Sunteți pe pagina 1din 80

GEOGRAFIESACRA

Popasuriduhovnicegti:

MdnlstireaSucevila

instraideiarnl

Martor:Amfostsieuacolo:

Reponaj:Har ;i vindecare inBisericaSpitalului ,,Bagdasar- Arseni"

VitaDomini:Primulanal

Prunculuilisus

38

6 Reportaj:MdnastireaSfdntul

10 EfremSirul- Kontariotissa 48

Interviu:Mozaicul,cahar

60

Amintiriesenfiale:LaCurtea

deArge5,inanii'80

67

',6

Ortodoxiain cumpinS:Ucraina:

BisericaAutocefalSgicomunitafile

laiudecati:

!l"di$l

Sfinliiinchisorilor,prietenii lui Dumnezeu

,,,,*'14

70

E

I s&

-#

Dragicititori, Avemo vestefoartebuni: pesite-ulnostru(www.lumeacredintei.com) apdrutopfiuneadeaputeavizualizarevistelenoastreinformatelectronic.A;adar, a

oricepersoand dinorice !ari, laoriceori poatevizualizaoricenumir

revistelenoastre,in

facilitatesperimsifie

diaspora,in eondiliilein carecosturileserviciilorpogtale auerescutenorm. plata

sefaceprintr-un sitespecializat,in condifiidesiguranfideplini. Lecturiplicutd!

dore;iedin

Aceasti

formatpdf,taunpre!maimicdec6tvariantatipirita.

accesatiin primul16ndderom6niicre;tin-ortodoqi din

www.

I u m ea cred

Redac[io

i nte!.co

m

scurt[. intensS.elibereazdadre- nalini qi endorfind.Facecreierul sdsesimtdbine,il uqureaz[de tensiunile acumulate.Si mai are un avantaj: canalizeazd"(aparctt) toatAenergianegativiin exteri- or asupraunorpersonajesim- bolice,dar reale,cain practici- le voodoo.Arde in efigie chipuri qi biografii, radetot ce miqc[ in

neaReferendumului,debatjocu- spafiulpublic,umbld cu protes-

ra politicienilor la adresaAnului

Centenar,de dihonia generalizatd in spafiulpublic romdnesc.Zi in

careBisericaOrtodoxda

suprafaldprintr-o realizareminu-

natd:CatedralaNa{ional6!

2018gi-atr6ittraiul 9i

ne-a

pdpatmllaiull A fost un an pe

care,paradoxal,deqiil aqteptam cu ardoare,s-adovedit a fi un an otrdvit. Cel pu{in in majoritatea lui de zile chinuite,contorsio- nate.SlavdDomnului cd a venit

duminicadin25noiembriegiam

putut respiranormal dupdcAteva luni sufocante,apdsatedetensiu-

tul la vedere.Ce bine e sdurdqti,

ce

eliberare! $i cum tot jocul

frustrdrilor interne se mutd in

exterior, culpa pentru eqecurile propriei vieli sunttransferatepe umerii altora,carein 30 de ani

{Aqnit la

A fost, pe scurt, un an dez-

onorant in momentele lui fes- tive, un an dezamdgitor la ni- velului coeziunii sociale,al lesiturii (destrdmate)de soli- daritateqi deferenldreciprocd. Programali de multd vreme sd urascd,preg[tifi pentru asta de maqin[ria de propagandda noi- lor/ vechilor structuri oculte de informalie qiputere,conalionalii noqtri au muqcatdin mirul otr6- vit al urii fbrd frontiere, fbrd li- mite qi- mai grav! - fhrbdorin!6 de vindecare. Pentru cd da, oa- menii programatisa urascanu mal vor vlnoecarea,nu mal vor recuperarea.Ura emandun fior pldcut, secretdo starede fericire

nu au fbcut, nu au dres

te comod,e la indemdnS. Cdnd ne vom trezi din acest coqmar,va fi prea tdrziu pentru generaliamea.O generafiedis- pusdlajefifb curatd(vezi 1989, mineriade),dar care a equatin mocirla urii simple, abrvtizante, din mrejelecdreiaacumchiarnu mai poateieqi.Urmeazdsdvind

alli romdni cu alte tipologii u- mane,cu alte structurisufleteqti. Poatemai curate,mai optimis- te,mai cinstitecu eleinsele.Noi atdt am avut a spuneqi a face. La mul{i ani, viitoare generalii de romdni! Poatecu ei seva facepace $i, de bundsea- m[ dreptate!

E foar-

l-a.r11F.;!l.ltlf)i\'l

i'lf

ianuarie2Ol9

3

celemairecenteapariliilaEdituraLumeacredintei

Unexe*lentsir.:di*

ist*rieclespr*g:ri*e!p;:iul

anirnat*r*?Rugulxi

Aprins,S*,ndr,r fu#*r

{ff*rfs?fs9e#sffsr# * fd**f*gff,f**xf,r*swdsf*gf

p*$fp*rp*fff****,*f*

rit*{*

ist*riei;i#eorg*f*aeh*,

v*nindi* spe'ijin*i d*s*r*ir:id*can*nixarc

eflet1*e*r::isi**hiiit*ta

a5f*ntr:ixi5i;:**.

{*iee{i*,,{ei*r*aifru*:r*escg:;,ec!ici"{ingrijit*r: &dtar}*estfes6gesmas} s*!mh*g*!*;t*

eutitluri**i,d*clie*t*praunicxiui

$*eS*i*p6*emr*x

iar:**:"iel;;pr**i*r:lu;

#stss*$a'x&**mssqjij$

is

ffi*mffias$*cg {? f*hn:*ri*}.

Frintr*pr*die*f*riiant*?*g*!i s*n*rn*r# {?n *rrJin*nJfab*tic*];s*frans*ghiu,hlie*-

l*e**re**gil.r,M**ari*llr*g*i,f**st*ntinfi*!*ri*,v*sil*6*;.d*::,el**p*!f*,s*r*fi*r

M*n,T**fiiP*;'*i*n,Ant*ni*Ff*m&*l**f*,V*sil*V*s!!;r*he*te.

+Hr,,

Popasuriduhovnicegti:

il &-

Reportaj:

POPASURTDUHOVNtCESTI

ianuarie2019./I-lr'l\,fEA t.tli!.1ltN f !:!

wrvw.lrmea(redintei.com

Portret inalb,

cupriveghere

;i izancestral

pacea ad6nc6 ce

sdldgluiegte aici, chiliile maicilor strllucesc in marea de lumind in carerczele de soareseimbini armonios cu strdlucirea zdpezii. incade la intrarea in Iacasul moldav

de inchinare, siluetazveltd

a bisericulei te

fascjneazd,.

In

Ndmelii nesfbrgi{i del6ngd

dauintotdeauna senii_

noi ne

mentul uneilimpezimi cevine

$n

rerea nevdzuti a sfintilor.

o astfel de zi, m-am strdduit

sarac un portret al Sucevilei

in slovedalbe,trAindbucuria

de^a-m.i im.bogali privirea

sunetut in rmensitatea unicd

tumm-a cerului din mar.rgd_

Inh_

;i

Contrastul dintre verdele

care impodobesc biserica si albul

imaculat al zdpezli aniplifica

paceagi sfinfenia locului.

Zidurlle groase de piatrd, prev dzute cu contraforturi,

strajd.

incadreazd celecinciturnuri de col1qi unul cu paraclis. Nici unul dintreturnuri nu seamdni cu altul, incadr6nd in mod armonios chiliile, stEre{ia, arhondaricul,

unic

al

frescelor

a monahismului invesmdntat in.alb. Despreistoria acestui mrnunat aqezdmdnt monahal, oespre mdreliagi frumuselea ldcagului deinchinare s-ascris adesea. Azi mi-ampropus sd ctauvtal6 unui popas in alb.

rramo bucuna cdo mireasdne poftea in lAcaqul Domnului.

metereze si drum de

trapezapentru

protocol, muzeul mdndstirii si paraclisul careseafldchiar pestegangul de la intrare si

obqte,salade

in careseslujeqte zilnic. Aga se contureazi

Md_

ndstirea Sucevi{a la o primd

vedere. Am trecut peicolo de nenumdrate ori, iarna sau var.a,pr.imdvara sautoamna,

qi iar, qi iar. De aceastb dati vdpot impanaqi bucuria unui popas la Sucevi{a datoritd unei mdicule dragi sufletu_

lul

pentru

mosului gi a sfinleniei au un

neinceta_

ta rugdciune. Poate cd

numltor comun:

meu, maica Singlitichia,

caredimensiunea fru_

intr_o

bla_

zi aceastd minune de om in

trup de monah va avea

goslovenie sdmdrturiseascd adevdrata taind a vie{uirii in

www.lumeacredintei.(om

Li JUF,.1 t_;{Ftll:iT i]t / ianuarie 2ol9

POPASURTDUHOVittCEgTl

Hristos, agacum noi, mire- nii. ne dorim s-o afl6m.

