Judetele Romaniei Vol. I Caracteristici PDF

Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale” Bucureşti
Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

(coordonator)
JUDEŢELE ROMÂNIEI
Vol. I
CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
* * * * * * * * * *
* * * * * * * * * *
Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ  Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEŢ

Mihaela-Claudia ANCA  Maria-Ruxandra BODEA
Maria BURTEA  Alexandru-Cornel CREŢU
Vlad Andrei DUMITRESCU  Mihai-Tudor ENĂCHESCU
Ana-Maria GHEORGHIU  Andrei-Ionuţ GHIŢĂ
Eduard MAFTEIU  Aura MORARU
Ioana Denisa MUSCĂLESCU  Tudor-Ioan POPA
Iulia-Cristina POPESCU  Ana-Maria Claudia STANCIU
Corneliu-Samuel STANCU  Răzvan UIFĂLEAN
Alexandru-Cristian VAI  Diana Ioana VELESCU
Andreea Roxana VIJULAN  Daria Maria VOINEA
ISBN 978-973-0-24136-5
Bucureşti, 2017
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti

(coordonator)
JUDEŢELE ROMÂNIEI
Vol. I
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan Mărculeţ  Cercet. dr. Cătălina Mărculeţ

Mihaela-Claudia Anca  Maria-Ruxandra Bodea
Maria Burtea  Alexandru-Cornel Creţu
Vlad Andrei Dumitrescu  Mihai-Tudor Enăchescu
Ana-Maria Gheorghiu  Andrei-Ionuţ Ghiţă
Eduard Mafteiu  Aura Moraru
Ioana Denisa Muscălescu  Tudor-Ioan Popa
Iulia-Cristina Popescu  Ana-Maria Claudia Stanciu
Corneliu-Samuel Stancu  Răzvan Uifălean
Alexandru-Cristian Vai  Diana Ioana Velescu
Andreea Roxana Vijulan  Daria Maria Voinea
ISBN 978-973-0-24136-5
Bucureşti, 2017
Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice
1
Referenţi: Prof. dr. Liliana Matasariu, Colegiul Naţional
„Sf. Sava”, Bucureşti
Prof. Constantin Dincă, Inspectoratul Școlar
Județean Sibiu
Redactare şi tehnoredactare: prof. dr. Ioan Mărculeţ
Harta judeţelor din România: dr. Cristina Dumitrică
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan Mărculeţ (Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București)
Cercet. dr. Cătălina Mărculeţ (Institutul de Geografie al Academiei Române)
Mihaela-Claudia Anca (clasa a XII-a E)
Maria-Ruxandra Bodea (clasa a XI-a I)
Maria Burtea (clasa a XI-a A)
Alexandru-Cornel Creţu (clasa a XII-a D)
Vlad Andrei Dumitrescu (clasa a IX-a H)
Mihai-Tudor Enăchescu (clasa a XII-a D)
Ana-Maria Gheorghiu (clasa a XII-a D)
Andrei-Ionuţ Ghiţă (clasa a XII-a D)
Eduard Mafteiu (clasa a XII-a D)
Aura Moraru (clasa a XII-a D)
Ioana Denisa Muscălescu (clasa a X-a I)
Tudor-Ioan Popa (clasa a XII-a D)
Iulia-Cristina Popescu (clasa a XII-a D)
Ana-Maria Claudia Stanciu (clasa a IX-a H)
Corneliu-Samuel Stancu (clasa a XII-a D)
Răzvan Uifălean (clasa a XII-a D)
Alexandru-Cristian Vai (clasa a XII-a D)
Diana Ioana Velescu (clasa a XII-a D)
Andreea Roxana Vijulan (clasa a XII-a D)
Daria Maria Voinea (clasa a IX-a I)
ISBN 978-973-0-24136-5
Autorii aduc mulțumirile lor doamnelor: prof. Andreia
BODEA (director) și specialist economic Mirela
ENĂCHESCU (președintele Comitetului de părinți), pentru
tot sprijinul acordat în vederea apariției prezentei lucrări.
Adrese de contact: ioan_marculet@yahoo.com; imarculet@gmail.com;
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

2
CUPRINS
Notă introductivă ..........................................................4
Listă de abrevieri şi simboluri ......................................7
Judeţele României de la A la Z ...................................8
Alba/9 Hunedoara/59
Arad/11 Ialomiţa/62
Argeş/13 Iaşi/64
Bacău/15 Ilfov/67
Bihor/17 Maramureş/69
Bistriţa-Năsăud/19 Mehedinţi/72
Botoşani/22 Mureş/75
Braşov/24 Neamţ/78
Brăila/27 Olt/81
Buzău/29 Prahova/83
Caraş-Severin/32 Satu Mare/86
Călăraşi/35 Sălaj/88
Cluj/37 Sibiu/90
Constanţa/40 Suceava/93
Covasna/43 Teleorman/96
Dâmboviţa/45 Timiş/98
Dolj/47 Tulcea/100
Galaţi/49 Vaslui/103
Giurgiu/51 Vâlcea/105
Gorj/53 Vrancea/110
Harghita/56
Anexă ........................................................................110
Municipiul Bucureşti/111
Bibliografie ................................................................113

3
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Actualul volum – Judeţele României, Vol. I,
Caracteristici fizico-geografice –, realizat de prof. dr. Ioan
Mărculeţ şi cercet. dr. Cătălina Mărculeţ, împreună cu un
grup de elevi din Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale”
din Bucureşti (din clasele a IX-a H şi I, a X-a I, a XI-a A şi I şi
a XII-a D şi E), a fost gândit ca un instrument de lucru şi o
sursă de informare pentru tinerii din instituţia noastră şi din
ţară. În cadrul său se regăsesc prezentate succint toate
judeţele României şi Municipiul Bucureşti.
Conform lui I. Iordan (2003, p. 19), judeţele sunt cele
mai mari centre administrative din România,
reprezentate de teritorii de mărimi diferite, „stabilite, în
general, în funcţie de particularităţile geografice,
teritorial-istorice şi social-economice, înglobând mai
multe localităţi urbane şi rurale, dispunând de un
însemnat potenţial de resurse naturale şi umane şi
beneficiind de autonomie social-culturală şi
economică”.
Caracterizarea fizico-geografică a judeţelor a avut
în vedere: poziţia geografică, judeţele vecine, suprafaţa,
relieful/unităţile de relief (până la ordinul patru), clima,
hidrografia, asociaţiile biogeografice şi ariile protejate.
La realizarea lucrării a fost utilizată o bogată
literatură de specialitate, semnalată la capitolul
„Bibliografie”, iar unele date au fost actualizate prin
utilizarea site-urilor de specialitate din Internet. Dintre
numeroasele lucrări de specialitate consultate, cele mai
utilizate au fost: Enciclopedia geografică a României
4
5
(Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982), colecţia
Judeţele patriei (Edit. Academiei Române, Bucureşti),
colecţia Judeţele României (Edit. Sport-Turism, Bucureşti),
volumele Unităţile de relief ale României (coord. L.
Badea, Edit. Ars Docendi, Bucureşti), Tratatul de geografie
(vol. I, III, IV şi V, Edit. Academiei Române, Bucureşti),
Lacurile Terrei (P. Gâştescu, Edit. CD Press, Bucureşti,
2006), România – hartă didactică, (M. Dumitrescu, I.
Mărculeţ, ISBN 978-973-0-021501-4, Bucureşti, 2016),
Dicţionarul ariilor naturale protejate din România, (coord.
I. Mărculeţ, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-
973-0-13590-9, Bucureşti, 2012) ş.a.

6
LISTĂ DE ABREVIERI
ŞI SIMBOLURI
Br. = (urmat de un nume long. = longitudine
propriu) Braţ Mas. = (urmat de un
Câmp. = (urmat de un nume propriu) Masiv
nume propriu) Mg. = (urmat de un
Câmpia nume propriu)
Col. = (urmat de un Măgura
nume propriu) mm = milimetru/milimetri
Colina ’ = minute
Cl. = (urmat de un nume Mt. = (urmat de un nume
propriu) Culmea propriu) munte
Cul. = (urmat de un nume M-ţii = (urmat de un
propriu) Culoarul nume propriu)
Dl. = (urmat de un nume Munţii
propriu) Dealul/ N = nord
Dealurile NE = nord-est
Def. = (urmat de un NV = nord-vest
nume propriu) Ob. = (urmat de un
Defileul nume propriu)
Depr. = (urmat de un Obcina
nume propriu) Pod. = (urmat de un
Depresiunea nume propriu)
E = est Podişul
etc. = etcetera precip. = precipitaţii
o = (înainte de o cifră) S = sud
grade SE = sud-est
oG = grade germane SV = sud-vest
oC = grade Celsius reg. = regiune/regiuni
Gr. = (urmat de un nume supr. = (urmat de un
propriu) Grindul număr) suprafaţa
km = kilometru pătrat
2 temp. = temperatura
lat. = latitudine vest = V
7
JUDEŢELE ROMÂNIEI
DE LA A LA Z

8
ALBA
Poziţia geografică: în Transilvaniei – cu Pod.

partea central-vestică Târnavelor: Dl. Târnavei
a ţării, la 46o00’ lat. N şi Mici şi Pod. Secaşelor);
23°30’ long. E; Clima: cu influenţe
Judeţele vecine: Sibiu, E şi oceanice; temp. med.
SE, Vâlcea, S, multianuală: 8,5oC (în
Hunedoara, SV şi V, reg. joase) şi -2oC (în
Arad, V, Bihor, NV, Cluj, reg. înalte); precip.
N, Mureş, NE; med. anuale: 530 mm
Suprafaţa: 6.242 km2; (în reg. joase) şi 1.200
Relieful/unităţile de relief: mm (în reg. înalte);
montan şi de podiş; vânturile: Vânturile de
Carpaţii Meridionali (M- Vest, foehnuri;
ţii Şureanului şi Cul. Hidrografia: destul de
Orăştiei), Carpaţii bogată şi variată; râul
Occidentali (M-ţii Mureş cu afluenţii: Arieş
Apuseni: M-ţii Bihorului, (cu Gârda Seacă,
Mt. Mare, M-ţii Trascăului, Albac, Abrud, Bistra,
M-ţii Metaliferi, Depr. Poşaga, Sălciua, Ocoliş,
Zlatna), Depresiunea Rimetea ş.a.), Fărău,
Transilvaniei (Depr. Aiud, Geoagiu, Târnava
Turda–Alba Iulia, Pod. (cu Târnava Mare,

9
Târnava Mică, Dunăriţa, zăvoaie, asociaţii
Secaşul Mic), Ampoi (cu halofile;
Ampoiţa, Ighiu ş.a.), Arii protejate: Parcul
Sebeş (cu Secaşul Natural Munţii Apuseni;
Mare), Valea Vinţului, rezervaţii naturale:
Cugir etc.; lacuri Râpa Roşie, Peştera
naturale şi artificiale: Gheţarul de la
Iezerul Ighiel (carstic), Scărişoara, Cheile
Iezerul Şureanu Râmeţului, Molhaşurile
(glaciar), Tăul Fără Fund Căpăţânei, Şesul
de la Pănade, Tăul Fără Craiului–Scăriţa
Fund de la Băgău şi Belioara, Poiana de
Chereteu (în spatele Narcise de la
unui val de alunecare), Negrileasa, Laricetul de
Oaşa şi Tău (de baraj la Vidolm, Calcarele de
hidroenergetic, pe râul la Ampoiţa, Detunata
Sebeş), lacurile de la Goală, Cascada
Ocna Mureş Pişoaia, Cheile Gălzii,
(antroposaline) ş.a.; Tăul Fără Fund de la
ape subterane: ape Băgău, Iezerul Ighiel
freatice, ape de ş.a.; monumente ale
adâncime, ape naturii: Izbucul Tăuzului,
minerale (clorurate, Masa Jidovului, Piatra
feruginoase, sulfatate); Corbului, Piatra
Asociaţii biogeografice: Despicată, Piatra
păduri de foioase Varului, Avenul din
(stejari şi fag), păduri Hoanca Urzicarului şi
de conifere, pajişti Izbucul Mătişeşti; arbori
subalpine şi alpine, ocrotiţi: gorunul de la
Blaj.

10
ARAD
Poziţia geografică: în Vărădia ş.a.) Câmpia

partea vestică, la de Vest (Câmp.
46o00’ lat. N şi 22°00’ Cermei, Câmp. Joasă
long. E; a Crişurilor, Câmp.
Judeţele vecine: Aradului şi Câmp.
Hunedoara, E şi SE, Vingăi);
Timiş, S, Bihor, N, şi Alba, Clima: cu influenţe
NE; în V este mărginit oceanice; temp. med.
de Ungaria; multianuală: 10,5oC (în
Suprafaţa: 7.754 km2; reg. joase) şi 5oC (în
Relieful/unităţile de relief: reg. înalte); precip.
montan, deluros şi de med. anuale: 570 mm
câmpie; Carpaţii (în reg. joase din V) şi
Occidentali (M-ţii 900 mm (în reg. înalte);
Apuseni: M-ţii Codru- vânturile: Vânturile de
Moma, M-ţii Zarandului, Vest;
Depr. Hălmagiu şi Depr. Hidrografia: destul de
Gurahonţ), Dealurile de bogată; râuri: Mureş
Vest (Dl. Codru-Moma, (cu afluenţii: Valea
Dl. Cigherului, Pod. Roşie, Troiaş, Vineşti,
Lipovei, Depr. Juliţa, Bârzava, Pârâu
Zarandului, Depr. Mare Milova, Cladova

11
ş.a.), Crişul Alb (cu de conifere, silvostepă,
Tăcăşele, Ioşel, zăvoaie;
Sighişoara, Hodiş, Arii protejate: Parcul
Dezna, Chiger ş.a.) şi Natural Lunca
Teuz; lacuri: Tăuţ (de Mureşului; rezervaţii
acumulare, pe râul naturale: Dosul Laurului,
Chiger), Balta Ţiganilor, Arboretul Macea,
Seleuş, Cermei, Rovine Poiana cu Narcise
(heleşteie) ş.a.; ape Rovina, Runcu–Groşi,
subterane: ape Rezervaţia de soluri
freatice, ape termale sărăturate Socodor,
bicarbonatate şi Pădurea de stejar pufos
sulfatate, ape de la Cărand, Pădurea
bicarbonatate calcice, Sâc, Pădurea Lunca,
ape carbogazoase Locul fosilifer
feruginoase ş.a. Monoroştia, Peştera lui
Asociaţii biogeografice: Duţu ş.a.; monumente
păduri de foioase ale naturii: Peştera
(stejari şi fag), păduri Valea Morii.

12
ARGEŞ
Poziţia geografică: în Ghiţu, M-ţii Frunţi),

partea central-sudică, Subcarpaţii
la 45o00’ lat. N şi 25°00’ (Subcarpaţii Curburii şi
long. E; Subcarpaţii Getici: Cl.
Judeţele vecine: Groapa Oii, Dl.
Dâmboviţa, E, Ciocanu, Dl. Chiciura,
Teleorman, S, Olt, SV şi Cl. Tămaşu), Depr.
V, Vâlcea, V, Sibiu, NV, Valea Bădenilor, Depr.
şi Braşov, N şi NE; Câmpulung, Depr.
Suprafaţa: 6.862 km2; Curtea de Argeş, Drpr.
Relieful/unităţile de relief: Arefu, Depr. Slănic,
extrem de variat: munţi, Depr. Sălătrucului,
dealuri, podişuri şi Depr. Brădetu ş.a.),
câmpii: Carpaţii Podişul Getic
Meridionali (Grupa (Piemontul/ Platforma
Bucegi şi Grupa Cândeşti, Dl. Argeşului,
Făgăraş: M-ţii Leaota, şi Piemontul/ Platforma
Cul. Rucăr-Bran, Depr. Cotmeana) şi Câmpia
Rucăr-Dâmbovicioara, Română (Câmp.
M-ţii Făgăraşului, M-ţii Piteştiului şi Câmp.
Piatra Craiului, M-ţii Găvanu-Burdea);
Iezer-Păpuşa, M-ţii

13
Clima: cu influenţe de Zigoneni, Vâlcelele,
tranziţie şi de ariditate; Budeasa, Bascov, Piteşti
temp. med. (hidroenergetice) ş.a.;
multianuală: 10,5 C (în
o apele subterane: ape
reg. joase) şi -2oC (în freatice, ape sărate (în
reg. înalte); precip. Subcarpaţi);
med. anuale: 600 mm Asociaţii biogeografice:
(în reg. joase din S) şi pajişti alpine, păduri de
1.400 mm (în reg. înalte conifere, păduri de
din N); vânturile: Crivăţ, foioase (stejari şi fag),
brize montane, zăvoaie;
foehnuri; Arii protejate: Parcul
Hidrografia: destul de Naţional Piatra Craiului,
bogată; râurile Argeş rezervaţii naturale:
(cu afluenţii: Vâlsan, Cheile Dâmboviţei-
Râul Doamnei – cu Râul Dâmbovicioarei-
Târgului, Bratia şi Brustureţului, Poiana cu
Argeşel –, Dâmboviţa, narcise de la Negraşi,
Neajlov ş.a.), Topolog, Granitul de la Albeşti,
Vedea (cu Cotmeana Microrelieful carstic de
şi Teleorman); lacuri la Cetăţeni, Lacul
naturale şi antropice: Hârtop I (Geamăna de
Buda, Capra, Călţun, Sus), Lacul Hârtop II
Paltinul, Podul (Geamăna de Jos),
Giurgiului, Roşu, Lacul Lacul Hârtop V (Roşu),
Mioarelor, Iezer ş.a. Lacul Galbena, Lacul
(glaciare), Vidraru, Iezer (Iezerul Podul
Oeşti, Cerbureni, Giurgiului), Lacul
Curtea de Argeş, Jgheburoasa ş.a.

14
BACĂU
Poziţia geografică: în Depr. Tazlău, Depr.

partea estică a ţării, la Caşin, Cl. Pietricica, Dl.
46o25’ lat. N şi 27°00’ Ouşoru, Dl. Zăbrăuţi
long. E; ş.a.) şi Podişul Moldovei
Judeţele vecine: Vaslui, E, (Cul. Siretului şi Pod.
Vrancea, S, Covasna, Bârladului: Pod. Central
SV, Harghita, V, şi Moldovenesc – Col.
Neamţ, N; Bălăuşeşti – şi Col.
Suprafaţa: 6.621 km2; Tutovei – Cl. Huţanului,
Relieful/unităţile de relief: Col. Zeletinului, Cl.
montan, deluros şi de Doroşan, Cl. Vârlăneşti,
podiş; Carpaţii Orientali Col. Răcătău, Depr.
(M-ţii Goşmanu, M-ţii Parincea şi Cl.
Tarcău, M-ţii Ciucului, Cucuieţi);
M-ţii Nemira, M-ţii Clima: cu influenţe de
Vrancei, Cl. Berzunţ, ariditate; temp. med.
Depr. Agăş, Depr. multianuală: 9oC (în
Dărmăneşti/Comăneşti reg. joase din E) şi 2-3oC
etc.), Subcarpaţii (în reg. înalte din V);
(Subcarpaţii Moldovei şi precip. med. anuale:
Subcarpaţii Curburii: 550 mm (în reg. joase) şi
Depr. Cracău-Bistriţa, 1.000 mm (în reg.

