De acelagi autor la Editura Nemira:

Sipia planatorului de ceai'

Dinah |efferies

Fiica
negustorului
de matase I

Thaducere din limba englezi

AonraNe Bucru Crvrpor.rrnrv

Raou CrlrpowsRru

.:

d Drnnu Jerrenrrs s-a nascutin Malaysia, dars-a mutatin Anglia c6nd avea noui
ani. De-a lungul timpului, a cSlatorit mult ;i a r6mas foarte atatatS de Asia de
sud. Pevremuri, a trait intr-o comunitate mica, al5turi de o trupa rock 9t a
lucrat ca artist. in 2014 i-a apirut la Penguin primul roman , The Separation.
so;ia plantatorului de ceai este al doilea volum pe care l-a publicat (Nemira,
NEMIRA
2017). ln prezent locuieStein Glouceste-rshireimpreund cu solul.
 I

FrRE DE naAresn
i

Mai - tnceput de iulie 1952

 1
lil

Hanoi, Vietnarn
{
Nicole adulmeca aerul impregnat cu paf,.fumul ame,titor al garde-
niilor silbatice. Frunzele de un verde strilucitor si albele fciri inmires-
mate ale arbugtilor acopereau zona partial u-briti a grldinii. Privi in
jos de la fereastra dormitorului sill vlzu pe raril si.u verificAnd ca totul
si fie perfect afrl. Un birbat inci aritos, al cirui pir negru, presirat
cu doar cAteva fire argintii, tuns ingrijit, ii didea un aer deosebit de
distins gi, chiar daci era enervanr c5. se folosea de petrecerea ei de opt-
sprezece ani ca si se laude cu gr5.dina, Nicole trebui si admiti ci o
aranjase foarte frumos. Begigoare parfumate fumegau lingi ugile din
sticli ale vilei lor de culoarea mierii, iar iazurile din gridini refectau
culorile strilucitoare ale girurilor de lampioane din hirtie care atirnau
de ramurile a doi enormi copaci frangipani.
Nicole arunci. o ultimi privire in oglindl si se gAndi. Ar trebui
si-9i prindi o singuri foare de cercelug in pirul ei lung gi negru,
ca sI se asorteze cu rochia cu guler chinezesc pe care gi-o comandase

Pentru astizi?
Corsetul se lipea de corpul ei sub,tire ca o a doua piele 9i, cind se
migca, fusta se rotea 9i apoi cidea pini aproape de podea. O asculta

