MEDICINA DE FAMILIE

Curs V
An VI
Cuprins
I. Asistenta medicala la domiciliu
II. Asistenta medicala a a familiei
III. Asistenta medicala a comunitatii
IV. Planingul familial.
I. Asistenta medicala la domiciliu
Medicul de familie viziteaza la domiciliu 3 categorii de pacienti:
1. Bolnavi nedeplasabili care solicita Urgente majore, boli acute cu stare generala alterata
Acutizarea unor boli cronice, boli cronice debilitante,
asistenta medicala la domiciliu complicatii grave
Boli ale sistemului nervos, boli psihice,
Boli infectioase, boli ale aparatului locomotor
Boli terminale

2. Pacienti care trebuie vizitati de medic la Copii < 1 an

Batrani nedeplasabili, bolnavi dispensarizati
domiciliu
Contacti de boli contagioase
Prezenta unor factori de risc, pacienti cu probleme
sociale,
Bolnavi cu tulburari de compartament
3. Familii care trebuie vizitate de medic la Familii disfunctionale
Bolnavi problema, copii problema
domiciliu
Obiceiuri necorespunzatoare, suspectarea unor factori
de risc
Probleme socio-economice
1. Pacienti nedeplasabili
A. Urgentele majore
 Cardio-vasculare:
→ Infarct miocardic acut
→ Disectia de aorta
→ Tromboembolismul pulmonar
→ Socul cardiogen
 Pulmonare:
→ Pneumotorax
→ Hemoptizia
→ Edemul pulmonar acut
→ Atelectazia
→ Starea de rau astmatic
 Digestive:
→ Hemoragia digestiva
→ Ulcer duodenal perforat
→ Peritonita
→ Infarct mezenteric
→ Rupturi posttraumatice de organe
 Alte urgente:
→ Genitale: hemoragii, sarcina
extrauterina, avort spontan
→ Fracturi
→ Socuri
→ Intoxicatii voluntare/accidentale cu
gaze, substante toxice, medicamente
→ Come vasculare, hepatice, renale,
metabolice
Pacientii nedeplasabili
B. Boli acute cu stare generala alterata:
→ Pneumonii acute intinse, bronhopneumonii, grefate pe un teren tarat
→ Miocardite, pericardite
→ Tromboflebite
→ Colecistite acute
→ Ocluzia intestinala
→ Pielonefrita acuta
→ Criza de hemoliza
C. Acutizari ale unor boli cronice
→ Astm bronsic cu accese de dispnee paroxistica
→ Perforatia ulcerului cronic
→ Embolia cerebrala, embolia pulmonara
→ Tromboflebita unei neoplazii digestive
→ Encefalopatia hipertensiva
→ Insuficienta cardiaca decompensata
→ Retentia acuta de urina
Pacientii nedeplasabili
D. Complicatiile unor boli cronice:
→ Cardiopatie ischemica complicata cu infarct miocardic
→ Ulcer duodenal cu hemoragie
→ Cancer pulmonar cu pneumonie
→ Cancer pancreatic cu tromboflebita
→ Cancer de colon cu ocluzie intestinala
→ Cancer prostatic cu retentie acuta de urina/infectie urinara
Medicul de familie trebuie sa puna diagnosticul complicatiei si al bolii de baza.
E. Boli cronice debilitante:
→ Boli cronice, in faze terminale, cu imobilizarea la pat a pacientului: cancere
→ Silicoza pulmonara
→ Ciroza hepatica decompensata
→ Boala Addison
→ Limfoamele maligne
→ Leucemiile
Pacientii nedeplasabili
F. Boli ale aparatului locomotor:
 Afectiuni care impiedica deplasarea pacientului:
→ Artrite, artroze
→ Lombosciatica
→ Spondilita anchilozanta
→ Poliartrita reumatoida
→ Entorse, luxatii, fracturi – care reprezinta si urgente medico-chirurgicale
→ Afectiuni neuromusculare: traumatisme, hematoame, rupturi musculare
→ Miopatii, miozite, poliomielita
→ Trichineloza
G. Boli ale sistemului nervos:
→ Accidentele vasculare cerebrale si comele
→ Sindromul cerebelos
→ Tumorile medulare
→ Scleroza in placi
→ Amiotrofia Charcot Marie
Pacientii nedeplasabili
H. Boli psihice:
 Afectiuni in care pacientul nu poate fi adus sau refuza prezentarea la cabinet :
→ Agitatia neuro-psihica
→ Confuzia mentala
→ Dementa senila
→ Tentativa de suicid
→ Consumul de droguri, etilismul
→ Atacul de panica
I. Sechelele unor boli:
→ Sechelele accidentului vascular cerebral – pareze, hemipareze
→ Fracturi cu consolidari vicioase
→ Arsuri grave cu sechele
J. Insuficienta unor organe vitale:
→ Insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, insuficienta hepatica, insuficienta
renala, insuficienta circulatorie cerebrala
Pacientii nedeplasabili
K. Bolile specifice anumitor varste:
→ Bolile nou-nascutilor
→ Bolile sugarului
→ Bolile varstnicului si longevivului

