Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black

ENCICLOPEDIE
Mihai IELENICZ IC|

TURISTIC|
Mihai IELENICZ ST
coordonator RI
coordonator TU
IE
D
E

ROMÂNIA

P
LO
ROMÂNIA

C
CI
ENCICLOPEDIE TURISTIC|

EN
Poten]ialul turistic al României este extrem de variat, înglobând o diversitate de obiective
cu caracter natural, altele create de om, precum [i un bogat fond de m\rturii materiale [i
spirituale, cum ar fi ceramica neolitic\, cet\]ile dacice, ora[ele antice grece[ti sau romane,
medievale, mul]imea bisericilor etc. Extrem de valoroase sunt produsele din ceramic\, lemn,
piatr\, ]es\turi, cus\turi, reflectând o îndelungat\ tradi]ie [i cultur\, apoi multe locuri renu-
Mihai IELENICZ
mite prin obiceiuri, s\rb\tori specifice de cult [i laice. Aceste obiective turistice nu sunt
coordonator
r\spândite pe teritoriul României întâmpl\tor, ci în baza unui summum de conexiuni stabilite
în timp între om [i natur\, ceea ce a dus la conturarea unor provincii, centre [i localit\]i tu-
ristice distincte prin con]inut [i interes. Ele se cer sintetizate [i f\cute cunoscute publicului
larg. Este ceea ce fac autorii acestei lucr\ri, oferind tuturor celor interesa]i informa]ia turis-
tic\ spre a le fi ghid `n cunoa[terea poten]ialului turistic al României.

ISBN: 973-653-232-1

ü
CORINT
 MIHAI IELENICZ
(coordonator)
MARIAN ENE ALEXANDRU NEDELEA
LAURA COM|NESCU MIHAI BOGDAN
ILEANA P|TRU R|ZVAN OPREA
IULIAN S|NDULACHE

ROMÂNIA
ENCICLOPEDIE TURISTIC|

ü
C ORINT
Bucure[ti, 2003
 Redactori:
MIHAELA IVAN, ANCA EFTIME

Tehnoredactori:
CRISTINA BUCUROIU, MIHAELA DUMITRU

Cartografi:
MARIAN ENE, MIHAI IELENICZ

Coperta:
WALTER RIESS

Format: 16/70x100
Coli tipo: 24

Tiparul executat la:

S.C. UNIVERSUL S.A.
Bucure[ti
 INVITAÞIE LA DRUMEÞIE

Turismul constituie o form\ de activitate uman\ destinat\ în principal odihnei [i

cunoa[terii, care s-a impus în via]\ înc\ din cele mai vechi timpuri. Formele superioare de
manifestare, condi]ionate de o organizare ce solicit\, pe de o parte, stabilirea unor obiective
precise, care urmeaz\ a fi atinse în concordan]\ cu scopul propus [i, pe de alt\ parte, un nivel
de confort — odihn\, mas\ [i transport — s-au realizat, îns\, treptat, dar mai intens în ultimele
patru–cinci decenii, când acestea au cunoscut [i o larg\ diversificare. Ast\zi, la formele
tradi]ionale — recreerea la final de s\pt\mân\, drume]iile montane pe parcursul mai multor
zile, odihna [i tratamentul într-o sta]iune balnear\ sau climateric\ — s-au ad\ugat altele din
ce în ce mai interesante, solicitate de câmpul tot mai larg al activit\]ilor umane (turismul de
afaceri, cultural, sportiv etc.). Toate acestea solicit\ un num\r tot mai ridicat de lucr\tori în
turism, care au ajuns s\ se specializeze pe domenii [i probleme destinate înf\ptuirii activi-
t\]ilor turistice. Între acestea, un rol de seam\ revine celor ce gândesc [i elaboreaz\ oferte de
programe turistice, în care s\ se aib\ în vedere permanent îmbinarea utilului cu frumosul [i
satisfacerea exigen]elor turi[tilor. Întocmirea programelor solicit\ îns\ o corect\ cunoa[tere
a realit\]ii, atât asupra poten]ialului turistic cât [i a posibilit\]ilor de acoperire a solicit\rilor.
Poten]ialul turistic al României este extrem de variat, înglobând o diversitate de obiective
cu caracter natural, între care forme de relief cu un pitoresc aparte (circuri [i v\i glaciare,
abrupturi structurale cu poale de grohoti[, stânci, coloane, babe, sfinc[i, plaje de nisip, vul-
cani, pe[teri, chei, defilee etc.), elemente spectaculoase legate de râuri (cascade), lacuri,
m\ri, izvoare (minerale, termale), vegeta]ie (areale cu specii endemice, p\duri seculare sau
care ocup\ un loc deosebit în peisaj), faun\ (specii de interes vân\toresc, piscicol sau
[tiin]ific) sau peisaje naturale distincte (Delta Dun\rii, regiunile alpine ale Carpa]ilor, marile
defilee ale Dun\rii, Jiului, Oltului etc.). La acestea, se adaug\ o mul]ime de obiective create
de om, care sunt concentrate în ora[e, dar [i în numeroase a[ez\ri rurale.
Istoria milenar\ a poporului nostru este ilustrat\ de un bogat fond de m\rturii materiale [i
spirituale care, în multe cazuri, au o valoare deosebit\, fiind renumite în lume. Însemnate sunt
ceramica neolitic\, cet\]ile dacice (îndeosebi cele din Carpa]i [i de sub munte), ora[ele antice
grece[ti sau romane, cet\]ile or\[ene[ti [i ]\r\ne[ti din perioada medieval\, din Transilvania
[i Moldova, mul]imea bisericilor din piatr\ sau lemn, care poart\, prin stilul construc]iei [i al
decora]iilor, pecetea secolelor (între ele, cele ortodoxe din secolele XIV–XIX din Ha]eg,
Bucovina, Moldova, Þara Româneasc\, Ardeal etc., romano-catolice [i evanghelice din seco-
lele XIV–XVI, concentrate în Transilvania, cele din lemn din secolele XVII–XIX, care se impun
prin structur\ [i ]inut\ îndeosebi în Maramure[ [i S\laj, dar [i în alte zone). Extrem de valo-
roase prin con]inut [i pitoresc sunt produsele din ceramic\, lemn, piatr\, ]es\turi, cus\turi,
reflectând o îndelungat\ tradi]ie [i cultur\, apoi multe locuri renumite prin obiceiuri, s\rb\tori
specifice de cult [i laice, regiunile pomicole, viticole etc. Multe dintre acestea sunt concen-
trate în muzee [i colec]ii complexe sau specializate pe diferite domenii: istorie, [tiin]ele
naturii, art\, art\ popular\ etc. La toate acestea, se adaug\ valoroase edificii construite în seco-
lele XIX, XX (palate, castele, conace etc.), muzee memoriale, parcuri dendrologice [i gr\dini
botanice [.a.
 Aceste obiective turistice [i multe altele nu sunt r\spândite pe teritoriul României întâm-
pl\tor, ci în baza unui summum de conexiuni stabilite în timp între om [i natur\, ceea ce a dus
la conturarea unor provincii, zone, centre [i localit\]i turistice distincte prin con]inut [i interes.
Acestea au un grad deosebit de amenaj\ri pentru derularea activit\]ilor turistice, ceea ce per-
mite desf\[urarea unor variate forme de turism, atât ca scop, cât [i ca durat\.
Realizarea acestora necesit\, îns\, cunoa[terea profund\ a st\rii [i a valorii elementelor care
definesc patrimoniul turistic al unui teritoriu, lucru dobândit printr-o pronfund\ documentare.
Membrii colectivului au întocmit aceast\ lucrare de sintez\, dintr-o pasiune izvorât\ din
dorin]a de cunoa[tere [i ca urmare a acumul\rii de informa]ii `n urma deplas\rilor, pe tot cuprin-
sul ]\rii, în timpul practicilor cu studen]ii sau chiar în practicarea unor activit\]i de ghid. Treptat,
pasiunii i s-a ad\ugat dorin]a de a împ\rt\[i [i altora câte ceva din volumul însemnat de infor-
ma]ii [i de constat\ri.
Realizarea unei lucr\ri de sintez\, cum este cea pe care o coordon\m, de[i pare u[oar\, la
prima vedere, ca urmare fireasc\ a unei activit\]i de peste 30 de ani, este în realitate un lucru
dificil, impus, în primul rând, de maniera în care se concepe redarea informa]iilor. Structura
enciclopedic\ pe care am ales-o este lesnicioas\ pentru spa]iu, dar nu u[or de realizat, întrucât
aceasta presupune selec]ionarea subiectelor, o anumit\ redare schematizat\ a datelor [i un
material ilustrativ sugestiv, în concordan]\ cu textul.
Oferim astfel tuturor celor care sunt interesa]i de informa]ia turistic\ [i nu numai o
astfel de sintez\, care sper\m s\ fie o lectur\ agreabil\ [i un ghid în cunoa[terea valorosului
poten]ial turistic al României.

Mihai Ielenicz
 A
ABRAM – comun\ pe V. Barc\ului; bazi-
lic\ romanic\ (sec. 13–14). (BH)
ABRUD – municipiu (6596 loc.) `n depr.
omonim\ (la contactul dintre M. Bihor [i
M. Detunatelor), la confl. pârâului Cerni]a cu
râul Abrud; Abrudava `n epoca dacic\,
Alburnus Minor, Auraria Maior `n epoca
roman\, cunoscut ca important centru aurifer;
`n Evul Mediu, prima a.d. (cu numele Abruth)
dateaz\ din sec. 13; urme de castre romane
(sec. 2–3 d.Hr.); important centru al mi[c\rilor
revolu]ionare de la 1784–1785 [i 1848–1849;
casa lui Ioan Boeriu (viceprefect al lui Avram
Iancu); case din lemn din sec. 17; bustul lui
Horea; biserica reformat\; biserica ortodox\
(1787) „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”; punct
de plecare spre Detunatele. (AB)
ABRUPTUL PRAHOVEAN AL BUCEGI-
LOR – abruptul estic al M. Bucegi, cuprins
`ntre v\ile Morarului [i Izvoru Dorului;
denivelare 1200–1600 m, lungime 12 km;
este o coast\ cu pante de peste 50° (pe alo-
curi 90°), format\ pe capetele de strate de
conglomerate; fragmentat de v\i `nguste
(Jepilor, Valea Alb\, Pele[, Cerbului,
Morarului); relief de brâne, ]ancuri, creste,
culoare de avalan[e; trasee turistice [i de
alpinism; amenaj\ri turistice; instala]ii de
teleferic, teleschi, peisaj subalpin [i alpin; la
poale sunt plaiuri [i t\p[ane de grohoti[
acoperite de p\dure; rezerva]ie natural\
(S: 3478 ha) `n Parcul Na]ional Bucegi. (PH)
Abruptul prahovean al Bucegilor
ABU{ – sat (com. Mica) `n Pod. Târnave-
lor; a.d. 1361; castel `n stil baroc (sec. 17),
re[edin]\ a principelui Apor; biseric\ orto-
dox\ (sec. 18). (MS)
ACÂ{ – comun\ pe V. Crasnei; biserica
fostei m\n\stirii benedictine din sec. 12, ref\-
cut\ `n sec. 17–18. (SM)
ACIUÞA – sat (com. Ple[cu]a) `n Depr.
Gurahon]; a.d. 1366; castel construit `n sec. 18,
reconstruit dup\ 1784 `n stil neoclasic. (AR)
ADA- KALEH – fost\ insul\ care avea o
lungime de 1750 m [i o l\]ime de 500 m; exis-
tau specii mediteraneene (vi]a de vie
urc\toare, smochinul, chiparosul). ~n 1440,
turcii au construit o cetate menit\ s\ con-
troleze naviga]ia pe Dun\re. ~n timpuri mai
vechi insula a figurat sub numele de
„Carolina’’, „Insula Or[ovei’’, din 1788 pe
toate h\r]ile apare sub numele de Ada-Kaleh.
Cetatea `n form\ de careu, prev\zut `n
col]uri cu turnuri de veghe, avea `n exterior
bastioane de ap\rare; `n urma b\t\liei de la
Mohaci a intrat sub st\pânirea Turciei [i, `n
1526, sub cea a Austriei. ~n 1699 a revenit tur-
cilor prin pacea de la Karlovitz, `n 1717, aus-
triecilor, iar prin pacea de la Belgrad, 1739,
este dat\ definitiv turcilor. ~n 1919 a fost
ata[at\ României la cerera popula]iei de pe
insul\. Prin construirea Sistemului energetic
[i de naviga]ie de la Por]ile de Fier, insula
Ada-Kaleh [i vechiul ora[ Or[ova au fost
acoperite de ap\. O parte din cetate a fost
mutat\ `n Ostrovul {imianu. (MH)
ADAM – sat (com. Dr\gu[eni) situat `n su-
dul Pod. Covurlui, la izvoarele V. Suhurlui;
m\n\stirea „Adormirea Maicii Domnului”,
ctitorie din 1652. (GL)
ADAM [i EVA – vârfuri (1047 m [i 1009 m)
ale unui masiv dolomitic din nordul
ADAMCLISI
M. Giumal\u, `n sudul Depr. Pojorâta, pe
V. Moldovei; p\dure de conifere; peisaj
pitoresc; specii de plante endemice. (SV)
ADAMCLISI – comun\ situat\ `n NV Pod.
Cobadin, la SV de Medgidia; muzeu de isto-
rie (1977); complexul monumental „Tro-
paeum Traiani”, ridicat `n anul 109 d.Hr., `n
form\ cilindric\, cu diametrul de 42,58 m [i
`n\l]imea 37,26 m; decora]ie format\ din
54 metope, din care 48 s-au p\strat `ntregi, cu
basoreliefuri care redau scene din lupta
daco-roman\; altarul funerar cu osemintele
solda]ilor romani c\zu]i `n r\zboi. (CT)
AD|MU{ – comun\ situat\ `n Pod.
Târnavelor, `n sudul ora[ului Târn\veni; ves-
tigii de locuire din epocile bronzului [i fieru-
lui; cetate ]\r\neasc\ (sec. 16) [i biseric\ uni-
tarian\ gotic\ (1518) cu turn [i poart\ din
lemn. (MS)
ADÂNCATA – biseric\ de lemn (sec. 17);
p\dure de stejar renumit\. (SV)
ADEA – sat (com. Sintea Mare) `n sudul
C. Cri[urilor; a.d. sec. 13; biserica reformat\,
construit\ `n anul 1730, ref\cut\ `n 1908;
p\dure declarat\ rezerva]ie de vân\toare,
populat\ cu cerbi, c\priori, mistre]i, fazani
[.a. (AR)
ADJUD – ora[ (20 598 loc.) `n Câmpia
Siretului Inferior; a.d. 1433; muzeu de [tiin-
]ele naturii (colec]ii din fauna [i flora regiunii
Siret–Trotu[). (VN)
ADUNAÞII- COP|CENI – comun\ situat\
`n SE C. G\vanu-Burdea, pe dreapta râului
Arge[; conacul „Marmorosch-Blank” (sec. 19);
bisericile „Adormirea Maicii Domnului” (sec. 19)
[i „Cuvioasa Parascheva” (sec. 19); alte bise-
rici din sec. 19 `n satele Mogo[e[ti, D\r\[ti-
Vla[ca. (GR)
ADY ENDRE – sat (com. C\ua[) `n
C. Ierului; Muzeul memorial „Ady Endre”
`ntr-o cas\ ]\r\neasc\ din sec. 19 [i `n cona-
cul din sec. 19; [trand cu ap\ termal\. (SM)
AFÂNATA – sat (com. Fârt\]e[ti) `n sudul
Pod. Olte]ului, pe râul Cerna; biserica din
lemn, 1827. (VL)
6
AFUMAÞI – comun\ `n C. V\lsiei, pe
V. Pas\rea; ruine din zidurile cet\]ii (sec. 16)
lui Radu de la Afuma]i. (IF)
AGAFTON – m\n\stire la 4 km sud de
Boto[ani, `ntemeiat\ `n sec. 16, cu biseric\
din 1740. (BT)
AGAPIA – 1. m\n\stire la poalele estice
ale M. Stâni[oara, pe valea râului omonim, la
9 km SV de Târgu-Neam]; ctitorie, din 1647,
a hatmanului Gavriil (fratele lui Vasile Lupu),
`n apropiere de un schit, din sec. 14, ctitorit
de sihastrul Agapie (vezi AGAPIA VECHE);
biserica „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”,
pictat\ `n interior de Nicolae Grigorescu,
`ntre 1858–1861, `n stil neoclasic, restaurat\ `n
mai multe perioade; colec]ie de art\ [i obiecte
biserice[ti; depozit de carte veche; Muzeul
memorial „Al. Vlahu]\”. (NT) 2. comun\ la
SV de Târgu Neam], `n apropierea m\n\stirii
omonime; centru etnografic (covoare). (NT)
M\n\stirea Agapia Nou\
AGAPIA VECHE (AGAPIA DIN DEAL) –
schit pe lâng\ m\n\stirea Agapia, cu biserica
„Adormirea Maicii Domnului”; `ntemeiat `n
sec. 14 de c\tre sihastrul Agapie; Petru Rare[
ctitore[te aici o biseric\ la sf. sec. 16, care va
fi reconstruit\ `n 1680 [i ref\cut\ de mai
multe ori `n sec. 19; pe locul ei s-a ridicat bis-
erica actual\ `n 1992. (NT)
AGÂRBICIU – sat (com. Axente Sever)
`n Pod. Târnavelor, pe râul Visa; a.d. 1343;
biseric\ evanghelic\, sec. 14, fortificat\ `n
sec. 16. (SB)
AGHIRE{U – comun\ situat\ `n Dl. Clujului,
pe râul Nad\[; a.d. 1263; cus\turi [i ]es\turi
populare; castru roman, sec. 2–3 d.Hr.;
ruinele castelului „Bocskay”, 1572, `n stil
7 AIUD
renascentist; biserica din lemn „Sf. Arhan-
gheli Mihail [i Gavriil”, 1780, cu picturile
originale; biseric\ `n stil gotic din
sec. 14, `n satul Dorol]u; biserici din lemn,
sec. 17–18, `n satele Ticu, Ticu-Colonie,
Mac\u, Dâncu [i Aghire[u. (CJ)
AGIGEA – 1. comun\ situat\ la sud de
Constan]a, pe malul lacului cu acela[i nume;
sta]iune indicat\ `n tratamentul tuberculozei;
sta]iune de cercet\ri marine (studiaz\ flora [i
fauna din Marea Neagr\), `nfiin]at\ `n 1926
de Ion Borcea; Muzeul de faun\ [i flor\
marin\ prezint\ specii de pe[ti [i p\s\ri;
Gr\dina Botanic\ (S: 3500 m2) ad\poste[te
specii de plante caracteristice solului dobro-
gean. 2. rezerva]ie natural\, declarat\ `n
1939, ce protejeaz\ dunele maritime, S: 1,7 ha,
cu o vegeta]ie rar\ (cca 120 de specii). 3. lac,
S: 75 ha, modificat prin construirea Canalului
Dun\re– Marea Neagr\. (CT)
AGIGHIOL – sat (com. Valea Nucarilor)
situat `n Dl. Tulcei, pe malul lacului omonim,
la SE de Tulcea; a.d. sec. 18; la cca 6 km de
sat a fost descoperit un mormânt tumular
(sec. 4–2 `.Hr.); inventarul se afl\ la muzeul
din Tulcea; p\dure de salcâm (S: 200 ha) la
vest. (TL)
AGNITA – ora[ (12 119 loc.) `n Pod. Hâr-
tibaciului; a.d. 1280; urme ale unei cet\]i
de p\mânt dacice; urmele unui turn de straj\
din perioada roman\; cetate ]\r\neasc\
(sec. 13–17), biseric\ evanghelic\ de incint\,
stil romanic, sec. 16, ulterior modificat\ `n
stil gotic; biserica ortodox\ „Sfântul Nicolae”,
1795–1797, stil bizantin, monument de arhi-
tectur\; Muzeul V\ii Hârtibaciului, sec]ii de
istorie [i etnografie. (SB)
AGRIJ – comun\ pe valea omonim\, `n
Depr. Alma[–Agrij, la poalele estice ale
M. Meze[; elemente de cultur\ popular\
(]es\turi, construc]ii specifice). (SJ)
AGRI{TEU – sat (com. B\l\u[eri) situat `n
Pod. Târnavelor; a.d. 1325; biseric\ romanic\
(sec. 14) cu clopotni]\ de lemn din 1765. (MS)
AGRI{U MARE – sat (com. Târnova) situ-
at la poalele Dl. Cigherului, pe râul Alma[;
a.d. 1214; ruinele unei cet\]i ce dateaz\ din
jurul anului 1400; cinci cuptoare de var din
sec. 17, construite din piatr\. (AR)
AITA MARE – comun\ la poalele vestice
ale M. Baraolt, pe V. Aita, `n depr. omonim\;
a.d. 1211; biseric\ fortificat\ `n stil gotic
(sec. 15); ancadramente [i amvon `n stilul
rena[terii, fortifica]ii (sec. 16) cu bastioane `n
stil rena[tere italian\; tavan casetat pictat
(sec. 18); placa memorial\ „Kriza Janos”
(1811–1875), folclorist secui; art\ popular\
(]es\turi, cus\turi, ol\rit). (CV)
AITA MEDIE – sat (com. Aita) pe V. Aita,
`n depr. omonim\, `n vestul M. Baraolt; cen-
tru etnografic [i de art\ popular\ secuiasc\
(port, dansuri); stâlpi funerari sculpta]i, mor-
mântul istoricului Benko Josef; poteci mar-
cate spre M. Baraolt. (CV)
AITA SEAC| – sat (com. Aita) situat `n
nordul M. Baraolt, `n depr. omonim\, la
obâr[iile V. Aita; punct fosilifer (V. Galat) cu
nevertebrate pliocene. (CV)
AIUD – municipiu (28 676 loc.) la nord de
Alba Iulia, `n Dl. Aiudului, pe dreapta
Mure[ului, la confl. cu râul omonim; urme de
cultur\ material\ din neolitic, epocile bronzu-
lui [i fierului; a[ezare daco-roman\; a.d.
sec. 13–14; cetate poligonal\ (8 turnuri de
ap\rare),
Cetatea Aiud
sec. 13–16, care `nconjoar\ biserica reforma-
t\ din sec. 15–16, construit\ `n stil gotic pe
locul unei bazilici romane din sec. 13; palatul
voievodal (sec. 16–17), devenit muzeu de
ALBA IULIA
istorie; muzeu de [tiin]ele naturii (bogat\
colec]ie de fluturi [i p\s\ri exotice); Colegiul
Bethlen (bibliotec\ din sec. 17, cu peste
60 000 de volume); biserica romano-catolic\
(sec. 18, stil baroc); bisericile ortodoxe
„Na[terea Maicii Domnului” (sec. 14, `n satul
component Gârbovi]a) [i „Sfânta Treime”
(sec. 17, `n satul component M\gina); `n
apropiere, p\durea Sloboda, rezerva]ie natu-
ral\; `n arealul satului Gârbova de Sus, rezer-
va]ia natural\, pârâul Bobii; Cheile A. (cca
3 km lungime), `n perimetrul acestora, stân-
cile Plea[a Cornii, Col]ii Diacului, Bogza
V\li[oarei (cu pe[tera Bogzu]a). (AB)
Cheile Aiudului
ALBA IULIA – municipiu (71 995 loc.),
re[edin]a jud. Alba, `n Culoarul Mure[ului, la
confl. cu râul Ampoi, la poalele sudice ale
Dl. Aiudului; urme de cultur\ material\ din
neolitic, epoca bronzului [i fierului; a[ezare
dacic\ (Tharmis), centru militar, administra-
tiv, economic al Daciei romane (Apulum); `n
feudalismul timpuriu, poart\ numele B\lgrad
(Cetatea Alb\), ulterior ora[ul este
men]ionat [i sub numele de Alba Carolina
sau Karlsburg; a.d. sec. 11–12, capital\ a
]\rilor române unite sub voievodul Mihai
Viteazul; centru important al Revolu]iei din
anul 1848, simbol al unit\]ii na]ionale `n anul
1918; important centru economic, cultural
(Universitate, muzee etc.) [i turistic; muzeul
de arheologie, istorie [i etnografie, Sala
Unirii, unde la 1 decembrie 1918; s-a semnat
actul Unirii Transilvaniei cu România;
Biblioteca Batthyáneum (1794), cu un num\r
8
de 60 000 de c\r]i, documente, manuscrise
(`ntre care [i Codex Aureus, din sec. 9),
incunabule; catedrala romano-catolic\
„Sf. Mihail” (sec. 13, `mbinare de stiluri: ro-
manic târziu, gotic, baroc, Rena[tere), unde
se afl\ [i sarcofagul domnitorului Iancu de
Hunedoara; Catedrala Ortodox\ (1921–1922,
`n stilul vechilor biserici române[ti cu ele-
mente brâncovene[ti); aici a fost `ncoronat,
`n 1922, regele Ferdinand I; Palatul Princiar
(sec. 14), Palatul Apor (sec. 17, stilul
Rena[terii târzii, cu influen]e de baroc);
Cetatea, construit\ `ntre 1714–1734, stil
Vauban, pe temeliile unei cet\]i din sec. 13–17;
`n celula de deasupra por]ii a treia a fost
`nchis Horea; obeliscul lui Horea, Clo[ca [i
Cri[an, de 28 m `n\l]ime, `n\l]at `n 1937, pe
locul martiriului capilor r\scoalei de la 1784;
statuia ecvestr\ a domnitorului Mihai
Viteazul (realizat\ de sculptorul Oscar Han);
statuia Lupa Capitolina, dona]ia (1993)
ora[ului italian Alessandria; statuia lui Iuliu
Maniu; busturile lui I.I.C. Br\tianu, Pan
Halippa etc.; bisericile ortodoxe „Adormirea
Maicii Domnului” (sec. 17), „Buna Vestire”
(sec. 18), „Sf. Apostoli Petru [i Pavel”
(sec. 18), „Sf. Treime” (sec. 18); dup\ anul
1989, `n ora[ a fost `nfiin]at schitul „Sf. Ioan
Botez\torul”, cu biseric\ din lemn, sec. 18,
str\mutat\ din satul Acmariu (com. Blan-
diana). ~n arealul municipiului exist\ [i ves-
tigii romane: castrul roman al legiunii
romane a XIII-a Gemina, vestigiile romane
ale ora[elor Colonia Nova Apulensis [i
Colonia Apulensis (`n punctul Parto[). (AB)
Catedrala Unirii – Alba Iulia
9 ALEXANDRIA
ALBAC – sat (com. A.) la poalele NE ale
M. Bihor [i cele SV ale Muntelui Mare (`n
Þara Mo]ilor), la confl. râului Albac cu
Arie[ul Mare; a.d. sec. 17; muzeu de istorie;
bustul din bronz al lui Horea (sculptat de
Romulus Ladea, 1967); `n `mprejurimi, pe
râul omonim, cheile Albacului. (AB)
ALBELE – masiv montan `n „Retezatul
Calcaros” (2005 m); abrupturi impresio-
nante, chei, doline, pe[teri. (HD)
ALBENI – comun\ pe V. Gilortului,
`n Subcarpa]ii Gorjului; biserica din lemn
„Sf. Gheorghe’’ (1799–1800). (GJ)
ALBE{TI – 1. comun\ `n Pod. Negru-Vod\,
la vest de ora[ul Mangalia; la 2 km SV a fost
descoperit\, `n 1974, o a[ezare fortificat\
elenistic\ (cca 12 ha) din sec. 4–2 `.Hr. (CT)
2. comun\ situat\ pe stânga Târnavei Mari;
obelisc (un vultur cu sabia `n cioc) [i muzeu
care evoc\ Revolu]ia de la 1848–1849, via]a [i
activitatea lui Petöfi {andor; plac\ comemo-
rativ\ la Fântâna Ispan. (MS)
ALBE{TI PALEOLOGU – comun\ pe
V. Cricovului S\rat, la contactul Subcarpa]ilor
Buz\ului cu C. S\ratei; biserica „Adormirea
Maicii Domnului” (1799). (PH)
ALBE{TII BISTRIÞEI – sat (com. Gala]ii
Bistri]ei) situat `n Dealurile Lechin]ei; a.d.
1332; biseric\ din sec. 15. (BN)
ALBE{TII DE ARGE{ – sat (com. omo-
nim\) situat `n Muscelele Arge[ului, pe râul
Arge[; a.d. 1523; expozi]ie de picturi (Albe[tii
P\mânteni); `n iunie, s\rb\toarea c\p[unilor;
biserica „Na[terea Sf. Ioan Botez\torul”
(sec. 18); lac de acumulare, 1967. (AG)
Lacul de acumulare Albe[ti
ALBE{TII DE MUSCEL – comun\ situat\
la poalele M. Iezer-P\pu[a, `n Depr. Câm-
pulung; biserica „Adormirea Maicii Domnu-
lui”(sec. 19); rezerva]ia geologic\ „granitul
de Albe[ti” [i paleontologic\ (fosile de numu-
li]i, echinoderme [i din]i de pe[ti, cochilii de
scoici, crabi, arici de mare etc.), „calcarul de
Albe[ti” (1954). (AG)
ALBIÞA – sat (com. Drânceni) `n lunca
Prutului, pe [oseaua Bârlad–Hu[i–Chi[in\u;
punct de frontier\ cu Republica Moldova. (VS)
ALBOTA – comun\ `n C. Pite[tiului, pe pâ-
râul Albota; castru roman de p\mânt; biserica
„Adormirea Maicii Domnului” (sec. 19). (AG)
ALDENI – sat (com. Cern\te[ti) pe râul
Sl\nic, `n Subcarpa]ii Buz\ului, la NE de ora[ul
Buz\u; viticultur\, urme de cultur\ material\
din neolitic, exponate `n muzeul local. (BZ)
ALE{D – ora[ (10 769 loc.) din anul 1968,
pe Cri[ul Repede, a.d. la sf. sec. 13; monumen-
tul R\scoalei din 1904; punct de plecare `n
localit\]i turistice din M. P\durea Craiului [i
M. Plopi[; `n nord, `n satul Pesti[, ruinele unei
cet\]i din sec. 13, o biseric\ din lemn, sec. 17 [i
o rezerva]ie geologic\; `n est, `n satul Tin\ud,
biseric\ din sec. 18 [i castele din sec. 19. (BH)
ALEXANDRIA – municipiu (58 029 loc.)
situat la contactul C. Boianului cu
C. G\vanu–Burdea, pe râul Vedea; `ntemeiat
`n 1840; urme de cultur\ material\ din
neolitic, epoca bronzului, a[ezare dacic\ din
sec. 5 `.Hr.; bogat fond arheologic din seco-
lele 4 [i 8–11; Muzeul Jude]ean (colec]ii de
arheologie, istorie [i etnografie; tezaure
monetare antice [i feudale; actul domnesc
din 1840, care recunoa[te ora[ul Alexandria);
biserica ortodox\ „Sf. Alexandru” zidit\ `ntre
1869–1898 `n stil bizantin, cu picturi murale
de {tefan Luchian [i Constantin Artachino;
Casa de cultur\; `n Parcul tineretului, un
monument al R\scoalei din 1907, `n gr\dina
public\, Monumentul eroilor din Primul
R\zboi Mondial [i un bust al domnului
Al.I. Cuza (1914); locuri de agrement (Hanul
cu Noroc), bustul domnitorului Alexandru
Ghica (1914); biserici din sec. 19. (TR)
ALEXANDRU VLAHUÞ|
ALEXANDRU VLAHUÞ| – comun\ `n
Colinele Tutovei, pe V. Simila; muzeul
memorial al scriitorului Alexandru Vlahu]\,
n\scut aici. (VS)
ALIO{ – sat (com. Ma[loc) la contactul
Dl. Lipovei cu C. Ving\i; a.d. 1334; centru de
art\ popular\. (TM)
ALMA – sat (com. A]el) `n Pod. Hârtiba-
ciului, pe Târnava Mare; a.d. 1289; cetate
]\r\neasc\, sec. 16; biseric\ `n stil gotic, pic-
turi originale. (SB)
ALMA{ – 1. sat (com. A.) situat `n Depr.
Zarand; a.d. 1334; aici a fost descoperit un
tezaur monetar din sec. 2–1 `.Hr. (peste 200
de piese). (AR); 2. m\n\stire la 9 km nord de
Piatra Neam], la poalele M. Stâni[oarei, `nte-
meiat\ `n sec. 18; biserica de lemn „Sf. Nico-
lae”, ctitorit\ de Lupu Bal[, la 1821. (NT)
ALMA{U – comun\ situat\ pe râul [i `n
depr. omonim\; ruinele cet\]ii din sec. 13–15;
biserica din sec. 15 (stil gotic, elemente
renascentiste din sec. 17). (SJ)
ALMA{U MARE – comun\ pe râul Ardeu,
`n Depr. Zlatna (SV M. Trasc\u), la vest de
ora[ul Zlatna; `n satul omonim, a.d. sec. 15,
urmele unor vechi exploat\ri miniere
romane; colec]ia „Achim Emilian” (steaguri
vechi, icoane, ceramic\, costume populare,
unelte agricole, obiecte de interior, monede,
decora]ii, c\r]i vechi etc.); biserica ortodox\
„Buna Vestire” (sec. 15, ref\cut\ `n sec. 19);
`n satul Cib, biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”
(sec. 15, refaceri `n sec. 18) [i Cheile Cibului,
pe pârâul B\câia; `n satul Glod, Cheile
Glodului, ambele rezerva]ii naturale. (AB)
ALM|J – 1. sat (com. A.) `n lunca Jiului, la
contactul cu Dl. Amaradiei, la NV de Craiova;
a.d. 1566; Cula Poenarilor (1764, dup\
numele postelnicului Barbu Poenaru), cu
scene din fabulele lui Esop, redate `n fresc\;
colec]ie muzeistic\; biserica „To]i Sfin]ii”
(1789), ctitorie a slugerului Barbu Poenaru.
(DJ) 2. mun]i în sudul M. Banatului, încadra]i
de Defileul Dun\rii, Culoarul Cernei [i Depr.
Bozovici (Alm\j); alc\tui]i dominant din roci
10
cristaline [i magmatice, dar [i din petice de
calcare; alt. de la câteva sute de metri la 1224
m (Vf. Svinecea Mare); bine împ\duri]i, cu
multe specii de plante [i animale sudice (lili-
ac s\lbatic, mojdrean, scumpie, c\rpini]\,
vipera cu corn, scorpion etc.); a[ez\rile sunt
la periferie; obiectivele turistice sunt concen-
trate în Culoarul Dun\rii, pe V. Cernei [i la
contactul cu Depr. Bozovici; importante sunt
îngust\rile de la Cazane, Cozla Pescari,
pe[tera Ponicova, stânca Babacoi, Cheile
Cozlei; Or[ova este principalul centru turis-
tic. Fac parte din Parcul Na]ional Por]ile de
Fier. Pe Dun\re [i în golful Cerna se practic\
sporturi nautice. (CS, MH)
ALÞÂNA – comun\ `n Pod. Hârtibaciului,
pe râul Hârtibaciu; a.d. 1291; urme ale unei
a[ez\ri dacice; biserica evanghelic\, sec. 13,
stil romanic, modific\ri gotice, fortifica]ie
executat\ `n sec. 15. (SB)
ALUNGENI – sat (com. Turia) la poalele
estice ale M. Bodoc (Depr. Bra[ov); sit arhe-
ologic (vestigii romane). (CV)
ALUNI{ – 1. comun\ pe valea omonim\
(afl. al V\rbil\ului), `n NV Subcarpa]ilor
Prahovei (Depr. Aluni[); monumentul eroilor
din Al Doilea R\zboi Mondial (1969); monu-
mentul „Ci[mea” (al eroilor din Primul
R\zboi Mondial). (PH) 2. sat (com.
Fântânele) `n C. Ving\i; a.d. 1828; case cu
arhitectur\ specific\, ridicate la sf. sec. 18.
(AR); 3. lac s\rat – vezi SOVATA. (MS)
ALUNU – comun\ `n NV Pod. Olte]ului,
pe râul Olte]; a.d. 1502; conac boieresc de la
sf. sec. 19. (VL)
AMARA – sat (com. A.) `n C. B\r\ganul
Ialomi]ei, la cca 7 km nord de Slobozia;
sta]iune balneoclimateric\ pe malul lacului
omonim (liman fluviatil, lung. cca 4 km, ad.
max. 3 m; ap\ sulfatat\, clorurat\-sodic\,
magnezian\, slab bromurat\, n\mol sapro-
pelic cu calit\]i terapeutice similare celor de
la Techirghiol); apa lacului [i n\molul folo-
sesc pentru tratarea diferitelor afec]iuni; `n
apropiere de lacul A. se afl\ lacul Iezer;
interes piscicol. (IL)
11
AM|R|{TI – comun\ `n Pod. Olte]ului,
pe râul Pesceana; centru viticol; biserica din
lemn „Sfântul Nicolae”, 1802, picturi origi-
nale. (VL)
AMPOI – vale [i important\ ax\ turistic\
în SE M. Apuseni, la contactul dintre mun]ii
Metaliferi [i Trasc\u (cca 57 km lung.); face
leg\tura `ntre Alba Iulia [i Þara Mo]ilor; în
lungul ei, sate cu elemente folclorice [i etno-
grafice, stânci calcaroase cu versan]i abrup]i,
locuri istorice; ora[ul Zlatna; puncte de ple-
care în mun]ii limitrofi. (AB)
ANA – lac glaciar `n bazinul Bucura din
M. Retezat, la 1930 m; ad. max. 1,6 m. (HD)
ANDREIA{U DE JOS – sat (com. A. de
Jos) pe cursul sup. al râului Milcov, `n
Subcarpa]ii Vrancei; rezerva]ia geologic\
„Focul viu” – (emana]ii de gaze care ies la
supr. [i ard `n permanen]\); `n apropiere re-
zerva]ia forestier\ Cenaru. (VN)
ANGHELE{TI – sat (com. Buc[ani) situat
`n C. G\vanu-Burdea, pe râul Neajlov; stejari
seculari. (GR)
ANIE{ – sat (com. Maieru) la 480–540 m
alt., pe V. Some[ului Mare, la confluen]a
cu pârâul Anie[, la poalele M. Rodnei [i
M. Bârg\u; a.d. 1450; ruinele unei cet\]i din
sec. 11; izvoare minerale carbogazoase;
sta]iune balneoclimateric\ local\ din sec. 18;
punct de plecare `n M. Rodnei. (BN)
ANINA – ora[ (10 535 loc.) situat `n vestul
M. Aninei, 645–780 m alt.; a.d. 1773, ora[ din
1952; biserica romano-catolic\, 1828; gara
CFR din 1846; punct de plecare pe trasee la
pe[tera Anina [i lacul Buhui. (CS)
ANINEI – mun]i în vestul M. Banatului;
alc\tui]i dominant din calcare; alt. 700–1000 m
(1160 m, Vf. Leordi[); str\b\tu]i de râurile
Cara[, Mini[, Nera care [i-au s\pat chei
adânci cu pe[teri (Comarnic, Lilieci,
Popov\], Ciclova etc.); platouri carstice frag-
mentate de doline, uvale, câmpuri de
lapiezuri; izbucuri (Cara[, Big\r); vegeta]ie
bogat\ cu multe specii termofile; a[ez\rile
sunt pe v\i, în depresiuni [i la marginea
APALINA
mun]ilor; din ele [i de pe [oseaua Re[i]a–Ani-
na–Bozovici pornesc poteci care conduc la
obiectivele turistice; între Oravi]a [i Anina,
[osea [i cale ferat\ cu sistem „cremalier\”;
cuprinde mai multe rezerva]ii naturale
(Cheile Nerei, Valea Ciclova, Izvorul, Big\r,
Valea Cara[ului, Cheile Gr\di[tei etc.).
(CS, TM)
ANINI{UL (ARINI{UL) DE LA SINAIA –
rezerva]ie natural\ (S: 32,10 ha) complex\, la
poalele Plaiului Tufa (M. Baiu), `n NE
ora[ului Sinaia; este ocrotit aninul al\turi de
paltin, carpen, brad, pin, zad\, molid, la care
se adaug\ arbu[ti (soc, m\ce[) [i plante cu
flori (vioreaua, piciorul coco[ului, sânziene,
crinul etc.). (PH)
ANINOASA – ora[ (6110 loc.) în Depr. Pe-
tro[ani, a.d. 1442 [i ora[ din 1989; centru
minier. (HD)
APA – comun\ `n Câmpia Some[ului, pe
dreapta râului Some[; casa memorial\ Vasile
Lucaciu, `ntr-o locuin]\ de la mijlocul sec. 19;
piese arheologice. (SM)
APA RO{IE–APA LENT| – rezerva]ie na-
tural\ `n M. Nemira (Munceii Ca[inului),
complex de mla[tini oligotrofe la izvoarele
pâraielor omonime (afluen]i ai Uzului);
tinoave cu rarit\]i floristice (Drosera rotundi-
folia). (CV)
APA S|RAT| – zon\ de agrement la vest
de Baia Mare; p\dure de stejar. (MM)
APAHIDA – sat (com. A.) situat `n Câmpia
Transilvaniei, pe dreapta Some[ului Mic, la
13 km NE de ora[ul Cluj-Napoca; a.d. 1263;
urme de cultur\ material\ din sec. 3–2 `.Hr.;
biserica din lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i
Gavriil” (sec. 19). (CJ)
APALINA – localitate component\ a ora-
[ului Reghin, situat\ `n estul Pod. Transil-
vaniei, pe V. Mure[ului; castel (sec. 15,
ref\cut `n sec. 19), construit `n stilul re-
nascentist, cu elemente baroce, situat `ntr-un
parc dendrologic (S: 15 ha) cu specii rare de
frasin, salcâm japonez, pin, tisa; biseric\
romano-catolic\ (sec. 13) construit\ `n stil
APAÞA
romanic, dar ulterior cu elemente gotice [i
renascentiste (lucr\ri de refacere `n 1750,
1895, 1930). (MS)
APAÞA – comun\ `n NV Depr. Bra[ov, pe
V. Oltului, la poalele M. Per[ani, pe c.f.
Bra[ov–Sighi[oara; a.d. 1377; turn al fostei
cet\]i medievale Cetatea de Ap\ (Cetatea
Neagr\) `n lunca Oltului; biseric\ evanghelic\
[i cas\ parohial\ (sec. 14–15); bustul c\rtu-
rarului Apaczai Csere Janos n\scut aici `n
1625 (1975); acces la pe[tera Bârlogului (re-
zerva]ie natural\). (BV)
APOLD – sat (com. A.) situat `n Pod.
Târnavelor pe râul {ae[, `n SV jud.; a.d. 1309;
biserica din lemn „Sfântu Gheorghe” (1782);
punct fosilifer (fosile din sarma]ian); cetate
]\r\neasc\ construit\ la 1504, ini]ial `n stil
romanic, dar ulterior modificat\; incinta din
sec. 16; este fortificat\ cu dou\ rânduri de
ziduri `nalte de 3–4 m, sprijinite pe 28 de con-
traforturi. (MS)
APOLDU DE JOS – sat (com. A. de Jos)
`n pod. Seca[elor, pe râul Seca[; a.d. 1288;
biserica din lemn „Sfântul Ioan Botez\torul”,
sec. 18, ref\cut\ `n sec. 19. (SB)
APOLDU DE SUS – sat (com. Miercurea
Sibiului) `n Pod. Seca[elor, pe râul Rod;
a.d. sf. sec. 13; urmele unei „villa rustica”
roman\. (SB)
APOSTOLACHE – comun\ `n Subcarpa]ii
Buz\ului, la confl. Chiojdeanca–Cricovu
S\rat, `n estul Depr. Podeni; m\n\stirea A.
(1595), cu biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (sec. 17, ref\cut\ `n 1850); bustul
lui Vasile G. Paapa (fondatorul [colii de arte
[i meserii de aici, 1892); fântâna cu jghiab
(sec. 19) [i crucea de piatr\ (1735–1736). (PH)
12 APOSTOLI – vârf pe culmea nordic\ a
M. C\limani, format dintr-o asociere de
coloane (`n\l]ime 5–10 m) pe care eroziunea
le-a sculptat `n aglomerate vulcanice; `ntre
ele, „Mo[ul”, o imens\ coloan\ cu `nf\]i[are
uman\; fac parte dintr-o rezerva]ie geologic\
(S: 200 ha); domin\ platoul vulcanic acoperit
de jnepeni [i ienuperi. (SV)
12
APO{ – sat (com. Bârghi[) `n Pod. Hârti-
baciului, pe V. Apo[; biseric\ (sec. 15–18),
turn clopotni]\ ridicat `n 1799. (SB)
ARACI – sat (com. Vâlcele) `n Depr. Bra[ov,
la poalele SV ale M. Baraolt, la confl. Oltului
cu pârâul A.; a.d. 1332; biserica reformat\, `n
stil gotic (sec. 14), cu amvon sculptat `n
piatr\ [i fragmente de pictur\, piatr\ funerar\
renascentist\ (sec. 17); centru de art\ popula-
r\ secuiasc\ (]es\turi, cus\turi). (CV)
ARAD – municipiu (183 928 loc.) re[edin-
]\ de jude], situat `n extremitatea vestic\ a
]\rii; 107 m. alt.; a.d. 1156, ora[ din 1329;
important centru economic, cultural
[i turistic: Cetatea Aradului, construit\ `n
sec. 16, reconstruit\ `ntre 1762–1783, cu un
ansamblu de cl\diri `n stil baroc; cl\direa
Prim\riei, construit\ `ntre 1874–1876, `n
stilul rena[terii flamande, dominat\ de un
turn `n form\ de prism\ `nalt de 45 m;
Teatrul vechi, ridicat `ntre anii 1816–1817,
cl\dire `n stil baroc; Palatul Culturii, constru-
it `ntre anii 1911–1913, `n stil eclectic; Palatul
Justi]iei, construit `n anul 1892, `n stilul
renascentist; Palatul B\ncii Na]ionale, ridicat
`ntre anii 1906–1908 dup\ planurile arhitectu-
lui Ludovic Szántay, `n stil neoclasic; Casa
baroc\, construit\ `n jurul anului 1800, `n stil
baroc; Castelul Nopcea, a fost ridicat `n jurul
anului 1800, `n stil neoclasic; Catedrala
Ortodox\ Român\, construit\ `ntre anii
1862–1865, `n stil baroc; `n 1966 au fost reali-
zate fresce `n stil bizantin, iar `ntre
1956–1957 pictura de factur\ bizantin\;
Catedrala romano-catolic\, construit\ `ntre
Prim\ria ora[ului Arad
13
anii 1902–1904, `n stilul Rena[terii; orga din
anul 1905 cu 40 de registre [i 1200 de tuburi
fonice; biserica m\n\stirii Gai, a fost constru-
it\ `n stil baroc; biserica de lemn „Sfin]ii
Apostoli Petru [i Pavel” adus\ din localitatea
Seli[te, cu iconostas pictat `ntre 1785–1788
de Filip [i Nicolae din Lup[a; biserica orto-
dox\ din cartierul Micalaca Veche, ridicat\
`ntre anii 1842–1845, `n stilul românesc de
factur\ baroc\; pictura din 1860; biserica
ortodox\ sârb\ „Sfin]ii Petru [i Pavel”, ridi-
cat\ `ntre 1698–1702, `n stil baroc timpuriu,
turnul este construit `n stil rococo, frescele au
fost executate la 1845; Biserica Ro[ie, biseric\
evanghelic\ construit\ `n anul 1906, `n stil
neogotic; Palatul CFR, construit la sf. sec. 19,
`n stilul Rena[terii târzii; Hotelul „Ardealul”,
construit `n anul 1941, `n stil clasic. (AR)
Palatul Culturii – Arad
ARB|NA{I – sat (com. Beceni) pe râul
Sl\nic, `n Subcarpa]ii Buz\ului; vulcani
noroio[i (rezerva]ie natural\); tab\r\ de
elevi; pomicultur\. (BZ)
ARBORE – comun\ `n Pod. Sucevei, pe
râul Solca; biserica „T\ierea capului Sf. Ioan
Botez\torul”, ctitorie a hatmanului Luca
Arbore (1503), cu valoroase picturi interioare
[i exterioare; monument de arhitectur\;
stejari seculari; elemente etnofolclorice
specifice. (SV)
ARCALIA – sat (com. {ieu-M\gheru[) pe
râul {ieu, la SV de ora[ul Bistri]a; biseric\
din sec. 16 (cu numeroase modific\ri ulte-
rioare), monument de arhitectur\, biseric\
din lemn de la `ncep. sec. 19, monument de
arhitectur\; castel din sec. 18 (azi sediul
ARGE{EL
Sta]iunii de Cercet\ri {tiin]ifice a Univer-
sit\]ii din Cluj) situat `ntr-un parc dendrolo-
gic, S: 17 ha, a c\rui amenajare a `nceput `n
1801. (BN)
ARCANI – comun\ `n Subcarpa]ii Gorju-
lui, pe V. Jale[ului, vestit\ `nc\ din sec. 15
prin pivele de b\tut postavul (sau dimia),
ac]ionate de apa râului; muzeu etnografic;
biseric\ din lemn (1710). (GJ)
ARCHITA – sat (com. V\n\tori) situat `n
Pod. Târnavelor, pe râul omonim, afluent al
Târnavei Mari; a.d. `n 1341; cetate ]\r\neasc\
din sec. 15, cu incint\ dubl\ [i 7 turnuri
p\trate `n interior; biserica evanghelic\,
ini]ial bazilic\ roman\ (sec. 13). (MS)
ARCU{ – sat (com. Valea Cri[ului) la
poalele M. Baraolt (5 km NV de Sfântu
Gheorghe), pe valea omonim\; biseric\ forti-
ficat\, cu incint\ octogonal\ (1568), bas-
tioane cu elemente de Rena[tere; Castelul
Szentkereszthy `n stil neobaroc (sec. 19), parc
dendrologic [i lac `n curtea castelului. (CV)
ARDEU – sat (com. Bal[a) `n SE
M. Metaliferi; `n apropiere, chei pe pârâul A.,
(afl. al râului Geoagiu), lung. cca 4 km, calcare
jurasice, numeroase pe[teri (Cetatea Ardeului,
Dl. Raiu, Piatra Ro[ie, la Glod etc.). (HD)
ARDUD – comun\ `n vestul Dealurilor
Codrului, vestigiile unei cet\]i din sec. 15;
castel din sec. 18; biseric\ `n stil gotic din
1482 (refacere sec. 19). (SM).
ARDUSAT – comun\ pe stânga Some-
[ului, `n vestul Depr. Baia Mare; ruinele unui
castel din sec. 19; un Sequoia gigantea; fol-
clor; cor ]\r\nesc tradi]ional. (MM)
AREFU – comun\ `n depr. omonim\, pe
dreapta V. Arge[ului, la poalele M. Frun]i;
biserica din lemn „Sfânta Parascheva”
(sec. 19); cea mai veche comun\ pastoral\ de
pe V. Arge[ului; pomicultur\. (AG)
ARGE{EL – râu, afluent pe stânga al Râu-
lui Târgului `n apropiere de Coliba[i; 76 km
lungime; supr. baz. cca 250 km2; izvor\[te de
sub Vf. P\pu[a de la 2020 m alt.; pe A. se afl\
ARGE{ULUI
a[ez\rile de interes turistic: N\m\e[ti, Valea
Mare-Prav\], Mioarele etc.; rezerva]ia
Susl\ne[ti. (AG)
ARGE{ULUI – vale, însemnat\ ax\ turis-
tic\, desf\[urat\ în sudul ]\rii, din M. F\g\ra[
[i pân\ la Dun\re (327 km lung.); î[i are
obâr[ia în râurile Capra [i Buda (circuri [i v\i
glaciare, cascade, morene); Transf\g\r\-
[anul, complexul Vidraru, cheile Arge[ului
cu Cetatea Poenari; numeroase a[ez\ri în
Subcarpa]i [i în câmpie, cu importante obiec-
tive turistice de factur\ cultural-istoric\.
Centre turistice: Curtea de Arge[, Pite[ti,
Bucure[ti [i Olteni]a. (AG, DB, IF, GR, CL)
ARGETOAIA – comun\ pe valea omoni-
m\, `n Pod. B\l\ci]ei; biserica „Sf. Nicolae’’
(1813). (DJ)
ARICE{TII RAHTIVANI – comun\ `n
C. Ploie[ti, pe malul stâng al Leaotului (afl.
al Prahovei); bisericile „Sf. Ilie” [i „Sf. Nicolae”
(1770); `n satul Târg[orul Nou, biserica
„Sf. Voievozi” a fostei m\n\stiri Târg[oru
Nou. (PH)
ARICE{TII ZELETIN – comun\ `n
Subcarpa]ii Buz\ului, `n bazinul sup. al
Lopatnei (afluent al Cricovului S\rat); bise-
ricile „Sf. Ilie” (1777), cu pictur\ original\, [i
„Sf. Nicolae” (1881). (PH)
ARIE{ – râu cu obâr[ie `n M. Bihorului;
bazinul s\u sup. este format din Arie[ul Mare
(care prime[te o serie de afl. din platoul cal-
caros al Sc\ri[oarei) [i Arie[ul Mic (cu
izvoare `n partea de SV a Vf. Cucurb\ta
Mare, 1849 m); cele dou\ se unesc `n
apropiere de Câmpeni. A. Mare, `ntre
Arie[eni [i Albac, formeaz\ un defileu cu
por]iuni de vale `ngust\ (`ntre pârâurile
Bucini[ [i Iarba Rea, `n cuar]ite, cu o lung. de
cca 5 km; cheile Mândru]ului, la ie[irea din
satul Sc\ri[oara; cheile Albacului sau Zug\i,
`n apropiere de confl. cu Albacul, lungi de
peste 4 km, `n calcare, dolomite, cuar]ite)
[i de bazinete. ~ntre satele Lup[a [i S\lciu,
Arie[ul formeaz\ un defileu lung de cca 24 km,
sculptat `n conglomerate, gresii [i [isturi
cristaline. Alt sector de defileu se afl\ `ntre
14
confl. cu S\lciua [i Iara, (lung. cca 17 km);
bazinetele de eroziune (S\lciua, Lunca,
Ocoli[, Ocoli[el, Iara) alternând cu sectoare
de `ngustare (dezvoltate `n conglomerate,
gresii, marno-calcare, calcare). Din satele din
lungul s\u se urc\ la Sc\ri[oara, M. Mare,
Detunatele, Vf. Bihor, Vf. G\ina etc. Centre
turistice: Câmpeni, Abrud, Baia de Arie[ etc.
(BH, CJ, HD, AB)
ARIE{ENI – comun\ pe valea superioar\ a
Arie[ului Mare, `n M. Bihor; `n satul omo-
nim, biseric\ ortodox\ de lemn, monument
de arhitectur\ ]\r\neasc\ (sec. 18, colec]ie
de icoane); `n arealul Arie[eni–Gârda de Sus
–Sc\ri[oara se afl\ zona carstic\ Ocoale–
Sc\ri[oara (chei [i pe[teri); `n satul Casa de
Piatr\ la cca 10 km nord de A., la aproape
1000 m alt. relief carstic, pe[terile Coiba
Mare, Coiba Mic\, Vârtopa[u, Huda Orbului,
Ghe]arul de la Vârtop, case cu arhitectur\
tradi]ional\; `n satul Hodobana se afl\ rezer-
va]iile naturale Hodobana, Avenul cu dou\
intr\ri, Izbucul T\uzului. (AB)
ARIU{D – sat (com. Vâlcele) `n Depr. Bra-
[ov, pe Olt, la poalele M. Baraolt; defileul
Oltului `ntre Vf. Baraba[ (662m) [i culmea
Lempe[ (703 m); rezerva]ia arheologic\ din
Dl. Tyszk (a[ezare neolitic\ cu [an] de ap\-
rare); inventar arheologic (cultura Ariu[d)
expus la muzeul din Sfântu Gheorghe
(unelte, vestigii din epoca bronzului, cultura
Glina-Schneckenberg, sec. 18–16 `.Hr.); bise-
ric\ reformat\ cu tavan pictat (sec. 18); poteci
marcate spre M. Baraolt. (CV)
ARM|{ENI – sat (com. Ciucsângeorgiu)
la est de Miercurea-Ciuc, pe V. Fi[agului;
biseric\ romano-catolic\ fortificat\ (sec. 16);
casa din lemn „Emeric Adorjan” (sec. 18). (HR)
ARM|{E{TI – 1. sat (com. A.) pe râul
S\rata, `n C. S\ratei; biserica ortodox\
„Sf. Gheorghe” (din 1778, ref\cut\ `n
1859–1860), cl\direa spitalului (1889),
cl\direa liceului agricol „Iordache Zosima”
(1887), cl\direa prim\riei (1882). (IL) 2. sat
15
(com. Cerni[oara) la contactul Subcarpa]ilor
Olteniei cu Pod. Olte]ului, pe râul
Cerni[oara; bisericile ortodoxe din lemn
„Buna Vestire”, (1740) [i „Adormirea Maicii
Domnului” (1909). (VL)
ARM|{OAIA – sat (com. Punge[ti) `n
Pod. Bârladului, pe V. Racova (`n nordul
Colinelor Tutovei); sit arheologic (elemente
scitice, sec. 4 `.Hr.); biserica „Sf. Ioan”
(1797). (VS)
ARNOTA – m\n\stirea ortodox\ „Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i Gavriil”, `n comuna
Coste[ti, pe muntele Arnota, ctitorit\ `n 1634
de Matei Basarab; pictura din timpul lui
Constantin Brâncoveanu (1705–1706); mor-
mântul lui Danciu-cel-Vornic [i al lui Matei
Basarab. (VL)
ARONEANU – comun\ la nord de Ia[i;
biserica „Sf. Nicolae” a fostei m\n\stiri
A. (ctitorie din 1594 a domnului Aron
Tiranul), cu fa]ade decorate `n ceramic\
sm\l]uit\; `n satul Rediu Aldei, biserica
„Sf. Ilie” (sec. 18.). (IS)
ARPA{U DE JOS – sat (com. A. de Jos) `n
Depr. F\g\ra[, la confluen]a Arpa[ului cu
Oltul; a.d. sec. 16; urmele unei cet\]i dacice
fortificat\, cu val de p\mânt [i palisad\ [i cu
[an] de ap\rare, sec. 1 `.Hr.–1 d.Hr.; biserica
ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”,
1794,cupictur\mural\interioar\ din 1823. (SB)
ARPA{U DE SUS – sat (com. A. de Sus)
`n Depr. F\g\ra[, la poalele M. F\g\ra[;
biserica ortodox\ „Adormirea Maicii
Domnului”, sf. sec. 18, picturi murale execu-
tate `n (1815). (SB)
ARPA{U MARE – vârf (2468 m) pe creas-
ta M. F\g\ra[, din [isturi cristaline; din circul
glaciar omonim izvor\[te pârâul Arpa[; relief
glaciar. (SB)
ARPA{U MIC – vârf (2460 m) `n
M. F\g\ra[, pe [isturi cristaline. (SB)
ARP|{EL – sat (com. Bat\r) `n sudul
jude]ului, `n C. Cri[urilor; parc dendrolo-
gic. (BH)
AURORA
ARSURA – comun\ `n estul Pod. Central
Moldovenesc; cetate traco-getic\, S: 25 ha,
`nt\rit\ cu valuri de p\mânt [i zid de piatr\,
sec. 4–2 `.Hr.; biserica „Sf. Spiridon” din satul
Mihail Kog\lniceanu (1886). (VS)
ARÞARI – sat (com. Ileana) `n NV
C. Mosti[tei; biseric\ (1875). (CL)
ARUTELA – castru roman `n „Poiana
Bivolari”, pe stânga Oltului, la ie[ire din
defileul Cozia (ora[ C\lim\ne[ti). (VL)
AS|U – râu, afluent al Trotu[ului, `n sudul
M. Go[manu, cu lung. de 27 km; obiceiuri [i
me[te[uguri populare `n satele P\ltini[, Apa
As\u [i As\u; acces spre M. Go[manului, pe
drumuri forestiere [i poteci. (BC)
A{CHILEU – comun\ situat\ `n Dl. Cluju-
lui, pe râul Bor[a; biserici din lemn din
sec. 19, `n satele A[chileul Mare a.d. 1331 [i
A[chileul Mic. (CJ)
ATID – comun\ `n Subcarpa]ii Transil-
vaniei, pe V. Cu[medului; muzeu s\tesc; bise-
ric\ reformat\ din sec. 18. (HR)
AÞEL – comun\ `n Pod. Târnavelor, pe
râul Târnava Mare; a.d. sec. 13; cetate
]\r\neasc\, sec. 14–15, cu biseric\ evanghe-
lic\ `n stil gotic. (SB)
AUGUSTIN – sat (com. Ormeni[) pe
V. Oltului `n NV Depr. Bra[ov, la poalele
M. Per[ani; ruine de fortifica]ie dacic\ cu
sanctuare, tezaur monetar roman descoperit
la 1939, datat `n 189–180 `.Hr. (BV)
AUREL VLAICU – sat (com. Geoagiu) `n
Culoarul Or\[tiei, la poalele SE ale
M. Metaliferi; muzeul memorial [i bustul
aviatorului Aurel Vlaicu. (HD)
AURE{TI – sat (com. Orle[ti) `n lunca
Oltului, `n estul Pod. Olte]ului; biserica din
lemn „Sfin]ii Voievozi”, prima jum\tate a
sec. 19. (VL)
AURORA – sta]iune climateric\ situat\ pe
]\rmul M\rii Negre, la nord de Mangalia, pe
un promontoriu stâncos; plaja, cu o lung. de
500 m, a fost amenajat\ prin construirea unor
diguri; sta]iune din 1973. (CT)
AU{EU
AU{EU – comun\ pe Cri[ul Repede,
muzeu etnografic, instala]ii tehnice populare;
`n satul Gheghie, o biseric\ din lemn de la
`ncep. sec. 18 [i un castel; `n Lunc[oara, bise-
ric\ din lemn din sec. 18. (BH)
AVENUL PICIORUL BOULUI – rezerva-
]ie geomorfologic\ `n estul M. Lotrului, co-
muna Câineni. (VL)
AVRAM IANCU – 1. comun\ `n Þara
Mo]ilor, pe clina de SE a M. Bihor, pe cursul
sup. al râului Arie[ul Mic; `n satul omonim,
prelucrare artistic\ a lemnului; satul A.I. (fost
Vidra de Sus) este locul de na[tere al
„Craiului Mun]ilor” (1824–1872), `n casa
c\ruia s-a amenajat muzeul memorial
„Avram Iancu”; bustul lui Avram Iancu
(Romulus Ladea, 1968); punct de acces spre
Vf. G\ina; `n satul Târsa, elemente etnofol-
clorice (ansamblu de tulnic\rese). (AB)
2. sat (com. Vârfurile) `n Depr. H\lmagiu;
a.d. 1441; festival folcloric (nedeia de la
T\c\[ele) [i târg pentru produse de art\
popular\. (AR)
AVR|ME{TI – sat (com. Scundu) `n estul
Pod. Olte]ului; biserica ortodox\ „Sfântul
Nicolae”, 1870. (VL)
AVRIG – 1. ora[ (16.181 loc) `n
Depr. F\g\ra[, la confluen]a pârâului Avrig
cu Oltul; a.d. 1364; casa memorial\
„Gheorghe Laz\r”; muzeu etnografic; biseri-
ca ortodox\ „Duminica Floriilor” (sec. 18),
elemente baroce [i gotice, pictur\ realizat\ `n
1762; mormântul lui Gheorghe Laz\r (c\rtu-
rar iluminist); biserica fortificat\, sec. 13,
ini]ial bazilic\ roman\, modificat\ ulterior cu
elemente baroce, `nconjurat\ de ziduri, sec.
15; bustul lui Gheorghe Laz\r (1936) realizat
de Corneliu Medrea; castelul Brukenthal,
1762, stil baroc (azi sanatoriu), parc dup\
modelul gr\dinilor vieneze; punct de plecare
pe trasee din M. F\g\ra[. (SB) 2. vale
glaciar\ `n vestul M. F\g\ra[; lac glaciar,
2011 m alt., S: 1,48 ha, ad. max. 4,5 m. (SB)
16
Râul Avrig
AXENTE SEVER – comun\ `n Pod. Târna-
velor, pe râul Visa; a.d. sec.14; cetate
]\r\neasc\, sec. 14, cu biseric\ evanghelic\
`n incint\; biserica ortodox\ „~nvierea
Domnului”, sec. 19; casa „Axente Sever”.
(SB)
AXINTELE – sat (com. A.) `n Câmpia B\-
r\ganul Mosti[tei, la SE de Urziceni; desco-
periri arheologice din epoca bronzului; trei
biserici ortodoxe din sec. 19 [i una de la
`ncep. sec. 20; `n apropiere, p\durea Groasa
(salcâm, stejar, frasin, nuc), cu unii arbori de
peste 100 de ani. (IL)
AZUGA – 1. ora[ (5971 loc.) sta]iune cli-
materic\, la confl. râului A. cu Prahova, la
895–1000 m alt., a.d. 1830, A. s-a numit pân\
`n 1881 „~ntre Prahove”; centru industrial de
tradi]ie; ora[ din 1948; dup\ 1990 s-a afirmat
ca sta]iune climateric\ [i de sporturi de
iarn\ (pârtia de schi Sorica, telescaun [i noc-
turn\, `n M. Baiu); hotel, popas turistic; bise-
rica „Sf. Treime” (sec. 19); case tradi]ionale
(sec. 19–20), monumentul eroilor din Primul
R\zboi Mondial (1936), monumentul eroilor
din R\zboiul pentru Independen]\ (1905);
troi]a ciobanilor din S\cele (sec. 19) la sud de
ora[, acces spre M. Baiu-Neam]u, Cl\bucetul
Taurului, Bucegi, prin Vf. Grecu. (PH).
2. râu, afl. al Prahovei (cel mai mare din baz.
sup.); desparte M. Baiu (Neam]u) de
Cl\bucetele Predealului; p\duri de amestec,
acces pe drum forestier pân\ spre izvoare
(N. Culmii Neam]u); cabane de vân\toare
({tevia), p\str\v\rie (confl. cu Limb\[elul);
poten]ial cinegetic (urs, cerb, râs, coco[ de
munte etc.) [i piscicol (p\str\v); leg\turi spre
Predeal pe poteci turistice. (BV, PH)
 B
BABA – sat (com. Coroieni) la poalele
Dl. Vima, izvor carstic, relief carstic, chei –
rezerva]ie natural\ (S: 15 ha). (MM)
BABA ANA – comun\ `n C. S\ratei, pe
pârâul Ghighiu (afl. al Teleajenului); biserica
„Adormirea Maicii Domnului” (1817). (PH)
BABADAG – 1. ora[ (10 813 loc.) situat `n
centrul Pod. Babadag, pe malul lacului
omonim; atestat din epoca fierului; centru
industrial [i turistic: Geamia Ali-Gazi-Pa[a cu
ziduri lucrate din blocuri de piatr\, minaret
`nalt de 23 m, sec. 17; mormântul lui Ali-Gazi-
Pa[a se afl\ situat `n curtea geamiei [i este
construit `n stil oriental; mormântul lui Baba-
Sari Saltuk-Dede; Casa Panaghia de lâng\
geamie (construc]ie mai veche decât aceas-
ta) ad\poste[te Expozi]ia de obiecte de art\
oriental\ (deschis\ `n 1973); rezerva]ie natu-
ral\ (S: 150 ha) `n cadrul P\durii Babadag, cu
specii de plante balcano-pontice-taurice; po-
pulat\ cu c\prioare. (TL) 2. lac situat pe latura
de est a Dobrogei, `n prelungirea complexu-
lui lagunar Razim, interes pentru pescuitul
sportiv. (TL)
Moscheea din Babadag
BABARUNCA – râu, afl. al T\rlungului, cu
izv. sub [aua Teslei (1347 m); chei `n calcare,
cascade; drum forestier, traseu marcat; ca-
ban\ pe [oseaua Bra[ov–S\cele–Cheia. (BV)
BABELE – munte (2295 m `n Vf. Baba
Mare) `n M. Bucegi, `ntre v\ile Obâr[ia
(nord) [i Cocora (sud); relief de plaiuri [i
stânci izolate modelate pe conglomerate (ciu-
perci, babe, sfinc[i); rezerva]ie natural\
(Babele, Sfinxul, vegeta]ie alpin\ cu argin-
]ic\, ochiul g\inii, mic[uneaua de munte);
caban\, schi, nod de poteci [i drumuri; tele-
cabina Bu[teni–Babele–Pe[tera. (DB, PH)
Babele din Mun]ii Bucegi
BABE{ – munte, culme `n NE
M. Grohoti[ (1684 m); `mpreun\ cu M. Fa]a
lui Gherghel alc\tuiesc un complex de culmi
cu relief ruiniform pe conglomerate [i gresii;
acces din Cheia pe potec\ marcat\;
belvedere. (PH)
BABINA – 1. curs de ap\ ce se desprinde
din bra]ul Chilia (aval de localitatea Chilia
Veche), ocole[te prin sud Ostrovul Babina [i
revine `n bra]ul Chilia, amonte de Periprava;
are o lung. de 11 km. 2. lac `n Delta Dun\rii;
comunic\ cu lacul Mati]a, gârla Lopatna [i
canalul Pardina. 3. ostrov `ntre bra]ele
Cernovca, Babina [i Chilia. (TL)
BAC|U
BAC|U – municipiu (209 121 loc.), re[e-
din]a jud. Bac\u, situat `n estul ]\rii, pe
V. Siretului, la confluen]a a acestuia cu
Bistri]a; alt. 151–181 m; a.d. 1408; centru
industrial, cultural (teatru dramatic, filar-
monic\), sportiv [i turistic; nod de cale ferat\
[i rutier, aeroport interna]ional; biserica
„Precista”, ctitorit\ `n 1491 de Alex\ndrel
(fiul lui {tefan cel Mare), `n stil moldovenesc,
cu clopotni]\ [i zid de incint\ din 1686;
ruinele Cur]ii Domne[ti; biserica „Sf. Ierarh
Nicolae” (1848), `n stil neoclasic, având `n
apropiere temelia unei bisericu]e din sec. 15
sau 16; biserica „Sf. Ioan” (1812); biserica
„Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena” (1845);
biserica „Buna Vestire” (sec. 19); Biserica
romano-catolic\ (1848); Muzeul jude]ean de
istorie „Iulian Antonescu”, cu peste 15 000
piese; Muzeul Jude]ean de [tiin]ele naturii;
Muzeul Jude]ean de etnografie [i art\; Casa
memorial\ a pictorului Nicu Enea
(1897–1960), cu cea mai mare parte a
operelor sale; observatorul astronomic, cu
planetariu, expozi]ie de astronomie; Casa
memorial\ „George Bacovia”, `n cl\direa `n
care a locuit poetul `ntre 1900 [i 1928;
Bazinul Olimpic de ~not (1986); Sala de
Atletism (1985); Sala Sporturilor (1975);
Palatul Administrativ (1889, stil de factur\
baroc\), Teatrul „George Bacovia” (1922 stil
neoromânesc), Po[ta Central\ (1930 stil
neoromânesc), Biblioteca Jude]ean\ (1774 –
cea mai veche construc]ie civil\ din ora[),
Casa de Cultur\ „V. Alecsandri” – cu o plac\
memorial\ Sala „Ateneu” (1983), Casa Albastr\
(1999) [.a.; Parcul Cancicov (S: 24,5 ha);
Parcul Gher\ie[ti (S: 36,6 ha) – `n lunca
Bistri]ei, cu exemplare de plop alb; Parcul
Trandafirilor, cu bustul maiorului Constantin
Ene [i statuia ecvestr\ a lui {tefan Cel Mare;
Obeliscul Eroilor din Al Doilea R\zboi
Mondial; Lacurile de acumulare pentru agre-
ment Bac\u I ({erb\ne[ti) [i Bac\u II. (BC)
18
Hotel Moldova – Bac\u
BAC|U DE MIJLOC – sat (com. Bata) la
contactul Pod. Lipovei cu lunca Mure[ului;
a.d. 1717; case cu valoare etnografic\; poian\
cu narcise, declarat\ rezerva]ie floristic\. (AR)
BACIU – comun\ situat\ `n Dl. Clujului,
pe râul Nad\[; a.d. 1263; cheile Baciului,
rezerva]ie natural\, t\iate `n calcare de pârâul
Lungul, unde au loc s\rb\tori câmpene[ti;
punct fosilifer `n satul Coru[u; conacul
„Bornemisza – Matskassy” (1804), `n satul
Pope[ti; biseric\ reformat\ din sec. 17, `n
satul Mera; biserica din lemn „Na[terea Sf.
Ioan Botez\torul”, sec. 18, `n satul S\li[tea
Nou\; biserica reformat\ (sec. 18) [i biserica
din lemn (1771), cu picturi interioare origi-
nare, `n satul Suceagu. (CJ)
BAHLUI – râu ce str\bate sectorul sudic al
Câmpiei Moldovei, pe direc]ia NV–SE, afluent
pe dreapta al Jijiei; `n bazinul s\u sunt localit\]i
cu obiective turistice importante: Hârl\u,
Cotnari, Ia[i etc.; iazuri (Strâmbu, Ureche,
Plopi etc.); pe cursul inf. este `ndiguit. (IS)
BAHNA – râu, rezerva]ie paleontologic\
(punct fosilifer bogat `n depozite de corali,
faun\ de gasteropode) `n zona de contact
dintre M. Mehedin]i [i Pod. Mehedin]i
(S: 10 ha). (MH)
BAHNEA – sat situat `n Pod. Târnavelor,
la confluen]a râului Hund cu Târnava Mic\,
19
la est de Târn\veni; a.d. 1291; biseric\ din
sec. 14, cu refaceri `n 1794. (MS)
BAIA – 1. comun\ situat\ `n nordul
Pod. Casimcea, pe malul lacului Ceamurlia,
a[ezare neolitic\ din cultura Hamangia,
morminte din epoca bronzului. (TL) 2. sat
(com. B.) pe V. Moldovei; a.d. sec. 13–14;
târg `n sec. 14–16; prima capital\ a Moldovei
(sec. 14); ruine de biserici din sec. 15–16, cti-
torii ale lui Alexandru cel Bun, {tefan cel
Mare [i Petru Rare[. (SV)
BAIA DE ARAM| – ora[ (5774 loc.) situat
`n NE Pod. Mehedin]i, pe râul Brebina, a.d.
1581; centru turistic: biserica „Sf. Voievozi’’,
ridicat\ `ntre 1694–1705, `n stil bizantin, `n
form\ de corabie, fost\ m\n\stire, ctitorit\ de
Constantin Brâncoveanu; picturi murale din
1703; art\ popular\ (port popular, obiecte de
prelucrare artistic\ a lemnului, instala]ii
tehnice populare); trasee turistice `n podi[,
dar [i spre V. Cernei. (MH)
BAIA DE ARIE{ – ora[ (4885 loc.) pe
V. Arie[ului, la poalele Muntelui Mare; a.d.
sec. 14; centru de exploatare a aurului `n
perioada daco-roman\, biserica din lemn,
„~nvierea Domnului” (sec. 18); `n satele
Br\ze[ti [i Sart\[, bisericile din lemn,
„Pogorârea Sfântului Duh” (sec. 18) [i
„~nvierea Domnului” (sec. 18). (AB)
Imagine din Baia de Arie[
BAIA DE CRI{ – comun\ `n NV Depr. Brad,
pe cursul sup. al Cri[ului Alb; `n satul omo-
nim, exploat\ri miniere din vremea dacilor
[i romanilor; loc istoric prin luptele de la
1848; locul mor]ii lui Avram Iancu, bustul
acestuia (realizat de Cornel Medrea); biserica
(sec. 15, transform\ri din sec. 18) m\n\stiri
BAIA MARE
franciscane; `n satul C\raci, lacul antropic
C\raci, de agrement; `n satul Þebea, cimitirul
eroilor din Primul R\zboi Mondial, mormân-
tul lui Avram Iancu, gorunul secular al lui
Horea, biserica ortodox\ (1893–1896) cu un
brâu tricolor pictat `n interior; aici, anual `n
septembrie, duminica, se comemoreaz\
moartea lui Avram Iancu. (HD)
BAIA DE FIER – comun\ situat\ `n sudul
M. Parâng; biserica „To]i Sfin]ii’’ construit\
`n 1749, de c\tre arhimandritul m\n\stirii
Hurez; pictura bizantin\ `n fresc\ original\;
biserica din lemn „Sf. Voievozi’’; `n apropiere
se afl\ V. Galbenu, cu sectorul de chei [i
Pe[tera Muierii (rezerva]ie speologic\),
tradi]ii etnofolclorice . (GJ)
BAIA MARE – municipiu (150 506 loc.)
re[edin]a jud. Maramure[, situat la poalele
„Munceilor B\ii Mari” pe V. S\sarului, `n NE
depr. omonime; urme de cultur\ material\
din Antichitate; a.d. 1329; important centru
industrial (metalurgie neferoas\), cultural
(Universitate), administrativ [i turistic: ves-
tigii ale fortifica]iilor din sec. 15 (Bastionul
m\celarilor, Monet\ria veche, fragmente din
zid), edificii din sec. 15–18 (`ntre care Casa
Iancu de Hunedoara, 1446–1486; biserica
minori]ilor (1402, stil baroc), Turnul {tefan
(1446–1468), biserica „Sfânta Treime”
(1717–1720, stil baroc) etc., muzee (istorie,
etnografie [i art\ popular\; mineralogie
(exponatele extrase din minele din regiune).
Se adaug\ construc]ii impun\toare din
sec. 20, (Catedrala ortodox\, 1908–1911,
Universitatea de Nord, 1977 etc.), parcul
dentrologic (S: 14 ha), rezerva]ia de castan
comestibil (S: 310 ha), exemplare de peste
200 de ani. (MM)
Imagine din Baia Mare
BAIA SPRIE
BAIA SPRIE – ora[ (15 869 loc.) pe
V. S\sarului; a.d. 1329; centru al metalurgiei
neferoase; `n vecin\tate lacul Albastru (`ntr-o
exploatare p\r\sit\), rezerva]ie natural\
(S: 0,5 ha) [i p\str\v\ria Blidar; arbore secu-
lar (tis\). (MM)
BAICA – comun\ pe V. Alma[, cu bogate
elemente de cultur\ popular\; biserica din
lemn (sec. 17) care p\streaz\ elementele
tradi]ionale; picturi interioare din sec. 19. (SJ)
BAIULUI – mun]i `ntre v\ile Prahovei,
Azug\i (vest) [i Doftanei (est), peste 30 km
lungime; alt. max. 1923 m `n Vf. Neam]u,
1908 m `n Vf. Baiu Mare; alc\tuit din fli[
(strate de Sinaia) strâns cutat, relief de culmi
(plaiuri) prelungi etajate (la 1000–1100 m,
1300–1500 m, 1600–1800 m), dominat de vâr-
furi rotunjite, fragmentat de toren]i bine
adânci]i, cu râpe la obâr[ii; vârfurile cele mai
`nalte se `n[iruie pe culmea principal\,
divizat\ `n trei subunit\]i: Neam]u, P\tru-
Orjogoaia [i Baiul Mare (are vârfurile
B\in]ul 1826 m, Baiu Mic 1834 m, Baiu Mare
1909 m, Dr\gan 1776 m, Piscu Câinelui
1658 m, Vornicul 1627 m, Gagu Mare 1660 m,
separate de [ei adânci); paji[ti extinse la
peste 1450–1500 m pe toat\ suprafa]a
plaiurilor (defri[ate din sec. 15–17); p\[unat
intens vara, p\duri de fag [i molid sub 1400
m; drumuri forestiere pe toate v\ile mari,
poteci cu marcaje (`n lungul culmii principale
Sec\ria-cab. Ren]ea [i transversal) permit
drume]ii din V. Prahovei (de la Azuga,
Bu[teni, Sinaia, Comarnic) `n cea a Doftanei
(Tr\isteni, Te[ila, Valea Neagr\); puncte de
belvedere, rezerva]ii naturale (V. Florei, V.
Rea); caban\ (Piscul Câinelui), pârtie de schi
(Sorica). (BV, PH)
Imagine din Mun]ii Baiului
20
BALA – sta]iune balneoclimateric\ perma-
nent\, `n Pod. Mehedin]i, la nord de Drobeta-
Turnu Severin, cu izvoare mezotermale
(25-28°C) slab sulfatate [i iodurate; cur\
intern\ pentru tratarea bolilor tubului diges-
tiv [i glandelor endocrine. (MH)
BALACI – comun\ situat\ `n C. G\vanu-
Burdea, pe râul Burdea; biserica „Adormirea
Maicii Domnului”, construit\ `n 1684 de
Constantin B\l\ceanu, cu picturi murale din
1825; ruinele Cur]ii boiere[ti a familiei
B\l\ceanu; conacul „F\g\r\[eanu”, 1900. (TR)
BALACIU – m\n\stire ortodox\ `n com. B.,
`n C. B\r\ganul Ialomi]ei; ctitorit\ (1750) de
Grigore II Ghica. (IL)
BALCANI – comun\ pe cursul sup. al
Tazl\ului Mare; centru de ceramic\ popular\
[i prelucrare artistic\ a lemnului. (BC)
BALC – comun\ `n NE jude]ului; castel
(sec. 19). (BH)
BALDOVINE{TI – sat (com. V\deni) si-
tuat `n Câmpia Siretului Inferior, la nord de
Br\ila; necropol\, din perioada de trecere de
la neolitic la epoca bronzului. (BR)
BALINDRUÞ- STRICATU – rezerva]ie flo-
ristic\ [i peisagistic\, 1780–1980 m alt.,
S: 20 ha, `n centrul M. Lotrului. (VL)
BALOTA – sat (com. Racovi]a) pe dreapta
Oltului, la poalele M. Lotrului; biseric\ din
sec. 17, pictura de la `ncep. sec. 17. (VL)
BAL{ – ora[ (22 946 loc.) agroindustrial
situat pe râul Olte], la contactul C. Romana]i
cu Pod. Getic, a.d. sec. 15; biserica
„Sf. Dumitru’’ [i „Sf. {tefan’’ din 1768 [i bise-
rica „Cuvioasa Parascheva’’ din 1812; vestigii
arheologice (un tezaur monetar) expuse `n
parcul ora[ului. (OT)
BALTA ALB| – sat (com. B.A .) `n
C. Râmnicului, `n apropiere de lacul omonim
(rezerva]ie natural\, liman fluviatil pe stânga
râului Buz\u, lung. cca 6,5 km, ap\ salmas-
tr\, n\mol sapropelic); folosite `n tratarea
diverselor afec]iuni); `n apropiere (pe stânga
Buz\ului) se afl\ [i lacul cu ap\ dulce Balta
Amar\. (BZ)
21
BALTA BR|ILEI – lunc\ joas\ (6–12 m)
situat\ `ntre Dun\rea Veche, la est, [i Bra]ul
Cremenea, la vest; `n cadrul s\u, `ntre
bra]ele Cremenea [i Vâlciu, este situat\
Insula Mic\ a Br\ilei, r\mas\ `n regim natural
cu numeroase ostroave (cu p\duri de plop
negru, s\lcii) [i lacuri care constituie o rezer-
va]ie natural\; martori de eroziune din soclul
dobrogean (Popina Blasova), la alt. de 45 m;
elemente floristice relicte asem\n\toare cu
cele din M. M\cin. (BR)
BALTA DOAMNEI – comun\ `n NE
C. Vl\siei, pe malul stâng al Ialomi]ei; bise-
ric\ din lemn de stejar (sec. 18), placa
comemorativ\ August 1944, monumentul
eroilor din Primul R\zboi Mondial (satul
Lacu Turcului); lacuri (limane fluviatile)
Balta Doamnei, Curcubeu. (PH)
BALTA IALOMIÞEI (BALTA BORCEI) –
parte a Luncii Dun\rii `ntre C\l\ra[i [i
Hâr[ova (94 km), `ntre bra]ele Dun\rea
Veche [i Borcea; peisaj de lacuri (b\l]i, mla[-
tini, grinduri, privaluri, p\duri higrofile de
plop, salcie etc.); pescuit, vân\toare. (CL, IL)
BALVANYOS – pas (940 m) `n nordul
M. Bodoc, pe drumul modernizat Târgu
Secuiesc–Turia–B\ile Balvanyos–Bixad;
belvedere. (CV)
BAND – sat (com. B.) situat `n Câmpia
Transilvaniei, pe stânga râului Lechin]a;
a.d. 1332; biserica din lemn „Sfânta Maria”
(sec. 18). (MS)
BANLOC – sat (com. B.) `n SE C. Timi-
[ului; a.d. 1717; castel construit `n 1750, ref\-
cut `n 1793; biseric\, 1753, `n stil baroc. (TM)
BARAOLT – 1. ora[ (10 444 loc.) `n depr. [i
pe valea omonime (1848); a.d. 1224; ora[ din
1968; sit arheologic (morminte megalitice din
neolitic, Valea Dungo; a[ezare din epoca
bronzului, cultura Wietenberg; a[ezarea
datat\ `n La Téne din P\durea Mare; vestigi-
ile romane din Dl. Ve]er); biseric\ fortificat\
(sec. 16) reconstruit\ `n stil baroc (sec. 17) [i
`nt\rit\ la 1818–1819 (org\ din 1750, altar
baroc); muzeul (colec]ii de istorie [i etno-
grafie, legate inclusiv de istoria mineritului [i
a breslelor); pl\ci comemorative; colec]ie de
BATA
fosile (`ntreprinderea minier\ C\peni); izvor
mineral (carbogazos, alcalin, clorosodic);
punct de plecare `n drume]ii montane `n
M. B. (CV) 2. mun]i, subunitate a Carpa]ilor
Orientali `ncadrat\ de V. Oltului la est
(Malna[-B\i–Bodoc), sud (Sf. Gheorghe– De-
fileul de la Ariu[d) [i vest (Bod-Augustin); `n
nord se limiteaz\ cu Depr. Baraolt, V. B\]ani,
Depr. Ozunca–V. Gohan; alc\tui]i din fli[,
argile, marne, nisipuri cu intercala]ii c\rbu-
noase, bogat fosilifere; relief monoton de
700–1000 m, cu aspect de culmi prelungi frag-
mentate de toren]i; `ntre Ozunca–Pasul
Hatod-Sânpetru se desf\[oar\ creasta princi-
pal\ cu alt. max. 1019 m, `n Vf. Havad;
numeroase izvoare minerale `n sta]iunile bal-
neoclimaterice Vâlcele, Ozunca, {uga[-B\i;
poteci marcate, drumuri forestiere. (CV)
BARBU – m\n\stire ortodox\ `n arealul
com. Tis\u, pe râul Ni[cov, `n Subcarpa]ii
Buz\ului; biserica (ctitorit\ `n 1668) „Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i Gavriil”. (BZ)
BARDOS – munte calcaros `n sectorul
nordic al M. H\[ma[, `ntre v\ile Bicaz, Lapo[
(chei) [i Bardos; alt. max. 1273 m; p\duri de
molid, pin [i fag la baz\; pere]i stânco[i `n
sud [i vest; turnuri (Piatra Altarului sau
Turnul Bardosului, 1148 m); pe[teri
(Bardosului, Cascadei); belvedere; acces pe
trasee turistice marcate dinspre Lacu Ro[u [i
Cheile Bicazului; alpinism. (NT)
BASARABI – ora[ (11 174 loc.) situat pe
Canalul Dun\re–Marea Neagr\, la 20 km
vest de Constan]a; complex monahal din
sec. 10, s\pat `n cret\ `n Dl. Tibi[irului, com-
pus din [ase bisericu]e; biserica „Na[terea
Maicii Domnului” (1903–1906). (CT)
BASCOV – sat (com. B. ) situat `n
Pod. Cotmeana, pe râul Arge[, `n amonte de
Pite[ti; a.d. 1428, sub numele de Bascov;
biserica din lemn „Sf. Gheorghe” din Bacov,
sec. 18, biserica „Adormirea Maicii Domnului”,
sec. 19 (satul Glâmbocu); lac de acumulare.
(AG)
BATA – sat (com. B. ) la contactul
Dl. Lipovei cu lunca Mure[ului; a.d. 1367;
case specifice; port popular femeiesc. (AR)
BAT|R
BAT|R – comun\, parc dendrologic,
ruinele unei cet\]i din sec. 16–18. (BH)
BATO{ – sat (com. B.) situat `n Dl. Mure-
[ului, la nord de Reghin; a.d. 1228; cetate
]\r\neasc\ cu biseric\ evanghelic\ (sec. 16)
cu transform\ri `n sec. 18, turnul construit `n
prima jum\tate a sec. 17. (MS)
BAZIA{ – sat (com. Socol) `n vestul
M. Locvei, pe stânga Dun\rii; a.d. 1581; locul
de intrare pe teritoriul României a fluviului
Dun\rea; biserica ortodox\ „Schimbarea la
Fa]\”, sec. 17, pictura din 1860. (CS)
BAZNA – sat (com. B.) `n Pod. Târnavelor,
pe râul Balta; a.d. 1302; cetate ]\r\neasc\ cu
biseric\ `n incint\, sec. 15; sta]iune balneocli-
materic\ permanent\, izvoare minerale
(cloruro-sodice, iodurate, bromurate) folosi-
te `n diverse tratamente; biseric\ fortificat\
(sec. 15–16) `n satul Boian. (SB)
B|B|IÞA – comun\ situat\ `n C. G\vanu-
Burdea, pe râul Clani]a; Cula „Costea”,
sec. 18 (sat Fr\sinet); biseric\ din lemn
„Sf. Nicolae”, 1808 (satul Meri[ani); conacul
„George Angelescu”, 1900. (TR)
B|BENI – 1. sat (com. B.) pe V. Oltului, `n
estul Pod. Olte]ului; a.d. 1377; conac de la
`ncep. sec. 20; tradi]ii folclorice p\store[ti
specifice zonei. (VL) 2. comun\ pe
V. Some[ului; `n satele Piro]a [i Poien]a
exist\ biserici din lemn din sec. 18; `n satul
Cli], rezerva]ie geomorfologic\. (SJ) 3. sat
(com. Topliceni) `n Subcarpa]ii Buz\ului pe
râul Râmnicu S\rat; ]es\turi populare; biseri-
ca („~n\l]area Domnului”) fostei m\n\stiri B.
(sec. 17). (BZ) 4. lac de acumulare `n cursul
mijlociu al Oltului, `n arealul localit\]ii omo-
nime. (VL)
B|BENI- OLTEÞU – sat (com. F\ure[ti)
`n sudul Pod. Olte]ului, la confl. Cernei cu
Olte]ul; biserica ortodox\ „Sfântul Nicolae”,
sf. sec. 18. (VL)
B|BICIU – comun\ `n C. Romana]i; bise-
rica „Sf. Dumitru’’ (1808). (OT)
B|CE{TI – comun\ pe V. Bârladului sup.,
`n Pod. Central Moldovenesc; sit arheologic
22
(neolitic, bronz [i fier; a[ez\ri dacice [i
daco-romane); bisericile din lemn, respectiv
de zid, din satele B\bu[a [i Þib\ne[tii Buhlii
(sec. 18–19). (VS)
B|DEANA – sat (com. Tutova) la SE de
Bârlad (Bârlad–Albi]a); rezerva]ie forestier\
(S: 127 ha) cu stejar pufos. (VS)
B|DENI – sat (com. D\nicei) `n
Pod. Cotmeana; biserica ortodox\ din lemn,
din 1884. (VL)
B|DE{TI – sat (com. Bârla) situat\ `n
C. G\vanu – Burdea, pe râul Cotmeana;
sta]iune balneoclimateric\ (izvoare cu ape
minerale clorurate, sulfuroase, iodurate, ter-
male (50°C) indicate pentru tratarea diver-
selor afec]iuni. (AG)
B|GACIU – sat (com. B. ) situat `n
Pod. Târnavelor, `n SE ora[ului Târn\veni;
a.d. 1359; cetate ]\r\neasc\ (sec. 14–15) cu
trei turnuri de ap\rare, `n interior biseric\
din sec. 15 (altar cu sculpturi, picturi murale,
strane sculptate); muzeu s\tesc; podgorie
vestit\. (MS)
B|G|U – sat (com. Lopadea Nou\) `n
Pod. Târnavelor, la est de Aiud; biserica din
lemn „Sf. Teodor-Tiron” (sec. 18, cu modi-
fic\ri ulterioare, cu picturi interioare de
Toader Zugravul (sec. 18); T\ul F\r\ Fund,
rezerva]ie natural\. (AB)
B|IA{U – sat (com. Peri[ani) `n Depr.
Lovi[tei, pe râul omonim; biserica din lemn
1886. (VL)
B|ICENI – sat (com. Cucuteni) la nord de
Târgu Frumos; sit arheologic neolitic (vezi
Cucuteni); biserica „Sf. Treime” (1808). (IS)
B|ICOI – ora[ (20 107 loc.) la contactul
Subcarpa]ilor Prahovei cu C. Ploie[ti, pe malul
drept al pârâului Dâmbu; a.d. sec. 16–17; târg
din 1792 [i centru de exploatare a ]i]eiului
(1815); ora[ din 1948; biserica „Sf. ~mp\ra]i
Constantin [i Elena” (1850–1853) pictat\ `n
parte de N. Grigorescu (icoane); ruinele
capelei Trubetzkoi (sec. 19); parcul
Trubetzkoi (cl\diri `n stil neoclasic); bustul
23
`nv\]\torului Stoica Alexandrescu (1929);
monumentul eroilor (1940). (PH)
B|ILE BALVANYOS – sta]iune balneocli-
materic\ `n nordul M. Bodoc, la confl. pârâu-
lui omonim cu V. Turia; alt. 775–850 m; cli-
mat moderat de mun]i scunzi `mp\duri]i,
izvoare minerale carbogazoase, calcice, mag-
neziene, alcaline, feruginoase; mofet\; dot\ri
multiple (amenaj\ri din 1895); hotelul
Carpa]i, case de odihn\, pe Dl. B. ruinele
Cet\]ii P\gânilor (sec.10–13) (1057 m) (bel-
vedere); poteci marcate spre M. Puturosul [i
M. Cotul Lung, M. Poiana Zimbrului, posi-
bilit\]i de schi. (CV)
B|ILE CHIRUI – sta]iune balneoclimate-
ric\ `n SV M. Harghita, pe valea pârâului
Haiducilor (afl. al Vârghi[ului); alt. 780–800 m;
culmi `mp\durite cu fag, brad [i molid; ape
bicarbonatate, calcice [i feruginoase indicate
`n diferite afec]iuni. (HR)
B|ILE FELIX – sta]iune balneoclima-
teric\ din sec. 19, la sud de Oradea, `n
C. Miersig; cunoscut\ din sec. 13 pentru ape
termale bicarbonatate, u[or radioactive
folosite `n tratamentul balnear; parc de
cvercinee [i specii exotice plantate; complex
de hoteluri, [trand termal; izvor artezian
forat `n 1885, cu cel mai mare debit de ap\
termal\ din România ( 17 mil/litri/zi). (BH)
Imagine din B\ile Felix
B|ILE OL|NE{TI
B|ILE GOVORA – ora[ (3127 loc.) situat
`n Depr. subcarpatic\ Govora, pe râul Hin]a;
a.d. 1488, ora[ din 1927; sta]iune balneocli-
materic\; m\n\stirea Govora, sec. 15; Hotel
„Palace”, sec. 19; Pavilionul b\ilor, sec. 19;
satul de vacan]\ „Silva”. (VL)
B|ILE HERCULANE – ora[ (5993 loc.)
situat pe râul Cerna, `ntre M. Cerna [i
M. Mehedin]i; 160 m alt., a.d. 153 d.Hr.,
sta]iune balneoclimateric\, ape termale [i
minerale folosite `n tratamente reuma-
tismale; gar\ feroviar\ din 1889, stil baroc;
biserica ortodox\, sec. 19; statuia de bronz a
lui Hercule, 1847; cl\direa Cazinoului, 1862,
azi muzeu; ruinele sta]iunii termale romane;
Pe[tera Ho]ilor, cu urme de locuire pale-
olitice [i neolitice; podul de piatr\ peste râul
Cerna; rezerva]ie natural\ Coronini–Bedina
din M. Cernei (S: 3864 ha). (CS)
Statuia lui Hercule din B\ile Herculane
B|ILE HOMOROD – sta]iune balneo-
climateric\ de interes local, `n estul
Depr. Homoroade, ape minerale sulfuroase,
clorurate, sodice, hipertone, feruginoase
etc.; n\mol sapropelic, instala]ii pentru b\i
calde; vile; vulcanii noroio[i (S: 0.1 ha), rezer-
va]ie geologic\. (BV)
B|ILE OL|NE{TI – ora[ (4829 loc.) situat
`n Depr. subcarpatic\ Ol\ne[ti, pe râul Ol\-
ne[ti; a.d. 1527; sta]iune balneoclimateric\;
B|ILE PER{ANI
izvoarele minerale amenajate; Parcul Unirii;
biserica ortodox\ „Sfântul Nicolae”, 1718,
picturi murale originale; biserica din lemn
„Sfântul Pantelimon” (Biserica lui Horea),
1746, str\mutat\ din localitatea Florica,
Arge[, `n 1958; biserica ortodox\ „Sfântul
Ioan Botez\torul”, 1820, pictura originar\;
case populare de tip vâlcean; Casa B\descu,
1718; Casa Ol\nescu, sec. 19. (VL)
B|ILE PER{ANI – sta]iune balneoclima-
teric\ sezonier\ (465 m) `n SE Depr. F\g\ra[,
pe valea omonim\, la 1,5 km de satul Per[ani;
ape minerale (descoperite 1928) clorurate,
sodice, bicarbonatate, calcice, feruginoase,
n\mol de turb\, izvoare captate (18,4 g/l),
instala]ii pentru b\i calde, bazine; popas
turistic. (BV)
B|ILE PUTUROASA – sta]iune balnear\
sezonier\ (izvoare sulfuroase) `n bazinul râu-
lui Talna, `n SV M. Igni[; trasee turistice `n
mun]ii Igni[; acces din Negre[ti-Oa[. (SM)
B|ILE RODBAV – sta]iune balneoclima-
teric\ (sezonier\) pe V. Rodbav, `n sudul
Pod. Hârtibaciului; izvoare minerale cloru-
rate. (BV)
B|ILE TURDA – sta]iune balneoclima-
teric\ de interes local, situat\ `n SE ora[ului,
la alt. medie de 360 m; b\ile func]ioneaz\ `n
vechile exploat\ri de sare, unele din vremea
romanilor; apele minerale sunt recomandate
`n tratarea diferitelor afec]iuni. (CJ)
B|ILE TU{NAD – ora[ (17980 loc.) [i
sta]iune balneoclimateric\ `n sudul jud.
Harghita, `n defileul omonim format de râul
Olt la traversarea M. Harghitei; alt. 650 m;
a.d. sec. 17; ora[ din 1968; climat montan,
tonifiant; izvoare minerale carbogazoase,
feruginoase, bicarbonatate cunoscute din
sec. 17, folosite `n cur\ intern\; b\i mezoter-
male; mofete; lacul Ciuca[ (agrement); bise-
rica ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”
(1939); poteci marcate spre Piatra {oimilor,
lacul „Sfânta Ana” [i Tinovul Moho[. (HR)
B|ILE 1 MAI – sta]iune balneoclimateric\
la sud de Oradea, `n C. Miersig; ape termale
24
(sunt cca 30 de izvoare cu temperaturi de
28°–42° cunoscute din sec. 13, valorificate
mai ales din sec. 18; lacul Pe]ea cu specii
endemice de plante (Nimphaea lotus ter-
malis) [i gasteropode (Melanopsis). (BH)
B|ILE{TI – ora[ `n C. B\ile[tilor (22 173
loc.), a.d. 1536; muzeul Câmpiei B\ile[tilor;
Monumentul eroilor din Primul R\zboi
Mondial; biserica „Sf. Nicolae’’ (1851); bise-
rica „Sf. Apostoli Petru [i Pavel’’ (1839); bi-
serica „Adormirea Maicii Domnului’’ (1885);
anual se desf\[oar\ Festivalul humorului
„Amza Pellea’’, actor n\scut `n B. (DJ)
B|I{OARA – sat (com. B. ) situat la
poalele estice ale Muntelui Mare, pe râul
Iara, `n Depr. Iara; a.d. 1426; ruinele Cet\]ii
Lita (sec. 13) `n satul S\cel; cheile B\i[oarei;
pârtii de schi; punct de plecare spre Muntele
B\i[oarei (1677 m), Muntele Mare (1827 m);
rezerva]ia botanic\ Sc\ri[oara–Belioara. (CJ)
B|IÞA – 1. comun\ pe cursul sup. al
râului C\ianu, `n M. Metaliferi; pe[teri `n
Dl. M\gura B. ({ura de Mijloc) [i Dl. Cornetu
(Lotrului); pe Dosul Vârfului, Groapa
Lupului, Balogului, Zidul de Sus, Zidul de
Jos, `n satul Cr\ciune[ti, cheile C\ianu; `n
satele H\r]\gani [i Trestia, izvoare minerale.
(HD) 2. sta]iune balneoclimateric\ situat\ `n
Dl. Dejului, la 260 m alt., pe stânga
Some[ului Mic; localitate component\ a
ora[ului Gherla; a.d. 1214; izvoare minerale
bicarbonatate, sulfuroase indicate `n tratarea
unor afec]iuni reumatismale, ginecologice [i
dermatologie. (CJ) 3. sat (com. Lunca) situat
`n NV Dl. Mure[ului, la nord de ora[ul
Reghin; a.d. 1315; biserica „Sfin]ii Mihail [i
Gavriil”(1723); necropol\ din Hallstatt. (MS)
B|IUÞ – comun\ `n M. L\pu[; rezerva]ia
natural\ Mla[tina T\ul Negru. (MM)
B|LAN – 1. ora[ (9022 loc.) `n M. H\[ma[,
pe valea sup. a Oltului; alt. 820–870 m; lac de
baraj; punct de plecare pe trasee turistice
marcate `n M. H\[ma[ (1793 m); centru
minier. (HR) 2. comun\ pe V. Alma[, `n satele
c\reia exist\ dou\ biserici din lemn, sec. 17,
cu elemente de contruc]ie [i decora]ie
25
tradi]ionale; rezerva]ia natural\ „Gr\din\
Zmeilor”. (SJ)
Rezerva]ia natural\ Gr\dina Zmeilor
B|L|T|U – lac de baraj natural format `n
anul 1883, pe cursul pârâului Izvorul Negru,
la poalele nordice ale M. Nemira; S: 6 ha;
ad. max. 3,7 m; rezerva]ie natural\; acces pe
drum forestier de la S\l\trucu. (BC)
B|L|U{ERI – comun\ situat\ `n Pod. Târ-
navelor, pe râul Târnava Mic\; a.d. 1325, ca
târg; biseric\ evanghelic\. (MS)
B|LCACIU – sat (com. Jidvei) la est de
Blaj, `n Pod. Târnavelor; a.d. sec. 14; biseric\
fortificat\ (sec. 15). (AB)
B|LENI – comun\ `n C. Târgovi[tei, pe
Ialomi]a; ruinele cur]ii boiere[ti a B\lenilor,
sec. 17; han din sec. 18; biserica „Sf. Ioan”
(sec. 19) cu picturi murale de Gh. Tattarescu;
`mpletituri de r\chit\. (DB)
B|LILE{TI – comun\ situat\ `n Pod.
Cânde[ti, pe râul Bratia; curte fortificat\ a
banului Mare[ B\jescu, sec. 17, cu biserica
„Adormirea Maicii Domnului”, 1666, `n satul
B\je[ti; ol\rit `n satul Poeni]a; etnografie. (AG)
B|LINE{TI – sat (com. Gr\me[ti) pe
dreapta Siretului, `n Pod. Sucevei; biseric\
din 1493–1499 (stil specific epocii; pictur\
interioar\ [i exterioar\ din sec. 15). (SV)
B|LNACA – sat (com. {uncuiu[) `n
defileul Cri[ului Repede; relief carstic, case
]\r\ne[ti specifice. (BH)
B|LTENI – rezerva]ie forestier\ (S: 220 ha)
`n com. B\lteni, `n sudul Pod. Central
Moldovenesc, pe V. Buda (afl. al Bârladului);
B|RB|TE{TI
p\dure cu stejar pufos, frasin, ulm, cu plante
rare (voniceriul, laleaua pestri]\, laleaua gal-
ben\ etc.). (VS)
B|LÞ|TE{TI – comun\ [i sta]iune bal-
neoclimateric\ la 11 km sud de Târgu
Neam]; alt. 460–490 m; climat de ad\post;
izvoare minerale clorurate, sulfatate, iodu-
rate folosite `n cura extern\ la domiciliu;
muzeu local de etnografie. (NT)
B|LÞ|ÞENI – sat (com. Tom[ani) `n ves-
tul Subcarpa]ilor Vâlcii; biseric\ din lemn
din sec. 18. (VL)
B|LU{ENI – comun\ la 12 km SE de
Boto[ani; biseric\ de lemn din 1740; schitul
Zosin (1779), cu elemente de arhitectur\
popular\ veche; sit arheologic (sec. 6–5 `.Hr.).
(BT)
B|NEASA – 1. comun\ situat\ `n C. Bur-
nazului; a[ezare de tip Gumelni]a `n satul
Pietrele; biserici din sec. 19–20 `n satele:
Pietrele, Frasinu [i B\neasa. (GR) 2. comu-
n\ situat\ `n Pod. Oltinei, la sud de lacul
Oltina; `n apropiere au fost descoperite ves-
tigii arheologice; rezerva]ie forestier\.(CT)
B|NE{TI – comun\ la SE de Câmpina, la
confl. Prahovei cu Doftana; monumentul lui
Aurel Vlaicu pe locul pr\bu[irii avionului
(13 sept. 1913) la traversarea Carpa]ilor;
monumentul eroilor de la Urleta (1936),
biserica de lemn „Sf. Voievozi” de la Urleta
(1760). (PH)
B|NIA – comun\ `n SE Depr. Alm\j, pe
râul omonim; muzeu s\tesc, colec]ie arheolo-
gic\, numismatic\ [i etnografic\; biserica
ortodox\ „Na[terea Maicii Domnului”, din
1779, restaurat\ ulterior; pictura din 1897.
(CS)
B|NIÞA – sat (com. B.) pe Dl. Cet\]ii;
vestigiile unei cet\]i dacice puternic fortificate
(cca 1000 m alt.); drum de acces fortificat de pe
vremea lui Burebista; chei [i pe[tera Bolii. (HD)
B|RB|TE{TI – 1. comun\ `n Subcarpa]ii
Gorjului, `n sudul Dl. Bran; muzeu etnografic
`n casa „Costic\ B\rb\tescu’’, ridicat\ `n
B|RBOASA
1850; biseric\ din lemn. (GJ) 2. comun\ la
contactul M. C\p\]ânii cu Subcarpa]ii
Olteniei, pe râul Ot\s\u; muzeu etnografic;
biserica ortodox\ „Sfântul Nicolae”,
1712–1715, pictura din 1774; biserica orto-
dox\ fortificat\ „Intrarea `n Biseric\ a Maicii
Domnului”, sec. 18, picturi originale; biserica
din lemn, „Sfântul Nicolae”, 1790, pictura din
sec. 19; biserica din lemn „Buna Vestire”,
1795, pictat\ `n sec. 19. (VL)
B|RBOASA – sat (com. Once[ti) `n
Colinele Tutovei, pe V. Berheciului; biserica
de zid „Adormirea Maicii Domnului” (1809)
[i biserica de lemn „Na[terea Maicii
Domnului”; loc arheologic important (epoca
bronzului, milen. 3 `.Hr.). (BC)
B|RBULEÞU – comun\ la contactul
Subcarpa]ilor Ialomi]ei cu M. Leaota, pe Râul
Alb (afl. pe stânga al Dâmbovi]ei); punct
muzeal (colec]ii de istorie [i etnografie);
]es\turi [i prelucrarea artistic\ a lemnului
(Râul Alb de Jos); biserica „Adormirea Maicii
Domnului”, sec. 17; biserici din sec. 19 `n
satele Pietrari, Râul Alb de Jos [i Gura
B\rbule]ului. (DB)
B|RC|NE{TI – comun\ `n C. Ploie[ti, la
6 km SE de Ploie[ti; p\dure de stejari
(Române[ti), rest al Codrilor Vl\siei; conacul
Brâncoveanu-Mavrocordat (sec. 18) la
T\t\rani. (PH)
B|RCUT – sat (com. {oar[) `n estul Pod.
Hârtibaciului, la obâr[iile Hârtibaciului;
biseric\ evanghelic\ `n stil gotic, fortificat\
(sec. 13–15). (BV)
B|TE{TI – sat `n NE C. Lugojului, pe râul
V\dana; a.d. 1597; biserica din lemn,
„Cuvioasa Parascheva”, sec. 16, pictura din
1783. (TM)
B|TRÂNA – sat (com. B.) `n nordul
M. Poiana Rusc\ (Þinutul P\durenilor), pe
râul Dobra; etnografie; pe v\ile Dobri[oarei
[i Prisloapei, codrii seculari (rezerva]ii
forestiere). (HD)
B|ÞANII MARI – sat `n Depr. Baraolt, pe
V. B\]ani; a.d. 1332; biseric\ (sec. 15) cu
26
elemente gotice [i baroce (turn, ornamente),
org\ din 1754; cl\diri civile `n stil ]\r\nesc,
obiceiuri populare de toamn\. (CV)
B|ÞANII MICI – sat (com. B\]anii Mari)
`n Depr. Baraolt, pe V. Baraolt, amonte de
Bibor]eni; izvoare minerale carbogazoase; bi-
seric\ fortificat\ (sec. 16); casa memorial\
Benedek Elek (1859–1929), scriitor [i publicist
n\scut aici; art\ popular\ (`mpletituri). (CV)
BÂLTENI – comun\ situat\ `n Dl. Jiului,
la vest de Þicleni; biserica „Sf. Vasile’’ [i
„Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena’’ (1826). (GJ)
BÂRCA – comun\ `n sudul C. Desn\]ui;
muzeu de istorie [i etnografie; biseric\ de la
1801. (DJ)
BÂRG|U – 1. mun]i `n nordul Carpa]ilor
Orientali; alt. max. `n Vf. Heniu Mare, 1611 m;
alc\tui]i din roci sedimentare str\punse de
corpuri vulcanice (neck-uri); `ncadra]i de
v\ile Bistri]a (sud) [i Some[u Mare (nord) [i
str\b\tu]i de râurile Ilva [i Le[u, `n lungul
c\rora exist\ bazinete depresionare cu sate
(cultur\ popular\) [i mici defilee (`n
andezite); p\duri, p\[uni. Exist\ o cale ferat\
[i dou\ [osele ce leag\ Moldova de
Transilvania prin pasurile Rotunda (1271 m),
Ilva (893 m) [i Tihu]a (1201 m) care repre-
zint\ principalele axe turistice. (BN, SV)
2. râu (24 km), afluent pe dreapta al Bistri]ei
ardelene, cu care conflueaz\ la Prundu
Bârg\ului; izvor\[te din zona pasului Tihu]a
(1201 m) [i curge pe direc]ia est-vest; valea
sa pitoreasc\ separ\ M. Bârg\u (la nord) de
M. C\limani (sud), fiind str\b\tut\ de [osea-
ua Bistri]a–Vatra Dornei; reprezint\ o impor-
tant\ zon\ etnofolcloric\, cu sate vechi (a.d.
sec. 14), p\str\toare `nc\ de ocupa]ii, obice-
iuri sau manifest\ri tradi]ionale: Susenii
Bârg\ului, Tiha Bârg\ului, Prundu Bârg\u-
lui; cunoscut\ manifestare folcloric\ anual\
(`n luna februarie) numit\ „Alaiul Nun]ilor
de pe Bârg\u”, care se ]ine `n toate a[ez\rile.
(BN)
BÂRGHI{ – comun\ `n Pod. Hârtiba-
ciului, pe râul Hârtibaciu; a.d. 1357; castel
medieval. (SB)
27 BÂRSEI

