Brosura-Turism Site PDF

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 1
Caracteristicile unei mãrci în devenire:
TURISMUL
DE PENSIUNE
DIN ROMÂNIA
FUNDA}IA NA}IONAL| A TINERILOR MANAGERI

2012
~ntreprinz\tori `n Turism - Pensiuni `n România
Caracteristicile unei m\rci `n devenire:

TURISMUL DE PENSIUNE
DIN ROMÂNIA
Echipele care au contribuit la realizarea tuturor materialelor pe

baza c\rora s-a realizat aceast\ bro[ur\:
Echipa FNTM
Marius Bostan
Valentin Miron
Laura Popa
Diana Tra[cu
Alexandru Popescu
Elena B\rbulescu
Aura Bostan
Dan Miron
Andrei }ifrea
Daniela Trandafir
Andreea Nedelescu
Gra]ian Alinei
Daniela A[tilean
Peter Balla
Marius Buftea
Liliana C`rstic\
Adrian C`rstic\
Gabriela Coman
Lumini]a Popescu
Virgil Popescu
Sebastian Pop
Echipa ANTREC
Maria Stoian
Elena Ciobanu
Niculina Dâr]u
Ioana Dodi]\
Florentina Dospinescu
Silviu Gheorghe
Adriana Camelia La]cu
Daniel La]cu
Ioana Oprea
Echipa de marketing
Drago[ Gavrilescu
Eduard Mihailov
Alexandru Mircia
R\zvan Nicolae
Dan Nitu
R\zvan Papuc
R\zvan P\sculescu
Monica Percea
Ovidiu Romo[an
Bruno {tefan
Noel {tefan
Echipa CSP Plus Consult

Marin Burcea
Mihaela Voiculescu
Tuturor le acord\m mul]umirile noastre!

DECALOGUL MANAGERULUI DE PENSIUNE
1. Oferta]i loial, p\stra]i conformitatea `ntre oferta prezentat\ [i realitatea concret\

“S\ prezinte informa]ii realiste, s\ treac\ adev\rul, c\ automat vin o dat\ [i a doua oar\ am renun]at la serviciile lor ...
dac\ nu, poate mai vin la anu’ [i peste 2 ani [i mai spun [i la al]ii s\ vin\”;
“S\ fie informa]ia cât mai corect\ [i cât mai real\, nu s\ m\ trezesc c\ pensiunea e dat\ de 5 stele [i când m\ duc acolo
e de jum\tate de stea, pozele s\ nu fie luate din anumite unghiuri s\ ]i se par\ magnific [i când ajungi acolo de fapt s\
fie o magazie care luat\ dintr-un anumit unghi ]i se p\rea c\ e palat1”.
2. Crea]i un aspect prietenos pensiunii: planta]i flori, `nlocui]i jaluzelele verticale de “birou” cu perdele scurte, la
jum\tatea geamului, lumina]i spa]iul exterior al pensiunii prin amplasarea unor l\mpi solare
Amenaja]i cu bun gust spa]iul `nconjur\tor pensiunii, eventual angaja]i peisagi[ti pentru a ambienta adecvat spa]iul verde
al unit\]ii de cazare, exploata]i la maximum oricare spa]iu „vital” (gr\din\, balcoane, logii, etc.) prin plantarea de flori
pentru a amplifica aspectul „prietenos” al pensiunii; amplasa]i `n gr\din\ l\mpi solare (proteja]i mediul, au mare impact
estetic, sunt utile, consum de energie electric\ zero, pre] modic, asigur\ vizibilitate turi[tilor care vin noaptea `n pensiune).
“satisfac]ia st\ de multe ori `n ceea ce vezi”
3. P\stra]i specificul locului [i „culoarea” mediului

Utiliza]i dot\ri, materiale [i finisaje p\strând o ambian]\ estetic\ `n acord cu mediul /evita]i plasticul, folosi]i lemnul (mese,
scaune, etc.), cultiva]i bunul gust.
4. Educa]i turi[tii – natura nu e numai un spa]iu al libert\]ii totale ci [i al responsabilit\]ii

Scrie]i o plachet\ pentru turi[tii „iubitori de natur\”: indica]i c\ nu au acces nelimitat `n natur\ [i sublinia]i importan]a
protej\rii frumuse]ilor naturale, `mpiedicând astfel pierderea unor valori unice sau neregenerabile datorit\ lentorii solu]iilor
sau „manelismului turistic”.
“Am v\zut multe pet-uri [i pungi de plastic aruncate `n natur\, sunt multe gunoaie l\sate `n urm\ de turi[ti”.
5. Investi]i `n creativitate - Diferen]ia]i-v\ de competitori / valorifica]i gastronomia zonei, oferi]i servicii originale, pro-
pune]i produse unicat, eventual o re]et\ româneasc\ mai pu]in uzitat\, gustoas\ [i f\r\ economie la ingrediente
“Noi suferim enorm la acest capitol. Sigur s-ar putea face mai multe, nu pocnind din degete, ci lucrând cu un pic de cap
pe acest capitol. S\ nu ne canton\m `n produse sau mânc\ruri universal valabile atât `n vârf de munte cât [i `n
restaurantul de la ora[, s\ se mearg\ [i pe specificitate.” .....“fiecare pensiune s\ ofere ceva al ei original, un foc de
tab\r\, o pr\jitur\ pe care nu o mai g\se[ti altundeva, s\ fac\ ceva original, `ntr-o pensiune gazda a organizat jocuri [i
concurs de dansuri pentru turi[tii caza]i, nu ne-am plictisit!”
6. Turi[tii caut\ pensiunile pentru lini[te, asigura]i-le-o!

“Dou\ nop]i la rând a fost chef `n pensiune, deci n-am avut lini[te, eu zic a[a: distreaz\-te, dar nu-l deranja pe cel de
al\turi.” ...“vrem un loc lini[tit, f\r\ manele `n jur, am fost cazat la o pensiune unde nu am putut s\ dorm de g\l\gie, de
la muzic\, sigur nu m\ mai duc a doua oar\”.
7. Dialoga]i, fi]i spontani [i aten]i la solicit\rile turi[tilor, ospitalieri dar nu inoportuni, p\stra]i o limit\ a discre]iei
“S\ ne primeasc\ cu bra]ele deschise, dar s\ nu stea tot timpul pe capul nostru”
“Dac\ proprietarul st\ de vorb\ cu tine, dar nu are o vorb\ cald\ [i m\nânc\ semin]e `n acela[i timp, e o vorb\... te cam
duci de acolo”... „oamenii s\ nu se bage `n sufletul t\u, [ti]i c\ din dorin]a de a fi prea primitori, exagereaz\ un pic [i
stau pe capul t\u prea mult”
8. Crea]i circuite turistice tematice pentru a le facilita turi[tilor cunoa[terea zonei [i a le umple timpul, extinde]i
activit\]ile turistice sau introduce]i altele noi / Nu descuraja]i prin pre]uri nejustificat de mari la serviciile turistice
“Dac\ stai 2 zile nu e o problem\, dar dac\ vrei s\ stai mai mult, vreo 6-7 [i n-ai ce face, atunci e o problem\, dac\ n-ai
ce face, stai 2 zile [i pleci” ... “`n Republica Dominican\ am pl\tit mai pu]in decât la Mamaia”.
9. Re]ine]i [i motiva]i-v\ personalul calificat, profesionist

“Personalul nu era prea instruit, nici prea priceput, [i era [i cam lene[, e musai ca personalul s\ fie [colit”
“Chelneri]a nu avea nicio leg\tur\ cu cheln\ria”
10. Evalua]i satisfac]ia [i insatisfac]ia turi[tilor pe baz\ de chestionar scurt dat la plecare, cunoa[te]i astfel detaliat
preferin]ele [i a[tept\rile clien]ilor.
“S\ ne dea la plecare un formular s\-l complet\m s\ [tie ce a[tept\m de la ei”
1
Citatele inserate `n cadrul bro[urii apar]in responden]ilor participan]i la realizarea studiilor de pia]\.
CUPRINS
pag. 5
INTRODUCERE
Cadru general 5
Preciz\ri metodologice 6
Pensiuni `n Europa, `n prezent 7
pag. 8
I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
I.1. Estim\ri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul pensiuni 8
I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor 13
I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale 14
pag. 20
II. TURI{TII ROMÂNI {I CAZAREA LA PENSIUNE
II.1. Comportamentul turistic al românilor `n deplas\rile interne 20
II.2. Observa]ii succinte asupra deplas\rilor externe ale turi[tilor români 31
II.3. Principalul sejur intern din ultimul an 32
II.4. A[tept\ri cu privire la concediul viitor 46
pag. 48
III. TURI{TII STR|INI `N EUROPA DE EST {I ~N ROMÂNIA
III.1. Vacan]ele str\inilor `n Europa de Est 48
III.2. Turi[tii str\ini `n România 53
pag. 61
IV. ANALIZ| SWOT A TURISMULUI DE PENSIUNE ROMÂNESC
pag. 65
V. DIREC}II STRATEGICE ~N TURISMUL DE PENSIUNE
- OPORTUNIT|}I DE AFACERI ~N TURISM {I DOMENII CONEXE
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
INTRODUCERE
Cadru general 5
Bro[ura de fa]\ cuprinde principalele rezultate ale studiilor de pia]\ efectuate `n cadrul proiectului na]ional strategic
”~ntreprinz\tori `n turism – Pensiuni `n România”, www.intreprinzatorturism.ro, cofinan]at de Fondul Social European,
prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, ”Investe[te `n oameni!”, pe baza
contractului de finan]are POSDRU/92/3.1/S/64346.
”~ntreprinz\tori `n turism – Pensiuni `n România” este coordonat de Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri – FNTM,
`n parteneriat cu Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA [i cu Asocia]ia Na]ional\
de Turism Rural Ecologic [i Cultural – ANTREC. Proiectul are ca scop stimularea spiritului `ntreprinz\tor [i a
cuno[tin]elor manageriale ale actualilor [i viitorilor antreprenori [i manageri de pensiuni prin activit\]i inovative de
cercetare a pie]ei, instruire, consiliere, schimb de bune practici, strategie [i promovare, `n vederea dezvolt\rii
sectorului turistic românesc [i cre[terii capacit\]ii sale de a atrage un num\r cât mai mare de turi[ti români [i str\ini.
”~ntreprinz\tori `n turism – Pensiuni `n România”, desf\[urat `n perioada februarie 2011 – ianuarie 2013, vizeaz\
dezvoltarea unei comunit\]i de antreprenori `n turism [i manageri de pensiuni [i ofer\:
n Consultan]\ personalizat\ pentru dezvoltarea afacerilor a cel pu]in 500 de `ntreprinz\tori [i manageri de pensiuni,
acordat\ de c\tre cei 14 consultan]i ai FNTM [i ANTREC, prin [apte birouri regionale din: Or[ova, Tulcea, Cluj-
Napoca, Glimboca, Bran, Piatra Neam] [i Bucure[ti.
n Ac]iuni de motivare, informare [i promovarea prin intermediul Conferin]elor Regionale.
n Cercetare calitativ\ [i cantitativ\ complex\, dedicat\ sectorului turistic de pensiune: studiu market intelligence,
interviuri cu manageri de pensiuni, cercet\ri cantitative [i calitative la nivel de consumatori români [i str\ini,
generarea de direc]ii strategice `n sectorul turismului de pensiune, desf\[urat\ `n perioada februarie 2011 –
aprilie 2012.
n Program e-Learning de educa]ie antreprenorial\ [i consultan]\ pentru `ntreprinz\tori `n turism, pentru cel pu]in
500 de `ntreprinz\tori `n turism [i manageri de pensiuni, `n perioada februarie 2012 – octombrie 2012. Programul
con]ine modulele de `nv\]are: IT&C, Management Financiar, Management Turistic, Marketing [i Promovare, Plan
de afacere - Cerere de finan]are.
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

n Realizare catalog cu pensiuni la nivel na]ional (minim 2000), editat `n român\ [i englez\, `n noiembrie 2012.
n Schimb de experien]\ `n Spania – vor fi selecta]i 100 beneficiari e-Learning, exclusiv `ntreprinz\tori `n turism [i
manageri de pensiuni, pentru participarea la un schimb de experien]\, vizitând afaceri turistice din Spania, `n
perioada septembrie – octombrie 2012.
n Lansare [i dezvoltare a portalului de promovare a pensiunilor www.cazarelapensiune.ro:
u Este un instrument gratuit, simplu de folosit, pentru promovarea propriei pensiuni [i a ofertelor adresate
turi[tilor.
u ~]i d\ posibilitatea de a-]i administra singur datele [i informa]iile despre pensiune [i de asemenea faciliteaz\
crearea de oferte speciale [i/sau promo]ionale.
u Ofer\ posibilitatea promov\rii afacerilor conexe, `n cadrul unei platforme B2B (Business-to-Business).
u Informa]ii `n permanent\ actualizare, despre atrac]ii turistice, obiceiuri [i afaceri conexe `n zona pensiunii.
u Rezervarea poate fi: One click (primul serviciu de rezervare asistat\ din România), prin telefon sau chat.
u Informa]ia de pe portal va fi tradus\ `n 5 limbi de circula]ie interna]ional\.
Preciz\ri metodologice
Principalele activit\]i de cercetare de pia]\ pe baza c\rora au fost ob]inute r\spunsurile care au contribuit la
implementarea proiectului sunt urm\toarele:
n Identificare, culegere [i analiz\ de informa]ii secundare (cercetare de birou);

n 362 de interviuri semi-structurate cu proprietari / manageri de pensiune (sau al]i reprezentan]i ai unit\]ii)1, [i,
`ntr-o mai mic\ m\sur\, cu al]i deciden]i din domeniul turismului: exper]i sectoriali, reprezentan]i ai unor agen]ii
6 de turism, manageri de hoteluri, administratori de obiective turistice, reprezentan]i ai unor asocia]ii de turism,
etc., realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României `n perioada iunie-iulie 2011;
n 363 interviuri `n profunzime cu turi[ti români caza]i la pensiuni, realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare
ale României `n perioada august – septembrie 2011;
n 350 de interviuri `n profunzime cu turi[ti str\ini realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României
`n perioada mai 2011 – februarie 2012;
n Anchet\ statistic\ pe un e[antion de 5.600 de turi[ti români ce s-au cazat cel pu]in o noapte la pensiune `n
ultimele 12 luni. E[antionul este de tip probabilist, stratificat, bistadial, reprezentativ pentru popula]ia adult\ din
mediul urban din România, cu o marj\ de eroare de +/- 1,3%, la un nivel de `ncredere de 95%. Interviurile au fost
de tip „face to face” [i s–au desf\[urat `n perioada octombrie – noiembrie 2011;
n Studiu online pe un e[antion de 5.000 de turi[ti str\ini ce au vizitat Europa Central\ [i de Est `n ultimele 12
luni. E[antionul este de tip aleator [i are o eroare de +/-1,4%. Chestionarul online a fost postat `n 8 limbi pe un
num\r de peste 2.000 de site-uri [i pagini web din 194 ]\ri. Informa]iile au fost colectate `n perioada decembrie
2011 – martie 2012.
Informa]iile ob]inute `n urma colect\rii au fost centralizate, distribuite pe teme [i obiective urm\rite, analizate [i eva-
luate, constituind baza redact\rii concluziilor pentru cele 26 de rapoarte de cercetare.
Pornind de la concluziile din toate rapoartele de cercetare, s-au organizat [i desf\[urat 3 sesiuni finale de
brainstorming pentru a se genera elemente esen]iale pentru o analiz\ SWOT a turismului românesc, respectiv direc]ii
strategice [i idei / oportunit\]i de afaceri viabile `n turismul de pensiune [i conexe.
1
Pe parcursul acestui material, aceast\ categorie de responden]i va fi numit\ simplu “proprietari de pensiune”, chiar dac\ `n unele cazuri au fost
intervieva]i manageri sau al]i reprezentan]i din pensiuni; `n orice caz, proprietarii de pensiune au fost subcategoria cea mai numeroas\ `n cadrul
modulului de interviuri semi-structurate.
Pensiuni `n Europa, `n prezent

(Surs\: studiu EUROGITES 2012, pus la dispozi]ie de ANTREC)
Turismul de pensiune `n Europa se suprapune aproape perfect peste conceptul de „turism rural”, al „caselor / fermelor
de vacan]\”, fiind un fenomen din ce `n ce mai popular [i chiar considerat „`n tendin]e” `n unele ]\ri cu larg\ experien]\
`n turism, cum este Marea Britanie.
Cu un farmec aparte, turismul de pensiune `[i bazeaz\ atractivitatea pe unele puncte forte precum cadrul natural,
atmosfera familial\ [i experien]a turistic\ personalizat\, `ns\ unele dintre aceste elemente conduc [i la caracteristici
mai pu]in benefice: dependen]a de vremea bun\ (mult mai important\ pentru turi[tii veni]i pentru natur\), respectiv
faptul c\ pensiunile sunt deseori alese pentru c\l\toriile neplanificate, de impuls [i `n general de scurt\ durat\.
Dup\ ultimii ani domina]i de criza economic\, cu efecte asupra sc\derii bugetelor de c\l\torie, anul 2011 a adus un
u[or reviriment `n turismul mondial [i european.
Cre[terea de câteva procente nu s-a transmis `ns\ fidel [i `n turismul de pensiune din Europa, unde se pare c\
dinamica a fost mai lent\ (totu[i pozitiv\, cu diferen]e semnificative `ntre ]\ri ce au continuat evolu]ia negativ\ [i ]\ri
unde `ncas\rile pensiunilor au crescut fa]\ de anul anterior). A[tept\rile sunt ca `n anul 2012 s\ se men]in\ cel pu]in
acela[i ritm u[or de cre[tere `n turismul de pensiune european.
Factorii stimulatori pentru revigorarea turismului de pensiune din spa]iul european s-au reg\sit `ntr-o ofert\ cu un
raport mai bun calitate – pre], `n promovarea mai eficient\ a zonelor de turism rural [i `n identificarea altor areale cu
poten]ial pentru turismul rural, combinat\ cu `mbun\t\]irea calit\]ii marketingului realizat individual de pensiuni,
precum [i `n accelerarea profesionaliz\rii `n turismul de pensiune. Produsele turistice care au contribuit cel mai mult
la aceast\ cre[tere au fost mini-vacan]ele, respectiv pachetele specializate (wellness, turism activ etc.), `n timp ce 7
sejururile de lung\ durat\ s-au men]inut mai degrab\ `n sc\dere.
Eterogenitatea pronun]at\ nu permite trasarea unei „re]ete pentru succes sigur” `n turismul de pensiune european, `ns\
elementul comun ar putea fi promovarea destinat\ con[tientiz\rii pe scar\ cât mai larg\ `n rândul turi[tilor a raportului
avantajos dintre pre] [i calitatea serviciilor / experien]ei turistice din turismul de pensiune. De asemenea, managerii de
pensiune trebuie s\ g\seasc\ metode inovative de a m\ri durata [ederii, de a pune `n valoare latura inedit\ a unui
produs turistic - s\ eviden]ieze mai bine activit\]ile diverse ce se pot desf\[ura `ntr-un cadru natural nepoluat.

I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE

PENSIUNE DIN ROMÂNIA
8
I.1. Estim\ri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul

pensiuni
Un obiectiv important al cercet\rilor de pia]\ realizate `n cadrul proiectului a fost oferirea unei imagini cât mai
apropiate de realitate `n ceea ce prive[te capacitatea total\ de cazare `n pensiuni existent\ `n România. Pentru
aceasta s-a realizat o baz\ de date ce cuprinde atât unit\]i clasificate cât [i unit\]i neclasificate [i / sau `n curs de
clasificare.
~n ceea ce prive[te acoperirea termenului de „pensiune” `n accep]iunea studiilor, trebuie precizat c\ unele concluzii
din etapele de fundamentare precum [i informa]iile primare relevate din interviurile cu proprietarii de pensiune [i
exper]ii sectoriali au determinat utilizarea conven]iei c\ segmentul „pensiuni” reune[te conceptual [i categoriile de
unit\]i „vile turistice”, respectiv „cabane turistice”.
Astfel, estim\rile au urm\rit s\ caracterizeze un segment mai larg decât contingentul de unit\]i clasificate conform
reglement\rilor autorit\]ilor drept „pensiuni turistice”, cu atât mai mult cu cât exist\ indicii clare c\ [i `n accep]iunea
turi[tilor conceptul de pensiune `nglobeaz\ vile [i cabane (practic, turi[tii sunt interesa]i `n principal de produsul
turistic individualizat care a devenit „cazarea la pensiune”, [i mai pu]in sau deloc de tipul de unitate de cazare `n
care este inclus\ oficial o unitate care pentru ei are toate atributele unei „pensiuni” - arhitectur\, servicii, etc.).
A[adar, chiar dac\ nu se va preciza de fiecare dat\ pentru a nu `ngreuna exprimarea, segmentul „pensiuni”
caracterizat `n acest capitol include [i vile, respectiv cabane turistice (observa]ia este relevant\ `n primul rând `n
ceea ce prive[te estim\rile numerice). De asemenea, `n acest capitol categoriile de confort sunt redactate
conven]ional 1*, 2*, 3*, 4*, 5* (sau *, **, ***, ****, *****), indiferent c\ este vorba de stele / flori / margarete.

Graficul 1: PENSIUNI ~N ROMÂNIA
aprox. 8.000 de pensiuni, vile

[i cabane turistice `n România:
u un total de 140.000 locuri
u 65% din locuri sunt de minim 3*
u 11% din locuri sunt de minim 4*
Aproximativ jum\tate din capacitatea

de cazare estimat\ se g\se[te `n unit\]i
neclasificate.
~n perioada T1 2011* – T1 2012 s-a
`mbun\t\]it gradul de clasificare `n
segmentul pensiuni:
u Num\rul pensiunilor clasificate
a crescut cu 500
u Num\rul de locuri clasificate `n
pensiuni a crescut cu 10.000
Surs\ hart\: www.clker.com

* Not\: trimestrele unui an sunt denumite conven]ional T1, T2, T3, respectiv T4
9
Num\rul locurilor `n pensiuni clasificate reprezint\ pu]in peste 25% din totalul locurilor de cazare clasificate `n T1
2012 `n România. Dac\ se adaug\ la capacitatea de cazare total\ oficial\ [i la cea din segmentul pensiuni [i locurile
din unit\]i identificate ca fiind neclasificate / `n curs de clasificare, atunci, `n baza estim\rilor prezentate mai sus,
segmentul pensiuni de]ine o pondere de aproximativ 40% `n capacitatea total\ de cazare din turismul românesc (`n
condi]iile `n care procentul de locuri neclasificate pentru alte categorii de unit\]i decât pensiunile, vilele [i cabanele
turistice, este neglijabil).
Pe de alt\ parte, estim\rile de 8.000 de pensiuni [i 140.000 de locuri de cazare `n pensiuni (precum [i ponderile
pensiunilor clasificate, calculate pe baza lor) ar trebui privite ca maximale, `n condi]iile `n care nu s-a putut confirma
pentru toate unit\]ile neclasificate `n ce m\sur\ erau active la momentul realiz\rii cercet\rii (mai ales c\ multe din
spa]iile de cazare neclasificate asimilabile turismului de pensiune au o activitate `ntâmpl\toare / sezonier\). A[adar,
contingentul de pensiuni din România, active la momentul realiz\rii cercet\rii, se `ncadreaz\ cel mai probabil `ntre
6.500 [i 7.000 de unit\]i. Totu[i, estim\rile care urmeaz\ iau `n considerare `ntreaga baz\ de unit\]i identificate [i
deci considerate „poten]ial active”.
NIVELUL DE CONFORT ~N PENSIUNILE ROMÂNE{TI {I CAPACITATEA MEDIE A PENSIUNILOR
Graficul de mai jos arat\ o distribu]ie normal\ dup\ nivelul de confort a capacit\]ii totale de cazare `n pensiuni din
România (de altfel, analiza doar a locurilor clasificate conduce la procente foarte apropiate ca cele din graficul de
mai jos). A[adar, aproape dou\ treimi din locurile de cazare `n pensiunile române[ti sunt dotate pentru cel pu]in
nivelul mediu de confort.

Graficul 2: STRUCTURA CAPACIT|}II TOTALE DE CAZARE ~N PENSIUNI DUP| NIVELUL DE CONFORT

(% din num\rul total de locuri)
54%
31%
10%
4%
1%
* ** *** **** *****

Not\: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort
(cel oficial, pentru unit\]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit\]ilor neclasificate / `n curs de clasificare).
Analizând rezultatele ob]inute la calcularea num\rului mediu de locuri pe unitatea de tip pensiune, se observ\ c\
10
acesta tinde s\ creasc\ odat\ cu cre[terea nivelului de confort (`ncepând cu nivelul de 2*). De[i la nivelul `ntregii
]\ri diferen]a `ntre 1* [i 5* din punct de vedere al num\rului mediu de locuri nu este foarte mare, o posibil\ justificarea
a faptului men]ionat este aceea c\ pensiunile de 4* sau 5* presupun investi]ii substan]iale, atât de construc]ie cât [i
de `ntre]inere [i deci [ansele de a fi rentabile `n condi]iile unui num\r redus de camere / locuri sunt mai mici.Tendin]a
este mai vizibil\ `n regiuni / jude]e / zone cu concentr\ri de pensiuni, deci acolo unde contingentul de astfel de unit\]i
de cazare este mai consistent [i mai eterogen.
Graficul 3: NUM|RUL MEDIU DE LOCURI ~N PENSIUNI, PE NIVELURI DE CONFORT

(exprimat `n num\r locuri per unitate)
22
21
20
17
16
* ** *** **** *****

Not\: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort
(cel oficial, pentru unit\]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit\]ilor neclasificate / `n curs de clasificare).

