Probleme Calculul toleranțelor și ajustajelor

1. Prezentaţi schema câmpurilor de toleranţe pentru două ajustaje cu strângere formate în sistemul arbore
unitar la care alezajele să fie de precizie diferită, însă să aibă aceeaşi abatere fundamentală. Indicaţi pe
schemă strângerile limită, strângere medie. Scrieţi formulele de calcul pentru strângerile limită, strângerea
medie şi toleranţa ajustajului.

H 11 H 11
2. Prezentaţi de la o singură linie „zero” câmpurile de toleranţe pentru ajustajele � d11 , �80 d10 ,
H9
�80 Indicaţi abaterile fundamentale şi explicaţi poziţiile pe care le ocupă câmpurile de toleranţă faţă de
d9
linia „zero”. Notaţi aceste ajustaje pe desene.

3. Pentru ajustajul format din piese unitare de calculat toleranţa ajustajului, dacă se ştie că repartizarea
dimensiunilor la piese se supune legii distribuţiei normale, pentru care abaterile medii pătratice au valorile
D= 5,5 μm şi d = 3,5 μm respectiv pentru alezaj şi arbore.

G6
4. Reprezentaţi grafic câmpurile de toleranţe ajustajul 30 h5 şi indicaţi parametrii acestui ajustaj. Daţi o
caracteristică pentru ajustaj şi indicaţi acest ajustaj pe desenul de asamblare a pieselor.

5. Determinaţi jocul maximal în ajustajul format din alezaj şi arbore; valorile abaterilor medii pătratice pentru
alezaj D = 4 μm şi pentru arbore d = 3 μm, alezajul este unitar, iar arborele are câmpul de toleranţă simetric
faţă de linia zero.

6. Calculaţi abaterea interioară a arborelui, care cu alezajul unitar de aceeaşi precizie formează un ajustaj cu
jocurile limită Jmin = 38 μm; Jmax = 80 μm.

7. Să se determine toleranţa ajustajului Ts cu strângere format în sistemul alezaj unitar la care arborele este pe
o treaptă mai înaltă de precizie decât alezajul şi are abaterea fundamentală egală cu 28 μm, îar repartizarea
dimensiunilor corespunde legii distribuţiei normale şi abaterea medie pătratică a alezajului este egală cu
3,5μm. Prezentaţi schema câmpurilor de toleranţă pentru ajustaj şi indicaţi acest ajustaj pe desenul de
ansamblu a pieselor.

8. Prezentaţi schema câmpurilor de toleranţe şi calculaţi jocul maxim pentru ajustajul format în sistemul
arbore unitar din piese de aceiaşi precizie, dacă toleranţa arborelui este egală cu 46 μm, îar jocul minim este
de 30 μm.

9. Prezentaţi schema câmpurilor de toleranţe pentru două ajustaje cu joc formate în sistemul alezaj unitar la
care arborele să fie de precizie diferită, însă să aibă aceeaşi abatere fundamentală. Indicaţi pe schemă jocurile
limită, jocul mediu. Scrieţi formulele de calcul pentru jocurile limită, jocul mediu şi toleranţa jocului. Indicaţi
pe desene aceste ajustaje.
�-0, 024 �
� �
P 7 �-0, 059 �
�95
h6 � �
10. Pe baza abaterilor limită ale pieselor, care formează ajustajul � �determinaţi abaterile
�-0, 022 �
H7
limită ale arborelui şi alezajului pentru ajustajul �95 .
p6

11. Desenaţi o îmbinare din două piese cu suprafeţe cilindrice şi diametrele d = D = 40 mm şi notaţi pe desen:
- un ajustaj cu joc format în sistemul alezaj unitar din piese de aceeaşi precizie:
- un ajustaj intermediar format în sistemul alezaj unitar astfel încât precizia alezajului să fie mai joasă
decât precizia arborelui;
- un ajustaj cu strângere format în sistemul arbore unitar din piese de aceeaşi precizie.
Prezentaţi pentru unul din ajustaje schema câmpurilor de toleranţă şi indicaţi dimensiunile şi abaterile limită.