BÂRLAD – municipiu (78 156 loc.) pe (case ]\r\ne[ti, costume populare [i obi-
valea omonim\, la 70–110 m alt.; a.d. 1174 ceiuri specifice; centru de ol\rit, ceramica de
(din 1408 târg [i vam\, distrus de t\tari `n Bârsa nesm\l]uit\. (AR) 2. râu, afluent al
sec. 15; re[edin]\ de vornic (sec. 16); mu- Oltului `n Depr. Bra[ov, la nord de Bod (68
nicipiu din 1968; centru industrial, cultural [i km lung.), izvor\[te din NE M. F\g\ra[ [i
turistic: urmele cet\]ii de p\mânt (1476) ridi- B. Gro[etului); vale
vestul M. Piatra Craiului (B
cate de {tefan cel Mare `n SE ora[ului; bise- adâncit\ `n cristalin [i calcare, amonte de
rica „Sf. Gheorghe” (1496) – ctitoria lui Z\rne[ti; drumuri forestiere de acces `n nor-
{tefan cel Mare, reconstruit\ de Vasile Lupu dul M. Piatra Craiului, M. F\g\ra[, cabana
(1636); biserica „Sf. Dumitru” (1636); biseri- Plaiul Foii. (BV)
ca „Sf. Gheorghe” a breslei abagiilor (1818);
BÂRSANA – comun\ pe Valea Izei, por]i,
biserica „Sf. Spiridon” [i „Buna Vestire”
case tradi]ionale, biseric\ din lemn (1720)
(1825); biserica „Vovidenia” [i „Sf. Paras-
„Intrarea `n biseric\ a Maicii Domnului”,
cheva” (1826); biserica „Sf. Dumitru” (1835);
m\n\stire cu biserica de lemn nou\, cu o
biserica „Sf. Ilie” a bl\narilor (1865); casele
turl\ de 57 m (cea mai `nalt\ din
familiilor Iamandi, {u]u, Miclescu, Alexandru
Tuduri (1830–1850); fostul spital (1866); lice- Maramure[). (MM)
ul Gh. Ro[ca-Codreanu (1886); vechea pre-
fectur\ (1890), `n prezent muzeu; teatrul
(sec. 19); gr\dina public\ cu statuile I. Creang\,
Al. Vlahu]\, G. Enescu; parc zoologic; monu-
mentul eroilor din Primul R\zboi Mondial;
parcul teatrului cu statuile lui M. Eminescu,
I.L. Caragiale, I. Creang\, V.I. Popa etc.; bus-
tul lui Costache Negri [i al doctorului
C. Codrescu (1903 de Fr. Storck); Muzeul
Vasile Pârvan (sec]ii de arheologie, etno-
grafie [i art\ popular\, [tiin]ele naturii, art\
plastic\). (VS)
M\n\stirea Bârsana
BÂRLE{TI – ruinele castrului roman, `n
apropiere de pasul Vâlcan; construit ini]ial `n BÂRS|U MARE – sat (com. Gâlg\u) pe
vremea `mp\ratului Traian [i ref\cut `n anul dreapta Some[ului, la poalele Dl. Ciceului;
201 din piatr\. (GJ) biseric\ din lemn de la finele sec. 17. (SJ)
BÂRLOGU – sat (com. Stoene[ti) `n vestul BÂRSEI – grup\ de mun]i în sudul
Subcarpa]ilor Vâlcii; biserica ortodox\ Depr. Bra[ov, format\ din masivele Post\varu
„Sfântul Dumitru”, sec. 18. (VL) [i Piatra Mare; alc\tui]i din conglomerate,
gresii, calcare; alt. medii (1843 m în Vf. Piatra
BÂRNOVA – comun\ la sud de Ia[i, la Mare [i 1799 m în Vf. Cristianu Mare),
poalele nordice ale Dl. Movila; m\n\stirea numeroase obiective turistice (puncte de
„Sf. Gheorghe”, ctitorit\ `n 1629 de domnul belvedere, cascadele Tamina [i {apte Sc\ri,
Miron Barnovschi, cu turn-clopotni]\ din
versan]i abrup]i pentru alpinism, pârtii de
1667, chilii [i zid de incint\ din 1728; schi-
schi, pe[teri etc.) [i o re]ea dens\ de poteci;
turile „T\râ]a”, biserica „Adormirea Maicii
în M. Post\varu se afl\ sta]iunea Poiana
Domnului” (1755) [i „Incule]”; centru viticol
Bra[ov; sunt separa]i de Valea Timi[ului,
(podgoria Bucium–Ia[i). (IS)
însemnat\ ax\ turistic\ cu sta]iunile Timi[u
BÂRSA – 1. sat (com. B. ) situat `n de Jos, Timi[u de Sus [i alte dot\ri [i ame-
Depr. Zarand; a.d. 1489; zon\ etnografic\ naj\ri turistice. (BV)
BÂRSE{TI
BÂRSE{TI – 1. comun\ `n Depr. Vrancea,
pe râul Putna; `n satul omonim, necropol\ tu-
mular\ din prima epoc\ a fierului (ceramic\,
obiecte din metal); a[ezare [i necropol\ geto-
dac\; obiectele descoperite se g\sesc `n mu-
zeul, din Foc[ani; monument comemorativ
pe Dl. Dumbrava, ridicat `n 1904, la 400 de
ani de la moartea lui {tefan cel Sfânt; `n satul
Negrile[ti, prelucrare artistic\ a lemnului.
(VN) 2. sat (com. Bude[ti) `n NV Pod. Cot-
meana, pe stânga Oltului; biserica ortodox\
„Adormirea Maicii Domnului”, 1813. (VL)
3. sat (com. Mih\e[ti) `n sudul Subcarpa]ilor
Vâlcii, pe râul Govora; biserica ortodox\
„Sfântul Nicolae”, sec. 18, fresce din sec. 19.
(VL)
BÂRZE{TI – sat (com. {tefan cel Mare) `n
Pod. Central Moldovenesc, pe V. Bârladului,
bisericile „Sf. Dumitru” (1753) [i „Na[terea
Maicii Domnului” (1847). (VS)
BÂTCA DOAMNEI – 1. lac de acumulare
(3 km lung.) pe râul Bistri]a, 1 km amonte
de Piatra Neam]; agrement, pescuit. (NT)
2. ruinele unei cet\]i dacice (probabil Petro-
dava) men]ionat\ de Ptolemeu `n sec. 2 d.Hr.;
se afl\ pe dreapta Bistri]ei, la 4 km amonte de
Piatra Neam]; inventar arheologic dacic
bogat, ziduri de incint\, dou\ sanctuare, frag-
mente de palisad\, urme de locuin]e etc.
(NT)
BÂSCA – râu (lung. cca 71 km, cunoscut
[i sub numele de B. Rosilei) afl. al Buz\ului,
`n amonte de ora[ul Nehoiu; se formeaz\
prin unirea `n dreptul satului Varlaam a
râurilor B. Mare [i B. Mic\; cu izvoarele sub
Vf. L\c\u]i din M. Vrancei; sectoare de chei,
pe B. Mic\, `n gresii `ntre satele Varlaam [i
Vadu Oii [i pe B. Mare, `n amonte de satul
Gura Milii. (BZ)
BEBA VECHE – sat `n NE C. Aradului;
localitatea cea mai vestic\ a României;
a.d. 1247; biseric\ ortodox\ din 1779. (TM)
BECHET – ora[ (4095 loc.) `n sudul
C. Romana]i; centru viticol, port fluvial [i
punct de vam\ (trecere cu bacul peste
Dun\re `n Bulgaria); vestigii ale unei a[ez\ri
28
romane; muzeu de istorie [i etnografie; bi-
serica „Sf. Gheorghe’’ (1861–1870). (DJ)
BECICHERECU MIC – sat (com. B.M.) `n
C. Timi[ului, pe Apa Mare; a.d. 1232; biserica
ortodox\ sârbeasc\ (sec. 18). (TM)
BECIU – sat (com. Scor]oasa) `n
Subcarpa]ii Buz\ului, la nord de Pâclele; „vul-
cani noroio[i” (rezerva]ie natural\). (BZ)
BECLEAN – 1. ora[ (11 865 loc) situat pe
V. Some[ul Mare, la confl. cu {ieu, a.d. 1235;
biseric\ din sec. 15, castel `n stil baroc din
sec. 18.; parc cu arbori seculari ; urme de for-
tifica]ii. (BN) 2. comun\ `n Depr. F\g\ra[, la
3 km vest de ora[ul F\g\ra[, la confl. pârâu-
lui S\v\streni cu Oltul; biserica ortodox\ din
1800. (BV)
BEC{ANI – sat (com. Fârt\]e[ti) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Cerna; biserica orto-
dox\ „Sfântul Nicolae”, `ncep. sec. 19. (VL)
BEIA – sat (com. Ca]a) `n Subcarpa]ii
Homoroadelor, pe culmea dintre Olt [i
Târnava Mare; biseric\ evanghelic\ fortifi-
cat\ (sec. 14–15), cu un valoros altar poliptic
realizat de J. Stoss (1513). (BV)
BEICA DE JOS – sat (com. B. de Jos) la
est de Reghin, `n Dl. Mure[ului; a.d. 1453;
biseric\ de lemn de la `ncep. sec. 19. (MS)
BEIDAUD – comun\ situat\ pe V. Haman-
gia, `n nordul Pod. Casimcea; complex arheo-
logic, a[ezare neolitic\ de tip Hamangia;
cetate fortificat\ `n care au fost descoperite
locuin]e [i gropi de provizie, ceramic\ din
epoca bronzului, fierului, precum [i din
cultura geto-dacic\ [i romano-bizantin\
(sec. 4–5 d.Hr.) `n Dl. Carabalâc. (TL)
BEIU{ – 1. ora[ (11 771 loc.) pe V. Cri[ului
Negru, `n depr. omonim\; a.d. 1270, ora[ din
sec. 15, `nsemnat centru economic, cultural
tradi]ional; muzeul etnografic, [i de [tiin]ele
naturii, edificii din sec. 19, monumente; cen-
tru turistic din care se pleac\ la Stâna
de Vale, Meziad, pe Cri[ul Negru etc. (BH)
2. depresiune tectonic\ [i important\ arie
turistic\ ce concentreaz\ obiectivele turistice
29
din ora[ele Beiu[, Va[c\u, Nucet, {tei [i din
a[ez\rile rurale desf\[urate fie de-a lungul
Cri[ului Negru, fie la contactul cu mun]ii
Bihorului [i Codru Moma; regiune etnofol-
cloric\, istoric\, cultural\; [oselele [i dru-
murile care o str\bat formeaz\ o re]ea care
asigur\ accesul la acestea, dar [i la cele mai
însemnate obiective turistice din mun]i (pe[-
teri, chei, sta]iunea Stâna de Vale etc.). (OH)
BEJAN – rezerva]ie forestier\ (S: 500 ha)
la poalele NE ale M. Poiana Rusc\, la 5 km
SV de Deva, pe teritoriul satului omonim
(com. {oimu[); specii de cvercinee. (HD)
BELCIUGATELE – comun\ pe valea omo-
nim\, `n SE C. Vl\siei; bisericile „Adormirea
Maicii Domnului”, `n satul Coje[ti (sec. 18),
„Sf. Constantin [i Elena” (sec. 19), `n satul
Mataraua, [i „Sf. Gheorghe”, `n satul M\riu]a
(sec. 19). (CL)
BELIN – sat (com. B.) `n NV Depr. Bra[ov,
la poalele vestice ale M. Baraolt, la SE de
confl. Oltului cu Belinul Mare; a.d. 1332;
izvoare minerale sulfuroase amenajate pen-
tru cur\ intern\; biseric\ fortificat\ (sec. 19)
cu turnuri etajate (sec. 16), `n stil neogotic [i
neoromanic; biserica ortodox\ „Adormirea
Maicii Domnului” (1774); placa comemora-
tiv\ „Farkas {andor”, renumit c\l\tor
(sec. 18–19); la B. Vale, punct de plecare `n
M. Baraolt; lac `n lunca Oltului, la gura B.
Mic; obiceiuri populare. (CV)
BELINÞ – sat (com. B.) `n C. Lugojului;
a.d. 1285; biserica ortodox\ 1797. (TM)
BELI{ – comun\ situat\ pe versantul NV
al M. Gil\u, `n apropierea lacului de acumu-
lare Fântânele, pe Some[ul Cald; a.d. 1913;
rezerva]iile Izvoarele Some[ului Cald [i
Tinovul Mare de la Izbuc; agroturism. (CJ)
BELIU – sat (com. B.) la contactul dintre
C. Cermei [i Dl. Codru-Moma; a.d. 1332;
muzeu local cu colec]ii de geologie, arheolo-
gie, ceramic\, etnografie [i numismatic\;
colec]ia manufacturii de sticl\. (AR)
BERE{TI
BELTIUG – comun\ `n vestul Dealurilor
Codrului; izvoare minerale; sta]iunea bal-
near\ sezonier\ B\ile Beltiug. (SM).
BENESAT – comun\ `n nordul
Depr. Gurusl\u, pe stânga Some[ului;
defileul t\iat de Some[ `ntre dou\ culmi
(peste 600 m) din roci cristaline. (SJ)
BENE{TI – 1. sat (com. Al]âna) `n Pod. Hâr-
tibaciului, pe râul Hârtibaciu; a.d. 1406; bise-
rica ortodox\, 1810. (SB) 2. sat (com. B\l-
ce[ti) `n Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; conacul
„Otetele[anu”, sec. 18; biserica ortodox\ din
sec. 18, ref\cut\ [i pictat\ `n sec. 19. (VL)
BENGE{TI – sat (com. B.–Ciocardia) `n
Subcarpa]ii Gorjului, pe râul Galbenu, unde
se afl\ biserica fortificat\ „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil’’, construit\ de Stoian
Bengescu `n 1629, muzeu etnografic. (GJ)
BERBE{TI – 1. sat pe V. Mara (Depr.
Maramure[); case, por]i din lemn specifice;
troi]\. (MM) 2. sat (com. Lalo[u) `n sudul
Pod. Olte], pe râul Olte]; biserica ortodox\
din 1850. (VL)
BERCA – ora[ `n Subcarpa]ii Buz\ului, pe
stânga râului Buz\u; a.d. sec. 16, biserica
ortodox\ „Sf. Voievozi”, a fostei m\n\stiri Berca
(1694), stil brâncovenesc, picturi atribuite lui
Pârvu Mutu; m\n\stirea era `nconjurat\ de
ziduri puternice de ap\rare, azi `n ruin\;
punct de acces spre rezerva]ia vulcanilor
noroio[i de la Pâclele Mari [i Mici. (BZ)
BERCENI – comun\ `n C. Ploie[ti, pe
V. Teleajenului; bisericile „Sf. Nicolae” [i
„Sf. Eustatie” (1792) din Corl\te[ti. (PH)
BERCIOIU – sat (com. Bude[ti) `n NV
Pod. Cotmeana; biserica ortodox\ din prima
jum\tate a sec. 19. (VL)
BEREGS|U MARE – sat (com. S\c\laz)
`n C. Timi[ului, pe râul Bega Veche;
a.d. 1335; biserica ortodox\ 1793, picturi inte-
rioare din sec. 19. (TM)
BERE{TI – 1. ora[ (3904 loc.) situat `n
Pod. Covurlui, pe V. Chineja, a.d. 1484, târg
din 1838, ora[ din 1968; biseric\ din sec. 18;
BERE{TI-MERIA
punct fosilifer. (GL) 2. sat (com. L\pu[ata) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Cerna; biserica din
lemn din 1610. (VL) 3. lac de acumulare pe
Siret, `n amonte de Adjud; lung. 7 km; agre-
ment. (BC)
BERE{TI-MERIA – comun\ `n Pod. Co-
vurlui, la sud de ora[ul Bere[ti; Muzeu de
art\ medieval\; punct arheologic. (GL)
BEREVOIE{TI – comun\ situat\ `n
Muscelele Arge[ului, pe râul Bratia; colec]ie
de art\ plastic\ apar]inând c\l\torului Mihai-
Tican-Rumano; biserica „Adormirea Maicii
Domnului”, sec. 18; centru etnografic. (AG)
BEREZENI – comun\ pe V. Prutului, `n
estul Depr. Elanului; sit arheologic (epoca
bronzului); art\ popular\ (cus\turi). (VS)
BERISL|VE{TI – comun\ `n SE Masi-
vului Cozia, pe râul S\l\trucel; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Trei Ierarhi” [i „Sfântul
Gheorghe”, 1753. (VL)
BERIVOI – vale `n M. F\g\ra[, afl. al
Oltului la F\g\ra[, izvoare sub creasta
F\g\ra[ului (Belia Mare [i Belia Mic\);
drum forestier `n zona montan\; acces din
Recea, spre creasta F\g\ra[ului; instala]ii
populare (mori de ap\, aduc]iuni pentru iri-
garea terenurilor din Depr. F\g\ra[). (BV)
BERIVOIU MARE – vârf (2300 m) `n estul
M. F\g\ra[; relief glaciar, platouri largi cu
paji[ti alpine; belvedere; potec\ marcat\;
refugiu pe versantul sudic (2190 m). (BV)
BERNADEA – sat (com. Bahnea) situat `n
Pod. Târnavelor; a.d. 1301; biseric\ din lemn
(1805). (MS)
BERTEA – comun\ pe valea râului omo-
nim (afl. al V\rbil\ului), la contactul
Subcarpa]ilor Prahovei cu M. Grohoti[; bise-
rica „Sf. Treime” (sec. 19), Cruce de Piatr\
(1598), monumentul eroilor (1925), monu-
mentul „Eroul de la Tabla Bu]ii”(1916). (PH)
BERZASCA – sat `n SV M. Alm\jului, `n
Defileul Dun\rii; a.d. 1692; biserica ortodox\
din 1836. (CS)
30
BERZOVIA – comun\ `n estul C. Mora-
vi]ei, pe râul Bârzava; a.d. sf. sec. 17; urmele
castrului roman Berzobis, sec. 2 d.Hr. (CS)
BERZUNÞI – 1. mun]i `n vestul jud.
Bac\u, `ntre V. Trotu[ului (la vest [i sud),
Depr. Tazl\u–Ca[in (la est) [i V. Tazl\ului
S\rat (la nord); alt. max. 982 m, `n
Vf. M\gura (punct de belvedere); acces pe
poteci nemarcate [i pe drumuri forestiere
dinspre localit\]ile de la poale (Moine[ti,
Târgu-Ocna, Berzun]i, D\rm\ne[ti [.a.); `n
SV defileul Trotu[ului de la Poieni–Bogata
(2 km). (BC) 2. comun\ la poalele estice ale
mun]ilor omonimi; biserica „Adormirea
Maicii Domnului” (1774), cu pictur\ mural\
din 1836; prelucrarea artistic\ a lemnului [i
fanfar\ tradi]ional\. (BC).
BE{TEPE – sat (com. Mahmudia) [i
culme situate `n estul Dealurilor Tulcei, `n
apropierea bra]ului Sfântu Gheorghe; cetate
getic\ din sec. 4–3 `.Hr., prev\zut\ cu sistem
de ap\rare; punct de belvedere (242 m) c\tre
Delta Dun\rii. (TL)
BEZDIN – m\n\stirea ortodox\ sârb\
„Adormirea Maicii Domnului”, 1539, `n satul
Munar (com. Secusigiu), pictura iconostasu-
lui din 1753. (AR)
BIBORÞENI – sta]iune balneoclimateric\
local\, component\ a ora[ului Baraolt, `n
Depr. Baraolt, situat\ pe V. Baraolt; alt. 495 m;
izvoare de ape minerale carbogazoase, calci-
ce, magneziene pentru cura extern\; dot\ri
pentru b\i calde, [trand cu ap\ mineral\;
`mbutelierea apelor minerale (izvoare cap-
tate din 1880); biseric\ reformat\ (sec. 15) cu
fragmente de fresc\ originale (Sf. Ladislau `n
lupt\ cu cumanii, stil rena[tere); ruinele
cet\]ii medievale Tiborcz. (CV)
BICAZ – ora[ (9018 loc.) `n Carpa]ii
Orientali, la confl. Bistri]ei cu Bicazul;
alt. 400–420 m; muzeu de istorie `n care sunt
ilustrate [i aspecte din perioada amenaj\rii
lacului „Izvoru Muntelui”, `n intervalul
1950–1960; port turistic la lacul „Izvoru
Muntelui” unde, pe 15 august, se organizeaz\
„Ziua Marinei”; punct important de plecare
31 BIHOR

`n drume]ii montane spre M. Ceahl\u; com- gotic, sculpturi policrome (sec. 16); colec]ie
plex hidroenergetic incluzând barajul [i lacul de covoare orientale. (SB)
„Izvorul Muntelui” (vezi IZVORU MUNTELUI)
[i hidrocentrala de la Stejaru (vezi
PÂNG|RAÞI). (NT)
BICAZ-CHEI – comun\ pe V. Bicazului, `n
apropiere de Cheile Bicazului (vezi CHEILE
BICAZULUI); rezerva]ia geologic\ Muntice-
lu-Crimini[, Cheile {ug\ului, Cheile Lapo[u-
lui, Cheile Bic\jelului (vezi H|{MA{); cari-
er\ de calcare `n Cheile Mici ale Bicazului.
(NT)
BICAZU ARDELEAN – comun\ pe V. Bi-
cazului, la poalele mun]ilor Tarc\u [i Cetatea fortificat\ din satul Biertan
Ceahl\u; satul B.A. a.d. 1808; centru etno-
BIG|R – rezerva]ie complex\ pe teritoriul
grafic: obiceiuri tradi]ionale de Anul Nou,
comunei Bozovici, `n SE M. Aninei, pe râul
port popular (`mbin\ elementele specifice
Mini[. (CS)
moldovene[ti cu cele ardelene[ti); biserici
din lemn cu hramul Sf. Dumitru (1829, pic- BIHARIA – comun\ la nord de Oradea;
turi originale) [i hramul ~n\l]area Sfintei urmele cet\]ii de p\mânt a voievodului
Cruci (1880); tradi]ii pastorale. (NT) Menumorut (sec. 9–10). (BH)
BIC|JEL – râu (17 km) afl. pe dreapta BIHOR – cea mai `ntins\ unitate a
Bicazului, cu care conflueaz\ `n cadrul Chei- Mun]ilor Apuseni, cu o desf\[urare aproape
lor Bicazului; prezint\ sectoare de chei: central\; str\b\tut\ de [oseaua Câmpeni–
(Bechetul, Duruitoarea [i Bic\jelului); lung. {tei–Beiu[ [i de numeroase drumuri
480 m; `n\l]imea pere]ilor: 80–150 m; mai forestiere [i poteci cu marcaje turistice;
multe praguri (cataracte) sub 5 m; traseu alc\tui]i dominant din roci cristaline (vârfuri
turistic marcat; alpinism. (NT). rotunjite [i culmi `nalte la 1300–1849 m,
Vf. Bihor) [i calcare (Pod. Padi[); relief
BICFAL|U – sat (com. Ozun) `n SE
carstic foarte bogat, (pe[terile Focu Viu,
Depr. Târgu Secuiesc, la poalele M. ~ntor-
Barsa, Vârtop, Sc\ri[oara – cu ghe]ari); frag-
surii; turnul de ap\rare (sec. 15) al fortifi-
menta]i de v\i adânci, unele cu chei (Galda,
ca]iilor bisericii; arhitectur\ popular\ specifi-
Galbenei) apar]inând Cri[ului Negru,
c\ Þinutului Trei Scaune (por]i, case
Some[ului Mic [i Arie[ului, pe care urc\ dru-
]\r\ne[ti din sec. 18–19). (CV)
muri ce duc la obiectivele turistice de pe
BICHIGI – rezerva]ie botanic\ pe terito- culmea central\ (Vf. G\ina, Vf. Bihor,
riul satului omonim (ora[ul F\get), `n estul Vf. Cârligatele, Vf. Buteasa) [i din Pod. Padi[
C. Lugojului, la contactul cu Pod. Lipovei. (pe[terile Cet\]ile Ponorului, Cetatea
(TM) R\desei, Vârtop, Barsa, Focu Viu, Coiba
Mare etc., lacul V\r\[oaia etc.); satele, `n
BICHI{ – sat (com. B.) `n Pod. Târnave-
care exist\ numeroase elemente etnofol-
lor, pe râul A]inti[; a.d. 1296; castelul Pekri `n
clorice [i istorice specifice, sunt concentrate
satul Ozd. (MS)
`n lungul v\ilor principale (`ndeosebi Arie[ul
BIERTAN – sat (com. B.) `n Pod. Târna- Mare, Some[ul Rece, Beli[) [i la contactul cu
velor, pe râul omonim; a.d. 1283; cetate Depr. Beiu[; `n extremitatea nordic\ se afl\
]\r\neasc\, sec. 15–17, biseric\ `n incint\, stil sta]iunea Stâna de Vale, `n cea sudic\,
BILA-LALA
Mun]ii Bihor – schi]a turistic\
Vf. G\ina (renumit prin nedeea tradi]ional\);
constituie cea mai mare parte din Parcul
Na]ional al Mun]ilor Apuseni. (AB, BH, CJ)
BILA-LALA – rezerva]ie natural\ com-
plex\ (S: 325 ha) `n M. Rodnei; include
Vf. Ineu (2279 m) [i sectorul superior al celor
dou\ râuri ce-i dau numele [i care se vars\ `n
Bistri]a Aurie; apar]ine Parcului Na]ional
M. Rodnei. (BN)
BILBOR – comun\ `n nordul jud.
Harghita, `n cadrul depr. omonime, la poalele
mun]ilor C\limani (vest), Bistri]ei (est) [i
Giurgeului (sud); ape minerale carbogazoa-
se, bicarbonatate, calcice, magneziene, hipo-
tone folosite pe plan local `n tratarea unor
afec]iuni ale tubului digestiv [i glandelor
anexe; biseric\ de lemn din sec. 18; rezeva]ia
natural\ „Pârâul Dobreanului” (S: 3 ha) – mla[-
tin\ de turb\ cu relicte floristice glaciare. (HR)
32
0 2 4 6 8 km
BILCA – comun\ pe stânga Sucevei, cu
`nsemnate elemente etnografice tradi]ionale,
biseric\ din sec. 18. (SV)
BINI{ – sat (com. Doclin) la contactul
Dl. Doclinului cu M. Dognecea; a.d. sec. 14;
centru de ceramic\ popular\. (CS)
BIRCHI{ – sat (com. B.) la contactul
Culoarului Mure[ului cu Dl. Lipovei;
a.d. 1596; biserica ortodox\, 1811–1812, `n
stil baroc (iconostas sculptat `n 1848, icoane
de factur\ bizantin\ din sec. 18); cl\direa
[colii vechi din 1811; port popular specific,
obiceiuri folclorice, nedeia anual\ la 8 sept.;
punct muzeistic (port popular, l\zi de zestre,
obiecte casnice, ceramic\). (AR)
BIRDA – sat (com. G\taia) `n C. Bârzavei,
pe râul Bârzava; a.d. 1717; m\n\stirea orto-
dox\ sârb\ „Sfântul Gheorghe”, ctitorit\ `n
33
1623 de Despotul Iovan Brancovici, iconostas
pictat `n 1803, colec]ie de icoane [i gravuri
din sec. 18. (TM)
BISERICANI – m\n\stire la 12 km vest de
Piatra Neam], pe versantul stâng al V\ii
Bistri]ei (M. Pietrosu), la alt. de 650 m (330 m
deasupra albinei Bistri]ei); cuprinde biserica
„Buna Vestire” (ctitorit\ de {tef\ni]\ Vod\ `n
sec. 16), ziduri [i turnuri de ap\rare din 1631,
un turn-clopotni]\ din 1638 [i corpuri de
cl\dire din sec. 18 [i 20 `n care, `n prezent,
este amenajat sanatoriul T.B.C. (NT)
BISERICUÞA – insul\ stâncoas\ `n cadrul
lacului Razim, cu alt. de 6 m; ruine ale unei
fortifica]ii romane cu ziduri de piatr\
(sec. 2–6 d.Hr.) cu o basilic\ paleocre[tin\ [i
una bizantin\ (sec. 11). (TL)
BISERICUÞA P|GÂNILOR (TEMPLUL
IDOLILOR) – ansamblu de stânci pe micro-
conglomerate `n SV M. Post\varu; belvede-
re; `n apropiere se afl\ pe[tera Râ[noavei.
(BV)
BISOCA – sat (com. B.) `n Subcarpa]ii
Vrancei, la poalele Dl. B.; locul de na[tere al
savantului Gh. Munteanu-Murgoci; centru
etnografic [i folcloric (case ]\r\ne[ti, port
popular, ceramic\, instrumente muzicale-
fluiere [i buciume); `n apropiere, rezerva]iile
forestiere (pin silvestru ro[u) Lacuri-Bisoca
[i {elarii-Bisoca. (BZ)
BISTRA – 1. ora[ (13 005 loc.) situat `n
Culoarul Bistra, pe râul Bistra, a.d. sec. 14,
ora[ din 1960 (sub denumirea de O]elu
Ro[u); biserica ortodox\ din 1831. (CS)
2. comun\ pe V. Vi[eului; defileul Vi[eului [i
Tisei; rezerva]ie de lostri]\. (MM) 3. sat
(com. B.) `n Depr. Câmpeni, situat pe râul
Arie[; centru de `ncrust\ri `n lemn; a.d. sec. 15;
`n apropiere, rezerva]ia botanic\ Molha[urile
de la C\p\]âna. (AB) 4. vârf (2153 m) `n
partea central-estic\ a M. Þarcu, [isturi
cristaline, belvedere spre M. Poiana Rusc\,
Godeanu, Retezat; sub Vf. B., la obâr[ia râu-
lui B., se afl\ lacul glaciar omonim. (HD, CS)
BISTRIÞA
BISTREÞ – 1. comun\ `n sudul
C. Desn\]ui; ruinele unui castru roman
(sec. 2–3 d.Hr.). 2. lac cu ap\ dulce pentru
pescuit (S: 10 ha); situat `n lunca Dun\rii. (DJ)
BISTRICIOARA – sat (com. Ceahl\u) `n
vestul jud. Neam], la confluen]a Bistri]ei cu
Bistricioara; biseric\ din lemn, 1780; punct
de plecare `n drume]ii pe masivele Ceahl\u
(1907 m) [i Grin]ie[u Mare (1756 m); ele-
mente etnofolclorice. (NT)
BISTRIÞA – 1. cel mai important afluent al
Siretului (bazin de 6974 km2, lung. 290 km),
cu izvoare `n NE M. Rodnei, pâraiele
Bistricioara [i Putreda; str\bate masive
alc\tuite din roci cristaline (sectoare de
defileu cu praguri) [i roci sedimentare (vale
larg\ cu terase pe care se afl\ a[ez\ri). ~n lun-
gul ei au fost amenajate mai multe lacuri de
baraj (cel mai mare Izvorul Muntelui); exist\
o `nsemnat\ [osea prin care se asigur\, `n
mai multe locuri, leg\turi cu Transilvania [i
Maramure[ul; constituie axul unei `nsem-
nate zone turistice care cuprinde defileele
de la Zugreni [i Toance; a[ez\ri a.d. `n
sec. 15–16, cu numeroase tradi]ii [i obiceiuri
populare(Rusca, Chiril, Holda, Botu[,
F\rca[a etc.), stânca „Piatra Teiului”,
m\n\stiri (Pâng\ra]i, Bisericani, Bistri]a,
Ciolpani, Runcu etc.), ora[ele Vatra Dornei,
Bicaz, Piatra Neam], Buhu[i, Bac\u;
se adaug\ mun]ii limitrofi (Rodnei, Giu-
mal\u, Rar\u, Ceahl\u). (MM, SV, NT, BC)
Valea Bistri]ei la Bro[teni
2. municipiu (86 845 loc.) situat `n Depr. Bis-
tri]ei, pe râul omonim, a.d. 1349; important
centru economic, cultural (colegiu universi-
tar) [i turistic; ruinele cet\]ii, sec. 15, (turnul
Dogarilor [i fragmente din zid); valul [i [an]ul
BISTRIÞA AURIE
Imagine din Bistri]a
cet\]ii; biserica ortodox\ (sec. 13–14); biseri-
ca evanghelic\ (sec. 14–15); Casa Argintarului
(sec. 15–16); casa „Petru Rare[” (sec. 16);
casa „Peterman” (sec. 15). (BN) 3. sat (com.
Coste[ti) la poalele sudice ale M. C\p\]ânii,
pe râul omonim; m\n\stirea ortodox\
„Adormirea Maicii Domnului”, ctitorit\ `ntre
1492–1494 de c\tre fra]ii Craiove[ti, ref\cut\
`ntre 1515–1519, 1846–1855, pictura din 1684,
moa[tele Sf. Grigorie Decapolitul, muzeu cu
obiecte [i carte religioas\; biserica ortodox\
„Sfântul Grigore Decapolitul-Eleonul”, sec. 15,
ref\cut\ `n sec. 18, fresce originale; biserica
ortodox\ „Intrarea `n Biseric\ a Maicii
Domnului”, sec. 16; biserica ortodox\ „Sfin]ii
~ngeri”, sec. 17, picturi din sec. 18; biserica
ortodox\ „Na[terea Maicii Domnului” a fos-
tului schit Þig\nia, sec. 17, picturi murale din
1788. (VL) 4. vechi centru monahal pe V.
Bistri]ei, la vest de Piatra Neam], datat din
sec. 14 (prin tradi]ie), men]ionat documentar
din 1407; m\n\stirea ctitorit\ de Alexandru
cel Bun `n 1407; vechi centru de cultur\ [i
art\ (caligrafi, miniaturi[ti, cronicari), aici
fiind scrise Pomelnicul de la Bistri]a (1407)
[i Letopise]ul de la Bistri]a (1359–1506);
M\n\stirea Bistri]ei
34
biserica „Adormirea Maicii Domnului” de
dimensiuni grandioase, propor]ii armoni-
oase, pictur\ interioar\ din 1814 [i fragmente
din cea original\ (sec. 16); icoana Sf. Ana
(sec. 14) primit\ de Alexandru cel Bun de la
Manuil al II-lea al Bizan]ului; mormintele lui
Alexandru cel Bun [i al Doamnei Ana; turn
clopotni]\ ridicat de {tefan cel Mare `n 1498, `n
care se afl\ un paraclis amenajat, `n prezent,
ca muzeu de art\ medieval\; Palatul Voievo-
dal al lui Alexandru cel Bun (sec. 15). (NT)
BISTRIÞA AURIE – cursul superior al râu-
lui Bistri]a, de la izvor la Vatra Dornei; `n lun-
gul ei, o succesiune de bazinete depresionare
cu sate (tradi]ii, port, arhitectur\ specific\ la
Cioc\ne[ti, Iacobeni) separate de `ngust\ri
cu multe praguri `n albie; este str\b\tut\ de
[oseaua care duce din Bucovina `n Maramu-
re[ peste pasul Prislop. (SV)
BISTRIÞA BÂRG|ULUI – sat (com. omo-
nim\) pe cursul sup. al Bistri]ei Ardelene, la
poalele nordice ale M. C\limani; a.d. 1317;
centru de ]es\turi [i cus\turi populare; trasee
turistice marcate spre mun]ii C\limani [i
Bârg\u. (BN)
BISTRIÞEI – mun]i `n grupa central\
a Carpa]ilor Orientali, având ca limite
V. Bistri]ei (spre nord [i est), V. Bistricioarei
(spre sud) [i culoarul depresionar Neagra
{arului – Dr\goiasa – Bilbor (spre vest); alt.
max. 1859 m, `n Vf. Budacu; [isturi cristaline
(predominant); alc\tui]i dintr-o serie de
masive `nalte, rotunjite (Budacu, 1859 m,
Grin]ie[ul Mare, 1756 m, Harlagia, 1586 m,
Ra]a, 1573 m etc.) creste (Pietrosul, 1791 m,
Sc\ricica–Barnar 1643), [i masive impun\-
toare, cu aspect ascu]it (Grin]ie[ul Bro[te-
nilor, 1799 m, Slop\]ul, 1678, Þible[ul Mare,
1675 m, M\gura, 1548 m, Comarnic, 1519 m,
Bâtca Arsurilor, 1384 m etc.); v\i puternic
adâncite (cu 700–1000 m), `ntunecoase,
s\lbatice (Pârâul R\u, Bârn\rel, Barnar,
Neagra, Borca, Dreptu, Baras\u, Valea Seac\
[.a.); chei [i defilee pe râurile Bistri]a (la
Zugreni [i Toance), Barnar, Bârn\rel,
Neagra, Borca etc; `n nordul Vf. Pietrosu,
rezerva]ie forestier\ [i botanic\; p\duri
35 BLEJOI

