SINGULARITĂŢI

Definiţii:

1) Punctul a se numeşte punct ordinar pentru f  z , dacă există un

domeniu D olomorf care îl conţine pe a .

2) Dacă a nu este punct ordinar pentru f  z , atunci a se numeşte

punct singular pentru f  z  .

3) Punctul a este pol de ordinul  pentru f  z  , dacă a este punct

ordinar pentru funcţia:
  z    z  a    f  z  şi   a   0 .

4) Natura punctului de la infinit pentru funcţia f  z este dată de

1
natura punctului z  0 pentru f  .
z

• Dacă f  z   n z  z  0 punct critic algebric.

Exemplu: f  z   3 z 1  z  1 punct critic algebric.

• Dacă f  z   ln z  z  0 punct critic logaritmic.

Exemplu: f  z   ln z2  z  2 punct critic logaritmic.

 1) Studiaţi singularităţile funcţiei de mai jos şi natura punctului de la
:

a) f  z  z2  1

z 2  1  0  z 2  1  z  ( ,1]  [1,  )
z 2  1  0  z 2  1  z1, 2  1

1 1 1  z2 1  z2 1  z2 1
f   1    pol de ordin I pentru f  
z z2 z2 z2 z z

 z   pol de ordin I pentru funcţia f  z  .

z2
b) f  z 
z  z  4   z  3
3 2 4

z3  0  z2  1  z  0
z 2  4  0  z 2  4  z1, 2  1 poli de ordin I
 z  3 4  0  z  3  0  z  3 pol de ordin IV

1 1  2z
2
 
1 z z
f  4
 4

z 1  1  1  1  1  4 z 2  1  3 z 
   4   3    
z3  z2  z  z 3  z 2  z 

1  2z z3  z2  z4 1  2 z   z 9  1  2 z   z 8
   
z 1  4 z 2 1  3z  4 z 1  4 z 2 1  3z  4 1  4 z 2 1  3z  4

 z  0 punct critic ordinar pentru funcţia f   

1
z
 z   punct critic ordinar pentru funcţia f  z  .
 z3
c) f  z 
1  z3

1  z3  0  z3  1  z  1 pol de ordin I
1  z 3  1  z  1  z  z 2   1  z  z 2  0  z2 ,3 
1 i  3
poli de ordin I
2

3
1 1
 
1  z z3 1 z3 1
f      
 z  1
3
 z 1
3
z  z  1
3 3
 z  1 3
1    
 z  z 

 z  0 punct ordinar pentru funcţia f   

1
z
 z   punct ordinar pentru funcţia f  z  .

z4  3
d) f  z 
z 2
 1 3
z

z 2  1  0  z 2  1  z1, 2  i poli de ordin I

3
z  0  z  0 punct critic algebric

4
1 1 1  3z 4
  3  3
1 z z4 z4
f    
 z   1  2  1  1  3 1 z2  1 3 1
   1 3  2  1
 z  z z  z z2 z
 

1  3z 4 z 2  3 z 1  3z 4   3 z
  2  2 2  z0 pol de ordin II
z4 z 1 z  z  1
z0 punct critic algebric 

 z  0 punct critic algebric pentru funcţia f   

1
z
 z   punct critic algebric pentru funcţia f  z  .

z2  1
e) f  z 
z 2
 1
3
 z 2
 1  0
3
 z 2  1  0  z 2  1  z1, 2  i poli de ordin
III

1 1  z2
 1
1
f  z
2
 z2  1 z  z
2 6
z 4 1  z 2 
 
 z 2  1 3  z 2  1 3
3 3
 z  1   z2  1 z2
 2  1  2 
z   z 

 z  0 punct critic ordinar pentru funcţia f   

1
z
 z   punct critic ordinar pentru funcţia f  z  .

f) f  z  zi  zi

z  i  0  z  i punct critic algebric

z  i  0  z  i punct critic algebric

1 1 1 1 z i 1 z i
f  i  i   
z
  z z z z

1 z i 1 z i 1 z i  1 z i
   
z z z

 z  0 punct critic algebric pentru funcţia f   

1
z
 z   punct critic algebric pentru funcţia f  z  .