1
 �+0, 035 �
� �
H7 � �determinaţi abaterile
12. Pe baza abaterilor limită ale pieselor, care formează ajustajul �90
p 6 �+0,059 �
� �
�+0,037 �
P7
limită ale arborelui şi alezajului pentru ajustajul 90 .
h6

�+0, 039 �
� �
13. Asamblarea pieselor prin ajustajul �40 � �se face prin metoda sortării (numărul grupelor de
�-0, 025 �
� �
�-0, 064 �
sortare n = 3). De determinat jocul mediu pentru prima grupă de sortare.

14. Scrieţi un ajustaj cu joc format în sistemul alezaj unitar şi prezentaţi schema câmpurilor de toleranţă.
Indicaţi pe schemă dimensiunile limită, abaterile limită, jocurilor limită şi jocul mediu. Scrieţi formulele de
calcul pentru aceşti parametri.

15. Scrieţi un ajustaj intermediar în sistemul alezaj unitar şi prezentaţi schema câmpurilor de toleranţă pentru
acest ajustaj. Indicaţi pe schemă parametrii care caracterizează ajustajul. Scrieţi formulele de calcul pentru
parametrii ajustajului. Indicaţi acest ajustaj pe desen.

16. Să se determine toleranţa ajustajului cu strângere format în sistemul alezaj unitar la care arborele este pe
o treaptă mai înaltă de precizie decât alezajul şi are abaterea fundamentală egală cu 28 μm, iar împrăştierea
dimensiunilor în câmpul de toleranţă corespunde legii distribuţiei normale, iar abaterea medii pătratică a
alezajului D = 3,5 μm. Prezentaţi schema câmpurilor de toleranţă pentru ajustaj.

�-0, 024 �
� �
P7 �-0, 059 �
17. Cunoscând abaterile limită a alezajului şi arborelui care formează ajustajul �100
h6 � �
� �
�-0, 022 �
determinaţi abaterea fundamentală a arborelui  100 p6. Desenaţi arborele şi indicaţi abaterile lui limită.

18. Într-un ajustaj cu joc format în sistemul alezaj unitar jocul mediu Jm = 50 μm. Să se determine valoarea
abaterii fundamentale a arborelui şi valoarea jocului maxim Jmax, dacă se ştie, că distribuţia dimensiunilor
pieselor se spune legii normale cu abaterile medii pătratice d = D = 3 μm.

�+0, 039 �
� �
19. Asamblare pieselor prin ajustajul �45 � �se face prin metoda selectivă cu trei grupe de sortare.
�-0, 025 �
� �
�-0, 064 �
Determinaţi jocul mediu pentru grupa a doua de sortare.

20. De calculat abaterea inferioară a alezajului, care ar asigura un ajustaj cu jocurile limită Jmax = 120 m şi
Jmin = 70 μm, dacă să ştie, că alezajul trebuie să nu depăşească limita de 60,04 mm, iar toleranţa arborelui
Td =0,025 mm.

21. Prezentaţi schiţa unei bucşe cu alezaje în trepte şi indicaţi cazurile când alezajul este:
- unitar şi poate fi utilizat la formarea ajustajelor;
- o dimensiune nefuncţională (dimensiune liberă).

2
22. Într-un ajustaj cu joc format în sistemul alezaj unitar jocul minim este egal cu 5 μm. Să se determine valoarea
jocului maxim, dacă se ştie, că împrăştierea dimensiunilor la piese se supune legii distribuţiei normale, pentru
care abaterile medii pătratice sunt egale D = 2,5 μm şi d = 1,5 μm respectiv pentru alezaj şi pentru arbore.

23. Prezentaţi schiţe pentru arbori şi notaţi pe desene diametrul arborelui când acesta:
- este unitar,
- este dimensiune liberă
Daţi schemele câmpurilor de toleranţe şi indicaţi dimensiunile limită, abaterile limită, toleranţa. Scrieţi
formulele de calcul.

�-0, 014 � �+0, 098 � �+0, 025 �

� � � � � �
�-0, 035 � �+0, 065 � � �
24. Caracterizaţi ajustajele prezentate �30 , �30 , �30 .
� � � � �-0, 050 �
� � � � � �
�-0, 013 � �-0, 033 � �-0, 089 �

25. Pentru ajustajul cu strângere format în sistemul arbore unitar calculaţi toleranţa ajustajului. Desenaţi
îmbinarea de piese şi indicaţi pe desen ajustajul.