M6nistireaSucevila

estedefapt ,,Sihdstrialui (alistrat"

inainte vreme, in acest sfbntl6cagauvieluit cdlugdri imbun6t6fiti, iar cei dintdi sihaqtri ai locului au fost ucenici ai Sf6ntului Daniil Sihastrul, dar mulfi dintre ei trdiau pe Muntele Obcina Mare. Cu timpul, au ridicat aici o bisericu{ddin lemn,cu hramul Schimbareala F aIA. Orice iubitoral pustieigi-a dorit micar o datd in via{5 sd ajungd ,,La Pustnici", un loc cu o semnifica{ie aparte.Aici s-au retras in rugdciunemulli iubitori de vialb pustniceascd,printre care qi Calistrat Sihastrul, ucenic al Sfdntului Daniil, de la Vorone{.In perioada deinceputa secoluluial 16- lea. isihastul s-a inconiurat de ucenici cu care a innoit prima sihdstrie,devenitdin

timp,,Sihdstrialui Calistrat", ulterior transformatd in

M6ndstireaSucevita.

Mul{i rugdtori ascefiau trdit in post qi rugdciune in colful acestade rai, printre careqi PangratieArhimandri- tul gi CuviosulIsachie,care au adunatin jurul lor mullime de sihaqtri.Fiecareigi alegea locul denevoinli dupdinten- sitateatrdirii monastice,ast- fel inc6t cel dintdi a dusvia- !6 pustniceascdpe o culme,

careparcdsprijineacerul.cu-

noscutdastdzisubnumelede ,,Dealul lui Pangratie",iar cel de-aldoileaa dusvia15asce- ticdintr-unalt locales,numit

DealulFurcoiului".

Delagerulaspru

laluminacaldi

aVecerniei

La Sucevita,viscolulier- nii seintrepdtrundecu ecoul unei frumoaseistorii, repre- zentdndun valoros reoer in cultura creqtindromdneascd. Vialaspiritualdcaredainuie

8 ianuarie2Ol9/l.l'Ui:r:\{

f,iill}ll'tll

de veacuri in acestloc ooar- ti amprentaunuicre;tinism bine ancoratin osaturaaces- tui popor.

MdndstireaSucevifatro-

neazd,in dulcea Bucovind, pdstrandu-5i duhulrugaciu- nii ancestrale,dar in acelagi timp incunun6ndu-secu dia- demade omdta iemilor mol- dave.Mantia alb6,proaspdt cernutddin ceruri, acope- rI intreagavale a Sucevilei, inveqmdntAnd qi zidurile groaseale mdndstirii. Cur- tea mindstirii inveqmdntate in alb estecufundatdintr-o ad6ncdtdcere.Doar scArtditul zdpeziide subpagine intre- rupe din meditalia intregitd deun peisajunic. Dar pentru ca tabloul sdfie mirific, ne- apdrattrebuieastepratgi un Lumindtor. Eu am avut bu- curia sdmd impdrtdqescdin- tr-unrdsdritcum n-ammai vdzut, iar m6ng6iereainse- rdriimi-aamintitcdtotusie iarnagiam rdmasmeditdnd, cu privirea pierdutdpe luciul inghelat al apei.

www.lumeacredintei.com

Un danglt de clopot m-a trezitdin visul acelafeeric, amintindu-mi cd estevremea Vecerniei.Am dat aqadar fascinaliapeisajului inzape- zit pe mdngdiereaslujbei de sear6.Dupd gerul inseririi, am trdit rugdciunealuminatd

www.lumeacredintei.<om

de lumAn6riqi candelepAl-

o6ind.acoloundeDumnezeu

boboari sprea ne limpezi de patimi qi doruri lumeqti,aco- lo undeneregdsimin razade lumind a iert[rii. in rest,totul esteticere, iar pestesfbntldcaqulacesta,

atdt de drag sufletelorinsetate de monahism, un imens veqmdntalb se cerne intru veqnicie.Ninge pesteliniqtea inseririi, ninge cu dalbeflori peste leagdnul monastic al Sucevilei! MarianaBORLOVEANU

l.l-.:\tlA

CRllllN

l'tfl / ianuarie2019

IIARIOR

Amfostsieuacolo!

,

S singur6dat$in istorieseSnrplinescn0SdearridelaMar*aUr:ine

giDumn*z*uar*i:d*itsttfiuconter:p*ran6eu:aeestCentenar,de

aeeeanicinu mi-*mp*rr*issdil ratez.P{e-annstr?tnsiar5gicumic,e;.:

mar*?nfalacetaliiglacatedraleiortcdoxedinAlbalulia,degirom*-

niiparast*zimaidezbir:alicaorie*ndgiiarseaudvocidinAg:us,gi chlanejinintenionul \Arii, car*leetribuieaitorad:'epturiaeupyep5rnAn:

tuk";iTras:silvaniei"*er* ne-amar$tatnevredr:icideacestp*rn*nt?

(rucea memoriei

1918a fost fbrdindoiald un momentde marebucurie pentru romdnii de pretutin-

deni,carela I Decembrieau marcal unirea cu lara-mamd. Un moment mult a$teptat pentru romdnii ardeleni, care gi-aumai vdzuto datdin is- torie visul de unire imolinin-

du-se sub domnia lui

Viteazul, insi pentru scurtd vreme.Apoi, secolede-arAn- dul. romdnii nu au incetat sb adresezememoriiCu4ii im- periale pentru a fi recunosculi

ca naliune cu drepturi egale cu celelaltenaliuni recunos- cute de Curtea imperiald de la Viena,memoriicareaurb- masinsd fbrd succes.

Mihai

In acestcontext. mAn[s- tirile. preolii qi invdfdtoriiau jucat un rol insemnatin p6s- trarea conqtiinlei nalionale, lor reveninduJedealtfel me- ritul cel mai mare pentru a

se fi

unitatii nalionale.Criqanera nepot de preot, iar armata riscula{ilor a fost binecuvdn-

tatd de preotul GheorgheNe- cula din Albac. duhovnicul lui Horea.cu careesteposi-

sd sefi qi inrudit. Despre

bil

Horea, pe numele sduade- vdrat VasileNicola sauNi- cula, pulini qtiu ci in afard de cipetenie a rlsculalilor a fost qi constructorde bise- rici, in timp ce Avram Ian- cu eranepot qi frate de preot

ajuns in acestpunct al

10 ianuarie2019 / lLli"1l

1,

(,.K}:t,llN I'!.l

ortodox. Numeroqi preoli au participat atdt la riscoala de la 1784,dar qi in oastealui Avram Iancu, cauzaortodo- xd qi cea a unitdlii de neam fiind ingemdnate. Sdfi scdzutdragosteagi credinlanoastrd?Prearepede se gtergdin memoria noilor generaliibdtdliileinaintaqilor pentrudrepturilepe carenoi le avem acum. Uitdm cd pe acestepdmdnturiromdniiau fost numai na{iune toleratd, Ortodoxia nu a fost multd vreme recunoscutS,iar iobS- gia desfiinlatd foarte tdrziu, abiain 1848. ,,In Transilva- nia" - spuneabaronul Ke- meny, comiteleAlbei Inferi- oare, castelanulde la Galda de Jos-,,rom6n qi iobagin- seamnduna qi aceeagi,sclav supus arbitrariului qi aruncat in pulbere".

DeceAlbalulia?

De ce a fost aleasdAlba Iulia oentru intrunirea Ma- rii Aduniri Nalionale de la I

Decembrie1918?Pentrucd

in memoria romdnilorAlba Iulia aveao semnificaliesim- bolicd in sensulcd aici fuse- se capitala lui Mihai Vitea- zul. iar sacrificiul lui Horea qi Cloqcaeraincd viu pentru

cei prezenfi acolo

pentru

cel

fdptlirea acestuivis.

