CUPLAJE

 Cuplajele sunt organe de maşini care asigură

legătura PERMANENTĂ sau INTERMITENTĂ
necesară transmiterii mişcării de rotaţie de la
un arbore la altul, sau de la un organ de maşină
la altul ce este montat pe acelaşi arbore, fără
modificarea valorii şi sensului momentului de
torsiune.
 Pot fi utilizate şi ca elemente de protecţie
împotriva suprasolicitării organelor antrenate
sau pentru menţinerea acţionării numai în
anumite limite de viteză.
Se recomandă ca la alegerea cuplajelor să se
ţină seama de anumite conditii:
1. să nu genereze solicitări suplimentare inutile
în piesele cuplate (împingere axială, încărcări
neuniforme, frecări mari etc.);
2. să compenseze efectele unor eventuale
devieri unghiulare, radiale sau axiale ale unui
arbore faţă de celălalt;
3. să atenueze şocurile şi oscilaţiile dăunătoare
ce apar în timpul exploatării;
4. montarea, demontarea şi înlocuirea pieselor
uzate să fie pe cât posibil uşoară şi rapidă;

5. să lucreze fără uzura sau cu uzura cât mai

redusă, iar întreţinerea să fie cât mai puţin
pretenţioasă;

6. greutatea şi momentul de inerţie ale cuplajului

să fie cât mai mici;

7. să asigure securitatea muncii.

 CLASIFICARE
După caracterul legăturii dintre arbori:
1. CUPLAJE PERMANENTE - legătura dintre arbori
se stabileşte sau se întrerupe numai prin
montarea, respectiv demontarea elementelor
cuplajului;
Aceste cuplaje pot fi:
 fixe
 compensatoare (mobile) - cu elemente
intermediare rigide sau cu elemente
intermediare elastice;
2. CUPLAJE INTERMITENTE - legătura dintre arbori
poate fi stabilită sau întreruptă atât în repaus cât şi
în timpul funcţionării printr-o comandă exterioară
sau automată, FĂRĂ DEMONTAREA VREUNUI
ELEMENT AL CUPLAJULUI.

 AMBREIAJE – sunt cuplaje care permit alunecări

relative ale arborilor atât în sarcină cât şi în
repaus.
După poziţia relativă a arborilor, CUPLAJELE
PERMANENTE se clasifică în:

 cuplaje coaxiale - arborii cuplaţi sunt coaxiali ca

poziţie nominală;

 cuplaje articulate - arborii cuplaţi sunt

concurenţi ca poziţie nominală.
După caracterul funcţionării lor, CUPLAJELE
INTERMITENTE se clasifică în:

 cuplaje comandate - întreruperea sau stabilirea

legăturii dintre arbori se face în urma unei
comenzi externe;

 cuplaje automate - întreruperea sau stabilirea

legăturii dintre arbori se face automat, la
anumite valori ale momentului, turatiei, etc.
In functie de modul de stabilirea sau întreruperea
legăturii între arbori, CUPLAJELE INTERMITENTE
COMANDATE se clasifică în:

 cuplaje cu comandă mecanică;

 cuplaje cu comandă electrică;

 cuplaje cu comandă hidrostatică;

 cuplaje cu comandă pneumatică.

După MODUL ÎN CARE SE REALIZEAZĂ TRANSMITEREA
MOMENTULUI DE TORSIUNE ŞI A MIŞCĂRII DE ROTAŢIE
CUPLAJELE INTERMITENTE se clasifică în:
 CUPLAJE MECANICE - transmiterea se realizează pe
cale mecanică (prin frecare, prin dinţi, gheare etc.);

 CUPLAJE ELECTROMAGNETICE - transmiterea se

realizează cu ajutorul forţelor electromagnetice (de
inducţie);

 CUPLAJE HIDRODINAMICE - transmiterea se

realizează prin energia cinetică a lichidului de lucru
(ULEI).
Un cuplaj se adoptă în funcţie de condiţiile de
utilizare si anume:
 dupa marimea momentului transmis;
 dupa marimea turaţie;
 dupa poziţia relativă a arborilor ce trebuiesc
cuplaţi.
 Deplasari ale arborilor
a – deplasari axiale; b - deplasari radiale; c – deplasari
tangentiale; d – deplasari combinate
 A. CUPLAJE PERMANENTE FIXE
 Cuplajele permanente fixe realizează
ASAMBLAREA PERMANENTĂ RIGIDĂ A
ARBORILOR COAXIALI a căror abatere maximă de
la coaxialitate este de 0.002÷0.05 mm.

