Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
14. Urmatoarele substante iritante nu pot determina aparitia unei bronsite acute:
a. azot;
b. fum de tutun;
c. clor si amoniac.
23.Care dintre urmatorii germeni sunt raspunzatori de acutizarile din bronsita cronica:
a. streptococ;
b. Haemoplilus infulumzae;
c. Klebsiella.
35.Primele semne care anunta insuficienta respiratorie din bronsita cronica sunt:
a. agitatia, transpiratiile profuse, anxietate, bradicardie, scaderea TA;
b. somnolenta, transpiratiile profuse, tahicardia si scaderea TA;
c. agitatia, transpiratiile profuse, anxietatea, tahicardia, cresterea TA.
36.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica se evidentiaza tabloul clinic de BPOC, care arata ca:
a. procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale;
b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii;
c. procesul nu este extins si la bronhiolele distale.
38. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin:
a. scaderea secretiei de mucus, relaxare bronsica;
b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare
cardiorespiratorie;
c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus.
39. In bronsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. agitatie si polipnee;
b. somnolenta si transpiratii profuze;
c. dispnee, eventual cianoza.
56. Educatia sanitara pe care asistenta medicala trebuie sa o faca pacientului cu astm bronsic cuprinde:
a. propaganda antitabagica;
b. evitarea expunerii la noxele respiratorii;
c. respectarea igienei bucale si a tegumentelor.
67.Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insuficienta respiratorie acuta:
a. hipersalivatie;
b. uscaciunea gurii;
c. hipersonoritate .
68.Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta pentru impiedicarea caderii inapoi a limbii :
a. in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie;
b. in decubit ventral;
c. in decubit lateral cu capul mai jos fata de trunchi.
69.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava fara etiopatogeneza se aplica unele masuri terapeutice. Dintre acestea
distingem :
a. pozitionarea pacientului in pozitie semisezanda sau sezanda ;
b. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate in tifon;
c. intubatie orofaringiana cu canula Guedel .
70. La un pacient cu insuficienta respiratorie acuta, la administrarea oxigenului , asistenta medicala trebuie :
a. sa verifice debitul oxigenului ;
b. sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa si 1/3 alcool etilic );
c. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului .
73. Clinic si etiologic, pneumonia acuta pneumococica face parte din categoria:
a. pneumoniilor atipice;
b. pneumoniilor bacteriene;
c. pneumoniilor de alta natura;
79. Congestia pulmonara, ca forma clinica cea mai intalnita de pneumonie acuta pneumococica, se caracterizeaza prin:
a. debut mai putin brutal, temperatura moderata si sindrom de condensare uneori absent;
b. participare pleurala;
c. junghi abdominal si varsaturi;
108.Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile cu maxim de incidenta intre :
a. 45-50 de ani ;
b. 50-55 de ani ;
c. 45-55 de ani.
109.Manifestari clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare normale prin :
a. scaderea TA;
b. scaderea debitului cardiac;
c. marirea nevoilor metabolice.
115.Perioada de stare in infarctul miocardic acut dureaza 4-5 saptamini si se caracterizeaza prin :
a. ameliorarea starii generale;
b. disparitia febrei, asteniei si normalizarea TA ;
c. mobilizarea bolnavului.
116.Semne clinice esentiale in IMA:
a. durerea;
b. hipotensiunea;
c. hipertensiunea.
126.Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cea din infarct si sindromul intermediar, consta in :
a. disparitia durerii dupa 2-3 min. in repaus la pat ;
b. disparitia durerii dupa administrare de mialgin ;
c. disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2-3 min.
127.In afara formei clasice de angor pectoral se descriu diverse forme ca:
a. angina de efort;
b. angina pectorala Prinzmetal (spontana sau cu orar fix);
c. angina pectorala instabila (sindrom intermediar).
131.In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in cazul angorului pectoral prin :
a. EKG si examen echocardiografic ;
b. EKG si radiografie pulmonara ;
c. EKG si transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, radioscopie toracica.
132.Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza :
a. intreaga cantitate de singe primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului, in
conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare ;
b. cantitatea de aer primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului ;
c. cantitatea de singe primita si de a mentine un debit corespunzator nevoilor organismului, in conditiile unei umpleri
arteriale satisfacatoare.
145.In cazul administrarii i.v. a furosemidului in insuficienta cardiaca, efectul incepe in:
a. 10 min. de la administrare ;
b. 12-15 min. de la administrare ;
c. 3-15 min. de la administrare.
151.In forma maligna, HTA are evolutie rapida, etapele fiind parcurse in :
1. a. 5-10 ani ;
e b. 1-5 ani ;
c. 1-3 ani.
158.In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea respiratorie poate avea succes in urmatorul interval de timp:
a. 1-5 minute;
b. 2-7 minute;
c. 3-10 sau chiar 12 minute.