CIFRE CHEIE DESPRE CONTINGENTUL DE PENSIUNI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE {I JUDE}E1
Situa]ia pe regiuni de dezvoltare a contingentului de pensiuni este prezentat\ `n graficul de mai jos. Regiunea Centru
concentreaz\ cel mai mare num\r de pensiuni [i locuri de cazare `n pensiuni, datorit\ dezvolt\rii unor zone
agroturistice consacrate `n jurul „aglomer\rii” de obiective turistice majore. La polul opus se afl\ regiunea Bucure[ti-
Ilfov (de altfel [i cea mai pu]in `ntins\ regiune), segmentul pensiuni fiind aici `ntr-un stadiu de dezvoltare incipient,
`n cadrul unei intense activit\]i turistice preponderent de business.
De[i turismul de pensiune nu este caracteristic litoralului, factori ca nevoia de diversificare `n turism pe fondul rafin\rii
solicit\rilor turi[tilor sau ca supra-cererea din perioadele de vârf a determinat dezvoltarea segmentului [i `n jude]ul
Constan]a, fapt ce determin\ ca regiunea SE s\ se deta[eze u[or dintre celelalte regiuni (exceptând extremele
amintite mai sus), altfel echilibrate din punct de vedere al contingentului de pensiuni. Pe de alt\ parte, situa]ia
litoralului relativ la turismul de pensiune trebuie evaluat\ cu grij\, `ntrucât `n localit\]ile de pe litoral au fost identificate
foarte multe spa]ii de cazare neclasificate sau aflate `n curs de clasificare, a c\ror includere `n segmentul pensiuni
a fost mai degrab\ conven]ional\ (similitudinile cu caracteristicile conceptului luat `n considerare fiind uneori limitate).
Graficul 4: CONTINGENTUL DE PENSIUNI PE REGIUNI
11
Nicio regiune nu prezint\ abateri majore de la ponderile medii ale num\rului de locuri de minim 3*, respectiv 4* din
pensiuni, cu excep]ia regiunii Bucure[ti – Ilfov (atipic\ pentru turismul de pensiune, [i deci nu foarte relevant\ pentru
caracteristicile generale ale segmentului, având pondere semnificativ mai mare la confortul de minim 3 [i 4 stele).
Din punct de vedere al clasific\rii unit\]ilor neclasificate, cele mai interesante progrese `n perioada T1 2011 – T1
2012 s-au `nregistrat `n regiunile Sud-Est, Centru [i Vest. De altfel, primele dou\ regiuni men]ionate aveau la
`nceputul anului 2011 [i continu\ s\ aib\, `n prezent, printre cele mai mari ponderi ale locurilor neclasificate, ceea
ce subliniaz\, o dat\ `n plus, c\ cererea turistic\ mare antreneaz\ investi]iile `n spa]ii de cazare, dar `n acela[i timp
nu `mpiedic\ func]ionarea unei mari p\r]i a acestora f\r\ a fi clasificate.
1
Pe parcursul acestui material sunt utilizate uneori [i abrevierile uzuale pentru denumirile regiunilor de dezvoltare [i jude]elor, mai ales `n reprezent\ri
grafice (de ex. pentru regiuni: NE este prescurtarea de la Nord-Est, SV de la Sud-Vest, B de la Bucure[ti – Ilfov etc.; pentru jude]e: AB este
prescurtarea de la Alba, SV de la Suceava, IF de la Ilfov etc.).
Principalele 15 jude]e ale României dup\ num\rul estimat de locuri `n pensiuni de]in `mpreun\ peste 80% din
capacitatea de cazare a segmentului. Constan]a, Bra[ov, Prahova, Suceava [i Sibiu concentreaz\ `mpreun\
jum\tate din num\rul de pensiuni [i din locurile de cazare `n pensiuni din ]ar\.
Tabelul de mai jos prezint\ ierarhizarea jude]elor cu cele mai consistente capacit\]i de cazare din turismul de
pensiune românesc. ~ntre acestea se disting jude]e cu un nivel general de confort mai sc\zut al pensiunilor, precum
[i jude]e unde procentul locurilor `n pensiuni la standardul de cel pu]in 3* ajunge la aproximativ 75% din totalul
contingentului de spa]ii de cazare `n pensiuni.
Tabelul 1: Jude]ele cu cel mai mare contingent de pensiuni
Jude] Nr. Pensiuni % locuri 3*+ Jude] Nr. Pensiuni % locuri 3*+
Bra[ov > 1.000 76% Tulcea > 250 76%
Constan]a > 1.000 63% Cluj > 250 69%
Prahova > 600 64% Arge[ > 240 52%
Suceava > 500 68% Mure[ > 220 73%
Sibiu > 500 54% Neam] > 210 70%
Harghita > 400 58% Vâlcea > 200 52%
Alba > 390 46% Bihor > 190 74%
Maramure[ > 350 55%
Pornind de la estim\rile de mai sus se poate deci concluziona c\ `n zone precum Mun]ii Apuseni (AB) sau Ruc\r –
Câmpulung (AG) pensiunile cu un confort modest (1* – 2*) au un rol mai important `n peisajul turismului de pensiune
decât `n zone precum Predeal (BV), Bran – Moeciu (BV) sau Delta Dun\rii (TL), unde 75% din locurile de cazare
din pensiuni sunt cel pu]in de 3*.
Pentru a evalua care jude]e au cunoscut o dezvoltare semnificativ\ a turismului de pensiune `n ultimul deceniu au
fost analizate cifrele aferente evolu]iei contingentului de locuri clasificate `n pensiuni (`ntrucât nu au fost disponibile
12 date istorice care s\ includ\ [i unit\]ile neclasificate).
Pornind de la premisa c\ majorarea num\rului total de locuri de cazare `n pensiuni are un ritm comparabil cu
cre[terea num\rului de locuri clasificate, au fost semnalizate `n reprezentarea grafic\ de mai jos acele jude]e unde
capacitatea de cazare `n pensiuni a cunoscut evolu]ii pozitive apreciabile (a se vedea legenda).
Graficul 5: JUDE}E CU DEZVOLTARE TURISTIC| SEMNIFICATIV| ~N SEGMENTUL PENSIUNILOR
Legend\
n Jude]e consacrate `n turism, care

au `nregistrat mari cre[teri ale
contingentului de pensiuni
n Jude]e cu turism „emergent”, cu
major\ri relative consistente ale
num\rului de locuri `n pensiuni `n
ultimul deceniu
n Jude]e `n care nu s-a identificat
decât o dezvoltare turistic\
moderat\ `n segmentul pensiunilor

I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor

Investi]iile `n turism din ultimul deceniu au determinat apari]ia unor adev\ra]i poli turistici `n segmentul pensiunilor,
prin consacrarea definitiv\ a unor zone cu tradi]ie, cât [i prin intensificarea activit\]ilor turistice `n zone cu poten]ial.
Pe harta de mai jos sunt reliefate principalele concentr\ri de pensiuni din România (areale ce adun\ minim 80 - 100
de unit\]i) – eviden]iindu-se astfel clar suprapunerea acestor poli din turismul de pensiune peste zonele cu cele mai
importante atrac]ii turistice ale ]\rii, acele repere cu cea mai mare notorietate pe plan na]ional [i interna]ional, care
sunt cel mai adesea incluse `n diferitele circuite turistice ale României, fie c\ este vorba de cele organizate de agen]ii
sau de cele realizate ad-hoc de turi[ti, români sau str\ini.
Graficul 6: ZONE CU CONCENTR|RI DE PENSIUNI
13
Surs\ hart\: imagini preluate de pe www.turistinfo.ro, prelucrate

Legend\
~ 100 pensiuni ~ 200 pensiuni ~ 300 pensiuni > 500 pensiuni
De altfel, nu este o `ntâmplare c\ turismul de pensiune [i-a g\sit cele mai bune variante de exprimare `n zonele
turistice consacrate, deoarece multe din caracteristicile conceptului de pensiune se confund\ cu punctele tari ale
produsului turistic România – cele fructificate `n primul rând `n turismul de pensiune sunt cadrul natural pitoresc
[i ruralul tradi]ional autentic.
A[adar, concentr\rile de pensiuni se reg\sesc cu prec\dere de-a lungul Mun]ilor Carpa]i [i Subcarpa]ilor, mai ales c\
aceste zone de munte [i deal `nglobeaz\ unele dintre arealele etnofolclorice reprezentative pentru p\strarea tradi]iilor,
multe din monumentele UNESCO (biserici, m\n\stiri, cet\]i), dar [i o serie de factori curativi renumi]i. Singura
concentrare de pensiuni care `mplete[te natura cu tradi]ia, dar dep\[e[te arcul carpatic, se g\se[te `n Delta Dun\rii.
Pe lâng\ factorul natural [i cel tradi]ional (cu toate atrac]iile lor specifice), dezvoltarea segmentului pensiunilor a
fost impulsionat\ [i de cererea turistic\ pentru atrac]ii majore din afara acestor sfere de interes – cele mai importante
fiind vechile “burguri” din centrul României [i litoralul.
Atractivitatea cet\]ilor medievale ale Transilvaniei, foarte cunoscute [i apreciate, a determinat inclusiv apari]ia unui
mare num\r de pensiuni urbane (de altfel, ora[ele mari din România cu cele mai multe pensiuni sunt Bra[ov, Sibiu
[i Cluj-Napoca). {i `ntrucât litoralul continu\ s\ fie un magnet pentru turi[ti, mai ales români, conceptul de “cazare la
pensiune” [i-a consolidat treptat rolul s\u [i `n zona sta]iunilor din jude]ul Constan]a, uneori `n forme atipice, adaptate.

Pe lâng\ cele semnalizate pe harta anterioar\, `n alte câteva zone dezvoltarea turismului de pensiune s-a accentuat
`n ultimii ani, existând premise ca [i acestea s\ devin\ `n scurt timp repere importante `ntre arealele ce concentreaz\
multe pensiuni `ntr-un spa]iu relativ restrâns. Se remarc\ `n aceast\ categorie perimetrul Beli[-M\ri[el-R\chi]ele
(CJ), zona Lep[a – Soveja – Tulnici (VN) [i Clisura Dun\rii (MH).
I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale

SERVICII DE BAZ| {I SERVICII SUPLIMENTARE
Principalul serviciu de baz\ `n afara caz\rii este oferirea unei variante de a servi masa: practica general\ propune
formula de a oferi accesul la o buc\t\rie utilat\ [i gr\tar `n curte, [i uneori oferirea micului dejun (pe lâng\ accesul
la buc\t\rie [i gr\tar). Pensiunile care ofer\ demi-pensiune sau pensiune complet\ sunt `ntâlnite mai rar, fie
pentru c\ nu sunt dotate corespunz\tor pentru acest serviciu, fie sunt dotate, `ns\ cererea i-a determinat pe
proprietarii de pensiune s\ abandoneze oferirea de servicii de mas\ `n detrimentul oferirii accesului la buc\t\rie
pentru turi[ti (de ex. din ra]iuni de rentabilitate sc\zut\).
Parcarea este de asemenea un serviciu considerat obligatoriu, `ns\ unele pensiuni din zonele urbane sau greu
accesibile nu `l ofer\ `ntotdeauna sau `l ofer\ limitat.
Dintre serviciile considerate de c\tre turi[ti ca fiind „de baz\” [i care nu sunt oferite `nc\ de suficient de multe pensiuni
(mai ales de cele agroturistice) pot fi men]ionate oferirea de produse naturale (de ex. carne sau legume din
gospod\ria proprie) [i de produse tradi]ionale preparate `n pensiune.
Dintre serviciile foarte importante pentru turi[ti, care contribuie la cre[terea valorii unui produs turistic [i astfel cap\t\
valen]e de servicii „de baz\” se remarc\ accesul la internet [i serviciul de sp\l\torie, `ns\ acestea `nc\ nu sunt puse
14
la dispozi]ia turi[tilor `n marea majoritate a pensiunilor.
Serviciile de agrement [i cele suport, uzuale sau inedite, oferite de pensiuni sunt enumerate `n reprezentarea grafic\
de mai jos:
SERVICII SUPLIMENTARE
Facilit\]i identificate la multe pensiuni
[i care ar trebui dezvoltate cu prioritate
pentru a fi oferite pe scar\ [i mai larg\
Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare

n Plimb\ri cu tr\sura (vara) / sania (iarna) / barca pe Dunare;
n ~nchirieri de biciclete;
n Organizare drume]ii [i picnicuri;
n Mas\ de ping pong, biliard.
Men]ionate mai rar

n Plimb\ri la stân\ / p\str\v\rie;
n Excursii cu ghid, excursii la diverse situri arheologice [i monumente
istorice, eventual cu microbuz `nchiriat;
n Obiceiuri tradi]ionale (mese câmpene[ti, foc de tab\r\, reprezenta]ii de
muzic\ folcloric\, participarea la activit\]i tradi]ionale: t\iatul porcului sau al
mielului, mulsul oilor, al vacilor, `nchegatul brânzei, dansuri populare,
colinde, coacerea cozonacilor etc.);
n Demonstra]ii sau ini]ieri `n tradi]ii [i me[te[uguri locale: `ncondeierea
ou\lor, ceramic\, cioplit piatr\, cioplit drani]\ / [indril\ / [i]\, pictura
icoanelor din lemn, cursuri de gastronomie tradi]ional\ etc.;
n Transfer de la gar\ / aeroport /autocar.

SERVICII SUPLIMENTARE
orientate cu prec\dere c\tre anumite segmente de turi[ti,
identificate la relativ pu]ine pensiuni
Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare

n ~nchirieri ATV-uri / Snowmobil / Echipament ski;
n Organizarea de partide de vân\toare sau pescuit;
n Echita]ie;
n Loc de joac\ pentru copii;
n Spa, jacuzzi, saun\, fitness, masaj, coafor.
Men]ionate mai rar

n Sal\ de conferin]e;
n Piscin\ / Bazin de mici dimensiuni;
n Facilit\]i pentru practicarea sporturilor extreme sau de aventur\ (parapant\,
motodeltaplan, balon cu aer cald, rafting, para[utism, paintball).
~n leg\tur\ cu gruparea serviciilor principale, respectiv a celor suplimentare cele mai comune, prezentate mai sus,
trebuie precizat c\ aceasta nu este foarte strict\, `n sensul c\ unele servicii sau facilit\]i sunt privite diferit de
proprietarii de pensiune, dar [i de public.
Astfel, unele servicii considerate ca fiind „principale” [i necesare de majoritatea proprietarilor de pensiune sunt
apreciate ca fiind secundare de o alt\ parte a acestora (de ex. serviciul de sp\l\torie), `n timp ce unele facilit\]i
suplimentare ce par specifice unor categorii bine definite de turi[ti sunt considerate o prioritate pentru a fi dezvoltate
pe scar\ larg\ de unii proprietari de pensiune (de ex. locul de joac\ pentru copii, piscina / bazinul de mici dimensiuni
sau `nchirierea de ATV-uri).
15
Alte servicii suplimentare prezente mai rar `n ofertele pensiunilor intervievate la nivel na]ional sunt enumerate mai jos:
u Organizarea de evenimente (nun]i, botezuri, anivers\ri, etc.);
u Degustare vinuri [i alte b\uturi tradi]ionale (eventual amenajarea unei vinoteci / crame);
u Acomodare animale de companie;
u Organizare excursii tematice (de ex. “birdwatching”, cules ciuperci, “mountain biking”).
~n ceea ce prive[te serviciile considerate cu mare poten]ial din perspectiva interesului turi[tilor pentru ele, chiar dac\
pot dep\[i sfera de competen]\ / posibilit\]ile unei pensiuni, cel mai des men]ionate au fost terenurile de sport.
Amenajarea `n zonele cu turism de pensiune a unor terenuri de tenis sau mini-fotbal este perceput\ ca foarte
benefic\ [i important\ de c\tre toate categoriile de juc\tori din turism. Alte astfel de investi]ii cu poten]ial, ce
completeaz\ oferta turistic\ a pensiunilor [i asigur\ noi solu]ii de agrement pentru turi[ti, ar putea fi:
u Amenajarea de magazine de suveniruri (inclusiv costume populare, ce par a fi foarte apreciate de str\ini);
u Relansarea turismului de camping;
u „Ferm\ cu animale” pentru copii;
u Parcuri tematice (mai ales de aventur\ – pentru adul]i [i copii);
u Identificarea, marcarea, semnalizarea, amenajarea de trasee montane, de diferite dificult\]i.
TENDIN}E PRIVIND SERVICIUL DE ALIMENTA}IE ~N PENSIUNI
~n ceea ce prive[te serviciul de alimenta]ie [i de oferire a produselor „de cas\” [i a mânc\rii tradi]ionale `n pensiuni,
au fost identificate mai multe tendin]e. Unele pensiuni care includ `n ofert\ servicii de mas\ renun]\ s\ mai ofere
produse din gospod\ria proprie, `n timp ce altele nu consider\ produsele naturale „de cas\” un aspect important al
ofertei lor (oferind `n schimb alimente din comer]), ceea ce `n ambele cazuri d\uneaz\ calit\]ii [i autenticit\]ii
produsului turistic reprezentat de cazarea la pensiune.
Legat de acest subiect, mul]i proprietari de pensiune se plâng c\ le este aproape imposibil s\ ofere astfel de produse
alimentare, ob]inute local, `n condi]iile impuse de reglement\rile `n materie. ~n plus, ideea dezvolt\rii `n jurul pensiunii
a unei mini-ferme agro-alimentare a c\rei ofert\ s\ dep\[easc\ nevoile proprii ale familiei este abandonat\ de mul]i

antreprenori [i datorit\ dificult\]ii comercializ\rii `n condi]ii de eficien]\ economic\ a surplusului de produse agricole
[i agro-alimentare rezultate (de ex. pre]urile la lapte sau carne `n viu primite de produc\tori sunt extrem de mici,
sistemul de colectare a laptelui este defectuos).
Sunt `ns\ [i mul]i turi[ti interesa]i de pensiuni care ofer\ acces la o buc\t\rie utilat\ [i nu servicii de mas\, iar oferta
le vine `n general `n `ntâmpinare cu astfel de facilit\]i. Proprietarii de pensiune care au renun]at total sau par]ial la
serviciile de mas\ sau nu le-au oferit niciodat\ au ca principal\ justificare rentabilitatea sc\zut\ a dot\rii [i men]inerii
unei func]iuni de preparare [i servire a mesei (investi]ie ini]ial\ mare, ineficien]\ `n extra-sezon etc.). A[adar,
reglement\rile excesive pe de-o parte [i rentabilitatea limitat\, pe de alt\ parte, par s\ fie motivele principale pentru
care multe pensiuni mici [i medii prefer\ s\ ofere doar minuturi sau mic dejun, de multe ori „neoficial” [i doar la cerere.
Proprietarii de pensiune care au investit semnificativ `ntr-o buc\t\rie cu ajutorul c\reia s\ ofere servicii de mas\
sunt reticen]i a se adapta la tendin]a privind accesul la buc\t\rie `n detrimentul serviciilor de mas\, chiar dac\ gradul
de ocupare redus ì `mpiedic\ `n unele cazuri s\ men]in\ personal permanent `n respectivele buc\t\rii – motivele
lor se refer\ la protejarea unei investi]ii consistente `n buc\t\ria profesional\, dar [i la riscul pierderii treptate a unui
punct forte al ofertei (serviciile de alimenta]ie public\) `n favoarea „self-cateringului”. Totu[i, unii proprietari de
pensiune din aceast\ categorie se v\d nevoi]i uneori s\ cedeze [i s\ se adapteze cererii, mai ales `n extra-sezon,
pentru a asigura ocupare [i a nu periclita decisiv activitatea.
Chiar dac\ mâncarea tradi]ional\ [i produsele naturale provenind din gospod\ria proprie este apreciat\ diferit
de diversele categorii [i segmente de turi[ti, [i reprezentan]ii cererii [i cei ai ofertei consider\ c\ merit\ g\site
solu]ii viabile pentru `ncurajarea includerii `n pachetele turistice a produselor tradi]ionale [i mânc\rii „de cas\”,
m\car pentru acei turi[ti care apreciaz\ cazarea la pensiune `n special datorit\ bucatelor gustoase oferite
de gazde din produc]ia proprie.
STRATEGII DE PRE} {I PROMOVARE

16
O mare parte din pensiunile din România practic\ acela[i tarif la cazare pe parcursul `ntregului an, modificând
pre]urile doar de s\rb\tori (de Pa[te, Cr\ciun, Valentine's Day etc.), atunci când ofer\ [i diferite pachete de servicii.
Aceste pachete includ de obicei cazare, mic dejun / demi-pensiune / pensiune complet\ [i (cel pu]in) o mas\ special\
cu produse tradi]ionale, plus alte servicii conexe, de ex. plimb\ri cu sania.
De[i majoritatea proprietarilor de pensiune intervieva]i `n cadrul cercet\rii au indicat c\ `n aceste cazuri speciale
tarifele la cazare nu cresc cu mai mult de 20 – 30%, cererea foarte mare din preajma s\rb\torilor a favorizat cre[teri
de tarife [i de peste 100% `n ultimii 3 – 5 ani. Pachetele de s\rb\tori pot fi `n general doar u[or negociate cu turi[tii
`n func]ie de num\rul de persoane, de serviciile alimentare incluse, de durata sejurului etc.
Se pare c\ practica prin care tarifele nu variaz\ `n func]ie de sezon vs. extrasezon, respectiv zilele s\pt\mânii vs.
week-end, este `ntâlnit\ mai ales `n zonele mai pu]in cunoscute pentru atrac]iile lor turistice, cu un flux mai mic de
turi[ti sau care se adreseaz\ turismului de tranzit (mai pu]in afectat de sezonalitate) sau turismului de business.
Atunci când exist\, varia]iile de tarife la cazare `ntre sezon [i extrasezon sunt `n medie de 20 - 30%.
Un caz aparte este litoralul, unde sezonalitatea este cea mai pronun]at\. Aici, varia]iile de pre] sunt mari, `n concordan]\
cu varia]ia cererii. ~n perioada de vârf cre[terea pre]urilor fa]\ de perioada de `nceput a sezonului este `n general de
100%, `ns\ sunt [i situa]ii izolate când varia]ia este mai mare (200%) sau mai mic\ (cre[teri de doar 30-40%).
Pentru a atrage un num\r mai mare de clien]i [i `n acela[i timp pentru a-i fideliza pe cei care au venit cel pu]in o
dat\ la unitatea lor, proprietarii de pensiune recurg la diferite strategii, cele mai des utilizate fiind reducerile de pre]
aplicate pentru grupuri sau pentru un sejur mai lung (de ex. turi[tii care stau 3 nop]i pl\tesc doar 2, la grupuri mai
mari se ofer\ o camer\ gratis etc.) [i includerea de servicii conexe `n pre]ul caz\rii pentru sejururi mai consistente
(plimb\ri cu sania / c\ru]a, acces la biciclete, transfer cu ma[ina de la gar\ / aeroport, accesul gratuit la terenul de
sport de]inut de pensiune sau la piscin\ etc).
De asemenea, pentru fidelizare, mul]i proprietari de pensiune se bazeaz\ pe amabilitate, pe calitatea produselor
alimentare naturale (unele oferite „din partea casei”: o b\utur\ tradi]ional\, un desert), pe faptul c\ sunt la dispozi]ia
clien]ilor, cât [i prin alte mici discount-uri sau gratuit\]i.

Marea majoritate a pensiunilor par s\ nu aib\ o strategie clar\ [i diversificat\ de promovare, cei mai mul]i
dintre proprietari consider\ c\ cea mai bun\ promovare o fac clien]ii care pleac\ mul]umi]i dup\ un sejur
petrecut la ei, cu inten]ia de a reveni `n viitor sau care la rândul lor recomand\ [i cunoscu]ilor pensiunea
(a[a numita promovare „din gur\ `n gur\”).
Website-ul propriu [i mai ales prezen]a pe portalurile de turism sunt modalit\]i uzuale de promovare. Ultima este
relativ pu]in costisitoare (având `n vedere c\ prezen]a pe unele portaluri de turism este gratuit\), motiv pentru care
poate fi considerat\ „motorul” promov\rii pensiunilor, mul]i proprietari fiind de p\rere c\ aceast\ modalitate este
mai util\ decât folosirea website-ului propriu (care necesit\ promovare specific\ [i intens\, prin efort propriu, pentru
a fi g\sit direct de turi[ti, pe când portalurile mari sunt deja cunoscute [i utilizate de turi[ti).
De altfel, pu]ini dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ale c\ror unit\]i dispun de website propriu, se `ngrijesc
constant de actualizarea [i optimizarea acestuia (de ex: prin activit\]i de tip „SEO”), considerând c\ simpla existen]\
a website-ului este de ajuns pentru c\ pensiunea s\ devin\ cunoscut\.
Este de remarcat faptul c\ pe lâng\ website-urile proprii [i portalurile române[ti de turism, un num\r (redus totu[i)
de pensiuni colaboreaz\ cu portaluri interna]ionale de rezerv\ri (`n special cu Booking.com), ca modalitate principal\
de atragere a turi[tilor str\ini.
Alte ac]iuni facile de promovare sunt `mp\r]irea de c\r]i de vizit\ sau flyere clien]ilor actuali sau poten]iali (cu
prezentarea pensiunii [i / sau a promo]iilor), celor afla]i `n trecere pe la pensiune, sau `n cadrul târgurilor de turism.
Participarea cu stand propriu la târgurile de turism nu este considerat\ suficient de profitabil\ (pu]ini dintre proprietarii
de pensiune ce au fost responden]i `n cadrul cercet\rii au resursele necesare, iar cei care dispun de acestea nu
consider\ c\ fluxul de turi[ti a crescut substan]ial `n urma acestor particip\ri). Participarea la târguri regionale,
na]ionale [i interna]ionale de turism prin intermediul agen]iilor a fost men]ionat\ sporadic, fiind considerat\ o op]iune
viabil\ pentru atingerea unor categorii mai diversificate de turi[ti.
17
Câteva dintre ac]iunile inovative legate de tarife [i promovare ale unor pensiuni sunt enumerate `n
continuare:
n Sejur cu pensiune complet\, ce aduce [i 50% reducere pentru accesul la piscina unui hotel din zon\;
n Pachet de cazare cu mic dejun `n timpul s\pt\mânii (5 nop]i, de duminic\ pân\ vineri), pentru care
clien]ii pl\tesc tariful echivalent a 2 nop]i din week-end;
n Includerea `n pre]ul sejurului, la alegere, a unei lec]ii de echita]ie pentru copii, a accesului la un parc
de distrac]ii din apropiere sau a unei lec]ii de tenis cu instructor;
n Pachete speciale de mas\ [i cazare pentru grupuri de copii (tabere, excursii etc.);
n 25% reducere pentru tinerii c\s\tori]i [i pentru persoanele care s\rb\toresc un eveniment special;
n Discount-uri la pachete de cazare prin intermediul voucherelor comercializate de portalurile online de
reduceri;
n Promovare prin intermediul Facebook: concurs pe pagina pensiunii de pe site-ul de socializare, prin
care se poate câ[tiga un sejur;
n Concurs prin intermediul unei reviste pentru femei, al c\rui premiu const\ `ntr-un sejur la pensiunea
respectiv\ (ac]iune promo]ional\ generat\ de faptul c\ majoritatea rezerv\rilor la pensiunea respectiv\
sunt realizate de c\tre femei);
n Reportajul realizat la o pensiune [i transmis pe postul na]ional de televiziune a avut se pare un impact
major asupra atragerii de noi clien]i;
n Promovare prin marketing direct, la costuri minime: utilizarea serviciile po[tale pentru a trimite clien]ilor
actuali [i poten]iali oferte [i informa]ii, trimiterea periodic\ de e-mail-uri cu oferte / informa]ii la baza
de date cu clien]i (persoane fizice [i / sau companii).
RELA}IA CU AGEN}IILE DE TURISM
~n cele mai multe cazuri analizate, proprietarii de pensiune sunt interesa]i de colaborarea cu agen]iile de turism,
`ns\ nu `ntreprind demersuri `n acest sens, a[teptând s\ fie contacta]i de acestea din urm\, [i chiar dac\ se `ncheie
contracte, `n general colaborarea se concretizeaz\ printr-un num\r mic de turi[ti adu[i `n pensiuni prin intermediul
agen]iilor (mai ales `n cazul pensiunilor de dimensiuni mici [i medii).

Doar o mic\ parte dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ce colaboreaz\ cu agen]iile, consider\ rela]ia foarte
benefic\, `n special aceia care au o capacitate de cazare ridicat\ [i sunt interesa]i `n mod special [i de g\zduirea
turi[tilor str\ini (`n special grupuri mari care fac circuite `n România), `ns\ nu pot atrage acest segment de pia]\ prin
for]e proprii.
Turi[tii români dispun de bugete mai restrânse [i `n plus se pot organiza mai u[or pe cont propriu `n ]ara natal\,
motiv pentru care apeleaz\ rar la serviciile agen]iilor cu privire la cazarea `n pensiuni – a[adar, se pare c\ segmentul
principal vizat de pensiunile care lucreaz\ cu agen]ii sunt str\inii. Totu[i, conform unora dintre proprietarii de
pensiune, colaborarea cu agen]ii poate fi profitabil\ prin ]intirea segmentului „bugetarilor” (angaja]i `n sectorul public,
ce achizi]ioneaz\ bilete prin sindicat), respectiv a acelor turi[ti români care din diverse motive prefer\ s\ nu
organizeze pe cont propriu un sejur la pensiuni (de ex. persoane comode sau persoane care `n mod tradi]ional merg
la o agen]ie pentru orice tip de vacan]\).
A[adar, cu toate c\ cei mai mul]i proprietari de pensiune intervieva]i au men]ionat existen]a sau posibilitatea
colabor\rii cu agen]iile de turism, rela]ia nu este v\zut\ drept una consolidat\ pe scar\ larg\, având `n vedere mai
ales faptul c\ agen]iile urm\resc `n general colaborarea cu pensiuni ce dispun de capacit\]i mari de cazare (ce pot
acomoda grupuri de peste 30 de persoane). De cele mai multe ori agen]iile aleg s\ colaboreze cu hoteluri, care
dispun de o mai bun\ organizare intern\ - multe agen]ii consider\ c\ sistemul de rezerv\ri [i comunicarea `n cazul
pensiunilor las\ de dorit, `ns\ din ce `n ce mai multe pensiuni gestionate profesionist demonteaz\ aceast\
prejudecat\.
O alt\ deficien]\ legat\ de aceast\ colaborare o constituie comisioanele solicitate de agen]ii, considerate prea mari
de mul]i proprietari de pensiune. Pe de alt\ parte, din perspectiva agen]iilor, nici atitudinea unor pensiuni nu este
profesionist\, atunci când pentru serviciul de intermediere prestat de agen]ie proprietarul nu consider\ justificat s\
`[i diminueze marja prin cedarea comisionului, pentru a profita de beneficiul cre[terii gradului de ocupare. ~n acela[i
timp, unii dintre proprietarii de pensiuni accept\ mai degrab\ comisionul perceput de portalul Booking.com, `n
condi]iile `n care acest portal contribuie `n mod vizibil la atragerea de turi[ti str\ini, ce au un alt poten]ial de consum
18
turistic decât cei români.
O solu]ie de intensificare a rela]iilor pensiuni – agen]ii, din perspectiva proprietarilor de pensiune, este [i organizarea
de `ntâlniri `ntre cele dou\ p\r]i (de tipul „târgurilor de contract\ri”, `n cadrul c\rora s\ se prezinte oferte, s\ se
`ncheie contracte).
O alt\ modalitate de `mbun\t\]ire a rela]iei este considerat\ [i implicarea mai mare a agen]ilor `n fenomenul
reprezentat de turismul de pensiune, spre a cunoa[te cât mai bine pensiunile pentru care ofer\ pachete, astfel `ncât
serviciile prezentate s\ fie conforme cu realitatea, f\r\ a oferi surprize nepl\cute turi[tilor (de multe ori ofertele sunt
f\cute f\r\ vizitarea `n prealabil a unit\]ii sau f\r\ consultarea final\ a pensiunii). De asemenea, unii proprietari de
pensiune sunt de p\rere c\ agen]iile nu se implic\ suficient `n promovarea zonelor agroturistice prin prezentarea
diferitelor activit\]i [i posibilit\]i de excursii [i agrement pe care le ofer\ zona, informa]ii ce ar spori [ansele ca turi[tii
s\ fie atra[i de perspectivele unui concediu `ntr-o pensiune din arealul respectiv.
REZERV|RI {I PL|}I ONLINE
REZERV|RI - Principala metod\ prin care se opereaz\ rezerv\rile `n pensiuni este `n continuare rezervarea telefonic\
dintre turist [i reprezentantul pensiunii. Tot mai des `n ultimii ani, comunicarea prin e-mail a devenit [i ea
o modalitate de a stabili termenii unei rezerv\ri turistice, `ns\ de multe ori rezerv\rile operate prin e-mail
sunt `nso]ite [i de confirmarea telefonic\.
A[adar, nivelul de `ncredere reciproc\ generalizat\ `ntre turi[ti [i reprezentan]ii pensiunilor, care s\ `nl\ture reticen]a
existent\ de ambele p\r]i, `nc\ nu a fost atins. De altfel, unii proprietari de pensiune au punctat c\ f\r\ o discu]ie
telefonic\ nu sunt foarte deschi[i s\ opereze rezerv\ri (mai ales `n cazul turi[tilor români ce vin pentru prima dat\
la pensiunea lor), convorbirea fiind [i un mijloc de profilare a poten]ialului client [i de evaluare a seriozit\]ii lui cu
privire la sosirea `n pensiune.
Cazuri de neseriozitate privind condi]iile de rezervare sunt semnalate `n general de ambele p\r]i - turi[ti [i
reprezentan]i ai pensiunilor, `ns\ cu prec\dere de a doua categorie, iar o metod\ de reducere a riscului de
nerespectare a unei rezerv\ri din partea clientului este plata unui avans.

