Sunteți pe pagina 1din 21

Login

Creează cont

Descoperă.ro
Descoperă Travel
Maratoanele Descoperă
DEXcoperă
Foto
Concursuri

Descoperă.ro
caută ...
Abonează-te la newsletter

Prima pagină
D:News
Stiinta
Cultura
Natura
Lumea digitala
Istorie
Descopera in Romania

FB Twitter RSS Newsletter


Prima pagină › Stiinta
vezi toate articolele din Stiinta › Stiinta

Este liberul arbitru doar o iluzie?


Neuroştiinţele oferă răspunsul
Tweet

Trimite pe email
Marius Comper | 03.14.2012 | ● Vizualizări: 1163993 Comentarii
Este liberul arbitru doar o iluzie? Neuroştiinţele oferă răspunsul     + zoom
Galerie foto (6)

Are omul libertatea de a alege? Această întrebare a fost îndelung dezbătută de-a lungul
istoriei, liberul arbitru fiind considerat de mulţi trăsătura definitorie a omului. Dacă în
trecut această întrebare a căzut în sarcina filozofilor şi a teologilor, progresul ştiinţific al
studierii creierului a permis specialiştilor în neuroştiinţe să se apropie în ultimele
decenii de găsirea unui răspuns. Dovezile acumulate de oamenii de ştiinţă par să încline
balanţa din ce în ce mai mult spre o singură concluzie: liberul arbitru, capacitatea
omului de a alege liber, este doar o iluzie.

Experimentul lui Benjamin Libet


De-a lungul secolelor, numeroşi filozofi şi oameni de ştiinţă au susţinut că liberul arbitru
este doar o iluzie. Benjamin Libet, cercetător în cadrul departamentului de fiziologie al
Universităţii din California - San Francisco, a fost printre primii oameni care au testat
această ipoteză.

În experimentele desfăşurate de Libet la finalul anilor ‘70 şi începutul anilor ‘80,


voluntarii erau aşezaţi având în faţa lor un buton şi un ceas. Ei puteau decide oricând să
apese pe buton, însă Libet le ceruse să să se uite cât era ceasul în momentul în care
luau decizia de a apăsa pe buton. Voluntarilor le fuseseră ataşaţi pe scalp mai mulţi
electrozi, astfel că Libet putea observa pe electroencefalogramă activitatea neuronală
din cortexul lor.

Momentul fiecărei apăsări de buton era înregistrat automat. Comparând timpul apăsării
butonului cu cel în care voluntarii decideau să apese butonul, cercetătorii au descoperit
că diferenţa dintre decizia conştientă a apăsării pe buton şi evenimentul în sine era de
aproximativ 200 de milisecunde. Analizând rezultatul electroencefalogramei, Libet a
avut surpriza să descopere că zona din creier asociată cu iniţierea mişcării devenea
activă cu 500 de milisecunde înainte de apăsarea butonului. Astfel, creierul devenea
activ cu 300 de milisecunde înainte de momentul în care voluntarii luau decizia
conştientă de a apăsa butonul.

Experimentul a fost interpretat de multă lume ca fiind prima demonstraţie a faptului că


liberul arbitru este doar o iluzie, deciziile fiind luate de creier, nu de sinele conştient al
persoanei.

Numeroşi alţi cercetători au repetat experimentul lui Libet, observând chiar perioade
mai mari între debutul activităţii cerebrale şi momentul deciziei conştiente. Astfel, un
studiu efectuat în 2008 de cercetători de la Institutul Max Planck din Leipzig a arătat că
deciziile pot fi detectate chiar cu 7 secunde înainte de momentul în care o persoană
devine conştientă de ele.
În experimentul dirijat de profesorul John-Dylan Haynes, voluntarilor li se ceruse să
apese pe un buton cu mâna stângă sau cu cea dreaptă, la alegerea lor, fiindu-le solicitat
totodată să ţină minte în ce moment au luat decizia. Cercetătorii au descoperit că pot
prezice ce mână vor folosi voluntarii cu 7 secunde înainte ca aceştia să ajungă la o
decizie conştientă, doar prin studierea activităţii lor cerebrale. „Studiul nostru arată că
deciziile sunt pregătite în subconştient mai devreme decât se credea până acum. În
momentul în care intervine conştiinţa, cea mai mare parte a muncii decizionale a fost
deja efectuată”, a comentat profesorul Haynes rezultatele studiului.