161.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice:
a. oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale;
b. incetarea batailor inimii, absenta pulsului la artera carotida;
c. mioza cu globi oculari mobili.
162.Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia:
a. deseori;
b. intotdeauna;
c. niciodata.
164.In cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio-respirator, pipele orofaringiene, cat si cele nazofaringiene se pot
introduce:
a. numai la bolnavii constienti;
b. numai la bolnavii inconstienti;
c. indiferent de starea de constienta a bolnavului.
191. Ulcerul gastro-duodenal este boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii:
a. pe stomac si portiunea superioara a duodenului ;
b. pe partea inferioara a esofagului sau ansa anastomotica a stomacului operat ;
c. pe stomac si portiunea inferioara a duodenului .
205. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formand asa- zisul “abdomen de lemn”, se intalneste in:
a. ocluzia intestinala;
b. apendicita acuta;
c. ulcerul duodenal perforat.
206.Daca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru, ca o “lovitura de pumnal”, cu iradiere in
hipocondrul drept, paloare, lipotimie, accelerarea pulsului, imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gandim la:
a. pancreatita acuta;
b. apendicita acuta perforata;
c. ulcer gastro-duodenal perforat.
221. Complicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt:
a. piocolecist ;
b. hepatita cronica colostatica;
c. angiocolita acuta .
245. La un bolnav cu ciroza hepatica care se exteriorizeaza prin hematemeza sau melena, se efectueaza:
a. administrare hemostatice ;
b. aplicarea sondei Blackmore;
c. administrarea citostaticelor .
250. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic
vor fi stabilite:
a. in functie de ionograma;
b. de catre medic ;
c. in functie de examenul sumar de urina.
253.Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute?
a. calculoza ureterala bilaterala;
b. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere;
c. glomerulonefrita.
255.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata, deficitul calitativ consta in:
a. hematurie;
b. izostenurie;
c. hipostenurie.
260.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta?
a. oligo-anuria;
b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;
c. hematuria.
268.Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte :
a. edemul pulmonar ;
b. diabetul ;
c. edemul cerebral.
272.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ?
a. cefalee precoce, contractii musculare, stari confuzionale ;
b. stare generala profund alterata, miros amoniacal al aerului expirat, intoleranta digestiva ;
c. stare generala alterata, toleranta digestiva, dispnee, somnolenta.
273.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. Educarea
pacientilor se refera la :
a. exercitii fizice intense, sustinute ;
b. necesitatea restrictiilor alimentare ;
c. igiena riguroasa a tegumentelor .
276.Categoria de populatie la care se poate intalni mai frecvent litiaza renala este :
a. barbati intre 30-50 ani;
b. femei intre 30-50 ani;
c. barbati intre 50-70 ani.
291.Hematuria reprezinta:
a. eliminarea de urina cu sange;
b. mictiuni frecvente si dureroase;
c. mictiuni frecvente.
296.In colica renala, dintre tulburarile mecanismelor eliminarii urinii pot apare :
a. polakiuria;
b. izostenuria;
c. hipostenuria.
297.In colica renala, tratamentul de urgenta este:
a. repaus la pat, calmarea durerii;
b. sonda uretro-vezicala, combaterea durerii;
c. repaus la pat, ingerarea de lichide din abundenta.
303. Diabetul zaharat este o boala cronica caracterizata prin perturbarea metabolismului :
a. glucidic;
b. mineral;
c. glucidic, lipidic, protidic, mineral .
320. Starea clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se caracterizeaza alaturi de alte manifestari si prin:
a. tegumente uscate, hiperemice;
b. pupile dilatate ;
c. tensiune arteriala normala sau crescuta.
321. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata in PEV se tamponeaza cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza. Deci
un flacon de 500 ml de glucoza 5% va fi tamponat cu :
a. 24,5 ui insulina;
b. 12,5 ui insulina;
c. 10 ui insulina.
322. Administrarea insulinei la un bolnav diabetic se face in general dupa urmatoarea schema:
a. de 3 ori pe zi, dupa caz si doza, cu 15 min. inaintea meselor principale;
b. de 2 ori pe zi, la 15 min. dupa mesele principale;
c. de 3 ori pe zi, la 15 min. dupa micul dejun si cu 15 min. inaintea meselor de pranz si de seara.
323. In cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importanta in stabilirea unui diagnostic. Astfel, in coma diabetica,
mirosul este de:
a. usturoi;
b. fructe coapte, acetona;
c. amoniac.
326. Conduita de urgenta in coma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor probe de laborator:
a. glicemie;
b. ionograma;
c. fibrinogen.
327. In cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemica este greu de facut, diagnosticul se poate stabili prin
administrarea a:
a. 20-30 ml glucoza hipotona(5%);
b. 20-30 ml glucoza hipertona( 20-40%);
c. 10 ui insulina .