26. De calculat abaterile limită pentru alezajul 60F 7 dacă se ştie că abaterile limită pentru piesele care formează
H7
ajustajul 60 f 6 au următoarele valori ES = 30 μm, EI = 0, es = ‒ 30 μm, ei = ‒ 49 μm. De prezentat schemele
pentru câmpurile de toleranţă ale ajustajelor şi desenul de ansamblu a pieselor. De indicat pe desene ajustajele.

H7
27. De desenat arborele şi alezajul care formează ajustajul 60 f 6 din prima problemă şi de indicat la
piese câmpurile de toleranţă, iar pe una din suprafeţele arborelui de indicat parametrul rugozităţii prin
abaterea medie aritmetică egală cu 2,5 m obţinută după strungire.

28. De calculat abaterile limită pentru arborele  60g6 şi de indicat abaterea fundamentală a acestui arbore, dacă
G7
se ştie, că abaterile limită pentru piesele care formează ajustajul �60 au următoarele abateri: ES = +40 μm,
h6
EI = +10 μm, es = 0, ei = -19 μm. De prezentat schemele câmpurilor de toleranţă ale ajustajelor şi desenul de
ansamblu a pieselor. De indicat pe desene ajustajele.

H7
29. De desenat arborele şi alezajul care formează ajustajul 60 f 6 din problema precedentă şi de indicat la
piese câmpurile de toleranţă, iar pe suprafaţa arborelui de indicat pasul mediu al neregularităţilor care are
valoarea maximă de 0,032 mm. Explicaţi acest parametru.

Probleme Rulmenți

30. Explicaţi cazurile de încărcare a inelelor rulmentului:

- când arborele se roteşte, iar forţa este îndreptată într-o singură direcţie;
- când se roteşte carcasa, iar forţa radială este constantă;
- când există două forţe – constantă Fconst şi rotitoare Fr.
Daţi exemplu de notare a ajustajelor pentru rulment.

31. Daţi exemple de notare pe desene a ajustajelor pentru rulmenţi.

32. Explicaţi cazurile de încărcare a inelelor rulmenţilor. Prezentaţi schiţe şi cazuri de încărcare.

33. Desenaţi schiţa unui subansamblu cu rulmenţi şi notaţi pe desen ajustaje pentru asamblarea inelelor
rulmentului 5-7208, prezentaţi schema câmpurilor de toleranţă.

3
34. Prezentaţi cazul de notarea pe desene a ajustajelor pentru asamblarea rulmentului 6-7212 cu arborele k6
şi alezajul carcasei H7.

35. Explicaţi cazurile de încărcare a inelelor rulmentului:

Probleme Lanțuri de dimensiuni

36. Pentru lanţul de dimensiuni A al piesei prezentate să se determine valorile limită ale dimensiuni A2, care
să se asigure elementul de închidere A  40  0,3 mm pentru cazul când A1  120-0,2 mm .

37. Pentru lanţul de dimensiuni prezentat de determinat dimensiunile limită, toleranţa şi abaterile limită
pentru elementul de închidere care apare în ordinea prelucrării A1, A2, A3,

A1= 120+0,4 mm;

A2 = 40 ‒0,12 mm;
A3 = 60 ‒0,14 mm.

38. Pentru lanţul de dimensiuni prezentat de calculat dimensiunile limită şi toleranţa

elementului de închidere dacă se cunosc elementele componente:
A1= 30+0,06 mm;
A2= 90+0,12 mm;
A3= 60±0,23 mm;
A4= 80±0,18 mm;
A5= 80±0,15 mm.

39. Pentru lanţul de dimensiuni prezentat pe de desen de scris formulele de calcul pentru elementul de
compensare dimensiunile limită şi toleranţa care trebuie compensată.

40. Pentru piesa prezentată pe desen determinaţi toleranţa distanţei dintre axele alezajelor 2 şi 3 folosind
metoda de calcul maxim-minim.

4
41. Pentru piesa prezentată pe desen determinaţi prin metoda de max-min distanţa dintre axele alezajelor 3 şi 4,
dimensiunile limită şi toleranţa acestei dimensiuni.