L. Starile terminale si decesul:

→ Cancer in faze avansate
→ Boli infectioase in faze terminale: SIDA, tuberculoza
→ Silicoza in faza terminala
→ Insuficiente organice ireversibile
→ Moarte subita
→ Decesul dupa o boala cronica
2. Pacientii care trebuie vizitati la domiciliu
A. Copii sub 1 an:
Medicul de familie trebuie sa viziteze nou-nascutul si sugarul pentru a aprecia:
→ Modul de ingrijire a sugarului
→ Alimentatia sugarului
→ Dezvoltarea psiho-somatica a sugarului
Medicul poate descoperi:
→ Greseli de alimentatie
→ Poate identifica precoce unele boli: luxatia congenitala de sold, rahitismul
B. Batranii si longevivii:
Medicul de familie trebuie sa constate , la domiciliu, modificarile survenite in
evolutia starii de sanatate a prsoanelor varstnice:
→ Conditiile de viata, alimentatia
→ Evolutia bolilor cronice, aparitia unor complicatii ale bolilor cronice
→ Complianta la tratamentul cronic
→ Sustinerea psihica a familiei
Pacientii care trebuie vizitati la domiciliu
C. Aparitia unor boli infectioase:
Medicul de familie, pe langa diagnosticul si terapia bolii infectioase, trebuie sa
efectueze:
→ ancheta epidemiologica in focar pentru descoperirea contactilor si a cazurilor noi,
→ aplicarea de masuri in focar pentru oprirea procesului de contagiozitate in caz de:
toxiinfectii alimentare, difterie, febra tifoida, trichineloza, hepatite virale, boli cu
transmitere sexuala.
In cazul unei toxiinfectii alimentare medicul trebuie sa caute:
→ sursa de infectie, alimentul incriminat
→ Toti membrii familiei si comunitatii ce au consumat alimentul incriminat.
D. Prezenta unor factori de risc:
Medicul trebuie sa depisteze factori de risc externi si sa constate semne minore
ce impun masuri terapeutice :
→ Poluarea apei sau aerului
→ Obiceiuri alimentare necorespunzatoare, carente alimentare
→ Consum de alcool, consum de droguri.
Pacientii care trebuie vizitati la domiciliu

E. Bolnavi cronici necomplianti la tratament:

Medicul de familie trebuie sa identifice, la domiciliu, bolnavii cronici care si-au
abandonat tratamentul:
→ Bolnavi cu diabet zaharat,
→ Bolnavi cu tuberculoza, neoplazici,
→ Hipertensivi,
→ Bolnavi cu epilepsie, boli psihice.
3. Familiile care trebuie vizitate la domiciliu

