă publică. ul care transmite datele. Ntrip permite accesul
Pentru a se asigura accesibilitatea la internet prin reţele mobile bazate pe IP, retelul
semnalul EGNOS şi în ariile problematice cum sunt GSM, GPRS, EDGE sau UMTS.
(zone urbane) s-a recurs la Signal-In-Space Multi-functional Satellite Augmentation
Through Interenet (SISNet), tehnologie care System (MSAS) reprezintă sistemul de îmbună-
permite ca acest sistem de navigaţie cu precizie tăţire al GPS creat şi implementat de către
mare să fie disponibil în timp real prin interme- Japan Civil Aviation Bureau (JCAB) pentru
diul Internetului. Astfel dacă un utilizator are navigaţia aeriană. Acest sistem furnizează
acces la internet (GSM, GPRS, CDMA) acesta informaţii GPS către aeronave prin Multi-
poate avea acces şi la EGNOS indiferent de functional Transport Satellite (MTSAT).
condiţiile de vizibilitate. Alte sisteme de acest gen sunt:
EUREF Permanent Network (EPN) -  Satellite Navigation Augmentation
reprezintă reţeaua de staţii permanente din System (SNAS - China) compus din doi
Europa. Aceste staţii au receptori GPS de mare sateliti geostationari – în faza de testare;
precizie care sunt capabili să recepţioneze  Ground-based Regional Augmentation
semnale GPS şi GLONASS. EPN joacă un rol System (GRAS - Australia) un sistem
important în menţinerea ETRS89 (European de tip SBAS/GBAS26;
Terrestrial Reference System). Toţi cei impli-  GPS Aided Geo Augmented Navigation
caţi în programul EPN sunt voluntari din cadrul sau GPS and Geo Augmented
a mai mult de 100 de agenţii său universităţi Navigation system (GAGAN - India) –
europene. în dezvoltare cu intentia de a fi
Aceste staţii au şi alte întrebuinţări de operational în 2008;
natură ştiinţifică cum ar fi monitorizarea nive- la care se pot adăuga sisteme comerciale cum ar
lului mării, a stării vremii etc. fi:
În cadrul EUREF s-a hotărât în anul  StarFire Navigation System;
2002 realizarea unei infrastructuri GNSS ce  Starfix DGPS System;
avea ca scop transmiterea în timp real a datelor  OmniStar, etc.
GPS prin intermediul internetului. După 1990 s-a înregistrat şi în România
EUREF-IP se bazează pe staţiile perma- o dezvoltare a tehnologiilor de poziţionare
nente ale EUREF, şi este un proiect la care globală bazate pe sistemele de navigaţie cu
participă mai multe ţări europene între care şi sateliţi. În prezent cel mai utilizat sistem de
România, prin intermediul Facultăţii de Geode- navigaţie din România este sistemul american
zie din cadrul Universităţii Tehnice de Con- NAVSTAR-GPS. Agenţia Naţională de Cadas-
strucţii Bucureşti. tru şi Publicitate Imobiliară prin Direcţia de
Proiectul este axat pe utilizarea sistemu- Geodezie şi Cartografie monitorizează, contro-
lui GNSS-GPS în determinarea unor poziţii,
navigaţie şi monitorizare pe baza principiilor de 26
Ground Based Augmentation System
- 76 -
lează şi asigură buna funcţionare a Reţelei transferate prin mijloace moderne - internet,
Naţionale de Staţii GPS Permanente (RN-SGP). GSM, GPRS, radio) şi extinderea sferei servici-
Motivele creării RN-SGP sunt: ilor furnizate, în special prin furnizarea de
 realizarea unui sistem de referinţă spa- servicii DGPS. S-au stabilit în anul 2004 încă
tio-temporar; două astfel de staţii - Craiova şi Constanţa, alte
 utilizarea observaţiilor satelitare pentru cinci staţii instalându-se în anul 2005 - Deva,
determinarea poziţiei punctelor din Re- Baia Mare, Bacău, Oradea şi Sfîntu Gheorghe.
ţeaua Geodezică Naţională; Etapa 4 - 2005-2006 - Modernizarea şi
 utilizarea observaţiilor satelitare pentru extinderea RN-SGP prin instalarea a 15 staţii
determinarea poziţiei punctelor din alte GPS permanente noi.
reţele de sprijin planimetrice şi altime- Etapa 5 - 2006-2007 - Continuarea ex-
trice; tinderii RN-SGP prin instalarea de zece noi
 utilizarea observaţiilor satelitare pentru staţii permanente ce vor asigura o zonă de
determinarea unor puntce de interes; acoperire de cca. 50 de km în jurul acestora pe
 utilizarea observaţiilor satelitare pentru tot cuprinsul României.
navigaţia maritimă, aeriană şi terestră; Alte patru staţii GPS permanente au fost
 utilizarea observaţiilor satelitare pentru integrate în EUREF-EPN: Bacău (BACA), Baia
monitorizarea poziţiei şi a vitezei de de- Mare (BAIA), Constanţa (COST) şi Deva
plasare a unor obiecte aflate în mişcare (DEVA).
(autovehicule, vapoare, avioane); Etapa 6 - 2007-2008 - Modernizarea şi