15
înalte); vânturile: Crivăţ, ape subterane: ape
Nemira, brize montane, freatice şi de
foehnuri; adâncime;
Hidrografia: destul de Asociaţii biogeografice:
bogată şi variată; râul păduri de foioase
Siret cu afluenţii: (stejari şi fag), păduri
Turbata, Mora, Bistriţa de conifere, silvostepă,
(cu Blăgeşti, Leţcana zăvoaie;
ş.a.), Răcătău, Trotuş Arii protejate: rezervaţii
(cu Camenca, Sulţa, naturale: Pădurea
Ciobănuş, Asău, Uz, Arsura, Rezervaţia de
Doftana, Slănic, Tazlău, arini Doftana, Pădurea
Oituz, Bogdana ş.a.), Izvorul Alb, Pădurea de
Zeletin (indirect, prin Pini, Tuful de Fălcău,
intermediul Bârladului) Tuful de la Valea Uzului,
etc.; lacurile sunt Lacul Bălătău, Lacul
reduse ca număr şi Lilieci, Măgura Târgu
diversitate: Bălătău Ocna, Dealul Perchiu,
(singurul lac natural; de ş.a.; monumente ale
baraj natural), Buhuşi, naturii: Pădurea Runc,
Negreni, Lilieci, Bacău I, Calcarele cu
Bacău II, Şerbăneşti, Litothamnius, Cineritele
Galbeni, Răcăciuni, de la Nuţasca-Ruseni,
Bereşti (de baraj Pădurea de pini de la
hidroenergetic, pe Moineşti, Stratele tip
râurile Bistriţa şi Siret), „Formaţiunea de
Belci (de baraj, pe Pietrosu”, Punctul
Izvorul Negru), Poiana fosilifer Cârligata ş.a.
Uzului (de baraj, pe Uz);

16
BIHOR
Poziţia geografică: în Hidişelului, Dl. Codru-

partea vestică a ţării, la Moma, Depr. Suplacu
47o00’ lat. N şi 22°00’ de Barcău, Depr.
long. E; Brusturi, Depr. Vad-
Judeţele vecine: Sălaj, E, Borod, Depr. Beiuş ş.a.)
Cluj, E, Alba, SE, Arad, şi Câmpia de Vest
S, şi Satu Mare, N; în V (Câmp. Tăşnadului,
este mărginit de Câmp. Barcăului,
Ungaria; Câmp. Miersigului,
Suprafaţa: 7.544 km2; Câmp. Cermei, Câmp.
Relieful/unităţile de relief: Carei, Câmp. Ierului şi
montan, deluros şi de Câmp. Joasă a
câmpie; Carpaţii Crişurilor);
Occidentali (M-ţii Clima: cu influenţe
Apuseni: M-ţii Plopiş, oceanice; temp. med.
M-ţii Vlădeasa, M-ţii multianuală: 10,5oC (în
Pădurea Craiului, M-ţii reg. joase) şi 2oC (în reg.
Bihorului, M-ţii Codru- montane înalte); precip.
Moma), Dealurile de med. anuale: 600 mm
Vest (Dl. Viişoarei, Dl. (în V) şi 1.400 mm (în reg.
Barcăului, Dl. Oradei, Dl. înalte din E); vânturile:
Tăşnadului, Dl. Vânturile de Vesti;

17
Hidrografia: destul de (stejari şi fag), păduri
bogată şi variată; râuri: de conifere, silvostepă,
Ier, Barcău (cu afluenţii: zăvoaie;
Bistra, Eger, Valea Arii protejate: Parcul
Fâneţelor, Almaş, Natural Munţii Apuseni;
Sânicolau ş.a.), Crişul rezervaţii naturale:
Repede (cu: Valea Vârful Cârligaţi,
Iadei, Borod, Tăşnad, Fâneaţa Izvoarelor
Hidişel ş.a.), Crişul Negru Crişului Pietros, Poiana
(cu: Crişul Văratecului, cu narcise de la
Crăiasa, Crişul Pietros, Goronişte, Valea Iadei
Valea Roşie, Holod) cu Syringa josichaea,
etc.; lacuri naturale – Pădurea cu narcise de
Tăul Mare (în excavaţie la Oşorhei, Dealul
nivală), Peţea (cu apă Păcău, Pârâul Peţa
termală), Lacul Şerpilor, (Peţea), Molhaşurile de
Lacul cu Sulf ş.a. – şi la Valea Izbucelor,
artificiale – Leşu (de Păşunea cu
baraj, pe râul Iada), Corynephorus de la
Cefa, Mădăraş, Voievozi, Groapa
Homorod, Tămaşda Ruginoasă–Valea
(heleşteie), Şauaieu Seacă, Piatra Bulzului,
ş.a.; ape subterane: Defileul Crişului Negru
ape freatice, ape de de la Boroz, Defileul
stratificaţie fără Crişului Repede, Valea
presiune hidrostatică, Galbenei, Platoul
ape carbogazoase, carstic Padiş, Peştera
ape termale; Urşilor de la Chişcău ş.a.
Asociaţii biogeografice:
păduri de foioase

18
BISTRIŢA-
NĂSĂUD
Poziţia geografică: în Depr. Colibiţa, Depr.

partea central-nordică Bistriţa Bârgăului, Depr.
a ţării, la 47o00’ lat. N şi Anieş-Maieru ş.a.),
24°30’ long. E; Depresiunea
Judeţele vecine: Transilvaniei (Pod.
Suceava, NE şi E, Mureş, Someşan – Dl. Ciceului,
SE şi E, Cluj, SV şi V, şi Depr. Negrileşti ş.a. –,
Maramureş, NV şi N; Câmp. Transilvaniei –
Suprafaţa: 5.355 km2; Dl. Lechinţa, Dl.
Relieful/unităţile de relief: Jimborului, Col.
montan şi deluros; Comlodului şi Col.
Carpaţii Orientali Mădăraşului) şi
(Carpaţii Subcarpaţii Transilvaniei
Maramureşului şi ai – Cl. Breaza, Muscelele
Bucovinei şi Carpaţii Năsăudului, Dl. Bistriţei,
Moldavo-Transilvani: Cl. Şieului, Depr. Bistriţa,
M-ţii Ţibleş, M-ţii Rodnei, Depr. Budacu, Depr.
M-ţii Suhard, M-ţii Dumitra, Depr. Şieuţ-
Bârgău, M-ţii Căliman, Sebiş, Dl. Mureşului ş.a.;
Depr. Valea Mare, Clima: cu influenţe
Depr. Rodna, Depr. oceanice; temp. med.
Lunca Ilvei-Ilva Mare, multianuală: 8,5oC (în

19
reg. joase) şi 0oC (în adâncime, ape
reg. montane înalte); minerale (clorurate,
precip. med. anuale: bicarbonatate,
650 mm (în reg. joase) şi feruginoase ş.a.);
1.400 mm (în reg. Asociaţii biogeografice:
înalte); vânturile: păduri de foioase
Vânturile de Vesti, brize (stejari şi fag), păduri
montane; de conifere, pajişti
Hidrografia: bogată şi alpine, zăvoaie;
variată; râuri: Someşul Arii protejate: Parcul
Mare – cu afluenţii: Natural Căliman, Parcul
Valea Băilor, Anieş, Naţional Munţii Rodnei;
Cormaia, Ilva (cu Leşu), rezervaţii naturale: La
Sălăuţa, Ţibleş, Şieu (cu Sărătură, Poiana cu
Budac, Bistriţa, Dipşa, narcise de pe Şesul
Roua ş.a.), Apatiu, Mogoşenilor, Poiana cu
Valea Lungă, Valea narcise pe de Masivul
Mare ş.a. – şi afluenţi ai Saca, Piatra Cuşmei,
Mureşului (Lechinţa, Zăvoaiele Borcutului,
Şesu, Pârâul de Vulcanii noroioşi de la
Câmpie); lacuri Gloduri, Ineu-Lala,
naturale – glaciare Cheile Bistriţei
(Lala Mare, Lala Mică, Ardelene, Piatra
Tăurile Buhăescului) şi Fântânele, Peştera
sărate (la Sărata, Tăuşoare, Izvoarele
Mintiu, Sărăţel) – Mihăiesei, Tăul Zânelor,
artificiale – Colibiţa (de Lacul Zagra, Stâncile
baraj) ş.a.; ape Tătaruli etc.; peisaje
subterane: ape protejate: Valea
freatice, ape de Cormaia, monumente

20
ale naturii: Masivul de Valea Cobăşelului ş.a.;
sare de la Sărăţel, arbori ocrotiţi: Plopul
Râpa cu păpuşi, Râpa negru de la Mocod,
Verde, Peştera din Stejarul lui Poameş etc.

21
BOTOŞANI
Poziţia geografică: în Cozancea şi Dl.

partea nord-estică a Copălău) şi Câmp. Jijiei
ţării, la 48o00’ lat. N şi Inferioare;
27°00’ long. E;
Clima: cu influenţe
Judeţele vecine: Iaşi, S, şi
scandinavo-baltice şi
Suceava, V; în E este
de ariditate; temp.
mărginit de Republica
med. multianuală: 8-
Moldova, iar în N de
9oC (uşor mai ridicată în
Ucraina;
SE); precip. med.
Suprafaţa: 4.986 km2;
anuale: 500 mm (în E) şi
Relieful/unităţile de relief:
600 mm (în V); vânturile:
deluros şi de podiş;
din N şi NE, Crivăţ;
Podişul Moldovei: Pod.
Hidrografia: deficitară, cu
Sucevei – Dl Ibăneşti,
numeroase râuri mici;
Col. Bour-Verona, Dl.
râuri: Siret – cu afluenţii:
Mare, Dl. Tudorei, Dl.
Molniţa, Bahna,
Holm ş.a. – şi Câmp.
Vorona, Pleşu, Turbata
Moldovei/Jijiei – Câmp.
ş.a. – şi Prut – cu
Jijiei Superioare (Col.
afluenţii: Ghireni,
Başeului, Cl. Vulturului,
Volovăţ, Başeu (cu
Col. Ibăneşti, Col.
Podriga, Sărata ş.a.),
Volovăţ, Col. Sitnei – Dl.
Corogea, Jijia (cu

22
Pârâul Întors, Ibăneasa, peste 60oG –, iar altele
Drislea, Sitna – cu cu conţinut mare în
Morişca şi Dracşani –, minereu de fier);
Miletin – cu Pârâul Asociaţii biogeografice:
Mare) ş.a.; lacuri păduri de foioase
preponderent artificiale: (stejari), silvostepă,
acumularea de la zăvoaie;
Stânca-Costeşti (pe Arii protejate: rezervaţii
Prut, pentru alimentare naturale: Codrul
cu apă, hidroenergie, Eminescian, Turbăria de
irigaţii şi împotriva la Dersca, Stânca
inundaţiilor) şi iazuri Ripiceni, Stânca
(Dracşani, Popeni, Ştefăneşti, Pădurea
Ibăneasca, Vorniceni, Ciornohal, Arinişul de la
Ghiţălăria, Dângeni, Hornăceni, Bucecea–
Unţeni, Hămeşti, Bălţile Siretului, Făgetul
Negreni, Ştiubeni, Cal secular Stuhoasa şi
Alb, Balinţi, Tătărăşeni, Pădurea Tudora; arbori
Mileanca, Ieşanca, ocrotiţi: Ginko (Ginko
Prisaca, Cristeşti ş.a.); biloba), în Botoşani.
ape subterane: ape
freatice, ape de
adâncime (unele cu
duritate foarte mare –

23
BRAŞOV
Poziţia geografică: în Transilvani şi Carpaţii

partea centrală a ţării, Curburii: M-ţii
la 46o00’ lat. N şi 25°00’ Clăbucetele Întorsurii,
long. E; M-ţii Siriu, M-ţii
Judeţele vecine: Covasna, Ciucaşului, M-ţii
NE şi E, Buzău, SE, Grohotiş, M-ţii Piatra
Prahova, S, Dâmboviţa, Mare, M-ţii Postăvaru,
S, Argeş, S şi SV, Sibiu, V, M-ţii Postăvaru, M-ţii
Mureş, NV, şi Harghita, N; Perşani, Depr. Braşovului,
Suprafaţa: 5.363 km2; Depr. Întorsura Buzăului
Relieful/unităţile de relief: etc.) şi Depresiunea
montan, de deal şi Transilvaniei (Subcarpaţii
podiş; Carpaţii Transilvaniei – Dl.
Meridionali (Grupa Gherghelău, Depr.
Bucegi şi Grupa Homoroadelor, Cul.
Făgăraş: M-ţii Bucegi, Hoghiz-Veneţia –, Pod.
M-ţii Leaota, M-ţii Piatra Hârtibaciului – Pod.
Craiului, Cul. Bran, M-ţii Ticuşului, Pod.
Ţagla, M-ţii Făgăraşului, Rodbavului, Pod.
Depr. Timişu de Sus Cincului – şi Depr.
ş.a.), Carpaţii Orientali Făgăraşului;
(Carpaţii Moldavo-

24
Clima: cu influenţe Arpaşu, Brătilă, Lacul
oceanice; temp. med. din Poiana Braşov,
multianuală: 8,2oC (în Dumbrăviţa, Găvan
SV) şi sub 0oC (pe (Lacul Roşu), Lacul lui
culmile munţilor); Mogoş, Lacul Porcului,
precip. med. anuale: Lacrima Pământului,
610-75o mm (în reg. Lutele, Lacul Mănăstirii,
joase) şi peste 1.300 Viştişoara, Voila, Urlea,
mm (pe culmile Urlea II, Valea Rea,
montane înalte); Zârna, Rotbav, Lacul
vânturile: Vânturile de Căprioarei, Valea Mare
Vest, brize montane, şi Iezerul triunghiular;
foehnuri (Vântul Mare); ape subterane: ape
Hidrografia: bogată şi freatice şi ape captive;
variată; râurile: Olt – cu Asociaţii biogeografice:
afluenţii: Târlung, Valea păduri de foioase
Morii, Ghimbăşel (cu (stejari şi fag), păduri
Timiş), Bârsa, Vulcăniţa, de conifere, pajişti
Crizbav, Remetea, alpine, zăvoaie;
Homorod (cu Arii protejate: Parcul
Homorodul Mare, Natural Piatra Craiului,
Homorodul Mic, Valea Parcul Natural Munţii
Mare), Şercaia, Felmer, Bucegi; rezervaţii
Mândra, Sebeş, naturale: Mlaştina
Făgărăşel, Cincu, Hărman, Dealul Cetăţii
Sâmbăta, Viştea, Ucea Lempeş, Tâmpa,
etc. – şi Buzău; lacuri Poiana cu narcise de la
naturale şi artificiale: Dumbrava Vadului,
Urlea (glaciar), Târlung Vulcanii noroioşi de la
(de acumulare), Băile Homorod,

25
Microcanionul de monumente ale naturii:
bazalt Hoghiz, Cheile Văii Mari-Dopca,
Coloanele de bazalt Stânca bazaltică de la
de la Piatra Cioplită, Rupea, Stânca
Coloanele de bazalt bazaltică de la Rupea,
Racoş, Cheile Peştera Bârlogul Ursului
Zărneştilor, Peştera ş.a.; arbori ocrotiţi:
Liliecilor, Pădurea Stejarul de la Cristian şi
Bogăţii, Bucegi Ginko (Ginko biloba), în
(Abruptul Bucşoiu– Braşov.
Mălăieşti–Gaura) ş.a.;

26
BRĂILA
Poziţia geografică: în Roşiori – Câmp. Siretului

partea sud-estică a Inferior, Câmp.
ţării, la 45o00’ lat. N şi Buzăului, Câmp.
27°40’ long. E; Râmnicului, Câmp.
Judeţele vecine: Tulcea, Buzău-Călmăţui) şi
E, Constanţa, SE, Bălţile Dunării (Balta
Ialomiţa, S, Buzău, V, Brăileri/Insula Mare a
Vrancea, NV, şi Galaţi, Brăilei şi Insula Mică a
N; Brăilei);
Suprafaţa: 4.766 km2; Clima: cu influenţe de
Relieful/unităţile de relief: ariditate; temp. med.
de câmpie şi luncă; multianuală: 10,4oC (în
Câmpia Română V) şi 11,1oC (în E);
(Câmp. Bărăganului şi precip. med. anuale:
Câmp. Buzău-Siret: 440 mm (în N) şi 490
Câmp. Brăilei – cu mm (în SE); vânturile:
Câmpul Viziru, Câmpul Crivăţul, Suhoveiul,
Gemenele, Câmpul Băltăreţul;
Ianca şi Câmpul Mircea Hidrografia: deficitară;
Vodă –, Bărăganul apele curgătoare:
Ialomiţei – cu Câmpul Dunărea – cu Br.
Mohreanu şi Câmpul Cremenea (Dunărea),

27
Br. Vâlciu, Br. Măcin subterane: ape freatice
(Dunărea Veche), Siret şi ape captive, unele
(cu Buzău) şi Călmăţui mineralizate
(cu Puturosu); lacuri (bicarbonatate calcice
naturale şi antropice: şi sodice, sulfatate şi
clasto-carstice (de clorurate calcice şi
crov) – Ianca, Plopu, sodice);
Secu, Movila Miresii, Asociaţii biogeografice:
Esca, Lacul Sărat, Lutu stepă, zăvoaie, pajişti
Alb, Secu, Tătaru, de sărături, asociaţii de
Plascu, Lacul Unturos, nisipuri;
Chiolbăneşti, Colţea Arii protejate: Parcul
ş.a. –, limanuri fluviatile Natural Balta Mică a
– Jirlău, Ciulniţa, Brăilei; rezervaţii
Câineni-Sărat ş.a. –, naturale: Pădurea
lacuri de luncă – Lacul Camniţa şi Lacul Jirlău-
Lui Traian, Bătrâna, Vişani.
Jugureanu ş.a.; ape

28
BUZĂU
Poziţia geografică: în Dâlma, Dl. Blidişel, Dl.

partea central-sud- Cornăţel, Cl. Budei, Cl.
estică a ţării, la 45o00’ Blăjeni, Dl. Pâclelor, Dl.
lat. N şi 27°00’ long. E; Ciolanu, Dl. Istriţei,
Judeţele vecine: Brăila, E, Depr. Jitia, Depr.
Ialomiţa, S, Prahova, V, Lopătăreasa, Depr.
Braşov, NV, Covasna, Lopătari, Depr.
NV, şi Vrancea, N şi NE; Pătârlagele, Depr.
Suprafaţa: 6.103 km2; Chiojdu, Depr. Săruleşti,
Relieful/unităţile de relief: Depr. Policiori-
montan, de deal şi Grabicina, Depr.
câmpie; Carpaţii Pâclelor, Depr.
Orientali (Carpaţii Dumitreşti, Depr.
Curburii: Cl. Lăcăuţi, Pârscov ş.a.) şi Câmpia
M-ţii Penteleu, M-ţii Română (Câmp.
Podu Calului, M-ţii Siriu, Munteniei- Centrale –
Cl. Măceşu-Furu, M-ţii Glacisul Istriţei şi Câmp.
Ivăneţu, M-ţii Monteoru, Săratei –, Câmp.
Depr. Nehoiu, Depr. Bărăganului –
Siriu), Subcarpaţii Bărăganul, Ialomiţei şi
(Subcarpaţii Curburii: Bărăganul Buzău-
Dl. Bistriţei, Dl. Bocu, Dl. Câlmăţui – şi Câmp.

