MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

CURRICULUM
pentru

CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2::
ELECTRICIAN NAVE

FILIERA TEHNOLOGICĂ

Domeniul de pregătire de bază: ELECTRIC

Domeniul de pregătire generală: ELECTRIC

2013

1
AUTORI:
Doiniţa Bălăşoiu inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Industrial
didactic I „Electroputere” Craiova
Tatiana Bălăşoiu inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Industrial
didactic I „Electroputere” Craiova
Amelia Cisman inginer, profesor gradul Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”
didactic I Iaşi
Tatiana Gheorghiu inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Industrial „Sf.
didactic I Pantelimon Bucureşti
Florin Mareş inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Industrial
didactic I Transporturi Cai Ferate Galati
Patriţa Marinescu inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Electrotehnic “Spiru
didactic I Haret” Targoviste
Adriana Rafa inginer, profesor gradul Colegiul Tehnic “ Anghel Saligny”
didactic I Cluj
Lucica Stănculeanu inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Tehnologic “D.
didactic I Filipescu” Buzău

ASISTENŢĂ C.N.D.I.P.T.:

ANGELA POPESCU – inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.

2
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Electrician nave

Domeniul de pregătire de bază: ELECTRIC
Domeniul de pregătire profesională generală: ELECTRIC

I. Pregătire practică
Modulul I. Exploatarea maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice

Total ore: 245

din care Laborator tehnologic 140
Instruire practică 105
Modulul II. Construcţia navelor

Total ore: 175

din care Laborator tehnologic 70
Instruire practică 105
Modulul III. Instalaţii electrice navale

Total ore: 315

din care Laborator tehnologic 105
Instruire practică 210

Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul IV. Întreţinerea echipamentelor electrice
Total ore: 150
din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

3
 LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE
DIN STANDARDUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 COMPLETAREA DOCUMENTAŢIEI SPECIFICE DOMENIULUI

ELECTRIC
 MANEVRAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
 ÎNTREŢINEREA MAŞINILOR, APARATELOR ŞI INSTALAŢIILOR
ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
 DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NAVEI
 REALIZAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE NAVALE
 SUPRAVEGHEREA INSTALAŢIILOR NAVALE AUTOMATIZATE

4
Modul I: EXPLOATAREA MAŞINILOR, APARATELOR ŞI
INSTALAȚIILOR ELECTRICE

1. Notă introductivă

Modulul “Exploatarea maşinilor, aparatelor şi instalațiilor electrice” face parte din

pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Electrician nave” clasa a XI-a,
învățământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 245 ore conform planului de învăţământ,
din care:
 140 ore – laborator tehnologic
 105 ore – instruire practică

Modulul “Exploatarea maşinilor, aparatelor şi instalațiilor electrice” vizează dobândirea
de competenţe specifice calificării ,,Electrician nave”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în
practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii profesionale.

1. Unitatea/unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Întreţinerea maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice

de joasă tensiune
 Realizarea instalaţiilor pentru alimentarea maşinilor electrice

5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL I: EXPLOATAREA MAŞINILOR, APARATELOR ŞI INSTALAȚIILOR ELECTRICE

Cunoştinţe
Rezultatul învăţării 1: Execută lucrări de întreţinere a maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice de joasă tensiune
Solicitări ale maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
electrice de joasă tensiune:
- electrice (prin conturnare şi străpungere)
- mecanice (prin frecare, vibraţii, uzură )
- electrodinamice
- termice
- magnetice
- de mediu (temperatură, presiune, umiditate,
altitudine, marin, subteran, praf industrial)
Efectele solicitărilor electrice: distrugerea izolaţiilor,
scurtcircuite, supraîncălziri, creşterea rezistenţelor de
contact, bătăi/descentrări, zgomote, alterarea parametrilor
optimi de funcţionare, opriri
Operaţii de întreţinere – etape:
demontare, verificare prin control vizual şi prin măsurare,
curăţare, reglare, montare, conectare
Condiţii de realizare a lucrărilor de întreţinere:
- lucrări cu întreruperea funcţionării şi lucrări fără
întreruperea funcţionării
- lucrări cu deconectare de la reţea şi fără întreruperea
circuitului
- cerinţe formulate în fişele tehnologice
- norme de sănătate şi securitate în muncă specifice
lucrărilor de întreţinere
- precizări privind periodicitatea, cuprinse în caietele
de sarcini şi/sau în planul anual al lucrărilor de
întreţinere
Deprinderi
 Analizează efectele solicitărilor
electrice constatate în exploatarea
maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
electrice de joasă tensiune şi
precizează cauzele acestora.
 Corelează lucrările de întreţinere a
maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
electrice de joasă tensiune cu
condiţiile de realizare prevăzute în
documentaţia tehnologică.
 Realizează întreţinerea maşinilor,
aparatelor şi instalaţiilor electrice de
joasă tensiune.
 Verifică maşinile, aparatele şi
instalaţiile electrice de joasă tensiune
după finalizarea lucrărilor de
întreţinere.
 Repune în funcţiune maşinile,
aparatele şi instalaţiile electrice de
joasă tensiune după lucrările efectuate.
 Aplică normele de sănătate şi
securitate în muncă specifice
lucrărilor de întreţinere a maşinilor,
aparatelor şi instalaţiilor electrice de
joasă tensiune.
Criterii de evaluare 1
 Identificarea solicitărilor electrice ale
maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
electrice în condiţii de exploatare
concrete.
 Efectuarea lucrărilor de întreţinere a
maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
electrice de joasă tensiune, respectând
condiţiile de realizare.
 Reconstituirea circuitelor întrerupte
pentru lucrări de întreţinere.
 Efectuarea măsurărilor specifice şi
controalelor vizuale în urma
intervenţiilor realizate.
 Asigurarea funcţionalităţii maşinilor,
aparatelor şi instalaţiilor electrice de
joasă tensiune după lucrările executate.
 Respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă specifice lucrărilor
de întreţinere a maşinilor, aparatelor şi
instalaţiilor electrice de joasă tensiune.

Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională

6
Rezultatul învăţării 2: Realizează instalaţii pentru alimentarea maşinilor electrice
Simboluri utilizate în schemele electrice de 
alimentare a maşinilor electrice:
- semne convenţionale şi notaţii asociate (cf.
standardelor);
- decodificarea simbolurilor din scheme electrice
date.
Rolul funcţional al elementelor componente dintr-o
instalaţie pentru alimentarea maşinilor electrice
Stări posibile ale instalaţiilor pentru alimentarea
maşinilor electrice
- poziţia normală/acţionată a componentelor
Funcţionarea secvenţială a schemei de alimentare,
cu evidenţierea interdependenţelor electrice şi
mecanice dintre elemente.
Materiale electrice - tipuri
cabluri şi conductoare, cleme, papuci, elemente
auxiliare
Aparate electrice – date tehnice:
- de comutare (manuală şi automată)
- de comandă (manuală şi automată)
- de protecţie
- de semnalizare
- de măsurat (analogice sau/şi digitale)
Documentaţie tehnologică specifică:
- jurnal de cabluri
- listă de materiale
- tabele de conexiuni pentru aparate
- specificaţii de aparate electrice
Verificarea calitativă (criterii) şi cantitativă a
materialelor şi aparatelor electrice necesare.
Corelarea materialelor şi aparatelor electrice
necesare cu documentaţia tehnologică.
Analizează documentaţia tehnologică
(schema instalaţiei, fişa tehnologică,
jurnalul de cabluri, lista de materiale,
tabelul de conexiuni şi specificaţia de
aparate) pentru instalaţii de alimentare a
maşinilor electrice.
 Selectează materialele şi SDV-urile
necesare pentru realizarea fiecărei etape
de execuţie a instalaţiilor pentru
alimentarea maşinilor electrice.
 Realizează instalaţii pentru
alimentarea maşinilor electrice
respectând etapele prevăzute în
documentaţia tehnologică: pozarea
aparatelor electrice, stabilirea traseului
optim pentru cabluri şi conductoare,
marcarea, pozarea şi protejarea cablurilor
electrice, efectuarea conexiunilor la
bornele aparatelor şi maşinilor electrice.
 Verifică lucrările efectuate şi asigură
funcţionalitatea instalaţiei realizate în
vederea alimentării maşinilor electrice.
 Decodificarea simbolurilor utilizate în
schemele electrice pentru instalaţii de
alimentare a maşinilor electrice.
 Corelarea simbolurilor elementelor
din structura instalaţiei electrice cu rolul
lor funcţional.
 Verificarea materialelor şi aparatelor
din punct de vedere calitativ
(caracteristici tehnice şi integritate) şi
cantitativ în conformitate cu
documentaţia tehnologică.
 Executarea lucrărilor pentru realizarea
instalaţiilor de alimentare a maşinilor
electrice: pozează aparate, cabluri şi
conductoare (stabilind trasee optime),
protejează cabluri, efectuează conexiuni
electrice.
 Aplicarea metodelor de verificare
(vizuale, prin măsurări) pentru a asigura
calitatea lucrărilor efectuate.
 Respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă specifice lucrărilor
efectuate.
7
Etapele realizării unei instalaţii de alimentare a
maşinilor electrice, după schemă dată – descrere,
SDV-uri:
- pozarea aparatelor electrice din instalaţie,
conform normativelor
- stabilirea traseului optim pentru cabluri şi
conductoare
- pozarea şi protejarea cablurilor electrice
- efectuarea conexiunilor la bornele aparatelor şi
maşinilor electrice
Verificarea continuităţii şi funcţionalităţii instalaţiei
electrice

8
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Solicitările maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice de joasă tensiune
1.1. Solicitări mecanice
1.2. Solicitări electrice
1.3. Solicitări electrodinamice
1.4. Solicitări termice
1.5. Solicitări provocate de factorii de mediu (temperatură, presiune, umiditate,
altitudine, marin, subteran, praf industrial)
2. Efectele solicitărilor electrice
3. Etapele lucrărilor de întreţinere şi condiţiile în care se pot realiza acestea
4. Lucrări de întreţinere a maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice de joasă tensiune:
tehnologie, SDV-uri necesare, materiale, prescripţii privind periodicitatea efectuării acestora,
norme de sănătate şi securitate în muncă
5. Scheme de alimentare pentru maşinile electrice:
5.1. Mașina asincronă
 de putere mică
 de putere mare
 în care este necesară reglarea turaţiei
5.2. Mașina sincronă
5.3. Mașina de curent continuu
 generatoare
 motoare.
6. Documentaţie, materiale şi aparate electrice necesare pentru realizarea instalaţiilor de
alimentare a maşinilor electrice, după scheme date.
7. Etapele realizării unei instalaţii de alimentare a maşinilor electrice, după scheme date:
tehnologie, materiale, SDV-uri necesare, norme de sănătate şi securitate în muncă
generatorare;
motoare.
8. Verificări în urma lucrărilor de întreţinere a maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice
de josă tensiune
9. Verificări după lucrările de execuţie a instalaţiilor pentru alimentarea maşinilor electrice

Conţinurile formării pot fi grupate în funcţie de condiţiile concrete de instruire, de exemplu, pe

categorii de echipamente, astfel: consrucţie-manevrare-întreţinere-defecţiuni şi remedierea lor.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

- Maşini electrice rotative de curent continuu şi curent alternativ (asincrone şi sincrone),
transformatoare;
- Aparate electrice de joasă tensiune: de comutaţie (manuală şi automată), de comandă (manuală
şi automată), de reglare, de protecţie, de semnalizare, pentru automatizări
- Instalaţii electrice de joasă tensiune: de iluminat, de prize, de forţă, de curenţi slabi
(semnalizare, avertizare, iluminat), de ameliorare a factorului de putere, de redresare şi pentru
acumulatoare
- Materiale: cabluri şi conductoare electrice, cleme, papuci, elemente auxiliare
- Documentaţie tehnologică (exemple): jurnal de cabluri, listă de materiale, tabele de conexiuni
pentru aparate, specificaţii de aparate electrice
- Documentaţie tehnică (exemple): caiet de sarcini, plan anual al lucrărilor de întreţinere
 6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,, Exploatarea maşinilor, aparatelor şi instalațiilor

electrice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Exploatarea maşinilor, aparatelor şi instalațiilor electrice” poate încorpora, în

orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus..
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.
 Lucrări practice în laborator şi în atelierul de pregătire practică/atelierele de la
agentul economic
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Exploatarea
maşinilor, aparatelor şi instalațiilor electrice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii practice de analizare a documentaţiei tehnice
- vizite de documentare la agenţi economici
- exerciţii de recunoaştere a tipurilor de echipamente electrice
- exerciţii de montare/demontare/întreţinere a echipamentelor electrice
- lucrări de laborator cu utilizarea şi verificarea echipamentelor electrice
- vizionări de materiale video
- lucrări practice de întreţinere şi realizare a instalaţiilor de alimentare a maşinilor
electrice
- vizionări de materiale video

10
 - studii de caz privind structura, execuţia, întreţinerea instalaţiilor electrice de
joasă tensiune

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
 Lucrare practică din tematica parcursă, cu complexitate ridicată şi caracter
intermodular, executată la agentul economic şi evaluată pe baza unei fişe de observare
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice şi
competenţele cheie din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Cioc, I., Tehnologia fabricării şi întreţinerea maşinilor electrice. EDP, Bucureşti,

1979
2. Năstase, B., Maşini, aparate, acţionări şi automatizări. EDP, Bucureşti, 1995
11
3. Mareş, F., Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare
automată. Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, Editua Economică Preuniversitaria,
Bucureşti, 2002
4. Cioc, I., Instalaţii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a XI-a şi
a XII-a, licee industriale şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1992
5. Hilohi, S., Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de regalre
automată. Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, EDP, Bucureşti, 2002
6. Hilohi, S., Instalaţii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a IX-a
şi a X-a, licee industriale şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1995
7. Ghiţă, C., Maşini electrice. Editua Matrix Rom, Bucureşti, 2005
8. Dinculescu, P., Instalaţii electrice industriale de joasă tensiune. Editua Matrix Rom,
Bucureşti, 2003
9. Dinculescu, P., Schemele instalaţiilor electrice. Editua Matrix Rom, Bucureşti, 2005
10. Ionescu, I., Acţionarea maşinilor electrice. Edituara Matrix Rom, Bucureşti, 2005

12
 Modulul II: CONSTRUCŢIA NAVELOR

1. Notă introductivă

Modulul “ Construcţia navelor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii
calificării profesionale ,,Electrician nave” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani şi are alocat
un număr de 175 ore conform planului de învăţământ, din care:
 70 ore – laborator tehnologic
 105 ore – instruire practică

Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Construcţia navelor” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării
,,Electrician nave”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi în
continuarea pregătirii într-o calificare profesională.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 DESCRIEREA NAVEI

13
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL II: CONSTRUCŢIA NAVELOR

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Utilizează elementele componente ale navei
Tipuri constructive de nave:  Identifică tipurile constructive de
 navă de mărfuri, navă de pasageri, navă de pescuit nave  Analizarea tipurilor constructive
 navă cu încărcare –descărcare pe orizontală de nave
 navă Ro-Ro, feribot, navă- cisternă, petrolier, navă pentru  Depistează tipurile de instalaţii,
produse chimice, navă pentru gaze lichefiate echipamente şi dotari, în funcţie de  Selectarea tipurilor de instalaţii,
 navă combinată, portcontainer, barja, remorcher, navă pentru clasa navei echipamente şi dotari, în funcţie
mărfuri uscate, navă de aprovizionare, de clasa navei
 macara plutitoare, unităţi de forare maritima (UFM).  Identifică parametrii constructivi ai
Clasa navei : navei respectând Regulile Societatii de  Aplicarea Regulilor Societăţii de
 gradul în care nava, maşinile, instalaţiile şi echipamentele sale, Clasificare Navala Clasificare Navala cu scopul de a
precum şi subfabricatele şi materialele care intră în construcţia recunoaşte parametrii constructivi
acestora, satisfac integral sau într-o măsură acceptată Regulile  Explică rolul funcţional ale ai navei
Societaţii de clasificare navală aplicabile în cazul respectiv. principalelor parţi constructive ale
Parametri constructivi : navei şi a componentelor acestora  Stabilirea rolului functional ale
 lungime, lăţime, înalţime de construcţie, pescaj, deadweight. principalelor parţi constructive ale
Parți componente:  Analizează practic pe navă tipurile navei şi a componentelor acestora
 corp : învelişul corpului, punţile navei, fund simplu, dublu de instalaţii, echipamente şi dotari
fund, etrava, etambou, chila, cavaleţi arbore port-elice, osatura,  Analizarea condiţiilor de plutire
curenţi, traverse de capăt şi rame, guri magazii, bordaj, pontili,  Verifică condiţiile de plutire ale a navei
punţi, suprastructuri, semidunete, rufuri şi puţuri navei
compartimente, maşini-căldări, postamente maşini şi căldări,
tunel arbore port-elice, porţi prova, platforme pentru elicoptere,
parapeţi, pereţi etanşi, tancuri, întărituri la extremitaţile navelor
 instalaţii, echipamente şi dotari : instalaţia de guvernare,
instalaţia de ancorare, instalaţia de încărcare - descărcare,
instalaţia legare (de acostare-amarare), i instalaţia remorcare,
instalaţia de semnalizare (catarge), instalaţia de maşini (de
1
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
14
 propulsie şi de generare a energiei), instalaţia de tubulaturi (de
balast, de santina, de ventilatie), instalaţia de căldări şi
recipiente sub presiune (de producere a energiei termice),
instalaţia de aer comprimat, instalaţia de stins incendiul şi
semnalizarea acestuia, instalaţiile electrice de bord, instalaţii
frigorifice, instalaţii de automatizari.
Condiţii de plutire :
 Flotabilitate
 stabilitate
Rezultatul învăţării 2: Asigură funcţionarea elementelor componente specifice fiecarei instalatii navale
Elemenete componente caracteristice pentru instalatii, echipamente
şi dotari specifice navelor:  identifică practic pe navă  stabilirea tipurilor de instalaţii,
Instalaţia de guvernare : tipurile de instalaţii, echipamente şi dotări existente
 instalaţia de guvernare principală echipamente şi dotari pe un tip de navă
 instalaţia de guvernare auxiliară
 cârmă (ax cârmă, ajutaj orientabil, safran cârmă, pivoti cârmă,  analizează elemenetele  verificarea bunei funcţionări a
etambou cârmă, lagăre cârmă, actionarea instalațiilor de componente caracteristice elementelor componente
guvernare pentru instalaţiile, caracteristice pentru instalaţiile,
Agregat de fortă: echipamentele şi dotarile echipamentele şi dotarile
specifice navelor specifice navelor
 electromotor (în cazul acţionării electrice)
 electromotor şi pompă (acţionare electrohidraulice)
 stabileşte elementele  explicarea rolului funcţional al
 motorul de acţionare şi pompa cuplataă (acţionare hidraulică)
instalaţiei de guvernare elementelor instalaţiei de
 instalaţie de forţă
guvernare
 dispozitiv de comandă
 verifică practic buna
Instalaţie de ancorare:
funcţionare a elementelor  analizarea practică a bunei
 ancore principale
componente a agregatelor de funcţionări a elementelor
 ancore de curent
forţă componente a agregatelor de
 lanţuri şi cabluri pentru ancorele principale
forţă
 lanţuri sau cablu de otel pentru ancora de curent
 constată buna funcţionare a
 echipament pentru ancore
instalaţiilor de ancorare,de  verificarea bunei funcţionare
 vinciuri şi cabestane de ancoră
legare şi de remorcare a instalaţiilor de ancorare,de
Instalaţia de legare:
legare şi de remorcare
 parâme de legare
 verifică dotarea încaperilor
 echipament de legare

15
  mecanisme de manevră-legare pentru instalaţii şi echipamente  constatarea bunei dotări a
Instalaţia de remorcare: diverse încăperilor pentru instalaţii şi
 parâma de remorcare echipamente diverse
 echipament de remorcare
 instalație specială la remorchere
 vinciuri de remorcare
Catarge pentru semnale:
 catarge cu sarturi
 catarge fara sarturi
 catarge de construcţie specială
Dispunerea şi dotarea încăperilor pentru
instalaţii şi echipamente diverse:
 amplasare încăperi
 amenajare magazii pentru mărfuri uscate

16
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1.Tipuri constructive de nave
I.1. Navă de mărfuri
I.2. Navă de pasageri
I.3. Navă de pescuit
I.4. Navă cu încarcare -descarcare pe orizontală
I.5. Navă Ro-Ro
I.6. Feribot
I.7. Navă- cisternă
I.8. Petrolier
I.9. Navă pentru produse chimice
I.10. Navă pentru gaze lichefiate
I.11. Navă combinată
I.12. Portcontainer, barjă, remorcher
I.13. Navă pentru marfuri uscate
I.14. Navă de aprovizionare
I.15. Macara plutitoare, unitaţi de forare maritimă (UFM).
2. Clasa navei :
(gradul în care nava, maşinile, instalaţiile şi echipamentele sale, precum şi subfabricatele şi
materialele care intră în construcţia acestora, satisfac integral sau într-o masuăa acceptată
Regulile Societăţii de clasificare navală aplicabile în cazul respectiv)

3. Parametri constructivi ai navei

( lungime, lăţime, înalţime de construcţie, pescaj, deadweight)