z 1
g) f  z   ln  ln  z  1  ln  z  1
z 1

z 1  0  z  1 punct critic logaritmic

 z 1  0  z  1 punct critic logaritmic

1 1 z
1
1 1 z z  1 z
f    ln z  ln z  ln    ln 
z 1 1  z  z 1 z  1 z
1
z z

 z  0 punct critic ordinar pentru funcţia f   

1
z
 z   punct critic ordinar pentru funcţia f  z  .

z
h) f  z 
z 2
 1  z  2i   z 2  3z  4 
3 2 4

z 2
 1  0
3
 z 2  1  0  z1, 2  i poli de ordin III
 z  2i  2 0  z  2i  0  z3  2i pol de ordin II
z 2
 3z  4  4
 0  z 2  3z  4  0  z 4  1 , z 5  4 poli de ordin IV

1 1
1 z z
f   
z  1
3
 1
2
  1 3 
 2  1   2i   2   4 
4
1  z 
2 3

 1  2i  z  2

1  3z  4 z 2 
4

z  z  z z  z6 z2 z2

1 z16
 
z 1  z 2   1  2i  z  2  1  3z  4 z 2 
3 4
z 15
 
1  z 2   1  2i  z  2  1  3z  4 z 2  4
3

 z  0 punct ordinar pentru funcţia f   

1
z
 z   punct ordinar pentru funcţia f  z  .

2 z 4  5z  1
i) f  z 
z 2
 6 z  8
2

z 2
 6 z  8
2
 z 2  6 z  8  0  z1  2 , z1  2 poli de ordin II
 2 5 2  5z 3  z 4
  1
1 4
z4 2  5z 3  z 4
f  z z   
z  1 6 
 2   8
2
1  6z  8z 2 
2
1  6z  8z 2 
2

z z  z4

 z  0 punct ordinar pentru funcţia f   

1
z
 z   punct ordinar pentru funcţia f  z  .

z2  1
j) f  z 
z  z 2  1
3

z0 pol de ordin I

z 2
1  0  3
 z2  1  0  z1, 2  i poli de ordin III

1
z 5 1  z 2 
1
 
1 2 1  z2 z7
f  z   
z 1 1 
3
z 2 1  z 2  3 1  z 2  3 
  1
z  z2 

 z   zerou al funcţiei

k) f  z 
z 4
 2
2

z 1
3

z 3  1  0   z  1  z  z  1  0
2

z  1  0  z1  1 pol de ordin I
 1 i 3
z 2  z  1  0  z 2.3  poli de ordin I
2

2
1 
 4  2
1  z
f   
1  2z 4 
2

 3
z3

1  2z 4 
2

z 1
 1 z8 z  1 z 5  z 3  1
z3

 z  0 punct ordinar pentru funcţia f   

1
z
 z   punct ordinar pentru funcţia f  z  .

2) Stabiliţi singularităţile funcţiei:

a) f  x  z2  1

z 2  1  0  z1, 2  1 puncte critice algebrice

 z2
b) f  x   ln 2
z 1

f  x   ln z 2  ln  z 2  1

z2  0  z  0 punct critic logaritmic

z2  1  0 nu se poate

1
c) f  x 
z3

z30  z  3 pol de ordin I

1
d) f  z 
 z  4 z  1 3
2

z2  4  0   z  2i  z  2i   0  z1, 2  2i poli de ordin I

 z  1 3 0  z  1  0  z  1 pol de ordin III

z
e) f  z    z 2  4 z  3 z 2  4 

z 2  4 z  3  0  z1  0 , z 2  4 poli de ordin I

z 2  4  0  z1, 2  2 poli de ordin I

f) f  z  z2  1

z 2  1  0  z1, 2  1 puncte critice algebrice

z 1
g) f  z   ln
z2

f  x   ln  z  1  ln  z  2 
 z 1  0  z  1 punct critic logaritmic

z20  z 2 punct critic logaritmic

z 1
h) f  z 
z  z  3  z  1
2 4 3

z2  0  z  0 pol de ordin II

 z  3 4 0  z  3 pol de ordin IV

 z  1 3  0  z  1  0  z  1 pol de ordin III

2z  1
i) f  z  
z  3z 3  4 z 2
4

2z  1 2z  1
f  z   2
z  z  3z  4  z  z  4  z  1
2 2

z 2  0  z1  0 pol de ordin II

z  4  0  z  4 pol de ordin I

z 1  0  z  1 pol de ordin I

z3
j) f  z 
1  z3

1  z3  0  1  z   z 2  z  1  0

1  z  0  z1  1 poli de ordin I

1 i  3
z 2  z  1  0  z1, 2  poli de ordin I
2
 z2  1
k) f  z 
z 2
 4
3

z 2
 4  0
3
 z2  4  0  z1, 2  2i poli de ordin III

z2  1
l) f  z 
z  z 2  1
3

z0 pol de ordin I

z 2
 1  0
3
 z2  1  0  z1, 2  i poli de ordin III

2 z 4  5z
m) f  z 
z 2
 6 z  8
2

z 2
 6 z  8  0
2
  z  2 2  z  4 2 0

 z  2 2 0  z1  2 pol de ordin II

 z  4 2 0  z 2  4 pol de ordin II

n) f  z   ln  z 2  1

z 2  1  0  z1, 2  1 puncte critice logaritmice

o) f  z  zi  zi

z  i  0  z1  i punct critic algebric

z  i  0  z 2  i punct critic algebric

 2 pag. 69

z4  3
3) Fie funcţia f  z  .
 z 2  1  3 z
a) Determinaţi singularităţile funcţiei şi studiaţi comportarea ei în
punctul z   .
b) Daţi procedee de uniformizare (determinarea ramurilor funcţiei).
c) Determinaţi un domeniu în care ramurile funcţiei sunt olomorfe.
d) Scrieţi expresiile ramurilor şi determinaţi acea ramură a funcţiei
pentru care f   1  2 .
e) Calculaţi valorile ramurii de la punctul d) în punctele z1  2i ,
z 2  2 , z3  2i , z 4  1 .
 z4  3
a) g  z  
z2  1

funcţie raţională
g z
 f  z 
h z 
h z   3 z

funcţie iraţională

• Trebuie să determinăm zerourile.

Luăm g z  0 .

z 4  3  0  z 4  3  z 4  3    1  3   cos   i  sin  

forma trigonometrică
z  3   cos   2k   i  sin   2k  
4

zk  4 3   cos   2k   i  sin    2k   , k  Z,

k  Z,
1
zk  4 3   cos   2k   i  sin   2k   4 ,

   2 k   2 k 
zk  4 3   cos
 4
 i  sin
4
,

k  Z,
  
Pentru k  0, z1  4 3   cos  i  sin 
 4 4
 3 3 
k  1, z2  4 3   cos  i  sin 
 4 4 
 5 5 
k  2, z 3  4 3   cos  i  sin 
 4 4 
 7 7 
k  3, z 4  4 3   cos  i  sin .
 4 4 
 Deci, z1 , z 2 , z3 , z4 sunt zerouri simple pentru f  z .

• Trebuie să determinăm polii.

z2  1  0  z 2  1  z 5, 6   i .

Deci, z 5, 6 sunt poli simpli.


(deoarece se anulează numitorii)

• Trebuie să determinăm punctele critice.

h z   0  3
z 0  z7  0 .

Deci, z7  0 este punct critic algebric 

 z8   este punct critic algebric.

• Pentru a studia comportarea funcţiei f  z în punctul z  

1 1
vom face schimbarea de variabilă Z  z .
z Z

1 1  3Z 4
3
4 4 1  3Z 4
g Z   Z  Z 2  .
1 1 Z 1 Z2
 1
Z2 Z2

Deci, Z  0 este pol dublu pentru funcţia g  Z  

 z   este pol dublu pentru funcţia f  z .

 b) r  z

y
z
r

0 T x

La studierea ramurilor intră numai funcţiile iraţionale (i.e. h  z  ),

funcţiile raţionale nu ne interesează.
Pentru a uniformiza funcţia, introducem în planul complex tăietura
T . Ea uneşte punctele critice ale funcţiei. Luăm componentele pozitive ale
numărului complex.
Ecuaţia tăieturii: T : y  0, x  0.

• Trebuie să punem în evidenţă ramurile funcţiei.

Luăm un punct z în planul complex, căruia îi corespunde r  z şi un

.