29
Buzău-Siret – Câmp. Vulturilor), între valuri de
Buzăului, Glacisul alunecare (Odăile-
Râmnicului şi Câmp. Bădile, Mlăjet şi cele de
Râmnicului); la Joseni, Policiori,
Clima: cu influenţe de Valea Grabicina),
ariditate; temp. med. lacuri de baraj natural
multianuală: 10,5oC (în (Lacul Tâlharilor şi cele
reg. joase din SE) şi 3oC de pe Valea Caşoca),
(în reg. înalte din NV); carsto-saline (la
precip. med. anuale: Meledic, lacul de la
430 mm (în reg. joase Odăile), limanuri
din NE) şi 1.200 mm (în fluviatile (Coşteiu, Jirlău,
reg. înalte); vânturile: Lacul Sărat Câineni,
Crivăţ, foehnuri, brize Amara şi Balta Albă),
montane; de baraj artificial (Siriu,
Hidrografia: destul de Cireşu); ape subterane:
bogată şi variată; râuri: ape freatice şi ape
Buzău – cu afluenţii: captive, unele
Căşoca Mare, Bâsca, mineralizate
Sibiciu, Bâsca (clorosodice, sulfatate,
Chiojdului, Bălăneasa, sulfuroase, iodurate şi
Sărata, Slănic (cu bromurate);
Pecineaga), Nişcov, Asociaţii biogeografice:
Câlnău ş.a. –, Râmnicu păduri de conifere,
Sărat, Călmăţui (cu păduri de foioase
Ruscavăţ, Negreasca (stejari şi fag),
etc.) şi Sărata (cu silvostepă, stepă,
Năianca); lacuri asociaţii specifice
naturale şi artificiale: terenurilor sărăturoase,
periglaciar (Lacul zăvoaie;

30
Arii protejate: rezervaţii noroioşi Pâclele Mici,
naturale: Dealul cu Platoul Meledic, Balta
Lilieci, Pădurea Albă, Balta Amara
Crivineni, Pădurea Lacul Jirlău-Vişani etc.;
Lacurile Bisoca, monumente ale naturii:
Pădurea Brădeanu, Focul Viu-Lopătari,
Pădurea Camniţa, Piatra Albă „La Grunj”,
Pădurea cu tisă, Blocurile de calcar de
Chihlimbarul de Buzău, la Bădila etc.; arbori
Vulcanii noroioşi ocrotiţi: Bradul alb pe
Pâclele Mari, Vulcanii valea Arţagului-Cheia.

31
CARAŞ-
SEVERIN
Poziţia geografică: în Cerna), Carpaţii

partea sud-vestică a Occidentali (M-ţii
ţării, la 45o00’ lat. N şi Banatului: M-ţii Poiana
22°00’ long. E; Ruscăi, M-ţii Semenic,
Judeţele vecine: Gorj, E, M-ţii Almăj, M-ţii Locvei,
Mehedinţi, SE, Timiş, NV, M-ţii Aninei, M-ţii
şi Hunedoara, NE; în S şi Dognecei, Depr.
SV este mărginit de Caraşova, Depr. Reşiţa-
Serbia; Câlnic, Depr. Ezeriş,
Suprafaţa: 8.514 km2; Depr. Almăj, Depr.
Relieful/unităţile de relief: Domaşnea, Def.
montan, de deal şi de Dunării), Dealurile de
câmpie; Carpaţii Vest (Dl. Banatului: Dl.
Meridionali (Grupa Pogănişului, Dl.
Retezat-Godeanu: M-ţii Dognecei, Dl. Oraviţei
Godeanu, M-ţii Ţarcu, etc.) şi Câmpia de Vest
Muntele Mic, M-ţii (Câmp. Banatului:
Cernei, M-ţii Mehedinţi, Câmp. Bârzavei şi
Depr. Poiana Mărului, Câmp. Caraşului);
Depr. Plopu-Pârâul Alb, Clima: cu influenţe
Depr. Poiana Ruşchii, submediteraneene;
Cul. Bistrei, Cul. Timiş- temp. med.

32
multianuală: 11oC (în Lucioş (glaciare), Lacul
SV) şi 0oC (pe culmile Dracului şi Ochiul Beiului
montane înalte); (carstice), Gozna,
precip. med. anuale: Vâliug, Breazova, Secu,
650 mm (în reg. joase Trei Ape, Buhui,
din SV) şi 1.200 mm (în Mărghitaş, Porţile de
reg. înalte); vânturile: Fier I (de baraj
Vânturile de Vest, antropic) ş.a.; ape
Austrul, Coşava, brize subterane: ape freatice
montane; şi ape captive, unele
Hidrografia: destul de mineralizate şi termale;
bogată şi variată; ape Asociaţii biogeografice:
curgătoare: Dunărea, pajişti alpine şi
Timiş – cu afluenţii subalpine, păduri de
Teregova, Râul Rece, conifere, păduri de
Feneş, Goleţ, Sebeş, foioase (stejari şi fag),
Bistra (cu Bistra Mărului silvostepă, zăvoaie;
şi Glimboca), Pogăniş Arii protejate: parcuri
(cu Tău) ş.a. –, Bârzava, naţionale: Domogled-
Cerna – cu Belareca, Valea Cernei, Cheile
Iardăşiţa, Sacherstiţa Nerei-Beuşniţa, Retezat
ş.a. –, Berzasca, şi Semenic-Cheile
Oraviţa, Valea Mare, Caraşului; Parcul
Radimna, Nera – cu Natural Porţile de Fier;
Prigor, Miniş, Lăpuşnic, rezervaţii naturale:
Beiu ş.a. –, Caraş – cu Cheile Caraşului,
Lisava, Ciclova etc.; Domogled, Valea
lacuri naturale şi Mare, Fâneaţa cu
artificiale: Iezerul Ţarcu narcise Zerveşti, Ducin,
şi Pietrele Albe/Tăul Iardaşiţa, Valea

33
Greaţca, Baziaş, Sfinxul Bănăţean,
Bârzaviţa, Buhui, Izvorul Peştera Comarnic,
Bigăr, Valea Ciclovei– Peştera Popovăţ
Ilidia, Rusca Montană, Dealul, Petrolea-
Balta Nera-Dunăre, Cuptoare, Locul fosilifer
Pădurea Ezerişel ş.a.; de la Petroşniţa ş.a.
monumente ale naturii:

34
CĂLĂRAŞI
Poziţia geografică: în Călăraşi, Câmp.

partea sud-estică a Lehliului, Câmp. Mostiştei
ţării, la 44o20’ lat. N şi – Câmpul Argovei şi
27°00’ long. E; Câmp. Nana), Câmp.
Judeţele vecine: Burnasului, Lunca
Constanţa, E şi SE, Argeşului, Câmpul
Giurgiu, V, Ilfov, NV, şi Câlnăului, Câmp.
Ialomiţa, N; în S este Moviliţei – şi Lunca
mărginit de Bulgaria; Dunării – Lunca
Suprafaţa: 5.088 km2; Greaca, Lunca Călăraşi
Relieful/unităţile de relief: şi Balta Ialomiţei;
de câmpie şi luncă; Clima: cu influenţe de
Câmpia Română – ariditate; temp. med.
Câmp. Bărăganului, multianuală: 11,3oC (în
Câmp. Munteniei SE) şi 10,4oC (în NV);
Centrale şi Câmp. precip. med. anuale:
Munteniei de Vest: 500 mm (în E) şi 540 mm
Bărăganul Ialomiţei/ (în V); vânturile:
Mostiştei (Câmpul Crivăţul, Suhoveiul,
Hagieni, Câmpul Ştefan Băltăreţul;
Vodă, Câmp. Hidrografia: deficitară;
Mărculeştiului, Câmpul ape curgătoare:

35
Dunărea (cu Br. Borcea Argova) ş.a.; ape
şi Br. Dunărea Veche), subterane: ape freatice
Argeş (cu afluenţii şi ape de adâncime;
Dâmboviţa şi Rasa), Asociaţii biogeografice:
Mostiştea (cu Vânăta şi stepă, silvostepă,
Argova) ş.a.; lacuri păduri de foioase (cer
naturale şi artificiale: şi gârniţă), zăvoaie,
limanuri fluviatile asociaţii de plante
(Mostiştea, Gălăţui şi halofile;
Potcoava), lacuri de Arii protejate: rezervaţii
luncă (Boianu, Ceacu, naturale: Ostrovul
Mitreni, Tătaru), iazuri Ciocăneşti şi Pădurea
(în bazinele Mostiştea şi Ciornuleasa.

36
CLUJ
Poziţia geografică: în (Pod. Someşan – Dl.

partea central-nord- Ciceului, Dl. Gârboului,
vestică a ţării, la 47o00’ Dl. Dejului, Dl. Clujului,
lat. N şi 23°30’ long. E; Pod. Huedin, Pod.
Judeţele vecine: Bistriţa- Păniceni, Dl. Feleac,
Năsăud, NE şi E, Mureş, Depr. Petreşti, Depr.
E, Alba, S, Bihor, V, Tureni, Depr. Mihăeşti,
Sălaj, NV şi N, şi Depr. Dirja etc. – şi
Maramureş, N; Câmp. Transilvaniei –
Suprafaţa: 6.674 km2; Câmp. Turzii, Col.
Relieful/unităţile de relief: Luduşului, Dl. Sicului, Dl.
montan, de deal şi de Jimborului, Depr.
podiş; Carpaţii Căianu etc.);
Apuseni: M-ţii Plopiş, oceanice; temp. med.
M-ţii Meseş, M-ţii multianuală: 8,5oC (în
Vlădeasa, M. Mare, Cl. reg. joase din SE) şi 2oC
Hăşdatelui, M-ţii (în reg. înalte din SV);
Trascăului, Cl. Henţului, precip. med. anuale:
Depr. Negreşti-Ciucea, 550 mm (în reg. joase
Depr. Iara ş.a.), din SE) şi de peste 1.200
Depresiunea Transilvaniei mm (în reg. înalte din

37
SV); vânturile: Vânturile (Cătina, Popii I, Popii II,
de Vest, brize montane, Geaca, Sucutard, Ţaga
foehnuri; Mare, Ţaga Mică, Tăul
Hidrografia: destul de Ştiucii/Săcălaia, Legii,
bogată şi variată; râuri: Sântejude/Lacul Nou
Someş – cu afluenţii ş.a.), antroposaline (la
Someşul Mic (cu Turda – Ocnei, Dulce,
Someşul Cald – cu Beliş, Rotund, Durgău,
Rişca, Agârbiciu etc. –, Sulfuros ş.a. –, Cojocna,
Someşul Rece, Feneş, Sic, Ocna Dejului),
Nadăş, Chinteni, pentru agrement
Maraloiu, Feiurdeni, (Gheorgheni); ape
Borşa, Lonea, Suatu, subterane: ape freatice
Lujerdiu, Valea Mărului, şi ape captive, unele
Fizeş, Bandău ş.a.), mineralizate (cloruro-
Someşul Mare, Olpret, sodice, bicarbonatate,
Sălătruc ş.a. –, Crişul sulfatate, sulfurate, uşor
Repede – cu Călata, radioactive etc.);
Henţ, Drăgan ş.a. –, Asociaţii biogeografice:
Arieş – cu Ocolişel, Iara păduri de foioase
(cu Şoimu, Săvuleşti, (stejari şi fag), păduri
Ierţa ş.a.), Hăjdate, de conifere, pajişti
Valea Racilor, Valea subalpine, zăvoaie,
Florilor, Valea Largă asociaţii halofile;
etc.; lacuri naturale – în Arii protejate: Parcul
ghips (Cheia-Turda) – şi Natural Munţii Apuseni;
artificiale – rezervaţii naturale:
hidroenergetice Fânaţele Clujului–
(Fântânele, Tarniţa, Copârşaie, Pârâul
Gilău, Floreşti), iazuri Dumbrava, Molhaşul

38
Mare de la Izbuc, Peştera din Piatra
Valea Morilor, Fânaţele Ponorului, Peştera
Suatu I şi II, Cheile Vârfuraşu, Locul fosilifer
Baciului, Dealul cu Coruş, Peştera Mare de
Fluturi, Cheile Turenilor, pe Valea Firei; arbori
Valea Legiilor, ocrotiţi: Arborele
Stufărişurile de la Sic, mamut (Sequoia
Lacul Ştiucilor ş.a.; gigantea) şi Ginko
peisaje protejate: (Ginko biloba) din Cluj-
Făgetul Clujului; Napoca, „Fagul
monumente ale naturii: Împăratului” (Fagus
Cariera Corabia, silvatica) din Muncel.
Gipsurile de la Leghia,

39
CONSTANŢA
Poziţia geografică: în Câmpia Litorală

partea sud-estică a Lagunară;
ţării, la 44o20’ lat. N şi Clima: cu influenţe de
28°20’ long. E; ariditate şi pontice;
Judeţele vecine: Călăraşi, temp. med.
V, Ialomiţa, V, Brăila, multianuală: sub 11oC
NV, şi Tulcea, N; în E are (în N) şi 11,3oC (în V);
ieşire la M. Neagră, iar precip. med. anuale:
în S este mărginit de 375 mm (în E) şi 480 mm
Bulgaria; (în V); vânturile: din N,
Suprafaţa: 7.071 km2; NV, NE, SE, Crivăţul,
Relieful/unităţile de relief: brizele marine;
predominant de podiş; Hidrografia: destul de
Podişul Dobrogei (Pod. săracă; ape
Dobrogei Centrale – curgătoare: Dunărea
Pod. Casimcei şi Pod. (Br. Dunărea Veche şi
Istriei – şi Pod. Dobrogei Br. Ostrov) – cu:
de Sud – Pod. Carasu/ Topolog/Romanu,
Medgidiei, Pod. Oltinei, Cichirgeaua, Boasgic,
Pod. Cobadin/Negru Carasu (în prezent
Vodă, Pod. Mangaliei/ Canalul Dunăre–Marea
Zona Litorală) şi Neagră), Ivrinezu,

40
Baciu, Sevendric- (stejar pufos, cărpiniţă,
Vederoasa/Urluia, mojdrean), asociaţii
Valea Mare, Canaraua psamofile şi halofile,
Fetii, Ceair ş.a.), Săruri, zăvoaie;
Istria, Nuntaşi, Săcele, Arii protejate: Rezervaţia
Casimcea, Techirghiol, Biosferei Delta Dunării;
Tatlageacul Mare, rezervaţii naturale:
Mangalia ş.a.; lacuri Valul lui Traian,
naturale şi antropice: Pădurea Bratca,
lagune (Sinoie, Istria, Pădurea Cetate,
Nuntaşi-Tuzla, Siutghiol, Dunele de la Agigea,
Tăbăcăria, Iezerul Dealul Alah Bair,
Mangaliei şi Pădurea Canaraua
Comorova), limanuri Fetii, Celea Mare–
fluvio-maritime (Corbu/ Valea lui Ene, Recifii
Gargalâc, Taşaul, jurasici Cheia, Corbu–
Agigea, Techirghiol, Nuntaşi–Histria,
Tatlageac), limanuri Pădurea Dumbrăveni,
fluviatile (Bugeac/ Lacul Dunăreni,
Gârliţa, Oltina, Pădurea Fântâniţa,
Mârleanu, Vederoasa, Pădurea Hagieni,
Baciu ş.a.) şi iazuri (în Canaralele din Portul
bazinul Carasu); ape Hârşova, Grindul
subterane: ape freatice Lupilor, Obanul Mare şi
şi ape captive, unele Peştera Movile, Lacul
sărate din cauza Oltina, Lacul
infiltrării apelor marine; Vederoasa, Peştera de
Asociaţii biogeografice: la Gura Dobrogei,
stepă, silvostepă, Peştera La Adam, Lacul
păduri de foioase Agigea ş.a.;

41
monumente ale naturii: fosilifer Movila Banului,
Pereţii calcaroşi de la Locul fosilifer Seimenii
Petroşani, Locul fosilifer Mari, Reciful Neojurasic
Aliman, Locul fosilifer de la Topalu, Peştera
Cernavodă, Locul La Adam ş.a.
fosilifer Credinţa, Locul

42
COVASNA
Poziţia geografică: în Secuiesc, Depr.

partea centrală a ţării, Întorsura Buzăului, Depr.
la 46o00’ lat. N şi 26°00’ Comandău, Depr.
long. E; Dârnău etc.;
Judeţele vecine: Vrancea, Clima: cu influenţe
E, Buzău, SE, Braşov, SV oceanice; temp. med.
şi V, Harghita, NV şi N, şi multianuală: 7,6oC (în
Bacău, NE; reg. joase) şi 1,5oC (în
Suprafaţa: 3.710 km2; reg. înalte); precip.
Relieful/unităţile de relief: med. anuale: 550 mm
montan; Carpaţii (în reg. joase) şi cca.
Orientali (Carpaţii 1.000 mm (în reg.
Moldavo-Transilvani şi înalte); vânturile:
Carpaţii Curburii: M-ţii Vânturile de Vest, brize
Harghita, M-ţii Ciomatu, montane;
M-ţii Nemira, M-ţii Hidrografia: destul de
Perşani, M-ţii Baraolt, M- bogată şi variată; ape
ţii Bodoc, M-ţii Vrancei, curgătoare: Olt – cu
M-ţii/Clăbucetele afluenţii: Malnaş, Arcuş,
Întorsurii, Depr. Baraolt, Râul Negru (cu Estelnic,
Depr. Aita, Depr. Caşin, Zăbala,
Braşovului, Depr. Târgu Mărcuşa, Covasna,

43
Săciova ş.a.), Asociaţii biogeografice:
Vâlcelele, Aita, Baraolt păduri de foioase (fag
(cu Durca, Brad etc.), şi gorun), păduri de
Cormuş (cu Fierar) ş.a. –, conifere, pajişti
Buzău (cu Bâsca Mare), secundare, vegetaţie
Oituz, Apa Lină ş.a.; specifică mlaştinilor
ape subterane: ape eutrofe, zăvoaie;
freatice şi ape captive, Arii protejate: rezervaţii
unele carbogazoase, naturale: Bălţile de la
cloruro-sodice, calcice, Ozun–Reci.
bicarbonatate,
potasice, magneziene
etc.;