Marcus Du Sautoy, profesor de matematică la Universitatea Oxford, a repetat acest


experiment la Centrul de Neuroştiinţe din Berlin, în cadrul unui documentar pentru
BBC:

Neuroscience and Free Will

Avem libertatea conştientă de a respinge deciziile


inconştientului
Chiar dacă experimentele lui Libet par să indice faptul că liberul arbitru este doar o
iluzie, tot el a efectuat alte cercetări ce par să indice că avem puterea conştientă de a
opri deciziile luate de creier.

Astfel, el i-a instruit pe voluntari să-şi propună să îndoaie un deget la un moment ales
de ei, dar imediat după ce devin conştienţi de dorinţa de a îndoi degetul, să se oprească
din acţiune. Studiind creierul participanţilor la studiu, Libet a descoperit că activitatea
cerebrală ce se poate observa în mod normal înaintea îndoirii degetului încetează
îndată ce voluntarii au luat decizia de a se opri. Libet a concluzionat că participanţii
putea folosi alegerile conştiente pentru a opri deciziile inconştiente ale creierului.

Aşadar, chiar dacă liberul arbitru („free will”) e o iluzie, oamenii beneficiează de „free
won’t” – adică au capacitatea de a acţiona conştient pentru a împiedica acţiunea ce
urmează unei decizii luate de creier.

Concluzia lui Benjamin Libet este susţinută de un specialist din alt domeniu: psihologul
Daniel Kahneman, care susţine că majoritatea deciziilor oamenilor sunt generate de
ceea ce el numeşte sistemul 1 (partea inconştientă a creierului), asupra cărora sistemul
2 (conştiinţa) poate aplica o decizie de veto.

Suntem doar nişte maşinării?

Mark Halett, un specialist în neuroştiinţe din cadrul National Institutes of Health


(principala agenţie de cercetare din cadrul Ministerului Sănătăţii din SUA), afirmă că
majoritatea oamenilor găsesc dificil de acceptat faptul că liberul arbitru nu există din
cauza unei erori conceptuale: aceea că sinele este diferit de creier. „Este ca şi cum am
crede că mintea este separată de corp, dar mă gândesc că nu mai crede nimeni aşa
ceva. Absenţa liberului arbitru nu înseamnă că suntem maşinării. Activitatea creierului
este substanţa fiziologică în cadrul căreia funcţionează personalitatea noastră. Absenţa
liberului arbitru înseamnă doar că sinele conştient este la curent cu doar o parte din
deciziile creierului nostru”.

Un experiment efectuat de Patrick Haggard, unul dintre cei mai importanţi specialişti în
neuroştiinţe din Marea Britanie, pare să arate că suntem, de fapt, maşinării.

Pentru a demonstra acest lucru, profesorul Haggard l-a invitat pe un jurnalist de la


ziarul The Telegraph să asiste la un experiment inedit, ce demonstrează efectele tehnicii
denumite „stimulare magnetică transcraniană”. Prin folosirea unei bobine magnetice,
creierul uman poate fi stimulat, tehnica permiţând controlarea corpului.

Una dintre asistentele de cercetare, Christina Fuentes, a apropiat o bobină de capul


profesoruluii Haggard şi a activat-o apăsând un buton. Degetul arătător al profesorului
s-a mişcat imediat. „Această mişcare nu este rezultatul vreunei acţiuni din partea mea.
Eu nu fac nimic, Christina mă controlează. Eu sunt doar o maşinărie, iar ea o
manevrează”.

Intervalul de timp dintre acţiunea bobinei şi mişcarea degetului este de 20 de


milisecunde. Explicaţia profesorului Haggard este că diferenţa reprezintă durata
parcurgerii distanţei de la creier la deget de către semnalul electric. „Pentru a controla
un muşchi facial, durata este mai scurtă, iar pentru a controla un muşchi al piciorului
durata creşte”, explică profesorul.

După ce demonstraţia s-a încheiat, profesorul i-a explicat jurnalistului că „nu există
liber arbitru, aşa cum este el definit în sens spiritual. Ceea ce se observă este rezultatul
acţiunii unei maşinării. Creierul urmează legile fizicii, care se manifestă sub forma unor
evenimente electrice şi chimice. În cazul unor circumstanţe identice, nu putem acţiona
altfel. Nu există un «eu» care să poată spună «eu vreau să fac altfel»”.

Profesorul Haggard afirmă că, dacă vrem să definim liberul arbitru drept capacitatea de
a schimba cursul universului şi de a ignora legile sale cauzale, atunci acesta nu există.
Cercetătorul afirmă că ceea ce noi considerăm a fi „libertatea de alegere” este de fapt
produsul complexităţii fiinţei umane. Astfel, oamenii pot transforma o serie de date de
intrare într-un număr foarte mare de rezultate. „Cred că termenul de «liber arbitru» se
referă la această complexitate”, concluzionează Haggard.