(predomin\ molidul) fragmentate de nume- leag\n al {colii ardelene, principal centru al

roase poieni; la poale (`ndeosebi spre V. Bis- mi[c\rii revolu]ionare de la 1848, din
tri]ei), fâne]e `ntinse, cu locuin]e sezoniere Transilvania; centru economic, cultural [i
(od\i sau bordeie); pe culmile `nalte, nume- turistic: castelul din sec. 18, care poart\
roase poteci [i drumuri pastorale (pornind amprenta stilului renascentist timpuriu, azi
din localit\]ile de la poale: Grin]ie[, Borca, muzeu de istorie; biblioteca documentar\
Bro[teni, Cojoci, Panaci, Dr\goiasa spre vâr- „Timotei Cipariu”; catedrala greco-catolic\
furile principale). (SV, NT) „Sfânta Treime” (sec. 18); biserica grecilor
(„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”, sec. 18),
BIVOLARI – ruinele castrului roman
`n stil baroc; gr\dina botanic\; obeliscul [i
Arutela, sec. 2 d.Hr.; izvoare termale `n
grupul statuar de pe Câmpul Libert\]ii, ridi-
poiana din microsta]iunea Cozia, la ie[irea
cat `n memoria participan]ilor la Marea
Oltului din defileul de la Cozia. (VL)
Adunare de la 1848; busturile lui Axente
BIVOLUL (H|L|UCA, H|CIGOSU) – Sever, Gheorghe {incai etc., statuia „Lupa
masivul cel mai `nalt din M. Stâni[oara capitolina”. (AB)
(alt. 1530 m), situat `n sectorul central-nordic
al acestora; conglomerate; p\duri de molid,
iar la partea sup. p\[uni cu stâne; acces pe
poteci nemarcate dinspre Borca, F\rca[a [i
Pipirig; belvedere. (NT)
BIXAD – 1. comun\ `n nordul Depr. Oa[,
sta]iune balnear\, izvoare minerale, ele-
mente etnofolclorice tradi]ionale. (SM) 2. sat
(com. Malna[) pe V. Oltului sup., `n depr.
omonim\ (`ntre M. Ciomatu la nord [i
M. Bodoc la est), la 5 km sud de B\ile
Tu[nad; sit arheologic (a[ez\ri neolitice, for-
tifica]ii dacice, sec. 1 `.Hr. – 1 d.Hr.); ruinele
cet\]ii Vapa (sec. 14–15), la sud de gar\;
ruinele Cet\]ii {oimilor (sec. 14–15), distrus\
de turci pe Vf. Piatra {oimilor (717 m dea-
supra V. Oltului, la ie[irea din defileul de la
Tu[nad); Piatra G\urit\ – form\ de relief ciu-
Catedrala „Sf. Treime” din Blaj
dat\ (pod natural `n aglomerate vulcanice [i
tufuri pe sub care curge o parte a apelor BLAJOVA – rezerva]ie botanic\ pe terito-
Oltului); biserica „Sf. Gheorghe” (sec. 19); riul satului omonim (com. Ni]chidorf), `n NV
izvoare minerale; punct de plecare spre Dl. Buzia[ului. (TM)
M. Ciomatu Mare [i lacul Sf. Ana; belvedere;
BLANDIANA – comun\ `n Culoarul
moar\ de ap\ (Valea Ro[ie). (CV)
Mure[ului, la poalele SE ale M. Metaliferi,
BIZU{A-B|I – sat (com. Ileanda) pe pe pârâul B. (mori de ap\); `n satul omonim,
V. Some[ului, `n NE jud.; ape minerale sul- a[ezare din neolitic pân\ `n Evul Mediu tim-
furoase bicarbonatate folosite `n cur\ balnea- puriu. (AB)
r\ `n tot timpului anului. (SJ)
BLEJOI – comun\ pe V. Teleajenului, la
BLAJ – municipiu (21 819 loc.) `n nord de Ploie[ti, `n C. Ploie[ti, biserica
Pod. Târnavelor, la confl. Târnavei Mici cu „Sf. Visarion” (sec. 17–18, `n ruin\); casa
Târnava Mare; vestigii din epoca fierului, Cantili-Obrocea (1750) `n satul Ploie[tiori.
a.d. sec. 13 (sub numele de Villa Herbordi), (PH)
BLOJU
BLOJU – vârf (2162 m) `n partea central-
estic\ a M. Þarcu; [isturi cristaline; belvede-
re spre mun]ii Poiana Rusc\, Godeanu,
Retezat. (HD, CS)
BOARTA – sat (com. {eica Mare) `n
Pod. Hârtibaciului, pe V. Calva; a.d. 1349;
urmele unei a[ez\ri apar]inând culturii
Co]ofeni; cimitir prefeudal; castelul „Tobias”,
ridicat la sf. sec. 18. (SB)
BOBÂLNA – 1. deal apar]inând Dl. Dejului
(Pod. Some[an); alt. max. 693 m. 2. comun\
situat\ `n nordul dl. omonim, pe râul Olpret
(afl. pe stânga al Some[ului); a.d. 1332; bise-
ric\ din lemn, sec. 17; leag\nul R\scoalei de
la 1437; monument comemorativ; biserica
din lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”
(sec. 18) `n satul Cremenea. (CJ)
BOBDA – sat (com. Cenei) `n C. Timi[ului,
pe Bega Veche; a.d. sec. 13; biserica romano-
catolic\, 1860. (TM)
BOBOTA – comun\ pe stânga râului
Crasna, cu valoroase elemente de art\ popu-
lar\ (port, ]es\turi) [i folclorice; monumentul
C. Coposu, originar de aici. (SJ)
BOBU MARE [i BOBU MIC – culmi `n
sectorul central al M. Grohoti[ (1752 m `n
Vf. Bobu Mare); platou de altitudine (1650 m)
cu paji[ti subalpine secundare (cca 2 km2);
M. {e]u, dezvoltat pe gresii [i conglomerate,
dominat de vârfuri piramidale; belvedere. (PH)
BOCSIG – comun\, la contactul
Depr. Zarand cu C. Cri[urilor; castelul
Karagherghevici, construit `n anul 1860 de
fostul rege al Serbiei, Alexandru, `n stilul
Rena[terii târzii. (AR)
BOC{A – 1. ora[ (18 929 loc.) situat `n ves-
tul M. Dognecea, pe râul Bârzava; a.d. 1437;
ora[ din 1960; ruinele cet\]ii Cuie[ti, sec. 14;
biserica ortodox\ „Sfântul Nicolae”, 1795,
pictura din 1810, restaurat\ `n 1938; biserica
ortodox\ „Buna Vestire”, 1755; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”, 1808;
biserica ortodox\ „Pogorârea Duhului
Sfânt”, 1815, pictura din 1845; biserica
romano-catolic\, sec. 18, restaurat\ `n 1840;
36
m\n\stirea Vasiova cu biserica „Sf. Ilie”,
ctitorit\ `n 1905, colec]ie de c\r]i biserice[ti
vechi; cl\direa Prim\riei, sec. 19. (CS)
2. comun\ pe V. Zal\ului; bustul revolu-
]ionarului Simion B\rnu]iu originar de aici;
art\ popular\. (SJ) 3. sat (com. M\ciuca) `n
Pod. Olte]ului, pe stânga Cernei; biserica
ortodox\ „Sfântul Ioan Botez\torul”, 1849. (VL)
BOD – comun\ `n Depr. Bra[ov, la nord de
Bra[ov; a.d. 1368; biseric\ evanghelic\ fortifi-
cat\ (sec. 16), stil gotic [i baroc; biserica
ortodox\ „Sf. Nicolae” (1776); anten\ de
emisie radio (1935); stejari seculari; monu-
mentele eroilor din cele dou\ r\zboaie mon-
diale; Gorganul de la Bod (a[ezare neolitic\
[i din epoca bronzului); polul frigului din
România (–38,5°C `n 25 ian. 1942), cu
frecvente inversiuni termice; case s\se[ti
(sec. 18–19). (BV)
BODE{TI – 1. comun\ la NE de Piatra
Neam], pe râul Crac\u; centru de cojoc\rit;
vestigii ale unei importante a[ez\ri neolitice,
apar]inând culturii Cucuteni (milen. 4–3 `.Hr.),
cu obiecte din care se remarc\ celebrul vas
ajurat denumit „Hora de la Frumu[ica”; bi-
serica „Sfin]ii Voievozi” (sec. 17), cu pridvor
din 1795, `n satul Bode[tii de Jos [i biserica
de lemn „Sf. Ioan Boguslavul” (1740) – `n
satul Corni. (NT) 2. sat (com. Alunu) `n
sudul Subcarpa]ilor Olteniei, pe râul Olte];
biserica din lemn „Sfin]ii ~ngeri”, 1675. (VL)
3. sat (com. B\rb\te[ti) `n nordul Subcar-
pa]ilor Olteniei, pe râul Ot\s\u; biserica orto-
dox\ „Sfânta Treime”, sec. 18, fresc\ origi-
nal\ [i zid de incint\, pridvor din sec. 19; bis-
erica ortodox\ „Intrarea `n Biseric\ a Maicii
Domnului”, sec. 18, picturi originale. (VL)
4. sat (com. H\lmagiu) `n Depr. H\lmagiu;
a.d. 1441; biserica din lemn „Pogorârea
Duhului Sfânt”, sec. 18; pictura iconostasului
[i a interiorului executat\ de me[teri popu-
lari, `n stil bizantin, `n anul 1831; icoane
vechi. (AR)
BODI – lac [i complex turistic `n apro-
piere de ora[ul Baia Sprie; instala]ii pentru
sporturi de iarn\. (MM)
37
BODOC – 1. mun]i orienta]i nord–sud,
`ntre Depr. Sf. Gheorghe (vest) [i Depr.
Târgu Secuiesc (est); alc\tui]i din fli[; `n
nord aglomerate vulcanice; culmea princi-
pal\ (900–1100 m) este o `n[iruire de vârfuri
separate de [ei largi (C\rpini[, 1241 m, Bodoc,
1193 m, Vf. P\durii, 1213 m, Henter, 1216 m);
`n sud au aspect de muncei [i dealuri
(750–850 m) puternic fragmenta]i de afluen-
]ii Oltului [i Râului Negru; izvoare minerale,
mofete, poteci marcate. 2. vârf (1193 m) `n
M. B. (partea central-sudic\), alc\tuit din fli[
grezo-conglomeratic; belvedere, nod de
trasee marcate. 3. comun\ la poalele M. B.,
pe V. Oltului; la nord de Sfântu Gheorghe;
izvoare minerale (carbogazoase, bicarbo-
natate, calcice-magneziene, clorosodice,
feruginoase); `mbutelierea apelor minerale;
biseric\ fortificat\ (sec. 15) `n stil gotic; por]i
secuie[ti masive; punct de plecare pe trasee
marcate `n M. B. (CV)
BODO{ – rezerva]ie geologic\ `n NV
M. Baraolt, `n bazinul pâraielor Heveder,
Pietros [i Kotya; puncte fosilifere (gas-
teropode [i molu[te). (CV)
BODROGU NOU – sat (com. Felnac) `n
C. Ving\i, pe Mure[; a.d. 1828; m\n\stirea
ortodox\ Hodo[-Bodrog; a.d. 1177, cu
numele de „Hvdust”, `n 1293 este men]ionat\
cu numele de „Hudus-monostura, iar `n 1446
este men]ionat\ cu denumirea „Bodrog”;
ini]ial o biseric\ de lemn, `n locul c\reia s-a
construit, la sf. sec. 14, actuala biseric\; ulte-
rior, modific\ri `n stil baroc, picturi murale
executate `n 1766, `n stil brâncovenesc,
restaurat\ `n anii 1979–1985; colec]ie de
icoane din sec. 15–18, carte veche [i manu-
scrise; obiecte m\n\stire[ti de argint,
colec]ie de obiecte romane. (AR)
BOGÂLTIN – sat (com. Cornereva) `n
vestul M. Cernei, pe râul Belareca; a.d. 1452;
m\n\stirea ortodox\ „Sfin]ii Apostoli Petru [i
Pavel”, ctitorit\ `n 1949; biserica ortodox\,
1854, picturi murale de la `ncep. sec. 20, exe-
cutate de Gheorghe [i Corneliu Baba. (CS)
BOGDANA
BOGATA – 1. sat (com. B.) situat pe
V. Mure[ului, `n Pod. Târnavelor, `n vestul
jud.; a.d. 1295; a[ezare feudal\ din sec. 12–14;
vestigii din epoca bronzului (ceramic\ cu de-
cor `n spiral\ meandrat\). (MS) 2. sat (com.
Gr\di[tea) `n SE Câmpiei B\r\ganului, pe
terasa Dun\rii, la vest de C\l\ra[i, pe malul
lacului G\l\]ui; urme de culturi materiale
(cultura neolitic\ Boian); biserica „Sf. Nico-
lae” (sec. 19); pescuit. (CL) 3. pas (680 m) `n
centrul M. Per[ani; [osea na]ional\ care tra-
verseaz\ mun]ii `ntre Depr. Bra[ov [i
F\g\ra[; rezerva]ia natural\ P\durea Bogata
(S: 16,30 ha); f\gete `n amestec cu gorun,
carpen, paltin, jugastru, anini[uri, plante ocrotite
(crucea voinicului); faun\ bogat\ (cerbi,
c\prioare, mistre]i, ur[i, vulpi, râ[i). (BV)
BOGDA – sat (com. B.) `n vestul Dl. Lipo-
vei, pe râul Bega Veche; a.d. 1436; sta]iune
balneoclimateric\ de interes local. (TM)
BOGDAN VOD| – comun\ pe V. Izei,
fosta capital\ a unui cnezat `n sec. 14; urmele
unor funda]ii de biseric\ de piatr\ [i a casei
voievodului Bogdan; biseric\ din lemn
(1718–1722) cu picturi pe lemn [i pânz\ de in,
etnografie, folclor. (MM)
BOGDANA – 1. m\n\stire la SE de One[ti,
cu biserica „Sfânta Treime”; biseric\ din
1670, ref\cut\ `n 1755; muzeu de art\ bise-
riceasc\; re`nfiin]at\ ca m\n\stire `n 1990.
(BC) 2. biseric\ medieval\ `n ora[ul R\d\u]i,
cea mai veche din Moldova, sec. 14, cu ad\u-
giri `n sec. 16; necropol\ mu[atin\. (SV)
Biserica Bogdana din R\d\u]i
BOGDAPROSTE
3. p\dure de agrement `n centrul B\r\ganului
Mosti[tei (com. Drago[ Vod\), alc\tuit\ din
stejar brum\riu [i elemente termofile (ar]ar
t\t\r\sc). (CL)
BOGDAPROSTE – lac `n Delta Dun\rii, `n
complexul lacustru Mati]a – Merhei, `n estul
lacului Trei Iezere; contur neregulat, cu
numeroase „insule” de vegeta]ie (plaur);
resurse piscicole.(TL)
BOGD|NE{TI – 1. comun\ `n SV jud. Ba-
c\u, pe V. Oituzului; sit arheologic (epoca
bronzului); biserica „Sf. Ioan Botez\torul”
(sec. 18); centru pomicol. (BC) 2. comun\ `n
estul Colinelor Tutovei, pe pârâul omonim;
biserica din lemn „Sf. Nicolae” (1801); stejari
seculari; biserici din lemn `n satele `nveci-
nate (sec. 18–19). (VS) 3. sat (com. Bujoreni)
`n Subcarpa]ii Vâlcii, pe V. Oltului; biserica
ortodox\ „Sfin]ii Voievozi”, sf. sec. 17, pictat\
`n sec. 18, pridvor [i clopotni]\ din sec. 19.
(VL) 4. sat (com. Tom[ani) `n estul Subcar-
pa]ilor Olteniei, pe râul Bistri]a; biserica orto-
dox\, 1812. (VL)
BOGHI{ – sat (com. Nu[fal\u) pe V. Bar-
c\ului, `n care sunt amenaj\ri de agrement
care valorific\ apele termale (peste 35°C)
extrase prin foraj. (SJ)
BOHOLT – sat (com. {oimu[) la poalele
sudice ale M. Metaliferi, la nord de Deva;
izvoare minerale. (HD)
BOHOTIN – vezi R|DUC|NENI. (IS)
BOIAN – sat (com. Bazna) `n Pod. Târna-
velor; a.d. 1309; cetate ]\r\neasc\, sec. 15, cu
biseric\ `n incint\. (SB)
BOIANU MARE – comun\ `n NE jud.; bi-
seric\ din lemn (sec. 17); la Huta, rezerva]ie
paleontologic\. (BH)
BOIÞA – sat (ora[ul T\lmaciu) la intrarea
Oltului `n Defileul Turnu Ro[u; a.d. 1488;
urmele castrului roman „Caput Stenarum”,
sec. 2 d.Hr.; biserica ortodox\ „Adormirea
Maicii Domnului”, `ncep. sec. 18, cu zid de in-
cint\; castelul Turnu Ro[u din sec. 19. (SB)
38
BOIU – sat (com. Albe[ti) situat pe
V. Târnavei Mari, `n estul ora[ului Sighi[oa-
ra; a.d. 1305; cetatea Dealul Dobilor din
perioada dacic\; Palatul Haller, construit `n
stilul Rena[terii târzii, sec. 17. (MS)
BOLDA – sat (com. Beltiug) `n Dl. Codru-
lui; biseric\ de lemn din sec. 13; elemente
etnofolclorice tradi]ionale. (SM)
BOLDE{TI-SC|IENI – ora[ (11 587 loc.)
pe V. Teleajenului, la poalele Dl. Bucovelului,
la 14 km nord de Ploie[ti; centru industrial [i
viti-pomicol, format din comasarea (1968) sa-
telor Bolde[ti (a.d. 1600) [i Sc\ieni (a.d. 1543);
ruinele bisericii „Sf. Mihail [i Gavriil” (1812);
monumentul eroilor de la Sc\ieni (1938),
monumentul Teodor Diamant (1977), placa
memorial\ „Falansterul de la Sc\ieni”, amin-
tind aplicarea ideilor socialist-utopice ale lui
Fourier (1835), de c\tre T. Diamant. (PH)
BOLINTIN-VALE – ora[ (11 459 loc.) din
1989, situat `n C. Vl\siei, pe stânga v\ii
Arge[ului; a.d. sec. 15 (1450); conacul fami-
liei boiere[ti B\leanu (sec. 17); biserica
„Adormirea Maicii Domnului” (sec. 19);
monumentul funerar [i statuia lui Dimitrie
Bolintineanu (opera sculptorului Carol
Storck). (GR)
BOLOTE{TI – sat (com. B.) pe râul Putna
la poalele SE ale M\gurei Odobe[ti;
a.d. sec. 16; centru viticol. (VN)
BONCUÞA – pas (1078 m) pe cump\na
apelor Buz\u–Telejenel; drum forestier
(M\neciu – Vama Buz\ului), poteci marcate
spre M. Ciuca[ [i M. Siriu. (BV, PH)
BONLOC – areal turistic `n NV M. Piatra
Mare, la SV de S\cele; 980 m alt.; pârtii de
schi, telescaun (Baciu-Bonloc). (BV)
BONÞE{TI – sat (com. Cârligele) la con-
tactul dintre Subcarpa]ii Vrancei [i Glacisul
Odobe[tilor, la sud de ora[ul Odobe[ti;
descoperiri arheologice din epoca bronzului
(ceramic\, obiecte de podoab\, necropol\) [i
din perioada geto-dac\; obiectele sunt
expuse la Muzeul din Foc[ani. (VN)
39
BONÞIDA – sat (com. B.) situat `n vestul
C. Fize[ului (Câmpia Transilvaniei), pe râul
Some[ul Mic, la confl. cu pârâul Suatu;
a.d. 1263; biseric\ din sec. 13, `n satul Bon]ida;
castelul „Banffy”, sec. 19, `n stil baroc târziu;
biserica reformat\, sec. 17, `n satul R\scruci;
conacul „Dujardin”, sec. 18–19. (CJ)
BOR|SCU – 1. comun\ `n Dl. Jiului, la sud
de Motru, unde se afl\ m\n\stirea Dealu
Mare, cu biserica „Adormirea Maicii Domnu-
lui’’, de la `ncep. sec. 19. (GJ) 2. vârf Bor\scu
Mare (2158 m) din [isturi cristaline `n
M. Godeanu, care domin\ un platou (Supra-
fa]a Bor\scu); belvedere spre muntii Retezat,
Þarcu; relief glaciar etc. (HD)
Vârful Bor\scu
BORCA – comun\ `n NV jud. Neam], pe
V. Bistri]ei, la poalele mun]ilor Bistri]ei [i
Stâni[oarei (la est); centru etnofolcloric
(vestit grup de fluiera[i, manifest\ri tradi]io-
nale de Anul Nou); poteci spre M. Budacu
(1859 m), Grin]ie[ul Bro[tenilor (1781 m) [i
Bivolu (1530 m). (NT)
BORCEA – bra] al Dun\rii `n cursul inf.
(100 km); se separ\ din Dun\rea veche, la
5 km amonte de C\l\ra[i, [i se une[te la 6 km
nord de Hâr[ova; separ\ C. B\r\ganului de
Balta Ialomi]ei; navigabil; poten]ial piscicol;
agrement. (CL, IL)
BORDE{TI – sat (com. B.) pe râul Râmna,
`n sudul Subcarpa]ilor Vrancei; biseric\ orto-
dox\ din sec. 17; ruinele fostei m\n\stiri.
(VN)
BORDO{IU – sat (com. Fânt\nele) situat
`n Pod. Târnavelor, pe V. Târnavei Mici;
a.d. 1566; biseric\ romano-catolic\ (sec. 15,
BORSEC
cu transform\ri `n sec. 19) [i casa parohial\
romano-catolic\ (1812). (MS)
BORDU MARE – pe[ter\ `n SV M. {urea-
nu, `n arealul satului Ohaba-Ponor, la NV de
Petro[ani; rezerva]ie speologic\ (faun\ caver-
nicol\, urme ale omului paleolitic); `n apro-
piere, avenul Dosu L\c[orului (– 268 m). (HD)
BORDU{ANI – sat (com. B.) pe stânga
bra]ului Borcea, `n estul C. B\r\ganul
Mosti[tei, la NE de municipiul Fete[ti; a.d.
sec. 15; biserica ortodox\ „Sf. Ilie” (1838). (IL)
BORLE{TI – sat (com. Ponu) `n culoarul
v\ii Some[; rezerva]ie natural\ (p\durea
Runc, S: 68,5 ha). (SM)
BORLOVA – sat (com. Turnu Ruieni) `n
NV Muntelui Mic, pe râul Cuntu; a.d. 1519;
centru de art\ popular\; schitul ortodox
„Sfântul Ilie”, 1940. (CS)
BORO{E{TI – sat (com. Sute[ti) `n SE
Pod. Olte]ului, pe râul Pesceana; biserica din
lemn „Sfin]ii Voievozi”, 1826. (VL)
BORO{NEU MARE – sat (com. B. Mare)
`n sudul Depr. Bra[ov, pe V. Covasna;
a.d. 1332; vestigii ale unui castru roman
(110–120) pe drumul strategic Bran–Oituz.
(CV)
BORO{NEU MIC – sat (com. B. Mare) la
poalele M. ~ntorsurii, pe V. Mare; biseric\
(sec. 18), conac (sec. 18). (CV)
BORSEC – ora[ (3044 loc.) din 1956, `n
Carpa]ii Orientali (M. Giurgeu), pe Valea
Vinului; alt. 800–980 m; sta]iune balneocli-
materic\; climat de munte umed [i r\coros,
tonifiant, stimulator, favorabil sporturilor de
iarn\; ape minerale cunoscute din sec. 16,
premiate pe plan mondial `n sec. 19 [i 20; ape
bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice,
carbogazoase, neferuginoase, folosite `n cur\
intern\, captate `n 1952 pentru `mbuteliere
ca ap\ mineral\ de mas\; mla[tina „Dumbra-
va ~ntreit\”, – rezerva]ie botanic\ (S: 2 ha) cu
mesteac\n pitic (Betula humilis) [.a; complex
carstic `n Dl. Scaunul Rotund (Grota Ur[ilor,
Pe[tera de Ghea]\, Cetatea Bufni]elor),
rezerva]ie natural\; S: 40 ha; biserica din
BOR{A
lemn din 1847; punct de plecare pe trasee
marcate [i nemarcate `n masivele F\get
(1308 m), Arcoza (1292 m). (HR)
Imagine din Borsec
BOR{A – 1. ora[ (27 279 loc.) pe V. Vi[eu-
lui; a.d. 1365; ora[ din 1968; biseric\ din lemn
de la 1700; complexul turistic Bor[a, cu iz-
voare minerale, cascada Cailor, pârtie de
schi, telescaun; puncte de plecare `n ascensi-
uni `n M. Rodnei la vârfurile, circurile glacia-
re ale crestei principale; rezerva]iile naturale
Stânc\riile Sâlhoi–Zâmbroslavele (S: 5 ha),
Cornu Nedeii–Ciungii B\l\[inii (S: 800 ha),
Piatra Rea (S: 50 ha) etc. (MM) 2. sat (com.
S\c\dat) `n V. Cri[ului Repede; biseric\ din
lemn din sec. 17, cu picturi interioare va-
loroase. (BH)
Bor[a – vedere general\
BORZE{TI – localitate component\ a mu-
nicipiului One[ti, la SE de acesta; locul pro-
babil al na[terii domnitorului {tefan cel
Mare; biserica „Adormirea Maicii Domnului”,
ctitorie din 1494 a lui {tefan cel Mare [i a
fiului s\u, Alexandru, `n stil moldovenesc,
f\r\ turle, cu fa]ade decorate `n ceramic\
40
sm\l]uit\, catapeteasm\ de zid; stejarul din
Borze[ti, secular, ocrotit de lege; platform\
industrial\. (BC)
Biserica ctitorit\ de {tefan cel Mare
BORZ-{OIMI – defileu al Cri[ului Negru,
`n nordul M. Codru-Moma; rezerva]ie natu-
ral\ (S: 12 ha); ruine de cetate (sec. 13). (BH)
BOTENI – sat (com. B. ) situat `n
Dl. Arge[ului, pe râul Arge[el; a.d. 1512; obi-
ceiuri specifice: portul [i dansul popular;
biseric\; sat de p\stori; centru pomicol. (AG)
BOTIZA – comun\ `n Depr. Maramure[,
biseric\ de lemn din 1699, izvoare minerale
folosite `n amenaj\ri balneare locale; case [i
por]i specifice, agroturism. (MM)
BOTORANI – sat (com. M\ciuca) `n
Pod. Olte]ului, pe stânga Cernei; biserica
ortodox\ „Sfântul Nicolae”, sf. sec. 18. (VL)
BOTOROAGA – comun\ situat\ `n
C. G\vanu-Burdea, pe râul Câlni[tea; nod
rutier; moar\ (satul Târnava); cus\turi [i
]es\turi. (TR)
BOTOROGI – sat (com. D\ne[ti) `n Depr.
subcarpatic\ Tg. Jiu–Câmpu Mare, la sud de
Tg. Jiu; rezerva]ia natural\ forestier\ omo-
nim\ ([leau de lunc\ cu stejar, frasin de
lunc\, lalea pestri]\ [i m\rg\ritar). (GJ)
BOTO{ANA – comun\ `n vestul Pod. Su-
cevei, `n care au fost identificate urme de cul-
tur\ material\ din neolitic pân\ `n sec. 7;
colec]ie muzeistic\, bisericile din lemn
(sec. 18–19) „Sf. Dumitru” [i „Sf. Mihail [i
Gavriil”. (SV)
41
BOTO{ANI – municipiu (127 125 loc.)
re[edin]\ a jud. omonim, situat `n vestul
Câmpiei Moldovei, `ntre v\ile Sitna (est) [i
Dresleuca (vest); alt. 98–200 m; a.d. 1439, ca
târg; `n prezent, centru industrial, cultural
(filarmonic\, ansamblu folcloric, teatru
dramatic, galerii de arte plastice); biserica
Pop\u]i, „Sf. Nicolae”, monument de arhitec-
tur\, ctitorit\ de {tefan cel Mare `n 1496,
fa]adele decorate cu discuri ceramice sm\l-
]uite [i pictur\ interioar\ din sec. 15; Biserica
Domneasc\ „Sf. Gheorghe”, construit\ din
piatr\, `n stil moldovenesc, cu fa]ade ornate
cu ocni]e [i firide [i Biserica Uspenia (Alb\),
„Adormirea Maicii Domnului”, ambele cti-
torite de Doamna Elena Rare[, `n 1552;
Muzeul Jude]ean de Istorie, `n cl\direa fostei
prefecturi (1906–1914), `n stil eclectic clasic;
Muzeul de Arte Plastice [.a; Muzeul de
etnografie [i art\ popular\, `n casa lui Manole
Iorga (bunicul lui N. Iorga), sf. sec. 18; Casa
Sofian (sf. sec. 19), `n stil secession; cl\direa
Teatrului „Mihai Eminescu” (1914, Casa
Memorial\ Nicolae Iorga, cu bustul marelui
istoric (sculptor Oscar Han, 1923); Palatul
Prim\riei (1900), unde a func]ionat copist
Mihai Eminescu (plac\ memorial\); cl\direa
Liceului „A.T. Laurian” (1886); Palatul
Prefecturii (1771), casele Panu (1830, unde a
func]ionat trupa de teatru M. Pascaly),
Parcul Mihai Eminescu (fosta Gr\din\
Vârnav, amenajat\ dup\ 1904 cu lac [i
terase), cu Monumentul R\scoalei din 1907
[i primul bust al lui Mihai Eminescu (1890);
Monumentul Eroilor din Primul R\zboi
Mondial (1929); Bustul lui M. Eminescu din
fa]a Teatrului (1960); Statuia lui {tefan
Luchian (1970). (BT)
Liceul A.T. Laurian din Boto[ani
BRAD
BOTU{ – sat (com. Fundu Moldovei) pe
cursul superior al Moldovei, cu tradi]ii etno-
folclorice; sector `ngust de vale. (SV)
BOUR – deal `n NV C`mpiei Jijiei, do-
minând prin altitudinea sa (339 m); p\duri de
gorun, carpen, stejar etc. (BT)
BOURENI – schit `n vestul jud. Ia[i, la
poalele Dl. Runcu (454 m), din 1657. (IS)
BOZED – sat (com. Ceua[u de Câmpie)
situat `n C. S\rma[ului, la nord de ora[ul
Târgu Mure[; a.d. 1481; biserica din lemn
„Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil”
(sec. 18). (MS)
BOZIENI – comun\ la SE de Roman; casa
„Dimitrie Ghica” (`ncep. sec. 19); biseric\ de
lemn din sec. 17). (NT)
BOZIE{ – sat (com. Chiocli[) `n Câmpia
Transilvaniei, la sud de ora[ul Beclean; bise-
ric\ din sec. 13, cu elemente de stil gotic
ad\ugate `n sec. 15. (BN)
BOZNA – sat (com. Agrij) `n Depr. Agrij,
la contactul M. Meze[; biseric\ din lemn
de la `ncep. sec. 18, cu elemente de con-
struc]ie [i decora]ie specifice [i urmele unei
a[ez\ri str\vechi (epoca fierului); art\
popular\. (SJ)
BOZOVICI – sat (com. B.) `n NV Depr. Al-
m\j, la confluen]a Mini[ului cu Nera;
a.d. 1484; biserica ortodox\ „~n\l]area
Domnului”, sf. sec. 18, pictura din sec. 19.
(CS)
BRABOVA – comun\ la vest de Craiova, `n
Pod. B\l\ci]ei; cul\ (sec. 17) a familiei de
boieri Izvoranu, ref\cut\ `n 1802 de
Constantin Braboveanu; biserica „Sfin]ii
Voievozi’’ (1885). (DJ)
BRAD – 1. municipiu (17 816 loc.) pe
cursul sup. al Cri[ului Alb, `n depr. omonim\,
la poalele nordice ale M. Metaliferi [i cele
sudice ale M. Bihor; Muzeul Aurului (istoria
mineritului, colec]ii mineralogice); statuile
lui Cri[an [i Avram Iancu. (HD)
BRADU
Muzeul Aurului din Brad
2. sat (com. Negri) pe V. Siretului, la 24 km
nord de Bac\u; locul probabil al cet\]ii getice
Zargidava ([antier arheologic cu obiecte
din epocile bronzului [i fierului); aici,
Ion-Ionescu de la Brad a pus, `n sec. 19,
bazele `nv\]amântului agricol din România;
Obelisc comemorativ la mormântului mare-
lui agronom; biseric\ de lemn din 1771. (BC)
3. schitul ortodox „Na[terea Sfântului Ioan
Botez\torul”, pe teritoriul satului Gurguiata
(ora[ul B\ile Ol\ne[ti), `n Subcarpa]ii Vâlcii,
din 1784. (VL) 4. depresiune tectonic\ coli-
nar\, pe Cri[ul Alb, între mun]ii Metaliferi [i
Zarand; arie turistic\ însemnat\ care include
centrul Brad; satele din apropiere (Þebea,
Cri[ciori, Râbi]a etc.) cu elemente istorice [i
etnofolclorice; [osele [i drumuri care conduc
pe Cri[ul Alb, la Deva [i la Abrud. (HD)
BRADU – sat (`n vecin\tatea ora[ului
Avrig) `n Depr. F\g\ra[; a.d. sec. 14; necropol\
daco-roman\; biseric\ fortificat\, sec. 16. (SB)
BRAGADIRU – comun\ `n C. Burnas, pe
râul Vedea; datini [i obiceiuri. (TR)
BRAN – comun\ cu sate de vale [i risipite
pe v\ile Turcului [i Poarta, `n Platforma
Branului, la poalele M. Bucegi, situat\ la
28 km SV de Bra[ov; sta]iune climateric\;
a.d. 1367; centru etnografic [i de art\ popu-
lar\ (port popular, cojoc\rit, arhitectur\, tex-
tile, manifest\ri etnofolclorice); Castelul B.
(1377–1378), construit `n Cheile Turcului,
pe drumul comercial Bra[ov–Câmpulung,
de Ludovic I, `n stil renascentist; a fost
st\pânit de Mircea cel B\trân [i urma[ii s\i
(sec. 14–15), de Sigismund de Luxemburg
(sec. 15) [i Iancu de Hunedoara (sec. 15), iar
42
`n sec. 15–19 de ora[ul Bra[ov (din 1920,
re[edin]a Reginei Maria) `n prezent, muzeu
de art\ medieval\; biserica ortodox\ „Cuvioasa
Parascheva” (1820); vama Branului (sec. 18),
muzeu de etnografie `n aer liber; casa Fam.
Pu[cariu [i monumentul lui I. Pu[cariu, om
de litere; turism rural; punct de plecare pe
trasee turistice `n M. Bucegi (Vf. Omu). (BV)
Castelul Bran
BRANI{TE – sat (com. Dane]i) la sud de
Craiova; m\n\stirea Jitianu, cu biseric\ ridi-
cat\ de Mircea cel B\trân dup\ b\t\lia de la
Rovine (1362); `n sec. 6, pe locul acesteia
ispravnicul Jitianu a ridicat m\n\stirea;
icoana Maicii Domnului, pictat\ `n 1872 de
Preda Zugravul; un muzeu cu obiecte bise-
rice[ti (icoane pe sticl\ [i c\r]i vechi); prima
planta]ie de dud din România sec. 19. (DJ)
BRA{OV – 1. municipiu (311 059 loc.),
re[edin]a jud. B. , `n depr. omonim\
(alt. 520–650 m), la poalele M. Post\varu; s-a
dezvoltat la poalele M. Tâmpa (955 m) [i ale
culmilor Stejeri[, Warte, Sprenghi, Cet\]uia,
Morii, Dl. cu Melci, la r\scrucea drumurilor
dintre Transilvania, Muntenia [i Moldova;
a.d. 1234 (Corona, Kronstadt, Brasu etc.);
anterior, aici se aflau a[ez\ri române[ti
(Valea Scheilor); din sec. 14 este centru com-
ercial [i me[te[ug\resc al Transilvaniei
(cetate medieval\ cu bresle); apoi centru cul-
tural de tradi]ie (sec. 16, activitatea umanis-
tului sas J. Honterus [i a diaconului Coresi);
din sec. 18 centru manufacturier, iar din
sec. 19 centru industrial [i nod feroviar; `n
prezent, centru industrial complex, cultural
43
(Universitatea Transilvania, teatre, Filar-
monica Gh. Dima, biblioteci, muzee) [i turis-
tic; nod de comunica]ii; Cetatea Bra[ovului
(rezerva]ie de arhitectur\, sec. 14–19): bas-
tionul ]es\torilor (1421–1573), bastionul
fierarilor (1529), poarta Ecaterinei (cu stema
ora[ului, `n stilul Rena[terii (1559), bastionul
Graft (sec. 15), bastioanele post\varilor [i
t\b\carilor (1450–1455), Turnul Alb [i
Turnul Negru (sec. 15, de pe Dl. Warte);
Biserica Neagr\, catedral\ evanghelic\,
`nsemnat monument gotic al Transilvaniei
(1385–1477, ars\ la 1689, org\ renumit\, por-
taluri cu heraldica lui Matei Corvin, colec]ii
de covoare orientale); Casa Sfatului (sec. 13,
vechea prim\rie din centrul ora[ului
medieval, `n stilul Rena[terii [i baroc,
purtând stema ora[ului), statuia lui
J. Honterus (1898), Casa Hirscher (1541–1547,
veche hal\ de m\rfuri numit\ [i Casa
Negustorilor, cl\dit\ dup\ modelul celor din
Europa de Vest); biserica romano-catolic\
(sec. 18, stil baroc); bisericile ortodoxe
„Sf. Treime”(1786) [i „Adormirea Maicii
Domnului” (1896), din Pia]a Sfatului,
Pia]a Sfatului – Bra[ov
fosta M\n\stire a Franciscanilor (sec. 16–18),
case vechi din cetate (sec. 14–15, `n stilul
Rena[terii [i 16–18, `n stil baroc, neoclasic,
eclectic etc.), pe Dl. Cet\]uia – fortifica]ie, `n
prezent restaurant (sec. 15–16); `n cartierul
Bartolomeu, la poalele Dl. Sprenghi este
biserica „Sf. Bartolomeu” (stil romanic [i
gotic, sec. 13, cu ceas solar din 1652), pe
Dl. Cet\]ii se afl\, `n cartierul Bra[ovul
Vechi, biserica evanghelic\ „Sf. Martin”
(sec. 14–15); parcul central la NE de vechea
cetate cu statuile lui {t.O. Iosif, N. Titulescu,
monumentele eroilor Revolu]iei din 1989; `n
BRATEIU
apropiere se afl\ biserica „Buna Vestire”
(1938), hoteluri, cl\dirile po[tei, Prim\riei [i
Prefecturii (`ncep. sec. 20); biserica evanghe-
lic\ maghiar\ (1783), biserica evanghelic\
Blum\na (sec. 15), biserica ortodox\
„Sf. Adormire” (1783), cl\diri civile din
sec. 19–20, Rectoratul Universit\]ii, muzeul
de art\ etc.; monumentul eroilor din gara
Bartolomeu (1916); fostele hanuri de la poar-
ta cet\]ii (sec. 18–19), case vechi s\se[ti de
tip francon pe Str. Lung\ (sec. 15–18), statu-
ile lui Andrei Mure[anu [i Gh. Bari]iu, bustul
lui C. Porumbescu; Campusul Universit\]ii
pe Dl. Morii, gara B. (1965) cu monumentul
Muntele; noul centru civic, dup\ 1990;
muzee (de istorie, `n Casa Sfatului, de art\,
etnografie al Cet\]ii Bra[ov), casele me-
moriale ale Mure[enilor, P. Richter; monu-
mente `n cartierul Schei (vezi {CHEII
BRA{OVULUI). (BV) 2. depresiune `n
Carpa]ii Curburii (3900 km2, peste 120 km
lung.), cea mai mare din Carpa]ii Române[ti,
format\ `n pliocen prin scufundarea compar-
timentului central de la Curbura Carpa]ilor,
delimitat\ de M. Bârsei (Post\varu–Piatra
Mare) `n sud, Bucegii, Piatra Craiului ([i
Platforma Branului) `n SV, Per[ani `n vest,
Baraolt, Bodoc (nord), Vrancei (est) [i ~ntor-
surii `n sud [i SE; vast\ câmpie intramontan\
creat\ de Olt, Râul Negru, T\rlung, Timi[,
Bârsa, H\m\radia etc.; se `mparte `n
Depr. Bârsei (vest), Sf. Gheorghe (centru) [i
Tg. Secuiesc (est); climat umed, rece iarna
(inversiuni termice `n zonele joase – ex. Bod,
–38,5°C la 25 ian. 1942); zon\ agricol\ (cartof,
sfecl\ de zah\r, plante textile, cereale, livezi);
mare densitate de popula]ie [i a[ez\ri; grad ridi-
cat de urbanizare (Bra[ov, cel mai mare ora[
din Carpa]i); poten]ial turistic complex (natural
– p\duri seculare, mla[tini eutrofe, paji[ti
stepizate, dune [i antropic – sate cu elemente
etnografice române[ti, germane [i maghiare, bi-
serici fortificate din sec. 13–15, biserici orto-
doxe din sec. 16–19, castele etc.). (BV, CV)
BRATEIU – sat (com. B.) pe râul Târnava
Mare; a.d. 1283; urmele unui cimitir, din
sec. 4–5 d.Hr., (popula]ie dac\ romanizat\);
cetate ]\r\neasc\ din sec. 15–16. (SB)
BRATE{
BRATE{ – 1. lac amenajat (1948), `n estul
C. Covurlui, `n NE ora[ului Gala]i, S: 2400 ha;
ad. medie 3 m; piscicultur\ [i agrement. (GL)
2. schit pe V. Tarc\ului, ctitorit `n 1940 de
c\lug\rul Veniamin Talp\u. (NT)
BRATIA – râu, afl. pe dreapta V. Râul
Târgului, `n aval de comuna Stâlpeni;
53 km lung.; izvor\[te de pe versantul sudic
al masivului Iezer, de la cca 2000 m alt.; pe B.
se afl\ a[ez\ri de interes turistic: Berevoie[ti,
Aninoasa etc. (AG)
BRATOCEA – 1. culme `n vestul M. Ciuca[
(1823 m `n vf. omonim), separat\ de Culmea
Ciuca[ prin {aua Tig\ilor; relief ruiniform pe
conglomerate (Sfinxul Bratocei, Col]ii Bratocei,
Mâna Dracului, Porumbelul Bratocei); poteci
marcate; belvedere; rezerva]ie natural\ (jnepe-
ni[uri S: 2 ha.). 2. pas (1263 m) pe cump\na
apelor Teleajen– T\rlung prin care trece [oseaua
Ploie[ti–V\lenii de Munte–S\cele–Bra[ov; acces
pe trasee marcate `n M. Ciu-ca[ [i Grohoti[;
belvedere. 3. sfinx `n SV M. Bratocea, alc\tuit
din microconglomerate. (BV, PH)
BRATOVE{TI – sat (com. Peri[ani) `n
Depr. Lovi[tei, pe Pârâul Sec; biserica din
lemn, 1808, ref\cut\ [i pictat\ `n 1880. (VL)
BRATOVOE{TI – comun\ `n lunca Jiului,
la sud de Craiova; rezerva]ia p\durea cu
m\rg\ritar. (DJ)
BRAZI – 1. comun\ `n C. Ploie[ti, pe pâ-
râul Leaotu, la 8 km sud de Ploie[ti; rafin\rie;
biserica „Sf. Treime” (sec. 19); Conacul
Nicolau (sec. 19); centru de ol\rit. (PH)
2. m\n\stire ortodox\ (sec. 17) aflat\ la 1 km
SV de ora[ul Panciu. (VN)
BRAZII – comun\ situat\ `n Depr. Gurahon];
a.d. 1553, sub denumirea de Satur\u, pe care
a p\strat-o pân\ `n 1965; castel construit `n
jurul anului 1800, `n stil neoclasic, `nconjurat
de un parc; biseric\ din lemn (`ncep. sec. 19)
pe o talp\ de piatr\, restaurat\ ulterior. (AR)
BRÂNCENI – comun\ `n C. Boian, pe râul
Vedea; biserica din 1850, cu picturi murale
interioare executate de Gh. Tattarescu, `n
1859; p\dure de tip [leau. (TR)
44
BRÂNCOVENE{TI – sat (com. B.) situat
la poalele Dl. Mure[ului, pe dreapta râului
Mure[; a.d. 1228; `n luna mai are loc târgul ci-
re[elor ; castelul Kemeny, datând din sec. 15,
situat `ntr-un parc dendrologic, reconstruit `n
sec. 16, edificiul având bastioane poligonale [i
arcade interioare; castru roman din sec. 2–3;
biseric\ reformat\ (sec. 18). (MS)
BRÂNCOVENI – comun\ `n NE C. Ro-
mana]i, locul de ba[tin\ al domnitorilor
Matei Basarab (1632–1654) [i Constantin
Brâncoveanu (1688–1714); ruinele cur]ii
domne[ti, cu zid de incint\ [i biserica para-
clis „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil
(1634–1881); m\n\stirea „ Sf. Nicolae’’, din
sec. 16, rezidit\ [i fortificat\ de Matei
Basarab la 1640, terminat\ de Constantin
Brâncoveanu (1699); mormântului tat\lui lui
C. Brâncoveanu. (OT)
BR|DENI – sat (com. B.) `n Pod. Hârti-
baciului, pe râul Hârtibaci; a.d. 1297; biserica
evanghelic\ fortificat\ din sec. 15; lac de acu-
mulare pe râul Hârtibaciu. (SB)
BR|DE{TI – 1. comun\ `n sudul
Pod. Olte]ului; biserica „Sfin]ii Voievozi’’, cti-
torie a lui Barbu Br\descu din 1751, `n stil
brâncovenesc, cu pictur\ `n fresc\; castru
roman din sec. 2 d.Hr. (DJ) 2. comun\ `n
Depr. Odorhei; centru de prelucrare artistic\
a lemnului (por]i secuie[ti tradi]ionale). (HR)
3. sat (com. Vinderei) `n sudul Dl. F\lciului;
centru de ceramic\ popular\. (VS)
BR|DET – sat (com. Bun]e[ti) `n Depr. Beiu[,
biseric\ din lemn, sec. 18; relief carstic. (BH)
BR|DETU – sat (com. Br\dule]) pe
V. Vâlsanului, `n depr. omonim\, la contactul
M. Ghi]u cu D. Chiciora (1218 m); sta]iune
balneoclimateric\ cu numeroase izvoare, cu
ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice,
iodurate indicate `n boli interne; schit din
sec. 15, cu picturi murale din sec. 17. (AG)
BR|DICE{TI – sat (com. Dolhe[ti) `n Pod.
Central Moldovenesc, pe V. Crasnei; biserica
din lemn „Buna Vestire” (sec. 17), cu pridvor
din sec. 18 [i pictur\ interioar\ din sec. 19. (IS)
45
BR|DI{OR – lac de acumulare (S: 230 ha)
[i hidrocentral\ pe râul Lotru (1982), `n
com. M\laia; p\str\v\rie. (VL)
BR|DUÞ – sat (com. B. ) `n nordul
Depr. Baraolt, pe V. Cormo[; a.d. 1332;
a[ezare paleolitic\; obiceiuri populare de
iarn\ [i de toamn\; port popular secuiesc
(satul Dobo[eni); biseric\ din sec. 13–14;
castel din sec. 17; por]i de lemn; acces `n
M. Harghita. (CV)
BR|E{TI – 1. comun\ la sud de Dorohoi
(12 km); biseric\ de lemn din 1745; conac din
sec. 19, arhitectur\ tradi]ional\ [i parc cu
arbori exotici. (BT) 2. comun\ pe râul
B\l\neasa, `n depr. omonim\ de la poalele
M. Iv\ne]u; biserici din lemn (sec. 19);
izvoare minerale; `n apropiere, stânca Piatra
Z\ganului (cu o chilie rupestr\); „scaunele
lui Negru Vod\” (morminte `n gresii t\iate de
pârâul Ruginoasa). (BZ)
BR|ILA – municipiu (231 974 loc.),
re[edin]\ a jud. Br\ila, situat `n C. Br\ilei, pe
malul Dun\rii; a.d. 1368; `nsemnat centru
industrial, comercial, cultural, turistic; port la
Dun\re; Pia]a Central\ cu bustul `mp\ratului
Traian sculptat de T.D. Pavelescu; orologiu
`ntr-un soclu `ncrustat cu o corabie cu pânze
ce sugereaz\ vechiul port pesc\resc [i bise-
rica ortodox\ „Sf. Arhanghelii Mihail [i
Gavriil”; geamie turceasc\ inaugurat\ `n
1831–1836; Palatul Cultural, amenajat `ntr-o
cl\dire de la 1864; Muzeul de Istorie care cu-
prinde planul original al ora[ului (1831–1835);
Muzeul de Art\; biserica elen\, construit\
`ntre 1863 [i 1872, cu fresce executate de pic-
torul Gh. Tattarescu; Gr\dina Public\ (S: 6 ha);
Centrul administrativ – Br\ila
BREAZA
fragmente din zidul cet\]ii; Parcul Monu-
ment cel mai mare din Br\ila, cu statuia
Ecaterinei Teodoroiu; Cl\direa Tribunalului
(1886–1890); Palatul Agiculturii realizat `n
1923; Hruba „Pulber\ria Nou\” (1812–1814);
Gimnaziul „Nicolae B\lcescu” (1885–1886);
Palatul Cultural (1864); Palatul „L yra”
(1924); Cl\direa B\ncii Agricole (sec. 19);
Cl\direa Teatrului „Maria Filotti” (sec. 19);
Farmacia Falti[ (1899); Gara fluvial\
(`ncep. sec. 20); Casele memoriale: Perpe-
ssicius, Ana Aslan, Petre {tef\nescu-Goang\,
Maria Filotti. (BR)
Teatrul Maria Filotti – Br\ila
BR|NE{TI – 1. comun\ `n Subcarpa]ii
Ialomi]ei, pe râul Ialomi]a; schitul Bunea din
sec. 18, `n satul Gura Vulcanei; biserica
„Sf. Nicolae”, (1859) [i case vechi `n satul
Br\ne[ti; Muzeul memorial Gabriel Popescu,
1866–1937, `ntemeietorul [colii române[ti de
gravur\, `n satul Vulcana – Pandele. (DB)
2. sat (com. Vl\de[ti) `n NE C. Covurlui, pe
dreapta râului Prut, la sud de ora[ul Târgu
Bujor; biserica „Sfin]ii Voievozi” (sec. 19),
urme arheologice (GL)
BR|NI{CA – comun\ `n Culoarul
Mure[ului, la NV de Deva; `n satul omonim,
castel medieval (sec. 14) `n al c\rui parc se
g\sesc piese de la Sarmizegetusa; `n satul
Târnava se afl\ bisericile din lemn „Cuvioasa
Parascheva” (sec. 17) [i „Sf. Nicolae”
(sec. 18); satul Târn\vi]a este un centru de
ceramic\ popular\ (sm\l]uit\ `n verde). (HD)
BREAZA – 1. ora[ (18 702 loc.) situat pe
terasele V. Prahovei (43 km de Ploie[ti), la
poalele Dl. Gurga; alt. 480–700 m; a.d. 1510;
BREB
ora[ din 1952; centru me[te[ug\resc de
tradi]ie (rot\rit, construc]ii, covoare etc.);
centru pomicol; centru industrial; sta]iune
climateric\ de interes general datorit\
topoclimatului de ad\post (hotel, vile); bise-
rica „Sf. Nicolae” (1777) din B. de Sus (pic-
tur\ veche, scoar]e prahovene); biserica
„Sf. Gheorghe” [i „Sf. ~mp\ra]i” (1830) din B.
de Jos (pictur\ ]\r\neasc\); casa Ion
Manolescu (actor, n\scut la B. `n 1881); mo-
numentul personalit\]ilor brezene (B B. de
Sus), monumentul eroilor din B. de Sus;
etnografie, art\ popular\ ([tergare, costume
populare, covoare, crest\turi din lemn, arhi-
tectur\ tradi]ional\ prahovean\ – case din
sec. 19 `n ora[ [i `n cele nou\ localit\]i com-
ponente); palatul „Gh. Bibescu” din B. de Sus
(1843–1848), conacul T. Cantacuzino. (PH)
2. sat (com. B.) `n Subcarpa]ii Buz\ului la
poalele SV ale Dl. Istri]a; viticultur\, prelu-
crare artistic\ a pietrei. (BZ) 3. sat (com. Lisa)
`n sudul Depr. F\g\ra[, pe valea omonim\, la
poalele M. F\g\ra[; centru etnografic [i de
art\ popular\ (cojoc\rit), instala]ii tehnice
]\r\ne[ti (moar\ de ap\, joag\r); ruinele unei
cet\]i atribuite lui Negru Vod\ (sec. 13); ves-
tigii de fortifica]ie dacic\ (La Turnu); muzeu
s\tesc; punct de plecare pe trasee marcate `n
M. F\g\ra[ (Urlea, Dara, Sâmb\ta). (BV)
4. comun\ pe valea superioar\ a Moldovei, cu
elemente etnofolclorice; rezerva]ia geologic\
(calcare) – Pârâul Cailor, (S: 0,1 ha). (SV)
5. râu, afl. al Oltului la vest de ora[ul F\g\ra[,
izvoare `n circurile glaciare de pe versantul
nordic al M. F\g\ra[ (Urlea, Valea lui Mogo[
etc.); numit B. dup\ confl. Brezcioarei cu
Pojorâta; drum forestier, poteci marcate,
acces la cabana Urlea. (BV)
BREB – sat (com. Ocna {ugatag) la
poalele M. Gutâi, spre Depr. Maramure[;
case, port, biseric\ din lemn de la 1531 [i pic-
tat\ `n 1626; Lacul Mor\reni (S: 20 ha), re-
zerva]ie natural\. (MM)
BREBU – 1. sat (com. B. ) `n NE
Depr. Ezeri[, pe râul Pog\ni[; a.d. 1577; bise-
rica ortodox\ „~n\l]area Domnului”, sfâr[itul
sec. 18; schitul ortodox „Acoper\mântul
46
Maicii Domnului”. (CS) 2. comun\ pe
V. Doftanei, `n amonte de Câmpina, `n
Subcarpa]ii Prahovei; `n satul Brebu
(a.d. 1564) se afl\ complexul de arhitectur\
medieval\ româneasc\ format din casa dom-
neasc\ a lui Matei Basarab (1641), `n prezent
muzeu de istorie; biserica m\n\stirii
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil” (ctitoria lui
Matei Basarab din 1640–1650), fortificat\, cu
elemente de stil gotic moldovenesc, turn-
clopotni]\ (1650); monumentul eroilor
(1924); lac (PH)
BRESTOV|Þ – rezerva]ie botanic\
(S: 2 ha), pe teritoriul comunei omonime, `n
SV Dl. Lipovei, pe râul Chizdia. (TM)
BREÞCU – comun\ `n extremitatea NE a
Depr. Bra[ov, la poalele mun]ilor Vrancei [i
Nemirei, pe [oseaua Bra[ov–Târgu Secu-
iesc–One[ti; a.d. 1426; fost centru renumit de
c\r\u[i (spre Moldova) [i de p\storit; a[e-
zare preistoric\ `n punctul Cetatea Fetei,
a[ezare roman\ [i castrul Angustia, sec. 2, pe
drumul ce trecea prin pasul Oituz; biserica
„Sf. Nicolae” (1783); casa Gabor Aron (plac\
comemorativ\) – erou pa[optist; punct de
plecare spre mun]ii Vrancei [i Nemirei; bus-
tul lui Mihai Viteazul. (CV)
BREZOAELE – comun\ situat\ `n C. Titu,
pe râul Dâmbovi]a; bisericile „Adormirea
Maicii Domnului” – Cruceru (sec. 18) [i
„C\m\ra[u”, cu dublu hram „Na[terea Maicii
Domnului [i Sf. Nicolae” (sec. 19). (DB)
BREZOI – ora[ (7490 loc.) `n SV
Depr. Lovi[tei, la confluen]a Lotrului cu
Oltul; a.d. sec. 16; biserica din lemn „Intrarea
`n Biseric\ a Maicii Domnului”, sf. sec. 18;
popas turistic; punct de plecare pe trasee `n
mun]ii Lotrului, N\ru]iu [i Cozia. (VL)
BRODINA – comun\ pe valea superioar\ a
Sucevei; tradi]ii etnofolclorice (construc]ii,
]es\turi, ou\ `ncondeiate etc.). (SV)
BRO{TENI – 1. comun\ montan\ pe valea
Bistri]ei, la confluen]a cu Negri[oara; izvoare
minerale; acces `n mun]ii Grin]ie[u Mic [i
Stâni[oarei (bazinul Suha). (SV) 2. comun\
47
pe V. Motrului, `n Pod. Co[u[tei; cula „Ghica
Cu]ui’’ (1815); biserica „Sf. ~mp\ra]i
Constantin [i Elena’’ din 1836, cu picturi
murale interioare. (MH) 3. sat (com. Ion
Roat\) pe stânga Ialomi]ei, `n C. B\r\ganul
Ialomi]ei la SE de Urziceni; a.d. sec. 17; bi-
serica ortodox\ „Sf. Nicolae” (1853); ruinele
conacului Zappa (sec. 19); monumentul
eroilor din Primul R\zboi Mondial. (IL) 4. sat
(ora[ul Oravi]a) la contactul Dl. Oravi]ei cu
C. Cara[ului, pe râul Oravi]a; biserica orto-
dox\ „Adormirea Maicii Domnului”, 1778,
pictura din 1800, restaurat\ `n 1900. (CS)
BRUIU – sat (com. B.) `n Pod. Hârtiba-
ciului, pe Pârâul Nou; a.d. 1307; biserica evan-
ghelic\, sec. 13, fortificat\ `n sec. 15–16. (SB)
BRUSTURI – sat (com. H\lmagiu) `n
Depr. H\lmagiu; a.d. 1464; arhitectur\ popu-
lar\ specific\. (AR)
BRUSTUROASA – comun\ pe V. Trotu-
[ului; centru de cus\turi [i ]es\turi populare
(costume, cergi, l\icere etc.), cojoc\rit [i dul-
gherit; biserica „Na[terea Maicii Domnului”
(sec. 19); loc de plecare pe trasee turistice `n
mun]ii Tarc\ului [i Ciucului. (BC)
BRUZNIC – sat (com. Dorgo[) `n Dl. Lipovei;
a.d. 1437; biserica din lemn „Sf. Dumitru”,
sf. sec. 18, icoane `n stil bizantin vechi. (AR)
BUCEAVA-{OIMU{ – sat (com. Brazii)
situat `n Depr. Gurahon]; a.d. 1439; biserica
din lemn (sec. 18), de]ine o colec]ie de icoa-
ne `n stil bizantin. (AR)
BUCECEA – comun\ `n vestul jud.
Boto[ani, pe interfluviul Siret–Sitna ({aua
Bucecea) [i `n lunca Siretului; lac de acumu-
lare pe Siret; sit arheologic (epocile sarmat\
[i feudal\); biserica „Sf. Nicolae”, 1865. (BT)
2. [aua B., `n estul Pod. Sucevei, unde se afl\
localitatea omonim\; alt. 200–264 m; str\b\-
tut\ de c.f. [i [oseaua dintre Suceava [i
Boto[ani. (BT)
BUCEGI – masiv montan situat `n estul
Carpa]ilor Meridionali, `ntre v\ile Prahova
(est), Cerbului (NE), Ialomicioara, Br\teiului
(sud) [i Platforma Branului (vest); se delimi-
BUCEGI
teaz\ prin abrupturi (spre V. Prahovei,
Platforma Bran [i spre nord); alc\tuit din
conglomerate, calcare; relieful se impune
prin masivitate (alt. max. 2505 m, `n
Vf. Omu), abrupturi pe conglomerate [i cal-
care, cu diferen]e de peste 1000 m, platouri
structurale spre V. Ialomi]ei, la 1800–2300 m,
(Platoul Bucegilor) ce se termin\ spre est cu
un [ir de vârfuri (Caraiman, 2384 m, Co[tila,
2498 m, Jepii Mici, 2143 m, Jepii Mari, 2072 m,
Furnica, 2103 m etc.); circuri glaciare `n
creasta Vf. Omu, Vf. Ocolit (Bucura),
Vf. G\vanele cu v\ile glaciare: Cerbul,
Morarul, M\l\ie[ti, Þig\ne[ti, Url\toarea
Clincii, Ciobotea, Gaura, Obâr[ia Ialomi]ei;
relief ruiniform pe conglomerate [i gresii
(ciuperci, babe, turnuri, sfinc[i – Babele,
Sfinxul); relief carstic `n baz. Ialomi]a (cheile
T\tarului, Z\noagei, Orzei, Pe[terii,
Horoabei, pe[teri – Pe[tera Ialomi]ei, hor-
nuri `n Cheile Horoabei [i pe versantul
br\nean `n culmea Strunga etc.); temperatu-
ra medie anual\ sub – 2°C la Vf. Omu, fa]\ de
cca 6 0C la Sinaia; – 6°... – 12°C `n ianuarie,
minim\ absolut\ – 38°C la Vf. Omu; tempe-
ratura medie a lunii iulie 5–14°C; precipita]ii
medii 1000–1400 mm, strat de z\pad\ pe
creste cu durata de aproape 200 de zile; vân-
turi dominante din V, NV [i SV); apele apar]in
bazinelor Prahovei (`n est), Ialomi]ei (partea
central\) [i Bârsei (`n nord [i nord-est), ali-
mentate din z\pezi [i ploi; vegeta]ia se
desf\[oar\ etajat; la peste 2000 m paji[ti
alpine; la 1750–2000 m se `ntâlnesc paji[tile
subalpine, cu jnepeni[uri; sub 1750 m, sunt
p\duri `n care domin\ molidul (la peste
1400 m) la poalele mun]ilor sunt p\duri de
amestec de molid, brad, fag [i zad\; fauna
este variat\ [i valoroas\; pe abrupturi tr\iesc
capra neagr\, p\s\ri (vulturul ple[uv brun,
acvila), fluturi; unul dintre cele mai vizitate
masive din Carpa]i; re]ea dens\ de poteci
marcate ce leag\ V. Prahovei de zona
Branului [i V. Ialomi]ei; 19 cabane [i
3 hoteluri; pârtii de schi cu grade diferite de
dificultate (M. Furnica–Vârful cu Dor, Valea
Dorului, Babele, Pe[tera etc.); acces auto pe
[oseaua pasul P\duchiosu–Piatra Ars\–
BUCEGI
Mun]ii Bucegi – schi]a turistic\
Babele–Vf.Co[tila, pe V. Ialomi]ei Pietro[i]a–
Dobre[ti–Bolboci–Pe[tera); telecabinele de
la Sinaia, Cota–1400, Cota–2000, Bu[teni–
Babele–Pe[tera; telescaun, teleschiuri; Parc
Na]ional declarat `n 1990 (S: 32 663 ha.)
reunind: Rezerva]ia B. – rezerva]ie com-
plex\, (S: 6680 ha), extins\ pe abruptul
48
0 2 4 6 8 km
exterior al masivului de la Vf. cu Dor la {aua
Strunga, cu circuri glaciare, carst, relief
rezidual, flor\ variat\ (exemplare de tis\ [i
zâmbru, smirdar, floare de col], gen]ian\,
gu[a porumbelului, jnepeni[uri), `n parte
endemic\; p\duri seculare de brad cu fag;
faun\-capra neagr\, urs brun, coco[ de
49
munte; mai multe puncte fosilifere `n sudul
masivului [i `n {aua Strunga (150 specii de
amoni]i, cefalopode, gasteropode); Pe[tera
Ialomi]ei, Z\noaga, Turb\ria L\ptici, Babele,
Vârful Omu; muzeu al rezerva]iei Bucegi la
Sinaia (parcul central). (BV, DB, PH)
BUCERDEA GRÂNOAS| – sat (com. Cr\-
ciunelu de Jos) pe râul Târnava, la vest de
Blaj; biseric\ reformat\ din sec. 16, cu
ad\ugiri din sec. 18 [i 19; locul de na[tere al
c\rturarului Ion Maiorescu, participant la
revolu]ia din 1848. (AB)
BUCIN – pas `n sectorul central al
M. Gurghiu, la 1273 m alt.; asigur\ leg\tura
`ntre depresiunile Sovata [i Giurgeu printr-un
drum modernizat; acces la sectorul de
creast\. (HR)
BUCIUM – comun\ la poalele NV ale
M. Trasc\u, la est de Abrud; centru al
mi[c\rilor revolu]ionare din 1784–1785 [i
1848–1849; centru de cojoc\rit (cojoace [i
pieptare frumos ornamentate), de confec-
]ionare a costumelor populare [i de dulghe-
rit; pe teritoriul comunei au fost descoperite
un castru [i o necropol\ din perioada
st\pânirii romane; pl\ci memoriale pe zidul
casei `n care a locuit (1906–1910) scriitorul
[i preotul Ion Agârbiceanu [i pe zidul [colii
unde a fost `nv\]\tor folcloristul Ion Pop
Reteganul (1881–1884); `n satul Izbita, bise-
rica ortodox\ „Sf. Arhangheli Mihail [i
Gavriil” (sec. 18); `n `mprejurimi, Detunata
Goal\ [i Detunata Flocoas\ (rezerva]ii geo-
logice, monumente ale naturii) [i rezerva]ia
natural\ Poiana cu Narcise, situat\ pe clinele
sudice ale Vf. Negrileasa (1364 m). (AB)
BUCIUMI – comun\ `n bazinul superior al
râului Agrij; elementele unui castru roman
`nsemnat `n Dacia Porolissensis; art\ popu-
lar\ (]es\turi, construc]ii specifice) [i folclor;
s\rb\tori tradi]ionale (august). (SJ)
BUCOV – comun\ situat\ la contactul
C. Ploie[ti cu Dl. Bucovelului, la confl.
Teleajenului cu Bucovelul (fosta re[edin]\ a
jud. Saac); conacul lui C. Stere, scriitor [i om
politic (1865–1936); parc cu sculpturi;
BUCURA
monumentul eroilor din Primul R\zboi
Mondial (1939); Parcul Bucov, pe cursul de
ap\ amenajat Iazul Morilor; sit arheologic,
a[ez\ri din secolele 3 [i 7–10. (PH)
BUCOV|Þ – comun\ situat\ `n nordul
C. Desn\]ui, la vest de Craiova; m\n\stirea
Co[una (Bucov\]ul Vechi), ridicat\ `n 1483,
cu piatra [i c\r\mida provenind din zidurile
anticei cet\]i Pelendava; biserica m\n\stirii a
fost ref\cut\ `n 1873, `n stil sârbo-bizantin;
rezerva]ie paleontologic\. (DJ)
BUCOVINA – zon\ turistic\ `nglobând
mun]ii din bazinele v\ilor Suceava [i Moldova
[i cea mai mare parte din Pod. Sucevei; cele
dou\ v\i constituie axele de concentrare a
obiectivelor turistice (`ndeosebi istorice,
arhitecturale [i de art\ popular\ etc.), `n lun-
gul lor se afl\ c\ile de comunica]ie [i centrele
turistice principale (Suceava, Putna, R\d\u]i,
Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc
etc.) din care se penetreaz\ `n mun]i. (SV, NT)
BUC{A – culme (1848 m `n vf. omonim) `n
NE M. Leaota (alc\tuit\ din [isturi crista-
line), pe cump\na apelor `ntre Bârsa (Turcu
`n nord) [i Ialomi]a (Br\tei `n sud); leg\tura
(potec\ marcat\) `ntre M. Leaota [i
M. Bucegi (Culmea Strunga); belvedere;
peisaj subalpin. (BV, DB)
BUC{ANI – sat (com. Ione[ti) `n estul
Pod. Cotmeana; biserica ortodox\ „Buna
Vestire”, 1743, picturi originale. (VL)
BUC{OAIA – sat (com. Frasin) pe V. Mol-
dovei, `ntr-un sector mai `ngust al acesteia;
tabere de elevi. (SV)
BUC{OIU – munte (2492 m `n Vf. B.) pe
abruptul NE al M. Bucegi, `ntre v\ile
Gl\jeriei (est), M\l\ie[ti (vest) [i Morarului
(sud); aspect piramidal, creste, culoare de
avalan[e (V. Buc[oiului); brâne (Brâna Mare,
Brâna Caprelor); poteci marcate, dificile;
alpinism. (BV, PH)
BUCURA – 1. lac glaciar `n M. Retezat, si-
tuat la 2041 m, sub Vf. Peleaga [i Vf. Bucura,
`ntr-un circ glaciar complex; este cel mai
extins lac glaciar din România (S: 10,8 ha,
BUCURE{TI
lung. 550 m, l\]ime 225 m, ad. max. 15,7 m).
(HD). 2. vârf `n partea central\ a M. Retezat
(2433 m), granite, granodiorite, mase de gro-
hoti[; belvedere spre V. Bucura [i V. Pietrele;
(HD). 3. complex glaciar `n zona central\ a
M. Retezat, la obâr[ia V. B, str\juit de creste
[i de vf. piramidale: Peleaga, B., Judele; aici
sunt cantonate mai multe lacuri glaciare: T\ul
Por]ii B., Viorica, Florica, B., Lia, Ana; gro-
hoti[uri, roci mutonate; trasee turistice; face
parte din Parcul Na]ional Retezat. (HD)
BUCURE{TI – capitala ]\rii (2 010 050 loc.),
situat\ `n C. Român\, la alt. de 60–100 m. Pe
teritoriul ora[ului au fost identificate urme
de a[ez\ri `nc\ din paleolitic [i neolitic. ~n
1459, Vlad Þepe[ `ncepe s\ ridice Cetatea
Bucure[tilor, ca punct fortificat. ~n timpul lui
Radu cel Frumos, ora[ul a fost re[edin]\
domneasc\. ~n 1554 este devastat de turci [i
ref\cut `n timpul domniei lui P\tra[cu cel Bun.
Din 1659 a devenit capitala permanent\ a
Þ\rii Române[ti, `n 1859 devine capitala
Pricipatelor Unite. ~n prezent este cel mai
mare ora[, cel mai important centru eco-
nomic, cel mai mare centru universitar
(peste 15 universit\]i) [i cultural (Academia
Român\, Opera Român\, teatre, muzee, se-
diul Patriarhiei) [i turistic. Dâmbovi]a este
principala arter\ hidrografic\ care str\bate
ora[ul prin centru; a fost canalizat\ `n mai
multe etape (prima `n 1865, iar ultima `n
1985–1987). Pe râul Colentina s-au amenajat
16 lacuri pentru agrement, `n ora[ mai exist\
6 lacuri (Ci[migiu, Lacul Morii, Titan,
23 August, Drumul Taberii, etc.). La margi-
nea ora[ului, mai ales `n nord, sunt pâlcuri de
p\dure cu amenaj\ri pentru agrement,
odihn\; Academia de Studii Economice –
`nfiin]at\ `n 1919; prima construc]ie din 1926
(stil clasic, cu influen]e ale Rena[terii
franceze); `ntre anii 1954–1955 s-au construit
noi spa]ii `n stil modern. Academia Român\ –
cl\dire construit\ `n a doua jum\tate a
sec. trecut, `n stil neoclasic (func]ioneaz\ aici
din 1890), având `n partea central\ Aula [i
lateral biblioteca. Arcul de Triumf – ridicat `n
amintirea eroismului armatei române `n
Primul R\zboi Mondial. Ini]ial a fost realizat
50
din lemn acoperit cu stucatur\; `ntre anii
1935–1936 a fost reconstruit dup\ planurile
arhitectului Petre Antonescu, din beton [i
granit de Deva (`n\l]ime de 11 m [i o l\]ime
de 9,50 m). Ateneul Român – construit la
finele sec. 19 (1888) dup\ planurile arhitec-
]ilor Albert Galleron [i C. B\icoianu; carac-
teristici neoclasice (cupola baroc\, 8 coloane
`n stil ionic); sala de concerte are un
diametru de 28,50 m [i o `n\l]ime de 16 m. ~n
parcul din fa]a Ateneului se afl\ statuia de
bronz a lui Mihai Eminescu, oper\ a sculp-
torului Gheorghe Anghel.
Ateneul Român
Banca Na]ional\ – construc]ia a fost ridicat\
`ntre 1883–1885 de c\tre Albert Galleron [i
Cassien Bernard, `n stil neoclasic francez.
Biserica Bucur – construit\ `n prima jum\tate
a sec. 18, ca paraclis sau capel\ a cimitirului
m\n\stirii Radu Vod\. Biserica Buna-Vestire
Curtea Veche – `nceput\ de Mircea Ciobanul
(1545–1554; 1558–1559) [i terminat\ de fiul
s\u Petru cel Tân\r (1559–1568); `n stilul
celei de la Cozia (fragmente din pictura reali-
zat\ `n sec. 16); aceasta a fost biserica „de
mir’’ a Þ\rii Române[ti. Biserica Col]ea –
construit\ pe locul alteia din lemn, `ntre anii
1701–1702, ctitorie a lui Mihai Cantacuzino
(1698–1902), poart\ numele clucerului Col]ea
Doicescu; stil brâncovenesc. Biserica
Kre]ulescu – ridicat\ `ntre anii 1720–1722 de
logof\tul Iordache Kre]ulescu; stil brân-
covenesc; pictura din pridvor este cea origi-
nal\, dar cea din interior apar]ine lui
Gh. Tattarescu, fiind realizat\ `n anii
1859–1860. Biserica Doamnei – a fost `n\l]at\
51
de doamna Maria, so]ia lui {erban Cantacuzino,
la 1683, `n stil brâncovenesc [i stil moldove-
nesc (brâu masiv, `ncadrat de dou\ rânduri
de c\r\mizi dispuse `n din]i de fer\str\u); `n
interior, pictura mural\ din sec. 17. Biserica
Fundenii Doamnei – construit\ de sp\tarul
Mihai Cantacuzino, la 1699, [i renovat\ de
Doamna Maria Ghica la 1860. Biserica
Ghica-Tei (Teiul Doamnei) – construit\ de
domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica (1822–1828),
`mpreun\ cu fiul s\u. Biserica Patriarhiei –
situat\ pe Dealul Mitropoliei, construit\ `ntre
1656–1658 de c\tre domnul Constantin
{erban Basarab. Aici se afl\ moa[tele
Sf. Dumitru Basarabov, ocrotitorul capitalei.
Biserica Sf. Gheorghe Nou – ridicat\ de dom-
nitorul Constantin Brâncoveanu, se aseam\-
n\ cu cea de la Hurezi. Biserica Sf. Spiridon
Nou – ctitorie a domnitorului Scarlat Ghica
(1758–1761; 1763–1766) [i a fiului s\u
Alexandru Ghica (1766–1768). Cupola sa
este `nt\rit\ cu nervuri caracteristice stilului
gotic; `n interior se mai pot vedea câteva pic-
turi realizate de Gh. Tattarescu. Biserica
Stavropoleos – numele este legat de ctitorul
ei, ieromonahul Ioanichie, care avea s\
ajung\ mitropolit de Stavropolis (Grecia);
`ntre anii 1899–1904 arhitectul I. Mincu a
restaurat-o; pridvorul, prev\zut cu cinci
arcade polilobate, se termin\ jos cu o
balustrad\ de piatr\ acoperit\ cu elemente
decorative [i cu o scen\ biblic\ (lupta lui
Samson cu leul). Carul cu bere – restaurant
construit `n stil neogotic `n 1875. Casa
Banului Ghica – a apar]inut banului
Mihalache Dimitrie Ghica; construit\ `n stil
neoclasic. Casa Cap[a – dateaz\ din 1852, a
apar]inut vornicului Sl\tineanu. Aici au
func]ionat o cofet\rie, o cafenea, un restau-
rant [i un hotel; `n 2001 a fost terminat\ reno-
varea. Casa Central\ a Armatei (Cercul
Militar) – construit\ la 1912, `n stil neoclasic
francez, pe locul m\n\stirii S\rindar, una din
ctitoriile lui Matei Basarab; Casa Dissescu –
construit\ `n anii 1910–1912; aripa dinspre
Calea Victoriei este realizat\ `n stil brân-
covenesc. Casa Len[-Vernescu – cl\direa a
fost ridicat\ `n jurul anului 1820, `n stil
BUCURE{TI
eclectic. Casa memorial\ M\r]isor – casa în
care a locuit Tudor Arghezi. Casa Poporului
(Palatul Parlamentului) – construit\ `ntre
1984–1989 pe Dl. Uranus; are o `n\l]ime de
84 m, peste 400 de birouri, s\li de conferin]e.
Catedrala Sf. Iosif – catedral\ catolic\ con-
struit\ `n anul 1883 dup\ planurile arhitectu-
lui vienez Schmidt, `n stil romanic combinat
cu elemente gotice. Circul Bucure[ti –
construit `n anii 1960–1961, pe fosta groap\
Tonola. Gr\dina Botanic\ – prima gr\din\
botanic\ a fost amenajat\ `n Cotroceni cu
sprijinul domnitorului Al.I. Cuza. Ea a fost
apoi ref\cut\ `n fa]a Universit\]ii, iar din 1884
func]ioneaz\ pe terenul actual. Luc\rile de
amenajare au fost coordonate de Dimitrie
Brândz\ (1846–1895), fondatorul Institutului
botanic; S: 18 ha. Hanul Manuc – construit `n
1808, ocup\ o parte din fosta incint\ a Cur]ii
domne[ti (Curtea Veche); Hotel Bucure[ti –
ridicat `ntre 1978–1980. Hotel Intercon-
tinental – dat `n folosin]\ `n 1970, are 80 de m
`n\l]ime. Hotel Athéneé Palace-Hilton – cons-
truit pe locul Hanului Gherasi, `n 1912, dup\
planul arhitectului francez Teophile Bradeau;
Hotel Marriott – prima construc]ie de pro-
por]ii mai mari din Bucure[ti, cu schelet din
beton armat. Hotel Sofitel – construc]ie mo-
dern\, realizat\ `ntre 1992–1994, cu peste
200 de camere. M\n\stirea Antim – ctitorie a
Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanu `ntre
anii 1713–1715, pe locul unei biserici de
lemn; `n 1912 s-a construit, `n incinta
m\n\stirii, Palatul Sfântului Sinod, unde
func]ioneaz\ [i biblioteca; m\n\stirea are un
muzeu; biserica este construit\ `n stil brân-
covenesc. Iconostasul, unic `n arta noastr\,
este din piatr\ sculptat\, atribuit chiar lui
Antim Ivireanu. M\n\stirea Plumbuita –
construit\ de voievodul Petru Cercel
(1559–1568); `n 1647 Matei Basarab o recons-
truie[te din temelie, ad\ugând a[ez\mântul
Casa domneasc\; `n anul 1573, apare aici cea
dintâi tipografie din Bucure[ti; biserica
p\streaz\ fragmente de picturi originale,
ancadramente de piatr\ de tip moldovenesc;
„Cuhnia” (buc\t\ria principal\ a m\n\stirii)
este cea mai veche construc]ie de acest fel
BUCURE{TI
din ]ar\. Monumentul Lupoaica Romei – a
fost primit `n dar de capitala României din
partea municipalit\]ii ora[ului Roma `n anul
1906. Curtea veche – Palatul Voievodal – mu-
zeu `n aer liber, expune vestigiile celor mai
importante construc]ii medievale din capital\
– prima re[edin]\ voievodal\. Muzeul na]io-
nal de Art\ – se afl\ în fostul Palat Regal;
cl\direa a fost construit\ pe locul casei
logof\tului Dinicu Golescu (1812–1815); din
1859 a devenit re[edin]a primului domnitor
al Principatelor Unite, Al.I. Cuza. Pân\ în
1947 a fost Palatul Regal; muzeul este
restructurat dup\ 1990. Muzeul de Istorie a
ora[ului Bucure[ti (Palatul {u]u) – cl\direa a
fost ridicat\ `ntre 1834–1883 `n stil neogotic;
`n 1921 s-a creat muzeul. Muzeul de Istorie al
României – situat `n Palatul Po[telor (cons-
truc]ie din 1894); cl\direa este conceput\ `n
stil neoclasic. Muzeul George Enescu
(1881–1955), cl\dire `n stil baroc francez; aici
se afl\ ultima vioar\ la care a cântat `nainte
de a se stinge din via]\, [i pianul la care s-a
compus opera Oedip. Muzeul Literaturii
Române – amenajat `n „Casa Scarlat
Kretzulescu’’; construit `n stil neoclasic
francez, cu picturi realizate de Gh. Tattarescu.
Muzeul memorial C.I. Nottara [i C.C. Notara
– organizat `n fosta locuin]\ a celor doi mari
oameni de art\. Muzeul memorial George
Bacovia (1881–1957). Muzeul Pompierilor –
realizat `ntr-o cl\dire ce a reprezentat un
vechi turn de paz\ `mpotriva incendiilor,
denumit „Foi[orul de Foc” (1893). Muzeul
Satului – creat `n anul 1936 de D. Gusti
(1880–1955), `ntemeietorul [colii române[ti
de sociologie; amplasat pe marginea lacului
Her\str\u, fiind unul din primele muzee et-
nografice din lume, S:10 ha. Muzeul Teatrului
Na]ional – func]ionez\ `n cl\direa Teatrului
Na]ional. Muzeul tehnic prof. Ing. Dimitrie
Leonida – muzeul func]ioneaz\ din 1909 [i
poart\ numele profesorului universitar, spe-
cialist `n energetic\. Muzeul Teodor Aman
(1831–1891) – amenajat în fosta locuin]\ a pic-
torului, construit\ dup\ planurile concepute
de acesta. Opera Român\ – localul a fost cons-
truit `n anul 1953 dup\ planurile arhitectului
52
Octav Doicescu. Parcul Ci[migiu – amenajat
din 1830 (S: 17 ha), unde se afl\ un lac format
din apa izvoarelor men]ionate din timpul lui
Matei Basarab, sub numele de „Lacul lui
Dura negu]\torul’’. Parcul Her\str\u –
Parcul Her\str\u
amenajat `n nordul ora[ului (S: 187 ha), a fost
realizat `ntre anii 1936–1939; aici se afl\
muzeul satului [i de art\ popular\. Parcul
Na]ional – realizat `n 1953, (S: 54 ha); aici se
afl\ un complex sportiv [i un teatru de var\.
Parcul Carol (Libert\]ii) – lucr\rile de ame-
najare au `nceput `n 1900 (S: 36 ha). Parcul
Plumbuita – func]ioneaz\ din 1977, aici se
afl\ m\n\stirea Plumbuita. Parcul Tinere-
tului (S: 200 ha); aici se afl\ Palatul Spor-
turilor [i Culturii [i un or\[el al copiilor.
Parcul Lacul Tei – se desf\[oar\ `n lungul
lacului Tei (S: 9 ha). Palatul Presei Libere
(Casa Scânteii) – construit `n 1956–1966;
`nainte de 1990 aici a func]ionat „Casa
Scânteii”, acum sunt sediile Ministerului
Culturii, Bursa Roman\ de M\rfuri, Agen]ia
«ROMPRES». Palatul Cotroceni, construit `n
1893, `n interiorul fostei m\n\stiri Cotroceni.
A fost re[edin]a permanent\ a prin]ului
Ferdinand, iar din 1950 a fost Palatul Pionie-
rilor; `n prezent este re[edin]a Pre[edintelui
]\rii. Palatul Kre]ulescu – pe latura de nord a
gr\dinii Ci[migiu, se `nal]\ edificiul construit
`naintea Primului R\zboi Mondial dup\ pla-
nurile arhitectului Petre Antonescu; constru-
it `n stil baroc; `n prezent este sediul
Centrului european UNESCO. Palatul
Ghica-Tei – construit `n anul 1822, de domn-
itorul Grigorie Ghica (1822–1828), ca
re[edin]\ de var\; cl\direa are dou\ nivele [i
53
este conceput\ `n stil neoclasic italian.
Palatul Justi]iei (Tribunalul Capitalei) – reali-
zat `n stilul Rena[terii franceze de c\tre arhi-
tectul A. Ballu; holul principal este dominat
de sc\ri din marmur\ [i poart\ denumirea de
„Sala pa[ilor pierdu]i’’. Palatul Ministerului
Agriculturii – construit `n 1896, de arhitectul
elve]ian Louis Pierre Blancare. Palatul
Ministerului Transporturilor – construc]ia a
`nceput `n 1935 pe terenul unde se aflau
Atelierele CFR [i a fost terminat\ `n 1950.
Palatul Patriarhiei situat pe dealul Mitropo-
liei, a fost construit `n 1907 pe locul fostului
Divan Domnesc; al\turi se afl\ Re[edin]a
Patriarhului, fost\ st\re]ie din 1658. Palatul
Telefoanelor – construc]ie realizat\ (1933),
dup\ planurile a doi arhitec]i americani.
Palatul Victoriei – sediul Guvernului, a fost
construit `ntre 1937–1944, pe locul fostului
palat al prin]ului Grigore Sturdza (1901).
Sala Palatului – construc]ie realizat\ `ntre
1959–1960; are o form\ prismatic\ [i un bal-
con `n form\ de potcoav\; aici au loc con-
certe, spectacole, expozi]ii. Teatrul Na]ional
– construit `n anii 1967–1970; fa]ada princi-
pal\ a cl\dirii este realizat\ `n spiritul
m\n\stirilor pictatate din nordul Moldovei.
Universitatea Bucure[ti – `nfiin]at\ la 4/16
iulie 1864 printr-un decret dat `n timpul dom-
niei lui Alexandru Ioan Cuza (1859–1866);
construc]ia avea s\ `nceap\ `n 1857, dup\ pla-
nurile arhitectului Alexandru Or\scu, [i a
fost inaugurat\ `n decembrie 1869.
BUDA – 1. complex glaciar (circ, vale
glaciar\) situat pe versantul sudic al
M. F\g\ra[, la poalele Vf. Hârtopu (2459 m);
2. lac glaciar la alt. de 2056 m; S: 0,9 ha;
ad. 2,2 m; izvorul râului Buda; trasee turis-
tice. (AG) 3. sat (com. B.) `n Subcarpa]ii
Buz\ului pe V. Râmnicului; pomicultur\, cio-
plirea lemnului. (BZ) 4. sat (ora[ul Ocnele
Mari) `n Subcarpa]ii Vâlcii; biserica ortodox\
„Sfânta Treime [i Sfântul Nicolae”, 1731.
(VL)
BUDACU – masiv montan `n M. Bistri]ei,
`ncadrat de v\ile Neagra Bro[tenilor (nord [i
vest), Borca (sud) [i Bistri]a (est); alt. max.
BUDILA
1859 m; relief de spin\ri rotunjite, greoaie,
v\i adânci cu versan]i povârni]i; p\duri de
molid, p\[uni subalpine cu numeroase stâne;
puncte de belvedere; acces pe poteci nemar-
cate dinspre Borca, Bro[teni, Bilbor [i
Grin]ie[. (NT)
BUDACU DE JOS – sat (com. B. de Jos)
pe V. Budacu, `n Dl. Bistri]ei; centru pomicol;
a.d. 1228; biserica evanghelic\, azi ortodox\
(sec. 16–19) `n stil gotic [i baroc. (BN)
BUDEASA – comun\ situat\ `n Pod. Getic,
`n zona de contact a Dl. Arge[ului cu
C. Pite[tiului, pe râul Arge[; conacul
„Budi[teanu”, 1762, cu colec]ii de tablouri,
arme etc.; casa „Hagi Tudorache” (1762) [i
biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctito-
rie a lui {erban Budi[teanu (1796). (AG)
BUDE{TI – 1. ora[ (9648 loc.) la confl.
Arge[ului cu Dâmbovi]a, la 36 km SE de
Bucure[ti; a.d. sec. 16; ora[ din 1989; biseri-
ca (1841) „Adormirea Maicii Domnului” din
localitatea component\ Aprozi; ruinele cona-
cului Manu (1827). (CL) 2. comun\ `n vestul
Depr. Maramure[; biseric\ din lemn de la
1643; icoane pe sticl\ [i lemn din
sec. 15–16, c\ma[a de zale a lui Pintea haidu-
cul; case, port. (MM) 3. sat (com. B.) la con-
tactul Subcarpa]ilor Vâlcii cu Pod. Cotmeana,
la confluen]a pârâului Sâmnic cu Oltul;
a.d. 1500; biserica ortodox\ „Sfin]ii Arhan-
gheli Mihail [i Gavriil”, 1787, cu pridvor
ad\ugat `n 1890; casa „Lahovari” (sec. 19);
obelisc `n memoria eroilor din r\zboaiele de
independen]\ [i de re`ntregire. (VL) 4. sat
(com. F\ure[ti) `n sudul Pod. Olte]ului, pe
râul Olte]; biserica ortodox\ „Adormirea
Maicii Domnului”, 1825. (VL) 5. sat (com.
Ple[cu]a) `n Depr. Gurahon]; a.d. sec. 15;
biserica de lemn „~n\l]area Domnului”, 1772,
pictura din 1860. (AR)
BUDILA – comun\ pe V. T\rlung, la confl.
cu Zizinul `n M. ~ntorsurii, biserica „Sf. Nico-
lae” (sec. 18); castele medievale baroce
(Beldy Ladislau, 1731, Beldy Pavel, 1751,
Mike[ [i Neme[, sec. 18); parc dendrologic.
(BV)
BUDU {I ANA
BUDU {I ANA – doua stânci din conglo-
merate lipite una de cealalt\, `n sudul cul-
mii centrale `nalte a M. Ceahl\u; alt. 1715 m;
`n\l]ime de peste 100 m din baz\; alpi-
nism. (NT)
BUDUREASA – comun\ la contactul
Depr. Beiu[ cu M. Bihor; mori de ap\, pive;
tradi]ie `n confec]ionarea l\zilor de zestre;
[osea care urc\ la sta]iunea Stâna de Vale [i
`n nordul M. Bihor; rezerva]iile naturale
Vf. Cârliga]i, 1694 m, Piatra Gr\itoare. (BH)
BUDUR|{TI – sat (com. Stoene[ti) `n
vestul Subcarpa]ilor Vâlcii, pe râul Cacova;
biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva”,
1756, pridvor `n 1881. (VL)
BUDUSL|U – comun\ `n jud. Bihor, bise-
ric\ din sec. 18, pe o baz\ din sec. 13. (BH)
BUDU{ – sat (com. Budacu de Jos) `n
Dl. Bistri]ei, pe V. Budacu; poiana cu lalele
pestri]e, rezerva]ie floristic\. (BN)
BUFTEA – 1. ora[ (19 473 loc.) din 1968,
`n C. Vl\siei, pe V. Colentina; a.d. 1577; cen-
tru agroindustrial [i turistic; palatul [i capela
„{tirbei’’ (sec. 19); biserica „Sf. Nicolae” din
1809. 2. lac de origine antropic\ (S: 300 ha)
pe râul Colentina. (IF)
BUGEAC – 1. liman fluviatil utilizat pentru
piscicultur\ 2. sat (com. Ostrov) situat `n SV
Pod. Oltina, pe malul Dun\rii; urme arheo-
logice getice; necropole de incinera]ie din
sec. 4 `.Hr. (70 de morminte). (CT)
BUGHEA DE SUS – comun\ situat\ `n
Depr. Câmpulung (com. Albe[tii de Muscel);
sta]iune balneoclimateric\ sezonier\, cu
izvoare de ape minerale sulfuroase, cloru-
rate, iodurate folosite `n tratarea afec]iunilor
interne; biserica „Schimbarea la Fa]\”,
sec. 19. (AG)
BUHALNIÞA – 1. sat (com. Cepleni]a) `n
NV jud. Ia[i; hanul „Cantacuzino-Pa[canu”
(`ncep. sec. 19) [i biserica „Na[terea Maicii
Domnului” (1836). (IS) 2. sat (com. Hangu)
pe malul lacului „Izvorul Muntelui”; biserica
fostei m\n\stiri B. (vechea m\n\stire Hangu)
54
din 1627, str\mutat\ pe actualul loc, dup\
1950, ca urmare a amenaj\rii lacului „Izvoru
Muntelui”. (NT)
BUHU{I – ora[ (21 939 loc.) pe V. Bistri]ei;
a.d. 1438; centru industrial [i turistic;
Conacul ridicat de Theodor Buhu[ `n prima
jum\tate a sec. 18, stil neoclasic, Muzeul de
Istorie `n curtea c\ruia este amenajat un
parc zoologic; Monumentul Eroilor din
Primul R\zboi Mondial; hanul de po[t\ (rate-
[ul) de la Gura Orbicului, (sec. 18); Gura
Orbicului, loc istoric unde {tefan Cel Mare
l-a `nvins pe Petru Aron `n 1457; urme din
neolitic [i sec. 4–7 d.Hr.; fabric\ de postav din
1885, una din cele mai mari din ]ar\; lac de
acumulare pe Bistri]a (agrement). (BC)
BUIA – sat (com. {eica Mare) `n
Pod. Hârtibaciului, pe V. Calva; a.d. 1296; bi-
serica evanghelic\, sec. 15, turn ridicat `n
1786; castel ridicat `n sec. 14–17. (SB)
BUILA-VÂNTURARIÞA – masiv muntos
`n sudul M. C\p\]ânii, limitat la est de
V. Bistri]ei, la nord [i est de v\ile Ol\ne[ti [i
Cheia, iar la sud de Subcarpa]ii Getici;
alc\tuit din calcare; relief carstic; pe[terile
Caprelor, Liliecilor, Munteanu-Murgoci,
Pagodelor, Rac, Valea Bistri]a, Arn\u]ilor,
Clopot, Pe[tera cu Lac [i Pe[tera cu Perle;
rezerva]ii speologice. (VL)
Muntele Buila-Vânturari]a
BUJORENI – 1. comun\ `n Subcarpa]ii
Vâlcii, pe V. Oltului; muzeu etnografic; cul\,
1812; biserica ortodox\ „Adormirea Maicii
Domnului”, 1812, picturi ini]iale. (VL)
2. comun\ situat\ `n C. G\vanu-Burdea, pe
râul Câlni[tea; biserica din lemn, „Cuvioasa
Parascheva”, 1711; `n satul Prunaru biserica de
55
zid „To]i Sfin]ii”, 1839 [i Monumentul eroilor
ridicat `n amintirea solda]ilor c\zu]i `n Primul
R\zboi Mondial. (TR)
BULCI – sat (com. Bata) la contactul
Dl. Lipovei cu lunca Mure[ului; a.d. 1225;
ruinele unui castru roman, apar]inând Legiu-
nii a XIII-a Gemina [i ale unei biserici fortifi-
cate construite `n sec. 13, din c\r\mizile cas-
trului; castelul „Mocioni” construit `n prima
jum\tate a sec. 19, ref\cut `n anul 1860. (AR)
BULETA – sat (com. Mih\e[ti) `n sudul
Subcarpa]ilor Vâlcii, pe râul Govora; biserica
ortodox\ „Sfântul Ioan Botez\torul [i Sfântul
Nicolae”, 1838. (VL)
BULUC – schit `n apropiere (cca 2 km) de
satul Jari[tea, situat la poalele estice ale
M\gurei Odobe[ti. (VN)
BULZ – sat (com. B.) pe V. Iadului; in-
stala]ii tehnice populare; relief carstic, Pe[-
tera Valea Le]ului – rezerva]ie natural\. (BH)
BULZA – sat (com. Margina) `n estul
Dl. Lipovei, la obâr[ia râului Pe[tia; a.d. 1336;
biserica din lemn „Sfântul Ioan Teologul”,
1820. (TM)
BULZE{TII DE SUS – sat (com. B. de
Sus) pe clinele sudice ale M. Bihor, pe
V. Uib\re[ti; cheile Bulze[ti, Podul Grohotu-
lui (pod natural `n calcare); rezerva]ie natu-
ral\, liliac s\lbatic, pe[terile Buldiului, Poe]ii,
Cizmei. (HD)
BUMBE{TI- JIU – ora[ (11 807 loc.) din
1989, situat la ie[irea Jiului din defileu,
a.d. 1696; ruinele castrului roman din
sec. 2–3, pe malul Jiului, pentru a ap\ra dru-
mul roman care ajungea la Dun\re; Sfinxul
Lainicilor, monument al naturii, S: 1 ha;
ruinele m\n\stirii Vi[ian, sec. 14, schitul
Locuri Rele, sec. 19. (GJ)
BUMBUE{TI – sat (com. Boi[oara) `n NE
Depr. Lovi[tea, pe râul omonim; biserica
ortodox\ „Buna Vestire [i Cuvioasa
Parascheva”, sec. 19. (VL)
BUNE{TI – 1. comun\ `n NE Pod. Hârti-
baciu, pe V. Scroafa, pe [oseaua Bra[ov–
BU{TENI
Sighi[oara, la poalele Dl. Roade[ (717 m);
a.d. 1337; biseric\ evanghelic\ fortificat\
(sec. 14); muzeu de etnografie; sit arheologic
(s\bii de bronz datate `n Hallstatt). (BV)
2. sat (com. Bune[ti-Avere[ti) `n estul
Pod. Central Moldovenesc; centru viticol;
vestigii de cetate geto-dac\ pe Dl. Bobului;
stejari seculari. (VS)
BUNGARD – sat (com. {elimb\r) `n Depr.
Sibiu; a.d. 1429; biserica ortodox\, 1690 [i
turnul clopotni]\. (SB)
BURD|LE{TI – sat (com. Gu[oeni) `n
Pod. Olte]ului; biserica din lemn „Sfântul
Nicolae”, sec. 18. (VL)
BU{TENI – ora[ (11 566 loc.), sta]iune cli-
materic\, pe V. Prahovei, la confl. Prahovei
cu v\ile Cerbul, Jepilor; alt. 860–960 m; loca-
litatea include [i Poiana Þapului; B. a luat
na[tere dup\ 1800 prin unirea c\tunelor
aflate la confl. Prahovei cu pâraiele Cerbul,
Alb\, Jepilor (Dr\gu[e[ti, Trestia, Slonul de
Piatr\); centru industrial de tradi]ie (fabrica
de hârtie, 1882); bioclimat tonic, stimulent;
izvoare minerale (clorurate, iodurate etc.);
obiective turistice: biserica „Na[terea Maicii
Domnului”, ctitoria regelui Carol I (1889);
Castelul Cantacuzino (1910), `n stil neoromâ-
nesc cu elemente brâncovene[ti; monumen-
tul „Ultima grenad\” (1928) din fa]a g\rii;
muzeul Cezar Petrescu (stil neoromânesc);
statuia lui N. B\lcescu; punct de plecare pe
poteci marcate spre Bucegi (cabanele
Babele, Caraiman, Diham, Poiana
Izvoarelor) [i M. Baiu (Zamora, Baiu Mare
etc.); telecabin\ spre Babele–Pe[tera. (PH)
Ora[ul Bu[teni, la poalele Mun]ilor Bucegi
BUTENI
BUTENI – sat (com. B. ) situat `n
Depr. Zarand; a.d. 1387; centru de cojoc\rit,
de ]es\turi [i cus\turi populare. (AR)
BUZ|IEL – sat (com. Vama Buz\ului)
`n SV Depr. ~ntorsurii, pe V. Buz\ului; art\
popular\; mori de ap\. (BV)
BUZ|U – 1. municipiu (147 007 loc.),
re[edin]a jud. omonim, pe râul Buz\u, `n NV
C. Buz\ului; a.d. sec. 4; `n perioada medie-
val\ a fost punct de vam\; important centru
militar; `n prezent, important centru eco-
nomic [i turistic. Complexul episcopal, cu
biserica episcopal\ „Adormirea Maicii Dom-
nului”, ctitorie a lui Matei Basarab din 1649,
pe locul unei biserici din sec. 16; aici a func-
]ionat `n sec. 17–18 o tipografie [i o [coal\ de
zugravi; Muzeul episcopal; Palatul Domnesc
construit de domnitorul Constantin
Brâncoveanu `ntre 1710–1712 (stil brân-
covenesc), ruinele conacului Hrisoscoleu (cu
elemente de arhitectur\ brâncoveneasc\);
biserica Banu din 1571; biserica Negu]\tori –
Buz\u – zona central\
„Na[terea Maicii Domnului” – stil neoclasic
(sec. 17); cl\direa seminarului Chesarie (stil
neoclasic, 1838); Palatul municipal (stil ita-
lian, 1896–1904); Muzeul Jude]ean (sec]iile
de istorie [i art\ plastic\); muzeul de etno-
grafie [i art\ popular\ `n Casa M\n\il\-Vergu;
monumentele „1907” [i „Eroii Revolu]iei”;
56
statuia poetului Vasile Cârlova; Parcul Crâng
(S: 10 ha) cu stejari seculari [i o specie de
lalea; obeliscul atest\rii documentare a
ora[ului. (BZ) 2. vale, însemnat\ ax\ turistic\
în SE ]\rii; str\bate Carpa]ii de Curbur\,
Subcarpa]ii Buz\ului [i NE Câmpiei Române
pe o lung. de peste 300 km; în lungul ei,
[osea na]ional\ (Bra[ov–Buz\u) [i dou\ c\i
ferate care asigur\ accesul la obiectivele
turistice concentrate în localit\]i (Întorsura
Buz\ului, Siriu, Nehoiu, Berca, Buz\u etc.),
având caracter etnofolcloric, istoric, cultural,
dar [i natural (lacul Siriu, izvoare minerale,
rezerva]ii etc.); amenaj\ri pentru odihn\ [i
agrement. (BZ)
BUZ|ULUI – grup\ de mun]i `n Carpa]ii
Curburii, afla]i `ntre M. Ciuca[ (`n V),
Cl\bucetele ~ntorsurii (`n NV), M. Vrancei
(`n NE) [i Subcarpa]ii Buz\ului (`n S [i SE).
Sunt fragmenta]i de v\ile Bâsca Mic\, Bâsca
Mare, Bâsca Rosilei, Buz\u, Siriu etc. `n mai
multe grupe: Penteleu (alt. max. 1772 m, `n
vf. omonim), Siriu, Podu Calului, Iv\ne]u,
Monteoru, Penteleu; trasee turistice la
vârfurile principale (M\lâia, 1663 m,
Penteleu, 1772 m, Podu Calului, 1437 m),
lacul Vulturilor etc. (BZ)
BUZD – sat (com. Brateiu) `n Pod. Târna-
velor, pe valea omonim\; a.d. 1356; biseric\
fortificat\, sec. 15, stil gotic. (SB)
BUZESCU – comun\ situat\ `n C. Boianu,
la confl. râului Tinoasa cu Vedea; biserica
„Sf. Voievozi”, 1860; cus\turi [i ]es\turi. (TR)
BUZIA{ – 1. ora[ (8197 loc.) situat `n nor-
dul Dl. Buzia[ului, pe râul Salcia; a.d. 1321,
ora[ din 1956; sta]iune balneoclimateric\;
muzeu de art\ popular\; cazinou, 1856. (TM)
2. rezerva]ie botanic\ `n nordul Dl. Buzia[u-
lui, pe râul Salcia. (TM)
 C
CACICA – comun\, sta]iune climateric\ `n
depr. omonim\, aflat\ la contactul Obcinei
Mari cu Pod. Sucevei, pe valea râului
Solone]; izvoare clorurate; salin\ `n care sunt
un lac [i o bisericu]\. (SV)
CACUCIU NOU – sat (com. M\ge[ti) pe
V. Cri[ului Repede; biseric\ din sec. 13, stil
romanic. (BH)
CADAR – rezerva]ie botanic\ pe teritoriul
satului Cadar (com. Tormac), `n C. Timi-
[ului, pe râul Pog\ni[. (TM)
CADEA – sat (com. S\cuieni) `n C. Ieru-
lui; parc dendrologic. (BH)
CAIAFELE- MOROIU – rezerva]ie faunis-
tic\ [i forestier\ `n Balta Ialomi]ei, la sud de
autostrada Fete[ti–Cernavod\; S: 4789 ha;
p\durile C. [i M. cu arbori ce au `n\l]imi de
30–50 m; s\lcii b\trâne, plopi seculari, subar-
borete de corn, rugi de mure; liane dese;
specii higrofile (stânjenei, ism\, r\chitan,
cervana, jale[, s\geata apei, g\lb\[oar\ etc.);
ornitofaun\ bogat\ (ra]a s\lbatic\, porum-
belul s\lbatic, sitarul, c\lifarul ro[u, bufni]a
mare); mamifere (iepure, vidr\, mistre],
c\prioar\ etc.). (CL)
CAJVANA – comun\ `n NV Pod. Sucevei,
tradi]ii etnofolclorice; stejari seculari. (SV)
CALAFAT – ora[ (21 002 loc.) situat `n SV
C. Desn\]ui, port la Dun\re; a.d. 1424; cons-
truit pe locul unei vechi a[ez\ri dacice;
antrepozit al cor\bierilor genovezi, care reali-
zau „c\l\f\tuirea’’ vaselor (repararea [i
smolirea lor), de unde vine [i numele
a[ez\rii; ora[ din 1853; `n R\zboiul de
Independen]\ (1877–1878) a fost un `nsem-
nat punct strategic. Centru agroindustrial [i
turistic: muzeul de art\ [i etnografie, amena-
jat `n 1964, `n Palatul {tefan Marincu; parc;
debarcader; monumentul ridicat pe locul de
unde s-au tras primele salve de tun asupra
Vidinului (1877); bisericile „Sf. Nicolae’’
(1730–1740), „Adormirea Maicii Domnului’’
(1866), „Izvorul T\m\duirii’’ (1874) [i biseri-
ca Greceasc\. (DJ)
Prim\ria din Calafat
CALAFINDE{TI – comun\ `n nordul
Pod. Dragomirnei; p\dure de stejari seculari,
rezerva]ie natural\ (S: 17,3 ha). (SV)
CALBOR – sat (com. Beclean) `n sudul
Pod. Hârtibaciu, pe valea omonim\ (afl. al
Cincului); a.d. 1488; a[ezare dacic\, necro-
pol\ roman\, 50 de morminte de incinera]ie
din sec. 2 `.Hr.; biseric\ fortificat\ (sec. 13–16);
biserica „Sf. Nicolae” (sec. 19). (BV)
CALEA MARE – sat (com. L\z\reni) `n
Dl. T\[ad; biseric\ din lemn (sec. 18). (BH)
CALINA – sat (com. Dognecea) `n sudul
M. Dognecea; a.d. sec. 14; biseric\ din lemn,
1780. (CS)
CALNIC – sat (com. Valea Cri[ului) la
poalele M. Baraolt, pe valea omonim\, la
nord de Sfântu Gheorghe; biseric\ unitarian\
(1674), cu tavan pictat, clopotni]\ (sec. 17)
din lemn (arhitectur\ popular\); stejari secu-
lari `n parcul dendrologic; art\ popular\
CALVINI
(cioplitul lemnului); punct de plecare `n
M. Baraolt. (CV)
CALVINI – sat (com. C.) `n Subcarpa]ii
Buz\ului, pe râul Bâsca Chiojdului; ceramic\
popular\, pomicultur\. (BZ)
CANALUL DUN|RE – MAREA NEAGR|
– canal fluvial ce face leg\tura `ntre Dun\re [i
Marea Neagr\; proiectat `n sec. 19–20; cons-
truc]ia a `nceput `n 1949, oprit\ `n 1954 [i
reluat\ `ntre 1975–1984; lung. 64,2 km, l\]ime
70–120 m, dou\ ecluze: Cernavod\ [i Agigea,
ad. 7–8,5 m, `n\l]imea sub poduri 17 m, pes-
caj 3,5 m; scurteaz\ drumul `ntre Dun\re [i
mare cu 400 km; centre turistice: Cernavod\,
Medgidia, Basarabi, Agigea. (CT)
CANALUL POARTA ALB| – MIDIA
N|VODARI – ramifica]ie a Canalului Dun\re
– Marea Neagr\ de la kilometrul 35; realizat
`ntre 1983–1987; traseul trece prin Ovidiu,
nordul lacului Siutghiol, portul maritim Mi-
dia; lung. 26,6 km, l\]ime 60–80 m, ad. 5,5 m;
prezint\ un bra] ce ajunge la portul Lumini]a.
(CT)
CANARAUA FETII – rezerva]ie complex\
`n Pod. Oltinei, `n apropierea localit\]ii
B\neasa, pe valea râului omonim (se vars\ `n
lacul Oltina); S: 80 ha; cuprinde versan]i stân-
co[i cu aspect de canion, pere]i calcaro[i, cu
fisuri, ni[e, grote, diaclaze, specii termofile.
(CT)
CANLIA – sat (com. Lipni]a) situat `n
Pod. Oltina; urme de cultur\ material\ din
Hallstatt pân\ `n feudalismul timpuriu, 82
morminte de incinera]ie din sec. 4 `.Hr. (CT)
CAPIDAVA – sat (com. Topalu) situat pe
malul Dun\rii, `ntre Cernavod\ [i Hâr[ova;
cetate roman\, prev\zut\ cu turnuri p\trate,
`ntemeiat\ de `mp\ratul Traian `n sec. 2 d.Hr;
a[ezare fortificat\ din sec. 9, locuit\ de popu-
la]ie româneasc\. (CT)
CAPRA – 1. complex glaciar (circ, vale,
morene glaciare), situat pe versantul sudic al
M. F\g\ra[ la obâr[ia Arge[ului. 2. lac
glaciar la alt. de 2230 m; S: 1,8 ha; ad. 8 m;
izvorul pârâului Capra. 3. vârf (2417 m) situat
58
pe creasta principal\ a masivului F\g\ra[, `n
partea central-vestic\. (AG)
CAPU DEALULUI – sat (com. B\beni) `n
estul Pod. Olte]ului, pe V. Bistri]ei; biserica
din lemn „Cuvioasa Parascheva”, 1799. (VL)
CAPUL DOLO{MAN – pinten stâncos `n
SV lacului Razim; rezerva]ie ornitologic\, loc
important de cuib\rire pentru l\stunul mare,
pietrarul negru; cetate greco-roman\
(Arganum) din sec. 4–5 d.Hr. (TL)
CARACAL – municipiu (38 905 loc.) situat
`n C. Romana]i; a.d. 1538, urme de cultur\
material\ din perioada roman\; numele pro-
vine de la Kara-Kale (cetate neagr\), cuvânt
de origine cuman\; re[edin]\ domeasc\ `n
timpul lui Mihai Viteazul [i ora[ din 1598;
centru industrial [i turistic; ruinele Cur]ii
Domne[ti (un zid de 30 m lung.); biserica
Domneasc\, ctitorie a lui Mihai Viteazul,
ref\cut\ `n sec. 18, când i s-a ad\ugat prid-
vorul; biserica „Sfânta Treime’’ (1646); sina-
gog\ (1902); Teatrul Na]ional construit `ntre
anii 1896–1901, `n stil baroc; casa lui „Iancu
Jianu’’, cu aspect de cul\, unde func]ioneaz\
un muzeu din 1949, cu dou\ sec]ii de istorie
[i art\; parcul, S: 25 ha, creat `ntre 1906–1908
(rarit\]i ca: arborele pagodelor, chiparosul de
balt\). (OT)
Casa Armatei – Caracal
CARAIMAN – munte (2384 m) pe latura
prahovean\ a Bucegilor, `ntre Valea Alb\
(nord) [i V. Jepilor (sud); relief de abrupturi
(creste ascu]ite: Pic\tura, Brânelor etc.)
separate de v\i cu s\ritori (ex. Valea Seac\ a
59
Caraimanului, V. Spumoas\, V. lui Zangur
etc.); brâne (ex. B. Mare a C., B. Porti]ei);
paji[ti subalpine [i alpine; Porti]a Caraimanului –
pod natural, alpinism; Monumentul Eroilor
(1926–1928) – cruce metalic\ de 33 m, ilumi-
nat\; rezerva]ie [tiin]ific\ (250 ha pe abrup-
turi, extins\ [i `n M. Jepii Mici). (PH)
CARANI – sat (com. Sânandrei) `n SV
C. Ving\i, pe râul Caran; a.d. 1717; biserica
romano-catolic\ „~n\l]area Sfintei Cruci”,
1734; conac `n stil baroc, sec. 18. (TM)
CARANSEBE{ – municipiu (30 923 loc.),
re[edin]\ de jude], situat `n nordul
Culoarului Timi[–Cerna, pe râul Timi[; a.d.
1289; ora[ din 1564; centru industrial, cultu-
ral, turistic. Obiective turistice: muzeu cu
sec]ii de etnografie, colec]ii de arheologie,
istorie, etnografie, art\ popular\, art\ veche
româneasc\; muzeu cu colec]ii de art\ reli-
gioas\; ruinele castrului [i ora[ului roman
„Tibiscum”; ruinele cet\]ii feudale, sec. 13;
biserica ortodox\ „Sfântul Gheorghe”
(1444), restaurat\ `n sec. 18, picturi inte-
rioare din 1862–1863, iconostas din lemn
sculptat, aurit, din 1862; biserica ortodox\
„Sfântul Ioan Botez\torul” (1781, decora]ii
baroce, picturi interioare din 1785–1787); bi-
serica franciscan\ (1725); sinagoga, 1893;
cl\direa Prim\riei, stil baroc (1903); fosta
cl\dire a caz\rmii gr\nicerilor (1799); casa
memorial\ [i monumentul generalului erou
Ioan Dragalina. (CS)
Prim\ria din Caransebe[
CASCADA PUTNEI
CARAORMAN – grind fluvio-maritim
`ntre bra]ele Sulina [i Sfântu Gheorghe;
constituit din nisip cochilifer, v\lurit sub
form\ de dune cu `n\l]imi de 6–7 m; `n SV o
p\dure ocrotit\, de stejar [i plop, cu arbori
grupa]i sub form\ de pâlcuri, satul de pescari
omonim. (TL)
CARASU – vale situat\ `n partea cen-
tral-sudic\ a Dobrogei, cu o direc]ie est-vest;
`n lungul ei s-a construit Canalul Dun\re–
Marea Neagr\; pe aceast\ vale se g\sesc
podgorii [i livezi renumite, dar [i centrele tu-
ristice: Cernavod\, Medgidia, Basarabi,
Murfatlar. (CT)
CARA{OVA – sat (com. C.) `n Depr.
Cara[ova, la poalele M. Aninei, pe râul Cara[;
a.d. 1333; ruinele cet\]ii, sec. 14; biserica
catolic\, 1726, restaurat\ `n 1822, cheile
Cara[ului, pe[teri. (CS)
CARCALIU – comun\ situat\ `n vestul
M. M\cin, `n Lunca Dun\rii; a[ezare neolitic\
(cultura Gumelni]a), pescuit. (TL)
CAREI – municipiu (25 280 loc.) `n NV
României, `n câmpia omonim\; a.d. 1320;
Castelul Karoly (1794), stil baroc, pe locul
unui cet\]i din sec. 15, `n care se afl\ muzeul
(arheologie, [tiin]ele naturii); `n jurul caste-
lului, parcul dendrologic din sec. 18 (peste
250 de arbori exotici [i locali); biseric\ din
sec. 18, stil baroc; monumentul Osta[ului
român; edificii din sec. 18–19. (SM)
CARHAGA – punct fosilifer `n M. Per[ani,
lâng\ localitatea Raco[, pe pârâul omonim;
faun\ de cefalopode `n sedimente marnoase
cu intercala]ii de calcare. (BV)
CARSIUM – vezi HÂR{OVA. (CT)
CARTIU – sat (com. Tur\ne[ti) pe
V. Cartiu, `n sudul M. Vâlcan; cula „Cartianu’’
`ncep. sec. 19. (GJ)
CASCADA PUTNEI – rezerva]ie com-
plex\ `n M. Vrancei, pe râul Putna, `n arealul
satelor Tulnici [i Lep[a; elemente floristice [i
CASIAN
peisagistice (relief ruiniform pe gresii –
Piatra Ciutei, Piatra Geam\n\ etc.). (VN)
Cascada Putnei
CASIAN – sat (com. Târgu[or) situat `n
Pod. Casimcea, pe valea omonim\; vestigii
arheologice: „Pietrele scrise”, un amfiteatru
natural ce dateaz\ din sec. 3 d.Hr., `nchinat
zeului Cassios. (CT)
CASIMCEA – 1. comun\ pe V. Casimcei, `n
sudul Pod. Casimcea; a[ez\ri din epoca bron-
zului, din perioada roman\ [i romano-bizan-
tin\; 2. podi[ situat `n partea central\ a
Dobrogei, relief carstic dezvoltat `n cursul infe-
rior al V. Casimcea (chei, pe[teri, sfinx). (TL)
Imagine din Podi[ul Casimcei
CASTELU – comun\ situat\ pe axa Carasu,
`n apropierea ora[ului Medgidia; vestigii din
paleolitic; a[ez\ri civile romane cu cimitir
(sec. 9–10), 176 morminte de incinera]ie.
(CT)
CASTRELE TRAIANE – sat (com. Pleni]a)
`n sudul Pod. B\l\ci]ei; vestigiile unei a[ez\ri
fortificate cu [an] [i val din perioada de tre-
cere de la neolitic la epoca bronzului. (DJ)
60
CA{IN – râu, afl. al Râului Negru, la limi-
ta dintre M. Bodoc (vest) cu M. Nemira
(est); vestigii dacice, ruine de cetate medie-
val\ (versantul stâng); [osea (par]ial moder-
nizat\) de leg\tur\ `ntre Depr. Bra[ov, Depr.
Ca[in (Pl\ie[i) [i Ciuc; poten]ial cinegetic
(casa de vân\toare Catru[a) [i piscicol;
belvedere; moar\ de ap\ (V. Seac\). (CV, HR)
CA{INUL MIC – sat (com. Sânzieni) pe
V. Ca[in, la poalele M. Nemira, `n NE
Depr. Bra[ov; izvoare minerale; centru etno-
grafic [i de art\ popular\. (CV)
CA{OLÞ – sat (com. Ro[ia) `n Pod.
Hârtibaciului, pe râul Hârtibaciu; a.d. 1302;
vestigii ale unei a[ez\ri neolitice; urmele
unei a[ez\ri romane, sec. 2–3; necropol\
daco-roman\ tumular\, sec. 2–3; case ]\r\ne[ti,
monumente de arhitectur\ popular\. (SB)
CATALOI – sat (com. Frec\]ei) situat `n
Dealurile Tulcei, la sud de ora[ul Tulcea,
a[ezarea roman\ „La baia roman\”; aeroport.
(TL)
CAÞA – sat (com. C.) `n Depr. Homoroade,
la confl. Homorodu Mare–Palo[, pe c.f.
Bra[ov–Sighi[oara; a.d. 1299; biseric\-cetate
(sec. 13) `n stil romanic; biserica ortodox\
„Sf. Treime” (sec. 19); case, gospod\rii
s\se[ti (sec. 19); casa memorial\ Ion Ursu,
istoric (1875–1925); monumentul eroilor din
Primul R\zboi Mondial. (BV)
CAÞAVEIU – munte, culme pe versantul
nordic al M. F\g\ra[, pe cump\na apelor
Brezcioara (est), Valea Sâmbetei (vest),
alt. 2383 m (Cheia Bindei), 2287 m; relief
ruiniform pe calcare (V. Sâmbetei), poteci;
belvedere; peisaj alpin. (BV)
CAVADINE{TI – comun\ situat\ pe râul
Horincea, `n estul Pod. Covurlui, la jum\tatea
distan]ei `ntre Bere[ti [i Târgu Bujor; biseri-
ca „Adormirea Maicii Domnului” (1848). (GL)
CAVNIC – ora[ (5484 loc.) pe râul omo-
nim; a.d. 1336; ora[ din 1968, centru minier;
monument care aminte[te de victoria
asupra t\tarilor de la 1717; case vechi din
sec. 18. (MM)
61
CAZANE – 1. sector al Defileului Dun\rii,
lung de 7 km, `ntre Plavi[evi]a [i Ogradena;
Cazanele Mari, cea mai interesant\ [i mai
impun\toare por]iune din clisura Dun\rii, au
4 km `ntre mun]ii Ciucarul Mare [i Veliki
Strbac, unde albia se `ngusteaz\ pân\ la 170 m;
`n apropiere se afl\ pe[terile Ponicova [i
Veterani; Cazanele Mici au 3 km, `ntre
Ciucarul Mic [i Mali Strbac; pe malul drept al
Dun\rii (Iugoslavia) se afl\ prins\ `n stânc\
Tabula Traiana (104 d.Hr.). 2. rezerva]ie
natural\ complex\ care cuprinde masivele
Ciucarul Mare [i Ciucarul Mic (S: 150 ha),
laleaua Cazanelor, liliacul s\lbatic [i alte ele-
mente submediteraneene (vipera cu corn,
scorpion etc.). Fac parte din Parcul natural
„Por]ile de Fier”. (MH)
Defileul Dun\rii – Cazanele Mari
C|BE{TI – comun\ la contactul
Depr. Beiu[ cu M. P\durea Craiului; `n satele
sale, elemente etnofolclorice tradi]ionale,
mori de ap\. (BH)
C|CIULAÞI – sat (com. C.) `n C. Vl\siei,
la nord de Bucure[ti, pe V. Cociovali[tea;
palatul Ghica, construit `ntre 1822–1828, `n
stil neoclasic, de domnul Grigore Dimitrie
Ghica [i folosit ca re[edin]\ de var\; `n jurul
palatului se afl\ un parc (S: 15 ha). (IF)
C|IANU – comun\ situat\ `n C. Fize[ului, pe
râul Suatu; a.d. 1326; urmele unei a[ez\ri rurale
romane; biseric\ de lemn (sec. 18) `n satul
C\ianu; biserica reformat\ (sec. 17); cresc\torie
de fazani `n satul Vaida – C\m\ra[i. (CJ)
C|L|ÞELE
C|IUÞI – comun\ pe V. Trotu[ului; cona-
cul Rosetti (sec. 19); `n satul Pralea, biserica
„Sf. Nicolae” (sec 18). (BC)
C|LACEA – sat (com. Or]i[oara) `n
C. Ving\i, pe râul Iercici; a.d. 1339; sta]iune
balneoclimateric\, izvoare minerale bicarbo-
natate, clorurate, sodice etc., termale,
folosite pentru boli interne. (TM)
C|LAN – ora[ (14 542 loc.) la est de
Hunedoara, pe râul Strei; b\i mezotermale
C. B\i) cunoscute din vremea Daciei
(C
romane (sec. 2 d.Hr.), când romanii `nfiin-
]eaz\ aici a[ezarea Ad Aquas; ca element de
arhitectur\ industrial\ este protejat un furnal
vechi folosit `n siderurgie. (HD)
C|L|RA{I – municipiu (77 151 loc.)
re[edin]a jud. omonim (din 1981); situat `n
SE C. B\r\ganului, pe terasa Dun\rii, pe
stânga Bra]ului Borcea; alt. 25 m; port flu-
vial; centru cultural [i industrial; urme de
cultur\ material\ neolitic\, epoca fierului
(Cultura Co[logeni): vase, monede grece[ti
[i romane (mileniul 1 `.Hr.); a.d. sec. 16
(Lichire[ti); `n sec. 18 este sediul deta[amen-
tului de c\l\ra[i-[tafetari; ora[ din 1832; `n
prezent centru industrial [i turistic: catedrala
„Sf. Nicolae” (1838); palatul prefecturii
(1897) `n stil neoclasic; cu parc (exemplare
de tis\); biserica „Volna” (1856); cl\direa
Arhivelor Statului, fost\ cazarm\ (1897); mo-
numentul eroilor din Primul R\zboi Mondial
(1925); Muzeul Dun\rii de Jos (arheologie,
istorie, art\); casa memorial\ Vasilescu Vasia,
publicist; gr\din\ zoologic\. (CL)
C|L|REÞI – sat (com. T\m\d\u Mare) `n
C. Mosti[tei; muzeu. (CL)
C|L|ÞEA – sat (com. A[tileu) pe Cri[ul
Repede; relief carstic, mori de ap\. (BH)
C|L|ÞELE – comun\ situat\ `n NE
M\gurii C\l\]ele (nordul M. Gil\u), pe râul
C\lata; a.d. 1408; a[ez\ri neolitice `n satul
C\lata; centru de dulgherit [i confec]ionare a
uneltelor din lemn; arhitectur\ popular\
tradi]ional\; costume specifice de mare fru-
muse]e [i originalitate; biserica din lemn
C|LD|RU{ANI
(sec. 18) `n satul Dealul Negru; biseric\ for-
tificat\, sec. 12–15, `n satul V\leni. (CJ)
C|LD|RU{ANI – 1. lac, liman fluviatil `n
C. Vl\siei, lung de 4,5 km [i lat de câteva sute
de metri. 2. p\dure aflat\ `n nordul lacului, ce
constituie un rest din codrul Vl\siei; alc\tuit\
`n mare parte din stejari; aici au fost colo-
niza]i fazani, c\prioare. 3. m\n\stire la NE de
Bucure[ti, ctitorit\ de Matei Basarab `n
1637–1638, pe locul unui schit de lemn; bise-
rica „Sf. Dumitru” dup\ modelul celei
domne[ti de la Curtea de Arge[ [i al celei de
la M\n\stirea Dealu; muzeu (obiecte de cult,
ve[minte, icoane, tip\rituri, [ase icoane pic-
tate de Nicolae Grigorescu). (IF)
C|LIMAN – mun]i vulcanici (andezite,
piroclastite) `n grupa central\ a Carpa]ilor
Orientali, `ntre Depr. Dornelor [i Defileul
Mure[ului (Topli]a–Deda); creasta principal\
este rest dintr-o caldeir\ (vârful Pietrosu
2101 m); circ glacio-nival, vegeta]ie de paji[ti
alpine [i subalpine; din creast\, spre nord [i
sud se desf\[oar\ culmi secundare separate
de v\i `nguste, bine `mp\durite, str\b\tute de
drumuri forestiere (Zebrac, C\lim\nel,
Colibi]a, Dorna, Neagra {arului [.a.) relief
spectaculos pe piroclastite: ace, turnuri, col]i
(rezerva]ia geomorfologic\ „Doisprezece
Apostoli” – grup de stânci cu form\ zoo [i
antropomorf\), cu vânturi puternice din vest,
`ndeosebi iarna, z\pad\ din octombrie pân\
`n mai, când se produc frecvent avalan[e;
lacuri naturale: T\ul Zânelor, Iezerul R\]i]i[
– ambele rezerva]ii naturale [i lacul antropic
Colibi]a (5 km lungime) pe Bistri]a Bârg\ului,
pe malul c\ruia se afl\ sta]iunea climateric\
omonim\; p\duri `ntinse de molid, fag, brad,
iar la peste 1500 m zâmbru (relict glaciar);
poieni cu stâne, s\la[e; la peste 1600–1700 m
– tuf\ri[uri [i paji[ti subalpine, cu jnepeni
(c\]uni), afin, meri[or, r\chi]ele, pruni[oare
[i plante ocrotite ca rhododendron, ghin]ura
[i rezerva]ia forestier\ „Jnepeni[” (S: 384,2 ha),
toate `ncadrate `n Parcul natural „C\limani”
(S: 24 041 ha); mla[tini de turb\, atât la poale
(Poiana Stampei – rezerva]ie natural\, {aru
Dornei, Dr\goiasa, Bilbor), cât [i pe platourile
62
`nalte, cu specii de plante rare (roua cerului,
otr\]elul de balt\, trifoi[tea), relicte glaciare
(vârtejul p\mântului, mesteac\nul pitic, rugi-
narea [.a.); interes cinegetic [i piscicol (urs,
cerb, lup, jder, coco[ de munte, coco[ de
mesteac\n, p\str\v, lipan etc; tradi]ii pas-
torale `n a[ez\rile de pe v\ile Budacul, {ieul,
Bistri]a Bârg\ului, Mure[ul; blocuri de
piatr\, cioplite sau gravate – probabil din pe-
rioada dac\ (descoperite `n 1987 `n locali-
tatea Gura Haitii); pe versantul nordic al
Negoiului Românesc – o fost\ carier\ de sulf;
trasee turistice marcate dinspre Vatra
Dornei, Topli]a, Bilbor, R\stoli]a, Prundu
Bârg\ului etc. spre vârfurile principale:
Pietrosu (2101 m), Negoiu Unguresc (2081 m),
R\]i]i[ (2021 m) – sta]ie meteo, Cerebuc
(2013 m), Bistricioru (1990 m), Negoiu
Românesc (1889 m), Lucaciu (1770 m) [.a.
(BN, HR, MS, SV)
C|LIM|NE{TI – ora[ (9020 loc.) `n
Depr. Jiblea, la ie[irea Oltului din Defileul
Cozia; a.d. 1386; din 1890 devine sta]iune bal-
near\, iar `n anul 1927 prime[te statutul de
ora[; sta]iune balneoclimateric\ (se adaug\
[i localitatea component\ C\ciulata); izvoare
minerale sulfuroase, cloruro-sodice, bromu-
rate, magneziene, reci [i termale, folosite `n
cura balnear\; festivalul folcloric anual
„C`ntecele Oltului”, târg al olarilor [i expo-
zi]ie de art\ popular\, parad\ a portului po-
pular (august); schitul Ostrov „Na[terea
Maicii Domnului”, ctitorie a domnitorului
Neagoe Basarab, 1520–1522, fresc\ inte-
rioar\ bizantin\ din sec. 18; biserica ortodox\
„Sfin]ii Voievozi”, 1711–1715, pridvor ad\ugat
`n 1857; parcul Ostrov `n insula din mijlocul
lacului de acumulare C\lim\ne[ti; Pavilionul
central, construit `n 1896 dup\ planurile arhi-
tectului G. Mandrea; casa „Miscurici”,
1850–1860; casa din lemn „Dobrin”, 1880;
biserica ortodox\ „Sfântul Nicolae”, 1788,
picturi originale, `n localitatea P\u[a; schitul
Berisl\ve[ti, 1754; schitul Sc\ueni, sec. 17,
pictura din anii 1815–1819; biserica ortodox\
„Adormirea Maicii Domnului”, sec. 18,
restaurat\ `n 1857–1862, `n satul Jiblea
Veche; schitul „Sfântul Ioan de sub Piatr\”
63 MUNÞII C|LIMAN