44
DÂMBOVIŢA
Poziţia geografică: în Bezdead, Depr.

partea central-sudică a Vişineşti-Sultanu, Depr.
ţării, la 45o00’ lat. N şi Valea Lungă, Depr.
25°30’ long. E; Ocniţei, Depr. Valea
Judeţele vecine: Prahova, Largă ş.a.), Podişul
E, Ilfov, SE, Giurgiu, S, Getic (Piemontul
Teleorman, SV, Argeş, Cândeşti) şi Câmpia
V, şi Braşov, N; Română (Câmp.
Suprafaţa: 4.054 km2; Ialomiţei/Munteniei
Relieful/unităţile de relief: Centrale: Câmp.
montan, de deal şi Cricovului, Câmp.
podiş şi de câmpie; Târgoviştei, Câmp. Titu,
Carpaţii Meridionali Câmp. Găvanu-Burdea
(Grupa Bucegi: M-ţii şi Câmp. Vlăsiei);
Bucegi şi M-ţii Leaota), Clima: cu influenţe
Subcarpaţii Curburii oceanice şi de tranziţie;
(Subcarpaţii Ialomiţei: temp. med.
Depr. Moroeni- multianuală: 10,2 C (în
o
Pietroşiţa, Depr. câmpie) şi -2,5oC (pe

Bărbuleţu-Râul Alb, culmile înalte); precip.
Depr. Vulcana, Depr. med. anuale: 515 mm
Sticlăria, Depr. (în reg. joase din S) şi

45
1.300 mm (în reg. înalte Asociaţii biogeografice:
din N); vânturile: pajişti alpine, vegetaţie
Vânturile de Vest, subalpină, păduri de
Crivăţul, brize montane; conifere, păduri de
Hidrografia: destul de foioase (stejari şi fag),
bogată şi variată; zăvoaie;
râurile: Ialomiţa – cu Arii protejate: Parcul
afluenţii: Ialomicioara, Natural Munţii Bucegi;
Bizdidel, Pâscov, rezervaţii naturale:
Cricovul Dulce (cu Rezervaţia de narcise
Crivăţ) ş.a. – şi Argeş – Valea Neajlovului,
cu Neajlov (cu: Cheile Urşilor, Izvorul de
Holboca, Baracu, la Corbii Ciungi, Valea
Chipicanu ş.a.), Sabar, Horoabei (Poiana
Dâmboviţa (cu: Râul Horoabei), Turbăria
Alb, Ilfov, Colentina Lăptici, Orzea-
ş.a.); lacuri naturale şi Zănoaga, Cheile
artificiale: lacuri de Tătarului, Zănoaga-
baraj hidroenergetic Lucăcilă, Plaiul
(Scropoasa, Bolboci), Domnesc ş.a.;
iazuri şi heleşteie monumente ale naturii:
(Nucet, Comişani, Peştera Cocora (Valea
Băleni, Bugetu ş.a.); Horoabei-Cocora) şi
ape subterane: ape Locul fosilifer Vama
freatice şi ape captive, Strunga.
unele bicarbonatate,
calcice, magneziene,
sulfuroase, sulfatate,
sodice etc.;

46
DOLJ
Poziţia geografică: în Câmp. Desnăţuiului şi

partea sud-sud-vestică Câmp. Blahniţei) şi
a ţării, la 44o00’ lat. N şi Lunca Dunării;
23°30’ long. E; Clima: cu influenţe
Judeţele vecine: Olt, E, submediteraneene;
Mehedinţi, V, Gorj, NV şi temp. med.
N, şi Vâlcea, NE; în S multianuală: 11,5 C (în
o
este mărginit de S) şi 10oC (în N); precip.

Bulgaria; med. anuale: 500 mm
Suprafaţa: 7.414 km2; (în SE) şi 600 mm (în N);
Relieful/unităţile de relief: vânturile: din E, SE şi V,
de podiş şi câmpie; Austrul;
Podişul Getic (Dl. Hidrografia: destul de
Amaradiei – Dl. modestă; ape
Geamărtăluiului şi Dl. curgătoare: Dunărea,
Meteului – şi Pod./ Geamărtălui, Teslui (cu
Piemontul Bălăciţei), Frăsinet), Jieţ, Jiu – cu
Câmpia Română afluenţii: Amaradia (cu
(Câmp. Olteniei: Plosca), Argetoaia,
Câmp. Leu-Rotunda, Raznic (cu Mascot,
Câmp. Romanaţi, Brabova) ş.a. –,
Câmpul Sălcuţa, Desnăţui – cu Terpaziţa,

47
Băldal şi Baboia –, Gighera, Pajiştea
Sărăceaua şi Drincea; Gogoşu–Ştefănel,
lacuri naturale şi Pajiştea Cetate din
artificiale: lacuri de Lunca Dunării, Poiana
luncă (Bistreţ, Bujorului din Pădurea
Călugăreni, Fântâna Pleniţa, Valea Rea–
Banului, Maglavit, Radovan, Locul fosilifer
Golenţ, Arcear, Rast Bucovăţ, Locul fosilifer
ş.a.), lacuri pe terase Drănic, Lacul Adunaţii
(Lacul Mare, Lacul de Giormane, Balta
Mic), lacuri de baraj Neagră, Râul Bălăşan
(Vârtop, Cornu, amonte de Băileşti,
Fântânele, Işalniţa ş.a.); Lacul Caraula, Balta
ape subterane: ape Cilieni–Băileşti,
freatice şi ape de Ciuperceni–Desa, Balta
adâncime; Lată Comana, Râurile
Asociaţii biogeografice: Desnăţui şi Terpeziţa,
păduri de foioase (cu amonte de Fântânele,
gârniţă), silvostepă, Lacul Ionele şi
zăvoaie; Complexul lacustru
Arii protejate: parcuri Preajba–Făcăi; arbori
naţionale: Dunele ocrotiţi: Stejarul
Dăbuleni «La Cetate», (Quercus robur) de la
Pajiştea halofilă Dioşti.

48
GALAŢI
Poziţia geografică: în Câmp. Covurlui şi

partea estică a ţării, la Câmp. Siretului Inferior –
46o00’ lat. N şi 28°00’ şi Lunca Dunării;
long. E; Clima: cu influenţe de
Judeţele vecine: Tulcea, ariditate; temp. med.
S, Brăila, S, Vrancea, V, multianuală: 10,5oC (în
şi Vaslui, N; în E este SE) şi sub 10oC (în reg.
mărginit de Republica mai înalte); precip.
Moldova; med. anuale: 420 mm
Suprafaţa: 4.466 km2; (în S) şi 460 mm (în reg.
Relieful/unităţile de relief: înalte); vânturile: din
de podiş şi câmpie; NE, N şi SV, Crivăţul;
Podişul Moldovei – Pod. Hidrografia: destul de
Bârladului: Pod. variată dar deficitară;
Covurlui, Col. Tutovei ape curgătoare:
(Piemontul Poiana- Dunărea, Siret – cu
Nicoreşti/Cl. Vârlăneşti afluenţii: Bârlad (cu
şi Cl. Huţanului), Depr. Zeletin, Corozel ş.a.),
Horincea şi Cul. Siretului Călmăţui, Geru (cu
–, Câmpia Română – Gologan), Suhu (cu
Câmp. Buzău-Siret: Apa Suhurlui), Lozova
Câmp. Tecuciului, (cu Neagra), Mălina

49
etc. –, Chineja (cu Arii protejate: Parcul
Silvana şi Covurlui), Prut Natural Lunca Joasă a
(cu Elan şi Horincea) Prutului Inferior;
etc.; lacuri naturale şi rezervaţii naturale:
artificiale: limanuri Pădurea Breamă
fluviatile şi lacuri de Breana-Roşcani,
luncă (Brateş, Lacul Pădurea Buciumeni,
Negru, Tălăboasca, Pădurea Fundeanu,
Lozova, Mălina, Pădurea Gârboavele,
Cătuşa, Covurlui ş.a.); Pădurea Pogăneşti,
ape subterane: ape Pădurea Talaşmani,
freatice şi ape de Dunele de nisip Hanu
adâncime; Conachi, Locul fosilifer
Asociaţii biogeografice: Rateş–Tecuci, Locul
păduri de foioase fosilifer Tirighina-Barboşi,
(gorun), silvostepă, Lacul Pochina, Balta
stepă, asociaţii Tălăbasca şi Lacul
vegetale psamofile, Vlăşcuţa.
zăvoaie;

50
GIURGIU
Poziţia geografică: în (Câmp. Burdea şi

partea sud a ţării, la Câmp. Câlniştei) şi
44o10’ lat. N şi 26°00’ Câmp. Burnasului – şi
long. E; Lunca Dunării (Lunca
Judeţele vecine: Călăraşi, Pasărea şi Lunca
E, Teleorman, V, Greaca);
Dâmboviţa, N, şi Ilfov, N Clima: cu influenţe de
şi NE; în S şi SE este tranziţie; temp. med.
mărginit de Bulgaria; multianuală: 11,3oC (în
Suprafaţa: 3.526 km2; S) şi 10,5oC (în N);
Relieful/unităţile de relief: precip. med. anuale:
de câmpie şi luncă; 555 mm (în V) şi 545 mm
Câmpia Română – (în E); vânturile: din NE,
Câmp. Teleormanului/ E, SV, Crivăţul;
Munteniei de Vest şi Hidrografia: destul de
Câmp. Ialomiţei/ deficitară; apele
Munteniei Centrale: curgătoare: Dunărea,
Câmp. Vlăsiei (Câmp. Argeş – cu afluenţii:
Ilfovului, Câmpul Neajlov (cu Chipicanu,
Câlnăului şi Lunca Dâmbovnic, Câlniştea
Argeş-Sabar), Câmp. ş.a.), Sabar (cu
Găvanu-Burdea Ciorogârla) ş.a. –,

51
Parapanca ş.a.; lacuri gârniţa), silvostepă,
naturale şi artificiale: zăvoaie, vegetaţie
Comana (lac de luncă) halofilă;
şi iazuri (pe Glavacioc, Arii protejate: Parcul
Câlniştea, Porumbeni, Natural Comana;
Milcovăţ, Ismar, rezervaţii naturale:
Parapanca, Zboiul ş.a.); Pădurea Oloaga–
ape subterane: ape Grădinari, Pădurea
freatice şi ape de Padina Tătarului,
adâncime; Pădurea Manafu şi
Asociaţii biogeografice: Teşila.
păduri de foioase (cer,

52
GORJ
Poziţia geografică: în Jiu-Cărbuneşti, Dl.

partea sud-vestică a Stroieştiului, Dl. Sporeşti
ţării, la 45o00’ lat. N şi şi Dealul lui Bran) şi
23°20’ long. E; Podişul Getic (Dl.
Judeţele vecine: Vâlcea, Amaradiei, Dl. Roşiei,
N şi E, Dolj, S, Mehedinţi, Dl. Jilţului şi Dl.
SV, Caraş-Severin, NV, şi Bujorescu);
Hunedoara, N; Clima: cu influenţe
Suprafaţa: 5.602 km2; submediteraneene şi
Relieful/unităţile de relief: oceanice; temp. med.
montan, de deal şi multianuală: 10oC (în
podiş; Carpaţii reg. joase din S) şi sub
Meridionali (Grupa 0oC (în reg. înalte din
Parâng – M-ţii Parâng – N); precip. med.
şi Grupa Retezat- anuale: 590 mm (în reg.
Godeanu – M-ţii joase din S) şi 1.200 mm
Vâlcan, M-ţii Godeanu (în reg. montane
şi M-ţii Mehedinţi), înalte); vânturile:
Subcarpaţii Getici Vânturile de Vest,
(Depr. Subcarpatică Austrul, foehnuri;
Olteană, Dl. Cârligei, Dl. Hidrografia: destul de
Săcelului, Depr. Târgu bogată şi variată; râuri:

53
Jiu – cu afluenţii Sadu, de conifere, vegetaţie
Şuşiţa, Jaleş, Bistriţa (cu subalpină, pajişti alpine,
Bistricioara şi Bâlta), zăvoaie;
Tismana, Ciolana, Jilţu Arii protejate: parcuri
(cu Valea Racilor şi naţionale: Domogled-
Borăscu), Gilort (Pârâul Valea Cernei, Defileul
Galben, Ciocadea, Jiului şi Retezat; Parcul
Blahniţa, Vladimir), Natural Geoparcul
Motru (cu Motru Sec Platoul Mehedinţi;
ş.a.), Amaradia (cu rezervaţii naturale:
Slăvuţa şi Plosca) –, Cotul cu Aluni, Pădurea
Olteţ, Cerna (cu Bârcului, Pădurea
Rodocheasa, Ivan, Gorganu, Pădurea
Balmez, Olanu ş.a.); Tismana-Pocruia,
lacuri naturale şi Ciucevele Cernei,
artificiale: Gâlcescu/ Cheile Corcoaiei,
Câlcescu, Slăveiul, Cheile Olteţului şi
Tăuri, Mija, Pasărea Peştera Polovragi,
(glaciare), Iovanu/ Muntele Oslea, Piatra
Valea lui Iovan, Motru, Boroştenilor, Cheile
Vâja, Clocotiş, Tismana Sohodolului, Locul
(de acumulare) etc.; fosilifer Buzeşti, Valea
ape subterane: ape Sodomului, Peştera
suprafreatice, ape Muierii, Formaţiunile
freatice şi ape de eocene de la Săcelu
adâncime, unele ş.a.; monumente ale
mineralizate; naturii: Izbucul Jaleşului,
Asociaţii biogeografice: Piatra Andreaua, Piatra
păduri de foioase Buhei, Sfinxul Lainicilor,
(stejari şi fag), păduri Stâncile Rafailă, Dealul

54
Gornăcelu, Izvoarele arbori ocrotiţi: Bradul
Izvernei, Izvoarele alb (Abies alba), întâlnit
minerale Săcelu, în Munţii Rânca şi
Peştera Gura Plaiului, castanii comestibili
Peştera Iedului, Peştera (Castanea sativa),
Lazului, Peştera Martel şi ocrotiţi la Nereju şi
Piatra Biserica Dracilor; Polovragi.

55
HARGHITA
Poziţia geografică: în Giurgeu, Depr. Ciuc,

partea central-estică a Depr. Glod-Drăgoiasa,
ţării, la 46o30’ lat. N şi Depr. Bilbor, Depr.
25°30’ long. E; Borsec, Depr. Uzului
Judeţele vecine: Neamţ, Superior, Depr. Plăieşi,
NE şi E, Bacău, E, Depr. Ceangăi, Depr.
Covasna, SE şi S, Vărşag, Depr. Sicaş),
Braşov, S, Mureş, SV şi V, Depresiunea Transilvaniei
şi Suceava, N; (Subcarpaţii Transilvaniei
Suprafaţa: 6.639 km2; şi Pod. Târnavelor: Dl.
Relieful/unităţile de relief: Şiclod, Dl. Firtuş, Dl.
montan şi deluros; Aramei, Dl. Pietriş, Depr.
Carpaţii Orientali Praid-Corund, Depr.
(Carpaţii Moldavo- Atid-Cuşmed, Depr.
Transilvani: M-ţii Bistriţei, Lupeni-Cobăteşti, Depr.
M-ţii Căliman, M-ţii Cristuru Secuiesc, Depr.
Giurgeu, M-ţii Hăşmaş, Odorhei, Depr. Archita-
M-ţii Gurghiu, M-ţii Dârjiu, Depr.
Harghita, M-ţii Ciuc, M- Homoroadelor şi Pod.
ţii Nemira, Bodoc, M-ţii Dumbrăvenilor);
Ciomatu/Ciomadu, Clima: cu influenţe
Depr. Gheorgheni/ oceanice; temp. med.

56
multianuală: 8oC (în Târnava Mare (cu Piriu
reg. joase din SV) şi Rece, Vărşag, Senced,
1,5oC (în reg. înalte); Şicasău, Desaga,
precip. med. anuale: Brădeşti, Feernic ş.a.),
550 mm (în Depr. Ciuc) Târnava Mică (cu
şi 1.200 mm (în reg. Corund), Bistricioara
montane înalte); (cu Seaca, Valea
vânturile: Vânturile de Vinului, Corbu, Putna),
Vest, brize montane; Bicaz, Valea Rece etc.;
Hidrografia: destul de lacuri naturale şi
bogată şi variată; râuri: artificiale: Lacul Sfânta
Mureş – cu afluenţii: Ana (vulcanic), Lacul
Şumuleul Mare (cu Roşu (de baraj
Şumuleul Mic), vulcanic), Rat (de
Borozont, Pietrosu, alunecare), Bălan (de
Batca, Eseniu, acumulare) ş.a.; ape
Voivodeasa, Călimănel subterane: ape freatice
etc. –, Olt – cu Sedloco, şi ape de adâncime,
Lunca, Şoarecu, unele mineralizate –
Groapa Apei, carbogazoase (mofete),
Mădăraşu Mare, Şugo, sulfuroase, feruginoase,
Racu, Segheş, Beta, clorosodice, clorurate-
Pustnic, Piriu Mare, bicarbonatate,
Cozmeni, Tuşnad, Caşin bicarbonatate calcice,
(prin intermediul Râului ş.a.) – şi hipotermale
Negru), Vârghiş, (20-28oC);
Homorodu Mare (cu Asociaţii biogeografice:
Homorodu Mic, prin păduri de foioase
intermediul râului (stejari şi fag), păduri
Homorod) ş.a. –, de conifere, vegetaţie

57
subalpina, pajişti alpine, Avenul Licaş, Dealul
zăvoaie; Melcului (Firtuş),
Arii protejate: parcuri Muntele de Sare Praid,
naţionale: Cheile Rezervaţia geologică
Bicazului-Hăşmaş şi de la Sâncrăieni,
Căliman; rezervaţii Peştera Şugău şi
naturale şi monumente Cascada de apă
ale naturii: Vulcanii termală Topliţa.
noroioşi de la Filiaşi,

58
HUNEDOARA
Poziţia geografică: în Occidentali (M-ţii

partea sud-vestică a Poiana Ruscăi şi M-ţii
ţării, la 46o00’ lat. N şi Apuseni: M-ţii Metaliferi,
23°00’ long. E; M-ţii Bihor, Depr. Brad,
Judeţele vecine: Alba, NE Depr. Almaş-Balşa,
şi E, Vâlcea, SE, Gorj, S, Depr. Ormindea-Băiţa,
Caraş-Severin, SV, Timiş, Depr. Luncoiu, Depr.
V, Arad, NV şi N; Ilia, Depr. Sălciva-Zam,
Suprafaţa: 7.063 km2; Depr. Dorna ş.a.) şi
Relieful/unităţile de relief: Dealurile de Vest ,
montan, de deal şi de Clima: cu influenţe
câmpie; Carpaţii oceanice; temp. med.
Meridionali (Grupa multianuală: 10oC (în V,
Parâng şi Grupa în Cul. Mureşului) şi -2oC
Retezat-Godeanu: M-ţii (în S, pe culmile înalte);
Şureanu, M-ţii Parâng, precip. med. anuale:
M-ţii Vâlcan, M-ţii sub. 600 mm (în Cul.
Retezat, M-ţii Godeanu, Orăştiei) şi 1.400 mm
M-ţii Ţarcu, Depr. (pe culmile înalte din S);
Petroşani, Depr. Haţeg, vânturile: Vânturile de
Depr. Hunedoara şi Cul. Vest, brize montane;
Orăştiei), Carpaţii

