Cartea Carierei

Cluj-Napoca
2006
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ

Dorim sã mulþumim tuturor celor care au sprijinit ºi au

contribuit la realizarea acestui material:

Oana Antonaº – Marketing Manager, Centrul de Dezvoltare a Carierei

filiala Cluj
Dorin Arion – Consultant independent
Mihaela Bele – Center Manager, Centrul de Dezvoltare a Carierei Cluj
Ana Maria Bunyi – Director, Fundaþia „Ajutaþi Copiii România”
Adina Boeru – Marketing Manager
Mãdãlina Ciocodan – Manager Resurse Umane
Michael A. Draut – Preºedinte, Decision Technology USA; CEO – Decision
Technologies International SRL România
Andrea Filip – Preºedinte, Centrul de Dezvoltare a Carierei
Tiberiu Filip - Managing Partner, ON Active
Adela Fofiu – Director, Iris HR Services
Cosmin Ionescu – Project Manager
Camelia Miniºan – Consultant Resurse Umane
Alexandru Mironov - Secretar General al Comisiei Naþionale a României
pentru UNESCO
Adrian Mitroi - Director Regiunea Vest, Bancpost
Gabriel Moldovan – CEO, RRVBIUM hr
Sorin Prada – Consultant Marketing, Iulius Mall
Alina Rusu – Recruiting Manager, Procter & Gamble
Patrick ªtefãnescu – Preºedinte Liga Studenþilor din Facultatea de
Management în Producþie ºi Transporturi
CARTEA CARIEREI 2006
Cuprins
Introducere
Bine ai venit..................................6
Profesia mea.................................7
Angajare
Gãseºte-þi pasiunea......................10
Când cauþi de lucru.......................11
CV-ul nostru cel de toate zilele.......13
Intenþii scrise...............................16
Exemplu de CV.............................18
Exemplu de scrisoare de intenþie....19
De la scrisoarea de intenþie
la interviu....................................20
Transformând factorii de succes ai
interviului în poveºti de succes.......22
Antreprenoriat
Antreprenoriat!La ce te gandeºti?...28
Antreprenorul-
singur împotriva lumii?..................30
Alegerea afacerii potrivite..............34
Investiþii
Riºti ºi câºtigi...............................54
Unde nu-i cap vai de investiþie........56
Firme interesa(n)te
Ce-ºi doresc angajatorii?...............60
Când începem o carierã de succes...61
Ce face o firmã interesa(n)tã..........64
Dezvoltare personalã ºi
profesionalã
Programele pentru studenþi-
un real ºoc electric........................68
Pe gratis da' nu degeaba................70
Atitudinea-calea spre succes..........71
Certificãri europene care dau valoare ºi
credibilitate CV-ului tãu..............72
Despre virtuþiile culturale ale maºinii de
spãlat.....................................74
Faceþi egomarketing......................76
Radiografie..................................78
Lumea e a mea............................80
Living the American dream!...........83
Mesaj cãtre tine...........................84
Experienþã practicã
Arxia.....................................38
Energobit...............................40
Iris HR...................................41
Foreground.............................42
ONG-uri............................43
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

Profesia mea
Bine ai venit! Ana Maria Bunyi – Director Fundaþia „Ajutaþi Copiii România”

Am creat aceastã Carte a Carierei pentru a-þi oferi punctul de pornire, un ghid de Chiar dacã la 18 ani nu ºtii cu
care sã te foloseºti de fiecare datã când ai nevoie de o informaþie care sã te sprijjine adevãrat ce vrei, poþi sã ajungi sã faci
în carierã. cu adevãrat ceea ce îþi place. Dar cum
poþi sã afli cã ceea ce faci deja , este ºi
Cu ajutorul unor oameni extraordinari care au acceptat sã contribuie cu
ceea ce îþi place. Sau…din cauzã cã
experienþa lor, cu convingerile ºi valorile lor la acest material, s-a construit o Carte pãrinþii vor sã fii doctor, avocat,
în care poþi explora diferitele opþiuni pe care le ai in carierã. profesor, inginer, te îndeamnã mereu sã
Fie cã alegi sã te angajezi, sau sã porneºti pe drumul antreprenoriatului sau al faci ceea ce trebuie, pentru cã astfel îþi
investiþiilor, succesul depinde doar de tine. Dacã ai atitudinea potrivitã, dacã îþi vei mãri ºansele de a fi acceptat de
doreºti suficient de mult, cu siguranþã îþi vei gãsi ºi resursele necesare. societate mult mai uºor, ºi vei place
tuturor…Pe tine cine te întreabã ce îþi
În Cartea Carierei vei gãsi exemple de oameni care au îndrãznit sã-ºi urmeze place?
visul ºi au reuºit. Ei au acceptat invitaþia noastrã ºi au împãrtãºit momente din Dacã ai o meserie în care faci ceea
drumul parcurs. Au oferit cu aceastã ocazie rãspunsuri la multe dintre întrebãrile ºi ce trebuie ºi îþi aduce satisfacþii,
preocupãrile pe care cu toþii le avem referitor la viitorul nostru profesional. înseamnã cã ai ales bine.
Andrea Filip, preºedinta CDC, spunea în deschiderea primului Ghid al Carierei cã Dacã ai o meserie în care faci ceea
„niciodatã nu e prea devreme pentru a ne începe cariera. Pentru fiecare dintre noi ce îþi place, pentru cã tu ai ales cã
trebuie, ai ales la fel de bine. în final se confruntã cu aceleaºi
ziua are 24 de ore. Modul în care alegem sã le petrecem face diferenþa între un om
Condiþia esenþialã este ca, orice vei probleme existenþiale , la 18 ani. Acum
de succes ºi unul oarecare”.
face în profesia sau meseria ta, sã fie eu trebuie sã îi ajut, sã îºi rãspundã la
Te invit ºi eu sã fii receptiv la tot ce este de învãþat ºi apoi sã ACÞIONEZI ! bine fãcut pentru cã trebuie sau îþi întrebarea... Fac ceea ce trebuie, sau
O carierã extraordinarã te aºteaptã! place. Ambele îþi vor aduce satisfacþii fac ceea ce îmi place?. Satisfacþiile
nebãnuite, pentru cã tu ai ales. profesionale nu vin în clipa în care
Mã uit la mine dupã atâþia ani, ºi mã afirm cã am rezolvat o problemã, am
Cu prietenie, întreb dacã eu fac ce trebuie sau fac ce clarificat o situaþie, sau am orientat un
îmi place. Rãspunsul?... Mult timp am destin. Satisfacþia profesionalã vine în
fãcut ceea ce trebuie, pentru ca acum ani, când poþi sã urmãreºti viaþa
Mihaela Bele sã constat cã fac ce îmi place. Ce îmi tânãrului, sã vezi cã a reuºit, ºi sã te
place? Îmi place sã lucrez cu feliciþi cã sfaturile pe care le-ai dat
oamenii. Acest obiect de activitate odatã, cu ani în urmã, au contat; ºi
Center Manager este o trebuinþã continuã a fiinþei acum cineva îþi spune sau îþi aratã cã…
Centrul de Dezvoltare a Carierei filiala Cluj sociale…OMUL…mai apoi devine ºi o “dacã nu erai acolo, poate nu
plãcere, pentru cã surprizele sunt reuºeam sã ajung unde trebuie, aºa
nenumãrate. cum îmi place”. Anii de muncã
Sunt director la o fundaþie de ajutor presãraþi cu piedici, se transformã în
umanitar, care are ca principal obiect de clipe de mulþumire pline de satisfacþie.
activitate serviciile sociale pentru tineri Acum, fac în continuare ceea ce îmi
cu nevoi speciale. De-a lungul anilor am place, mai ales pentru convingerea cã
cunoscut multe categorii de tineri, care fac … si ceea ce trebuie.

6 7
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

Profesia mea
Bine ai venit! Ana Maria Bunyi – Director Fundaþia „Ajutaþi Copiii România”

Am creat aceastã Carte a Carierei pentru a-þi oferi punctul de pornire, un ghid de Chiar dacã la 18 ani nu ºtii cu
care sã te foloseºti de fiecare datã când ai nevoie de o informaþie care sã te sprijjine adevãrat ce vrei, poþi sã ajungi sã faci
în carierã. cu adevãrat ceea ce îþi place. Dar cum
poþi sã afli cã ceea ce faci deja , este ºi
Cu ajutorul unor oameni extraordinari care au acceptat sã contribuie cu
ceea ce îþi place. Sau…din cauzã cã
experienþa lor, cu convingerile ºi valorile lor la acest material, s-a construit o Carte pãrinþii vor sã fii doctor, avocat,
în care poþi explora diferitele opþiuni pe care le ai in carierã. profesor, inginer, te îndeamnã mereu sã
Fie cã alegi sã te angajezi, sau sã porneºti pe drumul antreprenoriatului sau al faci ceea ce trebuie, pentru cã astfel îþi
investiþiilor, succesul depinde doar de tine. Dacã ai atitudinea potrivitã, dacã îþi vei mãri ºansele de a fi acceptat de
doreºti suficient de mult, cu siguranþã îþi vei gãsi ºi resursele necesare. societate mult mai uºor, ºi vei place
tuturor…Pe tine cine te întreabã ce îþi
În Cartea Carierei vei gãsi exemple de oameni care au îndrãznit sã-ºi urmeze place?
visul ºi au reuºit. Ei au acceptat invitaþia noastrã ºi au împãrtãºit momente din Dacã ai o meserie în care faci ceea
drumul parcurs. Au oferit cu aceastã ocazie rãspunsuri la multe dintre întrebãrile ºi ce trebuie ºi îþi aduce satisfacþii,
preocupãrile pe care cu toþii le avem referitor la viitorul nostru profesional. înseamnã cã ai ales bine.
Andrea Filip, preºedinta CDC, spunea în deschiderea primului Ghid al Carierei cã Dacã ai o meserie în care faci ceea
„niciodatã nu e prea devreme pentru a ne începe cariera. Pentru fiecare dintre noi ce îþi place, pentru cã tu ai ales cã
trebuie, ai ales la fel de bine. în final se confruntã cu aceleaºi
ziua are 24 de ore. Modul în care alegem sã le petrecem face diferenþa între un om
Condiþia esenþialã este ca, orice vei probleme existenþiale , la 18 ani. Acum
de succes ºi unul oarecare”.
face în profesia sau meseria ta, sã fie eu trebuie sã îi ajut, sã îºi rãspundã la
Te invit ºi eu sã fii receptiv la tot ce este de învãþat ºi apoi sã ACÞIONEZI ! bine fãcut pentru cã trebuie sau îþi întrebarea... Fac ceea ce trebuie, sau
O carierã extraordinarã te aºteaptã! place. Ambele îþi vor aduce satisfacþii fac ceea ce îmi place?. Satisfacþiile
nebãnuite, pentru cã tu ai ales. profesionale nu vin în clipa în care
Mã uit la mine dupã atâþia ani, ºi mã afirm cã am rezolvat o problemã, am
Cu prietenie, întreb dacã eu fac ce trebuie sau fac ce clarificat o situaþie, sau am orientat un
îmi place. Rãspunsul?... Mult timp am destin. Satisfacþia profesionalã vine în
fãcut ceea ce trebuie, pentru ca acum ani, când poþi sã urmãreºti viaþa
Mihaela Bele sã constat cã fac ce îmi place. Ce îmi tânãrului, sã vezi cã a reuºit, ºi sã te
place? Îmi place sã lucrez cu feliciþi cã sfaturile pe care le-ai dat
oamenii. Acest obiect de activitate odatã, cu ani în urmã, au contat; ºi
Center Manager este o trebuinþã continuã a fiinþei acum cineva îþi spune sau îþi aratã cã…
Centrul de Dezvoltare a Carierei filiala Cluj sociale…OMUL…mai apoi devine ºi o “dacã nu erai acolo, poate nu
plãcere, pentru cã surprizele sunt reuºeam sã ajung unde trebuie, aºa
nenumãrate. cum îmi place”. Anii de muncã
Sunt director la o fundaþie de ajutor presãraþi cu piedici, se transformã în
umanitar, care are ca principal obiect de clipe de mulþumire pline de satisfacþie.
activitate serviciile sociale pentru tineri Acum, fac în continuare ceea ce îmi
cu nevoi speciale. De-a lungul anilor am place, mai ales pentru convingerea cã
cunoscut multe categorii de tineri, care fac … si ceea ce trebuie.

6 7
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

ANGAJARE
• Gãseºte-þi pasiunea
• Când cauþi de lucru
• CV-ul nostru cel de toate zilele
• Intenþii scrise
• Exemplu de CV
• Exemplu de scrisoare de intenþie
• De la scrisoare de intenþie
la interviu
• Transformând factorii de succes
ai interviului în poveºti de succes

8
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

ANGAJARE
• Gãseºte-þi pasiunea
• Când cauþi de lucru
• CV-ul nostru cel de toate zilele
• Intenþii scrise
• Exemplu de CV
• Exemplu de scrisoare de intenþie
• De la scrisoare de intenþie
la interviu
• Transformând factorii de succes
ai interviului în poveºti de succes

8
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Gãseºte-þi pasiunea
Adina Boeru – Marketing Manager
Am rãspuns invitaþiei de a scrie un
articol, din dorinþa de a transmite un
mesaj cãtre tineri, cãtre acei oameni
care bat la porþile carierei ºi încã nu ºtiu
exact cum sã o facã.
A gãsi un model de succes în viaþã,
nu este tocmai un lucru la îndemana
oricui. Presupune sã cunoºti bine
alchimia mai multor ingrediente cum ar
fi: pasiune, multã muncã, perse-
verenþã, talentul de a-þi face noi
cunoºtinþe.
Pasiunea fiind ingredientul de bazã,
este sursa de inspiraþie ºi creativitate,
10
formeazã voinþa interioarã, speranþe ºi
aspiraþii. Fãrã pasiune este greu sã-þi
stabileºti scopuri realiste ºi sã-þi
dezvolþi planuri pentru a atinge acele
scopuri.
Odatã descoperitã pasiunea, ea te
va ajuta sã dai un sens existenþei tale.
Acum, intervin celelalte ingrediente
(muncã, perseverenþã), care vor
sprijini ºi completa succesul.
Un vechi proverb ne spune cã nu
este bine sã pleci la rãzboi de unul
singur! Vorbeam despre talentul de a-þi
face noi cunoºtinþe ºi relaþii. Acest lucru
este extrem de important într-o carierã
de succes întrucât fãrã sprijinul celor
din jur, oricât de pregãtit ai fi, reuºita nu
poate fi garantatã. De aceea este
important sã nu-þi fie teamã sã-þi faci
relaþii, deoarece acestea te vor ajuta
sã-þi creascã sfera de influenþã.
Chiar experþii spun cã cea mai
potrivitã metodã de a gãsi o slujbã sau
de a te lansa în afaceri este de a-þi face
noi cunoºtinte.
Conºtientizate toate aceste lucruri,
dragã tinere, nu-þi rãmâne decât SÃ
DOREªTI, SÃ CAUÞI, SÃ GÃSEªTI ºi SÃ
NU RENUNÞI !
MULT SUCCES!
ANGAJARE
Când cauþi de lucru...
Dorin Arion – Consultant independent
Un om rãmane în panã, roata de
rezervã dezumflatã, noaptea la douã,
mobilul e descãrcat; vede o casã pe un
deal. O casã!! poate are o pompã, mã
duc sã-i cer pompa sã-mi umflu roata.
Porneºte, dar gândurile… sigur o sã mã
întrebe, “Ce, n-ai roatã de rezervã?”…
sau o sã se enerveze, “Mã trezeºti
pentru cã þi-ai uitat tu pompa?!”, sau
“Ce, n-ai telefon mobil sã chemi pe
cineva?”… în sfãrºit omul nostru ajunge,
tensionat, plin de anxietãþi ºi
sentimente de vinovãþie, sunã, aude
paºi, se deschide uºa, ºi tensiunile îl fac
sã izbucneascã înainte ca celãlalt sã
apuce sã spunã ceva : “ªtii ceva, n-am
nevoie de pompa ta ºi de criticile tale,
þine-þi pompa cã mã descurc ºi
singur!!!” .
Are vreo legãturã cu realitatea
interviurilor scena de mai sus? Din experienþa curentã ºi relevantã,
experienþa mea are. Gândindu-mã la mergând, ricoºând din aplicaþie în
situaþiile în care mi-am cãutat un post, aplicaþie, din interviu în interviu.
cel mai important a fost:
?
Sã continui indiferent de
?
Sã-mi sting gândurile, presupu- rezultat, dar ajustat în funcþie de
nerile, scenariile… ufff de-aº fi putut rezultat, desigur uºor de spus, mai
sã suflu ca într-o lampã sã le sting, greu de fãcut, dar nu imposibil, ba
sã rãmân cu capul limpede, sã mã chiar o datã depãºite primele
bazez doar pe interacþiune, prejudecãþi intri pe o pantã sau
întrebãri, informaþii culese, concluzii spiralã ascendentã.
ºi acþiuni, alte informaþii, probabil
Spre exemplu, cãutând o bursã de
feedback, alte concluzii… cu capul
doctorat în Anglia, am extras de pe
golit de presupuneri…alte acþiuni, ca
Internet toate universitãþile, mi-am dat
un robot fãrã opinii, doar cu
seama din alte discuþii care sunt
11
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Gãseºte-þi pasiunea
Adina Boeru – Marketing Manager
Am rãspuns invitaþiei de a scrie un
articol, din dorinþa de a transmite un
mesaj cãtre tineri, cãtre acei oameni
care bat la porþile carierei ºi încã nu ºtiu
exact cum sã o facã.
A gãsi un model de succes în viaþã,
nu este tocmai un lucru la îndemana
oricui. Presupune sã cunoºti bine
alchimia mai multor ingrediente cum ar
fi: pasiune, multã muncã, perse-
verenþã, talentul de a-þi face noi
cunoºtinþe.
Pasiunea fiind ingredientul de bazã,
este sursa de inspiraþie ºi creativitate,
10
formeazã voinþa interioarã, speranþe ºi
aspiraþii. Fãrã pasiune este greu sã-þi
stabileºti scopuri realiste ºi sã-þi
dezvolþi planuri pentru a atinge acele
scopuri.
Odatã descoperitã pasiunea, ea te
va ajuta sã dai un sens existenþei tale.
Acum, intervin celelalte ingrediente
(muncã, perseverenþã), care vor
sprijini ºi completa succesul.
Un vechi proverb ne spune cã nu
este bine sã pleci la rãzboi de unul
singur! Vorbeam despre talentul de a-þi
face noi cunoºtinþe ºi relaþii. Acest lucru
este extrem de important într-o carierã
de succes întrucât fãrã sprijinul celor
din jur, oricât de pregãtit ai fi, reuºita nu
poate fi garantatã. De aceea este
important sã nu-þi fie teamã sã-þi faci
relaþii, deoarece acestea te vor ajuta
sã-þi creascã sfera de influenþã.
Chiar experþii spun cã cea mai
potrivitã metodã de a gãsi o slujbã sau
de a te lansa în afaceri este de a-þi face
noi cunoºtinte.
Conºtientizate toate aceste lucruri,
dragã tinere, nu-þi rãmâne decât SÃ
DOREªTI, SÃ CAUÞI, SÃ GÃSEªTI ºi SÃ
NU RENUNÞI !
MULT SUCCES!
ANGAJARE
Când cauþi de lucru...
Dorin Arion – Consultant independent
Un om rãmane în panã, roata de
rezervã dezumflatã, noaptea la douã,
mobilul e descãrcat; vede o casã pe un
deal. O casã!! poate are o pompã, mã
duc sã-i cer pompa sã-mi umflu roata.
Porneºte, dar gândurile… sigur o sã mã
întrebe, “Ce, n-ai roatã de rezervã?”…
sau o sã se enerveze, “Mã trezeºti
pentru cã þi-ai uitat tu pompa?!”, sau
“Ce, n-ai telefon mobil sã chemi pe
cineva?”… în sfãrºit omul nostru ajunge,
tensionat, plin de anxietãþi ºi
sentimente de vinovãþie, sunã, aude
paºi, se deschide uºa, ºi tensiunile îl fac
sã izbucneascã înainte ca celãlalt sã
apuce sã spunã ceva : “ªtii ceva, n-am
nevoie de pompa ta ºi de criticile tale,
þine-þi pompa cã mã descurc ºi
singur!!!” .
Are vreo legãturã cu realitatea
interviurilor scena de mai sus? Din experienþa curentã ºi relevantã,
experienþa mea are. Gândindu-mã la mergând, ricoºând din aplicaþie în
situaþiile în care mi-am cãutat un post, aplicaþie, din interviu în interviu.
cel mai important a fost:
?
Sã continui indiferent de
?
Sã-mi sting gândurile, presupu- rezultat, dar ajustat în funcþie de
nerile, scenariile… ufff de-aº fi putut rezultat, desigur uºor de spus, mai
sã suflu ca într-o lampã sã le sting, greu de fãcut, dar nu imposibil, ba
sã rãmân cu capul limpede, sã mã chiar o datã depãºite primele
bazez doar pe interacþiune, prejudecãþi intri pe o pantã sau
întrebãri, informaþii culese, concluzii spiralã ascendentã.
ºi acþiuni, alte informaþii, probabil
Spre exemplu, cãutând o bursã de
feedback, alte concluzii… cu capul
doctorat în Anglia, am extras de pe
golit de presupuneri…alte acþiuni, ca
Internet toate universitãþile, mi-am dat
un robot fãrã opinii, doar cu
seama din alte discuþii care sunt
11
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
categoriile ºi diferenþele între ele, mi-
am ajustat CV-ul ºi am fãcut o primã
PhD Research Proposal, orientându-mã
dupã modele, de pe Internet, din mai
multe cãrþi din biblioteci, la fel ºi cu CV-
ul. M-am bazat pe bunul simþ, pe
scanarea mai multor cãrþi ºi
compararea variantelor de CV, m-am
pus în pielea evaluatorilor, din toate am
fãcut o “medie”, tot bazându-mã pe
bunul simþ. Am cerut ºi sfaturi,
feedback de la alþii, dar în final mi-am
spus cã, în cele mai multe cazuri,
feedback-urile spuneau mai mult
despre cei care le dãdeau decât sã fie
ceva de ajutor, îmi dãdeau feedback-ul
ca sã se simtã bine, importanþi, experþi.
Am luat ceva, puþin, din aceste sfaturi,
dar hotãrâtor a fost tot bunul meu simþ.
Am primit însã feedback-uri
valoroase chiar de la evaluatorii
propunerilor mele, ca urmare a
propunerilor trimise prin email ºi ca
urmare a interviurilor. De fapt le-am
cerut feedback. Atunci am re-fãcut
propunerile de cercetare, am citit mai
mult pe domeniul propunerii, am gãsit
autorii de referinþã, cei care apãreau
mai des, am împrumutat cãrþi, am
downloadat articole ºi am refãcut din
nou propunerea, am trimis-o din nou,
altor universitãþi. În sfârºit primul
interviu. Din interviuri inveþi enorm, îþi
dai seama ce cautã evaluatorii. Cel mai
12
mult îi interesa dacã sunt într-adevãr
motivat sã-mi schimb stilul de viaþã, de
fapt viaþa, ºi sã intru în viaþa
academicã, cu tot ce înseamnã ea, scris
de articole, cercetare, ore, studenþi,
bani mai puþini la început, capacitatea
de te descurca singur, printr-o lume în
care se trag multe sfori, cu multe
interese ºi orgolii. M-am gândit atunci ºi
eu serios dacã vreau asta sau sunt
disperat si vreau orice. M-am prins
astfel cã dacã eºti disperat ºi vrei orice,
spui ca poþi orice, încerci sã ghiceºti ce
vrea celãlalt ºi îi cânþi în strunã,
eventual mai distorsionezi realitatea,
spirala este de fapt în jos, nu în sus.
Spirala este în sus, adicã spre un post
pentru tine, dacã din eveniment în
eveniment, fie cã este interviu,
modificare de CV, o nouã aplicare, o
nouã organizaþie, înveþi ceva despre
tine, îþi dai seama mai bine ce vrei de
fapt ºi cauþi în consecinþã.
Dupã multe luni de cãutare ºi
ricoºaje, din interviu în interviu, am
cãºtigat o bursã de doctorat, chiar pe
ceva care mi-ar fi plãcut sã fac. Apoi,
neprevãzutul m-a adus în þarã ºi am
renunþat la bursã. Experienþa însã nu o
voi uita. Am ieºit din lunga experienþã
cu mintea mai clarã, cu hotãrârea mai
întãritã, cu stima de sine crescutã. ªi
cred cã ãsta este cel mai de preþ lucru
pe care îl avem, stima de sine.
ANGAJARE
CV-ul nostru cel de toate zilele
Ce este un CV ?
CV-ul sau Curriculum Vitae este un
instrument de comunicare între tine ºi
un angajator, de promovare a propriei
tale persoane ºi o manifestare a
interesului tãu de a lucra pentru acesta.
Scopul CV-ului este de a te ajuta sã
ajungi la un interviu.
De ce e important CV-ul?
CV-ul este un instrument esenþial în
cãutarea unui loc de muncã deoarece
atunci cand aplici pentru un post se
solicitã sã-l trimiþi angajatorului.
Astfel, „banalul” CV, devine un real
i n s t r u m e n t d e m a r ke t i n g p r i n
intermediul cãruia trebuie sã faci faþã
competiþiei (ceilalþi candidaþi). Datoritã
lui, angajatorul va decide dacã te
cheamã, sau nu, la interviu.
Cum se face un CV?
Anterior plasãrii unui CV, e necesar sã
faci un studiu al companiei ºi al postului
disponibil pentru a avea o imagine
orientativã asupra calificãrilor ce se
cautã. Dacã eºti pregãtit pentru post,
„fabricã-þi” CV-ul în aºa fel încât sã
subliniezi totate abilitãþile ºi
experienþele pe care le ai în domeniu.
Un CV eficient nu este nici povestea
vieþii tale, de la A la Z, dar nici o simplã
enumerare de activitãþi ºi date.
Angajatorul nu va avea niciodatã
rãbdarea de a analiza ºi interpreta
experienþele tale. El va presupune cã
informaþiile pe care i le oferi tu sunt cele
mai relevante pe care i le poti furniza în
raport cu cerinþele sale. În principiu
trebuie sã ai un CV pentru fiecare job
pentru care aplici pentru a rãspunde
clar cerinþelor specifice.
Un CV bine realizat rãspunde cerinþelor
prin forma ºi conþinutul sãu. Cum? CV-
ul este îngrijit ºi bine structurat, datele
menþionate sunt adaptate cerinþelor
postului, abilitãþile sunt susþinute prin
enumerarea unor experienþe relevante.
Cel mai important lucru pe care trebuie
sã-l ai in vedere este cã acesta va fi CV-
13
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
categoriile ºi diferenþele între ele, mi-
am ajustat CV-ul ºi am fãcut o primã
PhD Research Proposal, orientându-mã
dupã modele, de pe Internet, din mai
multe cãrþi din biblioteci, la fel ºi cu CV-
ul. M-am bazat pe bunul simþ, pe
scanarea mai multor cãrþi ºi
compararea variantelor de CV, m-am
pus în pielea evaluatorilor, din toate am
fãcut o “medie”, tot bazându-mã pe
bunul simþ. Am cerut ºi sfaturi,
feedback de la alþii, dar în final mi-am
spus cã, în cele mai multe cazuri,
feedback-urile spuneau mai mult
despre cei care le dãdeau decât sã fie
ceva de ajutor, îmi dãdeau feedback-ul
ca sã se simtã bine, importanþi, experþi.
Am luat ceva, puþin, din aceste sfaturi,
dar hotãrâtor a fost tot bunul meu simþ.
Am primit însã feedback-uri
valoroase chiar de la evaluatorii
propunerilor mele, ca urmare a
propunerilor trimise prin email ºi ca
urmare a interviurilor. De fapt le-am
cerut feedback. Atunci am re-fãcut
propunerile de cercetare, am citit mai
mult pe domeniul propunerii, am gãsit
autorii de referinþã, cei care apãreau
mai des, am împrumutat cãrþi, am
downloadat articole ºi am refãcut din
nou propunerea, am trimis-o din nou,
altor universitãþi. În sfârºit primul
interviu. Din interviuri inveþi enorm, îþi
dai seama ce cautã evaluatorii. Cel mai
12
mult îi interesa dacã sunt într-adevãr
motivat sã-mi schimb stilul de viaþã, de
fapt viaþa, ºi sã intru în viaþa
academicã, cu tot ce înseamnã ea, scris
de articole, cercetare, ore, studenþi,
bani mai puþini la început, capacitatea
de te descurca singur, printr-o lume în
care se trag multe sfori, cu multe
interese ºi orgolii. M-am gândit atunci ºi
eu serios dacã vreau asta sau sunt
disperat si vreau orice. M-am prins
astfel cã dacã eºti disperat ºi vrei orice,
spui ca poþi orice, încerci sã ghiceºti ce
vrea celãlalt ºi îi cânþi în strunã,
eventual mai distorsionezi realitatea,
spirala este de fapt în jos, nu în sus.
Spirala este în sus, adicã spre un post
pentru tine, dacã din eveniment în
eveniment, fie cã este interviu,
modificare de CV, o nouã aplicare, o
nouã organizaþie, înveþi ceva despre
tine, îþi dai seama mai bine ce vrei de
fapt ºi cauþi în consecinþã.
Dupã multe luni de cãutare ºi
ricoºaje, din interviu în interviu, am
cãºtigat o bursã de doctorat, chiar pe
ceva care mi-ar fi plãcut sã fac. Apoi,
neprevãzutul m-a adus în þarã ºi am
renunþat la bursã. Experienþa însã nu o
voi uita. Am ieºit din lunga experienþã
cu mintea mai clarã, cu hotãrârea mai
întãritã, cu stima de sine crescutã. ªi
cred cã ãsta este cel mai de preþ lucru
pe care îl avem, stima de sine.
ANGAJARE
CV-ul nostru cel de toate zilele
Ce este un CV ?
CV-ul sau Curriculum Vitae este un
instrument de comunicare între tine ºi
un angajator, de promovare a propriei
tale persoane ºi o manifestare a
interesului tãu de a lucra pentru acesta.
Scopul CV-ului este de a te ajuta sã
ajungi la un interviu.
De ce e important CV-ul?
CV-ul este un instrument esenþial în
cãutarea unui loc de muncã deoarece
atunci cand aplici pentru un post se
solicitã sã-l trimiþi angajatorului.
Astfel, „banalul” CV, devine un real
i n s t r u m e n t d e m a r ke t i n g p r i n
intermediul cãruia trebuie sã faci faþã
competiþiei (ceilalþi candidaþi). Datoritã
lui, angajatorul va decide dacã te
cheamã, sau nu, la interviu.
Cum se face un CV?
Anterior plasãrii unui CV, e necesar sã
faci un studiu al companiei ºi al postului
disponibil pentru a avea o imagine
orientativã asupra calificãrilor ce se
cautã. Dacã eºti pregãtit pentru post,
„fabricã-þi” CV-ul în aºa fel încât sã
subliniezi totate abilitãþile ºi
experienþele pe care le ai în domeniu.
Un CV eficient nu este nici povestea
vieþii tale, de la A la Z, dar nici o simplã
enumerare de activitãþi ºi date.
Angajatorul nu va avea niciodatã
rãbdarea de a analiza ºi interpreta
experienþele tale. El va presupune cã
informaþiile pe care i le oferi tu sunt cele
mai relevante pe care i le poti furniza în
raport cu cerinþele sale. În principiu
trebuie sã ai un CV pentru fiecare job
pentru care aplici pentru a rãspunde
clar cerinþelor specifice.
Un CV bine realizat rãspunde cerinþelor
prin forma ºi conþinutul sãu. Cum? CV-
ul este îngrijit ºi bine structurat, datele
menþionate sunt adaptate cerinþelor
postului, abilitãþile sunt susþinute prin
enumerarea unor experienþe relevante.
Cel mai important lucru pe care trebuie
sã-l ai in vedere este cã acesta va fi CV-
13
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
ul TÃU. Il poþi folosi în orice mod crezi cã
este corespunzãtor pentru compania ºi
postul la care aplici ºi pe care îl doreºti.
Nu copia modele propuse în reviste de
specialitate sau în ghiduri practice.
Inspirã-te din ele ºi adapteazã-le
personalitãþii ºi pregãtirii tale.
Datele personale
Pot fi trecute în antetul documentului,
sau chiar între primele informaþii din CV.
Ai grijã sã fie vizibile, dar asta nu
presupune sã concureze în mãrime
vreun antet de companie multinaþio-
nalã.
Ar trebui sã includã numele tãu, adresa
curentã, data naºterii ºi numerele de
telefon. Mai nou, adresa de e-mail sau
chiar pagina web personalã sunt
extrem de apreciate.
Obiectiv de carierã
În ceea ce priveºte obiectivele, nu este
obligatorie introducerea unei astfel de
rubrici, pentru cã ea poate fi prea larga
sau prea exclusivã. Pe de altã parte,
dacã ai un obiectiv care puºcã cu postul
ºi cu pregãtirea ta, eºti pe drumul cel
bun. Dacã menþionezi un obiectiv, ai
grijã sã adaugi tipul poziþiei þintite, tipul
organizaþiei în care îþi doreºti sã lucrezi
ºi aptitudinile necesare postului.
Ex: Obþinerea unei poziþii de analist
financiar cu accent pe evaluãri, într-o
firmã comercialã sau într-o bancã de
investiþii.
14
Studii
Recomandabil este sã începi cu cel mai
recent grad academic obþinut sau cu
programul de studii la care eºti înscris în
momentul respectiv.
Prezintã celelalte grade în ordine invers
cronologicã. Include ariile de interes,
onoruri, premii academice ºi bursele
primite. Menþioneazã cursurile
relevante dacã simþi nevoia sã îþi
construieºti un profil convingãtor în
ceea ce priveºte aptitudinile /
cunoºtinþele tale într-un domeniu
anume.
Studiile în strãinãtate pot fi subliniate;
asigurãte însã cã ai inclus numele
universitãþii / programului, localizarea,
o descriere scurtã (o propoziþie) a
temelor acoperite ºi a datei
desfãºurãrii.
Experienþa
Rubrica de experienþã ar trebui sã
includã orice poziþie / funcþie în care þi-
ai format aptitudini profesionale.
Acestea pot fi nu doar full-time (cu
program de 8 ore), part-time (cu
program limitat) sau job-uri de varã,
dar ºi stagiile de practicã ºi
voluntariatul.
Cunoºtinþe IT&C
Vor fi menþionate atât cunoºtinþele
teoretice, cât ºi cele practice. Poate fi
ANGAJARE
realizat un tabel cu secþiunile: Personalizarea lui prin scrierea
Hardware, Software, Limbaje de de mânã nu mai prinde la
programare. nimeni.
• E o idee bunã sã pui o pozã în
care arãþi cât de serios poþi tu
Abilitãþi / Aptitudini
undeva într-un colt. Face cât o
Enumerã cele mai relevante puncte mie de cuvinte.
forte pe care le deþii pentru locul de
muncã solicitat. Descrie avantajele tale
Vrei sa sti mai multe?
competitive - valorile pe care le oferi.
intra pe www.odisee.ro
Accentueazã aptitudinile pe care le-ai
dezvoltat în termenii relaþiilor
interpersonale, organizaþionale ºi
mentioneazã formele de educaþie /
training formale sau profesionale prin
care le-ai obþinut.
Enumerã ºi caracteristicile tale
personale care sunt potrivite pentru
poziþia pe care o soliciþi (ex. entuziasm,
flexibilitate, atenþie la detalii etc.).
Referinþele
Sunt recomandãrile date de regulã de
foºti angajatori sau profesori din
universitate care aratã felul cum te-ai
descurcat la locurile de muncã
anterioare ºi cum ai fost de folos firmei
la care ai lucrat. Mulþi dintre potenþialii
angajatori, mai ales cei strãini, vor dori
sã “verifice” recomandãrile tale inainte
de a te angaja.
Alte recomandãri:
• Nu pune titlu CV sau C.V. pe CV-
ul tãu. Nu o sã pici pentru asta
dar nu se mai practicã.
• Scrie-þi CV-ul la calculator.
15
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
ul TÃU. Il poþi folosi în orice mod crezi cã
este corespunzãtor pentru compania ºi
postul la care aplici ºi pe care îl doreºti.
Nu copia modele propuse în reviste de
specialitate sau în ghiduri practice.
Inspirã-te din ele ºi adapteazã-le
personalitãþii ºi pregãtirii tale.
Datele personale
Pot fi trecute în antetul documentului,
sau chiar între primele informaþii din CV.
Ai grijã sã fie vizibile, dar asta nu
presupune sã concureze în mãrime
vreun antet de companie multinaþio-
nalã.
Ar trebui sã includã numele tãu, adresa
curentã, data naºterii ºi numerele de
telefon. Mai nou, adresa de e-mail sau
chiar pagina web personalã sunt
extrem de apreciate.
Obiectiv de carierã
În ceea ce priveºte obiectivele, nu este
obligatorie introducerea unei astfel de
rubrici, pentru cã ea poate fi prea larga
sau prea exclusivã. Pe de altã parte,
dacã ai un obiectiv care puºcã cu postul
ºi cu pregãtirea ta, eºti pe drumul cel
bun. Dacã menþionezi un obiectiv, ai
grijã sã adaugi tipul poziþiei þintite, tipul
organizaþiei în care îþi doreºti sã lucrezi
ºi aptitudinile necesare postului.
Ex: Obþinerea unei poziþii de analist
financiar cu accent pe evaluãri, într-o
firmã comercialã sau într-o bancã de
investiþii.
14
Studii
Recomandabil este sã începi cu cel mai
recent grad academic obþinut sau cu
programul de studii la care eºti înscris în
momentul respectiv.
Prezintã celelalte grade în ordine invers
cronologicã. Include ariile de interes,
onoruri, premii academice ºi bursele
primite. Menþioneazã cursurile
relevante dacã simþi nevoia sã îþi
construieºti un profil convingãtor în
ceea ce priveºte aptitudinile /
cunoºtinþele tale într-un domeniu
anume.
Studiile în strãinãtate pot fi subliniate;
asigurãte însã cã ai inclus numele
universitãþii / programului, localizarea,
o descriere scurtã (o propoziþie) a
temelor acoperite ºi a datei
desfãºurãrii.
Experienþa
Rubrica de experienþã ar trebui sã
includã orice poziþie / funcþie în care þi-
ai format aptitudini profesionale.
Acestea pot fi nu doar full-time (cu
program de 8 ore), part-time (cu
program limitat) sau job-uri de varã,
dar ºi stagiile de practicã ºi
voluntariatul.
Cunoºtinþe IT&C
Vor fi menþionate atât cunoºtinþele
teoretice, cât ºi cele practice. Poate fi
ANGAJARE
realizat un tabel cu secþiunile: Personalizarea lui prin scrierea
Hardware, Software, Limbaje de de mânã nu mai prinde la
programare. nimeni.
• E o idee bunã sã pui o pozã în
care arãþi cât de serios poþi tu
Abilitãþi / Aptitudini
undeva într-un colt. Face cât o
Enumerã cele mai relevante puncte mie de cuvinte.
forte pe care le deþii pentru locul de
muncã solicitat. Descrie avantajele tale
Vrei sa sti mai multe?
competitive - valorile pe care le oferi.
intra pe www.odisee.ro
Accentueazã aptitudinile pe care le-ai
dezvoltat în termenii relaþiilor
interpersonale, organizaþionale ºi
mentioneazã formele de educaþie /
training formale sau profesionale prin
care le-ai obþinut.
Enumerã ºi caracteristicile tale
personale care sunt potrivite pentru
poziþia pe care o soliciþi (ex. entuziasm,
flexibilitate, atenþie la detalii etc.).
Referinþele
Sunt recomandãrile date de regulã de
foºti angajatori sau profesori din
universitate care aratã felul cum te-ai
descurcat la locurile de muncã
anterioare ºi cum ai fost de folos firmei
la care ai lucrat. Mulþi dintre potenþialii
angajatori, mai ales cei strãini, vor dori
sã “verifice” recomandãrile tale inainte
de a te angaja.
Alte recomandãri:
• Nu pune titlu CV sau C.V. pe CV-
ul tãu. Nu o sã pici pentru asta
dar nu se mai practicã.
• Scrie-þi CV-ul la calculator.
15
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Intenþii scrise
Scrisoarea de intenþie sau de
motivaþie (denumitã ºi scrisoare de
prezentare) este prima modalitate de a
te prezenta, de a-þi face cunoscute
„punctele forte” care te fac un candidat
favorit pentru jobul solicitat.
Scrisoarea trebuie sã fie funcþionalã,
uºor de citit ºi de înþeles, iar tonul ei
trebuie sã fie plãcut ºi pozitiv.
Þine minte: fiecare act de
comunicare este un mesaj despre tine.
Existã 7 tipuri de scrisori de bazã pe
care probabil le vei folosi în procesul de
cãutare a unui job:
• de intenþie (“application letter”)
• de prospectare (“prospecting letter”)
• de networking
• de mulþumire (“thank-you letter”)
• de confirmare (“acceptance letter”)
• de retragere (“withdrawal letter”)
• de respingere (“rejection letter”)
Fiecare din ele are propriul scop si
trebuie utilizatã ca atare.
1. Scrisoarea de intenþie
Scopul acestei scrisori este de a-þi
face citit CV-ul, pentru ca mai apoi sã
obþii un interviu. Trimite acest tip de
scrisoare pentru un job publicat de
firma respectivã într-un anunþ. Prin
intermediul ei demonstrezi cã eºti
calificat pentru postul respectiv.
O scrisoare de intenþie eficientã
trebuie sã conþinã trei “zone”:
16
Identificarea
Trebuie sã te prezinþi ºi sã scrii
motivele care te-au determinat sã aplici
pentru postul vizat. Spune exact de ce
ai trimis CV-ul tãu: eºti interesat de
firma respectivã ºi vrei sã ocupi postul
pe care îl au ei disponibil.
Promovarea
Sublinirerea calitãþilor care fac din
tine candidatul ideal, într-un mod
succint. CV-ul tãu va face restul
laudelor. Aici trebuie sã incluzi
esenþialul.
Continuarea
Încheie scrisoarea specificând ce ai
dori sã se întâmple în viitor. Nu lãsa
mingea în terenul angajatorului.
Spune-i angajatorului unde te poate
contacta, atât prin telefon cât ºi prin e-
mail, dar nu te aºtepta sã te sune. Dacã
în câteva zile nu te contacteazã îi vei
putea da un telefon pentru a te asigura
ca CV-ul ºi scrisoarea ta de intenþie au
ajuns unde trebuia ºi cu ocazia asta le
sugerezi din nou cât de dornic eºti sã
faci parte din echipa lor.
2. Scrisoarea de prospectare
Poþi lua iniþiativa ºi trimite firmelor
care îþi trezesc interesul CV-ul însoþit de
o astfel de scrisoare. Structureazã
scrisoarea la fel ca pe cea de intenþie,
însã în loc sã foloseºti informaþiile
specifice ale postului, focuseazã-te pe
aspectele ce caracterizeazã domeniul
de activitate al firmei ºi modul în care
ANGAJARE
pregãtirea ta se potriveºte acelui
domeniu. (exemple gãseºti pe
www.odisee.ro)
3. Scrisoarea de networking
Scopul acestei scrisori este acela de
a genera “interviuri informative” ºi nu
interviuri de angajare. Interviurile
informative îþi oferã oportunitatea de a
te întâlni cu o persoanã care îþi poate
oferi informaþii specifice legate de locul
de muncã pe care intenþionezi sã îl ai.
În mod normal acestui tip de scrisoare
nu I se ataºeazã un CV, însã se poate
prezenta unul în cadrul interviului,
pentru a ajuta intervievatorul sa îþi
adreseze întrebãri. (exemple gãseºti
pe www.odisee.ro)
4. Scrisoarea de mulþumire
Acest tip de scrisoare este foarte
important. Trimite aceastã scrisoare
pentru a-þi manifesta bunãvoinþa,
aprecierea ºi pentru a-þi întãri
candidatura. Scrie o astfel de scrisoare
fiecãrei persoane care te-a sprijinit. În
urma unui interviu de angajare
scrisoarea de mulþumire trebuie
trimisã în decurs de 24 de ore tuturor
celor care te-au intervievat. În cazul în
care nu ai posibilitate sau nu se cade sã
trimiþi scrisori de mulþumire tuturor
celor pe care i-ai întâlnit în cadrul
interviului, trimite scrisoarea “gazdei”
tale sau persoanei cu cel statutul cel
mai înalt, cu rugãmintea de a transmite
întregului grup mulþumirile tale.
(exemple gãseºti pe www.odisee.ro)
5. Scrisoarea de acceptare
Foloseºte aceastã scrisoare pentru a
accepta o ofertã de muncã, pentru a
confirma condiþiile de angajare ºi
pentru a întãri decizia angajatorului de
a te angaja. (exemple gãseºti pe
www.odisee.ro)
6. Scrisoarea de retragere
Odatã ce ai acceptat un job, anunþã-i
pe toþi ceilalþi angajatori la care ai
aplicat, decizia ta de a-þi retrage
candidatura. Aceastã scrisoare trebuie
sã exprime aprecierea ta pentru timpul
ºi amabilitatea angajatorului. Este
indicat sã argumentezi opþiunea ta de a
accepta oferta altei organizaþii
motivând faptul cã aceasta se
potriveºte mai bine etapei în care te aflii
în acest moment în carierã. (exemple
gãseºti pe www.odisee.ro)
7. Scrisoarea de respingere
Uneori, nu doar angajatorii trimit
scrisori de respingere, ci ºi candidaþii
atunci când oferta de angajare nu
corespunde obiectivelor lor.
Respingerea unei oferte de angajare
trebuie facutã cu mare grijã. Subliniazã
faptul cã ai evaluat atent propunerea ºi
ai decis sã nu o accepþi. De asemenea
mulþumeºte-i angajatorului pentru
propunerea fãcutã. (exemple gãseºti
pe www.odisee.ro)
Mult noroc!
17
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Intenþii scrise
Scrisoarea de intenþie sau de
motivaþie (denumitã ºi scrisoare de
prezentare) este prima modalitate de a
te prezenta, de a-þi face cunoscute
„punctele forte” care te fac un candidat
favorit pentru jobul solicitat.
Scrisoarea trebuie sã fie funcþionalã,
uºor de citit ºi de înþeles, iar tonul ei
trebuie sã fie plãcut ºi pozitiv.
Þine minte: fiecare act de
comunicare este un mesaj despre tine.
Existã 7 tipuri de scrisori de bazã pe
care probabil le vei folosi în procesul de
cãutare a unui job:
• de intenþie (“application letter”)
• de prospectare (“prospecting letter”)
• de networking
• de mulþumire (“thank-you letter”)
• de confirmare (“acceptance letter”)
• de retragere (“withdrawal letter”)
• de respingere (“rejection letter”)
Fiecare din ele are propriul scop si
trebuie utilizatã ca atare.
1. Scrisoarea de intenþie
Scopul acestei scrisori este de a-þi
face citit CV-ul, pentru ca mai apoi sã
obþii un interviu. Trimite acest tip de
scrisoare pentru un job publicat de
firma respectivã într-un anunþ. Prin
intermediul ei demonstrezi cã eºti
calificat pentru postul respectiv.
O scrisoare de intenþie eficientã
trebuie sã conþinã trei “zone”:
16
Identificarea
Trebuie sã te prezinþi ºi sã scrii
motivele care te-au determinat sã aplici
pentru postul vizat. Spune exact de ce
ai trimis CV-ul tãu: eºti interesat de
firma respectivã ºi vrei sã ocupi postul
pe care îl au ei disponibil.
Promovarea
Sublinirerea calitãþilor care fac din
tine candidatul ideal, într-un mod
succint. CV-ul tãu va face restul
laudelor. Aici trebuie sã incluzi
esenþialul.
Continuarea
Încheie scrisoarea specificând ce ai
dori sã se întâmple în viitor. Nu lãsa
mingea în terenul angajatorului.
Spune-i angajatorului unde te poate
contacta, atât prin telefon cât ºi prin e-
mail, dar nu te aºtepta sã te sune. Dacã
în câteva zile nu te contacteazã îi vei
putea da un telefon pentru a te asigura
ca CV-ul ºi scrisoarea ta de intenþie au
ajuns unde trebuia ºi cu ocazia asta le
sugerezi din nou cât de dornic eºti sã
faci parte din echipa lor.
2. Scrisoarea de prospectare
Poþi lua iniþiativa ºi trimite firmelor
care îþi trezesc interesul CV-ul însoþit de
o astfel de scrisoare. Structureazã
scrisoarea la fel ca pe cea de intenþie,
însã în loc sã foloseºti informaþiile
specifice ale postului, focuseazã-te pe
aspectele ce caracterizeazã domeniul
de activitate al firmei ºi modul în care
ANGAJARE
pregãtirea ta se potriveºte acelui
domeniu. (exemple gãseºti pe
www.odisee.ro)
3. Scrisoarea de networking
Scopul acestei scrisori este acela de
a genera “interviuri informative” ºi nu
interviuri de angajare. Interviurile
informative îþi oferã oportunitatea de a
te întâlni cu o persoanã care îþi poate
oferi informaþii specifice legate de locul
de muncã pe care intenþionezi sã îl ai.
În mod normal acestui tip de scrisoare
nu I se ataºeazã un CV, însã se poate
prezenta unul în cadrul interviului,
pentru a ajuta intervievatorul sa îþi
adreseze întrebãri. (exemple gãseºti
pe www.odisee.ro)
4. Scrisoarea de mulþumire
Acest tip de scrisoare este foarte
important. Trimite aceastã scrisoare
pentru a-þi manifesta bunãvoinþa,
aprecierea ºi pentru a-þi întãri
candidatura. Scrie o astfel de scrisoare
fiecãrei persoane care te-a sprijinit. În
urma unui interviu de angajare
scrisoarea de mulþumire trebuie
trimisã în decurs de 24 de ore tuturor
celor care te-au intervievat. În cazul în
care nu ai posibilitate sau nu se cade sã
trimiþi scrisori de mulþumire tuturor
celor pe care i-ai întâlnit în cadrul
interviului, trimite scrisoarea “gazdei”
tale sau persoanei cu cel statutul cel
mai înalt, cu rugãmintea de a transmite
întregului grup mulþumirile tale.
(exemple gãseºti pe www.odisee.ro)
5. Scrisoarea de acceptare
Foloseºte aceastã scrisoare pentru a
accepta o ofertã de muncã, pentru a
confirma condiþiile de angajare ºi
pentru a întãri decizia angajatorului de
a te angaja. (exemple gãseºti pe
www.odisee.ro)
6. Scrisoarea de retragere
Odatã ce ai acceptat un job, anunþã-i
pe toþi ceilalþi angajatori la care ai
aplicat, decizia ta de a-þi retrage
candidatura. Aceastã scrisoare trebuie
sã exprime aprecierea ta pentru timpul
ºi amabilitatea angajatorului. Este
indicat sã argumentezi opþiunea ta de a
accepta oferta altei organizaþii
motivând faptul cã aceasta se
potriveºte mai bine etapei în care te aflii
în acest moment în carierã. (exemple
gãseºti pe www.odisee.ro)
7. Scrisoarea de respingere
Uneori, nu doar angajatorii trimit
scrisori de respingere, ci ºi candidaþii
atunci când oferta de angajare nu
corespunde obiectivelor lor.
Respingerea unei oferte de angajare
trebuie facutã cu mare grijã. Subliniazã
faptul cã ai evaluat atent propunerea ºi
ai decis sã nu o accepþi. De asemenea
mulþumeºte-i angajatorului pentru
propunerea fãcutã. (exemple gãseºti
pe www.odisee.ro)
Mult noroc!
17
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE

Exemplu de CV Exemplu de scrisoare de intenþie

Prenume NUME Rodica Andreescu

Str. N. Bãlcescu nr. 28A
DATE PERSONALE ? Adresa: [Str., nr., cod poºtal, oraº, judeþ, þara] 12852 Caransebeþ
? Telefon: Tel.:0214-45.15.15
? E-mail: 20.09.2006
? Naþionalitatea:
? Data naºterii:
Computers Continental
B-dul Arinii Banatului nr. 2
EXPERIENÞÃ 200x – 200x Numele Companiei Oraº
3122 – Reþiþa
Ocupaþia sau Poziþia Detinuþã
În atenþia domnului Director
?Responsabilitate 1
al Departamentului de Resurse Umane
?Responsabilitate 2

EDUCAÞIE 200x – 200x Numele Instituþiei Oraº

Stimate Domnule Horia Marinescu,
?Diploma/Certificare Obþinutã nota

Doresc sã-mi exprim interesul pentru postul de secretarã a directorului executiv,

199x – 200x Numele Instituþiei Oraº anunþat în ziarul „Socialul” din 25 iunie a.c.
? Diploma/Certificare Obþinutã nota
Având o experienþã de 4 ani pe posturi similare sunt capabilã sã îndeplinesc funcþii
[Obþinute pe parcursul vieþii sau carierei, dar nu neapãrat de reprezentare ºi sã accept anumite delegãri de responsabilitate în absenþa
ABILITÃÞI ªI
COMPETENÞE atestate prin diplome sau certificate] directorului. Întrucât aþi menþionat în mod special limbile strãine, doresc sã
subliniez cã pot conversa ºi scrie în limbile englezã ºi germanã ºi pot efectua
traduceri din francezã ºi italianã. Stãpânesc sistemul de operare Windows ºi cunosc
LIMBI STRÃINE Specificã limba în detaliu pachetul de programe microsoft Office. De altfel, pentru actualizarea
?Citit: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã cunoºtinþelor în acest domeniu am urmat în fiecare an un curs. În plus printre
?Scris: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã pasiunile mele se numãrã tehnologia informaþiei, astfel încât m-aº putea acomoda
relativ repede la cerinþele companiei pe care o reprezentaþi.
?Conversat: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã

Vã rog sã mã înºtiinþaþi dacã doriþi sã vã ofer informaþii suplimentare.

OPERARE PC Specificã programele cunoscute þi nivelul

Cu stimã,
PERMIS AUTO Specificã data obþinerii ºi categoria
Rodica Andreescu
ALTE [Noteazã aici orice informaþii care ar putea fi relevante,
INFORMAÞII de exemplu referinþe, etc.]

18 19
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANGAJARE

Exemplu de CV Exemplu de scrisoare de intenþie

Prenume NUME Rodica Andreescu

Str. N. Bãlcescu nr. 28A
DATE PERSONALE ? Adresa: [Str., nr., cod poºtal, oraº, judeþ, þara] 12852 Caransebeþ
? Telefon: Tel.:0214-45.15.15
? E-mail: 20.09.2006
? Naþionalitatea:
? Data naºterii:
Computers Continental
B-dul Arinii Banatului nr. 2
EXPERIENÞÃ 200x – 200x Numele Companiei Oraº
3122 – Reþiþa
Ocupaþia sau Poziþia Detinuþã
În atenþia domnului Director
?Responsabilitate 1
al Departamentului de Resurse Umane
?Responsabilitate 2

EDUCAÞIE 200x – 200x Numele Instituþiei Oraº

Stimate Domnule Horia Marinescu,
?Diploma/Certificare Obþinutã nota

Doresc sã-mi exprim interesul pentru postul de secretarã a directorului executiv,

199x – 200x Numele Instituþiei Oraº anunþat în ziarul „Socialul” din 25 iunie a.c.
? Diploma/Certificare Obþinutã nota
Având o experienþã de 4 ani pe posturi similare sunt capabilã sã îndeplinesc funcþii
[Obþinute pe parcursul vieþii sau carierei, dar nu neapãrat de reprezentare ºi sã accept anumite delegãri de responsabilitate în absenþa
ABILITÃÞI ªI
COMPETENÞE atestate prin diplome sau certificate] directorului. Întrucât aþi menþionat în mod special limbile strãine, doresc sã
subliniez cã pot conversa ºi scrie în limbile englezã ºi germanã ºi pot efectua
traduceri din francezã ºi italianã. Stãpânesc sistemul de operare Windows ºi cunosc
LIMBI STRÃINE Specificã limba în detaliu pachetul de programe microsoft Office. De altfel, pentru actualizarea
?Citit: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã cunoºtinþelor în acest domeniu am urmat în fiecare an un curs. În plus printre
?Scris: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã pasiunile mele se numãrã tehnologia informaþiei, astfel încât m-aº putea acomoda
relativ repede la cerinþele companiei pe care o reprezentaþi.
?Conversat: indicã nivelul: excelent, bine, de bazã

Vã rog sã mã înºtiinþaþi dacã doriþi sã vã ofer informaþii suplimentare.

OPERARE PC Specificã programele cunoscute þi nivelul

Cu stimã,
PERMIS AUTO Specificã data obþinerii ºi categoria
Rodica Andreescu
ALTE [Noteazã aici orice informaþii care ar putea fi relevante,
INFORMAÞII de exemplu referinþe, etc.]

18 19
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
De la scrisoarea de intenþie la interviu
Gabriel Moldovan – CEO RRVBIUM hr
În cadrul RRVBIUM hr, timpul meu
este pretios. Apreciez din acest
motiv oamenii care pot sa se faca
usor întelesi. În mediul
organizational, o comunicare
eficienta care sa reduca posibili-
tatea unor erori este vitala.
Daca ar fi sa realizez o sinteza a
mesajului de baza a unei scrisori de
intentie de succes, acesta ar suna cam
asa: “Sunt exact omul pe care îl cautati.
Aptitudinile mele sunt unice si
experienta mea va contribui la
cresterea organizatiei dumneavoastra.
Îmi exprim încrederea ca si dumnea-
voastra veti fi la fel de entuziasmat
precum sunt eu”. Bineînteles, CV-ul tau
va trebui sa sustina acest mesaj.
O comparatie pe care am citit-o undeva
si care m-a facut sa zâmbesc este ca
scrisoarea ta de intentie este ca un
mesaj publicitar pentru CV. Scopul
scrisorii de intentie este sa stabileasca o
legatura între cel care evalueaza
aplicatiile si candidat. Aceasta trebuie
sa fie destul de interesanta pentru a iesi
din tipare si a stârni curiozitatea.
Îti pun la dispozitie sase pasi care sa
transforme scrisoarea ta de intentie
într-o unealta puternica al carui scop
major este acela de a te conduce la
interviu.
20
ANGAJARE
• Axeaza-te pe problemele cu
care angajatorul se
confrunta. Cum poti sa rezolvi
TU aceste probleme? Motivul
pentru care se fac angajari este
pentru a se solutiona anumite
probleme. Scrisoarea ta trebuie
sa spuna “Sunt raspunsul la
problemele dumneavoastra”.
• Arata ca posezi informatii
d e s p r e c o m p a n i a
angajatoare. Cu resursele
aproape nelimitate pe care ti le
pune internetul la dispozitie, asta
ar trebui sa fie partea cea mai
usoara. Nu trebuie decat sa
pomenesti unul sau doua lucruri anexat un CV, ea ar fi suficient de raspunde unor eventuale
despre companie, care sa arate interesanta încât sa-l determine întrebari si a stabili un interviu, cu
ca ti-ai facut temele. De ce poate pe evaluator sa te sune? siguranta te vei diferentia de
fi acesta un avantaj? Cei mai • Arata-ti enuziasmul fata de restul candidtilor prin încrederea
multi aplicanti vor doar un job. postul pe care îl vrei! Daca tu în sine si determinarea de care
Tu, aratând ca posezi informatii doresti sa fii diferit de restul celor dai dovada. Perseverenta ta se va
despre angajator, arati ca esti 90% din aplicatii al caror mesaj materializa, în cele mai multe
motivat. de baza este “dati-mi un job unde cazuri într-un interviu. Iar
• Specifica pe scurt cele mai pot sa avansez si sa pot face interviul este obiectivul major al
bune calificari si realizari. bani”, încearca varianta “sunt oricarei scrisori de intentie, nu-i
Scopul acestui pas nu este sa mai entuziasmat de posibilitatea de asa?
scrii înca o data CV-ul tau, ci sa a-mi valorifica potentialul si • Scrisoarea ta trebuie sa fie
incluzi suficiente informatii încât expertiza, lucrând pentru scurta si la obiect. Stiu din
sa trezesti interesul cititorului. De dumneavoastra”. experienta ca acesta este cel mai
obicei scrisoarea de intentie se • Mentioneaza ca vei suna în provocator aspect. Însa mai stiu
termina cu un paragraf de genul câteva zile. Poate tie ti se pare ca acei oameni care pot sa fie
“atasez acestei scrisori un CV acest gest ca fiind lipsit de tact. focalizati, au o exprimare cursiva
care sa…”. Acum un exercitiu: Însa daca tu specifici într-un mod si îsi argumenteaza afirmatiile,
daca scrisoarea ta nu ar avea politicos ca vei reveni cu un au numai de câstigat. Trei, maxim
telefon în câteva zile pentru a
21
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
De la scrisoarea de intenþie la interviu
Gabriel Moldovan – CEO RRVBIUM hr
În cadrul RRVBIUM hr, timpul meu
este pretios. Apreciez din acest
motiv oamenii care pot sa se faca
usor întelesi. În mediul
organizational, o comunicare
eficienta care sa reduca posibili-
tatea unor erori este vitala.
Daca ar fi sa realizez o sinteza a
mesajului de baza a unei scrisori de
intentie de succes, acesta ar suna cam
asa: “Sunt exact omul pe care îl cautati.
Aptitudinile mele sunt unice si
experienta mea va contribui la
cresterea organizatiei dumneavoastra.
Îmi exprim încrederea ca si dumnea-
voastra veti fi la fel de entuziasmat
precum sunt eu”. Bineînteles, CV-ul tau
va trebui sa sustina acest mesaj.
O comparatie pe care am citit-o undeva
si care m-a facut sa zâmbesc este ca
scrisoarea ta de intentie este ca un
mesaj publicitar pentru CV. Scopul
scrisorii de intentie este sa stabileasca o
legatura între cel care evalueaza
aplicatiile si candidat. Aceasta trebuie
sa fie destul de interesanta pentru a iesi
din tipare si a stârni curiozitatea.
Îti pun la dispozitie sase pasi care sa
transforme scrisoarea ta de intentie
într-o unealta puternica al carui scop
major este acela de a te conduce la
interviu.
20
ANGAJARE
• Axeaza-te pe problemele cu
care angajatorul se
confrunta. Cum poti sa rezolvi
TU aceste probleme? Motivul
pentru care se fac angajari este
pentru a se solutiona anumite
probleme. Scrisoarea ta trebuie
sa spuna “Sunt raspunsul la
problemele dumneavoastra”.
• Arata ca posezi informatii
d e s p r e c o m p a n i a
angajatoare. Cu resursele
aproape nelimitate pe care ti le
pune internetul la dispozitie, asta
ar trebui sa fie partea cea mai
usoara. Nu trebuie decat sa
pomenesti unul sau doua lucruri anexat un CV, ea ar fi suficient de raspunde unor eventuale
despre companie, care sa arate interesanta încât sa-l determine întrebari si a stabili un interviu, cu
ca ti-ai facut temele. De ce poate pe evaluator sa te sune? siguranta te vei diferentia de
fi acesta un avantaj? Cei mai • Arata-ti enuziasmul fata de restul candidtilor prin încrederea
multi aplicanti vor doar un job. postul pe care îl vrei! Daca tu în sine si determinarea de care
Tu, aratând ca posezi informatii doresti sa fii diferit de restul celor dai dovada. Perseverenta ta se va
despre angajator, arati ca esti 90% din aplicatii al caror mesaj materializa, în cele mai multe
motivat. de baza este “dati-mi un job unde cazuri într-un interviu. Iar
• Specifica pe scurt cele mai pot sa avansez si sa pot face interviul este obiectivul major al
bune calificari si realizari. bani”, încearca varianta “sunt oricarei scrisori de intentie, nu-i
Scopul acestui pas nu este sa mai entuziasmat de posibilitatea de asa?
scrii înca o data CV-ul tau, ci sa a-mi valorifica potentialul si • Scrisoarea ta trebuie sa fie
incluzi suficiente informatii încât expertiza, lucrând pentru scurta si la obiect. Stiu din
sa trezesti interesul cititorului. De dumneavoastra”. experienta ca acesta este cel mai
obicei scrisoarea de intentie se • Mentioneaza ca vei suna în provocator aspect. Însa mai stiu
termina cu un paragraf de genul câteva zile. Poate tie ti se pare ca acei oameni care pot sa fie
“atasez acestei scrisori un CV acest gest ca fiind lipsit de tact. focalizati, au o exprimare cursiva
care sa…”. Acum un exercitiu: Însa daca tu specifici într-un mod si îsi argumenteaza afirmatiile,
daca scrisoarea ta nu ar avea politicos ca vei reveni cu un au numai de câstigat. Trei, maxim
telefon în câteva zile pentru a
21
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Transformând factorii de success ai interviului în
poveºti de success
Mãdãlina Ciocodan
Indiferent de slujba pentru care
participi la interviul de angajare,
evaluatorul va cãuta mereu în
rãspunsurile tale anumite poveºti de
succes care au ca puncte centrale unul
din urmãtorii factori: capacitatea de a
rezolva probleme, abilitatea de a gândi
independent, puterea de a lua iniþiativã,
abilitatea de a comunica eficient etc.
În principiu existã 5 factori de succes
pe care majoritatea angajatorilor îi
urmãresc în relatãrile participanþilor la
interviu:
• Rezultate ºi realizãri
• Preluarea iniþiativei
• Abilitãþi de comunicare
• Capacitatea de a rezolva
probleme
• Gândire inovativã
Sarcina personalã a fiecãrul
candidat este aceea de a îngloba aceºti
factori în propriile lor poveºti de succes.
Indiferent de experienþele profesionale
pe care le-am avut în trecut, fiecare
dintre noi poate identifica întâmplãri
care sã evidenþieze aceºti factori. În
continuare vom analiza mai în detaliu
fiecare dintre aceºti factori pentru a ne
crea o imagine mai amplã asupra
atuurilor pe care fiecare dintre noi le
poate etala pentru a obþine job-ul mult
dorit.
• Rezultate ºi realizãri. Una
dintre întrebãrile care nu lipseºte mai
22
niciodatã dintr-un interviu de angajare
este urmãtoarea: “Care consideri cã
reprezintã cea mai mare realizare a ta?”
Scopul pentru care angajatorul te
întreabã acest lucru este acela de a
determina dacã obþii satisfacþie în urma
atingerii rezultatelor dorite ºi care sunt
eforturile pe care eºti dispus sã le faci
pentru a le atinge. Existã numeroase
tipuri de realizãri pe care le poþi numi ca
rãspuns la aceastã întrebare. De
exemplu: faptul cã þi-ai terminat
studiile este o realizare, faptul cã ai
reuºit sã economiseºti bani într-o
circumstanþã dificilã sau cã þi-a fost
publicatã o lucrare pe care ai scris-o
sunt de asemenea realizãri ce pot fi
menþionate.
• Initiaþiva. În noul mediu de
afaceri competitiv din societatea
actualã, oamenii care sunt capabili sã ia
frâiele în mâini ºi sã acþioneze când
situaþia o cere sunt foarte valoroºi.
Iniþiativa presupune sã acþionezi când
este necesar fãrã a aºtepta ca altcineva
sã o facã înaintea ta.
• Comunicarea. Modul în care îþi
prezinþi rãspunsurile în cadrul unui
interviu este foarte important si face cu
siguranta diferenta intre niste relatari
de succes si unele care nu prezintã
credibilitate. Cheia unei comunicãri
eficiente o reprezintã capacitatea de a fi
concis. Nu te abate de la cursul
povestirii insistând pe detalii care nu au
ANGAJARE
relevanþã pentru a sublinia ideea pe
care vrei sã o transmiþi.
• Capacitatea de a rezolva
probleme. Pentru a evidenþia aceastã
abilitate trebuie sã te gândeºti la o
poveste care sã demonstreze
capacitatea ta de a gândi independent,
concentrându-te asupra obstacolelor
pe care a trebuit sã le depãºeºti precum
ºi paºii pe care i-ai urmat pentru a
rezolva situaþia problematicã.
• Inovaþia. Trãim într-o lume în
care schimbarea e singurul lucru care
nu se schimbã. Din acest motiv,
majoritatea companiilor cautã angajaþi
care sã fie capabili sã gândeascã în
afara tiparelor acceptate. Poate nu te-ai
gândit niciodatã la tine care fiind o
persoanã creativã doar pentru cã nu ai
un talent special precum scrisul sau
pictatul. Vestea bunã este cã toatã
lumea poate fi creativã în aria rezolvãrii
de probleme!!
Dupã ce ai citit aceste informaþii,
sarcina ta este aceea de a identifica în
viaþa ta întâmplãrile ºi experienþele
care reflectã cel mai bine aceºti factori.
Faptul cã te-ai gândit în prealabil ºi ai
identificat aceste experienþe te poate
ajuta în cazul interviului propriu-zis sã
te simþi mai pregãtit, mai relaxat, mai
încrezãtor ºi în control. Mai exact, te vei
simþi exact ca genul de persoanã pe
care intervievatorul tãu o cautã!
23
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Transformând factorii de success ai interviului în
poveºti de success
Mãdãlina Ciocodan
Indiferent de slujba pentru care
participi la interviul de angajare,
evaluatorul va cãuta mereu în
rãspunsurile tale anumite poveºti de
succes care au ca puncte centrale unul
din urmãtorii factori: capacitatea de a
rezolva probleme, abilitatea de a gândi
independent, puterea de a lua iniþiativã,
abilitatea de a comunica eficient etc.
În principiu existã 5 factori de succes
pe care majoritatea angajatorilor îi
urmãresc în relatãrile participanþilor la
interviu:
• Rezultate ºi realizãri
• Preluarea iniþiativei
• Abilitãþi de comunicare
• Capacitatea de a rezolva
probleme
• Gândire inovativã
Sarcina personalã a fiecãrul
candidat este aceea de a îngloba aceºti
factori în propriile lor poveºti de succes.
Indiferent de experienþele profesionale
pe care le-am avut în trecut, fiecare
dintre noi poate identifica întâmplãri
care sã evidenþieze aceºti factori. În
continuare vom analiza mai în detaliu
fiecare dintre aceºti factori pentru a ne
crea o imagine mai amplã asupra
atuurilor pe care fiecare dintre noi le
poate etala pentru a obþine job-ul mult
dorit.
• Rezultate ºi realizãri. Una
dintre întrebãrile care nu lipseºte mai
22
niciodatã dintr-un interviu de angajare
este urmãtoarea: “Care consideri cã
reprezintã cea mai mare realizare a ta?”
Scopul pentru care angajatorul te
întreabã acest lucru este acela de a
determina dacã obþii satisfacþie în urma
atingerii rezultatelor dorite ºi care sunt
eforturile pe care eºti dispus sã le faci
pentru a le atinge. Existã numeroase
tipuri de realizãri pe care le poþi numi ca
rãspuns la aceastã întrebare. De
exemplu: faptul cã þi-ai terminat
studiile este o realizare, faptul cã ai
reuºit sã economiseºti bani într-o
circumstanþã dificilã sau cã þi-a fost
publicatã o lucrare pe care ai scris-o
sunt de asemenea realizãri ce pot fi
menþionate.
• Initiaþiva. În noul mediu de
afaceri competitiv din societatea
actualã, oamenii care sunt capabili sã ia
frâiele în mâini ºi sã acþioneze când
situaþia o cere sunt foarte valoroºi.
Iniþiativa presupune sã acþionezi când
este necesar fãrã a aºtepta ca altcineva
sã o facã înaintea ta.
• Comunicarea. Modul în care îþi
prezinþi rãspunsurile în cadrul unui
interviu este foarte important si face cu
siguranta diferenta intre niste relatari
de succes si unele care nu prezintã
credibilitate. Cheia unei comunicãri
eficiente o reprezintã capacitatea de a fi
concis. Nu te abate de la cursul
povestirii insistând pe detalii care nu au
ANGAJARE
relevanþã pentru a sublinia ideea pe
care vrei sã o transmiþi.
• Capacitatea de a rezolva
probleme. Pentru a evidenþia aceastã
abilitate trebuie sã te gândeºti la o
poveste care sã demonstreze
capacitatea ta de a gândi independent,
concentrându-te asupra obstacolelor
pe care a trebuit sã le depãºeºti precum
ºi paºii pe care i-ai urmat pentru a
rezolva situaþia problematicã.
• Inovaþia. Trãim într-o lume în
care schimbarea e singurul lucru care
nu se schimbã. Din acest motiv,
majoritatea companiilor cautã angajaþi
care sã fie capabili sã gândeascã în
afara tiparelor acceptate. Poate nu te-ai
gândit niciodatã la tine care fiind o
persoanã creativã doar pentru cã nu ai
un talent special precum scrisul sau
pictatul. Vestea bunã este cã toatã
lumea poate fi creativã în aria rezolvãrii
de probleme!!
Dupã ce ai citit aceste informaþii,
sarcina ta este aceea de a identifica în
viaþa ta întâmplãrile ºi experienþele
care reflectã cel mai bine aceºti factori.
Faptul cã te-ai gândit în prealabil ºi ai
identificat aceste experienþe te poate
ajuta în cazul interviului propriu-zis sã
te simþi mai pregãtit, mai relaxat, mai
încrezãtor ºi în control. Mai exact, te vei
simþi exact ca genul de persoanã pe
care intervievatorul tãu o cautã!
23
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Interviul de angajare
Iatã o listã cu cele mai frecvente
întrebãri care apar pe parcursul
interviurilor:
1. Încearcã sã te descrii puþin.
2. Ce calitãþi ºi defecte crezi cã ai?
3. Descrie cel mai dificil proiect la care
ai lucrat.
4. De ce ai aplicat pentru acest post?
5. De ce aþi ales aceastã poziþie tocmai
la compania noastrã?
6. De ce crezi cã tu eºti cel mai bun
pentru acest post?
7. Ce aºteptãri ai tu de la acest post?
8. Ai lucrat în echipã? Ce rol aveai? Cum
a decurs colaborarea? Ce þi-a placut cel
mai mult? Ce te-a nemulþumit cel mai
mult?
9. Ai fost pus în situaþia de a îndeplini
singur o sarcinã? Descrie acest lucru.
10.Acceptaþi deplasãrile în þara/în
strãinatate?
11.Cum te vezi peste 5 ani? Dar peste
10 ani?
12.De ce vrei sã pãrãseºti actualul loc
de muncã?
13.Ce nu-þi place la actualul loc de
muncã?
14.Ce îþi place la actualul loc de muncã?
15.Care a fost cea mai mare realizare la
actualul loc de muncã?
16.Ce responsabilitãþi ai la actualul loc
de muncã?
17.Ai mai aplicat ºi pentru alte
companii?
24
18.Vrei neapãrat sã îþi schimbi actualul
loc de muncã ºi cauti în permanenþã noi
oportunitãþi sau doar ocazional?
19.Ce tip de companie preferi (mare,
micã, multinaþionalã)?
20.Ce pasiuni ai? De ce îþi plac aceste
lucruri?
Evident, pe lângã acestea vor exista ºi
întrebãri de clarificare a informaþiilor
furnizate de tine în CV.
Cum rãspundem acestor întrebãri?
- concis, clar, scurt, fãrã minciuni ºi
exagerãri ( reþinem totuºi cã trebuie sã
avem o discuþie, nu sã rãspundem sec
la întrebãri – “da”, “nu”, “de ani” )
- fii tot timpul conºtient cã trebuie sã îi
vorbeºti celui care te intervieveazã cu
convingere, accentuând pãrþile tale
bune, chiar dacã eºti nevoit sã admiþi cã
ai ºi defecte.
- dacã nu ai înþeles o întrebare roagã ca
aceasta sã fie repetatã înainte de a
rãspunde. Ia-þi timpul necesar de
gândire pentru a formula rãspunsul.
- referindu-te la activitãþi trecute, aratã
cum au sprijinit ele activitatea firmei în
care ai lucrat; raporteazã-te la
rezultate mãsurabile ºi concentreazã-
te asupra punctelor tale forte.
- vorbeºte în termeni buni despre tine,
experienþele pe care le-ai avut ºi foºtii
tãi ºefi.
- dovedeºte cã te-ai informat în
prealabil despre activitatea companiei
ºi despre domeniul ei de activitate.
ANGAJARE
Reguli de comportament Greºeli ale unui interviu de
angajare:
1. Vorbeºti prea mult
1. Îmbracã- te în stil “conservator”.
2. Nu ascul?i suficient de atent
2. Bunul sim? = nici un miros.
întrebãrile intervievatorului
3. Acordã mare importan?ã interviului
3. Cazi în capcana relaxãrii uitând cât
eliminând nepãsarea trãdatã de
de important este interviul
înfã?iºare.
4. Încerci sã preiei conducerea
4. Nu întârzia la interviu, dar nici sã
interviului
nu ajungi cu prea mult timp înainte.
5. Nu pui întrebãri
5. Nu fi prea familiar, dar nici prea
rezervat. 6. Întârzii
6. Nu te uita la ceas în timpul
interviului.
7. Fii sigur cã ºtii exact numele pe
care le pronun?i.
8. Fii politicos cu oricine, toatã lumea
de acolo conteazã.
9. Fii destins dar pãstreazã aerul
profesional.
10. Nu mesteca gumã, nu fuma.
11. Fii atent la tot ce faci, cum te
miºti, cum vorbeºti, cum reac?ionezi.
12. Considerã cã toate întrebãrile sunt
puse cu bunã conduitã ºi rãspunde în
consecin?ã.
13. Acordã- ?i o pauzã scurtã înainte
de a rãspunde, pentru a- ?i aranja
ideile.
25
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Interviul de angajare
Iatã o listã cu cele mai frecvente
întrebãri care apar pe parcursul
interviurilor:
1. Încearcã sã te descrii puþin.
2. Ce calitãþi ºi defecte crezi cã ai?
3. Descrie cel mai dificil proiect la care
ai lucrat.
4. De ce ai aplicat pentru acest post?
5. De ce aþi ales aceastã poziþie tocmai
la compania noastrã?
6. De ce crezi cã tu eºti cel mai bun
pentru acest post?
7. Ce aºteptãri ai tu de la acest post?
8. Ai lucrat în echipã? Ce rol aveai? Cum
a decurs colaborarea? Ce þi-a placut cel
mai mult? Ce te-a nemulþumit cel mai
mult?
9. Ai fost pus în situaþia de a îndeplini
singur o sarcinã? Descrie acest lucru.
10.Acceptaþi deplasãrile în þara/în
strãinatate?
11.Cum te vezi peste 5 ani? Dar peste
10 ani?
12.De ce vrei sã pãrãseºti actualul loc
de muncã?
13.Ce nu-þi place la actualul loc de
muncã?
14.Ce îþi place la actualul loc de muncã?
15.Care a fost cea mai mare realizare la
actualul loc de muncã?
16.Ce responsabilitãþi ai la actualul loc
de muncã?
17.Ai mai aplicat ºi pentru alte
companii?
24
18.Vrei neapãrat sã îþi schimbi actualul
loc de muncã ºi cauti în permanenþã noi
oportunitãþi sau doar ocazional?
19.Ce tip de companie preferi (mare,
micã, multinaþionalã)?
20.Ce pasiuni ai? De ce îþi plac aceste
lucruri?
Evident, pe lângã acestea vor exista ºi
întrebãri de clarificare a informaþiilor
furnizate de tine în CV.
Cum rãspundem acestor întrebãri?
- concis, clar, scurt, fãrã minciuni ºi
exagerãri ( reþinem totuºi cã trebuie sã
avem o discuþie, nu sã rãspundem sec
la întrebãri – “da”, “nu”, “de ani” )
- fii tot timpul conºtient cã trebuie sã îi
vorbeºti celui care te intervieveazã cu
convingere, accentuând pãrþile tale
bune, chiar dacã eºti nevoit sã admiþi cã
ai ºi defecte.
- dacã nu ai înþeles o întrebare roagã ca
aceasta sã fie repetatã înainte de a
rãspunde. Ia-þi timpul necesar de
gândire pentru a formula rãspunsul.
- referindu-te la activitãþi trecute, aratã
cum au sprijinit ele activitatea firmei în
care ai lucrat; raporteazã-te la
rezultate mãsurabile ºi concentreazã-
te asupra punctelor tale forte.
- vorbeºte în termeni buni despre tine,
experienþele pe care le-ai avut ºi foºtii
tãi ºefi.
- dovedeºte cã te-ai informat în
prealabil despre activitatea companiei
ºi despre domeniul ei de activitate.
ANGAJARE
Reguli de comportament Greºeli ale unui interviu de
angajare:
1. Vorbeºti prea mult
1. Îmbracã- te în stil “conservator”.
2. Nu ascul?i suficient de atent
2. Bunul sim? = nici un miros.
întrebãrile intervievatorului
3. Acordã mare importan?ã interviului
3. Cazi în capcana relaxãrii uitând cât
eliminând nepãsarea trãdatã de
de important este interviul
înfã?iºare.
4. Încerci sã preiei conducerea
4. Nu întârzia la interviu, dar nici sã
interviului
nu ajungi cu prea mult timp înainte.
5. Nu pui întrebãri
5. Nu fi prea familiar, dar nici prea
rezervat. 6. Întârzii
6. Nu te uita la ceas în timpul
interviului.
7. Fii sigur cã ºtii exact numele pe
care le pronun?i.
8. Fii politicos cu oricine, toatã lumea
de acolo conteazã.
9. Fii destins dar pãstreazã aerul
profesional.
10. Nu mesteca gumã, nu fuma.
11. Fii atent la tot ce faci, cum te
miºti, cum vorbeºti, cum reac?ionezi.
12. Considerã cã toate întrebãrile sunt
puse cu bunã conduitã ºi rãspunde în
consecin?ã.
13. Acordã- ?i o pauzã scurtã înainte
de a rãspunde, pentru a- ?i aranja
ideile.
25
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

ANTREPRENORIAT
• Antreprenoriat! La ce te gandeºti?