Mun]ii C\liman – schi]a turistic\ 0 2 4 6 8 km

C|LINE{TI
sau „Cozia Veche”, 1670, `n localitatea C\ciu-
lata; complexul turistic Cozia, castrul
Arutela, lacuri de baraj. (VL)
C\lim\ne[ti – sanatoriul balnear
C|LINE{TI – 1. comun\ `n vestul
Depr. Maramure[; bisericile din lemn
(sec. 17–18) „Na[terea Maicii Domnului” [i
„Adormirea Maicii Domnului”; case din
sec. 18–19, realizate `n stilul vechi mara-
mure[an. (MM) 2. sat (com. C.) situat `n
Pod. Cânde[ti, pe stânga v\ii Arge[ului;
a.d. 1388; biserici din sec. 18–19; biserica fos-
tei m\n\stiri Rânc\ciov (satul Rânc\ciov)
„Intrarea `n biseric\ a Maicii Domnului”,
sec. 15; centru pomicol [i viticol. (AG) 3. sat
(com. Flore[ti) pe malul drept al Prahovei, `n
C. Ploie[ti; biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (1636); complexul Mavru-Can-
tacuzino (1821–1825), format din conac cu
anexe [i parc. (PH) 4. sat (apar]ine de ora[ul
Brezoi) pe dreapta Oltului, la poalele SE ale
M. Lotrului; biserica ortodox\ „Cuvioasa
Parascheva”, sec. 18, pictat\ la sf. sec.18;
stânc\rie pe conglomerate; rezerva]ie natu-
ral\; punct de plecare pe trasee din
M. Lotrului. (VL) 5. sat (com. Bucecea) `n
jud. Boto[ani, la 2 km SE de Bucecea; biseri-
ca „Sf. Nicolae” (1815) [i conacul „Miclescu”
(1820). (BT)
C|LINE{TI- BEÞELU – rezerva]ie mixt\
(geomorfologic\ [i floristic\), stânc\rie la
400–947 m alt., `n estul M. Lotrului, pe
V. C\line[ti, ora[ul Brezoi. (VL)
64
C|LINE{TI-OA{ – comun\ pe V. Turului,
`n M. Oa[; defileu, lac de baraj (S: 360 ha,
peste 7 mil. m3); rezerva]ie natural\ de peisaj;
amenaj\ri turistice pe malul lacului. (SM)
C|LUG|RENI – 1. comun\ `n Dl. Ciortea,
`n Subcarpa]ii Buz\ului; biserica „Buna
Vestire” („Zidul Doamnei Neaga”) din satul
Valea Scheilor (1784). (PH) 2. comun\ situa-
t\ `n C. G\vanu-Burdea, la confluen]a râurilor
Câlni[tea cu Neajlovul; pod de beton cu patru
medalioane cu chipul lui Mihai Viteazul
(oper\ a sculptorului Constantin Baraschi);
monumentul „Crucea lui Mihai Viteazul”
(opera sculptorului Oscar Spathe); statuia lui
Mihai Viteazul (opera sculptorului Anton
Panaghia), 1995 toate `n amintirea victoriei
lui Mihai Viteazul din 1595; biserica
„Adormirea Maicii Domnului”, 1886; conacul
Varthiadi (sec. 19); p\durea Fântânele (re-
zerva]ia floristic\ Comana). (GR) 3. sat
(com. Eremitu) situat `n NV Dl. Becheci, pe
V. Nirajului; a.d. 1567; castru roman din
prima jum\tate a sec. 2; m\n\stire francis-
can\ (1666–1678) cu [coal\ [i bibliotec\ ce
func]ionau `n chiliile l\ca[ului. (MS)
C|LUI – sat (com. Oboga) `n Pod. Olte]ului,
la nord de Bal[; m\n\stirea „Sf. Nicolae’’,
`nceput\ de boierii Craiove[ti, la 1516, [i ter-
minat\ de fra]ii Buze[ti `n 1588; biserica are
picturi [i portrete originale (Mihai Viteazul,
familia Buze[tilor [i Petru Cercel); `n
pronaos se afl\ pietrele de mormânt ale lui
Preda Buzescu (ban al Craiovei) [i Radu
Buzescu (clucer). (OT)
C|LU{ERI – sat (com. Ernei) situat pe
V. Mure[ului, la nord de Sângeorgiu de Mure[;
a.d. 1332; biserica unitarian\ (1762). (MS)
C|MÂRZANA – comun\ `n nordul Depr.
Oa[, pe V. Lechincioara; elemente etnofolclo-
rice de tradi]ie (port, obiceiuri); `n M. Oa[,
tinoave – rezerva]ie natural\ (S: 1 ha). (SM)
C|NÞ|L|RE{TI – sat (com. {tefan cel
Mare) pe V. Bârladului, `n Pod. Central
Moldovenesc; pod de piatr\ (1450) peste râul
Bârlad; biserica din lemn „Sf. Nicolae”
(1807); art\ popular\. (VS)
65
C|PÂLNA – 1. comun\ pe Cri[ul Negru;
biseric\ din lemn pictat\ (sec. 19). (BH)
2. sat (com. S\sciori); a.d. sec. 14; pe râul
Sebe[, `ntre Sebe[ [i {ugag, la poalele
nordice ale M. {ureanu; cetate dacic\ aflat\
pe culmea La Cetate (610 m); pe râul Sebe[,
mori de ap\. (AB)
C|PÂLNA DE JOS – sat (com. Jidvei) pe
Târnava Mic\, la est de Blaj; elemente
etnofolclorice (dansul fetelor de la C.). (AB)
C|P|LNA{ – sat (com. Birchi[) la contac-
tul Culoarului Mure[ului cu Dl. Lipovei; a.d.
1369; castelul „Mocioni-Teleki, din 1860,
restaurat `n 1964 (coloane [i capiteluri corin-
tice); parc (S: de 8 ha); biserica ortodox\
„Cuvioasa Parascheva”, 1826, `n stil baroc
(pictura iconostasului executat\ la 1858); tra-
di]ii folclorice (sânzienele), port popular. (AR)
C|P|T – sat (com. Racovi]a) `n C. Lugojului,
pe râul Timi[ana; a.d. 1447; biserica ortodox\
„Adormirea Maicii Domnului”, din 1736, pic-
turi din 1778. (TM)
C|P|ÞÂNENI – sat (com. Arefu) `n
Depr. Arefu, pe V. Arge[ului, la poalele
M. Albina, (aval de lacul Vidraru); ruinele
Cet\]ii Poenari sau Cetatea lui Negru Vod\
(sec. 14), pe M. Cet\]uia; casa memorial\
George Steph\nescu (sec. 18); pomicultur\;
agroturism. (AG)
C|PENI – localitate apar]inând ora[ului
Baraolt, `n SV Depr. Baraolt, pe dreapta
Oltului; biserica reformat\ fortificat\ (sec. 15),
cu elemente de gotic târziu, tavan casetat pic-
tat (sec. 18) [i turn (sec. 19); Monumentul
eroilor pa[opti[ti; loc istoric (Cemeret, pe
stânga Baraoltului) unde a fost reprimat\
r\scoala secuilor (1660). (CV)
C|PRIOARA – sat (com. S\vâr[in) `n
SE M. Zarand; a.d. 1256; „Pe[tera lui Sinesie”
[i „Pe[tera lui Du]u”. (AR)
C|PU{U DE CÂMPIE – sat (com. Incl\zel)
situat `n SV C. S\rma[ului, pe V. Lechin]a;
a.d. 1318; depozit de bronz (sec. 11 `.Hr.),
alc\tuit din obiecte de podoab\; Conacul
„{andor” (sec. 19). (MS)
C|{EIU
C|PU{U MARE – sat (com. C.M.) situat
la poalele NE ale M. Gil\u, pe râul C\pu[;
a.d. 1282; ]es\turi [i broderii populare
române[ti [i maghiare; biserici din lemn,
sec. 17, `n satele Straja [i Agârbiciu P\niceni;
biserici reformate, sec. 18, `n satele C\pu[u
Mic [i Dumbrava; cheile P\nicenilor.(CJ)
C|RAND – comun\ situat\ la poalele
M. Codru-Moma; a.d. 1492; art\ popular\
(ritualuri str\vechi de nunt\). (AR)
C|RBUNARI – 1. platou carstic pe terito-
riul comunei C\rbunari, `n NE M. Locvei.
(CS) 2. sat, sta]iune balneoclimateric\ local\
la sud de Baia Mare; amenaj\ri pentru agre-
ment. (MM)
C|RPINET – comun\ `n sudul Depr. Beiu[;
ol\rit, ]es\turi tradi]ionale; izbucul de la
C\lug\ri, rezerva]ie natural\, S: 14,4 ha.
(BH)
C|RPINI{ – sat (apar]ine ora[ului
Simeria) `n Culoarul Mure[ului, la contactul
cu M. Metaliferi; izvoare minerale [i termale;
`n apropiere, pe[tera La Codru. (HD)
C|SCIOARELE – 1. comun\ `n SE
C. Burnasului, pe [oseaua Giurgiu–Olteni]a;
vestigii neolitice, cultura Gumelni]a; milen.
2 `.Hr.; epoca bronzului, epoca fierului, La
Tène, sec. 6 `.Hr.; biserica „Sf. Nicolae”,
(sec. 19); centru viticol `n podgoria Greaca.
(CL) 2. sat `n C. G\vanu-Burdea, pe râul
Arge[ (com. G\iseni); biserica „Sf. Nicolae”,
a fostei m\n\stiri „Strâmbul” (1521), ctitorie
a vornicului Dr\ghici Vintilescu; biserica
„Intrarea `n biseric\ a Maicii Domnului” a
fostei m\n\stiri C\scioarele, 1431, cu pietre
funerare din sec. 16; p\dure de foioase
(S: 5000 ha). (GR)
C|{EIU – sat (com. C.) situat `n sudul
Dl. Ciceului, `n apropiere de confl. râului
S\l\truc cu Some[ul; a.d. 1261; castrul roman
Samum (`mp\ratul Hadrian, sec. 3 d.Hr.);
castelul „Haller”, sec. 18; biserica romano-
catolic\ (sec. 15–16) `n satul Coplean; bise-
rici din lemn (sec. 18) `n satele Gârb\u
Dejului [i Leurda. (CJ)
C|T|LINA
C|T|LINA – rezerva]ie forestier\ `n estul
C. Lugojului, pe teritoriul satului Co[teiu de
Sus (com. Margina). (TM)
C|TINA – 1. comun\ situat\ `n
C. Fize[ului, pe râul Fize[; a.d. 1327; lacul de
acumulare C., pe Fize[, `n scop piscicol; bise-
ric\ romano-catolic\, sec. 19, `n satul C\tina;
biseric\ din sec. 15–16, `n satul Feldioara.
(CJ) 2. sat (com. omonim\) `n Subcarpa]ii
Buz\ului, pe râul Bâsca Chiojdului; ceramic\
popular\, fabricarea instrumentelor muzicale
(fluier, cobz\, cimpoi); pomicultur\; `n `mpre-
jurimi, Râpa Fetii, La Fundul C\tinii, pe
Dl. Carafte (chilii rupestre). (BZ)
C|V|RAN – sat (com. Constantin
Daicoviciu) `n SV M. Poiana Rusc\, pe râul
Timi[; a.d. 1376; ruinele unui castru roman,
sec. 2 d.Hr.; locul de na[tere al arheologului
[i istoricului Constantin Daicoviciu. (CS)
C|Z|NE{TI – sat (com. C. ) pe râul
Ialomi]a, `n C. B\r\ganul Ialomi]ei; a.d.
sf. sec. 16; biseric\ ortodox\ ctitorit\ de
logof\tul Neculai B\leanu (1858); `n apro-
piere (`n lunca Ialomi]ei), rezerva]ia natural\
Gr\di[tea C. (IL)
CÂINENI – 1. liman fluviatil situat pe
stânga Buz\ului, `n C. Br\ilei; ap\ clorurat\,
sodic\, magnezian\, calcic\; salinitatea
36–46 g/l; n\mol sapropelic cu o concen-
tra]ie de 365 g%, utilizat `n diverse afec]iuni.
(BR) 2. sta]iune balneoclimateric\ Câineni-
B\i sezonier\ `n C. Br\ilei, ce func]ioneaz\
din 1936. (BR) 3. comun\ `n nordul Depr.
Lovi[tei, la poalele M. F\g\ra[; case ]\r\ne[ti
specifice; urme ale drumului roman „Via
Carolina”; cruce s\pat\ `n st`nc\ cu inscrip]ia
latineasc\ „Carolinus Sixtus”; punct de ple-
care pe trasee din M. F\g\ra[. (VL)
CÂINENII MARI – sat (com. Câineni)
pe dreapta Oltului `n nordul Depr. Lovi[tei;
biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”, sec. 18,
pictur\ `n interior din sec. 18, pictura exte-
rioar\ din sec. 19; avenul Picioru Boului. (VL)
CÂINENII MICI – sat (com. Câineni) pe
st`nga Oltului, `n Depr. Lovi[tei; biserica
66
ortodox\ „Sf`ntul Nicolae”, sec. 19, restaurat\
`n sec. 19, cu pictur\ din 1862; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Voievozi”, 1807, picturi inte-
rioare din 1858. (VL)
CÂLCESCU (GÂLCESCU) – lac glaciar `n
M. Parâng, pe versantul nordic, la 1924 m,
S: 3 ha, ad. 9, 5 m; rezerva]ie. (GJ)
CÂLNIC – sat (com. C.) `n Pod. Seca[elor,
pe râul omonim, la SE de Sebe[; a.d. sec. 13;
cetate din sec. 13, dominat\ de un donjon
(turn); `n sec. 15–16 cetatea nobiliar\ a fost
amenajat\ ca o cetate ]\r\neasc\. (AB)
CÂMPENI – ora[ `n depr. omonim\ din
M. Apuseni, situat pe râul Arie[; a.d. sec. 16;
capital\ a Þ\rii Mo]ilor, aici s-a dat semnalul
R\scoalei din anii 1784–1785, condus\ de
Horea, Clo[ca [i Cri[an; tot aici a fost
cartierul general al lui Avram Iancu `n timpul
Revolu]iei din 1848–1849. Centru industrial
(extrac]ia minereurilor neferoase) [i turistic:
muzeul „Avram Iancu”, statuia ecvestr\ a lui
Avram Iancu, sculptat\ de C. Dimitriu-Bârlad
`n 1940, bustul lui Avram Iancu sculptat de
M. Buculei `n 1992; case vechi. (AB)
CÂMPIA MOLDOVEI – câmpie (denu-
mit\ [i C. Jijiei), `n NE ]\rii, `ncadrat\ la nord
[i est de V. Prutului, la vest de Pod. Sucevei
[i la sud de Pod. Bârladului; relief domol, de
coline rotunjite [i joase (alt. max. 265 m, `n
Dl. Cozancea), separate de v\i cu direc]ie
NV–SE (Jijia, Bahlui, Ba[eu, Sitna etc.), pe
firul c\rora s-au amenajat numeroase iazuri:
Drac[ani, H\ne[ti, Podu Iloaiei, C\t\m\r\[ti,
Ciurbe[ti [.a. (pescuit, agrement); ora[e
(Ia[i, Boto[ani, Dorohoi, Hârl\u) [i numeroa-
se sate (Cucuteni, Bârnova, Stânca, Pope[ti
[.a.) cu fond turistic important; rezerva]ii
naturale geologice (Stânca, `n est), forestiere
(Teioasa, Horl\ceni, `n nord), floristice
(Valea Lung\, Valea lui David, `n sud);
str\b\tut\ de [osele modernizate [i c\i ferate
ce leag\ cele mai importante localit\]i. (IS,
BT)
CÂMPIA TURZII – municipiu (29 929 loc.),
situat `n NE depr. omonime, pe dreapta râu-
lui Arie[; a.d. 1282 [i ora[ din 1952; centru
67
industrial; biseric\ evanghelic\, sec. 17, `n
stil baroc, cu modific\ri ulterioare; conace
din sec. 18–19. (CJ)
CÂMPINA – municipiu (40 127 loc.) pe
V. Prahovei, `n sudul Subcarpa]ilor Prahovei,
la nord de confl. cu Doftana; alt. 350–560 m;
a.d. 1503 (târg legat de drumul Bra[ovului);
centru industrial-petrolier; lacuri pe sare
(Bisericii, Curiacu, Pe[telui); biserica
„Sf. Nicolae” (1714) a fostului schit Slobozia
(picturi murale); Biserica de la Han
„Adormirea Maicii Domnului” (1833) cu pic-
turi murale din 1905; biserica romano-
catolic\ „Sf. Anton” (1860); biserica
„Sf. Treime” (1828), Muzeul memorial
N. Grigorescu (1957, peste 100 de exponate),
Muzeul memorial B.P. Hasdeu (`nfiin]at `n
1965 `n Castelul Iulia Hasdeu, construit `ntre
1893–1896); bustul lui N. Grigorescu (1920),
statuia lui Aurel Vlaicu (1968). (PH)
Castelul Iulia Ha[deu – Câmpina
CÂMPINEANCA – sat (com. C.) pe râul
Milcov, la vest de Foc[ani; viticultur\; bise-
rici ortodoxe (sec. 19). (VN)
CÂMPU LUI NEAG – localitate compo-
nent\ a ora[ului Uricani, `n vestul
Depr. Petro[ani; arhitectur\ ]\r\neasc\; `n
apropiere, lacul Valea de Pe[ti; Pe[tera cu
Lemne, Pe[tera Diaclazelor, Pe[tera cu
Corali, Pe[tera Zeicului; punct de plecare
spre cheile Bu]ii [i spre mun]ii Retezat [i
Godeanu. (HD)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC
CÂMPULUNG – 1. municipiu (43 295 loc.)
din 1994, situat `n depr. omonim\, pe Râul
Târgului, la 600 m alt.; a.d. sec. 13 (1292); a
doua capital\ a Þ\rii Române[ti (1369),
`nfiin]at\ de Vladislav I; centru industrial,
cultural, turistic; m\n\stirea Negru-Vod\ cu
biserica „Adormirea Maicii Domnului” – cti-
torie din 1215 a lui Radu Negru; Casa dom-
neasc\ a lui Matei Basarab, 1650, [i Casa
St\re]iei, construit\ de Constantin Brânco-
veanu; biserica romano-catolic\ „Sf. Iacob” –
B\r\]ia, sec. 13; bisericile „Sf. ~mp\ra]i
Constantin [i Elena” – Sube[ti (1552),
„Sf. Ilie” (sec. 17), „Sf. Nicolae” (sec. 16),
„Sfânta Treime”, (sec. 17), „Adormirea
Maicii Domnului”, (sec. 17), „Sf. Gheorghe”
– Olari, (sec. 17); bisericile cu dublu hram
„Sf. Gheorghe [i Sf. Apostoli Petru [i Pavel”
– Vi[oi (sec. 18), „Sf. Nicolae [i Buna Vestire”
(sec. 19); Biserica Domneasc\, 1567, ctitorie
a lui Petru cel Tân\r; Crucea Jur\mântului;
muzeu cu colec]ii de istorie [i arheologie, de
numismatic\ [i de art\ plastic\; muzeu de
etnografie [i art\ popular\; case memoriale:
„Tudor Mu[atescu” [i „Mihai Tican Rumano”;
„Nucul de la Sube[ti”, peste 200 de ani,
`n\l]ime 16 m, diametrul trunchiului de
1,5 m; punct de plecare `n ascensiunile din
M. Iezer-P\pu[a (AG) 2. depresiune subcar-
patic\ [i arie turistic\ important\ la sudul
M. Iezer–P\pu[a; obiectivele turistice sunt
concentrate în C., dar [i în satele vecine
(M\]\u, Bughea, Lere[ti, N\m\e[ti, Albe[ti
etc.); au caracter istoric (Mateia[), etnofol-
cloric [i natural (vârfuri, rezerva]ii, chei, ape
minerale etc.); re]ea dens\ de drumuri cu
amenaj\ri pentru turism local, dar [i în
mun]i. (AG)
CÂMPULUNG MOLDOVENESC – 1. mu-
nicipiu (21 565 loc.) `n depr. omonim\ din
nordul Carpa]ilor Orientali, pe V. Moldovei;
a.d. sec. 15, ora[ din 1806; centru turistic –
sta]iune climateric\; muzeul lemnului, pro-
duse artistice populare, sporturi de iarn\;
punct de plecare `n ascensiunile din Mun]ii
Rar\u, la Piatra Buhei (S: 2 ha), Cheile
Moara Dracului, rezerva]ie natural\. (SV)
2. depresiune [i arie turistic\ însemnat\, pe
CÂMPURI
Valea Moldovei, între mun]ii Rar\u, Giumal\u,
Stâni[oarei, Obcina Mestec\ni[ [i Obcina
Feredeu; obiectivele turistice, cu caracter
etnofolcloric [i naturale, sunt concentrate în
C. M., centru polarizator, [i în multe sate
vecine (Pogorâta, Sadova etc.); re]ea deas\
de [osele [i drumuri forestiere ce asigur\
leg\turi cu obiectivele din mun]i. (SV)
Câmpulung Moldovenesc – vedere general\
CÂMPURI – comun\ `n Subcarpa]ii
Vrancei, pe cursul sup. al râului {u[i]a, la
poalele sudice ale Dl. Ou[oru; casa memori-
al\ Ion Roat\ (personaj popular din perioada
Unirii Principatelor Române, 1859); biserica
din lemn „Adormirea Maicii Domnului”
(sec. 17). (VN)
CÂRCEA – sat la SE de Craiova; vestigii
din cultura Cârcea (vase din neolitic [i vase
duble din epoca bronzului); m\n\stirea
„Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului’’ [i
„Sf. Antonie cel Mare’’ (1990–1992). (DJ)
CÂRJA – 1. sat (com. Murgeni) pe
V. Prutului, `n SE Pod. Bârladului; faun\
deosebit\ (pelican, leb\d\, cerb lop\tar) `n
lunca Prutului (Balta Hârse]i); biserici de
lemn (1796, respectiv 1835). (VS) 2. vârf
(2405 m) `n partea central-vestic\ a
M. Parâng; belvedere, relief glaciar; sub
Vf. C. se afl\ lacul glaciar omonim, la obâr[ia
Jie]ului; trasee turistice pe Jie] sau din
Depr. Petro[ani. (HD)
CÂRJOAIA – sat (com. Cotnari) la vest de
Cotnari; vestigiile unui pod de piatr\ din
epoca lui {tefan cel Mare. (IS)
68
CÂRLIBABA – comun\ pe V. Bistri]a
Aurie, `ntre Obcina Lucina [i M. Suhard;
elemente etnofolclorice, case cu decora]ii
specifice, obeliscul Bogdan Vod\; rezer-
va]ia geologic\ (dolomite) Piatra Þib\ului,
S: 20,3 ha. (SV)
CÂRLIGI – sat la NE de Piatra Neam]; bi-
serica „Trei Ierarhi”, ctitorit\ `n 1660 de
Iordache Cantacuzino, cu clopotni]\ din 1796;
conac din sec. 17–18; han din sec. 19. (NT)
CÂRLOM|NE{TI – sat (com. Verne[ti)
situat la confl. râurilor Ni[cov–Buz\u, la
poalele estice ale Dl. Ciolanu; vestigii dacice;
pomicultur\. (BZ)
CÂRNECEA – sat (com. Ticvaniu Mare)
`n C. Cara[ului, pe râul Barche[; a.d. 1597;
biserica ortodox\ „Adormirea Maicii
Domnului”, 1834, pictura din 1836. (CS)
CÂRNU – schitul „Adormirea Maicii
Domnului”, `n satul P\n\t\u, pe V. Buz\ului,
la poalele vestice ale Dl. Blidi[el din Subcar-
pa]ii Buz\ului; ctitorie a domnitorului Mircea
Ciobanul (1546, refaceri `n 1882); `n apro-
piere, un lac cu ap\ s\rat\, sulfuroas\. (BZ)
CÂRÞA – 1. comun\ `n Depr. F\g\ra[, la
v\rsarea râului Câr]i[oara `n Olt; a.d. sec. 1223;
ruinele unei m\n\stiri (ordinul cistercie-
nilor) de la `ncep. sec. 13, cu biseric\ `n stil
gotic, folosit\ [i azi. (SB) 2. comun\ la nord
de Miercurea-Ciuc; muzeu etnografic; cetate
]\r\neasc\ cu o biseric\ romano-catolic\ `n
stil gotic, de tip sal\, din sec. 15, cu incint\
fortificat\ din sec. 18 [i obiecte de cult
valoroase. (HR)
CÂNDE{TI – 1. podi[, subunitate a
Pod. Getic, situat `ntre Dâmbovi]a (est),
Arge[ (sud) [i Râul Târgului (vest); aspect
de platform\ alc\tuit\ predominant din
pietri[uri [i nisipuri cuaternare. (AG, DB)
2. sat situat `n Muscelele Arge[ului, pe râul
Bratia (com. Albe[tii de Muscel); p\str\v\-
rie. (AG) 3. comun\ situat\ la contactul Pod.
Cânde[ti cu Subcarpa]ii Ialomi]ei, pe râul
Dâmbovi]a; etnografie, biserici, sec. 18.
(AG). 4. comun\ la contactul Pod. Cânde[ti
69
cu Subcarpa]ii Ialomi]ei [i M. Leaota, pe râul
Dâmbovi]a; case din lemn cu arhitectur\
tradi]ional\; prelucrarea artistic\ a lemnului;
biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva”,
1804; alte biserici din sec. 19, `n satele
Dragod\ne[ti [i Cânde[ti Deal. (DB) 5. sat
(com. Dumbr\veni) pe râul Râmna, la
contactul Subcarpa]ilor Vrancei cu Glacisul
Râmnicului; descoperiri din epoca bronzului
[i perioada geto-dac\; m\n\stirea Recea
(sec. 17); bisericile „Sf. Nicolae” (la sf. sec. 17)
[i „Na[terea Maicii Domnului”. (VN) 6. sat
(com. Verne[ti) `n Subcarpa]ii Buz\ului, pe
râul Buz\u, la poalele estice ale Dl. Ciolanu;
viticultur\; biseric\ ortodox\ din 1661. (BZ)
7. comun\ `n sudul jud. Neam]; sit arheologic
important: urmele unei a[ez\ri carpice din
sec. 1–4 d.Hr. [i ale unei culturi materiale din
sec. 5–6, denumit\ cultura „Cânde[ti”. (NT).
CÂRÞI{OARA – comun\ `n Depr. F\g\ra[,
pe V. Câr]i[oara; a.d. 1509; bisericile orto-
doxe „Sfântul Nicolae” (1806), „Buna Vestire”
(`ncep. sec. 19); locul na[terii lui Badea
Câr]an (1849–1911), patriot [i c\l\tor; muzeul
cu biblioteca lui Badea Câr]an, colec]ie de
icoane pe sticl\, colec]ie etnografic\. (SB)
CEAHL|U – 1. masiv montan de mare
importan]\ turistic\, localizat `n Carpa]ii
Orientali, `ntre v\ile Bistricioara, Bicaz [i
Bistri]a; alt. max. 1907 m, `n Vf. Ocola[ul
Mare; singurul munte din ]ar\ cu hram bi-
sericesc („Schimbarea la Fa]\”, 6 august); `n
Vf. Ocola[u Mare – Mun]ii Ceahl\u
literatur\ apare [i sub numele „Olimpul
Moldovei”, „Piatra Nestemat\ a Moldovei”,
„Pionul” etc.; culmea central\ se men]ine la
1800 m, fiind alc\tuit\ din conglomerate,
culmile periferice au aspect de obcine [i se
CEAHL|U
desprind radiar din prima: abrupturi (Fundul
Ghedeonului, Ocola[ul Mare, Piatra Lat\,
Detunatele), poli]e structurale (Poli]ele cu
Crini): spin\ri (platoul structural, la
1700–1900 m alt., lung. de 6 km, lat de 1 km),
stânci izolate cu aspect de turnuri, babe, col]i
(Panaghia, Turnurile lui Budu [i Ana, Piatra
L\crimat\, Piatra Ciobanului, Cl\ile lui
Miron, C\ciula Doroban]ului, Gemenii,
Stânca Dochiei etc); pe versantul vestic, la
1020 m alt. – Cascada Duruitoarea (25 m
`n\l]ime); p\duri de molid [i de amestec
(molid, fag [i brad), iar la peste 1700 m alt. –
vegeta]ie subalpin\ (jneap\n, afin, r\chi]ele);
specii floristice ocrotite (bulbucul de munte,
floarea de col], papucul doamnei, ghin]ura
galben\, sângele voinicului) tulichina,
ruscu]a de prim\var\ [.a.); animale ocrotite:
râsul, cerbul carpatin, coco[ul de munte,
acvila de munte, capra neagr\ (recolonizat\
`n 1970); parc natural declarat `n 1971,
S: 5800 ha, incluzând zona `nalt\; rezerva]ia
forestier\ „Poli]ele cu Crini” („crin” = zad\ sau
larice), S: 364 ha; pe platoul sup., la 1740 m alt.
– schitul „Schimbarea la Fa]\”, din
29 aug. 1993 (biseric\ de lemn cu catape-
teasm\ sculptat\ `n lemn de stejar), unde, `n
fiecare var\, pe 6 august, se celebreaz\ „Ziua
muntelui”; pe versantul NE, la 1150 m alt.,
schitul Cerebuc; pe versantul SE, la 1220 m
alt. – schitul Poiana Maicilor; alpinism; spor-
turi de iarn\ `n sta]iunea Dur\u; trasee turis-
tice marcate, dinspre Dur\u [i satele din jur,
traverseaz\ muntele pe toate direc]iile.
2. comun\ la poalele nordice ale M. Ceahl\u,
punct de pornire pe trasee turistice marcate
Ruinele Palatului Cnejilor – Dur\u
CEAHL|U 70

Mun]ii Ceahl\u – schi]a turistic\ 0 2 4 6 8 km

spre acesta; ruinele „Palatului Cnejilor” istorie); port popular, locuin]e cu arhitectur\
(curte boiereasc\ din sec. 17, cu o biseric\ tradi]ional\; debarcader la lacul Izvorul
de zid din 1639); biserica de lemn „Schiti[or” Muntelui; sta]iunea climateric\ Dur\u (vezi
(sec. 19); muzeu s\tesc ([tiin]e naturale [i DUR|U). (NT)
71
CEAMURLIA – 1. canal `n Delta Dun\rii,
`n nordul lacului Pardina; face leg\tura `ntre
bra]ul Chilia [i lacul Tatanir. 2. grind `n Delta
Dun\rii, `n vestul lacului Tatanir; par]ial
`mp\durit. 3. lac `n estul localit\]ii Baia, `n
sectorul vestic al lacului Golovi]a, `n care
debu[eaz\ râul Slava; resurse piscicole [i
cinegetice. (TL)
CEAMURLIA DE JOS – comun\ situat\ `n
SE Pod. Babadag, pe malul lacului Razim;
a[ezare preistoric\ de tip Hamangia, de aici
provenind statuia – menhir de la Hamangia;
monument funerar din epoca bronzului. (TL)
CEATALCHIOI – comun\ situat\ pe malul
drept al bra]ului Chilia; centru pesc\resc [i
punct vân\toresc de plecare pe canalul
Sireasa, `n b\l]ile apropiate. (TL)
CEBZA – sat (com. Ciacova) `n C. Timi-
[ului, pe stânga Timi[ului; a.d. 1337; biserica
din lemn, sec. 18, renovat\ `n 1815; m\-
n\stirea „~n\l]area Sfintei Cruci”. (TM)
CEC|LACA – sat (com. A]inti[) situat `n
Pod. Târnavelor la confluen]a râului A]inti[
cu Mure[ul, `n vestul jud.; a.d. 1357; biserica
din lemn „Sfântu Nicolae” (sec. 18). (MS)
CEFA – complex de lacuri [i amenaj\ri
piscicole `n C. Cri[urilor; rezerva]ie zoolo-
gic\ (p\s\ri) `n P\durea R\b\gani. (BH)
CEHEI – sat pe V. Crasnei, la nord de {im-
leu Silvaniei; biseric\ din lemn (sec. 18). (SJ)
CEHU SILVANIEI – ora[ (8 419 loc.) din
1968; a.d. `n 1405; activit\]i agroindustriale;
urmele cet\]ii din sec. 14, castel din sec. 16,
biseric\ (stil gotic) din sec 16; biserici din
lemn din sec. 18, `n satele `ncorporate; `n
lunca râului S\laj, rezerva]ie botanic\ cu lalea
pestri]\. (SJ)
CEI{OARA – sat (com. Ceica) `n
Depr. Holod; biseric\ din lemn din sec. 18,
por]i din lemn tradi]ionale. (BH)
CELIC DERE – a[ez\mânt monahal situat
pe V. Celic Dere (afluent Teli]a); `n Dealurile
Tulcei, la 12 km de satul Frec\]ei; construit\
de la jum\tatea sec. 19; muzeu cu obiecte
CERG|U MIC
religioase; biserica prezint\ dou\ construc]ii
suprapuse (jos – cea de iarn\; sus – cea de
var\). (TL)
CENAD – comun\ `n C. Mure[ului, pe
stânga râului Mure[; a.d. sec. 10; sit arheo-
logic (vestigii din neolitic, epoca fierului,
epoca roman\); ruinele fostei m\n\stiri
„Sfântul Ioan Botez\torul”, sec. 10; biserica
romano-catolic\ (sec. 19), cu vitralii; rezer-
va]ie botanic\. (TM)
CENARU – rezerva]ie forestier\ `n
com. Andreia[u de Jos, pe cursul sup. al râu-
lui Milcov, `n Subcarpa]ii Vrancei; p\duri se-
culare (tis\). (VN)
CEPARI – 1. comun\ situat\ `n Dl. Arge-
[ului, `n Depr. {uici, pe râul Topolog;
a.d. 1519, `n vremea lui Neagoe Basarab;
necropol\ geto-dacic\ din sec. 4–2 `.Hr.; bi-
serica „~n\l]area Domnului”, sec. 18 (satul
C\rpeni[); centru pomicol. (AG) 2. sat
(com. Dumitra) situat `n Depr. Dumitra;
a.d. 1380; biseric\ `n stil gotic (sec. 15). (BN)
CEPLENIÞA – sat (com. C.) la 6 km sud
de Hârl\u, pe V. Bahluiului; a.d. 1554; cona-
cul lui Iordache Cantacuzino (1838); biserica
„Sf. Voievozi” (1802); pod de piatr\ (sec. 15).
(IS)
CEPTURA – comun\ la poalele Dl. Cior-
tea (Istri]a), `n Subcarpa]ii Buz\ului; biserica
„Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului”
(1794) la C. de Jos. (PH)
CERB|L – sat (com. C.) la poalele NE ale
M. Poiana Rusc\; zona etnografic\ a p\du-
renilor, arhitectur\, port [i tradi]ii populare.
(HD)
CERBULUI – vale cu obâr[ia glaciar\
pe abruptul prahovean al Bucegilor, `ntre
M. Morarul (nord), M. Co[tila (sud) [i Col]ii
Obâr[iei (SV); circuri glaciare suspendate,
culoare de avalan[e, peisaj alpin; potec\ mar-
cat\; cascade; [oseaua Bu[teni – cabana
Gura Diham. (PH).
CERG|U MIC – sat (com. Cerg\u) `n
Pod. Seca[elor, la sud de Blaj, pe râul Sp\tac
CERGHIZEL 72