 Se utilizeaza la arborii lungi (poduri rulante), dar

si in cazul in care conditiile de montare nu permit
montarea altor cuplaje (de ex. cuplaje elastice) –
pentru turatii de n<=200..250rot/min
Manson
Stifturi crestate Inel elastic Stifturi conice

d1=0.44*d

Manson Pene paralele Manson

Stift filetat impotriva deplasarii axiale

A1. CUPLAJE CU MANŞON MONOBLOC
Avantajul cuplajelor monobloc:
 sunt deosebit de simple din punct de vedere
constructiv

Dezavantajul cuplajelor monobloc :

 impun o coaxialitate riguroasă a arborilor
cuplaţi ceea ce implică dificultăţi la montaj
(necesită spaţiu pentru deplasarea axială a
manşonului sau a arborilor, scoaterea penelor
etc.).
DATORITĂ ACESTOR DEZAVANTAJE, CUPLAJELE CU
MANŞON MONOBLOC SE UTILIZEAZA MAI PUŢIN
A2. CUPLAJUL MANŞON DIN DOUĂ BUCĂŢI
Pentru transmiterea momentului se foloses pene paralele
Manson
Surub

Aparatori pentru
Suruburi pt. aparatori Saiba Grower Piulita
protectia
Cuplaj pentru arbori orizontali CMOa cuplajului
CUPLAJELE MANŞON DIN DOUĂ BUCĂŢI se
execută în două variante constructive:
 tipul CMO - pentru cuplarea a doi arbori
orizontali (CMOa are aparatoare de protectie)

 tipul CMV - pentru cuplarea a doi arbori

verticali (CMVa are apărătoare de protecţie).

Avantajul principal al acestor cuplaje:

- Se permite o montare şi o demontare uşoară
nefiind necesară deplasarea arborilor cuplaţi.
 A3. CUPLAJELE CU FLANŞE
 sunt cel mai des utilizate

 formele şi dimensiunile cuplajelor cu flanşe sunt

stabilite prin standarde de specialitate.

 se execută în două variante şi anume:

 tipul CFO - pentru cuplarea arborilor orizontali
 tipul CFV - pentru cuplarea arborilor verticali
 Flanse Surub Saiba Grower

Piulita

Momentul de torsiune se transmite prin şuruburile de fixare

montate fara joc (solicitate la forfecare)

Cuplaje cu flanşe pentru arbori orizontali - tip CFO

 Flansa

Saibe pentru pozitionarea arborilor

Suruburi montate FARA JOC

Saiba Grower
Piulita
Stifturi filetate

Cuplaje cu flanşe pentru arbori verticali - tip CFV

 Prag pentru
centrare

Cuplaj cu flansa
1 şi 2 – arbori; 3 si 4 – flansa; 5 – şuruburi montate cu
joc în găurile de prindere; 6 – piuliţa; 7 - saiba Grower;
8 si 9 - penele paralele; 10 – ştifturi filetate.

Momentul de torsiune se transmite prin frecarea dintre flanşe

(ŞURUBURILOR DE FIXARE SUNT MONTATE CU JOC)
 B. CUPLAJE PERMANENTE MOBILE
Cuplajele permanente mobile realizează o
asamblare care permite compensarea abaterilor la
coaxialitate a arborilor cuplaţi.