336.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului:
a. bradipnee superficiala;
b. hipertermia;
c. facies palid, buze uscate si cianotice.
337. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin:
a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat;
b. faza imediat postagresiva;
c. perioada in care nu se face tratament antisoc.
341.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece :
a. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva ;
b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere ;
c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu.
361.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin :
a. examene clinice ;
b. coproculturi, rx.pulmonar, RBW;
c. ecografie abdominala .
362.Dezinfectia urmareste :
a. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern;
b. distrugerea agentilor patogeni din profunzime, prin mijloace fizice si chimice;
c. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern, prin mijloace
fizice, chimice si mecanice.
366.Sterilizarea urmareste :
a. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul;
b. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare
medicala;
c. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale .
368.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :
a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;
b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine;
c. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.
369.Anginele sunt :
a. cele mai frecvente infectii streptococice;
b. inflamatii ale istmului faringian;
c. afectiuni intalnite numai la copii .
384.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici:
a. limba saburala, smeurie, rosie inchis, lucioasa;
b. limba smeurie, reliefare a papilelor fungiforme;
c. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior .
392.In scarlatina, testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick, test de:
a. imunitate;
b. alergie ;
c. nici una dintre afirmatii nu este corecta .
408.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructii cailor respiratorii, tusei, polipneei sunt:
a. aplica comprese hipotermizante ;
b. umidifica aerul din incapere;
c. administreaza medicatia prescrisa de medic .
419. In perioada de stare, eruptia cu aspect polimorf: macule, papule, vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apar in :
a. scarlatina;
b. rujeola;
c. varicela.
420. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in :
a. varicela;
b. rubeola;
c. angina.
423.Tabloul clinic cu debut relativ brusc, febra, cefalee si jena in lojile parotidiene apare in:
a. spondiloza cervicala;
b. parotidita epidemica;
c. rubeola.
427. Semne catarale respiratorii : rinita, raguseala, tuse, injectie conjunctivala, aspect “facies plans”, subfebrilitate, apar in :
a. rujeola;
b. tuse convulsiva;
c. rubeola.
431. Primovaccinarea in poliomielita se face in doua administrari orale, la 2 luni interval, in lunile de :
a. iarna-primavara;
b. vara- toamna;
c. toamna – iarna .
438. Sindromul encefalitic - o inmanunchere de semne si simptome- care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si
postinfectioasa, apare in :
a. hepatita acuta virala;
b. encefalita;
c. toxiinfectie alimentara.
443. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste:
a. rujeola;
b. toxiinfectie alimentara;
c. parotidita epidemica.
446. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente, moi, lichide, abundente, cu aspect omogen, de culoare galben verzui, apare in:
a. holera;
b. sallmoneloza;
c. dizenterie.
447. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de :
a. -5grade C;
b. 5grade C;
c. -10 grade C.
453. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare toxica, subliniaza sindromul clinic din :
a. tetanos;
b. dizenterie;
c. hepatita virala.
456. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar, colectivitati de copii, este obligatoriu controlul, dupa tratament, prin
recoltarea de :
a. 1 coprocultura;
b. 3 coproculturi;
c. 5 coproculturi.
460. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu:
a. anatoxina tetanica;
b. verorab;
c. anatoxia difterica.
461. Debutul, de obicei lent, cu “trismus” precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic
pentru :
a. scarlatina;
b. tetanos;
c. dizenterie.
467.Hemartroza se intalneste in :
a. luxatia soldului;
b. luxatia de genunchi;
c. fractura olecranului.
500.Cantitatea de sange pierdut intr-un timp scurt este mai mare in:
a. hemoragia venoasa;
b. hemoragia venoasa si capilara;
c. hemoragia arteriala.
516.Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T.A. in faza de inceput a hemoragiei se datoreaza:
a. vasoconstrictiei;
b. acumularii de CO2;
c. mobilizarii singelui din depozite (ficat, splina, muschi).
518.In cazul unei hemoragii mari, cand T.A. scade sub 60-80 mm Hg, rinichiul reactioneaza astfel:
a. apare insuficienta renala acuta;
b. apar tulburari de irigatie a cordului, care duc la ischemie si infarct cardiac;
c. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata.
519.In cursul unei hemoragii mari, ritmul cardiac si pulsul au urmatoarele caracteristici:
a. pulsul este aritmic;
b. ritmul cardiac este foarte rapid : 120 – 130 batai / minut;
c. pulsul este slab batut, filifaorm.
521.Etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei poate avea urmatoarea durata:
a. refacerea este imediata, dupa oprirea hemoragiei;
b. dureaza 3-4 luni ;
c. dureaza 1-2 luni.
522.Etapa de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei care are loc in primele 5-6 zile, este:
a. etapa hematologica;
b. etapa volemica;
c. etapa de refacere a fierului.