Majoritatea proprietarilor de pensiune sunt adep]ii sistemului, care se practic\ mai ales `n perioadele de vârf, sau
atunci când se `nchiriaz\ mai multe camere sau `ntreaga unitate [i / sau `n cazul [ederilor mai lungi. Sumele solicitate
drept avans sunt rezonabile – 20% - 30% din tariful serviciilor – iar motiva]ia solicit\rii avansului este, bine`n]eles,
siguran]a limit\rii pierderii `n cazul nerespect\rii rezerv\rii.
Exist\ [i pensiuni care nu solicit\ avans `n nicio situa]ie (cu excep]ia s\rb\torilor, când pachetele con]in [i servicii de
mas\), dar `ncrederea lor se datoreaz\ poate [i faptului c\ au avut de-a lungul timpului doar clien]i serio[i. Pe de alt\
parte, unii proprietari de pensiune, care `n general ar fi mul]umi]i [i cu un avans minim, de 10%, solicit\ uneori mult
mai mult (chiar 40% - 50%) tocmai pentru c\ au avut situa]ii nepl\cute cu renun]\ri la rezerv\ri `n perioadele de sezon.
Un num\r relativ ridicat dintre reprezentan]ii de pensiuni intervieva]i au precizat c\ unitatea lor opereaz\ rezerv\ri
online, `ns\ mul]i dintre ei de fapt asociaz\ conceptul cu rezerv\rile agreate `n urma unui schimb de e-mailuri sau
cu cele realizate `n urma vizit\rii website-ului pensiunii de c\tre turi[ti; a[adar, ponderea pensiunilor care `ntr-adev\r
au implementat un tip de sistem de rezervare online `n timp real pare s\ fie `nc\ foarte redus\.
Merit\ men]ionat\ `n acest sens, `nc\ o dat\, colaborarea unor pensiuni cu celebrul website de rezerv\ri
„Booking.com”; sunt `ns\ [i proprietari de pensiune care nu consider\ acest model de gestionare a unor rezerv\ri
pretabil pe scar\ larg\ pensiunilor mici [i medii, `ntrucât presupune blocarea unor camere doar pentru solicit\ri
sosite prin acel website, ceea ce aceste categorii de pensiuni nu `[i permit s\ fac\ (decât poate `n extra-sezon).
Beneficiile rezerv\rilor online [i actualiz\rii `n timp real a disponibilit\]ii camerelor sunt `n general acceptate de
majoritatea responden]ilor (de ex. u[urin]a pentru client, care nu mai e nevoit s\ sune pentru confirm\ri), `ns\ mul]i
[i-au manifestat reticen]a fa]\ de succesul implement\rii pe scar\ larg\ a sistemului, fie datorit\ penetr\rii slabe a
serviciilor internet de calitate `n anumite zone cu pensiuni, fie datorit\ dificult\]ii pentru pensiuni de a avea actualizate
`n timp real disponibilit\]ile (`n condi]iile `n care opera]iunea nu s-ar face automat).
Balan]a continu\ s\ `ncline deci `nspre necesitatea confirm\rii disponibilit\]ii prin e-mail [i / sau telefon; sunt `ns\ [i
19
pensiuni care v\d solu]ia rezerv\rilor `n timp real materializat\ cu ajutorul unui software specializat, care s\ asigure
o gestionare facil\ [i actualiz\ri automate. Limitarea ar fi `n acest caz nevoia de instruire `n domeniul IT pentru unii
proprietari de pensiune (cei care nu au cuno[tin]ele necesare sau nu au angaja]i care s\ poat\ opera ei sistemul
de rezerv\ri online). De asemenea, cei care ar `ncerca un astfel de software `l percep totu[i ca fiind costisitor.
PLATA SERVICIILOR - ~n ceea ce prive[te plata cu cardul a serviciilor `n pensiune, p\rerile responden]ilor au fost
`mp\r]ite: mul]i consider\ c\ plata „cash” este preferat\ atât de c\tre pensiuni cât [i de c\tre
majoritatea turi[tilor, al]ii v\d avantajele instal\rii unui POS `n unitate. De altfel, câ]iva dintre
proprietarii de pensiune intervieva]i chiar au men]ionat c\ implementarea unui POS era `n
desf\[urare `n pensiunea lor la momentul interviului.
Plata online cu cardul a unui avans pentru rezervare este considerat\ o metod\ rapid\ [i eficient\ de confirmare a
seriozit\]ii privind sosirea turi[tilor, iar din perspectiva acestora, de asigurare a unei rezerv\ri. Avantajul rapidit\]ii
pl\]ii avansului cu cardul este mai bine subliniat de cazurile `n care perioada `ntre cererea de efectuare a rezerv\rii
[i sosirea clientului este prea scurt\ pentru a se solicita avans pl\tibil prin transfer bancar (sau chiar dac\ se solicit\,
banii nu intr\ `n contul pensiunii `n timp util).
Metoda poate avea o larg\ aplicabilitate `n cazul turismului de weekend, când rezervarea se face joi sau vineri.
Conceptul nu este `ns\ deloc popular `n rândul pensiunilor, [i probabil exist\ reticen]e [i `n rândul turi[tilor (legate
`n special de percep]ia oamenilor asupra securit\]ii acestei metode de plat\).
~n concluzie, reprezentan]ii pensiunilor con[tientizeaz\ c\ mediul electronic va avea un rol din ce `n ce

mai mare `n cadrul tranzac]iilor comerciale din turism (fiind identificate doar cazuri izolate de neagreere a
lucrului cu calculatorul), dar pe de alt\ parte, pentru succesul sistemului de rezerv\ri [i pl\]i `n timp real este
probabil nevoie de timp suficient `n care s\ creasc\ [i `ncrederea turi[tilor `n eficien]a [i siguran]a acestuia.
Combinarea posibilit\]ii de rezervare `n timp real cu plata unui avans online cu cardul pentru confirmarea
rapid\ a rezerv\rii poate fi o solu]ie de „educare” a turi[tilor care fac rezerv\ri la mai multe pensiuni pentru
acela[i sejur (men]inând prin neseriozitate o anumit\ stare de ne`ncredere `ntre proprietarii de pensiune [i
turi[ti) – respectarea obligatorie de c\tre unit\]ile de cazare a rezerv\rii pl\tite este o condi]ie de la sine
`n]eleas\ pentru progresul mecanismelor comerciale inovatoare `n turismul de pensiune românesc.

II. TURI{TII ROMÂNI {I CAZAREA LA PENSIUNE
20
II.1. Comportamentul turistic al românilor `n deplas\rile interne
PERCEP}IA VACAN}EI {I A{TEPT|RILE TURI{TILOR DE LA VACAN}|
No]iunea de vacan]\ are conota]ii diferite `n rândul turi[tilor, opinia despre vacan]\ fiind influen]at\ de caracteristicile
activit\]ilor pe care inten]ioneaz\ s\ le desf\[oare `n vacan]\ sau care prezint\ interes pentru ei, de vârst\, de
nivelul social dar [i de dimensiunea bugetului lor.
Paleta metodelor de relaxare `ntr-un concediu este diferit\, de la odihna preponderent pasiv\ care `nl\tura tensiunile
de orice natur\ [i aduce relaxarea, la “odihna activ\” `n care destinderea [i refacerea vin `n urma unor activit\]i de
agrement mai degrab\ solicitante fizic.
A[adar vacan]a este asociat\ mai ales cu nevoile specifice sau contextuale precum: odihna, deconectarea, relaxarea,
socializarea, dorin]a unora de a descoperi locuri [i obiceiuri noi, al]ii având, dimpotriv\ locuri favorite de vacan]\,
dorin]a sau nevoia de a-[i `ngriji s\n\tatea, dar [i cu aspecte precum turismul cultural, lectur\, divertismentul,
recreerea `n drume]ii montane, plaj\ [i mare, sau pur [i simplu cu “repausul”. Motiva]i de calitatea serviciilor turistice
externe, dar [i de ofertele avantajoase, un num\r redus de responden]i asociaz\ no]iunea de vacan]\ exclusiv cu
„ie[irea din ]ar\” `n timp ce pentru responden]ii solicita]i excesiv de ritmul vie]ii cotidiene vacan]a poate `nsemna
doar “somn” sau “repaus”.
O serie `ntreag\ de aspecte precum experien]ele anterioare cât [i motiva]iile de c\l\torie, nevoile [i interesele
actuale, nevoile de consum contextuale, dorin]a de a se deconecta de la ritmul profesional sunt câ]iva din stimulii
care le influen]eaz\ turi[tilor intervieva]i, a[tept\rile de la vacan]\.
Satisfacerea nevoilor de odihn\ [i relaxare este “a[teptarea” de la vacan]\ indicat\ preponderent de turi[tii
intervieva]i. Aceste dou\ aspecte corespund [i reflect\ cel mai bine “a[tept\rile de la vacan]\”, aspira]ii care
odat\ satisf\cute le asigur\ acestora refacerea, le compenseaz\ rutina [i surmenajul cotidian la care sunt
expu[i, impulsionându-le dorin]a de c\l\torie.

Alte solu]ii de `ntrebuin]are a timpului liber din concediu, sau aspira]ii ale turi[tilor sintetizate `n “a[tept\rile” de la
vacan]\, includ aspecte precum:
n dorin]a de a face mi[care,
n dorin]a de petrecere a timpului liber `ntr-un cadru agreabil al\turi de familie sau prieteni,
n acumularea de cuno[tin]e,
n experien]e culturale [i culinare noi,
n explorarea mediului,
n dorin]a de distrac]ie,
toate acestea dozate echilibrat `n timpul experiment\rii unui angajament turistic astfel `ncât `ntoarcerea din vacan]\
s\ se fac\ cu “amintiri pl\cute” [i cu regretul “c\ s-a terminat”.
A[adar, a[tept\rile se individualizeaz\ la nivelul persoanei turi[tilor intervieva]i, astfel c\ ele se reg\sesc `n
satisfacerea mai multor nevoi specifice [i unele complexe precum: descoperirea de locuri, obiceiuri [i tradi]ii noi,
vizite la obiective istorice sau cu poten]ial cultural, vizite la prieteni, deconectarea de griji, tratament, relaxare,
destindere, dar [i divertisment, recreere `ntr-un climat termic reconfortant. Acest din urm\ parametru, al\turi de
factorii de mediu [i ambientali, contribuie semnificativ la reu[ita unui demers turistic, a[a dup\ cum sugereaz\ sau
precizeaz\ explicit unii subiec]i intervieva]i.
CARACTERISTICILE DEPLAS|RILOR INTERNE ALE ROMÂNILOR
Deplasarea temporar\ a turi[tilor intervieva]i `n afar\ localit\]ii de re[edin]\ este sus]inut\ de argumente ce vizeaz\
satisfacerea unor nevoi specifice sau contextuale precum: odihn\, relaxare sau mi[care, tratament, vizite la rude
sau prieteni, deplas\ri `n scop de afaceri, participare la evenimente, confruntarea cu activit\]i noi / inedite, etc.
Num\rul deplas\rilor
Analiza datelor referitoare la num\rul plec\rilor interne din ultimul an relev\ urm\toarele tendin]e:
n Un sfert din turi[tii intervieva]i1 nu au efectuat un concediu de odihn\ sau nu au experimentat un aranjament
21
turistic cu o durat\ mai mare de 5 nop]i, `n ultimul an;
n Pu]in peste jum\tate din subiec]i au efectuat un singur concediu, `n timp ce 16% dintre turi[tii intervieva]i au
efectuat `n medie 2 sau mai multe plec\ri `n vacan]e interne;
n 4 din 10 turi[ti n-au plecat `n weekend-uri [i `n timpul s\rb\torilor legale `n afar\ localit\]ii de re[edin]\ `n
timp ce despre un sfert reiese c\ au plecat o singur\ dat\;
n Subiec]ii care au petrecut cel pu]in un sejur turistic de week-end au avut `n medie 2,7 ie[iri anuale `n sta]iuni
turistice, la sfâr[it de s\pt\mân\;
n Doar 2 din 10 subiec]i au plecat `n delega]ii, sau au participat la diverse evenimente;
n 7% dintre subiec]i au optat pentru turismul de tratament, limitând acest demers la o singur\ ie[ire pe an.
Graficul 7: MOTIVA}IA C|L|TORIILOR TURISTICE (pentru care s-a pl\tit cazarea) efectuate `n ultimul an `n
afara localit\]ii de re[edin]\ (% din num\rul responden]ilor)
Concediu de odihn\, vacan]\, 73

sejur (peste 5 zile)
Week-end [i s\rb\tori legale 60
C\l\torii de afaceri, delega]ii,

participare la evenimente 19
Tratament, `ngrijirea s\n\t\]ii,

concediu medical 7
Obs.: Suma procentelor este mai mare de 100%, unii turi[ti c\l\torind de mai multe ori cu diverse scopuri.
1
Not\: Informa]iile numerice din acest capitol au ca surs\ ancheta statistic\ reprezentativ\ la nivel urban (pentru România [i pentru fiecare regiune
de dezvoltare), a[adar trimiterile la responden]i / turi[ti care `nso]esc procentele [i `n general informa]iile cifrice fac referire la subiec]ii acestui studi.
Prin raportarea la principalele categorii socio-demografice distingem câteva aspecte interesante privind grupurile
de turi[ti care au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n afara localit\]ii de re[edin]\, astfel:
n Studen]ii, managerii, persoanele liber profesioniste, pensionarii au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n
vacan]e de lung sejur, cu o durat\ mai mare de 5 nop]i (`n medie 1,5 ie[iri pe an);
n Plec\rile `n vacan]ele de scurt sejur (weekend-uri) [i cu ocazia s\rb\torilor legale `nregistreaz\ o tendin]\
cresc\toare odat\ cu `naintarea `n vârst\: de la 2,3 plec\ri la 20 ani la 3,3 plec\ri pentru intervalul 46-50 ani,
num\rul plec\rilor sc\zând dup\ aceast\ vârst\. Cele mai multe sejururi de week-end `n care s-a pl\tit cel
pu]in o noapte de cazare la o unitate de primire turistic\ le-au desf\[urat patronii;
n (4,3 pe an), persoanele cu studii superioare (`n medie 3 pe an), iar cele mai pu]ine s-au `nregistrat `n cazul
[omerilor, studen]ilor [i func]ionarilor cu studii medii.
n Persoanele din spa]iul urban al marilor ora[e2 au `nregistrat mai multe ie[iri `n vacan]ele de lung sejur sau
`n week-end, comparativ cu persoanele domiciliate `n ora[ele mici.
Num\rul nop]ilor de cazare pl\tite `n ultimul an
~n perioada septembrie 2010 – august 2011 turi[tii din România au pl\tit `n medie mai pu]in de 11 nop]i de cazare
`n deplas\rile interne pe care le-au efectuat.
Cele mai multe nop]i pentru care s-a pl\tit serviciul de cazare au fost alocate turismului de odihn\ [i recreere
[i turismului de tratament sau profilactic iar cele mai pu]ine nop]i de cazare pl\tite s-au reg\sit `n c\l\toriile
motivate de turismul de scurt sejur (week-end), turismul de afaceri precum [i de turismul ocazional (sau de
circumstan]\).
Perioada de desf\[urare a vacan]ei
~n ceea ce prive[te perioada de desf\[urare a vacan]ei, `n marea lor majoritate subiec]ii intervieva]i indic\ generic
22
perioada „de var\”, men]inând tendin]a de a opta pentru o singur\ vacan]\ de lung sejur pe an, aceasta fiind de
regul\ tradi]ionalul concediu de var\. Solicita]i s\ detalieze, ace[tia men]ioneaz\ cu prec\dere lunile „iulie [i august”,
f\r\ `ns\ a omite lunile de toamn\ „când se mai potole[te canicula” [i pot beneficia de reducerile de tarife din
extrasezon, sezonul rece, „când au copii vacan]\” sau „e un pic de z\pad\ pentru ski”, dar [i perioada S\rb\torilor
de Cr\ciun [i Anul Nou, Pa[te sau sejururile ocazionate de alte zile libere oficiale.
Subiec]ii care aleg perioada de var\ pentru desf\[urarea vacan]ei argumenteaz\ cu urm\toarele: este intervalul
din an `n care de regul\ au alocat\ perioada de concediu, este sezonul vacan]elor [colare pentru elevi / studen]i /
cadre didactice, au avantajul oferit de factorul climatic care le permite desf\[urarea unor activit\]i specifice, sau, cu
argumentul subiectiv c\ “vara e cel mai frumos sezon”.
Se disting [i turi[ti constrân[i de o serie de factori care ì limiteaz\ s\-[i aleag\ singuri perioada de desf\[urare a
vacan]ei: aloc\ri de concediu f\cute de angajator f\r\ a le solicita op]iunea “dup\ cum se poate”, cazurile angaja]ilor
`n func]ii de r\spundere care ì solicit\ permanent [i care `[i segmenteaz\ vacan]a `n fragmente relativ mici (câte “o
fereastr\ de 2-3-4 zile”).
Pentru unii subiec]i, `nainte de a fi o op]iune, perioada de desf\[urare a vacan]ei este un context condi]ionat de
resursele financiare, element care le influen]eaz\ atât sezonul `n care aleg s\ `[i petreac\ vacan]a cât [i durata
acesteia. Unii turi[ti români afirm\ „`mi iau concediu `n func]ie de buget”, `n timp ce pensionarii sunt limita]i atât de
dimensiunea bugetului, cât [i de aloc\rile operate de Casele de Pensii pentru vacan]ele subven]ionate.
S-au identificat [i subiec]i care renun]\ la vacan]\ pentru c\ „bugetul nu le permite” sau pentru a ceda `n favoarea
altor priorit\]i, dar [i subiec]i adep]i ai turismului sezonier, pentru care vacan]a `nsumeaz\ de fapt mai multe „ie[iri
de week-end” sau sejururi mici de 2-3 nop]i.
Tipologia turi[tilor `n func]ie de perioada vacan]elor interne este completat\ de subiec]ii pentru care vacan]a de lung
sejur se desf\[oar\ exclusiv `n afara ]\rii [i „doar weekend-urile `n ]ar\”.
2
“mari ora[e”, ora[e cu peste 200.000 locuitori
CELE MAI VIZITATE DESTINA}II TURISTICE INTERNE
Solicitându-le celor 5.600 subiec]i ai anchetei statistice s\ indice localit\]ile sau sta]iunile din România `n care au
c\l\torit [i au pl\tit serviciul de cazare `n ultimul an, a fost generat\ o list\ de 630 de destina]ii turistice.
Primele 7 sta]iuni ierarhizate dup\ num\rul de men]iuni au fost vizitate de jum\tate din turi[tii intervieva]i. Num\rul
mediu de c\l\torii interne `n ultimul an semnificativ mai mare decât num\rul mediu de localit\]i vizitate de c\tre un
turist indic\ faptul c\ unii turi[ti au fost de mai multe ori `n aceia[i localitate `n ultimele 12 luni.
Pentru simplificarea analizei, din afirma]iile generate de subiec]i este configurat\ `n tabelul de mai jos o ierarhie a
primelor 40 de localit\]i vizitate, acestea fiind `n cea mai mare parte sta]iuni sau localit\]i turistice cu renume. Celelalte
590 localit\]i au atras doar 36% din totalul deplas\rilor turi[tilor care s-au cazat la pensiuni `n ultimul an.
Tabelul 2: Localit\]ile din România vizitate `n scop turistic de cei mai mul]i turi[ti `n ultimul an
Nr. Localitatea / Jude]ul Procent Nr. Localitatea / Jude]ul Procent

1. Bra[ov – BV 10,1 21. Ia[i – ~S 2
2. Mamaia – CT 8,3 22. Straja – HD 1,9
3. Bucure[ti – B 7,3 23. Mangalia – CT 1,8
4. Costine[ti – CT 6,9 24. Ol\ne[ti – VL 1,8
5. Constan]a – CT 6,6 25. Oradea – BH 1,8
6. B\ile Felix – BH 6,1 26. Suceava – SV 1,8
7. Sibiu – SB 5,7 27. Arie[eni – AB 1,7
8. Sinaia – PH 5,1 28. Moeciu – BV 1,7
9. Eforie Nord – CT 4,9 29. Piatra Neam] - N} 1,6
10. B\ile Herculane – CS 4,7 30. T\[nad – SM 1,6 23
11. Vatra Dornei – SV 4,3 31. Poiana Bra[ov – BV 1,5
12. Predeal – BV 3,7 32. Sighi[oara – MS 1,5
13. Sovata – MS 3,2 33. C\lim\ne[ti – VL 1,4
14. Bran – BV 3,1 34. Dur\u – N} 1,4
15. Bu[teni – PH 3 35. B\ile Tu[nad – HG 1,3
16. Cluj Napoca – CJ 2,7 36. Eforie Sud – CT 1,3
17. Rânca – GJ 2,4 37. Gura Humorului – SV 1,3
18. Timi[oara – TM 2,3 38. Târgu Mure[ - MS 1,3
19. Neptun – CT 2,1 39. C\ciulata – VL 1,2
20. Sl\nic Moldova – BC 2 40. Lep[a – VN 1,1
Obs.: Alte 590 localit\]i au fost men]ionate cu procente mai mici de 1%.
Destina]iile indicate de subiec]i sunt atât zone turistice vaste sau sta]iuni cu tradi]ie, cu importante atrac]ii individuale
[i sus]inute de o serie de servicii specifice, localit\]i cu caracter dominant cultural, sta]iuni cu condi]ii propice pentru
odihn\ sau tratament, dar [i spa]iul urban al ora[elor cu oferte turistice variate [i consistente.
~n ceea ce prive[te preferin]ele turi[tilor, sta]iunile cele mai apreciate `n general sunt Bra[ov, Mamaia, Constan]a,
Costine[ti, Sibiu, Sinaia [i B\ile Felix (preferate `n total de o treime din subiec]i). Se observ\ c\ topul general al
preferin]elor se suprapune `n mare m\sur\ peste topul celor mai vizitate localit\]i interne `n ultimul an.
Jude]ele Constan]a [i Bra[ov au fost de departe cele mai vizitate de turi[ti `n ultimul an, `n timp ce jude]ele cel mai
pu]in vizitate `n scop turistic au fost Teleorman, Giurgiu, C\l\ra[i, Ilfov, Vaslui, Olt, Dâmbovi]a, S\laj.

Graficul 8: IERARHIA JUDE}ELOR VIZITATE ~N SCOP TURISTIC ~N ULTIMUL AN DE TURI{TII INTERVIEVA}I

(% turi[ti)
24
Obs.: Alte 14 jude]e au `ntrunit fiecare mai pu]in de 1%, `n total 4,8%. Procentul cumulat al jude]elor dep\[e[te 100%, `ntrucât mul]i turi[ti au vizitat
mai mult de un jude].
FACTORI MOTIVA}IONALI PENTRU ALEGEREA DESTINA}IILOR DE VACAN}|
Din perspectiva motiva]iilor care i–au determinat pe turi[tii români s\ aprecieze favorabil destina]iile turistice
men]ionate anterior se disting factori precum:
n frumuse]ea locurilor indicat\ generic – argumentându-se c\ „fiecare are particularitatea lui” [i enumerându-
se elemente ca: valen]e ambientale, climatul [i diversitatea peisagistic\ a spa]iului montan, caracteristicile
mediului `nconjur\tor – valoarea turistic\ a teritoriului (elemente natural - teritoriale [i cele de factur\
antropic\);
n localizarea, amplasamentul [i accesibilitatea;
n dorin]a de cunoa[tere, de descoperire, a locurilor, oamenilor, obiceiurilor [i tradi]iilor locale specifice;
n valen]ele profilactice, de tratament [i recuperare ale unor sta]iuni;
n alternativa unei gastronomii tradi]ionale, uneori ecologice;
n mentalitatea [i ospitalitatea reflectate `n atitudinea localnicilor / prestatorilor fa]\ de turi[ti;
n pre]urile accesibile;
n apropierea de localitatea de re[edin]\;
n aspectul, calitatea [i atractivitatea unit\]ilor de primire turistic\;
n fidelitatea [i obi[nuin]a `n ceea ce prive[te o destina]ie favorit\ de vacan]\, dorin]a de a veni `ntr-un loc
unde “se simt bine”;
n poten]ialul ofertei de relaxare [i destindere al sta]iunii;
n obiective turistice de notorietate din sta]iuni sau din vecin\tatea acestora.
Aceast\ multitudine de variabile care influen]eaz\ comportamentului subiec]ilor `n alegerea destina]iilor turistice de
vacan]\ se datoreaz\ interac]iunii unor factori ce ]in de personalitatea subiectului [i stimulii specifici obiectivului
turistic.

Factorii culturali, naturali, de infrastructur\ general\ [i conjuncturali, caracteristicile produsului turistic [i facilit\]ile,
dar [i factorul uman, cu caracter personal, de multe ori subiectiv, sunt elemente luate `n considerare de subiec]i [i
care le influen]eaz\ alegerea destina]iei turistice.
UNIT|}ILE DE CAZARE UTILIZATE ~N DEPLAS|RILE INTERNE
Tipologia structurilor de primire turistic\ cu func]iuni de cazare suprapus\ peste op]iunea subiec]ilor, indic\ [i rezum\
ponderea principalelor 3 tipuri de unit\]i de cazare utilizate preponderent de turi[tii intervieva]i. Dup\ cum rezult\
din datele analizate, aceste unit\]i principale sunt reprezentate de structurile: hotel, pensiune turistic\, gazd\.
Rezultatele ob]inute arat\ c\ `n aproape dou\ treimi din deplas\rile interne ale turi[tilor pensiunea a fost principalul
tip de unitate de cazare utilizat\.
Graficul 9: TIPOLOGIA UNIT|}ILOR DE PRIMIRE TURISTIC| FOLOSITE DE SUBIEC}I ~N DESTINA}IILE

TURISTICE INTERNE DIN ULTIMUL AN (% din num\rul deplas\rilor)
25
Preferin]a subiec]ilor manifestat\ pentru o anume structur\ de cazare este influen]at\ de venituri, astfel c\ cei cu
venituri de peste 3.000 lei lunar au ales mai des s\ se cazeze `n unit\]i hoteliere, spre deosebire de cei cu venituri
reduse care au optat pentru alte structuri de primire turistic\.
Pentru sejururile de scurt\ durat\ de maxim 4-5 nop]i s-a constatat mai frecvent preferin]a subiec]ilor pentru unit\]ile
hoteliere, spre deosebire de vacan]ele de lung sejur, de 8-10 zile, situa]ie `n care pensiunile au fost mult mai des
prima alegere.
Vârsta medie a turi[tilor care s-au cazat la hotel este de 39 ani, pe când vârsta medie a celor care s-au cazat
`n pensiuni este de 35 ani.
Pentru cazarea improvizat\ la gazde apeleaz\ `n mai mare m\sur\ turi[tii trecu]i de 40 ani, pe când la tipurile de
cazare mai pu]in comune (cort, han, etc.) apeleaz\ mai degrab\ cei cu vârste medii de 35 ani.
Preferin]ele subiec]ilor `n raport cu tipologia unit\]ii de cazare
Turi[tii intervieva]i apreciaz\ calitatea [i diversitatea serviciilor prestate `n spa]iul pensiunilor. Când opteaz\ pentru
pensiune, subiec]ii au de regul\ `n vedere urm\toarele aspecte: loca]ia, amplasamentul, serviciul de mas\, nivelul
de pre], ospitalitatea gazdelor, cur\]enia, facilit\]ile.