B1 - CUPLAJELE MOBILE AXIALE

- compensează abaterile axiale ale arborilor cuplaţi
(permit deplasări axiale)
 a.Cuplaj mobil axial cu ştifturi
1, 2 – arbori
3, 4 – ştifturi
5 – manşon

d1=0.3*d
Se folosesc pentru:
- momente de torsiune mici
d - d<=30mm
- compensarea variatiilor de
temperatura
b. Cuplaj mobil axial cu o gheară
1, 2 – arbori

Se folosesc pentru compensarea variatiei lungimii arborilor

datorata variatiei de temperatura

c. Cuplaj mobil axial cu

două gheare
1, 2 – semicuplaje cu
gheare;
3 – inel de centrare
B2 - CUPLAJELE MOBILE TRANSVERSALE (cuplaje radiale)

- Compenseaza abaterile
radiale si axiale ale arborilor
cuplaţi
- transmit mişcarea între
arbori montaţi paralel

a. Cuplajul Oldham
1 si 2 – arbori
3 si 5 – semicuplaje
4 - elementul intermediar,
de centrare
 B3 - CUPLAJELE MOBILE CU ELEMENTE
INTERMEDIARE ELASTICE (cuplaje elastice)

 se caracterizează prin existenţa unui element elastic

(metalic sau nemetalic) poziţionat între semicuplaje -
ARE ROLUL DE A TRANSMITE MOMENTUL DE
TORSIUNE.
Proprietăţile cuplajului elastic sunt:
 amortizarea şocurilor şi vibraţiilor torsionale
 limitarea vibraţiilor de rezonanţă
 compensarea elastică a abaterilor de poziţie a
arborilor.
 1- Cuplajul elastic
cu bolţuri
1 si 7 - semicuplajele
2 – bolturi
3 - manşoane de cauciuc -
transmit momentul de
torsiune prin intermediul
bolturior
4 – inel de sprijin – se
foloseste pentru un
montaj corect
5 – saiba
6 - piulita
 2 - Cuplaj cu manşon
din cauciuc cu inserţii
textile (Periflex)
1 si 2 – semicuplajele
3 – element elastic cu
insertii textile
4 – suruburi
5 - inele

Admit abateri radiale

de 2-6mm si abateri
unghiulare de 2-60

Dimensiunile cuplajului se aleg in functie de diametrul

arborelui, de momentul de torsiune nominal si de turatie.
3 - Cuplajele cu element elastic
metalic
- utilizate pentru transmiterea
unor momente mai mici: Mn < 10
N·m sau mai mari: Mn > 5·104 N·m

Cuplaj elastic cu arc în serpentină

1 şi 2 - semicuplaje,
3 - arc lamelar cu sectiune
dreptunghiulara

Admit abateri radiale de 0.5-3mm si

abateri unghiulare pana la 1.250
 CUPLAJE INTERMITENTE
- Cuplajele intermitente au posibilitatea de a
cupla şi decupla (în funcţionare sau în repaus)
elementele (arborii) între care se transmite
mişcarea.

- Cuplarea sau decuplarea se poate face fie la o

comandă externă (cuplaje comandate) fie la o
comandă internă (cuplaje automate) – este
dată de modificarea anumitor parametri
funcţionali (schimbarea sensului de rotaţie a
arborelui conducător, etc.)
 1 – CUPLAJE COMANDATE
Pot fi sincrone sau rigide - după cuplare, turaţia
arborelui conducător este egală cu a celui condus.
 cuplarea se poate realiza doar în repaus sau la
turaţii mici.
 se folosesc la masinile unelte

A - CUPLAJE ASINCRONE SAU CU FRICŢIUNE

(AMBREIAJE)
 momentul de torsiune se transmite prin frecare
 turaţia arborelui condus este totdeauna mai mică
decât cea a arborelui conducător.
 cuplarea şi decuplarea se poate face atât în repaus
cât şi în funcţionare.
În cazul maşinilor-unelte, CUPLAJELE INTERMITENTE
RIGIDE se întâlnesc în mai multe variante constructive:
 cu gheare frontale,
 cu dinţi,
 cu pană mobilă

Semicuplaj
cu
dantura Semicuplaj cu
interioara dantura
CUPLAJ CU DINTI exterioara
Cuplajele intermitente cu fricţiune - pot fi cu
discuri plane, conice şi combinate
Presiunea de strangere se realizeaza
cu ajutorul arcului elicoidal

Momentul de torsiune se
transmite prin frecarea intre
Cuplaj intermitent cu
cele doua discuri
fricţiune - ambreiajul
monodisc.
 2 - CUPLAJE AUTOMATE
CUPLAJE DE SENS UNIC - Cuplarea sau decuplarea
se realizează automat în funcţie de sensul de
rotaţie al arborelui motor.