afl. pe stânga al Târnavei Mari; a.d. sec. 14; ~mp\ra]i Constantin [i Elena” (1882–1895);
m\n\stire ortodox\ cu o biseric\ (sec. 17). rezerva]ie fosilifer\ (calcare cretacice cu
(AB) microfosile); podul peste Dun\re construit
de Anghel Saligny, inaugurat `n 1895, cu o
CERGHIZEL – sat (com. Ungheni) situat
lung. 1662 m (prezint\ statuete din bronz);
`n Pod. Târnavelor, la SV de ora[ul Târgu
noul pod (inaugurat `n 1987) de cale ferat\ [i
Mure[; a.d. 1438; biserica din lemn (sec. 18)
autostrad\ (lung. 1600 m). (CT)
„Sfin]ii Arhangeli Mihail [i Gavriil”. (MS)
CERNA – 1. rezerva]ie botanic\ pe terito-
riul satului Cerna (com. Liebling), `n NV
Dl. Buzia[ului. (TM) 2. comun\ situat\ `n
cadrul depr. omonime, `n SE Culmii Pricopan;
Casa memorial\ Panait Cerna (1881–1913).
(TL) 3. râu, afluent al Mure[ului, la est de
Deva; lacul Cinci[, agrement; ora[ul
Hunedoara. (HD) 4. râu, afluent al Dun\rii la
Or[ova (84 km lung.), cu izvoare `n M.
Godeanu, care separ\ M. Cernei de
M. Mehedin]i; izbucuri, chei (Cerni[oarei,
Corcovia), versan]i abrup]i, izvoare minerale
termale, sta]iunea B\ile Herculane, lacuri
antropice, rezerva]ii naturale. (CS, MH)
CERNAT – sat (com. C.) `n Depr. Bra[ov,
la poalele M. Bodoc, pe V. Mare (7 km SV de Podurile peste Dun\re de la Cernavod\
Târgu Secuiesc; a.d. 1366; vestigii neolitice CERN|TE{TI – 1. comun\ `n sudul
(cultura Cri[), a[ezare halstattian\ pe Pod. Olte]ului; cul\ din sec. 18, restaurat\
Dl. Vârfu Ascu]it, cu [an] [i val de p\mânt; `ntre 1969–1970, muzeu (vestigii neolitice [i
cetatea Ika (sec. 13); biserica fortificat\ cu ceramic\ geto-dacic\, unelte, obiecte); bise-
incint\ oval\ (sec. 16–17), cu amvon de piatr\ rica „Sf. Nicolae’’ (1820). (DJ) 2. sat
(1700) `n stilul rena[terii transilv\nene, bus- (com. C.) la N–NV de Buz\u, pe râul Sl\nic,
turile lui Bod Peter (1712–1769), c\rturar de `n Subcarpa]ii Buz\ului; livezi, podgorie men-
limb\ maghiar\ [i Vegh Antal, revolu]ionar ]ionat\ la 1700 de stolnicul C. Cantacuzino pe
pa[optist; conace nobiliare (sec. 19); biseric\ o hart\ a Þ\rii Române[ti; `n apropiere,
ortodox\ (sec. 19); muzeu s\tesc de art\ po- rezerva]ia natural\ Dealul cu Lilieci. (BZ)
pular\ secuiasc\ [i istorie, obiceiuri populare
(alai mascat la s\rb\torile de iarn\); mori de CERNEGURA – munte `mp\durit (fag,
ap\ pe V. M\rcu[a. (CV) brad), `n vestul municipiului Piatra Neam];
alt. 852 m; belvedere; rezerva]ie natural\
CERNAVOD| – ora[ (20 382 loc.) situat paleontologic\ (faun\ fosil\ oligocen\). (NT)
pe malul drept al Dun\rii, `n locul de pornire
CERNELELE – sat (com. P\u[e[ti) `n ves-
al Canalului Dun\re–Marea Neagr\; port;
tul Subcarpa]ilor Vâlcii, pe râul Ot\s\u; bise-
necropol\ de `nhuma]ie din cultura Hamangia
rica ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”,
[i Gumelni]a, unde au fost descoperite
`ncep. sec. 19. (VL)
Gânditorul [i Femeia [ezând; urmele unor
a[ez\ri de tip cetate din perioada preroman\ CERNEÞI – sat `n sudul Pod. Mehedin]i;
(Axiopolis) ce s-au continuat pân\ `n feuda- a.d. `n 1571; Cula lui „Tudor Vladimirescu’’
lism; centrala atomoelectric\. Obiective turis- (sec. 18); muzeu etnografic; biserica
tice: Geamia (sf. sec. 18); biserica „Sfin]ii „Sf. Treime’’ (1717), construit\ `n stil
73
sârbesc; biserica „Sf. Nicolae’’ (1794), biserica
„Sf. Ioan’’ ctitorit\ de arma[ul Greceanu,
(1820). (MH)
Cula lui Tudor Vladimirescu – Cerne]i
CERNICA – 1. sat la est de Bucure[ti, cu
m\n\stirea omonim\, biserica „Sf. Gheorghe’’
[i „Sf. Nicolae’’, ctitoria lui Cernica {tirbei,
mare vornic al lui Mihai Viteazul [i a lui Radu
{erban, muzeu (cca 300 piese: icoane, ma-
nuscrise, obiecte de cult, goblenuri); casa
memorial\ a Sf. Calinic; bibliotec\ cu peste
14 000 volume; stejari seculari. 2. p\durea
Cernica format\ din cer, carpen, tei, ulm.
3. Lacul Cernica, S: 60 ha., pescuit [i ame-
naj\ri pentru agrement. (IF)
Biserica din cimitirul m\n\stirii Cernica
CET|ÞENI
CERNOVCA – 1. ostrov [i bra] secundar
al Deltei, la sudul bra]ului Chilia; z\voaie [i
p\[uni; pescuit sportiv. (TL)
CERTEJU DE SUS – comun\ `n sudul
M. Metaliferi, la NE de Deva; vechi a[ez\ri
miniere; pe râul F\eragu se afl\ un lac
(antropic) de agrement (ad. 8,7 m); `n arealul
satului S\c\râmb exist\ rezerva]ia natural\
M\gurile S\c\râmbului. (HD)
CERTEZE – comun\ `n estul Depr. Oa[; ele-
mente etnofolclorice (port); izvor mineral. (SM)
CERU B|C|INÞI – comun\ la poalele SE
ale M. Metaliferi; satul omonim este centru
de prelucrare artistic\ a lemnului (obiecte de
lemn `ncrustat); `n satul Bulbuc, rezerva]ia
natural\ Piatra Tomii. (AB)
CERVICE{TI – sat la 13 km NV de
Boto[ani; biserica din lemn „Adormirea
Maicii Domnului” (sec. 18). (BT)
CETATEA DE BALT| – comun\ pe
Târnava Mic\, `n Pod. Târnavelor; satul
omonim (a.d. sec. 12–13) a fost feud\ a dom-
nitorului {tefan cel Mare (sec. 15), donat\
acestuia de c\tre Matei Corvin; urmele unei
fortifica]ii din p\mânt din epoca dacic\;
ruinele cet\]ii medievale; biserica din sec. 15
(ini]ial a fost bazilic\ romanic\; elemente
romanice, baroce [i gotice); castelul
Bethlen–Haller, construit `ntre anii 1615–1624
`n stil renascentist, c\ruia mai târziu i se
adaug\ [i elemente de baroc (poarta); `n
satul T\târlaua, biseric\ evanghelic\ din
sec. 15, `n stil gotic. (AB)
CETATEA NEAMÞULUI – ansamblu
medieval pe Culmea Ple[u. (vezi TÂRGU –
NEAMÞ). (NT)
CET|ÞEAUA – sat (com. Sute[ti) `n estul
Pod. Olte]ului, pe râul Verdea; biserica din
lemn „Sfântul Nicolae”, sf. sec. 18. (VL)
CET|ÞENI – comun\ pe V. Dâmbovi]ei,
la poalele M. Leaota; ruinele unei cet\]i din
sec. 14, a lui Negru Vod\; schitul Negru sau
Cet\]uia cu biseric\ rupestr\ „Izvorul
T\m\duirii” (sec. 14); (vestigiile unei a[ez\ri
CET|ÞII
geto-dacice, rezerva]ie arheologic\); cheile
de la C., s\pate `n conglomerate `ntre
localit\]ile Cet\]eni la sud [i Cotene[ti la
nord, de c\tre Dâmbovi]a, pe o lung. de cca
2,5 km; relief ruiniform de stânc\rie, multe
endemisme carpatice. (AG)
CET|ÞII – vârf (1 104 m) `n estul
M. Per[ani (Per[anii Centrali), format din
[isturi cristaline; Cetatea eroilor (sec. 13) –
ruine; acces pe potec\ marcat\ din Rotbav;
belvedere. (BV)
CET|ÞILE PONORULUI – complex
carstic `n Pod. Padi[, alc\tuit din trei avene
cu dimensiuni mari, pe[teri [i cursuri subte-
rane cu mai multe lacuri; rezerva]ie natural\,
S: 93,3 ha. (BH)
CET|ÞILE R|DESEI – complex carstic
(pe[teri, chei) la obâr[ia Some[ului Cald
(M. Apuseni); rezerva]ie natural\, S: 20 ha.
(BH)
CEUA{U DE CÂMPIE – sat (com. C. de
Câmpie) situat la nord de Târgu Mure[; a.d.
1505; biseric\ reformat\ (sec. 18–19). (MS)
CHEIA – 1. rezerva]ie natural\ situat\ `n
bazinul V. Casimcea; lung. 1,8 km; chei ab-
rupte; grote; `n câteva puncte se observ\ ur-
me de „atoli” coraligeni, flor\ bogat\ [i vari-
at\ cu specii rare. (CT) 2. sat (com. Moieciu)
de vale [i risipit, pe V. Turcu, `n Platforma
Branului; biserica „Adormirea Maicii Dom-
nului” (1818); tehnic\ popular\. (BV) 3. sat
(apar]ine ora[ul B\ile Ol\ne[ti) `n NV Sub-
carpa]ilor Vâlcii, pe râul Cheia; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Voievozi” (1772), pictur\ inte-
rioar\ din 1779, pictura exterioar\ din 1796.
(VL) 4. sta]iune climateric\, dependent\ de
com. M\neciu (860–920 m), `n mica depre-
siune omonim\, la poalele M. Ciuca[, la
confl. pâraielor Tâmpa [i Chei]a (obâr[ia
Teleajenului, pe [oseaua Ploie[ti–V\lenii de
Munte–Bra[ov; m\n\stirea C., `ntemeiat\ `n
sec. 17, biserica „Sf. Treime” (1835–1839) cu
tâmpl\ pictat\, suflat\ cu aur (1837), icoane
pictate de Gh. Tattarescu, muzeu de obiecte
de cult, paraclis (1924–1927); baz\ turistic\
(motel, vile); acces `n M. Ciuca[ [i
M. Grohoti[. (PH)
74
CHEIA SEACA PIETRELOR – chei
aproape de obâr[ia Dâmbovicioarei; nu au un
curs de ap\ permanent, datorit\ masei de
grohoti[ din talveg. (AG)
CHEILE ARGE{ULUI – chei spectacu-
loase s\pate de râul Arge[ `n gnaisele ocu-
lare de Ghi]u–Cozia, `n aval de lacul Vidraru;
4 km lungime; str\b\tute de [oseaua
Transf\g\r\[an; tunele, viaducte etc., la
ie[irea din chei, Cetatea Poenari. (AG)
CHEILE BICAZULUI – ansamblu geo-
morfologic de mare spectaculozitate, `n sec-
torul central-nordic al M. H\[ma[, vale foarte
`ngust\, cu pere]i `nal]i (pân\ la 350 m),
stânci izolate (turnuri), cascade, guri de
pe[ter\ etc., pe o lung. de 7 km, amonte de
localitatea Bicaz–Chei; str\b\tute de [oseaua
Gheorgheni–Bicaz, `ntre kilometri 26,5 [i
34,2; sectorul de la ie[irea din sta]iunea Lacu
Ro[u pân\ la km 30 este mai larg, `ns\ domi-
nat de pere]ii calcaro[i `nal]i de 200–300 m ai
mun]ilor Suhardul Mic, Surducul [i Piatra
Altarului (Turnul Bardosului), care se `nal]\
deasupra firului v\ii cu cca 400 m; `n sectorul
mijlociu – cel mai spectaculos – numit „Gâtul
Iadului”, „Cheile Mari ale Bicazului”; albia
Bicazului [i [oseaua sunt str\juite de pere]i
`nal]i de 300 m, adesea `n surplomb\ (Poli]ele
Bardosului, Piatra Poienii sau Turnul Negru,
Peretele Turnule]ului, Peretele Pintenilor);
sectorul inf. („Cheile Mici ale Bicazului”)
este mai larg, cu versan]i povârni]i, dar bine
`mp\duri]i, `n por]iunea final\ pe stânga sunt
Pere]ii Munticelului [i Cheile {ug\ului, iar
pe dreapta cariera de calcar Bicaz–Chei
(peste 200 m `n\l]ime); din C.B. se ramific\,
pe stânga cheile Cupa[ului, Lapo[ului [i
{ug\ului, iar pe dreapta, Cheile Bic\jelului;
pe[terile Munticelu (Ghiocel), Suhard,
Bardos, Cascadei; rezerva]ie natural\ com-
plex\ (S: 960 ha) pentru ocrotirea reliefului,
dar [i a unor elemente rare sau endemice
de flor\ (omag, barba ungurului, cosaci,
vulturic\ [.a.) sau de faun\ (gasteropode,
lepidoptere); traversate de trasee turistice
marcate; trasee de alpinism de diferite grade
de dificultate. (HR, NT)
75
Cheile Bicazului
CHEILE BRUSTURETULUI – chei din
bazinul superior al Dâmbovicioarei; marmite
tipice pe dou\ nivele, pe[teri mici. (AG)
CHEILE CARA{ULUI – sector al V. Cara[,
sec]ionat în M. Aninei, amonte de loc. Cara-
[ova; 19 km lung.; versan]i abrup]i pu]in
împ\duri]i, în care se deschid gurile de
pe[teri; cea mai mare este P. Comarnic; sunt
str\b\tute de poteci turistice. (CS)
CHEILE CHEII – 1. rezerva]ie complex\
(floristic\, forestier\, speologic\, peisagis-
tic\) la 900–1300 m alt., S: 10 ha, `n M. Buila–
Vânturari]a, pe V. Cheia, la nord de ora[ul
Ol\ne[ti. (VL) 2. sector de chei al râului
Cheia, afl. pe stânga al Dâmbovi]ei, `n lo-
calitatea Podu Dâmbovi]ei; marmite; cascade
[i repezi[uri; cea mai `ngust\ cheie din `ntreg
complexul dâmbovi]ean. (AG)
CHEILE DÂMBOVICIOAREI – chei s\pa-
te de râul Dâmbovicioara `n sudul M. Piatra
Craiului; versan]i abrup]i, pe[tera Dâmbo-
vicioara, amenaj\ri pentru agrement, acces
pe [oseaua ce urc\ pe Dâmbovicioara din
satul Podu Dâmbovi]ei. (AG)
CHEILE GÂRLI{TEI – rezerva]ie com-
plex\ pe teritoriul localit\]ii Anina, `n NV
M. Aninei. (CS)
CHEILE GHIMBAVULUI – chei, 4 km
lungime t\iate `ntre masivele calcaroase
Ghimbav [i Vârtoapele, de râul Ghimbav
(afluent pe stânga al Dâmbovi]ei), care vine
din M. Leaota. (AG)
CHEILE RÂ{NOAVEI (RÂ{NOVULUI)
CHEILE HOROABEI – chei s\pate `n cal-
care jurasice de cursul inferior al râului
B\trâna (Horoaba), afluent al Ialomi]ei `n
M. Bucegi; vale `ngust\. (DB)
CHEILE LIMPEDEI – chei s\pate de râul
Limpedea (afluent pe stânga al Arge[ului), `n
[isturi cristaline; separ\ M. Albina (1371 m)
de M. Ghi]u (1621 m); cascade, praguri. (AG)
CHEILE MARI – al doilea sector de chei
epigenetice s\pate de râul Dâmbovi]a `n cal-
care jurasice, `ntre Depr. Podu Dâmbovi]ei [i
Depr. Ruc\r; 4 km lungime; versan]i abrup]i
`ntre culmile calcaroase Vf. Crucii (1022 m),
Ghimbav (1407 m) [i Fundu Neagului (1241 m);
col]i, turnuri, mici grote, grohoti[ etc.; specii
rare de plante (floarea de col]). (AG)
CHEILE MICI – primele chei pe care le sap\
râul Dâmbovi]a `n calcarele jurasice, `ntre
depresiunile S\tic [i Podu Dâmbovi]ei; 2 km
lung.; versan]i surplomba]i cu marmite;
izvoare carstice, pe[teri (Ursului). (AG)
CHEILE MINI{ULUI – sector de chei
creat de râul Mini[, în SE M. Aninei; 14 km
lung.; sectoare înguste [i mai largi, bine
împ\durite; izbucuri (Big\r); str\b\tute de
[oseaua Re[i]a–Bozovici. (CS)
CHEILE NEREI- BEU{NIÞA – chei t\iate
pe teritoriul comunei Sasca Montan\, `n
sudul M. Aninei [i nordul M. Locvei, pe râul
Nera; fac parte din rezerva]ia omonim\
(S: 37.100 ha, 18 km lung.; izbucuri, pe[teri [i
L. Dracului). (CS)
CHEILE OR|ÞII {I R|TEI – chei s\pate
de doi afluen]i mai mici ai râului Dâmbovi]a:
R\tei (denumit mai sus de cheie, Ar[i]a) [i
Or\]ii, `n rama calcaroas\ a Depr. Podu
Dâmbovi]ei; ruine de cetate. (AG)
CHEILE ORZEI – chei foarte `nguste,
s\pate de râul Ialomi]a `n calcarele din sudul
M. Bucegi; la 4 km aval de cheile Z\noagei
[i la 8 km aval de cheile T\tarului; lungime
2,5 km; `n vecin\tate, lacul Scropoasa; sunt
str\b\tute de trasee turistice. (DB)
CHEILE RÂ{NOAVEI (RÂ{NOVULUI) –
chei (400 m) pe Pârâul Cheii (afl. al
CHEILE RUD|RIÞEI {I URD|RIÞEI
Ghimb\[elului), `n SV M. Post\varu; t\iate `n
calcarele Muchiei Cheii; [apte pe[teri; drum
forestier de acces de la cabana Cheia spre
Poiana Inului; alpinism. (BV)
CHEILE RUD|RIÞEI {I URD|RIÞEI –
chei pe râul Cheia (afluent pe stânga al
Dâmbovi]ei), `n Culoarul Ruc\r–Bran. (AG)
CHEILE SOHODOLULUI (RUNCULUI)–
chei sec]ionate de râul omonim în M. Vâlcan,
pe o lung. de 3,5 km; versan]i abrup]i, aco-
peri]i spre poale cu mase de grohoti[; câteva
pe[teri, celebrele „n\ri” (dou\ pe[teri–tunel
scurte), un pod natural la limita superioar\ a
versantului stâng; la ie[irea din chei, în satul
Runcu, sistemul de captare a apei pentru
municipiul Tg. Jiu; în amonte de chei, un
complex turistic. (GJ)
CHEILE {U{AREI – rezerva]ie complex\
pe teritoriul comunei Sasca Montan\, `n nor-
dul M. Locvei, la confluen]a râurilor Beu [i
Nera. (CS)
CHEILE T|TARULUI – chei s\pate de râ-
ul Ialomi]a `n calcarele din sudul M. Bucegi;
lung. cca 2,5 km; rezerva]ie natural\. (DB)
CHEILE TURZII – sector de chei cu lung.
3,5 km, s\pat de râul H\[date, în nordul
M. Trasc\u; rezerva]ie natural\ complex\;
S: 176 ha; caban\, alpinism. (AB)
Cheile Turzii
CHEILE Z|NOAGEI – dou\ chei
Z. Mare [i Z. Mic\) s\pate de râul Ialomi]a
(Z
`n calcarele din sudul M. Bucegi; 2,5 km
lung. (DB)
76
CHELMAC – sat (com. Conop) la poalele
M. Zarand, pe Mure[; a.d. 1717; ruine de
cetate (sec. 15). (AR)
CHENDU – sat (com. B\l\u[eri) situat
`n Pod. Târnavelor, pe V. T\rnavei Mici;
a.d. 1325; castel (sec. 19). (MS)
CHERECHIU – comun\ pe V. Ierului;
biseric\ din sec. 19 (baroc), pe o baz\ din
sec. 13 (stil romanic). (BH)
CHERESIG – sat (com. Giri[u de Cri[) pe
Cri[ul Repede; ruine de cetate (donjon) din
sec. 16–17. (BH)
CHEÞANI – sat (com. C.) situat `n lunca
[i pe terasele Mure[ului; a.d. 1444; biserica
din lemn „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i
Gavriil” (sec. 18). (MS)
CHEUD – sat (com. N\pradea) pe
V. Some[ului (Dl. Prisnel), ruinele cet\]ii din
sec. 14. (SJ)
CHICERA – cel mai `nalt deal subcarpatic
(1218 m), situat `n Muscelele Arge[ului,
`ntre râurile Vâlsan [i Arge[; alc\tuit din con-
glomerate, gresii, argile, marne; acoperit de
p\duri de fag, p\[uni [i fâne]e; cunoscut [i
sub denumirea de Chiciora sau Chiciura;
belvedere. (AG)
CHICHI{ – comun\ `n centrul Depr.
Bra[ov, la 10 km sud de Sfântu Gheorghe, pe
Râul Negru; a.d. 1461; biserica din lemn
„Sf. Petru [i Pavel” (1740); biseric\ unitari-
an\ (1799) cu tavan pictat [i fresc\ exte-
rioar\; loc istoric (b\t\lia de la 2 iulie 1849 –
`ntre armatele austro-]ariste [i revolu]ionarii
condu[i de Gabor Aron); monument. (CV)
CHICIU – punct turistic pe Dun\re, la sud de
C\l\ra[i; plaj\ amenajat\, motel, restaurant,
camping; traversare cu bacul la Ostrov. (CL)
CHIEJD – comun\ `n NV jude]ului, cu iz-
voare minerale bicarbonatate, calcice, mag-
neziene folosite pe plan local; biseric\ din
lemn din sec. 18 (satul Sighetu Silvaniei). (SJ)
CHIER – sat (com. Târnova) la poalele
Dl. Cigherului, pe râul Alma[; a.d. 1325; port
popular autentic, arhitectur\ popular\. (AR)
77
CHILIA – 1. bra] al Dun\rii la grani]a din-
tre România [i Ucraina; se formeaz\ `n drep-
tul Milei 45, având o lung. de 111 km [i un
volum de ap\ de 62% din cel al fluviului;
folosit `n naviga]ie; se ramific\ de mai multe
ori; la v\rsare a creat o delt\ secundar\. (TL)
2. sat (com. Homoroade) `n vestul Culmei
Codrului, renumit prin specificul caselor,
port, folclor; colec]ie muzeal\, festival fol-
cloric. (SM)
CHILIA VECHE – comun\ situat\ `n
partea central-nordic\ a Deltei, pe bra]ul
Chilia; urme materiale din neolitic; cetatea
turceasc\ Eski-Kili; case pesc\re[ti; biseric\
cu dou\ turle boltite, `nalte de 30 m. (TL)
CHILIENI – localitate component\ a
municipiului Sfântu Gheorghe, la 3 km sud
de acesta, pe Olt; biseric\ unitarian\ gotic\
(sec. 13), cu picturi murale (sec. 14). (CV)
CHINARI – sat (com. Sântana de Mure[)
situat pe dreapta Mure[ului, `n apropierea
ora[ului Târgu Mure[; a.d. 1319; biseric\
reformat\ din sec. 13. (MS)
CHINCHIU{ – sat (com. Ad\mu[) situat
pe V. Târnavei Mici, la vest de Târn\veni;
a.d. 1424; biserica „Sfin]ii Arhangheli Mihail
[i Gavriil” (sec. 18). (MS)
CHIOJDEANCA – comun\ pe valea omo-
nim\ (bazinul Cricovul S\rat), `n Subcarpa]ii
Buz\ului; biserici din lemn („Sf. Dumitru”,
1774, `n satul Nucet, „Cuvioasa Parascheva”,
1792). (PH)
CHIOJDENI – sat (com. C.) pe cursul su-
perior al râului Râmnic, `n Subcarpa]ii Vran-
cei; centru de ]es\turi [i cus\turi populare. (VN)
CHIOJDU – sat (com. C.) `n depr. omo-
nim\ din Subcarpa]ii Buz\ului, pe râul Bâsca
Chiojdului; pomicultur\, prelucrarea artistic\
a lemnului (fabricarea buciumelor), ]es\turi
[i cus\turi populare, case tradi]ionale; rezer-
va]ia forestier\ P\durea cu tis\. (BZ)
CHIPERE{TI – sat (com. Þu]ora) la est de
Ia[i, pe malul Jijiei; biserica „Sf. Nicolae”
(sec. 18); han din sec. 19. (IS)
CHITUC
CHIRIL – sat (com. Crucea) pe V. Bis-
tri]ei; rezerva]ia natural\ „Dealul Toan-
celor”. (SV)
CHIRIÞENI – sat pe malul stâng al lacului
„Izvoru Muntelui”; biseric\ de lemn din
1830, `n stil moldovenesc, cu turn-clopotni]\
din piatr\; belvedere spre M. Ceahl\u. (NT)
CHIRNOGI – comun\ `n estul C. Burnas,
la 6 km vest de Olteni]a; centru viticol
(Podgoria Greaca); vestigii geto-dacice
(sec. 2 `.Hr.–1 `.Hr.) [i medievale timpurii;
p\dure de agrement (Lunca Dun\rii). (CL)
CHIRP|R – comun\ `n Pod. Hârtibaciului,
pe râul S\s\u[; a.d. sec. 14; cetate ]\r\neasc\
cu biseric\ evanghelic\, sec. 13–16; biserica
ortodox\, 1844, modific\ri `n 1899. (SB)
CHIRU{CA – munte `n centrul M. Ciuca[
(1664 m) pe cump\na apelor Buz\u–
Teleajen, face leg\tura `ntre culmile Ciuca[
(vest) [i Z\ganul (est); nod de poteci marcate
(la cabana Ciuca[, {aua C.); belvedere; posi-
bilit\]i de schi. (PH)
CHISELET – comun\ `n sudul B\r\ganu-
lui Mosti[tei, pe terasa Dun\rii (sud de Olte-
ni]a), pe [oseaua Olteni]a–C\l\ra[i; biserica
„Adormirea Maicii Domnului” (1863). (CL)
CHI{C|U – sat (com. Pietroasa) `n
Depr. Beiu[, la contactul cu M. Bihor;
pe[tera Ur[ilor, electrificat\; colec]ii muzeis-
tice cu elemente de art\ popular\ [i cons-
truc]ii tradi]ionale. (BH)
CHI{INEU - CRI{ – ora[ (8653 loc.) `n
C. Cri[urilor; a.d. 1202–1203, cu numele Villa
Ineu, iar `n 1476 cu numele de Kis Ineu; ora[
din 1968; Monumentul eroilor gr\niceri
c\zu]i `n sept. 1944 la Zerind, V\r[and,
Gr\niceri [.a., ridicat `n 1946; casa memoran-
distului Mihai Velici. (AR)
CHITILA – comun\ `n C. Bucure[tiului
unde se afl\ lacul antropic, realizat pe cursul
mijlociu al râului Colentina, S: 75 ha. (IF)
CHITUC – grind ce m\rgine[te lacul
Sinoie; pescuit sportiv. (CT)
CHIÞORANI
CHIÞORANI – sat (com. Bucov) la poalele
Dl. Bucovelul, la NE de Ploie[ti; biserica
„Sf. Stelian” (1797), ctitoria lui C. Canta-
cuzino-Paharnicul.(PH)
CHIUIE{TI – comun\ situat\ `n Dl. Ciceu-
lui, pe râul S\l\truc, la confl. cu râul
Strâmbu; a.d. 1467; m\n\stirea „C\[iel –
Strâmbu”, cu biserica „~n\l]area Sf. Cruci”,
sec. 18, `n satul Valea C\[eiului; biserica din
lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”,
sec. 17, `n satul Strâmbu; manifest\ri fol-
clorice `n satul M\goaja. (CJ)
CHIURU{ – localitate dependent\ de
ora[ul Covasna, la poalele M. ~ntorsurii
(3 km SV de Covasna); biseric\ `n stil gotic
cu elemente baroce (sec. 13–14) [i pl\ci
comemorative; bustul [i expozi]ia memorial\
Korosi Csoma Sandor (1784–1842), renumit
orientalist n\scut aici; nuci seculari; centru
de art\ popular\ (`mpletituri de p\l\rii, fabri-
carea [indrilei, a sitelor). (CV)
CHIUZBAIA – localitate component\ a
ora[ului Baia Sprie, `ntr-o mic\ depr. `n
M. Igni[; elemente etnofolclorice specifice
(cergi); izvoare minerale; rezerva]ie natural\
paleontologic\ `n strate de diatomite ce alter-
neaz\ cu cenu[e vulcanice (S: 50 ha). (MM)
CHIZ|T|U – sat (com. Belin]) `n C. Lugo-
jului; a.d. 1359; biserica ortodox\ „Na[terea
Maicii Domnului” (1821). (TM)
CIACOVA – comun\ `n C. Timi[ului;
a.d. 1335, ruinele unei cet\]i din sec. 14; bise-
rica ortodox\ sârbeasc\ „Maica Domnului”
(1746–1768), picturi murale din sec. 18 [i 20,
`n stil bizantin, iconostas pictat din 1771;
biserica romano-catolic\ (1890), stil gotic;
biserica ortodox\ (1900–1907), stil neobizan-
tin. (TM)
CICEU – sat (com. Siculeni) la nord de
Miercurea-Ciuc; biseric\ romano-catolic\ din
sec. 19. (HR)
CICEU-MIH|IE{TI – sat (com. Petru
Rare[) situat la poalele Dl. Ciceului, `n
culoarul Some[ului Mare, a.d. 1405; tradi]ii
populare specifice Þ\rii N\s\udului. (BN)
78
CICLOVA MONTAN| – sat (ora[ul
Oravi]a) `n SV M. Aninei, pe Valea Mare;
a.d. 1437; biserica romano-catolic\ „Sfânta
Maria”, 1777. (CS)
CIGM|U – sat (com. Geoagiu) `n
Culoarul Or\[tie, la poalele M. Metaliferi;
vestigii ale unei a[ez\ri romane; locul
na[terii scriitorului Ioan Budai-Deleanu,
(plac\ comemorativ\). (HD)
CILIBIU – sat (com. Gol\ie[ti) la NE de
Ia[i; biserica „Sf. Nicolae”, `n stil baroc,
sec. 18. (IS)
CINCI{ (TELIUC) – lac de acumulare la
sud de Hunedoara (`n arealul com. Teliucu
Inferior), `n V–NV Depr. Hunedoara; loc de
odihn\ [i agrement. (HD)
CINC{OR – sat (com. Voila) `n sudul
Pod. Hârtibaciu, pe V. Cincu; castru roman;
biserica evanghelic\ fortificat\ `n stil gotic
(sec. 14–15). (BV)
CINCU – sat (com. C.) `n Pod. Hârtibaciu,
la obâr[iile râului omonim, la 18 km sud de
Agnita; a.d. 1328; biseric\ – cetate evanghe-
lic\ (sec. 13), bazilic\ având elemente gotice
(sec. 15); colec]ie de covoare orientale
(sec. 17–18) `n biseric\; plac\ memorial\ pe
casa `n care s-a n\scut Valeriu Brani[te; case
s\se[ti (sec. 17–18). (BV)
Imagine din Cincu
CINDREL – mun]i în Carpa]i Meridionali,
între v\ile Olt (est), Sebe[ (vest), Frumoasa
[i Sadu (sud); alc\tui]i din roci cristaline;
alt. de la 900 la 2244 m (Vf. Cindrelu Mare);
relief glaciar pe creasta principal\ (cu multe
79
vârfuri de peste 2000 m, belvedere), platouri
largi cu p\[uni alpine [i subalpine, v\i îngus-
te cu versan]i bine împ\duri]i; în nord, sta]iu-
nea climateric\ P\ltini[, legat\ prin drum
modernizat de Sibiu; pe rama nordic\ o mul-
]ime de sate care fac parte din „M\rginimea
Sibiului”, însemnat\ arie istoric\ [i etnofol-
cloric\; în NE, pe Olt, defileul Turnu Ro[u;
pe Cibin, chei, lac; pe Sadu, lacul Negovan;
re]ea dens\ de drumuri forestiere [i poteci;
sporturi de iarn\ la P\ltini[. (SB)
Sta]iunea P\ltini[ din Mun]ii {ureanu
CIOACA BREBENEILOR – pe[ter\ –
aven `n apropiere de satul Clo[ani, `n estul
M. Mehedin]i; lungime de 100 m, cu o bogat\
gam\ de concre]iuni calcaroase. (GJ)
CIOCADIA – sat (com. Benge[ti–Cioca-
dia) `n Depr. subcarpatic\ Tg. C\rbune[ti; bi-
seric\ din lemn din 1811. (GJ)
CIOCAIA – sat (com. S\cueni) `n NV jude-
]ului; biseric\ de la `ncep. sec. 18 (stil baroc).
(BH)
CIOC|NE{TI – 1. comun\ situat\ `n
C. Târgovi[tei, pe râul Colentina; biseric\ din
sec. 18; conacul Cantacuzino din sec. 17.
(DB) 2. sat (com. Iacobeni) pe V. Bistri]a
Aurie; case specifice, port, folclor tradi]ional;
pescuit (lostri]\), agroturism. (SV)
CIOCLOVINA – 1. sat (com. Bo[orod) `n
SV M. {ureanu, `n bazinul sup. al pârâului
Luncani; pe[terile (rezerva]ii speologice)
Cioclovina Uscat\, cu o lungime de
CIOLPANI
cca 700–800 m; aici s-a descoperit un craniu
de om preistoric (Cro-Magnon); Ponorici–
Cioclovina cu Ap\ este un sistem carstic de
mari dimensiuni (cca 8 km lung.); gura
Ponoriciului se afl\ la o alt. de 849 m, iar cea
a Cioclovinei cu Ap\ la 675 m; pe Dl. Piatra
Ro[ie (832 m) se g\sesc vestigiile unei cet\]i
dacice fortificate, de form\ patrulater\, cu
cinci turnuri. (HD) 2. schit `n sudul
M. Vâlcan, pe V. Tismana, la nord de
m\n\stirea Tismana, sec. 18. (GJ)
CIOLANU – m\n\stire ortodox\ aflat\ pe
versantul SV al Dl. C. (situat `ntre V. Buz\u [i
Ni[cov, alt. max. 632 m `n Vf. Cet\]uia –
punct belvedere spre V. Buz\ului) din
Subcarpa]ii Buz\ului, pe V. Hale[ului, afl. al
Ni[covului; ctitorit\ dup\ tradi]ie `n sec. 16;
biserica mic\ (sec. 16) „Sf. Gheorghe”, iar
biserica mare (ctitorit\ `n 1828), „Sf. Apostoli
Petru [i Pavel”; picturi de N. Teodorescu [i
Gh. Tattarescu; muzeu (unelte [i obiecte cas-
nice legate de ocupa]iile localnicilor, manu-
scrise din sec. 16–17, icoane vechi româ-
ne[ti, ruse[ti, grece[ti, obiecte de cult);
tab\ra de sculptur\ `n aer liber de la M\gura
[i muzeul sculpturii `n piatr\; Schitul
Cet\]uia („Schimbarea la Fa]\”) [i Schitul
Nifon („Sf. Pantelimon”), ambele apar]inând
de m\n\stirea C.; acces pe V. Buz\ului, prin
localitatea M\gura, sau pe V. Ni[covului, prin
localitatea Hale[. (BZ)
CIOL|NE{TI – comun\ situat\ `n C. G\-
vanu-Burdea, pe râul Câinelui; a[ezare
neolitic\, apar]inând Culturii Gumelni]a
(mileniu 4–3 `.Hr.) [i depozit de vase cerami-
ce dacice (c\ni, oale, fructiere etc.); ruinele
bisericii m\n\stirii Ciol\ne[ti (sf. sec. 17), `n
satul Baldovine[ti. (TR)
CIOLPANI – 1. comun\ `n C. Vl\siei, pe
malul lacului Þig\ne[ti; rezerva]ie dendro-
logic\ cu S: 50 ha; m\n\stire (vezi
ÞIG|NE{TI). (IF) 2. m\n\stire la 4 km NE
de Buhu[i, biserica „Adormirea Maicii
Domnului”, (1996), biserica de lemn din
1730. (BC)
CIOMATU
Masivul Ciomatu – schi]a turistic\
CIOMATU – masiv vulcanic (andezite
piroclastite) `n SE M. Harghita, la est de
Defileul Oltului de la Tu[nad, 1301 m `n
Vf. Ciomatu Mare; aspect general de con vul-
canic, cu dou\ cratere, Sf. Ana [i Moho[;
primul ad\poste[te lacul omonim (S: 22 ha,
ad. 7,1 m), al doilea – drenat incipient, ad\-
postind Tinovul Moho[ (S: 40 ha); p\duri de
molid, fag, mesteac\n; belvedere; trasee tu-
ristice marcate dinspre B\ile Tu[nad [i
Bixad. (HR, CV)
CIOPLEA – munte (1161 m) `n Cl\bucetele
Predealului, pe cump\na apelor Prahova–Timi[,
la limita de NE a ora[ului Predeal; amenaj\ri
turistice `n cartierul C.(hoteluri, vile, tram-
bulin\ de schi, pârtii); belvedere; poteci mar-
cate spre M. Piatra Mare [i cabana Susai.
(BV)
80
0 2 4 6 8 km
CIORNULEASA – rezerva]ie forestier\
(din 1954) `n C. Mosti[tei (com. Mitreni);
S: 75,2 ha; p\dure de tip „[leau” (de silvos-
tep\) cu elemente de step\ [i etajul fagului;
predomin\ stejarul, stejarul brum\riu, car-
penul, teiul, c\rpini]a, frasinul pufos, vi[inul
turcesc, ulmul; arbu[ti: sângerul, m\ce[ul,
p\ducelul, scumpia, socul; rezerva]ie cinege-
tic\ (iepuri, c\prioare, fazani etc.). (CL)
CIOROGÂRLA – 1. sat (com. C.) `n C. Ro-
mân\, pe V. Ciorogârla, `n arealul c\reia se
afl\ m\n\stirea Samurc\[e[ti, fondat\ de
Constantin Samurca[i, la 1808, [i de
Alexandru, fiul ctitorului (1847), construit\
`n stil brâncovenesc, placat\ `n exterior cu
c\r\mid\ aparent\ [i ceramic\; biserica are
trei altare. 2. han din sec. 19. (IF)
81
CIORONHAL – rezerva]ie natural\ foresti-
er\ (S: 77 ha) `n SE jud. Boto[ani. (BT)
CIP|U – localitate component\ a ora[ului
Iernut, situat\ `n sudul C. Transilvaniei, pe
V. Mure[ului; a.d. 1332; biseric\ din sec. 17.
(MS)
CIPRIAN PORUMBESCU – comun\ `n
Pod. Sucevei, pe V. Ili[e[ti; muzeul [i casa
memorial\ a compozitorului Ciprian
Porumbescu; tradi]ii folclorice; parc dendro-
logic; biserica „Adormirea Maicii Domnului”
(sec. 18) peisaj. (SV)
CIRE{A – sat (ora[ul Bistra) `n Culoarul
Bistra, pe râul Bistra; a.d. 1580; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil”,
1830, pictura din 1867. (CS)
CIRE{OAIA – sat (com. Brani[tea);
a.d. 1269, situat `n zona Dealurilor Jimborului,
centru etnografic – `n luna iunie are loc o mani-
festare câmpeneasc\; culesul Cire[elor. (BN)
CIRE{U – 1. sat (com. C.) `n Pod. Mehedin]i,
pe V. Bahna; urme de cultur\ material\ din
epoca dacic\; aici s-au descoperit mai multe
cuptoare primitive de topire a minereului de
fier. (MH) 2. sat (com. Stroe[ti) `n Subcar-
pa]ii Olteniei, pe râul Cerna; biserica
din lemn „Intrarea `n Biseric\ a Maicii
Domnului”, 1872. (VL)
CISL|U – comun\ `n depr. omonim\ din
Subcarpa]ii Buz\ului, la confl. râului Bâsca
Chiojdului cu Buz\ul; `n satul omonim, a.d.
sec. 16, pomicultur\, cresc\torie de cai, port
popular, ]es\turi de interior, ceramic\,
`mpletituri de nuiele; biserica fostei m\n\stiri
C., restaurat\ `n 1889 (u[ile sculptate `n lemn
sunt expuse la Muzeul de art\ feudal\ din
Bucure[ti); `n satul Buda Cr\ciune[ti (vestul
Dl. Ciolanu) biseric\ ortodox\ ridicat\ pe la
sf. sec. 16 de Doamna Neaga (so]ia domni-
torului Mihnea Turcitul); `n apropiere, locul
cu evoc\ri haiduce[ti „Fântâna Ho]ilor”. (BZ)
CISN|DIE – ora[ (17 051 loc.) `n Depr.
Sibiu; a.d. 1204; cetate ]\r\neasc\, 1349, bise-
ric\ `n stil gotic din sec. 13, ini]ial bazilic\ ro-
manic\, modificat\ `n sec. 15–16, `nconjurat\
CIUC
de ziduri [i turnuri de ap\rare, cu picturi
murale (sec. 15); muzeul de istorie al indus-
triei textile; punct de plecare spre traseele
din M. Cindrel. (SB)
CISN|DIOARA – localitate (apar]ine de
ora[ul Cisn\die) `n sudul Depr. Sibiu, pe râul
Cisn\die; a.d. 1223; biserica evanghelic\
„Sfântul Mihail”, ini]ial (1223) `n stil romanic,
ref\cut\ `n stil gotic (1241), fortificat\ `n
sec. 14; biseric\ evanghelic\ (sec. 18);
expozi]ie etnografic\; rezerva]ie paleontolo-
gic\. (SB)
CIUBOTEA – 1. culme (creast\) `n NV
M. Bucegi (1975 m), `ntre v\ile Ciubotea [i
Url\toarea Mare; relief rezidual pe conglo-
merate. 2. vale glaciar\ cu dou\ c\ld\ri sus-
pendate `n bazinul V. Url\toarea (nordul
M. Bucegi); peisaj alpin. (BV)
CIUC – 1. depresiune tectonic\ [i însem-
nat\ arie turistic\, centrul polarizator: muni-
cipiul Miercurea-Ciuc; str\b\tut\ de la nord
la sud de c\tre Olt; îngust\rile de la Racu [i
Jigodin o împart în trei sectoare; încadrat\ de
mun]ii Harghitei (vest), H\[ma[ [i Ciuc
(est); a[ez\rile se afl\ fie în lungul Oltului, pe
[oseaua na]ional\, fie la contactul cu mun]ii;
cuprind numeroase obiective turistice natu-
rale (izvoare minerale, mofete, tinoave, v\i
înguste etc.) [i cultural-istorice (biserici înt\-
rite, cet\]i ]\r\ne[ti, biserici din sec. 15–18,
art\ popular\, tradi]ii folclorice etc.); centre
importante: Miercurea-Ciuc, Racu, D\ne[ti,
Câr]a, Sâncr\ieni, Jigodin–B\i, Tu[nad etc.);
din acestea pornesc drumuri care traver-
seaz\ mun]ii vecini. (HR) 2. mun]i în Carpa]ii
Orientali, cuprin[i între Depr. Ciuc (vest),
V. Trotu[ului (nord [i est), V. Uzului –
Depr. Pl\e]u (sud); alc\tui]i din fli[ cretacic;
alt. între 800 [i 1553 m (Vf. Gura Muntelui);
bine împ\duri]i (fag, molid), v\ile sunt
înguste [i desf\[urate radical; pe ele urc\
drumuri forestiere [i poteci c\tre vârfurile
principale, pe care sunt poieni, stâne; obiec-
tivele turistice sunt concentrate în satele de
la contactul cu Depr. Ciuc [i în lungul
Trotu[ului (Lunca de Sud, Ghime[, Palanca,
Brusturoasa) [i au caracter etnofolcloric; pe
CIUCA{
Masivul Ciuca[ – schi]a turistic\
Uz, lac antropic [i amenaj\ri pentru turism.
(HR, BC)
CIUCA{ – 1. masiv montan (1954 m `n vf.
omonim) `n Carpa]ii Curburii, situat `ntre
v\ile Buz\ului [i D\lghiului `n NV [i NE,
Depr. Cheia (sud) [i pasurile Bratocea (SV)
[i Boncu]a (est); alc\tuit din conglomerate;
82
0 2 4 6 8 km
masivul este format din Culmea Ciuca[
(1954 m), Bratocea `n NV [i Culmea Z\ganu
(1883 m) `n est; relief petrografic cu turnuri,
„piramide” sau „tig\i”, sfinc[i, „cl\i”, „babe”,
hornuri, ciuperci etc. (ex: „Babele la Sfat”,
„Turnu Goliat”, „Gemenii” etc.) [i structural
(creste, platouri); cabane (Muntele Ro[u,
83
Ciuca[, Babarunca), poteci marcate (acces
din sta]iunea Cheia, Vama Buz\ului, Pasul
Bratocea). (BV, PH) 2. rezerva]ie natural\
complex\ ce cuprinde M. Ciuca[, Muntele
Ro[u, Culmea Z\ganu, Tig\ile Mari,
M. Bratocea, {uvi]ele Berii; peisaj de paji[ti [i
stânc\rii subalpine la peste 1500 m (tuf\ri[uri
de jneap\n, ienup\r, afin, smirdar, floare de
col] etc.); faun\ (urs, mistre], cerb, jder, pisic\
s\lbatic\; recent, capra neagr\; p\s\ri (acvila
de munte, vulturul, cinteza etc.). (BV, PH)
Tig\ile din Mun]ii Ciuca[
CIUCEA – comun\ situat\ la poalele
M. Plopi[, Meze[, Vl\deasa, pe cursul
Cri[ului Repede; a.d. 1384; Muzeul memorial
„Octavian Goga”; târg de toamn\ tradi]ional
`n satul Negreni; `n fosta m\n\stire din parc,
un muzeu etnografic, iar lâng\ acesta o bi-
seric\ din lemn `n stil maramure[ean [i mau-
soleu; biserica din lemn „Adormirea Maicii
Domnului”, sec. 18, `n satul Bucea. (CJ)
Muzeul memorial Octavian Goga
CIUME{TI
CIUCHEÞI – sat (com. Sine[ti) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; biserica din
lemn, „Sfin]ii Voievozi”, 1806. (VL)
CIUCSÂNGEORGIU – comun\ la est de
Miercurea-Ciuc, pe V. Fi[agului; biserica
„Sf. Gheorghe” (sec. 18), biserica roma-
no-catolic\ din sec. 14, cu zid de incint\ din
sec. 17; izvoare de ape minerale sulfuroase. (HR)
CIUCULUI – mun]i `n Carpa]ii Orientali,
`ncadra]i de v\ile Trotu[ului (nord), Uzului
(sud), respectiv depresiunile Ciucului (vest)
[i D\rm\ne[ti (est); succesiune de masive [i
culmi montane cu alt. de 1200–1500 m
(P\ltini[, 1456 m, C\runta, 1517 m, Lapo[,
1336 m, Soiul, 1553 m, Hodober], 1402 m,
Muieru[ul, 1371 m [.a.), desp\r]ite de v\i
adânci [i `mp\durite, cu sectoare de chei (`n
est, Sul]a, Ciob\nu[, Uz), [i mai largi [i
poienite `n vest (Trotu[, Ciughe[, Fi[ag);
p\duri compacte de brad, fag [i molid `n cen-
tru [i est, unde relieful este mai accidentat;
pâlcuri de p\dure `n alternan]\ cu p\[uni
(stâne, s\la[e) – `n vest [i nord; specii floris-
tice rare sau endemice: c\delni]e, sângele
voinicului, garofi]\, vulturic\, omag; vânat
carpatic; u[or accesibili, fiind traversa]i de
drumuri [i poteci pastorale (`ndeosebi `n vest
[i nord), de drumuri forestiere (`n est), pre-
cum [i de trasee turistice marcate, pe princi-
palele culmi, cu puncte de pornire din
D\rm\ne[ti, Com\ne[ti, Ghime[, Lunca,
Miercurea-Ciuc, Ciucsângeorgiu, V. Uzului
etc; `n sud-est – lacul de acumulare Poiana
Uzului (agrement); `n sud – pasul Uz (1085 m),
iar `n nord – pasul Ghime[ (1155 m). (BC, HR)
CIUCUROVA – comun\ situat\ pe râul
Ciucurova, afluent al Slavei, `n nordul
ora[ului Babadag; a[ezare rural\ roman\ din
sec. 2–4 d.Hr., cu movile funerare. (TL)
CIUMÂRNA – pas (1053 m) `n Obcina
Mare, prin care trece [oseaua Câmpulung
Moldovenesc–R\d\u]i; monumentul Cons-
tructurilor; rezerva]ia botanic\ (Trientalis
europaea). (SV)
CIUME{TI – comun\ `n Câmpia Carei, bi-
seric\ ortodox\ din sec. 15, biseric\ ortodox\
din sec. 18; elemente etnofolclorice. (SM)
CIUNGETU
CIUNGETU – sat (com. Malaia), pe râul
Latori]a, la poalele nordice ale M. Latori]a;
biserica din lemn „Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin
[i Elena” (1865), cu picturi originale; punct
de plecare pe trasee din mun]ii Latori]ei [i
C\p\]ânii. (VL)
CIUNTE{TI – sat (com. Craiva) la contac-
tul C. Cermei cu Dl. Codru-Moma; a.d. 1587;
biseric\ de lemn, (sf. sec. 18), cu interior pic-
tat `n stil bizantin. (AR)
CIUPERCENII NOI – rezerva]ie natural\
ornitologic\ (S: 500 ha) `n sudul C. Desn\]ui,
`n apropierea comunei omonime. (DJ)
CIUREA – comun\ la sud de Ia[i;
m\n\stirea Hlincea, cu biserica „Sf. Gheor-
ghe”, din sec. 16, cu pictur\ interioar\ din
1661 (tabloul votiv al lui Vasile Lupu); han
din sec. 19, `n satul Cur\turi; bisericile
„Sf Nicolae” (1721) din satul Slobozia [i din
satul Piciorul Lupului (1845). (IS)
CIURUMELA – rezerva]ie forestier\,
p\dure de salcâm situat\ pe teritoriul
com. Poiana Mare, `n sudul C. Desn\]ui;
serb\rile salcâmului `n luna mai. (DJ)
CIUTELEC – sat (com. T\uteu) `n NE
jude]ului; castel, sec. 19. (BH)
CIZER – comun\ `n bazinul superior al
râului Crasna, elemente de art\ popular\; aici
a fost biserica din lemn realizat\ de Horea
(1773) – `n prezent se afl\ la Muzeul etno-
grafic al Transilvaniei (p\durea Hoia),
din Cluj-Napoca. (SJ)
CLADOVA – rezerva]ie botanic\ pe terito-
riul satului omonim (com. Bethausen), la
contactul C. Lugojului cu Dl. Lipovei, pe râul
Cladova. (TM)
CL|BUCETELE PREDEALULUI – denu-
mire acordat\ mun]ilor din zona de obâr[ie a
Prahovei, delimita]i de masivele `nalte
Post\varu, Piatra Mare (N), Bucegi (SV),
Baiu (SE); culmi prelungi, vârfuri rotunjite
numite popular „cl\bucete”: C. Taurului,
C. Azugii, C. Baiului; alc\tuite din fli[, gresii,
calcare, conglomerate; p\duri de amestec
84
(fag, molid, brad) cu paji[ti pe v\i (Prahova,
Râ[noava, Timi[) [i vârfuri (Grecu, Diham,
C. Taurului, C. Azuga etc.); din ora[ul
Predeal pornesc poteci pe culmile limitrofe;
amenaj\ri pentru sporturi de iarn\ (Cl\buce-
tul Taurului), cabane (Cl\bucet Plecare,
Cl\bucet Sosire, Gârbova, Diham, Poiana
Izvoarelor etc.); centrul turistic pentru spor-
turile de iarn\, Pârâul Rece. (BV, PH)
CL|BUCETUL AZUGA (AZUGII) –
munte (1586 m) `n SE Cl\bucetelor Predea-
lului, `ntre v\ile Azuga [i Limb\[el, poienit la
peste 1400 m; loca[uri de tragere din Primul
R\zboi Mondial, stâne; nod de poteci nemar-
cate; belvedere. (BV, PH)
CL|BUCETUL TAURULUI – munte
(1520 m `n vârful omonim) `n sudul Cl\-
bucetelor Predealului, `ntre v\ile Prahova [i
Limb\[el; poienit la partea superioar\; ame-
naj\ri turistice [i pentru sporturi de iarn\
(zona Cl\bucet–Plecare, Cl\bucet–Sosire,
Gârbova, cabane, pârtii de schi, telescaun,
teleschiuri); poteci marcate; belvedere.
(BV, PH)
CLEJANI – comun\ situat\ `n C. G\vanu-
Burdea, pe râul Neajlov; m\n\stire ctitorit\
de Vlad C\lug\rul (1492–1493), cu biserica
„Adormirea Maicii Domnului” `n satul Neaj-
lov; alte biserici din sec. 19 „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil”, pictat\ de Gh. Tattarescu,
[i „Adormirea Maicii Domnului”, `n Clejani;
hanuri din sec. 19. (GR)
CLIT – sat (com. H\[ma[) `n nordul
Depr. Zarand, pe râul H\[ma[; a.d. 1828;
cetatea dacic\ datat\ din sec. 1 `.Hr. (AR)
CLOPODIA – sat (com. Jamu Mare) `n SE
C. Ving\i, pe râul Clopodia; a.d. 1717; cona-
cul „Petala” (1840). (TM)
CLO{ANI – 1. sat `n M. Mehedin]i:
numele a fost preluat de la „Plaiul Clo[a-
nilor’’, al c\rui „v\taf de plai’’ a fost, `ntre
1806–1820, Tudor Vladimirescu. 2. pe[ter\
(rezerva]ie speologic\ din 1955) `n versantul
estic al Pietrei Clo[anilor (M. Mehedin]i), pe
malul drept al Motrului (urme de cultur\
material\ din neolitic). (GJ)
85
CLO{CA – sat (com. Horia) situat pe râul
Tai]a, `n sudul Pod. Niculi]el; a[ezare
roman\ cu inscrip]ii `n limba latin\ [i sta-
tuete ale unei divinit\]i neidentificate. (TL)
CLOA{TERF – sat (com. Saschiz) situat
`n Pod. Târnavelor, `n SE jud.; a.d. 1267;
cetate ]\r\neasc\ (1625–1626) cu o biseric\
`n stil gotic târziu, de tip sal\ cu mobilier
vechi (sec. 16–18), potir de aur (sec. 14),
mobilier cu intarsii (sec. 16). (MS)
CLUJ-NAPOCA – municipiu (334 543 loc.)
`n NV României, pe cursul Some[ului Mic;
a.d. 1213; pân\ `n 1974 s-a numit Cluj; cunos-
cut sub numele de Napoca `n epoca
Catedrala ortodox\ – Cluj-Napoca
daco-roman\; municipium pe vremea
`mp\ratului Hadrian (124 d.Hr.) [i colonia
sub Marcus Aurelius (180 d.Hr.); popula]ia
ora[ului particip\ la R\scoalele de la 1437 [i
1514, la Revolu]ia de la 1848, la preg\tirea [i
`nf\ptuirea actului Unirii de la 1 Decembrie
1918; este unul din marile centre industriale
culturale [i nod rutier, feroviar, aeroport
interna]ional. ~nsemnat centru universitar,
filial\ a Academiei, oper\, teatre, institute de
cercetare. Universitatea Babe[–Bolyai, inau-
CLUJ-NAPOCA
gurat\ `n 1872; obiective turistice: urme ale
culturii geto-dacice `n M\n\[tur; fragmente
din zidurile cet\]ii, ridicat\ [i consolidat\ `n
mai multe etape, `ncepând cu sec. 12; biseri-
ca m\n\stirii benedictine, construit\ `n 1222,
ref\cut\ `n stil gotic `n sec. 15; Biserica
romano-catolic\ „Sf. Mihail” (sec. 14–15), `n
stil gotic, cu turnul `nalt de 80 m, sec. 19, `n
stil neogotic; lâng\ aceasta, statuia ecvestr\ a
lui Matei Corvin; biseric\ reformat\, ctitorit\
de Matei Corvin `n 1486, `n stil gotic; al\turi,
statuia ecvestr\ „Sf. Gheorghe omorând ba-
laurul”; catedral\ evanghelic\, sec. 19,
`n stilul barocului târziu dup\ arhitectul
G. Winkler; m\n\stire dominican\, sec. 15, `n
stil gotic, cu transform\ri `n secolele
urm\toare; casa „Matei Corvin”, tranzi]ie de
la gotic la Rena[tere; cl\direa Muzeului
Etnografic al Transilvaniei – „Reduta”,
sec. 18, stil empire, cu unelte ]\r\ne[ti,
mobilier ]\r\nesc, port popular, ceramic\
etc.; Muzeul Na]ional de Istorie al
Transilvaniei (cu piese ale civiliza]iei dacice
din M. Or\[tie, `ntre care se remarc\ vasul
cu inscrip]ia „Decebalus per Scorilo”, gravuri
[i h\r]i medievale, documente de la Revolu]ia
de la 1848; Palatul Banffy, sec. 18, `n stil
baroc, ast\zi Muzeul de Art\; Bastionul
Croitorilor, sec. 17, renovat `n sec. 19); tot
din sec. 18, biserica iezui]ilor `n stil baroc [i
biserica (fost\) minorit\; biserica romano-
catolic\ „Sfânta Elisabeta”. (1700); Palatul
„Teleki”, sec. 18, `n stil neoclasic; Palatul
„Tholdalogi”, sec. 19; Biserica romano-
catolic\ „Sfântu Petru”. (sec. 14, ref\cut\ `n
sec. 19); Catedrala ortodox\ „Adormirea
Maicii Domnului”, sec. 20, `n stil romano –
bizantin modern; biseric\ reformat\, sec. 19;
Palatul Sfatului, sec. 19; Turnul Pompierilor,
sec. 15; Turnul zidarilor, sec. 15; de la sf.
sec. 19 [i `ncep. sec. 20; Universitatea Babe[
Bolyai (1872), Biblioteca Universitar\ (1906),
Teatrul Na]ional (1906); Muzeul memorial
COASTA
Teatrul Na]ional – Cluj-Napoca
„Emil Isac”; Gr\dina Botanic\ (S: 14 ha) [i
Muzeul botanic; statuia ecvestr\ a lui Mihai
Viteazul, Monumentul eroilor ceferi[ti,
Monumentul „{coala Ardelean\”, statuia lui
Avram Iancu, Monumentul eroilor români,
Casa de cultur\ a studen]ilor, Casa universi-
tarilor, Sala sporturilor; obeliscul [i grupul
statuar „Horia, Clo[ca [i Cri[an”; pe Dealul
Cet\]uia, loc de agrement [i punct de
belvedere asupra ora[ului; ruinele unei forti-
fica]ii din sec. 18; `n P\durea Hoia, muzeu
etnografic `n aer liber; `n cartierul Some[ani
al municipiului C-N., exist\ izvoare cu ape
minerale clorurate, sulfatate, bicarbonatate,
sodice, cu efect curativ `n tratarea diferitelor
afec]iuni, la nord de Cluj-Napoca, rezerva]ia
„Fâna]ele Clujului” (S: 80 ha). (CJ)
COASTA – 1. sat (com. Gole[ti) `n sudul
Subcarpa]ilor Vâlcii, pe V. Sâmnicului;
biserica ortodox\ „Cuvioasa Parascheva”,
sf. sec. 18. (VL) 2. sat (com. P\u[e[ti-M\-
gla[i) `n Subcarpa]ii Vâlcii, pe râul Ol\ne[ti;
biserica ortodox\ „Sfântul Nicolae”, 1852.
(VL)
COASTA IA{ILOR – denumire atribuit\
versantului nordic al Podi[ului Central
Moldovenesc, prin care acesta intr\ `n con-
tact cu Câmpia Moldovei la sud de Ia[i; pod-
gorii (Bucium), livezi, p\duri; rezerva]ia pale-
ontologic\ Dl. Repedea (Dl. P\un) – `n est; la
poale, un [ir de sate, unele cu obiective turis-
tice, m\n\stiri (Schitu Stavnic, Hlincea);
puncte de belvedere: Dl. P\un (404 m). (IS)
86
COBADIN – comun\ situat\ `n Pod. Coba-
din, la sud de Basarabi; monument al eroilor
c\zu]i `n Primul R\zboi Mondial. (CT)
COBIA – comun\ situat\ la contactul
C. Târgovi[tei cu Pod. Cânde[ti, pe râul omo-
nim; biserica „Sf. Nicolae”, a fostei m\n\stiri
Cobia (sec. 16), `n satul M\n\stirea; biserica
din lemn „Cuvioasa Parascheva”, sec. 18, `n
satul Frasin Vale [i biserica din lemn
„Sf. Nicolae” (sec. 19), `n satul Mislea; bise-
rici din sec. 19, `n satele C\lug\reni, C\p[una
[i Cobiu]a. (DB)
COBOR – sat (com. Ticu[u Vechi) `n SE
Pod. Hârtibaciu, pe V. Ticu[, la poalele
Dl. Felmer; a.d. 1206; biseric\ reformat\
gotic\, fortificat\ (sec. 13–16). (BV)
COCHIRLENI – sat (com. Rasova) situat
pe malul Dun\rii, `n apropierea ora[ului
Cernavod\; a[ezare din timpul culturii
Gumelni]a; resturi de fortifica]ie din „Cetatea
P\tulului”, probabil din sec. 9, podgorie. (CT)
COCIUBA MIC| – sat (com. Pietroasa) `n
Depr. Beiu[; biseric\ din lemn de la `ncep.
sec. 18. (BH)
COCORU – sat (com. Galicea) `n NV
Pod. Olte]ului, pe râul Topolog; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Voievozi”, 1833, picturi inte-
rioare originale. (VL)
COCUÞA – plaj\ pe malul Dun\rii, vis-à-vis
de ora[ul Gala]i; par]ial `mp\durit\; agre-
ment. (TL)
COD|E{TI – comun\ pe V. Rediu, `n
Pod. Central Moldovenesc; art\ popular\ (]e-
s\turi). (VS)
CODLEA – ora[ (24 796 loc.) `n SV Depr.
Bra[ov, la poalele M\gurii Codlei, la 560 m
alt., pe V. Vulc\ni]a, la 14 km de Bra[ov; cen-
tru industrial [i agricol (sere de flori); a.d.
1265; pe M\gura Codlei a existat Cetatea
Neagr\ a cavalerilor teutoni (sec.13); biseri-
ca-cetate (1432) cu duble fortifica]ii (stil go-
tic, ini]ial romanic); case s\se[ti vechi, gos-
pod\rii de tip francon [i renan (sec. 17–19);
prim\ria veche (1829), casa Koniges, casa
87
M. Iacob (1800); monumentul eroilor din
Primul R\zboi Mondial; [trand termal cu
amenaj\ri de agrement. (BV)
M\gura Codlei
CODRII DE ARAM| – p\dure secular\ de
gorun – rezerva]ie forestier\ (S: 9,4 ha), la
nord de m\n\stirea Agapia, pe Dl. Felioara;
evocat\ `n opera lui Mihai Eminescu („C\lin,
file din poveste”). (NT)
CODRII BAISEI – p\dure de stejar, tei,
carpen, frasin [.a., la 7 km vest de Boto[ani;
rezerva]ie natural\; loc al peregrin\rilor
copil\riei lui Mihai Eminescu, care, mai târ-
ziu, avea s\-l evoce `n poezii ca „Ce te legeni”,
„Lacul”, „Revedere” [.a. (BT)
CODRU MOMA – mun]i bine `mp\duri]i
`n vestul M. Apuseni, cu alt. cuprinse `ntre
400–1112 m (Vf. Ple[u); alc\tui]i din roci
cristaline [i sedimenare (`ndeosebi calcare)
relief carstic `n platourile V\[c\u, Moneasa,
Izoi cu pe[teri, izbucuri etc.; `n nord Cri[ul
Repede [i-a t\iat un defileu; `n a[ez\rile de la
periferie sunt biserici din lemn (sec. 18) [i
numeroase elemente etnofolclorice. (BH)
CODRULUI – regiune etnofolcloric\;
cuprinde a[ez\rile aflate de-o parte [i de alta
a culmii omonime (un horst cristalin cu
`n\l]ime de 575 m); `ntre acestea: Asuaju de
Sus (manifest\ri folclorice), B\se[ti (colec]ie
muzeistic\), B\i]a de Sub Codru (confec-
]ionarea l\zilor de zestre sculptate; centru
ceramic), Oar]a de Jos [i Bicaz – biserici de
lemn din sec. 18. (SM)
COGEALAC – comun\ situat\ `n centrul
Pod. Istria; `n apropiere au fost descoperite
COLONE{TI
urmele unei cet\]i din teritoriul histrian. (CT)
COHALM – deal `n NE Pod. Hârtibaciu, `n
vestul ora[ului Rupea; rezerva]ie geologic\
(bazalte); cetatea C. (sec. 14–17) (patru
incinte, `nt\rite cu turnuri, capel\); a.d. 1324
(din 1420, proprietatea locuitorilor din
Rupea. (BV)
COJASCA – comun\ situat\ `n C. Titu, pe
Ialomi]a; urmele unei a[ez\ri dacice; biserica
„Sf. Nicolae”, (sec. 19). (DB)
COJOCNA – comun\ situat\ `n Câmpia
Transilvaniei (C. Fize[), la 335 m, pe râul
Maraloiu (afluent pe dreapta al Some[ului
Mic); a.d. 1199; sta]iune balneoclimateric\
sezonier\; lacurile s\rate Toroc [i Lacul
Mare, situate pe locul unor vechi saline; ape
minerale clorurate, sodice cu efect curativ
`n tratamentul unor afec]iuni; tezaur dacic,
sec. 1 `.Hr.; biserica din lemn „Intrarea `n
biseric\ a Maicii Domnului”, sec. 18. (CJ)
COLACU – sat (com. Fundu Moldovei) pe
valea superioar\ a Moldovei, centru de
cojoc\rit artistic, biseric\ din lemn din
sec. 19; belvedere. (SV)
COLD|U – a[ezare component\ a ora[u-
lui Beclean, situat\ pe V. Some[ului Mare, la
confluen]a cu {ieul; a.d. 1392; obiecte de art\
[i unelte din epoca bronzului [i a fierului.
(BN)
COLIBIÞA – sta]iune climateric\ la
poalele NV ale M. C\limani, pe malurile lacu-
lui antropic omonim, lung. 5,5 km (amenajat
pe cursul sup. al Bistri]ei Ardelene);
alt. 880–900 m; climat de munte, tonifiant;
strat de z\pad\ consistent `n intervalul
noiembrie – aprilie; sporturi de iarn\; pescu-
it, agrement nautic, pe lacul Colibi]a, trasee
turistice marcate spre M. C\limani. (BN)
COLINA – sat (com. Murighiol) situat pe
promontoriul Dealurilor Tulcei, `n Delt\, la
sud de bra]ul Sf. Gheorghe; a[ezare roman\
din sec. 2–4 d.Hr. (TL)
COLONE{TI – comun\ `n NE jud. Bac\u,
pe V. Zeletinului; bisericile de lemn
COLT|U
„Sf. Nicolae” (1673) [i „Sf. Dumitru” (1809);
centru viticol. (BC)
COLT|U – localitate (com. S\c\l\[eu) pe
stânga L\pu[ului, `n Depr. Baia Mare; castel,
parc dendrologic cu arbori seculari. (MM)
COLTE{TI – sat (com. Alunu) `n NV
Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; biserica din
lemn „Cuvioasa Parascheva”, 1897. (VL)
COLÞI – sat (com. C.) pe râul Sibiciu, `n
depr. omonim\, la poalele SE ale M. Iv\ne]u;
muzeul chihlimbarului; vestigii rupestre
(biseric\, chilii). (BZ)
COLÞII LUI BARBE{ – munte, rezerva]ie
natural\ (S: 1513 ha) `n SE M. Bucegi, `n
cadrul Parcului Na]ional Bucegi, situat `ntre
v\ile Izvoru Dorului (sud) [i Zgarbura
(nord); relief de coaste etajate [i turnuri pe
conglomerate [i gresii, abrupturi [i brâne;
paji[ti subalpine, cascade, turism `n sectorul
Vârfu cu Dor – cabana Miori]a. (PH)
COLÞII NITRII – culme (1882 m) `n NV
M. Ciuca[; relief de turnuri [i abrupturi,
creste pe conglomerate. (BV)
COLUN – sat (com. Porumbacu de Jos) `n
Depr. F\g\ra[, pe râul Porumbacu; a.d. 1322;
biserica ortodox\ „T\ierea Capului Sfântului
Ioan Botez\torul” 1811. (SB)
COMANA – 1. comun\ situat\ `n
C. Burnas, pe dreapta Neajlovului, pe malul
lacului omonim; pe „Valea Goii” s-a descope-
rit o a[ezare din epoca neolitic\ (cultura
Gumelni]a); rezerva]ie arheologic\; M\n\s-
tirea Comana, ctitorie a lui Vlad Þepe[
(sec. 15), cu biserica „Sf. Nicolae”, mor-
mintele lui Radu {erban, Nicolae P\tra[cu [i
ale membrilor familiei Cantacuzinilor; 2. re-
zerva]ia floristic\ Comana–Mihai Bravu
(1954), constituit\ din trei sectoare de
p\dure: Oloaga-Gr\dinari (com. Comana),
Fântânele (com. C\lug\reni) [i Padina
Tatarului (com. Mihai Bravu), S: 630 ha,
p\dure de tip [leau. (GR)
COMAND|U – comun\ `n depr. omonim\
la 1017 m alt., pe V. Bâsca Mare (la confl. cu
88
pâraiele Halomul [i Ruginosul), `n Carpa]ii
Curburii (la poalele mun]ilor Penteleu,
Vrancei [i ~ntorsurii); a.d. 1913; centru de
exploatare [i prelucrare a lemnului; rezer-
va]ie natural\ – complexul de mla[tini de
turb\ cu vegeta]ie specific\ C. (tinoavele
Moho[ [i Ruginosul); punct de plecare spre
M. Vrancei (Vf. L\c\u]i); belvedere, acces pe
drum forestier din Covasna. (CV)
COMARNA – comun\ la SE de Ia[i; bise-
rica de lemn „Sf. Voievozi” (sec. 19). (IS)
COMARNIC – 1. ora[ (13 505 loc.) pe
V. Prahovei, 52 km de Ploie[ti, la contactul
Subcarpa]ilor Prahovei cu M. Baiului (NE) [i
M. Gurguiatu (NV); 600–850 m altit.;
a.d. 1510, pe vechiul drum comercial al
Prahovei; localitate fondat\ de oierii transhu-
man]i din Transilvania; declarat ora[ `n 1968;
centru industrial de tradi]ie; centru etnogra-
fic (arhitectur\ din lemn, case din sec. 19–20
cu ornamenta]ie bogat\); hanul vechi;
covoare, costume populare; monumentul
eroilor (1991); gara (1879); monumentul avi-
atorului {tefan Bratti (1907–1936) `n cimiti-
rul ora[ului, punct de plecare pe trasee `n
M. Baiului. (PH) 2. munte calcaros `n sudul
M. Bistri]ei, la nord de Tulghe[; forma]iuni
stâncoase spactaculoase: turnuri (Piatra
Alb\, Piatra L\pt\riei), abrupturi (Dosu
Comarnicului), ace, col]i; relief carstic incipi-
ent: grote, avenuri, microdepresiuni carstice
(doline), platouri ({esul Comarnicului);
p\[uni [i fâne]e `ntinse, stâne [i s\la[e;
belvedere; acces pe poteci pastorale dinspre
Tulghe[ [i Corbu, cu posibilitate de conti-
nuare spre masivele Budacu [i Grin]ie[u
Mare. (HR)
COM|NA (COMANA, COM|NA DE
JOS) – comun\ `n NE Depr. F\g\ra[, la poa-
lele M. Per[ani, pe valea omonim\, la confl.
cu Oltul; a[ezare dacic\; bisericile „Cuvioasa
Parascheva” (sec. 18) [i „Sf. Nicolae”
(sec. 17); punct muzeal (arheologie, istorie,
etnografie, obiecte de cult). (BV)
COM|NA DE SUS – sat (com. Com\na)
la poalele M. Per[ani, `n NE Depr. F\g\ra[,
89
pe valea omonim\; tezaur monetar daco-ro-
man; biserica „Adormirea Maicii Domnului”
(sec. 18); acces la rezerva]ia geologic\ Piatra
Cioplit\; poten]ial cinegetic [i piscicol pe V. C.;
instala]ii tehnice populare (mori de ap\). (BV)
COM|NE{TI – ora[ (26 367 loc.) pe
V. Trotu[ului; alt. 370–400 m.; a.d. 1409;
vechi centru al exploat\rii c\rbunelui (din
1836) [i lemnului; biserica „Sf. Spiridon”
(sec. 18), ctitorie a familiei Ghica; biserica
din lemn „Sf. Nicolae” (sec. 19); Palatul
„Ghica – Com\ne[ti” (1890) – `n prezent,
muzeu de etnografie [i arte plastice; cl\direa
G\rii C.F.R. (1890), monument de arhitec-
tur\; trasee turistice spre mun]ii Ciucului [i
Go[manului. (BC).
COMI{ANI – comun\ `n C. Târgovi[tei,
la confl. Sl\nicului cu Ialomi]a; bisericile
„Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena” (sec. 19) [i
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil” (sec. 19), `n
satele Comi[ani [i Lazuri; iazuri. (DB)
COMLOD – sat (com. Milo[) `n C. Tran-
silvaniei (Dl. Comlodului, `n bazinul superior
al v\ii omonime; a.d. 1315; biserica reformat\
(sec. 16–17), biserica ortodox\ (sec. 17);
castelul Teleki (sec. 17); stejarul candelabru
– monument al naturii. (BN)
COMLO{U MARE – comun\ `n SV C. Mu-
re[ului; a.d. 1453; biserica ortodox\
„Adormirea Maicii Domnului”, sec. 18, pic-
tura din 1891, ref\cut\ `n 1925; conacul „San
Marco”, 1843; han din sec. 18. (TM)
COMOROVA – vezi NEPTUN. (CT)
CONCE{TI – comun\ `n nordul jud.
Boto[ani; vestigii arheologice (mormânt
princiar hunic, sec. 5 d.Hr.), biserica din
lemn „Na[terea Domnului” (sec. 18). (BT)
CONDEE{TI – sat (com. B\rc\ne[ti) `n
C. B\r\ganul Mosti[tei, `n lunca de pe dreap-
ta râului Ialomi]a; a.d. sec. 17; dou\ biserici
ortodoxe (1850 [i 1880); dou\ conace
(1926 [i 1939) `n stil românesc. (IL)
CONOP – comun\ situat\ pe Mure[, la
poalele M. Zarand; a.d. 1510; castelul „{tefan
CONSTANÞA
Cicio-Pop” (sf. sec. 18) `n stil neoclasic, fa-
]ada cu coloane cu capiteluri `n stil doric. (AR)
CONSTANÞA – municipiu (339 250 loc.),
re[edin]a jud. Constan]a, situat pe ]\rmul
M\rii Negre; s-a dezvoltat pe ruinele vechii co-
lonii grece[ti Tomis, `ntemeiat\ `n sec. 7–6 `.Hr.;
`n timpul ocupa]iei romane devine cea mai
important\ localitate de pe ]\rmul vestic al
M\rii Negre; `n timpul st\pânirii otomane
ora[ul decade [i este cunoscut sub denu-
mirea de Kustendje; azi este un important
centru economic, cultural (universitate,
teatru, muzee etc.), turistic; cel mai mare
port al ]\rii; Obiective turistice: faleza (ame-
najarea a `nceput `n 1906 [i s-a terminat
`n 1909); Statuia lui Mihai Eminescu (ridicat\
`n 1930, pe un soclu de 3 m, opera lui
Oscar Han), Monumentul marinarilor (un obe-
lisc de marmur\ neagr\, `nalt de 3 m), Grupul
sculptural „Pescarii” (executat din calcar, `n
anii 1960–1970), Cazinoul (edificiu construit
Cazinoul din Constan]a
`ntre 1904 [i 1909; este o combina]ie de sti-
luri arhitectonice; Muzeul de Istorie
Na]ional\ [i Arheologie (amplasat `n Pia]a
Ovidiu, `n cl\direa fostei prim\rii Constan]a
`ntre 1911–1921; Complexul Muzeal de
{tiin]e ale Naturii: Acvariul (prezint\ fauna
acvatic\ din Marea Neagr\; Dun\re, Delta
Dun\rii [i Marea Mediteran\, `n cele 66 de
bazine acvatice se g\sesc peste 2000 de ani-
male acvatice), Planetariul; Observatorul
Astronomic [i Sta]ia de Observa]ii Solare,
Delfinariul, Microdelta, Muzeul M\rii;
Muzeul Militar Central – inaugurat `n anul
1987; Farul nou – ridicat `n 1960 m (are
CONÞE{TI
`n\l]imea de 58 m); Satul de vacan]\ – este
situat `ntre Mamaia [i lacul T\b\c\riei;
Muzeul de Art\ – inaugurat `n 1961; Muzeul
de sculptur\ „Ion Jalea” – deschis `n 1968;
Muzeul de Art\ Popular\; Biserica
„Sf. Gheorghe Nou” pictat\ de N. Tonitza;
Bustul lui Vasile Pârvan, turnat `n bronz de
sculptorul Ion Irimescu;Geamia Hunchiar,
zidit\ `ntre 1862–1868 cu fonduri de la sul-
tanul Abdul Aziz, `n stil maur; Biserica elen\
„Metamorfis”, construit\ `n 1867; Templul
evreiesc de rit spaniol; Moscheea ridicat\ `n
1910 pe locul unei geamii din 1822; Monu-
mentul Casa Genovez\ (Casa cu Lei); Bise-
rica romano-catolic\; Catedral\ ortodox\;
Statuia Timonierului; Termele Romane; Edi-
ficiul Roman cu Mozaic (lungime de 120 m [i
o latur\ de 20 m), prezint\ ziduri groase de
piatr\ [i c\r\mid\ legate cu mortar; cons-
truc]ia a fost realizat\ `n sec. 4 d.Hr.; edificiul
a avut func]ie comercial\; Farul Genovez –
a fost ridicat `n jurul anului 1300, are o
`n\]ime de 8 m; Statuia lui Ovidiu este `nalt\
de 2,60 m [i a fost inaugurat\ `n 1887; opera
sculptorului Ettore Ferrari; Muzeul Marinei
Române – func]ioneaz\ `n localul {colii
Navale Superioare, inaugurat `n 1983, cuprin-
de peste 1500 de lucr\ri [i grafice cu subiect
marin; Galeriile subterane (apeductele) cu o
lungime de 550 m, s\pate la o adâncime de
20 de metri fa]\ de nivelul actual al ora[ului;
Mormântul pictat construit din c\r\mid\,
pere]ii sunt picta]i `n tehnica fresc\i cu
reprezent\ri antropomorfe, zoomorfe [i fito-
morfe; Plaja Modern cu o lungime de 600 m;
Busturile lui Anghel Saligny, Andrei Ionescu,
Vasile Pârvan; Monumentul Eroilor Regi-
mentului de Infanterie Constan]a; Monumen-
tul Osta[ului Francez. (CT)
CONÞE{TI – 1. comun\ situat\ `n C. Bur-
nas, pe stânga V\ii Vedea; biserica
„Sf. Nicolae” (1802); datini [i obiceiuri str\-
vechi. (TR) 2. comun\ situat\ `n C. Titu, pe
râul Dâmbovi]a; a.d. 1578 (satul Boteni); te-
zaur (monede romane); conac [i biserici din
sec. 19, `n satul Con]e[ti; conacul Olga Gre-
ceanu; biserici din sec. 19, `n satele Boteni [i
Bâlteni; p\durea Boereasca `n nord. (DB)
90
3. sat (com. Valea Seac\) la nord de Pa[cani,
pe V. Siretului; a.d. sec. 15; biserica din lemn
„Sf. Dumitru” (sec. 19); vestigii arheologice
(sec. 5). (IS)
COPAND – sat (com. No[lac) pe
V. Mure[ului; biserica din lemn, „Sf. Arhan-
gheli Mihail [i Gavriil”, sec. 19. (AB)
COP|CEL – sat (com. Hârseni) `n sudul
Depr. F\g\ra[, pe valea omonim\ (afl. al
Berivoiului), la poalele M. F\g\ra[; biserica
„Buna Vestire” (1726), stil brâncovenesc.
(BV)
COP|CENI – 1. sat (com. Racovi]a) `n
Depr. Lovi[tei, pe stânga Oltului; biserica din
lemn „Sfântul Nicolae”, 1805. (VL) 2. sat
(com. Sâmb\ta) `n Depr. Holod, biseric\ din
lemn, sec. 17. (VL)
COP|LAU – comun\ `n Câmpia
Moldovei, pe V. Miletinului, la nord de
Hârl\u; centru etnografic (prelucrarea artis-
tic\ a lemnului); fortifica]ie getic\ de p\mânt
din sec. 5–7 `.Hr. (S: 5 ha), cu [an] de ap\rare
[i val de p\mânt. (BT)
COP{A MIC| – ora[ (5225 loc.) `n Pod.
Târnavelor, pe râul Târnava Mare; a.d. 1402;
centru industrial intens poluat, biseric\
evanghelic\ fortificat\, sec. 14. (SB)
CORABIA – ora[ (21 785 loc.) situat pe
malul stâng al Dun\rii, port la Dun\re,
a[ezare geto-dacic\, ora[ [i centru militar
roman, apoi romano-bizantin; `n 1862,
A.I. Cuza `nfiin]eaz\ portul „Mircea’’;
muzeul (1951) cu sec]ii de istorie [i etno-
grafie; biserica „Sf. Spiridon’’ din 1843;
ruinele podului de piatr\ peste Dun\re din
vremea lui Constantin cel Mare (328 d.Hr.);
`n cartierul Celeiu se afl\ ruinele cet\]ii geto-
dacice Sucidava (punct de ap\rare, sub
Burebista [i Decebal). (OT)
CORBASCA – comun\ pe stânga
Siretului, `n aval de Bac\u; centru etnografic:
costume, ]es\turi [i cus\turi populare, iar `n
satul Bacioiu – taraf [i fanfar\ renumite;
m\n\stirea Pogle] (1475) cu biserica de lemn
„Sf. Apostoli Petru [i Pavel” din sec. 19. (BC)
91
CORBENI – comun\ `n Depr. Arefu, pe
V. Arge[ului, la poalele M. Ghi]u; a.d. 1456;
biserica „Sf. Dumitru” (1743) `n satul
Corbeni; biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (sec. 17), `n satul Buc[ene[ti;
punct de plecare spre vârfurile Ghi]u
(1621 m) [i Albina (1371 m); pomicultur\;
agroturism. (AG)