13
 Dinah Jefferies
pe Edith Piaf cAntind la radio Hymne d I'amour, apoi privi din nou pe
fereastri gi, in timp ce se hoti,ra si nu mai poarte foarea, vizu c5 sora ei,
Sylvie, mergea lAngi tatii siu, cu capul aproape lipit de al lui, a;a cum
se intimpla atit de des. Pentru o clipi, Nicole se simgi lSsati pe dinafari
si isi reprimi o scurti izbucnire de invidie. Ar fi trebuit si fie deja obig-
nuit5" cu asta, pentru ci sora ei arilta minunat chiar gi inainte si se piep-
tene sau si se spele pe dingi; buclele castanii, pomelii cizelati si nasul
acvilin perfect echilibrat aveau griji de asta. inalta gi mlidioasa Sylvie
mogtenise inllgigarea frantuzeasci a tatilui ei, in vreme ce Nicole semina
cu marna lor vietnamezd.- moartS. cu mult timp in urm5. - gi se simgea
ruginati de culoarea bruni a tenului siu. i9i indrepti umerii, ignori
momentul gi iegi din dormitor; nu avea si lase nimic si-i strice ziua.
Thecu prin carnera mare gi inalti care didea spre gridini, unde doui
ventilatoare cu palete strllucitoare de alami' improspitau aerul.
Camera, ca tot restul casei lor, era eleganti gi plini de antichit5gi rafi-
nate. Din locul in care se afa, in uga deschisi, isi ziri doul foste colege
de gcoali, Helena si Francine, care stiteau intr-un colg al gridinii ;i igi
treceau, afectate, mAinile prin pir. Se indrepti spre ele si se lisi pupati
gi imbrigigati. in vreme ce sporoviiau despre biiegi 9i despre examenele
pe care tocmai le promovaserS., gri"dina se umplea; in cele din urmi,
Nicole s-a scuzat ci trebuie si le lase putin, dar vS.zuse ci oaspegii
francezi deja sosiseri, iar acum fumau si beau, in timp ce cAgiva dintre
vietnamezii bogagi incepuseri si se plimbe in hainele lor de mi.tase. A
remarcat ci un birbat inalt, lat in umeri, imbricat intr-un costum din
pinziaJbS., o abordase pe sora ei, iar ceva nedefinit a frcut-o pe Nicole
si rimini cu privirea agintiti asupra lui citeva clipe. Apoi gi-a netezit
pirul, gi-a indreptat umerii 9i s-a indreptat spre ei.
Sylvie ii atingea bragul birbatului gi ii zimbea.
- Di-mi voie si te prezint surorii mele, Nicole.
El ii intinse mA.na:
- Sunt MarkJenson. Am auzit multe despre tine.
t4
Fiica negustorului de mitase
ta ii lui mAna si se uiti in sus, la faga lui, dar albastrul intens al
ochilor lui a speri"t-o gi a fd.cut-o si.-si mute privirea in alti parte.
- Mark este din New York. Ne-am intAlnit cind am fosr eu acolo,
spuse Sylvie. C5.l5"toreste prin toati lumea.
- E ziua ta, nu-i aga? intrebi el, zimbindu-i lui Nicole.
Nicole inghigi in sec 9i se chinui s5"-gi recapete vocea, dar, din feri-
cire, interveni Sylvie.
- Este aici cineva cu care trebuie neapi.rat si vorbesc.
ii ft..t semn cu mAna unei femei bondoace, afate in cealalti parte a
gridinii, apoi se intoarse spre Mark;i chicoti ln timp ce ii atingea m6.na.
- Nu lipsesc mult. Te las in grija lui Nicole.
Mark zimbi politicos. Pentru o clipi, aerul piru prea rarefiat, iar
Nicole abia daci putea si respire. i9i schimba greutarea de pe un picior
pe celilalt, apoi ll privi cum se cuvine, incercdnd si nu clipeasci prea
des. Ochii lui aveau culoarea safirelon iar conrrastul cu nuanta inchisi
a pielii ii ftcea si pari chiar mai strilucitori.
- A;adar..., spuse ea in cele din urmi.
El nu scotea o vorbi, dar o fixa insistent cu privirea. Ruginati
dintr-odati., ea isi atinse obrazul. Oare avea ceva pe fagi?
- Nu mI as,teptam si fii atit de driguti, spuse el.
- Of, rispunse ea, simtindu-se confuzi. Sunt siguri ci nu e a$a.
Dar la ce s-ar fi agteptat el gi de ce si se fi asteptat la ceva?
- Sylvie mi-a vorbit despre tine cind a fost in State.
GAndurile i se limpezeau, lncet-incet. Binelngeles ci Sylvie ii vorbise
dcspre ea. Era foarte normal si discuti despre familie, mai ales atunci
cind erai departe de casi. Zimbi.
- Deci gtii ci eu sunt oaia neagri.
El igi aranji o guviEi de pir care stitea si-i cadi peste ochiul drept.
- Incendiul 9i marchiza imi vin acum in minte.
La tachinarea lui delicati, Nicole igi astupi gura cu mina.
- O, Doamne, nu! Nu cumva ti-a povestit despre asta?
El incepu si rAdi.
rc
 Dinah Jefferies Fiica negustorului de mitase

- Aveam doar treisprezece ani gi a fost un accident. Dar nu e corect, tu - Nu te-ai r5"nit?
u auzit deja povegti despre mine, in weme ce eu nu gtiu nimic despre tine. El rXse:

Un impuls ii stribitu trupul. Ca gi cum l-ar fi simgit gi el, Mark - Ba da, de multe ori. Dar nimic grav. Am avut o fracturi. cu dis-
intinse o mAni, iar ea igi didu seama ci era doar pentru a-i arita drumul. locare la gleznl. gi cAteva coasre fisurate.