529.In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 de minute, ridicarea lui se va face :
a. brusc;
b. in 2-3 minute;
c. in 4-5 minute.
538.Badijonarea cu iod:
a. se incepe circular din jurul plagii;
b. se realizeaza pe o distanta de 20-30cm de plaga;
c. este prima etapa in toaleta plagii.
553.In conditiile in care nu este posibila transfuzarea de sange izogrup, izo-Rh, transfuzia de sange 0(I) :
a. se face numai in cantitati limitate : 500-600ml sange, pentru a evita reactia de aglutinare a aglutininelor α si β cu
hematiile primitorului;
b. in cantitati mari, deoarece eritrocitele celor cu grupa 0(I) sunt lipsite de aglutinogene;
c. nu este posibila .
554.Determinarea grupelor sanguine in sistem OAB prin proba directa, consta in:
a. amestecarea serurilor standard 0, A si B cu plasma primitorului;
b. amestecarea eritrocitelor primitorului cu serurile standard 0, A si B, observand unde se produce aglutinarea;
c. amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cunoscute din grupele A(II) si B(III).
556. Daca la o proba de determinare a grupei sanguine, pe lama se observa aglutinare intre picatura de plasma din sangele de
cercetat si eritrocitele standard din grupele A (II) si B (III) :
a. sangele face parte din grupul AB(IV);
b. sangele face parte din grupul O(I);
c. sangele face parte din grupa B(III).
557.Factorul Rh este:
a. un aglutinogen care se poate gasi in eritrocite ;
b. aglutinina prezenta in plasma sanguina;
c. important de cunoscut, intrucat incompatibilitatea de factor Rh poate produce accidente posttransfuzionale .
559. Prezenta aglutinarii intre picatura de ser anti-Rh si picatura din eritrocitele de cercetat :
a. arata ca persoana este Rh-negativa;
b. arata ca persoana este Rh-pozitiva;
c. nu are importanta .
560.Sangele destinat ptr. transfuzia de sange este verificat inainte de recoltare ptr. infectiile :
a. HIV;
b. HBV, HCV;
c. bacil Koch.
561. Compatibilitatea de grup intre sangele din punga si sangele primitorului implica determinarea (atat in sangele primitorului,
cat si in sangele din punga) :
a. a grupei sanguine prin metodele Beth-Vincent si Simonin ;
b. a probei de compatibilitate directe Jeanbreau si a probei biologice Oelecker;
c. a valorii hemoglobinei.
568.Embolia pulmonara cu cheaguri, accident superacut al transfuzarii unui sange alterat, se manifesta astfel:
a. cianoza brusca;
b. dureri lombare, hemoliza intravasculara cu blocaj renal;
c. dureri toracice si tuse chinuitoare insotita de hemoptizie si febra.
570.In cazul aparitiei unui accident transfuzional sau posttransfuzional, asistenta medicala trebuie sa ia urmatoarele masuri:
a. diminuarea ritmului de administrare a sangelui si injectarea intravenoasa de Cortizon sau Romergan;
b. intreruperea imediata a transfuziei;
c. instiintarea neintarziata a medicului.
574.Condro-pericondrita se datoreaza:
a. unui traumatism violent al pavilionului urechii;
b. unei plagi neglijate;
c. unei otite supurate netratate.
584.Labirintita este:
a. infectie a labirintului urechii interne;
b. complicatie a otitei medii supurate netratate;
c. infectie a celulelor mastoidiene.
597.Dupa schema lui Adriani, putem incadra in Riscul II (B) urmatoarele afectiuni:
a. operatie majora la un pacient cu boala de sistem decompensata;
b. interventie chirurgicala mica sau mijlocie la un pacient fara tare organice;
c. operatie majora la un pacient care prezinta o boala de sistem nepericuloasa sau compensata.
604. Cresterea anarhica a numarului leucocitelor, cu deviere spre stinga poate fi intalnita in:
a. hemoragii;
b. leucemii;
c. agranulocitoza.
615. In cazul unui cancer de stomac putem intalni urmatoarele semne radiologice:
a. hipertrofia mucoasei gastrice;
b. imagine lacunara;
c. rigiditatea unui segment al peretelui gastric.
623. In cazul unui bolnav cu apendicita cronica, care are focare de infectie (dental, sinusal) se va proceda astfel:
a. se face tratament cu antibiotice si se opereaza de apendicita;
b. se asaneaza focarele de infectie si dupa asanare se poate practica apendicectomie;
c. preoperator, intraoperator si postoperator se face tratament cu antibiotice.
624. Dintre afectiunile de mai jos, pot duce la denutritie, necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia:
a. bolnavii cancerosi in stadiul I;
b. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale;
c. stenoza pilorica, fistule digestive.
625. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia, se procedeaza la:
a. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala;
b. transfuzie de sange total, interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale;
c. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator.