Prin vizita la domiciliu, medicul de familie trebuie sa afle:

 Nivelul economic al familiei,
 Conditiile de viata si munca, locuinta familiei,
 Bolile cu agregare familiala:
→ malformatii congenitale, tulburari inascute de metabolism,
→ boli psihice
 Problemele familiale:
→ familii dezorganizate, copii sau batrani abandonati,
→ consumatori de alcool sau droguri care nu se considera bolnavi/ nu considera ca
au nevoie de ajutor.
Vizita medicului de familie la domiciliu poate determina inceperea achetei sociale
legat de cazurile speciale
Particularitatile consultatiei la domiciliu
Medicul de familie poate fi solicitat telefonic, in timpul programului de cabinet sau
in afara programului.

Particularitati determinate de  distanta mare

deplasarea la domiciliu  conditiile dificile de consultatie
 in afara programului de lucru

Particularitati determinate de conditiile  prezenta apartinatorilor

de consultatie
Particularitati determinate de
dificultatea de a obtine informatiile
necesare
 bolnav singur, parasit
 zgomot, microclimat neadecvat
 lipsa de aparate si instrumente
 lipsa de cooperare a bolnavului
 lipsa de cooperare a familiei
 dificultatea de a solicita investigatiile
paraclinice
 dificultatea de a stabili un diagnostic de
certitudine
Particularitatile consultatiei la domiciliu
Avantajele consultatiei la domiciliu:
 rezolva operativ problemele medicale ale bolnavului nedeplasabil,
 cunoasterea conditiilor igienico-sanitare ale familiei,
 cunoasterea obiceiurilor , nivelului cultural, conditiilor socio-economice ale
familiei,
 sesizarea unor factori de risc ai familiei,
 cunoasterea relatiilor dintre membrii familiei.

Dezavantajele consultatiei la domiciliu:

 necesita mai mult timp si efort din partea medicului,
 conditiile de consult sunt dificile,
 membrii familiei necooperanti, bolnavi psihici/necooperanti,
 dificultati in aplicarea tratamentului.
Particularitatile diagnosticului la domiciliu
Medicul trebuie sa stabileasca un diagnostic pacientului nedeplasabil:
 stabileste un diagnostic clinic, in cateva minute, prin anamneza si examen
obiectiv integral,
 diagnosticul etiopatogenic este dificil de stabilit fara investigatii paraclinice,
 in cazul simptomatologiei la debut este dificil si diagnosticul clinic precoce,
 exista dificultatea de a confirma diagnosticul clinic,
 medicul are obligatia de a trata pe baza diagnosticului clinic.