Motivele pentru care turi[tii români aleg pensiunea `n detrimentul hotelului sau altor alternative de cazare:
n Cadrul familial, atmosfera primitoare [i cald\, personal ospitalier [i prompt la solicit\rile turi[tilor;
n Amplasarea favorabil\ `n mediul natural, `n locuri lini[tite, retrase [i uneori `n vecin\tatea obiectivelor de
interes, ambian]\ relaxant\;
n Dimensiunea redus\ a spa]iului de cazare care ì confer\ intimitate;
n Rela]ionarea bun\ cu gazdele, posibilitatea de interac]iune facil\, turistul devine factor de socializare `n spa]iul
pensiunii;
n Formalit\]i simple de check-in;
n Pre]urile accesibile [i competitive `n raport cu unit\]ile hoteliere;
n Flexibilitatea pre]urilor, faptul c\ “pot fi negociate” [i raportul favorabil calitate – pre];
n Absen]a sau num\rul redus de unit\]i hoteliere, ori starea precar\ a acestora, din unele zone turistice;
n Oportunitatea de a beneficia de o gastronomie tradi]ional\ specific\, posibilitatea alc\tuirii meniului;
n Servicii conexe, facilit\]i de agrement care favorizeaz\ relaxarea [i recreerea `n aer liber;
n Cur\]enia din spa]iul de cazare;
n Posibilitatea de a `nchiria la cerere `ntreg spa]iul de cazare.
Turi[tii care aleg unitatea hotelier\ sus]in aceasta cu argumentele:

n confortul sporit comparativ cu alte structuri de cazare;
n facilit\]i multiple;
n existen]a serviciului de mas\, includerea micului dejun `n costul de cazare;
n un management mai performant;
n angaja]i mai numero[i comparativ cu pensiunile, cu atribu]ii clare `ntr-o structur\ bine organizat\;
Nivelul de confort al unit\]ii de cazare pentru care au optat subiec]ii

26
Mai mult de jum\tate din turi[ti au ales s\ se cazeze `n unit\]i de cazare cu confort de 3 stele / flori / margarete, nef\-
când o distinc]ie clar\ `ntre aceste 2 tipuri de clasific\ri, ceea ce nu d\ posibilitatea identific\rii spa]iale clare a unit\]ilor
din spa]iul urban sau rural. Pentru confortul de 4 [i 5 stele / flori / margarete a fost preferat `n mai mare m\sur\ hotelul.
Graficul 10: Nivelul de confort al unit\]ilor de cazare utilizate `n ultimul an (% turi[ti)
Legend\
n Pensiune
n Hotel

Alegerea destina]iei de vacan]\, a perioadei [i a duratei acesteia, a serviciilor achizi]ionate [i a tipului de unitate de
cazare sunt influen]ate `n mod direct de situa]ia material\ a subiec]ilor. O concluzie clar\ este faptul c\ subiec]ii
aleg unit\]i de cazare, produse [i servicii turistice care s\ le comunice [i s\ fie `n conformitate cu statutul lor social.
MOTIVE DE SATISFAC}IE {I INSATISFAC}IE CU PRIVIRE LA DEPLAS|RILE INTERNE ALE

ROMÂNILOR
Elementele care `mplinesc a[tept\rile poten]iale ale turi[tilor se materializeaz\ `n satisfac]ii, `n timp ce aspectele
necorespunz\toare din timpul unui aranjament turistic au generat insatisfac]ii. Ponderea ridicat\ `n ceea ce prive[te
satisfac]iile o `nregistreaz\ indicele de atractivitate, denumit generic de subiec]i “frumuse]ea locurilor”. ~n practic\,
o posibil\ diminuare temporar\ a factorilor de atractivitate, a condi]iilor naturale care favorizeaz\ satisfac]ia turi[tilor,
este compensat\ prin combinarea altor elemente din structur\ ofertei, f\r\ a-i diminua considerabil valoarea acesteia.
Elemente de satisfac]ie cu privire la c\l\toriile interne ale românilor al\turi de cadrul natural [i peisagistic\
atr\g\toare:
n Posibilitatea de a interac]iona cu localnicii, de a cunoa[te locuri noi, cu valen]e turistice deosebite;
n Amplasarea unit\]ii de cazare `ntr-o zon\ retras\, lini[tit\, nepoluat\;
n Ospitalitatea [i amabilitatea prestatorilor de servicii;
n Familiaritatea locurilor, posibilitatea de a interac]iona `n limba matern\, de a comunica cu u[urin]\ “pentru
c\ vorbim aceea[i limb\”;
n Experien]ele gastronomice;
n Accesibilitatea pre]urilor;
n Confortul oferit de spa]iul de cazare;
n Calitatea serviciilor “care a `nceput s\ creasc\, mai ales `n cadrul pensiunilor”;
n Tratamentele terapeutice, profilactice [i de recuperare corespunz\toare (climat, ape termale, saline, etc).
27
S-au eviden]iat [i considerente de natur\ subiectiv\ care au contribuit la satisfac]ia subiec]ilor, precum:
n Timp agreabil petrecut al\turi de familie;
n Posibilitatea de a-[i cunoa[te ]ara [i de a-[i face noi prieteni;
n Vreme frumoas\;
n Posibilitatea de a practica activit\]i specifice (sportive, drume]ii, etc.) `n destina]iile turistice.
Responden]ii tind s\ devin\ critici când realitatea produsului turistic oferit nu se suprapune `ntocmai peste oferta
prezentat\, fie telefonic, fie din surse online.
~n timp ce pu]ini subiec]i precizeaz\ c\ “nu am avut probleme”, ceilal]i fac referire la o serie `ntreag\ de aspecte
care le-au creat insatisfac]ii la momentul derul\rii unui aranjament turistic, iar dintre acestea se disting urm\toarele:
Elemente de insatisfac]ie cu privire cu privire la c\l\toriile interne ale românilor

n Lipsa unui comportament adecvat fa]\ de turist;
n Calitatea necorespunz\toare a serviciilor de cazare;
n Insuficient\ valorificare a bazei materiale;
n Lipsa unor facilit\]i sau servicii de agrement;
n Utilit\]i nefunc]ionale;
n Pre]urile uneori nejustificat de mari (`n unele destina]ii) / raport inadecvat `ntre costul serviciilor [i calitatea
acestora; foarte sugestiv\ este remarca unui respondent care afirm\ „`n Republica Dominican\ am pl\tit mai
pu]in decât la Mamaia”, referindu-se la serviciile de cazare [i mas\;
n Lipsa materialelor informative din incinta unit\]ilor de cazare / lipsa birourilor de informare turistic\;
n Aspect inestetic al unit\]ii de cazare, integrarea nearmonioas\ `n mediu;
n Dot\ri necorespunz\toare;
n Neconformitatea ofertei/neconcordan]a `ntre oferta prezentat\ [i condi]iile concrete, constate de turi[ti la fa]a
locului;
n Lipsa serviciului de alimenta]ie `n unitatea de cazare; tot `n acest registru s-au mai remarcat aspectele: timp
lung de a[teptare pentru servirea mesei, calitatea `ndoielnic\ a preparatelor culinare (`n unele unit\]i), meniu
nediversificat;

n Instruire insuficient\ a angaja]ilor (din unele unit\]i), lipsa de profesionalism a acestora, personal insuficient
numeric;
n Cur\]enie precar\ `n unele loca]ii;
n Infrastructura rutier\ precar\, deficitar\;
n Locuri de parcare insuficiente sau inexistente;
n Degradarea spa]iului de cazare [i de g\zduire, loca]ii nerenovate, nemodernizate sau ne`ntre]inute;
n Trasee turistice nemarcate, lipsa marcajelor [i indicatoarelor turistice.
Se observ\ c\ turi[tii semnaleaz\ [i aspecte care nu apar]in sferei de competen]\ a proprietarilor de pensiuni/unit\]i
hoteliere, dar pe care le-au perceput ca nemul]umiri. Pe lâng\ cele de mai sus, au mai fost men]ionate nep\sarea
autorit\]ilor [i degradarea `n consecin]\ a unor obiective turistice, poluarea din unele zone, inexisten]a curselor de
transport public `ntre sta]iuni, obstacolele nemarcate, lipsa `n unele locuri a panourilor rutiere de semnalizare, etc.
~n general, turi[tii solicit\ servicii de alimenta]ie `n toate formulele de vacan]\ [i indiferent de durata sejurului, atât
`n ceea ce prive[te existen]a unor spa]ii adecvate de servire dar [i `n ceea ce prive[te calitatea preparatelor culinare.
Orice c\l\torie turistic\ este strâns legat\ de sistemul de transport [i de infrastructura rutier\, motiv pentru care
contingentul unit\]ilor de cazare se poate dezvolta odat\ cu modernizarea infrastructurii rutiere [i a sistemelor de
transport sau poate fi serios amenin]at de lipsa sau precaritatea acestora. Un acces necorespunz\tor [i un trafic
`ngreunat din lipsa unor re]ele moderne de transport au impact direct asupra dezvolt\rii turismului.
Datorit\ lipsei de planificare, subiec]ii beneficiaz\ de avantajul unei mobilit\]i ridicate [i a libert\]ii de a nu respecta
un program prestabilit, `ns\ `n acela[i timp au inconvenientul imposibilit\]ii satisfacerii cererii `n anumite momente
(perioade aglomerate, vârf de sezon).
PARTICULARIT|}I PRIVIND CAZ|RILE LA PENSIUNI

28
Serviciul de alimenta]ie `n pensiune

Marea majoritate a turi[tilor, [i `n mai mare m\sur\ responden]ii femei, sunt interesa]i s\ scape de preg\tirea /
prepararea mesei atunci când merg `n concediu. Aproape dou\ treimi dintre turi[tii intervieva]i declar\ c\ sunt
interesa]i de servicii de mas\ `n cadrul pensiunii – s\ se ofere cel pu]in micul dejun, fie c\ este inclus `n tariful
caz\rii, fie c\ este pl\tit separat de c\tre turist, `n timp ce peste jum\tate sunt de asemenea interesa]i de servicii
complete de mas\.
Graficul 11: PREFERIN}E PENTRU SERVIREA MESEI ~N INCINTA UNEI PENSIUNI

Care din urm\toarele aspecte referitoare la serviciul de alimenta]ie sunt importante pentru dumneavoastr\
atunci când v\ caza]i la o pensiune din România?
n DA n NU n INDIFERENT

Modalitatea de plat\ a serviciului de cazare

~n marea lor majoritate turi[tii prefer\ plata `n numerar, ponderea celor care folosesc uzual alte formule de plat\
fiind situat\ la 13%, fapt ce confirm\ percep]ia proprietarilor de pensiune cu privire la acest subiect. De[i mul]i
responden]i sunt interesa]i s\ culeag\ informa]ii despre vacan]\ [i unit\]i turistice pe internet ([i caut\ activ produse
care s\ corespund\ a[tept\rilor), `n cea mai mare parte nu sunt dispu[i s\ fac\ [i tranzac]ia de plat\ pe internet,
preferând varianta de “plat\ cash” la unitatea de cazare.
Graficul 12: MODALIT|}ILE DE PLAT| PENTRU SERVICIILE DE CAZARE ~N ROMÂNIA (% responden]i)
29
Preferin]a pentru plata `n numerar / cash este sus]inut\ de argumentele

n Este o modalitate simpl\, comod\, direct\, accesibil\, confortabil\, sigur\;
n Unii subiec]i nu de]in card;
n Subiec]ii nu folosesc cardul `n mod uzual, nu sunt familiariza]i cu folosirea lui, cel pu]in pentru efectuarea
pl\]ilor pe internet;
n Conservatorism;
n Subiec]ii nu au `ncredere `n sistemul bancar, ci doar `n pl\]ile cu numerar;
n Plata cash d\ posibilitatea negocierii pre]ului, aspect sugestiv surprins de un respondent: „cu banii jos po]i
s\ te `n]elegi cu patronu’ la pre]”;
n Subiec]ii pot avea o eviden]\ clar\ a disponibilului de bani comparativ cu lichiditatea din cont [i `[i pot
dimensiona cheltuielile de vacan]\ `n limita “atât am, atât `mi permit”;
n Proprietarii de pensiuni solicit\ `n unele pensiuni plata exclusiv cash;
n Unele pensiuni nu au implementat\ metoda de plat\ cu cardul (lipsa POS), `ndeosebi cele cu o capacitate
de cazare mai redus\;
n Metoda de plat\ cash, la momentul caz\rii, le permite responden]ilor s\ poat\ cere decomandarea unei
eventuale rezerv\ri `n situa]ia `n care pensiunea nu le satisface a[tept\rile.
Pl\]ile `n numerar se pot efectua `n diverse formule de plat\: la front desk-ul unit\]ii de cazare, sau prin intermediul
agen]iei de turism, dac\ aceasta este intermediara aranjamentului turistic.
Un num\r redus de subiec]i intervieva]i prefer\ plata cu cardul [i sus]in aceast\ alegere cu motiva]iile:
Argumente `n favoarea pl\]ii cu cardul

n Este o modalitate civilizat\, modern\, confortabil\, elibereaz\ persoana de grija manipul\rii banilor `n
vacan]\;
n Variant\ sigur\ - `n caz de pierdere sau furt se pierde doar cardul, nu [i banii;
n Salariul multor angaja]i se vireaz\ pe card.

Impedimentele sau dezavantajele utiliz\rii cardului se desprind din urm\toarele concluzii bazate pe afirma]iile
responden]ilor:
n Sunt situa]ii când nu func]ioneaz\ POS-ul;
n Nu to]i agen]ii economici accept\ tot timpul pl\]ile cu cardul, de[i posed\ POS;
n Unele pensiuni nu au implementat sistemul electronic de plat\ cu cardul; `n mediul rural pare a fi o metod\
destul de preten]ioas\, furnizorii de servicii turistice nu sunt preg\ti]i cu astfel de instrumente de plat\. Un
respondent precizeaz\ obiectiv: „\sta e marele minus la pensiuni, `n general oriunde am umblat prin ]ar\,
am constatat lipsa posibilit\]ii de a pl\ti cu cardul”.
n Responden]ii pensionari, `ntr-o propor]ie mare, nu [tiu s\ foloseasc\ cardul [i mai mult decât atât, dup\ cum
men]ioneaz\ explicit un respondent “nici nu `mi doresc s\ m\ pricep la plata cu cardul”;
n Unii turi[ti consider\ c\ se pot expune riscului de fraudare.
Indiferent de procedura de plat\ agreat\, cash sau card, majoritatea responden]ilor prefer\ s\ achite serviciile
turistice la momentul caz\rii, „numai la fa]a locului” pentru c\ „trebuie s\ fim siguri dac\ alegerea pe care am f\cut-o
pe Internet corespunde `n totalitate”.
Unii responden]i au subliniat c\ exist\ o leg\tur\ `ntre tipul pl\]ii [i destina]ia de vacan]\ aleas\, astfel c\ pl\]ile
online sau cu cardul sunt mult mai pu]in asociate cu turismul intern, ci mai degrab\ cu vacan]ele `n str\in\tate.
Destina]iile interne [i mai cu seam\ vacan]ele spontane sunt susceptibile la anul\ri/decomand\ri, `n mai mare
m\sur\ decât vancan]ele externe, motiv pentru care responden]ii nu agreeaz\ `n multe situa]ii asumarea unui
angajament de plat\ par]ial\ sau integral\ a serviciilor turistice.
Alte metode sau formule de plat\ agreate [i sugerate de responden]i includ:

n Achitarea unui avans, urmând ca restul de plat\ s\ fie achitat la momentul caz\rii, referitor la plata unui avans
turi[tii intervieva]i au indicat c\ efectuarea acestei pl\]i se face de obicei prin transfer bancar [i reprezint\ o
siguran]\ a faptului c\ rezervarea a fost f\cut\;
30
n Internet banking;
n Formula combinat\: online + cash - pentru o garan]ie a rezerv\rii turi[tii prefer\ o plat\ anticipat\ online,
urmând ca la cazare s\ pl\teasc\ diferen]a (este [i o posibilitatea de plat\ `n tran[e a unui aranjament turistic).
Pensiunea ideal\
Responden]ii descriu foarte sugestiv [i unii dintre ei chiar foarte detaliat atributele pensiunii ideale. ~n afirma]iile
multor subiec]i se reg\sesc apreciate caracteristicile: bine amplasat\ dar izolat\, de preferat `n zona de munte,
`ntr-un cadru natural atr\g\tor, cât mai nealterat, cu aer curat, construit\ din lemn [i `n acord cu arhitectura
zonal\, cu ambient interior pl\cut, camere spa]ioase [i moderne, dar reduse din punct de vedere numeric, frumos
decorate, confortabile [i cu mobilier minimal dar util, cu balcon, dotate cu pat matrimonial, TV, frigider, flori,
aer condi]ionat, toate acestea `ntr-o stare de cur\]enie [i igien\ “perfect\”. Unii responden]i indic\ necesitatea dot\rii
pensiunii cu b\i generoase, obligatoriu „cu cad\” [i echipate modern.
Unul dintre aspectele foarte des men]ionate de responden]i este faptul c\ ace[tia doresc s\-[i satisfac\ nevoia de
lini[te, `ndep\rtându-se pe timpul sejurului de trafic, aglomera]ie [i de stresul caracteristic vie]ii urbane. Serviciile
complementare dintr-o “pensiune ideal\” sunt de asemenea foarte apreciate de turi[tii români, existen]a acestora
`n unitatea de cazare contribuind la cre[terea satisfac]iei clien]ilor. Dintre acestea sunt men]ionate: internet, teren
amenajat de sport [i loc de joac\ pentru copii, piscin\, spa]ii de relaxare `n aer liber, gr\tar amenajat, balansoar [i
b\nci, locuri de parcare amenajate, sal\ de biliard, saun\.
Caracteristicile “ideale” ale personalului angajat se reg\sesc `n aspectele: “zâmbitori, amabili, tineri, dar profesioni[ti.”
Pensiunea ideal\ este “obligatoriu dotat\ cu restaurant”, ofer\ pensiune complet\, “mâncare s\n\toas\”, de preferat
realizat\ cu produsele din ferm\ proprie.
Pentru responden]ii care descriu pensiunea ideal\ `n mediul urban, aspectele pe care le-ar aprecia se refer\ la
apropierea de centru, “ca s\ vizitez cât mai multe din obiectivele turistice”.
Pentru unii dintre turi[ti, pensiunea ideal\ echivaleaz\ `n primul rând cu un pre] accesibil al serviciilor „pre]ul pân\
`ntr-o sut\ de lei pe noapte”, cu un raport calitate – pre] “corect”.
Foarte sugestiv, f\r\ a detalia `ns\, un respondent prefigureaz\ pensiunea ideal\ “s\ fie ca `n Austria, cu servicii impecabile”.

II.2. Observa]ii succinte asupra deplas\rilor externe ale turi[tilor români

O treime din responden]i care s-au cazat la pensiuni `n România `n ultimul an au c\l\torit `n ]\ri str\ine o singur\
dat\, 11% de 2 ori [i 5% de 3 sau mai multe ori. Italia, Ungaria [i Bulgaria au fost ]\rile cele mai vizitate `n ultimul
an de c\tre subiec]i.
Tabelul 3: }\rile vizitate `n ultimul an de turi[tii intervieva]i (% din num\rul total de responden]i)
Nr. }ara Procent Nr. }ara Procent

1. Italia 8,1 11. Olanda 0,9
2. Ungaria 5,7 12. Croa]ia 0,9
3. Bulg\ria 5,1 13. Belgia 0,7
4. Austria 4,2 14. Cehia 0,6
5. Germania 4,0 15. Serbia 0,6
6. Grecia 4,0 16. Polonia 0,4
7. Spania 3,2 17. Moldova 0,4
8. Fran]a 3,1 18. Slovenia 0,4
9. Turcia 2,2 19. Elve]ia 0,4
10. Marea Britanie 1,7 20. SUA 0,4
Obs.: Au fost men]ionate alte 48 ]\ri vizitate, `n ponderi mai mici de 0,4% fiecare, `ntr-un total de 3,2%
Dac\ `n deplas\rile interne turi[tii au preferat `n mai mare m\sur\ s\ se cazeze la pensiuni, `n deplas\rile externe
op]iunea predominant\ a fost hotelul.
Graficul 13: UNIT|}ILE DE CAZARE PENTRU CARE AU OPTAT SUBIEC}II ~N TURISMUL “OUTBOUND”
31
(% din deplas\rile externe)
Obs.: Pentru deplas\rile externe, cazarea la gazd\ se refer\ `n special la vizitarea rudelor / prietenilor
Subiec]ii care au c\l\torit `n scop turistic `n Italia [i Ungaria au optat `ntr-o mai mic\ m\sur\ pentru cazarea `n
unit\]ile hoteliere, preferând celelalte alternative de cazare, pe când cei care au c\l\torit `n Bulgaria au preferat `n
propor]ie de 80% cazarea la hotel.
Pensiunile au fost loca]iile alese frecvent pentru vacan]ele petrecute `n Austria [i Germania. Produsul turistic
austriac caracterizat prin preponderen]a unit\]ilor de cazare de mici dimensiuni [i de caracterul familial al acestora,
de multiplele facilit\]i alternative de agrement [i dot\ri pentru practicarea sportului `n orice anotimp [i `mbun\t\]irea
permanent\ a echipamentelor, face din aceast\ ]ar\ un pol de atrac]ie [i pentru turi[tii români care opteaz\ pentru
vacan]e `n Europa occidental\. Alegerea pensiunilor ca spa]ii de cazare `n Austria este justificat\ [i de faptul c\
turismul rural, specific cel de pensiune, reprezint\ peste 80% din oferta turistic\ austriac\, promovat\ de multe
agen]ii de turism din România.

II.3. Principalul sejur intern din ultimul an

DESTINA}IA ALEAS|, MOTIVAREA DECIZIEI, FACTORI DE DECIZIE
Destina]ia aleas\
Alegerea unei destina]ii pentru vacan]\ satisface exigen]ele unor motiva]ii complexe, determinate de formele de
turism practicate [i influen]ate de tr\s\turile, impulsurile distincte [i cu `nc\rc\tur\ subiectiv\ accentuat\ ale
subiec]ilor `n `ncercarea de a-[i identifica destina]ia de vacan]\ potrivit\.
Chestionându-i cu privire la destina]iile alese pentru petrecerea celui mai recent concediu intern a reie[it c\ jum\tate
din turi[ti s-au deplasat `n 17 localit\]i [i alt\ jum\tate `n alte 387 localit\]i. Cele 404 localit\]i alese pentru
concediu reprezint\ 12,6% din totalul localit\]ilor din România.
Tabelul 4: Destina]iile `n care turi[tii au petrecut cel mai lung sejur intern `n ultimul an
Nr. Localitatea Procent Nr. Localitatea Procent

1. Constan]a – CT 11,6 10. Sinaia – PH 1,8
2. Bra[ov – BV 7 11. Suceava – SV 1,6
3. Mamaia – CT 5 12. Sovata – MS 1,6
4. Costine[ti – CT 3,2 13. Predeal – BV 1,6
5. Sibiu – SB 2,7 14. Bucure[ti – B 1,3
6. B\ile Felix – BH 2,6 15. Neptun – CT 1,1
7. Eforie Nord – CT 2,4 16. Oradea – BH 1,1
8. B\ile Herculane – CS 2,3 17. Bu[teni – PH 1
9. Vatra Dornei – SV 1,9
Obs.: Au fost men]ionate alte 387 localit\]i, fiecare cu mai pu]in de 0,5% turi[ti
32
Grupând localit\]ile pe jude]e constat\m c\ mai mult de un sfert din turi[ti [i-au petrecut cel mai important
concediu intern recent `n jude]ul Constan]a [i jum\tate din turi[ti au preferat alte 10 jude]e (Bra[ov, Bihor,
Suceava, Prahova, Vâlcea, Cara[-Severin, Sibiu, Mure[, Cluj, Neam]).
Motivarea deciziei
Graficul 14: MOTIVELE CARE AU DETERMINAT ALEGEREA DESTINA}IEI DE VACAN}| (% responden]i)
Obs.: Procentele `nsumate dep\[esc 100%, subiec]ii men]ionând mai multe motive ale alegerii localit\]ii.
Peisajul natural atr\g\tor [i aerul curat au fost determinante ca motiva]ie pentru alegerea destina]iei de vacan]\
`n mai mare m\sur\ pentru b\rba]i decât pentru femei, precum [i pentru cei c\s\tori]i, cu studii superioare.
Oportunit\]ile pentru petrecerea timpului liber au reprezentat o alt\ motiva]ie important\ `n alegerea destina]iei
de vacan]\, `n special pentru b\rba]i, pentru categoria turi[tilor nec\s\tori]i, respectiv pentru categoria celor cu
vârste sub 30 ani.
De remarcat este faptul c\ turi[tii cu veniturile cele mai mari au l\sat cel mai mult alegerea sta]iunii pe seama celor
care i-au `nso]it `n concediu, ei fiind interesa]i `n mod special de vizitarea unor obiective cu poten]ial turistic [i cultural,
de atractivitatea locurilor pe care au preconizat s\ le viziteze.
Factori de decizie `n alegerea destina]iei de vacan]\

Decizia alegerii destina]iei de vacan]\ este cel mai frecvent o decizie colectiv\. Chestionându-i pe subiec]i cu privire
la persoana decident\ a destina]iei din concediul intern precedent a reie[it c\ `n cele mai multe situa]ii a fost vorba
de o decizie comun\ a partenerilor de cuplu (aproape jum\tate din subiec]i au ales destina]ia `mpreun\ cu
partenera/ul).
Graficul 15: DECIDEN}II DESTINA}IEI DE VACAN}| (% responden]i)
33
ORGANIZAREA C|L|TORIEI
Utilizarea serviciilor agen]iilor de turism
~n marea lor majoritate subiec]ii [i-au organizat vacan]a intern\ pe cont propriu. Doar 1 din 6 subiec]i a apelat la
o agen]ie de turism tradi]ional\ sau online, la sindicat sau Casa de Pensii, ori a folosit trimiteri medicale [i bonusuri
de vacan]\ de la angajator (decontarea de c\tre angajator a unei sume fixe sau a unui procent din costul vacan]ei,
`n baza unui contract dintre angajator [i o agen]ie de turism). Cei care prefer\ s\ colaboreze cu agen]iile de turism
caut\ de regul\ produse standardizate, c\l\torii programate, fiind totodat\ adep]ii rezerv\rilor din timp.
Dintre cei care s-au cazat la pensiune, 91% [i-au organizat vacan]a pe cont propriu, stabilind singuri toate detaliile.
Subiec]ii care au optat pentru cazarea `n unit\]ile hoteliere au apelat `n mai mare m\sur\ la sprijinul agen]iilor de
turism, sau a altor intermediari (sindicat, Casa de Pensii, etc).
Motivele pentru care turi[tii nu apeleaz\ la agen]iile de turism pentru vacan]ele interne sunt:
n Mul]i turi[tii sunt adep]ii improviza]iei, prefer\ autonomia [i angajamentele turistice spontane, au `ncredere
`n capacitatea lor de a lua decizii bune;
n Prefer\ documentarea `n spa]iul virtual (ofertele de cazare pe internet);
n Comisioanele mari ale agen]iilor de turism/intermedierea ridic\ pre]ul sejurului;
n Nu v\d util\ intermedierea pentru vacan]ele interne;
n Au buget restrâns de vacan]\ [i apeleaz\ la alte surse (programarea [i reparti]ia prin Casa de pensii);
n Economisesc timp rezervând telefonic, f\r\ intermediari;

n Ne`ncrederea `n serviciile agen]iilor, lipsa convingerii c\ imaginea unit\]ii ofertate este real\; experien]e
anterioare nepl\cute / lipsa de implicare a agentului de turism, rela]ionare neprofesionist\ cu clien]ii;
n Percep]ia c\ agen]iile nu pot realiza vacan]e personalizate, dedicate;
n Lipsa ofertelor promo]ionale la agen]ii (`n special pentru segmentul pensiunilor);
n Nu v\d util\ intermedierea agen]iilor pentru vacan]ele de scurt sejur sau weekend-uri/vacan]e `n locuri
familiare;
n Agen]iile limiteaz\ posibilit\]ile de mi[care / un aranjament prestabilit nu le d\ libertatea de a schimba loca]ia,
de a modifica durata de sejur f\r\ constrângerea penaliz\rii;
n Turi[tii nu vor angajamente prestabilite pentru turismul itinerant.
A[adar, turi[tii spontani vor libertate de mi[care, s\-[i structureze singuri vacan]a, vor de regul\ s\-[i aleag\ singuri
destina]ia, modul de c\l\torie (`l prefer\ pe cel neorganizat), doresc s\ selecteze de multe ori la fa]a locului din
paleta de oferte [i pre]uri. Tendin]a de cre[tere a turismului individual, pe cont propriu, a imprimat cererii turistice un
grad mare de spontaneitate.
Un num\r restrâns de subiec]i prefer\ s\ solicite sprijinul agen]iilor de turism (tradi]ionale sau online) iar motiva]iile
[i circumstan]ele care ì determin\ s\ apeleze sunt diverse [i reg\sesc `n aspectele:
n Vacan]e externe;
n Asigurarea transferului `n cazul vacan]elor externe, intermedierea serviciului de transport;
n Decontarea de c\tre angajator a unei sume fixe sau procentuale din costul vacan]ei pe baza unui voucher
utilizabil doar `n rela]ia cu o agen]ie de turism;
n Contract `ntre sindicat [i agen]ia de turism;
n Vacan]e de lung sejur [i `n locuri mai pu]in cunoscute;
n Pachete promo]ionale [i /sau programe turistice diversificate;
n Pentru a pre`ntâmpina `n vârf de sezon riscul de spa]ii de cazare “fully booked”;
n Comoditatea demersului, siguran]a, minimizarea riscului generat de situa]ii imprevizibile;
34
n Agen]iile ofer\ consultan]\;
n Recomand\rile pentru a lucra cu o agen]ie de turism;
n Turism de grup, aranjament turistic cu detalii multiple;
n Notorietatea [i experien]a agen]iei;
n Fidelitatea fa]\ de o anume agen]ie de turism;
n Pentru siguran]a unor servicii de calitate, condi]ii de cazare bune.
Dimensiunea grupului de turi[ti
~n cel mai recent concediu intern turi[tii intervieva]i au plecat `n grupuri formate `n medie din 6 - 7 persoane.
Graficul 16: NUM|RUL DE PERSOANE CARE A COMPUS GRUPUL DE TURI{TI (% responden]i)

Analizând componen]a grupurilor de turi[ti `n func]ie de localit\]ile lor de provenien]\ s-a constatat c\ cei care `[i
au domiciliul de re[edin]\ `n ora[ele de peste 200.000 locuitori pleac\ `n concedii mai des `n grupuri restrânse decât
cei care domiciliaz\ `n ora[ele mici.
Pentru vacan]ele de scurt sejur caracteristica dominant\ este cea a grupurilor numeroase, pe când vacan]ele cu o
durat\ mai mare de 7 nop]i au reunit `n mai multe cazuri grupuri reduse de turi[ti, de 2-3 persoane.
Mijloace de transport utilizate
Deplasarea cu autoturismul `n vacan]ele interne de]ine o pozi]ie dominant\ `ntre formele de transport utilizate de
c\tre turi[ti.
Graficul 17: MIJLOCUL DE TRANSPORT FOLOSIT PENTRU A AJUNGE LA DESTINA}IE (% responden]i)
35
Obs.: Suma procentelor este egal\ cu 101%, unul din 100 turi[ti deplasându-se cu mai multe mijloace de transport pentru a ajunge la unitatea de
cazare.
Op]iunea subiec]ilor de a se deplasa cu autoturismul este motivat\ [i de avantajele oferite de acest tip de transport,
respectiv: mobilitate ridicat\, posibilitatea alegerii traseului, orarul flexibil, op]iunea pentru opriri multiple etc., `ns\
influen]at\ negativ, `n turismul intern, de starea precar\ a re]elei de drumuri.
Transportul turistic feroviar a fost `n special op]iunea turi[tilor cu vârsta sub 23 ani [i a celor trecu]i de 50 ani (de
altfel, elevii, studen]ii [i pensionarii sunt categorii ce beneficiaz\ de reduceri la c\l\toria cu trenul).
Rezervarea serviciilor de cazare
Jum\tate din turi[tii intervieva]i au plecat `n vacan]\ f\r\ s\-[i fac\ rezervarea camerei. 60% din rezerv\rile de
camere s-au f\cut cu maximum 2 s\pt\mâni `naintea `nceperii vacan]ei. Ponderea turi[tilor care au operat rezerv\ri
cu 3 luni `naintea plec\rii reprezint\ doar 2% din totalul turi[tilor. ~n medie subiec]ii [i-au f\cut rezervarea camerei
cu 3,2 s\pt\mâni (23 zile) `naintea plec\rii `n concediu.