59
Hidrografia: bogată şi Valea de Peşti); ape
variată; râuri: Mureş – subterane: ape freatice
cu afluenţii: Geoagiu şi ape de adâncime,
(cu Ardeu), Romoş, unele mineralizate –
Orăştie (cu Sibişel), Strei calcaroase, clorurate,
(cu Râul Bărbat, Râul feruginoase, sulfuroase,
Alb, Sibişel, Râul Mare, radioactive,
Breazova, Pârâul oligometalice ş.a. –,
Luncanilor ş.a.), Cerna mezotermale şi termale
(cu Govăşdia, Zlaşti. (33-36oC);
Peştiş ş.a.), Certei, Asociaţii biogeografice:
Călan, Boz, Sârbi, păduri de foioase
Guraşada, Dobra, (stejari şi fag), păduri
Pârâul Lăpugilor, Zam, de conifere, vegetaţie
Almaş ş.a. –, Crişul Alb subalpină, pajişti alpine,
(cu Juncu, Râbiţa, zăvoaie;
Obârşia etc.) – şi Jiu (cu Arii protejate: parcuri
Jiul de Est şi Jiul de naţionale: Defileul Jiului
Vest); lacuri naturale şi şi Retezat; parcuri
artificiale: glaciare naturale Grădiştea
(Bucura, Zănoaga, Tăul Muncelului-Cioclovina
Custurei, Tăul Agăţat, (Ciclovina), Geoparcul
Florica, Viorica, Ana, Dinozaurilor Ţara
Lia, Tăul Negru, Tăul Haţegului; rezervaţii
fără Nume, Baicu, naturale: Dealurile Colţ
Corciova, Pietrele Albe, şi Zănoaga, Fânaţele
Tăul fără Fund, Slăveiul, cu narcise Nucşoara,
Roşiile, Oglinda Mlaştina Peşteana,
Mândrei ş.a.), de baraj Vârful Poienii, Pădurea
(Gura Apelor, Cinciş, Bejan, Codrii seculari

60
de pe văile Dobrişoarei reptiliană Ţuştea,
şi Prisloapei, Măgurile Cheile Cernei, Apele
Săcărâmbului, mezotermale Geoagiu–
Arboretul Simeria, Băi, Cheile Ribicioarei şi
Pădurea Slivuţ, Podul Uibăreştilor, Calcarele
natural de la Grohot şi de la Faţa Fetii, Peştera
Cheile Uibăreşti, Cheile Şura Mare, Peştera
Jieţului, Măgura Tecuri (Complexul
Uroiului, Muntele carstic Răchiţaua-
Vulcan, Tufurile Tecuri) ş.a.; monumente
calcaroase din Valea ale naturii: Podul
Bobâlnei, Dealul şi natural de la Grohot şi
Peştera Bolii, Complexul Peştera Cizmei; arbori
carstic Călianu– ocrotiţi: stejarul
Ponorici–Ciclovina, (Quercus robur) la
Dealul Cetăţii Deva, Ţebea („Gorunul lui
Calcarele din Dealul Horea”).
Măgura, Paleofauna

61
IALOMIŢA
Poziţia geografică: în Hagieni, cu Câmpul

partea sud-estică a Făcăeni, Bărăganul
ţării, la 44o40’ lat. N şi Ialomiţei, cu Câmpul
27°00’ long. E; Urziceniului, Câmp.
Judeţele vecine: Padinei, Câmpul
Constanţa, E, Călăraşi, Amara, Câmpul Roşiori,
S, Ilfov, V, Prahova, NV, Câmp. Strachinei) şi
Buzău, N, şi Brăila, N; Lunca Dunării (cu Balta
Suprafaţa: 4.453 km2; Ialomiţei);
Relieful/unităţile de relief: Clima: cu influenţe
de câmpie; Câmpia oceanice; temp. med.
Română (Câmp. multianuală: 11,1oC (în
Gherghiţei, Câmp. SE) şi 10,3oC (în NV);
Săratei, Câmp. Vlăsiei – precip. med. anuale:
cu Câmp. Snagovului, 402 mm (în V) şi 511 mm
Câmp. Maia, Câmp. (în V); vânturile:
Moviliţei –, Câmp. Crivăţul, Băltăreţul,
Bărăganului – Bărăganul Suhoveiul;
Mostiştei, cu Câmp. Hidrografia: deficitară;
Lehliului, Câmpul, ape curgătoare:
Ciulniţei şi Câmpul Dunărea (cu Br. Borcea
Ştefan Vodă, Câmpul şi Br. Dunărea Veche),

62
Ialomiţa (cu afluenţii: Mostiştea, Valea Lată şi
Prahova, Sărata, Reviga); ape
Strachina etc.); lacuri subterane: ape freatice
naturale şi artificiale: şi ape de adâncime,
limanuri fluviatile unele mineralizate;
(Rogoz, Sărăţuica, Asociaţii biogeografice:
Munteni-Buzău, Ezer, stepă, silvostepă,
Fundata, Schiauca, zăvoaie, vegetaţie
Obrada, Strachina ş.a.), psamofilă şi pajişti de
lacuri de albie şi terasă sărături;
(Bentul Lătenilor, Arii protejate: rezervaţii
Amara), lacuri de luncă naturale: Lacul
(Coşcovata, Piersica, Fundata.
Bentu, Batalu, Parcului,
Marsilieni) şi iazuri (pe

63
IAŞI
Poziţia geografică: în Inferioare: Col.

partea nord-estică a Pădureni-Căueşti, Col.
ţării, la 47o20’ lat. N şi Miletinului, Col. Gloduri-
27°20’ long. E; Coasta Stâncii, Col.
Judeţele vecine: Vaslui, S, Sârca, Col. Bahluiului,
Neamţ, SV şi V, Col. Dumeştilor) şi Pod.
Suceava, NV, şi Bârladului (Pod. Central
Botoşani, N; în E este Moldovenesc: Dl.
mărginit de Republica Tansa, Pod. Sacovăţ,
Moldova; Pod. Ipatele, Depr.
Suprafaţa: 5.476 km2; Bârladului Superior, Dl.
Relieful/unităţile de relief: Repedea-Zăpodeni,
de podiş şi deal; Podişul Pod. Vaslui, Dl.
Moldovei – cu Pod. Coropceni şi Dl.
Sucevei (Dl. Hotin, Dl. Cetăţuia-Mireni);
Tudorei, Depr. Bahluiului Clima: cu influenţe de
Superior, Dl. Sângeap, ariditate; temp. med.
Dl. Mare, Col. multianuală: 10oC (în
Ruginoasa-Strunga, reg. joase) şi 8,5oC (în
Col. Bârei, Dl. Tătăruş, reg. înalte); precip.
Cul. Siretului), Câmp. med. anuale: 530 mm
Moldovei (Câmp. Jijiei (în reg. joase din NE) şi

64
600 mm (în reg. înalte Gropniţa, Mălăieşti,
din V); vânturile: din NV, Larga Jijia, Strâmbu,
SE, N, Crivăţul; Canţaş, Valea Mare,
Hidrografia: destul de Savia, Ciocadia, Huc,
variată; râuri: Siret – cu Gurgueta, Ureche,
afl: Sireţel, Hărmăneşti, Plopi, Toteşti, Aroneanu,
Moldova ş.a. –, Prut – Paharnic, Podu Iloaiei,
cu Jijia (cu Aluza, Ciurbeşti, Cucuteni,
Miletin, Puturosu, Gârla Hărpăneşti, Dumeşti
Morii, Frasin, Bahlui – cu ş.a.); ape subterane:
Gurguiata, Duruşca, ape freatice şi ape de
Bahlueţ, Hoieşti, Căsuţa adâncime, unele
Mare, Roşior, Valea mineralizate –
Lupilor, Valea Locii, sulfuroase, cloruro-
Cacaina, Chiriţa, sodice, iodate-bromate
Orzeni etc.), Comarna, ş.a. – şi cu duritate
Covasna, Bohotin, ridicată (16-20oG);
Moşna ş.a. – şi afluenţii Asociaţii biogeografice:
direcţi sau indirecţi ai silvostepă, păduri de
Bârladului – Mănăstirea, foioase (stejari, gorun şi
Găureni, Sacovăţ (cu fag), zăvoaie;
Veja, Durăceasa), Arii protejate: rezervaţii
Slavnic (cu Stăvnicel şi naturale: Bohotin–
Urşiţa), Rebricea (cu Pietrosu, Făgetul
Cocoara), Vaslui (cu secular Humosu,
Dobra şi Cărbunăria) Pădurea Icuşeni, Lunca
erc.; lacuri naturale şi Mirceşti (Vasile
artificiale: lacuri de Alecsandri), Pietrosu,
luncă (Rotunda), iazuri Poiana cu Schit,
şi heleşteie (Bulbucani, Pădurea Tătăruşi,

65
Fâneţele seculare Sălăgeni şi Balta Teiva-
Valea lui David, Vişina; monumente ale
Pădurea Cătălina– naturii: Vulcanii noroioşi
Cotnari, Pădurea de la Filiaşi şi Punctul
Frumuşica, Pădurea fosilifer Băiceni; arbori
Roşcani, Pădurea ocrotiţi: stejarul
Uricani, Sărăturile din (Quercus robur) de la
Valea Ilenei, Poieni– Vlădicani şi „Teiul lui
Cărbunăria, Locul Eminescu” (Tilia
fosilifer Dealul tomentosa) din Parcul
Repedea, Cotul Bran Copou din Iaşi.
pe râul Prut, Cotul

66
ILFOV
Poziţia geografică: în Clima: cu de ariditate şi

partea sudică a ţării, la de tranziţie; temp.
44o40’ lat. N şi 26°00’ med. multianuală: 11oC
long. E; (în S) şi 10oC (în N);
Judeţele vecine: Ialomiţa, precip. med. anuale:
NE şi E, Călăraşi, SE, 540 mm (în SE) şi 600
Giurgiu, SV, Dâmboviţa, mm (în NV); vânturile:
V, Prahova, N, şi din N, NV şi SV; Crivăţul;
Municipiul Bucureşti, în Hidrografia: destul de
interior; bogată şi variată; râuri:
Suprafaţa: 1.583 km2; Ialomiţa – cu afluenţii:
Relieful/unităţile de relief: Sticlăria, Snagov
de câmpie; Câmpia Cociovaliştea (cu
Română (Câmp. Vlăsia) –, Mostiştea,
Vlăsiei: Câmp. Maia, Dâmboviţa (afluent al
Câmp. Snagovului, Argeşului) – cu:
Câmp. Moviliţei, Câmp. Colentina şi Pasărea
Ilfovului, Câmp. (cu Şindriliţa) – şi Argeş
Bucureştiului, Câmpul – cu Sabar (cu
Câlnăului şi Lunca Cociovaliştea), Cocioc
Argeş-Sabar); ş.a.; lacuri naturale şi
artificiale: limanuri

67
fluviatile (Bălteni sau unele mineralizate sau
Mănăstirea, Ciolpani termale;
sau Scroviştea, Snagov, Asociaţii biogeografice:
Căldăruşani), iazuri (pe silvostepă, păduri de
Mostiştea, Pasărea, foioase (stejari),
Şindriliţa, Câlnău), de zăvoaie;
baraj (Mihăileşti, Buftea, Arii protejate: rezervaţii
Mogoşoaia, Chitila, naturale: Pădurea
Pantelimon I şi II, Râioasa, Pădurea
Cernica) ş.a.; ape Căldăruşani, Lacul şi
subterane: ape freatice Pădurea Snagov.
şi ape de adâncime,

68
MARAMUREŞ
Poziţia geografică: în Băiţa, Depr. Firiza, Depr.

partea nordică a ţării, Chiuzbaia, Depr.
la 47o40’ lat. N şi 24°00’ Poiana de sub Munte),
long. E; Depresiunea Transilvaniei
Judeţele vecine: (Cl. Breaza, Pod. Boiu,
Suceava, E, Bistriţa- Depr. Lăpuş) şi Dealurile
Năsăud, SE, Cluj, S, de Vest (Mg. Preluca,
Sălaj, S, şi Satu Mare, SV Dl. Chioarului, Mg.
şi V; în N este mărginit Ţicău, Dl. Sălajului, Dl.
de Ucraina; Asuajului, Cl. Codrului,
Suprafaţa: 6.304 km2; Depr. Copalnic, Depr.
Relieful/unităţile de relief: Baia Mare, Glacisul
montan, de deal şi Seini-Baia Mare);
podiş; Carpaţii Orientali Clima: cu influenţe
(Carpaţii oceanice; temp. med.
Maramureşului şi ai multianuală: 9oC (în
Bucovinei: M-ţii reg. joase din S) şi -1oC
Maramureşului, M-ţii (în reg. înalte); precip.
Rodnei, M-ţii Igniş, M-ţii med. anuale: 700 mm
Gutâi, M-ţii Lăpuş, M-ţii (în reg. joase din S) şi
Ţibleş, Depr. 1.400 mm (în reg.
Maramureşului, Depr. înalte); vânturile:

69
Vânturile de Vest, brize Lacul Alb, Gavrilă, Tăul
montane; fără Fund, Lacul Roşu,
Hidrografia: destul de Lacul Bătrân ş.a.), de
bogată şi variată; râuri: baraj (Strâmtori-Firiza şi
Tisa – cu afluenţii: Vişeu Berdu); ape subterane:
(cu Vaser, Ruscova, ape freatice şi ape de
Frumuşeana, Bistra ş.a.), adâncime, unele
Iza (cu Boicu, Ieud, mineralizate (borcuturi);
Botiza, Slătioara, Valea Asociaţii biogeografice:
Morii, Mara – cu Runcu păduri de foioase
şi Coşeu –, Rona ş.a.), (stejari şi fag), păduri
Săpânţa ş.a. –, Someş – de conifere, pajişti
cu afluenţii: Tulgheş, alpine, mlaştini
Sălaj (cu Tămăşescu, oligotrofe (tinoave),
Asuaj ş.a.), Bârsău, zăvoaie;
Lăpuş (cu Rotunda, Arii protejate: Parcul
Suciu, Rohia, Dobric, Naţional Munţii Rodnei;
Cavnic, Chechiş, Firiza Parcul Natural Munţii
– cu Săsar ş.a.), Băiţa, Maramureşului;
Cicârlău ş.a.; lacuri Rezervaţia Biosferei
naturale şi artificiale: Pietrosul Mare;
glaciare (Tăul Pietrosu, rezervaţii naturale:
Iezerele Buhăescului, Mlaştina Iezerul Mare,
Tăurile Nerejului), Lacul Morărenilor,
periglaciare Mlaştina Poiana
(Venderelu, Iezerul Brazilor, Sâlhoi–
Mare, Iezerul Mic, Tăul Zâmbroslăviile, Tăul lui
lui Dumitru ş.a.), pe sare Dumitru, Mlaştina Tăul
(în doline şi în ocne: Negru, Poiana cu
Mihai, Vorsing, Pipiriga, Tomnatec–Sehleanu,

70
Mlaştinile Vlăschinescu, Lăpuşului (între
Pădurea Bavna, Groapele şi
Pădurea cu pini Comja, Împreunături), Dealul
Pădurea de larice Solovan, Peştera cu
Coştiui, Pădurea Oase ş.a.; peisaje
Crăiasa, Pădurea protejate: Valea
Ronişoara, Cheile Cormaia; monumente
Babei, Creasta ale naturii: Coloanele
Cocoşului, Rozeta de de la Limpedea,
piatră Ilba, Lacul Rozeta de piatră Ilba,
Albastru, Cheile Izvorul Bătrâna, Peştera
Tătarului, Arcer–Ţibleş– Boiu Mare, Peştera cu
Bran, Arboretul de Oase de la Poiana
castani comestibili de Botizii şi Peştera Vălenii
la Baia Mare, Bila–Lala, Şomcutei; arbori
Cornu Nedeii – Ciungii ocrotiţi: Castanul
Bălăsânii, Peştera comestibil (Castanea
Izvorul Albastru al Izei, sativa) de la Tăuţii de
Piatra Rea, Chiuzbaia, Sus şi Stejarul (Quercus
Vârful Farcău, Cheile robur) la Şomcuta Mare

71
MEHEDINŢI
Poziţia geografică: în Depr. Bahna, Depr.

partea sud-vestică a Podeni, Depr. Balta-
ţării, la 44o40’ lat. N şi Prejna, Depr. Izverna-
23°00’ long. E; Cerna Vârf, Depr.
Judeţele vecine: Dolj, E, Padeş, Depr. Turnu
Caraş-Severin, V, şi Severin, Cul. Depr.
Gorj, N şi NE; în S este Crângueşti-Brativoeşti),
mărginit de Bulgaria, iar Podişul Getic
în SV, de Serbia; (Piemontul Coştiui şi
Suprafaţa: 4.933 km2; Piemontul Bălăciţei),
Relieful/unităţile de relief: Câmpia Română
montan, de podiş şi de (Câmp. Olteniei:
câmpie; Carpaţii Câmp. Olteniei: Câmp.
Meridionali (Grupa Blahniţei şi Câmp.
Retezat-Godeanu: M-ţii Desnăţuiului) şi Lunca
Mehedinţi), Carpaţii Dunării;
Banatului: M-ţii submediteraneene;
Banatului: M-ţii Almăj, temp. med.
Depr. Mraconiei şi Depr. multianuală: 11 C (în
o
Ogradena-Orşova), reg. joase din S) şi 4oC

Podişul Mehedinţi (cu (în reg. înalte); precip.