Decizia terapeutica
Medicul de familie trebuie sa decida asupra unui pacient diagnosticat la domiciliu:
 poate fi tratat acasa?
 trebuie internat in spital?
Chiar si in absenta unui diagnostic precis, medicul poate decide in functie de:
 gravitatea bolii,
 gradul de interesare a functiilor vitale,
 posibila evolutie a bolii in urmatoarele ore, zile.
Decizia terapeutica
Medicul va hotara internarea in spital:
 in functie de gravitatea bolii – urgente medico-chirurgicale,
 boli ce pun in pericol viata pacientului: infarct miocardic, tromboembolism
pulmonar, accident vascular cerebral, pancreatita acuta, hemoragie digestiva, etc
 in cazul in care intampina dificultati in stabilirea diagnosticului corect,
 in cazul in care sunt dificultati in efectuarea si urmarea tratamentului,
 in cazul in care trebuie efectuate investigatii speciale – tomografie, endoscopie,
monitorizare
 la pacientul care necesita tratament special: interventie chirurgicala, protezare,
 la pacientul cu evolutie imprevizibila sau complicare a bolii (ex. Abdomen acut ce
poate deveni chirurgical)
 cand medicul are incertitudini !!?
Decizia terapeutica
Medicul va hotara tratamentul la domiciliu pentru:
 boli ce nu pun in pericol iminent viata pacientului,
 boli ce nu afecteaza grav functiile vitale ale organismului,
 boli ce nu necesita o interventie chirurgicala iminenta,
 boli ce nu necesita monitorizare permanenta,
 boli ce nu presupun o evolutie nefavorabila,
 boli cu diagnostic de certitudine,
 boli in care medicul are experienta de diagnostic si tratament,
 boli pe care medicul le poate supraveghea optim,
 bolnavi cooperanti,
 bolnavi cu conditii minime de ingrijire la domiciliu
Particularitatile tratamentului la domiciliu:
→ depinde de gradul de cooperare a bolnavului si familie si conditiile socio-
economice ale bolnavului,
→ nu poate fi supravegheat permanent,
→ Trebuie individualizat in functie de complianta pacientului
Organizarea asistentei medicale la domiciliu
Medicul va hotara ritmul vizitelor la domiciliul pentru pacient:
 in functie de tipul patologiei: acut/cronic
 in functie de diagnostic si de particularitatile bolnavului (ex. o pielonefrita acuta
la pacient cu stare generala buna este vazuta la 2-3 zile; o viroza respiratorie la un
varstnic cu insuficienta cardiaca este urmarita zilnic)
 in functie de terapia aplicata: unul din membrii echipei medic – asistent medical
va efectua terapia ce necesita cadru medical la domiciliu.

Organizarea asistentei medicale la domiciliu presupune:

 instruirea echipei de lucru (medic-asistent medical-asistent social-
ingrijiror/infirmier),
 organizarea preluarii solicitarilor de asistenta la domiciliu: registru de consultatii
la domiciliu
 Organizarea la domiciliu pacientului a unei zone de lucru care sa asigure asepsia
si antisepsia
 evidenta bolnavilor ce trebuie vizitati la domiciliu,
 trusa medicala de urgenta.
II. Asistenta medicala a familiei
Etapele de evolutie ale familiei
etapa evenimentul varsta

1 Formarea casatoria 20-30 ani

2 Extensia-evolutia nasterea primului 20-30 ani

copil

3 Extensia completa- nasterea 30-35 ani

dezvoltarea ultimului copil
4 Contractia - involutia plecarea 45-50 ani
primului copil
5 Contractia completa plecarea 50-60 ani
ultimului copil
6 Dizolvarea moartea 70-75 ani
sotului/sotiei
Asistenta medicala a familiei
In functie de cum isi indeplineste scopurile si functiile, familia poate fi:
1. După STRUCTURĂ, există:
- Familii extinse
- Familii mixte - compuse sau reconstituite
- Familii temporar dezintegrate
- Familii monoparentale (incomplete).
- Familii poligame
- Familii nucleare (complete)
2. După CLIMATUL PSIHOLOGIC:
- Familii armonioase
- Familii favorabile
- Familii problematice: în divorţ, în criză, conflictuale, cu un membru bolnav,
neasigurate, defavorizate social, cu mulţi copii/separate
- Familii nefavorabile (asociate).
3. După STRUCTURA DE ROL
- familii tradiţionale, cu o delimitare clară a rolurilor şi funcţiilor membrilor, cu
respectarea normelor şi regulilor de fiecare membru care impun responsabilitate
pentru realizarea funcţiilor, dar și cu rolul „submisiv” al femeii.
- familii moderne (egalizate), în care funcţiile şi responsabilităţile sunt egal repartizate
în raport cu capacitatea fiecărui membru și cu drepturi egale ale soţilor (femeie şi
bărbat), atât în familie cât şi în afara ei.
 Asistenta medicala a familiei
• După TIPUL DE COMPORTAMENT ŞI RELAŢIILE PARTENERILOR DE FAMILIE:
- FAMILIA ROMANTICĂ - relaţii armonioase, constructive;
- FAMILIA SPIRITUALĂ - domină valorile spirituale, moral creştine;
- FAMILIA PATRIARHALĂ - domină tatăl (circa 90%);
- FAMILIA „EGALITATE” - echilibru psihologic, moral, material;
- FAMILIA LIBERALĂ - rară, domină relaţii de indiferență;
- FAMILIA CU „IDOL” - copilul/ adolescentul este centrul familiei, părinţii au,
în general, un comportament exagerat, de sacrificiu, copilul creşte egoist,
dependent de părinţi, predomină „conflictele de disperare”;
- FAMILIA DE TIP „DESPOTIC’ - de obicei conduce tatăl, domină stilul
comunicării distante, obiectivele sunt realizate numai în funcţie de exigenţele şi
indicaţiile „conducătorului”
- FAMILIA „BASTION”, ”a reprezentării negative despre agresivitate şi intenţii
periculoase ale oamenilor din afara ei”. Emoţiile negative se revarsă asupra
oamenilor din exterior.
- FAMILIA „VULCAN” - relații instabile, de la atitudini persuasive, afectivitate
până la atitudine de ură, revolta, care influenţează negativ atmosfera din
familie.
Asistenta medicala a familiei
• 5. FAMILII ATIPICE
• concubinajul - în care cei doi parteneri convieţuiesc, fără
legalizarea relaţiei.
• familia monoparentală
• familia fără copii
• familia vitregă - unul dintre părinţi nu este părintele natural al
copilului.
• familia cu copii înfiaţi
• familia homosexuală
Asistenta medicala a familiei
3. Familia patologica:
Familia poate avea disfunctionalitatile si bolile sale, tulburarile aparand in :