Graficul 18: REZERVAREA CAMERELOR PENTRU ULTIMUL SEJUR INTERN IMPORTANT
A]i f\cut (dumneavoastr\ sau altcineva din Dac\ da, cu câte s\pt\mâni `nainte a]i f\cut rezervarea
grup) rezervare pentru camer\? camerei? (% din totalul subiec]ilor)
NU
50.5%
DA
49.5%
Rezerv\rile pentru hotel au fost formulate cel mai frecvent cu 6-12 s\pt\mâni `naintea `nceperii sejurului, pe când
rezerv\rile pentru cazarea `n pensiune au fost operate cu 1-3 s\pt\mâni `nainte de check-in.
Mijloace utilizate pentru `nregistrarea rezerv\rilor

36
Cel mai utilizat mijloc de rezervare a camerei de c\tre subiec]i a fost rezervarea telefonic\, iar 75% din cei care
[i-au f\cut rezervare pentru camer\ au sunat direct la unitatea de cazare.
Rezervarea telefonic\, de[i preferat\ de subiec]i, p\streaz\ doza de risc pentru furnizorul de servicii turistice, dat
fiind faptul c\ acesta nu poate distinge cererea ferm\ de cererea provizorie, clientul individual putând s\ anuleze
sau s\ nu concretizeze demersul de rezervare, f\r\ sanc]iunea unei penaliz\ri. Dat fiind faptul c\ lipse[te acordul
ferm, singura modalitate a furnizorului de servicii turistice de a se proteja de “no show” este s\-i indice clientului
poten]ial o dat\ [i o or\ limit\ pân\ la care rezervarea provizorie poate fi confirmat\/men]inut\. Garan]ia de rezervare
protejeaz\ atât furnizorul de servicii cât [i clientul individual, `n situa]ia `n care nu se poate aplica un cod riguros de
practici [i uzan]e de rezervare, specific turismului.
Rezervarea telefonic\ d\ posibilitatea subiec]ilor de a ob]ine informa]ii punctuale chiar de la surs\, `n timp scurt,
având avantajul unui interlocutor informat care poate r\spunde detaliat tuturor `ntreb\rilor. Un avantaj oferit turi[tilor
de comunicarea direct\ prin telefon este conferit [i de posibilitatea negocierii pre]ului de cazare, `naintea angaj\rii
unei presta]ii turistice.
Cazarea la fa]a locului este op]iunea unor subiec]i care prefer\ vacan]ele spontane [i care `[i asum\ riscul de a
nu g\si disponibil de cazare la momentul formul\rii cererii. Motiva]ia care sus]ine aceast\ op]iune ar fi dat\ de
posibilitatea verific\rii autenticit\]ii informa]iilor, pentru cei care nu acord\ `ncredere informa]iilor din mediul virtual.
Ne`ncrederea `n calitatea [i autenticitatea informa]iei prezentate pe internet, dar [i nefamiliarizarea cu acest
procedeu de rezervare, ì determin\ pe unii responden]i s\ opteze pentru achizi]ionarea la fa]a locului, trecând peste
faza preliminar\ de rezervare, asumându-[i implicit riscurile care pot s\ decurg\ din acest demers.
Ofertele promo]ionale la serviciul de cazare
Mai pu]in de un sfert din subiec]i au beneficiat de oferte promo]ionale la cazare `n principalul concediu intern din
anul trecut.

Graficul 19: TIPUL OFERTELOR PROMO}IONALE DE CARE AU BENEFICIAT SUBIEC}II
A]i beneficiat de o ofert\ promo]ional\ la Dac\ da, de ce tip a fost aceast\ ofert\ promo]ional\?
cazare? (% din totalul subiec]ilor)
DA
23%
NU
77%
Sursele de informare despre unitatea de cazare
Sugerat\ de cercetarea calitativ\ [i validat\ prin cercetarea cantitativ\, sursa principal\ de unde `[i procur\ informa]ii
turi[tii români cu privire la unit\]ile de cazare, o constituie spa]iul online (internetul), ce reune[te diverse tipuri de
surse (motoare de c\utare, website-urile unit\]ilor de cazare, portaluri de turism, etc.).
37
Recomand\rile celor care au vizitat loca]ia sunt sursa secundar\ de informa]ii, preferat\ de turi[ti. Din r\spunsurile
turi[tilor a rezultat c\ recomand\rile au influen]at `n mai mare m\sur\ femeile.
Exist\ o predispozi]ie a b\rba]ilor pentru accesarea informa]iilor publice online despre spa]ii de cazare [i a femeilor
pentru comunicarea direct\ – acestea din urm\ preferând, `n mai mare m\sur\ decât b\rba]ii, s\ apeleze la agen]ii
de turism, sau la târguri de turism.
Recomand\rile celor care au vizitat loca]ia au contat pentru doar 25% dintre subiec]ii care s-au cazat la hotel, `n
timp ce procentul de turi[ti care s-au cazat la pensiuni [i au apelat la aceast\ surs\ este de 35%.
C\utarea informa]iilor pe internet [i evaluarea lor
Majoritatea participan]ilor la interviurile `n profunzime au men]ionat c\ au folosit `n c\ut\rile lor motorul Google. Alte
surse disponibile `n web, men]ionate de responden]i sunt portalurile de turism, forumurile de discu]ii, site-urile
specializate.
Cuvintele cheie folosite `n c\ut\rile pe Internet de c\tre responden]i au fost `n special cele legate de form\ de turism,
tipul unit\]ii de cazare [i numele localit\]ii de destina]ie.
Pentru cei mai mul]i responden]i participan]i la interviurile `n profunzime, informa]iile furnizate de internet sunt
considerate suficiente iar experien]a c\ut\rilor online este satisf\c\toare.
Unii subiec]i consider\ necesar s\ completeze sau s\ valideze informa]iile din internet cu recomand\rile primite de
la cei apropia]i sau [i mai simplu „dac\ s-a `ntâmplat s\ mai am `ntreb\ri dau un telefon la loca]ia respectiv\ [i aflu
ce mai am nevoie”.

Lista informa]iilor pe care responden]ii le caut\ [i le g\sesc pe internet, considerându-le utile `n evaluarea
unit\]ilor de cazare, este prezentat\ `n continuare:
n Categoria de confort/clasificarea unit\]ii de n H\r]i online (de ex. a regiunii), imagini datate
primire turistic\; din interiorul unit\]ii de cazare [i din
n Galerie de imagini, uneori film\ri video cu vecin\tatea loca]iei;
loca]ia; n Activit\]ile care pot fi desf\[urate `n loca]ie;
n Detalii despre serviciul de mas\, meniuri; n Calculator rutier;
n Pre]uri/modalit\]i de plat\ agreate (inclusiv n Pre]urile actualizate ale serviciilor turistice;
tipurile de card acceptate); n Informa]iile suplimentare despre dot\ri [i
n Ora de check-in [i check-out; facilit\]i;
n Comentariile vizitatorilor [i forumuri de n Indicarea distan]elor fa]\ de: obiective
discu]ii; turistice, centrul localit\]ii, gar\, ora[e mari
n Date de contact clare / detaliate; apropiate;
n Anul inaugur\rii unit\]ii; n Prognoza meteo;
n Informa]ii despre zon\, `mprejurimi, despre n Actualizarea `n timp real a disponibilului de
amplasamentul unit\]ii de cazare; cazare;
n Informa]ii despre obiectivele [i atrac]iile n Posibilitatea de `nchiriere `n totalitate a
turistice, trasee turistice; unit\]ii;
n Posibilit\]i de petrecere a timpului liber; n Acceptarea / neacceptarea animalelor de
n Track-uri GPS; companie.
Pentru un num\r restrâns de responden]i informa]iile de pe internet nu au fost considerate suficiente [i nici conforme
cu realitatea.
38
UNIT|}ILE DE CAZARE UTILIZATE ~N PRINCIPALUL SEJUR INTERN DIN ULTIMUL AN
Tipuri de unit\]i utilizate
Dou\ treimi din turi[ti s-au cazat la pensiuni `n principalul lor concediu intern din anul trecut, iar un sfert au optat
pentru hotel. Ponderea celor care au folosit dou\ tipuri de unit\]i cazare `n acela[i concediu a fost foarte mic\ –
0,4% din turi[ti.
Graficul 20: TIPUL UNIT|}II DE CAZARE FOLOSITE ~N VACAN}A INTERN| DIN ANUL PRECEDENT (% turi[ti)

Analiza datelor pe categorii socio-demografice arat\ c\:
n Femeile au preferat s\ se cazeze la hotel mai mult decât b\rba]ii;

n Persoanele care au ales pensiunea au `n medie un venit mai mic decât cei care au ales hotelul;
n Hotelul a fost op]iunea celor c\s\tori]i [i cu un copil, respectiv a absolven]ilor de facult\]i, `n mai mare m\sur\
decât pentru celelalte categorii (`n func]ie de situa]ie familial\, respectiv nivel de studii).
Un alt aspect desprins din analiza cantitativ\ [i important de subliniat este faptul c\ locuitorii unor localit\]i turistice
`n care se g\sesc multe pensiuni au preferat `n procente mai mari s\ se cazeze `n concediu la hotel, pe când locuitorii
unor localit\]i unde num\rul pensiunilor este redus au fost mai degrab\ atra[i de cazarea la pensiuni.
Criterii [i motiva]ii pentru alegerea unit\]ii de cazare

Pentru aproape jum\tate din subiec]i motivul principal al alegerii unit\]ii de cazare a fost raportul favorabil calitate –
pre].
Graficul 21: MOTIVA}IILE ALEGERII UNIT|}II DE CAZARE

(% turi[ti)
39
Obs.: Procentele `nsumate dep\[esc 100%, subiec]ii men]ionând uneori mai multe motive ale alegerii.
Raportul favorabil calitate – pre] a fost criteriul determinant pentru alegerea unit\]ii de cazare pentru dou\ treimi
din femei [i doar pentru 40% din b\rba]i. Pentru pensionari, respectiv pentru patroni criteriul indicat preponderent a
fost experien]a anterioar\ satisf\c\toare (`n propor]ie de 45%).
Un alt criteriu indicat de un num\r important de subiec]i a fost atractivitatea peisajului (incluzând aspecte ca:
ambian]\, peisajul rustic, amplasamentul unit\]ii de cazare, factorii de mediu), aspect cu influen]\ decizional\
mare deopotriv\ pentru persoane cu studii superioare [i func]ionari cu studii medii.
Unit\]ile hoteliere au fost alese pentru varietatea de facilit\]i [i activit\]i pe care le pot oferi, pentru calitatea
superioar\ a serviciilor [i a gradului de calificare al personalului, dar [i pentru c\ aceste unit\]i de cazare au fost
incluse `n diverse pachete promo]ionale ale agen]iilor.

Exist\ o multitudine de factori care influen]eaz\ `n mod direct [i indirect procesul decizional de selec]ie,
cump\rare [i consum al unui produs turistic de o anume categorie. Factorii de influen]\ sunt un grupaj de nevoi [i
de elemente cu caracter subiectiv care determin\ comportamente variate de consum al produselor [i serviciilor
turistice. Analizând op]iunile exprimate de subiec]i se disting urm\torii factori de influen]\:
n Ob]inerea raportului optim `ntre pre] [i calitate, privit mai mult dintr-o perspectiv\ financiar\;
n Existen]a unui ‘minim de condi]ii’: subiec]ii detaliaz\ „limitele decen]ei” sau minimum de confort
precizând elementele definitorii ale acestora „camer\ aspectuoas\, lipsa igrasiei, lenjerie curat\, ap\
cald\ [i baie curat\, `n camer\”;
n Dimensiunea bugetului personal;
n Ambian]a [i aspectul exterior al loca]iei;
n Amplasarea unit\]ii de cazare: pensiunea trebuie s\ aib\ `mprejurimi “estetice”, dar [i o amenjare
eficient\ - sunt apreciate de responden]i loca]iile retrase, chiar izolate, departe de aglomera]ia [i zgomotul
urban, ce ofer\ lini[tite, cu „aspect rustic”;
n Notorietatea sta]iunii `n care este pozi]ionat\ unitatea de cazare / referin]e bune despre unitatea de
cazare;
n Atractivitatea elementelor din structura ofertei / existen]a sau diversitatea facilit\]ilor de agrement
`n spa]iul unit\]ii de cazare sau `n imediata vecin\tate;
n Experien]a anterioar\ satisf\c\toare;
n Calitatea [i ospitalitatea personalului angajat `mbun\t\]e[te imaginea comercial\ a unit\]ii de cazare,
contribuind câteodat\ decisiv `n procesul de fidelizare a clien]ilor - efectele unui comportament inadecvat
al personalului se r\sfrâng negativ asupra percep]iei responden]ilor cu privire la calitatea serviciilor oferite;
n Existen]a serviciului de alimenta]ie `n incinta unit\]ii, micul dejun inclus, mânc\ruri gustoase sau
bucatele tradi]ionale, sau cel pu]in acces la buc\t\rie: „`ntotdeauna când alegem o pensiune, c\ut\m s\
aib\ restaurant, s\ avem posibilitatea de a lua masa”;
n Cur\]enia din spa]iul de cazare;
n Recomand\rile prietenilor: pentru c\ pia]a turistic\ este multidimensional\, de multe ori `n decizia
40
responden]ilor particip\ sau intervin persoane care le influen]eaz\ op]iunea;
n Informa]iile [i imaginile din spa]iul virtual - internet (site-urile proprii ale unit\]ilor de cazare, site-uri
specializate, informa]iile [i recomand\rile de pe forumuri).
Se remarc\ [i considerente cu caracter puternic afectiv, care le pot influen]a turi[tilor decizia de cump\rare: un
respondent nostalgic `[i propune vizitarea zonelor de origine, cu amintiri [i semnifica]ii speciale, modul `n care
e iluminat\ pensiunea, unit\]i de cazare care ofer\ servicii originale pentru c\ unii subiec]i nu doresc servicii
standardizate ci caut\ ineditul, `n timp ce al]i responden]i au dezvoltat rela]ii de prietenie cu gazdele, motiv care i-a
determinat s\ revin\ `n unitatea de cazare.
A[tept\rile subiec]ilor cu privire la facilit\]ile [i serviciile din cadrul unit\]ii de cazare

Facilit\]ile pe care responden]ii doresc s\ le g\seasc\ `n unitatea de cazare sunt diverse, de la facilit\]i elementare
pân\ la cele rafinate, exclusiviste. Orice „a[teptare” urm\re[te satisfacerea unor nevoi specifice [i a unor exigen]e
individualizate fiec\rui respondent.
Al\turi de serviciile de baz\, responden]ii ar dori s\ beneficieze de o gam\ variat\ de servicii complementare. Unele
dintre acestea sunt cunoscute anticipat, intrând `n costul aranjamentului turistic achizi]ionat, `ns\ cu altele turi[tii
intr\ `n contact numai la destina]ie. Tipul, calitatea [i m\sura `n care sunt oferite turi[tilor serviciile de baz\ [i conexe,
influen]eaz\ `n mod direct eficien]a unit\]ii de cazare. ~ntreg grupajul de presta]ii turistice puse la dispozi]ia clien]ilor
ar trebui s\ fie conforme cu a[tept\rile [i exigen]ele acestora.
Elementele importante de care responden]ii `n calitate de consumatori doresc s\ beneficieze `n orice tip de unitate
de primire turistic\ [i care primeaz\ `ntr-o ierarhie a a[tept\rilor sunt:
n Grupajul de elemente care se refer\ la spa]iul de cazare (cuprinde cadrul ce creeaz\ condi]iile satisfacerii
nevoi de odihn\ [i confort):
u Spa]iu de cazare curat: cur\]enia este un standard [i o cerin]\ obligatorie pentru orice tip de unitate de
primire turistic\, dup\ opinia celor mai mul]i subiec]i;
u O camer\ decent finisat\, curat\, luminoas\ [i aerisit\;
u Grup sanitar curat, baie igienizat\ [i “neap\rat `n camer\”;

u Paturi confortabile;
u A[ternuturi curate;
u Frigider, AC [i TV `n camer\;
u Mobilier util [i func]ional.
n Accesorii ale spa]iului de primire/cazare:

u Dot\ri [i utilit\]i func]ionale (ap\ cald\ permanent\);
u Curte mare cu pomi, mult spa]iu verde;
u Loc pentru gr\tar, teras\ `n spa]iu liber, gr\din\;
u Spa]ii igienizate [i salubre, „gunoiul s\ fie aruncat la timp”.
n Serviciul de alimenta]ie:
Existen]a serviciului de alimenta]ie / gastronomia s\n\toas\, mâncarea tradi]ional\, meniu variat [i cât mai
natural posibil. Sugestive `n acest sens sunt afirma]iile unor subiec]i: „m\car mic dejun” sau „s\ aibe un restaurant
`n pensiune ca s\ po]i s\ m\nânci `n pensiune, s\ nu trebuiasc\ s\ umbli dup\ mâncare `n alt\ parte” sau „nu
vrem lapte de la magazin, mai bine un lapte b\tut natural, dac\ g\sesc”, sau “nu-mi trebuie whisky, mai bine o
]uic\ de-a noastr\ româneasc\, produse naturale…”
n A[tept\ri de la personalul angajat:

Personal amabil, discret, ospitalier [i primitor, flexibil [i prompt la solicit\rile turi[tilor, sintetizat `n afirma]ia: ”s\
te serveasc\ ori de câte ori ai nevoie”
n Servicii complementare (include presta]ii care vizeaz\ satisfacerea nevoilor de petrecere agreabil\ a timpului liber):
u Piscin\, saun\;
u Conexiune bun\ la internet, inclusiv wireless;
u Servicii de ghid/birou sau punct de informare;
u Parcare.
41
n Amplasamentul [i aspectul unit\]ii de cazare:

Este indicat ca unitatea de cazare s\ fie amplasat\ `n apropierea obiectivelor turistice, departe de zona de trafic,
`ntr-o zon\ atractiv\, cu poten]ial turistic [i nu `n ultimul rând s\ aib\ o priveli[te frumoas\.
n Componenta pre]:
u Pre]uri accesibile;
u Raport calitate - pre] favorabil;
u Competitivitatea pre]ului este foarte important\, iar `n ceea ce prive[te turismul de pensiune costul redus
poate cre[te atractivitatea unor zone turistice.
n „A[tept\ri” mai pu]in uzuale/servicii turistice nespecifice:

Unii subiec]i indic\: „`ntr-o pensiune a[ dori acces la ma[ina de sp\lat rufe”, servicii ‘all inclusive’, tonomaturi
de cafea [i ceai, pix [i carne]el `n camer\, serviciul de bar, servicii de tratamente balneo / medicale, sal\ de
fitness, room service, spa]iu de c\lcat [i sp\lat haine, bibliotec\ `n cadrul pensiunii, mas\ de ping pong,
camerele s\ fie zugr\vite `n culorii vii, camere spa]ioase cu elemente decorative specifice, flori `n camer\
„pentru c\ schimb\ aspectul”, fructe (dac\ se poate), b\nci `n curte unde s\ po]i sta seara, s\ aib\ semnal `n
zon\ pentru telefonul mobil, s\ permit\ accesul vizitatorilor, s\ se `nchid\ bine u[ile [i ferestrele, etc.
Date fiind aceste “a[tept\ri” indicate de subiec]i, putem aprecia importan]a pe care ace[tia o acord\ calit\]ii
serviciului de cazare dar [i echip\rii `ntregului spa]iu cu dot\ri func]ionale [i exploatabile.
FIDELITATEA SUBIEC}ILOR FA}| DE UNIT|}ILE DE CAZARE {I DESTINA}IILE TURISTICE
Gradul de fidelitate fa]\ de o unitate sau destina]ie turistic\ poate fi influen]at de o serie de factori precum: nivelul `nalt
de satisfac]ie ob]inut `n urma consum\rii angajamentului turistic, de posibilitatea desf\[ur\rii activit\]ii favorite `n acea
destina]ie, de cadrul natural de excep]ie [i de calitatea serviciilor de cazare, de pre]ul accesibil, dar [i de tendin]a unor
subiec]i de a minimiza riscul de schimbare a unei destina]ii / loca]ii cunoscute [i satisf\c\toare `n ansamblul, cu o
destina]ie necunoscut\. Exist\ `n plus circumstan]e subiective care genereaz\ fidelitatea, precum obi[nuin]a.

~n cazul concediului intern desf\[urat `n ultimul an turi[tii au preferat s\ aleag\ localit\]ile de destina]ie `n func]ie de
experien]ele lor anterioare satisf\c\toare: 55% din turi[ti au mai fost `n ultimii 3 ani `n aceea[i localitate [i 34%
din ei chiar `n aceea[i unitate de cazare.
Graficul 22: FRECVEN}A VIZIT|RII LOCALIT|}II {I UNIT|}II DE CAZARE ALESE PENTRU PETRECEREA
CONCEDIULUI INTERN DIN ANUL ANTERIOR (% turi[ti)
De câte ori a]i mai fost `n ultimii 3 ani `n aceasta:

n Localitate n Unitate de cazare
42
DURATA SEJURULUI
Subiec]ii intervieva]i au pl\tit cazarea `n medie 5,7 nop]i `n cadrul celui mai recent sejur intern compact. Diferen]a fa]\ de
durata total\ a unui concediu de odihn\ legal se explic\ atât prin faptul c\ mul]i turi[ti tind s\ se duc\ `n concedii acolo
unde nu pl\tesc cazarea (la rude, prieteni, cunoscu]i, `n casele proprii de vacan]\, la ]ar\, etc.), cât [i prin faptul c\
perioada de concediu este `mp\r]it\ `n mai multe fragmente din care doar o parte o reprezint\ c\l\toriile `n scop turistic.
Cercetarea de fa]\ indic\ faptul c\ din cele 7,7 nop]i de concediu pl\tite `n medie `n ultimul an, 5,7 nop]i au fost
pl\tite pentru un sejur compact [i alte 2 nop]i pentru un sejur de scurt\ durat\.
Graficul 23: NUM|RUL DE NOP}I PL|TITE PENTRU CAZARE ~N UNITATEA TURISTIC| PRINCIPAL| DIN
ULTIMUL CONCEDIU INTERN (% turi[ti)

Subiec]ii care au pl\tit mai mult de 18 nop]i de cazare `ntr-o singur\ loca]ie reprezint\ 1% din totalul subiec]ilor.
Delimitarea analizei pe tipuri de structuri de cazare eviden]iaz\ faptul c\ la hotel turi[tii au pl\tit `n medie 7 nop]i `n
cadrul unui sejur compact, pe când la pensiune au pl\tit doar 5 nop]i.
ACTIVIT|}ILE DESF|{URATE ~N CONCEDIU
Aproape jum\tate din subiec]ii intervieva]i declar\ c\ activitatea principal\ desf\[urat\ `n vacan]\ a fost “statul la
plaj\“, `n timp ce pentru o treime dintre subiec]i “ie[irile la restaurant” [i “gr\tarul” din curtea pensiunii au fost
activit\]ile cele mai des indicate.
Pentru un sfert din subiec]i concediul a fost prilej pentru efectuarea de drume]ii [i excursii `n timp ce lectura a fost
una din preocup\rile de vacan]\ pentru 1 din 10 subiec]i. Comportamentul [i a[tept\rile turi[tilor au fost orientate
preponderent spre satisfacerea nevoii de relaxare [i pe dorin]a experiment\rii unei gastronomii specifice.
Activit\]ile din concediu au fost legate `n mod semnificativ de tipologia unit\]ii de cazare aleas\. Astfel, 77% din
turi[tii caza]i la pensiuni au avut posibilitatea de a face “un gr\tar”, comparativ cu subiec]ii caza]i `n unit\]ile hoteliere,
care [i-au satisf\cut aceast\ dorin]\, `n alte spa]ii amenajate [i `ntr-un procent mult mai mic, respectiv de 10%.
BUGETUL SEJURULUI
Pre]ul serviciilor turistice influen]eaz\ aproape uniform toate categoriile sociale, implicit toate categoriile de turi[ti
intervieva]i. Pre]ul de `nchiriere al camerei din concediul precedent a fost evaluat de trei sferturi dintre subiec]i ca
fiind unul moderat, acceptabil.
Pentru 31% dintre subiec]ii care s-au cazat `n unit\]ile hoteliere, pre]ul achitat pentru serviciul de cazare a fost
apreciat ca fiind mare, `n timp ce numai 13% din subiec]ii caza]i `n pensiuni au apreciat c\ pre]ul achitat de ace[tia
pentru serviciul de cazare a fost mare.
43
~n concediul intern precedent, bugetul total cheltuit de un subiect – incluzând cazarea, transportul, mâncarea,
b\uturile, distrac]iile, cump\r\turile, etc. – a fost `n medie de 840 lei (aproximativ 200 EURO). Un sfert din turi[ti au
cheltuit mai pu]in de jum\tate din aceast\ sum\, iar 8% au alocat sume de peste 1500 lei.
Raportat la cele 5,7 zile de concediu compact, ob]inem un buget mediu de 150 lei pe zi. Dac\ din aceast\ sum\
sc\dem 45 lei reprezentând pre]ul mediu pl\tit de un turist pe locul din camer\, rezult\ o cheltuial\ medie pentru
hran\, distrac]ii [i cump\r\turi per turist de 105 lei / zi, adic\ aproximativ 25 EURO.
EVALUAREA SEJURULUI {I A UNIT|}II DE CAZARE
Concediul desf\[urat `n anul precedent a fost evaluat ca „foarte pl\cut” de 51% dintre subiec]i, iar 45% l-au
apreciat ca fiind „pl\cut”. Deci ponderea celor care l-au evaluat mai degrab\ negativ nu dep\[e[te 4%.
~n evaluarea serviciilor oferite atât de pensiuni, cât [i de unit\]ile hoteliere, participan]ii la interviuri le apreciaz\ `n
m\sura `n care au satisf\cut anumite standarde [i criterii de calitate a serviciilor turistice.
De regul\, responden]ii evalueaz\ `n ansamblu serviciile oferite atât de pensiuni cât [i de unit\]ile hoteliere, astfel
c\ percep]iile mai pu]in satisf\c\toare ale unor atribute sunt compensate de nivelurile ridicate ale altor atribute.
Evaluând post-cump\rare serviciile turistice oferite de pensiuni, subiec]ii au apreciat un complex de factori precum:
n ”Prima impresie” – atitudinea, amabilitatea [i experien]a personalului angajat/proprietarului, modul de primire,

interac]iunea cu turistul;
n Pre]ul serviciilor turistice;
n Diversitatea serviciilor oferite;
n Gradul de confort;
n Facilit\]ile [i serviciile complementare;
n Cur\]enia / salubritatea `ntregului spa]iu de cazare;
n Accesibilitatea `n loca]ie, amplasamentul, distan]a fa]\ de zona de trafic [i de obiectivele turistice,
atractivitatea cadrului natural.