4. Parți componente:
4.2. Corpul navei : învelişul corpului, punţile navei, fund simplu, dublu fund, etrava,
etambou, chila, cavaleţi arbore port-elice, osatura, curenţi, traverse de capăt şi rame,
guri magazii, bordaj, pontili, punţi, suprastructuri, semidunete, rufuri şi puţuri
compartimente maşini-căldări, postamente maşini şi căldări, tunel arbore port-elice,
porţi prova, platforme pentru elicoptere, parapeţi, pereţi etanşi, tancuri, intărituri la
extremitaţile navelor
4.3. Instalaţii, echipamente şi dotări
4.2.1. Instalaţia de guvernare
4.2.2. Instalaţia de ancorare
4.2.3. Instalaţia de încărcare – descarcare
4.2.4. Instalaţia legare (de acostare-amarare)
4.2.5. Instalaţia de remorcare
4.2.6. Instalaţia de semnalizare (catarge)
4.2.7. Instalaţia de maşini (de propulsie şi de generare a energiei)
4.2.8. Instalaţia de tubulaturi (de balast, de santina, de ventilatie)
4.2.9. Instalaţia de căldări şi recipiente sub presiune (de producere a energiei
termice)
4.2.10. Instalaţia de aer comprimat
4.2.11. Instalaţia de stins incendiul şi semnalizarea acestuia
4.2.12. Instalţtiile electrice de bord
4.2.13. Instalaţii frigorifice
4.2.14. Instalaţii de automatizşri
5. Condiţii de plutire
5.1. Flotabilitate
 5.2. Stabilitate
6. Elemenete componente caracteristice pentru instalatii, echipamente şi dotari specifice
navelor:
6.2. Instalaţia de guvernare
6.2.1. Instalaţia de guvernare principală
6.2.2. Instalalaţia de guvernare auxiliară
6.2.3. Cârma (ax cârmă, ajutaj orientabil, safran cârmă, pivoţi cârmă, etambou cârmă,
lagare cârmă, acţionare instalaţii de guvernare
6.3. Agregat de forţă
6.3.1. Electromotor (în cazul acţionării electrice)
6.3.2. Electromotor şi pompă (acţionare electrohidraulice)
6.3.3. Motorul de acţionare şi pompa cuplată (acţionare hidraulică)
6.3.4. Instalaţie de forţă
6.3.5. Dispozitiv de comandă
6.4. Instalatie de ancorare
6.4.1. Ancore principale
6.4.2. Ancore de curent
6.4.3. Lanţuri şi cabluri pentru ancorele principale
6.4.4. Lanţ sau cablu de oţel pentru ancora de curent
6.4.5. Echipament pentru ancore
6.4.6. Vinciuri şi cabestane de ancoră
6.5. Instalatia de legare
6.5.1. Parâme de legare
6.5.2. Echipament de legare
6.5.3. Mecanisme de manevră-legare
6.6. Instalatia de remorcare
6.6.1. Parâma de remorcă
6.6.2. Echipament de remorcare
6.6.3. Instalaţie specială la remorchere
6.6.4. Vinciuri de remorcă
6.7. Catarge pentru semnale
6.7.1. Catarge cu sarturi
6.7.2. Catarge fără sarturi
6.7.3. Catarge de construcţie specială
6.8. Dispunerea şi dotarea încaperilor pentru instalaţii şi echipamente diverse
6.8.1. Amplasare încăperi
6.8.2. Amenajare magazii pentru mărfuri uscate

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

 Corpul navei : învelişul corpului, punţile navei, fund simplu, dublu fund, etrava, etambou,
chila, cavaleţi arbore port-elice, osatura, curenţi, traverse de capăt şi rame, guri magazii,
bordaj, pontili, punţi, suprastructuri, semidunete, rufuri şi puţuri compartimente maşini-
căldări, postamente maşini şi căldări, tunel arbore port-elice, porţi prova, platforme pentru
elicoptere, parapeţi, pereţi etanşi, tancuri, intărituri la extremitaţile navelor
 Regulile Societaţii de clasificare navală
Agregat de fortă:

18
  electromotor (în cazul acţionării electrice)
 electromotor şi pompă (acţionare electrohidraulice)
 motorul de acţionare şi pompa cuplataă (acţionare hidraulică)
 instalaţie de forţă
 dispozitiv de comandă
Instalaţie de ancorare:
 ancore principale
 ancore de curent
 lanţuri şi cabluri pentru ancorele principale
 lanţuri sau cablu de otel pentru ancora de curent
 echipament pentru ancore
 vinciuri şi cabestane de ancoră
Instalaţie de legare:
 parâme de legare
 echipament de legare
 mecanisme de manevră-legare
Instalaţie de remorcare:
 parâma de remorcare
 echipament de remorcare
 instalaţie specială la remorchere
 vinciuri de remorcare
Catarge pentru semnale:
 catarge cu sarturi
 catarge fara sarturi
 catarge de construcţie specială

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,, Construcţia navelor” trebuie să fie abordate într-o

manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „CONSTRUCŢIA NAVELOR” poate încorpora, în orice moment al procesului

educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în
ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
19
  însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Construcția navelor”,

se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii practice de analizare a documentaţiei tehnice
- vizite de documentare la agenţi economici
- exerciţii de recunoaştere a tipurilor de nave
- exerciţii de montare/demontare/întreţinere a echipamentelor electrice
- lucrări de laborator cu utilizarea şi verificarea echipamentelor electrice
- vizionări de materiale video
- lucrări practice de întreţinere şi realizare a elementelor component din
instalașiile elecrice
- vizionări de materiale video
- studii de caz privind structura, execuţia, întreţinerea navei

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
b. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
c. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;

20
  Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Viorel Maier, Mecanica și construcșia navei , volumul I, București

2. Popovici, O., Chirică, I., Ioan, A., “Calculul şi construcţia navei”, Universitatea din
Galaţi, 1984
3. Popovici, O., Ioan, A., Domnişoru, L., “Construcţia, amenajarea şi exploatarea
navei”, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, 1991
4. Popovici, O., “Ghid practic pentru construcţii navale - Volumul I”, Editura Evrica,
2001
5. Găvan, E., Popovici, O., Domnişoru, L., “Ghid practic pentru construcţii navale -
Volumul II”, Editura Evrica, 2003
6. Popovici, O., Domnişoru, L., Găvan, E., “Reguli pentru construcţia corpului navelor
maritime” (traducere Germanischer Lloyd – Klassifikations und Bauvorschiriften),
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, 2004
7. Popovici, O., Ioan, A., Domnişoru, L., “Construcţia, amenajarea şi exploatarea
navei”, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, 1991 (cap.6,7,8)
8. http://www.preferatele.com/docs/diverse/13/navele--societati-de8.php
9. http://www.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-test-constructia-navei-
clasa-x-sam-material-propus-de-prof-mendrino-teodor-viorel
10. Regulile Societatilor de Clasificare Navale

21
 Modulul III. INSTALAŢII ELECTRICE NAVALE

Modulul „Instalaţii electrice navale” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii
calificării profesionale ,,Electrician nave”clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani şi are alocat
un număr de 315 ore conform planului de învăţământ, din care:
 105 ore – laborator tehnologic
 210 ore – instruire practică

Modulul se parcurge în stagiul de pregătire practică de specialitate, nefiind condiţionat sau

dependent de celelalte module din curriculum.
Modulul “Instalaţii electrice navale” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării
,,Electrician nave”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi în
continuarea pregătirii într-o calificare profesională.