continuarea extinderii RN-SGP, concomitent cu
 utilizarea observaţiilor satelitare în cer-
pregătirea asimilării noii tehnologii furnizate de
cetarea ştiinţifică;
sistemul european de navigaţie GALILEO,
Etapele realizării şi dezvoltării RN-SGP sunt
preconizat a fi dat în funcţiune în anul 2008.
următoarele (sursa: http://www.cngcft.ro):
Se urmăreşte acoperirea uniformă a în-
Etapa 1 - anul 1999 - Implementarea
treg teritoriu al României, se doreşte ca distanţă
primei staţii GPS permanente din România.
maximă între staţii de fie de 70 de km în anul
Această staţie permanentă a fost instalată la
2008.
Facultatea de Geodezie (Universitatea Tehnică
Staţiile GPS Permanente amplasate în
de Construcţii Bucureşti) şi a fost inclusă în
locaţiile Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Deva,
reţeaua europeană EUREF-EPN. Această staţie
Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Timişoara
a devenit din anul 2005 şi staţie IGS (Serviciul
International GNSS); sunt echipate cu senzori meteorologici ce tip
MET 3A, senzori ce înregistrează cu precizie,
Etapa 2 - 2000-2003 - Stabilirea RN-
la interval de un minut, temperatura, presiunea
SGP ca reţea "pasivă" (colectare a datelor
şi umiditatea locului în care este aplasata staţia
satelitare şi transferul lor prin mijloace clasice)
respectivă. Datele sunt disponibile on-line sub
incluzând un număr de cinci staţii instalate la
forma unor grafice la adresa:
Brăila, Cluj, Sibiu, Suceava şi Timişoara.
http://www.cngcft.ro /dgc/rnsgp.htm - catego-
Etapa 3 - 2004-2005 - Stabilirea Reţelei
ria Meteo.
Naţionale Extinse de Staţii GPS Permanente
(RNE-SGP), ca reţea activă de colecta-
re/transmisie a datelor (primare şi derivate,
Bibliografie
[1]. Masser, I. (2005): GIS Worlds – Creating Spatial Data Infrastructures, ESRI Press
[2]. Onsrud, H. J. (2007): Research and Theory in Advancing Spatial Data Infrastructure Concepts, ESRI Press
[3]. http://inspire.jtc.it
- 77 -
The current state of play in National Spatial Data Infrastructures and Differential Correction GPS
Services
Abstract
Creating Spatial Data Infrastructures is a priority these days for most of the Member States of
the European Union.
Creating such an infrastructure in Romania is imperative as activities such as managing
emergency situations, developing scenarios for preventing disasters, scenarios for population eviction and
scenarios for intervention are based on decisions made upon geographic data.
Key words: GPS, INSPIRE, metadata, differential correction.
- 78 -
INFORMAŢII-EVENIMENTE
DIVERSE
Reperul fundamental de nivelment.
Trebuie şi pe această cale tras un semnal de alarmă cu privire la starea reperului funda-
mental de nivelment de la Tariverde-Cogealac.
Pentru început vă prezentăm situaţia reperului la 1 noiembrie 2007:
 În fotografia 1 este prezentată o vedere de ansamblu a reperului fundamental.
 În cea de-a doua imagine se prezintă intrarea în construcţia care ar trebui să protejeze re-
perul fundamental. După cum se vede această construcţie nu mai are uşa metalică ce res-
tricţiona accesul la reper.
 Imaginea 3 ne prezintă intervenţia “benefică” a omului pentru protejarea reperului.
Fotografia 1. Vedere de ansamblu
- 79 -
Fotografia 2. Accesul la reper
Fotografia 3. Reperul de nivelment
- 80 -
După o perioadă de timp (aproape un an) am revenit la reper, după prezentarea stării reperu-
lui Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Direcţia de Geodezie şi Cartografie, şi
am fotografiat starea acestuia.
După cum se poate observa şi din imaginea de mai jos (Fotografia 4) situaţia nu s-a modifi-
cat, în bine, prea mult. La prima vedere pare că cineva a făcut puţină curăţenie dar evident măsuri
care să ducă la conservarea în timp a acestui reper fundamental nu au fost luate.
Fotografia 4. Accesul la reper după un an
În cea de cincea imagine se prezintă situaţia actuală a reperului. Oarecum “este protejat”.
Întrebarea care se pune este următoarea: Există, în România anului 2008, o instituţie a sta-
tului care trebuie (sau ar trebui) să conserve un reper de nivelment fundamental? Situaţia nu stă
prea bine nici în ceea ce priveşte conservarea punctelor geodezice de însemnătate deosebită pentru
geodezie şi nu numai.
- 81 -
Fotografia 5. Reperul de nivelment. Situaţie actuală
- 82 -
Despre REVISTĂ
CUM FACEM REVISTA UGR
(Material din partea Colegiului de Readacţie)
Materialele care apar în revistă.