CORBE{TI – sat (com. Petri[) `n SE
M. Zarand; a.d. 1743; biserica din lemn
„Na[terea Maicii Domnului” (1800). (AR)
CORBI – sat [i comun\ situat\ `n bazinetul
depresionar omonim de pe Râul Doamnei;
a.d. la sf. sec. 15; biserica „Sfânta Treime”
(1830); vechi centru pastoral [i pomicol;
tradi]ii folclorice pastorale – „Târgul
Oierilor”(AG)
Corbii Mari
CORBU – comun\ situat\ `n Pod. Istria, pe
malul lacului Corbu, la nord de N\vodari;
a[ezare veche cu resturi de sanctuare,
coloane de piatr\, inscrip]ii grece[ti [i latine,
basoreliefuri, statuete de argil\, ceramic\.
(CT)
CORD|RENI – comun\ la NE de Doro-
hoi; centru etnofolcloric (taraf tradi]ional,
forma]ie de c\lu[ari – `n satul Grivi]a); rezer-
va]ie cinegetic\ (colonie de fazani); iazuri
(pescuit). (BT)
CORJ|UÞI – sat (com. Hili[eu – Horia) la
NV de Dorohoi; biserica de lemn „Cuvioasa
Parascheva” (sec. 18). (BT)
CORUND
CORN|ÞELUL – comun\ situat\ `n C. Titu,
pe râul Baranga; p\durea de stejar
„Boereasca”, p\durea Crângule] [i altele mai
mici (St\rcet, Titica, Slobozia); târg `ntre 7–9
septembrie, cu olari, cojocari, tr\istari, chiar
[i pescari din Delta Dun\rii; monumente ale
eroilor din cele dou\ r\zboaie mondiale; re-
zerva]ia cinegetic\ de mistre]i din p\durea
Boereasca; biserica „Sf. Nicolae”, 1596, cu
refaceri `n 1725 [i 1884; biserici din sec. 19 `n
satele Bolovani, Aluni[ul [i Slobozia. (DB)
CORNEA – comun\ `n Culoarul Timi[–
Cerna, pe râul Luncavi]a; a.d. 1539; muzeu
etnografic. (CS)
CORNE{TI – sat la SE de Ia[i; casa
memorial\ a poetului Dimitrie Anghel; bise-
ric\ din 1833. (IS)
CORNETU – schitul „T\ierea Capului
Sfântului Ioan Botez\torul” (satul Tu]ule[ti,
com. Racovi]a), 1666; altar pictat `n 1741. (VL)
CORNI – 1. comun\ la 15 km SV de
Boto[ani; biserica „Duminica Tuturor
Sfin]ilor” din 1780. (BT) 2. masiv deluros
(592 m) `n Subcarpa]ii Neam]ului, `ntre de-
presiunile Neam]ului (nord) [i Crac\u-
Bistri]a (sud); `mp\durit cu stejar, gorun, fag, tei
[.a.; la poalele estice – schitul Þibucani. (NT)
CORNU – comun\ pe V. Prahovei, la NV
de Câmpina, la poalele Dl. Câmpini]ei
(Subcarpa]ii Prahovei); centru pomicol; bise-
rica „~n\l]area Domnului” (1864) la C. de Sus;
monumentul eroilor (1986) la C. de Jos. (PH)
CORONINI – sat (com. C. ) `n sudul
M. Locvei, pe stânga Dun\rii; a.d. 1850;
ruinele unei cet\]i, sec. 11–15; stânca
„Babacai”, aflat\ `n apele Dun\rii. (CS)
CORUNCA – sat (com. Livezeni) situat `n
Dl. Târnavei, `n apropierea ora[ului Târgu
Mure[; a.d. 1332; biserica din lemn „Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i GavriIl” (sec. 18). (MS)
CORUND – 1. comun\ `n SV jud. Har-
ghita; a.d. sec. 14; renumit centru de cera-
mic\ popular\ sm\l]uit\ [i centru de confec-
]ionare a obiectelor din iasc\; izvoare mine-
rale cunoscute pe plan local; muzeu s\tesc;
COSÂMBE{TI
biseric\ de lemn (1723); rezerva]ie geologic\
`n Dl. Firtu[ (S: 40 ha). (HR) 2. sat (com.
Bogdand) `n SV Culmii Codrului;
biseric\ din lemn, de la 1723, cea mai
reprezentativ\ prin dimensiuni, construc]ie,
decora]ii din zona Codrului; elemente etno-
folclorice. (SM)
COSÂMBE{TI – sat (com. C.) pe dreapta
Ialomi]ei, `n C. B\r\ganul Mosti[tei; biseric\
ortodox\ (1859). (IL)
COSLOGENI – sat (com. Dichiseni) `n SE
B\r\ganului Mosti[tei, pe malul bra]ului
Borcea, pe terasa Dun\rii, `ntre C\l\ra[i [i
Fete[ti; a[ezare neolitic\ (cultura Haman-
gia), a[ez\ri de la sf. epocii bronzului [i
`ncep. epocii fierului; a[ez\ri de bordeie, cul-
tura Coslogeni); biseric\ (sec. 19); pescuit,
agrement. (CL)
COSME{TI – comun\ situat\ `n lunca [i
pe terasele Siretului, `n partea vestic\ a
jud. Gala]i; biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (1864). (GL)
COSTACHE NEGRI – comun\ situat\ `n
centrul C. Covurlui, pe V. Geru; Casa memo-
rial\ „Costache Negri”, unde au avut loc `ntâl-
niri (1848) ale revolu]ionarilor moldoveni [i
munteni. (GL)
COSTE{TI – 1. ora[ (12 081 loc.) din 1968,
situat `n C. Pite[tiului, pe râul Teleorman, la
24 km sud de Pite[ti; a.d. sec. 16; biseri-
cile din lemn „~n\l]area Domnului”-Tele[ti
(sec. 18) [i „Cuvioasa Parascheva”, (sec. 19);
Casa Parohial\ (1933); muzeu. (AG)
2. comun\ `n nordul Subcarpa]ilor Olteniei,
la poalele sudice ale M. C\p\]ânii, pe râul
omonim; necropol\ tumular\ de incinera]ie,
sec. 6–4 `.Hr.; sta]iune balneoclimateric\
sezonier\. (VL) 3. sat (com. Or\[tioara de
Sus) la poalele vestice ale M. {ureanu, pe
râul Or\[tie; vestigii dacice, cet\]i cu turnuri
de ap\rare, pe Dl. Cet\]uia (561 m) [i pe
Dl. Blidaru (punct belvedere). (HD)
COSTE{TI DIN VALE – comun\ `n
C. Titu, pe pârâul Potopu; biserica „Sfin]ii
Nicolae, {tefan [i Gheorghe” (1800); casa
memorial\ a scriitorului I.C. Visarion; schit
92
(sec. 18) `n satul M\run]i[u; biserica
„Sf. Nicolae” (sec. 19), `n satul Tom[ani.
(DB)
COSTINE{TI – 1. sta]iune climateric\ pe
litoralul românesc, la sud de Eforie, destinat\
tineretului; falez\ de la Capul Tuzla la Olimp;
lungimea plajei 5 km; l\]imea 100–200 m; se
organizeaz\ Salonul Na]ional de grafic\ sati-
ric\ pentru tineret; Gala tinerilor actori;
Festivalul Na]ional de jazz; Festivalul
Na]ional „Mediafest” etc. 2. lac pe litoralul
românesc, S: 7 ha, lung. 1,5 km; l\]ime
50–200 m; separat de mare printr-un cordon
litoral care constituie plaja sta]iunii. (CT)
COSTI{A – comun\ pe malul Bistri]ei;
conacul Cantacuzino–Pa[canu (1870), cu
parc [i lacuri `n cascad\; a[ezare neolitic\
precucutenian\ [i a[ezare fortificat\ cu
[an]uri de ap\rare din epoca bronzului; lac
de acumulare pe râul Bistri]a (pescuit). (NT)
COSTULENI – comun\ la SE de Ia[i; bi-
sericile din lemn „Sf. Nicolae”, sec. 18 ( `n
satul Covasna) [i, respectiv sec. 19 (`n satul
Costuleni); `n satul Cozia – vestigii din epoca
fierului care au dat numele culturii hallstat-
tiene, eponime; centru pomicol [i viticol. (IS)
CO{AVA – sat (com. Curtea) la contactul
Dl. Lugojului cu M. Poiana Rusc\; a.d. 1405;
han din sec. 18. (TM)
CO{BUC – comun\ `n Dl. N\s\udului, pe
V. S\l\u]ei; a.d. `n 1523, cu numele Hordou;
Muzeul memorial „George Co[buc”(din
1922), `n casa unde s-a n\scut (`n 1852) poetul;
bustul scriitorului realizat de Oscar Han. (BN)
Casa memorial\ George Co[buc
93
CO{E{TI – sat (com. C. ) situat `n
Dl. Arge[ului, pe Râul Doamnei; a.d. sec. 15;
bisericile „Sf. Voievozi” (1775) [i „Sf. Ni-
colae” (1770), cu picturi originale; biserica
din lemn „~n\l]area Domnului” (1742) (satul
Jupâne[ti); centru de ol\rit [i dulgherit. (AG)
CO{EVIÞA – sat (com. Margina) `n estul
Dl. Lipovei; a.d. 1828; biserica din lemn
„Sf. Apostoli Petru [i Pavel”, 1776. (TM)
CO{OVENI – comun\ situat\ `n
C. Romana]ilor, la sud de Craiova; vestigii
arheologice (dou\ fibule mari din argint,
sec. 6–7 d.Hr.); conacul „Nicolau’’
(1797–1798); biserica „Sf. Nicolae’’ din 1889,
cu fresce originale; rezerva]ie cinegetic\.
(DJ)
CO{TEIU – lac pe stânga Buz\ului `n
C. Buz\ului; interes piscicol. (BZ)
CO{TILA – munte, cel mai `nalt de pe
abruptul prahovean al Bucegilor (2498 m),
`ntre Valea Cerbului (nord) [i Valea Alb\
(sud); creste [i ]ancuri, v\i adânci (M\linul,
Co[tila, Priponul, G\lbinele, Caprelor),
brâne (Brâna Mare a Co[tilei); versantul
spre Valea Alb\ prezint\ cele mai dificile
trasee de alpinism din Carpa]i (Fisura
Albastr\); peisaj alpin – subalpin cu trasee
turistice; releu de telecomunica]ii pe
Vf. Co[tila. (PH)
CO{TIUI – sat (com. Roua de Sus) `n
Depr. Maramure[; sta]iune balnear\ sezo-
nier\ care folose[te apa din lacul s\rat, rezul-
tat pe o salin\ surpat\; rezerva]ie natural\
forestier\ (S: 0,7 ha); biseric\ din sec. 19.
(MM)
CO{ULA – sat (com. Copal\u) `n sudul
jud. Boto[ani; biserica „Sf. Nicolae”, ctitorit\
de Petru Rare[ `n 1535; pictur\ din sec. 16,
`nconjurat\ cu zid de c\r\mid\ [i turn cu
clopotni]\ din sec. 17. (BT)
CO{U{TEI – chei s\pate de râul omonim
`n calcar, `n Pod. Mehedin]i. (MH)
COTA 1400 – areal turistic [i belvedere pe
versantul prahovean al Bucegilor (hotel,
restaurant, telecabin\, sta]ie meteo, parcare)
COTU{
la 1400 m alt. pe un platou poienit; acces auto
din Sinaia; sporturi de iarn\. (PH)
COTE{TI – sat (com. C.) la contactul dintre
Glacisul Râmnicului [i Subcarpa]ii Vrancei;
a.d. sec 15; important centru vitipomicol; m\-
n\stirea „Sf. Treime”, ctitorit\ `n 1757. (VN)
COTIGLET – sat (com. Ceica) `n
Depr. Holod; biseric\ din sec. 13, colec]ie de
icoane pe sticl\. (BH)
COTMEANA – comun\ din podi[ul omo-
nim, pe râul Cotmeana; m\n\stirea C., cu
biserica „Buna Vestire”, ctitorie din sec. 14 a
lui Radu I [i Mircea cel B\trân; schitul
Bascoavele, ctitorie din sec. 17 a lui {erban
Cantacuzino. (AG)
COTNARI – sat (com. C. ) la poalele
Dl. Mare–Hârl\u (587 m); a.d. 1448; pod-
gorie renumit\, cunoscut\ din sec. 15, cu
soiuri indigene valoroase (Gras\, Feteasc\,
T\mâioas\ româneasc\, Frâncu[\); loc arhe-
ologic (urmele unei cet\]i traco-getice din
sec. 5–3 `.Hr); ruinele unei biserici catolice `n
stil gotic, constr. `n sec. 16 de Despot Vod\,
unde `n sec. 16 a func]ionat Colegiul Latin
(Academia Latin\); beciurile domne[ti (1491),
atribuite lui {tefan cel Mare; biserica „Cuvi-
oasa Parascheva”, ctitorit\ `n 1493 de {tefan
cel Mare; biserica „Sf. Nicolae” (sec. 17);
centru etnografic (sculptur\ `n lemn); `n
satul Cârjoaia – pod de piatr\ din sec. 15,
reparat `n sec. 19; p\durea C\t\lina – Cotnari
– rezerva]ie floristic\ (S: 7,6 ha). (IS)
COTUL TURZUN – rezerva]ie complex\
(S: 02, ha) pe V. Oltului, la ie[irea Oltului din
Defileul Raco[ului, `ntre dealurile Turzun [i
Harham (vârf de bazalt ocolit de Olt); p\dure
de stejari seculari, fagi, molizi; pe malul
Oltului vegeta]ie de lunc\, b\l]i [i ornito-
faun\; rezerva]ie de interes cinegetic. (BV)
COTUMBA – m\n\stirea „Pogorârea
Sfântului Duh”, la NV de Com\ne[ti, pe
V. Trotu[ului, ctitorit\ `n sec. 18. (BC)
COTU{ – sat (com. Sângeorgiu de
Mure[) situat pe V. Mure[ului; biseric\ refor-
mat\ (sf. sec. 18). (MS)
COÞOFENE{TI
COÞOFENE{TI – sat (com. V\rbil\u) pe
V. V\rbil\ului, `n Subcarpa]ii Teleajenului;
aici a fost descoperit (1920) coiful de aur
(sec. 5–6) de tip scito-sarmatic expus la Mu-
zeul Na]ional de Istorie din Bucure[ti. (PH)
COÞOFENII DIN FAÞ| – comun\ `n
sudul Pod. Olte]ului; conacul „Co]ofene[ti’’
din sec. 17, ridicat de Mihai Co]ofeanu, com-
pus din dou\ cl\diri mari; biserica „Adormi-
rea Maicii Domnului’’, construit\ `ntre
1827–1837 de boierii Co]ofeni (fom\ de bazi-
lic\ cu pridvor [i o turl\-clopotni]\ peste
pronaos). (DJ)
COVASNA – 1. ora[ (12 651 loc.) `n estul
Depr. Bra[ov, la poalele M. Vrancei, pe valea
omonim\, la 550–600 m alt.; sta]iune balneo-
climateric\ [i centru industrial; izvoare mi-
nerale cu ape carbogazoase, bicarbonatate,
clorosodice, feruginoase, iodurate, bromu-
rate, hipotone [i hipertone etc.; mofete; baz\
de tratament complex\; a.d. 1567; din 1881
sta]iune balneoclimateric\; ora[ din 1968;
obiective turistice: rezerva]ia geologic\
„Balta Dracului” (`n centrul ora[lui) – mofet\
cu emana]ii de CO2; mofetele Bene [i
Bardocz; izvoarele minerale din Valea
Hanko; parc dendrologic cu specii rare; sta-
tuia lui Korosi Csoma Sandor (vezi
CHIURU{); monumentul osta[ului român
din Primul R\zboi Mondial (Voine[ti); casa
Kadar, monument de arhitectur\ (expozi]ii
de art\); biserica ortodox\ din Voine[ti
(sec. 16, cu picturi de la 1800); centru etno-
grafic [i de art\ popular\ (tradi]ii legate de
p\storitul românilor din cartierul Voine[ti,
Imagine din Covasna
94
prelucrarea lânii, port popular românesc,
prelucrarea artistic\ a lemnului-por]i sculp-
tate); agroturism la Voine[ti; punct de ple-
care spre M. Vrancei [i Comand\u. 2. zon\
etnografic\ suprapus\ `n principal pe
Depr. Târgu Secuiesc; a[ez\ri adunate `n aria
depresionar\ [i r\sfirat-adunate la poalele
M. Vrancei [i M. ~ntorsurii; tradi]ii pastorale
române[ti la Covasna (Voine[ti), Z\bala,
Ghelin]a, Bre]cu, Ojdula, Zagon etc.; pre-
zen]a din sec. 12–13 a gr\nicerilor secui colo-
niza]i de regii maghiari (sate adunate `n jurul
bisericilor catolice [i reformate fortificate `n
sec. 15–16); conace ale neme[ilor cu por]i
masive din lemn; ocupa]ii tradi]ionale
(cusut, ]esut, cioplitul lemnului-mobilier
sculptat [i pictat, cioplitul pietrei, `mpleti-
turi [.a.); colec]ii etnografice (Târgu
Secuiesc). (CV)
COV|SÂNÞ – sat (com. C.) la poalele ves-
tice ale M. Zarand; a.d. 1280, ca centru al
unui cnezat românesc; turnul unei biserici
medievale datând din jurul anului 1400. (AR)
COZA – masiv montan `n M. Vrancei; fli[
(gresii, marne, [isturi argiloase etc.); p\duri
de fag [i de amestec (fag, conifere); pe
alocuri, abrupturi pe gresii; acces dinspre
satul Bârse[ti; culmineaz\ `n vf. omonim
(1629 m); punct de belvedere. (VN, BZ)
COZANCEA – 1. deal `n partea central\ a
Câmpiei Moldovei; alt. 265 m; p\duri de ste-
jar, gorun [i fag; belvedere; schitul „Ador-
mirea Maicii Domnului” la sud de Vf. C.;
acces pe drumuri [i poteci dinspre Suli]a,
Albe[ti, Gorb\ne[ti. (BT)
COZIA – 1. masiv muntos `n SV M. F\g\ra[,
limitat la nord de V. B\ia[ului, la vest de Olt,
la est de V. Topologului [i la sud de Depr.
Jiblea; alc\tuit din gnaise oculare de Cozia,
[isturi cristaline, calcare [i gresii; relief ruini-
form, cu forme antropomorfe (Sfinxul,
Haiducul, Ursul, Faraonul [.a.); parc na]io-
nal; vârf (1668 m) `n masivul omonim; caban\
turistic\ [i sta]ie meteorologic\. (VL)
2. m\n\stirea ortodox\ „Sfânta Treime”,
monument de arhitectur\ religioas\, la
95
Masivul Cozia – schi]a turistic\ 0 2
ie[irea Oltului din defileul Cozia, ctitorit\
`ntre 1387–1388 de Mircea cel B\trân; pic-
tura din 1390–1391, restaurat\ `n 1517 de
Neagoe Basarab, pridvor din 1707,
apar]inând lui Constantin Brâncoveanu, pic-
tura ref\cut\ `n acela[i an; catapeteasma
ref\cut\ din stucatur\ din 1794, mormântul
lui Mircea cel B\trân [i al maicii Teofana
COZIA
4 6 8 km
(mama lui Mihai Viteazul); muzeu cu obiecte
[i podoabe de cult, carte veche religioas\,
paraclisul „Adormirea Maicii Domnului”
(1583), paraclisul „Duminica Tuturor
Sfin]ilor” (1710); biserica bolni]\ „Sfin]ii
Apostoli”, ctitorie a lui Radu Paisie `ntre
1542–1543, monument de arhitectur\ reli-
gioas\ 3. defileu `ntre M. Cozia [i M. N\ru]iu,
COZIENI
M\n\stirea Cozia
14 km lungime; meandrele `nc\tu[ate ale
Oltului; str\b\tut de magistrala rutier\ [i fe-
roviar\; m\n\stirile Cozia, Turnu etc. (VL)
COZIENI – sat (com. C. ) pe râul
B\l\neasa, `n Subcarpa]ii Buz\ului; relicve
rupestre – Malu cu Gaur\ (`nc\pere s\pat\ `n
stânc\). (BZ)
COZLA – munte (650 m) la nord de Piatra
Neam]; `mp\durit cu pin, molid, fag [i stejar;
relief spectaculos – excava]ie de eroziune
eolian\ `n gresii („C\ld\rile Urie[ilor”);
puncte amenajate de belvedere spre ora[ul
Piatra Neam]; rezerva]ie paleontologic\
(faun\ fosil\ oligocen\); acces pe alee [i poteci
din ora[. (NT)
COZMA – sat (com. C.) situat pe cursul
superior al râului Agri[, la nord de ora[ul
Reghin; a.d. 1231; biserica „Sfin]ii Arhan-
gheli Mihail [i Gavriil” (sec. 14). (MS)
CRAINIM|T – sat (com. {ieu-M\gheru[)
pe V. {ieului, la poalele Dl. Bistri]ei; biseric\
(sec. 15–16). (BN)
CRAIOVA – municipiu (314 114 loc.),
re[edin]a jud. Dolj, situat pe râul Jiu, antica
cetate geto-dacic\ Pelendava (men]ionat\ `n
anul 225 d.Hr. pe harta antic\ Tabula
Peutingeriana); veche re[edin]\ a banilor
Olteniei `n Evul Mediu. Craiova figureaz\
pentru prima oar\ cu numele actual `ntr-un
document al lui Laiot\ Basarab, de la 1 iunie
1475, ca sat aflat `n proprietatea lui Neagoe,
96
tat\l boierilor Craiove[ti; din anul 1582,
Craiova apare permanent ca ora[; dez-
voltarea rapid\ a ora[ului este determinat\ [i
de mutarea Marii B\nii a Olteniei, impor-
tant\ institu]ie politico-militar\ medieval\,
acesta devenind al doilea centru politic al
Þ\rii Române[ti. ~n prezent, este un centru
Universitatea din Craiova
industrial, cultural (Universit\]i, muzee etc.)
[i turistic. Obiective turistice: biserica „Sf.
Dumitru’’,, numit\ [i „Biserica Domneasc\’’,
ctitorie a lui Matei Basarab (1652); `n 1657
devine „Catedrala Episcopiei din Craiova’’,
din 1948 Catedrala Mitropolitan\ a Olteniei;
biserica Obedeanu, ridicat\ `n 1748; din 1775,
aici a func]ionat prima [coal\ româneasc\ din
Oltenia; biserica „Sf. Ilie’’ (1720), ctitoria vor-
nicului Ilie Oteli[anu; Biserica „Sfântul
Gheorghe Vechi” (1730) `n stil brân-
covenesc; biserica „Sfântul Mina’’ sau „Petre
Boj”, cea mai veche biseric\ din piatr\ din
Craiova, ctitoria lui Petre [i Tudor Boj, din
1773; biserica „Sf. Spiridon”, prima biseric\
boiereasc\ din a doua jum\tate a veacului
al 18-lea `n stil brâncovenesc; Biserica
„Maica Precista de la Dud” sau „Madona
Dudu”, ctitoria clucerului C. G\ianu, care a
ridicat o bisericu]\ de lemn pentru icoana
Maicii Domnului g\sit\ `ntr-un dud. La
1758–1760 aceasta a fost `nlocuit\ de alta mai
mare, zidit\ din piatr\ de negustorul Hagi
Gheorghe Ioan, `n stil brâncovenesc; actuala
biseric\ a fost ref\cut\ `ntre anii 1928–1938,
`n stil bizantin; biserica Mântuleasa – bise-
ric\ zidit\ la 1792, imit\ stilul bisericii
Domni]a B\la[a din Bucure[ti. Cl\diri din
sec. 18: Casa Jianu, Casa Glogovenilor (azi
Tribunalul), Casele Vl\doianu, Cern\tescu.
97
Cl\diri din sec. 19–20: Universitatea (1890),
Colegiul N. B\lcescu (1826), Prefectura
Jude]ului Dolj (oper\ a arhitectului Petre
Antonescu (1910–1913), `n 1991 a fost
amplasat\ statuia lui Mihai Viteazul, Prim\ria
`n stil neogotic, cu elemente specifice
române[ti (arhitec]ii I. Mincu [i C. Iotzu, `n
1906–1916). Palatul „Jean Mihail” (`n pre-
zent, Muzeul de Art\) construit `ntre anii
1899–1907, dup\ planurile arhitectului fran-
cez Paul Gauttereau, `n stilul academismului
francez, cu elemente renascentiste [i de
baroc târziu. Muzeul „Constantin Brâncu[i”
al {colii de Arte [i Meserii (evoc\ anii de
[coal\ petrecu]i de sculptor la Craiova),
Muzeul Olteniei (colec]ii de arheologie [i
numismatic\, evenimentele istorice ale
Olteniei); Muzeul {tiin]elor naturii, Muzeul
memorial „Traian Demetrescu” ce con]ine:
documente, manuscrise, volume, obiecte
personale – ziarist, Casa memorial\ „Elena
Farago”, Casa B\niei, fosta re[edin]\ a bani-
lor Olteniei care ad\poste[te Muzeul de etno-
grafie, Teatrul Na]ional `ntemeiat `n 1850,
actuala cl\dire a fost inaugurat\ `n 1973 `n stil
modern, Universitatea din Craiova a fost se-
diul Palatului de Justi]ie, ridicat la 1890 `n stil
neoclasic, Biblioteca jude]ean\ (1908), Bi-
blioteca francez\. Parcuri: Parcul Romanes-
cu; opera primarului N. Romanescu, dup\ pla-
nurile arhitectului francez E. Redont; proiec-
tul a fost distins cu Medalia de Aur la Expozi-
]ia Universal\ de la Paris din 1900; Are 100 ha,
din care 4 ha de lacuri cu cascade [i un pod
suspendat (1901–1905), English Park din fa]a
Prefecturii Dolj, Gr\dina Botanic\ creat\ `n
1953, Fântâni amenajate pe izvoare naturale:
Popova, Obedeanu, Jianu. La Craiova are loc,
`n luna mai, Târgul me[terilor populari. (DJ)
Centrul ora[ului – Craiova
CR|SANII DE SUS
CRAPINA – lac `n lunca Dun\rii, la limita
dintre localit\]ile Grindu [i Luncavi]a; comu-
nic\ cu Dun\rea prin câteva gârle; important
pentru pescuit. (TL)
CRASNA – 1. comun\ pe râul omonim;
urmele unei cet\]i din sec. 13–14; biseric\
din sec 14. 2. m\n\stire (fost schit „Sf. ~mp\-
ra]i Constantin [i Elena”), pe valea omonim\,
la poalele M. Grohoti[, amonte de satul
Schiule[ti (700 m alt.), din sec. 18. (PH)
3. sat (com. Albe[ti) pe V. Bârladului, la confl.
cu Crasna; nod feroviar [i rutier (leg\tura
spre Hu[i [i Republica Moldova; loc istoric
(b\t\lia din 1450 `ntre Bogdan II [i polonezi);
p\duri de stejar. (VS) 4. sat (com. Sita
Buz\ului) pe V. Buz\ului sup., `n SE Depr.
~ntorsurii Buz\ului, pe [oseaua Buz\u–Bra-
[ov; centru etnografic [i de art\ popular\; sit
arheologic (tezaur roman de aur); punct de
plecare spre M. Siriu. (CV) 5. schit `n sudul
M. Parâng, ridicat `n 1636, catapeteasma din
sec. 18 sculptat\ `n lemn, care a fost adus\ de la
biserica „Sf. Dumitru’’ din Craiova; pictura bis-
ericii dateaz\ din 1757; `n 1821 schitul a fost o
fort\rea]\ a pandurilor lui T. Vladimirescu. (GJ)
CRASNICOL – 1. canal ce pleac\ din
bra]ul Sfântu Gheorghe, traverseaz\ grindu-
rile Crasnicol, Miru[cova [i Þig\nu[, [i
ajunge `n lacul Z\tonu Mic (TL); 2. grind `n
Delta Dun\rii. (TL)
CR|CIUNEL – sat (com. Ocland) `n jud.
Harghita, pe V. Homorodul Mic; biseric\ din
1300, cu tavan casetat, zid de incint\ din sec. 19;
biseric\ romano-catolic\ din sec. 15. (HR)
CR|CIUNE{TI – sat (com. C.) situat\ pe
râul Niraj, `n partea central\ a Pod. Târna-
velor, la sud de ora[ul Târgu Mure[;
a.d. 1444; biseric\ din 1622 [i dou\ biserici
din lemn „Sfântu Nicolae” (sec. 18) [i
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil” (sec. 19). (MS)
CR|SANII DE SUS – sat (com. Balaciu)
pe dreapta Ialomi]ei, `n C. B\r\ganul
Mosti[tei, la SE de Urziceni; la movila Piscu-
Cr\sani s-au g\sit urmele unei cet\]i geto-
dacice, `nt\rit\ cu val de p\mânt [i [an] de
ap\rare (sec. 2–1 `.Hr.). (IL)
CREACA
CREACA – comun\ `n bazinul râului Agrij;
biserici din lemn (sec. 18) `n toate satele;
arhitectur\ popular\ specific\.(SJ)
CREANGA – pas `n M. Giurgeu, la vest de
Borsec (alt. 1102 m), `ntre depresiunile
Borsec [i Giurgeu, pe un vechi drum de
leg\tur\ `ntre Transilvania [i Moldova. (HR)
CREASTA COCO{ULUI – vârf (1428 m)
rezerva]ie geologic\ [i geomorfologic\ `n
nordul M. Gutâi; culme zim]at\ cu versan]i
abrup]i (peste 20 m) alc\tui]i din ande-
zite; rest dintr-un corp vulcanic; S: 50 ha;
alt. 1429 m, lung. 200 m. (MM)
CREMENARI – sat (com. Galicea) `n
NV Pod. Olte]ului, pe stânga Oltului; biserica
ortodox\ „Intrarea `n biseric\ a Maicii
Domnului” [i „Sf. Nicolae” (prima jum\tate a
sec. 19); fresce originale. (VL)
CREÞENI – comun\ `n estul Pod. Olte-
]ului, pe râul Pesceana; biserica din lemn
„Sfin]ii Voievozi”, 1767. (VL)
CREVEDIA – sat (com. C. ) situat `n
C. Vl\siei, pe râul omonim, afl. al Colentinei;
a.d. 1524; biserica „Rebege[ti” (sec. 17), cti-
torie a lui Radu Cre]ulescu [i fratelui s\u,
postelnicul P\dure; ruinele conacului familiei
Cre]ulescu. (DB)
CREVEDIA MARE – comun\ situat\ `n
C. G\vanu-Burdea, la confl. râului Chipicanu
cu Neajlov; p\durea Crevedia Mare; biseri-
cile „Sf. Gheorghe” (1880) [i „Sf. ~mp\ra]i
Constantin [i Elena” (1890). (GR)
CRIC|U – comun\ pe râul omonim, la
poalele SE ale M. Trasc\u, la NV de Alba
Iulia; `n satul C., a.d. sec. 13, biserica refor-
mat\, sec. 13, ini]ial bazilic\ romanic\. (AB)
CRIHALMA – sat (com. Comana) `n estul
Pod. Hârtibaciu, pe V. Oltului, la confl. cu
Pârâul Cr\i]; centru etnografic (port popular,
obiceiuri, festival); plac\ memorial\ evocând
luptele din 1916. (BV)
CRISTE{TI – 1. sat (com. C.) situat `n
Pod. Târnavelor, pe stânga Mure[ului;
a.d 1332; vestigii ale culturii Co]ofeni din
98
neolitic [i din perioada daco-roman\, cu
diferite vase ceramice (amfore, ulcioare).
(MS) 2. rezerva]ie mixt\ (floristic\ [i geo-
morfologic\), la 1900–2233 m alt., S: 100 ha,
`n sectorul central-vestic al M. Lotrului. (VL)
3. comun\ la 13 km sud de Boto[ani; biseric\
de lemn (1766) cu icoane vechi; centru etno-
grafic (]es\turi [i cus\turi populare). (BT)
4. comun\ pe V. Moldovei; biserica
„Sf. Voievozi” (sec. 17) cu catapeteasm\ [i
turn de poart\ din sec. 19; `n satul Homi]a –
biserica „Sf. Apostoli” (sec. 19). (IS).
CRISTE{TII CICEULUI – sat (com. Uriu)
situat `n Dealurile Ciceului; a.d. 1333; bise-
ric\ romano-catolic\ (sec. 14) ref\cut\ `n
1784, 1801; nav\ cu corp alungit, sal\ poli-
gonal\. (BN)
CRISTIAN – 1. sat (com. C.) `n Depr. Si-
biului, pe râul Cibin; a.d. 1233; biserica
evanghelic\, sec. 15, stil gotic, fortificat\ `n
sec. 16; biserica ortodox\ „Buna Vestire”,
1790, stil baroc, picturi murale din 1805;
muzeu cu specific s\sesc. (SB) 2. comun\ pe
V. Ghimb\[elului, la vest de Bra[ov, la
poalele M. Post\varu; biseric\ fortificat\ `n
stil gotic timpuriu (sec. 13); case vechi
s\se[ti (sec. 18–19); sit arheologic (ceramic\
neolitic\ [i din epoca bronzului, mormânt
dacic, sec. 3 `.Hr.); stejarii seculari de la C.
(rezerva]ie natural\); punct de plecare `n
M. Post\varu. (BV)
CRISTIANU MARE – vârf, punctul culmi-
nant (1799 m) al M. Post\varu, alc\tuit din
calcare; form\ piramidal\; potec\ marcat\
din Poiana Bra[ov (caban\, telecabin\);
belvedere. (BV)
CRISTURU SECUIESC – ora[ (11 155 loc.)
`n SV jud. Harghita, pe V. Târnavei Mari; a.d.
1332; Muzeul or\[enesc (istorie, [tiin]ele
naturii, arte plastice) – `n cl\direa fostului
Cazinou (sec. 19); Castelul Gyarfas – monu-
ment de arhitectur\ `n stil baroc
(sec. 18); Parcul Or\[enesc, cu statuile lui
Nicolae B\lcescu [i Petofi Sándor; `n locali-
tatea component\ Filia[ – vulcani noroio[i
(rezerva]ie natural\). (HR)
99
CRI{ – 1. sat (com. Dane[) situat `n
Pod. Târnavelor, `n SV jude]ului; a.d. 1305; castel
renascentist `nceput `n sec. 16 (1519), dar finali-
zat `n sec. 17, edificiul este fortificat cu ziduri [i
patru bastioane prev\zute cu metereze, guri de
p\cur\, coridoare de straj\, contraforturi; corpul
central al cl\dirii este din sec. 16 (1559); `n 1684
Alexiu Bethlen instaleaz\ o tiparni]\; `n jurul
castelului se afl\ un parc de 2 ha.(MS) 2. sat
(com. Bune[ti) `n NE Pod. Hârtibaciu, pe
V. Vaidna; biseric\ fortificat\ (sec. 15–17). (BV)
CRI{AN – comun\ `n partea central\ a
Deltei Dun\rii, pe bra]ul Sulina, `n nordul
grindului Caraoman; centru piscicol [i agro-
turistic; obelisc ridicat `n 1893 cu prilejul
`ncheierii lucr\rilor de rectificare a bra]ului
Sulina; centru de informare [i cercetare a
Rezerva]iei biosferei „Delta Dun\rii”. (TL)
CRI{CIOR – sat (com. C. ); a[ezare
cnezial\; biserica ortodox\ „Adormirea
Maicii Domnului” (sec. 14–15), cu fragmente
de pictur\ veche (sec. 15). (HD)
CRI{TIORU DE JOS – comun\ `n sudul
Depr. Beiu[, ol\rit, ]es\turi specifice, tehnic\
popular\; `n vecin\tate, izbucul C\lug\ri. (BH)
CRI{UL REPEDE – râu cu izv. `n estul
Depr. Huedin (com. Izvorul Cri[ului); 148 km
lung., S: 2425 km2; str\bate defileul de la
Poieni (nordul M. Vl\deasa), trece prin Depr.
Ciucea–Negreni, apoi str\bate M. Plopi[
(defileul de la Bratca), cheile Vadu Cri[ului,
p\trunde `n Câmpia de Vest, traversând
Oradea, [i se vars\ `n Cri[ pe teritoriul
Ungariei; ax\ turistic\ important\. (BH, CJ)
CRIVADIA – sat (com. B\ni]a) la vest de
Petro[ani, la poalele sudice ale M. {ureanu;
`n apropiere, cheile C. – rezerva]ie natural\
(pe[teri). (HD).
CRIVINA DE SUS – sat (com. Pietroasa)
`n NV M. Poiana Rusc\, pe râul Bega;
a.d. sec. 16; biserica din lemn „Cuvioasa
Parascheva”, sec. 17. (TM)
CRIVOBARA – sat (com. Seca[) `n sudul
Pod. Lipovei; a.d. sec. 15; biserica ortodox\
„Na[terea Maicii Domnului”, 1780. (TM)
CUCOVA
CRIZBAV – sat (com. H\lchiu) `n vestul
Depr. Bra[ov, la poalele M. Per[ani, pe valea
omonim\; ruine de cetate (sec. 13). (BV)
CRUCEA – 1. sat situat `n sudul Pod. Ca-
simcea; mormânt roman cu inventar bogat;
punctul de belvedere Alah-Bair, format din
[isturi verzi, cu relief ruiniform; rezerva]ie
paleontologic\ `n calcare jurasice [i creta-
cice. (CT) 2. sat (com. V. Bistri]ei); chei;
rezerva]ii naturale; acces `n M. Rar\u [i
M. Bistri]ei. (SV)
CRUCENI – sat (com. {agu) `n C. Ving\i;
biserica romano-catolic\, 1780, baroc. (AR)
CRUCUR – culme `n NE M. Post\varu
(1435 m `n C. Mare), alc\tuit\ din conglo-
merate [i calcare; abrupturi; belvedere;
potec\ de culme marcat\; pe[teri (Pe[tera de
Lapte la est de Poiana Bra[ov). (BV)
CRUJANA – rezerva]ie forestier\ (fag [i
stejar) `n Pod. Dragomirnei, S: 32,3 ha. (SV)
CRU{OV|Þ – sat (com. Cornea) `n
Culoarul Timi[–Cerna, pe râul Luncavi]a;
a.d. sec. 15; biserica ortodox\ „Cuvioasa
Parascheva”, 1805, pictura din 1824. (CS)
CUCI – sat (com. C. ) situat pe
V. Mure[ului, `n apropierea ora[ului Ludu[;
a.d. 1410; castelul Degenfeld (sec. 15), cu
turn din 1835; biseric\ ortodox\ „Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i Gavril”(1835). (MS)
CUCIULAT – sat (com. Letca) pe V. So-
me[ului, `n Pod. Boiu; pe[ter\ `n care se p\s-
treaz\ picturi de la finele paleoliticului. (SJ)
CUCIULATA – sat (com. Hoghiz) `n NE
Depr. F\g\ra[, la poalele M. Per[ani, pe
V. Lup[a; urme de a[ez\ri din Epoca bronzu-
lui, cultura Glina-Scheckenberg); biserica
„Cuvioasa Parascheva” (sec. 19); casa `n care
s-a n\scut Aron Pumnul, profesor, revolu]io-
nar la 1848; muzeu s\tesc (istorie, arheolo-
gie, etnografie). (BV)
CUCOVA – m\n\stire pe V. Siretului, la
nord de Adjud, `n curs de amenajare, cu bise-
ric\ din sec. 19, „Adormirea Maicii Dom-
nului” .(BC)
CUCURBATA MARE
CUCURB|TA MARE – cel mai `nalt vârf
al M. Bihor (1849 m); se mai nume[te [i
Vf. Bihor; punct de belvedere; exist\ circuri
glacio-nivale, trasee turistice. (AB, BH)
CUCUTENI – comun\ la nord de Târgu
Frumos; `n apropierea satului B\iceni, pe
Dl. Cet\]uia – muzeu arheologic organizat `n
urma descoperirii unor importante vestigii
neolitice (mileniul 4–3 `.Hr.) apar]inând cul-
turii c\reia i-au dat numele (cultura C.), pre-
cum [i un mormânt cu tezaur de aur tra-
co-getic (sec. 4 `.Hr.); casele familiei Canta-
cuzino (sec. 17–18) [i bisericile „Schimbarea
la Fa]\” (1777) [i „Sf. Voievozi” (1804); izvoa-
re sulfatate. (IS)
Muzeul Cucuteni
CUDALBI – comun\ la contactul Pod. Co-
vurlui cu C. Tecuci, pe V. Gerului; m\n\s-
tirea Gologanu cu biserica „Na[terea Maicii
Domnului”, din 1934. (GL)
CUGIR – ora[ (30 077 loc.) pe valea omo-
nim\, `n Culoarul Or\[tiei la poalele
M. {ureanu; a.d. sec. 14; vestigiile unei
a[ez\ri geto-dacice (`n punctul Cet\]uie);
bisericile ortodoxe „Sf. Arhangheli Mihail [i
Gavriil” [i „Sf. Treime” (`ncep. sec. 19). (AB)
CUIED – sat (com. Buteni) situat `n
Depr. Zarand, pe Canalul Morilor; a.d. 1447;
arhitectur\ popular\, datini [i obiceiuri str\vechi
(„strigile peste sat” [i „jocul felengii”). (AR)
CUMP|NA – comun\ situat\ `n NV
Pod. Cobadin, la SV de Constan]a; urme din
perioada roman\; cadran solar din marmur\
din sec. 1–2 d.Hr.; inscrip]ii funerare grece[ti
din sec. 2–3 d.Hr. (CT)
100
CUMP|TUL – cartier al ora[ului Sinaia,
pe versantul stâng al Prahovei, la poalele
muntelui omonim (M. Baiului); Muzeul me-
morial George Enescu (vila Lumini[, 1923);
vila Socolescu `n stil neoromânesc (1925);
rezerva]ie natural\ (Anini[ul), S: 32,1 ha;
case de vacan]\, restaurante. (PH)
CUND – sat (com. Bahnea) situat `n Pod.
Târnavelor, la S de Tg. Mure[ pe V. Târnavei
Mici; a.d. 1332; biseric\ fortificat\ din sec.
14–15, cu turn din 1804. (MS)
CUPTOARE – sat (com. Cornea) `n
Culoarul Timi[-Cerna, la confluen]a râului
Mehadica cu Cerna; a.d. 1501; biserica
„~n\l]area Domnului”, 1810, pictura din 1824.
(CS)
CURCANI – comun\ `n Câmpia Mosti[tei,
pe cursul inferior al Arge[ullui, la N–NV de
Olteni]a; sit arheologic (mormânt de `nhu-
mare, sec. 3–4; tezaur monetar, sec. 2–1 `.Hr.
(CL)
CURCIU – sat (com. Dârlos) `n Pod. Târ-
navelor, pe râul omonim; cetate ]\r\neasc\,
sec. 15–16. (SB)
CURECHIU – sat (com. Bucure[ci) `n
extremitatea estic\ a Depr. Brad; biserica din
lemn „Sf. Nicolae”, din sec. 18. (HD)
CURM|TURA FOII – pas (1343 m) pe
cump\na apelor Bârsa–Dâmbovi]a, la limita
M. F\g\ra[ (vest) cu M. Piatra Craiului; nod de
poteci marcate pe traseul de creast\ al M. F\-
g\ra[ [i al Carpa]ilor Meridionali. (AG, BV)
CURTEA – sat (com. C.) la contactul
Dl. Lugojului cu M. Poiana Rusc\; a.d. sec. 16;
biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva”,
sec. 18, pictura din sec. 19. (TM)
CURTEA DE ARGE{ – municipiu
(34 282 loc.) situat `n depr. omonim\, la con-
tactul Subcarpa]ilor Getici cu Pod. Getic, pe
V. Arge[ului, la 450 m alt.; a.d. sec. 14 (1330),
când se pomene[te aici de existen]a cet\]ii
Arge[; a fost prima capital\ a Þ\rii Române[ti
(1359), `nfiin]at\ de Nicolae Alexandru;
important centru economic, cultural [i
101
turistic; obiective turistice: vestigiile Cur]ii
domne[ti; biserica „Sân Nicoar\” (sf. sec. 13)
cu specific arhitectonic bizantino-balcanic;
biserica Domneasc\ „Sf. Nicolae”, ctitorie a
lui Basarab I [i a fiului s\u, Alexandru
(1352), fragmente de pictur\ din sec. XIV,
monumentul lui Vlaicu Vod\; biserica episco-
pal\ sau biserica m\n\stirii Curtea de Arge[
„Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie a lui
Neagoe Basarab construit\ `n anii 1512–1517,
din piatr\ (calcare de Albe[ti). ~n pronaosul
bisericii se afl\ mormintele voievozilor:
Neagoe Basarab, (1521), Radu de la Afuma]i
(1529), precum [i ale familiei regale: regii
Carol I, Ferdinand [i so]iile lor, Elisabeta [i
Maria a suferit mai multe restaur\ri, ultima
important\, la 1875; `n estul a[ez\mântului se
afla Palatul episcopal (1886–1890); biserica
Brad–Botu[ari, ctitorie a lui Petru Cercel
M\n\stirea Curtea de Arge[
(sec. 16); bisericile „Adormirea Maicii Dom-
nului” – Druje[ti (sec. 18), „Sf. ~ngeri” (sec. 18),
„Intrarea `n biseric\ a Maicii Domnului”
(sec. 16), „Sf. Voievozi-Fl\mânze[ti” (sec. 18),
„Sf. Gheorghe” (1936), protoieria Curtea de
Arge[ (sec. 15); Fântâna lui Manole; cl\direa
G\rii feroviare (1880) etc.; centru de cerami-
c\ fin\ (por]elan de Arge[); lacuri de baraj;
muzeu ridicat la 1897 cu sec]ii de istorie [i
art\; important centru turistic pe Transf\-
g\r\[an dar [i `n Muscelele Arge[ului. (AG)
CUZDRIOARA
CURTENI – sat (com. Oltene[ti) `n estul
Pod. Bârladului, pe V. Lohanului, pe calea
ferat\ Crasna-Hu[i; sit arheologic (urme de
locuire neolitice din sec. 6–5 `.Hr., vestigii de
a[ezare geto-dacic\ din sec. 5–4 `.Hr.); bise-
rica din lemn „Sf. Voievozi” (1475). (VS)
CURTE{TI – comun\ `n sudul ora[ului
Boto[ani; `n satele sale biserici din sec. 15–18
(M\n\stirea Agafton [i biserica din lemn cti-
torie a Doamnei Rare[); p\duri de gorun [i
stejar. (BT)
CURTICI – ora[ `n C. Aradului (9750 loc.);
a.d. 1519, declarat ora[ `n 1968; castel ridicat
`n anul 1769, cu elemente predominante `n
stil baroc târziu. (AR)
CURTI{OARA – sat situat `n Depr. Tg.-Jiu,
ce apar]ine de localitatea Bumbe[ti-Jiu, unde
se g\se[te cula „Cornoiu’’ (sec. 18), una dintre
cele mai frumoase [i mai bine fortificate din
Oltenia, cu metereze pentru lupt\; ast\zi mu-
zeu etnografic `n aer liber (de aici a fost adu-
s\ la Muzeul Satului din Bucure[ti o cas\ de
tip „cul\ mic\’’, din bârne); `n 2002 a fost inau-
gurat\ casa memorial\ Gh. T\t\r\scu. (GJ)
CUSTELNIC – sat (com. G\ne[ti) situat `n
Pod. Târnavelor, pe V. Târnavei Mici, la est
de Târn\veni; a.d. 1383; biserica „Sf. Arhan-
gheli Mihail [i Gavriil”(1780). (MS)
CUSTURA – vârf [i culme `n partea cen-
tral-sudic\ a M. Retezat (2457 m), alc\tuit din
[isturi cristaline, grohoti[uri; lac glaciar
(2,8 ha, 9 m adâncime) punct de belvedere
pe trasee turistice. (HD)
CU{MED – sat (com. Atid) `n vestul jud.
Harghita, la poalele M\gurii {iclodului
(1028 m); biseric\ `n stil gotic din sec. 15, cti-
torit\ de Iancu de Hunedoara, cu zid de
incint\ din sec. 18. (HR)
CUZ|PLAC – comun\ pe Alma[ (Pod. So-
me[an) la NE de Huedin `n satele sale bise-
rici vechi (unele din lemn, sec. 18), elemente
etnofolclorice; rezerva]ie natural\. (SJ)
CUZDRIOARA – sat (com. C.), situat `n
sudul Dl. Ciceului, pe dreapta Some[ului
Mare; a.d. 1205–1235; conac (sec. 19) [i bi-
seric\ din sec. 15. (CJ)
 D
DACIA – sat (com. Jibert) `n estul
Pod. Hârtibaciu, pe Valea Mare, la vest de
Rupea; biseric\ evanghelic\ fortificat\
(sec. 13–16). (BV)
DAGÂÞA – comun\ `n vestul Pod. Central
Moldovenesc pe V. Gârbov\]ului; conacul
„V. T\utu” (sec. 19); `n satul M\n\stirea,
biserica din lemn „Sf. Ioan Botez\torul”
(sec. 18). (IS)
DAIA – 1. sat (com. Ro[ia) `n Pod. Hârti-
baciului, pe râul omonim; biseric\, sec. 13,
zid de incint\ [i turn, sec. 17; case ]\r\ne[ti
specifice. (SB) 2. sat (com. Apold) situat `n
Pod. Târnavelor, pe V. Sae[; a.d. 1280; cetate
]\r\neasc\; biseric\ evanghelic\ de incint\
(1457), turn cu clopotni]\; fortificarea a con-
tinuat `n sec. 16. (MS)
DALNIC – sat (com. Moac[a) `n Depr.
Bra[ov (Depr. Târgu Secuiesc), la poalele SE
ale M. Bodoc, pe valea omonim\; a.d. 1332;
herghelie (cai Lipi]ani); biseric\ `n stil gotic
(sec. 13–14); monumentul lui Gheorghe
Doja, conduc\tor al R\scoalei din 1514,
n\scut aici; parcul dendrologic al conacului
Beczassy; por]i secuie[ti masive din lemn;
izvoare sulfuroase. (CV)
DAMI{ – sat (com. Bratca) `n M. P\durea
Craiului; relief carstic. (BH)
DANE{ – sat (com. D.) situat `n Pod.
Târnavelor, la confluen]a râului Seleu[ cu
Târnava Mare, la vest de Sighi[oara;
a.d. 1348; biseric\ evanghelic\ (sec. 15–16)
cu turn (1927); biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”
(1796). (MS)
DANEÞI – comun\ `n C. Romana]ilor; ves-
tigiile unei necropole daco-romane din
sec. 2–3 d.Hr.; biserica „Adormirea Maicii
Domnului’, ce p\streaz\ pictura mural\ din
1895; stejari seculari. (DJ)
DARA – vârf situat pe creasta principal\ a
M. F\g\ra[, `ntre râurile Zârna (est) [i Râu
Doamnei (vest); alt. de 2500 m; alc\tuit din
[isturi cristaline; platou de mare altitudine,
cu p\[uni alpine cu multe endemisme;
belvedere. (AG)
DARABANI – ora[ (12 022 loc.) `n nordul
C. Jijiei, pe colinele dintre râurile Ba[eu [i
Prut; cel mai nordic ora[ al ]\rii; colec]ie
muzeal\, `n cl\direa primei [coli primare
rurale de stat din Moldova (1841); piese de
arheologie etnografie [i numismatice; Casa
familiei Bal[ (1837), stil moldovenesc; biseri-
ca „Sf. Nicolae” (1837), stil neoclasic, ctitorit\
de Theodor [i Maria Bal[; `n vecin\tate,
P\durea Teioasa, grup de stejari seculari;
rezera]ie natural\. (BT)
D|BÂCA – 1. sat (com. D.) situat `n
Dl. Clujului, pe râul Lonea; a.d. 1219; castru
roman [i o cetate atribuit\ voievodului Gelu
(sec. 9), peste care a fost ridicat\ o cetate de
piatr\, sec. 11–13; biserica reformat\
(sec. 18) [i conacul „Rhedy” (sec. 18); biseri-
ca reformat\ (sec. 18) [i castelul „Teleki”
(sec. 18), `n satul Luna de Jos. (CJ) 2. sat
(com. Topli]a) la poalele NE ale M. Poiana
Rusc\, pe râul Cerna, la SV de Hunedoara;
zona etnografic\ specific\ a p\durenilor
(]es\turi de cas\ din in [i cânep\). (HD)
D|E{TI – comun\ `n Subcarpa]ii Vâlcii,
pe stânga V. Oltului; biserica ortodox\
„Sfântul Nicolae”, 1814. (VL)
D|I{OARA – sat (com. Ungra) `n SE
Pod. Hârtibaciu, pe valea omonim\, centru
etnografic [i de art\ popular\ (port româ-
nesc); folclor. (BV)
D|LGHIU – râu, afl. al Buz\ului `n M. ~n-
torsurii, cu izvoare `n M. Ciuca[; drum
forestier; poten]ial cinegetic [i piscicol; acces
103
`n M. Ciuca[ (Col]ii Nitrii); leg\tur\ prin
Vama Buz\ului [i Zizin. (BV)
D|LH|UÞI – sat (com. Cârligele) la con-
tactul Glacisului Râmnicului cu Subcarpa]ii;
m\n\stire ortodox\ cu dou\ biserici („Izvo-
rul T\m\duirii” – sec. 19, pe locul uneia din
sec. 17, [i „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil” –
pe locul uneia din sec. 17); `n apropiere,
rezerva]ia forestier\ (fag, gorun, carpen etc.)
„Schitu-D\lh\u]i”. (VN)
D|MIENE{TI – comun\ la 29 km NE de
Bac\u; biseric\ de lemn din 1776. (BC)
D|NE{TI – 1. comun\ `n Pod. Central
Moldovenesc, pe V. Fere[ti (la nord de
Vaslui); muzeu (arheologie [i etnografie);
biserica din lemn „Sf. Nicolae” (1739);
sit arheologic (vestigii paleolitice). (VS)
2. comun\ la nord de Miercurea-Ciuc; centru
de ol\rit (ceramic\ neagr\) [i muzeu; izvoare
minerale valorificate local. (HR) 3. sat
(com. {i[e[ti) sta]iune balneoclimateric\
local\; parc dendrologic. (MM)
D|RM|NE{TI – 1. ora[ (14 283 loc.) pe
V. Trotu[ului, `n cadrul depresiunii omo-
nime; a.d. sec. 15; ora[ din 1989; centru
industrial-petrolier; muzeu etnografic (colec-
]ie de m\[ti populare); centru etnografic –
jocuri de Anul Nou („B\taia ursului”, „`ncon-
trarea cetelor” [.a.), m\[ti, costume [i insta-
la]ii tehnice populare; biserica din lemn
„Sf. Nicolae” (1808); Palatul „{tirbei” (sf. sec. 19);
bisericile „Adormirea Maicii Domnului”
(1795) [i „Sfin]ii Voievozi” (1813) – `n satele
Plopu [i Lapo[; punct de plecare pe trasee
turistice marcate `n mun]ii Nemira [i
Ciucului. (BC) 2. comun\ situat\ `n
C. Cricovului, pe stânga Provi]ei; ceramic\
popular\; biserica „Sf. Nicolae”, sec. 19. (DB)
DÂMB|U – sat (com. Ad\mu[) situat `n
Pod. Târnavelor, pe V. T\rnavei Mici, la vest
de Târn\veni; a.d. 1278; tezaur monetar din
perioada roman\; biserica din lemn „Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i Gavriil” (sec. 18). (MS)
DÂMBOVICIOARA – 1. comun\ situat\ `n
Culoarul depresionar Ruc\r–Bran, la poalele
SE ale M. Piatra Craiului, pe V. Dâmbovicioara;
DÂRVARI
centru etnografic. (AG) 2. chei s\pate de râul
Dâmbovicioara `n calcare; cca 1 km lung.;
pe[tera D., situat\ pe stânga râului Dâm-
bovicioara, `n amonte de cheile D.; 240 m
lung.; u[or accesibil\; electrificat\. (AG)
DÂMBOVIÞA – cel mai important afluent
pe stânga al râului Arge[ (cele dou\ r\uri con-
flueaz\ `n dreptul localit\]ii Bude[ti, jud.
C\l\ra[i); 268 km lung.; S baz. 2.760 km2; izv.
de pe versantul nordic al M. Iezer, de la 2250 m
alt.; curge mai `ntâi pe direc]ie SV–NE, pân\ `n
dreptul Vf. P\pu[a, apoi `[i schimb\ direc]ia
c\tre S–SE, traversând sudul M. Piatra
Craiului, Depr. Ruc\r–Dragoslavele, desparte
Subcarpa]ii Ialomi]ei de Muscelele Arge[ului
[i Pod. Cânde[ti, str\bate Câmpia Român\
(trece prin Bucure[ti, unde cursul este cana-
lizat), pân\ la confl. cu Arge[ul; `n mun]i
prezint\ sectoare de chei, lacurile de acumula-
re la Pecineagu [i S\tic; afl. principali:
Dâmbovicioara, Râul Alb, Ilfov, Colentina,
Pas\rea, Câln\u etc. (AG, CL, DB, IF )
DÂMBU MORII – complex turistic pe
V. Timi[ului, aval de Timi[u de Jos; hotel-
restaurant, vile; punct de plecare spre
M. Piatra Mare (cascada {apte Sc\ri). (BV)
DÂNGE{TI – sat (com. Berisl\ve[ti) `n SE
M. Cozia, pe râul Br\di[or; biserica ortodox\
„Buna Vestire”, 1820, fresce originale. (VL)
DÂRJIU – comun\ la SV de Odorheiu
Secuiesc; biseric\ (sec. 14) transformat\ `n
sec. 15 `n stil gotic; `n satul Mujna – biseric\
din sec. 15 cu zid de incint\. (HR)
DÂRLOS – sat (com. D.) `n Pod. Târna-
velor, pe râul Târnava Mare; a.d. 1317; bise-
rica evanghelic\, sec. 15, stil gotic târziu, pic-
tur\ din sec. 16. (SB)
DÂRSTE – cartier al Bra[ovului, la poalele
M. Post\varu, pe V. Timi[ului; biserica
„Sf. Treime” (1797), cu picturi originale; fa-
bric\ de bere; punct de plecare `n M. Post\-
varu; `n zona „Noua”, parc de agrement,
gr\din\ zoologic\ [i sit arheologic. (BV)
DÂRVARI – comun\ `n SE C. Blahni]ei;
muzeu s\tesc. (MH)
DEAG
DEAG – localitate component\ a ora[ului
Iernut, situat\ `n Dl. Târnavei Mici; bisericile
„Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil” (1765)
[i „Buna Vestire” (sec. 18). (MS)
DEAJ – sat (com. Mica) situat `n Pod. Târ-
navelor, pe V. Târnavei Mici; a.d. 1301; bise-
rica unitarian\ (1834); cas\ ]\r\neasc\
(1796). (MS)
DEALU – m\n\stire, com. Aninoasa, la
NE de Târgovi[te; biserica „Sf. Nicolae”,
1499–1501, `n stil muntenesc, cu pictur\ inte-
rioar\ din 1514; morminte domne[ti
apar]inând lui Radu cel Mare (1508), Vlad
~necatul (1532), P\tra[cu cel Bun (1557),
Mihai Movil\ (1608); Racla cu capul lui Mihai
Viteazul (1601); muzeu de obiecte reli-
gioase. (DB)
M\n\stirea Dealu
DEALU FRUMOS – sat (com. Mer-
ghindeal) `n Pod. Hârtibaciului, pe râul
Albac; a.d. 1329; biseric\ evanghelic\ fortifi-
cat\, sec. 13, stil gotic; biserica ortodox\
„Sfântul Nicolae”, sec. 17; casa „Hohner”,
(1783). (SB)
DEALU MARE – sat (com. Galicea) `n
NV Pod. Cotmeana; biserica ortodox\ „Sfin]ii
Apostoli Petru [i Pavel”, sec. 16, ctitorie a logo-
f\tului Teodosie Rudeanu, zid de incint\. (VL)
104
DEALU MORII – comun\ `n Colinele
Tutovei, pe V. Berheciului; a.d. sec. 15; `n
satul Calapode[ti – m\n\stirea „Sf. Cuvios
Antipa” (1997); centru viticol. (BC)
DEALU SASULUI – munte calcaros
(1200 m) `n centrul Culoarului Bran–Ruc\r,
la nord de Podu Dâmbovi]ei; popas turistic;
belvedere. (AG)
DEALU {TEF|NIÞEI – sat (com. Romuli)
pe râul S\l\u]a, la sud de pasul {etref, pe
calea ferat\ [i [oseaua Salva–Vi[eu de Jos;
arhitectur\ popular\; punct de plecare `n
M. Rodnei. (BN)
DEALUL BICHIGI – culme `n ora[ul
Beclean; punct de belvedere; urme ale unor
turnuri de observa]ie. (BN)
DEALUL CU MELCI – punct fosilifer `n
com. Vidra; rezerva]ie paleontologic\ de-
clarat\ monument al naturii din 1954; pe pâ-
râul Neme[i, se afl\ cascada omonim\. (AB)
DEALUL MARE- TUDORA – masiv delu-
ros `n estul Pod. Sucevei; domin\ prin `n\l-
]ime (587 m) v\ile Siretului (vest) [i
Bahluiului (est); belvedere; p\duri de stejari;
la poalele vestice se afl\ p\durea de tis\
„Tudora” (rezerva]ie forestier\). (BT)
DEALUL PIETROS – rezerva]ie fosilifer\
situat\ `n centrul Dealurilor Tulcei (faun\
triasic\). (TL)
DEALUL STEJERI{ – rezerva]ie foresti-
er\ de stejari seculari situat\ `n apropierea
Sighi[oarei. (MS)
DEDRAD – sat (com. Bato[) situat `n
Dl. Mure[ului; a.d. 1319; biseric\ evanghe-
lic\ (1800–1860). (MS)
DEDULE{TI – sat (com. Mircea Vod\) `n
vestul C. Br\ilei; a.d. 1810; necropol\ de
`nhuma]ie (cultura Sântana de Mure[). (BR)
DEFILEUL BUZ|ULUI (DEFILEUL DE
LA HARÞAGU) – sector de vale (10 km) pe
cursul sup. al Buz\ului, `ntre confl. cu
pâraiele Metcu [i Har]agu (abrupturi, relief
ruiniform, repezi[uri `n talveg); acces `n
M. Siriu (vest) [i Podu Calului (est). (CV, BZ)
105
DEFILEUL CRI{ULUI REPEDE – defileu
cu o lung. de peste 20 km, `ntre localit\]ile
Bologa [i Vadu Cri[ului, t\iat `n roci variate
de unde alternan]a de `ngust\ri (Bologa–
Poieni `n cristalin, Poieni–Ciucea `n roci
eruptive, Negreni–Bucea `n cristalin [i
Bucea–Vadu Cri[ului `n calcare), cu bazinete
depresionare `n care se afl\ principalele loca-
lit\]i; rezerva]ie natural\ (129,7 ha). (BH)
DEFILEUL DUN|RII – defileu desf\[urat
`ntre Bazia[ [i Gura V\ii, pe o lung. de 144 km,
`n sudul mun]ilor Locvei [i Alm\j; forma-
]iunile geologice predominante sunt [isturile
cristaline [i calcarele; `n defileu, Dun\rea
str\bate zonele calcaroase de la Pescari
(M. Locvei), Svini]a [i Cazane (M. Alm\jului)
unde valea este `ngust\ [i are un bogat relief
carstic; Or[ova este principalul centru turis-
tic; `n celelalte a[ez\ri elemente istorice [i
etnofolclorice; la Gura V\ii, complexul
hidroenergetic „Por]ile de Fier I”, muzeu;
face parte din Parcul Na]ional Por]ile de Fier.
(MH)
DEFILEUL LATORIÞEI – rezerva]ie com-
plex\ (floristic\, forestier\, geomorfologic\,
peisagistic\), 650–1975 m alt., S: 1000 ha, `n
mun]ii Latori]ei [i C\p\]ânii, sector de vale
`ngust\, lacurile Petrimanu [i Galbeni; relief
glaciar. (VL)
DEJ – municipiu (40 888 loc.) situat `n
apropierea Dl. Dejului, pe terasele Some[ului,
la confl. Some[ului Mare cu Some[u Mic, la
250 m alt.; a.d. 1061; important centru eco-
nomic, cultural [i turistic: biserica reformat\
„Sf. {tefan” (sec. 15–16), `n stil gotic târziu;
fosta m\n\stire franciscan\ cu biserica
„Sf. Anton din Padova” (sec. 18), `n stil baroc;
muzeul municipal de istorie [i art\ plastic\,
care ad\poste[te stema Moldovei de la
Cetatea Ciceului; biserica ortodox\
„Sf. Gheorghe” (sec. 18); biserica romano-
catolic\ (sec. 18); sinagoga (sec. 20); monu-
mente ce amintesc de R\scoala de la 1437,
Revolu]ia de la 1848, luptele din 1944 etc.;
biserica din lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i
Gavriil” (sec. 19), `n comuna component\
Pintic. (CJ)
DELTA DUN|RII
DEJOI – sat (com. Fârt\]e[ti) `n Pod. Ol-
te]ului, pe râul Cerna; biserica ortodox\
„Sfin]ii Voievozi”, 1715, ref\cut\ `n 1840. (VL)
DELENI – comun\ `n C. Moldovei; m\n\s-
tirea „Lacuri”, ctitorit\ `n 1724 de Iordache
Cantacuzino, biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (sec. 17); palatul Ghica (1730).
(IS)
DELE{TI – comun\ pe V. Buda, `n
Pod. Central Moldovenesc, pe [oseaua
Vaslui–Negre[ti; biserici (sec. 17–19); p\du-
rea Hârboanca – rezerva]ie forestier\. (VS)
DELTA DUN|RII – unitate morfohidro-
grafic\ major\ a ]\rii; `ncepe la Ceatalul
Chilia, unde fluviul se desface `n bra]ele
Chilia [i Tulcea; cuprinde suprafa]a dintre
Ceatalul Chilia, `n vest, Marea Neagr\ `n est,
platforma Bugeacului, `n nord [i Dealurile
Tulcei, la sud; S: 3465 km2; câmpie deltaic\;
formarea ei este strâns legat\ de varia]iile de
nivel ale M\rii Negre [i de aportul bogat de
aluviuni adus de Dun\re; cre[te `n l\rgime de
la vest (16 km la Ceatalul Chilia) la est (63 km
`ntre partea de nord a deltei secundare
Imagine din Delta Dun\rii
Chilia [i gura bra]ului Sfântu Gheorghe;
grinduri continentale, fluvio-maritime [i aso-
ciate; bra]ele Dun\rii, canale, gârle – foste
bra]e secundare, periboine, sahale, num\r
mare de lacuri; stuf, plop [i salcie, [leau `n
Letea [i Caraorman, p\s\ri [i pe[te; popula]ia
are ca ocupa]ie pescuitul; regiune turistic\ de
prim rang, cu un bogat poten]ial natural
(agrement, vân\toare, pescuit sportiv);
Rezerva]ie a Biosferei cu cele mai impor-
tante rezerva]ii: Ro[ca–Buhaiova–Hrecisca;
DELURENI
Sfântu Gheorghe–Z\toane–Peri[or; Peri-
teasca–Leahova–Porti]a; P\durea Letea; P\-
durea Caraorman, la care se adaug\ refugii
de pasaj [i cuib\rit; centru turistice (Sulina,
Sf. Gheorghe, Cri[an, Letea).(TL)
DELURENI – 1. sat (com. Ione[ti) `n SV
Pod. Cotmeana; biserica ortodox\ „Intrarea
`n Biseric\ a Maicii Domnului”, 1840. (VL)
2. sat (com. Urmeni[) situat `n C. Transil-
vaniei (Dl. M\d\ra[ului); a.d. 1329; biserica
reformat\, `n stil gotic (sec. 18). (BN)
DELU{OR – pas (1200 m) la limita
M. Penteleu cu M. Vrancei, pe cump\na de
ape dintre Bâsca Mare [i Bâsca Mic\; potec\
marcat\ [i drum forestier de la Comand\u
spre V. Bâsca Mic\; poten]ial cinegetic
(caban\ de vân\toare). (CV)
DENSU{ – sat (com. D.) `n V Depr. Ha-
]eg; biseric\ ortodox\ din sec. 13, ridicat\ pe
ruinele unei construc]ii din sec. 4 d.Hr. (piatr\
de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana), am-
prente stil romanic târziu, fragmente de pic-
tur\ mural\ din sec. 15; bustul lui Ovid
Densu[ianu. (HD)
Biserica Densu[
DERNA – comun\ renumit\ pentru
pivni]e de vin tradi]ionale (sec. 19), instala]ii
vechi de exploatare a bitumului. (BH)
106
DERSCA – comun\ `n NV jud. Boto[ani;
centru etnografic (cus\turi); turb\rie – rezer-
va]ie natural\ (S: 10 ha). (BT)
DER{IDA – sat (com. Bobota) pe V. Cras-
nei, biseric\ din lemn (`ncep. sec. 18); ele-
mente etnofolclorice; costume populare. (SJ)
DERVENT – m\n\stire `n SV Pod. Oltina;
primul l\ca[ de cult `ntemeiat de c\lug\ri
autohtoni; „Cuvioasa Parascheva”, „Izvorul
T\m\duirii” [i „Ziua Crucii”, „cruci de leac”;
are trei altare. (CT)
DESA – comun\ `n sudul C. Desn\]ui, cas-
tru roman din piatr\, sec. 4 d.Hr.; dune de ni-
sip, par]ial fixate cu salcâm; lacul Ionele. (DJ)
DESE{TI – comun\ pe V. Mara; biseric\
din lemn, 1770; stejar secular; por]i de lemn;
`n vecin\tate, la baza abruptului M. Gutâi se
afl\ Iezerul Mare (S: 10 ha, turb\ cu grosime
de cca 8 m, un ochi de ap\); pe râul Mara, `n
M. Igni[, Cheile T\tarului – rezerva]ie natu-
ral\ (S: 15 ha). (MM)
DETA – ora[ (7000 loc.) situat `n SV
C. Bârzavei, pe râul Bârda; a.d. 1360, ora[ din
1810; muzeu de istorie; biserica romano-
catolic\ (1899), stil neogotic. (TM)
DETUNATELE – dou\ vârfuri vulcanice
`n M. Detunatelor (M. Apuseni), situate `n
apropiere de Bucium, la est de Abrud;
alc\tuite din lav\ bazaltic\ solidificat\ sub
forma unor coloane de mari dimensiuni
(seam\n\ cu o uria[\ org\); D. Goal\ (1169 m)
este desp\durit\ [i este [i punct de belve-
dere, D. Flocoas\ (1205 m) este `mp\durit\,
monumente ale naturii. (AB)
Detunata Goal\
107
DEVA – municipiu (75 918 loc.), re[edin]a
jud. Hunedoara, pe stânga Mure[ului, `n nor-
dul Depr. Hunedoara, la poalele NE ale
M. Poiana Rusc\; urme de locuire din epocile
bronzului, geto-dac\, roman\; a.d. la `ncep.
sec. 14; centru economic, cultural [i turistic;
Cetatea Devei (ruine), sec. 13; castelul
„Magna Curia” sau „Bethlen”, sec. 16, stil
renascentist cu transform\ri ce `i adaug\ ele-
mente de baroc, azi sediul muzeului jude]ean
(sec]ii de istorie, numismatic\, art\ popular\,
[tiin]e naturale [i art\ plastic\); statuia
ecvestr\ a lui Decebal (de I. Jalea), bustul lui
Decebal (de R. Moga); biserica ortodox\
(`ncep. sec. 18), ctitoria lui Gh. Cantacuzino,
biserica m\n\stirii franciscane (stil baroc,
sec. 18); monumentul Horia, Clo[ca [i Cri[an;
`n `mprejurimi, dealurile Col] [i Z\noaga, re-
zerva]ii naturale, sta]iunea balneoclimateric\
S\rata – cu ape termale, s\rate, alcaline;
m\gurile vulcanice ale Devei (resturi ale
unui aparat vulcanic) – Dl. Cet\]ii, rezerva]ie
natural\ complex\, S: 30 km2 (geologic\,
neck vulcanic, floristic\, 1450 specii de
plante, faunistic\-vipera cu corn) [i punct de
belvedere spre ora[, V. Mure[ului [i mun]ii
din `mprejurimi (Metaliferi, Poiana Rusc\),
Piatra Cozia (cea mai `nalt\, 658 m, vestigii
dacice). (HD)
Imagine din Deva
DIMULE{TI
Statuia lui Decebal – Deva
DEZNA – sat (com. D.) pe valea cu acela[i
nume, `n M. Codru-Moma; a.d. 1318; castel
construit `n sec. 19, `n stil neoclasic; biserica
ortodox\ „Pogorârea Duhului Sfânt”
(sec. 16); ruinele cet\]ii situat\ pe Dl. Ozoiu
(390 m) (sec. 13). (AR)
DIDE{TI – comun\ situat\ `n C. G\vanu-
Burdea, la confl. râului Tecuci cu Vedea;
schitul construit de logof\tul {erban {tirbei
`nainte de 1705, cu biserica „Adormirea
Maicii Domnului” [i zidul de incint\. (TR)
DIECI – sat (com. D.) `n Depr. Zarand;
a.d. 1613; biseric\ de lemn din sec. 18 (satul
Ro[ia), muzeu (satul Reveti[). (AR)
DIHAM – munte (1582 m) `n Cl\bucetele
Predealului, `ntre v\ile Seac\, Morarului [i
Gl\jeriei; caban\, nod de drumuri [i poteci
marcate; poian\; belvedere. (BV, PH)
DIM|CHENI – sat (com. Corl\]eni) la SE
de Dorohoi; biserica „Adormirea Maicii
Domnului” de la `ncep. sec. 17. (BT).
DIMITRIE CANTEMIR – comun\ pe
V. Elanului, la poalele Dl. F\lciului; muzeul
memorial D. Cantemir. (VS)
DIMULE{TI – sat (com. M\dulari) `n SE
Pod. Olte]ului, pe V. Beica; biserica din lemn
„Sfântul Dumitru”, sec. 19. (VL)
DINOGEÞIA
DINOGEÞIA – vezi GRINDU. (TL)
DIOSIG – comun\ `n C. Ierului, renumit\
prin pivni]ele din sec. 19. (BH)
DIP{A – sat (com. Gala]ii Bistri]ei) situat
`n Dl. Lechin]ei; a.d. 1332; biseric\ din
sec. 15. (BN)
DITR|U 1. – comun\ la nord de Gheor-
gheni; biseric\ romano-catolic\ (sec. 15, re-
construit\ `n sec. 18), cu zid de incint\ [i turn
de poart\ din sec. 18. (HR) 2. pas (1033 m alt.)
`n M. Giurgeu, la obâr[iile v\ilor Putna [i
Ditr\u; asigur\ trecerea `ntre Depr. Gheor-
gheni [i V. Bistricioarei, pe un vechi drum de
transhuman]\. (HR)
Biserica din Ditr\u
DOBÂRL|U – comun\ pe valea omonim\,
la poalele M. ~ntorsurii, `n Depr. Bra[ov;
biserica „Adormirea Maicii Domnului”
(1795); art\ popular\ româneasc\ (ii, bro-
derii). (CV)
DOBOLII DE JOS – sat (com. Ilieni) `n
centrul Depr. Bra[ov (la sud de Sfântu
Gheorghe), pe V. Oltului; conace: Hollaky
(1716), Czaker, Reznek (sec. 18–19); monu-
mentul eroilor din Al Doilea R\zboi
Mondial. (CV)
108
DOBOLII DE SUS – sat (com. Boro[neu
Mare) `n SE Depr. Bra[ov, la poalele
M. ~ntorsurii; biseric\ reformat\ `n stil gotic
târziu, cu ornamente florale, tavan [i strane
pictate `n 1768 de me[terul popular
J. Szendrey [i picturi murale (1667). (CV)
DOBRA – sat (com. D. ) `n Culoarul
Mure[ului (la contactul cu Dl. L\pugiului);
ruinele unei cet\]i medievale. (HD)
DOBRENI – comun\ la nord de Piatra
Neam], pe râul Horai]a; bisericile din lemn
„Sfin]ii Voievozi” (1832) [i „Sf. Dumitru”
(1752) `n satele C\[\ria [i S\rata; p\durea D.
rezerva]ie natural\ (S: 37 ha). (NT)
DOBRE{TI – sat (com. Bara) `n sudul
Dl. Lipovei, pe râul Niegri[; a.d. 1477; biseri-
ca ortodox\ din lemn, 1832. (TM)
DOBRIC – sat (com. C\ianu Mic) situat
`n Dl. N\s\udului; a.d. 1456; biseric\ din
lemn, (1750); castel (sec. 18); lacul T\ul
C\ianului. (BN)
DOBRICU L|PU{ULUI – a[ezare compo-
nent\ a ora[ului Tg. L\pu[, `n centrul Depr.
L\pu[; dou\ biserici din lemn de la 1600 [i
1740; elemente folclorice. (MM)
DOBRINA – [a (250 m) pe cump\na
apelor Prut–Bârlad, pe c.f. [i [oseaua
Crasna–Hu[i; belvedere; p\dure de stejari [i
tei; popas turistic. (VS)
DOBRINE{TI – sat (com. Nicore[ti) pe
stânga V. Siretului, `n partea NV a jud.Gala]i;
bisericile „Sf. Parascheva” (1809) [i
„Sf. Gheorghe” (1840), cu valoare artistic\. (GL)
DOBROTE{TI – comun\ situat\ `n
C. G\vanu-Burdea, pe râul Tecuci; biserica
„Sf. Voievozi” (1753), ref\cut\ `n 1870 [i pic-
tat\ `n 1913; cl\direa Prim\riei (1935), `n stil
neoclasic. (TR)
DOBROÞ – sat (com. Tome[ti) `n partea
de NV a Depr. Brad, pe râul Obâr[ia; prelu-
crare artistic\ a lemnului. (HD)
DOBRUN – comun\ pe V. Olte]ului, `n
C. Romana]i; dansatori `n jocul popular
„C\lu[ul’’. (OT)
109
DOBRU{A – sat (com. {tef\ne[ti) `n SE
Pod. Olte]ului; biserica ortodox\ Vovidenia
„Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului”,
zugr\vit\ `n sec. 18; podgoriile Episcopiei
Râmnicului; rezerva]ie de cerbi-lop\tari. (VL)
DOCHIA – stânc\ spectaculoas\ din con-
glomerate, pe versantul estic al M. Ceahl\u
(alt. 1230 m); a inspirat legende. (NT)
DOCOLINA – loc istoric (fost târg [i loc
de popas) la sud de gara Crasna, pe
V. Bârladului, pe vechiul drum comercial
Ia[i–Gala]i–Br\ila; popas turistic. (VS)
DOFTEANA – comun\ la poalele
M. Nemira, pe V. Trotu[ului; muzeu de etno-
grafie; conac de la sf. sec. 19 (`n prezent, spi-
tal); parcul dendrologic „H\ghiac” (S: 26 ha);
obiceiuri de iarn\ („B\taia ursului”). (BC)
DOGNECEA – sat (com. D.) `n sudul
M. Dognecea, pe râul omonim; a.d. 1722; bi-
serica romano-catolic\, 1780. (CS)
DOGNECEI – mun]i în vestul M. Ba-
natului, la vest de culoarul depresionar
Cara[–Re[i]a–Brebu; alc\tui]i din roci crista-
line [i magmatite vechi; au alt. reduse (max
549 m în Cula Arime[ului) [i sunt bine
împ\duri]i; obiectivele turistice sunt concen-
trate pe v\ile Cara[, Dognecea, T\u [i
Bârzava [i au caracter etnofolcloric [i par]ial
natural (defilee pe v\ile care traverseaz\
mun]ii); centre turistice: Re[i]a, Boc[a. (CS)
DOICE{TI – comun\ `n Subcarpa]ii
Ialomi]ei, pe râul Ialomi]a; ruinele Cur]ii
Brâncovene[ti [i biserica „Na[terea Maicii
Domnului”, 1706, cu picturi murale de epoc\;
termocentral\. (DB)
DOLHE{TII MARI – sat (com. Dolhe[ti)
pe V. {omuzu Mare, Pod. F\lticeni, cu bise-
ric\ din sec. 15. (SV).
DOLJE{TI – comun\ la nord de Roman;
biserica „Sf. Treime”, a fostei m\n\stiri D.,
ctitorie din 1774 a hatmanului Vasile Ruset,
cu turn din 1884 [i pridvor din 1929. (NT)
DOMA{NEA – sat (com. D.) `n Culoarul
Timi[–Cerna, pe cump\na râurilor Timi[ [i
DORNELOR
Luncavi]a; a.d. 1436; biserica ortodox\
„Sfântul Atanasie” (1808), pictura din 1830. (CS)
DOMNE{TI – comun\ pe Râul Doamnei,
`n Muscelele Arge[ului; a.d. sec. 16; biseri-
ca „Intrarea `n biseric\ a Maicii Domnului”
(sec. 19); muzeu etnografic [i de art\ feu-
dal\; ol\rit; centru pastoral, pomicol [i
forestier. (AG)
DOMNE{TI- TÂRG – sat (com. Pufe[ti) `n
C. Siretului Inferior, la sud de Adjud; biseric\
ortodox\ din sec. 17. (VN)
DOMOGLED–V VALEA CERNEI – parc
na]ional pe teritoriul ora[ului B\ile
Herculane, `n vestul M. Mehedin]i. (CS)
DOPCA – sat (com. Hoghiz) `n NV
M. Per[ani, pe stânga Oltului, `n aval de
Raco[ (Cotul Turzun); biseric\ (sec. 13);
cheile D., rezerva]ie natural\ (S: 4 ha). (BV)
DOR M|RUNT – comun\ `n centrul
C. B\r\ganului Mosti[tei; herghelie; biserica
„Sf. Constantin [i Elena” (sec. 19) `n satul
Dâlga. (CL)
DORGO{ – sat (com. D.) `n D. Lipovei;
a.d. 1717; tradi]ii [i obiceiuri folclorice
(nedei). (AR)
DORNA – râu, afluent al Bistri]ei la Vatra
Dornei, cu izvoare sub Vf. Pietrosu (2100 m)
din M. C\limani; `n a[ez\rile din lungul ei
exist\ izvoare minerale; rezerva]ia „Tinovu
Mare” [i exploatarea de turb\ de la Poiana
Stampei; case specifice, agroturism. (SV)
DORNA CÂNDRENILOR – comun\ `n
Depr. Dornelor, pe pârâul Dorna; case `n stil
caracteristic, parc, izvoare minerale, sta]iune
climateric\ local\; agroturism. (SV)
DORNELOR – depresiune tectonic\ [i de
baraj vulcanic, `n bazinul Bistri]ei, `ntre
mun]ii Suhard (N), Giumal\u (NV), Bistri]ei
(E), C\limani (S), Bârg\u (V); are dou\ com-
partimente (`n vest str\b\tut de Dorna [i `n
est de Neagra {arului) `n care sunt a[ez\ri cu
izvoare minerale, rezerva]ii naturale, elemen-
te etnofolclorice, case din lemn specifice,
agroturism; din ele pornesc trasee turistice
DOROBANÞU 110

