Sunteți pe pagina 1din 4

Numarul 33 (1283) - August - 2014 - Arhiva - Viata Medicala http://www.viata-medicala.ro/Evaluarea-durerii-la-pacientul-care-nu-poa...

RSS

Cautare in site | cautare avansata

cauta...

ISSN 1583-8862

Numărul 47 (1504) | 23.11.2018 | Sumar Abonamente 2019 Contact EMC Publicitate Parteneri Autori Redactia

Prima pagină ARHIVA | 2014 | AUGUST | NUMARUL 33 (1283) Dimensiuni caractere | Comentarii: 0 |
CAMPANII

EDITORIAL

ACTUALITATEA Evaluarea durerii la pacientul care nu poate comunica


INTERVIU Autor: Dr. Simona ANTON | 15 August 2014

Medic în România

SPECIAL Durerea este unul dintre cele mai frecvente


DOSAR simptome ce apar la pacienţii diagnosticaţi cu
cancer – cel mai de temut simptom, uneori greu de
IN MEDIAS RES
controlat. Conform Asociaţiei internaţionale pentru
Opinii studiul durerii (IASP), „Durerea este o experienţă
REUNIUNI MEDICALE senzorială şi emoţională neplăcută asociată cu
leziuni tisulare actuale sau potenţiale sau descrisă în termenii unei astfel de leziuni. Durerea este întotdeauna
ARS MEDICI
subiectivă“. Societatea americană a durerii a promovat chiar expresia „Durerea – al cincilea semn vital“, pentru a
MEDICINA ALTFEL
atrage atenţia cadrelor medicale asupra evaluării durerii. Aşa cum măsurarea tensiunii arteriale se face de rutină,
IATROISTORIE iar o valoare crescută a acesteia atrage după sine o serie de acţiuni, tot aşa şi o evaluare de rutină a intensităţii
PUBLICITATE
durerii ar putea duce la o îmbunătăţire a managementului acesteia.

MedicHub
Adunarea mondială a sănătăţii, organismul de decizie al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a votat, la 21 mai
2014, rezoluţia* vizând integrarea şi creşterea capacităţii serviciilor de îngrijiri paliative ca parte componentă a
sistemelor de sănătate. Rezoluţia este un pas major în dezvoltarea îngrijirilor paliative la nivel mondial, deoarece
miniştrii sănătăţii şi-au asumat astfel dezvoltarea serviciilor, mai ales în comunitate, sprijinul aparţinătorilor prin
programe de informare şi instruire, dezvoltarea de programe educaţionale pentru profesionişti, de ghiduri şi
protocoale clinice, de instrumente de monitorizare a calităţii serviciilor oferite, facilitarea accesului la medicaţie
adecvată pentru pacienţi, precum şi parteneriate cu societatea civilă în asigurarea îngrijirilor.
*http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/EB134/B134_R7-en.pdf

Una dintre condiţiile esenţiale pentru obţinerea unui bun control al durerii este o bună evaluare a acesteia, care
va permite clinicianului să încadreze durerea într-o anumită categorie şi ulterior să poată administra pacientului
tratamentul potrivit. Evaluarea durerii este o etapă obligatorie de management al acesteia şi se realizează pe baza
comunicării verbale şi nonverbale cu pacientul. Chiar făcând o evaluare holistică a pacientului şi utilizând
medicamentele existente astăzi pe piaţa farmaceutică, nu putem obţine un control satisfăcător al durerii decât în
95% din cazuri. Există câteva categorii de pacienţi pentru care nu se poate face o evaluare verbală a durerii:
pacienţii diagnosticaţi cu demenţă în stadiu avansat, copiii şi pacienţii intubaţi sau inconştienţi. Imposibilitatea
acestor pacienţi de a comunica este o barieră în evaluarea adecvată a durerii şi implicit în stabilirea
managementului şi intervenţiilor ulterioare. Pacienţii care nu pot comunica sunt la mare risc de a nu avea un
tratament adecvat al durerii şi disconfortului lor.
Toţi pacienţii care prezintă durere merită o recunoaştere şi un tratament prompt al acesteia. Există numeroase
modalităţi şi scale de evaluare a durerii: scala analog vizuală, scala numerică, Brief pain inventory etc. În cazul
pacienţilor care nu pot comunica, este necesar a se folosi alte măsuri pentru evidenţierea şi evaluarea durerii.
În 2006, Societatea americană pentru managementul durerii a emis câteva recomandări pentru evaluarea durerii
la pacienţii menţionaţi mai sus, trasând câteva principii generale:
• încercarea obţinerii unei evaluări proprii în cazul pacienţilor la care capacitatea de comunicare nu este afectată
în totalitate, chiar dacă aceasta înseamnă un simplu răspuns da/nu;
• căutarea potenţialelor cauze de durere – anumite proceduri sau manevre medicale uzuale (recoltarea de probe
biologice, pansarea escarelor, mobilizarea pacientului etc.) pot provoca durere; în aceste cazuri, simpla folosire a
unui analgezic înainte de efectuarea manevrei respective poate fi utilă;
• observarea comportamentului pacientului – poziţia, mimica, sunetele scoase etc; acestea nu sunt însă
întotdeauna reflecţii exacte ale intensităţii durerii;
• obţinerea de informaţii de la familie/persoane apropiate p PUBLICITATE
acientului; familiile trebuie încurajate să participe la
evaluarea durerii persoanei dragi lor;
• folosirea unui tratament empiric şi observarea efectului