Inainte de cucerirea ro- man5, in aceastdzond se

careau luptatpentru in_

$i

afla localitatea dacicd,Apou-

Ion, un important centru for- tificat.menlionat gi pe hd4ile vremii. Dupd cucerireaDaci- ei de cdtreTraian, oraquls-a numit Apulum, iar fortifi catia dacicd initrialds-a extins da- toritd soldatilorLesiunii a XIIt-a Geminacareitationa aici. Ruineleporfii a ilI-a

pot fi vizitatein ,,Traseulce- Ior trei fortificalii" din car- tierul Cetate.In Evul Me- diu oraqul este atestat din nouin anul 1199,subnume- le deAlba Iulia (dupd Iula, un conducdtor local din se- colul al 10-lea),centru al administrafiei Reearului Un- gariei din fransiliania. intre 1541gi 1711oraqula fost regedintaprincipilor Transil- vaniei gi astfel capiralapo- liticd a Pripcipatului Tr-an- silvaniei. In documentele medievale redactatein limba slavond ora$ulaparesubnu- mele de Bdlgrad, adic6 Ce- tatea Albd. Mihai Viteazul gi-a fbcut intrarea triumfb- toarela Alba lulia pe I no- iembrie1599.primind cheile cetilii dela EpiscopulDumi- tru Napragyi, 9i stabilindu- ;i reqedinfa in Palatul prin- cipilor. Cetateadevineastfel regedinfa conducdtoruluipo- litic al Moldovei, Transilva-

niei qi J[rii

Romdne;ti.

CetateaAlba Iuiia din

ziua de azi,botezatd de aus-

triec_iKarlsburg,dupdimpd-

ratul Carol al Vl-lea, a fbst construitd dupdpacea de la Karlowitz din 1699.deqinu

www.lumeacredintei,com

aveaun rol strategic,neafldn- du-sela granilaimperiald; ea estela fel de mare qi impu-

ndtoarecaaltecetS{ialeperi-

oadei,celeconstruitelaArad sauOradea,comparabiledin punct de vederestrategic, militar qi arhitectonic cu cea de la Alba Iulia. Conform istoricului Mircea Gheorshe

Abrudan, rolul acesteia,pirin amplasareasain chiar inima Transilvaniei, era mai mult acelade a reaminti maghia- rilor cine este noul stEo6n al acestuiteritoriu. Anterior epocii in carea fost constru- itd. in acelasiloc s-aumai aflat alte doud fortificatii:

castrul roman al Lesiunii a XIII-a Gemina 1t0dd. Hr.; grcetateamedievald Bdlsrad (secolele 16-17). Cetate-ade la Alba Iulia, un edificiu de tip Vauban,a fost proiectatd de arhitectul italian Viscon- ti. carea alessd dArdmesi Mitropolia construiti acolb pe vremea lui Mihai Vitea- zul. nouacetateinglobdndin zid-urilesaleo pariedin pie- trele qi materialele folosite la aceastdconstruc{ie ante- rioard.La origineaproiecru- lui s-aaflatmaresalul prin- cipelui Eugeniu de Savoia. cel care a introdus in Impe- riul Habsburgic sistemele

LUl"{l:A CI{!lOI}{TUI / ianuarie2Ot9

l

l

MARTOR

de fortifica!ii elabora- te de Vauban in Franla pe vremeaRegelui Ludovic al XIV-lea. Constructiapro- prru-zrsda incepurin l7l5 qi s-aincheiatin I738.petim- pul guverndrii lui loan Hal- ler.Fortificalia a fost ridicatd cu materialedinzonl, munca brutdfiind prestatdin serii de cdte doul sdptlmdni de pes- te 20.000 de iobagi romdni adugidin toatdTransilvania.

Catedralaintregirii

Simbol al unitdlii nea- mului.domindndorasulprin indl{imea turlelor sale de aproape60 de metri, Cate- drala Reintregirii este am- plasatdpe latura de Apus a cetdlir,oferind o ampl6 per- spectivdsprePlatoul Roma- nilor. locul in care,in urmd cu 100 de ani, 100.000de romdni au aprobat cu entu- zlasmunlreacu !ara-mam6. Construitd intre 1921 Si

1922, catedralaa fost ridi- catd special in vedereain- coronbrii Regelui Ferdinand gi Reginei Maria, ale cd- ror portrete strdjuiesc intra- rea?nldcagulde cult. De al-

tfel, in urmd cu cdliva ani, in fala ansambluluilScaquluide cult au fost amplasatedoul busturi de marmurd ale cti-

torilorCatedraleiReintresi-

rii Neamului,primii suverini ai RomdnieiMari, Ferdinand qi Maria.

vecheaarhitecturdmedievald romaneasca $i in specialde ceabrdncoveneasci.

Catedralaesteinconiura-

td de o incintddreptunghiu- lari, cu doud pavili'oanjmari in parteade Est qi alte doud pavilioane in parteade Vest, legateintre eleprin galerii de accessprijinirepecoloanegi arcadeduble,decoratecu fri- ze qi ancadramenteflorale qi geometrice. In pridvor, in niqelela- terale,sunt expuseplSci de marmurS,cu inscriplii care amintescde marile eveni- mente nafionale,culturale gi biserice5tilegatede istoria Alba luliei. Peprimascrie:

rei glorii a lui Mihai Yiteazul, domn pesteArdeal, s-aim- plinit, dupdtrei secole,me- nirea de a fi impreund a po-

douaplacd afldm c5:

,,Aici,

in Bdlgradul Transilvaniei,

Planurilede constructie ale ansambluluicatedralei de la Alba Iulia, cu hramul SfAntaTreime, au fost con- ceputede arhitectul Victor $telhnescusi au fostexecu-

tatesubsupraveghereaingi- ,,Aici, pe pdm6ntul trecbtoa-

nerului Tiberiu Eremia. Ca- tedrala nu reprezintd un stil specific al unei epoci isto- flcr anume,cl slntezamal

multorelementearhitectoni- porului romdn". Din ceade-a

ce qi decorativetradilionale romdne$ti.Esteinspiratddin

ianuarie2019/ l.L:ll:rA

f'Rii]tti.i iL:I

cu trei veacuri in urmd, mi- tropolitul Simeon $tefan a ti- pdrit Noul Testament,tdlm6- cit de ieromonahulSilvestru, venit dedincolo demun!i". A

treiaplacdpoartaurmdtoarea

inscriplie: ,,Aici, pe pimdn-

tul stropit cu sangelemar- tirilor suferin{ei romdneqti, rupli pe roatd pentru drepta- te, a rdsddit,dupd un secol

qi jumState, soareleunitilii

nafionale". Deasuprapld- cilor segdsescpatru icoane in mozaic, operapictorului Ion Norocea. Pictura interi-

oard in tehnica al fresco ii apar{inelui Costin Petrescu. In curtea acesteibiserici

a avut loc pe datade I 5 oc- tombrie 1922 cercmotia de incoronare a Regelui Ferdi- nandqi a RegineiMaria ca suveraniai Romdniei Mari.

lstoria,latotpasul

Putini stiu insd cd in afa- ra acestorvestigii,in incin- ta zidurilorcetAliisegdsesc qi r[mdqifele celei mai vechi

biserici de pe teritoriul Tran- silvaniei. Pe terenul din fala

catedraleiromano-catolice

Sfdntul Mihail, aflat in pro-

prietateaArhiepiscopieiro-

mano-catolicedin Alba Iulia, auiegitla ivealdin modacci-

dental,dupd cum suslin cer- cetitorii, vestigiileprimei bi- serici cregtinedin Alba lulia, cel mai probabil o ctitorie a Principelui G1ula,ridicatdin jurul anului950.Bisericaeste astfelceamai vechedin Tran- silvairia qi ar putea fi ceain carea slujit EpiscopulHie- rotheus,venit din Bizan!, care

a avut misiunea de a cregti-

napopulaliaacesteiregiuni. in jurul anului 950. Absida

www.lumeacredintei.com

semicirculari are funda{ii latede 1.15metri"din bolo- vani depiatrd qi rare fragmen- te decbrdmidi, qi o deschide- re estimatl la gasemetri. Din acestemdsurdtori rezultd cd bisericaa fosto constructie impunitoare, care a dat axul

celordoudcatedraleulterioa- economice gi strategicea a-

cestuioragamplasatinbazi-

legate de Constantinopol, datoritb importanlei istorice,

descoperire extraordinard confirm[ existenla gi conti- nuitateapoporului romdn pe acestemeleaguri.De aseme- nea, confirm[ existenlaunei vieli bisericeqtiorganizate,

rc, frrd sdfie insl suprapusi de acestea.Istoricii conside-

rdcdzota de Sud-Vesta ce- td{ii nu a fost distrusdde aus- trieci in secolulal I 8-1eaqicd a fost dintotdeaunaunasacr5. inaltpreasfinlitul Pdrinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a declarat: ,,Aceastd

nul mijlociu al Mureqului".

