MASURI PROFILACTICE IN

CABINETUL MEDICULUI DE
FAMILIE
CURS 7
MGVI
CUPRINS
• CATAGRAFIA VACCINARILOR
• EXAMENE PARACLINICE DE BILANT; IDENTIFICAREA FACTORILOR DE
RISC
 PROGRAMUL DE IMUNIZARI
• Vaccinul=preparat biologic cu proprietăţi antigenice, care declanşează
apariţia răspunsului imun la organismele supuse vaccinarii.
• Vaccinurile convenţionale pot fi:
• - microorganisme vii atenuate
• - microorganisme inactivate
• - componente microbiene purificate, proteice ori polizaharidice
conjugate proteic
• - proteine recombinate.
VACCINOPROFILAXIA
• POATE FI:
1. În cadrul programelor obligatorii de imunizare specifice fiecarei ţari,
2. Cu ocazia declanşării anumitor focare infecto-contagioase ale căror
boli beneficiază de un vaccin corespunzător (gripa)
3. Inaintea calatoriilor planificate in tari cu risc epidemiologic ridicat
pentru anumite boli infecto-contagioase (febra galbena, malarie-
America de Sud, Africa, meningita meningococica- Armenia,
difterie, tetanus, pertusiss-Gabon) - vaccinarea se va face cu 6-8
saptamani inainte de calatorie (minim 4 sapt)
 PROGRAMUL DE VACCINARE IN ROMANIA
• Schema de imunizări în România cuprinde:
• vaccinări obligatorii: vaccinarea BCG, DTP DT, antipolio, antihepatită B,
antirujeolică- rubeolică-urliană
• vaccinări obligatorii în situaţii epidemiologice speciale, în teritorii cu
risc mare de îmbolnăvire sau în caz de necesitate: vaccinare antitifoidică,
antidizenterică, antimalaric, antirabic
• vaccinări opţionale: vaccinare anti Haemophilus influenzae tip B (HiB),
antivariceloasă, antihepatită A, antigripală, antimeningococică,
antipneumococică.
 PROGRAMUL DE VACCINARE IN ROMANIA
În România există un program obligatoriu de vaccinare care se desfășoară după următoarea schemă:
- primele 24 ore - Vaccin hepatitic B - în maternitate;
- 2-7 zile - Vaccin BCG - în maternitate;
- 2 luni - Vaccin hexavalent (DTP-VPI-Hib-HepB) - medicul de familie;
- 4 luni - Vaccin hexavalent (DTP-VPI-Hib-HepB) - medicul de familie;
- 11 luni - Vaccin hexavalent (DTP-VPI-Hib-HepB) - medicul de familie;
- 12 luni - Vaccin ROR (rujeolic-rubeolic-oreion) - medicul de familie;
- 5 ani - Vaccin tetravalent (DTP-VPI) - medicul de familie;
- 7 ani (clasa I)- DT, ROR – campanii scolare
- 9 ani (clasa III-a)– VPO, HepB – campanii scolare
- 12-13 ani (clasa a VI-a)- HPV
- 14 ani ( clasa VIII-a) - DT/DTP – campanii scolare;
- 18 ani –Hep B
- studenti anul I Facultati de Medicina, Stomatologie - hepB
VACCINARI OBLIGATORII
1. BCG - se administrează o primă doză la externarea din maternitate. Ulterior se
poate administra încă o doză, în funcţie de rezultatul testării IDR la PPD, în clasa
a 8-a.
2. DTP - se administrează, ca primo-vaccinare, la 2, 4 şi 6 luni, cu rapelul I la 12
luni şi rapelul II la 2,5-3 ani.
3. DT - se administrează la 6 - 7 ani (clasa I) şi la 13-14 ani (clasa a 8-a).
4. DT - la gravide în luna a 8-a de sarcină şi periodic adulţii de ambele sexe, ca
rapel (la intervale de 10 ani).
5. Antipolio (VPI) - se administrează ca primo-vaccinare la 2, 4 şi la 6 luni urmată
de doze de rapel la 1 şi la 9 ani (clasa a 3-a).
6. HB - se administrează la naştere, la 2 şi la 6 luni, urmat de un rapel la vârsta de
9 ani (clasa a 3-a).
7. ROR - se administrează în locul vaccinului antirujeolic, o primă doză între 12-15
luni şi o doză de rapel în clasa I.
8. anti HPV - la fetele de 12-13 ani, în clasa a Vl-a, se administrează 3 doze.
 VACCINARI OPTIONALE