1 din 4 25.03.2019, 17:52


Numarul 33 (1283) - August - 2014 - Arhiva - Viata Medicala http://www.viata-medicala.ro/Evaluarea-durerii-la-pacientul-care-nu-poa...

acestuia pe termen scurt şi lung;


• trebuie redusă la minimum folosirea indicilor fiziologici
(tensiunea arterială, ritmul cardiac, rata respiratorie) în
evaluarea durerii, aceştia nefiind sensibili în diferenţierea
durerii de alte posibile cauze de stres.
Trimite mesaj

Evaluarea durerii la pacienţii cu demenţă

La pacienţii cu demenţă, recomandările sunt următoarele:


• încercarea unei autoevaluări la cei în stadii incipiente
(imposibilă pentru pacienţii cu demenţă avansată);
• căutarea posibilelor cauze de durere sau disconfort; în
general, problemele neurologice/musculoscheletale sunt
principala cauză de durere cronică, dar trebuie căutate şi
cauze de durere acută (infecţii urinare, pneumonii, escare);
• observarea comportamentului pacienţilor (expresia
facială, vocalizarea, mişcările, schimbările obiceiurilor etc.);
în acest sens, au fost adoptate o serie de instrumente de
măsurare a durerii; dintre acestea, scalele cu cea mai mare
utilitate clinică s-au dovedit a fi: ADD (Assessment of
discomfort in dementia – Kovach şi colab., 1999, 2001,
2002); CNPI (Checklist of nonverbal pain indicators – Feldt,
2000; Feldt şi colab., 1998; Jones şi colab., 2005); Doloplus
2 (Lefebre-Chapiro, 2001); NOPPAIN (Nursing assistant-
administered instrument to assess pain in demented
individuals – Snow şi colab., 2003); PACSLAC (Pain
assessment scale for seniors with severe dementia (Fuchs-
Lacelle şi colab., 2004); PAINAD (Pain assessment in
advanced dementia – Lane şi colab., 2003; Warden şi colab., pe site-ul Radio România Cultural: https://bit.ly
2003).
• implicarea familiei şi a apropiaţilor care pot oferi informaţii utile în încercarea de evaluare a durerii pacientului;
• încercarea administrării unui tratament antialgic în funcţie de intensitatea estimată a durerii.

Evaluarea durerii la pacienţii intubaţi sau inconştienţi

În cazul persoanelor intubate sau inconştiente, principiile de ghidare în evaluarea durerii sunt următoarele:
• autoevaluarea poate fi încercată, dar obţinerea unui posibil răspuns de la o persoană aflată în stare gravă
poate fi împiedicată de factori precum sedarea, prezenţa tubului endotraheal, delirul etc.;
• evaluarea potenţialelor cauze de durere sau disconfort; sursele de durere includ afecţiunile prezente, diverse
manevre terapeutice, îngrijirea rănilor şi escarelor; în plus, imobilizarea şi infecţiile ascunse pot cauza durere şi
disconfort;
• observarea comportamentului pacienţilor – expresia facială, grimasele, gemetele; de remarcat faptul că
lăcrimarea şi salivaţia excesivă la pacientul sedat şi ventilat mecanic sunt semne ale răspunsului autonom la
disconfort.
• instrumentele de evaluare a durerii la aceşti pacienţi sunt: BPS (Behavioral pain scale – Payen, 2001); CPOT
(Critical-care pain observation tool – Gelinas şi colab., 2006);
• folosirea informaţiilor oferite de familie şi apropiaţi;
• iniţierea unui tratament analgezic dacă este suspectată durerea.