• Antreprenorul-singur împotriva
lumii?

• Alegerea afacerii potrivite

26
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

ANTREPRENORIAT
• Antreprenoriat! La ce te gandeºti?

• Antreprenorul-singur împotriva
lumii?

• Alegerea afacerii potrivite

26
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Antreprenoriat! La ce te gândeºti?
Cosmin Ionescu
Antreprenoriat! La ce te gândeºti? ...
la bani ... la faimã ... putere ... poate
fiecare dintre noi se gândeºte la altceva
când aude cuvântul menþionat mai
devreme. Un lucru e cert: nu ajunge sã-
l rosteºti, nu ajunge sã-l admiri ci
trebuie sã te trezeºti ºi sã faci ceva
pentru tine ºi pentru cei din jur. ªi sã
faci ºi niºte bani din asta. :-) Poate cã
acesta nu e genul de articol sobru, sec ºi
la obiect cu care sunteþi obiºnuiþi din
rubricile de profil. Ceea ce încerc sã
spun ºi sã demonstrez e faptul cã
antreprenoriatul nu e doar pentru cei
„iniþiaþi”, pentru cei ce au terminat ASE,
ISE ºi alte „Studii economice” sau
pentru cei ce nu mai ºtiu ce sã facã cu
banii primiþi de la tata. Antreprenoriatul
te vizeazã pe tine, pe mine, pe noi, pe
oricine care vrea sã fie ceva mai mult
decât un simplu angajat de la 8 la 17, o
faþã mohorâtã în tramvai, o rotiþã
insignifiantã ºi înlocuibilã oricând într-
un sistem rece si impresonal. Daca te
regasesti in ce am scris mai sus, nu
dispera. E o sansa pentru fiecare.
Trebuie doar sa vrei, sa ai o idee de
afacere si sa nu te temi sa-ti dezvolti
acea idee, oricat de ciudata sau
nerealizabila ar parea la prima vedere.
Singurul lucru pe care-l risti, este sa ai
succes. Desigur, seful iti va spune sa
stai linistit, ca nu vei reusi, poate acest
lucru ti-l vor spune si prietenii dar
important e ceea ce crezi tu, dorinta ta
de a ajunge la un alt nivel profesional,
financiar si de ce nu, personal. Poate ai
28
auzit ca „banul e ochiul dracului”. Un
autor renumit, Kiyosaki, spunea ca
„Lipsa banului e ochiul dracului”. Tind
sa-i dau dreptate. Scrierile sale, pot sa
zic ca m-au inspirat de-a lungul
timpului.
Ce vad eu prin antreprenoriat? Vad
curajul de a face ceva, vad ceva mai
mult decat un simplu angajat, vad
daruire si implicare totala intr-o idee. Si
in primul rand vad un om care vrea,
poate, si stie cum sa se ridice in cazul
unui esec. Antreprenorul nu are in
vocabular cuvantul „esec”. Orice
experienta, buna, rea, il ajuta sa treaca
mai departe si intr-un final sa-si atinga
scopul. Ce face cand ajunge aici? Isi
consolideaza afacerea si o preda unui
manager de incredere. Urmeaza o noua
idee, o noua provocare. Iar de data
aceasta, cu experienta, cu contactele
realizate anterior, totul se va desfasura
mult mai usor.
Acum, hai sa-ti spun si vestile
proaste. 80% din noile afaceri sunt
sortite esecului. Majoritatea celor ce au
reusit, au facut-o dupa ce au trecut prin
aproximativ 5 esecuri. Aceste lucruri nu
sunt inventii ci statistici dure, statistici
ce au rolul de a-ti arata adevarata fata a
societatii in care toti traim.
Te-ai descurajat? ... sper ca nu.
Incearca ... risti sa ai succes :-)
Bun ... sa zicem ca ai ideea geniala.
Ideea care va face din tine urmatorul
Tiriac sau de ce nu, urmatorul Gates.
Teoretic, „the sky is the limit”. Practic,
ANTREPRENORIAT
traim in Romania si s-ar putea sa fie
cateva limite si cateva cozi
interminabile dar speram in mai bine si
in faptul ca poate vom intra in
normalitate in viitorul apropiat. Nu te
avanta inca sa-ti inregistrezi firma. Mai
e cale lunga pana acolo. Cel mai
important lucru, care nefacut cu
seriozitate maxima la timpul lui poate
sa duca la esecul firmei tale, e planul de
afaceri. Acest plan de afaceri, prin
structura sa (un exemplu ar fi: I.
Descrierea Afacerii, II. Planul de
Marketing, III. Planul Managerial, IV.
Planul Financiar) te va face sa vezi
afacerea ta din mai multe privinte, sa
vezi ce lucruri ai desconsiderat, unde
mai trebuie sa cizelezi si ce ar trebui
schimbat pentru ca firma ta e un sistem,
in care fiecare componenta trebuie sa
functioneze perfect pentru a avea
succes.
Nu sta prea mult pe ganduri. Nu
cauta nod in papura. Concurentul tau
lucreaza. Nu uita acest lucru. Ce nu faci
tu acum, va face altcineva. Iar tu vei
ramane cu ideea, iar celalalt se va
bucura de laurii gloriei - daca si-a facut
bine temele.
O afacere e ca un copil. Trebuie s-o
„cresti”, s-o „ajuti” sa se dezvolte
pentru ca, apoi, sa poata „sta singura”
pe picioare. Ce vreau sa spun: singurul
mod in care te poti dezvolta si in care
poti ajunge la libertate financiara e sa-ti
pui banii sa lucreze pentru tine. Nu
invers!! Afacerea ta trebuie proiectata si
gandita in asa fel incat sa poti „pleca in
vacanta” 6 luni si firma ta sa continue sa
functioneze ca si inainte. Nu lucrezi tu
pentru bani ci banii tai (firma in
ansamblul ei cu patrimoniul si angajatii
proprii) lucreaza pentru tine. Am amintit
de libertate financiara. Oare ce-o fi si
asta? Gandeste-te putin. Cati bani ai in
portmoneu? Aduna-i cu cei din banca.
Acum gandeste-te cati bani iti trebuie sa
traiesti decent, fara a renunta la ceva,
timp de o luna. Sa zicem ca am in total
4000 lei (noi). Pe luna cheltuiesc 2000
lei. Asta inseamna ca eu pot rezista timp
de 2 luni cu banii care-i am si cu acest
nivel al cheltuielilor. Pentru a fi liber din
punct de vedere financiar trebuie sa poti
trai decent si fara a face economii, pentru
tot restul vietii cu banii care-i ai. Este
momentul in care nu mai depinzi de
afacerea ta, de salar, de orice alt venit
extern. Este momentul in care te poti
retrage pe o insula si sa-ti traiesti tot
restul vietii linistit pentru ca ai fost
destept si banii tai au lucrat pentru tine.
Iti doresc sa ajungi la libertate
financiara cat mai repede si sa te bucuri
de tot ce are viata de oferit. Gandeste-te
apoi cum ai fost un simplu om cu o idee,
un om care si-a fructificat ideea si a
reusit. Incearca sa dai mai departe si
altora din experienta si know-how-ul
acumulat in anii in care-ti dezvoltai
afacerea. Te va face un om mai bun, un
om mai implinit.
29
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Antreprenoriat! La ce te gândeºti?
Cosmin Ionescu
Antreprenoriat! La ce te gândeºti? ...
la bani ... la faimã ... putere ... poate
fiecare dintre noi se gândeºte la altceva
când aude cuvântul menþionat mai
devreme. Un lucru e cert: nu ajunge sã-
l rosteºti, nu ajunge sã-l admiri ci
trebuie sã te trezeºti ºi sã faci ceva
pentru tine ºi pentru cei din jur. ªi sã
faci ºi niºte bani din asta. :-) Poate cã
acesta nu e genul de articol sobru, sec ºi
la obiect cu care sunteþi obiºnuiþi din
rubricile de profil. Ceea ce încerc sã
spun ºi sã demonstrez e faptul cã
antreprenoriatul nu e doar pentru cei
„iniþiaþi”, pentru cei ce au terminat ASE,
ISE ºi alte „Studii economice” sau
pentru cei ce nu mai ºtiu ce sã facã cu
banii primiþi de la tata. Antreprenoriatul
te vizeazã pe tine, pe mine, pe noi, pe
oricine care vrea sã fie ceva mai mult
decât un simplu angajat de la 8 la 17, o
faþã mohorâtã în tramvai, o rotiþã
insignifiantã ºi înlocuibilã oricând într-
un sistem rece si impresonal. Daca te
regasesti in ce am scris mai sus, nu
dispera. E o sansa pentru fiecare.
Trebuie doar sa vrei, sa ai o idee de
afacere si sa nu te temi sa-ti dezvolti
acea idee, oricat de ciudata sau
nerealizabila ar parea la prima vedere.
Singurul lucru pe care-l risti, este sa ai
succes. Desigur, seful iti va spune sa
stai linistit, ca nu vei reusi, poate acest
lucru ti-l vor spune si prietenii dar
important e ceea ce crezi tu, dorinta ta
de a ajunge la un alt nivel profesional,
financiar si de ce nu, personal. Poate ai
28
auzit ca „banul e ochiul dracului”. Un
autor renumit, Kiyosaki, spunea ca
„Lipsa banului e ochiul dracului”. Tind
sa-i dau dreptate. Scrierile sale, pot sa
zic ca m-au inspirat de-a lungul
timpului.
Ce vad eu prin antreprenoriat? Vad
curajul de a face ceva, vad ceva mai
mult decat un simplu angajat, vad
daruire si implicare totala intr-o idee. Si
in primul rand vad un om care vrea,
poate, si stie cum sa se ridice in cazul
unui esec. Antreprenorul nu are in
vocabular cuvantul „esec”. Orice
experienta, buna, rea, il ajuta sa treaca
mai departe si intr-un final sa-si atinga
scopul. Ce face cand ajunge aici? Isi
consolideaza afacerea si o preda unui
manager de incredere. Urmeaza o noua
idee, o noua provocare. Iar de data
aceasta, cu experienta, cu contactele
realizate anterior, totul se va desfasura
mult mai usor.
Acum, hai sa-ti spun si vestile
proaste. 80% din noile afaceri sunt
sortite esecului. Majoritatea celor ce au
reusit, au facut-o dupa ce au trecut prin
aproximativ 5 esecuri. Aceste lucruri nu
sunt inventii ci statistici dure, statistici
ce au rolul de a-ti arata adevarata fata a
societatii in care toti traim.
Te-ai descurajat? ... sper ca nu.
Incearca ... risti sa ai succes :-)
Bun ... sa zicem ca ai ideea geniala.
Ideea care va face din tine urmatorul
Tiriac sau de ce nu, urmatorul Gates.
Teoretic, „the sky is the limit”. Practic,
ANTREPRENORIAT
traim in Romania si s-ar putea sa fie
cateva limite si cateva cozi
interminabile dar speram in mai bine si
in faptul ca poate vom intra in
normalitate in viitorul apropiat. Nu te
avanta inca sa-ti inregistrezi firma. Mai
e cale lunga pana acolo. Cel mai
important lucru, care nefacut cu
seriozitate maxima la timpul lui poate
sa duca la esecul firmei tale, e planul de
afaceri. Acest plan de afaceri, prin
structura sa (un exemplu ar fi: I.
Descrierea Afacerii, II. Planul de
Marketing, III. Planul Managerial, IV.
Planul Financiar) te va face sa vezi
afacerea ta din mai multe privinte, sa
vezi ce lucruri ai desconsiderat, unde
mai trebuie sa cizelezi si ce ar trebui
schimbat pentru ca firma ta e un sistem,
in care fiecare componenta trebuie sa
functioneze perfect pentru a avea
succes.
Nu sta prea mult pe ganduri. Nu
cauta nod in papura. Concurentul tau
lucreaza. Nu uita acest lucru. Ce nu faci
tu acum, va face altcineva. Iar tu vei
ramane cu ideea, iar celalalt se va
bucura de laurii gloriei - daca si-a facut
bine temele.
O afacere e ca un copil. Trebuie s-o
„cresti”, s-o „ajuti” sa se dezvolte
pentru ca, apoi, sa poata „sta singura”
pe picioare. Ce vreau sa spun: singurul
mod in care te poti dezvolta si in care
poti ajunge la libertate financiara e sa-ti
pui banii sa lucreze pentru tine. Nu
invers!! Afacerea ta trebuie proiectata si
gandita in asa fel incat sa poti „pleca in
vacanta” 6 luni si firma ta sa continue sa
functioneze ca si inainte. Nu lucrezi tu
pentru bani ci banii tai (firma in
ansamblul ei cu patrimoniul si angajatii
proprii) lucreaza pentru tine. Am amintit
de libertate financiara. Oare ce-o fi si
asta? Gandeste-te putin. Cati bani ai in
portmoneu? Aduna-i cu cei din banca.
Acum gandeste-te cati bani iti trebuie sa
traiesti decent, fara a renunta la ceva,
timp de o luna. Sa zicem ca am in total
4000 lei (noi). Pe luna cheltuiesc 2000
lei. Asta inseamna ca eu pot rezista timp
de 2 luni cu banii care-i am si cu acest
nivel al cheltuielilor. Pentru a fi liber din
punct de vedere financiar trebuie sa poti
trai decent si fara a face economii, pentru
tot restul vietii cu banii care-i ai. Este
momentul in care nu mai depinzi de
afacerea ta, de salar, de orice alt venit
extern. Este momentul in care te poti
retrage pe o insula si sa-ti traiesti tot
restul vietii linistit pentru ca ai fost
destept si banii tai au lucrat pentru tine.
Iti doresc sa ajungi la libertate
financiara cat mai repede si sa te bucuri
de tot ce are viata de oferit. Gandeste-te
apoi cum ai fost un simplu om cu o idee,
un om care si-a fructificat ideea si a
reusit. Incearca sa dai mai departe si
altora din experienta si know-how-ul
acumulat in anii in care-ti dezvoltai
afacerea. Te va face un om mai bun, un
om mai implinit.
29
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANTREPRENORIAT

Antreprenorul - singur împotriva lumii?

Andrea Argintariu - Preþedinte, Centrul de Dezvoltare a Carierei

Te-ai hotãrât… Vrei sã ai o afacere pe
cont propriu! Super.
Ce ai nevoie þi de unde?
1. Idee care creazã valoare
adaugatã pentru consumator.
Oportunitãþile sunt peste tot.
Oriunde te uiþi ºi pe oricine asculþi, poþi
constata o mulþime de produse sau
servicii care nu existã sau nu sunt
suficiente. Tot ce e necesar ca sã prinzi
o idee geniala e sã asculþi ºi sã priveºti,
cu adevãrat. Important este sã crezi în
ceea ce faci, sau fã altceva.
2. Planul de Afaceri
Te pune sã analizezi contextul în
care ideea ta ar trebui sã funcþioneze.
Te ajutã sã î nveþi regulile fundamentale
ºi limbajul afacerilor. Resursele pe care
trebuie sã le ai în vedere sunt: timp,
oameni ºi bani.materiale ºi resurse
relevante gãsiþi:
• pe site-ul Agenþiei Naþionale
pentru Întreprinderi mici ºi mijlocii ºi
Cooperaþii:
http://www.animmc.ro/info_util/pl
anificarea_afacerilor/
Vã recomand articolul “10 cauze de
eºec al companiilor mici”, unde acestea
sunt foarte bine punctate ºi explicate:
amânarea, ignorarea competiþiei,
marketing ineficient sau “alunecos”,
ignorarea nevoilor consumatorului,
incompetenþa angajaþilor, orientarea
m u l t i l a t e ra l ã , l o c a þ i a , f l u x u r i l e
financiare, prejudecãþi când începi o
afacere, obiective ºi termene limitã
nerealiste.
• Cel mai util site pentru Imm-uri.
Un fel de consultant gratuit, aº spune.
Legislaþie, programe de pregãtire în
domeniul afacerilor ºi de instruire
profesionalã (bucãtar, cofetar),
programe de finanþare pentru Imm-uri.
• la Camera de Comerþ, Industrie ºi
Agriculturã Timiº sau pe site-ul lor:
www.cciar.ro.
Vã recomand sã descãrcaþi Planul de
Afaceri propus de ei ºi sã parcurgeþi
aspectele financiare pe care ei le
recomandã în secþiunea: Iniþierea în
afaceri. Sunt un foarte bun punct de
plecare.
3. Acþiune
Nimic nu existã în lumea aceasta
doar pentru cã cineva s-a gândit cã ar fi
o idee bunã ºi a fãcut un plan de afaceri
pe tema ei. Acþiunea face ca o idee sã
prindã contur în universul fizic.
Ce îi împiedicã pe oameni în general
sã ia acþiune: frica, amânarea ºi
resemnarea.
Cum treci peste acestea? Cu
ajutorul unor mentori, antrenori ºi a
echipei cu care lucrezi.Mentori.
Gãseºte pe cineva care deja are
succes în acel domeniu sau în afaceri în
general. Afacerile, ca orice joc, au
regulile lor scrise ºi, chiar ºi mai multe,
nescrise. Un mentor este o persoanã
care deja a câºtigat jocul afacerilor
dupã regulile lui. E mult mai grozav sã
fii iniþiat, decât sã fii exlus din joc pentru
cã nu ai jucat dupã reguli. De
asemenea, ei, la fel ca tine, ºtiu ce
înseamnã frica de eºec ºi amânarea.
Dar nu s-au lãsat opriþi de ele.
Antrenorii (coach).
Antrenorii sunt persoane care au
pregãtire în acest domeniu sau care au
un talent natural de a te sprijini sã
adresezi o provocare, folosind resursele
pe care deja le ai: cunoºtinþe tehnice,
experienþã, oameni. Sunt o structurã de
sprijin care nu îþi permite sã fii victima
chefurilor ºi mofturilor tale. Ei te þin
responsabil faþã de angajamentele pe
care þi le-ai asumat.
Echipa ta.
Echipa cu care lucrezi sunt oglinda ta
cea mai bunã în afaceri. Ai o echipã
puternicã de încredere, poþi fi sigur cã
tu eºti puternic ºi de încredere în ochii
clienþilor. Ai o echipã slabã, oameni care
nu îºi asumã responsabilitãþi, amânã,
nu au încredere în ei, uitã-te dacã nu
cumva ºi tu eºti la fel... În momentul în
care începi sã ai pretenþia ca oamenii sã
producã rezultate, tu însuþi va trebui sã
fii în acþiune, sã uiþi de fricã, sã nu mai
amâni ºi pur ºi simplu sã produci
rezultate. Un alt fapt bine cunoscut este
cã devii maestru în ceea ce faci nu
învãþând mai mult, ci învãþând pe alþii.
Doar atunci informaþia începe sã aibã
valoare: când este asumatã ºi
împãrtãºitã de echipa cu care lucrezi.
Marile provocãri ale afacerilor
1. Consumatorul
Clientul nemulþumit este cel mai
frumos cadou pe care îl poþi primi. El
este acela care îþi spune ce lipseºte în
afacerea ta, pentru ca el, ca ºi client, sã
revinã la tine. Ascultând la ce spun
clienþii nemulþumiþi, luaþi mãsuri rapide
ºi adaptaþi-vã afacerea încât sã creºteþi
în fiecare zi nivelul lor de satisfacþie. Ei
vã vor rãsplãti ascultarea revenind.
Recomandãri:
Oferã produse de care clientii chiar
au nevoie;
Nu încerca sã manipulezi clienþii sã
cumpere ceea ce vrei tu sã le vinzi, nici
þie nu îþi place sã te simþi manipulat;
Personalizeazã pe cât posibil
produsele sau serviciile, pentru ca
fiecare sã se simtã special;
Gândeºte-te la fiecare client ca la un
partener.
2. Conducerea oamenilor
Majoritatea lucrurilor pe care le vei
învãþa despre conducerea oamenilor
vor veni din a face. Pentru aceia din voi
care se gândesc sã îºi creeze o echipã ºi
sã creeze o afacere, vã spun: “Fã-o!”.
Crearea unei echipe este una din cele
mai valoroase experienþe.
Câteva recomandãri:
Fii un lider grozav, oamenii sã se
simtã excelent în prezenþa ta:
încurajaþi, provocaþi, apreciaþi.
Ia-þi oameni bazîndu-te pe nevoile
actuale, nu pe cele previzionate pentru
viitor.
Ascultã. Ascultã. Ascultã. Chiar
ascultã la ce îþi comunicã oamenii, fãrã
sã judeci, fãrã sa evaluezi, fãrã sã îi
desconsideri.
Ascultã. Cu toþii ne dorim ca punctul
nostru de vedere sã fie ascultat. E
primul semn cã contez, cã sunt acceptat
aºa cum sunt ºi cã sunt respectat.
Creeazã-þi o viziune clarã ºi fii în
stare sã o exprimi în maximum trei
fraze. Dacã nu poþi, înseamnã cã eºti
încã confuz.

30 31
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ ANTREPRENORIAT

Antreprenorul - singur împotriva lumii?

Andrea Argintariu - Preþedinte, Centrul de Dezvoltare a Carierei

Te-ai hotãrât… Vrei sã ai o afacere pe
cont propriu! Super.
Ce ai nevoie þi de unde?
1. Idee care creazã valoare
adaugatã pentru consumator.
Oportunitãþile sunt peste tot.
Oriunde te uiþi ºi pe oricine asculþi, poþi
constata o mulþime de produse sau
servicii care nu existã sau nu sunt
suficiente. Tot ce e necesar ca sã prinzi
o idee geniala e sã asculþi ºi sã priveºti,
cu adevãrat. Important este sã crezi în
ceea ce faci, sau fã altceva.
2. Planul de Afaceri
Te pune sã analizezi contextul în
care ideea ta ar trebui sã funcþioneze.
Te ajutã sã î nveþi regulile fundamentale
ºi limbajul afacerilor. Resursele pe care
trebuie sã le ai în vedere sunt: timp,
oameni ºi bani.materiale ºi resurse
relevante gãsiþi:
• pe site-ul Agenþiei Naþionale
pentru Întreprinderi mici ºi mijlocii ºi
Cooperaþii:
http://www.animmc.ro/info_util/pl
anificarea_afacerilor/
Vã recomand articolul “10 cauze de
eºec al companiilor mici”, unde acestea
sunt foarte bine punctate ºi explicate:
amânarea, ignorarea competiþiei,
marketing ineficient sau “alunecos”,
ignorarea nevoilor consumatorului,
incompetenþa angajaþilor, orientarea
m u l t i l a t e ra l ã , l o c a þ i a , f l u x u r i l e
financiare, prejudecãþi când începi o
afacere, obiective ºi termene limitã
nerealiste.
• Cel mai util site pentru Imm-uri.
Un fel de consultant gratuit, aº spune.
Legislaþie, programe de pregãtire în
domeniul afacerilor ºi de instruire
profesionalã (bucãtar, cofetar),
programe de finanþare pentru Imm-uri.
• la Camera de Comerþ, Industrie ºi
Agriculturã Timiº sau pe site-ul lor:
www.cciar.ro.
Vã recomand sã descãrcaþi Planul de
Afaceri propus de ei ºi sã parcurgeþi
aspectele financiare pe care ei le
recomandã în secþiunea: Iniþierea în
afaceri. Sunt un foarte bun punct de
plecare.
3. Acþiune
Nimic nu existã în lumea aceasta
doar pentru cã cineva s-a gândit cã ar fi
o idee bunã ºi a fãcut un plan de afaceri
pe tema ei. Acþiunea face ca o idee sã
prindã contur în universul fizic.
Ce îi împiedicã pe oameni în general
sã ia acþiune: frica, amânarea ºi
resemnarea.
Cum treci peste acestea? Cu
ajutorul unor mentori, antrenori ºi a
echipei cu care lucrezi.Mentori.
Gãseºte pe cineva care deja are
succes în acel domeniu sau în afaceri în
general. Afacerile, ca orice joc, au
regulile lor scrise ºi, chiar ºi mai multe,
nescrise. Un mentor este o persoanã
care deja a câºtigat jocul afacerilor
dupã regulile lui. E mult mai grozav sã
fii iniþiat, decât sã fii exlus din joc pentru
cã nu ai jucat dupã reguli. De
asemenea, ei, la fel ca tine, ºtiu ce
înseamnã frica de eºec ºi amânarea.
Dar nu s-au lãsat opriþi de ele.
Antrenorii (coach).
Antrenorii sunt persoane care au
pregãtire în acest domeniu sau care au
un talent natural de a te sprijini sã
adresezi o provocare, folosind resursele
pe care deja le ai: cunoºtinþe tehnice,
experienþã, oameni. Sunt o structurã de
sprijin care nu îþi permite sã fii victima
chefurilor ºi mofturilor tale. Ei te þin
responsabil faþã de angajamentele pe
care þi le-ai asumat.
Echipa ta.
Echipa cu care lucrezi sunt oglinda ta
cea mai bunã în afaceri. Ai o echipã
puternicã de încredere, poþi fi sigur cã
tu eºti puternic ºi de încredere în ochii
clienþilor. Ai o echipã slabã, oameni care
nu îºi asumã responsabilitãþi, amânã,
nu au încredere în ei, uitã-te dacã nu
cumva ºi tu eºti la fel... În momentul în
care începi sã ai pretenþia ca oamenii sã
producã rezultate, tu însuþi va trebui sã
fii în acþiune, sã uiþi de fricã, sã nu mai
amâni ºi pur ºi simplu sã produci
rezultate. Un alt fapt bine cunoscut este
cã devii maestru în ceea ce faci nu
învãþând mai mult, ci învãþând pe alþii.
Doar atunci informaþia începe sã aibã
valoare: când este asumatã ºi
împãrtãºitã de echipa cu care lucrezi.
Marile provocãri ale afacerilor
1. Consumatorul
Clientul nemulþumit este cel mai
frumos cadou pe care îl poþi primi. El
este acela care îþi spune ce lipseºte în
afacerea ta, pentru ca el, ca ºi client, sã
revinã la tine. Ascultând la ce spun
clienþii nemulþumiþi, luaþi mãsuri rapide
ºi adaptaþi-vã afacerea încât sã creºteþi
în fiecare zi nivelul lor de satisfacþie. Ei
vã vor rãsplãti ascultarea revenind.
Recomandãri:
Oferã produse de care clientii chiar
au nevoie;
Nu încerca sã manipulezi clienþii sã
cumpere ceea ce vrei tu sã le vinzi, nici
þie nu îþi place sã te simþi manipulat;
Personalizeazã pe cât posibil
produsele sau serviciile, pentru ca
fiecare sã se simtã special;
Gândeºte-te la fiecare client ca la un
partener.
2. Conducerea oamenilor
Majoritatea lucrurilor pe care le vei
învãþa despre conducerea oamenilor
vor veni din a face. Pentru aceia din voi
care se gândesc sã îºi creeze o echipã ºi
sã creeze o afacere, vã spun: “Fã-o!”.
Crearea unei echipe este una din cele
mai valoroase experienþe.
Câteva recomandãri:
Fii un lider grozav, oamenii sã se
simtã excelent în prezenþa ta:
încurajaþi, provocaþi, apreciaþi.
Ia-þi oameni bazîndu-te pe nevoile
actuale, nu pe cele previzionate pentru
viitor.
Ascultã. Ascultã. Ascultã. Chiar
ascultã la ce îþi comunicã oamenii, fãrã
sã judeci, fãrã sa evaluezi, fãrã sã îi
desconsideri.
Ascultã. Cu toþii ne dorim ca punctul
nostru de vedere sã fie ascultat. E
primul semn cã contez, cã sunt acceptat
aºa cum sunt ºi cã sunt respectat.
Creeazã-þi o viziune clarã ºi fii în
stare sã o exprimi în maximum trei
fraze. Dacã nu poþi, înseamnã cã eºti
încã confuz.