Liberul arbitru şi legea


Noile descoperiri făcute de specialiştii în neuroştiinţe pot afecta modul în care sistemul
legal defineşte responsabilitatea. Profesorul Haggard detaliază: „astăzi înţelegem care
zone ale creierului sunt responsabile de comportamentul impulsiv şi care zone conduc
la inhibarea acestui comportament. Ce se întâmplă atunci când o persoană comite o
crimă şi se descoperă apoi că există o leziune în acea zonă? Este acea persoană
răspunzătoare pentru acţiunile sale? Oare daunele provocate maşinăriei cerebrale sunt
suficiente pentru a ne scuti de responsabilitatea acţiunilor noastre? Nu ştiu”.

O fundaţie din SUA a lansat The Research Network on Law and Neuroscience, un amplu
efort interdisciplinar în care psihologi, psihiatri şi specialişti în neuroştiinţe
cercetează modul în care noile descoperiri ale ştiinţelor ce studiază creierul pot fi
aplicate în justiţie.

Kent Kiehl, profesor la Universitatea din New Mexico şi totodată unul dintre cei mai
importanţi cercetători ai psihopatiei, crede că în viitor imagistica cerebrală va juca un
rol important în justiţie, similar cu cel al probelor ADN azi. „Neuroştiinţele şi imagistica
cerebrală vor transforma întreaga filozofie a pedepselor, vor schimba modul în care
decidem pe cine şi cum pedepsim”, afirmă Kiehl.

Aceeaşi problemă este dezbătută şi în Marea Britanie. În luna decembrie a anului


trecut, Royal Society (una dintre cele mai importante academii ştiinţifice britanice,
fondată în 1660) a dat publicităţii un raport pe tema aplicării neuroştiinţelor în
instanţe. Un caz citat în acest raport, relatat în 2002 în revista New Scientist, arată
limitele conceptului de liber arbitru.

Un bărbat american de aproape 50 de ani a început să dezvolte o atracţie sexuală


neobişnuită, începând totodată să colecţioneze pornografie infantilă. În cele din urmă,
bărbatul a fost gonit din casa familială după ce a început să-i facă avansuri fiicei sale
vitrege. Diagnosticat ca pedofil şi condamnat pentru molestarea unui copil, bărbatul a
fost obligat să urmeze un program de reabilitare pentru dependenţe sexuale. În ciuda
eforturilor, bărbatul nu s-a putut abţine de la a solicita favoruri sexuale personalului
clinicii şi altor pacienţi, astfel că a fost externat forţat din clinică, în cele din urmă.
Cu o seară înainte să fie trimis la închisoare, bărbatul s-a prezentat la spital cu
probleme de echilibru şi cu o durere de cap cumplită. Examinarea neurologică, ce a
inclus rezonanţa magnetică, a relevat o tumoare canceroasă în dreptul cortexului
orbitofrontal. Această regiune a creierului joacă un rol important în reglementarea
comportamentului social, lezionarea sa putând duce la reducerea capacităţii de
controlare a impulsurilor şi la dezvoltarea unui temperament antisocial.

După ce chirurgii au eliminat tumoarea, pacientul şi-a recăpătat echilibrul şi a reuşit să


termine programul de reabilitare impus de judecător. Bărbatul a fost declarat vindecat
după şapte luni, nemaifiind considerat un pericol pentru fiica sa vitregă, astfel că s-a
putut întoarce acasă.

După aproximativ un an, bărbatul a început din nou să colecţioneze pornografie


infantilă, raportând în acelaşi timp dureri de cap persistente. Analiza creierului cu
ajutorul aparatului de rezonanţă magnetică a relevat o recidivă a tumorii cerebrale.
După ce pacientul a fost operat din nou, tendinţele pedofile au dispărut la rândul lor.

Un alt exemplu ce arată limitele conceptului de liber arbitru este oferit de


medicamentele ce tratează maladia Parkinson. Aceste medicamente, din categoria
„agoniştilor dopaminei”, accentuează apetitul pacienţilor pentru sex, mâncare, jocuri de
noroc şi alcool. În întreaga lume (SUA, Scoţia, Franţa, Canada, Australia) s-au întâlnit
cazuri în care pacienţii au devenit dependenţi de jocuri de noroc, pornografie şi întâlniri
sexuale periculoase, existând numeroase procese pe rol împotriva companiilor
farmaceutice.