Cu foarte mici excepţii, tot conţinutul revistei reprezintă contribuţia personală a membrilor
uniunii care doresc să-şi prezinte realizările şi să împărtăşească din experienţa lor profesională.
Din punct de vedere al tematicii abordate, nu există stabilite criterii restrictive, singura ce-
rinţă fiind ca aceasta să aibă legătură cu activitatea profesională a membrilor uniunii. Este relativ
dificil de făcut o trecere în revistă a tuturor temelor pe care Colegiul de Redacţie le consideră accep-
tabile în condiţiile actuale. În principiu, considerăm că pot fi publicate toate materialele care tratea-
ză diversele aspecte ale profesiunii noastre şi care pot prezenta interes chiar şi pentru un număr res-
trâns de specialişti. Desigur, dorinţa Colegiului ar fi să se găsească în situaţia de a avea la dispoziţie
mai multe texte decât strictul necesar pentru alcătuirea unui număr de revistă, din care să poată se-
lecta pe cele mai interesante pentru cât mai mulţi dintre cei pentru care apare această publicaţie.
Calitatea materialelor publicate.

Textele pe care, după multe insistenţe, reuşim să le adunăm pentru a putea încropi un număr
de revistă, trebuie „filtrate” pentru a păstra, totuşi, un nivel acceptabil publicaţiei. În acest scop, se
apelează la referenţi, persoane cu un nivel profesional atestat, de regulă cadre didactice universitare
şi doctori în specializările activităţii noastre. Referenţii au datoria să citească atent textele încredin-
ţate şi, fie să avizeze favorabil publicarea lor, fie să comunice autorului (autorilor) observaţiile lor şi
să încerce împreună să ajungă la o formă acceptabilă, fie să respingă, cu argumente, publicarea, da-
că apreciază că materialul respectiv este total necorespunzător.
Subliniem că, din punctul de vedere al Colegiului, responsabilitatea pentru conţinutul unui
material revine în primul rând autorilor, dar şi referentului care a avizat publicarea lui. În această
ordine de idei, chiar dacă unul sau mai mulţi membri ai colegiului pot avea opinii negative privind
calitatea unui material avizat pentru publicare, el sau ei nu pot împiedica includerea acestuia în re-
vistă, cât timp a fost acceptat de un referent care îi dă girul prin autoritatea sa profesională. O pozi-
ţie similară avem şi în ce priveşte eventualele greşeli de ortografie sau de exprimare: considerăm că
este datoria autorilor să fie preocupaţi de modul sub care se exprimă în scris. De asemenea, conside-
răm că este obligaţia referenţilor să acorde atenţie şi acestor aspecte, pe care nu le putem considera
secundare, şi să le semnaleze autorilor în vederea corecturilor necesare. În sfârşit, referenţii au dato-
ria să verifice respectarea structurii textelor, aşa cum a fost stabilită de către Colegiul de Redacţie şi,
dacă este cazul, să ceară autorilor încadrarea în cerinţele stabilite pentru publicare.
Structura articolelor.
Pentru a asigura uniformitatea prezentării, este necesar ca toate textele trimise spre publicare
să respecte structura descrisă succint mai jos:
De regulă, un articol nu va depăşi 12 pagini. Dacă este cazul, se poate lua în considerare se-
pararea acestuia în două sau mai multe părţi şi publicarea, sub această formă, în mai multe numere
consecutive.
Articolele vor include la început un rezumat de cel mult şase rânduri în care este expusă
succint tematica abordată. Rezumatul va fi însoţit şi de traducerea sa în engleză.
De asemenea, se va transmite traducerea în engleză a titlului articolului, în vederea include-
rii acesteia în cuprins, pe lângă titlul original.
Dacă autorii apreciază că este util, articolele pot fi divizate în mai multe capitole, numerota-
te corespunzător.
- 83 -
În principiu, articolele care au caracter tehnic vor fi însoţite de bibliografie, mai ales dacă în
cadrul articolului sunt utilizate noţiuni şi relaţii preluate din alte publicaţii. În acest caz, este obliga-
toriu ca în textul articolului să se facă trimiteri explicite la publicaţiile incluse în bibliografie (auto-
rul şi anul apariţiei, pagina sau paginile).
Tehnoredactarea.
Din motivele prezentate mai sus, Colegiul de Redacţie nu poate asigura tehnoredactarea tex-
telor propuse spre publicare în revistă, asumându-şi doar eventualele „retuşuri” nesemnificative.
Considerăm că şi în situaţia în care am dispune de personalul necesar pentru tehnoredactare, aceasta
ar trebui totuşi asigurată de către autori, cei mai în măsură să se asigure că plasarea şi dimensiona-
rea figurilor sau tabelelor, încadrarea în pagină, etc. corespund intenţiilor lor.
Pentru a asigura forma unitară a textelor publicate în revistă, este necesar să fie respectate o
serie de norme relative la dimensiunile paginii, tipul şi dimensiunea literelor, etc. Astfel, textele vor
fi transmise în format digital MS Word (.doc) versiunea 2003 sau anterioară.
La sfârşitul acestor note este inclus un „model” de articol, unde pot fi găsite toate precizările
necesare.
Cei interesaţi pot solicita şi primi modelul de articol, în format MS Word, de la oricare din-
tre adresele de contact ale Colegiului de Redacţie menţionate mai jos. Acest model poate fi utilizat
ca „şablon” pentru tehnoredactarea articolelor înaintate Colegiului de Redacţie în vederea publică-
rii. Pentru aceasta, componentele „şablonului” (titlul articolului, numele autorilor, rezumatul, de-
numirile capitolelor, paragrafele, ecuaţiile, figurile, tabelele, etc.) trebuie înlocuite, păstrând forma-
tul din model, cu cele ale articolului respectiv.
Comunicarea Colegiului de Redacţie cu membrii UGR.

Este evident că, pentru atragerea unui număr cât mai mare de membri ai UGR în activitatea
de realizare şi de răspândire a revistei, este absolut necesară asigurarea unei comunicări permanente
dintre Colegiul de Redacţie şi colegii noştri răspândiţi de tot teritoriul ţării. Din păcate acest dezide-
rat nu a putut fi deocamdată atins, din cele mai diverse motive, dintre care principalul este că la Co-
legiul de Redacţie nu am reuşit încă să intrăm în posesia datelor de contact ale preşedinţilor de aso-
ciaţii locale şi ale corespondenţilor regionali.
Considerăm că un rol major în creşterea numărului de materiale primite spre publicare îl pot
avea corespondenţii regionali aleşi la Consiliul Naţional din aprilie 2006:
Constantin Chirilă, Carmen Grecea,
Francisc Lengyel, Liviu Pologea,
Marian Popescu, Ionuţ Săvoiu,
Cristian Trufaş, Ricu Ţurcanu.
De asemenea, apreciem că ANCPI, ca instituţie care girează la nivel naţional domeniile în
care ne desfăşurăm activitatea profesională, ar trebui să uzeze şi de cadrul oferit de revista de speci-
alitate pentru a-şi face cunoscută activitatea, preocupările, intenţiile de viitor.
Facem şi pe această cale un apel către toţi cei menţionaţi mai sus să contacteze Colegiul de
Redacţie şi să vină cu propuneri de materiale în vederea publicării. Îi asigurăm că vor fi primiţi cu
totală receptivitate şi cu toată solicitudinea.
Colegiul de Redacţie poate fi contactat prin intermediul următoarelor persoane şi adrese:
Constantin Moldoveanu
ugr.revista@gmail.com
(preşedinte)
Constantin SĂVULESCU
savulescu.revista@gmail.com
(vicepreşedinte)
Vasile NACU
nacuvasil@cngcft.ro
(secretar)
- 84 -
Notă
În data de 19 octombrie 2006 a avut loc o şedinţă a Colegiului de Redacţie în care s-a apro-
bat structura prezentei ediţii a Revistei de Geodezie, Cartografie şi Cadastru şi s-au reparti-
zat responsabilităţile membrilor colegiului, după cum urmează:
Ana Cornelia BADEA Tehnoredactare şi revizie finală
Constantin COŞARCĂ Noutăţi tehnice şi tehnologice
Mihai FOMOV Cărţi noi, evenimente
Valeriu MANOLACHE Reclame şi anunţuri, legătura cu APGCC
Ioan STOIAN Legătura cu ANCPI şi corespondenţii regionali
Teze de doctorat, legătura cu preşedinţii comisiilor
Doina VASILCA
UGR, referate la doctorat
- 85 -
Acesta este titlul articolului, Times New Roman 14 bold*)