30 31
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Sã înþelegi valoarea unei echipe
excepþionale, cu oameni talentaþi. Dacã
ai oameni care nu sunt de primã clasã,
este aproape imposibil sã construieºti o
afacere realã, de valoare ºi de succes.
Adapteazã-te situaþiilor pe masurã
ce ele se schimbã. Aºteaptã-te la lucruri
neaºteptate. Când începi o afacere,
singurul lucru sigur este nesiguranþa.
Nu munci din greu. Oamenii nu sunt
interesaþi de cât de mult munceºti, ci de
ceea ce le oferi. Foloseºte pârghiile
oferite de tehnologie, internet, sisteme
pentru a simplifica munca ta ºi a
oamenilor tãi. Administreazã timpul
oamenilor din echipa ta într-un mod
eficient. Eliminã munca de rutinã
sistematizând-o ºi lasã oamenilor timp
sa creeze.
Fã ceea ce promiþi, fii onest cu tine ºi
cu oamenii cu care lucrezi.
3. Finanþarea
Provocarea mare a tuturor este
legatã de managementul financiar al
afacerii. mai ales la început, asigurã-te
cã ai suficient capital pentru a trece prin
perioada neprofitabilã.
Existã un vocabular specific pentru
acest univers al banilor. Pentru a avea o
afacere stabilã ºi prosperã, este
necesar sã fii responsabil de
acumularea de “ºtiinþã” a gestionãrii
b a n i l o r. I nve s t i t o r i i , b a n c h e r i i ,
angajaþii, finanþele, fiscul, organele de
control ºi mulþi alþii sunt foarte
interesaþi de cum îþi administrezi
resursele financiare.
Termeni precum: “flux de numerar”,
“ r e n t a b i l i t a t e ”, “ p r o d u c t i v i t a t e a
muncii”, “controlul costurilor”, “rata
32
profitabilitãþii” e necesar sã devinã
pentru tine la fel de simpli ºi clari
precum: “apã”, “televizor”, “îngheþatã”.
Altfel, vei fi mereu la “cheremul”
consultanþilor ºi al contabililor.
Nu înseamnã cã trebuie sã ºtii totul,
dar este necesar un anumit nivel de
competenþã în acest domeniu încat sã
ºtii sã evaluezi ºi interpretezi
“sãnãtatea financiarã” a afacerii tale.
Mai ales la început, îþi recomand sã
fii un burete în prezenþa “finanþiºtilor”,
sã întrebi totul despre tot, toate
detaliile, tot ce nu îþi este clar.
4. Cum îþi finanþezi ideile?
Capital de pornire: prieteni, familie,
cunoºtinþe care sunt dispuse sã riºte.
Mai existã categoria investitorilor
privaþi, persoane care de cele mai multe
ori sunt antreprenori de succes, au un
simþ dezvoltat al afacerilor ºi sunt
dispuºi sã riºte sume de bani chiar ºi
destul de mãricele pentru o idee bunã.
Unde îi gãseºti? La întâlniri de
afaceri, cursuri de lidership, conferinþe
pe teme financiare. Cum îi convingi? Cu
un Plan de Afaceri clar din care sã reiasã
în cât timp îºi pot recupera investiþia,
profitabilitatea afacerii sã fie mai mare
decât câºtigul pe care ei l-ar obþine
þinând banii într-un cont bancar ºi
ÎNCREDERE în tine ºi în ideea ta. Oricât
de bun e planul, dacã ei nu sunt convinºi
cã tu eºti “vândut” ideii tale ºi cã vei
face orice pentru ca ea sã fie un succes,
nu vor investi.
Altã sursã parþialã de finanþare ar fi
granturi ale ANIMMC, sau ale
instituþiilor care oferã credite pentru
start-up. Atenþie, când solicitaþi un
ANTREPRENORIAT
credit, luaþi în considerare toate
costurile: dobânzi, comisioane,
c o m i s i o a n e p e n t r u ra m b u r s a r e
anticipatã. Citiþi cu mare atenþie
contractul. Acolo sunt trecute toate
costurile, dar citiþi-le cu mare atenþie,
iar dacã ceva nu este foarte clar,
întrebaþi.
Un site foarte bine fãcut, unde puteþi
sã vã extindeþi orizonturile referitoare
la surse de finanþare concrete ºi
modalitãþi de a le obþine este
www.finantare.ro.
Valorile unei afaceri de succes
1. Integritate
Sã faci ceea ce spui cã faci, atunci
când spui cã faci. Sã îþi þii toate
promisiunile fãcute faþã de clienþii tãi.
Onoreazã-te ºi onoreazã-þi clienþii.
2. Inovaþie
Sã aduci mereu îmbunãtãþiri
produselor ºi serviciilor tale. Cum? Ascultã
clientii nemulþumiþi. Ei sunt cea mai
valoroasã resursã a ta. Ei îþi spun ce
lipseºte afacerii tale pentru a fi perfectã
din punctul de vedere al consumatorului.
Sã fii primul. Cine ºtie care a fost a
treia persoanã care a aterizat pe Lunã?
Unii ar rãspunde: Cui îi pasã? Exact.
Trebuie sã fii primul în lista opþiunilor
clienþilor, astfel încât pentru ei sã fie clar
de ce cumpãrã de la tine ºi nu de la
concurenþa ta. Ce oferi tu? Ce este acel
ceva care este: cel mai bun, cel mai
mare, cel mai frumos, cel mai sofisticat,
cel mai rapid... cel mai...
Atenþie, nu este suficient sã fii cel
mai bun, trebuie sã fii ºi perceput ºi
cunoscut ca fiind cel mai bun.
3. Profit
Profitul îþi permite sã dezvolþi
afacerea încât sã satisfaci cerinþele din
ce în ce mai mari ºi mai diversificate ale
clienþilor, îþi stimuleazã creativitatea ºi
îþi sporeºte satisfacþia de a fi proprietar.
E valabil ºi pentru persoanele care
lucreazã în sectorul non-profit.
Cele 10 Porunci în afaceri.
Perle de înþelepciune culese din
cãlãtoria mea antreprenorialã:
1. Stabileþte-þi obiectivul ºi treci la
acþiune;
2. Savureazã ºi bucurã-te de ceea ce
faci;
3. Fii perseverent, hotãrât ºi implemen-
teazã decizii rapid;
4. Fii prezent. Cunoaºte fiecare aspect
al afacerii tale;
5. Ascultã ºi rãspunde clienþilor,
furnizorilor, angajaþilor ºi investitorilor;
6. Menþine fluxul de numerar pozitiv ºi
î n va þ ã s ã c i t e º t i d o c u m e n t e l e
financiare;
7. Inoveazã;
8. Minimizezã nivele manageriale;
9. Maximizeazã profitul, þinând costu-
rile scãzute ºi productivitatea ridicatã;
10. Crezi în tine.
33
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Sã înþelegi valoarea unei echipe
excepþionale, cu oameni talentaþi. Dacã
ai oameni care nu sunt de primã clasã,
este aproape imposibil sã construieºti o
afacere realã, de valoare ºi de succes.
Adapteazã-te situaþiilor pe masurã
ce ele se schimbã. Aºteaptã-te la lucruri
neaºteptate. Când începi o afacere,
singurul lucru sigur este nesiguranþa.
Nu munci din greu. Oamenii nu sunt
interesaþi de cât de mult munceºti, ci de
ceea ce le oferi. Foloseºte pârghiile
oferite de tehnologie, internet, sisteme
pentru a simplifica munca ta ºi a
oamenilor tãi. Administreazã timpul
oamenilor din echipa ta într-un mod
eficient. Eliminã munca de rutinã
sistematizând-o ºi lasã oamenilor timp
sa creeze.
Fã ceea ce promiþi, fii onest cu tine ºi
cu oamenii cu care lucrezi.
3. Finanþarea
Provocarea mare a tuturor este
legatã de managementul financiar al
afacerii. mai ales la început, asigurã-te
cã ai suficient capital pentru a trece prin
perioada neprofitabilã.
Existã un vocabular specific pentru
acest univers al banilor. Pentru a avea o
afacere stabilã ºi prosperã, este
necesar sã fii responsabil de
acumularea de “ºtiinþã” a gestionãrii
b a n i l o r. I nve s t i t o r i i , b a n c h e r i i ,
angajaþii, finanþele, fiscul, organele de
control ºi mulþi alþii sunt foarte
interesaþi de cum îþi administrezi
resursele financiare.
Termeni precum: “flux de numerar”,
“ r e n t a b i l i t a t e ”, “ p r o d u c t i v i t a t e a
muncii”, “controlul costurilor”, “rata
32
profitabilitãþii” e necesar sã devinã
pentru tine la fel de simpli ºi clari
precum: “apã”, “televizor”, “îngheþatã”.
Altfel, vei fi mereu la “cheremul”
consultanþilor ºi al contabililor.
Nu înseamnã cã trebuie sã ºtii totul,
dar este necesar un anumit nivel de
competenþã în acest domeniu încat sã
ºtii sã evaluezi ºi interpretezi
“sãnãtatea financiarã” a afacerii tale.
Mai ales la început, îþi recomand sã
fii un burete în prezenþa “finanþiºtilor”,
sã întrebi totul despre tot, toate
detaliile, tot ce nu îþi este clar.
4. Cum îþi finanþezi ideile?
Capital de pornire: prieteni, familie,
cunoºtinþe care sunt dispuse sã riºte.
Mai existã categoria investitorilor
privaþi, persoane care de cele mai multe
ori sunt antreprenori de succes, au un
simþ dezvoltat al afacerilor ºi sunt
dispuºi sã riºte sume de bani chiar ºi
destul de mãricele pentru o idee bunã.
Unde îi gãseºti? La întâlniri de
afaceri, cursuri de lidership, conferinþe
pe teme financiare. Cum îi convingi? Cu
un Plan de Afaceri clar din care sã reiasã
în cât timp îºi pot recupera investiþia,
profitabilitatea afacerii sã fie mai mare
decât câºtigul pe care ei l-ar obþine
þinând banii într-un cont bancar ºi
ÎNCREDERE în tine ºi în ideea ta. Oricât
de bun e planul, dacã ei nu sunt convinºi
cã tu eºti “vândut” ideii tale ºi cã vei
face orice pentru ca ea sã fie un succes,
nu vor investi.
Altã sursã parþialã de finanþare ar fi
granturi ale ANIMMC, sau ale
instituþiilor care oferã credite pentru
start-up. Atenþie, când solicitaþi un
ANTREPRENORIAT
credit, luaþi în considerare toate
costurile: dobânzi, comisioane,
c o m i s i o a n e p e n t r u ra m b u r s a r e
anticipatã. Citiþi cu mare atenþie
contractul. Acolo sunt trecute toate
costurile, dar citiþi-le cu mare atenþie,
iar dacã ceva nu este foarte clar,
întrebaþi.
Un site foarte bine fãcut, unde puteþi
sã vã extindeþi orizonturile referitoare
la surse de finanþare concrete ºi
modalitãþi de a le obþine este
www.finantare.ro.
Valorile unei afaceri de succes
1. Integritate
Sã faci ceea ce spui cã faci, atunci
când spui cã faci. Sã îþi þii toate
promisiunile fãcute faþã de clienþii tãi.
Onoreazã-te ºi onoreazã-þi clienþii.
2. Inovaþie
Sã aduci mereu îmbunãtãþiri
produselor ºi serviciilor tale. Cum? Ascultã
clientii nemulþumiþi. Ei sunt cea mai
valoroasã resursã a ta. Ei îþi spun ce
lipseºte afacerii tale pentru a fi perfectã
din punctul de vedere al consumatorului.
Sã fii primul. Cine ºtie care a fost a
treia persoanã care a aterizat pe Lunã?
Unii ar rãspunde: Cui îi pasã? Exact.
Trebuie sã fii primul în lista opþiunilor
clienþilor, astfel încât pentru ei sã fie clar
de ce cumpãrã de la tine ºi nu de la
concurenþa ta. Ce oferi tu? Ce este acel
ceva care este: cel mai bun, cel mai
mare, cel mai frumos, cel mai sofisticat,
cel mai rapid... cel mai...
Atenþie, nu este suficient sã fii cel
mai bun, trebuie sã fii ºi perceput ºi
cunoscut ca fiind cel mai bun.
3. Profit
Profitul îþi permite sã dezvolþi
afacerea încât sã satisfaci cerinþele din
ce în ce mai mari ºi mai diversificate ale
clienþilor, îþi stimuleazã creativitatea ºi
îþi sporeºte satisfacþia de a fi proprietar.
E valabil ºi pentru persoanele care
lucreazã în sectorul non-profit.
Cele 10 Porunci în afaceri.
Perle de înþelepciune culese din
cãlãtoria mea antreprenorialã:
1. Stabileþte-þi obiectivul ºi treci la
acþiune;
2. Savureazã ºi bucurã-te de ceea ce
faci;
3. Fii perseverent, hotãrât ºi implemen-
teazã decizii rapid;
4. Fii prezent. Cunoaºte fiecare aspect
al afacerii tale;
5. Ascultã ºi rãspunde clienþilor,
furnizorilor, angajaþilor ºi investitorilor;
6. Menþine fluxul de numerar pozitiv ºi
î n va þ ã s ã c i t e º t i d o c u m e n t e l e
financiare;
7. Inoveazã;
8. Minimizezã nivele manageriale;
9. Maximizeazã profitul, þinând costu-
rile scãzute ºi productivitatea ridicatã;
10. Crezi în tine.
33
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Alegerea afacerii potrivite
Gabriel Moldovan – CEO RRVBIUM hr
Vrei sã-þi porneºti propria afacere?
Aceste linii directoare îþi vor fi utile în
recunoaºterea oportunitãþilor care þi se
deschid ºi atingerea obiectivelor tale.
Alegerea afacerii potrivite ÞIE
Citesc mailuri în care tineri
întreprinzãtori întreabã: “Dispun de
suma X, în ce afacere mã sfãtuiþi sã
investesc?”. Pentru a identifica tipul de
afacere care þi se potriveºte, începe cu
ceea ce ºtii. Dacã ai petrecut ultimii 4
ani învãþând despre contabilitate sau
hobby-ul tãu este construirea unor
trenuleþe de lemn, de ce nu iei în vedere
respectiva experienþã pe care o ai ºi sã o
transformi într-o afacere de succes?
Priveºte în jurul tãu: existã nevoi pe
care TU le-ai putea satisface? Sunt
lucruri pe care TU le-ai putea face mai
bine? Dacã e aºa, atunci poate tocmai
eºti pe punctul de a pune bazele unei
afaceri profitabile.
Fã ceea ce îþi place, ceea ce
iubeºti, ceea ce te pasioneazã
Este vital sã începi o afacere pe care
îþi face placere sã o conduci. Mulþi
oameni încep afaceri urmãrind un gând
obsesiv: “SÃ MÃ ÎMBOGÃÞESC”. Atunci
când am pus bazele RRVBIUM hr, iniþial
ºi eu mã gândeam sã scot profit cât mai
repede, sau cu alte cuvinte “sã mã
îmbogãþesc”. Mi-am dat seama însa cã
lucrul la care mã pricep cel mai bine ºi
34
pe care îl fac cu plãcere este lucrul cu
oamenii. Sã porneºti afacerea ta,
presupune mult sacrificiu dar si multe
împliniri pentru cã ceea ce faci - faci cu
pasiune. Când mai am câte un moment
de respiro ºi privesc în urmã, îmi dau
seama cât de inspiratã a fost alegerea
mea de a nu-mi deschide un magazin IT
de exemplu sau un atelier auto.
Imagineazã-þi cã lucrezi într-un loc pe
care îl urãºti dar eºti plãtit regeºte. Aºa
e ºi cu afacerea ta, atunci când nu-þi
place ce faci, în loc sã fie o
recompensã… devine o pedeapsã.
Nu trebuie sã reinventezi roata,
dar poþi sã o faci mai bunã
Din discuþiile cu diferiþi prieteni am
desprins o idee: pentru a începe o
afacere trebuie sã ai o idee nouã, de
succes. Pãrerea mea personalã,
verificatã în practicã, este cã o afacere
nu se naºte din inovaþie, ci din
necesitate. Cum am spus mai devreme,
priveºte în jur… sunt lucruri pe care tu
le-ai putea îmbunãtãþi? Sunt nevoi
cãrora le-ai putea rãspunde? Sunt
lucruri de care alþii au nevoie iar tu le-ai
putea realiza?
Concentreazã-te pe un serviciu
sau produs
Îmi vine în minte o întâmplare.
Terminasem facultatea ºi am mers în
vizitã la niºte prieteni. Acolo am întâlnit
ANTREPRENORIAT
un domn care s-a arãtat interesat de pentru a te diferenþia de mulþime. Îþi voi
subsemnatul, în momentul în care am da un exemplu: ia o foaie de hârtie ºi un
spus cã obiectivul meu profesional este creion. Acum deseneazã multe
o carierã în Resurse Umane. Dupã mai cerculeþe, pânã umpli foaia. Ceea ce
multe discuþii, tratative, negocieri… mi- obþii reprezintã piaþa localã de afaceri.
a dat o carte de vizitã ºi mi-a spus sã-l Acum umple un cerculeþ ºi transformã-l
sun în câteva zile ca sã stabilim o într-o bulinã neagrã. Asta eºti tu cu un
întâlnire. Eram bucuros. Apoi am produs diferit. Priveºte foaia. Ce îþi
studiat cartea de vizitã. Pe un carton atrage atenþia?
alb, plastifiat, scria: recrutare &
selecþie, comerþ en-gros, materiale de Graba stricã treaba
construcþii. Mesajul pe care mi-l Gândeºte-te la a începe o afacere ca
transmitea era “vreau sã fac bani ºi fac la un serviciu part-time în timp ce ai
de toate”. Mulþi antreprenori încearcã job-ul curent. Mai mult de atât,
sã ofere totul, la toatã lumea. În cazul vorbeºte cu toþi cei pe care îi cunoºti.
acesta, calitatea produsului cam are de Vorbeºte despre produsul pe care îl vei
suferit, mai ales dacã este o firmã la oferi. Cere pãreri. Ar plãti pentru ceea
început de drum. O întrebare pentru ce tu oferi?
tine: personal, ai pune un grãdinar sã-þi
angajeze directorul administrativ? Cred
cã ai prins ideea. Concentreazã-te pe o
niºã ºi încearcã sã ajungi expert în ceea
ce faci! În situaþia în care te gândeºti la
o francizã, studiazã cu atenþie
contractul. Sunt tot felul de clauze care
pot sã nu te avantajeze. Vorbeºte cu alþi
patroni care au luat franciza respectivã.
Sunt mulþumiþi?
Tu cu ce eºti diferit de
competiþie?
Dacã piaþa localã de afaceri este
saturatã cu firme care fac cam ceea ce
faci tu, ºansele de eºec sunt destul de
mari. Este necesar sã faci ceva diferit
35
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Alegerea afacerii potrivite
Gabriel Moldovan – CEO RRVBIUM hr
Vrei sã-þi porneºti propria afacere?
Aceste linii directoare îþi vor fi utile în
recunoaºterea oportunitãþilor care þi se
deschid ºi atingerea obiectivelor tale.
Alegerea afacerii potrivite ÞIE
Citesc mailuri în care tineri
întreprinzãtori întreabã: “Dispun de
suma X, în ce afacere mã sfãtuiþi sã
investesc?”. Pentru a identifica tipul de
afacere care þi se potriveºte, începe cu
ceea ce ºtii. Dacã ai petrecut ultimii 4
ani învãþând despre contabilitate sau
hobby-ul tãu este construirea unor
trenuleþe de lemn, de ce nu iei în vedere
respectiva experienþã pe care o ai ºi sã o
transformi într-o afacere de succes?
Priveºte în jurul tãu: existã nevoi pe
care TU le-ai putea satisface? Sunt
lucruri pe care TU le-ai putea face mai
bine? Dacã e aºa, atunci poate tocmai
eºti pe punctul de a pune bazele unei
afaceri profitabile.
Fã ceea ce îþi place, ceea ce
iubeºti, ceea ce te pasioneazã
Este vital sã începi o afacere pe care
îþi face placere sã o conduci. Mulþi
oameni încep afaceri urmãrind un gând
obsesiv: “SÃ MÃ ÎMBOGÃÞESC”. Atunci
când am pus bazele RRVBIUM hr, iniþial
ºi eu mã gândeam sã scot profit cât mai
repede, sau cu alte cuvinte “sã mã
îmbogãþesc”. Mi-am dat seama însa cã
lucrul la care mã pricep cel mai bine ºi
34
pe care îl fac cu plãcere este lucrul cu
oamenii. Sã porneºti afacerea ta,
presupune mult sacrificiu dar si multe
împliniri pentru cã ceea ce faci - faci cu
pasiune. Când mai am câte un moment
de respiro ºi privesc în urmã, îmi dau
seama cât de inspiratã a fost alegerea
mea de a nu-mi deschide un magazin IT
de exemplu sau un atelier auto.
Imagineazã-þi cã lucrezi într-un loc pe
care îl urãºti dar eºti plãtit regeºte. Aºa
e ºi cu afacerea ta, atunci când nu-þi
place ce faci, în loc sã fie o
recompensã… devine o pedeapsã.
Nu trebuie sã reinventezi roata,
dar poþi sã o faci mai bunã
Din discuþiile cu diferiþi prieteni am
desprins o idee: pentru a începe o
afacere trebuie sã ai o idee nouã, de
succes. Pãrerea mea personalã,
verificatã în practicã, este cã o afacere
nu se naºte din inovaþie, ci din
necesitate. Cum am spus mai devreme,
priveºte în jur… sunt lucruri pe care tu
le-ai putea îmbunãtãþi? Sunt nevoi
cãrora le-ai putea rãspunde? Sunt
lucruri de care alþii au nevoie iar tu le-ai
putea realiza?
Concentreazã-te pe un serviciu
sau produs
Îmi vine în minte o întâmplare.
Terminasem facultatea ºi am mers în
vizitã la niºte prieteni. Acolo am întâlnit
ANTREPRENORIAT
un domn care s-a arãtat interesat de pentru a te diferenþia de mulþime. Îþi voi
subsemnatul, în momentul în care am da un exemplu: ia o foaie de hârtie ºi un
spus cã obiectivul meu profesional este creion. Acum deseneazã multe
o carierã în Resurse Umane. Dupã mai cerculeþe, pânã umpli foaia. Ceea ce
multe discuþii, tratative, negocieri… mi- obþii reprezintã piaþa localã de afaceri.
a dat o carte de vizitã ºi mi-a spus sã-l Acum umple un cerculeþ ºi transformã-l
sun în câteva zile ca sã stabilim o într-o bulinã neagrã. Asta eºti tu cu un
întâlnire. Eram bucuros. Apoi am produs diferit. Priveºte foaia. Ce îþi
studiat cartea de vizitã. Pe un carton atrage atenþia?
alb, plastifiat, scria: recrutare &
selecþie, comerþ en-gros, materiale de Graba stricã treaba
construcþii. Mesajul pe care mi-l Gândeºte-te la a începe o afacere ca
transmitea era “vreau sã fac bani ºi fac la un serviciu part-time în timp ce ai
de toate”. Mulþi antreprenori încearcã job-ul curent. Mai mult de atât,
sã ofere totul, la toatã lumea. În cazul vorbeºte cu toþi cei pe care îi cunoºti.
acesta, calitatea produsului cam are de Vorbeºte despre produsul pe care îl vei
suferit, mai ales dacã este o firmã la oferi. Cere pãreri. Ar plãti pentru ceea
început de drum. O întrebare pentru ce tu oferi?
tine: personal, ai pune un grãdinar sã-þi
angajeze directorul administrativ? Cred
cã ai prins ideea. Concentreazã-te pe o
niºã ºi încearcã sã ajungi expert în ceea
ce faci! În situaþia în care te gândeºti la
o francizã, studiazã cu atenþie
contractul. Sunt tot felul de clauze care
pot sã nu te avantajeze. Vorbeºte cu alþi
patroni care au luat franciza respectivã.
Sunt mulþumiþi?
Tu cu ce eºti diferit de
competiþie?
Dacã piaþa localã de afaceri este
saturatã cu firme care fac cam ceea ce
faci tu, ºansele de eºec sunt destul de
mari. Este necesar sã faci ceva diferit
35
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

Experienþã practicã
• Companii

• ONG-uri studenþeºti

36
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

Experienþã practicã
• Companii

• ONG-uri studenþeºti

36
 s.c. Iris HR Services s.r.l. Tel. :0745-248122
Cluj-Napoca Fax :0264-545737
E-mail : iris@hr-services.ro http://www.hr-services.ro

Dezvoltam Potenţial Uman

Stimaţi studenţi,

Compania noastră a apărut pe piaţa serviciilor de pregătire şi

selecţie de personal ca o urmare firească a dezvoltării pe parcursul
ultimilor 10 ani a unor noi concepte de eficientizare a activităţilor de
business.
Tot mai mulţi tineri au înţeles că dincolo de diplome, burse,
medii onorabile, resursa esenţială care diferenţiază în ultim grad pe o
piaţă tot mai acut concurenţială o reprezintă abilităţile profesionale şi
capacitatea de integrare pe piaţa muncii cu profesionalism.
Cristalizarea conceptelor de educaţie nonformală şi de dezvoltare
profesională în cadrul echipei noastre au generat un val de idei prin
care, în mod profitabil, punem la dispoziţia voastră următoarele servicii:

◊ Programe de training, adaptate nevoilor

voastre, pe comunicare, management de
proiect, lucrul în echipa, vânzări, gestiunea
timpului, ş.a.m.d.

◊ Suport informaţional (cv-uri, scrisori de

intenţie, recomandări, ş.a.m.d.) în domeniul
ocupării forţei de muncă prin intermediul
forumului nostru de internet: http://www.hr-
services .ro/forum

◊ Recrutare si selectie de personal, atât în mod

proactiv, pe mediile de comunicare
consacrate în domeniu, cât şi prin
prezentarea pe forumul nostru de internet a
ofertelor de muncă disponibile
Târgul de Cariere * Recrutare în Campus * Dezvoltare în Carierã
 Cr e a te
to
cre
ate

so
c ie
it e
s

lea
de r s

Do you want to Meet, Learn, Grow and have fun?

Join us! www.jci.cc/cluj-napoca

Do you want to become a better leader and create a better society?
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI CLUJ

AEGEE Cluj-Napoca (Forumul Studentilor Europeni) a fost infiintata in 9 mai 1990, fiind cea de-a Cine suntem… Petreceri tematice:
doua antena infiintata in estul Europei. Parte din familia AEGEE Europe (infiintata la Paris in 1985), Suntem una dintre cele mai tinere asociaþii • Seara francofonã
una din cele 240 filiale AEGEE din Europa, AEGEE are ca scopuri pricipale combaterea studenþeºti din România, înfiinþatã în urmã cu un an • Seara tunisiano-românã
la Cluj-Napoca. De atunci ne-am extins în alte 5 • Balul Francofoniei
stereotipurilor asociate diferitor tari europene, educatia nonformala, pace si stabilitate la nivel
oraºe: Timiºoara, Constanþa, Bucureºti, Galaþi ºi
european si de asemeni implicarea activa a studentilor europeni in problemele existente.
Baia Mare. Cui ne adresãm:
Ø Tinerilor entuziaºti
Departamente: FR, HR, Erasmus, PR, SU (Summer University) Ce am realizat: Ø Dornici sã se afirme
Proiecte desfasurate in 2006: Conferinta pe tema " Toate drumurile duc la...Bruxelles?"; Evenimente: Ø Iubitori de limba ºi cultura francezã
International COOking Night - proiect cu studentii ERASMUS; • Stãrile generale ale francofoniei 20-28 Ø Creativi
International Dancing Night - proiect cu studentii ERASMUS; martie 2006 - un eveniment organizat cu Ø Care vor sã fie cei mai buni
Summer University - Cluj si imprejurimi (Maramures, Belis, Salina Turda, Cheile Turzii) prilejul anului internaþional al
Summer University - In colaborare cu AEGEE Bucuresti (Bucuresti, Brasov, Sighisoara, Cluj) francofoniei, în 4 oraºe: Bucureºti, Cluj- Cum ne organizãm:
NetComm Meeting; Napoca, Iaºi ºi Timiºoara 5 departamente:
RTC ( Regional Training Course). • Întâlnirile europene – ediþia a 8-a 19-21 • Proiecte
Proiecte viitoare: Nicolas Party; octombrie 2006 cu tema „Societate ºi • Administrativ
Exchange cu o alta antena AEGEE; sãnãtate”, care s-a bucurat de prezenþa • Marketing
Conferinta unor distinºi invitaþi din þarã ºi din • Tehnic
Summer University strãinãtate • Resurse umane
Selectia si recrutarea noilor membrii: in fiecare an in noiembrie. pot deveni membri toti cei care • Participarea la programul european
au pana in 35 ani si sunt studenti,masteranzi sau doctoranzi “Jeunesse” (Germania) pe tema Scopul nostru:
Avantajele membrilor: „Implicarea tinerilor în societate”, cu ¢ Promovarea ºi relansarea culturii francofone în
participarea Germaniei, Franþei, România
- participarea activa intr-a asociatie europeana
Finlandei ºi României ¢ Crearea unei legãturi între firmele francofone ºi
- formarea profesionala mediul de afaceri român, facilitându-le inserþia pe
- lucrul in echipe multiculturale Conferinþe ºi training-uri: piaþã
- posibiliatea de a invata limbi straine ( perfectiona cele cunoscute) • Cafenea de discuþii (în limba francezã) ¢ Identificarea unor parteneri din mediul economic
- posibilitate de a calatori ieftin oriunde in Europa unde exista AEGEE “Ceauºescu – un monstru care ºi-a meritat ºi cultural
soarta?” ¢ Participarea la programe locale, naþionale ºi
Presedinte: Anastasia Andonii • Cafenea de discuþii (în limba francezã) internaþionale pentru studenþi
Contact: Adresa Str B.P Hasdeu, camin XIV, parter “Paºaportul european” ¢ Organizarea de conferinþe, colocvii ºi seminarii
Telefon: 0741 67 07 27 • Training pe vânzãri 11-12 mai 2006 cu tematicã diversã
Persoana de contact: Anastasia Andonii • Conferinþa: “Puterea credibilitãþii”27 ¢ Elaborarea unei publicaþii lunare
februarie 2006 – o conferinþã interactivã
prezentatã de domnul René Desharnais, Ne gãsiþi pe:
director general al societãþii Réseau DOF www.asfr.ro
Montréal Québec despre importanþa
credibilitãþii organizaþiilor ºi implicaþiile Ina Malanca – Preºedinte
acesteia ina_malanca@yahoo.com
• Dezbatere „Resursele umane – viitorul
întreprinderii” cu participarea domnului Cristian Grui – Vicepreºedinte birou@asfr.ro
Benoît HOFFMANN, Director Resurse
umane Camera de comerþ ºi Industrie Tamara Senatovici – ªef dep. Resurse Umane
Strasbourg, Franþa. birou@asfr.ro

44 45
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI CLUJ

AEGEE Cluj-Napoca (Forumul Studentilor Europeni) a fost infiintata in 9 mai 1990, fiind cea de-a Cine suntem… Petreceri tematice:
doua antena infiintata in estul Europei. Parte din familia AEGEE Europe (infiintata la Paris in 1985), Suntem una dintre cele mai tinere asociaþii • Seara francofonã
una din cele 240 filiale AEGEE din Europa, AEGEE are ca scopuri pricipale combaterea studenþeºti din România, înfiinþatã în urmã cu un an • Seara tunisiano-românã
la Cluj-Napoca. De atunci ne-am extins în alte 5 • Balul Francofoniei
stereotipurilor asociate diferitor tari europene, educatia nonformala, pace si stabilitate la nivel
oraºe: Timiºoara, Constanþa, Bucureºti, Galaþi ºi
european si de asemeni implicarea activa a studentilor europeni in problemele existente.
Baia Mare. Cui ne adresãm:
Ø Tinerilor entuziaºti
Departamente: FR, HR, Erasmus, PR, SU (Summer University) Ce am realizat: Ø Dornici sã se afirme
Proiecte desfasurate in 2006: Conferinta pe tema " Toate drumurile duc la...Bruxelles?"; Evenimente: Ø Iubitori de limba ºi cultura francezã
International COOking Night - proiect cu studentii ERASMUS; • Stãrile generale ale francofoniei 20-28 Ø Creativi
International Dancing Night - proiect cu studentii ERASMUS; martie 2006 - un eveniment organizat cu Ø Care vor sã fie cei mai buni
Summer University - Cluj si imprejurimi (Maramures, Belis, Salina Turda, Cheile Turzii) prilejul anului internaþional al
Summer University - In colaborare cu AEGEE Bucuresti (Bucuresti, Brasov, Sighisoara, Cluj) francofoniei, în 4 oraºe: Bucureºti, Cluj- Cum ne organizãm:
NetComm Meeting; Napoca, Iaºi ºi Timiºoara 5 departamente:
RTC ( Regional Training Course). • Întâlnirile europene – ediþia a 8-a 19-21 • Proiecte
Proiecte viitoare: Nicolas Party; octombrie 2006 cu tema „Societate ºi • Administrativ
Exchange cu o alta antena AEGEE; sãnãtate”, care s-a bucurat de prezenþa • Marketing
Conferinta unor distinºi invitaþi din þarã ºi din • Tehnic
Summer University strãinãtate • Resurse umane
Selectia si recrutarea noilor membrii: in fiecare an in noiembrie. pot deveni membri toti cei care • Participarea la programul european
au pana in 35 ani si sunt studenti,masteranzi sau doctoranzi “Jeunesse” (Germania) pe tema Scopul nostru:
Avantajele membrilor: „Implicarea tinerilor în societate”, cu ¢ Promovarea ºi relansarea culturii francofone în
participarea Germaniei, Franþei, România
- participarea activa intr-a asociatie europeana
Finlandei ºi României ¢ Crearea unei legãturi între firmele francofone ºi
- formarea profesionala mediul de afaceri român, facilitându-le inserþia pe
- lucrul in echipe multiculturale Conferinþe ºi training-uri: piaþã
- posibiliatea de a invata limbi straine ( perfectiona cele cunoscute) • Cafenea de discuþii (în limba francezã) ¢ Identificarea unor parteneri din mediul economic
- posibilitate de a calatori ieftin oriunde in Europa unde exista AEGEE “Ceauºescu – un monstru care ºi-a meritat ºi cultural
soarta?” ¢ Participarea la programe locale, naþionale ºi
Presedinte: Anastasia Andonii • Cafenea de discuþii (în limba francezã) internaþionale pentru studenþi
Contact: Adresa Str B.P Hasdeu, camin XIV, parter “Paºaportul european” ¢ Organizarea de conferinþe, colocvii ºi seminarii
Telefon: 0741 67 07 27 • Training pe vânzãri 11-12 mai 2006 cu tematicã diversã
Persoana de contact: Anastasia Andonii • Conferinþa: “Puterea credibilitãþii”27 ¢ Elaborarea unei publicaþii lunare
februarie 2006 – o conferinþã interactivã
prezentatã de domnul René Desharnais, Ne gãsiþi pe:
director general al societãþii Réseau DOF www.asfr.ro
Montréal Québec despre importanþa
credibilitãþii organizaþiilor ºi implicaþiile Ina Malanca – Preºedinte
acesteia ina_malanca@yahoo.com
• Dezbatere „Resursele umane – viitorul
întreprinderii” cu participarea domnului Cristian Grui – Vicepreºedinte birou@asfr.ro
Benoît HOFFMANN, Director Resurse
umane Camera de comerþ ºi Industrie Tamara Senatovici – ªef dep. Resurse Umane
Strasbourg, Franþa. birou@asfr.ro

44 45
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

Alte ONG-uri studenþeºti

Organizaþia Studenþilor din Universitatea Tehnicã Cluj(OSUT Cluj)

OSUT Cluj Napoca este o organizaþie non-profit, cu activitate civicã ºi sindicalã,

datând din 01.10.2003. Organizaþia reprezintã ºi apãrã drepturile studenþilor,
contribuie la nevoile educaþionale, sociale ºi culturale ale acestora. Obiectivul nostru
este dezvoltarea de proiecte pentru îmbunãtãþirea condiþilor sociale, profesionale si
de divertisment ale studenþilor, oferirea de noi oportunitãþi prin implicarea într-o
structurã neguvernamentalã, implementarea unui sistem eficient de stabilire a
contactului dintre firme ºi studenþi în vederea obþinerii unui loc de muncã.
Grup þintã: studenþii din Universitatea Tehnicã de la anul I la master.

Principalele proiecte realizate de OSUT sunt:

1. Revista PoliTech

2. Construct Info (prezentare firme de constructii, seminarii, locuri de muncã)

3. ElectroTech (prezentare firme din domeniul elctric, seminarii, locuri de muncã)

4. MecanicTech(preyentare firme din domeniul mechanic, seminarii, locuri de muncã)

5. "8 judete" (promovarea UTCN in liceele din judetele limitrofe Clujului)

6. Zilele Universitãþii Tehnice(ZUT+desfãºurate pe durata a douã sãptãmâni)

7. Conferinþe si concursuri anti-drog

Contact:
Organizatia Studentilor din Universitatea Tehnica
str. Ceahlãu Nr. 72 la capatul aleii din Campusul Observator
email: osutcn@personal.ro
http://groups.yahoo.com/group/OSUTCN
http://www.osut.utcluj.ro

46 47
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

Alte ONG-uri studenþeºti

Organizaþia Studenþilor din Universitatea Tehnicã Cluj(OSUT Cluj)

OSUT Cluj Napoca este o organizaþie non-profit, cu activitate civicã ºi sindicalã,

datând din 01.10.2003. Organizaþia reprezintã ºi apãrã drepturile studenþilor,
contribuie la nevoile educaþionale, sociale ºi culturale ale acestora. Obiectivul nostru
este dezvoltarea de proiecte pentru îmbunãtãþirea condiþilor sociale, profesionale si
de divertisment ale studenþilor, oferirea de noi oportunitãþi prin implicarea într-o
structurã neguvernamentalã, implementarea unui sistem eficient de stabilire a
contactului dintre firme ºi studenþi în vederea obþinerii unui loc de muncã.
Grup þintã: studenþii din Universitatea Tehnicã de la anul I la master.

Principalele proiecte realizate de OSUT sunt:

1. Revista PoliTech

2. Construct Info (prezentare firme de constructii, seminarii, locuri de muncã)

3. ElectroTech (prezentare firme din domeniul elctric, seminarii, locuri de muncã)

4. MecanicTech(preyentare firme din domeniul mechanic, seminarii, locuri de muncã)

5. "8 judete" (promovarea UTCN in liceele din judetele limitrofe Clujului)

6. Zilele Universitãþii Tehnice(ZUT+desfãºurate pe durata a douã sãptãmâni)

7. Conferinþe si concursuri anti-drog

Contact:
Organizatia Studentilor din Universitatea Tehnica
str. Ceahlãu Nr. 72 la capatul aleii din Campusul Observator
email: osutcn@personal.ro
http://groups.yahoo.com/group/OSUTCN
http://www.osut.utcluj.ro

46 47
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

Centrul de Dezvoltare a Carierei este prima organizaþie creatã

pentru a sprijini tinerii în crearea unor cariere de succes prin consiliere,
informare ºi facilitarea accesului pe piaþa muncii.

Centrul de Dezvoltare a Carierei este o organizaþie non-profit, creatã

în anul 2002 de cãtre studenþi, oameni de afaceri ºi cadre didactice din
cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara. Începând cu luna mai 2006, a
fost creatã o filialã ºi în Cluj-Napoca.

Centrul de Dezvoltare a Carierei este un partener al sistemului de

învãþãmânt completând oferta educaþionalã cu traininguri, conferinþe ºi
alte tipuri de proiecte menite sã dezvolte competenþe necesare pentru
piaþa muncii.

Peste 20.000 de studenþi au beneficiat de sprijin în carierã prin

proiectele CDC
- 300 de participanþi la TRAINING-URI
- 2000 de participanþi la CONFERINÞE
- 200 de studenþi ANGAJAÞI
- alte 30 de PROIECTE diferite, pentru mii de tineri
- 45 de parteneri: 3 Universitãþi, 30 de companii multinaþionale ºi locale
ºi 15 ONG-uri partenere în crearea ºi implementarea proiectelor.

Avantajele membrilor CDC

§ oportunitatea de a se dezvolta pe plan profesional pe diverse domenii
de actualitate: management de proiecte, managementul resurselor
umane, rela?ii publice
§ contactul cu mediul de afaceri
§ posibilitatea de a lucra în echipã

Persoanã de contact CDC Cluj:

MIHAELA-RAMONA BELE - Center Manager
e-mail: cluj@careercenter.ro
Tel: 0740 849 846
web: www.careercenter.ro; www.odisee.ro

48 49
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

Centrul de Dezvoltare a Carierei este prima organizaþie creatã

pentru a sprijini tinerii în crearea unor cariere de succes prin consiliere,
informare ºi facilitarea accesului pe piaþa muncii.

Centrul de Dezvoltare a Carierei este o organizaþie non-profit, creatã

în anul 2002 de cãtre studenþi, oameni de afaceri ºi cadre didactice din
cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara. Începând cu luna mai 2006, a
fost creatã o filialã ºi în Cluj-Napoca.

Centrul de Dezvoltare a Carierei este un partener al sistemului de

învãþãmânt completând oferta educaþionalã cu traininguri, conferinþe ºi
alte tipuri de proiecte menite sã dezvolte competenþe necesare pentru
piaþa muncii.

Peste 20.000 de studenþi au beneficiat de sprijin în carierã prin

proiectele CDC
- 300 de participanþi la TRAINING-URI
- 2000 de participanþi la CONFERINÞE
- 200 de studenþi ANGAJAÞI
- alte 30 de PROIECTE diferite, pentru mii de tineri
- 45 de parteneri: 3 Universitãþi, 30 de companii multinaþionale ºi locale
ºi 15 ONG-uri partenere în crearea ºi implementarea proiectelor.

Avantajele membrilor CDC

§ oportunitatea de a se dezvolta pe plan profesional pe diverse domenii
de actualitate: management de proiecte, managementul resurselor
umane, rela?ii publice
§ contactul cu mediul de afaceri
§ posibilitatea de a lucra în echipã

Persoanã de contact CDC Cluj:

MIHAELA-RAMONA BELE - Center Manager
e-mail: cluj@careercenter.ro
Tel: 0740 849 846
web: www.careercenter.ro; www.odisee.ro

48 49
50
50
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

INVESTIÞII

Riºti ºi câºtigi
?
Unde nu-i cap, vai de investiþie
?

52
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

INVESTIÞII

Riºti ºi câºtigi
?
Unde nu-i cap, vai de investiþie
?