Aprecierile pot fi influen]ate de durata sejurului, `n sensul cre[terii exigen]elor pe m\sura cre[terii [ederii. Pe de alt\
parte, o prim\ impresie nu foarte bun\ are teoretic mai mari [anse a fi ameliorat\ `n cazul sejururilor mai lungi.
Unit\]ile de cazare din cel mai important sejur intern al anului au fost evaluate de c\tre turi[tii participan]i la studiu
cu note de la 1 la 10 acordate pentru 12 aspecte importante. Aspectele care au ob]inut o medie peste 9 au fost
primirea, recep]ia [i amabilitatea personalului. Cele mai slabe note au fost acordate serviciilor complementare
[i oportunit\]ilor de distrac]ie pentru adul]i [i copii.
Graficul 24: NOTE MEDII REZULTATE DIN R|SPUNSURILE TURI{TILOR PRIVIND PRINCIPALELE ASPECTE
LEGATE DE UNITATEA DE CAZARE (scal\ de la 1 la 10)
44
Notele acordate au variat `n func]ie de tipul unit\]ii de cazare alese, astfel c\ cei care s-au cazat la pensiuni au
acordat note ce au determinat medii mai mari decât cei care s-au cazat la hotel, la urm\toarele aspecte:
n Primirea, recep]ia (9,08 fa]\ de 8,97 pentru hotel)

n Amabilitatea [i profesionalismul personalului, interac]iunea acestuia cu turi[tii (9,07 fa]\ de 8,95)
n Cur\]enia (9,01 fa]\ de 8,93).
Hotelurile au ob]inut medii mai mari comparativ cu pensiunile pentru atributele:

n Securitate (8,71 fa]\ de 8,53 pentru pensiuni),
n Varietatea facilit\]ilor, servicii de agrement pentru copii (7,77 fa]\ de 7,53),
n Oportunit\]i de petrecere a timpului liber, alternative pentru distrac]ie [i relaxare pentru adul]i (7,97 fa]\
de 7,47)
n Alte servicii complementare (7,80 fa]\ de 6,90).
Subiec]ii care au petrecut un sejur mai mare de 7 nop]i au acordat note mai mari caracteristicilor legate de spa]iul
cazare spre deosebire de cei pentru care sejurul a fost limitat la 2-4 nop]i de cazare.
Elemente de satisfac]ie [i de insatisfac]ie cu privire la unitatea de cazare
Majoritatea persoanelor participante la interviuri au men]ionat c\ sunt mul]umite de serviciile oferite de unitatea de
cazare din vacan]a actual\, unii declarându-se chiar foarte mul]umi]i. Al]i subiec]i apreciaz\ condi]iile unit\]ii de
cazare ca fiind acceptabile. Subiec]ii apreciaz\ standardele de performan]\ [i parametrii de calitate atât pentru
serviciile de baz\ cât [i pentru cele complementare.

Elementele de satisfac]ie cu privire la unitatea de cazare
n Amplasamentul unit\]ii, aspectul rustic [i `ngrijit al loca]iei, pensiune `nconjurat\ de flori;

n Interac]iunea, bun\ rela]ionare cu gazdele, personalul discret, promp]i la solicit\rile turi[tilor; gazde
ospitaliere;
n Cadru retras, turi[tii au beneficiat de intimitate [i lini[te;
n Spa]iu foarte relaxant, peisajele `ncânt\toare, climat cu propriet\]i terapeutice;
n Cadru favorabil pentru desf\[urarea de activit\]i specifice [i relaxare `n mijlocul naturii, prin desf\[urarea
unor activit\]i recreative;
n Conformitate `ntre a[tept\rile subiec]ilor din perspectiva categoriei de confort [i standardul unit\]ii;
n Gastronomia s\n\toas\;
n Amenajarea unor spa]ii de relaxare `n vecin\tatea unit\]ii de cazare pentru practicarea unor activit\]i
sportive sau orice alte activit\]i specifice care sporesc confortul vacan]ei;
n Facilit\]i diverse (loc de joac\ pentru copii, foi[or, teras\ `n aer liber, etc.);
n Aspectul, dot\rile moderne (AC, internet) [i mobilierul din camere;
n Cur\]enia `ntregului spa]iu de primire [i cazare;
n Distan]ele mici pân\ la locurile de agrement.
Dac\ performan]a loca]iei este apreciat\ pozitiv, responden]ii tind s\ devin\ clien]i fideli, ceea ce presupune faptul
c\ `mplinirea „a[tept\rilor” turi[tilor nu este doar un deziderat formal, ci o condi]ie obligatorie pentru ca unitatea s\-
[i asigure supravie]uirea pe o pia]\ competitiv\.
~n cea mai mare parte, persoanele intervievate au men]ionat c\ au beneficiat de toate facilit\]ile / serviciile cuprinse
`n ofertele unit\]ii de cazare.
Elementele de insatisfac]ie desprinse din cercetare au avut `n vedere urm\toarele:

45
n Dot\ri inadecvate, necorespunz\toare, unele utilit\]i nefunc]ionale;
n Lipsa serviciului de alimenta]ie care creeaz\ un disconfort major, mai ales `n cazul servirii micului dejun,
nediversificarea meniului (acolo unde exist\ serviciul de mas\);
n Lipsa dot\rilor de agrement, nu sunt oferite solu]ii de petrecere a timpului liber, lipsa spa]iilor verzi;
n Lipsa unor accesorii uzuale din camer\ (pahare, umera[e, paturi, etc.) [i a unor dot\ri (AC, TV);
n Comportamentul inadecvat al managerului de pensiune (insuficien]a competen]ei sau chiar lipsa ei);
n Pre]uri nejustificat de mari ale unor servicii turistice (`n unele loca]ii);
n Angaja]ii nu sunt `n num\r suficient sau nu au preg\tire adecvat\ - un succes al parametrilor tehnici,
func]ionali dar cu un insucces pe dimensiunea rela]ional\, datorat lipsei de instruire [i profesionalism a
personalului, comportamentul inadecvat al acestora fa]\ de oaspe]i, pot avea consecin]e negative destul
de importante; responden]ii sugereaz\ `n acest sens necesitatea select\rii atente a personalului, acest
lucru având un efect pozitiv asupra satisfac]iei cu privire la serviciul furnizat;
n Absen]a pl\cu]elor care permit identificarea loca]iei [i a func]ionalit\]ii ei; unele pensiuni nu expun `n loc
vizibil denumirea, tipul [i `nsemnele privind categoria de clasificare a respectivei structurii de primire turistic\;
n G\l\gia, muzic\ de la ore târzii;
n Amplasarea loca]iei `n vecin\tatea zonei de trafic;
n Lipsa parc\rii sau num\r insuficient de locuri de parcare;
n Trasee turistice nemarcate;
n Cur\]enia deficitar\;
n Lipsa securit\]ii bunurilor (`n unele pensiuni);
n Plata taxei de sta]iune;
n Lipsa locurilor de campare;
n Lipsa serviciului de acces la internet;
n Aspect nepl\cut [i ne`ngrijit al unit\]ii de cazare;
n Lipsa materialelor informative (bro[uri, ghiduri), a unui punct de informare, a unei persoane din unitatea de
cazare care s\ dea informa]ii despre reperele turistice din zon\.
Inten]ia de revenire `n unitatea de cazare

O treime din subiec]i sunt categorici atunci când `[i afirm\ inten]ia de revenire, iar jum\tate nu exclud aceast\
posibilitate. Doar 9% din ei refuz\ “s\ mai calce pragul “ acelei unit\]i de cazare `n viitor.

Graficul 25: INTEN}IA DE REVENIRE ~N UNITATEA DE CAZARE DIN CONCEDIUL INTERN PRECEDENT
(% turi[ti)
Sigur da 33
Probabil da 54
Probabil nu 7 50.5%
Sigur nu 2
Nu [tiu, nu r\spund 4 50.5%
Inten]ia de a recomanda unitatea de cazare

Dac\ subiec]ii nu au fost dezam\gi]i de unitatea de cazare aleas\, dac\ nu le-a fost diminuat\ `ncrederea (informa]ia
furnizat\ a coincis cu oferta), este foarte posibil ca ace[tia s\-[i povesteasc\ experien]a pl\cut\ de vacan]\, modul
`n care au fost trata]i, serviciile de care au beneficiat [i s\ recomande loca]ia.
Dac\ `ns\ a[tept\rile [i dorin]ele subiec]ilor cu privire la vacan]\ nu au fost `mplinite, cel mai probabil subiec]ii nu
vor reveni `n acea loca]ie [i mai mult decât atât, vor povesti experien]a lor nepl\cut\ [i altor persoane. ~n primul
caz unitatea de cazare va câ[tiga un client fidel [i va ob]ine turi[ti poten]iali, pe când `n cea de-a doua situa]ie, va
pierde atât clientul prezent cât [i unii din cei poten]iali.
94% din cei care [i-au petrecut concediul la o pensiune declar\ c\ ar recomanda acea pensiune prietenilor [i celor
apropia]i, fa]\ de 89% din cei care s-au cazat la hotel. {i-au manifestat rezerve `n procente mai mari subiec]ii care au
fost caza]i la un nivel de confort de 2 stele / flori / margarete precum [i cei care au avut un sejur mai lung de 7 nop]i.
46
II.4. A[tept\ri cu privire la concediul viitor
Destina]ia turistic\ preferat\ pentru vacan]a viitoare
Jum\tate din subiec]ii intervieva]i se declar\ indeci[i `n ceea ce prive[te destina]ia pentru vacan]a viitoare. Pentru
cei care declar\ c\ au conturat\ decizia despre vacan]\, principale destina]ii interne vizate sunt localit\]ile Bra[ov,
Mamaia [i Sibiu, iar `n ceea ce prive[te destina]iile externe, subiec]ii [i-ar dori s\ c\l\toreasc\ `n special la Paris,
Viena [i `n Antalya (Turcia).
Graficul 26: DESTINA}IA CONCEDIULUI VIITOR
Indeci[i Str\in\tate Paris, Viena, Antalya, Roma, Barcelona, Londra, Vene]ia,

50 % 20% Nisipurile de Aur, Albena
Turism intern Bra[ov, Mamaia, Sibiu, B\ile Felix, Sinaia, Vatra Dornei,
30% Costine[ti, Bu[teni, Eforie Nord, B\ile Herculane
Tipul de unitate de cazare din concediul viitor (pensiune vs. hotel)
~n condi]ii similare de pre] [i calitate la serviciile de cazare [i mas\, `n aceea[i localitate, 61% dintre turi[tii intervieva]i
ar alege pensiunea `n detrimentul hotelului pentru concediul viitor. Elementele principale care ar atrage turi[tii c\tre
una sau alta dintre op]iuni (pensiune vs. hotel) pentru urm\toarele vacan]e sunt sintetizate `n tabelul de mai jos:

PENSIUNE HOTEL
apropierea de natur\ dot\rile [i facilit\]ile
atrac]iile turistice din apropiere posibilitatea de a efectua excursii sau drume]ii `n

`mprejurimi
facilit\]ile, dot\rile [i posibilit\]ile de distrac]ie oportunit\]ile [i posibilit\]ile de a tr\i experien]e

[i recreere turistice interesante
accesul facil `n loca]ie avantajul unui personal mai numeros [i specializat

(pensiunile au dezavantajul c\ uneori un singur
ospitalitatea gazdelor membru al personalului acoper\ o gam\ larg\ de
sarcini.)
Calitatea serviciilor de cazare este un aspect [i un argument important [i uneori decisiv `n alegerea tipului unit\]ii
de cazare. Experien]a, satisfac]ia sau insuccesul din concediul precedent ì influen]eaz\ turistului alegerea tuturor
coordonatelor pentru vacan]a ulterioar\.
Din cercetare reiese faptul c\ doar 42% dintre subiec]ii care s-au cazat `n anul precedent `n unit\]ile hoteliere au
men]ionat c\ vor opta tot pentru hotel pentru vacan]a urm\toare, pe când cei care s-au cazat la pensiuni au tendin]a
de a alege tot pensiunea pentru sejurul viitor `n propor]ie de 73%.
Diferen]a de op]iune `n alegerea tipului unit\]ii de cazare `n func]ie de sex eviden]iaz\ faptul c\ femeile manifest\
un interes crescut pentru hotel `n detrimentul pensiunii [i pentru faptul c\ `n concediu ele doresc s\ abandoneze
rolurile casnice pe care pensiunile le pot reproduce `ntr-un anumit context [i `ntr-o oarecare m\sur\.
47
Un sejur petrecut la o pensiune din România `n viitorul apropiat este exclus de numai 1% dintre subiec]i.
Num\rul zilelor pe care turi[tii estimeaz\ s\ le petreac\ `ntr-un viitor concediu la pensiune `n România a fost
de maxim 7 zile pentru 75% dintre ei. Doar un sfert dintre responden]i estimeaz\ c\ `[i vor petrece peste 7
zile de concediu `n cadrul unei pensiuni române[ti, cu ocazia unei vacan]e viitoare.

III. TURI{TII STR|INI ~N EUROPA DE EST {I ~N ROMÂNIA
48
III.1. Vacan]ele str\inilor `n Europa de Est
Destina]ia turistic\ est-european\ vizitat\ cel mai des `n ultimul an de c\tre turi[tii str\ini care au participat la
realizarea studiului online1 a fost Polonia, urmat\ foarte aproape de Cehia, România [i Bulgaria.
Graficul 27: }|RILE DIN EUROPA DE EST VIZITATE DE STR|INI ~N ULTIMUL AN (% responden]i)
Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii subiec]i declarând c\ au vizitat mai multe ]\ri.
1
Acest subcapitol se bazeaz\ pe rezultatele studiului online cu turi[ti str\ini. Informa]iile nu pot fi extinse la nivelul `ntregii popula]ii de turi[ti care au
vizitat Europa de Est.
Cele mai multe vizite `n ]\ri ale Europei de Est le-au desf\[urat turi[tii care locuiesc tot `n Europa de Est, ceea ce
`nseamn\ c\ turi[tii tind s\ `[i desf\[oare cele mai multe vacan]e `n ]\rile limitrofe, c\l\toriile la distan]e mari fa]\
de ]ara de re[edin]\ fiind mai rare.
Tipul [i confortul unit\]ilor de cazare utilizate `n c\l\toriile `n Europa de Est
Hotelul este op]iunea de cazare preferat\ de cei mai mul]i turi[ti str\ini care au ales s\-[i petreac\ vacan]a `ntr-o
]ar\ din Europa de Est. Pentru cazarea `n spa]iul pensiunilor au optat mai pu]in de o treime dintre turi[tii str\ini.
Graficul 28: UNIT|}ILE DE CAZARE FOLOSITE ~N C|L|TORIILE STR|INILOR `N EUROPA DE EST (%)
Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii turi[ti str\ini folosind mai multe unit\]i de cazare.
49
Hotelurile sunt alese cel mai mult de turi[tii proveni]i din vestul Europei (68% dintre ace[tia au ales cazarea la hotel),
`n special cei domicilia]i `n Finlanda, Suedia, Marea Britanie [i de cei din America de Sud (75%). Pensiunile sunt
alese mai cu seam\ de turi[tii reziden]i `n Europa de Est (45%).
~n ceea ce prive[te confortul, aproape trei sferturi din turi[tii str\ini care au r\spuns `ntreb\rilor din cadrul
chestionarului online au optat pentru cazarea `n unit\]i de primire turistic\ de 3* [i 4*. Cazarea la unit\]i cu niveluri
de confort ridicate este cu prec\dere op]iunea turi[tilor cu vârste `ntre 41-50 ani.
Graficul 29: GRADUL DE CONFORT AL UNIT|}II DE CAZARE ALESE PENTRU VACAN}|

DIN EUROPA DE EST (%)
Obs.: ~n analiz\ au fost include doar r\spunsurile care indicau una din cele 5 trepte de confort.
Confortul de 5* este preferat cu prec\dere de turi[tii care vin din Asia, iar cel de 4* este ales foarte des de turi[tii
proveni]i din Uniunea European\. Confortul mediu [i relativ modest de 3*, 2* [i 1* este varianta aleas\ `n special de
turi[tii proveni]i din Europa de Est.

Rezervarea serviciilor de cazare
Rezervarea online pe site-uri specializate este modalitatea preferat\ cel mai mult de turi[tii str\ini pentru rezervarea
camerei. Au operat rezervarea `n acest mod procente mari dintre turi[tii care au ales ca destina]ie Bulgaria (47%)
[i Ucraina (43%) [i cel mai pu]in turi[tii care au vizat Republica Belarus (33%).
La serviciile unei agen]ii de turism din ]ara emi]\toare au apelat pentru rezervarea camerei mai ales turi[tii care s-
au deplasat `n vacan]\ `n Bulgaria (43%) [i mai pu]in cei care au c\l\torit `n Republica Moldova (23%). I-au contactat
prin mail sau telefon direct pe reprezentan]ii unit\]ii de cazare un num\r relativ mare dintre cei care au optat pentru
o vacan]\ `n Cehia, Moldova [i Slovacia (34% din turi[ti).
Activit\]i specifice desf\[urate `n c\l\toriile `n Europa de Est
Turi[tii str\ini care [i-au petrecut vacan]a `n ]\ri est europene sunt interesa]i [i motiva]i `n primul rând de dorin]a de
cunoa[tere a istoriei [i culturii regiunii, de dorin]a de `mbog\]ire a cuno[tin]elor [i de participare la diferite manifest\ri.
Vizitarea muzeelor, expozi]iilor [i galeriilor de art\ este o activitate de vacan]\ preferat\ mai ales de turi[tii din
Europa de Nord (Finlanda, Suedia). Practicarea de sporturi extreme `n vacan]\ este de regul\, alegerea celor tineri,
cu vârste pân\ la 30 ani. Shopping-ul de vacan]\ `n Europa de Est ì are ca adep]i mai ales pe turi[tii proveni]i din
]\ri precum Danemarca, Finlanda, Suedia, cu vârste `ntre 51 [i 60 ani.
Graficul 30: ACTIVIT|}ILE SPECIFICE DESF|{URATE DE TURI{TII STR|INI ~N EUROPA DE EST (% turi[ti)
50
Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii turi[ti str\ini men]ionând mai multe activit\]i.
Cheltuielile medii ale turi[tilor str\ini `n c\l\toriile `n Europa de Est
Cheltuielile turistice ocazionate de vacan]ele petrecute `n Europa de Est sunt aproximate la o medie de 71 EURO /
zi, exclusiv transportul. Cele mai mari sume le-au men]ionat turi[tii care provin din ]\ri asiatice (`n medie 112 EURO
pe zi) [i din America de Sud (`n medie 95 EURO pe zi), iar cele mai mici sume le-au declarat cei care provin din
]\rile Europei de Est (`n medie 49 EURO pe zi).

Graficul 31: CHELTUIELILE ZILNICE ALE TURI{TILOR STR|INI ~N VACAN}A EST-EUROPEAN| (% turi[ti)
Sursele de informa]ii utilizate de turi[tii str\ini cu privire la destina]iile din Europa de Est
Internetul este cea mai important\ surs\ de informare pentru mai mult de jum\tate din turi[tii str\ini care aleg s\
viziteze o ]ar\ din Europa de Est, `n special datorit\ accesibilit\]ii [i diversit\]ii informa]iilor postate pe diverse site-
uri. ~n medie, str\inii folosesc dou\ surse de informare pentru organizarea vacan]ei. Documentarea din surse multiple
are drept scop [i eliminarea din op]iunile de vacan]\ a destina]iilor nesigure, unde cur\]enia, calitatea serviciilor [i
infrastructura sunt deficitare.
Graficul 32: SURSELE DE INFORMA}II UTILIZATE DE TURI{TII STR|INI CARE AU VIZITAT EUROPA DE EST
(% turi[ti)
51
Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, turi[tii str\ini folosind mai multe surse de informare.
Pentru turi[tii din ]\rile vest-europene [i nord-americane recomand\rile cunosc\torilor conteaz\ mai mult decât
pentru ceilal]i turi[ti (45%). Experien]a personal\, agen]iile de turism [i emisiunile TV sunt surse de informare alese
`n procente mai mari de c\tre turi[tii est-europeni. Comentariile postate pe forumuri influen]eaz\ `n mare m\sur\
decizia turi[tilor din America de Sud [i Australia, iar bro[urile [i ghidurile turistice sunt un suport informa]ional
important mai ales pentru turi[tii proveni]i din ]\ri ale Uniunii Europene.

}\rile est europene pe care turi[tii str\inii inten]ioneaz\ s\ le viziteze `n urm\torul an
Dintr-un num\r de 9 ]\ri cele mai vizitate ale Europei r\s\ritene (conform r\spunsurilor din cadrul studiului), Bulgaria
este ]ara pe care inten]ioneaz\ s\ o viziteze `n urm\torul an cei mai mul]i turi[ti str\ini participan]i la studiul
online, ace[tia considerând oferta turistic\ a acestei ]\ri ca fiind una atractiv\.
Graficul 33: }|RILE DIN EUROPA DE EST ~N CARE TURI{TII STR|INI INTEN}IONEAZ| S| C|L|TOREASC|
~N URM|TORUL AN (% turi[ti)
52
Obs.: Suma procentelor dep\[e[te 100%, unii subiec]i declarând c\ doresc s\ viziteze mai multe ]\ri.
Italienii, germanii, englezii [i francezii sunt cei mai numero[i cet\]eni vest-europeni interesa]i s\ viziteze ]\rile est-
europene. Acest aspect relev\ faptul c\ ]\rile cu voca]ie turistic\ recunoscut\, `ncadrate `n categoria marilor receptori
de turi[ti sunt totodat\ [i importante ]\ri emi]\toare de turi[ti. Rezultatele desprinse din acest studiu reconfirm\ tendin]a
de cre[tere a interesului din marile ]\ri emitente de turi[ti din Europa occidental\ pentru destina]ii din Europa de Est.
Un sfert din cei 19% dintre turi[tii care au declarat c\ nu au vizitat nici o ]ar\ din regiune dar inten]ioneaz\ s\ fac\
acest lucru `n anul 2012 au ales Bulgaria ca destina]ie favorit\. Cei mai mul]i provin din ]\rile vest-europene (46%)
[i est-europene (40%).
Pre]urile din domeniul turismului - percepute ca fiind sc\zute, diversitatea [i calitatea serviciilor oferite, ce poart\
girul investitorilor [i touroperatorilor germani, reprezint\ principalele motive ale alegerii Bulgariei ca destina]ie favorit\
`n urm\torul an, `n general `n perioada sezonului estival. Serviciile all inclusive, turismul modular, care permite
turi[tilor organizarea [i planificarea vacan]ei dup\ propria dorin]\, f\r\ obliga]ia sau necesitatea de a achizi]iona un
pachet prestabilit de servicii, prezen]a `n oferta cataloagelor marilor operatori precum TUI, aduc de asemenea oferta
Bulgariei `n aten]ia turi[tilor str\ini.
De[i cu un poten]ial turistic valoros, Cehia [i România se situeaz\ `n urma Bulgariei ca ]\ri cu turism receptor, cel
pu]in la nivelul inten]iilor declarate de participan]ii la studiul online.
Subiec]ii care au indicat România ca destina]ie est european\ ce va fi vizitat\ curând sunt `n propor]ie de 63% turi[ti
emiten]i din ]\rile Uniunii Europene care au mai vizitat `n trecut partea r\s\ritean\ a continentului, iar 19% sunt
turi[ti europeni care au reziden]\ `n ]\ri din afara blocului comunitar.
Procentul `nsemnat de est europeni care muncesc `n ]\ri din vestul Europei [i faptul c\ ]\rile r\s\ritene ofer\ `n
general un nivel rezonabil al siguran]ei personale, corelat cu accesibilitatea din punct de vedere al pre]ului [i distan]ei,
dar [i cu recomand\rile emigran]ilor, explic\ `n mare parte procentul semnificativ al turi[tilor care declar\ c\ `n
urm\torul an inten]ioneaz\ s\ viziteze o ]ar\ din Europa de Est.

Motivele pentru care turi[tii str\ini aleg s\ viziteze o ]ar\ din Europa de Est
Pre]ul competitiv, originalitatea [i noutatea ofertei, stabilitatea politic\, posibilitatea experien]elor culturale [i turismului
itinerant educativ, sau calitatea mediului, sunt tot atâ]ia factori stimulatori ai interesului [i motiva]ii ce determin\
c\l\toria turistic\ `n spa]iul est european.
Graficul 34: MOTIVELE PENTRU CARE TURI{TII STR|INI ALEG S| VIZITEZE O }AR| DIN EUROPA DE EST
(% turi[ti)
53
Alte aspecte ce influen]eaz\ orientarea circula]iei turistice sunt curiozitatea, accesul la studii (burse), participarea
la festivaluri, concerte sau alt tip de evenimente culturale sau sportive, drume]iile `ntr-o natur\ mai pu]in modificat\
de om, posibilit\]ile de tratament sau chiar c\utarea unui loc de munc\.
III.2 Turi[tii str\ini `n România

COMPORTAMENTUL GENERAL REFERITOR LA VACAN}E {I ALEGEREA ROMÂNIEI CA DESTINA}IE
~n urma analizei interviurilor `n profunzime realizate cu turi[ti str\ini veni]i `n România, se poate observa c\ cei mai
mul]i sunt interesa]i de vacan]e / concedii de recreere, petrecute `n general `n afara ]\rii de re[edin]\ (ideea
“de a vedea ceva nou”), `n zone cu cadru natural [i peisaje frumoase.
O parte dintre turi[tii str\ini urm\resc combinarea odihnei cu diferite activit\]i sportive [i de aventur\, a[a
numita „odihn\ activ\” (acest lucru se observ\ `n general la turi[tii mai tineri, interesa]i `n plus de distrac]ie [i
petrecerea timpului cu prietenii). S-a putut observa de asemenea c\ turi[tii care nu sunt interesa]i `n mod deosebit
de elemente ca natur\ / peisaje, au ales s\ `[i petreac\ vacan]a din România `n zone urbane, pe litoral sau au fost
interesa]i de obiective / activit\]i culturale.
Motiva]iile celor mai mul]i dintre responden]i `n privin]a alegerii de a petrece vacan]a `n alt\ ]ar\ decât cea de
re[edin]\, dar [i a[tept\rile referitoare la vacan]a din România sunt strâns legate de conceptele referitoare la
vacan]\ / concediu, amintite mai sus.
Astfel, pentru cei mai mul]i dintre responden]i, c\l\toriile `n str\in\tate (`n ]\ri interesante, cu natur\ diversificat\)
au devenit o obi[nuin]\, iar motiva]ia acestor c\l\torii este pentru cei mai mul]i dorin]a de a descoperi ]\ri, oameni,
culturi noi / inedite, cunoa[terea istoriei (o mare parte din responden]ii din Europa de Vest sau chiar din zone
mai `ndep\rtate - SUA, Asia - s-au ar\tat interesa]i de cultura / istoria Europei de Est).

De asemenea, tot `n concordan]\ cu viziunea acestora despre concedii / vacan]e, o parte dintre responden]i au
men]ionat c\ obi[nuiesc s\ c\l\toreasc\ `n str\in\tate pentru c\ `n ]\rile de re[edin]\ le lipsesc unele condi]ii /
facilit\]i, de genul: cadru natural atractiv, mun]i, posibilitatea de a trata diverse boli prin proceduri terapeutice (bazate
pe elemente naturale: aer, ap\, sare etc.), litoral, bune condi]ii climatice, obiective culturale diverse.
O motiva]ie specific\ turi[tilor intervieva]i care au vizitat regiunea Vest este participarea la competi]iile de tip
enduro (mul]i turi[ti care au vizitat aceast\ Regiune au men]ionat c\ `n ]ara de re[edin]\ nu ar fi avut posibilitatea
de a participa la aceste trasee).
A[tept\rile responden]ilor privind vacan]a din România pot fi corelate `n principal cu motiva]iile alegerii
unei destina]ii externe, având `n vedere c\ ace[tia au amintit cel mai frecvent aspecte socio-culturale ca
vizitarea rudelor/prietenilor afla]i `n ]ar\, inten]ia de a cunoa[te cultura, oamenii, modul de via]\ al acestora,
stilul de via]\ tradi]ional, muzica, festivalurile, gastronomia, vizitarea obiectivelor turistice culturale sau naturale.
Alte a[tept\ri men]ionate de responden]i au f\cut referire pe de o parte la nevoia de relaxare (deta[are de stresul
zilnic, tratarea diferitor boli), iar pe de alt\ parte la aventur\, petrecerea timpului cu prietenii [i sporturile /
activit\]ile `n natur\, aspecte cu care, dup\ cum s-a amintit mai sus, o mare parte din turi[ti asociaz\ `n general
concediile / vacan]ele.
Procesul decizional de stabilire a României ca destina]ie pentru vacan]\ a avut la baz\, pentru cei mai mul]i
responden]i, recomand\rile prietenilor sau rudelor care au vizitat `n trecut ]ara sau care locuiesc aici.
Recomand\rile au fost legate de frumuse]ea locurilor, amabilitatea oamenilor, pre]urile accesibile.
Dac\ pentru unii, c\l\toria `n România este o premier\, pentru o alt\ parte din responden]i, România este o
destina]ie `n care au revenit, fie pentru tratamente (`n sta]iunile balneoclimaterice), fie pentru c\ sunt lega]i `n
diverse moduri de ]ar\ (de ex. turi[ti unguri atra[i de cultura maghiar\ din Ardeal; turi[ti din Israel, mul]i vorbitori de
limba român\, care petrec sejururi prelungite pe timp de var\ `n sta]iunile montane; turi[ti din Republica Moldova care
54
petrec vacan]ele `n România datorit\ accesului facil [i lipsei barierei lingvistice, str\ini care au afaceri `n România).
Participarea la diverse proiecte sau evenimente culturale (participarea la proiecte ce presupuneau schimburi
culturale, la festivaluri de muzic\, teatru, pictur\ sau dans) au stat la bazele deciziei unei p\r]i mai mici dintre
responden]i de a c\l\tori `n România.
Un catalizator al alegerii României ca destina]ie pentru majoritatea turi[tilor din Ungaria, care viziteaz\ `n special
regiunile Nord-Vest [i Centru, a fost specificul cultural maghiar din Transilvania. Ace[tia au men]ionat c\ urm\resc
originile ungure[ti din Transilvania, elementele culturii lor prezente `n România, dar care s-au pierdut `n Ungaria,
diferen]ele culturale [i cunoa[terea ungurilor din Transilvania.
VACAN}E PETRECUTE ~N ROMÂNIA
Referitor la colaborarea cu agen]iile de turism pentru planificarea vacan]ei `n România, majoritatea

responden]ilor au men]ionat c\ nu au apelat la serviciile acestora. Cei mai mul]i au preferat s\ se organizeze pe
cont propriu cu ajutorul internetului [i al recomand\rilor prietenilor / rudelor / cuno[tin]elor.
Nevoia de flexibilitate [i faptul c\ agen]iile practic\ tarife ridicate, au fost principalele motiva]ii care
i-au determinat pe responden]i s\-[i planifice singuri vacan]a din România. ~n plus, cei mai mul]i dintre ace[tia au
fost spontani `n leg\tur\ cu activit\]ile `ntreprinse `n vacan]\, stabilind pe loc sau de pe o zi pe alta programul,
excursiile sau obiectivele ce urmau a fi vizitate.
Principalele motiva]ii ale responden]ilor care au apelat la serviciile agen]iilor de turism sunt:
n Sunt obi[nui]i s\ c\l\toreasc\ utilizând agen]ii de turism (pentru unii, situa]ia este valabil\ `n privin]a
oric\rei c\l\torii, pentru al]ii doar dac\ se afl\ la prima c\l\torie `n ]ara respectiv\);
n C\l\toresc cu un grup mare de turi[ti;
n Din comoditate - nu doresc s\ se implice foarte mult `n planificare (doresc doar s\ se bucure de vacan]\);
n Prefer\ pachete complete (`n general turism balnear sau de circuit prin mai multe ]\ri);
n Agen]iile faciliteaz\ ob]inerea vizei;
n Pentru c\l\toriile `n interes de afaceri.

