Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Multimedia T1
Multimedia T1
MULTIMEDIA
TUTORAT 1:
Definiţie. Aplicaţii. Caracteristici ale documentului multimedia.
Etape în realizarea documentului multimedia
Echipa de realizatori
Interfeţe pentru documentul multimedia online şi offline
TUTORAT 2:
Componente multimedia: Imaginea fixă.
Componente multimedia: Animaţia
Componente multimedia: Sunetul
Componente multimedia: Video
TUTORAT 3:
Asamblarea unui document multimedia offline cu Director
Realizarea unui document multimedia online
Obiective curs:
- Cunoaşterea etapelor de numerizare şi a caracteristicilor componentelor
multimedia digitale ce participă la realizarea documentelor multimedia;
- Cunoaşterea caracteristicilor şi modalităţilor de lucru cu documentul
multimedia online şi offline, cu suport de difuzare reţeaua Internet şi suportul optic de
distribuţie CD-ROM.
Multimedia © Georgeta Drulă 2
TUTORAT 1
► Caracteristicile documentului
Documentul multimedia are o serie de caracteristici deosebite faţă de alte
tipuri de documente:
- este descris prin interactivitate, distributivitate şi deschidere,
- are o structură hipertext / hipermedia,
- componentele sale sunt elemente media digitale de natură diferită, dar şi elemente
necesare pentru structurarea, sincronizarea sau prezentarea documentului şi
elemente de interactivitate ce asigură interacţiunea cu utilizatorul,
- dinamicitate,
- Citirea lui se face din aproape în aproape prin procesul de „navigare”,
Paradigma WYSIWYG (What You See Is What You Get) este foarte folositoare
pentru editarea de documente tradiţionale, dar nu mai este aplicabilă şi pentru
documentele multimedia. Datorită dinamicităţii sale şi a obiectelor componente,
dependente în principal de factorul temporal, precum şi din necesitatea de a le
organiza în conformitate cu anumite relaţii şi condiţii, documentul multimedia nu
poate fi creat şi prezentat asemănător celui tradiţional.
Datorită complexităţii sale documentul multimedia se mai numeşte şi proiect.
Tipuri de site-uri
După tipul de informaţie furnizat, site-ul web este considerat de specialişti ca:
- Site promoţional. Acesta promovează servicii, produse, instituţii, companiiindiferent
de profilul sau activităţile desfăşurate.
- Site informaţional ce publică permanent actualităţi sau informaţii de diferite
categorii. Scopul său este informarea sau divertismentul. Acesta este site-ul cu
conţinut jurnal electronic sau site-ul ce conţine lucrări, cercetări, informări de
specialitate, programe de actualitate, biblioteci virtuale sau jocuri.
- Site tranzacţional sau comercial oferă servicii şi produse, face din utilizatorii de
Internet, consumatori de produse şi servicii. Scopul acestuia este de a vinde. Acest site
urmăreşte să crească profiturile companiei care l-a lansat prin vânzarea unor produse
sau servicii.
Multimedia © Georgeta Drulă 7
urile mai complexe din punctul de vedere al prezentării, ce folosesc animaţie, conţinut
multimedia şi interacţiune respectă mai puţin criteriul de compatibilitate între
browseri. Astfel, nu toţi browserii pot executa JavaScript, dar toţi pot citi text fără
probleme. Pe de altă parte, un site numai de text este puţin atractiv şi mai puţin
eficient în transmiterea informaţiei. De aceea, trebuie asigurat un balans între
compatibilitatea browserilor şi eficienţa prezentării informaţiei. O idee ar fi să se
creeze versiuni multiple pentru aceeaşi pagină, în funcţie de browserul regăsit la
utilizator.
- Alegerea serverului pe care se va face stocarea.
Spaţiul disponibil pe care ni-l oferă serverul poate condiţiona dimensiunea şi
calitatea site-ului. Astfel, pe un server propriu, spaţiul nu este practic limitat, în timp
ce pentru un server oferit prin serviciile Web, spaţiul de stocare este limitat la un
număr de MB (poate fi 6, 10, 20 MB sau mai mult).
- Obţinerea unui feedback (prin e-mail sau prin formular) al modului în care a fost
percepută informaţia, adică despre publicul care contactează site-ul.
- Organizarea structurii site-ului.