- Hai si luim nigte gampanie gi pe urmi imi ariti imprejurimile!
igi spun tot ce vrei si afi.
in timp ce se indreptau intr-acolo, o mici parte din tensiunea inte-
rioari pe care o simgise de cAnd fuseseri frcute prezentirile igi mai slibi
strinsoarea; totusi, cu cei o suti cinci zeci 9i gapte de centimetri ai ei, se
St5.tea destul de aproape de el ca si-i simti mirosul cald si aromat
al pielii. Ceva din el o flcea sd se simti fericiti, dar se ri.suci usor inrr-o
parte gi privi cerul improgcat cu stele, ascultind sunetul greierilor qi al
pisirilor de noapte cuibirite prin copaci. Mark frcu un pas inapoi si
ca observi. ci" inilgimea lui ii conferea acel mers ugor pe care il au ame-

simgea minusculi alituri de el gi igi dorea s5" fi purtat tocuri mai inalte. ricanii in fil-.; t.rr, mers nonsalant, care transmite uguringi si incredere.
Un chelner in costum alb se apropia cu o tavi. Mark lui doui - Lumea zice cl.luna mai e ultima luni de primivarl la Hanoi, dar
pahare si i le didu pe amindoui lui Nicole. in seara asta e asa de cald, incXt ai spune ci, e deja vari. Vrei si mergem
- Te superi daci fumez? iniuntru? il intrebi ea.
Ea clitini din cap ci nu. - intr-o noapt€ ca asta?

- Nu ai accent de New York. Ea se simgea euforici si incepu si,ridi. Pirul lui tuns scurt, de un
El scoase un pachet de Chesterfield, igi aprinse o gigari, apoi intinse ca^staniu deschis, avea o bucli care acum b5.tea inrr-o nuanti aurie. Cineva
mina si ia unul dintre pahare. Degetele li se atinseri, iar Nicole simti aprinsese toftele, iar lumina flicirilor licirea pe fa,ta gi pe pirul lui.
cum un goc ii stribate bragele dezgolite. - Unde locuiesti?
- Nici nu sunt. Thtil meu are o mici fermi de lapte in Maine. - La Mdtropole, pe bulevardul Henri Rividre.
Acolo am crescut. in acel moment reapS.ru Sylvie gi il lui cu ea. DupI plecarea lui,
- $i de ce-ai plecat? Nicole ii simti absenga si, in ciuda mulgimii de oameni care misunau
El rimase nemiscat. 1rc acolo, gridina i se p5.rea pusrie. isi aminti unul dintre proverbele

- Setea deaventuri, probabil. Dupi moartea mamei mele, tata gi-a lrreferate ale bucitiresei lor, Lisa: C6 cbng mdi sat cd nghy ntn kim -
dat toati silinga, dar nimic nu mai era ca inainte. ,,I ):rci lustruiesti o bucati de fier desdi vreme, poti si faci un ac din

Tonul vocii lui se schimbase gi Nicole sesizi in ea o tristege inlbqiti. t'rr." Desi Lisa era franguzoaicS., vorbea destuli vietnamezi.cAt si se duci"

- $i mama mea a murit, ii spuse. l:r cumpirS.turi gi era mindrl si citeze proverbe viernameze. Poate ci
- Sylvie mi-a vorbit despre asta. cr:r timpul si se lustruiasci. putin pe sine, se gandi Nicole, in vreme ce
Au urmat cAteva clipe de ticere. El ofti din nou gi zimbi ca;i cum orchestra incepu si cAnte. Era timpul 9i pentru dans, cAt avea si fie
9i-ar fi amintit de ceva. ttorrptea de lungi.
- Am ftcut tot ce se face de obicei la gari - pescuit, vinitoare -,
dar pasiunea mea au fost motocicletele. Cursele de motocros. Cu cAt
era mai periculos traseul, cu atet imi plicea mai mult.
t6
 Fiica negustorului de mitase

- Am nevoie musai.
- Mahmureali?
- Asa cred.

-Te-am vizut aseari cu un bi.rbat interesant.

- Care dintre ei?
Nicole incerca si-si mascheze z6.mbetul, dar stia ci nu poate as-
cunde nimic fagi de Lisa.

- Si ingeleg ci-l placi?