1. Anti - HiB - se administrează ca primo-vaccinare la 2, 4 şi 6 luni cu un rapel la 12 luni de
la ultima doză. Intre 6-11 luni, la cei nevaccinaţi anterior, se administrează 2 doze, la
interval de 4-8 săptămâni. La copiii de peste 12 luni nevaccinaţi şi la adulţii care
prezintă factori de risc se administrează o singură doză de vaccin.
2. Antivariceloasă se recomandă vaccinarea începând de la vârsta de 1 an astfel: la cei
între 1-12 ani, 2 doze la interval de cel puţin 6 săptămâni, şi o doză unică la cei peste 12
ani.
3. Antihepatită A - începând cu vârsta de 1 an şi 9 luni, o doză iniţială urmată de un rapel
peste 6 luni.
4. Antigripal - după vârsta de 6 luni, anual, înaintea sezonului gripal (luna octombrie).
5. Antipneumococică - la categoriile de risc şi la persoanele de peste 60 ani. Vaccinul
heptavalent se administrează copiilor între 2 luni şi 2 ani. Vaccinul 23-valent se
administrează de la vârsta de 2 ani.
6. Antimeningococică - la sugari şi copiii mici, cu vârsta de 2 luni - 2 ani, se recomandă
administrarea vaccinului antimeningococic C conjugat. După vârsta de 2 ani se indică
vaccinarea cu vaccin antimeningococic A + C
 CONTRAINDICATII SI PRECAUTI LA VACCINARE
Vaccinurile cu virus viu sunt contraindicate în următoarele situaţii:
- femei însărcinate - datorită riscului malformaţiilor la făt (numai dacă gradul
expunerii este foarte mare)
- administrarea de imunoglobuline cu 3 saptamani inainte sau dupa vaccinare
- persoanele cu malignităţi (leucemie, limfoame, tumori)
- imunodeprimaţi (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie)
- Reactie pozitiva la tuberculina, infectie HIV – pt vaccinarea BCG
De retinut!
• boli acute cu evoluţie moderată sau severă, cu sau fără febră/ tratamentele
imunosupresive, chimio şi radioterapia, corticoterapia impun amânarea vaccinării
cu 3 luni
• infecţiile respiratorii uşoare, reacţiile locale uşoare şi moderate, terapia cu
antibiotice, convalescenţa bolilor acute, antecedentele postvaccinale severe în
familie, diareea nu constituie contraindicaţii.
 VACCINAREA ANTI-HPV
• HPV (Human Papilloma Virus – virusul Papiloma uman) este un virus cu
transmitere sexuala care s-a dovedit a fi agentul cauzator pentru aproape
toate formele de cancer al colului uterin. Au fost identificate in laborator
mai mult de 100 tipuri de HPV, dintre care insa doar 70 sunt implicate in
infectiile la om.
• In functe de frecventa identificarii tulpinilor HPV din leziunile canceroase,
virusul se imparte in tulpini “high risk” si “low risk”.
• In cazul cancerului de col uterin s-a constatat ca doua tulpini, anume 16 si
18, sunt raspunzatoare de mai mult de 70% dintre leziunile canceroase.
 VACCINAREA ANTI-HPV
• In România vaccinul a fost introdus în anul 2007, iar în anul 2008 a fost vaccinată
o parte din fetele din clasa a Vl-a
• Există două vaccinuri împotriva HPV:
- Gardasil/silgard (conţine antigene împotriva serotipuriloi 6,11,16,18 de HPV
microparticule asamblate prin recom binare genetică)
- Cervarix (conţine antigene împotriva serotipurilor 16,11 de HPV microparticule
asamblate prin recombinare genetică).
Studiile au arătat că la fetiţele din grupa de vârstă 10-11 ani, răspunsul imun al
organismului la vaccinarea anti-HPV măsurat prin nivel de anticorpi specifici anti-
HPV este de două ori mai ridicat decât la fetele şi femeile din grupa de vârstă 16-25
de ani.
• In 6% din cazuri s-au inregistrat reactii adverse majore (deces, TEP, sdr. Guillain-
Barre)
EXAMENELE PERIODICE DE BILANŢ