2. Unitatea/unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Realizarea echipmentelor electrice navale

 Supravegherea instalaţiilor navale automatizate

22
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL III: INSTALAŢII ELECTRICE NAVALE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare 2
Rezultatul învăţării 1: Realizează echipamente electrice navale.
Echipamente electrice navale:  Indică tipurile de echipamente electrice  Clasificarea echipamentelor electrice
 surse de energie: surse principale, auxiliare, de navale navale dupa rolul functional
avarie, exterioare(de pe mal)
 echipamente de distributia energiei electrice:  Recunoşte simbolurile utilizate în  Enumerarea componentelor
reţea de cabluri, tablouri şi pupitre electrice schemele electrice pentru instalaţiile navale echipamentelor electrice navale
pentru curent alternativ până la 1000 V, pentru
curent alternativ până la 500V, pentru curent  Identifică elementele componente ale  Decodificarea schemelor electrice pentru
continuu echipamentelor electrice navale instalatiile navale
 echipamente de acţionare pentru mecanismele
şi instalaţiile navei: aparataj de comutare şi de  Precizează rolul funcţional al  Recunoasterea pe nava a echipamentului
pornire-reglare, de acţionare electrică a echipamentelor electrice navale în electric
instalaţiilor de guvernare, a mecanismelor de instalaţia din care fac parte
ancorare şi manevră, a pompelor, a  Explică principiul de functionare al
ventilatoarelor, a vinciurilor de barcă, a uşilor fiecarei componente din cadrul unui
etanşe şi antifoc echipament electric naval
 echipamente de iluminat electric: pentru
circuitul principal, de avarie, corpuri de
iluminat, felinare de navigatie, prize de curent
pentru iluminat portativ
 echipamente de comunicaţii şi semnalizare
interioară: de semnalizare alarmă generală, de
semnalizare detectare incendiu, de comunicaţii
interioare de serviciu, de semnalizarea
închiderii uşilor etanşe
 dispozitive de protecţie: a generatoarelor, a
motoarelor electrice, a motoarelor electrice ale

2
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională

23
 instalaţiei de guvernare, a transformatoarelor, a
echipamentelor de forţă cu semiconductoare
 echipamente de avarie: pentru distribuţia
energiei electrice de la sursele de avarie, pentru
dispozitivele de pornire ale dieselgeneratoarelor
de avarie
 echipamente de propulsie electrică: maşini
electrice, întrerupătoare, posturi de comandă ale
instalaţiilor de propulsie electrică, protecţia
instalaţiilor de propulsie electrică, cuplaje
electrice
 maşini electrice: generatoare de curent
alternativ, generatoare de curent continuu, frâne
electromagnetice, convertizoare,
transformatoare
 echipamente de încălzit şi electrotermice:
aparate de încălzit, încalzitoare electrice pentru
combustibil şi ulei
 echipamente pentru instalaţii frigorifice
Rezultatul învăţării 2: Monteaza echipamente electrice navale
Echipamente electrice navale: surse de energie,  Citeşte scheme electrice de principiu,  Identificarea aparatelor si masinilor
de distribuţia energiei electrice, de acţionare pentru scheme bloc, scheme de cablaj (monofilare), electrice din cadrul echipamentelor
mecanismele şi instalaţiile navei, de iluminat scheme de montaj şi amplasament electrice navale conform conditiilor de
electric, de comunicaţii şi semnalizare interioară,  Precizează cerinţele impuse aparatelor şi exploatare si cerintelor impuse de
de protecţie, de avarie, de propulsie electrică, maşinilor electrice din cadrul Regulile Societatilor de Clasificare Navala
maşini electrice, de încălzit şi electrotermice, echipamentelor electrice navale:
pentru instalaţii frigorifice caracteristici constructive, caracteristici  Stabilirea rolului funcţional al fiecărei
Aparate electrice navale: functionale, materiale, parametri admisibili, componente din echipamentul electric
-de conectare: separatoare, separatoare de sarcină, conditii de montaj, conditii de exploatare naval şi al instalaţiei deservite de acesta
întrerupătoare, întrerupătoare automate, impuse de Regulile Societatilor de
contactoare, ruptoare, Clasificare Navale  Identificarea şi reglarea aparatelor la
-aparate pentru instalaţii interioare: prize, fişe,  Enumeră parametrii prescrisi: valori parametrii prescrişi
cuple, întrerupătoare, comutatoare prestabilite pentru relee de timp, relee de
-aparate de protecţie: siguranţe fuzibile, relee (de curent, relee de minima si maxima  Realizarea tablourilor şi pupitrelor

24
suprasarcină-termice, de curent, de tensiune), tensiune, frecventa, rezistenta de izolatie, electrice pentru instalatii navale
eclatoare, descarcătoare: factor de putere, rezistenta de izolatie,
-aparate pentru pornirea şi reglarea maşinilor temperatura, debit, presiune, viteza,  Montarea echipamentelor electrice pe
electrice: reostate de pornire, reostate de excitaţie, lungimi, sarcini. nava, conform documentatiei de montaj
comutatoare Y-D, inversoare, controlere:  Utilizează nomenclatorul de materiale impuse de Regulile Societatilor de
-aparate pentru acţionări: butoane de comandă, (document tehnologic care cuprinde Clasificare Navala.
selectoare, manipulatoare, microîntrerupătoare, denumirea, codul, caracteristicile
limitatoare . principale, cantitatea materialelor utilizate
-instalaţii prefabricate de joasă tensiune: tablouri in fabricarea unui echipament electric)
electrice principale, tablouri electrice auxiliare,
cutii de conexiuni, cofrete, pupitre, controlere
magnetice.
Maşini electrice navale: motoare, generatoare,
transformatoare, convertizoare rotative sau statice
Tablouri şi pupitre electrice navale: tablouri de
distribuţie principale şi de avarie, tablouri auxiliare
(de semnalizare, de iluminat, de distribuţie,
acţionare şi automatizare, de conexiuni), pupitre
electrice de navigaţie, pupitre de comandă şi
semnalizare motor principal.

25
Rezultatul învăţării 3: Pune în funcţiune echipamentele electrice navale
Cabluri şi conductoare  Precizează rolul Societăţii de clasificare  Selectarea cablurilor şi a conductoarelor
Tehnologia de realizare a reţelelor de cabluri navala folosite în instalaţiile electrice navale
din instalaţiile navale  Executarea reţelei de cabluri şi
Instalatii prefabricate de joasa tensiune:  Identifică conductoarele şi cablurile conductoare
 tablouri electrice principale folosite în instalaţiile electrice navale  Conectarea reţelei de cabluri la maşini şi
 tablouri electrice auxiliare instalaţii prefabricate de joasă tensiune
 cutii de conexiuni  Încercarea echipamentului electric naval
 cofrete  Indică tipurile de instalaţii prefabricate  Verificarea tehnică a echipamentelor
 pupitre de joasă tensiune electrice navale
 controlere magnetice   Verificarea funcţională în gol a
Verificare funcţională:  Enumeră tipurile de verificări echipamentelor electrice navale
funcţionale şi încercări la care sunt supuse  Verificarea funcţională cu sarcină simulată
 în gol:
echipamente electrice navale a echipamentului electric naval;
- cu sarcină simulată
 Verificarea funcţională cu sarcină reală a
- cu sarcină reală:
echipamentului electric naval.
Încercările echipamentului electric naval:
 la uzina producatoare:
- în timpul construcţiei navei şi în faza finală
de predare a navei
- în probele de marş ale nave

Rezultatul învăţării 4: Identifică elementele de automatizare ale instalaţiilor navale