Nu avem de ales: trebuie să credem că liberul arbitru există


Mulţi specialişti consideră că iluzia liberului arbitru este necesară pentru o bună
funcţionare a societăţii. Acest lucru este sugerat de un studiu efectuat de Kathleen
Vohs şi Jonathan Schooler, psihologi la Universitatea Minnesota şi respectiv la
Universitatea British Columbia. Voluntarii ce au participat la studiu au fost împărţiţi în
două grupuri. Jumătate dintre ei au citit un pasaj din cartea „The Astonishing
Hypothesis” a lui Francis Crick, în care laureatul Premiului Nobel scria că „deşi pare că
liberul arbitru există, de fapt toate alegerile noastre sunt predeterminate şi nu putem
schimba acest lucru”, iar ceilalţi au citit un fragment din aceeaşi carte în care nu era
vorba depre liberul arbitru. După lectură, toţi voluntarii au fost rugaţi să rezolve câteva
probleme de matematică pe computer, profesorii explicându-le că programul prezenta o
defecţiune care putea afişa răspunsul corect şi rugându-i să nu abuzeze de acest defect
al programului.

Cercetătorii au descoperit că persoanele din primul grup, care citiseră textul referitor la
absenţa liberului arbitru, au trişat în proporţie semnificativ mai mare decât cei din al
doilea grup. Rezultatele obţinute în cadrul unui alt experiment, în care participanţii
puteau obţine bani trişând, au fost similare: voluntarii care citiseră în prealabil o
afirmaţie care nega existenţa liberului arbitru trişau mult mai mult decât cei care
citiseră o afirmaţie care afirma existenţa acestuia.

Alt experiment, coordonat de profesorul Roy Baumeister şi publicat în jurnalul


„Personality and Social Psychology Bulletin”, a obţinut rezultate similare. Cercetătorii
au descoperit că persoanele care citeau afirmaţia „la fel ca orice altceva în univers,
toate acţiunile umane sunt rezultatele evenimentelor precedente” se comportau mai
agresiv şi mai egoist decât cele care citeau afirmaţii care subliniau existenţa liberului
arbitru, precum „demonstrez existenţa liberului arbitru în fiecare zi când iau decizii”.

Un studiu efectuat de mai mulţi psihologi americani a arătat că variabila care permite
cea mai corectă estimare a performanţei la serviciu este credinţa în liberul arbitru.
Cercetătorii au evaluat diverse trăsături ale subiecţilor, incluzând cât de mulţumiţi erau
de propria viaţă, câtă energie simţeau că au sau cât de importantă considerau munca,
însă niciun alt factor nu prezicea la fel de bine performanţa la serviciu precum credinţa
în liberul arbitru. „Credinţa în liberul arbitru conduce oamenii spre un comportament
mai degrabă moral. În societăţile în care indivizii cred în liberul arbitru se observă o mai
mare aderenţă la coduri de comportament ce stimulează o viaţă sănătoasă, bogată şi
fericită, astfel că această credinţă este una adaptivă”, a explicat Dr. Kathleen Vohs, unul
dintre autorii studiului.

Unii specialişti susţin, însă, că nu este nevoie să menţinem iluzia liberului arbitru.
„Atunci când înţelegem cauzele care se află în spatele gândurilor şi sentimentelor
noastre putem, în mod paradoxal, să obţinem un control mai mare asupra vieţii noastre.
Una e să ne certăm cu soţia din cauză că suntem într-o dispoziţie proastă, alta e să
înţelegem că dispoziţia a fost provocată de glicemia scăzută. Atunci când înţelegem
acest lucru admitem, desigur, că suntem doar o marionetă biochimică, dar putem
prelua controlul măcar asupra uneia din sforile prin care se manevrează marioneta: o
simplă gustare ar putea fi secretul bunei dispoziţii. Aşadar, înţelegerea cauzelor
sentimentelor şi gândurilor noastre conştiente ne permite să ne croim o cărare mai
înţeleaptă prin viaţă”, argumentează Sam Harris în cartea sa „Free Will”.

Michael Gazzaniga, unul dintre cei mai importanţi specialişti în neuroştiinţe din SUA,
susţine acelaşi lucru: trebuie să abandonăm iluzia liberului arbitru. „Pământul nu este
plat. Înainte ca acest adevăr să fie recunoscut, lumea obişnuia să se întrebe «ce se
întâmplă când ajungi la capătul Pământului - oare cazi?». Odată recunoscut adevărul,
noua perspectivă a permis oamenilor să înţeleagă că întrebările vechi erau stupide.
Cred că vom depăşi această etapă şi vom abandona noţiunea de liber arbitru,
acceptând că suntem o maşinărie deosebită, dotată cu un simţ moral ce îşi are originile
în faptul că trăim în grupuri sociale. Această perspectivă ne va permite să ne punem noi
întrebări”, argumentează Gazzaniga.