42. Pentru lanţul de dimensiuni A al piesei prezentate să se determine valorile limită ale dimensiunii A1 care
să asigure elementul de închidere A = 40 ± 0,3 mm când A2 = 120 ‒0,2 mm.

43. De determinat dimensiunea A3 şi abaterile ei limită pentru piesa prezentată în cazul când prelucrarea
piesei se execută în ordinea A1, A2,. Calculul se se facă prin metoda de max-min.

44. Pentru piesa prezentată pe desen determinaţi abaterile limită pentru distanţa dintre axele 1 şi 2 folosind
metoda de maxim-minim.

45. Pentru lanţul de dimensiuni prezentat determinaţi dimensiunile limită şi toleranţa elementului de închidere pentru valorile
elementelor componente.
A1 = 200,30 mm;
A2 = 30+0,12 mm;
A4 = 40 ‒0,14 mm;
A3 = 20 ‒0,08 mm;

46. Pentru lanţul de dimensiuni al piesei prezentate de calculat abaterile limită ale elememntului de închidere
A3, dacă dimensiunile obţinute la prelucrare în ordinea A1, A2, A4, au următoarele valori:
A1 = 140 +0,6 mm;
A2 = 60 ‒0,3 mm;
A3 = 50 mm;
A4 = 30±0,1 mm.

5
47. Pentru lanţul de dimensiuni prezentat de calculat abaterile limită maximă şi minimă a elementului de închidere folosind
metoda de max-min.
A1= 60 +0,13 mm;
A2= 120 +0,26 mm;
A3= 30 ‒0,04 mm;
A4= 110±0,02 mm;
A5= 40 ‒0,07 mm.
48. Pentru lanţul de dimensiuni al piesei prezentate de calculat dimensiunea A4 şi abaterile ei limită folosind
metoda de calcul max-min. Ordinea de prelucrare a dimensiunilor A1, A2, A3.
A1= 60-0,74 mm;
A2= 20+0.52 mm;
A3= 20+0.52 mm.

49. Pentru lanţul de dimensiuni A al piesei prezentate să se determine prin metoda de max-min dimensiunile
şi abaterile limită ale elementului de închidere pentru cazul când:
A1= 120 ‒0,2 mm;
A2= 40±0,3 mm.

50. Pentru lanţul de dimensiuni prezentat mai jos de calculat prin metoda de max-min abaterea limită şi
toleranţa elementului de închidere dacă arborele s-a prelucrat în ordine A1, A2, A3 dimensiunile şi abaterile
limită ale elementului de închidere pentru cazul când:
A1 = 80 ‒0,4 mm;
A2 = 300,2 mm;
A3 = 400,15 mm.

Probleme Abateri de formă și poziție

51. Prezentaţi exemple de notare pe desene a bătăii radiale şi bătăii radiale totale. Explicaţi aceşti parametri.

52. Pentru piesa prezentată să se determine valoarea maximă posibilă a abaterii de poziţie pentru cazul când
diametrele au valorile efective d1  11,85 mm şi d 2  23,95 mm .

53. Explicaţi cazul de notare întâlnite pe desene.

6
54. Daţi exemple de notare pe desene a simbolurilor:

55. Explicaţi cazurile de înscriere a simbolurilor , R, T şi T/2 împreună cu valorilor numerice a toleranţelor
de poziţie la notarea acestora pe desene. Daţi exemple de notare pe desene a simbolurilor care să exprime:
- toleranţa la coaxialitate exprimată diametral;
- toleranţa la simetrie exprimată în ambele sensuri.
56. Explicaţi notările prezentate pe desen.

57. Explicaţi notările de pe desenele prezentate.

58. Daţi exemple de notare pe desene a simbolurilor. Explicaţi aceste simboluri.

59. Prezentaţi cazuri de notare pe desene a simbolurilor şi explicaţi cum le înţelegeţi.

60. Explicaţi cazurile notărilor de pe desene.

61. Daţi exemple de notare pe desene a bătăilor radiale şi frontale. Explicaţi aceste abateri.
62. Daţi exemple de notare a abaterii de la coaxialitate. Indicaţiile pe desen şi explicaţiile.
63. Explicaţi cazurile folosite la notarea abaterilor de formă şi poziţie.

7
64. Explicaţi cazurile folosite la notarea pe desene a abaterilor de formă şi poziţie.