Instalaţie navala automatizata: maşini, căldări,  Precizează elementele de automatizare din Recunoaşterea elementelor de
mecanisme echipate cu dispozitive şi sisteme de instalaţia navală automatizare în instalaţia navală
control, sisteme de protecţie, reglare automată şi Specificarea rolului elementelor de
comandă automată.  Precizează parametrii nominali ai automatizare în instalaţia tehnologică
Elemente de automatizare: traductoare, elementelor de automatizare navală
amplificatoare automate, regulatoare automate,
elemente de execuţie, elemente logice, armături
comandate de la distanţă, servomecanisme,
convertizoare, aparataj de înregistrare, indicare şi
semnalizare, calculatoare
Rezultatul învăţării 5: Monitorizeaza functionarea instalaţiilor navale automatizate

26
Instalatii navale automatizate ale: instalaţia de  Enumeră sistemele automate de pe navă  Precizarea parametrilor tehnici ai
propulsie (motoarelor principale); instalaţia de instalaţiei automatizate
producere a energiei electrice; instalaţia de căldări;  Identifică mărimile perturbatoare în
instalaţia de santină; mecanisme auxiliare. funcţionarea unei instalaţii reglate automat  Supravegherea instalaţiei automatizate
Sisteme automate: sistemul de semnalizare
preventivă, sisteme indicatoare şi înregistratoare,  Identifică situaţiile anormale de funcţionare  Supravegherea centralizată a instalaţiilor
sisteme de protecţie, sisteme de comandă, ale unei instalaţii navale reglate automat; din compartimentul maşini
automatizarea maşinilor, mecanismelor şi
instalaţiilor.
Categorii de sisteme automate navale:  Sesizarea situatiilor anormale de
funcţionare ale unei instalaţii navale
- după funcţia de bază: sistemul de semnalizare
reglate automat
preventiva; sistemele indicatoare şi
înregistratoare; sisteme de protecţie; sisteme de
comandă;
- după instalaţia deservită:
 telecomanda şi automatizarea instalaţiei de
propulsie:
- telecomanda motoarelor principale
- pornirea şi protecţia motoarelor cu
combustie internă
- telecomanda turbogeneratoarelor
- pornirea şi protecţia
turbogeneratoarelor
 telecomanda şi automatizarea instalaţiei de
producere a energiei electrice:
- telecomanda dieselgeneratoarelor
- automatizarea dieselgeneratoarelor
 telecomanda si automatizarea instalatiei de
căldări cu combustibil:
- reglarea
- comanda
- protecţia

27
 - semnalizarea
 telecomanda şi automatizarea instalaţiei de
santina
 telecomanda şi automatizarea
mecanismelor auxiliare
Mărimi perturbatoare
Situaţii anormale
Instrucţiuni tehnice: caiet de sarcini, carte
tehnică.
Instrucţiuni de intervenţie

28
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Echipamente electrice navale:
1.1. Surse de energie electrica: surse principale, auxiliare, de avarie, exterioare (de pe
mal)
1.2. Echipamente de distribuţia energiei electrice: reţea de cabluri, tablouri şi pupitre
electrice pentru curent alternativ până la 1000 V, pentru curent alternativ alternativ
până la 500V, pentru curent continuu
1.3. Echipamente electrice de actionare pentru mecanismele şi instalaţiile navei:
aparataj de comutare şi de pornire -reglare, de actionare electrică a instalaţiilor de
guvernare, a mecanismelor de ancorare şi manevra, a pompelor, a ventilatoarelor, a
vinciurilor de barca, a uşilor etanşe şi antifoc
1.4. Echipamente de iluminat electric: pentru circuitul principal, de avarie, corpuri de
iluminat, felinare de navigatie, prize de curent pentru iluminat portativ
1.5. Echipamente de comunicatii si semnalizare interioara: de semnalizare alarma
generala, de semnalizare detectare incendiu, de comunicatii interioare de serviciu,
de semnalizarea inchiderii usilor etanse
1.6. Dispozitive de protectie: a generatoarelor, a motoarelor electrice, a motoarelor
electrice ale instalatiei de guvernare, a transformatoarelor, a echipamentelor de forta
cu semiconductoare
1.7. Echipamente electrice de avarie: pentru distributia energiei electrice de la sursele
de avarie, pentru dispozitivele de pornire ale dieselgeneratoarelor, de avarie
1.8. Tablouri şi pupitre electrice navale: tablouri de distributie principale şi de avarie,
tablouri auxiliare (de semnalizare, de iluminat, de distributie, actionare si
automatizare, de conexiuni), pupitre electrice de navigaţie, pupitre de comandă şi
semnalizare motor principal
1.9. Echipamente de încălzit şi electrotermice: aparate de încalzit, încălzitoare
electrice pentru combustibil şi ulei
1.10. Echipamente pentru instalaţia de propulsie electrică: maşini electrice,
intreruptoare, posturi de comanda ale instalatiilor de propulsie electrică, protecţia
instalaţiilor de propulsie electrică, cuplaje electrice.
2. Scheme electrice :
2.1. scheme de principiu
2.2. scheme bloc
2.3. scheme de cablaj (monofilare)
2.4. scheme de montaj şi amplasament
3. Aparate electrice navale:
3.1. de conectare: separatoare, separatoare de sarcină, întrerupătoare, întrerupatoare
automate, contactoare, ruptoare
3.2. aparate pentru instalaţii interioare: prize, fişe, cuple, întrerupatoare, comutatoare
3.3. aparate de protecţie: siguranţe fuzibile, relee (de suprasarcină-termice, de curent de
tensiune), eclatoare, descărcatoare
3.4. aparate pentru pornirea şi reglarea maşinilor electrice: reostate de pornire, reostate
de excitaţie, comutatoare Y-D, inversoare, controlere
3.5. aparate pentru actionări: butoane de comanda, selectoare, manipulatoare,
microintrerupătoare, limitatoare
2.1 .instalatii prefabricate de joasa tensiune: tablouri electrice principale,tablouri electrice
auxiliare, cutii de conexiuni, pupitre, controlere magnetice.
4. Maşini electrice navale: motoare, generatoare, transformatoare, convertizoare rotative sau
statice (rolul funcţional, principiu de funcţionare)

1
 5. Cabluri şi conductoare : materiale izolante, invelisuri (mantale), acoperiri de protectie,
marcare, retea de cabluri.
6. Scheme de comanda pentru maşini electrice navale
7. Verificări tehnice şi funcţionale
 la gol
 cu sarcina simulată
 cu sarcina reală
8. Încercarile echipamentului electric naval
8.1. la uzina producatoare (verificarea montajului, a datelor nominale ale aparatelor, a
reglarii protectiei, verificarea izolatiei)
8.2. în timpul constructiei navei şi în faza finală de predare a navei (a surselor de
energie, a mecanismelor), masurarea gradului de iluminare ale compartimentelor
importante (compartiment radio, timonerie, cabină de navigaţie, compartimentul
maşinii) şi verificarea instalaţiilor de avarie, a semnalizarilor (lumini de navigatie,
de alarma, de incendiu)
8.3. încercarile echipamentelor electrice navale în probele de mars
9. Elemente de automatizare: traductoare, amplificatoare automate, regulatoare automate,
elemente de execuţie, elemente logice, armături comandate de la distanţă, servomecanisme,
convertizoare, aparate de inregistrare, indicare semnalizare, calculatoare.
10. Parametri nominali, parametrii controlaţi, marimi perturbatoare:
11. Categorii de sisteme automate navale:
11.1 dupa funcţia de bază: sistemul de semnalizare preventivă; sistemele indicatoare şi
inregistratoare; siteme de protecţie; sisteme de comandă
11.2. după instalaţia deservită: telecomanda şi automatizarea instalaţiei de propulsie,
telecomanda motoarelor principale, pornirea şi protecţia motoarelor cu combustie internă,
telecomanda turbogeneratoarelor, pornirea şi protecţia turbogeneratoarelor, ale instalaţei
de producere a energiei electrice, telecomanda dieselgeneratoarelor; automatizarea
dieselgeneratoarelor ale instalaţiei de căldări cu combustibil:
12. Situaţii anormale
13. Instrucţiuni tehnice: caiet de sarcini,carte tehnică.
14. Instrucţiuni de intervenţie