Documentul Web este constituit din numeroase fişiere între care se stabilesc
legături. De aceea, este foarte important să se stabilească de la început ierarhia de
foldere şi poziţiile fişierelor în aceste foldere. În mod obişnuit, se crează un folder
unde se pun toate fişierele site-ului local. Aceste fişiere sunt apoi copiate pe un server
Web, pentru a putea fi văzute şi citite de utilizatorii reţelei Internet. În cadrul
folderului site-ului se pot crea subfoldere pe criterii de conţinut unde sunt puse toate
paginile create pe acelaşi subiect, pe criterii de medii pentru sunete, secvenţe video
sau imagini. Folosirea subfolderelor se face numai când este necesar, mai ales atunci,
când se lucrează cu un număr mare de fişiere în cadrul site-urilor complexe. Această
organizare face site-ul mai uşor de întreţinut şi de navigat. Structura site-ului pe staţia
client şi la server trebuie să fie aceeaşi (fig.).
Site 1 Site 2
Medii diferite
Multimedia © Georgeta Drulă 10
Scena1
Scena1
Scena7
Scena4 Scena5
Multimedia © Georgeta Drulă 11
Titlu1
Titlu2 Index.html
Titlu3 (homepage)
Titlu4 Imagine –
Conţinut detaliu subiect
multimedia temă 3
subiect 4 de întocmire a unei hărţi navigaţionale
Exemplu
Volumul informaţiei
Un alt parametru în alegerea informaţiei este volumul acesteia. Suportul de
stocare, server sau CD-ROM, este din nou criteriul alegerii lor. În plus, trebuie să
ţinem cont de faptul că cele două suporturi interacţioneză şi sunt complementare,
oricând pot afla noutăţi dintr-un domeniu, sau subiect făcând de pe un CD-ROM o
conexiune către un site Web cu informaţie actualizată. În favoarea informaţiei de
volum enciclopedic pe CD-ROM pledează şi lăţimile de bandă şi vitezele pentru
transmiterea informaţiei pe reţeaua de calculatoare.
Multimedia © Georgeta Drulă 17
Utilizatorul
Cunoscându-mi foarte bine utilizatorul, voi documenta întotdeauna o interfaţă care să
corespundă aşteptărilor şi necesităţilor lui. De aceea voi lua în considerare toate
criteriile care fac profilul consumatorului, condiţiile în care acesta va accesa
informaţia multimedia asamblată ca document pe CD-ROM sau pe Web, ca site.
Modul în care este creat acest storyboard, principiul după care sunt legate
scenele unui document între ele, secvenţierea şi organizarea elementelor multimedia a
dus la gruparea softului authoring offline în trei categorii:
- soft bazat pe principiul cărţii, ce formează documentul din scene care se parcurg
ca paginile unei cărţi. Documentul este salvat ca un fişier carte cu secvenţe
organizate după o anumită structură. Cărţile sunt de diferite dimensiuni.
- soft bazat pe axe ale timpului. Elementele componente ale documentului sunt
aşezate şi derulate după o axă a timpului. Documentul este redat cu o anumită
viteză şi cu anumite condiţii impuse. Fiecare componentă a documentului este
definită de un moment de început şi unul de sfârşit, aşezate pe axa timpului.
Fiecare dintre aceste categorii şi-au dovedit eficienţa într-o anumită situaţie.
Astfel, mediul profesionist de a crea documente multimedia acceptă softul authoring
bazat pe axa timpului. Pentru procesul educaţional şi pentru documente de
complexitate mai mică se foloseşte softul bazat pe principiul cărţii. Pentru documente
demonstrative, autoderulabile este folosit softul bazat pe organigrame de navigaţie.
Aceste softuri lucrează în două moduri, unul pentru realizarea / crearea documentului
multimedia, altul pentru redarea acestuia.
Multimodalitatea şi multimedia
O interfaţă utilizator pentru un document multimedia este caracterizată ca
interfaţă multimodală, în ideea acceptării şi folosirii de către aceasta a diferite
metafore exprimate prin instrumente specifice, cum ar fi: palete (ferestrele şi
evenimentele), meniuri, butoane de diferite feluri, icon-uri sau liste.