• Controalele medicale periodice fac parte din serviciile medicale

asigurate de medicul de familie şi au loc astfel:
• pentru copiii 0-2 ani - la externarea din maternitate, la o lună, la 2
luni, la 4 luni, la 6 luni, la 9 luni, la 12 luni, la 15 luni şi la 18 luni;
• pentru copiii 2-18 ani anual
• pentru adulţi intre 18-39 ani – o data la 3 ani, în luna de naştere a
pacientului sau în cursul aceluiaşi trimestru.
• Pentru adultii de peste 40 ani - anual
EXAMENELE PERIODICE DE BILANŢ
• Fiecare examen de bilanţ va consta în:
1. anamneză,
2. examen clinic general,
3. investigaţii paraclinice (teste screening)specific grupei de varsta si
sexului
Se vor face recomandări pentru unele teste paraclinice suplimentare, regim
de viaţă, consiliere pentru factorii de risc şi vaccinări.
• SCOPUL evaluării:
- Identificarea factorilor de risc;
- Combaterea factorilor de risc;
- Prevenția apariției bolii.
EXAMENE PERIODICE DE BILANT
CUM se realizează evaluarea? Prin:
1- Anamneza amănunțită;
- Istoricul de viață a persoanei;
- Istoricul de boală;
antecedente patologice
antecedente personale
antecedente heredo-colaterale
2- Examenul clinic general complet
Examen amănunțit pe aparate și sisteme;
3- Examene paraclinice de screening
-Examene de laborator
-EKG
-Probe funcționale, etc.
EXAMENELE PERIODICE DE BILANŢ
1. PENTRU GRUPA DE VARSTA 0-10 ANI

Screening Dietă şi exerciţii fizice

Greutatea şi înălţimea la naştere
Tensiunea arterială
Nivelul fenilcetonuriei (la naştere)
T4 / TSH (la naştere)
Pentru retinopatia prematurului
Pentru hipoacuzie la nou- născuţii cu risc (surditate
familială, prematuritate, suferinţă la naştere)
Testarea vederii (la 3-4 ani)
Promovarea alimentatiei la ssân / formule
îmbogăţite cu fier
Limitarea grăsimilor şi glucidelor
Menţinerea balanţei calorice cu accent pe fructe şi
legume (peste 2 ani)
Activitate fizică regulată
Evitarea expunerii la diverse toxice inhalatorii
(fumat pasiv)
 EXAMENELE PERIODICE DE BILANŢ
1. PENTRU GRUPA DE VARSTA 0-10 ANI – populatia cu risc
TIPUL DE POPULATIE TESTE DE SCREENING
Prematuritate sau greutate mică la naştere Hemograma

Copii care provin din mame cu infecţie HIV Testare HIV

Populaţie cu domiciliu flotant / imigranţi Hemograma, testare PPD

Contacţi TBC PPD

Fluorinarea inadecvată a apei Suplimentarea zilnică cu fluor
Familii cu istoric de cancer al pielii Evitarea expunerii la soare / folosirea de soluţii
protectoare