Cercetdtorii sub coordo- nareaarheologuluiDaniela

MarcuIstrateaugdLsitarunci qi cdteva sute de morminte, peste100de monede.majo-

ritatea din secolul al 14-lea,

dar qi mai vechi * una fiind

LLjlf l-A a Rlr]IN'l

lil / ianuarie2o19

MARTOR

folositd de locuitorii zonei tocmai la sfdrqitul secolu- lui ll (anul1000.1-,obiec- te ceramice,cercei,piesedin bronz gi argint. Dirr cauza neputinlei noastreinsd, iatd cd aces- te vestigii, de o importanld cruciald pentru Istoria Ro- mdniei, in special pentru romdnii din Transilvania, confirmdnd existenlaqi con- tinuitatea neamului rom6- nesc, precum gi existenfa creqtinismului rdsdriteanor- ganizat prin Episcopia de Alba Iulia a Sfdntului Iero- tei, zac acoperitede pdmdnt chiar gi dupd qapteani dupd ce au fost dezgropate,ele fi- ind reingropate anul urmd- tor pentrua le conservamai bine. Fundalia ,,Alba Iulia 1918pentruunitateagi inte- gritateaRomdniei" a inaintat pe datade21 augusto petilie

cdtreMinisterul Culturii qi Identitdlii Nalionale- Direc- Jia JudeJeandpentruCultur6, Culte qi Patrimoniul Cultural Nalional Alba, prin caresoli- citd clasarearuinelor in Lis- ta Monumentelor Istorice de valoare nalionald qi univer- sa15,precum qi punerealor in valoare. De nenumdrateori pa;ii meiaucdlcatpeacestelocuri. fdrl s[ bdnuiescceseafl5de- desubt.Aqas-aintAmplatqiin ziua de 1 Decembrie.Dar si vedemcareau fost evenimen- telecareaumarcataceazi as- tral[ de I Decembrie1918qi care suntcele careaumarcat- o la Centenar.

Punlipestetimp

Iatb ce igi amintegteun participant direct la Marea Adunare Nafionald de la Alba Iulia, preotul Sebastian

ianuarie2ol 9 / Lt, 1!,11-'l.l{l.ill.lnJl.lt

Ciapa din Lupga, cel care fuseseinchisde stdpdnire. fiind invinuit de comolot

cu romdniide pestemun1i.

despreintamplariledin ziua aceea,a$acum std scris in notilele personale,pe care

mi le-a pus la dispozilie cu

multb generozitate nepo aIa

ddnsului,muzeografaMoni-

caAlbu Rotaru:

,,Cdnd ne-amapropiatde oraq,i1i era mai mare dragul

vdzdnd cum fAlfdie stindar- dele nalionalepe toateedi- ficiile. Printre cordoanede !6rani inarmali, am ajuns

pe platoul care se intinde

din sus de cetate,unde am aSteptatsosireacomitetului najional printre sute qi sute

de draoele. Pe-la amiazd, iatd-i cit sosesc.Cel dintdi a vorbit dr. Miron Cristeaepiscopul CaransebeEului lajuns mai

www.lumeacredintei.com

tdrziu primul patriarh al Ro- maniei)careaveape cami- lafcduntricolor in iruce, zi- cdnd:<Fra[ilor! Seapropie 2000 de ani de cdndimpi- ratul Traian ne-a lisat pe a- cestemeleagurica stdpdni. nu ca robi cum am fost mai rdsalaltdieri. Or, cu ajuto- riul lui Dumnezeu suntem stdpdniliberi in tarape aare o numim Romdnia Mare>>. Uralenesfhrqite A urmat episcopulIuliu Hossude la Gherlacarea ci- tit actul de alipire- pe ve-

cle- cu patria mamdRomd-

nia veche. <Ne-am intors - dupd cum spuneaepiscopulHos- su, cu 7 vieJi in pieptul de atam5, ca sb ne facem fie- care datoria, pentru forma- rea mult iubitei noastreDa- trii mamd>. ( Dupb ce s-auisprdvit qi acestea,am intocmitcdteva cdntecenafionale, urmdnd Hora gi alte jocuri mai ales invdrtite ca la Lupsa. La Alba Iulia am cerut to}l ca precum ne-a ajutat Dumnezeude ne-am impre-

unattoli romdniilaolalta,sd

ne impreundm ;i ca biseri-

cd,,dat despreaceastanu s-a vorbit". IatS-nedeci in aceeaqi cetate 100 de ani mai tdr- ziu.Ca si acum 100de ani, cdndMiron Cristeaa sluiit in diminealazilei de I de- cembriein bisericaproto- popiatului ortodox dimpreu- nd cu EpiscopulIoan Ignatie Pappal Aradului $i cu proto- popii, iar la r6ndul loi Bpi- scopul Iuliu Hossu, dim- preund cu TraianFrenliugi DemetriuRaduin biserica

)

wwulumeacredintei.com

greco-catolicd,qi peste 100 de ani ziua s-adeschiscu

un

Preafericitu|Daniel,Patriarh al Romdniei, dimpreund cu Patriarhul Teofil al lerusali- mului qi cu inaltpreasfinlitul Irineu Pop, Arhiepiscop de Alba Iulia. A avut loc in cur- sul zilei qi sfinlirea Monu- mentului Unirii. Iatd un fragment din discursulPF Daniel rostit cu acestprilej: ,,Tofi sun- tem chema{i sI pistrim qi si cultivim darul libertitii qi unitlfii nafionale ca i- ind un simbol al demnitifii poporului rom6n, obfinut cu multe jertfe de viefi

Deum la careau sluiit

omeneqtiqi multe eforturi spirituale qi materiale!". La rdndul sdu,Preqedin- tele Romdniei. Klaus Iohan-

nis, sositin jurul orei 15,00,

a declaratcu prilejul inau-

gurdrii Monumentului Uni-

rii: ,,Noi, cei de astdzi,avem

privilegiul

mo;tenit

rodul celui mai important proiect concretizat vreo- datd in spaliul strdmoqilor noStri.Este datoria Si res- ponsabilitatea noastrd de a

omagia trecutul ;i de a insu-

de afi

fia generaliilor viitoare ide-

aluri le nalionale. reincdrca-

te cu noi semnificalii".

RalucaPRELIPCEANU

LLI\4l,i

liRl:itlln'{

lrl / ianuarie2Ot9

t5

REPORTA.|

Harsivindecare

in Bi'sericaSpitalului

,,B

agdasar -Arseni"

g&s*s*un**r!x*d*

l-*vreme**&r"b&t6;"ii*:',ci:v$ntulrnagic*5t*,,huc*ri*", ifrl'*an':cni!ci*iri*

r:":aifruan"lcgi,rxa!?ngXd;-lit*ri ;i n"laibur:i,*rAnd*-1!*nii*lt*ra,?neint*d*

t*;:te,s*n*k*tc.nar?;*exretr*i*5t*e**;t{e

*1,!;lns*r'b$t*rils**

nar*&tr*bl.ii*s*vinSd**nd*v&,*i*9ii**ms:uixi, pr**!ii,s*str*{'*ui*se

savind***rar:ad!nsufiet,c*

delam*<jiei.A5;**u

*umn*u*ut* r*r:d*itp*ntru

l"l{elr:xg*ndim' $i pentrue*ali-

vint:

* ?*tr*gir*at*r::*d*!riitrr*p*stic*

*g:*rute;:rp*!*l*dinspit*tr*,?ns*ffir:d*

*

*:.l*;:q*i*r*

p*rint*lc{i*g*r:e:.*eu*_!-*n:eun*s**t?nb!s*r!eu{aei*i*

;i vir:dcc*r*.fe

*pitela;l,,Sagdas*r &rseni"uier***pS5{*ntaLitu"lrghl*i:ti-*?rnp*rt*;it

chteoac{intr*cxp*ri**!*l*tr*it*in i:is*nic*s*ul*nga

patuib*ln*v!i*t"