72
med. anuale: 500 mm (bicarbonatate sodice,
(în reg. joase din SE) şi bicarbonatate calcice
1.200 mm (în reg. magneziene, ape
înalte); vânturile: clorurate-sodice,
Vânturile de Vest, magneziene şi
Austrul, foehnuri; sulfatate);
Hidrografia: destul de Asociaţii biogeografice:
bogată şi variată; ape silvostepă, păduri de
curgătoare: Dunărea, foioase (stejari, gorun şi
Marconia, Ieşelniţa, fag), zăvoaie;
Cerna, Bahna, Arii protejate: parcurile
Topolniţa, Motru (cu naturale: Geoparcul
afluenţii: Coşuştea – cu Platoul Mehedinţi şi
Coşuştea Mică –, Porţile de Fier; rezervaţii
Huşniţa), Blahniţa, naturale: Cheile
Drincea, Argetoaia ş.a.; Topolniţe Peştera
lacuri naturale şi Topolniţei, Cornetul Băii
artificiale: carstice şi Valea Mânăstirii,
(Zăton, Ponoare, Cracul Crucii, Faţa
Gornoviţa, Bari, Lacul Virului, Cracul Găioara,
lui Vintilă), lacuri de Gura Văii–Vârciorova,
luncă (Fântâna Banului Tufărişurile
ş.a.) şi terase (Jiana mediteraneene de la
Mare, Rotunda ş.a.), Isverna, Tufărişurile
lacuri eoliene, mediteraneene
hidroenergetic (Porţile Cornetul Obârşia–
de Fier I) etc.; ape Cloşani, Valea
subterane: ape freatice Oglănicului, Valea
şi ape de adâncime, Ţesna, Lunca Vânjului,
unele mineralizate Vârful lui Stan, Cornetul

73
Bălţii, Pădurea Borovăţ, calcaroşi de la
Pădurea Bunget, izvoarele Coşuştei,
Pădurea Drăghiceanu, Cornetul Piatra
Dealul Duhovnei, Încălecată, Locul
Pădurea Stârmina, fosilifer Bahna, Peştera
Cornetul Babelor şi Epuran ş.a.;
Cerboanei, Cazanele monumente ale naturii:
Mari şi Cazanele Mici, Izvorul şi stâncăriile de
Izvorul şi Stâncăriile de la Căpâlna şi Pietrele
Câmana, Cheile Roşii.
Coşuştei, Pereţii

74
MUREŞ
Poziţia geografică: în Becheci, Depr. Deda-

partea centrală a ţării, Reghin, Depr. Glăjărie,
la 46o30’ lat. N şi 24°30’ Depr. Deleni, Depr.
long. E; Nădaşa-Chiheru, Depr.
Judeţele vecine: Harghita, Sovata, Depr. Bereni-
E, Braşov, S, Alba, SV, Măgherani ş.a.; Câmp.
Cluj, V, Bistriţa-Năsăud, Transilvaniei: Col.
NV şi N, şi Suceava, NE; Luduşului, Col.
Suprafaţa: 6.714 km2; Comlodului, Col.
Relieful/unităţile de relief: Mădăraşului; Pod.
montan, de deal şi Târnavelor: Dl. Târnavei
podiş; Carpaţii Orientali Mici – Pod.
(Carpaţii Moldavo- Târnăvenilor, Pod.
Transilvani: M-ţii Dumbrăveni –, Pod.
Căliman, M-ţii Gurghiu, Vânătorilor, Depr.
Depr. Lunca Bradului, Căluşeri, Depr. Apold-
Depr. Stănceni), Daia ş.a.);
Depresiunea Transilvaniei Clima: cu influenţe
(Subc. Transilvaniei: Dl. oceanice; temp. med.
Mureşului şi Dl multianuală: 0oC (în
Târnavelor – Dl. Osoiu, reg. înalte din NE) şi 9oC
Dl. Teleacului, Dl. (în reg. joase din SV);

75
precip. med. anuale: Şarpelui, Berţului), iazuri
600 mm (în reg. joase) şi – cu origine mixtă –
1.400 mm (în reg. înalte (Bujor I, Bujor II, Zau de
din NE); vânturile: Câmpie, Tăureni ş.a.);
Vânturile de Vest, brize ape subterane: ape
montane; freatice şi ape de
Hidrografia: destul de adâncime, unele
bogată şi variată; râul mineralizate (bromurate,
Mureş cu afluenţii clorosodice-iodurate,
(direcţi sau indirecţi): clorosodice-termale
Ilva, Sălard, Răstoliţa, ş.a.);
Bistra, Idicel, Gurghiu Asociaţii biogeografice:
(cu Fâncel), Beica, păduri de foioase
Hadic, Luţ (cu Agriş), (stejari şi fag), păduri
Şar, Terebici, Iceni, de conifere, tufărişuri
Niraj, Lăscud, Valea din subalpine, pajişti alpine,
Jos, Şeulia, Lechinţa, zăvoaie;
Pâru de Câmpie (cu Arii protejate: Parcul
Şesu), Târnava Mică Naţional Căliman;
(cu Cuşmed, Ghergheş, rezervaţii naturale:
Rona, Veţca, Nadeş, Poiana cu narcise
Domald, Sitioara, Cund Gurghiu, Rezervaţia cu
ş.a.), Târnava Mare lalea pestriţă Vălenii de
(Şaeş) etc.; lacuri Mureş, Rezervaţia de
naturale şi artificiale: pe bujori Zau de Câmpie,
masive de sare şi în Arboretul cu
ocne vechi sau lacuri Chamaecyparis
antroposaline (Ursu, lawsoniana, Molidul de
Aluniş, Roşu, Sărat, rezonanţă din pădurea
Negru, Verde, Dulce, Lăpuşna, Pădurea

76
Mociar, Pădurea Mureşului, Scaunul
Sabed, Rezervaţia de Domnu, Arboretele de
stejar pufos Sighişoara, pe sărături şi Lacul Ursu
Lacul Fărăgău, Defileul ş.a.

77
NEAMŢ
Poziţia geografică: în Subcarpaţii Moldovei

partea nord-estică a (Subcarpaţii Neamţului:
ţării, la 47o00’ lat. N şi Cl. Pleşu, Dl.
26°30’ long. E; Răchitaşului, Dl.
Judeţele vecine: Iaşi, NE şi Văratic, Dl. Balaurului,
E, Vaslui, SE, Bacău, S, Cl. Pietricica/Dl.
Harghita, V, şi Suceava, Grigoreni, Depr. Neamţ,
N; Depr. Cracău-Bistriţa,
Suprafaţa: 5.896 km2; Depr. Tazlău) şi Podişul
Relieful/unităţile de relief: Moldovei (Cul. Siretului,
montan, de deal şi Pod. Sucevei şi Pod.
podiş; Carpaţii Orientali Bârladului: Col. Bârei,
(Carpaţii Moldavo- Pod. Tansa, Dl. Bour,
Transilvani: M-ţii Col. Bălăuşeşti şi Pod.
Stânişoarei, M-ţii Racovei);
Goşmanu, M-ţii Clima: cu influenţe
Ceahlău, M-ţii Budacu, scandinavo-baltice şi
M-ţii Grinţieş, M-ţii de ariditate; temp.
Bistriţei, M-ţii Giurgeu, med. multianuală:
M-ţii Tarcău, M-ţii 8,5 C (în reg. joase din
o
Hăşmaş, Depr. Pipirig, SE) şi 2oC (în reg. înalte

Depr. Tarcău ş.a.), din V); precip. med.

78
anuale: 550 mm (în E) şi Iapa Cracău (cu
1.000 mm (în reg. înalte Almaş, Zahorna,
din V); vânturile: Bahna), Mesteacănu,
Vânturile de Vest, Nechita, Câlneş (cu
Nemira, Crivăţul, Verdele), Dragova,
foehnuri; Români –, Tazlău (cu
Hidrografia: destul de Geamăna, Şoimi) etc.;
bogată şi variată; râul lacuri artificiale şi
Siret cu afluenţii (direcţi naturale: lacuri
şi indirecţi): Albuia, hidroenergetice (în
Vulpăşeşti, Moldova – valea Bistriţei: Izvorul
cu: Sărata, Neamţ (cu Muntelui, Pângăraţi,
Domesnic, Secu, Vaduri şi Bâtca
Nemţişor), Agapia (cu Doamnei), lacuri de
Ţolici), Umbrari, Valea baraj natural (Cuejdel/
Albă, Valea Mare –, Crucii) ş.a.; ape
Valea Neagră (cu subterane: ape freatice
Româneşti, Valea şi ape de adâncime,
Morilor), Icuşeşti, unele mineralizate.
Turbata, Bistriţa – cu: Asociaţii biogeografice:
Sabasa, Borca, păduri de foioase
Fărcaşa, Dreptu, (stejari, gorun şi fag),
Bistricioara (cu Grinţieş), păduri de conifere,
Schitu, Hangu, Bicaz zăvoaie;
(cu Bicăjel, Dămuc, Arii protejate: parcuri
Bistra), Tarcău (cu naţionale: Cheile
Tărcuţa, Bolovăniş, Bicazului-Hăşmaş şi
Brateş, Aţa), Oanţu, Ceahlău; Parcul
Pângărăcior, Secu Natural Vânători-
Vadului, Cuejdiu, Calu, Neamţ; rezervaţii

79
naturale: Pădurea de Aramă, Codrii de
Goşman, Poliţa cu Crini, Argint, Rezervaţia de
Dealul Vulpii–Botoaia, zimbrii Neamţ, Lacul
Dobreni, Cascada Pângăraţi ş.a.;
Duruitoarea, Stânca monumente ale naturii:
Şerbeşti, Pângăraţi, Piatra Teiului, Stânca
Cheile Şugăului, Cheile Şerbeşti, Cheile
Bicazului, Locul fosilifer Bicazului, Cheile
Agârcia, Locul fosilifer Bicazului, Cascada
Cernegura, Locul Duruitoarea, Peştera
fosilifer Cozla, Locul Munticelu şi Peştera
fosilifer Pietricica, Codrii Toroşog.

80
OLT
Poziţia geografică: în Câmp. Leu-Rotunda) şi

partea sudică a ţării, la Lunca Dunării;
44o30’ lat. N şi 24°30’ Clima: cu influenţe
long. E; submediteraneene şi
Judeţele vecine: de tranziţie; temp.
Teleorman, E, Dolj, V, med. multianuală: 10oC
Vâlcea, NV, şi Argeş, (în N) şi 11,2oC (în S);
NE; în S este mărginit de precip. med. anuale:
Bulgaria. 700 mm (în reg. înalte
Suprafaţa: 5.498 km2; din N) şi 550 mm (în S);
Relieful/unităţile de relief: vânturile: Crivăţ şi
de podiş şi câmpie; Austrul;
Podişul Getic Hidrografia: destul de
(Piemontul Cotmeana, variată; ape
Piemontul Olteţului – cu curgătoare: Dunărea,
Dl. Beicăi), Câmpia Olt – cu afluenţii:
Română (Câmp. Cungrea Mică, Mamu,
Teleormanului sau Oltişor, Olteţ – cu
Câmp. Munteniei de Geamartalui (cu
Vest – Câmp. Boianu –, Horezu), Birlui –,
Câmp. Olteniei – Miloveanu (cu Iminog),
Câmp. Romanaţi, Teslui (cu Frăsinet),

81
Gologan, Valea Pârliţi şi ape de adâncime,
ş.a. –, Oltu Mic, unele mineralizate;
Călmăţui, Vedea (cu Asociaţii biogeografice:
Plapcea) etc.; lacuri silvostepă, păduri de
naturale şi artificiale: foioase (stejari),
hidroenergetice (pe zăvoaie;
Olt: Zăvideni, Arii protejate: rezervaţii
Drăgăşani, Străjeşti, naturale Pădurea
Arceşti, Slatina, Ipoteşti, Braniştea Catârilor,
Drăgăneşti-Olt, Pădurea
Frunzaru, Rusăneşti, Călugărească,
Izbiceni), de acumulare Pădurea Reşca,
(Scorniceşti), de luncă, Pădurea Seaca–
de crov şi liman fluviatil Optăşani, Seaca–
(modificate substanţial Optăşani, Olteţului,
de om: Făgeţelu, Rezervaţia de arborete
Poboru, Teiuş, Suica, de gârniţă Poboru şi
Stoicăneşti, Caracal, Rezervaţia de bujori a
Deveselu ş.a.); ape Academiei.
subterane: ape freatice

82
PRAHOVA
Poziţia geografică: în Bucegi), Subcarpaţii

partea central-sud- Curburii (Subcarpaţii
estică a ţării, la 45o00’ Buzăului, Subcarpaţii
lat. N şi 26°00’ long. E; Prahovei, Subcarpaţii
Judeţele vecine: Buzău, Ialomiţei: Dl. Lazuri,
NE şi E, Ialomiţa, SE, Subcarpaţii Priporului,
Ilfov, S, Dâmboviţa, V, şi Dl. Istriţa, Dl. Bucovel,
Braşov, N; Dl. Cosminele, Dl.
Suprafaţa: 4.716 km2; Doftanei, Depr.
Relieful/unităţile de relief: Sângeru, Depr. Şoimari,
montan, de deal şi de Depr. Sărari, Depr.
câmpie; Carpaţii Chiojdu, Depr. Slon,
Orientali (Carpaţii Depr. Drajna, Depr.
Curburii: M-ţii Siriu, M-ţii Vălenii de Munte, Depr.
Ciucaş, M-ţii Grohotiş, Măneciu, Depr. Slănic,
M-ţii Baiului, Depr. Siriu, Depr. Bertea-Aluniş,
Depr. Valea Stânii, Depr. Telega, Depr.
Depr. Cheia, Depr. Doftana-Câmpina,
Valea Neagră, Depr. Depr. Comarnic) şi
Teşila, Depr. Sinaia- Câmpia Română
Azuga), Carpaţii (Câmp. Ialomiţei sau
Meridionali (M-ţii Câmp. Munteniei

83
Centrale: Glacisul Bălana şi Râiosu), Siriu
Istriţei, Câmp. Mare, Bâsca Chiojdului,
Ploieştiului, Câmp. Tisău ş.a.; lacuri
Săratei, Câmp. naturale şi artificiale:
Gherghiţei şi Câmp. limanuri fluviatile (Balta
Vlăsiei); Doamnei, Curcubeu,
Clima: cu influenţe de Sărăciuneanca, Fulga),
tranziţie şi de ariditate; de terase (unele
temp. med. formate prin dizolvarea
multianuală: 10,5oC (în gipsului şi sării: Brebu,
reg. joase) şi -2,5oC (în Peştelui, Bisericii,
reg. înalte); precip. Viişoara), în vechile
med. anuale: 580 mm exploatări de sare
(în reg. joase din S) şi (antroposaline: Baia
1.200 mm (în reg. înalte Baciului, Baia Miresii,
din N); vânturile: Baia Verde, Doftana,
Vânturile de Vest, Stavrică ş.a.),
Crivăţ, brize montane, hidroenergetice
foehnuri; (Paltinu, Păltinoasa),
Hidrografia: destul de heleşteie (Azuga,
bogată şi variată; ape Mălăeştii de Jos,
curgătoare: Ialomiţa – Plăieşu, Măneci, Valea
cu afluenţii: Proviţa, Sării) ş.a.; ape
Prahova (cu Doftana – subterane: ape freatice
cu Negraş, Prislop, Florei şi ape de adâncime,
–, Viişoara, Teleajen – unele mineralizate;
cu Telejenel, Drajna, Asociaţii biogeografice:
Vărbilaş, Bucovel –, vegetaţie alpină şi
Cricovul Sărat – cu subalpină, păduri de
Lopatna), Ghighiu (cu conifere, păduri de

84
foioase (fag şi stejari), Ciucaş, Munţii Colţii lui
zăvoaie; Barbeş, Arinişul de la
Arii protejate: Parcul Sinaia–Cumpătu şi
Naţional Munţii Bucegi; Locul fosilifer Plaiul
rezervaţii naturale: Hoţilor; monumente ale
Muntele de sare Slănic– naturii: Muntele de Sare
Prahova, Abruptul Slănic Prahova şi Plaiul
prahovean al Hoţilor.
Bucegilor, Tigăile din

85
SATU MARE
Poziţia geografică: în Mg. Codrului, Dl.

partea nord-vestică a Asuajului) şi Câmpia de
ţării, la 47o40’ lat. N şi Vest (Câmp.
23°00’ long. E; Someşană: Câmp.
Judeţele vecine: Ardudului, Câmp.
Maramureş, E, Sălaj, SE, Tăşnadului, Câmp.
şi Bihor, S; în V este Someşului, Câmp.
mărginit de Bulgaria, iar Ierului şi Câmp. Carei);
în N, de Ucraina; Clima: cu influenţe
Suprafaţa: 4.418 km2; oceanice; temp. med.
Relieful/unităţile de relief: multianuală: 9,7oC (în
montan, de deal şi de reg. joase din SV) şi
câmpie; Carpaţii 5,5oC (în reg. înalte din
Orientali (Carpaţii NE); precip. med.
Maramureşului şi ai anuale: 600 mm (în reg.
Bucovinei: M-ţii Oaş, M- joase din SV) şi 900 mm
ţii Igniş, Depr. Oaş, (în reg. înalte din NE);
Depr. Turţului, Depr. vânturile: Vânturile de
Bătarci, Dl. Jelejnic, Dl. Vest;
Negru), Dealurile de Hidrografia: destul de
Vest (Dl. Silvaniei: Dl bogată şi variată; râuri:
Codrului, Dl, Crasnei, Tur (cu afluenţii: Valea

86
Rea, Turţ, Egher), Someş bicarbonatate ş.a.) şi
(cu Valea Vinului, Lipău ascensionale;
ş,a.), Homorod, Crasna Asociaţii biogeografice:
Veche, Crasna – cu silvostepă, păduri de
Maja, Cerna (cu foioase (stejari şi fag),
Nanda), Maria ş.a. –, Ier zăvoaie, turbării
(cu Checheţ, eutrofe, mlaştini
Sânmiclăuş) etc.; lacuri oligotrofe, vegetaţie
naturale şi artificiale: arenicolă;
Călineşti (de Arii protejate: rezervaţii
acumulare), Andrid- naturale: Dunele de
Dindeşti ş.a.; ape nisip de la Foieni,
subterane: ape freatice Tinoavele din Munţii
şi ape de adâncime, Oaş, Mlaştina Vermeş,
unele mineralizate Pădurea Runc,
(carbogazoase Pădurea Urziceni şi
clorurosodice, slab Cursul inferior al râului
sulfuroase, Tur.