Denumirea de “multi - modală” a interfeţei multimedia arată combinarea mai
multor modalităţi pe care aceasta le poate susţine. Conform fiziologiei simţurilor se
disting trei categorii de modalităţi: vizuale, auditive şi tactile.
Modalităţile de intrare şi de ieşire a datelor sunt legate de periferice noi, cu
funcţii deosebite, necesare documentelor multimedia.
Alte câteva recomandări se referă la modul în care este proiectat site-ul şi este
construită harta navigaţională a acestuia.
- Aspectul şi conţinutul site-ului trebuie să fie în concordanţă cu scopul său
(informativ, divertisment, comercial) şi cu publicul căruia îi este destinat;
- În mod obişnuit, informaţia este structurată pe cel puţin două nivele ierarhice, pagina
index sau homepage şi pagini de nivel 2. De asemenea, se obişnuieşte să se pună cât
mai multă informaţie la începutul ierarhiei pentru ca cititorul să poată sorta rapid
informaţia primită. O bună prezentare a informaţiei este legată de separarea ei în
subiecte, tematici, capitole şi subcapitole, iar subiectele de mică întindere se pun de
obicei în aceiaşi pagină Web. Pagina trebuie să includă întotdeauna o legătură de
întoarcere la nivelul superior al site-ului prin care cititorul poate ajunge rapid la
început. Trebuie puse toate legăturile care pot ajuta la construirea unui tabel de
conţinut ce duc cititorul către alte secţiuni, către paginile următoare sau precedente.
Acest tabel este pus la începutul paginii astfel, încât cititorii să ştie, în permanenţă,
unde anume se găsesc în site. În construirea legăturilor, cel mai potrivit mod este de a
folosi ca ancore cuvinte sau fraze care au un anumit înţeles pentru parcurgerea în
continuare a informaţiei.
- Trebuie avut în vedere că utilizatorul poate începe parcurgerea site-ul pornind din
orice pagină şi poate urmări diferite trasee în funcţie de contextul dorit. În aceste
condiţii, pentru navigarea eficientă a siteului este necesară planificarea numărului de
linkuri şi validarea acestora conform unor reguli de bază.
- Complexitatea paginii este direct proporţională cu timpul necesar creării şi încărcării
elementelor ei. De aceea, este important să se aleagă un număr potrivit de imagini,
sunete şi filme în pagini.
- Este recomandat să nu se creeze documente Web cu caracteristici de conţinut şi
aspect ce nu pot fi vizualizate de majoritatea browserilor. Pentru acele elemente ce nu
pot fi vizualizate de anumiţi browseri să se folosească întotdeauna text alternativ,
explicativ. În plus, trebuie să se ţină seama de faptul că utilizatorii pot ignora o serie
de setări pe care autorii paginilor Web le-au stabilit, cum ar fi: modificarea şi
dimensiunilor fonturilor, culorile şi backgroundurile paginii.
- Trebuie luat în considerare întotdeauna faptul că dimensiunea ecranului
utilizatorului, rezoluţia, numărul de culori admise sunt diferite de cele ale ecranului pe
care s-a realizat siteul, chiar dacă browserul folosit este acelaşi. De aceea, ar trebui
alese caracteristicile întâlnite la majoritatea monitoarelor, cum ar fi rezoluţia de 800 *
600 pixeli pentru ecranele de 15 – 19 inch.
Multimedia © Georgeta Drulă 22
blocurile text şi spaţiul alb înconjurător. Există câteva principii tipografice de bază ce
fac pagina uşor de citit: evitarea folosirii de stiluri în exces, folosirea de corpuri
diferite, folosirea moderată a contrastelor, dar nu eliminarea lor. De aceea, este bine să
se aleagă câteva stiluri de titluri pentru organizarea conţinutului şi apoi, folosirea lor
în mod consistent. Folosirea uniformă, regulată a unor forme ajută cititorii să
identifice rapid locaţia şi organizarea informaţiei şi creşte legibilitatea paginilor.
- Se folosesc elementele tipografice deosebite pentru a trasa diferite căi de navigare în
pagină. Astfel, cititorul va remarca mai întâi aceste căi şi contrastele paginii şi nu
titlurile sau alte detalii, deoarece el scanează pagina din punct de vedere grafic,
identificându-i formele apoi, începe că parcurgă şi să decodifice tipul şi elementele
paginii.