628. Interventie chirurgucala intr-o stenoza pilorica ulceroasa se va face in functie de urmatoarele elemente:
a. normalizarea diurezei, hematocritului, ionogramei;
b. normalizarea TA si EKG;
c. imbunatatirea starii generale si cresterea in greutate.
629. Pregatirea preoperatorie a bolnavului cu HDS cu anemie severa cu tendinta la soc consta in:
a. administrare de anticoagulante: vit.K,C,Ca, adrenostazin;
b. transfuzie cu singe, interventie precoce;
c. transfuzie intra si postoperator.
630. Riscul operator la un cardiac, care necesita interventie pe alt organ (stomac, intestin, rinichi etc.) se stabileste in functie
de:
a. boala de inima este compensata;
b. afectiunea pentru care se opereaza.;
c. boala de inima este decompensata.
631. Interventia operatorie in cazul unui cardiac este contraindicata in urmatoarele situatii:
a. infarct miocard, 1 an de la producerea lui;
b. insuficienta cardiaca, cel putin 2 luni de la reducerea ei;
c. infarct miocardic, chiar compensat, cel putin 3 luni de la accident.
632. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ, se va urmari:
a. oprirea sau rarirea tusei;
b. uscarea completa a secretiilor;
c. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore.
641. Dintre cauzele care pot exacerba durerile pacientului prin stres si anxietate fac parte:
a. pierderea obisnuintelor zilnice;
b. incertitudine cu privire la reusita operatiei;
c. forma de administrare a anesteziei.
657.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si:
a. stimularea expectoratiei;
b. aplicarea de pipa orofaringiana;
c. monitorizare E.C.G.
662.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel:
a. se fixeaza cu leucoplast;
b. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei;
c. scurtarea tubului, se va aplica pe tub un ac de siguranta.
663.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii:
a. rezectia gastrica;
b. operatii ce se executa in cavitatea toracica;
c. amputatia de mamela.
679.Care semne conduc la diagnosticul de peritonita, in cazul unui traumatism abdominal inchis:
a. durerea extinsa in tot abdomenul;
b. peretele abdominal contractat, uneori excavat;
c. prezenta lichidului peritoneal la punctia abdominala.
680. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic, afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt:
a. infarctul intestinal si torsiunile de organe;
b. pancreatita acuta necrotica;
c. apendicita cronica.
683. Dezvoltarea unui sindrom hemoragic in cazul unui traumatism abdominal se caracterizeaza prin:
a. contractura abdominala;
b. prabusirea T.A., paloare accentuata;
c. mobitate deplorabila abdominala.
684.Conduita de urgenta in cazul unui pacient cu traumatism abdominal care prezinta contractura abdominala, dureri la tuseu rectal s
vaginal,este:
a. reechilibrare hidroelectrolitica;
b. administrare de antialgice;
c. interventie chirurgicala.
686.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal, tinut sub observatie si tratament, nici nu se amelior
nu se inrautateste:
a. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie;
b. se externeaza pacientul;
c. se administreaza antialgice si se reia alimentatia.
687.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac, daca radiografia
abdominala (pe gol) arata:
a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala;
b. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala;
c. nu arata nici o modificare.
688.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care:
a. intereseaza si deschide peretele abdominal;
b. nu intereseaza peretele abdominal;
c. produce leziuni viscerale, dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal.
690.La hemoragia interna “in doi timpi”, timpul intai consta in:
a. hemoragia intra- sau subcapsulara;
b. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala;
c. sangele curge liber in abdomen.
694. Colectia lichidiana in fundul de sac Douglas poste fi pusa in evidenta prin:
a. tact rectal;
b. tact vaginal;
c. palpare.
709.In cazul plagilor penetrante cu evisceratie posttraumatica vor fi luate urmatoarele masuri:
a. nu vor fi executate manevre de reducere a anselor in interior;
b. vor fi executate manevre de reducere a anselor in interior;
c. vor fi aplicate campuri mari imbibate cu solutie calduta izotonica.
710.Durere lombara sau lomboabdominala, fosa iliaca de multe ori nedureroasa, semen urinare sau genitale intalnim in :
a. apendicita acuta la copii;
b. apendicita acuta pelviana;
c. apendicita acuta retrocecala.
714.Oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze apare in :
a. colecistita acuta;
b. ocluzia intestinala;
c. ulcerul perforat.
718.In evolutia sindromului ocluziv, tulburarile electrolitice care influenteaza negativ starea bolnavului, ducand la soc, sunt:
a. scaderea Cl+ sanguin, cresterea K+ si a ureei;
b. hemoconcentratia;
c. scaderea Ca+.
737.Pentru calmarea durerii din pancreatita acuta internata in spital, se poate administra mialgin, dar pentru anularea efectului spast
acestuia se mai adauga:
a. atropina, papaverina, nitroglicerina;
b. atropina, xilina, papaverina;
c. scobutil, piafen.