Educaţie şi dezvoltare

A 15-a ediţie a Conferinţei naţionale de îngrijiri paliative va avea loc la Timişoara în perioada 23–25
octombrie 2015. Detalii şi înscrieri: www.anip.ro
Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative o nouă ediţie este disponibilă în format tipărit, contra unei donaţii
de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină paliativă (Braşov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe
informaţii la tel.: 0268.513.598
Cursurile online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să aprofundeze subiecte ca
managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În
prezent sunt disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor din România. Absolvenţii

2 din 4 25.03.2019, 17:52


Numarul 33 (1283) - August - 2014 - Arhiva - Viata Medicala http://www.viata-medicala.ro/Evaluarea-durerii-la-pacientul-care-nu-poa...

primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranţei“. Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
Începând cu decembrie 2014, o nouă serie de profesionişti din serviciile de paliaţie vor putea aplica pentru
Cursul de leadership al European Palliative Care Academy (EUPCA) 2015–2017. Programul este structurat pe
module a câte cinci săptămâni (din septembrie 2015 până în mai 2017). Detalii: www.eupca.eu

Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro), promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul

dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie. Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov,

director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“)

Comentarii: 0 |

Nota de subsol
Bibliografie
1. Feldt KS. The checklist of nonverbal pain indicators (CNPI). Pain Manag Nurs. 2000 Mar;1(1):13-21
2. Young J, Siffleet J, Nikoletti S, Shaw T. Use of a Behavioural Pain Scale to assess pain in ventilated, unconscious and/or
sedated patients. Intensive Crit Care Nurs. 2006 Feb;22(1):32-9
3. Topolovec-Vranic J, Canzian S, Innis J, Pollmann-Mudryj MA, McFarlan AW, Baker AJ. Patient satisfaction and
documentation of pain assessments and management after implementing the adult nonverbal pain scale. Am J Crit Care. 2010
Jul;19(4):345-54
4. Chibnall JT, Tait RC. Pain assessment in cognitively impaired and unimpaired older adults: a comparison of four scales.
Pain. 2001 May;92(1-2):173-86
5. van Dijk M, Peters JW, van Deventer P, Tibboel D. The COMFORT Behavior Scale: a tool for assessing pain and sedation in
infants. Am J Nurs. 2005 Jan;105(1):33-6
6. Arbour C, Gélinas C. Setting goals for pain management when using a behavioral scale: example with the critical-care pain
observation tool. Crit Care Nurse. 2011 Dec;31(6):66-8
7. Voepel-Lewis T, Zanotti J, Dammeyer JA, Merkel S. Reliability and validity of the face, legs, activity, cry, consolability
behavioral tool in assessing acute pain in critically ill patients. Am J Crit Care. 2010 Jan;19(1):55-61
8. Herr K, Coyne PJ, Key T, Manworren R, McCaffery M, Merkel S, Pelosi-Kelly J, Wild L; American Society for Pain
Management Nursing. Pain assessment in the nonverbal patient: position statement with clinical practice recommendations.
Pain Manag Nurs. 2006 Jun;7(2):44-52
9. Payen JF, Bosson JL, Chanques G, Mantz J, Labarere J; DOLOREA Investigators. Pain assessment is associated with
decreased duration of mechanical ventilation in the intensive care unit: a post Hoc analysis of the DOLOREA study.
Anesthesiology. 2009 Dec;111(6):1308-16
10. Li D, Puntillo K, Miaskowski C. A review of objective pain measures for use with critical care adult patients unable to self-
report. J Pain. 2008 Jan;9(1):2-10
11. Payen JF, Bru O, Bosson JL, Lagrasta A, Novel E, Deschaux I, Lavagne P, Jacquot C. Assessing pain in critically ill sedated
patients by using a behavioral pain scale. Crit Care Med. 2001 Dec;29(12):2258-63
12. Puntillo KA, Morris AB, Thompson CL, Stanik-Hutt J, White CA, Wild LR. Pain behaviors observed during six common
procedures: results from Thunder Project II. Crit Care Med. 2004 Feb;32(2):421-7
13. Gélinas C1, Fillion L, Puntillo KA, Viens C, Fortier M. Validation of the critical-care pain observation tool in adult patients.
Am J Crit Care. 2006 Jul;15(4):420-7

ARTICOLE IN LEGATURA AUTORI IN LEGATURA

Nu exista articole in legatura. Nu exista articole in legatura.

GALERII FOTO IN LEGATURA FISIERE LA DOWNLOAD

Nu exista galerie asociata acestui articol. Nu exista fisiere disponibile pentru download.

0 Comentarii

3 din 4 25.03.2019, 17:52


Numarul 33 (1283) - August - 2014 - Arhiva - Viata Medicala http://www.viata-medicala.ro/Evaluarea-durerii-la-pacientul-care-nu-poa...

Redacția | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate

Adresa: Bucuresti, Calea Victoriei nr. 21-23, etaj 6, cod 030023


Telefoane: 021.315.61.09, Departament Publicitate: 021.315.60.60; Fax: 021.315.69.80; E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Pentru vizualizarea unor documente de pe acest site aveti nevoie de Adobe Acrobat Reader.
Daca doriti puteti instala programul apasand aici.

4 din 4 25.03.2019, 17:52