Mesajdivin

pesiglaspitalului:

NihilsineDeo

O intdmplare nefericitd a fbcut ca inainte de sdrb6- tori sdajung pentru o vreme la Spitalul Clinic deUrgenld

Bagdasar tal mare, in

intrarenu mai egtitu, esteca

qi c6nd !i-ai pierde identita-

tea. CarIeade vizill

1ului imi era oarecumnecu- noscut6,dar curiozitateam-a fbcut sdaflu cite cevadesPre

acestloc extremdecurios. infiinlat in anul 19'75ca CentrudeReferintdNa{ional

de Neurochirurgie,SPitalul

Clinic ,,Prof. Dr. Bagdasar"

a fost transformatin 1993in

spitaldeurgenld. pentrucain

- Arseni".unsPi-

care incd de la

a sPita-

2001s6-sischimbenumele

in Spitalul Clinic deUrgenld

,,Bagdasar -

acestaesteunul dintre cele

Arseni". Astlzi,

ianuarie2019/ l-f !11;f |-Rt:lliX

flrt

www.lumeacredintei.com

REPORTAJ

';

'j.l'

't

$
t

d

f

*

,

Dumnezeu").Ndddjduiescca cei caretrudescin acestloc sbfie partea acestuiindltltor mesajdivin, incercdndsdr5-

re sauchiardesupravieEuire. m6n6cdt mai aproapede oa-

Spitalul este cea mai mare clinicd de neurochirurgiedin Romdnia,in cadrulcdreiase abordeazdo intreagd pato- logie traumaticd,tumorald,

vasculard,craniand,degene-

rativ[ qi spinald. Cam agase contureazd un succint portret al acestui loc, dar ceeace m-a frapat incd de la intrare a fost sigla spitalului, pe care scrie clar:

Nihil sineDeo (,Nimic fbrd

mai importante spitale de urgenlSdin tard, aici ajun- gdndcei carede obicei au $anse rezervatede vindeca-

arc atdtanevoie. Infiinfarea ldcaqurilorde cult in spita- le a fostunuldintrecelemai fericite lucruri care s-au in- tdmplat in folosul oamenilor bolnavi.

incercdndcatdmdduireatru- Timp de pestezeceani,

meni qi de suferinlele lor,

peascdsd fie intregitb intot-

deaunacu ceasufleteascd.

Sfintaliturghie

;iSf6ntulMaslu

inbisericaspitalului

Omul bolnav esteintot- deaunamai gdnditor gi mai rugdtor, cdutdnd aceaapro- piere de Dumnezeude care

in incinta Spitalului Clinic de

Urgen,t5 ,,Bagdasar -

a funclionat un mic paraclis inchinat Sfdntului Alexan- dru. Slujbeleerau sdvdrgite qi atunci, ca qi astdzi,de p5- rintele Eugen Cucu, pe care dacdnu il gdseqtiin bisericd, cu siguranldil gdseqtila cdpS- t6iul vreunui bolnav careare

nevoiedeasisten!5religioasS.

Arseni"

www.lumeacredintei.com

l-l.il,lllA allEt,tl\lTlil

/ ianuarie2019

17

REPORTAJ

In urma lucrdrilor de consoli- daregimodemizareaclinicii,

cinevaa alut fericita idee ca lui, sdvargegteslujba Sfrntu- ,,orice om care ajunge

qi ldcagulDomnului sa altfel qi astfels-aconstruitbi- ?r?t9

sericadin curteaspitalului,o acestloc. dere",

bisericdmaiinclpdtoare,unde Pdrintelene indeamndsi joritatei

srpoatiparticipa la slujbeat6t bolnavii, c0t qi apa4indtorii

l9r,

din toate punctele de ve-

miercurea dupd-amiazd,aju- tat de alli slujitori ai Domnu-

lui Maslu, atdtde ajutdtoare celor suferinzi, mai ales in

ajung la starea pe care oa-

menii o au in fala bolii:

-ba pe

un pat de spital r" r"ttiil-

spunepdrintele. ,,Ma- cel& care uniieazd,

sd suporte operalii compli-

pe Dumnezeu qi, irdturi de membri ai familiei prezenti

chirurgica-

i;"i"

careseschimbd.

iargrri'" decomuni-

mullumim zilnic pentru toa-

te darurile pe careni le face cateil auin rirlnte qi pe

buze

Dumnezeu,pentrucd,,iubim qi suntem iubi{i, suferim gi

putem sdiertdm qi, mai pre- qi cu siguranld qi d-ecei de

susde toate,trdim qi luptam acas6,si roagd pentru reu-

pentru via\d". qita intervenliei

le. in relaliacu cei din-jur,

qi personalulmedical

al spitalului.Bisericaceanoud {q poartdhramurile

1^spitalului

sfinlii

Elena,sfdntul Dimitrie Ino-

ratorul /".Y!,

Inpdrati Constantinqi

l.i SfinliiAr-

lan.gheti Mihoitqi o'oriiil

PirinteleEugennuvineoca-

zionalaici;acestaoficiazdin

fiecareduminicdSfhntaLitur-

ghie,laf91giiq toatesdrbdto-

rileoftodoxedepestean,iar

Se simtepreotul

la cip,itiiul

unuibolnavgrav?

-r

,

Apropierea preotului

- de paiul bohavului ridica

inceput o mullime

de semne de intrebare.

Standdevorbdcupdrin- dintru

teleEugen,amincercatsd

I8

ianuarie2019 / lU14lrA

alRE:llNTlri

www.lumeacredintei.(om

C.re;tiniipracticanfi comu_ nlcdmult mai u$or.sespo_

seimpdrtdqesc gi se voia Domnului cu

careinsd sunt

mai pufin iniliali in viafa cregtind sunt mai rezervaij- mai suspicioqi si de mulie ori chiar speriali.

)/elelc, lasdin

nddejde. Cei

,Atunc.i cdnd e5ti grav

, Dotnav.vlne o vreme cdnd

incepi sd derulezi

viaqan

lis_

qi moar_

din urmd qi camreaseri

ta prioritdtilor. pe secliile

de Terapie intensivd sunt in starede a fi sau a nu mai fi.

Granila dintreviali

te estefoarle frasild.

-mi-a fost

toarte ^ greu. Nici acum nu este u$or. dar nu poti sd pl6ngi cu to1i.Trebuie'sa-i

La inceput

m,fl.

t*'t

q

tss

"

wwwJumea<redintei.com

imbdrbdtezi c6t mai mult. sd.le ridici spiritul. Cei

mai mul{i igi pun o intreba_ re care pare vegnicd: <Dar de ce eu?De ce mie? De ce

a.cum?>. Allii imping

nle gi mai incolo;<Stiu eu oameni care sunt mult mai

rdi decdtmine qi au

au dres

toqi!>. O comparalie subiec- tivi. desigur. Ei vor expli-

calii gi este foarte sreu s[

le dai o explicalie doncre-

td,-sdle spuicu

lucru_

fbcut qi

gi ei sunt slnd-

punctgivir_

gulScareesterealitatea. Nu

sepot face asemenea core- l6ri! Judecdtile noastre ome- negtinu au nimic de-aface cu judecdfile lui Dumne-

zeu. Noi jude cdm

noi de obiectiv, dar suntem

ciltputem

subiectivi. Judecdtile lui Dumnezeu suntinsdtaine'

rintele YulS

.

mi-a povestit pd_

Eugen, iar stareain

inten_

sifi^catsentimentele fafd de suferinld, atunci cdndte afli

fa[d,in fa15cu aceasta. Am

aflatpovegti de viald

murdtoare. pe care am sd

vi

cu_ rdnd, dar de aceastd datd

nu mi-am dorit nici o

pd

cutre_

care md aflam mi-a

Ie dezvdlui cdt mai

cli_

sd expun imaginea unor

oameni.afla1iin suferinld.

multumindu-md cuatmosfe-

ra.surprinsi in

biserica spi_

talului si cu vorbeleprecum

o mdngaiere duhovnlceascd aleacestui minunatperinte.