744.La un pacient cu pancreatita acuta, internat in spital, atitudinea de urgenta consta in:
a. recoltare de sange pentru probe de laborator de urgenta, sonda de
aspiratie gastrica, calmarea durerii, gheata, perfuzie ;
b. completarea investigatiilor si pregatire in vederea interventiei
chirurgicale;
c. administrarea de calmante per oral, regim alimentar, repaos la pat.
746. Care dintre examenele de laborator permit aprecierea gravitatii hemoragiei digestive superioare:
a. hemoglobina ;
b. proteinemia;
c. hematocritul.
747. In perforatia carui organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul:
b a. stomacului;
c b. colonului;
d c. veziculei biliare.
748. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate, interventia chirurgicala este obligatoriu sa se
practice in:
a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita;
b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita;
c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita.
749. Pacientul imobilizat poate prezenta:
a. atrofie musculara;
b. ataxie;
c. mioclonie.
750.Escarele sunt:
a. leziuni superficiale ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita comprimarii lor mai indelungate;
b. leziuni profunde ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita comprimarii lor mai indelungate;
c. leziuni superficiale intre proeminentele osoase .
761.Asistenta medicala:
a. este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice;
b. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice;
c. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului.
763.Asistenta medicala:
a. administreaza imediat fiolele deschise;
b. ofera supozitoarele pacientului pentru administrare;
c. respecta ordinea succesiva de administrare a medicamentelor.
776.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli:
a. alegerea unui singur antibiotic, cel mai activ si mai putin toxic, pe baza antibiogramei;
b. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene;
c. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni.
780.Intrucat antibioticele distrug de obicei si flora intestinala care suntetizeaza unele vitamine, administrarea per orala a
antibioticului cu spectru larg se va face impreuna cu:
a. vitamina A;
b. vitamina C;
c. vitamine din grupul B.
781.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante, fiind expus la:
a. dermite profesionale;
b. soc anafilactic;
c. urticarii.
784.In cazul in care sunt indicate asociatii de antibiotice, este bine ca:
a. fiecare substanta sa fie administrata separat;
b. administrarea sa se faca per os;
c. intre administrarile de antibiotice sa existe un interval de cel putin 2-3 ore.
792.Hidrocortizonul intrebuintat sub forma de hemisuccinat de hidrocortizon fiole de 25 mg, are indicatie in urgentele :
a. soc;
b. coma diabetica;
c. stare de rau astmatic.
796.Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH, cat si pentru preparatele de cortizon se face:
a. in functie de durata tratamentului;
b. la fel ca in cazul antibioticelor;
c. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. de solutie .
799.Cortizonul se administreaza:
a. la inceput in doze mai mari, scazand apoi cantitatea pana la doza minima de intretinere;
b. in primele zile in doze progresive, apoi in doze egale pana la sfarsitul tratamentului;
c. in doze egale, pentru a obtine o stimulare constanta a scoartei suprarenale.
800.ACTH si cortizonul:
a. retin sodiul in organism ;
b. spoliaza organismul de potasiu, marind eliminarea lui;
c. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu.
801. In mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata in PEV se tampmoneaza cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza.
Deci un flacon de 500 ml de glucoza 5% va fi tamponat cu :
a. 24,5 ui insulina;
b. 12,5 ui insulina;
c. 10 ui insulina .
804. Locul injectiei precum si dopul de cauciuc al flaconului de insulina, dupa curatire si degresare chimica, vor fi spalate cu :
a. solutie rivanol;
b. solutie cloramina 1/°°;
c. apa sterila.
809.Insulinele pure, numite monocomponente, spre deosebire de insulina romaneasca, prezinta avantajele:
a. nu dau rezistenta;
b. nu dau reactii alergice;
c. pot fi administrate in doza unica.
810.Daca un bolnav diabetic elimina prin urina 20 gr. glucoza in 24 ore, el va avea nevoie de :
a. 20 ui insulina obisnuita;
b. 10 ui insulina obisnuita;
c. 50 ui insulina obisnuita.
815.Inainte de administrarea insulinei pe calea subcutanata trebuie respectate urmatoarele reguli de asepsie:
a. spalare pe maini cu apa si sapun;
b. sterilizarea zonei de electie cu alcool, stergerea aceteia cu un tampon de vata fiert in apa si apoi uscarea regiunii de
injectare;
c. sterilizarea dopului de cauciuc de la flaconul de insulina cu alcool.
845.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat la risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .
849. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni,
se efectueaza :
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor ;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .
850. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu obiecte ascutite, constau in :
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate
corespunzator ;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapacirea acelor folosite.