Consumul de droguri – degradarea relatiei intre soti, dificultati in educarea copiilor

Asistenta medicala a familiei
Factorii de care depinde sanatatea familiei
1. Membrii familiei : sanatatea biologica a membrilor familiei, sanatatea mintala a
acestora, antecedentele personale si colaterale, arborele genealogic, structura pe
varste, numarul membrilor
2. Relatiile intre membrii: comunicarea, iubirea, increderea intre soti, relatiile cu
copii
3. Habitatul familiei: aprovizionarea cu apa, curent electric, incalzirea, conditiile
igienico-sanitare
4. Alimentatia: obiceiuri, surse de aprovizionare, regimuri adecvate varstei si
activitatii,
5. Activitatea profesionala: profesia, timpul de lucru, satisfactii, suprasolicitari
profesionale
6. Odihna si timpul liber: refacerea organismului, petrecerea timpului liber,
7. Nivelul cultural: nivelul de educatie, preocuparile cultural-educative,
8. Relatiile sociale: relatiile cu prietenii, cu biserica, apartenenta la asociatii sau
societati
Asistenta medicala a familiei
ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE este de a recunoaşte:
1. Factorii de risc familial,
2. Comportamentul alimentar, neadecvat uneori,
3. Consumul de alcool,
4. Fumatul,
5. Sedentarismul,
6. Stressul familial,
7. Pedigree - ul familial.
• De asemenea, medicul poate lua măsuri pentru combaterea lor, în vederea
prevenţiei şi reducerii riscului de boală.
Asistenta medicala a familiei
• SĂNĂTATEA FAMILIEI depinde nu numai de starea de sănătate a fiecărui
membru, dar şi de relaţiile dintre membrii familiei și de cea dintre familie și
comunitate.
• Factorii determinanţi ai stării de sănătate a familiei sunt:
• 1. Factorul biologic genetic (”zestrea genetică” de sănătate);
• 2. Habitatul comun (locuinţa);
• 3. Mediul social: condiţiile de igienă, alimentaţia, asigurarea locului de
muncă, atmosfera corespunzătoare spirituală şi psihosocială, relaţiile între
generaţii;
• 4. Stilul modern de viaţă al familiei;
• 5. Accesul la serviciile de sănătate.
• FAMILIA poate deveni şi FACTOR DE RISC asupra sănătăţii membrilor săi, prin
condiţiile: sociale, psihologice, psihosomatice, sau chiar deprinderi nocive,
care pot duce la instalarea şi agravarea patologiei familiale.
• Medicul de familie este singurul specialist care, prin natura activităţii sale,
abordează atât pacientul (individul) cât şi familia în care acesta trăieşte, şi
rezolvă problemele medicale care apar, ţinând cont de rolul familiei în
sănătatea individului.
III. Asistenta medicala a comunitatii
Factorii care pot influenta sanatatea comunitatii
categoria factori exemple
Factori naturali Fizici Temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii luminoase,
ionizate, ultraviolete