Nicole incepu si rAdi.
- M-am simtit extraordinar. Probabil ci. sunt prosturi, dar m-am
2 simtit ca gi cum tocmai ag fi intAlnit persoana care ar putea si-mi
schimbe intreaga viat5".
in dimineaga urmitoare, Nicole igi frcu drum spre labirintul de Lisa zXmbi.
inciperi de la demisol. La capitul scirii inguste o lui pe un coridor lung - E foarte aritos. Mi
bucur pentru tine, chdrie. Ai dansat?
9i deschise larg u9a bucitiriei. i;i roti privirea pe pere,tii placagi cu faianti -Nu cu el. N-a srar prea mulr rimp.
care imita cirimida albi 9i pe un gir de oale strilucitoare din cupru, care Dar Nicole ,nu putea si transmiti cum se cuvine senzatia ci. era
aternau de o bari de fier in centrul inciperii. Noile jaluzele-rulou de schimbati, ca gi cum tot golul pe careJ simtise pini atunci ar fi dispi-
culoare verde dideau bucitiriei un aer interesant, iar cele patru arcade, rut. Scurta intAlnire cu Mark i se strecurase in suflet gi nu se putea
mirosind a vopsea proaspiti, impirgeau calnera in secgiuni. rrlrgine s5. nu se gAndeasci la faptul c5" asta insemna inceputul a ceva
Lisa se asezase deja, confortabil, in fotoliul ei, chiar lingi uga lirarre special.
serei, de unde putea si-gi priveasci pregioasele straturi cu legume. De - Cu ce se ocupi?

la na;terea lui Nicole, Lisa era neschimbatl . Arita exact cum te-ai fi - Nu l-am intrebat. ii zambi Lisei gi se ridici in picioare: E american.
agteptat si arate o bucltireasi: grisugi. AflatLpelapatruzeci de ani, - Prieten cu Sylvie?
I i .^
cu piru-i rebel gi incirungit strins intr-un coc 9i cu miinile inrogite Se auzi un zgomot de pe coridor, venind din inciperea cameristei
de la spilatul vaselor, igi sprijinea ambele picioare pe un taburet. pi Nicole se stri"mbi.

Scotoci prin buzunarul gorgului dupi prima ei gigari din acea zi. O - Deci Bettine e aici?
femeie ale cirei singure griji erau iepurii, gopirlele sau pisirile 9i si l,isa aprobi din cap. Desi lucrau impreuni" de ani intregi, Bettine
se asigure ci fructele de longan sunt cumpirate in luna iulie, numai ;i l.isa erau foarte diferite. in timp plinugi gi rotundi,
ce Lisa era
bune pentru a fi puse la conservat... llcttine era teapi,nS. gi subtire ca o grebli. Dormitorul intim al Lisei gi
nricul ei loc de odihni din bucitirie erau o sursi. permanenri de vrajbi
- Pogi si-gi iei singuri cafeaua?
Nicole aprobi din cap, igi turni cafea intr-o cani mare, apoi se Irrtrc cele doui femei; camerista locuia in dependinte. Spilitoria de
trAnti pe un scaun din faga bucitiresei. v;rsc 9i cea de rufe erau domeniul lui Pauline, menajera, si mai era o