O mare parte dintre ace[tia au men]ionat `ns\ c\ agen]ia s-a ocupat doar de transport [i cazare, `n timp ce mai
pu]ini au declarat c\ au optat pentru pachete complete (transport, cazare, mas\, excursii / activit\]i). Dintre turi[tii
care au apelat la agen]ii de turism, mul]i au planificat programul vacan]ei ulterior ajungerii la destina]ie.
O alt\ posibil\ motiva]ie a faptului c\ majoritatea turi[tilor intervieva]i nu au apelat la agen]ii de turism sau c\ acestea s-au
ocupat doar de anumite servicii, ar fi prezen]a restrâns\ a destina]iilor turistice din România `n portofoliile agen]iilor de tu-
rism str\ine (`n multe cazuri, turi[tii str\ini au men]ionat c\ România nu este cunoscut\ ca destina]ie turistic\ `n ]\rile lor).
A[adar, percep]ia general\ a responden]ilor este aceea c\ agen]iile de turism din str\in\tate nu promoveaz\
decât `n foarte mic\ m\sur\ România ca destina]ie turistic\ de vacan]\.
Pe de alt\ parte, turi[tii care sus]in c\ au v\zut oferte despre România la agen]iile din ]\rile lor, au men]ionat c\
oferta nu este foarte diversificat\ sau c\ nu se ofer\ suficiente informa]ii.
Existen]a ofertelor despre România la agen]ii str\ine a fost certificat\ de responden]ii din ]\ri vecine ca Ungaria,
Ucraina, Republica Moldova sau ]\ri ca Rusia, Israel, ]\ri asiatice (mai pu]in din ]\rile din Europa de Vest).
Se pare c\ agen]iile se concentreaz\ `n general pe:

n Pachete complete / circuite de aproximativ 7-14 nop]i (`n care sunt incluse o serie de repere majore ale
turismului românesc: capitala Bucure[ti - inclus\ [i `n pachete de tip city break, alte mari ora[e ca Bra[ov,
Cluj-Napoca, Sibiu, m\n\stirile bucovinene, Transilvania - `n ansamblu, zonele legate de legenda lui Dracula,
Dun\rea [i Delta Dun\rii, litoralul);
n Sejururi de iarn\, la ski;
n Vacan]e la tratament `n sta]iuni balneoclimaterice;
n Sejururi lungi la munte pe timpul verii (specifice turi[tilor din Israel).
~n concordan]\ cu ofertele agen]iilor, care vizeaz\ principalele repere turistice ale României, cei mai mul]i responden]i
au men]ionat c\ au vizitat `n ultimii 3 ani zona Transilvaniei (Bra[ov, Bran, Sibiu, Cluj-Napoca, Sighi[oara etc.) [i
55
`mprejurimile, Sinaia [i Predeal, Bucure[ti, Bucovina (m\n\stirile), zona Maramure[ (Vi[eu, Ieud etc.), litoralul
românesc [i Delta Dun\rii. Acestea s-au reg\sit [i printre destina]iile preferate de turi[ti sau printre zonele din
România pe care doresc s\ le viziteze `n curând.
~n urma analizei interviurilor, s-au eviden]iat unele forme de turism care ar putea avea un poten]ial de dezvoltare
`n România pentru turi[tii str\ini:
n Turismul rural;
n Agroturismul;
n Turismul cultural itinerant (circuite culturale);
n Turismul montan (de aventur\);
n Turismul de camping;
n Turismul direc]ionat c\tre cei interesa]i de jocuri de noroc (cazinouri - `n special `n Bucure[ti [i pe litoral);
n Turismul direc]ionat c\tre cei care c\l\toresc cu rulote;
n Turismul de vân\toare;
n Turismul uval (viticol), cu excursii la fabrici de vin din podgorii, vizite `n sate cu tradi]ie `n viticultur\, fiecare
cu câte un tip de vin specific (conform opiniei turi[tilor, `n Fran]a acest tip de turism are un mare succes).
Chiar [i turismul de pensiune a fost considerat cu poten]ial de dezvoltare de c\tre responden]ii care nu aveau cuno[tin]e
despre existen]a acestor tipuri de unit\]i de cazare, pân\ la venirea `n România. Punctul forte care genereaz\ poten]ial
este interac]iunea cu gazdele, acest tip de experien]\ fiind apreciat\ se pare de mul]i turi[ti str\ini.
~n vederea alegerii zonei / destina]iei pentru vacan]a din România, cei mai mul]i dintre responden]i au luat `n
considerare aspecte ca:
n Recomand\rile venite din diferite surse (cunoscu]i/rude/colegi români/prieteni/al]i turi[ti; ghiduri turistice
- Lonely Planet a fost cel mai des men]ionat; internet; agen]ii de turism );
n Natura (mun]ii, aerul curat, frumuse]ea Transilvaniei);
n Nevoia de tratament;
n Obi[nuin]a de a petrece vacan]a `n aceea[i loca]ie;
n Activit\]i sportive;
n Cunoa[terea de lucruri [i oameni noi ([i a stilului de via]\ al acestora);
n Zonele rurale autentice, obiceiurile [i tradi]iile care s-au p\strat (dansurile [i muzica).

Se pare c\ sentimentul de siguran]\ dat de recomand\rile prietenilor/cunoscu]ilor este un criteriu foarte

important `n procesul de decizie, având `n vedere c\ cei mai mul]i turi[ti se bazeaz\ pe acestea. ~n plus,
recomand\rile sunt folosite [i ca informa]ii turistice pentru o mai bun\ cunoa[tere a destina]iei (atât a ]\rii cât [i
a zonei / localit\]ii), pentru alc\tuirea itinerarului sau alegerea unit\]ii de cazare.
Opinii specifice s-au `ntâlnit la unii responden]i care au vizitat regiunile Nord-Vest, Nord-Est [i Sud-Est, [i care au
ales destina]ii din aceste regiuni motiva]i de farmecul [i autenticitatea Transilvaniei [i Maramure[ului, de
m\n\stirile din Bucovina (pentru unii responden]i a contat inclusiv renumele dat de includerea `n patrimoniul
UNESCO), respectiv dorin]a de a cunoa[te Delta Dun\rii (ce atrage prin p\strarea cadrului natural, flora [i fauna
bogat\, peisajele deosebite, dar [i prin statutul s\u de monument UNESCO).
Cele mai apreciate obiective / loca]ii din zonele `n care responden]ii [i-au petrecut vacan]ele au fost (incluzând aici
atât r\spunsurile celor care au vizitat mai multe destina]ii `n aceea[i vacan]\, cât [i r\spunsurile celor care au
petrecut vacan]a `ntr-o singur\ zon\ / regiune):
n Bra[ovul, sta]iunile balneoclimaterice (Praid, Sovata), Bran, Sibiu, Cluj-Napoca [i Sighi[oara;
n Delta Dun\rii (peisajele inedite, cadru natural, flor\, faun\, oameni amabili) plaja [i marea (litoralul M\rii
Negre);
n M\n\stirile [i Bisericile din Maramure[, natura, satele, casele ]\r\ne[ti vechi, stilul de via]\ al oame-
nilor din mediul rural;
n Bisericile din Bucovina;
n Sinaia, defileul Dâmbovi]ei, Vârfu Omu, Târgovi[te sau M\n\stirea Cheia;
n Bucure[tiul (`n general, ca ora[ european, [i `n special loca]ii ca Muzeul }\ranului Român, Palatul
Parlamentului, Muzeul Satului [i Centrul vechi).
Indiferent de Regiunea `n care au petrecut vacan]a `n România, cei mai mul]i turi[ti [i-au manifestat dorin]a de a
mai vizita (tot `n cadrul respectivei vacan]e) principalele zone turistice autohtone cu notorietate: ora[e / regiuni din
Transilvania (Cluj-Napoca, Timi[oara, Sighi[oara, Sibiu, Bra[ov, diferite castele - castelul Bran, Hunedoara, Pele[,
56
Salina Turda), Bucure[ti, Maramure[, Moldova (Piatra Neam], Suceava, Ia[i), Delta [i litoralul românesc (Sfântu
Gheorghe, Tulcea, Constan]a [i obiective din `mprejurimi: P\durea Letea, Cri[an, Sulina, Mila 23).
Cu toate c\ mul]i turi[ti intervieva]i au declarat c\ au cuno[tin]e despre latura turistic\ a României (fie pentru c\ au
petrecut [i `n trecut vacan]e aici, vizitând zonele amintite mai sus, fie pentru c\ anterior venirii s-au documentat din
diverse surse), majoritatea au declarat c\ `n ]\rile lor de re[edin]\, România nu are conturat\ o imagine de
destina]ie turistic\ (informa]iile disponibile la adresa României nu sunt de natur\ turistic\ [i de cele mai multe ori
sunt negative sau neclare).
Aspectele negative men]ionate de majoritatea responden]ilor fac referire la infrastructura slab dezvoltat\, “mizerie”,
„problemele cauzate de minorit\]ile care au emigrat din ]ar\”, s\r\cie (nivelul de trai sc\zut), infrac]ionalitate, corup]ie,
istoria ]\rii – regimul comunist, nesiguran]a, sau servicii de slab\ calitate.
Cu toate acestea, se pare c\ vizita turi[tilor `n România `mbun\t\]e[te semnificativ felul `n care str\inii percep ]ara
ca destina]ie turistic\, ace[tia constatând de cele mai multe ori c\ realitatea este diferit\ (`n sensul pozitiv) de ceea
ce [tiau despre România.
Astfel, aspectele pozitive legate de imaginea României, atât `n ]\rile de re[edin]\ cât [i `n viziunea responden]ilor
(anterior vizitei sau conturate `n urma vizitei `n România) s-au referit la:
n Natura deosebit\, s\lbatic\ (zonele montane [i Carpa]ii `n special);

n Amabilitatea oamenilor;
n Gastronomia;
n Cultura, istoria;
n Obiective turistice deosebite (Delta Dun\rii, castelele, mitul lui Dracula);
n O destina]ie de ni[\: zonele rurale frumoase, autentice [i stilul tradi]ional de via]\ (“]ara care nu s-a
modernizat”), obiceiurile;
n Ora[ele (moderne, ca Bucure[ti - care dispune de multe atrac]ii turistice, unde se simt influen]ele vestice,
este sigur, destul de curat, cu oameni amabili; ora[ele medievale din Transilvania);
n Pre]urile accesibile;

n Propice turismului de aventur\;

n Propice pentru turismul balnear;
n }ar\ “exotic\”, interesant\, ce stârne[te curiozitatea;
n Arti[ti cu renume din România;
n Clima [i vremea cald\.
Aspectele apreciate de turi[tii intervieva]i au f\cut referire atât la ]ar\ per ansamblu, cât [i la destina]iile specifice
unde turi[tii str\ini [i-au petrecut vacan]a `n România. O parte dintre acestea au fost men]ionate ca potrivite pentru
promovarea extern\ a României ca destina]ie turistic\.
Conform responden]ilor, promovarea pe internet [i `n special pe blog-uri cu teme turistice (cu imagini, comentarii)
ar fi indicat\ (mai ales considerând faptul c\ cei mai mul]i turi[ti au declarat c\ folosesc internetul ca principal\
surs\ pentru c\utarea informa]iilor turistice).
Alte modalit\]i de promovare sugerate de responden]i au fost:

n Promovare mai intens\ pe plan interna]ional pe TV (spoturi TV, filme scurte), reclame `n publica]ii, cataloage,
bro[uri, radio, la birourile de turism, cu elementele specifice ale turismului din România (cum ar fi natura
deosebit\) - unii turi[ti str\ini au fost de p\rere c\ sloganul „Explore the Carpathian garden” reduce ]ara doar
la regiunea Carpa]ilor, `n timp ce România are mai multe zone frumoase ce merit\ promovate, precum Delta
Dun\rii; al]ii au men]ionat c\ sloganul mai vechi „Simply surprising”, era mai potrivit [i chiar au sugerat c\ nu
toate prejudec\]ile [i percep]iile negative la adresa ]\rii sunt `ntemeiate;
n Suveniruri: Cei care viziteaz\ România vin pentru cultur\ [i tradi]ii, caut\ ceva special, autentic, care poate
fi luat acas\ ca suvenir - obiecte de cultur\ (nu suveniruri importate); un turist a prezentat urm\toarea idee:
„s-ar putea face ni[te tricouri mai elegante, care s\ poat\ fi purtate [i de turi[tii str\ini mai `n vârst\, cu
obiectivele turistice din România prezentate pe ele, nu cu vampiri”;
n Colaborarea cu mai multe agen]ii [i asocia]ii turistice externe – acestea ar trebui s\ primeasc\ materiale
de prezentare sau chiar s\ fie invitate `n ]ar\ pentru a vedea realitatea; 57
n Promovarea pe plan interna]ional a unui website turistic oficial al ]\rii;
n Realizarea unui portal online pentru fiecare regiune turistic\ a României [i promovarea acestora pe plan
interna]ional;
n Pentru turi[ti din Rusia – site specializat despre România `n limba rus\, cu liste de unit\]i de cazare [i
posibilitatea post\rii de comentarii;
n Site de rezerv\ri, cu urm\toarele informa]ii: descrieri ale unit\]ilor de cazare, pre]uri, semnalizarea hotelurilor
care sunt cele mai apropriate de mare, gradul de confort, informa]ii despre localit\]i;
n Promovarea specific\ pe pie]e, astfel `ncât `n fiecare ]ar\ ]int\ s\ se eviden]ieze ceea ce respectiva ]ar\
nu posed\ din punct de vedere turistic: de ex. litoralul pentru turi[tii polonezi, cu clima favorabil\ [i marea
potrivit\ pentru `not\tori; pentru turi[tii din Israel de vârsta a treia - factorii curativi [i clima „prietenoas\” (zone
r\coroase de la munte), comparativ cu verile foarte calde din Israel etc.;
n Prin programe de schimburi de experien]\ `ntre universit\]i din România [i alte ]\ri, prin crearea de leg\turi
pentru dezvoltare turismului;
n Turneele `n str\in\tate ale arti[tilor români (teatru, muzic\ etc.);
n Promovarea unor vacan]e cu tematic\ / ni[e: ski, golf, naviga]ie pe Dun\re, pe mare, pentru echita]ie
(„excursiile c\lare” organizate `n zonele de munte).
Responden]ii au avut [i c\teva opinii punctuale referitoare la promovarea pensiunilor din România:
n Agen]iile de turism nu promoveaz\ pensiunile pentru c\ nu pot ob]ine profit de pe urma acestora. Cu toate
acestea, profilul turistului se modific\, la fel [i nevoile acestuia, astfel c\ unele agen]ii au `nceput s\ se
specializeze pe grupuri mici de turi[ti, iar dac\ o unitate de tip pensiune este situat\ `n proximitatea
obiectivelor turistice, aceasta poate fi o op]iune de cazare [i ar putea fi deci promovat\ de agen]ii `n cadrul
unor circuite;
n ~n cazul promov\rii unit\]ilor de cazare, este foarte important s\ fie prezentate informa]ii reale, actuale [i
corecte, legate de pre]uri, facilit\]i, poze. Pentru a fi cât mai interesant\, trebuie creat\ o „poveste” `n jurul
loca]iei, oferind `ns\ informa]ii reale;
n Folosirea unui slogan, ca de exemplu „printre prieteni” sau „locui]i la prieteni”, care s\ reflecte ambientul
personal [i familial;

n Ar trebui pus\ la dispozi]ie mai mult\ informa]ie prin oficiile de turism ale României din alte ]\ri. Informa]ia ar
trebui s\ fac\ referire [i la cazare `n pensiuni, pentru a ar\ta c\ sunt o alternativ\ foarte bun\ comparativ cu
cazarea `n hoteluri, mai ales considerând c\ pensiunile, de obicei, practic\ pre]uri mai mici [i câteodat\ au
loca]ii mai bune;
n Pensiunile din România ar trebui promovate ca variant\ de cazare pentru turi[tii bulgari, având `n vedere c\
ofer\ condi]ii similare cu pensiunie din Bulgaria;
n Turismul de pensiune ar putea fi promovat cu succes `n Turcia: turi[tii turci sunt obi[nui]i cu hoteluri mari, dar
pensiunile ar fi o alternativ\ interesant\, datorit\ factorului uman. Promovarea potrivit\: pe internet, la târguri
turistice, `n ziare, la TV, prin intermediul agen]iilor touroperatoare din turism.
O parte din aspectele negative care se cunosc despre România enumerate anterior, au fost confirmate de turi[tii
care [i-au petrecut vacan]a aici. Aceste aspecte (dar [i altele) au constituit motivele de insatisfac]ie ale turi[tilor
str\ini privind vacan]ele petrecute `n România:
n Infrastructura deficitar\ [i traficul (condusul agresiv pe [osele, condi]iile dificile din trafic, nesiguran]a etc.);
n Lipsa informa]iilor turistice (`n limba englez\, referitoare la zone / obiective turistice din ]ar\);
n Problemele de comunicare `ntr-o limb\ de circula]ie interna]ional\ (engleza);
n Calitatea serviciilor (servicii proaste de cazare [i mas\ [i comportamentul neprofesionist al unor angaja]i
din unele loca]ii etc.);
n Gunoaiele [i mizeria;
n Câinii f\r\ st\pân de pe str\zi;
n S\r\cia - oameni f\r\ ad\post [i cer[etori, discrepan]\ mare `ntre boga]i [i oamenii de rând;
n Lipsa unor elemente de baz\ privind confortul [i siguran]a `n localit\]i (toalete publice pu]ine, iluminat
stradal insuficient / defectuos, lipsa indicatoarelor stradale [i rutiere, etc.).
Cu toate c\ au fost sesizate [i multe aspecte negative, cei mai mul]i responden]i au declarat c\ inten]ioneaz\ s\
58 revin\ `n România ca turi[ti, motiva]i `n principal de aspectele pozitive `ntâlnite pe parcursul vizitei. Majoritatea
(mai pu]in cei care vin la tratament, turi[tii unguri care `n general viziteaz\ doar Ardealul sau turi[tii din Israel care
petrec verile `n anumite sta]iuni montane) au declarat c\ `n vacan]ele viitoare, inten]ioneaz\ s\ viziteze locuri noi
(`n principiu destina]iile de notorietate din România): Transilvania, Delta Dun\rii, Moldova, Maramure[, Bucure[ti,
Bucovina, litoralul românesc, Oltenia.
UNIT|}I DE CAZARE
~n majoritatea cazurilor, responden]ii au men]ionat hotelul [i / sau pensiunea ca unitatea de cazare aleas\
pentru vacan]a din România, pre]ul fiind criteriul de baz\ al alegerii pentru cea mai mare parte dintre ace[tia. Alte
criterii luate `n considerare la alegerea unit\]ii / tipului unit\]ii de cazare au fost loca]ia [i recomand\rile prietenilor.
~n general, turi[tii au optat pentru cazarea `n mai multe tipuri de unit\]i de cazare (pensiune [i hotel, pensiune [i
hostel, hostel [i gazd\ etc.), excep]ie f\când cei care [i-au petrecut vacan]a doar `n zone urbane (ex. Bucure[ti)
sau au venit `n vacan]\ pentru tratament balnear [i care au ales s\ se cazeze de obicei doar la hotel.
Referitor la serviciile / facilit\]ile de care responden]ii doresc neap\rat s\ beneficieze, cele mai multe men]iuni
au avut serviciile de mas\, baia `n interiorul camerei, accesul la internet, cur\]enia, camere confortabile.
Majoritatea responden]ilor s-au declarat satisf\cu]i de serviciile unit\]ilor de cazare din România. Ace[tia au apreciat
`n general calitatea serviciilor pe care le a[teapt\ de la o unitate de cazare, plus atitudinea ospitalier\ a gazdelor.
Referitor la aspectele negative observate de responden]i, ace[tia au f\cut referire `n principal la meniurile
restaurantelor (pu]ine op]iuni, lipsa de diversitate) [i atitudinea nepotrivit\ a unor angaja]i.
~n ceea ce prive[te sursele de informare, majoritatea responden]ilor au men]ionat ca surs\ principal\

internetul (motorul de c\utare Google, site-urile www.wikipedia.org, www.lonelyplanet.com,
www.tripadvisor.com) `nso]it adesea de surse secundare ca recomand\rile prietenilor / cunoscu]ilor /
altor turi[ti [i ghidurile turistice (ex: Lonely Planet, Rough Guide).

R\spunsurile responden]ilor referitoare la alegerea (pentru viitoarele vacan]e din România) `ntre cazarea la pensiune
sau la hotel, au `nclinat spre cazarea la pensiune `n 5 regiuni, `n 2 regiuni r\spunsurile au fost `mp\r]ite
aproximativ egal `ntre pensiune [i hotel, [i doar `ntr-o singur\ regiune au predominat responden]ii care au
men]ionat c\ ar alege hotelul `ntre cele 2 tipuri de unit\]i de cazare.
Unii responden]i au men]ionat c\ nu au o preferin]\ anume, decizia depinzând de aspecte ca:

n Scopul vacan]ei: pentru turismul de afaceri ar alege hotelurile, iar pentru restul vacan]elor pensiunile;
n Persoanele care ì `nso]esc: cu so]ul / so]ia la hotel (e mai confortabil [i ai parte de mai mult\ intimitate, `n
sensul trecerii neobservate `ntre sutele de turi[ti din marile hoteluri), iar cu prietenii la pensiune (e mai
distractiv);
n Contextul vacan]ei: pentru turi[tii de vârsta a treia sosi]i `n circuite culturale pare s\ se preteze mai bine
solu]ia hotel, `n timp ce pentru turi[tii veni]i `n grupuri mai mici [i care au o anumit\ leg\tur\ cu România (au
mai vizitat ]ara, cunosc pe cineva care s\ ì ghideze `n organizarea vacan]ei etc.) pensiunile par s\ fie o
variant\ preferat\ mai des;
n M\rimea grupului cu care c\l\toresc: un grup mare s-ar caza `n hoteluri, `ns\ pentru o vacan]\ `ntr-o
companie mai restrâns\ ar alege pensiunile;
n Destina]ie urban\ vs. rural\: `n ora[ele mari ar alege hoteluri, `n ora[ele mici / sate ar alege pensiunile
(responden]ii fac o asociere clar\ a pensiunilor cu via]a rural\);
n Specificul destina]iei (litoral vs. munte): la mare s-ar caza `n hoteluri (existând percep]ia c\ turismul de
pensiune nu este foarte dezvoltat / nu se preteaz\ pe litoral), la munte ar alege pensiunile;
n Raportul calitate - pre]: nu conteaz\ tipul unit\]ii de cazare atâta timp cât raportul calitate - pre] este avantajos;
n Scopul vacan]ei: pentru odihn\ ar alege pensiuni, pentru efectuarea unor tratamente medicale [i balneare
ar alege hotelurile (singurele care ofer\ aceste servicii).
Avantajele / beneficiile caz\rii la pensiune, considerate importante de cei mai mul]i responden]i sunt:
59
u Comunicarea / interac]iunea cu gazdele (posibilitatea observ\rii modului de via]\ al oamenilor,
personal mai prietenos, atmosfer\ familial\, informal\, propice socializ\rii);
u Mai ieftine;
u Mâncarea tradi]ional\ (mereu proasp\t\, mai bun\ ca la hotel);
u Mai intime (de dimensiuni mai mici);
u Aspectul tradi]ional;
u Mai distractive;
u Potrivite mediului rural;
u Posibilitatea prepar\rii mânc\rii de c\tre turi[ti;
u Mai mult\ libertate;
u Mai pu]in\ aglomera]ie.
Pe de alt\ parte, beneficiile / avantajele caz\rii la hotel semnalizate, de unii responden]i, sunt:
u Mai multe facilit\]i (parcare, restaurant, piscin\, internet, aer condi]ionat, frigider, schimb valutar etc.);
u Servicii mai bune calitativ / complete (mai curat, amenajarea camerelor este mai bun\, personalul
profesionist, unele ofer\ servicii de tratament medical etc.);
u Confort sporit;
u Sunt mai intime (`n sensul c\ nu exist\ foarte mult contact cu angaja]ii sau ceilal]i clien]i);
u Pot caza grupuri mari de turi[ti;
u Amplasate `n zone centrale;
u Respectarea nivelului de standardizare care reduce riscul suprizelor nepl\cute.
Referitor la `mbun\t\]irea serviciilor pensiunilor din România, responden]ii au amintit aspecte legate de:
n Existen]a informa]iilor turistice `n unitatea de cazare / pe site (de ex. bro[uri / materiale informative `n
limbi de circula]ie interna]ional\: englez\, francez\, german\);
n ~mbun\t\]irea comunic\rii (angaja]ii ar trebui s\ cunoasc\ cel pu]in limba englez\);
n Diversificarea ofertei de divertisment; printre sugestiile responden]ilor s-au num\rat:

u Excursii `n natur\ (pentru acestea, foarte utile ar fi [i serviciile de baby-sitting, pentru ca adul]ii cu copii
mici s\ se poat\ bucura [i de plimb\ri / excursii);
uExcursii la ferme ]\r\ne[ti pentru o mai bun\ `n]elegere a stilului de via]\ tradi]ional;
uCursuri / demonstra]ii de g\tit mânc\ruri tradi]ionale, prezentarea b\uturilor locale;
u~nchirierea bicicletelor;
uOrganizarea unor „picnic-uri tradi]ionale” (plimbare `n natur\ [i apoi servirea mesei fie din produse
tradi]ionale preparate la pensiune, fie la o stân\ tradi]ional\ etc.).
n Amabilitatea gazdelor (deficitar\ `n unele cazuri);
n Prezen]a pe scar\ cât mai larg\ a b\ilor `n camere;
n Diversificarea serviciilor de mas\ (meniuri vegetariene, includerea mai multor fructe [i legume, a pâinii
negre, preparate naturale, tradi]ionale).
Se poate observa c\ primele dou\ aspecte se reg\sesc [i `n nemul]umirile generale legate de vacan]a `n România
(men]ionate anterior) [i `n dezavantajele turismului de pensiune românesc, comparativ cu alte ]\ri.
Alte servicii sau facilit\]i care ar fi binevenite `n pensiuni:

n colaborarea `ntre pensiuni pentru oferirea de cazare turi[tilor afla]i `n circuit (pentru a putea caza un
grup/num\r mai mare de turi[ti);
n posibilitatea `nchirierii de telefoane mobile pe timpul [ederii.
~n privin]a imaginii pensiunilor din România pe plan extern, cei mai mul]i responden]i au men]ionat c\ acestea nu
sunt foarte cunoscute `n ]\rile lor de re[edin]\ ([i de aceea uneori nu sunt luate `n calcul ca variante de cazare),
pu]ini fiind cei care au men]ionat c\ pensiunile române[ti au o imagine pozitiv\ `n ]\rile din care vin (`n special
turi[tii din ]\rile vecine ca Ungaria sau Republica Moldova).
Referitor la avantajele / punctele forte ale pensiunilor din România comparativ cu cele din alte ]\ri, responden]ii
au men]ionat (primele dou\ fiind de altfel [i principalele motive de satisfac]ie referitoare la vacan]ele petrecute `n
60
România):
n Amabilitatea [i ospitalitatea oamenilor (pentru turi[ti, comunicarea cu localnicii este foarte important\);
n Serviciile de mas\ – posibilitatea servirii celor 3 mese principale, mâncarea este mai bun\, mai proasp\t\
decât `n pensiunile din alte ]\ri;
n Pre]uri mai mici – pensiunile române[ti sunt ieftine [i cu servicii mai bune comparativ cu unele pensiuni din
]\ri mai bine dezvoltate;
n Lipsa moderniz\rii [i a dezvolt\rii tehnologice - [i-au p\strat aspectul tradi]ional, autentice, nu sunt foarte
standardizate ca `n alte ]\ri;
n Frumuse]ea [i autenticitatea zonelor rurale `n care se afl\ unele pensiuni;
n Calitate bun\ a serviciilor - ofer\ servicii bune chiar dac\ sunt localizate `n mijlocul naturii.
Conform multor turi[ti, dezavantajele principale ale pensiunilor autohtone fa]\ de cele din alte ]\ri sunt chiar
aspectele care necesit\ `mbun\t\]iri: lipsa de informa]ii, comunicarea `ngreunat\ de faptul c\ personalul
nu vorbe[te limbi str\ine [i ofert\ limitat\ de servicii suplimentare de agrement.
Alte dezavantaje semnalizate au fost:

n Lipsa unor facilit\]i `n unele pensiuni (baie `n camer\, internet, televizor etc.);
n Lipsa serviciilor de mas\ `n unele pensiuni (sau servicii de mas\ slabe calitativ);
n Servicii mai slabe calitativ `n general, comparativ cu ]\rile mai dezvoltate economic;
n Servicii mai scumpe fa]\ de cele din ]\rile vecine (p\rerile au fost `mp\r]ite `n privin]a acestui aspect);
n Confort mai sc\zut;
n Dot\rile (mai pu]ine, deteriorate);
n Plata cash (nu se pot efectua pl\]i cu card bancar);
n Lipsa uniformit\]ii arhitecturale;
n Problemele de infrastructur\.

