ETICA ŞI DEONTOLOGIE

Mai mult decât orice alta ştiinţă, prin caracterul său umanizat, psihologia şi cercetarea
psihologica trebuie sa fie morale. Începând cu planificarea cercetarii, toate etapele sale, pana la
efectele ei, sunt luate în considerare şi discutate îndelung. Fiecare moment al cercetarii trebui sa
apere starea de bine a participanţilor, sănătatea, valorile şi demnitatea lor. Mai departe, orice
investigatie trebuie sa aducă beneficii participanţilor sai. Orientarea şi precizarea clara a
responsabilitatilor oricarui cercetator sunt inscrise în patru mari domenii de activitate, descrise în
urma studiilor efectuate asupra acestei profesii. Criteriile etice şi deontologice nu pot fi ignorate,
deoarece se afla în legatura directa cu integritatea tuturor componentelor cercetarii. Intrebarile de la
baza regulilor etice aduc în discuţie rolul asociaţiilor profesionale, însă dezvoltarea acestora atrag
cu ele frustrare de partea celor care le descriu, datorita diferentelor interpersonale care fac o etapa
acceptabila sau inacceptabila. însă nu se încearcă rezolvarea acestor inconveniente din motive de
epuizare a tuturor posibilităţilor anterioare. Este foarte importanta conştientizarea situatiilor
implicate, în favoarea carora cercetătorii pot lua decizii în cunoştinţă de cauza.
Pentru a putea fi evidenţiate mai uşor aceste principii etice, Asociatia Psihologilor
Americani a alcatuit Codul Etic al profesiei de psiholog. Acest cod propune o serie de principii care
se refera la responsabilitatea şi competenta psihologului, legalitatea, expunerea publica a
rezultatelor, confidentialitatea, bunăstarea clientului, relatiile profesionale, tehnicile de masurare, şi
conditiile de cercetare atat în domeniul uman, cat şi în cel animal.
Cercetarea în plan uman are o caracteristica foarte importanta, aceea a implicării directe, a
participării cercetatorului. Astfel, relatiile stabilite intre acesta şi participanti privesc caracteristicile
morale ale activitatii pe teren. Se raporteaza la compromisurile pe care cercetatorul trebuie sa le
faca pentru a obtine informatiile de care are nevoie. Interesele şi motivaţiile participanţilor de
asemenea pot ridica semne de întrebare. însă pentru că nu se poate obtine obiectivitatea totala,
cercetatorul trebuie sa aiba grija la interpretarea rezultatelor.
Cele mai importante aspecte ale regulamentelor etice şi deontologice se refera la obtinerea
consimtamantului informat al participanţilor, care vizeaza increderea acordata cercetarii şi
persoanei cercetatorului; la protejarea participanţilor, prin prisma confidentialitatii, care are ca scop
principal egalizarea relatiei de putere dintre cercetator şi participanti, deoarece acestia din urma
sunt cei care definitivează produsul cercetarii; la valorificarea cercetarii, prin raportarea la meritul
studierii temei alese; la respectarea propriilor limite şi competente ale cercetatorului, care ar reduce
probabilitatea ca studiul sa aiba o calitate slaba. Aşteptările şi pregatirea cercetatorului trebuie sa se
afla intr-o relatie de congruenta.
 Alte aspecte importante ale caracterului etic al cercetarii calitative sunt, dupa părerea
autorilor literaturii de specialitate : beneficiul maxim pentru ştiinţa şi umanitate, evitarea oricarui
prejudiciu, respectarea autonomiei participanţilor, egalitate în relatia costuri-beneficii ale cercetarii,
respectul reciproc, nonmanipulare/ noninfluentare, respectarea valorilor democratice, empatizarea,
evitarea impunerii propriilor opinii, colaborare intre cele doua parti, evitarea detaşării, evitarea
riscului, etc.
Demersul ştiinţific presupune şi luarea în considerare a consecintelor pe care desfasurarea
unei cercetari le poate avea, precum şi acceptarea de catre cercetator, sa fie supervizat sau asistat.
Psihologul care doreste demararea unui proces de cercetare trebuie sa evite sa supuna participanţii
la proceduri generatoare de frustrare. Este necesara justificarea oricarei proceduri sau strategii
utilizate.
In cadrul organizării regulilor de transmitere a rezultatelor obtinute printr-o cercetare, sunt
restricţionate şi modalităţile de a prezenta informatiile. Astfel, raportul de cercetare beneficiază de
conditii specifice de alcătuire. Se acorda o atentie deosebita formatului prezentării, fara însă a fi
minimalizata importanta continutului. Desigur, informatiile referitoare la participanti şi la rezultate
desemneaza capacitatea şi dorinta cercetatorului de a respecta standardele etice şi deontologice
impuse.