Raspunsuri corecte: 48. ab 97. bc
49. a 98. ac
1. a 50. ab 99. ab
2. ab 51. bc 100. ac
3. a 52. b 101. a
4. a 53. ab 102. a
5. ab 54. b 103. bc
6. c 55. ac 104. ab
7. ab 56. ab 105. ac
8. bc 57. a 106. bc
9. ac 58. ab 107. b
10. a 59. ab 108. c
11. c 60. c 109. bc
12. c 61. a 110. a
13. b 62. ab 111. b
14. a 63. ab 112. b
15. b 64. c 113. ac
16. a 65. ab 114. c
17. c 66. a 115. ab
18. a 67. ac 116. ab
19. a 68. a 117. b
20. b 69. bc 118. bc
21. ab 70. ab 119. bc
22. ab 71. bc 120. bc
23. ab 72. b 121. bc
24. ac 73. b 122. ab
25. a 74. ab 123. bc
26. a 75. ab 124. a
27. b 76. a 125. ab
28. a 77. c 126. c
29. a 78. c 127. bc
30. c 79. ab 128. c
31. a 80. ab 129. a
32. a 81. ab 130. c
33. a 82. ab 131. c
34. b 83. ab 132. a
35. c 84. a 133. c
36. a 85. c 134. a
37. a 86. bc 135. a
38. b 87. ab 136. bc
39. c 88. ab 137. bc
40. ab 89. ac 138. c
41. ab 90. bc 139. c
42. ab 91. ac 140. a
43. ab 92. bc 141. bc
44. ab 93. ab 142. ab
45. ab 94. bc 143. bc
46. c 95. ac 144. bc
47. ab 96. ab 145. c
146. ab 232. ab 318. ab
147. c 233. bc 319. c
148. bc 234. ac 320. bc
149. ab 235. bc 321. b
150. ab 236. bc 322. a
151. c 237. ab 323. b
152. ab 238. ac 324. b
153. ac 239. ab 325. ab
154. bc 240. ac 326. ab
155. bc 241. ac 327. b
156. c 242. ab 328. b
157. a 243. ab 329. c
158. c 244. ab 330. bc
159. a 245. ab 331. bc
160. bc 246. a 332. bc
161. ab 247. a 333. ac
162. a 248. ab 334. bc
163. ab 249. ab 335. ac
164. b 250. ab 336. ab
165. b 251. ab 337. ab
166. ab 252. a 338. ac
167. a 253. ab 339. ac
168. ab 254. c 340. ac
169. ab 255. bc 341. bc
170. ab 256. ac 342. ab
171. ac 257. ab 343. ac
172. bc 258. bc 344. ab
173. ab 259. a 345. ab
174. ab 260. ab 346. ac
175. ac 261. bc 347. ab
176. ab 262. a 348. ab
177. ab 263. c 349. ab
178. ab 264. c 350. bc
179. ac 265. bc 351. bc
180. bc 266. ab 352. ac
181. ab 267. bc 353. ac
182. bc 268. ac 354. ab
183. ab 269. a 355. ab
184. ab 270. b 356. ab
185. ab 271. ab 357. c
186. ab 272. ab 358. ac
187. ac 273. bc 359. ac
188. ab 274. ab 360. ac
189. bc 275. ab 361. b
190. bc 276. a 362. c
191. ab 277. bc 363. ab
192. ab 278. b 364. ac
193. ac 279. b 365. ab
194. ab 280. bc 366. b
195. ac 281. ab 367. a
196. ac 282. ab 368. ab
197. ab 283. b 369. ab
198. b 284. c 370. ab
199. ab 285. ab 371. a
200. a 286. ac 372. a
201. c 287. ab 373. a
202. a 288. b 374. a
203. c 289. ab 375. b
204. a 290. a 376. a
205. c 291. a 377. c
206. c 292. c 378. bc
207. b 293. a 379. a
208. bc 294. a 380. c
209. ab 295. ac 381. a
210. bc 296. a 382. c
211. ab 297. ac 383. b
212. b 298. ab 384. a
213. c 299. c 385. ab
214. ab 300. a 386. ab
215. b 301. ac 387. ab
216. ab 302. ab 388. ab
217. ab 303. c 389. bc
218. ab 304. c 390. ab
219. ab 305. c 391. a
220. ac 306. c 392. a
221. ac 307. c 393. a
222. ac 308. ac 394. ac
223. ab 309. c 395. ab
224. ac 310. ac 396. bc
225. b 311. ac 397. b
226. bc 312. ab 398. a
227. ab 313. ab 399. bc
228. bc 314. ab 400. c
229. ac 315. bc 401. b
230. ac 316. ac 402. a
231. ac 317. bc 403. ab
404. ab 490. c 576. c
405. ab 491. bc 577. b
406. ab 492. ab 578. a
407. ab 493. ac 579. bc
408. bc 494. bc 580. bc
409. ab 495. ac 581. ab
410. a 496. b 582. bc
411. ab 497. a 583. bc
412. a 498. ab 584. a