IV. ANALIZA SWOT A TURISMULUI DE PENSIUNE ROMÂNESC
PUNCTE TARI
Generale, de care beneficiaz\ [i turismul de pensiune 61
§ Poten]ial turistic diversificat [i bogat, resurse naturale cu valen]e turistice, obiective turistice naturale [i antropice
diverse
§ Patrimoniu cultural bine reprezentat, atât `n cadru urban, cât [i `n cadru arhaic rural / resurse cu caracter de unicat
(biserici, cet\]i, monumente `n lista patrimoniului UNESCO, muzee, a[ez\ri rurale, etc.)
§ “Ospitalitatea” perceput\ ca `nsu[ire [i tradi]ie `n turismul românesc
§ Gastronomia, cu puncte forte precum produsele alimentare traditionale [i re]etele originale
§ Notorietatea unor obiective turistice (de ex. Transilvania, Bucovina, Maramure[, Delta Dun\rii, etc.), argument
pentru atragerea turi[tilor str\ini
§ Diversitatea de experien]e turistice, conferit\ de oportunit\]ile teritoriale (mare - munte- delt\) [i ale cadrului natural
§ Posibilit\]i variate de petrecere a timpului liber
Specifice turismului de pensiune

§ Contingent de pensiuni bine dezvoltat, eterogen [i relativ echilibrat la nivel de regiune;
§ Prezen]\ consistent\ a pensiunilor `n zonele turistice consacrate
§ Amplasarea multor pensiuni `n locuri retrase, lini[tite, `n mijlocul naturii
§ Amplasarea multor pensiuni `n apropierea obiectivelor turistice: m\n\stiri, biserici, atrac]ii naturale, etc.
§ Interac]iune facil\ [i posibilitate de rela]ionare cu gazdele `n pensiuni / `n turismul rural: se pot stabili rela]ii personale
cu gazdele, spre deosebire de rela]iile rigid - formale din unit\]ile hoteliere
§ Turismul de pensiune beneficiaz\ `n mod special de ospitalitatea [i gastronomia din spa]iul rural, aspecte ce
influen]eaz\ pozitiv satisfac]ia global\ a turi[tilor
§ Acces facil `n zonele rurale la o gam\ larg\ de produse agro-alimentare de calitate, ob]inute local
§ Diversificarea serviciilor de alimenta]ie, agrement [i conexe, oferind variante inedite pentru relaxare (mini-terenuri
de sport, mese tradi]ionale, vânzare produse “eco”, suveniruri autentice, artizanat, excursii inedite ghidate, etc.) –
aspecte ce genereaz\ beneficii reale `n mediul rural (de ex. noi venituri `n comunit\]i, care s\ compenseze
dificult\]ile vie]ii rurale)
§ Personalizarea produselor turistice `n unele pensiuni, ca urmare a feedback-ului primit de la clien]i: meniuri la
cerere, produse culinare unicat, servicii de “concierge” etc.
§ Flexibilitatea parametrilor ofertei `n unele pensiuni: necondi]ionarea orarului de mas\ de un program prestabilit,
posibilitatea de “self-catering”, buc\t\rii utilate la dispozi]ia turi[tilor, “late check-out” f\r\ costuri suplimentare
§ Oferta de pre] flexibil\ (tarife negociabile, tarife speciale pentru clien]ii fideli etc.)
§ Raport calitate – pre] al serviciilor turistice apreciat ca favorabil de c\tre turi[ti, tarife mai mici comparativ cu cele
din unit\]ile hoteliere
§ Dimensiunile relativ reduse ale pensiunilor - permit `nchirierea `ntregii unit\]i de cazare de c\tre grupurile de turi[ti
PUNCTE SLABE
§ Starea de degradare a unor pensiuni `n lipsa investi]iilor `n `ngrijirea / renovarea [i modernizarea unit\]ilor
§ Pierderea specificului [i autenticului arhitectonic local prin amenajarea `ntâmpl\toare / construc]ii neaspectuoase
[i neadecvate locului, culori [i volume nepotrivite ale unit\]ilor de cazare, `n dezacord cu natura
§ Amplasarea unor pensiuni `n apropierea zonelor de trafic
§ Amplasarea unor pensiuni `n zone insuficient cunoscute sau valorificate din punct de vedere turistic
§ Acces anevoios c\tre unele pensiuni mai izolate
§ Probleme de resurse umane: personal slab calificat [i insuficient `n unele pensiuni;
§ Management precar, “de improviza]ie”, `n multe pensiuni - proprietari / manageri de pensiune f\r\ experien]\:
- nu solicit\ [i nu sunt interesa]i de feedback-ul clien]ilor
- nu r\spund adecvat la cerin]ele pie]ei
- nu realizeaz\ segmentarea pie]ei dup\ criteriul comportamentului turistic (obiceiuri de c\l\torie) [i a motiva]iei
turi[tilor
- analiza limitat\ a concuren]ei
- alocarea de bugete insuficiente pentru promovare / sau promovare discontinu\ / neinspirat\
- stabilirea uneori arbitrar\ a tarifelor de cazare, neprecedat\ de o analiz\ a pie]ei
- lipsa unei strategii / politici de incoming
§ Marketing turistic [i management al destina]iei insuficient dezvoltate
§ Slaba diferen]iere a produsele sau destina]iilor turistice prin identitatea de brand
62 § Discrepan]a sau neconcordan]a `ntre serviciile ofertate [i cele reale
§ Oferta limitat\ de produse turistice speciale pentru perioadele de pre- [i post-sezon;
§ Lipsa serviciului de alimenta]ie `n unele pensiuni (unele unit\]i nu ofer\ nici servicii de alimenta]ie public\, nici
acces la buc\t\rie)
§ Facilit\]i limitate de agrement `n cadrul multor unit\]i de cazare
§ Pierderea autenticului prin dezvoltarea inoportun\ a serviciilor „moderne” `n pensiunile cu specific tradi]ional /
agroturistice
§ Multe pensiuni nu pot ]ine pasul cu tendin]ele cererii, nu se adapteaz\ la necesit\]ile categoriilor de clien]i
poten]iali
§ Alte deficien]e:
- locuri de parcare insuficiente la unele pensiuni
- atitudinea de indiferen]\ fa]\ de protec]ia mediului a unor proprietari de pensiuni
- bariera lingvistic\ resim]it\ de unii turi[ti str\ini (datorit\ lipsei cuno[tin]elor minime `n limbi de circula]ie
interna]ional\ a personalului din unele pensiuni)
- tratarea superficial\ a cur\]eniei [i salubriz\rii `n spa]iul de primire turistic\
- incapacitatea personalului de a furniza minime informa]ii turistice despre `mprejurimi / trasee / atrac]ii turistice
din zon\ (lipsa unor facilit\]i de informare turistic\ la nivel de pensiuni)
- lipsa serviciilor de acces la internet `n multe unit\]i
- posibilitatea redus\ de rezervare online / plat\ electronic\ (online / POS)
- utilit\]i nefunc]ionale sau deficitare `n multe unit\]i (canalizare, ap\ cald\, `nc\lzire)
§ Reticen]a de a se crea asocia]ii de pensiuni
§ Prezen]a timid\ a pensiunilor române[ti `n circuitul turistic interna]ional
§ Utilit\]i nefunc]ionale sau deficitare (canalizare, ap\ cald\, `nc\lzire)
§ Nivel sc\zut de cooperare `ntre proprietarii / managerii de pensiuni [i agen]iile de turism
§ Prezen]a timid\ a pensiunilor române[ti `n circuitul interna]ional

OPORTUNIT|}I
§ Notorietatea `n cre[terea turismului de pensiune [i consacrarea conceptului
§ Cre[terea segmentului vacan]elor de scurt sejur / fragmentarea timpului alocat vacan]elor `n câteva
minivacan]e, tendin]\ ce favorizeaz\ turismul de pensiune
§ Abordarea [i fructificarea noilor segmente de turi[ti [i “ni[elor”: tabere de crea]ie, cantonamente ale sportivilor,
turism de aventur\, turism medical (combinarea serviciilor turistice cu serviciile medicale, etc.)
§ Existen]a unor zone etnofolclorice tradi]ionale, `n care se poate experimenta stilul de via]\ local autentic
§ Cre[terea cererii [i a interesului turi[tilor pentru produsele naturale, “de cas\” sau ecologice, poate stimula
pia]a agroturismului
§ Dorin]a turi[tilor de a petrece un concediu `n natur\, `ntre peisaje pitore[ti, la aer curat – pensiunile sunt
considerate de turi[ti potrivite pentru “evadarea” `n spa]ii lini[tite, retrase, `n mijlocul naturii, departe de
aglomera]ia sta]iunilor turistice sau a aglomer\rilor urbane
§ Peisaj montan [i rural atr\g\tor, stimulent pentru dezvoltarea turismului
§ Produse tradi]ionale autentice [i de calitate, datini, tradi]ii [i obiceiuri populare, toate acestea personalizeaz\
oferta turistic\ [i constituie o parte important\ a atrac]iei (preparate gastronomice tradi]ionale, activit\]i
manufacturiere, elemente de etnografie, instala]ii arhaice, etc.)
§ Posibilitatea de recreere a turi[tilor prin implicarea, ini]ierea sau asistarea la diverse activit\]i me[te[ug\re[ti,
procese de realizare a produselor alimentare sau nealimentare;
§ Degradarea / uzura unit\]ilor hoteliere din unele zone turistice `ndreapt\ din ce `n ce mai mul]i turi[ti c\tre alte
unit\]i de primire turistic\, de regul\ spre pensiuni 63
§ Intensificarea rela]iilor de colaborare a pensiunilor cu agen]iile de turism `n vedere stabilirii unor mecanisme
eficiente de cooperare, bazate pe seriozitatea respect\rii angajamentelor
§ Condi]ii climatice propice practic\rii turismului pe `ntreg parcursul anului (cu excep]ia litoralului, care
`nregistreaz\ sezonalitate ridicat\)
§ Clima favorabil\, cadrul natural variat [i mediu relativ nepoluat (mai ales `n zonele montane / rurale) sunt
propice prest\rii unei game largi de activit\]i de turism activ (inclusiv turism de aventur\, sporturi extreme etc.)
§ Posibilitatea acces\rii fondurilor structurale pentru investi]ii `n turismul de pensiune [i conexe
§ Folosirea tichetelor de vacan]\ de c\tre beneficiari pentru cazarea `n spa]iul pensiunilor
§ Organizarea de schimburi de experien]\, preluarea unor modele de dezvoltare de succes din ]\ri cu un turism
rural / turism de pensiune dezvoltat
§ Crearea unor atrac]ii turistice noi, inedite sau identificarea [i fructificarea ineditului `n zonele deja consacrate
§ Cre[terea “vizibilit\]ii” destina]iilor turistice române[ti datorit\ produc]iilor cinematografice realizate `n ]ar\
§ Num\rul mare de români pleca]i la munc\ `n str\in\tate ac]ioneaz\ ca o surs\ de informare [i ca un mijloc de
promovare al turismului `n rândul turi[tilor str\ini
§ Interesul tot mai mare pentru produsele naturale ob]inute din agricultura tradi]ional\ sau din gospod\riile proprii
§ Poten]ial pentru atragerea turi[tilor cu venituri mari, interesa]i de servicii de casino, din ]\ri `n care jocurile de
noroc sunt interzise prin lege (de ex. Israel, Turcia)
§ Relansarea turismului de camping

AMENIN}|RI
Factori economici / Autorit\]i / Legisla]ie / Educare / Cooperare
§ Criza economic\ a determinat sc\derea bugetelor de vacan]\ [i a reordonat priorit\]ile de consum (`n general,
[i de consum turistic `n particular)
§ Promovare selectiv\, neuniform\, insuficient\ a turismului de pensiune [i a zonelor agroturistice
§ Nep\sarea [i dezinteresul autorit\]ilor cu privire la unele obiective de atrac]ie turistic\ (de ex. nenum\rate
monumente, vestigii, l\sate `n paragin\)
§ Fructificarea redus\ de c\tre autorit\]i a poten]ialului turismului rural, respectiv a poten]ialului natural bogat
§ Fiscalitatea ridicat\, impozitarea excesiv\ a for]ei de munc\ „`ncurajeaz\” opera]iunile nefiscalizate [i munca
f\r\ forme legale.
§ Regimul fiscal incert [i instablitatea politicilor fiscale stimulatoare
§ Programe de educare speciale pentru antreprenori / manageri din turismul de pensiune insuficiente [i uneori
inadecvate nevoilor punctuale [i particulare ale acestui tip de turism.
Infrastructura [i spa]iul public

§ Probleme de infrastructur\ de transport – (drumuri greu practicabile, pu]ini km de autostrad\, deficien]e ale
serviciilor publice de transport, lipsa transportului public de conexiune `ntre sta]iunile turistice);
§ Probleme de infrastructur\ de utilit\]i – de ex. caren]e majore `n ceea ce prive[te acoperirea [i calitatea re]elelor
de ap\, canalizare, gaz, mai ales `n zonele rurale;
§ Probleme de infrastructur\ turistic\: signalistic\ deficitar\ (lipsa indicatoarelor de orientare, a marcajelor),
amenajarea precar\ a unor obiective turistice, accesibilitate limitat\ la unele obiective, insuficien]a informa]iei
turistice la nivel de sta]iune turistic\ [i de pensiune (centre / puncte de informare turistic\ insuficiente sau
inexistente).
§ Deficien]e ale spa]iului public care afecteaz\ nivelul de “confort turistic” `n localit\]i: de ex. pu]ine toalete publice,
câini vagabonzi, iluminatul stradal insuficient / inexistent (inclusiv `n vecin\tatea unor unit\]i de cazare),
64
cur\]enia precar\ afecteaz\ ambientul din spa]iul public/ str\zi murdare, cl\diri l\sate `n paragin\.
Imaginea României
§ Romania “rural\” este foarte pu]in vizibil\ pentru turi[tii str\ini
§ Confundarea sau suprapunerea imaginii României turistice cu regiunea istoric\ Transilvania sau cu „mitul lui
Dracula”
§ Imaginea predominant negativ\ sau neclar\ [i ne`ncrederea multor turi[ti str\ini `n ceea ce prive[te România
ca destina]ie turistic\
§ Lipsa interesului agen]iilor de turism externe pentru destina]iile din ]ar\ – oferte turistice limitate disponibile `n
str\in\tate
§ Lipsa unei strategii adecvate de promovare [i „salvare” a tradi]ionalului, identit\]ii [i „românismului autentic”,
fac din România o destina]ie turistic\ neatractiv\;
Elemente caracteristice ale produsului turistic / pie]ei turistice

§ Pierderea unor elemente de atractivitate turistic\ prin degradarea sau exploatarea limitat\ a unor obiective (de
ex. obiective arhitecturale ne`ntre]inute / nerestaurate, exploatare deficitar\ a parcurilor / rezerva]iilor naturale,
a unor biserici fortificate, muzee, etc.)
§ Practicile de „concuren]\ neloial\” afecteaz\ imaginea [i calitatea turismului de pensiune: deturnarea clientelei,
denigrarea concuren]ei, rezerv\rile fictive realizate de pensiuni concurente, alte tactici neloiale de prejudiciere
a concuren]ei, etc.
§ Flexibilitate mai mare `n stabilirea tarifelor `n pensiunile neclasificate / neautorizate (poate genera pre]uri de
dumping) etc.
§ Exploatarea insuficient\ a spa]iului montan, ca factor determinant pentru atragerea de turi[ti (nu sunt valorificate
multe posibilit\]i de trasee, nu sunt amenajate o serie de obiective, etc.)
§ Migra]ia for]ei de munc\ `n turism, inclusiv a celei calificate genereaz\ dezechilibre [i favorizeaz\ angajarea
de personal necorespunz\tor, `n special `n perioadele de „vârf de sezon”.
§ Dezvoltarea [i notorietatea crescut\ a destina]iilor turistice din ]\rile vecine (concurente pentru România `n
contextul atractivit\]ii turistice a Europei de Est).

V. DIREC}II STRATEGICE ~N TURISMUL DE PENSIUNE -

OPORTUNIT|}I DE AFACERI ~N TURISM
{I DOMENII CONEXE
65
Direc]iile strategice ce se desprind din analiza SWOT [i din caracteristicile esen]iale ale turismului de pensiune românesc
sunt sintetizate `n continuare, `n func]ie de orizontul de timp preconizat pentru implementare, respectiv de sfera din
sectorul turismului sau din domenii conexe acoperite. Al\turi de investi]iile `n dezvoltarea bazei materiale din turism [i
`n diversificarea serviciilor de agrement [i auxiliare turismului, men]ionate sub diverse forme `n capitolele precedente
ale bro[urii, direc]iile strategice prezentate genereaz\ la rândul lor oportunit\]i de afaceri `n domeniul turismului.
Termen
Sprijinirea antreprenoriatului Scurt Mediu Lung
Acordarea de facilit\]i fiscale românilor care investesc `n pensiuni, din venituri

n
repatriate
Diversificarea ac]iunilor autorit\]ilor, menite s\ acorde sprijin financiar
antreprenorilor din turism cu proiecte oportune [i fezabile
n n
Strategie legislativ\ Scurt Mediu Lung
Scutirea de TVA la incoming (aducerea de turi[ti str\ini) n

Reevaluarea politicii fiscale [i a sistemului de clasificare `n turism, adaptarea
la cerin]ele pie]ei turistice [i la standardele competitive la nivel european, n
orientarea c\tre stimulare `n detrimentul coerci]iei.
Atragerea de investitori prin dezvoltarea infrastructurii de afaceri: suport
financiar, consultan]\ gratuit\ / asisten]\ tehnic\ de calitate pentru proiecte care n n n
ajut\ la dezvoltarea turismului de pensiune
Fundamentarea ini]iativelor legislative `n domeniul turismului cu consultarea unor
n
antreprenori cu experien]\ `n pia]a turistic\
Elaborarea [i implementarea unei politici agresive de mediu `n vederea
con[tientiz\rii [i atenu\rii impactului produs de turi[ti [i de al]i factori de n n
suprasolicitare a cadrului natural prin presiune uman\ (de ex. defri[\ri necontrolate)

Strategie social\ [i de resurse umane Scurt Mediu Lung
Atragerea popula]iei disponibile spre calificarea `n ocupa]ii specifice din turism,

ca m\sur\ de “regenerare fizic\” a acestui sector (inclusiv prin facilit\]i / n n
stimulente legislative acordate ini]iativelor `n acest sens)
Intensificarea eforturilor publice [i private de creare a unor forme de instruire la
nivel regional [i local, pentru practicarea unor meserii specifice turismului n
Introducerea `n unit\]ile de `nv\]\mânt a unor cursuri speciale care s\ orienteze
interesul copiilor / tinerilor români `n direc]ia turismului intern (de ex. vizitarea cel n n n
pu]in a obiectivelor turistice majore ale ]\rii)
Difuzarea de cuno[tinte [i informarea tinerilor din [coli [i licee precum [i
antreprenorilor din turism `n scopul responsabiliz\rii morale [i etice privind
protejarea mediului ca premis\ pentru dezvoltarea unei rela]ii armonioase turism n n
– mediu
Stimularea popula]iei implicate `n agricultur\ pentru a demara mici afaceri locale
cu produse alimentare naturale tradi]ionale (inclusiv prin familiarizarea lor cu
programele de finan]are nerambursabil\ privind diversificarea economiei rurale n n
[i certificarea produselor tradi]ionale)
Marketing turistic Scurt Mediu Lung
Specializarea pe anumite segmente (“business” vs. familii cu copii mici vs.

66 grupuri de tineri, etc.), cu efecte asupra cre[terii calit\]ii produsului turistic [i n
nivelului de ocupare
Promovarea mai eficient\ a evenimentelor (târguri populare, festivaluri etc.) din
zone agroturistice [i crearea de noi evenimente atractive, pentru cre[terea n
traficului turistic (mai ales `n extra-sezon)
Crearea unor formule mutual benefice pentru promovarea ofertei pensiunilor prin
intermediul agen]iilor de turism n n
Adoptarea sau adaptarea strategiilor de promovare, `n func]ie de specificul
unit\]ii de cazare [i buget: promovare agresiv\ (outdoor, spoturi TV) vs. n
promovare eficient\ la costuri reduse (marketing online, marketing direct)
Construirea unei identit\]i de brand turismului de pensiune românesc (atât
la nivel na]ional cât [i la nivel european), promovarea “caz\rii la pensiune” ca n n
punct forte al turismului românesc
Implementarea unor proiecte care s\ promoveze buc\t\ria tradi]ional\
româneasc\ n
Crearea unei embleme de “tradi]ie româneasc\” prin revitalizarea activit\]ilor
specifice din zonele rurale
n n
Asocierea produselor / serviciilor turistice [i conexe cu “pove[ti autentice”, cu rol
de atragere / sensibilizare a turi[tilor (utilizarea “[tiin]ei de a vinde”, de a atrage n
prin ineditul pove[tii)
Organizarea de târguri de turism regionale specializate pe “incoming” (destinate
`n primul rând agen]iilor de turism str\ine) n

M\suri privind infrastructura de transport [i cea turistic\ Scurt Mediu Lung
Modernizarea, reabilitatea [i dezvoltarea infrastructurii de transport n n n

Restaurarea obiectivelor turistice l\sate `n paragin\ [i care se afl\ `n
vecin\tatea arealelor turistice / `n zone cu concentr\ri de pensiuni n n n
Repunerea `n circuitul turistic a unor obiective turistice n n n
Crearea centrelor / punctelor de informare `n toate ora[ele / sta]iunile cu
poten]ial turistic, `n care s\ se poata livra atât informa]ie punctual\, cât [i n n n
material tip\rit de calitate
Identificarea unor solu]ii eficiente [i realizabile pentru p\strarea arhitecturii
tradi]ionale `n zonele turistice (de ex. renovarea caselor tradi]ionale, n n n
reglement\ri stricte pentru noi construc]ii)
Ajustarea standardelor de calitate pentru stimularea investi]iilor `n reabilitarea
spa]iilor de cazare
n n n
Dezvoltare prin integrare, cooperare [i diversificare Scurt Mediu Lung
Organizarea unor “celule de consultan]\”, “birouri de ghidare” care s\ ofere

suport gratuit pentru antreprenorii actuali [i poten]iali din turismul de pensiune
(sprijin de “business development”, marketing, prezentarea de pove[ti de succes
n n n
[i exemple de bune practici)
Extinderea pe scar\ larg\ a conceptului de turism “community friendly” – 67
animarea proprietarilor de pensiune pentru a se asocia / concepe programe de
marketing comune / sisteme de recomand\ri `ntre pensiuni / amenajarea [i n n n
utilizarea `n comun a unor facilit\]i de agrement etc.
Implementarea unui management modern pentru cre[terea calit\]ii serviciilor
turistice - ac]iuni de training [i informare la nivelul managementului unit\]ii [i a n n n
personalului din pensiuni
Dezvoltarea prin inovare: introducerea de servicii noi / oferte unicat (produse
culinare unicat, oferte promo]ionale, carduri de fidelitate, etc.), pentru atragerea n n n
unor noi categorii de turi[ti
Promovarea `n rândul antreprenorilor din turismul de pensiune a programelor de
micro-finan]are nerambursabil\ (pentru investi]ii `n consultan]\, certificare pentru
comercializarea produselor locale tradi]ionale, branding [i alte elemente de n n n
marketing turistic) [i ghidarea gratuit\ `n vederea acces\rii fondurilor respective
Fructificarea unor oportunit\]i de afaceri cu poten]ial `n segmentul pensiuni:
centre de tratament `n zonele cu factori naturali curativi, `nfiin]area unor ateliere
me[te[ug\re[ti, care s\ ofere demonstra]ii ori cursuri de ini]iere, cu posibilitatea n n n
achizi]ion\rii de produse etc.
Organizarea de grupuri de ac]iune local\ / structuri de colaborare care s\
sprijine dobândirea de competen]e `n dezvoltarea turismului rural
n n n
Crearea unor “lan]uri” de pensiuni care s\ beneficieze de o logistic\ unic\ [i
comun\, care s\ promoveze un produs turistic standardizat de calitate n n n
superioar\, care s\ fructifice punctele tari ale turismului de pensiune

Titlul programului: Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Titlul proiectului: ~ntreprinz\tori `n turism – Pensiuni `n România
Editorul materialului: Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri
Data public\rii: aprilie 2012
Perioada de implementare: 2011-2013
Grup ]int\: actuali [i viitori `ntreprinz\tori `n turism
Web proiect: www.intreprinzatorturism.ro
E-mail: turism@fntm.ro
Web portal: www.cazarelapensiune.ro
E-mail: contact@cazarelapensiune.ro
Partener principal: Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri - FNTM

Sediu proiect: Str. Cristofor Columb, Nr.2, Sector 1, Bucure[ti
Tel: (+40) 21 210 08 52. Fax: (+40) 318145925
E-mail: info@fntm.ro
Web: www.fntm.ro
Parteneri proiect:
Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA, www.asaja.com
Asocia]ia Na]ional\ de Turism Rural Ecologic [i Cultural – ANTREC, www.antrec.ro
Con]inutul acestui material nu reprezint\ `n mod obligatoriu pozi]ia oficial\ a Uniunii Europene sau a Guvernului
României.

Brosura-Turism Site PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brosura-Turism Site PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 1

Caracteristicile unei mãrci în devenire:

FUNDA}IA NA}IONAL| A TINERILOR MANAGERI

Caracteristicile unei m\rci `n devenire:

Echipele care au contribuit la realizarea tuturor materialelor pe

Echipa CSP Plus Consult

Tuturor le acord\m mul]umirile noastre!

DECALOGUL MANAGERULUI DE PENSIUNE

1. Oferta]i loial, p\stra]i conformitatea `ntre oferta prezentat\ [i realitatea concret\

3. P\stra]i specificul locului [i „culoarea” mediului

4. Educa]i turi[tii – natura nu e numai un spa]iu al libert\]ii totale ci [i al responsabilit\]ii

6. Turi[tii caut\ pensiunile pentru lini[te, asigura]i-le-o!

9. Re]ine]i [i motiva]i-v\ personalul calificat, profesionist

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

n Identificare, culegere [i analiz\ de informa]ii secundare (cercetare de birou);

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

Pensiuni `n Europa, `n prezent

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE

I.1. Estim\ri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

Graficul 1: PENSIUNI ~N ROMÂNIA

aprox. 8.000 de pensiuni, vile

Aproximativ jum\tate din capacitatea

Surs\ hart\: www.clker.com

NIVELUL DE CONFORT ~N PENSIUNILE ROMÂNE{TI {I CAPACITATEA MEDIE A PENSIUNILOR

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

Graficul 2: STRUCTURA CAPACIT|}II TOTALE DE CAZARE ~N PENSIUNI DUP| NIVELUL DE CONFORT

* ** *** **** *****

Graficul 3: NUM|RUL MEDIU DE LOCURI ~N PENSIUNI, PE NIVELURI DE CONFORT

* ** *** **** *****

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

CIFRE CHEIE DESPRE CONTINGENTUL DE PENSIUNI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE {I JUDE}E1

Graficul 4: CONTINGENTUL DE PENSIUNI PE REGIUNI

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

Tabelul 1: Jude]ele cu cel mai mare contingent de pensiuni

Graficul 5: JUDE}E CU DEZVOLTARE TURISTIC| SEMNIFICATIV| ~N SEGMENTUL PENSIUNILOR

n Jude]e consacrate `n turism, care

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor

Graficul 6: ZONE CU CONCENTR|RI DE PENSIUNI

Surs\ hart\: imagini preluate de pe www.turistinfo.ro, prelucrate

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale

Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare

Men]ionate mai rar

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare

Men]ionate mai rar

TENDIN}E PRIVIND SERVICIUL DE ALIMENTA}IE ~N PENSIUNI

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA

STRATEGII DE PRE} {I PROMOVARE

FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

* * *

* * *