`n masivele limitrofe; este str\b\tut\ de patru DRAGOMIRNA – 1. sat (com. Mitocu

[osele [i o cale ferat\ ce trec prin pasuri joase Dragomirnei) `n Pod. Dragomirnei, m\n\s-
`n regiunile vecine. Vatra Dornei este cel mai tirea „Pogorârea duhului Sfânt” (ctitorie a
important centru turistic. (SV). mitropolitului Anastasie Crimca, la 1609);
impresioneaz\ prin `ngustime, `n\l]imea
DOROBANÞU – comun\ `n sudul
turlei de 42 m, decora]iile exterioare cu
B\r\ganului, pe malul estic al lacului Iezeru
motive geometrice [i florale, zidurile care o
Mosti[tea, pe [oseaua Olteni]a–C\l\ra[i;
`nconjoar\ [i turnul clopotni]\ (1627); muzeu
centru piscicol; sit arheologic (vestigii
cu obiecte specifice biserica din 1602, iaz.
neolitice ale culturii Boian, milen. 5–4 `.Hr.);
2. rezerva]ie forestier\ de fagi (S: 134,8 ha)
bisericile „Sf. Nicolae” – Bo[neagu (1854) [i
seculari. (SV)
„Sf.Treime” – V\r\[ti (1838); p\durea V\r\[ti
de stejari seculari. (CL)
DOROHOI – municipiu (35 177 loc.)
`n NV C. Moldovei, pe cursul sup. al Jijiei;
a.d. 1407; biserica „Sf. Nicolae”, ctitorit\ de
{tefan cel Mare la 1495, `n stil moldovenesc,
pictur\ interioar\ din 1525 [i tabloul votiv al
ctitorului; biserica Vârgolici, „Sf. Voievozi”
(1779), construit\ din bârne de stejar `mbina-
te f\r\ cuie de metal; cl\direa liceului
„Grigore Ghica” (1880), arhitectur\ neoclasi-
c\; Muzeul de {tiin]e Naturale (colec]ii de flu-
turi), `n cl\direa fostei prefecturi (1899). (BT)
DOSUL LAURULUI – rezerva]ie botanic\
natural\, declarat\ `n anul 1933, singurul loc
unde vegeteaz\ laurul (Ilex aquifolium) – ele-
ment atlantic, situat\ `n satul Zimbru
(com. Gurahon]) `n sudul M. Codru Moma. (AR)
DRAC{ANI – 1. iaz `n C. Jijiei, la SE de
Boto[ani, amenajat pe râul Sitna pentru pisci-
cultur\ [i iriga]ii; S: 440 ha (cel mai mare de
Biserica Dragomirna
acest fel din Moldova); rezerva]ie limnolo-
gic\ [i ornitologic\; popas turistic. (BT) 2. sat DRAGOSLAVELE – sat (com. D.) situat `n
(com. Suli]a) la SE de Boto[ani, pe V. Sitnei; depr. omonim\, pe cursul superior al
locul luptei lui Alexandru Movil\ cu turcii, la Dâmbovi]ei, la poalele vestice ale M. Leaota;
1616. (BT) a.d. sf. sec. 15; punct vamal `n Evul Mediu,
`ntre Transilvania [i Þara Româneasc\;
DRAGOMIRE{TI – sat (com. D.) situat la
biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctito-
contactul C. Târgovi[tei cu Pod. Cânde[ti [i
rie a lui Grigore Ghica (1661); biserica din
Subcarpa]ii Ialomi]ei, pe râul Dâmbovi]a; sit
lemn „Sf. Gheorghe”(1660); cruci de piatr\;
arheologic (cultura Gumelni]a, cu ceramic\
monument. (AG)
pictat\); a.d. 1461–1462; punct muzeistic;
casele familiei Greceanu (sec. 17, ref\cute `n DRAGOSLOVENI – sat (com. Dumbr\-
1733–1734); biserica „Sf. Nicolae” (1462, veni) pe râul Râmna, la contactul dintre
ref\cut\ `n 1701 [i 1836); biserici din sec. 19, Glacisul Râmnicului [i Subcarpa]ii Vrancei;
`n satele Ungureni [i Mogo[e[ti. (DB) casa memorial\ „Alexandru Vlahu]\”. (VN)
111
DRAGU – comun\ `n Pod. Some[an,
conac, sec. 17–18; parc dendrologic; biserici
din lemn (sec. 18) `n satele Dragu [i
Voivodeni. (SJ)
DRAGU- BRAD – sat (com. Bl\jeni) `n
M. Bihor, la obâr[iile Cri[ului Alb, la NE de
Brad; `n apropiere, pe[tera Fântânu]a, iar pe
pârâul omonim, cascade. (HD).
DRAJNA DE JOS – sat (com. Drajna) `n
Subcarpa]ii Buz\ului (Depr. Drajna–Chiojd),
pe V. Drajna, la confl. cu Teleajenul; moar\
de ap\ (sec. 17), conacul Filipescu–Cre]ulescu
(sec. 18). (PH)
DRAJNA DE SUS – sat (com. Drajna) `n
Subcarpa]ii Buz\ului (Depr. Drajna–Chiojd),
pe valea omonim\ (afl. al Teleajenului);
ruinele castrului roman de pe Dl. Gr\di[tea
(480 m); sit arheologic (cetatea Ramidava –
descoperit\ `n 1884); belvedere `n
Dl. Gr\di[te. (PH)
DRANOV – 1. lac situat la sud de bra]ul
Sfântu Gheorghe de care este legat prin
canalul omonim. 2 ostrov `ntre bra]ul Sfântu
Gheorghe [i lacul Razim, alc\tuit din
grinduri, lacuri, gârle [i canale. (TL)
DR|C{ENEI – comun\ situat\ `n C. G\-
vanu-Burdea, pe râul Burdea; colec]ie
muzeistic\ (istorie [i etnografie); `n satul
Dr\c[ani se afl\ biserica „Sf. Nicolae”, 1871,
Prim\ria (sf. sec. 19), casa „Anton Popescu”
(1895); cus\turi [i ]es\turi. (TR)
DR|GANU – 1. sat (com. D.) situat `n
Pod. Cotmeana, pe râul Bascov; a.d. 1511;
punct muzeal de istorie, art\ popular\,
etnografie [i art\ plastic\; biseric\ din lemn
(sec. 18). (AG) 2. sat (com. Valea Mare) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Cerna; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Voievozi”, 1820. (VL)
DR|G|NE{TI – 1. comun\ `n C. Gherghi-
]ei, pe malul stâng al Prahovei; curtea [i case-
le postelnicului {erban Cantacuzino (sec. 17);
biserica ctitorit\ de {erban Cantacuzino
(1667); cruce de piatr\ din 1655, la Podul
Prahovei (spre Gherghi]a). (PH) 2. sat
(com. Gole[ti) `n sudul Subcarpa]ilor Vâlcii,
DR|GULE{TI
pe V. Sâmnicului; biserica ortodox\
„Sf. Nicolae”, 1848. (VL)
DR|G|NE{TI- OLT – ora[ (13 070 loc.)
pe terasele Oltului, `n C. Boian, a.d. 1526; `n
arealul ora[ului au fost descoperite vestigiile
unei a[ez\ri neolitice [i o necropol\; muzeu
de istorie; biserica „Sf. Nicolae’’ [i „Cuvioasa
Parascheva’’ din 1777; cl\direa Prim\riei din
1890. (OT)
DR|G|NE{TI- VLA{CA – comun\ situat\
`n C. Burnas, la confl. râului Valea Alb\ cu
Câlni[tea; sta]iune de cercet\ri agricole; bise-
rica „Sf. Nicolae” (1853); monument `nchinat
eroilor din Primul R\zboi Mondial; pâlcuri de
p\dure (rest al Codrilor Vl\siei); cresc\torie
de potârnichi. (TR)
DR|G|{ANI – municipiu (22 470 loc.) si-
tuat `n SE Pod. Olte]ului, pe terasele Oltului;
a.d. 1535, ora[ din 1833; centru viticol; biseri-
cile ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”
(1793), „Sfântul Ilie” (sec. 18, fresce origina-
le), „Sfântul Nicolae” (1835, pictura interioa-
r\ original\); monumentul eteri[tilor, 1881;
monumentul eroilor din Primul R\zboi Mon-
dial; statuia lui Tudor Vladimirescu. (VL)
DR|GE{TI – sat (com. D\miene[ti) la 26
km NE de Bac\u; a.d. 1489; biseric\ de lemn
din 1773. (BC)
DR|GOE{TI – comun\ `n vestul Pod. Cot-
meana, pe stânga Oltului; conacul „{u]u”
(1880); biserica ortodox\ „Sfin]ii Trei
Ierarhi”, 1530, picturi murale din sec. 18;
biserica ortodox\ „Sfântul Ioan Botez\torul”,
sec. 19. (VL)
DR|GOIASA – sat (com. Panaci) situat
`ntr-o depresiune tectonic\ [i de baraj vul-
canic, `n bazinul superior al pârâului
C\lim\nel; elemente etnofolclorice [i izvoare
minerale. (SV)
DR|GOTE{TI – comun\ pe V. Teslui, `n
C. Romana]i, m\n\stirea „Sf. Ierarh Calinic
Cernicanul” (1990). (DJ)
DR|GULE{TI – sat (com. D\nicei) `n
Pod. Cotmeana; biserica din lemn „Sf. Nicolae”,
`ncep. sec. 19. (VL)
DR|GU{
DR|GU{ – sat (com. Vi[tea) pe valea
omonim\, `n centrul Depr. F\g\ra[; centru
etnografic [i de art\ popular\ (port popular,
cojoc\rit) tradi]ii [i gospod\rii specifice;
casa natal\ I. Codru Dr\gu[anu (1818–1884),
scriitor pa[optist. (BV)
DR|GU{ENI – 1. sat (com. {cheia) `n
sudul jud. Ia[i, pe V. Stavnicului; casele
boiere[ti ale familiei Costachi (sec. 18); bise-
rica „Sf. Gheorghe” [i un rate[ din sec. 19.
(IS) 2. comun\ `n C. Moldovei, a[ezare neoli-
tic\ din sec. 2–3 d.Hr.; biserica „Sf. Gheorghe”
din 1864. (BT)
DR|U{ENI – sat (com. Ca]a) `n
Depr. Homoroade, pe V. Homorodul Mare;
biserica evanghelic\ fortificat\ (sec. 13), cu
elemente romanice [i gotice timpurii, pictur\
mural\, mobil\ pictat\ (rena[tere transilv\-
nean\); placa memorial\ St.O. Iosif, a c\rui
familie `[i are originile aici. (BV)
DRÂNCENI (B|ILE DRÂNCENI) –
sta]iune balneoclimateric\ local\ (com.
Drânceni), la limita Pod. Central
Moldovenesc cu V. Prutului; alt. 160 m, la NE
de Hu[i; izvoare minerale (sulfuroase,
clorosodice, bicarbonatate, iodurate) folosite
`n cura balnear\. (VS)
DRIDU – comun\ la confl. râului Prahova
cu Ialomi]a, `n C. S\ratei; `n satul omonim,
urme de cultur\ material\ din sec. 8–11 `.Hr.
(cultura Dridu); `n satul D. Snagov, biserica
din lemn „Cuvioasa Parascheva” (1774–
1782); lac antropic realizat pe Ialomi]a;
interes piscicol. (IL)
DRINOVA – rezerva]ie botanic\ `ntre
satele Bârna [i Drinova (com. Bârna), `n ves-
tul M. Poiana Rusc\, pe râul S\raz. (TM)
DROBETA- TURNU SEVERIN – munici-
piu (117 268 loc.), re[edin]a jud. Mehedin]i,
situat pe stânga fluviului Dun\rea; a[ezare
geto-dacic\ – Drobeta (Drubeta), unul din
cele mai `nsemnate centre urbane din Dacia,
cu rang de municipium, ora[ roman ridicat
112
de Septium Sever la rang de „colonia’’, dru-
murile ce treceau pe la Sarmizegetusa; `n anii
103–105 d.Hr., cu ocazia r\zboaielor purtate
de Traian `mpotriva lui Decebal, arhitectul
Apolodor din Damasc a construit un pod
peste Dun\re; `n sec. 13, cetatea Severinului
a servit ca re[edin]\ a cavalerilor ioani]i; a
fost distrus\ de turci la 1524; `n sec. 19 cu-
noa[te o mare dezvoltare, `n 1851 se `nfiin]ea-
z\ portul; `n prezent, centru industrial, cul-
tural, turistic; complexul arheologic Drobeta,
cunoscut [i sub numele de Parcul Arheo-
logic; ruinele castrului, construc]ie militar\
roman\ (103–105 d.Hr.) destinat\ ap\r\rii
podului lui Traian `mpotriva dacilor; ruinele
turnului Teodora, construc]ie bizantin\ din
Piciorul Podului lui Traian
timpul `mp\ratului Iustinian (527–565);
ruinele termelor romane lâng\ piciorul podu-
lui lui Traian; biserica medieval\ cu o singur\
nav\ [i o absid\ poligonal\ sprijinit\ pe
contraforturi; ruinele Podului lui Traian, ridi-
cat peste Dun\re de Apolodor din Damasc
(103–105 d.Hr.); muzeul regiunii Por]ile de
Fier; ruinele cet\]ii medievale a Severinului
(sec. 13–14), numit\ „Castrum Zeurini’’;
biserica Grecescu (1813), cu pictur\ de
Gh. Tattarescu; Palatul Culturii; muzeul de
art\, Parcul trandafirilor, busturile lui Traian
[i Decebal, biserica romano-catolic\ (sec. 19),
sinagoga etc. ~n vecin\tatea ora[ului se afl\ p\-
durea Crihala, loc de agrement (S: 10 ha). (MH)
DUBE{TI – sat (com. Ohaba Lung\) `n
sudul Dl. Lipovei; a.d. sec. 16; biserica din
lemn „Sfântul Dumitru”, sec. 17, pictura din
sec. 18. (TM)
113
DUDELE MARI – munte (1954 m `n
vf. omonim) `n nordul M. Leaota, alc\tuit din
[isturi cristaline; peisaj subalpin; belvedere;
potec\ turistic\; prin Culmea Buc[a se leag\
de M. Bucegi. (BV, DB)
DUDE{TI – rezerva]ie botanic\ pe terito-
riul comunei Dude[tii Vechi, `n C. Mure[u-
lui, pe râul Aranca. (TM)
DUDE{TII NOI – sat (com. Becicherecu
Mic) `n C. Timi[ului, pe râul Surduc;
a.d. 1331; biserica romano-catolic\ „Sfântul
Vendelin”, 1750–1751. (TM)
DUDE{TII VECHI – comun\ `n C. Mure[ului,
pe râul Aranca; a.d. sec.13; biserica romano-ca-
tolic\ „Sfânta Maria”, `ncep. sec. 19. (TM)
DULCE{TI – comun\ la vest de Roman;
centru de `mpletituri populare; moar\ din
1928; biserica „Pogorârea Sf. Duh” (1605). (NT)
DUMBRAVA VADULUI – rezerva]ie natural\
(S: 394.9 ha) `n SE Depr. F\g\ra[, comuna {erca-
ia, `n p\durea de stejari se afl\ Poiana Narciselor)
narcisa ce `nflore[te `n mai–iunie). (BV)
DUMBR|VENI – 1. ora[ (8803 loc.) `n
Pod. Târnavelor, pe dreapta râului Târnava Mare;
a.d. 1332; biserica armeneasc\, sec. 18, stil
baroc; castelul „Apáfi”, sec. 16, `n stilul
Rena[terii, `nconjurat de un parc creat `n
sec. 17; biserica romano-catolic\ (1795); bise-
rica evanghelic\ (1771); cl\direa tribunalului,
sec. 19. (SB) 2. rezerva]ie forestier\ situat\ `n
SV Pod. Cobadin; S: 345 ha. (CT) 3. sat (com.
D.) pe râul Râmna, la contactul Subcarpa]ilor
Vrancei cu Glacisul Râmnicului; descoperiri
arheologice din perioada geto-dac\ [i din
primul mileniu cre[tin; obiectele sunt expuse
la muzeul din Foc[ani; regiune viticol\. (VN)
Imagine din Dumbr\veni
DUN|RENI
DUMBR|VE{TI – 1. comun\ la confl.
Teleajenului cu V\rbil\ul, `n Subcarpa]ii Pra-
hovei; bustul eroului Grigore Ion din R\zbo-
iul de Independen]\. (PH) 2. sat (com. Tom-
[ani) `n vestul Subcarpa]ilor Vâlcii; biserica
din lemn „Cuvioasa Parascheva”, 1757. (VL)
DUMBR|VIOARA – sat (com. Ernei) pe
V. Mure[ului, `n amonte de Târgu Mure[;
a.d. 1319; biseric\ reformat\ (1785); castelul
„Teleki”, construit `n stil baroc, `n sec. 18–19,
cu decora]ii interioare bogate, [emineu de
por]elan alb de tip Ludovic al XVI-lea. (MS)
DUMBR|VIÞA – comun\ `n Depr. Bra[ov,
la poalele M\gurii Codlei, pe V. H\m\radia;
centru etnografic românesc; la est se afl\
mla[tini eutrofe (S: 0,5 ha) cu specii rare
(bumb\c\ri]\, bulbuci etc.); punct de plecare
pe trasee marcate `n M. Per[ani [i M\gura
Codlei. (BV)
DUME{TI – comun\ pe V. Bârladului,
`n Pod. Central Moldovenesc, la poalele
Dl. Tansa, pe [oseaua Vaslui–Roman; ol\rit;
biserica din lemn „Sf. Constantin [i Elena”
(sec. 19); conacul Prezan (sec. 19) din satul
Schinetea. (VS)
DUMITRA – sat (com. D.) situat `n Depr. D.;
a.d. 1317; monument `nchinat eroilor din
Primul R\zboi Mondial; biseric\ evanghelic\
cu turn de poart\ (1488). (BN)
DUMITRENI – sat (com. B\l\u[eri) situat
`n Pod. Târnavelor; a.d. 1503; biseric\
romano-catolic\ (sec. 17–18). (MS)
DUMITRE{TI – sat (com. D. ) `n
Subcarpa]ii Vrancei, la confl. râurilor Motn\u
[i Râmnic; important centru pomicol (meri,
pruni). (VN)
DUNAV|Þ – canal `n ostrovul Dranov din
Delta Dun\rii; face leg\tura `ntre bra]ul
Sfântu Gheorghe [i lacul Razim.(TL)
DUN|RENI – 1. sat (com. Aliman) situat
`n Pod. Oltinei, pe dreapta V. Dun\rii; frag-
mente de ceramic\ dacic\ [i o statuie a zeu-
lui Dionisos. 2. rezerva]ie paleontologic\,
punct fosilifer cu peste 100 de specii de corali
DUNAV|ÞU DE JOS
[i gasteropode de talie mare, S: 14,62 ha.
3. liman fluviatil pe Dun\re; pescuit. (CT)
DUNAV|ÞU DE JOS – sat (com. Muri-
ghiol) situat `n partea estic\ a Dl. Tulcei, la
nord de lacul Razim; cetate din sec. 1–4 d.Hr.,
Halmyris (Cetatea Zaporojenilor). (TL)
DUPU{ – sat (com. A]el) `n Pod. Târna-
velor, pe râul Dupu[u; a.d. 1267; biseric\
evanghelic\ fortificat\, sec. 15, stil gotic, altar
poliptic, pictat (sec. 16), org\ din 1731. (SB)
DUR|U – sta]iune climateric\ la poalele
nord-vestice ale M. Ceahl\u (principalul
punct de plecare `n drume]ii spre acesta);
alt. 780–800 m; climat montan tonifiant; strat
de z\pad\ din decembrie pân\ `n martie;
Sta]iunea climateric\ Dur\u
sporturi de iarn\; m\n\stirea „Buna Vestire”
(sec. 17), cu biseric\ din 1835; `n arhitectur\
sunt prezente elemente moldovene[ti [i
str\ine; biserica a fost pictat\ de c\tre
Nicolae Tonitza [i ucenicii s\i, compozi]ii
ilustrând scene biblice, inspirându-se [i din
peisajul, portul [i tipologia regiunii; Centrul
114
Cultural [i Pastoral „Sf. Daniil Sihastrul”; `n a
doua duminic\ din luna august – serbarea
popular\ „Ziua Muntelui” (legat\ de hramul
M. Ceahl\u – „Schimbarea la Fa]\”, pe
6 august). (NT)
Biserica Dur\u
DURNE{TI – comun\ `n nordul jud. Boto-
[ani; m\n\stirea „Eroii Neamului”, `nfiin]at\
`n 1945; `n satul Guranda, conac din sec. 19
(`n prezent sanatoriu). (BT)
DURUITOAREA – cascad\ pe versantul
vestic al M. Ceahl\u, la 1025 m alt.; format\
pe Pârâul Rupturi; 25 m `n\l]ime; acces pe
trasee marcate dinspre Dur\u, cabana
Dochia [i cabana Fântânele. (NT)
DURUITOAREI – chei la poalele estice
ale M. H\[ma[, t\iate `n calcare de râul
Bic\jel, amonte de localitatea Bic\jelul de
Jos; 370 m lung. (NT)
 E
EFORIE – ora[ (9 197 loc.) din 1933 pe
litoralul M\rii Negre, `n estul lacului
Techirghiol, alc\tuit din: Eforie Nord – sta-
]iune balneoclimateric\ situat\ la 14 km
Faleza din Eforie Nord
de ora[ul Constan]a [i 30 km de Mangalia,
`ntre lacul Techirghiol [i mare; a luat fiin]\ `n
1901; faleza are o `n\l]ime de 20 m; plaja are
o l\]ime de 20–100 m [i o lungime de 4 km;
sanatoriu balnear mari complexe hoteliere [i
de agrement; Eforie Sud – sta]iune situat\ pe
un platou din calcare sarma]iene aflat `ntre
lacul Techirghiol [i mare; la 3 km sud de
E. Nord; a luat fiin]\ `n 1892, „B\ile Movil\”
declarat\ sta]iune `n anul 1928; plaja are o
lungime de 1 km; faleza `nalt\ de 15 m a fost
amenajat\ `ntre 1957–1960; sanatoriu balnear
[i amenaj\ri pentru tratament la Lacul
Techirghiol; teatru de var\, cherhana; vile.
Pe cordonul litoral care separ\ lacul Techirghiol
de mare sunt amenaj\ri pentru agrement,
sectoare de plaj\ amenajate, lacul Belona,
dune de nisip cu vegeta]ie specific\. (CT)
EFTIMIE MURGU – sat (com. E.) `n sud
estul Depr. Alm\j (Bozovici), pe râul Rud\ria;
a.d. 1410; casele memoriale „Eftimie Murgu”
[i „Ioan Sârbu”; cheile Rud\riei, monument,
elemente etnografice, acces la vf. Svinecea
Mare (1224 m) cel mai important din
M. Alm\j. (CS)
ELAN – depresiune colinar\ joas\ `nca-
drat\ de Prut `n est [i str\b\tut\ de râul
omonim; culturi vitipomicole; `n sate biserici
din lemn (sec. 17–19); rezerva]ia zoologic\
de la lacul Cârju, elemente etnofolclorice
tradi]ionale. (VS)
EMIL RACOVIÞ| – sat (com. D\ne[ti) `n
Pod. Central Moldovenesc, la nord de Vaslui;
casa memorial\ „Emil Racovi]\”, fondatorul
biospeologiei; acces din ora[ul Vaslui. (VS)
ENISALA – sat (com. Sarichioi) situat pe
]\rmul complexului lagunar Razim, la SE de
ora[ul Babadag; muzeu, `n care poate fi
v\zut\ gospod\ria tipic\ din nord–estul
Muzeul din Enisala
Dobrogei (lipoveneasc\); `n punctul Palanca
exist\ o a[ezare traco-getic\ de tip Babadag;
ruinele unui castru roman [i o necropol\
daco-roman\ din sec. 1 d.Hr.; Cetatea
Heracleea, la 2 km de Enisala, ridicat\ `n sec.
13–14, cu zid construit din piatr\ cioplit\,
legat\ cu mortar, [i o grosime de 2 m; o larg\
ERBICENI
perspectiv\ spre lacurile Razim (`n Popina),
lacul Babadag, culturi viticole, pescuit
sportiv, muzeu etnografic (case [i elemente
specifice lipovenilor). (TL)
Cetatea Heracleea – comuna Enisala
ERBICENI – comun\ `n sudul C. Jijiei, pe
V. Bahluiului; a.d. 1436; han din sec. 18; bise-
rica din lemn „Sf. ~mp\ra]i” (1848). (IS)
ERCEA – sat (com. B\la) situat `n
C. S\rma[ului, la SV de Reghin; a.d. 1439;
biserica din sec. 15 cu tavan casetat [i pictat
(sec. 18). (MS)
EREMITU – comun\ situat\ `n subcarpa]ii
Transilvaniei, `n cursul superior al râului
116
Niraj, la poalele nordice ale Dl. Becheci
(1080 m) pe [oseaua Târgu Mure[–Sovata;
a.d. 1567; ruinele cet\]ii „Vityal” (sec. 14–16),
biseric\ roma-no-catolic\ (sec. 15) [i biseric\
din lemn, (sec. 18) peisaje variate. (MS)
ESTELNIC – sat (com. Poian) `n NE
Depr. Bra[ov, la poalele M. Nemira (Munceii
Ca[inului Secuiesc), pe valea omonim\;
biserica romano-catolic\ fortificat\, `n stil
gotic (sec. 13–14), cu incint\ datat\ 1835;
m\n\stirea E. (1630), fost gimnaziu `n perioa-
da medieval\; mofete la extremitatea estic\ a
emana]iilor din muntele vulcanic Ciomatu;
tinovul Fagul Rotund. (CV)
EZERI{ – depresiune `n bazinul mijlociu
al râului T\u `n amonte de defileul pe care
acesta `l taie `n rocile granitice din M. Dogne-
cei; `n rocile sedimentare de la Soceni;
paleofaun\ bogat\ din pliocen (rezerva]ie
natural\); renumit\ regiune pomicol\; tradi]ii
etnofolcorice. (CS)
 F
FARCA{A – comun\ pe V. Bistri]ei, la
poalele masivelor Budacu [i Bivolu (poteci
nemarcate spre acestea); expozi]ie etnogra-
fic\ (port popular moldovenesc, ocupa]ii
tradi]ionale); biseric\ de lemn din 1774
(colec]ie de icoane [i o psaltire cu `nsemn\-
rile lui David Creang\ – bunicul lui Ion
Creang\). (NT)
F|C|ENI – sat (com. F. ) pe stânga
bra]ului Borcea; a.d. sec. 15; conacul
„Bentoiu” (1937). (IL)
F|G|RA{ – 1. mun]i `n partea central-
estic\ a Carpa]ilor Meridionali, `ntre râurile
Dâmbovi]a (est), [i Olt (vest); cca 70 km lung.,
pe direc]ia est–vest, [i cca 40 km l\]ime, pe
direc]ie nord–sud; creasta principal\ nordic\
cu 140 de vârfuri peste 2000 m alt., din care
[ase dep\[esc 2500 m (Moldoveanu, 2544 m,
Negoiu, 2535 m, Vi[tea Mare, 2527 m,
C\l]un, 2522 m, Vân\toarea lui Buteanu,
2506 m, Dara, 2500 m); `n sud sunt culmi [i
masive montane cu `n\l]imi mai mici (Iezer-
P\pu[a, Ghi]u, Frun]i, Cozia) separate de
Topolog, Arge[ [i afluen]ii s\i); climat alpin,
cu precipita]ii de peste 1400 mm/an, tempe-
raturi medii anuale `n jur de 0–2°C; pe ver-
santul nordic este caracteristic Vântul Mare
(aspect foehnal); `ntre aceste dou\ grupe se
Cetatea F\g\ra[
interpune Depr. Lovi[tei; rocile predominan-
te sunt [isturile cristaline (gnaise, paragnaise,
mica[isturi, cuar]ite, calcare cristaline etc.)
puternic metamorfozate care au imprimat
reliefului masivitate; relieful se caracte-
rizeaz\ printr-o asimetrie evident\: spre
nord, abrupt, iar spre sud, culmi prelungi, cu
numeroase suprafe]e de nivelare; se `ntâl-
nesc urme ale glacia]iunii cuaternare (circuri
[i v\i glaciare, morene etc.); numeroase
lacuri glaciare din care `[i trag obâr[iile
râurile Capra, Buda, Râul Doamnei etc.;
important nod orohidrografic; de pe versan-
tul sudic izvor\sc râurile: Arge[, Vâlsan, Râul
Târgului, Râul Doamnei etc., iar de pe ver-
santul nordic multe râuri mai mici: Bâlea,
Arpa[, Câr]i[oara, Sâmb\ta, Vi[tea; la peste
2000 m stânc\rie [i paji[ti alpine, `ntre 2000 m
[i 1800 m tufi[uri subalpine cu zâmbru, jnea-
p\n, smirdar, floare de col], afin, meri[or etc.;
p\storit intens; sub limita p\durii (1450–1800
m) versan]ii sunt acoperi]i cu p\duri de
conifere (molid [i brad) [i foioase (fag, paltin
de munte etc.); traversat de [oseaua „Trans-
f\g\r\[an”, situat\ la cea mai mare alt. (2034 m);
principalele vârfuri: Suru (2283 m), Negoiu
(2535 m), Vân\toarea lui Buteanu (2506 m),
Capra (2417 m), Arpa[u Mic (2459 m),
Arpa[u Mare (2468 m), Moldoveanu
(2544 m), Vi[tea Mare, Lespezi, Dara etc.;
trasee turistice ce pornesc de la poale,
Vârful Moldoveanu din Mun]ii F\g\ra[
F|GET
Mun]ii F\g\ra[ 0 2 4 6 8 km
trecând pe la mai multe cabane, paji[ti, stâne;
M. Cozia reprezint\ un Parc Na]ional
(S: 17.100 ha); pe creasta nordic\, rezerva-
]iile naturale Vf. Moldoveanu – Vf. Capra
(S: 5000 ha) [i Bâlea (S: 180 ha). (AG, BV, SB)
2. municipiu (44 318 loc.) `n depr. omonim\,
118
la confl. Berivoiului cu Oltul (alt. 430 m), la
66 km de Bra[ov; `nsemnat centru industrial;
a.d. 1291 ora[ din 1431; st\pânit de domni-
torii munteni (sec. 14–15), cetate din sec. 14
(m\rit\ `n sec. 15–17), castel-cetate sub G.
Bethlen (1623), `n sec. 17 a fost sediul Dietei
Transilvaniei; pân\ la 1737, F. a fost re[edin]a
episcopiei greco-catolice; `n prezent este cen-
tru industrial [i turistic; castelul-cetate (re-
na[tere târzie, 1650, fortificat `n sec. 17–18,
`n sistem Vauban, din 1965 muzeu); biserica
„Sf. Nicolae” (1697), ctitoria lui Constantin
Brâncoveanu, cu picturi din 1721, `n stilul
[colii de la Hurez, tâmpl\ sculptat\ `n stil
brâncovenesc; biserica „Sf. Treime”
(sec. 18), biserica reformat\ (1712–1715), cu
elemente sculptate (sec. 17) amintind de
stilul brâncovenesc; biserica de lemn (1990);
busturile Doamnei Stanca (so]ia lui Mihai
Viteazu, ce a locuit un timp `n castel) [i al lui
Badea Câr]an (]\ran din Câr]i[oara ce a
r\spândit cartea româneasc\ `n Transil-
vania); muzeul Þ\rii F\g\ra[ului (`n castel)
având colec]ii de arheologie, istorie, etno-
grafie [i art\ popular\ româneasc\ [i
s\seasc\; casa memorial\ „Ioan Inochentie”
Micu (Clain) — sec. 18, `n stil Rena[tere
transilv\nean\; punct de plecare `n drume]ii
spre M. F\g\ra[. (BV)
F|GET – ora[ (7536 loc.) situat la NE de
Lugoj, pe râul Bega; a.d. 1548, ora[ din 1994;
ruinele cet\]ii F\get (sec. 16), biserici din
lemn, sec. 18, `n cele patru sate apar]in\-
toare. (TM)
F|GEÞELU – comun\ `n Pod. Cotmeana,
pe V. Vedea; centru viticol [i pomicol; biseri-
ca „Sf. Nicolae’’ din 1853. (OT)
F|LCIU – comun\ pe V. Prutului, `n estul
Depr. Elanului; viticultur\; iazuri piscicole
(Balta Mare); punct de frontier\ pe c.f. Zor-
leni–F\lciu–Cantemir (Rep. Moldova). (VS)
F|LTICENI – municipiu (33 673 loc.) `n
Pod. Sucevei, pe V. {omuzu Mare; a.d. 1440;
ora[ din sec. 18; centru industrial, cultural [i
turistic: muzeu (sec]ii de istorie, etnografie,
art\ — „Colec]ia sculptorului I. Irimescu”,
119
„Galeria oamenilor de seam\” `n casa
Lovinescu (sec. 19) care s-au n\scut, tr\it [i
au creat); iazuri [i livezi. (SV)
F|R|U – comun\ pe pârâul omonim, `n
Pod. Târnavelor; `n satul F., a.d. sec. 13, bise-
rica din lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i
Gavriil”, monument de arhitectur\ popular\
din sec. 18; `n satul Sânbenedic, biserica orto-
dox\ din sec. 18, „Sf. Nicolae”, biserica uni-
tarian\ (sec. 15–18); `n satul {ilea, bisericile
din lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”
(sec. 17) [i „Sf. Nicolae” (sec. 18). (AB).
F|URE{TI – sat (com. Z\treni) `n Pod. Ol-
te]ului, pe râul Olte]; biserica ortodox\
„Sf. Nicolae”, sec. 18. (VL)
FÂNAÞELE CLUJULUI – rezerva]ie floris-
tic\ situat\ la 3–4 km nord de Cluj-Napoca,
de-o parte [i de alta a V\ii Fâna]elor; S: 80 ha;
vegeta]ie stepic\ cu Salvia nutans, Salvia
transsilvanica, Crambe tatarica, Centaurea
trinervia etc. (CJ)
FÂNAÞELE VALEA SEBE{ULUI – re-
zerva]ie botanic\ pe teritoriul comunei
Turnu Ruieni, `n NV Muntelui Mic, pe râul
Sebe[. (CS)
FÂNTÂNA – sat (com. Hoghiz) `n NE
Depr. F\g\ra[, la poalele M. Per[ani; art\
popular\. (BV)
FÂNTÂNELE – 1. sat (com. Moto[eni) pe
V. Pereschivului; bisericile „Sf. Voievozi”
(sec. 18), „Sf. `mp\ra]i” (1850) [i „Adormirea
Maicii Domnului” (1763). (BC) 2. comun\ `n
C. Ving\i; a.d. 1457; biserica romano-catolic\
„~ngerul P\zitor” (1780); castelul „Köver-
Appel” (sec. 19) `n stil neoclasic, cu coloane
[i capitele `n stil doric. (AR) 3. comun\ situ-
at\ pe râul Târnava Mic\; a.d. 1332; biseric\
din sec. 13, ref\cut\ `n sec. 18. (MS) 4. lac de
acumulare construit pe cursul superior al
Some[ului Cald; S: 815 ha; vol. 225 mil. m3;
apar]ine localit\]ii Beli[; deserve[te hidro-
centrala de la M\ri[el. (CJ) 5. lac (com.
Peri[or); interes piscicol, S: 400 ha. (DJ)
6. sat (com. S\li[te) la poalele M. Cindrel;
a.d. 1366; biserica ortodox\ „Intrarea `n
FELDIOARA
Biseric\ a Maicii Domnului”, sec. 18; centru
etnofolcloric specific M\rginimii Sibiului;
caban\, 1257 m alt., pârtie de schi. (SB)
7. comun\ la contactul C. S\ratei cu Dl.
Istri]a, pe pârâul B\lana; bisericile „Adormi-
rea Maicii Domnului” (1750), „Buna Vestire”
(1810 `n satul Vadu S\pat) [i „Cuvioasa
Parascheva” (1804 din satul Ghinoaica); sit
arheologic (neolitic, bronz) [i a[ezare dacic\
din sec. 5–7 la Vadu S\pat; vestigii medievale
La Sili[tea, Rul\, La Pu]ul lui Buroiu. (PH)
FÂNTÂNIÞA – rezerva]ie de floristic\ [i
faunistic\ situat\ pe V. Carasu; S: 66,4 ha;
sunt ocrotite animale caracteristice sudului
Dobrogei (dihorul de step\, dihorul p\tat,
grivanul, broasca ]estoas\ dobrogean\);
specii rare floristice.(CT)
FÂRLIUG – sat (com. F.) `n Dl. Pog\ni-
[ului, pe râul T\u; a.d. sf. sec. 17; urmele unei
a[ez\ri dacice [i ale unui castru roman,
sec. 2 d.Hr.; biserica ortodox\ „Adormirea
Maicii Domnului” (1783). (CS)
FÂRÞ|NE{TI – comun\ situat\ pe
V. Chineja, la contactul dintre C. Covurlui [i
Pod. Covurlui, la sud de ora[ul Târgu Bujor;
biserica „Sfin]ii Voievozi” (sec. 18). (GL)
FÂRT|ÞE{TI – comun\ `n sudul
Pod. Olte]ului, pe râul Cerna; bisericile orto-
doxe „Sfântul Gheorghe” (1838, picturi origi-
nale), [i „Sfântul Nicolae”, sec. 19. (VL)
FÂSTÂCI – m\n\stire `n Pod. Central
Moldovenesc (la NV de Vaslui, com. Dele[ti),
ref\cut\ de domnitorul Mihail Racovi]\
(sec. 17). (VS)
FEDELE{OIU – sat (com. D\e[ti) `n
Subcarpa]ii Vâlcii, pe stânga Oltului; schitul
ortodox „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”,
(1673, ctitorie a domnitorului Grigore Ghica,
picturi murale din 1702). (VL)
FELDIOARA – 1. sat (com. F. ) `n
Depr. Bra[ov, la confl. râurilor Bârsa,
H\m\radia [i Crizbav cu Oltul, la nord de
Bra[ov; a.d. 1240; urme din neolitic (culturile
Boian, Cucuteni-Ariu[d – mileniul 4–3 `.Hr.);
castru roman (sec. 2 `. Hr.); ruinele cet\]ii
FELDRU
Marienburg (sec. 13), cl\dit\ de cavalerii teu-
toni coloniza]i de regii Ungariei (1211–1225)
din sec. 15, cetate ]\r\neasc\; biserica
evanghelic\ fortificat\ (sec. 13–17) `n stil
gotic; biserica ortodox\ „Sf. Ioan Botez\to-
rul” (sec. 18); loc istoric (b\t\lia dintre o[tile
lui Petru Rare[ [i Ferdinand I de Habsburg,
1529); poten]ial piscicol (iazuri). (BV) 2. sat
(com. Ucea) `n sudul Pod. Hârtibaciu, pe
malul drept al Oltului; sit arheologic (vestigii
romane); biseric\ ortodox\ (sec. 18). (BV)
FELDRU – sat (com. F. ) situat pe
V. Some[ului Mare, la poalele Dl. N\s\udu-
lui, la confluen]a cu Valea lui Dan; a.d. 1440;
centru pomicol; centru etnografic (zona
N\s\ud); muzeu s\tesc; biseric\ ortodox\
(1783); monumentul lui Liviu Rebreanu; `n
satul Nepos (a.d. 1717), podul de lemn
acoperit (sec. 19) peste Some[ul Mare. (BN)
FELEACU – 1. dealul Feleacului, cuprins
`ntre Some[ul Mic (la nord), Arie[ (la sud),
M. Gil\u [i Muntele Mare (la vest)
C. Transilvaniei (la est); alc. din: gresii,
pietri[uri, argile, marne; alt. max. 831 m `n
Vf. Peana; loc de agrement, trovan]i. (CJ)
Dealul Feleacu
2. comun\ la izvoarele V\ii Racilor; centru de
confec]ionare a unor instrumente muzicale;
a.d. 1366; biserica ortodox\ „Cuvioasa
Parascheva” (sec. 15), construit\ pe locul
uneia mai vechi de c\tre {tefan cel Mare (arhi-
tectur\ gotic\ [i picturi murale din
sec. 18); biserica romano-catolic\, sec. 15, `n
satul Gheorghieni; trovan]ii de la F.; rezerva]ia
floristic\ „Valea C\prioarei – Feleacu”. (CJ)
120
FELMER – sat (com. {oar[) `n SE
Pod. Hârtibaciu, pe valea omonim\, la poa-
lele Dl. F. (623 m); biseric\ evanghelic\ forti-
ficat\ (sec. 14). (BV)
FELNAC – sat (com. F.) `n C. Ving\i, pe
stânga Mure[ului, a.d. 1330; ruinele unei
cet\]i de la `ncep. sec. 14, reconstruit\ `n
jurul anului 1500. (AR)
FENE{ – sat pe V. Ampoiului, la confl. cu
pârâul omonim, `n avale de Zlatna (de care
apar]ine administrativ), la poalele M. Meta-
liferi; a.d. sec. 13; port popular; rezerva]ia na-
tural\ Piatra Bulbuci, pe pârâul F., rezerva]ia
Cheile Caprei (`ntre masivele Dâmb\u, 1369 m,
[i Piatra Caprei, 1307 m) [i mai multe pe[teri
(Pe[tera Tunel din Piatra Fene[ului, Pe[tera
cu Trei Intr\ri de sub Piatr\ etc.) (AB).
FEREASTRA ZMEILOR – punct de
atrac]ie turistic\ pe creasta Arp\[elului
(M. F\g\ra[); despic\tur\ `n calcar prins `n
cristalin; desparte circurile glaciare Fundu
Caprei (versant sudic) de Arpa[ (versant
nordic); acces pe valea Caprei [i pe traseul ce
pleac\ de la lacul Capra. (AG)
FEREDENI – sat (com. Deleni) `n C. Mol-
dovei; casele cur]ii boiere[ti „Crupenschi”,
ref\cut\ `n sec. 19; biserica „Adormirea
Maicii Domnului (1791) [i zid de incint\. (IS)
FERESTR|U–OITUZ – sat pe V. Oitu-
zului, la 16 km SV de One[ti; centru etno-
grafic: ol\rit, cus\turi [i ]es\turi, costume,
covoare, cergi, l\icere, `mpletituri de alun,
instala]ii tehnice populare etc; drumuri
forestiere [i poteci spre M. Vrancei [i
Plaiurile Sl\nicului. (BC)
FERNEZIU – cartier `n NE ora[ului Baia
Mare, pe râul Firiza; rezerva]ie geologic\ de
coloane andezitice. (MM)
FETE{TI – municipiu (36 684 loc.) port pe
stânga bra]ului Borcea, la SE de Slobozia;
a.d. sec. 16, ora[ din 1934; centru agro-indus-
trial; podul feroviar peste Borcea, construit
de A. Saligny la sf. sec. 19; al\turi, podul
feroviar [i cel rutier al autostr\zii Bucu-
re[ti–Constan]a; biseric\ din sec. 19. (IL)
121 FI{ICI