413. a 499. bc 585. a
414. ab 500. c 586. bc
415. ab 501. b 587. ab
416. ac 502. a 588. ac
417. b 503. c 589. ac
418. a 504. b 590. ac
419. c 505. b 591. a
420. a 506. b 592. ab
421. c 507. c 593. b
422. a 508. c 594. ab
423. b 509. bc 595. ac
424. bc 510. b 596. ac
425. a 511. bc 597. c
426. ac 512. ac 598. c
427. b 513. ab 599. ac
428. ab 514. ab 600. ab
429. ab 515. c 601. ab
430. ab 516. ac 602. ac
431. a 517. a 603. b
432. a 518. ab 604. b
433. ab 519. bc 605. a
434. ac 520. ab 606. b
435. b 521. b 607. bc
436. ab 522. b 608. bc
437. ab 523. b 609. b
438. b 524. b 610. b
439. ab 525. bc 611. bc
440. ab 526. c 612. c
441. ab 527. ab 613. b
442. ab 528. b 614. bc
443. b 529. c 615. bc
444. b 530. bc 616. bc
445. ab 531. ab 617. ac
446. b 532. b 618. c
447. b 533. ab 619. ac
448. ab 534. ab 620. bc
449. ab 535. bc 621. ac
450. b 536. b 622. ab
451. a 537. bc 623. b
452. b 538. a 624. bc
453. b 539. c 625. bc
454. b 540. ab 626. ac
455. bc 541. bc 627. b
456. b 542. b 628. ac
457. ab 543. a 629. b,c
458. ab 544. a 630. ac
459. a 545. ab 631. bc
460. a 546. ac 632. ac
461. b 547. ab 633. bc
462. c 548. ac 634. b
463. b 549. ab 635. ab
464. bc 550. ac 636. bc
465. b 551. ab 637. ac
466. c 552. bc 638. ab
467. b 553. a 639. ab
468. bc 554. b 640. bc
469. a 555. b 641. b
470. a 556. b 642. b
471. ab 557. ac 643. bc
472. a 558. bc 644. b
473. b 559. b 645. a
474. bc 560. ab 646. b
475. c 561. ab 647. ac
476. c 562. c 648. bc
477. a 563. ab 649. ac
478. a 564. ac 650. bc
479. ab 565. ab 651. ac
480. ab 566. ac 652. ab
481. ac 567. bc 653. c
482. ac 568. ac 654. ac
483. ab 569. bc 655. bc
484. bc 570. bc 656. ac
485. b 571. ab 657. ab
486. ab 572. c 658. bc
487. ac 573. a 659. ab
488. bc 574. b 660. ab
489. ac 575. ac 661. bc
662. bc 748. b 834. ab
663. bc 749. bc 835. ab
664. b 750. b 836. ab
665. c 751. b 837. ab
666. bc 752. b 838. ab
667. a 753. bc 839. ab
668. b 754. bc 840. b
669. b 755. ab 841. ac
670. ac 756. a 842. c
671. b 757. ab 843. ab
672. b 758. bc 844. a
673. ac 759. a 845. ab
674. ab 760. a 846. ac
675. b 761. bc 847. ac
676. a 762. ab 848. ab
677. ac 763. ac 849. ab
678. ab 764. bc 850. ab
679. bc 765. ab
680. ab 766. ab
681. ab 767. ab
682. ac 768. ab
683. bc 769. ab
684. c 770. ab
685. ac 771. ab
686. a 772. ac
687. a 773. ac
688. a 774. ab
689. c 775. ab
690. a 776. ab
691. c 777. ac
692. a 778. b
693. b 779. ac
694. ab 780. c
695. ab 781. ac
696. a 782. ab
697. b 783. ab
698. ac 784. a
699. b 785. a
700. ab 786. ab
701. c 787. ab
702. a 788. ac
703. ac 789. c
704. ab 790. b
705. b 791. ab
706. a 792. ac
707. ab 793. ab
708. ab 794. ab
709. ac 795. ab
710. c 796. bc
711. ab 797. b
712. b 798. a
713. c 799. a
714. b 800. ab
715. ab 801. b
716. bc 802. a
717. a 803. a
718. a 804. c
719. a 805. a
720. ac 806. a
721. ab 807. ab
722. a,c 808. ac
723. bc 809. ab
724. ac 810. b
725. a 811. a
726. a 812. c
727. ab 813. b
728. ab 814. ab
729. bc 815. ab
730. ab 816. ab
731. bc 817. ab
732. c 818. ac
733. ac 819. ac
734. ac 820. ab
735. ab 821. a
736. ab 822. bc
737. ab 823. ac
738. ab 824. ab
739. c 825. ab
740. a 826. bc
741. c 827. a
742. a 828. ab
743. c 829. ac
744. ab 830. ab
745. ac 831. ab
746. ac 832. ab
747. c 833. ab