Cele mai frecvente cauze generatoare de deces

• cauze cu origine perinatală • anomalii congenitale • sindromul morţii subite • accidente
EXAMENELE PERIODICE DE BILANŢ
• 2. GRUPA DE VARSTA 11-24 ANI – populatia generala
Screening Dietă şi exerciţii
înălţime, greutate Limitarea consumului de grasimi si glucide
Tensiune arterială Balanta caloric echilibrata
Testul Papanicolau Consum de calciu pt femei
Serologie pentru rubeola sau vaccinare (fete>12 ani) Activitate fizica regulata

• GRUPA DE VARSTA 11-24 ANI – POPULATIA CU RISC

TIP DE POPULATIE TESTE DE SCREENING
Comportament sexual cu risc Testare VDRL, HIV, gonoree, chlamidia
Consum de droguri VDRL, HIV, vaccinare AHB
Contacti TBC MRF, PPD
Transfuzii de sânqe HIV, markeri pentru hepatite B şi C
 EXAMENELE PERIODICE DE BILANŢ
3. GRUPA DE VARSTA 25-69 ANI- populatia generala
Screening
TA Talie şi greutate Colesterol seric (bărbaţi 35-65 ani, femei 45-65 ani) Test Papanicolau Test hemocult (> 5o ani)
Examenul clinic al sânilor, mamografie Evaluarea consumului de alcool Serologie / vaccinare antirubeolică (femei în
perioada fertile)
Consiliere:
Abandonul fumatului Interzicerea consumului de droguri Evitarea / limitarea consumului de alcool
Comportament sexual :
Prevenirea BTS Evitarea comportamentului sexual riscant Mijloace contraceptive pentru evitarea sarcinilor nedorite
Sanatate dentara
EXAMENELE PERIODICE DE BILANŢ
• GRUPA DE VARSTA 25-69 ANI-populatia cu risc
TIP DE POPULATIE TESTE SCREENING
Comportament sexual riscant
Testare VDRL, gonoree, HIV, chlamidia
Injectare de droguri Testare VDRL, HIV, hepatită B
Zone inundabile Testare hepatita A
Transfuzii de sange Screening pentru HIV, hepatită B şiC
Persoane instituţionalizate sau categorii profesionale Testare ppd, HBV
expuse