87
SĂLAJ
Poziţia geografică: în Prisnel, Dl. Sălajului, Dl

partea nord-vestică a Asuajului, Glacisul
ţării, la 47o10’ lat. N şi Meseşului, Dl. Măgurii
23°00’ long. E; Şimleului, Mg. Şimleului,
Judeţele vecine: Cluj, E şi Dl. Majei, Dl. Crasnei,
S, Bihor, SV, Satu Mare, Depr. Şimleului, Depr.
NV, şi Maramureş, N; Zalău, Depr. Barcăului,
Suprafaţa: 3.864 km2; Depr. Viişoara);
Relieful/unităţile de relief: Clima: cu influenţe
montan, de deal şi oceanice; temp. med.
podiş; Carpaţii multianuală: 9,6oC (în
Occidentali (M-ţii reg. joase) şi 5,5oC (în
Apuseni: M-ţii Meseş, M- reg. înalte din S);
ţii Plopiş), Depresiunea precip. med. anuale:
Transilvaniei (Pod. 630 mm (în reg. joase
Someşan: Dl. Clujului, din SV) şi 1.000 mm (în
Dl. Gârboului, Pod. reg. înalte); vânturile:
Boiu, Dl. Ciceului, Cl. Vânturile de Vest;
Prisnel, Depr. Almaş, Hidrografia: destul de
Depr. Agrij, Depr. bogată; ape
Guruslău) şi Dealurile curgătoare: Someş – cu
de Vest (Dl. Silvaniei: Cl. afluenţii: Şimişna,

88
Cristolţel, Briglez, Almaş Arii protejate: rezervaţii
(cu Babiu, Bozolnic, naturale: Mlaştina de la
Voivodeni), Agrij (cu Iaz, Poiana cu Narcise
Răstolţ), Sălaj etc. –, Racâş–Hida, Gresiile de
Crasna – cu Poniţa, pe Balta Cehei,
Valea Banului, Coliţica, Stejărişul de Baltă Panic
Zalău (cu Mitei) ş.a. –, şi Stâna Cliţului;
Barcău – cu Iaz, Valea monumente ale naturii:
Mare, Drighiu etc.; Peştera Măgurici, Tusa–
lacuri: Ceheiu (de Barcău, Stejărişul Panic,
luncă) ş.a.; ape Calcarele de Rona,
subterane: ape freatice Grădina Zmeilor,
şi ape de adâncime, Pietrele Moşu şi Baba,
unele mineralizate Stânca Dracului şi
Asociaţii biogeografice: Lunca Valea Sălajului
păduri de foioase cu lalea pestriţă.
(stejari şi fag), zăvoaie;

89
SIBIU
Poziţia geografică: în Dumbrăvenilor, Depr.

partea centrală a ţării, Bazna-Balta –, Pod.
la 46o00’ lat. N şi 24°10’ Secaşelor – Pod.
long. E; Amnaşului, Pod.
Judeţele vecine: Braşov, E, Întresecaşe, Col.
Argeş, S, Vâlcea, S, Gârbovei, Depr.
Alba, V şi NV, şi Mureş, Miercurea-Apold –,
N; Pod. Hârtibaciului –
Suprafaţa: 5.432 km2; Pod. Mediaşului, Pod.
Relieful/unităţile de relief: Vurpărului, Pod.
montan, de deal şi Cincului, Dl. Făgetului,
podiş; Carpaţii Depr. Alţâna-Caşolţ,
Meridionali (Grupa Depr. Roşia-Vurpăr, Cul
Făgăraş şi Grupa depresionar Chirpăr –,
Parâng: M-ţii Făgăraş, Depr. Sibiu, Depr.
M-ţii Lotrului, M-ţii Săliştei şi Depr.
Cindrel, Depr. Oaşa) şi Făgăraş);
Depresiunea Transilvaniei Clima: cu influenţe
(Pod. Târnavelor şi Reg. oceanice; temp. med.
Peritransilvană: Dl. multianuală: 9oC (în
Târnavei Mici – Pod. reg. joase) şi -2oC (în
Blajului, Pod. reg. înalte din S);

90
precip. med. anuale: Mare, Iezerul Mic,
600 mm (în reg. joase) şi Jujilea), antroposaline
1.300 mm (în reg. (Horia, Cloşca şi Crişan,
înalte); vânturile: Inul, Avram Iancu,
Vânturile de Vest, Lacul fără Fund, Lacul
foehnuri (Vântul Mare), Mâţelor ş.a.), de baraj
brize montane; artificial (Negovanu,
Hidrografia: destul de Gura Râului, Brădeni I,
bogată şi variată; râuri: Brădeni II, Ighiş) ş.a.;
Olt – cu afluenţii: Arpaş ape subterane: ape
(cu Arpăşel), Pârâul freatice şi ape de
Negru, Cârţişoara (cu adâncime, unele
Lăiţa), Râu Mare (cu mineralizate (sărate,
Porumbacu), Avrig, iodurate, bromurate);
Moaşa, Cibin (cu Sibiel, Asociaţii biogeografice:
Orlat, Râu Mic, Sebeş, păduri de foioase
Ruscior, Hârtibaci, (stejari şi fag), păduri
Sadu), Lotrioara etc. –, de conifere, vegetaţie
Târnava Mare – cu alpină şi subalpină,
Laslea (cu Mălâncrav), zăvoaie;
Valchid, Biertan, Visa Arii protejate: Parcul
(cu Râura, Slimnic, Natural Cindrel;
Calva) etc., Sebeş – cu rezervaţii naturale:
Bistra, Dobra, Secaşul Golul alpin al Munţilor
Mare ş.a. –, Someşul Făgăraş (între Podragu-
Mic, Balta ş.a.; lacuri Suru), Parcul natural
naturale şi artificiale: Dumbrava Sibiului,
glaciare (Podragul, Şuvara Saşilor, Valea
Podrăgelul, Bâlea, Bâlii (Lacul şi golul alpin
Doamnei, Avrig, Iezerul Bâlea), Iezerele

91
Cindrelului, Lacul Coasta Jinei şi Vulcanii
Tătarilor, Dealul Zackel, noroioşi de la Haşag;
Calcarele cu hippuriţi arbori ocrotiţi: Ginko
de la Cisnădioara şi (Ginko biloba) din Sibiu,
Arpăşel; monumente Laricele (Larix decidua
ale naturii: Calcarele var. polonica) de la
cu hippuriţi de la Arpaş, Tisa (Taxus
Cisnădioara, Canionul baccata) din Sibiu şi
de la Mihăileni, La Stejarul (Quercus robur)
Grumaji, Masa din grădina zoologică
Jidovului, Pintenii din din Sibiu.

92
SUCEAVA
Poziţia geografică: în Depr. Fundu Moldovei,

partea nordică a ţării, Depr. Pojorâta, Depr.
la 47o30’ lat. N şi 25°40’ Sadova, Depr. Putna,
long. E; Depr. Câmpulung
Judeţele vecine: Botoşani, Moldovenesc, Depr.
E, Iaşi, SE, Neamţ, S, Vama, Depr.
Harghita, S, Mureş, SV, Moldoviţa, Depr. Gura
Bistriţa-Năsăud, V, şi Humorului, Depr.
Maramureş, V; în N este Dornelor – şi Carpaţii
mărginit de Ucraina; Moldavo-Transilvani –
Suprafaţa: 8.533 km2; M-ţii Căliman, M-ţii
Relieful/unităţile de relief: Bistriţei, M-ţii Rarău, M-ţii
montan, de deal şi de Stânişoarei, Depr. Suha,
podiş; Carpaţii Orientali Depr. Suha Mare, Depr.
(Carpaţii Găineşti) şi Podişul
Maramureşului şi ai Moldovei (Pod.
Bucovinei - M-ţii Sucevei: Pod.
Maramureşului, Ob. Dragomirnei, Pod.
Mestecăniş, Ob. Fălticeni – Col. Arbore,
Feredeu, Ob. Mare, Dl. Ciungi, Pod.
Ob. Brodinei, M-ţii Şomuzului, Dl. Hâncu,
Bârgău, Ob. Humorului, Dl. Tătăruş –, Depr.

93
Cacica, Depr. Solca, Moldoviţa (cu Argel,
Depr. Marginea, Depr. Săcrieş, Petac – cu
Rădăuţi); Demăcuşa –,
Clima: cu influenţe Ciumârna, Pârâul
scandinavo-baltice; Boului, Frumosu, Deia),
temp. med. Baltagu, Suha (cu
multianuală: 8 C (în
o Stătioara, Negrileasa,
reg. joase) şi 0oC (în Valea Seacă), Voroneţ,
reg. înalte din SV); Suha Mică, Suha Mare,
precip. med. anuale: Râşca (cu Râşcuţa),
600 mm (în reg. joase) şi Bistriţa – cu Bistriţa
1.400 mm (în reg. Aurie, Ţibău, Cârlibaba,
înalte); vânturile: Dorna (cu Teşna,
Vânturile de Vest, brize Coşna), Neagra (cu
montane; Tarniţa, Sărişoru Mic),
Hidrografia: destul de Bârnărel, Neagra (cu
bogată şi variată; râul Negrişoara) etc.; lacuri
Siret cu afluenţii: Leahu, artificiale, pe: Şomuzul
Hănţeşti, Sălăgeni, Mare, Pozen şi Hatia;
Suceava – cu Nisipitu, ape subterane: ape
Brodina, Putna (cu freatice şi ape de
Putnişoara), Voitinel, adâncime, unele
Ruda, Pozen, Suceviţa mineralizate (sulfuroase,
(cu Voevodeasa), carbogazoase,
Solca (cu Saca, feruginoase, arsenicale,
Isalovăţ), Soloneţ, bicarbonatate ş.a.);
Hătnuţa –, Şomuzu Mic, Asociaţii biogeografice:
Şomuzu Mare, Moldova păduri de foioase
– cu Tătarca, Botuşel, (stejari şi fag), păduri
Putna, Sadova, de conifere, vegetaţie

94
subalpină şi alpină, Codrul secular
zăvoaie; Giumalău, Cheile
Arii protejate: Parcul Lucavei, Pietrele
Naţional Căliman; Doamnei, Răchitişul
rezervaţii naturale: Mare, Codrul secular
Fânaţele seculare de la Slătioara, Cheile
Calafindeşti, Jnepenişul Zugrenilor ş.a.;
cu Pinus cembra monumente ale naturii:
Căliman, Fânaţele Klippa de calcare
seculare de la triasice Pârâul Cailor,
Frumoasa, Tinovul Moara Dracului, Piatra
Găina–Lucina, Tinovul Buhei, Doisprezece
Poiana Stampei, Tinovul Apostoli şi Piatra
Şarul Dornei, Fânaţele Ţibăului; arbori ocrotiţi:
montane Todirescu, Stejarul (Quercus robur)
Pădurea este ocrotit în Cajvana
(Quercetumul) şi Ulmii (Ulmus
Crujana, Pădure montana) de lângă
Zamostea-Luncă, Piatra Câmpulung
Pinului şi Piatra Şoimului, Moldovenesc.
Făgetul Dragomirnei,

95
TELEORMAN
Poziţia geografică: în S) şi 10oC (în N); precip.

partea sudică a ţării, la med. anuale: 530-585
44o00’ lat. N şi 25°00’ mm; vânturile: din V şi E;
long. E; Austrul şi Crivăţul;
Judeţele vecine: Giurgiu, Hidrografia: destul de
E, Olt, V, Argeş, N, şi deficitară; ape
Dâmboviţa, N; în S este curgătoare: Dunărea,
mărginit de Bulgaria; Sâiu, Călmăţui (cu
Suprafaţa: 5.790 km2; Călmăţuiul Sec şi Urlui),
Relieful/unităţile de relief: Vedea – cu afluenţii:
de câmpie; Câmpia Cotmeana, Câinelui
Română – cu Câmp. (cu Tinoasa), Teleorman
Teleormanului sau (cu Bucov, Claniţa ) –,
Câmp. Munteniei de Câlniştea (cu
Vest (subdiviziuni: Glavacioc), Sericu,
Câmp. Găvanu- Dâmbrovnic etc.; lacuri
Burdea, Câmp. Burnas naturale şi artificiale:
şi Câmp. Boianu) – şi lacuri în Lunca Dunării
Lunca Dunării ; (Suhaia, grupul Fătana-
Clima: cu influenţe de Chireanu-Rădulea-
tranziţie; temp. med. Fiştoreanca ş.a.), lacuri
multianuală: 11,5oC (în de meandru (Lacul lui

96
Savin, Coada Vităneşti, Măgura etc.);
Beleiugului, Bodurului, ape subterane: ape
Lacul lui Călin, Savu, freatice şi ape de
Baldovineşti, Belciug, adâncime;
Lacul lui Stan, Sărata, Asociaţii biogeografice:
Balta Sărată, Lacul păduri de foioase
Mare, Uştiubei, Vlădeni (stejari), silvostepă,
ş.a.), iazuri şi heleşteie zăvoaie;
(pe râurile Tecuci, Arii protejate: rezervaţii
Claniţa, Câinelui, naturale: Pădurea
Bratcov, Urlui, Găuriciu Troianu şi Ostrovul
etc. şi în lunci la Gâsca.

97
TIMIŞ
Poziţia geografică: în Banatului: Câmp.

partea sud-vestică a Vingăi, Câmp. Begăi,
ţării, la 45o40’ lat. N şi Câmp. Timişului, Câmp.
21°20’ long. E; Bârzavei – Câmp.
Judeţele vecine: Tormacului şi Câmp.
Hunedoara, E, Caraş- Gătaiei –, Câmp.
Severin, SE, şi Arad, N; în Lugojului, Câmp. Joasă
SV este mărginit de a Timişului – Câmp.
Serbia, iar în NV, de Beregsăului şi Câmp.
Ungaria; Banlocului – şi Câmp.
Suprafaţa: 8.697 km2; Joasă a Mureşului –
Relieful/unităţile de relief: Câmp. Joasă a
montan, de deal şi de Mureşului – Câmp.
câmpie; Carpaţii Lovrinului şi Câmp.
Occidentali (M-ţii Aranca);
Poiana Ruscăi), Clima: cu influenţe
Dealurile de Vest (Dl. submediteraneene şi
Banatului: Pod. Lipovei, oceanice; temp. med.
Dl. Holdea, Dl. multianuală: 11oC (în
Lugojului, Dl. reg. joase din S) şi 4oC
Pogănişului) şi Câmpia (în reg. înalte din E);
de Vest (Câmp. precip. med. anuale:

98
560 mm (în V) şi 1.200 ş.a.); ape subterane:
mm (în reg. înalte din ape freatice şi ape de
E); vânturile: Vânturile adâncime, unele
de Vest, Coşava, mineralizate – sulfatate,
Austrul; carbogazoase ş.a. – şi
Hidrografia: destul de termale (35-40oC);
bogată şi variată; râuri: Asociaţii biogeografice:
Mureş, Aranca (cu silvostepă, păduri de
afluenţii: Mureşan, foioase (stejari şi fag),
Cociahat ş.a.), Bega zăvoaie;
Veche (cu Băcin, Arii protejate: Parcul
Măgheruş, Apa Mare), Natural Lunca
Bega (Tolpa, Săraz, Mureşului; rezervaţii
Cladova, Miniş, Chizdia, naturale: Sărăturile
Gherteamoş), Timiş (cu Diniaş, Lunca
Spaia, Cinca, Şurgani, Pogănişului, Movila
Pogăniş, Timişu Mort, Sisitak, Arboretumul
Timişaţ ş.a.), Bârzava, Bazoş, Pajiştea cu
Moraviţa (cu Semniţa) narcise Băteşti, Insula
etc.; lacuri naturale şi Mare Cenad, Pădurea
artificiale: în regiuni Cenad, Insula Igriş,
mlăştinoase, în coturi Lacul Surduc, Locul
de meandre, în braţe fosilifer Rădmăneşti,
de râuri părăsite, în Beba Veche, Mlaştinile
crovuri, de luncă Murani şi Mlaştinile
(Satchinez, Cotu Morii, Satchinez; peisaje
Verbunci, Râtu Mare, protejate: Pădurea
Râtu Lişului, Balta Caldă Bistra şi Pădurea
ş.a.) şi artificiale (Surduc Dumbrava.

99
TULCEA
Poziţia geografică: în Depr. Horia, Pod.

partea sud-estică a Niculiţel, Dl. Tulcei, cu
ţării, la 45o00’ lat. N şi Dl. Somovei, Dl.
29°00’ long. E; Malcoci, Col. Murighiol,
Judeţele vecine: Dl. Agighiol şi Prispa
Constanţa, S, Brăila, V, Agighiol, Depr.
şi Galaţi, NV; în N este Nalbant, Pod.
mărginit de Ucraina, iar Babadag, cu Dl.
în E are ieşire la M. Muchea Cernei, Dl.
Neagră; Atmagea, Pod.
Suprafaţa: 8.449 km2; Slavelor, Dl. Ciucurova,
Relieful/unităţile de relief: Pod. Visternei, Dl.
de deal, de podiş şi Camenei, Cl. Călugăra,
deltă; Podişul Dobrogei Cl. Doloşman, Depr.
(Pod. Dobrogei de Peceneaga-Dorobanţu
Nord – M-ţii Măcin, Cl. etc. – şi Pod. Dobrogei
Pricopan, Cl. Bugeac, de Centrale – Pod.
Depr. Greci, Cl. Casimcei, Pod.
Muchea Lungă, Dl. Hârşovei, Pod. Istriei,
Priopcea-Iacobdeal, Depr. Roştilor, Depr.
Depr. Jijila, Depr. Topologului, Depr. Baia
Cerna-Mircea Vodă, ş.a.), Delta Dunării (Gr.