52
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ INVESTIÞII

Risti si câstigi
Patrick Þtefãnescu - Preþedinte Liga Studenþilor
din Facultatea de Management în Productie þi Transporturi

A juca la bursa de valori Bucureþti
(B.V.B.) nu este aþa de greu cum pare. Vã
spun toate astea pentru cã, atunci când
am început, asta fiind acum trei ani, eram
la fel ca þi voi. Pentru a deveni un
investitor pe bursa de valori Bucureþti,
trebuie sã urmezi uramatorii paþi, þi
anume:
1. Trebuie sã urmãreþti timp de câteva
sãptãmâni pagina 156 de teletext de la
TVR1, care îþi va spune denumirea firmei
cotate la bursã, valoarea de închidere din
ziua respectivã pentru fiecare acþiune ºi
i n d i c e l e d e va r i a þ i e f a þ ã d e z i u a
anterioarã. De ce trebuie sã urmãreºti
aceastã paginã? Explicaþia este foarte
simplã: pentru cã numai aºa îþi vei putea
face o imagine despre fluctuaþiile de preþ
la Bursa de Valori Bucureºti, ºi tot de aici,
în timp, îþi vei da seama care sunt acþiuni
speculative ºi care sunt pe termen lung.
2. Dupã ce te-ai hotãrât cam ce acþiuni
meritã cumparate ºi ce gen de investitor
eºti, mai precis dacã investeºti pe termen
lung, atunci vei alege o acþiune sigurã, cu
o fluctuaþie mai micã, cu un venit mai mic,
dar foarte sigur. Dacã vei fi un speculator
la bursã, atunci vei alege o acþiune cu
fluctuaþii mari, nesigurã, dar cu venit, pe
moment, mare. Pasul doi constã în faptul
cã te pune sã îþi faci niºte mici calcule de
buget. Aceºti bani, fiind dispus sã îi
investeºti, indiferent de consecinþe, sunt
banii de care te poþi dispensa fãrã a mai
depinde de ei ºi fãrã sã îþi influenþeze
cheltuielile curente de zi cu zi. Dupã ce þi-
ai fãcut un mic calcul cam de câþi bani
dispui ºi ce acþiuni doreºti sã achiziþionezi,
treci la pasul urmãtor.
3. Vei lua legatura cu un broker. Acesta
va fi omul tãu de legaturã între B.V.B. ºi
contul tãu. Unde poþi gãsi un broker?
Nimic mai simplu: la una din cele 68 de
Societãþi de Servicii de Investiþii
Financiare (S.S.I.F.) din România. Una
dintre ele este ºi Romcapitalul, cu sediul în
Timiºoara. De asemenea, mai sunt ºi
multe filiale care lucreazã pentru alte
S.S.I.F. din þarã.
4. Acest broker îþi va deschide, la
cererea ta, un cont la S.S.I.F., contra unei
sume între 10 si 20 RON. Dupã
deschiderea de cont, îi vei spune ce
acþiuni doreºti sã cumperi (la ce societate)
ºi în ce cantitate (nu uita, un numãr
multimplu de 500). Dupã ce i-ai spus
toate datele, întreabã, înainte de a lansa
brokerul ordinul în piaþã (pe B.V.B.), cât
este comisionul perceput de el (broker).
Acesta poate fi negociat. Apoi, tot
brokerul, înainte de a lansa ordinul în
piaþã, te va întreba la ce preþ doreºti sã
cumperi acþiunile. Ai douã alternative, ºi
anume:
a) la preþul pieþii, adicã la preþul la care
este cotatã acþiunea în momentul lansãrii
ordinului de catre broker în piaþã;
b) la un pret fixat de tine, dar acesta nu
poate fi mai mic de 15% din valoarea
actuala a acþiunii.
Observaþii:
Contul este format din portofoliul tãu
de acþiuni (nr. de acþiuni deþinute) ºi banii
care urmeazã a fi livraþi la cel de la care ai
cumpãrat acþiunile.
Comisionul perceput de broker este
întotdeauna în funcþie de valoarea ºi
cantitatea de acþiuni cumpãrate, respectiv
vândute, ºi anume: numãr mic de acþiuni
cumpãrate la preþ mic, comision mare ºi
numãr mare de acþiuni cumpãrate la preþ
mare, comision mic. Comisionul poate
începe de la 2%, pânã la 12% din valoarea
tranzacþionatã. Se pot achiziþiona ºi
pachete mai mici decat pachetul standard
de acþiuni, care este de 500 de acþiuni,
numai cã trebuie ca brokerul sã fie de
acord, pentru cã aceste resturi, cum sunt
denumite ele pe bursã, au un regim mai
delicat de achiziþionare ºi necesitã o
muncã mai migãloasã din partea
brokerului.
5. Dupã ce s-a dat ordinul în piaþã,
adicã brokerul a lansat cererea ta de
achiziþie de acþiuni la Bursa de Valori
Bucureºti, tot ce îþi rãmâne de fãcut este
sã aºtepþi ca ordinul tãu sã se execute,
pentru a intra în posesia acþiunilor.
6. Dupã ce ai aflat cã acþiunile tale au
fost cumpãrate, trebuie sã depui banii în
contul tãu deschis la S.S.I.F., asta
bineînþeles dacã nu ai lãsat banii înainte
de a lansa brokerul ordinul. Termenul de
a depune banii se calculeazã cu formula
T+3, unde T este ziua achiziþiei acþiunilor,
ºi la aceastã zi se mai adaugã încã trei zile
Observaþie:
S-ar putea ca la început, mai precis la
primele tranzacþii, sã þi se cearã de cãtre
broker banii în avans, asta pânã când îi
câºtigi încrederea.Aceºtia sunt paºii de
achiziþionare a acþiunilor pe Bursa de
Valori Bucureºti.
Cateva remarci: Existã trei pieþe în
România la ora actualã: B.V.B.,
R.A.S.D.A.Q. ºi FUTURE SIBIU.Se
preconizeazã cã B.V.B. ºi R.A.S.D.A.Q. vor
fuziona. Pentru început, vã recomand
B.V.B., pentru cã este cea mai simplã piaþã
de capital. Ce vã pot recomanda din
propria experienþã este sã începeþi cu
achiziþia de acþiuni sigure, cu un venit mai
mic dar sigur, în detrimentul celor
speculative, pentru cã la cele speculative
trebuie sã ai o inspiraþie foarte bunã,
intuiþie ºi sã deþii informaþii cheie la
adresa firmei care emite acele acþiuni pe
piaþã, ceea ce este greu la început.
Totodatã, v-aº mai sugera sã nu începeþi
cu o investiþie mare; sã încercaþi pe cât se
poate sã diversificaþi portofoliul ºi anume
sã aveþi acþiuni achiziþionate la cât mai
multe firme, pentru cã aºa aveþi mai multe
ºanse de câºtig ºi de a acoperi eventualele
minusuri pe care le înregistreazã unele
acþiuni la un moment dat. Existã ºi
asemenea situaþii, cu plusurile celorlalte
acþiuni, faþã de preþul de achiziþie.
Cãutaþi un broker care sã accepte sã
daþi ordine ºi prin telefon, nu numai prin
prezenþa fizicã la S.S.I.F., pentru cã
economisiþi timp ºi de multe ori ºi bani,
acþiunile fluctuând de la minut la minut.
Dupã ce aveþi un cont deschis la una din
S.S.I.F., veþi avea ocazia de a vedea
tranzacþiile on-line .Tot pe Internet puteþi
lansa ordine la unele S.S.I.F. ºi puteþi citi
unele ziare de specialitate, cum sunt:
Ziarul Financiar, Bursa, Capital. Toate
aceste date vã vor ghida ce acþiuni sã
cumpãraþi, când ºi care sunt cele
speculative ºi care sunt cele pe termen
lung. Tot pe Internet veþi putea vedea
mersul bursei pe zile, ºi analize facute de
analiºti financiari, indicii Bet ºi multe
altele. De reþinut cã B.V.B. se deschide în
fiecare zi, de luni pânã vineri, la ora 10, ºi
se închide la ora 14:30. Cotaþia unui tip de
acþiune începe la preþul de închidere a
aceleiaºi acþiuni din ziua anterioarã.La
vânzarea de acþiuni sunt parcurºi aceiaºi
paºi, cu excepþia cã nu mai trebuie sã îþi
deschizi cont. De ºtiut cã statul mai
introduce un impozit de 1% din câºtigul
tãu dupã ce ai vândut, asta, bineînþeles,
dacã existã câºtig. Dacã câºtigul tãu este
0, atunci statul nu îþi va mai percepe nici
un comision, ci numai brokerul, care îþi va
lua comision pentru fiecare operaþiune de
cumpãrare respectiv vânzare de acþiuni,
comisionul fiind negociat între tine ºi
broker, aºa cum am mai spus.

54 55
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ INVESTIÞII

Risti si câstigi
Patrick Þtefãnescu - Preþedinte Liga Studenþilor
din Facultatea de Management în Productie þi Transporturi

A juca la bursa de valori Bucureþti
(B.V.B.) nu este aþa de greu cum pare. Vã
spun toate astea pentru cã, atunci când
am început, asta fiind acum trei ani, eram
la fel ca þi voi. Pentru a deveni un
investitor pe bursa de valori Bucureþti,
trebuie sã urmezi uramatorii paþi, þi
anume:
1. Trebuie sã urmãreþti timp de câteva
sãptãmâni pagina 156 de teletext de la
TVR1, care îþi va spune denumirea firmei
cotate la bursã, valoarea de închidere din
ziua respectivã pentru fiecare acþiune ºi
i n d i c e l e d e va r i a þ i e f a þ ã d e z i u a
anterioarã. De ce trebuie sã urmãreºti
aceastã paginã? Explicaþia este foarte
simplã: pentru cã numai aºa îþi vei putea
face o imagine despre fluctuaþiile de preþ
la Bursa de Valori Bucureºti, ºi tot de aici,
în timp, îþi vei da seama care sunt acþiuni
speculative ºi care sunt pe termen lung.
2. Dupã ce te-ai hotãrât cam ce acþiuni
meritã cumparate ºi ce gen de investitor
eºti, mai precis dacã investeºti pe termen
lung, atunci vei alege o acþiune sigurã, cu
o fluctuaþie mai micã, cu un venit mai mic,
dar foarte sigur. Dacã vei fi un speculator
la bursã, atunci vei alege o acþiune cu
fluctuaþii mari, nesigurã, dar cu venit, pe
moment, mare. Pasul doi constã în faptul
cã te pune sã îþi faci niºte mici calcule de
buget. Aceºti bani, fiind dispus sã îi
investeºti, indiferent de consecinþe, sunt
banii de care te poþi dispensa fãrã a mai
depinde de ei ºi fãrã sã îþi influenþeze
cheltuielile curente de zi cu zi. Dupã ce þi-
ai fãcut un mic calcul cam de câþi bani
dispui ºi ce acþiuni doreºti sã achiziþionezi,
treci la pasul urmãtor.
3. Vei lua legatura cu un broker. Acesta
va fi omul tãu de legaturã între B.V.B. ºi
contul tãu. Unde poþi gãsi un broker?
Nimic mai simplu: la una din cele 68 de
Societãþi de Servicii de Investiþii
Financiare (S.S.I.F.) din România. Una
dintre ele este ºi Romcapitalul, cu sediul în
Timiºoara. De asemenea, mai sunt ºi
multe filiale care lucreazã pentru alte
S.S.I.F. din þarã.
4. Acest broker îþi va deschide, la
cererea ta, un cont la S.S.I.F., contra unei
sume între 10 si 20 RON. Dupã
deschiderea de cont, îi vei spune ce
acþiuni doreºti sã cumperi (la ce societate)
ºi în ce cantitate (nu uita, un numãr
multimplu de 500). Dupã ce i-ai spus
toate datele, întreabã, înainte de a lansa
brokerul ordinul în piaþã (pe B.V.B.), cât
este comisionul perceput de el (broker).
Acesta poate fi negociat. Apoi, tot
brokerul, înainte de a lansa ordinul în
piaþã, te va întreba la ce preþ doreºti sã
cumperi acþiunile. Ai douã alternative, ºi
anume:
a) la preþul pieþii, adicã la preþul la care
este cotatã acþiunea în momentul lansãrii
ordinului de catre broker în piaþã;
b) la un pret fixat de tine, dar acesta nu
poate fi mai mic de 15% din valoarea
actuala a acþiunii.
Observaþii:
Contul este format din portofoliul tãu
de acþiuni (nr. de acþiuni deþinute) ºi banii
care urmeazã a fi livraþi la cel de la care ai
cumpãrat acþiunile.
Comisionul perceput de broker este
întotdeauna în funcþie de valoarea ºi
cantitatea de acþiuni cumpãrate, respectiv
vândute, ºi anume: numãr mic de acþiuni
cumpãrate la preþ mic, comision mare ºi
numãr mare de acþiuni cumpãrate la preþ
mare, comision mic. Comisionul poate
începe de la 2%, pânã la 12% din valoarea
tranzacþionatã. Se pot achiziþiona ºi
pachete mai mici decat pachetul standard
de acþiuni, care este de 500 de acþiuni,
numai cã trebuie ca brokerul sã fie de
acord, pentru cã aceste resturi, cum sunt
denumite ele pe bursã, au un regim mai
delicat de achiziþionare ºi necesitã o
muncã mai migãloasã din partea
brokerului.
5. Dupã ce s-a dat ordinul în piaþã,
adicã brokerul a lansat cererea ta de
achiziþie de acþiuni la Bursa de Valori
Bucureºti, tot ce îþi rãmâne de fãcut este
sã aºtepþi ca ordinul tãu sã se execute,
pentru a intra în posesia acþiunilor.
6. Dupã ce ai aflat cã acþiunile tale au
fost cumpãrate, trebuie sã depui banii în
contul tãu deschis la S.S.I.F., asta
bineînþeles dacã nu ai lãsat banii înainte
de a lansa brokerul ordinul. Termenul de
a depune banii se calculeazã cu formula
T+3, unde T este ziua achiziþiei acþiunilor,
ºi la aceastã zi se mai adaugã încã trei zile
Observaþie:
S-ar putea ca la început, mai precis la
primele tranzacþii, sã þi se cearã de cãtre
broker banii în avans, asta pânã când îi
câºtigi încrederea.Aceºtia sunt paºii de
achiziþionare a acþiunilor pe Bursa de
Valori Bucureºti.
Cateva remarci: Existã trei pieþe în
România la ora actualã: B.V.B.,
R.A.S.D.A.Q. ºi FUTURE SIBIU.Se
preconizeazã cã B.V.B. ºi R.A.S.D.A.Q. vor
fuziona. Pentru început, vã recomand
B.V.B., pentru cã este cea mai simplã piaþã
de capital. Ce vã pot recomanda din
propria experienþã este sã începeþi cu
achiziþia de acþiuni sigure, cu un venit mai
mic dar sigur, în detrimentul celor
speculative, pentru cã la cele speculative
trebuie sã ai o inspiraþie foarte bunã,
intuiþie ºi sã deþii informaþii cheie la
adresa firmei care emite acele acþiuni pe
piaþã, ceea ce este greu la început.
Totodatã, v-aº mai sugera sã nu începeþi
cu o investiþie mare; sã încercaþi pe cât se
poate sã diversificaþi portofoliul ºi anume
sã aveþi acþiuni achiziþionate la cât mai
multe firme, pentru cã aºa aveþi mai multe
ºanse de câºtig ºi de a acoperi eventualele
minusuri pe care le înregistreazã unele
acþiuni la un moment dat. Existã ºi
asemenea situaþii, cu plusurile celorlalte
acþiuni, faþã de preþul de achiziþie.
Cãutaþi un broker care sã accepte sã
daþi ordine ºi prin telefon, nu numai prin
prezenþa fizicã la S.S.I.F., pentru cã
economisiþi timp ºi de multe ori ºi bani,
acþiunile fluctuând de la minut la minut.
Dupã ce aveþi un cont deschis la una din
S.S.I.F., veþi avea ocazia de a vedea
tranzacþiile on-line .Tot pe Internet puteþi
lansa ordine la unele S.S.I.F. ºi puteþi citi
unele ziare de specialitate, cum sunt:
Ziarul Financiar, Bursa, Capital. Toate
aceste date vã vor ghida ce acþiuni sã
cumpãraþi, când ºi care sunt cele
speculative ºi care sunt cele pe termen
lung. Tot pe Internet veþi putea vedea
mersul bursei pe zile, ºi analize facute de
analiºti financiari, indicii Bet ºi multe
altele. De reþinut cã B.V.B. se deschide în
fiecare zi, de luni pânã vineri, la ora 10, ºi
se închide la ora 14:30. Cotaþia unui tip de
acþiune începe la preþul de închidere a
aceleiaºi acþiuni din ziua anterioarã.La
vânzarea de acþiuni sunt parcurºi aceiaºi
paºi, cu excepþia cã nu mai trebuie sã îþi
deschizi cont. De ºtiut cã statul mai
introduce un impozit de 1% din câºtigul
tãu dupã ce ai vândut, asta, bineînþeles,
dacã existã câºtig. Dacã câºtigul tãu este
0, atunci statul nu îþi va mai percepe nici
un comision, ci numai brokerul, care îþi va
lua comision pentru fiecare operaþiune de
cumpãrare respectiv vânzare de acþiuni,
comisionul fiind negociat între tine ºi
broker, aºa cum am mai spus.

54 55
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Unde nu-i cap, vai de investiþie
Adrian Mitroi - Director Regiunea Vest, Bancpost
Reguli de abordare raþionalã a
procesului de decizie financiarã:
1. Defineºte obiectivele corecte,
accesibile ºi fezabile; fericirea ºi
plãcerea nu sunt identice cu
performanþa; la fel de importante sunt
emoþiile, distracþia (don’t forget the
fun), statusul social, apartenenþa
socialã (belongingness). Economisirea
ºi consumul nu sunt în mod necesar
douã alternative mutual exclusive.
Investiþia în acþiuni poate fi ºi privitã ca
un demers interesant, distractiv.
2. Don’t worry, be happy – the brain
runs on fun. Stãrile psihologice
pozitive, optimiste îmbunãtãþesc
abilitatea ºi flexibilitatea mentalã,
capacitatea de a gãsi soluþii la
probleme, fie ele intelectuale sau
interpersonale.
O modalitate eficientã de a introduce
pe cineva în rezolvarea unei probleme
este aceea de a începe printr-o glumã.
Râsul ºi relaxarea par sã ajute oamenii
într-o abordare mai largã, flexibilã ºi
asociativã a unei probleme. Starea de
relaxare ajutã creierul sã gaseascã
soluþii, relaþii, asocieri care nu ar fi
putut fi imaginate într-o stare mai
tensionatã. Abordarea optimistã ºi
pozitivã (the can do attitude) induce
abilitatea mentalã, de mare preþ, de
creativitate sporitã ºi abilitate de
recunoaºtere a unor soluþii, relaþii,
cauze, efecte ºi consecinþe ale unei
decizii.
3.Analiºtii financiari sunt vulnerabili
la erori cognitive ºi emoþionale, pentru
cã exprimarea unei opinii investiþionale
56
asertive pune raportul risc-rentabilitate
în afara domeniului optim: valoarea
prezentã a profitului obtenabil dintr-o
opinie corectã (dar diferitã de cea a
pieþei) este mai micã decât valoarea
prezentã a pierderii ce poate deriva
dintr-o opinie incorectã (divergentã
iniþial faþã de cea a pieþei). Dacã ºi
analiºtii profesioniºti sunt supuºi
aceloraºi greºeli psihogice, atunci se
pune întrebarea „care este valoarea
adãugatã a sfatului investiþional
profesionist?”
O explicaþie ar putea fi datã de faptul
cã investitorilor le plac amãnuntele ºi
detaliile, interpretãrile ºi povestirile.
Oamenii au nevoie de motive serioase
pentru a întreprinde o decizie
investiþionalã, ºi raportul analiºtilor se
poat e c o ns t i t ui î nt r- o poves t e
interesantã ºi atractivã, o confirmare
sau infirmare a unei opinii formate
iniþial.
4 . Re c u n o a º t e º i c u n o a º t e - þ i
emoþiile. Ascultã-i pe cei care nu sunt
de acord cu tine. Ai o atitudine
deschisã, conducivã la ideile care nu se
bazeazã pe informaþii certe (think out of
the box, think laterally), pe logica
conºtientã (brainstorm you brain). Ai
încredere în intuiþie. Ascultã-þi
subconºtientul.
5. Construieþte un registru
emoþional propriu (Antoine Bechara).
Prin instituirea unui registru emoþional
propriu, o persoanã poate sã
conºtientizeze reacþiile psihologice,
somatice ºi vegetative, ºi deci sã
neutralizeze prejudiciile pe care le pot
INVESTIÞII
aduce emoþiile ne(re)cunoscute,
necontrolate.
Pune întrebãrile clasice: "Cum m-am
simþit ultima datã când am luat o
decizie similarã?" ºi "Care a fost
rezultatul deciziei mele?"
Rãspunsul la prima întrebare
sugereazã de ce doreºti sã acþionezi
aºa, sã decizi în acest fel, iar cel la cea
de-a doua întrebare poate fi baza
deciziei împotriva impulsului emoþional.
Complementar, pe lângã situaþia
detaliatã a poziþiei portofoliului
investiþional al unui individ, un registru
emoþional poate înregistra ºi emoþiile
asociate fiecãrei decizii financiare. 6. O
emoþie sau sentiment, din momentul în
care persoana reflectã asupra acestora,
nu mai este aceeaºi niciodatã, atât
calitativ cât ºi cantitativ.
7.Abordarea contrarianã este
profitabilã. Investitorul considerã
întotdeauna, mai mult sau mai puþin
conºtient, riscul cartoforului (the
maverik risk) – riscul de a fi greºit într-o
decizie ºi de a fi singurul care a fãcut
acest lucru; acest risc este real ºi
omniprezent – o dovadã cã în timpul
exuberanþei iraþionale a erei de început
a internetului, managerii de fonduri de
investitii care au prevãzut balonul de
sãpun al preþurilor astronomice pentru
firmele de IT&C ºi au refuzat sã
cumpere acþiunile acestor firme
(contrar a ceea ce fãcea toatã lumea)
nu mai erau în business la momentul
când s-a dovedit cã aveau dreptate
(mijlocul anului 2000).
Deºi logica s-ar fi putut dovedi de
succes pe termen lung, pe termen scurt
era aparent cã managerii s-ar putea sa
nu aibã dreptate, iar clienþii acestora nu
erau dispuºi sã aºtepte verdictul sau sã
tolereze o asemenea atitudine
conservatoare, când toþi ceilalþi jucãtori
erau în poziþii de câºtiguri substanþiale.
8.Sentimentul de conformitate cu
grupul social sau profesional este foarte
puternic, mai ales la nivel subconºtient.
Comportamentul deviant este
considerat de cãtre ceilalþi membri ai
grupului (conformiºtii) ca o ameninþare
ºi o punere sub semnul întrebãrii a
intereselor grupului pentru decizii
uniforme, conforme ºi non-deviante de
la ceea ce este cutuma general
acceptatã. Investitorul contrarian
trebuie sã considere ºi sã administreze
riscul cartoforului, ºi mai ales trebuie sã
lupte împotriva impulsului ºi înclinaþiei
emoþionale foarte puternice de a se
conforma grupului.
Bibliografie Selectivã
CFA Publications by AImR/CFA
Institute, Charlottesville, VA, USA
NOFSINGER, J. The Psychology of
Investing, Prentice Hall, NJ, USA. 2002
ROGERS, J. Adventure Capitalist,
the Ultimate Road Trip. Random House,
New York, USA. 2003
SHILLER, R. Irrational Exuberance,
Broadway Books, NY USA. 2000
STANCU, I. Finanþe. Pieþe financiare
ºi gestiunea portofoliului. Investiþii
reale ºi finanþarea lor. Analiza ºi
gestiunea fianan-ciarã a întreprinderii.
Ed. Economica 2002
57
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Unde nu-i cap, vai de investiþie
Adrian Mitroi - Director Regiunea Vest, Bancpost
Reguli de abordare raþionalã a
procesului de decizie financiarã:
1. Defineºte obiectivele corecte,
accesibile ºi fezabile; fericirea ºi
plãcerea nu sunt identice cu
performanþa; la fel de importante sunt
emoþiile, distracþia (don’t forget the
fun), statusul social, apartenenþa
socialã (belongingness). Economisirea
ºi consumul nu sunt în mod necesar
douã alternative mutual exclusive.
Investiþia în acþiuni poate fi ºi privitã ca
un demers interesant, distractiv.
2. Don’t worry, be happy – the brain
runs on fun. Stãrile psihologice
pozitive, optimiste îmbunãtãþesc
abilitatea ºi flexibilitatea mentalã,
capacitatea de a gãsi soluþii la
probleme, fie ele intelectuale sau
interpersonale.
O modalitate eficientã de a introduce
pe cineva în rezolvarea unei probleme
este aceea de a începe printr-o glumã.
Râsul ºi relaxarea par sã ajute oamenii
într-o abordare mai largã, flexibilã ºi
asociativã a unei probleme. Starea de
relaxare ajutã creierul sã gaseascã
soluþii, relaþii, asocieri care nu ar fi
putut fi imaginate într-o stare mai
tensionatã. Abordarea optimistã ºi
pozitivã (the can do attitude) induce
abilitatea mentalã, de mare preþ, de
creativitate sporitã ºi abilitate de
recunoaºtere a unor soluþii, relaþii,
cauze, efecte ºi consecinþe ale unei
decizii.
3.Analiºtii financiari sunt vulnerabili
la erori cognitive ºi emoþionale, pentru
cã exprimarea unei opinii investiþionale
56
asertive pune raportul risc-rentabilitate
în afara domeniului optim: valoarea
prezentã a profitului obtenabil dintr-o
opinie corectã (dar diferitã de cea a
pieþei) este mai micã decât valoarea
prezentã a pierderii ce poate deriva
dintr-o opinie incorectã (divergentã
iniþial faþã de cea a pieþei). Dacã ºi
analiºtii profesioniºti sunt supuºi
aceloraºi greºeli psihogice, atunci se
pune întrebarea „care este valoarea
adãugatã a sfatului investiþional
profesionist?”
O explicaþie ar putea fi datã de faptul
cã investitorilor le plac amãnuntele ºi
detaliile, interpretãrile ºi povestirile.
Oamenii au nevoie de motive serioase
pentru a întreprinde o decizie
investiþionalã, ºi raportul analiºtilor se
poat e c o ns t i t ui î nt r- o poves t e
interesantã ºi atractivã, o confirmare
sau infirmare a unei opinii formate
iniþial.
4 . Re c u n o a º t e º i c u n o a º t e - þ i
emoþiile. Ascultã-i pe cei care nu sunt
de acord cu tine. Ai o atitudine
deschisã, conducivã la ideile care nu se
bazeazã pe informaþii certe (think out of
the box, think laterally), pe logica
conºtientã (brainstorm you brain). Ai
încredere în intuiþie. Ascultã-þi
subconºtientul.
5. Construieþte un registru
emoþional propriu (Antoine Bechara).
Prin instituirea unui registru emoþional
propriu, o persoanã poate sã
conºtientizeze reacþiile psihologice,
somatice ºi vegetative, ºi deci sã
neutralizeze prejudiciile pe care le pot
INVESTIÞII
aduce emoþiile ne(re)cunoscute,
necontrolate.
Pune întrebãrile clasice: "Cum m-am
simþit ultima datã când am luat o
decizie similarã?" ºi "Care a fost
rezultatul deciziei mele?"
Rãspunsul la prima întrebare
sugereazã de ce doreºti sã acþionezi
aºa, sã decizi în acest fel, iar cel la cea
de-a doua întrebare poate fi baza
deciziei împotriva impulsului emoþional.
Complementar, pe lângã situaþia
detaliatã a poziþiei portofoliului
investiþional al unui individ, un registru
emoþional poate înregistra ºi emoþiile
asociate fiecãrei decizii financiare. 6. O
emoþie sau sentiment, din momentul în
care persoana reflectã asupra acestora,
nu mai este aceeaºi niciodatã, atât
calitativ cât ºi cantitativ.
7.Abordarea contrarianã este
profitabilã. Investitorul considerã
întotdeauna, mai mult sau mai puþin
conºtient, riscul cartoforului (the
maverik risk) – riscul de a fi greºit într-o
decizie ºi de a fi singurul care a fãcut
acest lucru; acest risc este real ºi
omniprezent – o dovadã cã în timpul
exuberanþei iraþionale a erei de început
a internetului, managerii de fonduri de
investitii care au prevãzut balonul de
sãpun al preþurilor astronomice pentru
firmele de IT&C ºi au refuzat sã
cumpere acþiunile acestor firme
(contrar a ceea ce fãcea toatã lumea)
nu mai erau în business la momentul
când s-a dovedit cã aveau dreptate
(mijlocul anului 2000).
Deºi logica s-ar fi putut dovedi de
succes pe termen lung, pe termen scurt
era aparent cã managerii s-ar putea sa
nu aibã dreptate, iar clienþii acestora nu
erau dispuºi sã aºtepte verdictul sau sã
tolereze o asemenea atitudine
conservatoare, când toþi ceilalþi jucãtori
erau în poziþii de câºtiguri substanþiale.
8.Sentimentul de conformitate cu
grupul social sau profesional este foarte
puternic, mai ales la nivel subconºtient.
Comportamentul deviant este
considerat de cãtre ceilalþi membri ai
grupului (conformiºtii) ca o ameninþare
ºi o punere sub semnul întrebãrii a
intereselor grupului pentru decizii
uniforme, conforme ºi non-deviante de
la ceea ce este cutuma general
acceptatã. Investitorul contrarian
trebuie sã considere ºi sã administreze
riscul cartoforului, ºi mai ales trebuie sã
lupte împotriva impulsului ºi înclinaþiei
emoþionale foarte puternice de a se
conforma grupului.
Bibliografie Selectivã
CFA Publications by AImR/CFA
Institute, Charlottesville, VA, USA
NOFSINGER, J. The Psychology of
Investing, Prentice Hall, NJ, USA. 2002
ROGERS, J. Adventure Capitalist,
the Ultimate Road Trip. Random House,
New York, USA. 2003
SHILLER, R. Irrational Exuberance,
Broadway Books, NY USA. 2000
STANCU, I. Finanþe. Pieþe financiare
ºi gestiunea portofoliului. Investiþii
reale ºi finanþarea lor. Analiza ºi
gestiunea fianan-ciarã a întreprinderii.
Ed. Economica 2002
57
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

FIRME
INTERESA(N)TE
Ce-ºi doresc angajatorii?
?

Când începem o carierã de

?
succes?
Ce face o firmã interesa(n)tã?
?

58
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

FIRME
INTERESA(N)TE
Ce-ºi doresc angajatorii?
?

Când începem o carierã de

?
succes?
Ce face o firmã interesa(n)tã?
?