Antecedente de sarcină cu risc pentru defecte de Ecografie pt morfologie fetala

tub neural

Zone gusogene TSH, ATPO

 Teste screening pentru grupele de varsta cu
risc
• Sugar şi copil mic (> 3 ani)- Semne şi simptome de hipoacuzie
• Sugar şi copil - Defecte de vedere (strabism)
• Copii - Evitarea unor carii precoce, malocluzie dentară, pierderea
prematură a molarilor de lapte, dinţi strâmbi şi tulburări de masticaţie
• Adolescenţi – Tulburari de statica vertebrala
• Adolescenţi, adulţi tineri, persoane cu risc crescut pentru depresie
Sindrom depresiv, tentative de suicid
• Fumători, consumatori de alcool - Semne şi simptome de cancer
• Vârstnici, fumători, diabetici - Simptome de AOMI
• Vârstnici - Modificări ale performanţelor fizice şi psihice
• Populaţia generală - Leziuni ale pielii cu caracteristici maligne
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC
Clasificarea factorilor de risc in populatia generala:
1. Biologici, individuali, nemodificabili
• - vârsta,
• - sexul,
• - zestrea genetică,
• - starea generală a organismului.
2. Comportamentali - modificabili
• - regimul alimentar,
• - igiena corporală,
• - igiena locuinței,
• - regimul de activitate și odihnă,
• - consumul de tutun, alcool, medicamente, droguri.
3. Alți factori:
• - utilizarea serviciilor medicale,
• - imunizările,
• - nivelul de educație sanitară,
• - temperamentul.
FACTORI DE RISC CARDIO-VASCULARI
• Necesită monitorizare obligatorie la adultul peste 40 ani.
Afectarea organelor tinta
• Afectarea organelor ţintă/boală cardiovasculară manifestări clinice
• Cardiopatie ischemica: Angina pectorală sau infarct miocardic
• Insuficienţa cardiaca
• HVS
• Boala vasculara cerebrala
• Boala vasculară periferică
FACTORI DE RISC CARDIO-VASCULARI
• În urma acestei evaluări, medicul de familie întocmește :
- Riscograma adultului;
- Consiliere și recomandări privind:
• Combaterea obezității;
• Modificarea stilului de viață;
• Reducerea aportului caloric pentru menținerea greutății corporale normale;
• Managementul dislipidemiilor (colesterol ≤ 200 mg/dl, LDL≤ 130 mg/dl la
adultul tânăr, optim sub 100 mg/dl, nivelul seric al HDL ≥ 60 mg/dl,
trigliceride < 150 mg/dl).
• Menținerea glicemiei în limite normale;
• Renunțarea la fumat și alcool;
• Reducerea sedentarismului;
• Creșterea activității fizice.
 FACTORI DE RISC PENTRU BOLI RESPIRATORII
CRONICE
Factorii de risc sunt în acest caz:
• Neinfluențabili: vârsta, sexul, susceptibilitatea genetică.
• Influențabili: fumatul, expunerea la poluanți, alergeni, dieta nesănătoasă.
Fumatul este de departe cel mai important factor de risc în bolile
respiratorii cronice, în toate ţările, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, iar
combaterea acestuia reprezintă un obiectiv major al tuturor sistemelor de
sănătate.
Principalele cauze de deces datorat fumatului în lume sunt:
- bolile cardiovasculare (1,7 mii decese anual),
- boala pulmonară cronică obstructivă (1 mii. decese anual) şi
- cancerul pulmonar (0,85 mii decese anual).
FACTORI DE RISC PENTRU BOLI RESPIRATORII
CRONICE
• Fumatul este cel mai important factor de risc în bolile respiratorii
cronice.
• La copii, fumatul pasiv crește riscul de:
- moarte subită a nou-născutului;
- boli alergice respiratorii;
- exacerbarea astmului.
• La adult, fumatul activ și pasivse asociază cu risc crescut de boli
respiratorii cronice: - BPOC, Astm bronșic, Cancer bronho-pulmonar.
 FACTORI DE RISC PENTRU BOLI RESPIRATORII
CRONICE
• Alţi factori de risc din mediul de viaţă sau profesional pot induce boli
respiratorii acute(prin expunere masivă la factori iritanţi respirator) sau
cronice, cum sunt bolile interstiţiale pulmonare si pneumonitele de
hipersensibilizare (de exemplu plămânul fermierului, boala crescătorului de
păsări, boala cultivatorilor de ciuperci, sfecla, bumbacul).
• Strategia OMS pentru prevenirea şi controlul bolilor respiratorii cronice
(WHO Strategy for Prevention and Control of Chronic Respiratorv Diseases)
recomandă implementarea unor programe naţionale de identificare şi
control al principalilor factori de risc. Acestea se referă în special la
combaterea fumatului, măsuri de control ale poluării de interior şi exterior,
reducerea incidenţei infecţiilor respiratorii şi controlul expunerii la factori de
risc ocupaţionali
FACTORI DE RISC PENTRU BOLI RESPIRATORII
CRONICE
Medicul de familie va oferi consiliere și recomandări pacientilor cu risc
crescut:
• - evitarea fumatului (renunțare la fumat);
• - evitarea frigului, umezelii;
• - evitarea poluării, expunerii la alergeni;
• - stil de viață sănătos;
• - tratarea corectă a infecțiilor respiratorii.
FACTORII DE RISC SI PREVENIREA CANCELULUI DE
COL UTERIN
• în România apar anual aproximativ 2800 dc noi cazuri, 1500-1600 decese
şi peste 15 000 de paciente înregistrate cu cancer de col uterin.
• Incidenţa cancerului de col situează România pe locul doi în Europa.
• In acelaşi timp România ocupă primul loc în Europa în ceea ce priveşte
mortalitatea datorată cancerului de col.
FACTORII DE RISC SI PREVENIREA CANCELULUI DE
COL UTERIN
• Factorii favorizanţi ai apariţiei cancerul de col uterin sunt:
- Existenţa partenerilor sexuali multipli
- Debutul vieţii sexuale în adolescenţă
- - Sarcini şi naşteri multipli
- - Infecţia virală cu HPV (serotipuri oncogene 16,18, 31,45, 51,52,53 - cu frecvenţa mai
mare 16 şi 18)
- - Factori hormonali-studiile sunt controversate, se consideră ca o activitate hormonală
prelungită poate favoriza apariţia cancerului de col uterin (menopauza apărută la vârstă
înaintată).
• - Vârsta de apariţie - cancerul de col uterin poate apărea de la 20-29 de ani, cu un
maximum în decada 45-54 de ani, după care se înregistrează o descreştere.
• - Fumatul, independent de comportamentul sexual, poate fi o cauză de apariţia a
cancerului de col.
- Statutus socioeconomic scăzut
 FACTORII DE RISC SI PREVENIREA CANCELULUI DE COL
UTERIN