- Spre deosebire de o carte care este proiectată liniar în conţinut, un autor Web nu
poate fi niciodată sigur care sunt paginile pe care cititorul le vede înainte de pagina
curentă. De aceea, o titulatură consistentă pusă la partea superioară a paginii Web
permite utilizatorilor să cunoască imediat care este scopul principal al documentului şi
care este relaţia paginii în legătură cu altele. În plus, grafica plasată deasupra
titulaturii principale nu trebuie să fie prea mare pentru a nu forţa ieşirea titlului paginii
din dimensiunea unui ecran standard (800 x 600 pixeli).
- Folosirea de grafice în pagină aduce multă atractivitate vizuală, conţinut
informaţional, şi determină înţelegerea în mod mai dificil a mesajului transmis. Ideea
este de a ţine imaginile în dimensiune cât mai mică. Astfel, ar trebui ca dimensiunea
tuturor fişierelor de imagini folosite pe o pagină Web să nu depăşească 30K. Pentru
afişarea imaginilor de dimensiune mare este recomandată folosirea unei legături de la
o imagine de dimensiune mică la o copie a aceleiaşi imagini, dar la dimensiunea
completă. Reducerea dimensiunii fişierelor imagine se poate face prin tratarea lor de
către programe ce elimină culorile nefolosite.
- Folosirea backgroundurilor trebuie făcută astfel, încât textul, informaţiile să rămână
citibile. Nu este permis ca backgroundul să interfere cu mesajul transmis către cititor.
În plus, contrastul culorii nu este totdeauna suficient (background deschis pentru text
închis şi invers). Un background imagine ar trebui să aibă un contrast mic, dar această
soluţie nu oferă un efect prea folositor. Backgroundurile color sunt foarte avantajoase
pentru a pune paginile într-o prezentare, în coeziune, cele pastel fiind cele mai bune
pentru citirea unei cantităţi mari de text. Dacă se vizualizează mai multe imagini,
backgroundul negru va avea un efect mai mare, asemănător unei galerii. Folosirea de
backgrounduri din piese texturate generează un efect de mişcare, de “curgere”, făcând
textul mai greu de citit. Backgroundul alb poate face textul să arate bine şi
documentul curat, dar nu este recomandat pentru un număr mai mare de pagini, fiind
obositor pentru ochi.
- Să se folosească imaginile recunoscute de cei mai mulţi dintre browseri, cu
formatele GIF (CompuServe Graphics Interchange Format) cu extensie .GIF şi JPEG
(Joint Photographic Experts Group) cu extensie .JPG. Ambele formate imagine ar
trebui să folosească harta de culoare RGB (red-green-blue). Pentru situaţiile în care
Multimedia © Georgeta Drulă 24
browserul nu le poate afişa sau când imaginile nu se pot încărca din diferite motive,
este bine să se folosească textul alternativ. Se recomandă folosirea formatului GIF
pentru imaginile inline, desene line art, logo-uri şi backgrounduri ecran. Pentru
minimizarea timpului de descărcare a imaginilor se pot folosi fişiere GIF suprapuse.
În situaţia în care o imagine se repetă de mai multe ori în pagină, este mai bine ca ea
să fie inclusă printr-o legătură altfel, browserul o va reîncărca de câte ori este folosită.
Prin specificarea în pixeli a spaţiului pe care trebuie să îl ocupe o imagine (folosind
opţiunea Image Properties) va creşte viteza sa de descărcare, întrucât serverul nu
trebuie să mai ceară dimensiunea imaginii pentru a o transmite clientului.
- Ideal ar fi ca fiecare pagină să conţină numele autorului, organizaţiei, elementele de
navigaţie (link-uri sau icon-uri), informaţii de copyright şi data de modificare /
actualizare. De asemenea, o pagină Web bine proiectată trebuie să conţină informaţii
de contact. Astfel, se poate furniza o legătură către o adresă email la care cititorii pot
trimite comentarii, feedback-uri despre site.
Temă:
1. Alege un site web şi un CD-ROM multimedia. Analizează-le pe
fiecare în parte, luând în considerare aceleaşi criterii de evaluare.
Precizează şi criteriul de evaluare luat în considerare.
2. Propuneţi 2 subiecte care se pretează a fi stocate ca aplicaţii
multimedia pe CD-ROM şi 2 pe Web.