MarianaBORLOVEANU

Lt;l.iE;\

f REDII\ITE I / ianuarie 2Ot9

cRUcATilSECOrUrutxx

ParinteleFloreaMuresanu -

martiral Aiudului

'

hJici*st*xinLl*ul"]*astem

*ur*"t*r*1 ;i n*m*!*i*tr.:-

r*reci*l"e*ail?ne,*!x!te* pr*priil* trupurieieju- vi$ereci*l* t*rnni{*l*r **n:ilnist*"&s*r"n***a *rcii*r r:*cq"{n*scut!el* p* front{faptrarep*at* fifa:{*}*s,fn?nv*!m*;**i* r*zb*iului],;:xgtin':e*!!, *iciei;':*a* f*stt*!i **i e*r**Liur*piutgr*pll* {*fit{.}'rsal* l*Ein:u{*i f;*rfr!)ury:n*;**.Trists! :'*v*ltdt*rd**p*triv*I

f* nulli dint*.**ic*r:{i-

nx*rns*-i;:seund*n:sul:

pr*; dina"*{iu*r:!.,"in**-

Rir;cirl:.,pr:l;ttc{gr*dte'; p* *!!ii,#i* e*ryi*dit*t*, ?ixit&m?nfi*eer*;i t*t ruxi rni+it.S* afi:.1-r':*?r:

trcc*{i:!?nn*gurat** ;:u f**t fnehipidin n:*tiv*

"p*iit!r*'ifentru e*,,un*it*au?n:p*t:,iv*<r*rdinii> s*eiai*'l{#sunt,.dxsr::as.ri*i

pcp*r*lui"s;*u {* su*t,,ffilsti*i'iil"lr*eiit*?*

p*g*t*ri s*horie*f*rnr*

*1ie***tit*{iin*{i*n;,rle,gim*iai*s*pdr*t*r!aier*di*{*lstr*n:*5*;t!"#*

tr**ui*s,*-iuit&nr"5*,,ej*ra*j*nx"p**&tp*sihglin#ifurent*lSd-ig)*n:*niri:rnae;*r

g:*c*id*spr'***r*

er*{-reJr*pt-f*ptuit*ri,c*naj*gi,pr**

{seris*sax*r*i*}ai,*el*v*r*!*i, *p*r*t*ri*i {ib*rt*tiigi

*e**anL;

ltirx""" *t$te&tstlr*. ""

,,tugar, pentru anufispinzurat"

Un demn soldatal Dom- nului a fost pdrintele Florea

ianuarie2019 / | U1{F;Aljli.Llltl

Mureqanu.Un sufletdelumi- nd carea prinsvalurilecele mai mari aleuneimdri agita- te(Al DoileaRdzboiMondial

i

!rl

giregimul comunist),trditela intensitateaspaliuluitransil_

van. Degi piovenea dintr_

o familie modestdde ldrani

wwwlumeacredintei.com

negtiutori de carte,Dumnezeu a r6nduitpentruacestcurajos

al Sdunumeroasedarurizidi-

toare,purtdndu-i pagii studiu- lui spre cele mai inalte hepte

ale desdvdrqiriiintelectuale. $coala primard a urmat-

o in satul natal, iar qcoala

secundardla Liceul

drei Mureganu" di4 Dej intre anii l9l9 qi 1926.lnlunaiu-

nie a anului 1926 a luat ba- calaureatul la Cluj, urmdnd imediatcursurileAcademiei

An-

www.lumeacredintei.com

TeologiceOrtodoxedin Cluj, unde a oblinut diploma de absolvire cu Magna cum la- ude. A urmat in paralel cu studiile teologice qi Facul- tateade Filosofie qi Litere a Universitdlii din Cluj-Napo- ca.Apoi a mersla Universi- tateadin Strasbourg(Fran!a), ca bursier al Patriarhiei Ro- mdne,pentru a urma studii de soecialitate.

Dupd cdsdtoriacu Euge- nia Adam, care a avut loc pe datade4 iulie l932.la Ocna Sibiului, a fost hirotgnit di- acon qi apoi preot. In anul 1935s-ainscrisla Facultatea de Teologiedin Cerndufi,iar trei ani mai tdrziu a oblinut

Diploma de Licenld cluleza ,,Obligaliunea morald".Apoi, din noiembrie1938qipdndin iulie 1939,a studiatla Uni- versitateadin Berlin ca bur-

sieral Fundaliei,,Humboldt". Aici qi-apregdtit Doctoratul in Teologie intitulat ,,Res- ponsabilitatea morald", dar nu a mai aDUcaIniciodatd sd-l sus{in6,intrucdt cel de Al Doilea Rdzboi Mondial

-

incepea. La 30 august 1940a fost semnat Dictatul de la Vie- na, careaveas[ aducdpentru Romdniapierdereaa aproxi- mativ jumdtate din teritoriul

Transilvaniei in favoareaUn- gariei hodhyste.Acest fapt a adusin Transilvania ocupatd un regim de teroare ;i cruzi- medeneinchipuitpentrunoi.

cei din prezent,dar qi insufici-

ent menlionat de cbtre anale-

le istoriei ,jncd prearecente".

Populaliilevizatecu precdde- re erau romdnii qi evreii. In

acestenoi condilii, pdrintele Florea a fost nevoit s5rim6- nI la Cluj-Napoca,riscdndu-

gi viala. Intr-una dintre mdr-

turisiri,pdrintelespuneacd,.a trdit cdtevasdptdmdni fugar, pentru a nu fi spdnzuraf'. Pdrintele Florea, alb- turi de solia sa Eugenia Mureqanu, a desfrgurat o suslinutdcampanie jumalis- ticd qi editoriald, infr^untdnd riscuri qi adversitili. In anul 1943, cu ocazia implinirii a 300 de ani dela aparilia,,Ca- zaniei lui Varlaam", a editat un volumjubiliar ce aveain prim-plan urmdtorul mesaj:

,,Rom6nii de pe ambelecli- nuri aleCarpaliloralcEtuiesc un singurpopor.cu o singurd gredinld 9i o singurdlimbd". Insd curajulpdrintelui Florea

a dat roadecu adevdratatunci cdnd a salvat de la moarte doi copii evrei urmirifi de

autorit5lile horthyste.

Primadetenlie

Dupd rdzboi, din 1 sep- tembrie 1946 9i pAndpe 30 iunie 1948,a fost protopop al Clujului. In anul 1947 a devenit membru al Frontului

l,Ul,1EA LlltE]LlXTEl / ianuarie2019

cRUCIATil SECOLUtut xx

Plugarilor. Acest fapt avea sd-iaducdo seriede anche-

te din parteacomuniqtilor

o prlmd condamnare, cu o sentin{dde25 de anidemun-

gi

cd silnicd.Aceeaqipedeapsi

a primit 9i sofialui. Pdrintele Florea Mure-

ganua fost dus la Canalin-

tre anii 1952si 1953.undea

-

rdmasimpresionat sufleteqte,

dar

condi{iile trdite acolo.La fie-

carepasintalneainsuponabi-

lul 5.i moartea. gi-a fhcurpro-

mlslunea cd dacdseva mai intoarceacasSva indltaun al-

tarDomnului,in semndelau-

qi

marcat

fizic'de

dd qi mulfumire. DupI un ana fost eliberat,dar forlat sdpd- rdseascdClujul at6i de diae lui.A preluatparohia uacani tdde laSuciu.deSus.judeEul Maramures.intr-un ioc din

zond,denumitBreaza, a

cissa-5iimplineascdpromisi-

unea fbcutdlui Dumnezeu qi a ridicat o micd mdndsti- re cu doudchilii, cu hramul

Sfdnta Treime. Cu aceastd

d,e-

ocazlea plantat trei ciresi, careqi astizi staudreptmdr-

turie. Casaparohialdin care

locuiseinaintefuseseocupatd

decdtreautoritdlilecomunis-

te, aqacAacestschita devenit

totodatdqi locuinla sadepes- te sdptimdnS,loc derugiciu- ne sl snldlu. Nu a renungatsafacdde- mersuripentru a seintoarcela Cluj-Napoca, insd eramereu refuzat.Ultima sacerere.din

22 ianuarie20tg l t_1.:\.1i:.;! {,ttE!,}l}i?.1:l

7 martie 1956,prin caresoli- citapostul al Ii-tea de preor la parohia Cluj I, i-a fost din nou refuzatd, conform Arhi- vei Arhiepiscopiei Ortocoxe Romdnea Vadului, Feleacu- Iui si Cluiului.