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

- Cabluri şi conductoare
- Aparate electrice navale
- Maşini electrice navale

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Instalaţii electrice navale” trebuie să fie abordate într-o
manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul ,,Instalaţii electrice navale” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ,
noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere

2
din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în
SPP la unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Pregătirea practică în laboratoare tehnologice sau la agentul economic are importanţă deosebită
în dobândirea competenţelor de specialitate.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.
 Lucrări practice în laborator şi în atelierul de pregătire practică/atelierele de la
agentul economic
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Instalaţii electrice
navale”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii practice de citire a documentaţiei tehnice
- vizite de documentare la agenţi economici
- exerciţii de recunoaştere a tipurilor de maşini şi aparate electrice navale
- lucrări de laborator cu utilizarea maşinilor şi aparatelor electrice navale
- vizionări de materiale video
- explicaţii oferite elevului
- lucrări practice în laborator
- lucrări practice în atelierul şcolii/agentului economic

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
1. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.

3
  Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de
performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat
al învăţării.
2. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
 Lucrare practică din tematica parcursă, cu complexitate ridicată şi caracter
intermodular, executată la agentul economic şi evaluată pe baza unei fişe de observare
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final, de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice şi
competenţele cheie din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Silviu Gheorghiu, Cornel Panait, Maşini şi siteme de acţionari electrice navale, Ed.
Academiei Romane, Buc., 2004,
2. Cornel Panait, Maşini şi actionari electrice navale, Ed. Leda & Muntenia, Cta., 1999,
3. CERONAV, Maşini şi instalatii navale, aparate electrice de navigatie, Ed. Scorpion, Galati
4. Regulile Societatilor de Clasificare Navale
5. Auxiliare curriculare pe site-ul tvet.ro

4
 STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ - CDL

Modulul IV: ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

1.Notă introductivă

Modulul “ Întreţinerea echipamentelor electrice” face parte din, Stagiu de pregătire

practică – CDL, necesară dobândirii calificării profesionale ,,Electrician nave”, clasa a XI-a,
învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ.

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Întreţinerea echipamentelor electrice” vizează dobândirea de competenţe

specifice calificării ,,Electrician nave”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea
acestei calificării şi în continuarea pregătirii profesionale.

2. Unitatea/unităţile de competenţe la care se referă modulul

 COMPLETAREA DOCUMENTAŢIEI SPECIFICE DOMENIULUI ELECTRIC

 MANEVRAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL IV: ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare 3
Rezultatul învăţării 1: Utilizează documentaţie specifică domeniului electric
Documentaţie tehnică:  Completează documentaţia tehnică  Identificarea formularelor tipizate.
formulare tipizate specifică în urma executării lucrărilor  Selectarea documentaţiei necesare locului
 bon de materiale (cantitate, caracteristici, preţ) tehnologice şi a încercărilor/verificărilor. de muncă.
 bon de manoperă (timpul normat, utilaj  Selectează din documentaţia tehnologică,  Extragerea informaţiilor necesare din
folosit) informaţia necesară realizării lucrărilor. rubricaţia formularelor tipizate şi
 buletin de observaţii  Aplică datele din documentaţia tehnologică utilizarea lor pentru executarea lucrărilor
 buletin de încercări în executarea lucrărilor practice. tehnologice.
 buletin de verificări  Citirea/analizarea/explicarea simbolurilor
 proces verbal conţinute în documentaţia tehnologică
fişă tehnologică specifică domeniului de activitate.
plan de operaţii  Selectarea şi înregistrarea informaţiilor
caiet de lucru necesare pentru completarea
carte tehnică documentaţiei tehnologice (buletine de
caiet de sarcini observaţii, de încercări, de verificări,
listă de materiale procese-verbale).
comandă de lucru
scheme electrice (forţă, comandă) şi scheme
cinematice
desene tehnice (de reper, de subansamblu, de
ansamblu)
Semifabricate utilizate în lucrări de întreţinere:
forjate, laminate, turnate (înscrise în indicatoarele
desenelor tehnice)
SDV-uri utilizate în lucrările de întreţinere a
echipamentelor electrice
SDV-uri specificate în fişe tehnologice sau în
3
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională

6
planuri de operaţii, conform tehnologiilor din
domeniu

Rezultatul învăţării 2: Manevrează echipamente electrice

Echipamente electrice (elemente constructive,  Localizează componentele şi  Identificarea, în teren, a elementelor
rol funcţional): echipamentele dintr-o instalaţie electrică componente ale unui echipament/unei
 Transformatoare dată. instalaţii electrice date şi stabilirea
 Maşini electrice  Stabileşte şi explică pe baza documentaţiei corespondenţei cu documentaţia
 Aparate electrice de joasă tensiune şi a structurii identificate pentru tehnologică aferentă.
(electromagneţi, contactoare, întreruptoare) echipamentul/instalaţia date,  Reprezentarea circulaţiei energetice într-o
 Aparate de protecţie interdependenţele dintre componente şi instalaţie dată, folosind schema acesteia şi
 Instalaţii de iluminat funcţionalitatea acestora. explicând interdependenţele dintre
 Staţii de redresare  Acţionează dispozitivele şi echipamentele componente.
 Instalaţii de curenţi slabi electrice.  Executarea manevrelor pentru anumite
Instrucţiuni de manevrare pentru: echipamente electrice conform
 Maşini electrice instrucţiunilor de utilizare.
 Aparate electrice
 Instalaţii electrice
Rezultatul învăţării 3: Întreţine şi repară echipamente electrice
Lucrări de întreţinere curentă:  Controlează periodic buna funcţionare a  Verificarea periodică a integrităţii/
 refacerea izolaţiei la conductoare şi armături echipamentelor/instalaţiilor electrice. funcţionalităţii echipamentelor/
 înlocuirea garniturilor  Execută lucrări de întreţinere curentă a instalaţiilor electrice.
 curăţarea elementelor de frecare echipamentelor/instalaţiilor electrice.  Controlarea calitatăţii legăturilor/
 curăţarea suprafeţelor radiante şi izolante,  Depistează deranjamente şi defecte ale contactelor electrice dintr-o instalaţie
 schimbarea şi completarea uleiului echipamentelor electrice la nivel de electrică.
 înlocuirea pieselor uzate componente şi de subansambluri.  Acţionarea preventivă pentru limitarea
Materiale folosite pentru întreţinerea curentă:  Remediază defecte şi deranjamente ale uzurii (asigurarea ungerii corecte a
echipamentelor electrice. echipamentelor)
 izolaţie electrică
 Verifică, pe etape şi final, lucrările de  Costatarea uzurii pieselor şi
 izolaţie termică
reparaţii efectuate. subansamblelor.
 garnituri de etanşare  Utilizarea materialelor şi SDV-urilor
 substanţe anticalcar corespunzătoare pentru lucrările de
 ulei întreţinere a echipamentelor electrice.
 alcool tehnic  Identificarea defectelor/derajamentelor