 Se utilizeaza la fabriarea maşini-unelte,

autovehiculelor, bicicletelor etc.

 Pot efectua între 2000÷3000 cuplări

(decuplări/min).
CUPLAJELE DE
SENS UNIC
1 – carcasa –
semicuplaj condus
2 – semicuplaj
3 – role
4 – arcuri
5 - tacheti
FUNCTIONARE
Varianta I
 Semicuplajul 2 este montat pe arborele canelat 6 si se roteşte în
sens trigonometric (de la dreapta la stanga)
 rolele sunt împinse spre stanga (inspre partea mai îngustă a
cavităţilor) unde se blochează
 Astfel rolele antrenează carcasa 1, imprimându-i acelaşi sens de
mişcare (se realizează cuplarea).
Varianta II
 La rotirea arborelui motor 6 în sens orar (de la stanga la dreapta),
rolele se deplasează înspre partea mai largă a cavităţilor (spre
dreapta)
 arcurile 4 se comprima, - se realizează decuplarea inelului exterior
 În cazul în care semicuplajul motor este carcasa 1, situaţiile se
inversează (decuplare la rotire în sens trigonometric şi cuplare la
rotire în sens orar).
 TOLERANTE SI AJUSTAJE
 Sistemul ISO de tolerante si ajustaje se refera la
tolerantele dimensionale nominale precum si la
ajustajele care se formeaza prin asamblarea
pieselor.

 Cotele trebuiesc prevazute cu abateri dimensionale

(maxime si minime) denumite tolerante

 Dimensiunea nominala “N” – este valoarea luata ca

baza pentru a caracteriza o dimensiune, fara a tine
cont de alte abateri (de exemplu N=50mm)
 Dimensiunea Efectiva “E” – este dimensiunea a
carei valoare se obtine prin masurarea piesei
prelucrate (de exemplu E=49.96mm)
 Dimensiunea limita are doua elemente:
1. dimensiunea limita minima (de exemplu 49.93mm)
2. dimensiunea limita maxima (de exemplu 49.98mm)

Intre cele doua valori (minima si maxima) trebuie sa se

gaseasca dimensiunea efectiva (49.93<49.96<49.98)

 Abaterea – este diferenta dintre o dimensiune (efectiva,

minima, maxima etc) si dimensiunea nominala.
 Abaterea efectiva “A” – este diferenta dintre
dimensiunea efectiva si dimensiunea nominala
A = E - N = 49.96-50= - 0.04mm
 Abaterea superioara “as sau As” – este diferenta
dintre dimensiunea maxima si dimensiunea
nominala
As = Dmax – N = 49.96 – 50 = -0.02mm
 Abaterea inferioara “ai sau Ai” – este diferenta
dintre dimensiunea minima si dimensiunea
nominala
Ai = Dmin – N = 49.93 – 50 = -0.07mm
 Abaterile limita – sunt abaterile inferioare si abaterile
superioare
Ai = -0.07mm si As = -0.02mm
 Toleranta “T” – este diferenta dintre abaterea
superioara si inferioara
T = As - Ai = -0.07 – (-0.04) = -0.03mm
 Abaterea superioara si inferioara se raporteaza la
dimensiunea Nominala N=50mm
 Notarea pe desen a acestei dimensiuni este:
−𝟎.𝟎𝟐
𝟓𝟎−𝟎.𝟎𝟕
 Linia de zero – este dreapta de referinta fata de care se
reprezinta abaterile – aceasta corespunde dimensiunii
nominale N=50mm
 Butuc=Alezaj

50

Arbore
 Arbore – termen conventional pentru denumirea
oricarei dimensiuni exterioare a unei piese

 Alejaz – termen conventional pentru denumirea

oricarei dimensiuni interioare a unei piese

 ARBORE UNITAR – In sistemul ISO de tolerante si

ajustaje este arborele a carei ABATERE
SUPERIOARA ESTE NULA

 ALEZAJ UNITAR – este alezajul a carui

ABATERE INFERIOARA ESTE NULA
 Câmpul de toleranţă - zona cuprinsă între
liniile care reprezintă dimensiunile minimă şi
maximă.