18 t9
 Dinah Jefferies
cameri pentru prepararea mAncirii, unde lucra o slujnici pe care Lisa
o chema doar cind avea nevoie de ajutor suplimentar.
Nicole deschise u9a serei gi, adulmecAnd aerul de mai imbibat cu
mirosul de pimAnt reavin, auzi venind din spatele casei scArgiitul
tot mai puternic al unei ricge. i;i inflguri halatul de mitase in jurul
trupului, arunci o privire spre cei cigiva curmali japonezi care igi
etalau culoarea galbeni pe iarbi - 9i care marcau locurile in care
Sylvie ingropase animalele preferate care muriseri - gi o zdri pe
Yvette, fata brutarului, coborAnd de pe ga, cu panglicile codigelor ei
negre fluturAnd in bitaia brizei.
Aroma briogelor proaspit scoase din cuptor se rispAndi prin aer.
Nicole o chemi pe copili gi, odati ajunse in bucitirie, se cigirari pe
doui scaune de la masa curati din lemn de pin. Lisa a;ezase deja farfu-
riile pentru cele doui cornuri cu ciocolati ale lui Nicole gi pentru bucata
moale de pAine albi, unsi cu unt 9i cu miere, care era pentru Yvette.
Degi avea doar znce ani,Yvette era cea care de obicei le livra, in fiecare
simbitS, bunitigile de patiserie: tarte cu cremi de vanilie, piinici
si fie mincate cu gem 9i dulceguri, brioge pentru micul dejun, croasante
gi cornuri cu ciocolati. Mama ei vietnamezi murise ripusi de japonezi
in timpul rizboiului, dar Yves fusese un pirinte grijuliu, care incercase
si fie gi mami, gi tati pentru fetiEa lui, de care Nicole era foarte atatati.
Nicole igi trase picioarele sub ea gi se uiti la cigelul lui Yvette.
Tiophy adulmeca deja prin preajmi si, brusc, siri pe un scaun.
- CAine riu! Yvette igi agiti pumnul, dar prea tirziu, potaia deja
furase un croasant gi se retrisese sub masi sil infulece.
Nicole izbucni in rXs.
- Dar e adorabil!
- & fi vrut si fiu destul de mare ca si pot si vin la petrecerea ta.
Ai dansat?
Mai spre sfhrgit, pentru ci a fost o noapte a;a frumoasi, ci nimeni
-
n-a prea avut chefsi intre.
n 2I
Fiica negustorului de mitase
Lisa se uiti la ceas. Yvette n-ar prea fi trebuit si ia micul dejun la ei
acasi., dar devenise deja un obicei de care se bucurau toate trei.
- E timpul si pleci, spuse Lisa, ridicAndu-9i privirile spre ravan.
Nicole se pregi.tea si o contrazici, dar Yvette siri de pe scaun, cu
'l'rophy litrind Ia picioarele ei.
* Thci, ci trezesti toati casa! spuse Yvette si lui cigelul in brate, care
incepu si o lingi pe fagi. Se strecuri afari pe uga din spate, trecAnd
prin sera unde mirosul aromat de ghimbir de la tufele plantate de
Sylvie inundase aerul.
Imediat ce Yvette pleci, Nicole o sS.ruti pe Lisa pe obraz.
- Nu por si cred ci ai deja optsprezece ani, draga mea, spuse bu-
t:r'rtireasa, trigindu-gi nasul. Parci a fost ieri...
Nicole zlmbi.
- Nu incepe acum cu sentimentalismele! Am lucruri importante
.lc fhcut.
- Cum ar fi?
- Cum ar fi si-mi planific restul vietii.
care
- ficiul ila american pe care ai pus ochii?
Are ceva de-a face cu
Nu stiu sil vid
- cAnd o din nou. Nicole fbcu o pauzi cAnd igi
.lidu seama, dintr-odati., ci habar nu are cit va mai sta Mark in Hanoi.
l)ar spera ca Parisul Orientului, aga cum le plicea francezilor si. nu-
rncasci orasul dintre ape, il va prinde in mrejele sale seduci.toare.
Erau doar ei trei la cini. Cea mai mici. dintre cele doui sufragerii
;rlc vilei Duval didea spre un foigor acoperit cu stuf,, unde fotolii enorme
rlirr richiti si o misugi din sticli erau asezare pe marginea unui iaz cu
rrrrlcri. itttr-un colt era fixat un minunat paravan din lemn, sculptat si
l,it,rrit, care crea un spa,tiu cu o sofa si o misu,ti, unde ii plicea lui Sylvie
r;i scrie. Cum Nicole irosise pu,tinul timp pe care il avea ca sd se aranjeze
ir:rinte de cini citind o carte, igi pieptini pirul cu degetele si privi spre
t;rvan. Nu ii plicuse niciodatS., a9a, pictat in albastru, cu nori albi si
irrgcragi zburAnd in jurul ventilatorului amplasat central.
 Dinah Jefferies Fiica negustorului de mdtase