7
Acţiuni preventive: tipice ale echipamentelor electrice.
 asigurarea ungerii  Executarea lucrărilor de reparaţii.
 evitarea şocurilor mecanice  Verificarea lucrărilor efectuate pentru a
Defecte ale echipamentelor electrice: asigura funcţionalitatea reperelor.
 distrugerea izolaţiei
 întreruperi
 oxidarea contactelor
 neetanşeităţi
 fisuri
 abateri de formă
Deranjamente ale echipamentelor electrice:
 nealimentarea cu energie electrică
 supraîncălzire
 supra-subturare
Lucrări de reparaţii:
 refacerea izolaţiei electrice şi termice,
 refacerea continuităţii circuitelor electrice
 recondiţionarea transmisiilor prin cuplaje
 înlocuirea contactelor defecte
 refacerea etanşeităţii
Verificări intermediare:
 verificarea rezistenţei de izolaţie
 verificarea conformităţii cu schema circuitului
Verificări finale conform fişei tehnologice

8
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Documentaţie tehnică:
- formulare tipizate
 bon de materiale (cantitate, caracteristici, preţ)
 bon de manoperă (timpul normat, utilaj folosit)
 buletin de observaţii
 buletin de încercări
 buletin de verificări
 proces verbal
- fişă tehnologică
- plan de operaţii
- caiet de lucru
- carte tehnică
- caiet de sarcini
- listă de materiale
- comandă de lucru
- scheme electrice (forţă, comandă) şi scheme cinematice
- desene tehnice (de reper, de subansamblu, de ansamblu)
2. Semifabricate utilizate în lucrări de întreţinere:
forjate, laminate, turnate (înscrise în indicatoarele desenelor tehnice)
3. SDV-uri utilizate în lucrările de întreţinere a echipamentelor electrice
SDV-uri specificate în fişe tehnologice sau în planuri de operaţii, conform tehnologiilor din
domeniu
4. Echipamente electrice (elemente constructive, rol funcţional):
- Transformatoare
- Maşini electrice
- Aparate electrice de joasă tensiune (electromagneţi, contactoare, întrerupătoare)
- Aparate de protecţie
- Instalaţii de iluminat
- Staţii de redresare
- Instalaţii de curenţi slabi
5. Instrucţiuni de manevrare pentru:
- Maşini electrice
- Aparate electrice
- Instalaţii electrice
6. Lucrări de întreţinere curentă:
- refacerea izolaţiei la conductoare şi armături
- înlocuirea garniturilor
- curăţarea elementelor de frecare
- curăţarea suprafeţelor radiante şi izolante,
- schimbarea şi completarea uleiului
- înlocuirea pieselor uzate
7. Materiale folosite pentru întreţinerea curentă:
- izolaţie electrică
- izolaţie termică
- garnituri de etanşare
- substanţe anticalcar
- ulei
- alcool tehnic
8. Acţiuni preventive în întreţinerea echipamentelor electrice:

9
 - asigurarea ungerii
- evitarea şocurilor mecanice
9. Defecte ale echipamentelor electrice:
- distrugerea izolaţiei
- întreruperi
- oxidarea contactelor
- neetanşeităţi
- fisuri
- abateri de formă
10. Deranjamente tipice ale echipamentelor electrice şi remedierea acestora:
- nealimentarea cu energie electrică
- supraîncălzire
- supra-subturare
11. Lucrări de reparaţii:
- refacerea izolaţiei electrice şi termice,
- refacerea continuităţii circuitelor electrice
- recondiţionarea transmisiilor prin cuplaje
- înlocuirea contactelor defecte
- refacerea etanşeităţii
12. Verificări intermediare:
- verificarea rezistenţei de izolaţie
- verificarea conformităţii cu schema circuitului
13. Verificări finale conform fişei tehnologice

Conţinuturile formării pot fi grupate în funcţie de condiţiile concrete de instruire, de exemplu,

pe categorii de echipamente, astfel: construcţie-manevrare-întreţinere-defecţiuni şi remedierea lor.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

- Componente ale instalaţiilor electrice: transformatoare, motoare electrice, aparate electrice
de comutaţie pentru joasă tensiune (contactoare, întrerupătoare), instalaţii de iluminat, staţii
de redresare, instalaţii de curenţi slabi
- Materiale: izolaţie electrică, termică, garnituri de etanşare, substanţe anticalcar, ulei, alcool
tehnic
- S.D.V.-uri specifice domeniului electric
- Documentaţie tehnologică: desene de ansamblu, de subansamblu şi de reper, fişă
tehnologică, plan de operaţii, buletin de observaţii/încercări/verificări, caiet de lucru, carte
tehnică, caiet de sarcini, listă de materiale, comandă de lucru, proces verbal, scheme
electrice (forţă şi comandă) şi cinematice

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,, Întreţinerea echipamentelor electrice” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

10
 Modulul „Întreţinerea echipamentelor electrice” poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în SPP la unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.
 Lucrări practice în laborator şi în atelierul de pregătire practică/atelierele de la
agentul economic
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Întreţinerea
echipamentelor electrice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
Competenţa: Completarea documentaţiei specifice domeniului electric:
- exerciţii practice de completare a documentaţiei tehnice
- vizite de documentare la agenţi economici
Competenţa: Manevrarea echipamentelor electrice:
- exerciţii de recunoaştere a tipurilor de echipamente electrice
- exerciţii de manevrare a echipamentelor electrice
- lucrări de laborator cu utilizarea şi manevrarea echipamentelor electrice
- vizionări de materiale video
- explicaţii oferite elevului
- lucrări practice în laborator
Competenţa: Întreţinerea şi repararea echipamentelor electrice:
- lucrări practice de întreţinere şi reparare
- vizionări de materiale video
- explicaţii oferite elevului
- lucrări practice în atelierul şcolii/agentului economic
- studii de caz privind deranjamente şi defecte ale echipamentelor electrice

7. Sugestii cu privire la evaluare

11
 Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
d. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
 Lucrare practică din tematica parcursă, cu complexitate ridicată şi caracter
intermodular, executată la agentul economic şi evaluată pe baza unei fişe de observare
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final, de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice şi
competenţele cheie din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. MIRA, N., NEGUŞ, C., Instalaţii şi echipamente electrice – tehnologia meseriei. Manual
pentru clasele a XI-a şi a XII-a licee industriale şi de matematică –fizică cu profilurile de
electrotehnică şi electronică, mine, petrol, metalurgie, construcţii-montaj, transporturi,
gospodărirea apelor şi şcoli profesionale. EDP-RA, Bucureşti 1994

12
2. MAREŞ, F., ş.a., Manual pentru pregătirea practică pentru Şcoala de Arte şi Meserii –
domeniul electromecanic – manual pentru clasa a IX-a. EDP-RA, Bucureşti, 2007
3. MAREŞ, F., ş.a., Aparate electrice – auxiliar curricular pentru clasa a XI-a, filiera
tehnologică, profil tehnic, calificarea profesională: Tehnician în instalaţii electrice. Edura
Pax Aura Mundi, Galaţi, 2007
4. MAREŞ, F., ş.a., Lucrător în electromecanică – manual pentru clasa a X-a, Editura
ArtGrupEditorial, 2006
5. Auxiliare curriculare pe site-ul ww.tvet.ro

13