Un lucru este cert: noile date oferite de neuroştiinţe asupra ideii de liber arbitru vor
conduce cât de curând la modificarea sistemelor de drept şi a societăţilor în care trăim.
Vor fi societăţile viitorului caracterizate de empatie în mai mare măsură, ca urmare a
noilor perspective asupra înţelegerii funcţionării creierului? Este doar alegerea noastră.

Tag-uri: liberul arbitru | neurostiinta | neurostiinte | Michael Gazzaniga | Benjamin


Libet | iluzie | creier | stiinta
Like Share 6.9K

Trimite pe email
Tweet

Citeşte şi

Din secretele creierului uman - cele două mecanisme care ne controlează viaţa

Oracolul din Delfi, cel mai important templu al Greciei antice, îi întâmpina pe toţi
cei ce căutau înţelepciune cu un mesaj scurt scris pe frontispiciu: „gnōthi
seauton”, care se traduce prin sfatul „cunoaşte-te pe tine însuţi!”. Astăzi, la
aproape 3.000 de ani după scrierea acestui mesaj, continuăm să cercetăm
funcţionarea unuia dintre cele mai misterioase obiecte de studiu întâlnite: mintea
umană. Datorită studiilor efectuate în ultimele decenii, ce elucidează multe…

› citeşte mai mult


Putem înlocui închisorile cu pastile?

Ne-am obişnuit să considerăm că Educaţia şi Legea sunt pilonii pe care sprijină


politica anti-infracţională a unui stat. Suntem învăţaţi, la şcoală şi în familie, ce e
bine şi ce e rău, din Codul Penal aflăm ce este permis şi ce nu, iar oamenii legii se
ocupă de pedepsirea infracţiunilor. Sună simplu, dar asta doar pentru că e
prezentată, într-o formă simplificată la extrem, o problemă altminteri extrem de
complicată. În realitate, lupta împotriva infracţiunilor…

› citeşte mai mult


Ce-ar fi dacă n-am muri?

Este posibil ca omul – fiecare om – să trăiască veşnic? Unii cred că da, şi chiar o
doresc; alţii se tem că ar fi posibil; unii speră că nu, iar alţii sunt convinşi că nu se
poate. Adevărul este că o trecere a omului de la starea de făptură muritoare la cea
de fiinţă nemuritoare ar fi cea mai profundă, cea mai drastică schimbare petrecută
vreodată în istoria speciei umane. De la dreptul de moştenire şi până la sistemul
de pensii şi de asigurări de viaţă, întreg…

› citeşte mai mult


Bizarul accident al lui Phineas Gage
Pe 13 septembrie s-au împlinit 163 de ani de la un eveniment curios, ce avea să
rămână în analele medicinei drept prima dovadă a modului în care părţile
creierului influenţează personalitatea umană. Ghinionul lui Phineas Gage,
protagonistul acestei întâmplări, a rămas cunoscut peste ani, cazul său fiind unul
de referinţă în neurologie, psihologie şi în toate celelalte discipline ce studiază
creierul uman.

› citeşte mai mult


De ce sunt unii oameni mai deştepţi decât alţii?

Inteligenţa… o misterioasă însuşire despre ale cărei caracteristici s-au scris sute
de mii de pagini. De ce anume depinde ea? Ţine de ereditate? Ţine de factorii de
mediu, de condiţiile în care creşte o anumită persoană? Există mâncăruri care îţi
măresc coeficientul de inteligenţă? Sau exerciţii fizice? Ori, poate, anumite
exerciţii spirituale? Poţi deveni mai deştept jucând jocuri pe calculator, citind,
dezlegând cuvinte încrucişate ori careuri de sudoku? Există grupuri…

› citeşte mai mult


Tehnologia ne schimbă radical memoria
De la începutul civilizaţiei umane, capacitatea de a memora a fost recunoscută de
minţile luminate drept una dintre trăsăturile cheie ce definesc omul. În mitologia
greacă, memoria era personificată de zeiţa Mnemosina, mama celor nouă muze ce
stau la originea cunoaşterii manifestate prin arte. Astfel, gânditorii greci
recunoşteau rolul esenţial pe care memoria îl juca în definirea umanităţii.