Chimici Aer: curat/ poluat industrial: hidrocarburi, aldehide, oxizi

de plumb, sulf, azot, pulberi de arsen, cadmiu,
mercur,cupru; poluanti ai mijloacelor de transport
Biologici Bacterii, virusuri,paraziti,
Vectori; rozatoare, insecte,animale salbatice

Factori artificiali Economici, nevoi Venit pe cap de locuitor

fundamentale, Stratificarea sociala
someri
Culturali Nivel de educatie, obiceiuri, arta, religie
Legislatie, ingrijirea sanatatii

Profesionali Pregatire profesionala, suprasolicitare, conditii de munca

Civilizatie Aglomeratie, zgomot, poluare, sedentarism, stress psiho-

social, starea drumurilor, stilul constructiilor
Asistenta medicala a comunitatii

Asistența medicală comunitară este desfășurată de următoarele

categorii profesionale:
- asistent social,
- asistent medical comunitar,
- mediator sanitar,
- asistent medical comunitar de psihiatrie,
- asistent medical de îngrijire la domiciliu, meserii atestate în COR
(Clasificarea Ocupațiilor în România).
 Asistenta medicala a comunitatii
Asistența medicală comunitară are următoarele obiective:
•- educația sanitară în comunitate,
•- implementarea unor măsuri de prevenție și profilaxie,
•- consilierea medicală și socială,
•- dezvoltarea serviciilor de îngrijire medicală la domiciliu pentru nou-născut,
lehuză, gravidă, vârstnic, boli cronice invalidante.

Asistența medicală comunitară se adreseaza persoanelor neasigurate, fără

venituri, a căror număr a început să fie în creștere, cazurilor sociale, Această
asistență medicală comunitară trebuie să acopere grupa persoanelor fără
asigurare medicală, care sunt extrem de vulnerabile în fața bolii și este asigurată
de o echipă care poate fi coordonată de medicul de familie. Asistența trebuie
asigurată în general din fonduri alocate de la bugetul local, dar există și ONG-uri
care se pot implica în acest tip de asistență medicală.
Asistenta medicala a comunitatii
Deosebiri intre asistenta medicala a individului si comunitatii

Asistenta medicala individuala Asistenta medicala colectiva

 orientata predominant catre bolnav  orientata predominant spre cei sanatosi

 orientata predominant spre organism  orientata predominant spre mediu

 pacientul se adreseaza medicului  medicul se adreseaza comunitatii

 diagnosticul clinic al individului  diagnostic interdisciplinar integral

 predomina masurile terapeutice  predomina masuri preventive

 tratament individualizat  programe de combatere colectiva

 sunt implicate specialitati medicale si implicate specialitati preventive si de

 paraclinice sanatate publica
 rezultatele sunt apreciate de bolnavi  rezultate apreciate de sanatosi

 posibilitati mari de afirmare profesionala  posibilitati mici de afirmare

Asistenta medicala a comunitatii
Evaluarea starii de sanatate a colectivitatii
Aprecierea starii de sanatate a colectivitatii se face prin intermediul unor indicatori:

categoria indicatorii
Factorii demografici 1. Natalitate
2. Fertilitate
3. Spor natural
4. Rata casatoriilor
5. Rata divorturilor