1
z  z  e i  r  e i   2 k   3
1
i
   2 k 
3
z  r3 e 3

   2 k 
hk  z   r  e
3
i
3 , k  Z.

Funcţia are trei ramuri şi anume:

 
i
k  0,
h1  z   3 r  e 3 - ramura principală
  2
i
k  1,
h2  z   3 r  e 3 - a doua ramură
  4
i
k  2, h3  z   r  e
3 3 - a treia ramură.

c) Trebuie să determinăm domeniul de olomorfie (derivabilitate).

prin tãieturi

Funcţia nu este definită în 
 i, 0, 
 .
polii

Funcţia nu are sens pentru funcţia de pe tăietură, deci nu este

olomorfă nici pe tăietură.

Deci, f  z olomorfă pe C \  i , i , T  .

tăietura

Acestea sunt punctele pentru care funcţia nu este olomorfă.

d) Ştim că f   1  2 .

4
Calculăm f   1 
2 1 3

Observăm că 3
z  1 ( deoarece hk  z   3 z
hk  z   3  1
hk  z   1

1  1

e i   cos   i  sin 
hk  z   cos   i  sin 
 
 
i
h1  z   3 r  e 3

Pentru   0 , h1  z   3
r.

  2
i
h2  z   r  e
3 3

  2
Conform lui h2 ,     3  2    .
3

Deci, h2 este singura ramură care îndeplineşte condiţia dată, deci

h2   1  2 .

z4  3
Deci, f 2  z    z 2  1  h  z  este funcţia căutată.
2

z4  3
e) Trebuie să calculăm valorile funcţiei f 2  z    z 2  1  h  z  în
2

punctele 1
z  2i , 2
z   2 , 3
z   2i , 4
z  1 .

(i.e. f 2  2i   ? , f 2   2   ? , f 2   2i   ? , f 2 1  ? )

• Trebuie să calculăm f 2  2i  .

f 2  2i  
 2i  4  3  19
 4i  1  h2  2i    3  h2  2i 
2
 2
h2  2i   3 2i  3 1  i   1  i  3 
2
y
 
1  i  2
 2i forma trigonometrică

0 2 x
1 i
1 i  2
1 
arg 1  i   arctg 
1 4
  
1  i  2  cos  i  sin 
 4 4

    3 2 2 
2 2
 
 2  cos  i  sin   2 6  cos
3  i  sin 
 4 4   12 12 

1
    3 1  3 i
 2 3  cos  i  sin   3 2    i    3 2   

 6 6  2 2  2 

f 2  2i  
19

19

3 i 19
 3   3i .
  3  2  3  i 6 2
2 3
4
3
3
2 2

• Trebuie să calculăm f 2 1 .

Luăm punctul 1i - 1 inferior, imediat deasupra tăieturii.

1s - 1 superior, dedesubtul tăieturii.

La 1i ,   0, iar la 1s ,   2 (adică facem o rotaţie completă

şi ajungem dedesubt)

  2
Ştim că h2  z   3 r  e i 3 . y

2i
2
i 2 2 1 3 i
h2 1i   e 3
 cos  i  sin   i
3 3 2 2
-2 0 1 x

-i

-2i
 
 0

4
i 4 4 1 3
h2 1s   e 3
 cos  i  sin   i
3 3 2 2

  2

 1 3
2     i  
2  2 2 
f 2 1i     1  i  3 - valoarea deasupra tăieturii
1 3 1 3
 i 
2 2 4 4

 1 3
2     i  
2  2 2 
f 2 1s     1  i  3 - valoarea funcţiei sub tăietură
1 3 1 3
 i 
2 2 4 4

Analog, calculăm f 2   2  şi f 2  2i  .