Prenume1 NUME11, Prenume2 NUME22, Prenume3 NUME33, Times New Roman 12 bold
Rezumat
Prezentare succintă, pe maxim şase rânduri, a temei articolului şi, eventual, a concluziilor, Times
New Roman 10.
Cuvinte cheie: cuvânt1, cuvânt2, cuvânt3 (cel mult 4 „cuvinte cheie” care caracterizează conţi-
nutul articolului; de exemplu: GPS, transformări de coordonate – aici „transformări de coordonate” este
considerat un singur cuvânt cheie).
*)
Aici se introduce de către autori, dacă este cazul, o notă privind “istoria” articolului (de exemplu: Articolul a fost prezentat sub formă de comunica-
re la Seminarul Ştiinţific al Facultăţii de Geografie). Tot aici se va introduce de către redacţie numele referentului care a avizat publicarea articolului
1
2
3
identificare Autor_2
identificare Autor_3
1. Introducere
Acesta este un paragraf din corpul arti-
MODEL
identificare Autor_1 (de exemplu: doctor inginer, cercetător ştiinţific la Institutul Spaţial Român, v.popescu@nasa.ro
pentru figura 2 (trecerea de la două coloane la

una şi invers se realizează prin înserarea de sec-
colului. Textul se scrie pe două coloane de ace- ţiuni: meniul Insert/ Break…/ Continous) şi
eaşi lăţime (8,15 cm) separate printr-un spaţiu modificarea corespunzătoare a formatului (me-
de 0,7 cm. Formatul paginii este A4 (210 mm x niul Format/Columns…).
297 mm). Marginile superioară şi inferioară X  X 0  (1  m)RX (1)
sunt de câte 2,5 cm. Marginile din dreapta şi
stânga sunt de câte 2,0 cm. Header-ul este la
1,8 cm, iar footer-ul este la 1,9 cm.
Sub titlul articolului se va trece prenu-
mele şi numele autorului (autorilor), fără titluri.
Alte date privind autorul (autorii) se vor trece
ca note de subsol (titluri ştiinţifice, funcţia şi
locul de activitate, adresa de contact).
2. Completări
Toate figurile, inclusiv fotografiile vor
fi numerotate (Figura n). Figura 1
De asemenea vor fi numerotate tabelele De fapt, modificările de formate, insera-
(Tabelul n). rea de secţiuni, alegerea stilurilor de scriere,
În text se vor face referiri explicite la etc. pot fi „ocolite” prin utilizarea prezentului
figuri, tabele şi relaţii (ecuaţii) prin indicarea model. Acesta va fi salvat sub o nouă denumire
numărului acestora. şi se va înlocui conţinutul său cu cel al artico-
Ecuaţiile, figurile şi tabelele se înscriu, lului respectiv.
dacă este posibil, pe coloană, ca în exemplele Dacă se consideră necesar, textul poate
de mai jos pentru ecuaţia (1) şi pentru figura 1. fi divizat în mai multe „capitole” intitulate şi
Dacă o ecuaţie, o figură sau un tabel nu numerotate corespunzător (în acest model sunt
pot fi încadrate pe lăţimea unei coloane, atunci prezente două capitole intitulate „Introducere”
vor fi plasate pe toată lăţimea paginii, menţi- şi „Completări”.
nând stilurile de scriere, aşa cum se poate vedea Deocamdată nu există posibilitatea tipă-
în exemplele de mai jos pentru Tabelul 1 şi ririi color a articolelor (din cauza costurilor
prea ridicate). Din acest motiv, toate figurile
- 86 -
(desene, grafice, fotografii) vor fi în alb/negru pagină. Astfel, figurile care sunt plasate pe o
(tonuri de gri). coloană vor avea lăţimea maximă de 8 cm, iar
Fotografiile (şi imaginile scanate) vor fi figurile plasate toată lăţimea paginii vor avea
aduse la rezoluţia 200 dpi şi vor fi reduse la o lăţimea maximă de 16,8 cm.
dimensiune convenabilă pentru încadrarea în
Tabelul 1. Coeficienţi constanţi pentru calculul coordonatelor x

a00= 0 a02= +3752,0831113 a04= + 0,3359081 a06= - 0,0000650
a10= +308753,6624770 a12= - 99,9263417 a14= - 0,0622277 a16= 0
MODEL
a20= + 75,3680307 a22= - 6,6747664 a24= + 0,0002353 a26= 0
a30= + 60,2152062 a32= - 0,0713034 a34= 0 a36= 0
a40= - 0,0148590 a42= - 0,0024545 a44= 0 a46= 0
a50= + 0,0142607 a52= 0 a54= 0 a56= 0
a60= + 0,0000012 a62= 0 a64= 0 a66= 0
GMNI
ALBI
CARE
4 SARC
OSRH 5
BRND VUTC
GHRG
3
6 BAND SGHE POIN
CURT ILDT CINC
LDST 2 PGNL
MOSN
7 8 MRCA
1
PISC
SLMN OSTR
CETA
CONS
Figura 2
După textul articolului se plasează bibli- model, urmărind minimizarea intervenţiilor Co-
ografia (vezi modelul). În bibliografie se vor legiului de Redacţie (în mod normal, acestea ar
insera numai lucrările la care se face efectiv trebui să se rezume doar la renumerotarea pagi-
referire în textul articolului, prin autor sau titlu nilor şi la eventuale retuşuri legate în special de
şi an încadrate între paranteze drepte (de exem- încadrarea în pagină).
plu: [Hoffmann, 1994] sau [Manualul ingineru- Dimensiunea „optimă” a unui articol es-
lui geodez, 1973]). te de şase pagini.
La sfârşit, se plasează un rezumat în Articole mai mari de 12 pagini vor fi
limba engleză (traducerea rezumatului de la în- admise numai în mod excepţional, dacă în Co-
ceputul articolului) precedat de titlul articolului, legiul de Redacţie se va aprecia că prezintă un
de asemenea tradus în engleză., precum şi echi- interes deosebit şi că reducerea spaţiului atribu-
valentele în engleză pentru „cuvintele cheie”. it ar afecta semnificativ posibilităţile autorului
În general, autorii sunt rugaţi să asigure (autorilor) de a-şi transmite corect şi complet
tehnoredactarea articolului conform prezentului mesajul dorit.
- 87 -
Bibliografie
[1]. Calistru, V., Munteanu, C. (1970): Curs de cartografie matematică, Institutul de Construcţii Bucureşti
[2]. Hoffmann, B., Wellenhof, Kienast, G. und Lichtenegger, H. (1994): GPS in der Praxis, Springer-Verlag Wien,
MODEL
New York
[3]. *** (1973): Manualul inginerului geodez, Editura Tehnică Bucureşti
Here is the title of the article, in English

Abstract
Here is the English translation of „Rezumat” (see the first page of this model).
Key words: word1, word2, … (here are the English translations of „cuvinte cheie” – see the first
page of this model).
- 88 -
NOI PT
REOZMEODŢEIIDDOECA
TBOSROALTVENŢI
2008
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