Mortalitatea I. Generala
II. Infantila
III. Specifica
IV. Dupa cauze medicale

Morbiditatea 1) Incidenta
2) Prevalenta
3) Morbiditatea individuala

Dezvoltarea  fizica: inaltime, greutate,

 neuropsihica, performante
individuale
Asistenta medicala a comunitatii
Evaluarea starii de sanatate a colectivitatii
Formule de calcul a principalilor indicatori de sanatate ai colectivitatii
indicatorul formula de calcul
Natalitatea nr. nascuti vii
X 1. 000
N= nr mediu locuitori

Fecunditatea Fc = nr. sarcini

X 1.000
nr femei 15-49 ani

M inf = nr decese copii 0-1 an

Mortalitatea nr nascuti vii in interval t X 1.000
infantila
Mortalitatea nr decese X 1.000
generala M. g. = nr nascuti vii in interval t

Incidenta I= nr cazuri noi de boala X 100 000

nr total persoane

Prevalenta P= nr cazuri noi + vechi X 100

nr persoane examinate
 IV. Planingul familial

• Presupune consilierea persoanelor sau a cuplurilor si ajutarea acestora in a-si

alege metoda cea mai potrivita de contraceptie, a-si ingriji sanatatea sexuala
si a-si planifica, la un moment dat in viata, sarcinile.
• Se adreseaza persoanelor sănătoase: elevi, studenţi, şomeri, femei fără
venituri, femei din mediul rural cu vârsta activă sexual, de 18 – 35 de ani.
• consiliaza cuplurile asupra pericolelor reprezentate de bolile cu transmitere
sexuala (BTS).
• Ofera consiliere si informatii despre:
- Metodele de contraceptive(pilula contraceptive, prezervativul, dispositive
intrauterine)
- Masurile de prevenire a BTS: partener unic, reguli de igiena, etc
- Sfat premarital
Planning familial
• OBIECTIVE
1. informatii despre sanatatea reproducerii si planificarea familiala
2. Masuri specific de planificare familiala
3. Consiliere specifica privind metodele de contraceptive
4. Consiliere privind situatii special : contraceptia de urgenta, avort, boli cu
transmitere sexuala
5. Consiliere si indrumarea pacientilor catre serviciile de speciaitate
6. Evaluarea periodica a sanatatii reproducerii
7. Depistarea precoce a BTS
8. Depistarea precoce a cancerului de col uterin
9. Profilatia patologiei reproducerii
10. Campanii de educatie sexuala
11. Identificarea factorilor de risc pentru aparitia sarcinilor nedorite
Planning familial
• FISA DE CONTRACEPTIE cuprinde informatii privind:
- Mediul de provenienta
- Nivelul de instruire
- Situatia economica
- Sursa de informare
- Factori de risc: fumatul a >15 tigarete/zi, consum de alcool, droguri,
promiscuitate, parteneri sexuali multipli
- Antecedente obstetricale
- Antecedente personale patologice >factori de risc pentru patologia
contraceptiei (HTA, boala cardiaca congenitala, afectiuni neurologice,
psihice, afectiuni osteo-articulare majore, tumori maligne/benigne,
afectiuni genito-urinare, boli metabolice, obezitatea)
- Ex clinic pe aparate si sisteme
- Investigatii paraclinice necesare/efectuate
Planning familial
• Reguli pentru consultul de planificare a contraceptiei

- Atitudine deschisa, prietenoasa/neagresiva/non-critica

- Anamneza corecta si completa privind patologia heredo-colaterala si
personala
- Nu se face ex ginecologic, insa este necesar un ex clinic complet pe aparate
si sisteme
- Alegerea metodei contraceptive se face de catre pacienta dupa explicarea
utilizarii acestora
- Explicarea modalitatii de utilizare a metodelor contraceptive
- Stabilirea calendarului controlalelor periodice
- Confidentialitatea datelor