Din gridina vecin5., Nicole auzi tipitul piunilor. potrivit pentru treaba asta. Este o mare onoare si. fiu selectat ca si lu-
- Blestemate pisiri, zise tatil ei. Fac un zgomot ingrozitor cu crez penrru binele Frangei.
tipetele lor. - Adici si. lucrezi aici, in Hanoi?
- Dar sunt frumogi, nu? spuse Nicole. - in c." mai mare parte a timpului, fbcu el o scurri. pauzi., apoi
- De ce trebuie si-i gini in gridini? Mi scot din mingi! relu5". Poate fi surprinz5.tor, dar eu cred ci
este in interesul companiei

- Tata are dreptate, zise si Sylvie. Sunt teribil de enervangi.
Apoi mincari in ticere. in ciuda migcirii lente a ventilatorului,
prea cald. Draperiile grele din mitase, legate cu gnururi care aveau la
capete ciucuri aurii, nu fuseseri inchise, iar perdelele ugoare din mu-
selini abia fluturau in bitaia unui iluzoriu curenr de aer. Alte cAteva
tipete de piuni nu ficuri decAt si intunece starea de spirit a tatilui lor.
Tocmai terminau desertul, cind le privi pe Sylvie gi Nicole, inainte
de a vorbi.
ca doar una din voi si o conduci. Cum Sylvie este mai mare, am decis
era si ii predau conducerea afacerii din acest moment.
Nicole igi privi sora, dar Sylvie igi pleci ochii 9i incepu si. se joace
cu gervetul.
-Pani h sfrrgitul anului, totul va fi trecut pe numele lui Sylvie, dar
am pi.strat micul magazin de mitisuri pentru tine, Nicole.
- Nu inteleg. De ce nu putem impirti? intotdeauna am crezut cL
Sylvie gi cu mine vom conduce afacerea impreuni.

- Mi. bucur ci suntegi amA.ndouS. aici. El clitini din cap.

Surorile schimbari priviri. in ultima vreme, era o atmosferi apisitoare
in casi: mesaje aduse de birbagi zvelti, tensionati, imbri.cati in haine
militare albe, telefonul c:re suna intruna gi tatal carc arita din ce in
mai incordat. Nicole observase cregterea rapidi numirului de americani
a inti., a frcut sora ta, ai fi avut mult mai multe oportuniti.ti. Cu sigu-
care le vizitau casa gi ajunsese la concluzia ci trebuia si fie de la ClA.
Tomgi, cand o intrebase pe Sylvie, sora ei fusese evazivi. Pi.rea ci niciuna
dintre fete nu cunostea adevirat motivul al acestei stiri de lucruri.
Thtil lor se foi putin pe scaun.
- Acum, ci ai implinit optsprezece ani, Nicole, vreau si vi explic
planurile mele. lg fi agteptat si discutim despre asta cAnd aveai si treci
de douizeci si unu de ani, dar, cum urmeazi,si preiau o funcgie guver-
- Sylvie e mai mare 9i mai inteledpti. Are mai multi. experienti.,
rnai ales pe pietele americane, si e pur 9i simplu corect ca ea si preia
ce controlul. Daci gi-ai fi invigat toate lecgiile la liceu, asa cum, cu sArgu-
ranti. ci iti dai seama de asta.
Nicole se incrunti.
- Adici Sylvie va conduce tot ce e pe Paul Bert?
Thtil siu didu afirmativ din cap.
Nicole inghigi in sec, imagindndu-gi impozanta Casi Duval, cu
sr.rperbul ei ravan boltit, cu ale sale sciri din lemn de tec lustruit
9i
cr.r elegantele sale balcoane de la etaj. Era situati pe strada Paul Bert,

namentali., lucrurile s-au schimbat. porecliti Champs-Elysdes, iar Nicole o iubea, pur si simplu.
- in ce sens? intrebi Sylvie. * $i ce mai e? intrebi ea.
- in sensul ci asta inseamni ci" nu mi voi mai putea ocupa de afacere. in timp ce numira pe degete, tatil ei privea fix intr-un pund, pe
- Despre ce funcgie e vorba, Papa? se interesi Nicole. tlcasupra capului ei.

- Natura exacti a sarcinilor este strict secreti, dar, avAnd in vedere - Afacerile care lin de import si exporr, precum si magazinul din
contactele mele in rindul vietnamezilor, se pare ci. ei cred ci sunt omul ,;rrtierul francez.

22 n