› citeşte mai mult


Creierul ne joacă feste

Aristotel credea despre creierul uman că serveşte doar scopului de a răcori


sângele, fiind un organ secundar inimii. Începând cu celebrul medic roman Galen,
creierul a căpătat recunoaşterea pe care o merită pentru rolul său esenţial în
funcţionarea omului, ca lăcaş al minţii şi al identităţii individului. Cel mai misterios
organ al omului a fost descris acum câteva decenii de către un profesor emerit de
la Universitatea Carnegie Mellon, Emerson Pugh, printr-un aforism celebru:…

› citeşte mai mult


Casca prin care Îl vedem pe Dumnezeu
Vreme de mii de ani am meditat, am postit şi am organizat ritualuri. Ne-am rugat
şi am făcut incantaţii pentru a realiza contactul cu planul divin. Dar dacă singurul
lucru necesar pentru a-l vedea pe Dumnezeu constă doar într-un magnet
poziţionat pe una dintre emisferele creierului?

› citeşte mai mult

Comentează
Nume: nume*
Adresa de e-mail: email*
mesaj*

Mesaj :
Introdu codul din imagine în câmpul de mai jos:

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate
comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură,
precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o
adresă de mail validă. Vă mulţumim!
Comentează
Comentarii (93)

1. L.G. 25 august 2015

Cautam colaboratori pentru publicare anunturi. 100-285 de euro lunar! Acest


proiect vizeaza piata americana a cartilor electronice. Nu este necesara
experienta. Se lucreaza comod, de acasa. Cerinte: - necesar calculator- conexiune
internet- rabdare - cunostinte minime PC- seriozitate- perseverenta- atentie la
detalii. Instruire gratuita oferita sub forma lectiilor prin email.
Dupa instruirea in 12 lectii puteti incepe, daca doriti, sa lucrati. Program part-time
sau fulltime. Pentru informatii trimiteti textul ,,INFO” la adresa de email:
job.books@yahoo.com
Oferim si solicitam seriozitate!

2. Silviu CHiric 20 noiembrie 2013

Buna seara,
stie cineva daca neurostiinta, in exemplul din articol cazul lui John-Dylan Haynes
sau cel repetat de Marcus Du Sautoy, are capacitatea de a interpreta energia din
studierea activităţii cerebrale si transpune in informatie? Aceasta ca sa arate, asa
cum sustin specialistii, ca stiu ce decizie vor lua cei din experimente cu 7 sau 10
sec inainte?

daca aveti studii concrete, web-linkuri, va rog sa le sharuiti.

Multumesc si numai bine,


Silviu

3. dfd 7 octombrie 2013

Reincarca-ti GRATUIT cartela in fiecare Luna !! A aparut de curand un nou mod de


a c.a.s.t.i.g.a b.a.n.i foarte simplu, accepti sa primesti mesaje pe telefon cu tot
felul de oferte de la magazine, si in schimb primesti bani, pentru fiecare mesaj
primit, care poti sa ii folosesti la reincarcarea cartelei, sau sa ii transferi pe card .
Cu banii castigati poti sa iti reincarci cartela sau sa ii scoti pe card cand ai mai
multi. Nu o sa regreti !

Pentru inscriere acceseaza: (copiaza adresa de mai jos in browser-ul tau )


http://goo.gl/LccEAc

4. valahu' 6 octombrie 2013

Putini realizeaza adevarata semnificatie a experimentelor lui Benjamin Libet. O


explicatie uluitoare si cu totul iesita din comun dar cu mare potential de adevar
am gasit pe blogul asta: http://claudecs.wordpress.com/2013/02/25/on-
free-will/

5. Marcu 10 septembrie 2013

Are omul libertatea de a alege? Oameni ce știință contemporani spun că liberul


arbitru este doar o iluzie...
Cea descoperă oamenii de știință spunea străbunică mea, este drept într-un al
limbaj; "mamă, fiecare om are soarta lui, ori cât am crede că facem ce vtrem ne
înselam"

6. Ilie Aurel 12 iulie 2013

In realitate , omul are libertate la liber albitru , insa in acest experiment a fost
suspendat liberul albitru astfel : in momentul in care le-a zis la oameni sa apese
un buton cand vor ei , practic omul a inteles ca va fi recompensat creierul cu
fericire dupa ce termina de apasat acel buton , de fiecare data creierul astepta
putin si apoi nu mai rezista tentatiei si dadea semnal sa apese acel buton . Intr-un
experiment corect trebuie sa se ia in calcul acest lucru . Cel mai bine trebuie sa se
faca astfel , i se spune omului ca daca doreste poate apasa acel buton cand
doreste el si sa i se spuna ca nu il intereseaza daca apasa sau nu acel buton , si sa
ii mai spuna ca nu va primi nici o recompensa daca apasa sau nu acel buton .
Atunci creierul va intelege ca nu a primit un program pe care sa il respecte si va
actiona folosind liberul albitru . Daca omul vrea sa faca miscare si are nevoie , va
apasa acel buton , altfel sansele de a-l apasa sunt foarte mici , de exemplu
creierul verifica ce se intampla daca apasa butonul cand e curios , sau altceva .
Sunt sigur ca rezultatele vor fi spectaculoase , va diferi total de celelalte in cazul
in care omul va intelege ca nu e interesat nimeni daca apasa sau nu acel buton .
7. Dan 28 februarie 2013