Adouadeten1ie

La o sdptimdnd de la ser- bareahramului Sfdnta Trei-

liie*'rr*i

*li'#tr

www.lumeacredintei.com

de Securitate,deqicompor- tamentul sdu fusesemereu ireproqabil,invdluit mereu de lumina smerenieipi milos- teniei. Acest fapt estedove- dit de vechi fotografii, in care pdrintele aparein sffaiesim- ple, de monah,incins la brdu cu o cureaasemeneacdlusS- rilor athoni{i.I-au fost conis- cateqi pusein doi sacicdrtile ,.mistice" qi ,.depropagandd reacfionar6".Anoi a fostumi- lit, pundndu-i-se in spates6-i care,fiind in tot acesttimp bi- ciuit,ca intr-unnoudrumal Golgotei. A avut parte de un pro- cesplin de minciund,in care a fostacuzatde spionajgi de subminareaautoritAtii statu- impiedicdndoperade colectivizarea aericulturii din comuna Sucii de Sus". In urmaacesfuiprocesa pri- mit din nou o pedeapsd de25 de ani de muncb silnicd. Era vremea cdnd malaxorul oo- munistdeconfiscareavietilor seaflala apogeuqi funcfiona inci frrd sincope.

www.lumeacredintei.com

BldndulqicurajosulDom-

nului a fost inchis la Satu Mare, Gherla,Jilava qiAiud, unde a continuat sElucreze in duhul credin{eiin Dumne- zeu.I-a intarit si sprijinitpe cei mai tineri saupe bAtranii sldbiji deja de clinurile gre- le ale temnilei. Iqi impdrlea hrana,haina,pdturasi tot ni- micul pe care-l aveain ace- le condifii cu semeniilui. im- birbdtdndu-i sdreziste,cdva

veni o vreme cdndvor iegila lumina.Seruganecontenitqi

ii invdla qipe a[ii sdseroage, aducAndin celulele pe unde erainchis o raz6,de lumind si nddejdein Hristos. PdrinteleFloreaMureganu nu a mai apucatziuain care sbiasddin temnilb in aceastd lume, ci a plecat direct in lu- meaplind de lumini a Dom- nului. In urma sa a rdmas o

vieteologiemdrturisitoare,ce

a strdbdtutfrrd opreligti negu-

ra unor vremuri ostile qi atee,

rizbindpdndastdziin inimi-

le insetate de adevdr. A murit in temni{aAiudu-

lui, pe datade4 ianuaie 1961,

io frig, foame qi intuneric, lu-

dnd cunundmuceniceascdsi mdrrurisitoarede Hristos.A fost,,inmormdntat", asemenea majoritdlii,politicilor", intr-o groapdcomund din curteain-

chisorii, mai int6i ticsitb sufi- cient cu trupuri umane,pentru caulterior sdfie nivelati qi be-

tonati

nirealui!

Veqnicdsdfie pome-

LaurenliuCOSMOIU

Lt.rl\,1EAClill1)l\TEl

/ ianualie2Ot9

CEASANIVERSAR

Centenarulvdzut

t

prln ochii nogtritineri

1

$.v*amm*ri*gt*;*t*r'i** l*

leav***r.Sp*r;em e*tr*fi aJni"l*s !inee6**t,un*rr*r:i;r-i*nt{*re,t;"*t*t

*u **ecn!*,v*

n*!iunii,*l

v*n{i,ru':de*rcu*ea:i**v**is:r*s:t*f*i,

cj*rrn*gite**r,e**p*c*

spi"tr!?:ercs*r*a

e*m*r*tiz*t,,r-:'"ld€ i-amg,*sit 6:e r*rc**i

l*e*ri*nd*

;"itr**isgi,i'n;in u{tlmuir,*;rd,cr**ir"l{*l{r*di*!* ?nviit*rgii}:_rr"nn*x*r

***st,&r:e*art*ner;er*de*,ef**.*pt,e*

tc{ii

adlreelxmir:,slns*nurs*ei*t*,ii ;i

v* r*vig*r"*spiritr.:g

r.:r"lit;*,tii n*;*str*"lvte*isp*rarxc*t*atsdis*ns:l&il* s*elai*

rdsat*<***perrt*.ini!i*!,emf*st

rn-*rfircit*tci,j*:*i

m*lt* etcn{i*,*;.ne.l*seopcrlt,

c!'liars-*

r.

*ilc*ni*,ei*il*!*eunl*a:d*spiritvlfl*nt*nar*iui

a;ni{i,fcriei{iqi*ptinrigti.**u;*

*venimer:fcJ* *u f*stpii*eef*iine*ni*xt*,ir:e*restur* *pi_

Doudevenimente

reu;ite

Biserica,in toatdacesatd

festivd",a reusit

in ceeace allii au eguat.Un programrotund 5i un mesaj - concretizat in Catedrala Mdntuirii Neamului. in acest proiect am intrezdrit, plin de bucurie,un patriotism adevd- raI, ftrd o falsificare gi dege- nerare de prost gust, un pa-

tnotlsm pe careAlexandr Soljenifin il defineaastfel:

,,Patriotismulestesentimen-

tul de iubire plenar qi stator-

nic fald de lara gi naliunea ta, pe care nu trebuie sd le servegticu slugdrnicie.qi nici sprijinindpreren$iile Ior

nedrepte,ci apreciinddes- chis viciile qi erorile lor',. Cu aceastdocazievoi merse gi mai departe,cltre Nae 16- nescu,pentru careintdietatea spiritualuIui esteproclamatA

prin identificarea

neamului

romdnesccu Ortodoxia". De ce uitdm qi nu mai vrem sb

harababurd

intelegemcda fi patriot qi a-!i l-am

rubr lara-inseamnd. neapdrat, mdndresc. Grafie cadrelor

S,r a crede.:t.hc.reStin.Sdin- deptuteziBisericadin socie-

activitdti ce-nudoaramin_

absolvit gi de care md

didacticegi elevilor, s_are_ alizatunintregcalendarplin

teau de

un trecut pe care ar

trebui sd il respecidm, ci te

copleseauae erno1le,eirrolie datoritesinceriiiinplicdri a

tate, s5 o negi este- sper cA de

tly.

un pdcat trd-

datortalAde "*19.,r"., Romdniasi is-

toria noastrd. Cel de al doilea loc in

caream gdsitun

tenar'aute.ntic este $coala

Centrala,liceu pe care cd

-

spiritcen- ruturorgi a informafieifoar_

te bine'aleasd si prezenta_

tI. Vestiteleculoareprin ale

ianuarie20t9 / l_l.jtt-A

{.'REDI}iTii I

www.lumeacredintei.com

cArorgeamuri igi face incd

simfitA prezenfa celebrul frasin erauanimatenu doar de freamltul elevilor si al elevelor ce purtau

drie ia tradilionald,

articole referitoarela Ma- rea Unire 5i de steaeurice aminteaude o vechel.omd- nie, reinviatd prin neconte- nitul efort memorialistic al institu{iei.Am avut deosebi-

de

oferit incredereaintelectuald

de a vorbi despre

nul Piteqti" iar sprebucuria mea, elevii au fost atenli gi

,,Fenome-

suntsigurci interv-en1iamea

nu a fost inutild.