58
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Ce îºi doresc angajatorii?
Carmen Cazan – Director General la Banatim SA
?Poate te întrebi “Cum este acest
candidat ideal în viziunea angajato-
rilor?”. Noi credem cã este aºa:
1. Angajatorii vor sã ºtie cã ai
dorinþa ºi capacitatea de a învãþa lucruri
noi, precum ºi capacitatea de a le aplica
cu succes.
2. Angajatorii doresc sã ºtie cã vei
livra rezultatele aºteptate, te vei
integra în echipã, cooperând eficient cu
supervizorii, colegii, clienþii.
3. Angajatorii cautã persoane
mature, pregãtite, profesioniste, etice,
plãcute.
De exemplu, angajatul ideal pentru
Siemens VDO Automotive Timisoara,
dupã cum ne împãrtãºeºte doamna
Adriana Bãdescu, manager de Resurse
Umane, are urmãtoarele caracteristici:
iniþiativã, spirit de echipã, orientare
cãtre client, abilitãþi de comunicare,
capacitate de a învãþa. În plus, trebuie
sã fie un bun profesionist în domeniul lui
de expertizã ºi sã cunoascã bine limba
englezã.
Doamna Carmen Cazan, Director
General la Banatim SA ne dezvãluie
opinia dumneaei despre angajatul
ideal.
Pentru fiecare om existã un drum
cãtre un anume þel: acel drum pe care
este chemat sã meargã. Mulþi nu îl
gãsesc niciodatã, alþii încearcã pânã la
60
moarte iar cei slabi se plâng cã sunt
nenorociþi. Ideal ar fi sã lucrãm cu acei
oameni care îºi gãsesc imediat
menirea, drumul. Acest lucru este însã
imposibil, de aceea prefer luptãtorii
care îºi gãsesc fericirea în avânt, în
faptã, cel mult în beþia de mulþumire
dupã fapta sãvârºitã. Acesta este
angajatul ideal.”
Ca sã te ajute pe drumul tãu, îºi
oferim ºi opinia psihologilor care au
dedus cã angajatorii îºi formeazã prima
impresie, în ordinea propriilor prioritãþi,
pe baza urmãtorilor factori: Implicare,
M o t i v a þ i e , I n i þ i a t i v ã , E n t u z i a sm ,
Aptitudini interpersonale.
FIRME INTERESA(N)TE
Când începe o carierã de succes?
Rãzvan Ogîrcin – Managing Partner, AIMS Human Capital
Atunci când, dupã terminarea
studiilor, proaspãtul absolvent pune pe
masã potenþialilor angajatori un CV
aproape imaculat, pe care stau aºezate
trei-patru rânduri timide consemnând
puþinele sale “fapte de arme” de pânã
atunci, se întâmplã frecvent sã resimtã
din plin ºocul unor refuzuri în serie,
unele chiar categorice.
“Nu ai nici un fel de experienþã!” “Nu
ai fãcut nimic pânã acum!” “Ai doar
informaþii teoretice” “Revino peste vreo
doi ani!” sunt replicile pe care le înfruntã
candidatul, elanul ºi entuziasmul sãu de
proaspãt “om pe picioarele sale”
spulberându-se iremediabil dupã
câteva încercãri.
Pasul imediat urmãtor e relativ trist,
dar de cele mai multe ori inevitabil:
acceptarea unui job sub calificarea sa,
mai prost poziþionat ºi mai prost plãtit
decât sperase, uneori chiar într-un cu
totul alt domeniu decât cel în care este
pregãtit.
Apare o întrebare legitimã din partea
celui aflat în aceasta ipostazã: Bine ºi ce
ar putea include CV-ul unui proaspãt
absolvent de facultate, altceva decât
studiile ºi eventual ceva practicã de
varã? Rãspunsul greºit e: nimic altceva!
Rãspunsul corect din perspectiva unei
cariere ar fi: multe, multe altele în plus.
Ce anume în plus ? Credeþi cã se
poate pune un semn de egalitate între
CV-ul unui absolvent care consemneazã
doar studiile ºi cel al unuia care include
participarea la diverse proiecte,
asociaþii studenþeºti profesionale,
burse sau perioade de practicã, slujbe
temporare de vacanþã, seminarii,
simpozioane, work-shopuri, traininguri,
etc? În nici un caz.
Lucrez de zece ani în calitate de
consultant ºi trainer pe piaþa forþei de
muncã ºi pot sã afirm cu toatã siguranþa
din lume cã cei care au reuºit sã-ºi
contureze o carierã excepþionalã încã
de la vârste tinere, sunt cei care au
început sã se preocupe de acest lucru
foarte devreme, din primii ani de
facultate !
Responsabilitatea acestei preocu-
pãri stã în totalitate pe umerii
studentului. Nimeni nu îi va spune sã
aleagã aceastã cale mult mai dificilã a
preocupãrilor extra-universitare (le-aº
numi mai curând complementare
programei universitare) faþã de postura
infinit mai comodã a atitudinii „trec anul
cu bine...ºi atât”.
61
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Ce îºi doresc angajatorii?
Carmen Cazan – Director General la Banatim SA
?Poate te întrebi “Cum este acest
candidat ideal în viziunea angajato-
rilor?”. Noi credem cã este aºa:
1. Angajatorii vor sã ºtie cã ai
dorinþa ºi capacitatea de a învãþa lucruri
noi, precum ºi capacitatea de a le aplica
cu succes.
2. Angajatorii doresc sã ºtie cã vei
livra rezultatele aºteptate, te vei
integra în echipã, cooperând eficient cu
supervizorii, colegii, clienþii.
3. Angajatorii cautã persoane
mature, pregãtite, profesioniste, etice,
plãcute.
De exemplu, angajatul ideal pentru
Siemens VDO Automotive Timisoara,
dupã cum ne împãrtãºeºte doamna
Adriana Bãdescu, manager de Resurse
Umane, are urmãtoarele caracteristici:
iniþiativã, spirit de echipã, orientare
cãtre client, abilitãþi de comunicare,
capacitate de a învãþa. În plus, trebuie
sã fie un bun profesionist în domeniul lui
de expertizã ºi sã cunoascã bine limba
englezã.
Doamna Carmen Cazan, Director
General la Banatim SA ne dezvãluie
opinia dumneaei despre angajatul
ideal.
Pentru fiecare om existã un drum
cãtre un anume þel: acel drum pe care
este chemat sã meargã. Mulþi nu îl
gãsesc niciodatã, alþii încearcã pânã la
60
moarte iar cei slabi se plâng cã sunt
nenorociþi. Ideal ar fi sã lucrãm cu acei
oameni care îºi gãsesc imediat
menirea, drumul. Acest lucru este însã
imposibil, de aceea prefer luptãtorii
care îºi gãsesc fericirea în avânt, în
faptã, cel mult în beþia de mulþumire
dupã fapta sãvârºitã. Acesta este
angajatul ideal.”
Ca sã te ajute pe drumul tãu, îºi
oferim ºi opinia psihologilor care au
dedus cã angajatorii îºi formeazã prima
impresie, în ordinea propriilor prioritãþi,
pe baza urmãtorilor factori: Implicare,
M o t i v a þ i e , I n i þ i a t i v ã , E n t u z i a sm ,
Aptitudini interpersonale.
FIRME INTERESA(N)TE
Când începe o carierã de succes?
Rãzvan Ogîrcin – Managing Partner, AIMS Human Capital
Atunci când, dupã terminarea
studiilor, proaspãtul absolvent pune pe
masã potenþialilor angajatori un CV
aproape imaculat, pe care stau aºezate
trei-patru rânduri timide consemnând
puþinele sale “fapte de arme” de pânã
atunci, se întâmplã frecvent sã resimtã
din plin ºocul unor refuzuri în serie,
unele chiar categorice.
“Nu ai nici un fel de experienþã!” “Nu
ai fãcut nimic pânã acum!” “Ai doar
informaþii teoretice” “Revino peste vreo
doi ani!” sunt replicile pe care le înfruntã
candidatul, elanul ºi entuziasmul sãu de
proaspãt “om pe picioarele sale”
spulberându-se iremediabil dupã
câteva încercãri.
Pasul imediat urmãtor e relativ trist,
dar de cele mai multe ori inevitabil:
acceptarea unui job sub calificarea sa,
mai prost poziþionat ºi mai prost plãtit
decât sperase, uneori chiar într-un cu
totul alt domeniu decât cel în care este
pregãtit.
Apare o întrebare legitimã din partea
celui aflat în aceasta ipostazã: Bine ºi ce
ar putea include CV-ul unui proaspãt
absolvent de facultate, altceva decât
studiile ºi eventual ceva practicã de
varã? Rãspunsul greºit e: nimic altceva!
Rãspunsul corect din perspectiva unei
cariere ar fi: multe, multe altele în plus.
Ce anume în plus ? Credeþi cã se
poate pune un semn de egalitate între
CV-ul unui absolvent care consemneazã
doar studiile ºi cel al unuia care include
participarea la diverse proiecte,
asociaþii studenþeºti profesionale,
burse sau perioade de practicã, slujbe
temporare de vacanþã, seminarii,
simpozioane, work-shopuri, traininguri,
etc? În nici un caz.
Lucrez de zece ani în calitate de
consultant ºi trainer pe piaþa forþei de
muncã ºi pot sã afirm cu toatã siguranþa
din lume cã cei care au reuºit sã-ºi
contureze o carierã excepþionalã încã
de la vârste tinere, sunt cei care au
început sã se preocupe de acest lucru
foarte devreme, din primii ani de
facultate !
Responsabilitatea acestei preocu-
pãri stã în totalitate pe umerii
studentului. Nimeni nu îi va spune sã
aleagã aceastã cale mult mai dificilã a
preocupãrilor extra-universitare (le-aº
numi mai curând complementare
programei universitare) faþã de postura
infinit mai comodã a atitudinii „trec anul
cu bine...ºi atât”.
61
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
A alege între a-þi petrece fiecare orã
liberã la o bere cu colegii sau a sacrifica
(din când în când) aceasta alegere în
contrapartida participãrii la un proiect,
un training, o conferinþã etc e decizia
exclusivã a fiecãruia.
Oferte existã, diverse organizaþii
studenþeºti sunt prezente ºi active,
proiectele nu lipsesc, nimeni nu are
scuza inexistenþei acestor oportunitãþi.
Ba dimpotrivã, am întâlnit mulþi
reprezentanþi ai acestor organizaþii,
asociaþii care mi s-au plâns de lipsa
totalã de interes a multor studenþi faþã
de orice acþiune de acest gen.
Trist !
Discutaþi cu orice student
occidental. Nu cred cã veþi gãsi unul
care sã vã spunã cã cei 4-5 ani de
facultate sunt ani destinaþi numai unei
comode existenþe în campus
„sponsorizate” de pãrinþi ºi atât. Cei mai
mulþi, încã din primii ani de facultate,
cautã ºi se implicã în diverse proiecte,
acþiuni, part-time job-uri, asociaþii, etc.
ªi nu datoritã banilor în primul rând (am
discutat cu studenþi extrem de activi în
asemenea activitãþi ai cãror pãrinþi
aveau o situaþie materialã de excepþie ºi
nu se punea problema finanþãrii
studiilor) ci pentru a se asigura cã
terminarea studiilor îi va gãsi deja în
posesia unui CV consistent ºi
interesant, de naturã sã contracareze
lipsa experienþei profesionale. Am
62
FIRME INTERESA(N)TE
vãzut CV-ul unor asemenea tineri de
22-23 ani (din fericire nu numai in
strãinãtate) care m-au lãsat fãrã
respiraþie. Prima întrebare care mi-a
venit pe buze a fost: când ai avut timp
sã le faci pe toate? Sã nu uitãm cã existã
chiar exemple (unele celebre) ale unor
studenþi care au pus la cale afaceri de
mare succes din perioada anilor de
studiu.
Ce presupune asta? Nimic mai
simplu ºi mai complicat în acelaºi timp
pentru tânãrul aflat la început de drum:
responsabilitatea planificãrii
carierei de foarte devreme. Dacã
vreþi, mai simplu ºi mai clar, ar trebui sã
fiþi în mãsurã, încã din primii ani de
facultate sã rãspundeþi la câteva
întrebãri esenþiale:
Ce vrei sã faci dupã studii? Cum va
arãta viitorul tãu profesional? Unde
vrei sã ajungi? Ce þi-ar plãcea mai mult
sã faci? Unde te vezi peste câþiva ani? Dacã mã veþi întreba în ce mãsurã Am exemple ale unora care astãzi
m-a ajutat asta la interviurile de coordoneazã propriile afaceri de sute de
Încotro o vei lua?
angajare de dupã facultate nu pot sã vã mii de dolari. Erau la fel de activi ºi în
Dacã ai rãspunsuri la toate aceste
întrebãri (ºi trebuie sã ai) atunci mai rãspund, pentru cã nu am participat la timpul facultãþii ºi ...ºtiau ce vor sã facã
nici unul. Am fost recrutat direct de ºi unde vor sã ajungã!
pune-þi încã una: cât timp ºi energie
cãtre o companie internaþionalã de Nu am sã recomand nimãnui sã
investeºti în aceste planuri?
consultanþã încã din anul patru ºi am treacã prin facultate fãrã sã se bucure
Timp de cinci ani cât am fost student
început sã lucrez imediat în cadrul ei. din plin de toatã savoarea vieþii boeme
al facultãþii de ºtiinþe economice, am
Nu i-am cãutat eu, m-au cãutat ei pe de student, în nici un caz.
fost membru al unei asociaþii
mine. Am sã afirm doar atât, cã, pe lângã
studenþeºti profesionale, am realizat în
jur de 17-18 proiecte, unele cu bugete aceasta, existã ºi responsabilitatea
ªi pot doar sã vã spun cã nu am fost
de sute de milioane de lei, am avut câte deplinã a construirii propriului viitor. O
nici pe departe cel mai activ sau
o slujbã temporarã aproape în fiecare responsabilitate care trebuie asumatã
implicat dintre colegii mei în asemenea
varã ºi am participat la câteva încã din anul întâi de facultate.
proiecte.
conferinþe internaþionale. Succes !!!
63
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
A alege între a-þi petrece fiecare orã
liberã la o bere cu colegii sau a sacrifica
(din când în când) aceasta alegere în
contrapartida participãrii la un proiect,
un training, o conferinþã etc e decizia
exclusivã a fiecãruia.
Oferte existã, diverse organizaþii
studenþeºti sunt prezente ºi active,
proiectele nu lipsesc, nimeni nu are
scuza inexistenþei acestor oportunitãþi.
Ba dimpotrivã, am întâlnit mulþi
reprezentanþi ai acestor organizaþii,
asociaþii care mi s-au plâns de lipsa
totalã de interes a multor studenþi faþã
de orice acþiune de acest gen.
Trist !
Discutaþi cu orice student
occidental. Nu cred cã veþi gãsi unul
care sã vã spunã cã cei 4-5 ani de
facultate sunt ani destinaþi numai unei
comode existenþe în campus
„sponsorizate” de pãrinþi ºi atât. Cei mai
mulþi, încã din primii ani de facultate,
cautã ºi se implicã în diverse proiecte,
acþiuni, part-time job-uri, asociaþii, etc.
ªi nu datoritã banilor în primul rând (am
discutat cu studenþi extrem de activi în
asemenea activitãþi ai cãror pãrinþi
aveau o situaþie materialã de excepþie ºi
nu se punea problema finanþãrii
studiilor) ci pentru a se asigura cã
terminarea studiilor îi va gãsi deja în
posesia unui CV consistent ºi
interesant, de naturã sã contracareze
lipsa experienþei profesionale. Am
62
FIRME INTERESA(N)TE
vãzut CV-ul unor asemenea tineri de
22-23 ani (din fericire nu numai in
strãinãtate) care m-au lãsat fãrã
respiraþie. Prima întrebare care mi-a
venit pe buze a fost: când ai avut timp
sã le faci pe toate? Sã nu uitãm cã existã
chiar exemple (unele celebre) ale unor
studenþi care au pus la cale afaceri de
mare succes din perioada anilor de
studiu.
Ce presupune asta? Nimic mai
simplu ºi mai complicat în acelaºi timp
pentru tânãrul aflat la început de drum:
responsabilitatea planificãrii
carierei de foarte devreme. Dacã
vreþi, mai simplu ºi mai clar, ar trebui sã
fiþi în mãsurã, încã din primii ani de
facultate sã rãspundeþi la câteva
întrebãri esenþiale:
Ce vrei sã faci dupã studii? Cum va
arãta viitorul tãu profesional? Unde
vrei sã ajungi? Ce þi-ar plãcea mai mult
sã faci? Unde te vezi peste câþiva ani? Dacã mã veþi întreba în ce mãsurã Am exemple ale unora care astãzi
m-a ajutat asta la interviurile de coordoneazã propriile afaceri de sute de
Încotro o vei lua?
angajare de dupã facultate nu pot sã vã mii de dolari. Erau la fel de activi ºi în
Dacã ai rãspunsuri la toate aceste
întrebãri (ºi trebuie sã ai) atunci mai rãspund, pentru cã nu am participat la timpul facultãþii ºi ...ºtiau ce vor sã facã
nici unul. Am fost recrutat direct de ºi unde vor sã ajungã!
pune-þi încã una: cât timp ºi energie
cãtre o companie internaþionalã de Nu am sã recomand nimãnui sã
investeºti în aceste planuri?
consultanþã încã din anul patru ºi am treacã prin facultate fãrã sã se bucure
Timp de cinci ani cât am fost student
început sã lucrez imediat în cadrul ei. din plin de toatã savoarea vieþii boeme
al facultãþii de ºtiinþe economice, am
Nu i-am cãutat eu, m-au cãutat ei pe de student, în nici un caz.
fost membru al unei asociaþii
mine. Am sã afirm doar atât, cã, pe lângã
studenþeºti profesionale, am realizat în
jur de 17-18 proiecte, unele cu bugete aceasta, existã ºi responsabilitatea
ªi pot doar sã vã spun cã nu am fost
de sute de milioane de lei, am avut câte deplinã a construirii propriului viitor. O
nici pe departe cel mai activ sau
o slujbã temporarã aproape în fiecare responsabilitate care trebuie asumatã
implicat dintre colegii mei în asemenea
varã ºi am participat la câteva încã din anul întâi de facultate.
proiecte.
conferinþe internaþionale. Succes !!!
63
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Ce face o firmã interesa(n)tã?
Carmen Cazan – Director General la Banatim SA
In Statele Unite ale Americi ºi în
multe dintre statele europene se poate
observa o concurenþã între marile
companii pentru a recruta cei mai buni
absolvenþi.
Metodele prin care companiile îºi
creeazã reputaþia de cei mai buni
angajatori sunt numeroase, dar toate
au ca fond implicarea activã în
pregãtirea viitorilor absolvenþi. De
exemplu oferã locuri de practicã
plãtitã/neplãtitã, formeazã echipe de
proiect cãrora li se dau obiective clar
definite, organizeazã traininguri,
implica studenþii în rezolvarea unor
studii de caz.
În România, am observat în ultimi
ani cum tot mai multe companii
deruleazã programe ºi proiecte pentru
studenþi ºi viitori absolvenþi.
Procter&Gamble, GlaxoSmithKline,
Orange, Zoppas Industries Romania
sunt câteva exemple de companii
multinaþionale care pregãtesc studenþi.
64
Proiectele lor sunt oportunitãþi
extraordinare de a câºtiga informaþii
valoroase despre cum se lucreazã în
cadrul acestor firme, despre piaþa pe
care acþioneazã.
Ce câºtigi dacã participi? O reþea de
cunoºtinþe. Vei face parte din echipe
formate din studenþi valoroºi, cu
potenþial. În plus vei cunoaºte angajaþi
ai acestor companii cu ajutorul cãrora
poþi descoperii dacã acea companie þi se
potriveºte ºi în ce departament te-ai
integra cel mai bine.
Cu cât te expui mai mult unor astfel
de activitãþi, cu atât poþi vedea mai clar
ce anume îþi doreºti de la viitoarea
carierã, în ce direcþie sã te îndrepþi, ce
paºi trebuie sã faci pentru a ajunge
acolo unde îþi doreºti.
In general modalitatea de a participa
la aceste proiecte presupune în primã
fazã parcurgerea unor etape de
selecþie. Aceste etape, precum ºi
numãrul lor, diferã de la o companie la
alta (formulare de aplicate, teste,
assessment center, interviuri).
Concurenþa este destul de mare
între studenþi, fiind vorba de un numãr
limitat de locuri. Probabil te întrebi
„Cum sã fac totuºi sã am succes?”.
Într-un cuvânt: PREGÃTIREA.
În primul rând e bine sã încerci sã
aflaþi cât mai multe despre compania
organizatoare. Un lucru esenþial ºi la
FIRME INTERESA(N)TE
care marile companii þin foarte mult
sunt: VALORILE.
Este vorba de valori pe care
angajaþii unei companii le simt ca fiind
coloana afaceri. Poate fi vorba de
iniþiativã, colaborare, implicare,
responsabilitate, leadership, sunt
foarte multe ºi diferã de la o companie
la alta. De regulã aceste valori sunt
enumerate ºi descrise pe paginile web
sau în materialele de prezentare ale
companiilor. În funcþie de aceste valori
va fi realizatã ºi selecþia participanþilor.
Vei fi testaþi dacã aceste valori se
regãsesc în atitudinea ºi comporta-
mentul tãu.
ªi nu uita, prima condiþie ca sã
participi la un proiect este sã ºtii cã
existã. De aceea schimbã permanent
informaþii cu prietenii tãi (mai ales din
Bucureºti dacã ai, pentru cã acolo
informaþia circulã mult, mult mai
repede)
În continuare îþi vom prezenta
câteva exemple de programe excelente
pe care þi le recomandãm. Unele dintre
ele se deruleazã anual, cu mici
modificãri de la un an la altul. Pentru a
ºtii exact perioada de desfãºurare,
perioada de înscriere ºi selecþie a
participanþilor, viziteazã paginile web
menþionate.
65
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Ce face o firmã interesa(n)tã?
Carmen Cazan – Director General la Banatim SA
In Statele Unite ale Americi ºi în
multe dintre statele europene se poate
observa o concurenþã între marile
companii pentru a recruta cei mai buni
absolvenþi.
Metodele prin care companiile îºi
creeazã reputaþia de cei mai buni
angajatori sunt numeroase, dar toate
au ca fond implicarea activã în
pregãtirea viitorilor absolvenþi. De
exemplu oferã locuri de practicã
plãtitã/neplãtitã, formeazã echipe de
proiect cãrora li se dau obiective clar
definite, organizeazã traininguri,
implica studenþii în rezolvarea unor
studii de caz.
În România, am observat în ultimi
ani cum tot mai multe companii
deruleazã programe ºi proiecte pentru
studenþi ºi viitori absolvenþi.
Procter&Gamble, GlaxoSmithKline,
Orange, Zoppas Industries Romania
sunt câteva exemple de companii
multinaþionale care pregãtesc studenþi.
64
Proiectele lor sunt oportunitãþi
extraordinare de a câºtiga informaþii
valoroase despre cum se lucreazã în
cadrul acestor firme, despre piaþa pe
care acþioneazã.
Ce câºtigi dacã participi? O reþea de
cunoºtinþe. Vei face parte din echipe
formate din studenþi valoroºi, cu
potenþial. În plus vei cunoaºte angajaþi
ai acestor companii cu ajutorul cãrora
poþi descoperii dacã acea companie þi se
potriveºte ºi în ce departament te-ai
integra cel mai bine.
Cu cât te expui mai mult unor astfel
de activitãþi, cu atât poþi vedea mai clar
ce anume îþi doreºti de la viitoarea
carierã, în ce direcþie sã te îndrepþi, ce
paºi trebuie sã faci pentru a ajunge
acolo unde îþi doreºti.
In general modalitatea de a participa
la aceste proiecte presupune în primã
fazã parcurgerea unor etape de
selecþie. Aceste etape, precum ºi
numãrul lor, diferã de la o companie la
alta (formulare de aplicate, teste,
assessment center, interviuri).
Concurenþa este destul de mare
între studenþi, fiind vorba de un numãr
limitat de locuri. Probabil te întrebi
„Cum sã fac totuºi sã am succes?”.
Într-un cuvânt: PREGÃTIREA.
În primul rând e bine sã încerci sã
aflaþi cât mai multe despre compania
organizatoare. Un lucru esenþial ºi la
FIRME INTERESA(N)TE
care marile companii þin foarte mult
sunt: VALORILE.
Este vorba de valori pe care
angajaþii unei companii le simt ca fiind
coloana afaceri. Poate fi vorba de
iniþiativã, colaborare, implicare,
responsabilitate, leadership, sunt
foarte multe ºi diferã de la o companie
la alta. De regulã aceste valori sunt
enumerate ºi descrise pe paginile web
sau în materialele de prezentare ale
companiilor. În funcþie de aceste valori
va fi realizatã ºi selecþia participanþilor.
Vei fi testaþi dacã aceste valori se
regãsesc în atitudinea ºi comporta-
mentul tãu.
ªi nu uita, prima condiþie ca sã
participi la un proiect este sã ºtii cã
existã. De aceea schimbã permanent
informaþii cu prietenii tãi (mai ales din
Bucureºti dacã ai, pentru cã acolo
informaþia circulã mult, mult mai
repede)
În continuare îþi vom prezenta
câteva exemple de programe excelente
pe care þi le recomandãm. Unele dintre
ele se deruleazã anual, cu mici
modificãri de la un an la altul. Pentru a
ºtii exact perioada de desfãºurare,
perioada de înscriere ºi selecþie a
participanþilor, viziteazã paginile web
menþionate.
65
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

DEZVOLTARE
PERSONALÃ ªI
PROFESIONALÃ
Programele pentru studenþi - un
?
real ºoc electric
Pe gratis, da' nu degeaba
?
Atitudinea - calea spre succes
?
Certificãri europene care dau
?
valoare ºi credibilitate CV-ului tãu
Despre virtuþile culturale ale
?
maºinii de spãlat
Faceþi egomarketing
?
Radiografie
?
Lumea e a mea
?
Living the American Dream
?
Citeºte o carte!
?
Mesaj cãtre tine
?

66
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

DEZVOLTARE
PERSONALÃ ªI
PROFESIONALÃ
Programele pentru studenþi - un
?
real ºoc electric
Pe gratis, da' nu degeaba
?
Atitudinea - calea spre succes
?
Certificãri europene care dau
?
valoare ºi credibilitate CV-ului tãu
Despre virtuþile culturale ale
?
maºinii de spãlat
Faceþi egomarketing
?
Radiografie
?
Lumea e a mea
?
Living the American Dream
?
Citeºte o carte!
?
Mesaj cãtre tine
?