Facultatea de Geodezie
Specializarea GEODEZIE, ingineri-zi
1. Bârsan I. Vasile 15. Naumcea B.I. Vlad Alexandru
2. Berbece V. Bogdan Vasile 16. Nicolae R. Ani
3. Boroianu C. Bogdan Constantin 17. Oancia I. Darius Marius
4. Catană A. Cristian Alexandru 18. Olteanu I. Vlad Gabriel
5. Danielescu L. Oana 19. Pârvan E. Florin Adrian
6. Florescu C. Mădălina Cristina 20. Pelcea N. Alexandru Octavian
7. Florescu V. Bogdan 21. Petcu A. Elena
8. Folfă I. Cătălin 22. Sandu N. Georgiana
9. Humă M. Mihail Lucian 23. Sorta Gh. Vlad
10. Ispir Gh. George Gabriel 24. Tenchea P.C. Marius Florian
11. Jianu N. Radu 25. Vişan P. Stefania Valentina
12. Lăpuşneanu I. Adrian 26. Viscopoleanu A.N. Mihai
13. Manolache I. Florentina 27. Zamfir Gh. Cornelia
14. Mocanu D. Ionuţ Doru
Specializarea CADASTRU, ingineri-zi

1. Barbu C. Elena Cătălina 16. Ionaşcu G. Anamaria
2. Bîcu I. Anca 17. Lupu T. Oana
3. Burcea C. Carmen 18. Marian N. Anca Viorica
4. Chiriţă I. Cătălin Liviu 19. Mihalache Cosntantin Cosmin
5. Chiriţă I. Valeriu Georgian 20. Militaru M. Silviu Cătălin
6. Cioacă I. Ciprian George 21. Popa M. Liviu Alexandru
7. Cociş D. Florin 22. Popa-Kindilide V. Alexandra Doina
8. Crişu T. Larisa Daniela 23. Rotilă V. Ioana Cristina
9. Desculţu C. Vlad 24. Simion I. Rodica
10. Dinu N. Mihail 25. Soare F. Irina Florentina
11. Duică C. Serban Adrian 26. Tatu F. Alexandra
12. Gagu M. Diana Cristina 27. Toma Gh. Iuliana
13. Gradea V. Stefan Claudiu 28. Vasiliu I. Alina
14. Grigore C. Lucian Cristinel 29. Voicu S.T. Gabriela Mirela
15. Iancu Gh. Adrian 30. Vulcănescu A.R. Mircea George
- 89 -
NOI PT
REOZMEODŢEIIDDOECA
TBOSROALTVENŢI
2008 6
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA
Facultatea de Construcţii
1. Achiriloaiei Daniel Vasile 12. Naciu Cristian
2. Bota Claudiu Ioan 13. Pau Ioan Alexandru
3. Chelaru Alexandru Romulus 14. Popoi Alexandru
4. Coman Ionuţ 15. Roman Victoria
5. Călaru Marius Eugen 16. Sănducu Cristina
6. David Claudia 17. Zuieva Maria Monica
7. Dumitreasă Eugenia Flavia 18. Bâlc Rareş Dinu-Prom.2004
8. Giurgiev Miriana 19. Paier Alina-Prom.2007
9. Ionescu Alina 20. Muneran Daniel Ionuţ-Prom.2007
10. Jaraba Ana Maria 21. Spaiuc Cosmin Cristian-Prom.2007
11. Jercan Alina Oana 22. Sauciur Marica-Prom.2004
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

Facultatea de Ştiinţe
1. BAŞA A. ALEXANDRU 24. MELEG G. ANDREA ROXANA
2. BELALĂ P. CRISTINA NICULINA 25. MEZEI E. ANDREI
3. BINDEA S. LUCIA 26. MICLEA I. ANA MARIA
4. BLOTOR I. IOAN ADRIAN 27. MOLDOVAN V. IOAN
5. BODEA G. EMIL GRIGORE 28. MORAR S. ALIN COSMIN
6. BOLDIZSAR V. ILONA (IOZSA) 29. MORAR V. LUCIAN VASILE
7. BONTĂ I. MARIA DANIELA 30. NEAG G. ANDREEA MARIA
8. BURLAN I. ADINA MARIA 31. NEAMŢU P. LUCIAN
9. BUZEA V. EUGEN COSMIN 32. NEMEŞ H. MARIUS CRISTIAN
10. CAZAN I. ANAMARIA 33. NICOLESCU T. DUMITRU
11. CIOROGAR I. DANIELA 34. OARGA M. CĂLIN IOAN
12. COMŞA V. IOANA MARIA 35. OARGĂ I. IOAN CIPRIAN
13. COTICI A. NICOLETA TATIANA 36. ONEŢIU I. VALENTIN IOAN
14. DEAC G. MARINELA GETA (ABRUDAN) 37. ONU Ş. MIHAELA ALINA
15. DECEAN S. GHEORGHE OVIDIU 38. PISTOL P. PETRU EUGEN
16. DRĂGAN V. HOREA 39. PRAŢIA I. DUMITRU ADRIAN
17. DUMITREAN G. CĂTĂLIN SOLOMON 40. RADU S. NICOLAE HORAŢIU
18. FAUR P. IOAN CONSTANTIN 41. RAŢ V. PAUL VASILE
19. GAVRILĂ V. FLORIN 42. RUSU M. MIRCEA MARIAN
20. GOGOAŞĂ M. RAUL 43. SCHNEIDER R. DORIS CARMEN
21. JOLDEŞ N. CONSTANTIN MARIUS 44. SCROB N. NICOLAE ADRIAN
22. MAICAN D. IONUŢ 45. SLUJITORU G. ILIE MUGUREL
23. MAICAN D. MANUEL 46. STAN C. RADU MIHAI
- 90 -
NOI PT
REOZMEODŢEIIDDOECA
TBOSROALTVENŢI
2007
47. STÂNCEL I. IOAN AMOS SEPTIMIU 52. TUTECEAN V. IRIMIE ALIN
48. STÂNCEL V. VALERIA AURELIANA 53. VARODI G. TUDOR CRISTIAN
49. SURD I. OLGA CARMEN 54. VINŢAN B. RADU BOGDAN
50. SUSA D. ANDREI VALENTIN 55. VÎRCIU R. GELU ROVIN
51. TUDORACHI C. BOGDAN LUCIAN
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” IAŞI

