Introducere – Importanta cresterii suinelor

Atât pe plan mondial, cât şi în ţara noastră au existat cereri mari pe piaţă privind acoperirea
necesarului populaţiei umane cu carne şi preparate din carnede porc. De-a lungul timpului s-au
încercat performanţe deosebite în creşterea suinelor, pentru a satisface cerinţele legate de:
 Sporirea cantitativă şi calitativă a produselor alimentare
 Repartizarea lor echitabilă , pe plan general dar şi zonal
 Găsirea de noi sortimente cu conţinuturi sporite în substanţe proteice.

Oamenii de ştiinţă au apreciat ca şi în perspectiva anilor 2050 produsele animaliere vor continua
să deţină ponderea în alimentaţia umană. În prezent se apreciază că necesarul mediu zilnic de
substanţe proteice pentru om este de cca.70g, din care cel puţin 40g trebuie să provină din
produsele animaliere.

Carnea rezultată din creşterea suinelor, a contribuit şi va continua să aducă un aport substanţial în
acoperirea necesarului de substanţe proteice, se apreciază că are în medie 2700 kcal /kg, deci cu
o valoare energo-protrică superioară.

Importanţa pentru consum a acestor produse, rezidă în aprecierea nivelului de trai şi de

dezvoltarea unei ţări sau popor, luându-se în vedere un complex de indicatori, între care sunt
incluşi şi nivelurile producţiilor animaliere, raportate pe locuitor.
Produsele animaliere conţinând cele mai mari proporţii de substanţe proteice, unele cu mare
valoare biologică, sunt asimilate într-o alimentaţie raţională.

Cap 1 – Situatia cresterii suinelor si a productiei de carne de suine pe plan

mondial

 Statistici

Cererea determina cresterea preturilor

Productia de porci in Uniunea Europeana restransa (15) s-a mentinut relativ stabila, in jurul cifrei
de 203 milioane de euro. In anul 2005, productia a fost de 203,44 milioane.
Productiile putin mai mari inregistrate in 2004 si 2005 au condus spre o crestere a cursului fata
de anul 2003, care a fost cel mai scazut din istorie (1,027 euro/kg). In 2005, media preturilor in
Uniunea Europeana a celor 15 a fost de 1,159 euro/kg, fata de 1,128 euro/kg in 2004. “Cererea a
fost cea care a determinat cresterea preturilor. Pe viitor, trebuie sa eliminam elaborarea de
previziuni bazate doar pe variatiei ofertei. Cresterea ofertei si dezvoltarea sectorului nu semnifica
neaparat preturi scazute si probleme pentru producatori”, explica specialistii europeni.

Germania – piata cea mai puternica

Spania a inregistrat cea mai mare crestere a cursurilor bursiere la porci, cu un procent de 3,82%
(1,061 euro/kg).
Olanda a marcat o evolutie pozitiva a cursului, cu o crestere de 2,91% (1,36 euro/kg). Specialistii
bursieri precizeaza totusi, ca aceste tarife nu reprezinta decat cursurile de baza. Referintele
pentru anul 2005 demonstreaza faptul ca preturile din Germania raman cele mai mari.
Pretul porcilor din Germania, in 2005, a fost de 1,44 euro/kg, ceea ce reprezinta o crestere
usoara, cu 1,34%.

 Pincipalele tari producatoare (U.E.)

In Europa sunt mai multe tari producatoare de carne de suine, dar printre cele mai importante se
numara:
- Germania
- Spania
- Olanda
- Italia

 Norme de sacrificare.

Revizuirea normelor privind sacrificarea animalelor

Propunerea Comisiei Europene privind protecţia animalelor vizează modificarea metodelor de
sacrificare.

În baza noilor norme, abatoarele vor fi obligate să monitorizeze animalele după asomare, pentru
a se asigura că acestea nu îşi revin înainte de a fi sacrificate.
În fiecare an, pe teritoriul UE, sunt sacrificate pentru producţia de carne aproximativ 360 de
milioane de porci, oi, capre şi vite şi câteva miliarde de păsări. Alte 25 de milioane de animale
sunt sacrificate pentru blană, iar în incubatoare se sacrifică aproximativ 330 de milioane de pui
de o zi. Epidemiile de gripă aviară şi febră aftoasă din ultimii ani au condus la sacrificarea a
milioane de alte animale.

Este necesar ca abatoarele să asomeze animalele înainte de sacrificare pentru a evita, pe cât
posibil, durerea şi suferinţa acestora. Însă normele privind tehnicile de asomare nu au fost
modificate din 1993. În prezent, acestea nu mai sunt la zi cu progresul ştiinţific şi tehnologic şi
nu iau în considerare aspectele care ţin de bunăstarea animală.

Pentru ca animalul să intre în stare de inconştienţă înaintea sacrificării, se utilizează diverse

metode de asomare: prin şoc electric, prin folosirea gazului anesteziant sau a unor mijloace
mecanice (de exemplu, pistolul cu aer comprimat). Nicio metodă nu este 100% eficientă, iar
unele animale îşi revin în ultimele clipe de viaţă.