• Prevenția presupune:
• SCREENING prin TESTUL BABEȘ-PAPANICOLAU:
• Se recomandă: în fiecare an, femeilor active sexual sau după vârsta de 18 ani. Dacă
3 determinări anuale sunt negative, se poate face testul la 3 ani.
• VACCINARE anti-HPV - la toate fetițele de la 12-13 ani
FACTORII DE RISC SI PREVENTIA CANCERULUI DE
SAN
Factorii de risc implicaţi în etiologia cancerului mamar sunt:
1. Factori genetici: mutaţiile liniei germinative a genei supresoare
tumorale p53, BRCA-1 (situată la nivelul locusului q21 al
cromozomului 17), BRCA-2 (situată pe cromozomului 17).
2. Factori endogeni : vârsta primei sarcini duse la termen, vârsta
instalării menopauzei, nuliparitatea sau prima sarcina după 30 de
ani, alăptatul considerat factor de protecţie, obezitatea, în special în
postmenopauză, tumorile benigne ale sânului (fibroadenom,
adenomul juvenil), tulburările endocrine (hipo-, hipertiroidia,
excesul estro- genic)
3. Factori de mediu: iradierea înainte de 30 de ani, dieta bogată în
proteine animale, grăsimi şi dulciuri, traumatismele mamare, mici
repetate, alcoolul, stresul.
FACTORII DE RISC SI PREVENTIA CANCERULUI
DE SAN
• Factori de protecție
• Vârsta tânără a primei sarcini;
• Alăptatul;
• Instalarea precoce a menopauzei;
• Exercițiul fizic.
FACTORII DE RISC SI PREVENTIA CANCERULUI
DE SAN
• Recomandări pentru depistarea precoce a nodulilor:
- examinarea proprie a sânilor efectuată lunar, de către toate femeile
peste 20 de ani
- examinarea clinică a sânului efectuată anual, tuturor femeilor peste
40 şi o dată la 3 ani femeilor între 20 şi 40 de ani.
- examinarea ecografică a sânului efectuată anual, tuturor femeilor
peste 40 şi o dată la 3 ani femeilor între 20 şi 40 de ani, după ce o
primă examinare ecografică nu a arătat leziuni suspecte oncogene
- examinarea mamografică a sânului efectuată anual, tuturor femeilor
peste 50 şi o dată la 1-2 ani femeilor între 40 şi 49 de ani.
FACTORII DE RISC PENTRU CANCERUL COLO-RECTAL
• Factorii de risc pentru apariţia cancerului colorectal sunt:
- prezenţa polipilor adenomatoşi la nivelul mucoasei intestinului gros
(polipoza adenomatoasa familială)
- bolile colonice inflamatorii
- existenţa în antecedente heredocolaterale a cancerului de colon
(modificări ce privesc cromozomii 17, 18, 5)
- alimentaţie bogată în grăsimi animale, colesterol şi acizi biliari
- alimentaţie săracă în fibre alimentare
- constipaţia
- iradierea
FACTORII DE RISC PENTRU CANCERUL COLO-
RECTAL
• Prevenția necesită:
• CONSILIERE:
• Modificarea stilului de viață;
• Alimentația corectă - consum de fibre alimentare și reducerea consumului de
grăsimi; creșterea consumului de fructe, legume, cereale, cu un conținut
ridicat de fibre (rol protector).
• SCREENING - se face prin testul hemoragiilor oculte.
• COLONOSCOPIA este indicată anual persoanelor peste 50 ani care
prezintă RISC FOARTE MARE (persoanelor cu predispoziție genetică,
polipoză familială, etc).
FACTORII DE RISC PENTRU CANCERUL PROSTATIC