Metoda a II-a:

z4  3
a) f  z 
 z 2  13 z

z1, 2  i poli de ordin 1

z0 punct critic algebric

1 1  3z 4
 3
 1  z4 z 4 1  3z 4 z 2 3 1  3z 4 3
f   z
3
 z
3
  z 2  z
 z  1 1 1  z2 z4 1  z2 z 1  z 2 
z2 z2
  z  0 pol dublu pentru funcţia f   
1
z

 z  0 punct critic algebric pentru funcţia f   

1
z

 z   pol dublu pentru funcţia f  z .

z4  3 1
d) fk  z  
z  1 3 r  e i    2 k 
2

z4  3 1
fk  z   k  0, 1, 2
z2  1 3 i    2 k  ,
r e 3

4 1
Ştim că f k   1  2  2 i     2 k 
 2
e 3

i     2 k 
z  1 e 3
 1
r 1
i    2 k 
 
e 3
 ei 

  2k

3

2k  2
z4  3 1
k 1  f1  z    i    2 
z2  1 3
r e 3

z4  3 1
f1  z   
e) z2  1 3 i    2 
r e 3
 16  3 1 19 1
f1  2i    i
  5
 4 1 3 
  2  3 3 i
2 e 3 2  2 e 6

16  3 1 19 1
f1   2     3
4 1 3 i
   2  5 2  e i
2 e 3

16  3 1 19 1
f 1   2i    i  3
  7
 4 1 3 
  2  3 3 i
2 e 3 2  2 e 6

1 3 1 2
f 1 1  ? a)  0  f1 1  1  1  2 i

i
2
e 3
e 3

1 3 1 2
b)   2  f1 1  1  1  4 i

i
4 .
e 3
e 3

11 pag. 70

4) Fie funcţia f  z   ln  z 2  1 .

a) Determinaţi singularităţile funcţiei.

b) Daţi procedee de uniformizare (determinaţi ramurile funcţiei).
c) Determinaţi domeniul de olomorfie al funcţiei f  z  .
d) Determinaţi ramura principală a funcţiei (i.e. f1  z  ).
e) Calculaţi valorile funcţiei de la punctul d) în punctele z1  x ,
1
z 2  2  i , z3  2  i , z 4  i , z5  2i .
2

a) Fiind o funcţie logaritmică are z   - punct critic logaritmic,

deoarece funcţia capătă valoarea  pentru z   . y

2i

Trebuie să determinăm alte puncte critice pentru f  z . (0,1) i

-2 0 1 x

(0,-1) -i

-2i
z 2  1  0  z 2  1  z1, 2  i
z1 , z 2 - puncte critice logaritmice.

Deci, z1 , z 2 , z3 sunt puncte critice logaritmice.

b) Funcţia logaritmică are o infinitate de ramuri, deoarece:

Presupunem f  z  z .

k Z
z  z  e i    2 k  ,
, k Z
i    2 k 
ln z  ln z  e

, k Z
i    2 k 
ln z  ln z  ln e

ln z  ln z  i    2k  , k  Z.

Deci, pentru fiecare valoare a lui k avem o ramură pentru

funcţia logaritmică.

f k  z   ln  z 2  1  ln  z  i  z  i   ln  z  i   ln  z  i 

Pentru a distinge ramurile, trebuie ca z  i  r1 ,

z  i  r2 .

Notăm arg  z  i   1  2k1 ,

arg  z  i    2  2k 2 ,

k1 , k 2  Z (avem două funcţii distincte, deci şi k-

urile).

z  i  r1  e i 1  2 k1   z  i  r2  e i 2  2 k2  

ln z  i   ln r1  e i 1 2 k1   ln  z  i   ln r2  e i 2  2 k2  

ln  z  i   ln r1  ln e i 1 2 k1   ln z  i   ln r2  ln e i 2 2 k2  

 
ln z  i   ln r1  i  1  2k1   ln z  i   ln r2  ln e i 2 2 k2  

  
f k  z   ln r1  i  1  2k1   ln r2  i   2  2k 2  
f k  z   ln r1  ln r2  i  1   2  2k 

f k  z   ln r1  r2   i  1   2  2k  , k Z - acestea sunt toate

ramurile funcţiei

Avem un punct oarecare z, r1  z  i este segmentul din figură.

r2  z  i este segmentul din figură.

Tăieturile le introducem unind aceste puncte de la distanţă finită cu

punctul de la  .

d) Pentru k  0 , f1  z   ln  r1  r2   i  1   2  .


e) Pentru z 2  2  i ,  2  0 , 1  4 .


Pentru z5  2i , luăm  2i  i avem  2  2 , 1   .
 2i  s avem  2 , 1 .