Facultatea de Hidrotehnică
1. Antochi Ştefan Lucian 23. Leonte Gabriel Răzvan
2. Antohi Constantin Cristian 24. Lipşa Ştefan
3. Aparaschivei Marian 25. Mazăre Ionuţ
4. Aramă Roberto 26. Moroşanu Bogdan
5. Boca Bogdan 27. Nicolau Nicolae Adrian
6. Bristan Alin Tudor 28. Parnică Constanţa
7. Cârdei Mihaela 29. Pavalatii Roman
8. Cebotari Leonid 30. Pavel Marius
9. Cohal Cătălin 31. Popa Marius Gabriel
10. Cojocaru Sergiu 32. Popescu Daniel
11. Constantiniu Cristian 33. Popia Mădălina
12. Crăciun Elena Mona 34. Popov Iuri
13. Cusutură Corneliu 35. Racu Loredana Nina
14. David Valeria Ersilia 36. Rusu Marius
15. Diaconu Mihaela Violeta 37. Sacara Alexei
16. Diftirenco Alexandru 38. Sahlian Andreea Cristina
17. Dobrea Ana Maria 39. Savu Constantin
18. Drelea Sergiu 40. Strugaru Lică Virgil
19. Gheorghiu Petru 41. Timoftioaea Eugenia
20. Grosu Oana 42. Tonu Tatiana
21. Ioniţă Călin 43. Ţurcanu Aida Maria
22. Lăcătuşu Florin 44. Zaharia Irina Ionela
- 91 -
TEZE DE DOCTORAT
evidenţiate aici caracteristicile ridicări-
Aplicaţii speciale ale exploatării foto- lor fotogrammetrice arhitecturale simple
grammetrice digitale (Aplicaţii în domeni- şi se dezvoltă o serie de aspecte privind
ul arhitectural) exploatarea fotogrammetrică arhitectu-
rală şi anume: rectificarea imaginilor
Bucureşti, 2008, UTCB
digitale, sisteme monoscopice de măsu-
Autor: Georgeta Pop rare multi-imagine, sisteme de măsurare
şef lucrări ing. Facultatea de Geodezie Bucureşti a imaginilor stereoscopice, scanarea la-
Conducător ştiinţific: ser terestră, precum şi produsele obţinu-
prof. univ. dr. ing. Lucian TURDEANU te. Scanarea laser este o tehnică revolu-
ţionară, dar nu înlocuieşte în întregime
Teza a fost structurată pe 5 capitole, du- alte metode ca fotogrammetria sau mă-
pă cum urmează: surătorile efectuate cu staţii totale cu la-
Capitolul 1. Introducere. Se prezintă evoluţia ser, ci doar le completează. Este totuşi,
metodelor de exploatare fotogrammetri- în multe cazuri, o metodă mai uşoară şi
că, de la reprezentările grafice aproxi- mai practică de obţinere a informaţiilor.
mative, la restituţia la scări mici şi me- Scanarea laser poate fi utilizată pentru
dii şi apoi, la realizarea planurilor topo- toate tipurile de aplicaţii topografice şi
grafice la scări mari. Sunt analizate aici prin urmare, trebuie luată în considerare
principalele etape de dezvoltare a tehno- şi această metodă. Avantajele acestei
logiei fotogrammetrice, de la analogic la metode constau în aceea că datele pot fi
analitic şi apoi la digital (numeric). În manipulate în siguranţă şi comod la bi-
următorul paragraf al acestui capitol, se rou, fără a necesita deplasări suplimen-
dezvoltă principalele aspecte privind tare pe teren, cum se întâmplă în multe
exploatarea fotogrammetrică digitală şi cazuri şi în eliminarea incertitudinii
anume: definirea şi formarea imaginii asupra identităţii punctelor observate,
digitale, obţinerea datelor digitale (cu utilizând staţii totale cu laser. Aceste
diferite tipuri de camere), făcându-se de aspecte sunt ilustrate prin câteva exem-
asemenea o comparaţie între camerele ple semnificative.
analogice şi camerele digitale, măsura- Capitolul 3. Bazele matematice ale exploatării
rea automată a indicilor de referinţă şi a fotogrammetrice terestre. Se prezintă
punctelor fotogrammetrice, realizarea câteva cazuri particulare în fotogram-
ortofotogramelor digitale, orientarea metria terestră. În continuare, sunt des-
imaginilor fotogrammetrice digitale şi crise principalele modele matematice
modelarea automată a suprafeţelor, des- pentru fotogrammetria de la mică dis-
crierea sistemelor fotogrammetrice digi- tanţă (reprezentarea coliniarităţii, trans-
tale. formarea liniară directă cu trecerea la
parametrii fizici, cazuri de singularitate
Capitolul 2. Stadiul actual privind exploatarea a ecuaţiilor de constrângeri, utilizarea
fotogrammetrică terestră în domeniul coordonatelor omogene şi corectarea
arhitectural. După câteva consideraţii coordonatelor-imagine în fotogram-
generale, se prezintă principalele siste- metria de la mică distanţă).
me de preluare şi de prelucrare a imagi- Capitolul 4. Aplicaţii ale exploatării foto-
nilor în fotogrammetria arhitecturală. grammetrice digitale în domeniul arhi-
Metodele şi sistemele existente destina- tectural. Studiu de caz. În primul para-
te fotogrammetriei arhitecturale formea- graf sunt analizate principalele structuri
ză obiectul paragrafului următor. Sunt de obiecte 3D (modele reţea, modele de