Factori de risc:
• - bărbați, peste 65 ani:
• - antecedente hereolo-colaterale - prezența în familie a cancerului de
prostată.
Prevenția se face la bărbații între 50-70 ani, prin:
• - determinarea PSA (Antigen specific prostatic);
• - tușeu rectal;
• - ecografia de prostată
FACTORI DE RISC PENTRU HEPATITA B SAU C
• In România prevalenţa infecţiei cronice cu virus hepatic C este de
4,9%
• Depistarea şi diagnosticul precoce al acestor boli sunt necesare
pentru tratamentul precoce şi corect, în vederea evitării evoluţiei
spre ciroză hepatică sau cancer hepatic.
FACTORI DE RISC PENTRU HEPATITA B SAU C
• Factorii de risc pentru infecţia cronică cu virusul hepatic B şi C
- transfuzii de sânge sau produse din sânge
- efectuarea unei intervenţii chirurgicale înainte de 1992
- profesii care expun la producerea unor răni artificiale sau la contactul
accidental cu sângele altor personae
- efectuarea dializei renale
- utilizarea în comun a seringilor sau acelor de către utilizatorii de
droguri
- practicarea de tatuaje sau piercing realizate în condiţii de sterilizare
neeficientă
- partener sexual infectat cu virusul hepatic B şi C, contacte sexuale
întâmplătoare neprotejate.
FACTORI DE RISC PENTRU HEPATITA B SAU C
• Prevenirea infecţiei cronice cu virusul hepatic B şi C se poate face prin
cunoaşterea şi respectarea următoarelor reguli:
- obiectele de igienă individuală (lame-aparate de bărbierit, periuţă de dinţi,
instrumente folosite la manichiură) să fie individuale.
- evitarea folosirii în comun a acelor sau seringilor în cazul nedorit de
utilizare a drogurilor
- folosirea doar a seringilor de unică folosinţă şi a instrumentarului
chirurgical sterilizat - corect
- efectuarea tatuajelor sau piercing doar în condiţii autorizate, care să
garanteze utilizarea instrumentarului sterilizat correct
- evitarea contactelor sexuale întâmplătoare neproteja
- personalul implicat în meserii cu risc trebuie să protejeze cu mănuşi, să
evite rănirea sau înţeparea accidentală cu ace, seringi sau instrumentar
chirurgical folosit şi nesteril.
• Dacă pacienţii prezintă unul sau mai mulţi factori de risc prezentaţi
sau au valori anormale ale transaminazelor (ALT, AST) sau prezintă
anomalii hepatice la ecografia abdominală se indică efectuarea
testelor pentru depistarea infecţiei cu virus hepatic B sau C:
• AgHBs, AgHBe, Atc anti Hbe, Atc anti HCV
• Dacă rezultatele testării sunt pozitive, atunci pacientul este trimis la
medicul gastroenterology, internist sau infecţionist pentru investigaţii
suplimentare în vederea tratamentului.