65. Calculaţi valoarea maximă posibilă a toleranţei de poziţie pentru cazul când dimensiunile alezajelor D1 şi
D2 au valori limită. Explicaţi notarea de pe desene.

66. Pentru arborele prezentat mai jos de indicat pe desen bătaia radială a celui mai mare diametru faţă de axa
comună. Bătaia radială să nu depăşească valoarea max 0,03 mm. Explicaţi acest parametru.

Probleme Filete
67. Daţi exemple de notare pe desene a ajustajelor cu joc pentru filete metrice şi explicaţi cazurile.
68. Prezentaţi schema câmpurilor de toleranţe pentru ajustajul îmbinării filetate întâlnit la notarea pe desene
2 H 5 D ( 2)
M 12  1 - . Explicaţi la care parametri se referă câmpurile de toleranţe.
3 p ( 2)

7 H 6H
M 12  1 -
69. Explicaţi ajustajul filetului prezentat mai jos. 8g 6 g .

70. Explicaţi notarea întâlnită pe desene M12 ‒ 7g6g ‒ 30.

71. Daţi exemple de notare a filetelor şi explicaţi formarea ajustajelor cu joc la filetele metrice. Prezentaţi
schemele câmpurilor de toleranţe.
7H 6H
M 12  1LH -
72. Explicaţi cazurile de notare pe desene 7g6g .
7G 6G
73. Explicaţi notarea pe desene a ajustajului M 80  2 - 7e6e - R - 30 .

74. Explicaţi cazul de notare pe desene M 12 - 7 g 6 g - R - 30 . Desenaţi profilul şi indicaţi la ce se referă

câmpul de toleranţe.
6G
75. Explicaţi ajustajul M 24  1 - 6d şi indicaţi la ce se referă fiecare câmp de toleranţă.

8
 6H
M 12  1LH -
76. Explicaţi notarea întâlnită pe desene 6g . Indicaţi parametrii la care se referă câmpurile de
toleranţă.
77. Notaţi o îmbinare cu piese filetate care ar forma un ajustaj cu joc. Explicaţi câmpurile de toleranţă pentru
fiecare diametru.

78. Daţi un exemplu de notare a unui ajustaj cu joc pentru filete metrice.
Probleme Caneluri
H7 H 12 F8
6  28  34 7
79. Explicaţi îmbinarea cu caneluri e8 a11 f7 , indicaţi câmpurile de toleranţă pe desene.

9H
50  2 -
80. Explicaţi cazul de notare pe desene a îmbinării cu caneluri 9 g . Indicaţi pe schemă câmpurile
de toleranţă şi abaterile limită şi explicaţi la ce se repetă câmpurile de toleranţă. Numiţi felul de centrare.

H7 H 12 D9
8  36  40 7
81. Explicaţi îmbinarea de piese prezentată e8 a11 f 8 . Indicaţi felul de centrare.
Prezentaţi schiţele pieselor şi indicaţi câmpurile de toleranţe corespunzătoare.

H7 H 12 D9
8  36  40 7
82. Explicaţi notarea şi indicaţi-o pe desene e8 a11 f8 .

83. Prezentaţi o îmbinare cu caneluri dreptunghiulare cu centrare pe diametrul exterior. Explicaţi câmpurile
de toleranţă şi le indicaţi pe desene pentru fiecare parametru.

84. Daţi exemple de notare a îmbinărilor cu caneluri dreptunghiulare. Prezentaţi schiţele pieselor şi notaţi
câmpurile de toleranţe pe desene.

9H
50  2 
85. Explicaţi notarea pe desene a îmbinării cu caneluri 9g . Indicaţi felul de centrare. Prezentaţi
schema câmpurilor de toleranţă şi indicaţi abaterile limită.

Probleme Pene

86. Daţi exemplu de notare a îmbinării cu pene paralele. Explicaţi câmpurile de toleranţă şi indicaţiile pe desene.

87. Daţi un exemplu de notare pe desene a unei îmbinări cu pene dreptunghiulare. Explicaţi câmpurile de
toleranţe pentru fiecare parametru a îmbinării.