- 92 -
suprafaţă, modele de volum şi modele lare UML. Sunt prezentate pe bază de
hibride). În continuare, este prezentat exemple principalele entităţi ale UML –
studiul de caz, descriindu-se condiţiile Limbajul Unificat de Modelare – limbaj
în care s-a realizat, aparatura utilizată si pe care l-am ales datorită standardizării
modul de prelucrare a datelor. lui (ISO TC211) şi posibilităţilor de
Capitolul 5. Concluzii. Conţine concluziile ce modelare multiple pe care le oferă, pre-
se desprind din această teză, deduse în- cum şi o analiză a arhitecturilor de inte-
deosebi din aspectele teoretice şi practi- grare posibile, a consecinţelor integrării
ce ale aplicaţiei efectuate şi care sinteti- din punct de vedere organizatoric şi al
zează totodată contribuţiile personale. mentalităţii existente în organizaţii.
Capitolul 4. Contribuţii – etape de analiză,
În final, se prezintă principalele referinţe bibli-
proiectare şi dezvoltare a aplicaţiei.
ografice, pe baza cărora s-a realizat par-
Sunt prezentate etapele de analiză şi
tea teoretică a acestei lucrări.
realizare a aplicaţiei SIT CPI, precum şi
unele propuneri care s-au făcut în vede-
rea rezolvării problemei, ca dezvoltare
şi formulare de lucru intrinseci, cât şi ca
Contribuţii la realizarea unui sistem in- descriere a unei modalităţi de lucru prin
formatic pentru integrarea cadastrului Internet. Este dezvoltată preponderent
general şi a cărţii funciare partea de contribuţie care constă în
Bucureşti 2008, UTCB crearea aplicaţiei cu posibilităţile de
expandare sub forma unui studiu com-
Autor: Ana Cornelia Badea parativ.
şef lucrări ing. Facultatea de Geodezie Bucureşti
Capitolul 5. Contribuţii – studiu de caz şi unele
Conducător ştiinţific:
propuneri de dezvoltare. În prima parte
prof. univ. dr. ing. Petre DRAGOMIR
a capitolului 5 afost inclus studiul de
caz, realizat pentru o zonă a judeţului
Teza a fost structurată pe 7 capitole, du- Brăila, la Făurei, cu scopul de a eviden-
pă cum urmează: ţia modul în care aplicaţia răspunde
Introducere. S-au pus in evidenţă parametrii în unor date reale şi de a-i identifica limi-
care se încadrează lucrarea. S-a arătat tările şi inadvertenţele. Sunt generate in-
cadrul, contextul general, scopul urmărit terogări şi rapoarte, pe lângă explicita-
şi limitările sistemului. rea interfeţelor şi a modului de lucru. În
Capitolul 1. Studiu asupra situaţiei de ansam- partea a doua s-au identificat elementele
blu – caracteristici ale sistemelor ca- legate de accesul prin Internet la date-
dastrale moderne ca rezultat al iniţiati- le din viitorul Sistem Integrat – bineîn-
velor şi abordărilor internaţionale. S-a ţeles în urma unor acorduri dintre
făcut o analiză a situaţiei de ansamblu ANCPI şi alte instituţii. În această fază
din domeniu, din perspectivă internaţio- s-au conturat câteva idei directoare de
nală, în urma unei documentări ample şi lucru dar, dată fiind complexitatea pro-
de durată. blemei şi numeroasele aspecte care tre-
Capitolul 2. Acte legislative, organizatorice şi buie luate în considerare, unele elemen-
tehnice în cadastrul general şi publici- te sunt prezentate mai în detaliu, altele
tatea imobiliară în România. Prezintă succint, iar altele sunt numai amintite.
situaţia din România, din punct de vede- Partea a treia este o propunere către
re al conceptelor gestionate în sistem, al dezvoltarea unui sistem cadastral 3D,
cadrului legislativ, cu evidenţierea prin- dat fiind contextul din România care
cipalelor legi pe care trebuie fundamen- necesită această accepţiune. Am ales
tate toate activităţile. exemplificarea pe un studiu de caz
Capitolul 3. Analiză privind integrarea şi mo- format dintr-un complex de locuinţe din
delarea sistemelor – limbajul de mode-
- 93 -
Bucureşti, cu parcări subterane extinse, cum şi realizarea planului digital pentru
care constituie dificultatea înregistrării. zona pilot din Municipiul Iaşi şi se pre-
Capitolul 6. Concluzii şi direcţii de cercetare zintă proiectului SIG din zona pilot a
ulterioară. Sunt puse în evidenţă princi- Municipiul Iaşi.
palele concluzii şi se identifică unele Capitolul 5. Concluzii.
direcţii de cerecetare ulterioară, mai Capitolul 6. Bibliografia. Reflectă eforturile de
ales din perspectiva schimbărilor care se documentare şi studiu depuse.
conturează în domeniu la nivel interna-
ţional.
Capitolul 7. Bibliografia. Reflectă eforturile
de documentare şi studiu depuse.
Contribuţii asupra metodelor de realizare