66
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Programele pentru studenti – un real þoc electric
Alina Rusu - Recruiting manager, Procter & Gamble
cã nu se dobândesc neapãrat în cadrul
unui loc de muncã. Sunt multe
oportunitãþi pentru tineri, pe care însã
mulþi le neglijeazã : activitãþi de
voluntariat, participare în asociaþii
studenþeºti, internshipuri etc.
Multe companii organizeazã
programe speciale pentru studenþi,
care pot fi prezentãri pe teme practice
(nu prezentãri de companie) sau studii
de caz detaliate, pe diferite domenii.
Acestea din urmã au avantajul clar
de a îi pune pe participanþii-studenþi în
ipostaza de «mici oameni de afaceri»,
care, timp de aproximativ o
sãptãmânã, elaboreazã strategii de
marketing, finanþe, vânzãri etc. De
asemenea, studenþii lucreazã pe
În contextul pieþei de muncã
echipe, deseori cu colegi de
a c t u a l e , c a ra c t e r i z a t ã p r i n t r - o
naþionalitãþi diferite, lucru care va
competitivitate din ce în ce mai ridicatã,
avea, în timp, o importanþã extrem de
tot mai multe companii cer persoanelor
mare în dezvoltarea lor.
pe care le angajeazã, realizãri, ºi nu
La început, unii studenþi sunt mai
neaparat legate de experienþa
timoraþi, nefiind obiºnuiþi cu un astfel
profesionalã.
de mediu de lucru.
ªi atunci vine întrebarea, într-un fel
Mulþi experimenteazã pentru
îndreptãþitã, a proaspãtului absolvent
prima datã posibilitatea de a-ºi
de facultate : « Dacã nu am lucrat în
exprima propriul punct de vedere, cu
timpul facultãþii, pentru a mã ocupa de
argumente clare, de a-i convinge pe
studii sau pentru cã nu am gãsit ceva
ceilalþi sã meargã într-o anumitã
part-time, de unde sã am realizãri ? » Ei
direcþie, de a veni cu idei neobiºnuite.
bine, nu este deloc greu sã le
Studenþii nu mai sunt în mediul
dobândeºti, ºi poþi începe de foarte
teoretic, specific facultãþii, ci într-un
devreme.
mediu practic, de afaceri. În cazul în
În primul rând, trebuie clarificat
care organizatorii unui astfel de
faptul cã realizãrile nu înseamna
eveniment reuºesc sã creeze o
obligatoriu experienþã profesionalã, ºi
atmosferã foarte deschisã, care sã
68
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
încurajeze exprimarea liberã a ideilor ºi
comunicarea între participanþi,
succesul unui astfel de eveniment este
garantat.
Pentru a recapitula, avantajele
participãrii la un program pentru
studenþi, oferit de o companie
renumitã, ar fi urmatoarele :
? Contact cu mediul de afaceri
specific companiei respective;
? Cunoaºterea unui mediu de lucru
concret, deseori internaþional;
? Însuºirea unor cunoºtinþe practice
(întotdeauna astfel de programe
cuprind ºi o parte de training, pe
domeniile în care se va lucra pentru
studiile de caz);
? O serie de calitãþi personale sunt
dobândite în timpul unor astfel de
programe: stimularea creativitãþii,
capacitãþi de lider, abilitãþi de
comunicare;
? De cele mai multe ori, companiile
selecþioneazã studenþii care s-au
descurcat cel mai bine în timpul
studiilor de caz ºi le oferã oportunitãþi
de angajare în interiorul companiei;
? La sfârºitul unui astfel de program,
este imposibil sã nu îþi faci prieteni
printre participanþi, ceea ce nu e putin
lucru.
P&G are deja tradiþie în organizarea
unor programe pentru studenþi, de tipul
studiilor de caz menþionate mai sus. În
prezent, ele sunt organizate atât la
nivel european (European Financial
Seminar, International Business
Decisions Challenge), unde România
trimite câte 1-2 reprezentanþi, cât ºi la
nivel balcanic (P&G Business Week).
Pentru cel din urmã, numãrul
participanþilor este de 20-30 de
studenþi selecþionaþi de P&G, provenind
din diferite þãri din Balcani: România,
Bulgaria, Serbia ºi Muntenegru,
Albania, Macedonia, Bosnia ºi
Herzegovina.
Timp de aproape o sãptãmânã, ei
locuiesc într-unul din cele mai luxoase
hoteluri din Bucureºti ºi participã la 3
tipuri de activitãþi : trainiguri, lucru în
echipã ºi distracþie. Toate trei joacã un
rol important, studenþii reuºind sã
înveþe multe despre marketing, finanþe
sau vânzãri, dar ºi sã îºi exprime
propriile idei, atunci când lucreazã
pentru soluþionarea studiilor de caz, ºi
sã se cunoascã mai bine ºi sã lege
prietenii, în urma exerciþiilor de
teambuilding sau a petrecerilor pe care
noi le organizãm. La sfârºitul acestor
seminarii, cei mai buni studenþi sunt
angajaþi full-time sau primesc oferte de
internship în P&G.
Anul trecut, spre exemplu, am avut
în jur de 25 de participanþi, 7 au primit
oferte de angajare, iar 3 vor primi
aceste oferte anul viitor, când studenþii
vor absolvi facultatea.
Mai multe informaþii despre
seminarii ºi despre modul de înscriere
gãsiþi pe site-ul www.pgbalkans.com, în
Career Center.
69
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Programele pentru studenti – un real þoc electric
Alina Rusu - Recruiting manager, Procter & Gamble
cã nu se dobândesc neapãrat în cadrul
unui loc de muncã. Sunt multe
oportunitãþi pentru tineri, pe care însã
mulþi le neglijeazã : activitãþi de
voluntariat, participare în asociaþii
studenþeºti, internshipuri etc.
Multe companii organizeazã
programe speciale pentru studenþi,
care pot fi prezentãri pe teme practice
(nu prezentãri de companie) sau studii
de caz detaliate, pe diferite domenii.
Acestea din urmã au avantajul clar
de a îi pune pe participanþii-studenþi în
ipostaza de «mici oameni de afaceri»,
care, timp de aproximativ o
sãptãmânã, elaboreazã strategii de
marketing, finanþe, vânzãri etc. De
asemenea, studenþii lucreazã pe
În contextul pieþei de muncã
echipe, deseori cu colegi de
a c t u a l e , c a ra c t e r i z a t ã p r i n t r - o
naþionalitãþi diferite, lucru care va
competitivitate din ce în ce mai ridicatã,
avea, în timp, o importanþã extrem de
tot mai multe companii cer persoanelor
mare în dezvoltarea lor.
pe care le angajeazã, realizãri, ºi nu
La început, unii studenþi sunt mai
neaparat legate de experienþa
timoraþi, nefiind obiºnuiþi cu un astfel
profesionalã.
de mediu de lucru.
ªi atunci vine întrebarea, într-un fel
Mulþi experimenteazã pentru
îndreptãþitã, a proaspãtului absolvent
prima datã posibilitatea de a-ºi
de facultate : « Dacã nu am lucrat în
exprima propriul punct de vedere, cu
timpul facultãþii, pentru a mã ocupa de
argumente clare, de a-i convinge pe
studii sau pentru cã nu am gãsit ceva
ceilalþi sã meargã într-o anumitã
part-time, de unde sã am realizãri ? » Ei
direcþie, de a veni cu idei neobiºnuite.
bine, nu este deloc greu sã le
Studenþii nu mai sunt în mediul
dobândeºti, ºi poþi începe de foarte
teoretic, specific facultãþii, ci într-un
devreme.
mediu practic, de afaceri. În cazul în
În primul rând, trebuie clarificat
care organizatorii unui astfel de
faptul cã realizãrile nu înseamna
eveniment reuºesc sã creeze o
obligatoriu experienþã profesionalã, ºi
atmosferã foarte deschisã, care sã
68
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
încurajeze exprimarea liberã a ideilor ºi
comunicarea între participanþi,
succesul unui astfel de eveniment este
garantat.
Pentru a recapitula, avantajele
participãrii la un program pentru
studenþi, oferit de o companie
renumitã, ar fi urmatoarele :
? Contact cu mediul de afaceri
specific companiei respective;
? Cunoaºterea unui mediu de lucru
concret, deseori internaþional;
? Însuºirea unor cunoºtinþe practice
(întotdeauna astfel de programe
cuprind ºi o parte de training, pe
domeniile în care se va lucra pentru
studiile de caz);
? O serie de calitãþi personale sunt
dobândite în timpul unor astfel de
programe: stimularea creativitãþii,
capacitãþi de lider, abilitãþi de
comunicare;
? De cele mai multe ori, companiile
selecþioneazã studenþii care s-au
descurcat cel mai bine în timpul
studiilor de caz ºi le oferã oportunitãþi
de angajare în interiorul companiei;
? La sfârºitul unui astfel de program,
este imposibil sã nu îþi faci prieteni
printre participanþi, ceea ce nu e putin
lucru.
P&G are deja tradiþie în organizarea
unor programe pentru studenþi, de tipul
studiilor de caz menþionate mai sus. În
prezent, ele sunt organizate atât la
nivel european (European Financial
Seminar, International Business
Decisions Challenge), unde România
trimite câte 1-2 reprezentanþi, cât ºi la
nivel balcanic (P&G Business Week).
Pentru cel din urmã, numãrul
participanþilor este de 20-30 de
studenþi selecþionaþi de P&G, provenind
din diferite þãri din Balcani: România,
Bulgaria, Serbia ºi Muntenegru,
Albania, Macedonia, Bosnia ºi
Herzegovina.
Timp de aproape o sãptãmânã, ei
locuiesc într-unul din cele mai luxoase
hoteluri din Bucureºti ºi participã la 3
tipuri de activitãþi : trainiguri, lucru în
echipã ºi distracþie. Toate trei joacã un
rol important, studenþii reuºind sã
înveþe multe despre marketing, finanþe
sau vânzãri, dar ºi sã îºi exprime
propriile idei, atunci când lucreazã
pentru soluþionarea studiilor de caz, ºi
sã se cunoascã mai bine ºi sã lege
prietenii, în urma exerciþiilor de
teambuilding sau a petrecerilor pe care
noi le organizãm. La sfârºitul acestor
seminarii, cei mai buni studenþi sunt
angajaþi full-time sau primesc oferte de
internship în P&G.
Anul trecut, spre exemplu, am avut
în jur de 25 de participanþi, 7 au primit
oferte de angajare, iar 3 vor primi
aceste oferte anul viitor, când studenþii
vor absolvi facultatea.
Mai multe informaþii despre
seminarii ºi despre modul de înscriere
gãsiþi pe site-ul www.pgbalkans.com, în
Career Center.
69
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Pe gratis da’ nu degeaba
• Ce înseamnã o organizaþie
nonguvernamentalã?
Organizaþiile nonguvernamentale
acþioneazã de obicei în domeniul social,
încercând sã ajute la acoperirea unor
nevoi (informare, consiliere în diferite
domenii, protecþia naturii etc).
ONG-urile sunt entitãþi de sine
stãtãtoare, cu statut ºi organizare
proprie ºi nu sunt subordonate
guvernului sau altor foruri ale statului.
Multã lume considerã cã ONG-urile
nu au voie sã desfãºoare activitãþi
comerciale, cã au voie sã obþinã venituri
doar din donaþii ºi sponsorizãri ºi cã nu
au voie sã înregistreze profit. Aceasta
nu este însã chiar aºa. ONG-urile pot
efectua activitãþi lucrative, caz în care
vor plãti impozit pe profit, TVA ºi alte
taxe pe care le plãtesc ºi firmele.
Diferenþa este poate cã profitul nu este
70
scopul unui ONG, ca în cazul unei firme.
Dar dacã ONG-ul este de asemenea
naturã încât prin activitãþile sale
încaseazã bani, dar nu-i cheltuie pe toþi,
nu este contrar legii.
De asemenea unele ONG-uri preferã
sã angajeze oameni, spre deosebire de
varianta obiºnuitã cu statut de voluntar.
• De ce? ªi de ce eu?
Au fost întrebãrile fiecãrui membru
din ONG-uri, înainte de a deveni
membru.
O organizaþie nonguvernamentalã
îþi oferã posibilitatea de a cunoaºte
unele noþiuni cu privire la management,
marketing, resurse umane, aspecte
legate de activitatea firmelor, sã cunoºti
mediul de afaceri local.
Poþi contribui la dezvoltarea
comunitãþii în care trãieºti. De ce
tocmai tu sã aduci schimbarea? Pentru
cã, nu-i aºa, vrei sã te dezvolþi, sã creºti
alãturi de ceilalþi, sã înveþi lucruri noi ºi
interesante, sã legi prietenii. Într-o
frazã: sã te pregãteºti pentru viitor.
ONG – urile joacã un rol important în
toate domeniile de activitate: servicii
sociale, protecþia mediului, servicii de
sãnãtate, educaþie, educaþie civicã,
dezvoltare economicã dar ºi în
susþinerea elaborãrii de politici publice
în cele mai multe dintre aceste domenii.
Deci, chiar dacã de multe ori o sã
lucrezi pe gratis, niciodatã nu va fi
degeaba…
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Atitudinea – calea spre succes
Michael A. Draut III MBA – Preºedinte - Decision Technology USA
CEO – Decision Technologies International SRL România
Atitudinea este cel mai important
atribut pentru succes, iar atunci când
lipseºte, duce ºi la lipsa rezultatelor.
Dacã atunci când joci golf nu depui
suficient efort în balans, rezultatul pe
care-l vei obþine, va fi mai slab pentru
cã mingea nu va merge foarte departe.
Acelaºi lucru este valabil în viaþã, dacã
nu abordezi o atitudine de învingator în
mod consistent, viaþa ta se va clãtina de
asemenea.
Câºtigul este determinat de cel mai
multe ori de atitudine în evenimentele
sportive ºi chiar mai mult în jocul vieþii.
O persoanã poate fi limitatã, dar cu
atitudinea mentala potrivitã, ea poate
f a c e c a a c e l e l i m i t ã r i sã p a r ã
nesemnificative. Pe de altã parte, o
persoanã poate avea o abundenþã de
talent, dar fãrã atitudinea potrivitã, nu-
ºi va atinge potenþialul niciodatã.
Atitudinea separã excelenþa de
mediocritate.
Citate anonime:
„Atitudinea ta îþi determinã
altitudinea”
„Atitudinea este un lucru mic, care
face o foarte mare diferenþã”
„Plãcerea pe care o primeºti din
viaþã este egalã cu atitudinea pe
care o ai”
Pentru a-þi dezvolta atitudinea,
trebuie sã-þi fie foarte clar care este
scopul ºi sã ai curajul sã acþionezi în
conformitate cu el. Conditioneazã-þi
mintea sã lege plãcerea de tot ce este
nevoie pentru a-þi atinge scopurile,
incluzând dificultãþile care îþi ies în cale.
Dezvoltã-þi o stare de spirit în care
eºecul nu existã în timp ce esti proactiv.
Rezultatele sunt tot ceea ce conteazã.
Concentreazã-te pe rezultate ºi nu pe
eºec. Dacã nu primeºti rezultatele pe
care le doreºti, evalueazã procesul ºi
formuleazã modificãrile pânã vei reuºi.
Aplicând aceastã stare de spirit, vei
deveni mult mai mulþumit ºi productiv.
Frica de eºec va dispãrea ºi rezultatele
vor apare în acest mediu. Atitudinea
potrivitã te va duce la un nivel de
perseverenþã care sã depãºeascã cele
mai mari provocãri. Convinge-te pe tine
cã ceea ce crezi este posibil ºi realizeazã
progresul pe care þi-l doreºti. Dacã
apare un obstacol în calea ta, schimbã-
þi abordarea, ºi ocoleºte-l. Pânã la urmã
vei reuºi!
Foloseºte informaþia ca un mod de
învãþare ºi pânã la urmã, aceasta te va
duce mai aproape de atingerea
obiectivelor. Atitudinea potrivitã îþi va
maximiza potenþialul.
Îþi poþi asigura reuºita în viaþã doar
dacã ai atitudinea potrivitã!
71
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Pe gratis da’ nu degeaba
• Ce înseamnã o organizaþie
nonguvernamentalã?
Organizaþiile nonguvernamentale
acþioneazã de obicei în domeniul social,
încercând sã ajute la acoperirea unor
nevoi (informare, consiliere în diferite
domenii, protecþia naturii etc).
ONG-urile sunt entitãþi de sine
stãtãtoare, cu statut ºi organizare
proprie ºi nu sunt subordonate
guvernului sau altor foruri ale statului.
Multã lume considerã cã ONG-urile
nu au voie sã desfãºoare activitãþi
comerciale, cã au voie sã obþinã venituri
doar din donaþii ºi sponsorizãri ºi cã nu
au voie sã înregistreze profit. Aceasta
nu este însã chiar aºa. ONG-urile pot
efectua activitãþi lucrative, caz în care
vor plãti impozit pe profit, TVA ºi alte
taxe pe care le plãtesc ºi firmele.
Diferenþa este poate cã profitul nu este
70
scopul unui ONG, ca în cazul unei firme.
Dar dacã ONG-ul este de asemenea
naturã încât prin activitãþile sale
încaseazã bani, dar nu-i cheltuie pe toþi,
nu este contrar legii.
De asemenea unele ONG-uri preferã
sã angajeze oameni, spre deosebire de
varianta obiºnuitã cu statut de voluntar.
• De ce? ªi de ce eu?
Au fost întrebãrile fiecãrui membru
din ONG-uri, înainte de a deveni
membru.
O organizaþie nonguvernamentalã
îþi oferã posibilitatea de a cunoaºte
unele noþiuni cu privire la management,
marketing, resurse umane, aspecte
legate de activitatea firmelor, sã cunoºti
mediul de afaceri local.
Poþi contribui la dezvoltarea
comunitãþii în care trãieºti. De ce
tocmai tu sã aduci schimbarea? Pentru
cã, nu-i aºa, vrei sã te dezvolþi, sã creºti
alãturi de ceilalþi, sã înveþi lucruri noi ºi
interesante, sã legi prietenii. Într-o
frazã: sã te pregãteºti pentru viitor.
ONG – urile joacã un rol important în
toate domeniile de activitate: servicii
sociale, protecþia mediului, servicii de
sãnãtate, educaþie, educaþie civicã,
dezvoltare economicã dar ºi în
susþinerea elaborãrii de politici publice
în cele mai multe dintre aceste domenii.
Deci, chiar dacã de multe ori o sã
lucrezi pe gratis, niciodatã nu va fi
degeaba…
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Atitudinea – calea spre succes
Michael A. Draut III MBA – Preºedinte - Decision Technology USA
CEO – Decision Technologies International SRL România
Atitudinea este cel mai important
atribut pentru succes, iar atunci când
lipseºte, duce ºi la lipsa rezultatelor.
Dacã atunci când joci golf nu depui
suficient efort în balans, rezultatul pe
care-l vei obþine, va fi mai slab pentru
cã mingea nu va merge foarte departe.
Acelaºi lucru este valabil în viaþã, dacã
nu abordezi o atitudine de învingator în
mod consistent, viaþa ta se va clãtina de
asemenea.
Câºtigul este determinat de cel mai
multe ori de atitudine în evenimentele
sportive ºi chiar mai mult în jocul vieþii.
O persoanã poate fi limitatã, dar cu
atitudinea mentala potrivitã, ea poate
f a c e c a a c e l e l i m i t ã r i sã p a r ã
nesemnificative. Pe de altã parte, o
persoanã poate avea o abundenþã de
talent, dar fãrã atitudinea potrivitã, nu-
ºi va atinge potenþialul niciodatã.
Atitudinea separã excelenþa de
mediocritate.
Citate anonime:
„Atitudinea ta îþi determinã
altitudinea”
„Atitudinea este un lucru mic, care
face o foarte mare diferenþã”
„Plãcerea pe care o primeºti din
viaþã este egalã cu atitudinea pe
care o ai”
Pentru a-þi dezvolta atitudinea,
trebuie sã-þi fie foarte clar care este
scopul ºi sã ai curajul sã acþionezi în
conformitate cu el. Conditioneazã-þi
mintea sã lege plãcerea de tot ce este
nevoie pentru a-þi atinge scopurile,
incluzând dificultãþile care îþi ies în cale.
Dezvoltã-þi o stare de spirit în care
eºecul nu existã în timp ce esti proactiv.
Rezultatele sunt tot ceea ce conteazã.
Concentreazã-te pe rezultate ºi nu pe
eºec. Dacã nu primeºti rezultatele pe
care le doreºti, evalueazã procesul ºi
formuleazã modificãrile pânã vei reuºi.
Aplicând aceastã stare de spirit, vei
deveni mult mai mulþumit ºi productiv.
Frica de eºec va dispãrea ºi rezultatele
vor apare în acest mediu. Atitudinea
potrivitã te va duce la un nivel de
perseverenþã care sã depãºeascã cele
mai mari provocãri. Convinge-te pe tine
cã ceea ce crezi este posibil ºi realizeazã
progresul pe care þi-l doreºti. Dacã
apare un obstacol în calea ta, schimbã-
þi abordarea, ºi ocoleºte-l. Pânã la urmã
vei reuºi!
Foloseºte informaþia ca un mod de
învãþare ºi pânã la urmã, aceasta te va
duce mai aproape de atingerea
obiectivelor. Atitudinea potrivitã îþi va
maximiza potenþialul.
Îþi poþi asigura reuºita în viaþã doar
dacã ai atitudinea potrivitã!
71
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Certificãri europene care dau valoare si credibilitate
CV-ului tau
Mãdãlina Ciocodan
Dacã esti student ºi vrei sã realizezi
un CV care sã aibã ºanse reale de a
trece de etapa iniþialã de selecþie pentru
a obþine un interviu de angajare, cel
mai probabil însãºi ideea de a te apuca
sã întocmeºti un CV te inhibã.
În principiu, în afarã de educaþia
propriu-zisã ºi de câteva activitãþi
extraºcolare, þi se pare cã nu mai ai
nimic de menþionat care sã facã
distincþia dintre CV-ul tãu ºi maldãrul de
CV-uri care ajung pe biroul evaluato-
rului.
Poate te întrebi ce anume din
experienþa ta poate crea diferenþa care
sã te califice pentru interviul de
angajare? Noi am putea sã-þi
enumerãm doar câteva dintre aceste
lucruri: cunoºtinþe din profilul job-ului
respectiv, implicare într-un ONG local,
participãri la traininguri care sã denote
d o ri nþ a d e d ez vo l t are p ers o nal ã,
certificãri europene sau internaþionale
ale cunoºtinþelor ºi aptitudinilor
dobândite.
Mai jos ne-am propus sã vã
prezentãm o listã a celor mai renumite
certificãri europene disponibile la ora
actualã în þara noastrã, pentru a vã
oferi puþinã orientare în domeniul în
care doriþi sã vã afirmaþi.
TOEFL ( “Test of English as a Foreign
Language” ). La ce foloseºte? TOEFL îþi
72
recunoaºte la nivel internaþional
cunoºtinþele de limba englezã
generalã, fiind de asemenea foarte util
dacã doreºti sã obþii o bursã la nivel
universitar sau postuniversitar în
Statele Unite sau Europa. Certificatul
are o valabilitate de 2 ani. Pentru
detalii în legãturã cu acest test îþi
sugerãm:
http://www.usembassy.ro/Fulbrigh
t/EAC_Test_TOEFL.html
CAMBRIDGE. La ce foloseºte?
Cambridge reprezintã alãturi de TOEFL
unul dintre cele mai prestigioase
atestate de limba englezã generalã
recunoscute la nivel mondial. Spre
d e o s e b i r e d e TO E F L t e s t u l a r e
reputaþia de a avea o dificultate mai
m a r e , i a r va l a b i l i t a t e a s a e s t e
nelimitatã. Pentru detalii în legãturã cu
acest test îþi sugerãm:
http://www.britishcouncil.org/ro/r
omania-examene-examene-limba-
engleza-cambridge.htm
DALF ( “Diplome Approfondi de
Langue Francaise” ). La ce foloseºte?
DALF-ul este un examen oficial al
Ministerului Educaþiei din Franþa,
recunoscut internaþional ºi care îþi
permite nu doar sã demonstrezi cã
stãpâneºti foarte bine limba francezã ci
ºi sã te înscrii la o universitate din
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Franþa, fãrã a mai da teste de
cunoaºtere a limbii. Valabilitatea sa
este permanentã. Pentru detalii îþi
sugerãm:
http://www.121.ro/content/show_
article.php3?article_id=971&page_nr
=1
DELE ( “Diploma de Espanol como
Lengua Extranjera” ). La ce foloseºte?
DELE este un document oficial care
atestã gradul de cunoaºtere a limbii
spaniole ºi este acordatã de Ministerul
Învãþãmântului ºi Culturii din Spania.
Este singurul atestat de spaniolã
recunoscut la nivel internaþional iar
valabilitatea sa este permanentã.
Pentru detalii îþi sugerãm:
http://diplomas.cervantes.es/docs/
ficheros/200602080001_7_15.pdf#se
arch=%22despre%20DELE%22
ECDL ( “European Computer Driving
Licence” ). La ce foloseºte? ECDL
reprezintã cel mai rãspândit program
de certificare a aptitudinilor de operare
pe calculator recunoscut la nivel
internaþional în peste 140 de þãri. Acest
atestat dovedeºte capacitatea
deþinãtorului de a folosi în mod eficient
calculatorul, oferindu-i în acelaºi timp
mai multã credibilitate. Pentru detalii îþi
sugerãm:
http://www.ecdl.org.ro/
EFCB ( “European Foundation
Certificate in Banking”). Acest
certificat este adresat persoanelor
care urmeazã sã activeze în sistemul
bancar oferind competenþele
europene de bazã pentru profesiunea
bancarã. Certificatul este eliberat de
Institutul Bancar Român în urma unui
curs de 5 luni care acoperã
u r m ã t o a r e a t e m a t i c ã : s i st e m u l
bancar ºi politica monetarã în UE,
clienþi ºi produse bancare, eticã
bancarã. Pentru mai multe informaþii
accesaþi site-ul Institutului Bancar
Român:
h t t p : / / w w w . i b r -
rbi.ro/prg_ID&el.html
Sperãm cã informaþiile oferite mai
sus sã fie niºte repere utile printre
lucrurile care într-adevãr pot da un
plus de valoare CV-ului vostru!
Convingerea noastrã este
urmãtoarea: cunoºtinþele ºi
aptitudinile atestate european ºi
internaþional persistã în timp ºi în
orice mediu, oricât de cosmopolit ar fi!
Sã nu pierdem din vedere cã ne
îndreptam înspre o Europã
cosmopolitã!
73
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Certificãri europene care dau valoare si credibilitate
CV-ului tau
Mãdãlina Ciocodan
Dacã esti student ºi vrei sã realizezi
un CV care sã aibã ºanse reale de a
trece de etapa iniþialã de selecþie pentru
a obþine un interviu de angajare, cel
mai probabil însãºi ideea de a te apuca
sã întocmeºti un CV te inhibã.
În principiu, în afarã de educaþia
propriu-zisã ºi de câteva activitãþi
extraºcolare, þi se pare cã nu mai ai
nimic de menþionat care sã facã
distincþia dintre CV-ul tãu ºi maldãrul de
CV-uri care ajung pe biroul evaluato-
rului.
Poate te întrebi ce anume din
experienþa ta poate crea diferenþa care
sã te califice pentru interviul de
angajare? Noi am putea sã-þi
enumerãm doar câteva dintre aceste
lucruri: cunoºtinþe din profilul job-ului
respectiv, implicare într-un ONG local,
participãri la traininguri care sã denote
d o ri nþ a d e d ez vo l t are p ers o nal ã,
certificãri europene sau internaþionale
ale cunoºtinþelor ºi aptitudinilor
dobândite.
Mai jos ne-am propus sã vã
prezentãm o listã a celor mai renumite
certificãri europene disponibile la ora
actualã în þara noastrã, pentru a vã
oferi puþinã orientare în domeniul în
care doriþi sã vã afirmaþi.
TOEFL ( “Test of English as a Foreign
Language” ). La ce foloseºte? TOEFL îþi
72
recunoaºte la nivel internaþional
cunoºtinþele de limba englezã
generalã, fiind de asemenea foarte util
dacã doreºti sã obþii o bursã la nivel
universitar sau postuniversitar în
Statele Unite sau Europa. Certificatul
are o valabilitate de 2 ani. Pentru
detalii în legãturã cu acest test îþi
sugerãm:
http://www.usembassy.ro/Fulbrigh
t/EAC_Test_TOEFL.html
CAMBRIDGE. La ce foloseºte?
Cambridge reprezintã alãturi de TOEFL
unul dintre cele mai prestigioase
atestate de limba englezã generalã
recunoscute la nivel mondial. Spre
d e o s e b i r e d e TO E F L t e s t u l a r e
reputaþia de a avea o dificultate mai
m a r e , i a r va l a b i l i t a t e a s a e s t e
nelimitatã. Pentru detalii în legãturã cu
acest test îþi sugerãm:
http://www.britishcouncil.org/ro/r
omania-examene-examene-limba-
engleza-cambridge.htm
DALF ( “Diplome Approfondi de
Langue Francaise” ). La ce foloseºte?
DALF-ul este un examen oficial al
Ministerului Educaþiei din Franþa,
recunoscut internaþional ºi care îþi
permite nu doar sã demonstrezi cã
stãpâneºti foarte bine limba francezã ci
ºi sã te înscrii la o universitate din
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Franþa, fãrã a mai da teste de
cunoaºtere a limbii. Valabilitatea sa
este permanentã. Pentru detalii îþi
sugerãm:
http://www.121.ro/content/show_
article.php3?article_id=971&page_nr
=1
DELE ( “Diploma de Espanol como
Lengua Extranjera” ). La ce foloseºte?
DELE este un document oficial care
atestã gradul de cunoaºtere a limbii
spaniole ºi este acordatã de Ministerul
Învãþãmântului ºi Culturii din Spania.
Este singurul atestat de spaniolã
recunoscut la nivel internaþional iar
valabilitatea sa este permanentã.
Pentru detalii îþi sugerãm:
http://diplomas.cervantes.es/docs/
ficheros/200602080001_7_15.pdf#se
arch=%22despre%20DELE%22
ECDL ( “European Computer Driving
Licence” ). La ce foloseºte? ECDL
reprezintã cel mai rãspândit program
de certificare a aptitudinilor de operare
pe calculator recunoscut la nivel
internaþional în peste 140 de þãri. Acest
atestat dovedeºte capacitatea
deþinãtorului de a folosi în mod eficient
calculatorul, oferindu-i în acelaºi timp
mai multã credibilitate. Pentru detalii îþi
sugerãm:
http://www.ecdl.org.ro/
EFCB ( “European Foundation
Certificate in Banking”). Acest
certificat este adresat persoanelor
care urmeazã sã activeze în sistemul
bancar oferind competenþele
europene de bazã pentru profesiunea
bancarã. Certificatul este eliberat de
Institutul Bancar Român în urma unui
curs de 5 luni care acoperã
u r m ã t o a r e a t e m a t i c ã : s i st e m u l
bancar ºi politica monetarã în UE,
clienþi ºi produse bancare, eticã
bancarã. Pentru mai multe informaþii
accesaþi site-ul Institutului Bancar
Român:
h t t p : / / w w w . i b r -
rbi.ro/prg_ID&el.html
Sperãm cã informaþiile oferite mai
sus sã fie niºte repere utile printre
lucrurile care într-adevãr pot da un
plus de valoare CV-ului vostru!
Convingerea noastrã este
urmãtoarea: cunoºtinþele ºi
aptitudinile atestate european ºi
internaþional persistã în timp ºi în
orice mediu, oricât de cosmopolit ar fi!
Sã nu pierdem din vedere cã ne
îndreptam înspre o Europã
cosmopolitã!
73
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Despre virtuþile culturale ale maºinii de spãlat rufe
Alexandru Mironov
România, 1946 (sau 1936, 1926,
1916... etc.), într-o familie þãrãneascã
(sau orãºãneascã modestã), cu tatã
lucrând la câmp (sau la fabrica oraºului,
la Cãile Ferate, la mina din apropiere) ºi
mamã având în grijã 8 copii, în vârste
de la 1 la 15 ani. Acceptând cã bugetul –
modest – al familiei este totuºi suficient
pentru a asigura un rând de veºminte,
pantofi, cãmãºi fiecãrui membru al
familiei ºi un minimum de alimente
pentru bucãtãria aflatã, fireºte, în grija
mamei, rezultã cã, zilnic, aceastã
persoanã va avea nevoie de:
- cel puþin 4 ore pentru a curãþi
zarzavaturile (mai rar, carnea), a coace
pâinea, mãmãliga, þestul, a pune la fiert
ºi a urmãri procesul de elaborare a
mesei de prânz (pentru 5-8 persoane,
tatãl ºi fiul/fiica mai mare fiind la
muncã) ºi al cinei (10 persoane).
- cel puþin 4 ore pentru a spãla, în
albia clasicã, cu sodã ºi sãpun
manufacturate în casã, rufele ºi hainele
a cel puþin jumãtate din familie
- circa 1-2 ore pentru a restabili
curãþenia în casã, curte, magazii, etc.
- tot 1-2 ore pentru a face
aprovizionarea cu alimente (de la piaþã,
din propria curte, de la vecini), lemne ºi
crengi pentru foc, gaz lampant
- 1-2 ore pentru cârpit, þesut ciorapi,
rufe, haine, covoraºe, þoale, plapume
- 1-2 ore pentru baia/spãlarea
minimã a membrilor (inevitabil
murdari) dupã joacã, ore de ºcoalã,
muncã
74
- 1 orã dimineaþa pentru a da
deºteptarea, a-i spãla, îmbrãca ºi
trimite copiii de ºcoalã la ºcoalã
- 1 orã în medie, pentru tors lânã,
împletit, alte munci pe lângã casã
- 4-5 ore de somn, noaptea, dacã
nici un copil nu era bolnav
Total – 18-21 ore. Rest 6-3 ore,
pentru a-ºi desãvârºi cultura ºi a se
pregãti pentru o eventualã carierã, alta
decât aceea de casnicã (peste 95%
dintre românce erau casnice în prima
parte a veacului trecut).
Desigur, nu am vorbit aici despre
femeile bogate, ci despre cele din
famiile simple.
România 2006 (ºi dupã), într-o
familie normalã de astãzi (1-2 copii), cu
ambii pãrinþi salariaþi, locuind la bloc
citadin sau casã ruralã. Având acces la
toate micile invenþii ale civilizaþiei, cele
care ni se par acum fireºti. Timpul
cheltuit de gospodinã cu familia se va
micºora, faþã de lista anterioarã de
obligaþii, astfel:
- 1 orã zilnic, în medie, pentru masa
de prânz ºi seara (cãci alimentele
prefabricate, aragazul, frigiderul
eliminã risipa de timp)
- 1/4 ore zilnic (!), în medie pentru
rufe (pentru cã extraordinara unealtã
care este maºina de spãlat este
abordabilã practic tuturor cetãþenilor
României)
- mai puþin de 1/4 ore pe zi (de fapt,
2-3 ore, în total, pe sãptãmânã) pentru
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
întreþinerea apartamentului bãrbaþii, mai atente, mai îngãduitoare
- 7 ore/zi (40 ore / sãptãmânã) cu ceilalþi membri ai echipei din care fac
pentru mers la muncã + 1 orã, în parte;
medie, pentru transport - tehnologiile de informatizare ºi
- 1 orã pentru baia/spãlarea copiilor comunicare par croite pentru noua
(s-a “inventat” apa curentã, sistemul de piaþã a muncii, cea în care femeia
canalizare, centrala termicã) lucreazã la paritate cu bãrbatul;
- laboratoarele de cercetare
- Eventual, 1/2 ore pentru
ºtiinþificã, sistemul de sãnãtate dar –
recuperarea ºi refacerea hainelor
mai ales! - Alma Mater îºi deschid tot
odraslelor ºi pãrinþilor
mai larg porþile în faþa specialiºtilor din
Total: 16 ore. Rest: 8 ore.
sexul frumos.
Aceste 8 ore la discreþia mamei pot fi
socotite drept imensa victorie a femeii Pe scurt, dragi soþi ºi fii, acceptaþi
asupra societãþii macho-sclavagiste. realitatea durã: din 2020 încolo
femeile vor conduce lumea – putem
Fireºte, orice mamã va mai acorda din
timpul ei educaþiei copiilor, o va face cu fi siguri de asta – graþie valenþelor
culturale ale maºinii de spãlat...
plãcere, dar suficient de mult timp al
zilei îi rãmâne româncei pentru citit,
televizor, mers la un spectacol ºi –
prioritatea prioritãþilor – pentru a-ºi
construi drumul în viaþã, pentru a-ºi
gãsi locul în societate dincolo de bucuria
familiei.
Iar la “averea” bagajului de timp
liber societatea lui Homo faber –
inginerul care a inventat ºi construit
maºina de splãlat – mai adãugãm
argumentele cã: munca fizicã este tot
mai puþin semnificativã, automatele ºi
roboþii permiþând accesul la locul de
muncã ºi al unor muncitori mai fragili
fizic;
- peste tot munca devine mereu mai
inteligentã (avantaj femeia);
- urmaºele Evei sunt, împotriva
aparenþelor, mult mai rezistente decât
75
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Despre virtuþile culturale ale maºinii de spãlat rufe
Alexandru Mironov
România, 1946 (sau 1936, 1926,
1916... etc.), într-o familie þãrãneascã
(sau orãºãneascã modestã), cu tatã
lucrând la câmp (sau la fabrica oraºului,
la Cãile Ferate, la mina din apropiere) ºi
mamã având în grijã 8 copii, în vârste
de la 1 la 15 ani. Acceptând cã bugetul –
modest – al familiei este totuºi suficient
pentru a asigura un rând de veºminte,
pantofi, cãmãºi fiecãrui membru al
familiei ºi un minimum de alimente
pentru bucãtãria aflatã, fireºte, în grija
mamei, rezultã cã, zilnic, aceastã
persoanã va avea nevoie de:
- cel puþin 4 ore pentru a curãþi
zarzavaturile (mai rar, carnea), a coace
pâinea, mãmãliga, þestul, a pune la fiert
ºi a urmãri procesul de elaborare a
mesei de prânz (pentru 5-8 persoane,
tatãl ºi fiul/fiica mai mare fiind la
muncã) ºi al cinei (10 persoane).
- cel puþin 4 ore pentru a spãla, în
albia clasicã, cu sodã ºi sãpun
manufacturate în casã, rufele ºi hainele
a cel puþin jumãtate din familie
- circa 1-2 ore pentru a restabili
curãþenia în casã, curte, magazii, etc.
- tot 1-2 ore pentru a face
aprovizionarea cu alimente (de la piaþã,
din propria curte, de la vecini), lemne ºi
crengi pentru foc, gaz lampant
- 1-2 ore pentru cârpit, þesut ciorapi,
rufe, haine, covoraºe, þoale, plapume
- 1-2 ore pentru baia/spãlarea
minimã a membrilor (inevitabil
murdari) dupã joacã, ore de ºcoalã,
muncã
74
- 1 orã dimineaþa pentru a da
deºteptarea, a-i spãla, îmbrãca ºi
trimite copiii de ºcoalã la ºcoalã
- 1 orã în medie, pentru tors lânã,
împletit, alte munci pe lângã casã
- 4-5 ore de somn, noaptea, dacã
nici un copil nu era bolnav
Total – 18-21 ore. Rest 6-3 ore,
pentru a-ºi desãvârºi cultura ºi a se
pregãti pentru o eventualã carierã, alta
decât aceea de casnicã (peste 95%
dintre românce erau casnice în prima
parte a veacului trecut).
Desigur, nu am vorbit aici despre
femeile bogate, ci despre cele din
famiile simple.
România 2006 (ºi dupã), într-o
familie normalã de astãzi (1-2 copii), cu
ambii pãrinþi salariaþi, locuind la bloc
citadin sau casã ruralã. Având acces la
toate micile invenþii ale civilizaþiei, cele
care ni se par acum fireºti. Timpul
cheltuit de gospodinã cu familia se va
micºora, faþã de lista anterioarã de
obligaþii, astfel:
- 1 orã zilnic, în medie, pentru masa
de prânz ºi seara (cãci alimentele
prefabricate, aragazul, frigiderul
eliminã risipa de timp)
- 1/4 ore zilnic (!), în medie pentru
rufe (pentru cã extraordinara unealtã
care este maºina de spãlat este
abordabilã practic tuturor cetãþenilor
României)
- mai puþin de 1/4 ore pe zi (de fapt,
2-3 ore, în total, pe sãptãmânã) pentru
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
întreþinerea apartamentului bãrbaþii, mai atente, mai îngãduitoare
- 7 ore/zi (40 ore / sãptãmânã) cu ceilalþi membri ai echipei din care fac
pentru mers la muncã + 1 orã, în parte;
medie, pentru transport - tehnologiile de informatizare ºi
- 1 orã pentru baia/spãlarea copiilor comunicare par croite pentru noua
(s-a “inventat” apa curentã, sistemul de piaþã a muncii, cea în care femeia
canalizare, centrala termicã) lucreazã la paritate cu bãrbatul;
- laboratoarele de cercetare
- Eventual, 1/2 ore pentru
ºtiinþificã, sistemul de sãnãtate dar –
recuperarea ºi refacerea hainelor
mai ales! - Alma Mater îºi deschid tot
odraslelor ºi pãrinþilor
mai larg porþile în faþa specialiºtilor din
Total: 16 ore. Rest: 8 ore.
sexul frumos.
Aceste 8 ore la discreþia mamei pot fi
socotite drept imensa victorie a femeii Pe scurt, dragi soþi ºi fii, acceptaþi
asupra societãþii macho-sclavagiste. realitatea durã: din 2020 încolo
femeile vor conduce lumea – putem
Fireºte, orice mamã va mai acorda din
timpul ei educaþiei copiilor, o va face cu fi siguri de asta – graþie valenþelor
culturale ale maºinii de spãlat...
plãcere, dar suficient de mult timp al
zilei îi rãmâne româncei pentru citit,
televizor, mers la un spectacol ºi –
prioritatea prioritãþilor – pentru a-ºi
construi drumul în viaþã, pentru a-ºi
gãsi locul în societate dincolo de bucuria
familiei.
Iar la “averea” bagajului de timp
liber societatea lui Homo faber –
inginerul care a inventat ºi construit
maºina de splãlat – mai adãugãm
argumentele cã: munca fizicã este tot
mai puþin semnificativã, automatele ºi
roboþii permiþând accesul la locul de
muncã ºi al unor muncitori mai fragili
fizic;
- peste tot munca devine mereu mai
inteligentã (avantaj femeia);
- urmaºele Evei sunt, împotriva
aparenþelor, mult mai rezistente decât
75
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Faceþi Egomarketing!
Sorin Prada
Altfel de marketing? Aceeaºi Mãrie cu
altã pãlãrie? De ce sã-l mai fac ºi pe
ãsta? Cu ce mã ajutã?
Rãspundem pe rând la toate. În
ordinea numerelor de pe tricou:
1. Ego marketing nu e un altfel de
marketing. E marketing, doar cã
produsul eºti TU.
2. De ce sã-l faci? Pentru cã dacã nu
ºtii sã „te vinzi pe tine”, sã-þi promovezi
abilitãþile, aptitudinile, cunoºtinþele, nu
vei fi capabil sã vinzi altceva.
3. Cu ce te ajutã? Te ajutã sã „creºti”,
sã-þi atingi obiectivele, sã ajungi sã fii
ceea ce vrei sã fii.
Tot ceea ce trebuie sã faci, e sã-þi
acorzi mai multã atenþie, sã afli ce vrei,
sã afli ce „costum” þi se potriveºte pe
piaþa muncii.
Pentru asta, e necesar în primul rând
sã aplici funcþiile EGOMARKETINGULUI,
respectiv:
1. sã cercetezi piaþa ºi sã identifici
nevoile de pe piaþa forþei de muncã.
2. Sã te adaptezi la dinamica
mediului.
3. Sã satisfaci cerinþele pieþei cât
mai bine.
4. ªi totul, ca sã-þi maximizezi
beneficiile, cã doar nu faci
EGOMARKETING din filantropie. Nu eºti
filantropul tãu.
76
Iar teorie? Deloc. La concret.
Trebuie sã rezolvi problemele mixului
de EGOMARKETING, cei 4 P.
Eºti PRODUSUL pãrinþilor, celor ce
te-au învãþat (fie cã-þi place, fie cã nu),
al societãþii din care faci parte. Toþi au
aºteptãri de la tine, pânã ºi societatea.
Toþi te vor sus, iar dacã nu e aºa, celor
care nu te vor acolo ar fi bine sã le faci în
ciudã. Prin urmare, când þi-ai fãcut
primul CV? Când ai fost la primul
interviu? Fii sigur cã alþii au fãcut-o mai
repede. Grãbeºte-te! De ce sã te duci la
un interviu când nu vrei un job? Simplu,
te duci sã vezi cum e un interviu. Te duci
sã faci greºelile pe care le-ai face mai
târziu, probabil atunci când chiar þi-ai
dori un job.
PREÞUL e cel pe care-l vrei pentru
ceea ce oferi. Dacã nu îþi ºtii preþul, cine
sã þi-l ºtie? Când intri pe piaþã ai un
preþ, nu eºti o marcã dar ceri un preþ. Tu
cât ai plãti pentru marca „no name”?
Problema nu-i cã nu poþi cere un preþ
bun deoarece nu eºti marcã, e cât de
mult timp îþi trebuie pânã devii marcã?
Cu cât mai puþin, cu atât mai bine
pentru tine.
PLASAREA. Aici e aici. E mai uºor sã
te plasezi unde habitezi, dar ce-ar fi sã
habitezi unde te plasezi? Prieteni,
familie, iubiri sau ... amintiri? Asta-i
dilema. Dacã eºti sau nu dispus sã pleci
pentru un job departe de tot ceea ce azi
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
te înconjoarã decizi în funcþie de ce-þi
doreºti pe termen lung. Înainte sã pleci,
un sfat: încearcã sã vezi jobul
dinãuntru, ca sã eviþi proverbul „afarã-i
vopsit gardul, înãuntru-i leopardul”.
PROMOVAREA sau comunicarea.
Eºti cel mai bun produs, cu cel mai mare
potenþial, eºti extraordinar. O ºtii tu,
mama, tata, prietenii ... Nu înseamnã
nimic. Eºti zero, nu exiºti pe piaþã. Nu tu
ºi ai tãi trebuie sã ºtie ce poþi, sau ce vei
putea. Clientul trebuie sã o ºtie. Nu eºti
Mahomed, deci nu va veni muntele la
tine decât dacã-s alunecãri de teren.
Trebuie sã te duci tu la munte, la client.
Fii cu ochii pe ziare, pe ãlea care
trebuie, ãlea cu oferte de job-uri, fii cu
nasu-n site-uri specializate. Vâneazã
firme de recrutare, nu aºtepta pânã vor
ajunge sã te vâneze ele pe tine. Nu o vor
face. Înebuneºte-i pe toþi cu CV-uri.
Dacã faci toate astea fãrã sã lupþi sã-þi
mai pui câte un rând la CV, câte-o
colaborare, o experienþã practicã, o
diplomã, un curs de perfecþionare, o
participare într-un proiect etc., poþi sã-
þi pui degeaba poza-n fiºierele altora. Ai
nevoie sã îi cauþi ºi sã le arãþi cã nu stai,
cã eºti proactiv, cã vrei sã creºti.
Dupã atâta mixat, mã duc sã-mi
scriu în CV ºi de aceastã colaborare, de
acest editorial. Voi staþi?
77
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Faceþi Egomarketing!
Sorin Prada
Altfel de marketing? Aceeaºi Mãrie cu
altã pãlãrie? De ce sã-l mai fac ºi pe
ãsta? Cu ce mã ajutã?
Rãspundem pe rând la toate. În
ordinea numerelor de pe tricou:
1. Ego marketing nu e un altfel de
marketing. E marketing, doar cã
produsul eºti TU.
2. De ce sã-l faci? Pentru cã dacã nu
ºtii sã „te vinzi pe tine”, sã-þi promovezi
abilitãþile, aptitudinile, cunoºtinþele, nu
vei fi capabil sã vinzi altceva.
3. Cu ce te ajutã? Te ajutã sã „creºti”,
sã-þi atingi obiectivele, sã ajungi sã fii
ceea ce vrei sã fii.
Tot ceea ce trebuie sã faci, e sã-þi
acorzi mai multã atenþie, sã afli ce vrei,
sã afli ce „costum” þi se potriveºte pe
piaþa muncii.
Pentru asta, e necesar în primul rând
sã aplici funcþiile EGOMARKETINGULUI,
respectiv:
1. sã cercetezi piaþa ºi sã identifici
nevoile de pe piaþa forþei de muncã.
2. Sã te adaptezi la dinamica
mediului.
3. Sã satisfaci cerinþele pieþei cât
mai bine.
4. ªi totul, ca sã-þi maximizezi
beneficiile, cã doar nu faci
EGOMARKETING din filantropie. Nu eºti
filantropul tãu.
76
Iar teorie? Deloc. La concret.
Trebuie sã rezolvi problemele mixului
de EGOMARKETING, cei 4 P.
Eºti PRODUSUL pãrinþilor, celor ce
te-au învãþat (fie cã-þi place, fie cã nu),
al societãþii din care faci parte. Toþi au
aºteptãri de la tine, pânã ºi societatea.
Toþi te vor sus, iar dacã nu e aºa, celor
care nu te vor acolo ar fi bine sã le faci în
ciudã. Prin urmare, când þi-ai fãcut
primul CV? Când ai fost la primul
interviu? Fii sigur cã alþii au fãcut-o mai
repede. Grãbeºte-te! De ce sã te duci la
un interviu când nu vrei un job? Simplu,
te duci sã vezi cum e un interviu. Te duci
sã faci greºelile pe care le-ai face mai
târziu, probabil atunci când chiar þi-ai
dori un job.
PREÞUL e cel pe care-l vrei pentru
ceea ce oferi. Dacã nu îþi ºtii preþul, cine
sã þi-l ºtie? Când intri pe piaþã ai un
preþ, nu eºti o marcã dar ceri un preþ. Tu
cât ai plãti pentru marca „no name”?
Problema nu-i cã nu poþi cere un preþ
bun deoarece nu eºti marcã, e cât de
mult timp îþi trebuie pânã devii marcã?
Cu cât mai puþin, cu atât mai bine
pentru tine.
PLASAREA. Aici e aici. E mai uºor sã
te plasezi unde habitezi, dar ce-ar fi sã
habitezi unde te plasezi? Prieteni,
familie, iubiri sau ... amintiri? Asta-i
dilema. Dacã eºti sau nu dispus sã pleci
pentru un job departe de tot ceea ce azi
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
te înconjoarã decizi în funcþie de ce-þi
doreºti pe termen lung. Înainte sã pleci,
un sfat: încearcã sã vezi jobul
dinãuntru, ca sã eviþi proverbul „afarã-i
vopsit gardul, înãuntru-i leopardul”.
PROMOVAREA sau comunicarea.
Eºti cel mai bun produs, cu cel mai mare
potenþial, eºti extraordinar. O ºtii tu,
mama, tata, prietenii ... Nu înseamnã
nimic. Eºti zero, nu exiºti pe piaþã. Nu tu
ºi ai tãi trebuie sã ºtie ce poþi, sau ce vei
putea. Clientul trebuie sã o ºtie. Nu eºti
Mahomed, deci nu va veni muntele la
tine decât dacã-s alunecãri de teren.
Trebuie sã te duci tu la munte, la client.
Fii cu ochii pe ziare, pe ãlea care
trebuie, ãlea cu oferte de job-uri, fii cu
nasu-n site-uri specializate. Vâneazã
firme de recrutare, nu aºtepta pânã vor
ajunge sã te vâneze ele pe tine. Nu o vor
face. Înebuneºte-i pe toþi cu CV-uri.
Dacã faci toate astea fãrã sã lupþi sã-þi
mai pui câte un rând la CV, câte-o
colaborare, o experienþã practicã, o
diplomã, un curs de perfecþionare, o
participare într-un proiect etc., poþi sã-
þi pui degeaba poza-n fiºierele altora. Ai
nevoie sã îi cauþi ºi sã le arãþi cã nu stai,
cã eºti proactiv, cã vrei sã creºti.
Dupã atâta mixat, mã duc sã-mi
scriu în CV ºi de aceastã colaborare, de
acest editorial. Voi staþi?
77
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Radiografie!
Tiberiu Filip - Managing Partner, ON Active
Cum mi-am început cariera?
Acum 5 ani, fiind în ultimul an de
studenþie, deabia aºteptam sã termin
facultatea, pentru a fi independent
financiar de pãrinþii mei.
Îmi era foarte clar ce anume
doream, ºi îmi doream foarte mult sã
am succes. Lipsea ceva, doar: Un Lider
pe care sã îl urmez, care sã îmi arate
calea. Nu ºtiam cum aratã unul, nu
stiam când, cum… ci doar vroiam o
persoanã care sã fie deja acolo unde
doream eu sã fiu, din punct de vedere
profesional.
Dupã o scurtã perioadã, l-am gãsit:
un lider extraordinar, care mi-a
influenþat decisiv cariera, modul de
gândire în business ºi, practic, a avut o
mare contribuþie la cine sunt eu astãzi.
Pe durata acestor ani, l-am urmat ºi am
absorbit enorm despre ceea ce
înseamnã a fi un business man.
Paradoxal, foarte rar mi-a spus sã
fac într-un anumit fel ceva. Valoarea ce
am primit-o nu a fost din ceea ce mi-a
spus, ci din cine este el în faþa
provocãrilor ºi situaþiilor din viaþã.
Ce am primit de la el? Am învãþat sã
nu lucrez niciodatã în primul rând
pentru bani. Banii sunt o consecinþã, nu
un scop.
78
Am învãþat cã, în orice mediu,
comunicarea este cheia ce descuie
toate uºile.
Am învãþat cã politica internã este
un element fundamental în obþinerea
rezultatelor de business ºi cã ignorarea
existenþei acesteia duce la insucces.
Am învãþat cã adevãrul nu are cum
sã te lase descoperit ºi nesigur, ci îþi
conferã putere ºi siguranþã, chiar cu
riscul de a pãrea slab sau nestiutor.
Am învãþat cã nu este absolut nimic
în neregulã cu a fi puþin nebun pentru
ceva în care crezi ºi cã, de fapt, asta e o
calitate mai degrabã decât un defect.
Am învãþat cã nimeni nu e perfect, ºi
a-þi recunoaºte lipsurile îþi dã
oportunitatea de a le umple.
Am învãþat cã oricine îmi poate da
va l o a r e a d ã u g a t ã , c h i a r d a c ã
profesional, social sau financiar este
mai slab situat. Am învãþat sã îmi urmez
instinctul fãrã teama cã s-ar putea sã
greºesc.
Am învãþat enorm, ºi îi mulþumesc
pentru toate acestea.
Când mi-am definit ce îmi doresc de
la cariera mea, nu fãcea parte din plan
sã nu reuºesc, dar mai ales nu fãcea
parte din plan sã existe cãderi ºi eºecuri
pe drumul pe care tocmai îl începusem.
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Însã au fost ºi esecuri, iar acum,
dupa 5 ani, aºtept cu braþele deschise
orice eºec. De ce? Pentru cã fiecare eºec
este o ocazie extraordinarã de a afla
ceva despre mine ºi despre ce mã
opreºte în viaþã.
În orice domeniu profesional în care
m-am implicat, am cãutat mentori ºi
lideri pe care sã îi urmez. Am avut
plãcerea sã urmez un mentor
extraordinar în Resurse Umane care mi-
a dat valoare enormã în acest domeniu.
Ce am primit de la el, pe lângã
cunoºtinþele tehnice de Resurse
Umane, au fost niºte principii de viaþã ºi
de business de o integritate neºtirbitã,
ºi îi mulþumesc pentru acestea.
Am urmat un profes ionist
extraordinar în domeniul manage-
mentului de gestiuni, de la care am
învãþat cã perseverenþa este calea cãtre
rezultatele ce dãinuie în timp.
Acþionând aºa cum am promis,
indiferent de cheful de moment, duce la
succesul oricãrui proiect. Am învãþat cã
doar privind înainte faci paºi înainte, ºi îi
mulþumesc pentru acestea.
Urmez un lider extraordinar ºi un
exemplu pentru mine în a trãi viaþa cu
pasiune. Ce am primit de la ea este cã,
dacã nu aduc graþie ºi recunoaºtere
pentru cine sunt, viaþa se transformã
într-un haos ºi într-o continuã cursã
pentru supravieþuirea a ceea ce nu
sunt, ceea ce nu fac ºi ceea ce nu am.
Am mai învãþat de la ea cã, spiritual,
dacã pãstrez doar pentru mine lucrurile
extraordinare pe care le primesc în
viaþã, ele nu valoreazã nici doi bani,
neîmpãrtãºite.
Am învãþat cã cine sunt nu este
mãsurat de ceea ce am, ci viceversa.
Am înþeles cã, dacã tot îmi trãiesc viaþa,
sã o fac sã merite trãitã prin a juca
jocuri mãreþe, care sã nu mã þinã mic,
într-o cutiuþã de carton, ºi îi mulþumesc
pentru acestea.
Doresc sã dedic aceste rânduri
liderilor care mi-au luminat calea în
primii 5 ani ai carierei mele
profesionale, ºi te invit, dacã eºti la
începutul carierei, sã cauþi ºi sã urmezi
liderii care vor face potenþialul tãu sã
explodeze.
Lasã-te inspirat de ei, onoreazã-i ºi
dã-le putere, pentru cã, fãrã puterea pe
care tu le-o dai liderilor tãi, valoarea lor
pentru tine este foarte micã. Fii sprijinul
ºi fanul numãrul unu al liderilor tãi,
pentru ca ei sã te poatã crea pe tine în a
fi cine te inspirã sã fii.
Eu … îmi continui începutul carierei
de antreprenor, trãind cu pasiune ºi
putere succesele, dar mai ales
eºecurile. Þie îþi þin pumnii, îþi urez cât
mai multe eºecuri ºi cât mai multe
succese !
79
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Radiografie!
Tiberiu Filip - Managing Partner, ON Active
Cum mi-am început cariera?
Acum 5 ani, fiind în ultimul an de
studenþie, deabia aºteptam sã termin
facultatea, pentru a fi independent
financiar de pãrinþii mei.
Îmi era foarte clar ce anume
doream, ºi îmi doream foarte mult sã
am succes. Lipsea ceva, doar: Un Lider
pe care sã îl urmez, care sã îmi arate
calea. Nu ºtiam cum aratã unul, nu
stiam când, cum… ci doar vroiam o
persoanã care sã fie deja acolo unde
doream eu sã fiu, din punct de vedere
profesional.
Dupã o scurtã perioadã, l-am gãsit:
un lider extraordinar, care mi-a
influenþat decisiv cariera, modul de
gândire în business ºi, practic, a avut o
mare contribuþie la cine sunt eu astãzi.
Pe durata acestor ani, l-am urmat ºi am
absorbit enorm despre ceea ce
înseamnã a fi un business man.
Paradoxal, foarte rar mi-a spus sã
fac într-un anumit fel ceva. Valoarea ce
am primit-o nu a fost din ceea ce mi-a
spus, ci din cine este el în faþa
provocãrilor ºi situaþiilor din viaþã.
Ce am primit de la el? Am învãþat sã
nu lucrez niciodatã în primul rând
pentru bani. Banii sunt o consecinþã, nu
un scop.
78
Am învãþat cã, în orice mediu,
comunicarea este cheia ce descuie
toate uºile.
Am învãþat cã politica internã este
un element fundamental în obþinerea
rezultatelor de business ºi cã ignorarea
existenþei acesteia duce la insucces.
Am învãþat cã adevãrul nu are cum
sã te lase descoperit ºi nesigur, ci îþi
conferã putere ºi siguranþã, chiar cu
riscul de a pãrea slab sau nestiutor.
Am învãþat cã nu este absolut nimic
în neregulã cu a fi puþin nebun pentru
ceva în care crezi ºi cã, de fapt, asta e o
calitate mai degrabã decât un defect.
Am învãþat cã nimeni nu e perfect, ºi
a-þi recunoaºte lipsurile îþi dã
oportunitatea de a le umple.
Am învãþat cã oricine îmi poate da
va l o a r e a d ã u g a t ã , c h i a r d a c ã
profesional, social sau financiar este
mai slab situat. Am învãþat sã îmi urmez
instinctul fãrã teama cã s-ar putea sã
greºesc.
Am învãþat enorm, ºi îi mulþumesc
pentru toate acestea.
Când mi-am definit ce îmi doresc de
la cariera mea, nu fãcea parte din plan
sã nu reuºesc, dar mai ales nu fãcea
parte din plan sã existe cãderi ºi eºecuri
pe drumul pe care tocmai îl începusem.
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
Însã au fost ºi esecuri, iar acum,
dupa 5 ani, aºtept cu braþele deschise
orice eºec. De ce? Pentru cã fiecare eºec
este o ocazie extraordinarã de a afla
ceva despre mine ºi despre ce mã
opreºte în viaþã.
În orice domeniu profesional în care
m-am implicat, am cãutat mentori ºi
lideri pe care sã îi urmez. Am avut
plãcerea sã urmez un mentor
extraordinar în Resurse Umane care mi-
a dat valoare enormã în acest domeniu.
Ce am primit de la el, pe lângã
cunoºtinþele tehnice de Resurse
Umane, au fost niºte principii de viaþã ºi
de business de o integritate neºtirbitã,
ºi îi mulþumesc pentru acestea.
Am urmat un profes ionist
extraordinar în domeniul manage-
mentului de gestiuni, de la care am
învãþat cã perseverenþa este calea cãtre
rezultatele ce dãinuie în timp.
Acþionând aºa cum am promis,
indiferent de cheful de moment, duce la
succesul oricãrui proiect. Am învãþat cã
doar privind înainte faci paºi înainte, ºi îi
mulþumesc pentru acestea.
Urmez un lider extraordinar ºi un
exemplu pentru mine în a trãi viaþa cu
pasiune. Ce am primit de la ea este cã,
dacã nu aduc graþie ºi recunoaºtere
pentru cine sunt, viaþa se transformã
într-un haos ºi într-o continuã cursã
pentru supravieþuirea a ceea ce nu
sunt, ceea ce nu fac ºi ceea ce nu am.
Am mai învãþat de la ea cã, spiritual,
dacã pãstrez doar pentru mine lucrurile
extraordinare pe care le primesc în
viaþã, ele nu valoreazã nici doi bani,
neîmpãrtãºite.
Am învãþat cã cine sunt nu este
mãsurat de ceea ce am, ci viceversa.
Am înþeles cã, dacã tot îmi trãiesc viaþa,
sã o fac sã merite trãitã prin a juca
jocuri mãreþe, care sã nu mã þinã mic,
într-o cutiuþã de carton, ºi îi mulþumesc
pentru acestea.
Doresc sã dedic aceste rânduri
liderilor care mi-au luminat calea în
primii 5 ani ai carierei mele
profesionale, ºi te invit, dacã eºti la
începutul carierei, sã cauþi ºi sã urmezi
liderii care vor face potenþialul tãu sã
explodeze.
Lasã-te inspirat de ei, onoreazã-i ºi
dã-le putere, pentru cã, fãrã puterea pe
care tu le-o dai liderilor tãi, valoarea lor
pentru tine este foarte micã. Fii sprijinul
ºi fanul numãrul unu al liderilor tãi,
pentru ca ei sã te poatã crea pe tine în a
fi cine te inspirã sã fii.
Eu … îmi continui începutul carierei
de antreprenor, trãind cu pasiune ºi
putere succesele, dar mai ales
eºecurile. Þie îþi þin pumnii, îþi urez cât
mai multe eºecuri ºi cât mai multe
succese !
79
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Lumea e a mea…
Adela Fofiu – Cluj-Napoca, Antreprenor
ªi ce facem astãzi ? Unde mergem, ce
vedem, ce mâncãm, despre ce povestim, ce
mai meºterim ?
Azi, de exemplu, sã mergem la ºcoalã
sau la serviciu pe un alt drum decât cel pe
care îl urmãm zilnic. Sã nu luam maºina sau
autobuzul, ci sã plecãm pe jos, pe aleile
dintre case ºi blocuri, unde e atât de liniºte.
Dupã ce ne terminãm treaba sau în prima
pauzã ceva mai lungã, sã fugim pânã în
parcul cel mai apropiat sã mâncãm o
îngheþatã. Sau sã mergem pânã la muzeul
de peste drum, unde afiºele de pe stâlpi ne
anunþau de vreo sãptãmânã cã este o
expoziþie de fotografie.
Când ne e foame, sã renunþãm la
sandwich-ul cu pui ºi maionezã ºi sã bem un
pahar cu iaurt. Sau sã mergem pânã la
italianul de pe colþul strãzii care are în vitrinã
salate de legume atât de arãtoase, dar pe
care nu ne-am oprit nicicum sã le încercãm.
Sau sã oprim la chinezi, pentru cã au o supã
de porumb nemaipomenitã ºi ananas pane
cu caramel atât de bun !
Sã invitãm cu noi la masã un prieten sau
un coleg vechi pe care nu l-am vãzut de mult.
Sã povestim amândoi apoi despre vrute ºi
nevrute, despre ultimele cãrþi apãrute sau
despre cãrþile nostalgice care ne-au clãdit
adolescenþa. Sã ne vorbim unul altuia despre
ce ne-a mai adus viaþa, ce ne-a adumbrit sau
luminat privirea, ce ne-a încântat inima ºi ce
ne-a înþelepþit cugetul... "Tu cum mai eºti ?
Ce mai e cu viaþa ta ? Eºti bine ?" - ce
întrebãri calde... V-a întrebat cineva asta în
ultima vreme ?
Dacã dupã-masã avem în plan sã
umblam prin magazine dupa o lustrã care sã
se potriveascã în camerã, mai bine sã
mergem pânã la un magazin de electrice ºi
sã luam o dulie ºi ceva cablu electric, la
mercerie sã luãm câteva papiote de aþa
coloratã aºa cum ne place ºi pânã la un
magazin de chimicale sã luam un borcan de
80
aracet. Pe undeva sã vedem cum gãsim ºi un
balon... ªi cu toate astea sã mergem acasã,
sã ne meºterim lustra care ne place, aºa cum
ne place. Pe balonul umflat, înfãºurãm multã
aþã în toate direcþiile pânã acoperim toatã
suprafaþa. Apoi ungem bine cu aracet ºi
lãsãm sã se uste. ªi când e gata, spargem
balonul: iatã ºi abat-jour-ul ! Mai rãmâne
doar instalaþia electricã. Ce model ! Aºa ceva
sigur nu mai are nimeni !
Apoi, am auzit de cafeneaua aceea
literarã. Ce-ar fi pe la 7 seara sã mergem sã
vedem cum e ? Sau poate mergem la un film,
la cinema-ul acela obscur... aþi observat cã
filmele de acolo nu se prea promoveazã ?
Interesant: ori sunt foarte bune, cu valoare
artisticã ºi aproape non-comerciale, ori sunt
eºecuri totale. Nimeni nu poate garanta pânã
nu probeazã, nu ? Pe de altã parte, oare a
început stagiunea la teatru ?
Seara... avem atâtea opþiuni... Sã ieºim
cu un prieten bun sau sã stãm acasã, sã citim
o carte, sã urmãrim subiecte neabordate
pânã acum pe net, sã ascultãm muzica încet,
în surdinã. Acesta e timpul nostru. Al nostru
ºi numai al nostru, special acordat nouã. Aºa
cã... facem ce vrem ºi ce ne place cel mai
mult !
Iar la culcare, eu o sã-mi amintesc acel
cântecel din copilãrie, pe care ni-l cântase
doamna învãþãtoare:
« Când te duci seara la culcare
ªi-þi pui o mânã sub obraz
Sã te întrebi cu-ngrijorare
Ce am fãcut eu oare azi ? »
ªi mã voi întreba:
Ce am fãcut astãzi mai nou ºi mai frumos
decât ieri? Ce am schimbat în mine? Ce am
întãrit în mine? Am bucurat pe cineva astãzi?
Am simþit un grãunte de fericire sau de
bucurie astãzi? Am aflat încã ceva ?
Iar când toate întrebãrile acestea vor
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
primi un rãspuns, voi adormi liniºtitã ºi
mulþumitã. ªtiu cã mãine dimineaþã, când
voi deschide ochii, prima întebare va fi "ªi ce
facem astãzi?"
Într-adevãr... lumea e a mea...
ªi vreau sã o descopãr cu mintea, cu
ochii, cu auzul, cu spiritul meu critic ºi cu
nevoia de frumos. Toate astea le-am cultivat
cu boabe de savoare, fiecare cu numele sãu :
Cãrþi
Frank Herbert – Dune – pentru cã e o
saga S.F. complexã ºi atât de vie.
Yasunari Kawabata – Vuietul muntelui,
Frumuseþe ºi Întristare, O mie de cocori – o
nostalgie dulce însoþeºte paginile cãrþilor lui
Kawabata. Vrei sã iubeºti ºi sã plângi. Pentru
cã e frumos.
Edgar Allan Poe – Opere – un univers
angoasant, dar care compenseazã «
normalitatea » noastrã.
Sartre – Cãile libertãþii – o operã în
tradiþie europeanã, cu inflexiuni psihologice,
analitice, poetice…
Nichita Stãnescu – probabil voi repeta
asta, dar… nu uitaþi poezia…
Muzicã
Bel Canto – o voce eterealã care cântã
parcã din vis despre lucruri umane : iubire,
libertate, împlinire.
Anja Garbarek – nu te poþi opri sã nu o
compari în prima fazã cu tatãl ei, Jan
Garbarek, ºi sã descoperi cu încântare cã îi
seamãnã... ºi nu prea. O muzicã rafinatã, ce-
þi aminteºte de jazz, rock, ambiental,
traditional…
Adiemus – un proiect amplu, cu
Filarmonica din Londra, dar care oricum
sunã, numai a muzicã clasicã nu. Mie îmi
amintesc de o pereche de delfini care se
joacã.
Jethro Tull – un iz nostalgic de anii '70…
frumos.
Luar Na Lubre – muzicã tradiþionalã
spaniolã.
Dead Can Dance – un conglomerat de
influenþe tradiþionale, medievale, jazz,
lounge, cultivat de douã voci inconfundabile
: Brendan Perry ºi Lisa Gerrard. Vocea ei o
veþi recunoaºte din coloanele sonore ale
unor filme precum The Galdiator, Requiem
For A Dream, Layer Cake…
Filme
What The Bleep Do We Know ? – e bine sã
ne punem întrebãri. Desigur, nu avem toate
rãspunsurile, dar… nu credeþi cã mai sunt
limite de depãºit ?
Baraka – omenirea care cântã, plânge, se
bucurâ ºi trãieºte prin imagini ºi sunete.
L'Amant – iubirea cruda dintre o
adolescentã albã ºi un bãrbat matur chinez.
O poveste fierbinte ºi intensã… Poate veþi citi
apoi ºi cartea cu acelaºi titlu, care a stat la
baza scenariului : Amantul, de Marguerite
Duras.
The Royal Tenenbaums – o distribuþie de
înaltã clasã, pentru un film despre… oameni
ºi slãbiciunile lor. Trist, frumos ºi foarte
adevãrat. Cu o muzicã superbã.
Thank You For Smoking – nu despre þigãri
e vorba. Ci despre a gândi liber ºi puternic.
Site-uri
www.dbrom.ro – o comunitate care s-a
stins. Dar o generaþie de minþi vii ºi tinere,
care aveau ceva de spus. Citiþi ºi întrebaþi-vã
: se mai aplicã si acum ce spuneau ei ?
www.deviantart.com – o combinaþie
între artã urbanã ºi fotografie.
www.poetseers.org – nu uitaþi poezia
lumii…
www.bozzetto.com – niste filmuleþe
simpatice ºi… cu învãþãminte.
www.powa.org – sã învãþãm cum sã
scriem corect o argumentaþie… e atât de
important !
81
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ
Lumea e a mea…
Adela Fofiu – Cluj-Napoca, Antreprenor
ªi ce facem astãzi ? Unde mergem, ce
vedem, ce mâncãm, despre ce povestim, ce
mai meºterim ?
Azi, de exemplu, sã mergem la ºcoalã
sau la serviciu pe un alt drum decât cel pe
care îl urmãm zilnic. Sã nu luam maºina sau
autobuzul, ci sã plecãm pe jos, pe aleile
dintre case ºi blocuri, unde e atât de liniºte.
Dupã ce ne terminãm treaba sau în prima
pauzã ceva mai lungã, sã fugim pânã în
parcul cel mai apropiat sã mâncãm o
îngheþatã. Sau sã mergem pânã la muzeul
de peste drum, unde afiºele de pe stâlpi ne
anunþau de vreo sãptãmânã cã este o
expoziþie de fotografie.
Când ne e foame, sã renunþãm la
sandwich-ul cu pui ºi maionezã ºi sã bem un
pahar cu iaurt. Sau sã mergem pânã la
italianul de pe colþul strãzii care are în vitrinã
salate de legume atât de arãtoase, dar pe
care nu ne-am oprit nicicum sã le încercãm.
Sau sã oprim la chinezi, pentru cã au o supã
de porumb nemaipomenitã ºi ananas pane
cu caramel atât de bun !
Sã invitãm cu noi la masã un prieten sau
un coleg vechi pe care nu l-am vãzut de mult.
Sã povestim amândoi apoi despre vrute ºi
nevrute, despre ultimele cãrþi apãrute sau
despre cãrþile nostalgice care ne-au clãdit
adolescenþa. Sã ne vorbim unul altuia despre
ce ne-a mai adus viaþa, ce ne-a adumbrit sau
luminat privirea, ce ne-a încântat inima ºi ce
ne-a înþelepþit cugetul... "Tu cum mai eºti ?
Ce mai e cu viaþa ta ? Eºti bine ?" - ce
întrebãri calde... V-a întrebat cineva asta în
ultima vreme ?
Dacã dupã-masã avem în plan sã
umblam prin magazine dupa o lustrã care sã
se potriveascã în camerã, mai bine sã
mergem pânã la un magazin de electrice ºi
sã luam o dulie ºi ceva cablu electric, la
mercerie sã luãm câteva papiote de aþa
coloratã aºa cum ne place ºi pânã la un
magazin de chimicale sã luam un borcan de
80
aracet. Pe undeva sã vedem cum gãsim ºi un
balon... ªi cu toate astea sã mergem acasã,
sã ne meºterim lustra care ne place, aºa cum
ne place. Pe balonul umflat, înfãºurãm multã
aþã în toate direcþiile pânã acoperim toatã
suprafaþa. Apoi ungem bine cu aracet ºi
lãsãm sã se uste. ªi când e gata, spargem
balonul: iatã ºi abat-jour-ul ! Mai rãmâne
doar instalaþia electricã. Ce model ! Aºa ceva
sigur nu mai are nimeni !
Apoi, am auzit de cafeneaua aceea
literarã. Ce-ar fi pe la 7 seara sã mergem sã
vedem cum e ? Sau poate mergem la un film,
la cinema-ul acela obscur... aþi observat cã
filmele de acolo nu se prea promoveazã ?
Interesant: ori sunt foarte bune, cu valoare
artisticã ºi aproape non-comerciale, ori sunt
eºecuri totale. Nimeni nu poate garanta pânã
nu probeazã, nu ? Pe de altã parte, oare a
început stagiunea la teatru ?
Seara... avem atâtea opþiuni... Sã ieºim
cu un prieten bun sau sã stãm acasã, sã citim
o carte, sã urmãrim subiecte neabordate
pânã acum pe net, sã ascultãm muzica încet,
în surdinã. Acesta e timpul nostru. Al nostru
ºi numai al nostru, special acordat nouã. Aºa
cã... facem ce vrem ºi ce ne place cel mai
mult !
Iar la culcare, eu o sã-mi amintesc acel
cântecel din copilãrie, pe care ni-l cântase
doamna învãþãtoare:
« Când te duci seara la culcare
ªi-þi pui o mânã sub obraz
Sã te întrebi cu-ngrijorare
Ce am fãcut eu oare azi ? »
ªi mã voi întreba:
Ce am fãcut astãzi mai nou ºi mai frumos
decât ieri? Ce am schimbat în mine? Ce am
întãrit în mine? Am bucurat pe cineva astãzi?
Am simþit un grãunte de fericire sau de
bucurie astãzi? Am aflat încã ceva ?
Iar când toate întrebãrile acestea vor
DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ
primi un rãspuns, voi adormi liniºtitã ºi
mulþumitã. ªtiu cã mãine dimineaþã, când
voi deschide ochii, prima întebare va fi "ªi ce
facem astãzi?"
Într-adevãr... lumea e a mea...
ªi vreau sã o descopãr cu mintea, cu
ochii, cu auzul, cu spiritul meu critic ºi cu
nevoia de frumos. Toate astea le-am cultivat
cu boabe de savoare, fiecare cu numele sãu :
Cãrþi
Frank Herbert – Dune – pentru cã e o
saga S.F. complexã ºi atât de vie.
Yasunari Kawabata – Vuietul muntelui,
Frumuseþe ºi Întristare, O mie de cocori – o
nostalgie dulce însoþeºte paginile cãrþilor lui
Kawabata. Vrei sã iubeºti ºi sã plângi. Pentru
cã e frumos.
Edgar Allan Poe – Opere – un univers
angoasant, dar care compenseazã «
normalitatea » noastrã.
Sartre – Cãile libertãþii – o operã în
tradiþie europeanã, cu inflexiuni psihologice,
analitice, poetice…
Nichita Stãnescu – probabil voi repeta
asta, dar… nu uitaþi poezia…
Muzicã
Bel Canto – o voce eterealã care cântã
parcã din vis despre lucruri umane : iubire,
libertate, împlinire.
Anja Garbarek – nu te poþi opri sã nu o
compari în prima fazã cu tatãl ei, Jan
Garbarek, ºi sã descoperi cu încântare cã îi
seamãnã... ºi nu prea. O muzicã rafinatã, ce-
þi aminteºte de jazz, rock, ambiental,
traditional…
Adiemus – un proiect amplu, cu
Filarmonica din Londra, dar care oricum
sunã, numai a muzicã clasicã nu. Mie îmi
amintesc de o pereche de delfini care se
joacã.
Jethro Tull – un iz nostalgic de anii '70…
frumos.
Luar Na Lubre – muzicã tradiþionalã
spaniolã.
Dead Can Dance – un conglomerat de
influenþe tradiþionale, medievale, jazz,
lounge, cultivat de douã voci inconfundabile
: Brendan Perry ºi Lisa Gerrard. Vocea ei o
veþi recunoaºte din coloanele sonore ale
unor filme precum The Galdiator, Requiem
For A Dream, Layer Cake…
Filme
What The Bleep Do We Know ? – e bine sã
ne punem întrebãri. Desigur, nu avem toate
rãspunsurile, dar… nu credeþi cã mai sunt
limite de depãºit ?
Baraka – omenirea care cântã, plânge, se
bucurâ ºi trãieºte prin imagini ºi sunete.
L'Amant – iubirea cruda dintre o
adolescentã albã ºi un bãrbat matur chinez.
O poveste fierbinte ºi intensã… Poate veþi citi
apoi ºi cartea cu acelaºi titlu, care a stat la
baza scenariului : Amantul, de Marguerite
Duras.
The Royal Tenenbaums – o distribuþie de
înaltã clasã, pentru un film despre… oameni
ºi slãbiciunile lor. Trist, frumos ºi foarte
adevãrat. Cu o muzicã superbã.
Thank You For Smoking – nu despre þigãri
e vorba. Ci despre a gândi liber ºi puternic.
Site-uri
www.dbrom.ro – o comunitate care s-a
stins. Dar o generaþie de minþi vii ºi tinere,
care aveau ceva de spus. Citiþi ºi întrebaþi-vã
: se mai aplicã si acum ce spuneau ei ?
www.deviantart.com – o combinaþie
între artã urbanã ºi fotografie.
www.poetseers.org – nu uitaþi poezia
lumii…
www.bozzetto.com – niste filmuleþe
simpatice ºi… cu învãþãminte.
www.powa.org – sã învãþãm cum sã
scriem corect o argumentaþie… e atât de
important !
81
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ

Living the American dream!

Mihaela Bele – Center Manager Citeþte o carte!
Centrul de Dezvoltare a Carierei filiala Cluj

Aceasta nu e o poveste despre un observ concurenþa ºi nevoile pieþei. Am Cãrþi recomandate de Centrul de Dezvoltare a Carierei
succes extraordinar, ci doar despre o primit în 4 luni, un adevãrat training în De ce sã citim? Unii oameni au descoperit deja cum funcþionãm ca fiinþe umane ºi ce e
varã cât se poate de... NORMALÃ, într- management ºi conducerea echipei. ªi necesar pentru a avea succes. Cãrþile sunt hrana minþii ºi a spiritului. Atitudinea orientatã
un loc cât se poate de obiºnuit. asta pentru cã scopul meu nu a fost spre reuºitã nu este un bun dat, care se pãstreazã indiferent de circumstanþe ºi de consecinþe,
doar sã fac bani acolo. ci se hrãneºte ºi se dezvoltã precum un copil. Luând propria valoare intrinsecã ºi hrãnind-o
Acum 3 ani am fost plecatã cu un continuu prin cuvintele celor mai de succes oameni contemporani ai planetei, nu facem decât
program Work and Travel în Statele Trãiam ºi lucram alãturi de oameni sã ne dezvoltãm, luând puþin din spiritul lor ºi din pasiunea lor. Noi vã recomandãm cu cãldurã
Unite ale Americii. M-am dus ºi eu, ca din 7 þãri. Diferenþele culturale erau câteva titluri care au fãcut o contribuþie majorã la cine suntem astãzi:
mai mult de jumãtate dintre studenþii extraordinare ºi asta a dus la multe
clujeni, pentru a face bani. Am vândut divergenþe de opinii, dar în final am Leadership: 13. Descoperã forþa din tine Inteligenþa emoþionalã
îngheþatã timp de 4 luni, am lucrat 60 realizat cu toþii cât de multe se pot John C. Maxwell Brian Tracy Daniel Goleman
de ore ºi am avut doar o singurã zi liberã învãþa dintr-o asemenea experienþã. ªi 1. Dezvoltã liderul din tine 14. Viitorul depinde de tine 27. Inteligenþa emoþionalã
pe sãptamanã, dar tot ce am câºtigat am învaþat. Lucruri pe care le voi duce 2. Dezvoltã liderii din jurul Steven K. Scott 28. Inteligenþa emotionalã,
tãu
nu se poate cuantifica în dolari. cu mine toatã viaþa. Lucruri care m-au 15. Paºi simpli cãtre vise cheia succesului în viaþã
3. Cele 21 de legi supreme imposibile
Era pentru prima datã când eram schimbat ºi m-au ajutat sã cresc. Îmi e Steven J. Stein ºi
ale liderului
uºor acum de exemplu, sã ofer un David J. Scwartz Howard E. Book
singurã ºi când trebuia sã lucrez pentru Nole M. Tichy
zâmbet – oricui ºi oriunde – pentru cã 16. Puterea magicã a 29. Forþa inteligenþei
a mã întreþine. Dar deºi nu aveam deloc 4. Liderul si arta de a
nu costã nimic, dar poate schimba ziua gândului emoþionale
experienþã, am fost promovatã, dupã conduce
unui om trist. Napoleon Hill Vânzãri
mai puþin de o lunã de lucru, la poziþia Jack Welch
17. De la idee la bani Dale Carnegie
de Store Manager – doar pentru cã am Toatã vara a fost plinã de experienþe 5. Straight From the Gut
Planificare,
lucrat din greu ºi pentru cã am avut legate de compasiune, acceptare, Relaþii interpersonale: 30. Tehnici de a vinde
productivitate ºi
contribuþii la schimbarea strategiei de maturizare... Dale Carnegie eficienþã personalã Alan Pease
marketing a magazinului (chestii În plus, am zburat cu elicopterul pe 6. Secretele succesului Steven Covey 31. Întrebãrile sunt de fapt
simple, legate de poziþionarea de-asupra cascadei Niagara, am Les Giblin rãspunsuri
18. Managementul timpului
anunþurilor promoþionale, oferirea de supravieþuit uraganului Isabel, am 7. Arta dezvoltãrii Relaþiilor Og Mandino
19. Cele 7 trepte ale
mostre gratuite, organizarea de fãcut baie în Ocean, am vãzut delfini Interumane eficienþei 32. Cel mai vestit vânzãtor
evenimente pentru copii). Toate atât de aproape de þãrm... Florence Littauer
Roger Dawson din lume
acestea au fost posibile pentru cã 8. Personalitate plus Management
A fost cea mai extraordinarã varã din 20. Start spre eficienþã
patronul, deºi nu avea studii superioare Motivaþionale:
Ken Blanchard ºi
viaþa mea ! Jinnys S. Ditzler
în management, a fost cel mai bun Skip Ross Spencer Johnson
21. Cel mai bun an
manager pe care l-am cunoscut. Am ªi tot ce am învãþat acolo, am adus 9. Valorificã-þi potenþialul 33. Manager la minut
Inteligenþã financiarã
învãþat fantastic de multe lucruri de la cu mine ºi mã sprijinã în tot ceea ce fac, Dale Carnegie
Robert T. Kyiosaki Michael Gerber
acest om, mult mai multe decât în toþi de la viaþa personalã - pe care o trãiesc 10. Lasã grijile ºi începe sã
22. Tatã bogat, tatã sãrac 34. Mitul managerului
cei 4 ani de facultate. Am învãþat sã bucurându-mã mai mult de tot ceea ce trãieºti
apreciez munca subalternilor, pentru cã este în jurul meu, pânã la propria Zig Ziglar 23. Cadranul banilor 35. Mitul întreprinzãtorului
ei sunt în contact direct cu clienþii ºi de carierã pe care mi-o construiesc oferind 11. Dincolo de vârf 24. Afaceri interactive Gallup Insitute
ei depinde succesul sau eºecul afacerii. ºi fiind atentã la LUME. Anthony Robbins 25. Ghidul investitorului 36. Manager contra
Am învãþat sã fiu cu ochii deschiºi ºi sã 12. Putere nemãrginitã 26. Tânãr ºi bogat curentului

82 83
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ DEZVOLTARE PERSONALÃ ªI PROFESIONALÃ

Living the American dream!

Mihaela Bele – Center Manager Citeþte o carte!
Centrul de Dezvoltare a Carierei filiala Cluj

Aceasta nu e o poveste despre un observ concurenþa ºi nevoile pieþei. Am Cãrþi recomandate de Centrul de Dezvoltare a Carierei
succes extraordinar, ci doar despre o primit în 4 luni, un adevãrat training în De ce sã citim? Unii oameni au descoperit deja cum funcþionãm ca fiinþe umane ºi ce e
varã cât se poate de... NORMALÃ, într- management ºi conducerea echipei. ªi necesar pentru a avea succes. Cãrþile sunt hrana minþii ºi a spiritului. Atitudinea orientatã
un loc cât se poate de obiºnuit. asta pentru cã scopul meu nu a fost spre reuºitã nu este un bun dat, care se pãstreazã indiferent de circumstanþe ºi de consecinþe,
doar sã fac bani acolo. ci se hrãneºte ºi se dezvoltã precum un copil. Luând propria valoare intrinsecã ºi hrãnind-o
Acum 3 ani am fost plecatã cu un continuu prin cuvintele celor mai de succes oameni contemporani ai planetei, nu facem decât
program Work and Travel în Statele Trãiam ºi lucram alãturi de oameni sã ne dezvoltãm, luând puþin din spiritul lor ºi din pasiunea lor. Noi vã recomandãm cu cãldurã
Unite ale Americii. M-am dus ºi eu, ca din 7 þãri. Diferenþele culturale erau câteva titluri care au fãcut o contribuþie majorã la cine suntem astãzi:
mai mult de jumãtate dintre studenþii extraordinare ºi asta a dus la multe
clujeni, pentru a face bani. Am vândut divergenþe de opinii, dar în final am Leadership: 13. Descoperã forþa din tine Inteligenþa emoþionalã
îngheþatã timp de 4 luni, am lucrat 60 realizat cu toþii cât de multe se pot John C. Maxwell Brian Tracy Daniel Goleman
de ore ºi am avut doar o singurã zi liberã învãþa dintr-o asemenea experienþã. ªi 1. Dezvoltã liderul din tine 14. Viitorul depinde de tine 27. Inteligenþa emoþionalã
pe sãptamanã, dar tot ce am câºtigat am învaþat. Lucruri pe care le voi duce 2. Dezvoltã liderii din jurul Steven K. Scott 28. Inteligenþa emotionalã,
tãu
nu se poate cuantifica în dolari. cu mine toatã viaþa. Lucruri care m-au 15. Paºi simpli cãtre vise cheia succesului în viaþã
3. Cele 21 de legi supreme imposibile
Era pentru prima datã când eram schimbat ºi m-au ajutat sã cresc. Îmi e Steven J. Stein ºi
ale liderului
uºor acum de exemplu, sã ofer un David J. Scwartz Howard E. Book
singurã ºi când trebuia sã lucrez pentru Nole M. Tichy
zâmbet – oricui ºi oriunde – pentru cã 16. Puterea magicã a 29. Forþa inteligenþei
a mã întreþine. Dar deºi nu aveam deloc 4. Liderul si arta de a
nu costã nimic, dar poate schimba ziua gândului emoþionale
experienþã, am fost promovatã, dupã conduce
unui om trist. Napoleon Hill Vânzãri
mai puþin de o lunã de lucru, la poziþia Jack Welch
17. De la idee la bani Dale Carnegie
de Store Manager – doar pentru cã am Toatã vara a fost plinã de experienþe 5. Straight From the Gut
Planificare,
lucrat din greu ºi pentru cã am avut legate de compasiune, acceptare, Relaþii interpersonale: 30. Tehnici de a vinde
productivitate ºi
contribuþii la schimbarea strategiei de maturizare... Dale Carnegie eficienþã personalã Alan Pease
marketing a magazinului (chestii În plus, am zburat cu elicopterul pe 6. Secretele succesului Steven Covey 31. Întrebãrile sunt de fapt
simple, legate de poziþionarea de-asupra cascadei Niagara, am Les Giblin rãspunsuri
18. Managementul timpului
anunþurilor promoþionale, oferirea de supravieþuit uraganului Isabel, am 7. Arta dezvoltãrii Relaþiilor Og Mandino
19. Cele 7 trepte ale
mostre gratuite, organizarea de fãcut baie în Ocean, am vãzut delfini Interumane eficienþei 32. Cel mai vestit vânzãtor
evenimente pentru copii). Toate atât de aproape de þãrm... Florence Littauer
Roger Dawson din lume
acestea au fost posibile pentru cã 8. Personalitate plus Management
A fost cea mai extraordinarã varã din 20. Start spre eficienþã
patronul, deºi nu avea studii superioare Motivaþionale:
Ken Blanchard ºi
viaþa mea ! Jinnys S. Ditzler
în management, a fost cel mai bun Skip Ross Spencer Johnson
21. Cel mai bun an
manager pe care l-am cunoscut. Am ªi tot ce am învãþat acolo, am adus 9. Valorificã-þi potenþialul 33. Manager la minut
Inteligenþã financiarã
învãþat fantastic de multe lucruri de la cu mine ºi mã sprijinã în tot ceea ce fac, Dale Carnegie
Robert T. Kyiosaki Michael Gerber
acest om, mult mai multe decât în toþi de la viaþa personalã - pe care o trãiesc 10. Lasã grijile ºi începe sã
22. Tatã bogat, tatã sãrac 34. Mitul managerului
cei 4 ani de facultate. Am învãþat sã bucurându-mã mai mult de tot ceea ce trãieºti
apreciez munca subalternilor, pentru cã este în jurul meu, pânã la propria Zig Ziglar 23. Cadranul banilor 35. Mitul întreprinzãtorului
ei sunt în contact direct cu clienþii ºi de carierã pe care mi-o construiesc oferind 11. Dincolo de vârf 24. Afaceri interactive Gallup Insitute
ei depinde succesul sau eºecul afacerii. ºi fiind atentã la LUME. Anthony Robbins 25. Ghidul investitorului 36. Manager contra
Am învãþat sã fiu cu ochii deschiºi ºi sã 12. Putere nemãrginitã 26. Tânãr ºi bogat curentului

82 83
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

Mesaj cãtre tine

Gianluca Testa – Administrator Unic, Zoppas Industries România

”Cineva a strigat, 'eu am un vis'. Acel vis astãzi pare aproape ridicol. Când porneºti tot acest proces nu accepta compromisuri de la propriile
Atunci era inimaginabil sã te gândeºti cã poate fi atins chiar si parþial. Idea principii, cine te va judeca nu va putea sã te judece niciodatã atât de bine
este cã toþi trebuie sã avem un vis, un mare vis. Nu vorbim despre dorinþe cum o poþi face tu pentru propria persoanã. Priveºte lumea surâzând,
sau despre simple situaþii materiale, ci vorbim despre vise care astãzi par pentru cã tu ºtii… existã întotdeauna o soluþie, existã o soluþie pentru tot.
de neatins. Intr-o lume în care dificultãþile sunt multe ºi unde majoritatea graviteazã în
Dacã citeºti aceste cuvinte eºti interesat sã devii regizorul timpului tãu mediocritate absolutã, tu nu poþi decât sã gãseºti calea pentru a-þi
ºi ai înþeles cã lumea este plinã de figuranþi ºi de actori care valoreazã dezvolta visul, e suficient sã crezi cã va fi posibil ºi aºa va fi. In fond ai
puþin, foarte puþin. Toate acestea se transpun în oportunitãþi, în mari ocazii înþeles cã toate marile cuceriri încep cu un prim pas ºi cã nimeni nu era un
care chiar aici la câþiva paºi de tine aºteaptã doar sã fie fructificate ºi super erou.
dezvoltate. Ce îþi lipseºte pentru a putea fi unul dintre cei cãruia îi va aparþine o
Nu am pierdut niciodatã o secundã sã-mi plâng insuccesele sau parte din succesul care este de împãrþit ?
problemele pe care le-am avut; acestea cu siguranþa nu se vor termina Poate peste câþiva ani îþi va cãdea în mâini acest manuscris ºi dacã vei
niciodatã. Am înþeles cã greºeala, insuccesul este o ocazie favorabilã reciti aceste cuvinte, voi putea sã îþi dau dreptate, voi putea sã-þi spun cã ai
pentru a gãsi ºi parcurge noi cãi pentru a gãsi noi soluþii. fãcut bine crezând în tine însuþi.”
Am înþeles cã viitorul meu depinde de mine, de modul în care
interacþionez cu lumea care mã înconjoarã ºi mai mult decât atât depinde
de modul în care reuºesc sã accept schimbarea. Bineînþeles cã a trebuit sã
mã hotãrãsc ce vreau sã devin ºi ce eram dispus sã plãtesc pentru a obþine
ceea ce doream. Am plãtit ºi mai plãtesc încã un preþ foarte ridicat. In
definitiv munca mea e viaþa mea ºi viceversa.
Tu ce vrei de la viaþa ta, ce te aºtepþi de la propriile forþe, ce eºti dispus
sã pierzi ºi sã investeºti? Puneþi aceste întrebãri ºi dã-le un rãspuns, dar fã-
o în faþa unicei persoane care te poate ajuta necondiþionat, fã-o în faþa ta.
Acestea vor da forþã visului tãu, sau îl vor anula pentru eternitate.
Tu vei putea continua sã dai vina pe altcineva, fie pe… Guvern, pe
partid, pe Papa sau pe societate, dar fãcând aºa, sincer sã ºtii cã te vei
minþi doar. Trãieºte-þi visul, elibereazã enorma energie cu care eºti
înzestrat, înfruntã lumea ºi orice lucru care þi se aratã ca o splendidã
oportunitate, nu fã dificile lucrurile care îþi intersecteazã drumul, acceptã-
le complexitatea analizând posibilele cãi pentru a gãsi soluþii ºi acþioneazã.

84 85
 Centrul de Dezvoltare a Carierei CLUJ CARTEA CARIEREI 2006

Mesaj cãtre tine

Gianluca Testa – Administrator Unic, Zoppas Industries România

”Cineva a strigat, 'eu am un vis'. Acel vis astãzi pare aproape ridicol. Când porneºti tot acest proces nu accepta compromisuri de la propriile
Atunci era inimaginabil sã te gândeºti cã poate fi atins chiar si parþial. Idea principii, cine te va judeca nu va putea sã te judece niciodatã atât de bine
este cã toþi trebuie sã avem un vis, un mare vis. Nu vorbim despre dorinþe cum o poþi face tu pentru propria persoanã. Priveºte lumea surâzând,
sau despre simple situaþii materiale, ci vorbim despre vise care astãzi par pentru cã tu ºtii… existã întotdeauna o soluþie, existã o soluþie pentru tot.
de neatins. Intr-o lume în care dificultãþile sunt multe ºi unde majoritatea graviteazã în
Dacã citeºti aceste cuvinte eºti interesat sã devii regizorul timpului tãu mediocritate absolutã, tu nu poþi decât sã gãseºti calea pentru a-þi
ºi ai înþeles cã lumea este plinã de figuranþi ºi de actori care valoreazã dezvolta visul, e suficient sã crezi cã va fi posibil ºi aºa va fi. In fond ai
puþin, foarte puþin. Toate acestea se transpun în oportunitãþi, în mari ocazii înþeles cã toate marile cuceriri încep cu un prim pas ºi cã nimeni nu era un
care chiar aici la câþiva paºi de tine aºteaptã doar sã fie fructificate ºi super erou.
dezvoltate. Ce îþi lipseºte pentru a putea fi unul dintre cei cãruia îi va aparþine o
Nu am pierdut niciodatã o secundã sã-mi plâng insuccesele sau parte din succesul care este de împãrþit ?
problemele pe care le-am avut; acestea cu siguranþa nu se vor termina Poate peste câþiva ani îþi va cãdea în mâini acest manuscris ºi dacã vei
niciodatã. Am înþeles cã greºeala, insuccesul este o ocazie favorabilã reciti aceste cuvinte, voi putea sã îþi dau dreptate, voi putea sã-þi spun cã ai
pentru a gãsi ºi parcurge noi cãi pentru a gãsi noi soluþii. fãcut bine crezând în tine însuþi.”
Am înþeles cã viitorul meu depinde de mine, de modul în care
interacþionez cu lumea care mã înconjoarã ºi mai mult decât atât depinde
de modul în care reuºesc sã accept schimbarea. Bineînþeles cã a trebuit sã
mã hotãrãsc ce vreau sã devin ºi ce eram dispus sã plãtesc pentru a obþine
ceea ce doream. Am plãtit ºi mai plãtesc încã un preþ foarte ridicat. In
definitiv munca mea e viaþa mea ºi viceversa.
Tu ce vrei de la viaþa ta, ce te aºtepþi de la propriile forþe, ce eºti dispus
sã pierzi ºi sã investeºti? Puneþi aceste întrebãri ºi dã-le un rãspuns, dar fã-
o în faþa unicei persoane care te poate ajuta necondiþionat, fã-o în faþa ta.
Acestea vor da forþã visului tãu, sau îl vor anula pentru eternitate.
Tu vei putea continua sã dai vina pe altcineva, fie pe… Guvern, pe
partid, pe Papa sau pe societate, dar fãcând aºa, sincer sã ºtii cã te vei
minþi doar. Trãieºte-þi visul, elibereazã enorma energie cu care eºti
înzestrat, înfruntã lumea ºi orice lucru care þi se aratã ca o splendidã
oportunitate, nu fã dificile lucrurile care îþi intersecteazã drumul, acceptã-
le complexitatea analizând posibilele cãi pentru a gãsi soluþii ºi acþioneazã.

84 85