Poziţia acestuia faţă de linia zero este

definită printr-o abatere simbolizată CU UNA
SAU DOUĂ LITERE DIN ALFABETUL
LATIN (majuscule pentru alezaje şi
minuscule pentru arbori), IAR MĂRIMEA
ESTE DATĂ DE NUMĂRUL DIN SIMBOL.
 Sistem de ajustaje – ansamblul dintre arbore si
alezaj ce apartine unui sistem de toleranta.
Cele doua sisteme de toleranta sunt:
1. Sistem arbore unitar
2. Sistem alezaj unitar
Alezaj Dmax
dmax
dmin

Dmin
Arbore
Sistem arbore
unitar
 Alezaj Arbore

Dmax
dmax

dmin

Dmin

Sistem alezaj unitar

Jocul “J” este diferenta dintre diametrul efectiv
al alezajului efectiv al arborelui (masurate dupa
prelucrarea pieselor)

Jmax = Dmax alezaj-Dmin

arbore
Jmin=Dmin alezaj-Dmax
arbore
POZITIA CAMPULUI DE TOLERANTA este
raportata la dimensiunea nominala

Se simbolizeaza printr-o litera sau doua, cu

MAJUSCULA PENTRU ALEZAJ si MINUSCULA
PENTRU ARBORE

 Cifra de dupa pozitia campului de toleranta

indica PRECIZIA
Dimensiunea nominala
Precizia campului de
 Exemplu: 45g6 toleranta

Pozitia campului de toleranta

Cele trei tipuri de ajustaje care se formeaza sunt:
1. Ajustaje cu joc
2. Ajustaje intermediare
3. Ajustaje cu strangere
AJUSTAJE CU JOC

Linia “0” Pentru Alezaj

Pentru arbore
AJUSTAJE INTERMEDIARE SI DE STRANGERE
PENTRU ALEZAJ
AJUSTAJE INTERMEDIARE SI DE STRANGERE
PENTRU ARBORE
Un ajustaj este indicat prin dimensiunea
nominala comuna celor doua piese, incepand cu
simbolul alezajului, scrise sub forma de fractie
Alezaj
Exemplu:
45 H8/g6 sau
Arbore

Conform normativelor, 45H8 inseamna

iar 45g7 inseamna

In tabelul de mai jos se prezinta valorile campului
de toleranta pentru alezaje. Dimensiunile sunt in
micrometri
 TREAPTA DE TOLERANTA “IT” – reprezinta multimea
tolerantelor considerate ca fiind corespunzatoare aceluiasi
grad de precizie, pentru toate dimensiunile nominale.

 Numarul treptelor de toleranta este de 20, dar numai 18

sunt de uz general.

Treptele 5, 6, 7, 8, 9, 10 si 11 se folosesc la piesele ce

Treptele 12, 13, 14, 15, si 16 se folosesc la

, sau la procedeele cu precizie mica (laminare, presare,
etc)
Tolerante fundamentale - valori
EXEMPLE DE AJUSTAJE:
- Ajustaje cu strangere:
1)Strangeri extrem de mari: H7/z6
2)Strangeri mari H8/s7 (montarea cuplajelor)
3)Stangeri mici H7/p6 (montarea rotilor
dintate cu ajutorul penelor)

-Ajustaje intermediare – pentru asamblarile care

folosesc pene, stifturi, suruburi etc.
1) cu strangere probabila mai mare: H7/m6
(asamblarea rotilor dintate conice la un
reductor)
2) Strangeri cu joc probabil foarte mic – pentru
demontari si montari dese: H7/j6 (roti dintate
cilindrice si conice montate cu pene)

-Ajustaje cu joc – se folosesc la ansamblurile la

care piesele se pot deplasa una fata de cealalta
1) Cu jocuri foarte mici H6/g7
2) Ajustaje cu jocuri mari H7/c8
NOTAREA TOLERANTELOR PE DESENE
Tolerantele pe desen se fac in conformitate cu
SR ISO 406:1991
In cazul asamblarilor:

sau