a bazei de date cartografice a hărţilor şi
planurilor digitale
Iaşi 2008, Universitatea Tehnică Gh.
Asachi
Autor: Constantin CHIRILĂ
asistent univ. in., Facultatea de Hidrotehnică,
Geodezie şi Ingineria Mediului
Conducător ştiinţific:
prof. univ. dr. ing. Gheorghe NISTOR
Teza a fost structurată pe 6 capitole, du-

pă cum urmează:
Introducere. Sunt prezentate evoluţia tehnolo-
gică a producţiei cartografice şi perspec-
tive ale cartografiei digitale.
Capitolul 2. Stadiul actual de realizare a bazei
de date cartografice a hărţilor şi planu-
rilor. Sunt prezentate aspecte referitoare
la suprafeţe de referinţă în cartografie,
sisteme de coordonate convenţionale,
sisteme de proiecţii cartografice şi
preobleme legate de conversia coordo-
natelor în proiecţiile cartografice.
Capitolul 3. Metode de realizare a bazei de
date cartografice a hărţilor şi planuri-
lor digitale. Sunt prezentate cadrul de
referinţă al reprezentărilor cartografice
şi metode şi tehnologii de culegere a da-
telor.
Capitolul 4. Studiu de caz - Realizarea bazei
de date cartografice a hărţilor şi planu-
rilor digitale, pentru realizarea lucrări-
lor de cadastru în municipiul Iaşi. Este
prezentată concepţia de realizare a pro-
gramului „TransDatum” pentru conver-
sii şi transformări de coordonate, pre-
- 94 -
CĂRŢI NOI
inginer, fiind un material informativ sin-
tetic, dar cursiv cu foarte multe referiri,
exemple şi imagini. Lucrarea se bazează
pe ideea timpului limitat de studiu al ce-
lor interesaţi, temele ne fiind dezvoltate
în totalitate, putând suporta îmbunătăţiri
şi extinderi într-o nouă ediţie, în contextul
alocării unui număr mai mare de ore de
studiu pentru această disciplină în viitoa-
rele planuri de învăţământ;
Enumerarea capitolelor: determinarea poziţiei
şi adâncimii de pozare a reţelelor edilitare
şi tehnice;
Ridicări topografice speciale
- lucrările specifice topo-geodezice în ve-
Editura CONSPRESS București, 2008 derea proiectării şi realizării unui aero-
Autor: Sărăcin Aurel port;
Despre autor: Doctor în ştiinţe inginereşti, - abordarea de specialitate a construcţiei şi
Conferenţiar universitar la Facultatea de exploatării unui tunel realizat cu scutul de
Geodezie a Universităţii Tehnice de Con- săpare (proiectarea, realizarea şi exploata-
strucţii din Bucureşti, participant şi reali- rea reţelelor de sprijin – de suprafaţă, de
zator a numeroase lucrări din domeniul legătură, de dirijare; urmărirea deformaţi-
geodeziei şi în mod special a celor de ilor);
aplicare pe teren a proiectelor inginereşti - specificul lucrărilor topo-geodezice pen-
şi de urmărire a comportării construcţii- tru drumuri şi în special pentru cadastrul
lor; drumurilor;
contact: saracinaurel@yahoo.com - specificul lucrărilor topo-geodezice pen-
Despre carte: 90 de pagini, ~ 20 lei, poate fi tru căile ferate (CF): în zona staţiilor, în-
găsită în vederea cumpărării la sediul edi- tre staţii CF şi în mod special pentru cur-
turii CONSPRESS din incinta U.T.C.B., bele de CF;
b-dul Lacul Tei, nr. 124, sect. 2, cod - probleme de calcul al volumelor de tera-
020396, Bucureşti, ISBN 978-973-100- samente;
031-2; - caracteristicile lucrărilor topo-geodezice
Extras din Prefaţă: Lucrarea se adresează stu- pentru zonele văilor râurilor, bazinelor
denţilor din anii mari ai specializărilor hidrografice şi litorale, în scopul studiilor
măsurători terestre, geodezie, cadastru, de reamenajare, studii de inundabilitate,
precum şi absolvenţilor din diversele do- studii hidrologice, cadastrul apelor, etc.
menii ale construcţiilor. Parcurgerea aces-
tei lucrări şi însuşirea noţiunilor, metode-
lor şi procedurilor prezentate sporeşte
competenţele inginerului sau viitorului
- 95 -

Revista 2008

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru

Lucian-Octavian DRAGOMIR, Metode de determinare a stabilităţii barajului Râul Mare – Retezat 24

Planurile celei de-a doua ridicări topografice şi varianta lor georeferenţiată

1. Introducere de Istorie Militară (IMIM) au realizat a colecţie

Tabelul 3. Amplasarea punctelor de origine al diferitelor provincii în nomenclatura provinciilor

Figura 1. Schiţa etapelor transformării coordonatelor

Figura 2. Schema nomenclaturii celei de a doua ridicări topografice [4]

Figura 3. Reprezentarea tridimensională a oraşului Cluj (Klausenburg) şi a împrejurimilor prin

Senzori de teledetecţie, evoluţie şi performanţe ( I )

1. Introducere 1.1. Echipamente de preluare a imaginii di-

Figura 1.6. Histograma imaginii: a - histograma; b - histograma cumulativă;c - principiul adaptă-

Metode de determinare a stabilităţii barajului Râul Mare – Retezat utilizând

Lucian-Octavian Dragomir1 Daniel-Adinel Vişan2

1. Prelucrarea măsurătorilor cotelor repe- BARAJ AX

Barajul Râul Mare Retezat are o înălţi- R24 R25

me de 167 m pe verticală cu o lăţime la bază de

450 m, iar la coronament de 15 m. Barajul R37 R38

versantul stâng fiind mai abrupt decât versantul

stâng este alcătuit din şisturi fitoase şi grafitoa-

Figura. 1. Schiţa reperilor de urmărire

r2 Coef Det DF Adj r2 Fit Std Err F-value

Parm Value Std Error t-value 95% Confidence Limits

Area Xmin-Xmax Area Precision

Soln Vector Covar Matrix

Tabelul 1. Valorile lui F0.95

acestor diferenţe. Rank 4 Eqn 16 y=a+blnx/x 1

-0.03 Figura 4. Variaţia cotei pentru toate reperele,

mai aproape de „0” (în cazul nostru media 0.80

Reper Funcţia Parametrii

Va ria tia co te i [m]

Figura6. Graficele funcţiilor de regresie pentru treapta 1 aval

2.1. Concluzii Pentru ca o ecuaţie de regresie să fie

Standarde si interoperabilitate in domeniul GIS

7. Concluzii sisteme de gestionare a proceselor şi sisteme de

Standards and Interoperability in GIS

Consideraţii teoretice privind procedeele de prelucrare a măsurătorilor în vede-

 ... ... ...  mătoarele - [2]:

Fig. 1. Geometria reţelei geodezice de urmărire cu aceeaşi configuraţie

Din punct de vedere geometric, la anali- Pe baza răspunsului testului de congru-

Q 0  şi a matricei cofactorilor corespunzătoare Qdd:

Atunci, la compensarea separată la cele şi de valoarea limită acceptată pentru deplasa-

aceasta, este necesară o transformare S pentru Numărul gradului de libertate h1 al RRest1

ca să se determine vectorul diferenţă d şi matri-

Matricea Ei este o matrice diagonală cu punct de vedere statistic.

Realizarea hărţilor de risc natural la inundaţii – o prioritate pe plan naţional şi

Natural flood risk maps achievement – a national and international priority

Generarea MDA pe baza imaginilor satelitare preluate de senzori optici*)

1. Introducere Un model digital al terenului (MDT) re-

DEM Generation from Optical Satellite Images

Morfologia matematică în prelucrarea imaginilor

Cuvinte cheie: morfologie matematică, recunoaşterea formelor, detecţie contur.

Fig. 2 Principalele operaţii pe

Operaţii logice: AND, OR, şi NOT

unde B – element structural (şablon)

Fig. 3 Operaţii logice/aritmetice aplica-

Fig. 5 Dilatarea – definiţia matematică şi exemple

a=(a1, a2, …, aN) şi b=(b1, b2, …, bM).

A  B ={(1,1), (2,1), (3,1), (4,1), (1,3), (2,3), (3,3), (4,3)}

Fig. 6 Altă definiţie pentru dilatare

Altă definiţie pentru eroziune

Astfel algoritmul clasic operează (veri-

unde: - pixel obiect (negru);

Fig. 12 Exemplu de subţiere a unei imagini binare

Dilatarea urmată de o erodare a forme-