"u

ci -atr-

Si

In aceeaqi

zi, elevii claselor a IX-a

C qi a XII-a A s-au intdlnit

impreunb cu reprezentan{i

ai Ambasadei Franceze si a

InstitutuluiFrancez.auoma-

giat personalitatea lui Henry

Berthelot ;i a misiunii mi-

litare franceze in Rom6nia, pun6nd accentpe rolul me- dicilorqivoluntarilorCrucii

Rogiidin Franlain reorgani- zareasistemuluisanitardene frontul romdnescdin Marele Rizboi" (Mirela Mateescu).

ta onoaredea participa. ald- turi de bunica mea iloana Crupenschi),la o activitate

desfrqurati in ziua de 29 no-

iembrie,intitulatl

tundd:<Personalitdlile

Uniri persecutate de regi- mul comunist>>,clasa aXI-a D, profesori coordonatori:

Mirela Mateescu, Constan- tin Bejenaru.LauraChira gi

Adrian Grecu.Mullumirile

mele

,,Masd ro-

Marii

,Tesitura sufleteasci

ageneraliilor

Roxana Vener, elevl in

seadreseazdin

speci- clasaa XII-a A, a participat

la aceastdactivitate:

SAfii

elev in clasaa XII-a nu este

cel mai simplu lucru dar cu srguran{d este o amin- tire pldcut5. Motiv pentru

al doamneiprof. Mateescu, cEreiaii d,atorcznu numai invitalia ci chiarparcursul u- niversitar pe careil urmez -

Facultatea de Istorie.Mi s-a

www.lumea(redintei.com

lL\l'

care am dorit, din suflet mai inainte de orice, sd m6 im- plic in activiratile organi- zate de liceul meu, in poa- te.cel mai important an pe care o Romdnie intreasd il sdrbdtoreqte: Centenarullpa-

siunilemelemd conducfoar- temult totuqigipemeleaguri

francezeqi trebuie sd recu- nosc cd, putdnd sdimbin is- toria poporului meu cu lim- ba francezd,,mi s-a p[rut mai mult decat interesant.Am avut ocaziasdascultpoveqti minunate, dar la rAndulmeu sd le expun pe altele. Lu- crdnd,am descoperit. poves- tind, am trdit emoliile unui alt veac.Chiar gi publicul, elevii,dargi invitalii, aufost implicali activ, aspectcare m-a surprins intr-un mod pldcut. Foarte importangi

ln a_cestproces au

profesorii mei care m-au

suslinut pe intreg parcursul

activitililor.

a avea suslineremorald

de ce nu, o recunoa$tere a

fost gi

Simplul fapt de

$i,

.1(

Rt l)l\

il

t/ianuaile2ot9

CEASAI{IVERSAR

muncii qi a eforturilor depu- se,acestaesteun deliciu. Da, incd semai intdmpld sdexis- te elevi care dorescsd lase

o povestein spatelelor, iar

eu md simt norocoasdcEam putut sd iau parte la qearea ei". Ca fost elev in general,

nu doar al $colii Centrale, nu pot decdtsi mi bucurcd sunt

o parte a trdirii sufleteqti gi intelectuale a unei eeneratii

viitoare ce

eveniment

tea qi meqtesugulde imbi- na generalii atdt de diferi- te dar qi atdt de solidare:

generaliabunicii mele (care

are 80 de ani) cu familia prigonitd politic, generalia doamnei Mirela Matees- cu gi a celorlalliprofesori, generaliamea (ndscu{iin

'98) qi, la final, dar nu in ul- timul r6nd, generalia atdt de vie si ambitioasda ce- lor din claselea Xl-a si a

promitE. -a Acest

calita-

avut

in datade 6 Dec6m-

brie, activitdlile au continu-

at cu o manifestare mai am-

pl6 datoratdprezenlei unor oficialitdli din Basarabia,din raionul Baimaclia. Au fost prezenli primarul localitilii

Baimaclia qi trei directori ai unor unitdli de invdtimant din zond. Cu acesteunitdti de invSldmdnt qi cu Pri- mdria Baimaclia, $coala Centrald a incheiat par- teneriate in baza cd.rora

elevii

profesorii au donat cdrli in

valoare de 800€, care au ajuns peste Prut la elevii basarabeni.La manifestare au participat de asemenea cei la Asocialia Tradilii Ostd;e;ti qi Asocialia Plat- forma Unionistd Actiunea

$colii

Centraleqi

2012 cdt qi domnul Claudiu

Ionel Pasire de la Ministerul Romdnilor de Pretutindeni.

Seara s-a incheiat cu

prezer\a sopranei Ozana Barabancea, in amfiteatrul

plin al $colii Centrale, care le-avorbit elevilor depatrio-

.tism, tradilii qi fapilie"

(Mi-

Centrale, deveniti Spitalul I 11,primul spital de campa- nie organizat in Bucureqti,

in caregi-a desftguratacti-

vitateaunul dintre Cercetaqii

bucureqteniGodefroy Simi- onescu"(Mirela Mateescu).

Pentrumine. 5i suntsigurcd

5i pentruelevigiprofesori,a-

rela Mateescu).In tot acest

timp. pentruo scurtAperioa- dd, claseleqi coridoareleau redevenitspitaldecampanie. spital in care qi Regina Ma- ria iqi frcea simlitd prezeftta ca sori de caritate

,,Activitalile decentenar s-au incheiat in data de 20 Decembrieorintr-o activitate

cesteacliuniaufostmult mai mult decdto simplSinqiruire de evenimenteqi date. $i

mult mai mult decdt o falsb obligafie instituliona16.Cred din tot sufletulcdtoateaceste evenimentes-audatoratunei veritabile iubiri a T5rii, cd au izvordtdin datoria profeso- rilor nu doar falb de elevi,

realizatl in colaborare cu

ci

gi fa!6 de istorie, de tre-

Arhivele Nalionale gi la

cutul carene obligd la fap-

care au participat doamnele

te

mari in continuare,trecu-

cercetdtorAlina Pavelescu,

tul

careestecheiainlelegerii

fost absolvent al $colii Centrale, gi Monica Negru cdt gi domnul profesor u- niversitar qi arheolog,Mir- cea Negru. S-a pus accen- tul pe prezenla femeilor

prezentului.In acestcente- nar trdit in $coala Centrald am regdsitunitateape careo cdutam, unitate concretizall prin credinla intr-un viitor pe careil meritim.

in Primul Rdzboi Mondial cdt qi pe impofianla $colii

TomaBUCUROIU

ianuarie2019/ LLri\4EAf RL,tlltl.,i{ ltl

SFANIUTARDEATUTUI

Chichis:unnededuhale

pdrintefuiArsenieBoca

$)*ri:":tel*Ars**i* l}*eafnri*st* qi* {*\ravt'*11'}*c*i*i 9i vi* spriji*i-

l*;'fr:vi*!d

clib e* fr::i*r*j*r*ri.?*sap*{ spxr:**Sd* {i*e*r* d;*t*,;*tunei c&*d pl*e iaejra:r:rp*n{r* * serut*v"l*is{!n{*l*eag*ri*rt*ei*x*, l*el:ri e.i*?r:ehin*r*p*::tr* rn*ar*h!,el*ri*i,1*!cid*-*i !*enl*i 5! pei*rini, e*v* st$ieg*tf*r* t*g*de e.i**uhul p,*rrntelurArseni*"Aej*s*a;lnn

;i

f*miiic",&ni*frnlit*des*;lajut*ruilui"h'i*p*t d*s*rle

ter:*!v:{ed* * r:u!***t".si1*:*vilt*b!ln,:! "e*

r* f* q:ilrurn c*va d!n dc"i!'1u*!*i,cil;*ranee!grij* s* n:*,,trea*a$c&".

** d*ta ac*ast*,d*spre**r* v*! v*rhl e!ci,nu * f*s{v*r** d*spre *;:stf*l cleexp*r!e,-!{* $3e depiir":.,4fies*mciinaint*** l* b*r:u!pri- ct*n g!c*i*g e{*r"*vigt*f\4*teiSehint*iet**spr*f*ptul c* leehictrl9 s* af!** ie*and p!et*t*e**parintci*At"s*t-ri**oca.Darr:ir:p* d*g:ar{**q:nr?-*r*imaginate* tr**xt e**zi*n!*it,e}*e*t!t*r *1.r**i-}t s,*g***xein *eea*t*i!r'rigt?t*biserlc*din {oe*lit*t**{hieiris, ",

p*r!nt*lc?*rin:aicleseop*-

www.lumeacredintei.(om

1

1.1lr'lL,{

(-lli JaL}1}] 1' I I / ianuarie 2019

SFANTUTARDEALUTUI

invi!5tor,preot,ctitor

Pdrintele paroh Gheor- gheLincu, cdci in prima par-

te despreel voi vorbi, a fost mai intdi invd{itor 9i director al gcoliiprimare din Chichiq. Era un om dedicatcooiilor si in special minoritdlii de ro- m6ni indelungpersecutatbdin acestsatcovdsnean.Avea,de asemenea.un ataqamentsin- cer pentru Bisericd gi pentru

credinfaortodoxd,pdstr6ndin

sufletdragosteapentruDom-

nul Iisusllristos. Pentruaces-

tecalitali.darqipenrrucdera un om hotdrdtsi cu spirit or- ganizatoric, Mitropo lituI Ni-

colaeB6lan a deciss5-1hi- rotoniseasclpreot paroh al bisericii din Chichiq.Ince- pdnd de atunci,a pdstorit-o weme de24 de ani(intre anii 1923 si 1947). Bisericufaveche