Liberul arbitru este in realitate aplicabil doar la discernerea dintre bine si


rau.Viata iti este dinainte trasata si chiar daca la un moment dat ai gandit ca ai
facut o alegere prin care ai crezut ca ti s-a schimbat viata,in bine in cele mai multe
cazuri, asta e doar o Iluzie.In fapt asa trebuia sa se intample.In scurtul nostru
drum prin viata,care nu este altceva dacat o insiruire de evenimente
interconectate, (dar numai trecand printr-o mare suferinta vei ajunge sa intelegi
asta) ,trebuie sa iti purifici sufletul.Sfatul meu e INVATA SA FII ATENT LA ORICE E
IN JURUL TAU SI SA FACI BINE ATAT CAT POTI.

8. dff 31 ianuarie 2013

HostName: Testing xGamer R.P.G


Address: 94.60.40.39:7777
Players: 4 / 199
Ping: 20
Mode: XGamers R.P.G v0.1
Map: San Andreas

9. someone 13 ianuarie 2013

Sa presupunem, prin absurd, ca exista o entitate atotstiutoare, atotcunoscatoare.


Prin comparatie, noi nu suntem decat niste masinarii care luam decizii intr-un
interval.
Putem lua milioane de decizii, se pot face infinit de multe combinatii in capsorul
nostru, asa cum doar 7 culori se pot combina pentru a forma triliarde de
combinatii. Dar suntem limitati. Oricum, suntem condamnati ca prin actiunile
noastre sa stimulam o continua dorinta de cunoastere. Suntem condamnati sa
respectam niste legi nescrise, sa vrem mai mult fara ca vreodata sa ajungem la
final. Sa mergem pur si simplu in cerc.
Si sunt sigura ca cineva, acolo sus, ca sa ma exprim printr-un cliseu, se amuza
uitandu-se la noi.

10. Alex 20 decembrie 2012

Liberul arbitru este un concept creat de noi, este o explicatie a unor fenomene
care inca nu le intelegem. Lucrul care nu e nou; multe constante acceptate ca
atare au fost si vor fi demolate la un moment dat (pamantul nu e plat, nu?).
"Viteza de calcul" a informatiei nu difera de la subconstient la constient. Daca
acceptam ca omul este un animal, si nu ne ridicam la nivelul de, stiu eu, copiii
divinitatii, atunci putem intelege faptul ca partea constienta a sineului este o
simpla adaptare a noastra la mediul social in care traim. Este "interfata" noastra
cu lumea. Iar in situatia asta, faptul ca decizia este luata de creier inainte de a fi
pasata "interfetei" (constientului) nu este nimic extraordinar sau neasteptat. Daca
initierea unei actiuni (decizia) este luata de creier in mod inconstient, ea este
pasata constientului tocmai pentru a fi analizata din punct de vedere al interfetei
noastre cu societatea. Constientul trece decizia printr-o serie de "filtre" -
experiente proprii, experiente invatate sau diverse conditionari - momentul in care
noi luam constient decizia este momentul in care actiunea initiata de creier este
acceptata de constient. De exemplu, in momentul in care primesti o palma de la
iubita, creierul initializeaza o serie de actiuni determinate de actul violent, cu
scopul de se apara. Aceasta actiune initializata de creier este insa anulata de
constient, prin propria decizie (si ea formata printr-un cumul de informatii
externe): stii ca nu este cazul sa te aperi de iubita ta. Dupa cum spune si articolul,
sinele constient are drept de veto asupra actiunilor declansate inconstient.

1 2 3 ... 8 9 10 › ››
x
ULTIMA ORĂ
La prima vedere, e o femeie obişnuită, însă cheltuie 1 miliard de dolari pe an. Ce se
ascunde în spatele persoanei discrete
DESCOPERA.ro
300.567 aprecieri

Îmi place Pagina Distribuie

Fii primul dintre prietenii tăi căruia îi place asta

Abonează-te la Newsletter

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a afla primul cele mai interesante subiecte.

adresa de e-mail Abonare

Comedia #Selfie69, în avanpremieră miercuri şi sâmbătă, la Grand Cinema & More

› citeşte mai mult


Explozia rachetei Falcon 9 a afectat industria spaţială. Majoritatea companiilor şi-au
amânat proiectele viitoare

Aparenta explozie a rachetei Falcon 9 a companiei Space X, din timpul testelor de


igniţie de la sol, va afecta comercianţii şi clienţii guvernamentali, aceştia
considerând un pericol achiziţii de la operatorul de sateliţi.
› citeşte mai mult
Matrix este REAL. Ce se întâmplă imediat după ce loveşti o oglindă cu un ciocan -
VIDEO

Doi prezentatori americani au aflat acest lucru după ce au realizat o filmare cu


încetinitorul.