100
Chilia, Gr. Stipoc, Gr. Crapina, Ghiolu Pietrei,
Letea, Gr. Caraorman, Lacul Rotund,
Gr. Sărăturile, Gr. Gorgonel, Telnicea,
Crasnicol ş.a.) şi Lunca Parcheş ş.a.), lacuri în
Dunării; deltă (Tatanir, Merheiu
Clima: cu influenţe Mare, Merheiu Mic,
pontice şi de ariditate; Matiţa, Roşca, Furtuna,
temp. med. Gorgova, Obretinu Mic,
multianuală: 9,5oC (în Lumina, Roşu, Puiuleţ,
reg. înalte din NV) şi Puiu, Isacov, Uzlina,
11,1oC (în Delta Dranov ş.a,), lagune
Dunării); precip. med. (Razim, Goloviţa,
anuale: 350 mm (în reg. Zmeica, Razelmu Mic),
înalte din E) şi 500 mm limanuri fluvio-marine
(în reg. înalte din V); (Agighiol, Babadag,
vânturile: Crivăţ, brize Calica, Ceamurlia),
marine; iazuri (Peceneaga ş.a.);
Hidrografia: destul de ape subterane: ape
variată; ape freatice şi ape de
curgătoare: Dunărea – adâncime, unele
cu braţele: Dunărea mineralizate;
Veche sau Măcin, Asociaţii biogeografice:
Tulcea, Sulina, Sfântu stepă, silvostepă,
Gheorghe ş.a. – păduri de foioase,
Topolog, Valea Roştilor, zăvoaie, vegetaţie
Teliţa, Taiţa (cu Tăiţa), hidrofilă;
Slava, Ceamurlia, Arii protejate: Rezervaţia
Casimcea etc.; lacuri Biosferei Delta Dunării,
naturale şi artificiale: Parcul Naţional Munţii
lacuri de luncă (Jijilei, Măcinului; rezervaţii

101
naturale: Pădurea Teke, Casimcea, Lacul
Letea, Korum Tarla, Nebunu, Chervant-
Rezervaţia de liliac Priopcea, Colţanii Mari,
Fântâna Mare, Muntele Consul, Capul
Rezervaţia de liliac Doloşman, Enisala,
Valea Oilor, Pădurea Valea Mahomencea,
Babadag-Codru, Sărăturile Murighiol,
Arinişul Erenciuc, Valea Valea Mahomencea,
Fagilor, Agighiol, Măgurele, Valea
Muchiile Cernei-Iaila, Ostrovului, Grindul şi
Dealul Denistepe, Lacul Răducu, Lacul
Dealurile Beştepe, Rotundu, Complexu
Beidaud, Dealul Sacalin-Zătoane, Locul
Ghiunghiurmez, Lacul fosilifer Dealul Bujoarele
Belciug, Pădurea ş.a.
Caraorman, Carasan-

102
VASLUI
Poziţia geografică: în Fălciului – Col. Viişoarei,

partea estică a ţării, la Col. Măluşteniului –,
46o30’ lat. N şi 27°40’ Col. Tutovei – Col.
long. E; Similei, Cl. Huţanului –,
Judeţele vecine: Galaţi, S, Depr. Huşi, Depr. Elan-
Vrancea, SV, Bacău, V, Horincea şi Valea
Neamţ, NV, şi Iaşi, N; în Prutului;
E este mărginit de Clima: cu influenţe de
Republica Moldova; ariditate; temp. med.
Suprafaţa: 5.318 km2; multianuală: 9,8oC (în
Relieful/unităţile de relief: reg. joase) şi 8oC (în
de podiş şi deal; Podişul reg. înalte); precip.
Moldovei (Pod. med. anuale: 450 mm
Bârladului), cu: Pod. (în reg. joase) şi 600 mm
Central Moldovenesc – (în reg. înalte);
Pod. Tansa, Depr. vânturile: din N, NV şi
Bârladului Superior, Cl. NE; Crivăţ;
Şcheia, Pod. Ipatele, Hidrografia: destul de
Pod. Racovei, Pod. variată; râuri: Prut – cu
Vaslui (Dl. Zăpodeni, Dl. afluenţii: Ruginoasa (cu
Cetăţuia-Mireni, Cl. Gura Văii, Pârâu lui
Crasnei) ş.a. –, Col. Ivan, Recea), Sărata,

103
Muşata, Copăceana, Albastră, Mânjeşti,
Elan (cu Oteleni, Pereschiv, Delea,
Mălăeşti, Vutcani, Prodanu, Tăcuta,
Urdeşti, Epureni) – şi Rediu, Pungeşti, Moara
Bârlad – cu Garboveţa, Domnească, Roşieşti
Găureni, Sacovăţ, ş.a.); ape subterane:
Velna, Rebricea, ape freatice şi ape de
Telejna, Buda, Delea, adâncime, unele
Vaslui (cu Rediu, Valea mineralizate, cu duritate
Fereştilor), Chiţoc, mare (80-90oG),
Crasna (cu Găneşti, ascendente şi arteziene;
Blăgeşti, Bălţaţi, Asociaţii biogeografice:
Burghina, Lohan), silvostepă, păduri de
Ghilahoi, Idriciu, foioase (stejari),
Horociata, Simila (cu zăvoaie;
Similişoara, Bogdana, Arii protejate: rezervaţii
Ibăna), Valea Seacă, naturale: Fâneaţa de la
Tutova (cu Lipova, Glodeni, Movila lui
Iezer, Ciubota, Burcel, Rupturile
Studineţ), Bârzota, Tanacu–Coasta,
Dumbrava etc.; lacuri Pădurea Bălteni,
naturale şi artificiale: Pădurea Bădeana şi
lacuri de luncă (în Pădurea Hârboanca;
lunca Prutului: Grosu, monumente ale naturii:
Ulmu, Broscăria, Hârşeţi, Locul fosilifer Măluşteni
Balta Mare ş.a.), lacuri şi Locul fosilifer Nisipăria
pentru prevenirea Hulubăţ; arbori ocrotiţi:
inundaţiilor, iazuri şi Plopul alb (Populus
heleşteie (Căzăneşti, alba) de la Rafaila
Soleşti, Puşcaşi, Râpa

104
VÂLCEA
Poziţia geografică: în Dl. Olăneşti, Depr.

partea sudică a ţării, la Horezu, Depr. Păuşeşti-
45o00’ lat. N şi 24°00’ Măglaşi, Depr.
long. E; Mogoşeşti-Buneşti,
Judeţele vecine: Argeş, E, Depr. Bodeşti-Păuneşti,
Olt, SE şi S, Dolj, SV, Depr. Govora, Dl.
Gorj, V, Hunedoara, Govorei, Mg. Slătioarei)
NV, Alba, NV, şi Sibiu, N; şi Podişul Getic
Suprafaţa: 5.765 km2; (Piemontul Cotmeana –
Relieful/unităţile de relief: cu Dl. Negru – şi
montan, de deal şi de Piemontul Olteţului);
podiş; Carpaţii Clima: cu influenţe
Meridionali (Grupa oceanice şi de tranziţie;
Făgăraş – M-ţii Făgăraş, temp. med.
M-ţii Cozia, Depr. multianuală: 10,5 C (în
o
Loviştei – şi Grupa reg. joase din S) şi -2oC

Parâng – M-ţii Lotrului, (în reg. înalte din N);
M-ţii Căpăţânii, M-ţii precip. med. anuale:
Parâng), Subcarpaţii 575 mm (în reg. joase) şi
(Subcarpaţii Getici: 1.200 mm (în reg.
Depr. Jiblea, Depr. înalte); vânturile:
Muereasca, Dl. Manga,

105
Vânturile de Vest, brize ocne de sare (la
montane, foehnuri; Ocnele Mari şi Ocniţa)
Hidrografia: destul de ş.a.; ape subterane:
bogată şi variată; râul ape freatice şi ape de
Olt cu afluenţii: Uria, adâncime, unele
Băiaş, Lotru (cu mineralizate (sulfuroase,
Mâniloasa, Voineşiţa, clorosodice, bromurate,
Latoriţa, Priboiasa, iodurate ş.a.);
Vasilatu ş.a.), Asociaţii biogeografice:
Sălătrucel, Muereasca, păduri de foioase
Olăneşti (cu Valea (stejari şi fag), păduri
Câinelui, Cheia), Bistriţa de conifere, pajişti
(cu Gurgui), Topolog, alpine, zăvoaie;
Luncavăţ, Pesceana, Arii protejate: parcurile
Mamu, Băişoara, Olteţ naţionale: Buila-
(cu Târâia, Sasa, Vânturariţa, Cozia;
Peşteana, Cerna) etc.; rezervaţii naturale:
lacuri naturale şi Mlaştina Mosoroasa,
artificiale: glaciare Jnepenişul Stricatul,
(Iezerul, Vadu, Pădurea Silea, Pădurea
Zănoaga, Gâlcescu, Tisa Mare, Pădurea
Iezerul Latoriţei, Muntiu, Brezoi-Călineşti,
Cioara ş.a.), de Căldarea Gâlcescu,
acumulare (Vidraru, Iezerul Latoriţei Latoriţa,
Petrimanu, Mălaia, Ocnele Mari, Sterpu-
Jidoaia, Turnu, Dăeşti, Dealul Negru (Lacul
Râmnicu Vâlcea, Valea Rea), Goleşti,
Râureni, Govora, ş.a.; monumente ale
Bâbeni, Ioneşti, naturii: Avenul Piciorul
Zăvideni, Drăgăşani), în Boului, Piramidele de la

106
Slătioara, Piramidele Perle, Peştera
din Valea Stăncioiului, Munteanu-Murgoci,
Peştera Arnăuţilor, Peştera Pagodelor ş.a.;
Peştera Caprelor, arbori protejaţi: nucul
Peştera Clopot, Peştera de la Costeşti (Juglans
cu Lac, Peştera cu regia) ş.a.

107
VRANCEA
Poziţia geografică: în Ouşoru, Depr. Jitia, Dl.

partea estică a ţării, la Răchitaşu Mare, Dl.
45o40’ lat. N şi 27°00’ Răiuţ, Dl. Reghiului, Dl.
long. E; Gârbovei, Dl. Roşu,
Judeţele vecine: Galaţi, E, Depr. Vizantea-Vidra,
Brăila, SE, Buzău, S şi SV, Depr. Mera, Depr.
Covasna, V, Bacău, N, Râmna, Depr.
şi Vaslui, NE; Dumitreşti, Piemontul
Suprafaţa: 4.863 km2; Zăbrăuţi, Mg. Odobeşti,
Relieful/unităţile de relief: Dl. Deleanu, Dl.
foarte variat: montan, Căpăţânei), Podişul
de deal, de podiş şi de Moldovei (Pod.
câmpie; Carpaţii Bârladului, subdiviziunea
Orientali (Carpaţii Col. Tutovei: Dl.
Curburii, respectiv M-ţii Vârlăneşti, Cl.
Vrancei: M-ţii Zboina Doroşanu, Cl. Huţanu) şi
Neagră, Cl. Lepşii, Cl. Câmpia Română
Lăcăuţi, M-ţii Zboina (Câmp. Buzău-Siret:
Frumoasă, M-ţii Furu), Glacisul Râmnic-Trotuş,
Subcarpaţii Câmp. Râmnicului,
(Subcarpaţii Curburii: Câmp. Siretului Inferior);
Depr. Vrancei, Dl.

108
Clima: cu influenţe de adâncime, unele
ariditate; temp. med. mineralizate;
multianuală: 10oC (în Asociaţii biogeografice:
reg. joase) şi 2oC (în stepă, silvostepă,
reg. înalte din V); păduri de foioase
precip. med. anuale: (stejari şi fag), păduri
500 mm (în reg. joase de conifere, zăvoaie;
din SE) şi 1.200 mm (în Arii protejate: Parcul
reg. înalte din V); Natural Putna-Vrancea;
vânturile: Vânturile de rezervaţii naturale:
Vest (pe culmile înalte), Vârful Goru, Lacul
brize montane, Negru, Căldările
foehnuri, Crivăţ; Zăbalei-Zârna Mică,
Hidrografia: destul de Pădurea Cenaru,
bogată; râul Siret cu Pădurea Dumbrăviţa,
afluenţii (direcţi sau Lepşa-Zboina, Groapa
indirecţi): Trotuş (cu cu Pini, Cheile Nărujei-
Domoşiţa), Carecna, Pădurea Verdele,
Zăbrăuţi, Şuşiţa, Putna Pădurea Neagră,
(cu Tişiţa, Coza, Năruja, Pădurea Schitul
Milcov, Râmna), Dălhăuţi, Pârâul Bozu,
Râmnicu Sărat, Zeletin Strâmtura Coza, Râpa
(cu Berheci) ş.a.; Roşie, Reghiu-Scruntar,
lacurile sunt reduse ca Tişiţa, Cascada Mişina
întindere (Lacul Negru); ş.a.; monumente ale
ape subterane: ape naturii: Focul Viu de la
freatice şi ape de Andreiaşu de Jos.

109
ANEXĂ

110
BUCUREŞTI
Poziţia geografică: în 580 mm (la periferie) şi

partea sud-estică a 590 mm (în partea
ţării, la 44o26’ lat. N şi centrală); vânturile: din
26°06’ long. E; NE şi E; Crivăţul;
Judeţele vecine: Ilfov, E, S, Hidrografia: destul de
V şi N; bogată şi variată;
Suprafaţa: 228 km2; râurile Dâmboviţa şi
Relieful/unităţile de relief: Colentina (cu afluentul
de câmpie; Câmpia Balta Pipera); lacuri
Română (Câmp. (majoritatea artificiale):
Vlăsiei, cu Străuleşti, Băneasa,
subdiviziunea Câmp. Herăstrău, Floreasca,
Bucureştiului – Câmpul Tei, Plumbuita, Fundeni,
Băneasa, Câmpul Pantelimon I (pe
Colentina şi Câmpul Colentina), Lacul Morii
Cotroceni-Berceni); (pe Dâmboviţa), Lacul
Clima: cu influenţe de Grădina Botanică,
ariditate; temp. med. Cişmigiu, Carol,
multianuală: 10,5oC (la Tineretului, Drumul
periferie) şi 11,5oC (în Taberei, Titan ş.a.; ape
partea centrală); subterane: ape freatice
precip. med. anuale: şi ape de adâncime;

111
Asociaţii biogeografice: grădini publice; arbori
pădure de foioase (în ocrotiţi: ginko (Ginko
N), parcuri antropice şi biloba), în parcuri.

112
BIBLIOGRAFIE
Badea L. (coord.): Unităţile de relief ale României, I, Carpaţii
Meridionali şi Munţii Banatului, Edit. Ars Docendi,
Bucureşti, 2001.
Badea L. (coord.): Unităţile de relief ale României, II, Munţii
Apuseni şi Podişul Transilvaniei, Edit. Ars Docendi,
Bucureşti, 2006.
Badea L. (coord.): Unităţile de relief ale României, III, Dealurile
pericarpatice: Dealurile Crişanei şi Banatului, Subcarpaţii,
Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2008.
Badea L. (coord.): Unităţile de relief ale României, IV, Podişurile
pericarpatice: Podişul Mehedinţi, Podişul Getic, Podişul
Moldovei, Podişul Dobrogei, Edit. Ars Docendi, Bucureşti,
2010.
Badea L. (coord.): Unităţile de relief ale României, V, Câmpiile
pericarpatice: Câmpia Banatului şi Crişanei, Câmpia
Română, Lunca Dunării şi Câmpia Litorală, Edit. Ars
Docendi, Bucureşti, 2011.
Badea L. (coord.): Unităţile de relief ale României, VI, Carpaţii
Orientali: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, Edit. Ars
Docendi, Bucureşti, 2012.
Badea L. (coord.): Unităţile de relief ale României, VII, Carpaţii
Orientali: Carpaţii Moldavo-Transilvani, Edit. Ars Docendi,
Bucureşti, 2014.
Badea L. (coord.): Unităţile de relief ale României, VIII, Carpaţii
Orientali: Carpaţii de la Curbură, Edit. Ars Docendi,
Bucureşti, 2014.
Buza M., Mărculeţ I.: Rezervaţiile naturale de importanţă
naţională din judeţul Alba, Jurnal geografic, Vol. II,
Bucureşti, 1999.
Buza M., Mărculeţ I.: Rezervaţiile complexe din judeţul Alba,
Geografie şi biologie: colaborări, Bucureşti, 2000.
Buza M., Mărculeţ I.: Rezervaţiile botanice şi forestiere din
judeţul Alba, Notiţe geografice, Vol. I, Bucureşti, 2000.

113
Buza M., Mărculeţ I.: Categorii de rezervaţii şi monumente
naturale din judeţul Alba, Notiţe geografice, Vol. II,
Bucureşti, 2001.
Buza M., Badea L., Dragomirescu Ş. (coord.): Dicţionar
geografic al României, vol. I, Literele A-L, Edit. Academiei
Române, Bucureşti, 2008.
Buza M., Badea L., Dragomirescu Ş. (coord.): Dicţionar
geografic al României, vol. II, Literele M-Z, Edit.
Academiei Române, Bucureşti, 2009.
Dumitrescu M., Mărculeţ I.: România – hartă didactică, ISBN
978-973-0-21501-4, Bucureşti, 2016.
Gâştescu P.: Lacurile Terrei, Edit. CD Press, Bucureşti, 2006.
Ielenicz M.: Dealurile şi podişurile României, Universitatea
Creştină „Dimitrie Cantemir”, Sibiu, 1996.
Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara:
Subcarpaţii României, Edit. Universitară, Bucureşti, 2005.
Iordan I.: România încotro? Regionalizare – Cum? Când?, Edit.
CD Press, Bucureşti, 2003.
Mărculeţ I. (coord.): Dicţionarul ariilor naturale protejate din
România, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-
973-0-13590-9, Bucureşti, 2012.
Mărculeţ I., Dobre Andreea, Anton Cătălina-Ştefania:
Rezervaţiile naturale din judeţul Ilfov, Notiţe geografice,
Vol. II, Bucureşti, 2001.
Mărculeţ I., Rusu B.: Vegetaţia şi fauna ocrotită din judeţul
Alba, Natura şi omul – comunicări şi referate (Muzeul
Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova), Edit. Bioedit,
Ploieşti, 2001.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeţ V.:
Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit.
Meronia, Bucureşti, 2010.
Mândruţ O.: Atlas de geografie a României, Edit. Corint,
Bucureşti, 2008.
Pop P. Gr.: România – geografie hidroenergetică, Edit. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1996.
Popa Tutoveanu Gh., Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina: Lacurile
judeţului Ilfov în conjunctura actuală a dezvoltării
economico sociale, Însemnări geografice, Bucureşti, 2002.

114
Săgeată D.-R.: Deciziile politico-administrative şi organizarea
teritorială, Edit. Top Form, Bucureşti, 2006.
Szepesi Manuela, Szepesi Al., Dumitrescu M., Cruceru N.:
Geografia oraşului Bucureşti. Suport de curs, Edit. CD
Press, Bucureşti, 2011.
***Enciclopedia geografică a României, Edit. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
***Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Edit. Academiei
Române, Bucureşti, 1983.
***Geografia României, vol. III, Carpaţii Româneşti şi
Depresiunea Transilvaniei, Edit. Academiei Române,
Bucureşti, 1987.
***Geografia României, vol. IV, Dealurile şi Câmpia Banatului şi
Crişanei, Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii, Piemontul Getic,
Podişul Moldovei, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1992.
***Geografia României, vol. V, Câmpia Română, Dunărea,
Podişul Dobrogei şi Litoralul românesc al Mării Negre,
Platforma Continentală, Edit. Academiei Române,
Bucureşti, 2005.
***Judeţele Patriei, întreaga colecţie, Edit. Academiei R. S.
România, Bucureşti.
***Judeţele României, întreaga colecţie, Edit. Sport-Turism,
Bucureşti.
***Parcuri naţionale, naturale şi rezervaţii ale biosferei din
România, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi
Mediului, Bucureşti, 2003.
***Wikipedia.ro.
JUDEŢELE ROMÂNIEI
Vol. I
Coordonator: prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ
ISBN 978-973-0-24136-5
Bucureşti – 2017

115

Judetele Romaniei Vol. I Caracteristici PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Judetele Romaniei Vol. I Caracteristici PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Naţional „I. L.

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ  Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEŢ

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Prof. dr. Ioan Mărculeţ  Cercet. dr. Cătălina Mărculeţ

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Transilvaniei – cu Pod.

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Vărădia ş.a.) Câmpia

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Ghiţu, M-ţii Frunţi),

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Depr. Tazlău, Depr.

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Hidişelului, Dl. Codru-

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Depr. Colibiţa, Depr.

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Cozancea şi Dl.

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Transilvani şi Carpaţii

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Roşiori – Câmp. Siretului

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Dâlma, Dl. Blidişel, Dl.

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Cerna), Carpaţii

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Călăraşi, Câmp.

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în (Pod. Someşan – Dl.

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Câmpia Litorală

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Secuiesc, Depr.

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Judeţele României, Vol. I, Caracteristici fizico-geografice

Poziţia geografică: în Bezdead, Depr.

Pietroşiţa, Depr. câmpie) şi -2,5oC (pe