88. Daţi exemple de notare pe desene pentru îmbinările cu pene.

89. Daţi exemple de notare a îmbinărilor cu pene paralele. Explicaţi câmpurile de toleranţă la lăţimea penei,
lăţimea canalelor de pană din arbore şi din butuc. Prezentaţi piesele şi notaţi câmpurile de toleranţe pe desene.

90. Daţi exemple de notare a ajustajelor pentru o îmbinare cu pene paralele.

Probleme Rugozități

91. Prezentaţi câteva piese şi indicaţi pe suprafeţe rugozitatea cu valorile parametrilor:

- Abaterea medie aritmetică - 2,5 μm.
- Înălţimea medie a rugozităţii în zece puncte – 40 μm.
- Procentajul lungimii portante 60% la nivelul secţionării p = 50% din înălţimea maximă Rmax.

92. Desenaţi schematic profilograma rugozităţii şi indicaţi liniile exterioară, interioară şi medie. Explicaţi
pasul neregularităţilor pe linia medie, pasul mediu pe vârfuri, înălţimea maximă a rugozităţii. Daţi exemple
de notare a acestor parametri pe desene.

93. Daţi exemple de notare pe desene a rugozităţii suprafeţelor cu simbolurile tp, S şi Sm. Explicaţi aceşti parametri.
9
94. Prezentaţi desenul unui arbore la care suprafaţa să aibă procentajul lungimii portante egal cu 30% la
nivelul de secţionare p = 40% din Rmax.

95. Desenaţi o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe înălţimea medie a neregularităţilor în zece puncte
exprimată cu valoarea 20 μm şi limitele, care variază cu  10%. Explicaţi cazul.

96. Prezentaţi notarea pe desene a rugozităţii suprafeţelor pentru cazul când media aritmetică a
neregularităţilor este egală cu 1,25 μm. Explicaţi acest parametru.
97. Explicaţi cazurile de notare pe desene.

98. Explicaţi notările de pe desenele prezentate:

99. Daţi exemplu de notare pe desene a rugozităţii suprafeţelor folosind simbolurile Ra, Rz, Rmax. Explicaţi
parametrii numiţi.

100. Desenaţi o piesă şi indicaţi pe suprafeţe parametrii rugozităţii Ra = 1,25 μm, Rz = 10 μm, Rmax = 40 μm
procentajul lungimii portante 60% la nivelul de secţionare 50% din Rmax.

101. Prezentaţi desenul unui arbore şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea exprimată prin parametrul-
procentajul lungimii portante tp. Explicaţi acest parametru.

102. Daţi exemple de notare pe desene a parametrilor rugozităţii Rz, Ra şi tp. Numiţi şi explicaţi aceşti parametri.

103. Explicaţi cazurile de notare pe desene.

104. Daţi exemple de notări pe desene a rugozităţii suprafeţelor pentru cazurile când:
- Înălţimea medie a neregularităţilor în zece puncte are valorile 80 μm  10 %.
- Procentajul lungimii portante este egal cu 70% ‒20% la nivelul de secţionare 50% din Rmax.
- Pasul mediu pe linia medie este egal cu 0,63 mm.
Explicaţi unul din aceşti parametri.

105. Explicaţi simbolurile tp, S şi Sm întâlnite la notarea rugozităţii suprafeţelor. Daţi exemple de notare.

Probleme Roți dințate

106. Explicaţi notarea preciziei roților dințate pe desene 7- 600y GOST 1643-81.

107. Explicaţi notarea întâlnită pe desene 8 ‒ 7 ‒ 6 – Ba GOST 1643-81.

108. Scrieţi varianta de notare convenţională pentru roata dinţată căreea îi corespunde categoria de îmbinare
„B” cu toleranţa jocului lateral „a” şi treptele de precizie:
7 - pe criteriul de funcţionare lină;
10
 6 – pentru contactul între dinţi;
8 – pentru precizia cinematică.

109. Explicaţi notarea întâlnită pe desene 8 ‒ 7 ‒ 6 – E GOST 1643-81.

110. Prezentaţi câteva exemple de notare pe desene a preciziei roţilor dinţate şi explicaţiile.

111. Explicaţi notarea întâlnită pe desene 7 ‒ Ca GOST 1643-81.

112. Explicaţi notarea preciziei roţii dinţate întâlnită la notarea pe desene 8 ‒ 7 ‒ 6 – B GOST 1643-81.

11