› citeşte mai mult


Adevărul din spatele centurii de castitate, acel ''bikini blindat'' care proteja femeile -
FOTO

Este posibil ca legendele care fac referire la aceste obiecte să fie doar simple
fantezii sexuale.

› citeşte mai mult


Relaţiile sexuale, marea stâncă de care s-au lovit creştinii. Ce nu a spus Iisus şi ce a
făcut Biserica

Atitudinea noastră faţă de sex îşi are originile în culturile greacă şi iudaică.

› citeşte mai mult


Detaliile OBSCENE ascunse de Michelangelo în pictura Capelei Sixtine pentru a înfrunta
Biserica Catolică
Detaliile demonstrează pasiunea artistului pentru corpul uman.

› citeşte mai mult


5 mituri demontate despre Vlad Ţepeş. Cum a ajuns voievodul să fie asociat cu
personajul Dracula

Asocierea dintre două personaje a fost făcută pentru prima dată, din punct vedere
ştiinţific, de-abia în anul 1958.

› citeşte mai mult


Motivul RUŞINOS pentru care unii bărbaţii se simt anxioşi în compania anumitor femei

S-a dovedit, încă o dată, cât de diferiţi sunt bărbaţii faţă de femei.

› citeşte mai mult


Iată cum călătoresc pasagerii din Japonia cu metroul. De vină sunt ''ambalatori de
sardine''- Galerie Foto

Sistemul de transport japonez este cunoscut în lume pentru punctualitatea şi


superioritatea serviciilor pe care le oferă.
› citeşte mai mult
Un brevet de invenţie înregistrat de Nikola Tesla şi descoperit recent demonstrează
faptul că marele inginer era cu mult înaintea epocii în care trăia - FOTO

Dispozitivele pe care cercetătorul şi le imagina la sfârşitul secolului al XIX-lea sunt


asemănătoare cu unele pe care noi le folosim astăzi.

› citeşte mai mult


Un tată şi-a fotografiat fiica de cinci ani în ipostazele diferiţilor pictori clasici - Galerie
Foto

Tot mai mulţi părinţi realizează şedinţe foto ale copiilor lor fie în ipostaze jenante
sau în decursul mai multor ani, surprinzând transformarea de la copil la adult. Un
fotograf din Melbourne a creat o impresionantă galerie foto a fetiţei sale.

› citeşte mai mult


Cum trăiau romanii înainte de marea erupţie a vulcanului Vezuviu

În anul 79 d.Hr o erupţie catastrofală a vulcanului Vezuviu a distrus oraşele


Pompeii şi Herculaneum. Pompeii a fost astupat de cinci metri de rămăşiţe
vulcanice, în timp ce Herculaneum a fost îngropat de 20 de metri de cenuşă
vulcanică care s-a transformat în rocă tufa.

› citeşte mai mult

Copyright © 2007-2016 Mediafax Group | Contact | Termeni şi condiţii


| Politică de confidenţialitate | About cookies
Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană
(site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral
scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.
CSID.ro

Ai ţine post timp de 15 ore pe zi? Unul din şefii…

Dan Zigmond, şeful diviziei Analytics a Facebook, nu mănâncă nimic între 6 seara
şi 9 dimineaţa…

Ce boală poate cauza transpiraţia?


Experţii avertizează: Ar trebui să te gândeşti…

One.ro

Cum arată românca Alexandra Nechita, supranumită…

Alexandra Nechita avea 11 ani când a început să ajungă renumită în întreaga


lume datorită operelor…

Monica Bellucci, pictorial nud, la 51 de ani!


Cum arată Claudia Schiffer la 46 de ani

Go4it.ro

Descoperirea ŞOCANTĂ făcută de această tânără…

Să cumperei de pe internet este mai comod, dar marele inconvenient este că nu


poţi vedea marfa înainte…

Această tânără a comandat un dispozitiv bizar…


Această tânără a fost abordată, pe plajă, de…

ZF.ro

Este oficial: Marea Neagră va da în CLOCOT şi va…

Dupa Afaceri

5 drumuri magice din România pe care poţi evada…


Cele 7 minuni ale României: locuri spectaculoase…
TOP 5 plaje sălbatice, foarte aproape de România