FIENI – ora[ (8111 loc.) din 1968, `n cursul de ap\ derivat din Prahova (Iazul
Subcarpa]ii Ialomi]ei, la confl. Ialomi]ei Morilor); Crucea din timpul lui Matei
cu Ialomicioara; a.d. sec. 16; bisericile Basarab (sec. 17). (PH)
„Sf. Nicolae, „Cuvioasa Parascheva” [i FILITELNIC – sat (com. B\l\u[eri) situat
„Sf. Dumitru” (1804); biseric\ din sec. 17; punct `n Pod Târnavelor; a.d. 1347; cetate
de plecare spre M. Leaota, pe V. Ialomicioara ]\r\neasc\ (sec. 17) cu biseric\ evanghelic\
Leaotei. (DB) (sec. 18). (MS)
FIERBINÞI-TÂRG – comun\ pe râul FINI{ – sat (com. F. ) la contactul
Ialomi]a, `n nordul C. Vl\siei; `n satul omonim, Depr. Beiu[ cu M. Codru Moma; ruinele unei
a.d. la mijlocul sec. 17, biserica ortodox\ din cet\]i din sec. 14–18; moar\ de ap\. (BH)
1859; `n satul Grecii de Jos, biserica ortodox\
ctitorit\ de serdarul Greceanu (1754). (IL) FINTA – comun\ `n C. Cricovului, pe
Ialomi]a; biserica „Sf. Nicolae”, 1791; conacul
FILDU DE SUS – sat (com. Fildu de Jos)
„Hulea”, sf. sec. 19; Prim\ria, 1910; biserica
pe V. Alma[; por]i din lemn sculptate, bise-
„Sf. Dumitru [i Cuvioasa Parascheva”, din sa-
ric\ din lemn, sec. 17 (turnul principal are 40 m
tul Gheboaia, 1856; ceramic\ popular\. (DB)
`n\l]ime). (SJ)
FIRITEAZ – sat (com. {agu) `n C. Ving\i;
FILIA – sat (com. Br\du]) `n Depr.
a.d. 1256; biserica ortodox\ `n stil baroc, cu
Baraolt, pe V. Cormo[, la poalele M. Har-
contraforturi, 1817; se p\streaz\ o cruce de
ghita; furnalul vechii topitorii de fier – monu-
ment de istoria industriei (sec. 9); conacul lemn sculptat\ din sec. 16–17. (AR)
Boda (1713), cu elemente de stil empire; FIRIZA – râu afluent S\sarului; rezerva]ia
ruinele capelei „Dobo” (sec. 14–15); poiana geologic\ de coloane de andezite bazaltoide
cu narcise Kankos; cariera de diatomit cu (S: 3 ha); lacul de baraj, izvoare minerale,
apari]ii de opal; cimitir cu stâlpi ciopli]i; puncte de agrement; rezerva]ia natural\ T\ul
izvoare carbogazoase; obiceiuri populare de lui Dumitru (S: 3 ha). (MM)
iarn\ (capra); poteci spre M. Harghita. (CV)
FILIA{I – 1. ora[ (20 215 loc.) situat pe
terasele Jiului, la contactul cu Dl. Amaradiei;
a.d. 1573; vechi târg comercial, ora[ din 1968;
centru agroindustrial, nod feroviar [i rutier
al Olteniei; capela „Fili[anu’’, construit\ `n
1896 de familia de boieri Fili[anu, `n stilul
Rena[terii franceze. (DJ) 2. localitate compo-
nent\ a ora[ului Cristuru-Secuiesc; rezer-
va]ie geologic\ (vulcani noroio[i). (HR)
FILIPE{TII DE P|DURE – comun\ la
contactul C. Ploie[ti cu Subcarpa]ii Prahovei,
Lacul de baraj Firiza
la vest de râul Provi]a; biserica „Sf. Trei
Ierarhi” (ctitoria Doamnei B\la[a Cantacuzino, FI{ER – localitate dependent\ de ora[ul
1688) cu pictur\ de Pârvu Mutu (1692), ico- Rupea, `n NE Pod. Hârtibaciu, la poalele
nostas (1688) cu elemente brâncovene[ti. (PH) Dl. Poranicelor; biseric\ evanghelic\ fortifi-
cat\ (sec. 14–16) cu picturi `n stilul Rena[terii;
FILIPE{TI DE TÂRG – comun\ `n vestul
stejari seculari pe Dl. Poranicelor. (BV)
C. Ploie[ti, pe malul drept al Prahovei;
ruinele palatului Cantacuzino (1633–1653); FI{ICI – sat (com. Bozioru) pe râul
conacul Filipescu (sec.18), po[ta veche B\l\neasa, `n Subcarpa]ii Buz\ului; izvoare
(sec. 18–19), moar\ de ap\ (sec. 18) pe s\rate [i iodurat-sulfuroase. (BZ)
FIZE{U GHERLII
FIZE{U GHERLII – sat (com. omonim\)
situat `n C. Fize[ului, pe râul Fize[; a.d. 1230;
M\n\stirea Nicula (sec. 16), `n satul Nicula
(a.d. 1326); biseric\ din lemn (sec. 17);
biserica din zid „Sf. Ioan Botez\torul” (sec. 19),
`n stil bizantin, cu picturi murale originale;
muzeu religios cu icoane pe sticl\; biserica
reformat\ (sec. 17); biserica din lemn
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil” (sec. 19), `n
satul Bon]. (CJ)
FL|MÂNZI – comun\ `n vestul C. Moldo-
vei; locul de unde a pornit flac\ra R\scoalei
]\r\ne[ti din 1907; obelisc `n memoria r\s-
coalei (1977); Muzeul R\scoalei, `n fostul
conac boieresc. (BT)
FLOREI – pârâu, afl. al Prahovei `n sudul
M. Baiului; rezerva]ie natural\ (poian\ cu
narcise); drum forestier. (PH)
FLORE{TI – 1. comun\ `n NV C. Ploie[-
tilor, la ie[irea Prahovei din Subcarpa]i;
complexul arhitectural Cantacuzino cuprin-
de: biserica „Sf. Treime” (1887), pictat\ de
Gh. Tattarescu, palatul „Micul Trianon”
(1914) `n stil neoclasic, cu parc (S: 150 ha) [i
conac (1840); monumentul „Tab\ra de la
Flore[ti” amintind de unificarea armatei sub
Al.I. Cuza (1859). (PH) 2. comun\ situat\ la
poalele nordice ale Dl. Feleacului, pe
Some[ul Mic; a.d. 1272; ruinele unor fortifi-
ca]ii feudale: „Cetatea Fetii”; biserica roma-
no-catolic\ (sec. 14–15), `n satul Flore[ti;
biserica reformat\ (sec. 18), `n satul Luna de
Sus; biserica din lemn „Sf. Arhangheli Mihail
[i Gavriil” (sec. 19), `n satul T\u]i; bustul lui
Gheorghe {incai. (CJ) 3. sat (com. Laslea) `n
Pod. Hârtibaciului, pe V. Fel]a; a.d. 1305;
biserica evanghelic\, sec. 15, turn din 1855.
(SB) 4. sat (com. Poiene[ti) `n Colinele
Tutovei, la obâr[ia V. Simila; m\n\stirea cu
biserica „Sf. Ilie”, ctitorie a vornicului
Cârstea Ghenovici (1590); case egumene[ti
(sec. 19), turn clopotni]\ (1853). (VS)
FLORE{TI- STOENE{TI – comun\ situat\
`n C. G\vanu-Burdea, pe râul Ilfovu]; muzeu
etnografic (port popular) construit `n stilul
arhitecturii brâncovene[ti (`ncep. sec. 18),
122
amenajat `n conacul „Drug\nescu” (sat Stoe-
ne[ti); biserica „Buna Vestire” Drug\ne[ti,
1723, ctitorie a lui G. Drug\nescu; conacul
„Djuvara”, sec. 18 (sat Flore[ti); biserica
„Sf. Nicolae” (1715). (GR)
FLORICA – lac glaciar `n circul Bucura
din M. Retezat. (HD)
FLOROAICA – p\dure de agrement `n
centrul B\r\ganului Mosti[tei (com. Vâlce-
lele), alc\tuit\ din stejar brum\riu [i ele-
mente termofile; acces din [oseaua C\l\-
ra[i–Drago[ Vod\. (CL)
FOC{ANI – municipiu (98 119 loc.),
re[edin]a jud. Vrancea, `n C. Siretului
Inferior; a.d. sec. 16; important centru eco-
nomic, cultural [i turistic; muzeu (sec]ii de
etnografie, [tiin]e naturale, istorie); borna [i
placa ce indic\ punctul vechi de hotar `ntre
Moldova [i Muntenia; sediul vechiului pichet
de gr\niceri; mausoleul eroilor din Primul
R\zboi Mondial; monumentele Unirii (1975)
[i Independen]ei (1916); cl\dirile teatrului [i
Atheneului popular; biserica „Na[terea
Maicii Domnului” (fost\ „Sf. Ioan Botez\torul”),
ctitorie a lui Grigore Ghica (1661); biserica
Domneasc\ (1785) „Adormirea Maicii
Domnului” (de la `ncep. sec. 18), a fostei
m\n\stiri Precista, ctitoria domnitorului
Nicolae Mavrocordat; biserica „Profetul
Samuil” (sec. 18); busturi ale arhitectului Ion
Mincu, scriitorului Duiliu Zamfirescu; `n
apropiere, rezerva]ia natural\ Lunca Sire-
tului (S: 388,4 ha). (VN)
Pia]a Unirii – Foc[ani
FOCUL VIU – 1. pe[ter\ `n M. Apuseni
(Pod. Padi[), care ad\poste[te o mas\ de
ghea]\ (cca 25.000 m3). (BH) 2. fenomen
123
natural de autoaprindere a gazelor naturale
ce vin din adânc, prin cr\p\turi, prin freca-
rea cu rocile silicoase; `ntâlnit permanent
la Andreia[u de Jos (VN) [i Terca
com. Lop\tari. (BZ)
Focul Viu de la Andreia[u
FOENI – comun\ `n C. Timi[ului, la
grani]a cu Iugoslavia; a.d. sec. 13; conacul
Mocioni, 1750. (TM)
FOFELDEA – sat (com. Nocrich) `n
Pod. Hârtibaciului; a.d. la `ncep. sec. 14; bise-
rica ortodox\ „Sfântul Vasile”, 1810, picturi
executate `ntre 1815–1818. (SB)
FOIENI – comun\ `n C. Carei; rezerva]ie
natural\ (S: 10 ha) pe un relief de dune. (SM)
FOLE{TII DE JOS – sat (com. Tom[ani)
`n estul Subcarpa]ilor Olteniei, pe râul
Bistri]a; biserica ortodox\ „Sfin]ii Trei
Ierarhi”, 1767, ref\cut\ `n 1866. (VL)
FORTUNA – vezi FURTUNA. (TL)
FOTO{ – sat (com. Ghidfal\u) `n Depr.
Bra[ov, la poalele M. Bodoc (SV), la NE de
Sfântu Gheorghe; centru etnografic [i de art\
popular\. (CV)
FRASINU – rezerva]ie forestier\ (S:158 ha)
`n arealul satului Þinte[ti din C. Buz\ului, la
cca 10 km SV de Buz\u; frasin pufos, moj-
drean, cresc\torie de fazani. (BZ)
FRATA – sat (com. F.) situat `n C. S\rma-
[ului, pe Valea Morii; a.d. 1293; prelucrarea
artistic\ a lemnului; elemente etnografice [i
folclorice; necropola dacic\ (sec. 2–3) `n
satul Soporu de Câmpie; biseric\ din sec. 18
FREC|ÞEI
`n satul Berchie[u; biserica de lemn
„Pogorârea Duhului Sfânt” (sec. 20), `n satul
F. (CJ)
FR|SINEI – m\n\stire ortodox\ cu biseri-
ca veche „Na[terea Sfântului Ioan Botez\to-
rul” (1710), pictura din 1763 [i 1848; [i biseri-
ca nou\ „Adormirea Maicii Domnului”
(1860–1863), pictura `n ulei original\; para-
clisul „Sfin]ii Trei Ierarhi”; situat\ `n com.
Muereasca, `n SE M. C\p\]ânii, pe V.
Muereasca. (VL)
FR|SINET – comun\ `n sudul B\r\ganu-
lui, pe V. Mosti[tei; biserica „Sf. Nicolae”-
T\riceni (1834). (CL)
FR|T|UÞII NOI, FR|T|UÞII VECHI –
comune `n Depr. R\d\u]i, pe valea Sucevei;
elemente etnofolclorice (renumite sunt
]es\turile, obiectele din piele, cojoacele [i
bundi]ele). (SV)
FR|TE{TI – comun\ situat\ `n C. Burnas;
muzeu cu colec]ii de arheologie [i etnografie
(unelte agricole, port popular); bisericile
„Sf. Apostoli Petru [i Pavel” (sec. 19) [i
„Sf. Ecaterina” (sec. 19) `n satele Cetatea [i
Fr\te[ti. (GR)
FR|ÞILE{TI – sat (com. S\veni) pe
dreapta Ialomi]ei, `n C. B\r\ganul Mosti[tei,
la sud de Þ\nd\rei; a.d. sec. 15; biseric\ orto-
dox\ (sec. 19); conacul A. Pan\. (IL)
FRÂNCE{TI – comun\ `n SV Subcarpa-
]ilor Vâlcii, pe râul Bistri]a; rezerva]ie
forestier\ de goruni seculari; `n satele din
comun\, biserici din sec. 17–19 `n stil tradi-
]ional; renumit este ansamblul monahal din
satul Dezrobi]i, „M\n\stirea dintr-un lemn”
ce cuprinde bolni]a – biseric\ din lemn de
stejar (sec. 18 pe locul uneia din sec. 16),
biserica din zid (sec. 17) [i o bogat\ colec]ie
de icoane. (VL)
FREC|ÞEI – comun\ situat\ `n Dl. Tulcei,
la 17 km SV de ora[ul Tulcea; m\n\stirea Celic
Dere (sec. 19) biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (1901), cu pictura realizat\ `n
1926, colec]ie de art\ veche bisericeasc\. (TL)
FRUMOASA 124

FRUMOASA – 1. rezerva]ie floristic\ `n clorurat\, n\mol cu valoare terapeutic\;

com. Moara (Pod. F\lticeni); S: 9,5 ha; specii amenaj\ri pentru agrement. (IL)
euroasiatice, circumpolare, continentale etc.
FUND|ÞICA – sat risipit (com. Fundata),
(SV) 2. comun\ situat\ la contactul C. Boian
pe V. Cheia (afl. al Dâmbovi]ei) [i pe
cu C. Burnas, pe râul Vedea; bisericile
V. Urd\ri]a; alt. 1100–1200 m; arhitectur\
„Sf. Nicolae” (1821), `n satul Frumoasa [i
popular\; ocupa]ii tradi]ionale (oierit, cre[-
„Adormirea Maicii Domnului” (1806), `n
terea vitelor); belvedere; acces la cheile
satul P\uleasca; datini [i obiceiuri; pâlcuri de
Cheii [i pe[tera Uluce. (BV)
p\dure de tip [leau. (TR)
FUNDENI – 1. comun\ `n C. Mosti[tei
FRUMU{ENI – sat (com. Fântânele) `n
(la confl. Dâmbovi]ei cu Pas\rea); biserica
C. Ving\i; a.d. sec. 19; „Fântâna Turcului”, `n
„Sf. Andrei” (sec. 18–19); p\dure de stejari;
form\ circular\, c\ptu[it\ cu piatr\; muzeu
interes cinegetic. (CL) 2. sat (com. Dobre[ti)
cu colec]ie arheologic\, etnografic\ [i numis-
`n estul municipiului Bucure[ti, pe malul
matic\. (AR)
nordic al lacului omonim de pe râul
FRUMU{ICA – comun\ `n C. Jijiei; Colentina; biserica Fundenii Doamnei, ctito-
centru de ol\rit; viticultur\; la 6 km vest – rie a sp\tarului Mihai Cantacuzino (1699) `n
schitul „Bal[”, cu biserica „Sfânta Treime” stilul brâncovenesc; pescuit, agrement. (IF)
1835. (BT)
FUNDULEA – ora[ (6269 loc.) `n
FRUNÞI – mun]i bine `mp\duri]i `ntre C. Mosti[tei; a.d. 1778 [i ora[ din 1989;
v\ile Arge[ [i Topolog `n sud–vestul grupei Institutul de cercet\ri pentru cereale [i
F\g\ra[, `n vestul Transf\g\r\[anului (sector plante tehnice; sta]iune de cultur\ a plantelor
C\p\]âneni–Cump\na); alc\tui]i din roci me- medicinale etc. (CL)
tamorfice [i sedimentare; alt. de 1000–1500 m;
FUNDU MOLDOVEI – comun\ pe cursul
`n rocile cristaline Arge[ul, Valea lui Stan,
superior a V. Moldovei, cunoscut\ prin tradi-
Topologul [i-au t\iat defilee spectaculoase;
]ii etnofolclorice, agroturism, minerit. (SV)
pe un pinten stâncos, `n defileul Arge[ului se
afl\ Cetatea Poenari. (AG) FURNICA – munte pe versantul pra-
hovean al Bucegilor (2103 m `n Vf. F.), `ntre
FUNDATA – 1. comun\ la est de Pasul
v\ile Pele[ [i Zgarbura, deasupra ora[ului
Giuvala, `n Platforma Branului, cea mai
Sinaia; platouri structurale, abrupturi, brâne,
`nalt\ localitate din Carpa]ii Meridionali
col]i; amenaj\ri turistice; (cabanele Br\det,
(1100–1300 m), având case risipite; arhitec-
Valea cu Brazi, Miori]a; pârtie de schi cu di-
tur\ popular\, port, textile [i ]es\turi, obi-
verse grade de dificultate; acces auto pe [o-
ceiuri, ocupa]ii pastorale, nedeia mun]ilor,
seaua Sinaia–Cota 1400; refugiu Salvamont,
1 iunie); biserica „Adormirea Maicii
sta]ie meteo (1500 m); transport pe cablu
Domnului” (1837) cu pictur\ ]\r\neasc\;
(telecabina Sinaia–Cota 1400–Vf. Furnica);
relief carstic (doline, lapiezuri, grote) agro-
nod de trasee turistice; rezerva]ia natural\ de
turism. (BV) 2. pe[tera din Valea F., rezer-
la stâncile Sf. Ana (vegeta]ie termofil\ pe cal-
va]ie speologic\ `n M. Post\varu (M. Poienii
care, cu ieder\ alb\ [i liliac s\lbatic). (PH)
Bra[ovului) pe versantul drept al V. Cet\]ii
(7 km est de Râ[nov); are 370 m [i nu este FURTUNA (FORTUNA) – lac (S: 977 ha)
accesibil\ turi[tilor. (BV) 3. liman fluviatil la nord de bra]ul Sulina (comunic\ cu bra]ul
pe stânga Ialomi]ei, `n C. B\r\ganul Sulina prin gârlele: Ledeanca, B\cl\ne[tii de
Ialomi]ei, la vest de Slobozia (com. Perie]i); Sus, Durnoi, P\p\dia); pescuit; colonii de
lung. cca 8,5 km, ap\ sulfatat sodic\ p\s\ri. (TL)
 G
GAD – sat (com. Ciacova) `n SV
C. Timi[ului; a.d. 1333; conacul „Gudenus”
(`ncep. sec. 19). (TM)
GAGU MARE – culme `n SV M. Baiului,
`ntre v\ile Câinelui (nord) [i Valea lui
Bogdan (sud); lacuri nivale, paji[ti extinse la
peste 1150 m; planta]ii de zad\ [i molid la
obâr[iile V\ii lui Bogdan; belvedere; drumuri
[i poteci de acces din Sinaia. (PH)
GALAÞI – municipiu (327 609 loc.) situat
`n SE C. Covurlui, pe stânga Dun\rii, la con-
fluen]a acesteia cu Siretul; a.d. 1134; `nce-
pând cu sec. 18 cea mai mare pia]\ de comer]
la Dun\re, azi centru industrial, cultural
(Universitatea „Dun\rea de Jos”; Teatrul
Universitatea Dun\rea de Jos – Gala]i
Dramatic, Teatrul Muzical „N. Leonard”;
Teatru de P\pu[i, muzee) [i turistic; cel mai
mare port dun\rean; Obiective turistice: bi-
serica fortificat\ „Adormirea Maicii Domnu-
lui” construit\ `n sec. 17 `n timpul lui Vasile
Lupu, (colec]ie de icoane vechi); Biserica
„Sf. Gheorghe” (1664–1665); biserica „Ador-
mirea Maicii Domnului”, ctitorie a domnito-
rului Gheorghe Duca (sec. 17); biserica
Vovidenia, ctitorie `n 1790 a lui Ioan Cârj\;
bisericile „Sfin]ii Voievozi” (1801–1805);
„Sfântul Spiridon” (1815–1817); „Sfântul
Dumitru”, ctitorie `n 1649 a lui Vasile Lupu;
Muzeul de Art\ Contemporan\
Româneasc\ – Gala]i
biserica „Sf. Nicolae” (1845); biserica
romano–catolic\ (sec. 18); Catedrala ortodo-
x\ „Sf. Nicolae” (1906–1917) care ad\pos-
te[te Episcopia Dun\rii de Jos; Cl\direa
Palatului Prefecturii, construit\ `ntre
1901–1906; Palatul Naviga]iei, construit la
`ncep. sec. 20 dup\ planurile ing. Anghel
Saligny; statuile lui Mihai Eminescu,
Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Mihail
Kog\lniceanu, George Enescu, I.L. Caragiale;
Muzeul Jude]ean de Istorie; Muzeul de
[tiin]ele naturii (peste 11.000 exponate de
flor\ [i faun\ local\); Muzeul de art\ contem-
poran\ româneasc\ (2600 lucr\ri); Gr\dina
botanic\; faleza, cu o lungime de 3 km,
cu sculpturi realizate din metal `ntre
1977–1978. (GL)
GALDA DE JOS – comun\ pe râul Galda,
`n apropiere de confl. cu Mure[ul, `n zona de
contact dintre Dl. Aiudului [i M. Trasc\u; `n
satul omonim, a.d. sec. 13, biserica din lemn
(sec. 18) „Na[terea Maicii Domnului”; `n
satul G. de Sus, a.d. `n sec. 17, biserica orto-
dox\ „Sf. Mihail” (sec. 17); `n amonte, cheile
G\lzii; `n apropiere se afl\ rezerva]ia natural\
„Bulzul G\lzii”; `n satul Benic, a.d. sec. 13,
ruinele unei biserici fortificate, sec. 15–17; `n
GALE{
satul Cetea, a.d. sec. 14, vestigii neolitice [i
daco-romane; `n apropiere se g\se[te
masivul stâncos „Piatra Cetii” [i cheile
„Cetii”; `n satul Mesentea, a.d. sec. 14,
biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva”,
sec. 18. (AB)
GALE{ – 1. sat (com. S\li[te) `n SV Depr.
Sibiului, pe râul S\li[te; a.d. 1383; biserica
ortodox\ „Sfântul Nicolae”, sec. 18; muzeu
s\tesc (colec]ie etnografic\); urmele unei
cet\]i dacice [i ale unei cet\]i medievale
(sec. 15); mori de ap\. (SB) 2. lac glaciar `n
NE M. Retezat, la 2040 m alt., la obâr[ia v\ii
G.; ad. max. 20 m. (HD)
GAL{A – sat (com. {iria) situat la poalele
M. Zarand; a.d. sec. 13; castel (sec. 18), cor-
pul principal `n stil baroc, ad\ugirile `n stil
neoclasic; biserica ortodox\ „Adormirea
Maicii Domnului” (1746–1749). (AR)
GALU – sat (com. Poiana Teiului) pe
V. Bistri]ei; biseric\ din lemn (sec. 19) cu pic-
tur\ interioar\ original\.(NT)
GARGALÂK – vezi CORBU. (CT)
GAROAFA – sat (com. G.) pe râul Putna,
la nord de Foc[ani; vechi centru de ol\rit. (VN).
GARV|N – sat (com. Jijila) situat\ `n NV
M. M\cin, la contactul cu Lunca Dun\rii;
cetate (zidurile de incint\ groase de 3 m sunt
din sec. 3–4 d.Hr.; este `nt\rit\ cu turnuri de
ap\rare; terme romano-bizantine). (TL)
Ruinele cet\]ii Garv\n (Dinoge]ia)
GAURA – circ, vale glaciar\, râu (afl.
al {imonului) `n NV M. Bucegi, `ntre
126
M. Scara-Gaura (nord) [i M. Doamnele
(sud); abrupturi, relief rezidual pe conglo-
merate; peisaj alpin-subalpin; culoare de
avalan[e. (BV)
GAURA SBÂRCIOAREI – pe[ter\ `n
Platforma Bran, pe V. Coac\zei, la est de
{irnea; vestigii paleolitice. (BV)
G|BUD – sat (com. No[lac) pe V. Mure-
[ului la contactul cu Pod. Târnavelor; bise-
ric\ din lemn (sec. 18). (AB)
G|E{TI – ora[ (16 525 loc.) din 1775, `n
NV C. Titu, pe Sabar, la confl. pâraielor Cobia
[i Potopu; a.d. 1498; bisericile „Intrarea `n
biseric\ a Maicii Domnului” – Cioflec (1776),
„Sf. Ilie” (1780), „Sf. Nicolae” (1812),
„Sf. Treime” (1823); conacul Grigore
Ol\nescu (sec. 19). (DB)
G|ICEANA – comun\ `n Colinele
Tutovei; a.d. 1528; biserica din lemn
„Adormirea Maicii Domnului” (1864). (BC)
G|IE{TI – sat (com. Ac\]ari) situat
`n bazinul Nirajului, la sud de Târgu Mure[;
a.d. 1567; rezerva]ie faunistic\ (c\prioa-
re). (MS)
G|INA – masiv `n M. Bihor, care cul-
mineaz\ `n vf. omonim (1486 m); `n fiecare
var\ (luna iulie) se ]ine „Târgul de fete”,
s\rb\toare tradi]ional\ unde au loc mani-
fest\ri etnofolclorice [i schimburi de pro-
duse locale; acces dinspre Vidra. (AB)
G|L|{ESCU – munte, parte a crestei
F\g\ra[ului `ntre vârfurile G\l\[escu Mare
(2470 m) [i Sl\ninei (2268 m); custur\
glaciar\ tipic\ (]ancuri, curm\turi, culoare de
avalan[e); belvedere. (BV)
G|L|ÞENI – sat (com. P\s\reni) situat pe
râul Niraj, la SE de Târgu Mure[; a.d. 1332;
biseric\ unitarian\ (sec. 15) cu tavan pictat
(sec. 18). (MS)
G|L|ÞUI – lac (S: 3754 ha) `n sudul
B\r\ganului Mosti[tei, la contactul cu Lunca
Dun\rii; utilizat pentru iriga]ii, pescuit, agre-
ment. (CL)
127
G|LE{TI – comun\ situat\ `n Dl. Niraju-
lui, pe râul Niraj, la SE de Târgu Mure[;
a.d. 1505; biseric\ (sec. 14–15) cu picturi mu-
rale (sec. 17), clopotul de la sf. sec. 15. (MS)
G|NEASA – comun\ `n sudul Pod. Olte-
]ului; p\durea Sarului (din cer [i gârni]\).
(OT)
G|NE{TI – 1. sat (com. G.) situat pe râul
Târnava Mic\, la est de Târn\veni; a.d. 1302;
castel (sec. 18–19) care a apar]inut familiei
Rhédey; biserica romano-catolic\ (sec. 19).
(MS) 2. sat (com. Z\treni) `n Pod. Olte]ului,
pe dreapta Olte]ului; biserica ortodox\
„Sf. Vasile [i Sf. Nicolae” (`ncep. sec. 19). (VL)
G|RBOAVELE – rezerva]ie forestier\
situat\ la 17 km NV de Gala]i, pe V. Chineja,
`n estul C. Covurlui ( S: 900 ha), cu specii de
stejar pufos, stejar brum\riu, stejar peduncu-
lat, porumbar, p\ducel, stânjenel, bujor ro-
mânesc [i umbra iepurelui. (GL)
G|TEJE{TI – sat (apar]ine de ora[ul
B\ile Govora) `n Subcarpa]ii Vâlcii, pe râul
Govora; necropol\ din sec. 5–4 `.Hr. (VL)
GÂDINÞI – sat (com. Sagna) la NE de
Roman; a.d. 1473, când aici se afla Cetatea
Nou\ a Romanului, construit\ de {tefan cel
Mare `n sec. 15; distrus\ de turci `n sec. 17;
conacul „Bogdan”; biserica „Sf. Dumitru”
(1812). (NT)
GÂLG|U – comun\ pe V. Some[ului; bi-
serici din lemn (sec. 18); tradi]ii etnofol-
clorice. (SJ)
GÂLG|U ALMA{ULUI – sat (com. B\lan)
pe V. Alma[; rezerva]ia geomorfologic\
„Gr\dina Zmeilor” (ansamblu de trepte de
alunecare fragmentate de [iroire). (SJ)
GÂRBOU – comun\ `n Pod. Some[an; cas-
tel (sec. 18); vestigii romane; `n satele com-
ponente, biserici din lemn (sec. 18). (SJ)
GÂRBOVA – 1. rezerva]ie geologic\;
punct fosilifer (S: 0,95 ha) `n M. Per[ani
(com. P\r\u); faun\ fosil\ `n conglomerate
de Bucegi (gasteropode, orbitoline, ostrei-
de). (BV) 2. sat (com. G.) pe râul omonim, la
GEAM|NA
contactul Pod. Seca[elor cu M. Cândrel;
a.d. sec. 13; ruinele cet\]ii medievale
(Greavilor) din sec. 12 (ref\cut\ `n sec. 16) [i
ale unei bazilici romanice (sec. 13). (AB)
3. vezi BAIULUI.
GÂRCIN – râu, afl. al Târlungului; limit\
`ntre M. Piatra Mare (vest) [i M. ~ntorsurii
(est); format din unirea ramurilor G. Mare [i
G. Mic; drumuri forestiere [i trasee marcate
spre mun]ii Baiului, Ren]ea, Piatra Mare;
p\storit. (BV)
GÂRCINA – comun\ la nord de Piatra
Neam]; centru de cojoc\rit [i piel\rie; biseri-
ca „Pogorârea Sfântului Duh” (sec. 17). (NT)
GÂRDA DE SUS – sat (com. G. de Sus) la
confl. Arie[ului Mare cu Gârda (rezultat din
confluen]a pârâurilor Gârda Seac\ [i
Ordâncu[a) `n M. Bihor; biserica din lemn
„Na[terea Sf. Ioan Botez\torul” (1792); pro-
duse artizanale; pe Gârda, mori de ap\ [i
pive; acces la pe[tera Ghe]arul Sc\ri[oara,
cheile Ordâncu[ei; pe[teri (Hoanca Apei,
Avenul de la T\u, Avenul de sub Zgur\[ti,
Poarta lui Ionele, Pojarul Poli]ei, Avenul din
{esuri etc.), izbucuri (Cote]ul Dobre[tilor,
Poli]ei, Moara lui Filea etc.). (AB)
GÂRNIC – comun\ `n SE M. Locvei, la
obâr[ia râului Cameni]a; a.d. 1913; centru de
art\ popular\. (CS)
GÂTUL IADULUI – sectorul mijlociu, cel
mai `ngust [i mai spectaculos, al Cheilor
Bicazului, lung de 1300 m, cu versan]i
abrup]i de 300 m `n\l]ime; trasee de alpi-
nism; inclus `n rezerva]ia complex\ Cheile
Bicazului. (NT)
GEACA (LACUL) – rezerva]ie ornitolo-
gic\ situat\ `n C. Fize[ului, S: 25 ha; v\ile
Legii, Ciorto[ului, C\tinii [i Fize[ului; specii
rare de p\s\ri: califarul alb, ro[u, egreta
mare, lop\tarul. (CJ)
GEAM|NA – 1. sat (com. Dr\goe[ti) `n
vestul Pod. Cotmeana, pe stânga Oltului; bi-
serica ortodox\ „Sfântul Nicolae”, 1874. (VL)
2. sat (com. Stoile[ti) `n SV Pod. Cotmeana;
biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva”,
1887. (VL)
GELU
GELU – sat (com. Varia[) `n SE C. Ti-
mi[ului, pe râul Sicso; a.d. 1454; bise-
rica ortodox\ sârb\ „Sf. Ioan Botez\torul”
(1746). (TM)
GEMENELE – lac glaciar `n partea cen-
tral\ a M. Retezat, la 1920 m, `n rezerva]ia
[tiin]ific\; ad. max. 5,3 m. (HD)
GENUNENI – sat (com. Frânce[ti) `n SV
Subcarpa]ilor Vâlcii, pe râul Bistri]a; biserica
ortodox\ „Trei Ierarhi” (sf. sec. 18), fresce
originale. (VL)
GEOAGIU DE SUS – sat (com. Strem]) pe
râul Geoagiu, la poalele NE ale M. Trasc\u;
a.d. sec. 13; biserica „Intrarea `n Biseric\ a
Maicii Domnului”, ctitorit\ de domnitorul
Radu de la Afuma]i (sec. 16). (AB)
GEOAGIU- B|I – comun\ pe râul Geoagiu
(`n apropiere de confl. cu Mure[ul), la
poalele de SE ale M. Metaliferi; sta]iune bal-
neoclimateric\ cu ape mezotermale (33oC),
cunoscut\ de pe vremea romanilor
(Germisara, nume de origine traco-dacic\);
ape minerale (bicarbonatate, calcice, mag-
neziene), n\mol de turb\. (HD)
Sta]iunea Geoagiu- B\i – vedere general\
GEOMAL – sat (com. Strem]) la poalele
NE ale M. Trasc\u, la NV de Strem], vestigi-
ile arheologice daco-romane; biseric\ din
sec. 18. (AB)
GEORGE ENESCU (LIVENI) – comun\
la 13 km NE de Dorohoi; Casa memorial\
„George Enescu”, `n care s-a n\scut (1881) [i
128
a copil\rit marele muzician; bustul lui
George Enescu (1958); biserica „Sf. Nicolae”
(1834). (BT)
Casa memorial\ George Enescu
GHELARI – comun\ la poalele estice ale
M. Poiana Rusc\; furnal vechi (`ncep. sec. 19)
`n satul Gov\jdia; biserici din lemn
(„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”) `n satele
Ruda (sec. 17) [i Ghelari (sec. 18). (HD)
GHELINÞA – comun\ `n estul Depr. Bra-
[ov, la poalele M. Vrancei, pe valea omonim\
(afluent al Râului Negru); a.d. 1562; biserica
fortificat\ romano-catolic\ (sec. 14), `n stil
romanic târziu [i gotic timpuriu (pictur\
mural\ gotic\, 1330), cu plafon renascentist
casetat (1628), aflat\ pe lista UNESCO (pen-
tru fresca „Sf. Ladislau `n lupt\ cu cumanii”);
stejar secular; centru etnografic [i de art\
popular\ ([indrilit, moar\ de ap\); punct de
plecare `n M. Vrancei. (CV)
GHEORGHE DOJA – comun\ situat\ `n
Pod. Târnavelor, pe râul Niraj, la sud de
Târgu Mure[; a.d. 1409; biseric\ reformat\
(sec. 18). (MS)
GHEORGHENI – ora[ (21 235 loc.) `n
estul Depr. Giurgeu, pe cursul Pârâului
Belcina, la poalele mun]ilor Giurgeului [i ai
H\[ma[ului; alt. 750–810 m; a.d. sec. 13; cen-
tru industrial, cultural, sportiv (patinoar
acoperit); muzeu or\[enesc de etnografie,
istorie [i arte plastice, `n stil baroc, din 1787;
parc dendrologic (S: 13 ha); bustul poetului
revolu]ionar maghiar Salomon Ernö, n\scut
aici; catedral\ romano-catolic\ din sec. 13, `n
stil baroc, cu tavan pictat la sf. sec. 19, fresce
129
[i zid de incint\ din sec. 18; ruinele cet\]ii
Both (sec. 16), re[edin]\ a nobilului Andrei
Both; trasee turistice marcate spre mun]ii
H\[ma[ [i Giurgeu. (HR)
Parcul din Gheorgheni
GHERDEAL – sat (com. Bruiu) `n Pod. Hâr-
tibaciului, pe râul omonim; cetate ]\r\neasc\,
sec. 16, cu biseric\ de incint\, sec. 13, modi-
ficat\ `n sec. 16 [i 18. (SB)
GHERGHIÞA – comun\ `n nordul C. Vl\-
siei, pe malul drept al Prahovei; a.d. 1431, ca
târg, având leg\tur\ cu Bra[ovul; cetate [i
curte domneasc\ (sec. 15, ridicate de Vlad
Þepe[); locuri istorice (1473, b\t\lia de la
Cursul Apei dintre {tefan cel Mare [i Radu
cel Frumos, 1596, victoria lui M. Viteazul
asupra turcilor); biserica domneasc\
„Sf. Procopie” (1641) ridicat\ de Matei
Basarab `n urma luptei de la Neni[ori `mpotri-
va lui Vasile Lupu (elemente gotice, picturi
restaurate de Gh. Tattarescu); biserica
„Sf. Dimitrie” (1705); biserica de lemn
„Adormirea Maicii Domnului” din satul
Ungureni (1791). (PH)
GHERLA – municipiu (24 107 loc.) din
1510, municipiu dup\ 1990 situat `n
C. Fize[ului, pe dreapta Some[ului Mic;
a.d. 1291; `n prezent, centru agroindustrial [i
turistic; muzeu cu sec]ii de arheologie, isto-
rie [i etnografie; parc dendrologic cu exem-
plare de Ginkgo biloba; urmele unui castru
roman (sec. 2–3 d.Hr.) `n jurul c\ruia s-a dez-
voltat o comun\ civil\ roman\; a func]ionat ca
centru comercial [i me[te[ug\resc; castelul
– cetate „Martinuzzi”, sec. 16, `n stilul Rena[-
terii; biserica armeano-catolic\ „Solomon”,
GHIME{
sec. 18; catedrala armeneasc\ „Sf. Treime”,
sec. 18, `n stil baroc [i neoclasic; bisericile
din lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”, `n
satele componente – B\i]a (sec. 15) [i Siliva[
(sec. 19). (CJ)
GHIDFAL|U – sat (com. G.) `n Depr.
Bra[ov, la poalele M. Bodoc (cca 8 km NE de
Sfântu Gheorghe); a.d. 1332; biseric\ fortifi-
cat\ (sec. 13–15), `n stil romanic, cu ele-
mente gotice [i baroce; biseric\ reformat\
(1792); placa comemorativ\ „Czetz Janos”,
revolu]ionar pa[optist, conac (sec. 19). (CV)
GHIDIGENI – comun\ situat\ pe V. Bârla-
dului, `n NV jud. Gala]i; a.d. sec. 15; biseric\
ortodox\ (sec. 18–19). (GL)
GHIGHIU – sat (com. B\rc\ne[ti) `n
C. Ploie[ti, la SE de Ploie[ti; m\n\stirea G.
(1817, reconstruit\ `n 1859–1866 pe locul
schitului din 1601 al logof\tului Coresi), cu
catapeteasm\ original\ (1866) [i pictur\ de
Gh. Tattarescu (1866); colec]ie de obiecte
religioase, biserica din cimitir (1832), cu ca-
tapeteasm\ [i pictur\ originale; rezerva]ia
natural\ de stejari seculari (reminiscen]e ale
Codrilor Vl\siei). (PH)
GHIJASA DE JOS – sat (com. Nocrich) `n
Pod. Hârtibaciului, pe râul Ghijasa; a.d. 1319;
biseric\ ortodox\ (1864), turn din 1881. (SB)
GHIMBAV – comun\ `n Depr. Bra[ov, pe
V. Ghimb\[elului, la vest de Bra[ov, pe [o-
seaua spre Codlea; a.d. 1342; biseric\ fortifi-
cat\ `n stil gotic (sec. 14–15); biserica ortodox\
„Sf. Treime” (1780) cu picturi originale. (BV)
GHIMBAVULUI – râu, afl. al Râ[noavei;
obâr[ii `n circurile glaciare de pe versantul
nordic [i NV al Bucegilor; drumuri fores-
tiere, poteci de acces din Râ[nov [i Predeal
spre M. Bucegi (v\ile Gl\jeria, M\l\ie[ti,
Pârâul Mare etc); izvoare bogate, cascade.
(BV)
GHIME{ – pas la alt. de 1155 m, la obâr-
[iile Trotu[ului, `ntre mun]ii H\[ma[(N) [i
Ciucului (S), [oseaua de leg\tur\ `ntre Depr.
Ciucului [i V. Trotu[ului, pe un vechi drum
de transhuman]\. (BC)
GHIME{-F|GET
GHIME{-F|GET – comun\ `n M. Tarc\u,
pe V. Trotu[ului; `n satul F\get, ruinele cet\-
]ii Rakoczi (1780) – fost punct vamal; obelis-
cul lui Emil Rebreanu (fratele romancierului
Liviu Rebreanu), evocat `n romanul „P\durea
spânzura]ilor”. (BC)
GHIMPAÞI – comun\ situat\ `n nordul
C. Burnas, la confl. râurilor Bratilov [i
Glavacioc; `nainte de 1968 s-a numit
S\lcioara; rezerva]ie cinegetic\ Ghimpa]i
(fazani); biserica „Sf. Nicolae”, 1866. (GR)
GHIND|UANI – sat (com. B\l]\te[ti) la
12 km sud de Târgu Neam]; locul unde
{tefan Mu[at l-a `nfrânt pe regele Sigismund
de Luxemburg `n 1395; centru etnografic
(]es\turi tradi]ionale moldovene[ti). (NT)
GHIOROC – comun\ la contactul M. Zarand
cu C. Aradului, pe Canalul Matca; a.d. 1135;
biserica ortodox\ „Sf. Mucenic Dimitrie”,
1793, `n stil baroc; biserica romano-catolic\,
1779–1781, `n stil baroc; caban\ turistic\;
punct de plecare `n M. Zarandului. (AR)
GHIRBOM – sat (com. Berghin) `n
Pod. Seca[elor, pe V. Gârb\u, la est de Alba
Iulia; a[ez\ri (din neolitic pân\ `n Evul Mediu
timpuriu), biserica „Sf. Nicolae” din sec. 17,
monument de arhitectur\ medieval\ româ-
neasc\; pe pârâul G., la est de satul omonim,
chei (calcare jurasice, 0,4 km lung., pe[teri –
Pe[tera Horn etc.). (AB)
GHIÞU – masiv muntos `n sudul
M. F\g\ra[, `ntre Valea Vâlsanului (est) [i
Valea Arge[ului (vest); alc\tuit din [isturi
cristaline care-i imprim\ altitudine (Vf. Ghi]u,
1621 m) [i masivitate; acoperit de p\duri de
fag [i de amestec; cheile Arge[ului, Limpe-
dea, Vâlsanului, Transf\g\r\[anul etc. (AG)
GIAC|{ – sat (com. A]el) `n Pod. Târnavelor;
a.d. 1337; biserica evanghelic\ (sec. 15). (SB)
GIARMATA – comun\ `n NE C. Timi[ului;
a.d. 1334; biserica romano-catolic\ „Sf. Iosif”
sec. 18, picturi murale din 1935. (TM)
GIGHERA – comun\ `n Lunca Dun\rii;
muzeu cu sec]ii de istorie [i etnografie;
biserica „Sf. Nicolae’’ (1845). (DJ)
130
GIL|U – 1. comun\ situat\ la poalele NE
ale M. Gil\u, la confl. Some[ului Cald cu
Some[ul Rece [i C\pu[ul; a.d. sec. 13; vesti-
gii preistorice (cultura Tisa); urmele unui
castru roman [i ale unei a[ez\ri civile
romane (canabae); cetate a voievodului Gelu,
sec. 9–10; castelul „Wass”, sec. 15, `n stilul
Rena[terii; conacul „Gallus”, sec. 19, `n satul
Gil\u; biserica din lemn „Pogorârea Duhului
Sfânt”, 1728, cu picturi interioare de la
sf. sec. 18. (CJ) 2. mun]i situa]i `n nordul
M. Apuseni, delimita]i de Cri[ul Repede la
nord, Some[ul Rece la sud, M. Bihor `n SV [i
M. Vl\deasa la V [i NV; alt. max. 1404 m
(Vf. M\gura C\l\]ele); alc\tui]i din roci mag-
matice, metamorfice [i sedimentare vechi;
suprafe]ele de nivelare: F\rca[ [i M\ri[el;
relief carstic, sectoare de chei (ale Some[ului
Cald), lacuri de acumulare (Fântânele,
Tarni]a, Gil\u); sate cu specific arhitectonic
(Beli[, M\ri[el, C\l\]ele). (AB, CJ)
GILORT – râu, afl. pe stânga Jiului,
izvor\[te din M. Parâng, de sub Vf. Mândra,
de la 2000 m alt. la obâr[ii, circuri glaciare; la
nord de Novaci (`n sudul M. Parâng)
prezint\ un sector de chei dezvoltate `n
[isturi cristaline, granite; `n Subcarpa]i [i `n
Pod. Olte]ului sunt numeroase a[ez\ri etno-
folclorice (Novaci, Tg. C\rbune[ti). (GJ)
GIROC – comun\ `n NE C. Timi[ului;
a.d. sec. 14; biserica ortodox\ „Sfântul
Dumitru” (1759). (TM)
GIROV – comun\ la est de Piatra Neam],
centru de cojoc\rit [i piel\rie; bisericile din
lemn „Sf. Nicolae” (1803, cu pridvor din
1896) [i „T\ierea Capului Sf. Ioan
Botez\torul” (1817). (NT)
GIUBEGA – comun\ `n C. Desn\]ui; cen-
tru viticol; bisericile „Sf. Dumitru’’ [i
„Cuvioasa Parascheva’’ (1883), „Sf. Apostoli
Petru [i Pavel’’ [i „Sf. Gheorghe’’ (1896). (DJ)
GIULE{TI – 1. comun\ pe V. Mara
(Depr. Maramure[), re[edin]\ a cnezatului
din sec. 12–13; urme de a[ezare din epoca
bronzului; casa memorial\ „Ilie Laz\r”, arhi-
tectur\ ]\r\neasc\ specific\. (MM). 2. sat
131
Mun]ii Giumal\u-Rar\u – schi]a turistic\
(com. Fârt\]e[ti) `n Pod. Olte]ului, pe râul
Olte]; biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”, 1816,
ref\cut\ `n 1873. (VL)
GIUMAL|U – mun]i `ntre v\ile Moldova
(nord), Bistri]a (sud [i vest), Izvoru
Giumal\u (est); alc\tui]i din roci cristaline
care le imprim\ altitudine (Vf. Giumal\u,
1857 m) [i masivitate; acoperit de p\duri de
conifere (`n NE exist\ rezerva]ia forestier\
de molizi seculari; S: 309,5 ha; din 1941) pe
creasta principal\ sunt paji[ti, ienuperi [i jne-
peni; pe Valea Putnei, p\str\v\rie; ascensiuni
la vârfurile principale de pe v\ile limitrofe,
prin pasul Mestec\ni[ sau din M. Rar\u. (SV)
GIURGEU – mun]i `n grupa central\ a
Carpa]ilor Orientali, `ntre v\ile Bistricioarei
(nord), Putnei (sud [i est), respectiv depre-
siunile Giurgeu [i Bilbor (vest); aspect gene-
ral de spin\ri rotunjite, f\r\ abrupturi stâncoa-
se, modelate pe roci metamorfice [i magmatice
GIURGEU
0 2 4 6 8 km
(sienite); v\i `nguste, popasuri prin care trec
drumuri de leg\tur\ (pasul Ditr\u, pasul
Creanga, pasul Pâng\ra]i); alt. max: 1544 m,
`n Vf. Pri[ca; p\duri `ntinse (predomin\
molidul) fragmentate de poieni cu p\[uni [i
fâne]e cu stâne, s\la[e, izvoare amenajate;
puncte de belvedere: F\get (1308 m), Arcoza
(1292 m), Bâtca Mezove[tilor (1376 m),
Cheosrezul Mare (1491 m), S\rma[u (1398 m),
Fagu ~nalt (1356 m), Bâtca Rotund\ (1312 m),
Pri[ca (1544 m); acces pe drumuri [i poteci
pastorale vechi, dinspre Depr. Giurgeu [i de
pe v\ile limitrofe; `n partea central-nordic\,
sta]iunea balneoclimateric\ Borsec. (HR)
Imagine din Mun]ii Giurgeului
GIURGEULUI
GIURGEULUI – depresiune tectonic\ [i
însemnat\ arie turistic\ între mun]ii C\limani
(nord), Giurgeu (est), Gurghiu (vest) [i
Harghita (sud); str\b\tut\ de la sud la nord
de râul Mure[; prin pasul Izvoru Mure[ului
(891 m) se trece în Depr. Ciuc; obiectivele
turistice sunt concentrate în a[ez\rile care se
desf\[oar\ în lungul c\ilor de comunica]ie [i
au caracter istoric, arhitectonic (biserici din
sec. 16–19, castele), etnofolcloric, obiective
naturale (defileul Mure[ului în NV; izvoare
minerale, mla[tini, rezerva]ii naturale); spor-
turi de iarn\ – Valea Strâmb\. Centrele turis-
tice principale: Gheorgheni (sud), cu leg\turi
la sta]iunile Lacu Ro[u (est), Izvoru
Mure[ului (sud), apoi pasul Bucin (1287 m),
Praid (vest) [i pasul Sica[ (1000 m),
Odorheiu Secuiesc (SV) [i în nord Topli]a
(leg\turi spre Borsec, în est, defileul
Mure[ului, în vest); se adaug\ L\zarea,
Ditr\u, Joseni etc. (HR)
GIURGIU – 1. masiv montan (`n vf. omo-
nim, 1721 m) `n partea central\ a M. Vrancei;
culmi domoale, p\duri de amestec (fag [i co-
nifere) pe creste, cu p\[uni; acces pe
V. Z\bala (dinspre Nereju) [i N\ruja (din-
spre Nistore[ti). (VN, BZ, CV) 2. municipiu
(72 296 loc.) din 17 februarie 1968, situat pe
terasele [i Lunca Dun\rii; port, nod feroviar
(cale ferat\ Bucure[ti–Giurgiu din 1869); a.d.
1394; [antier naval; combinat chimic; obiec-
tive turistice: ruinele cet\]ii medievale con-
struit\ de Mircea cel B\trân din piatr\;
Turnul ceasornicului (Foi[orul), 22 m, zidit
de turci la `ncep. sec. 18; Muzeul de istorie,
[tiin]ele naturii, etnografie, numismatic\ etc.;
Cl\direa portului din Giurgiu
132
Mausoleul eroilor; cl\direa Prefecturii
(1935); bisericile „Sf. Nicolae”, 1830,
„Sf. Gheorghe” (1840), „Sf. Treime” –
Smârda (1864), „Buna Vestire” – Greceasc\
(1864); casa Caragea, 1880; Podul transdu-
n\rean Giurgiu–Ruse (2200 m), 1952–1954,
situat pe drumul european E 20; bustul lui
Mihai Eminescu; Aleea Eroilor cu 23 de
busturi turnate `n bronz, ale unor eroi c\zu]i
`n R\zboiul pentru Independen]\ de la 1877.
(GR)
GIUVALA (BRAN) – pas (1290 m) `n
Carpa]ii Meridionali, pe cump\na apelor
Olt–Dâmbovi]a, `n culoarul Ruc\r–Bran ce
urmeaz\ vechiul drum comercial medieval;
popas turistic, belvedere. (BV)
GLOBUL CRAIOVEI – sat (com. Iablani]a)
`n NE M. Alm\jului, pe râul Globu; a.d. 1547;
biserica ortodox\ „Sf. Nicolae” (1836). (CS)
GLOD – sat (com. Strâmtura) `n Depr. Mara-
mure[; biseric\ de lemn din sec. 18; folclor,
izvoare minerale. (MM)
GLODEASA – rezerva]ie natural\
(S: 528 ha), p\dure secular\ la confl. Doftanei
cu Mu[i]a (com. Valea Doftanei); arboret pri-
mar de fag [i brad cu subarboret. (PH)
GLODENI – 1. sat (com. G.) situat pe râul
Mure[, `n amonte de Târgu Mure[; a.d. 1263;
biserica din lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i
Gavriil” (sec. 18) [i conac (1872). (MS) 2. sat
(com. B\l\ne[ti) `n Depr. Tg. Jiu, la NE de
Tg.-Jiu; biserica din lemn „Adormirea Maicii
Domnului” (1772) [i „Cuvioasa Parascheva”
(1728, ref\cut\ `n 1791–1792). (GJ)
GLOGOVA – comun\ pe V. Motrului, `n
NV Dl. Jiului; centru ceramic; cula familiei
Glogoveanu, din 1764, cu ziduri groase, do-
minate de metereze; biserica Glogovenilor
„Sf. Nicolae’’, cu picturi murale din 1764.
Mormântul domnului Þ\rii Române[ti,
Basarab cel Tân\r. (GJ)
GODEANU – 1. mun]i `n sectorul central
al Grupei Retezat Godeanu; alc\tui]i din
[isturi cristaline, granite [i calcare; relief
133
glaciar; aici `[i au izvoarele râurile Jiu de
Vest, Cerna, L\pu[nicu Mic, `n lungul c\rora
se afl\ [i principalele c\i de acces; lacuri
glaciare, dou\ lacuri de baraj, unul `n nord
(Gura Apelor), iar altul `n SE pe Cerna;
p\duri de conifere, iar la peste 1900 m paji[ti
subalpine [i alpine. (HD, GJ, CS) 2. vârf
(2229 m) din [isturi cristaline, care domin\
un platou (Suprafa]a Bor\scu); belvedere
spre M. Retezat, Þarcu etc. (CS, GJ)
Imagine din Mun]ii Godeanu
GOGAN – sat (com. Bahnea) situat `n
Pod. Târnavelor, pe râul Cund, afluent al
Târnavei Mici; a.d 1332; biseric\ de tip sal\
(sec. 13), `n stil gotic târziu, cu decoruri
renascentiste. (MS)
GOGO{ARI – comun\ situat\ `n C. Burnas,
pe râul Parapanca; neolitic apar]inând cul-
turii Dude[ti (milen. 5–4 `.Hr.) `n satul
Dr\ghiceanu; necropole din sec. 6–7 d.Hr. [i
ceramic\ cenu[ie din sec. 3–4 d. Hr. `n satul
Izvoru; biserici din sec. 18, 19 `n satele
Gogo[ari, Izvoru [i R\le[ti. (GR)
GOGO{U – 1. comun\ `n C. Blahni]ei la
confluen]a Blahni]ei cu Dun\rea; ruinele
unui castru roman din sec. 2–3 d. Hr. 2. lac de
acumulare Por]ile de Fier II cu S: 40.000 ha
(MH)
GOLE{TI – 1. sat (com. {tef\ne[ti) situat
pe terasa de lunc\ a Arge[ului `n C. Pite[tiu-
lui; Complexul Muzeal Gole[ti (sec]ia memo-
rial\ a fam. Golescu; sec]ii de etnografie, art\
popular\ [i istorie); Muzeul pomiculturii [i
viticulturii (1966); biserica „Sfânta Treime”
(sec. 17), cu motive ornamentale de influen]\
armean\; lac de acumulare pe Arge[, 1983.
(AG) 2. rezerva]ie mixt\ (paleontologic\),
250–300 m alt., S: 10 ha, `n Subcarpa]ii Getici,
pe râul Sâmnic. (VL)
GORU
GOLOVIÞA – 1. canal `ntre lacurile Cea-
murlia [i Golovi]a, cu o lungime de 12 km,
utilizat pentru pescuit. 2. lac din complexul
lagunar Razim (S: 11,72 ha). (TL)
GOLUL ALPIN AL MUNÞILOR F|G|-
RA{ ~NTRE PODRAGU–SURU – rezerva]ie
natural\ pe teritoriul comunei Arpa[u de Jos
[i al ora[ului Avrig; S: 6989 ha. (SB)
GORGANU – p\dure, rezerva]ie natural\
satul Motru Sec (com. Pade[); S: 21 ha. (GJ)
GORGOTA – comun\ `n nordul C. Vl\siei,
la sud de Ploie[ti, pe [oseaua Bucu-
re[ti–Ploie[ti; m\n\stirea Pissiota (1928) cu
biserica „Na[terea Domnului”. (PH)
GORGOVA – 1. complex lacustru `n Delta
Dun\rii, delimitat de grinduri fluviatile,
lacurile: Gorgova, Isac, Obretinu Mare,
Obretinu Mic, Uzlina; canale principale:
Litcov, prin care face leg\tura cu complexul
lacustru Ro[u – Puiu, gârla Perivolovca, care
face leg\tura cu bra]ul Sfântu Gheorghe.
2. gârl\ `n Delta Dun\rii ce face leg\tura `ntre
lacul Gorgova [i bra]ul Sulina. 3. localitate de
pescari situat\ pe un grind fluviatil, pe malul
drept al bra]ului Sulina; a.d. 1877. (TL)
GORNEA – sat (com. Sichevi]a) `n SV
M. Alm\jului, pe râul Cameni]a; a.d. 1829; ur-
mele unei a[ez\ri neolitice, milen. 5–4 `.Hr.;
[i ale unui castru roman, sec. 2 d.Hr. (CS)
GORNE{TI – sat (com. G.) pe stânga
Mure[ului `ntre Reghin [i Târgu Mure[;
a.d 1319; castel construit `n stil baroc
(1770–1800), pe locul unei foste cet\]i, `ncon-
jurat de un parc dendrologic; biseric\ din
sec. 15 cu turn din sec. 18, biseric\ din lemn
din sec. 17. (MS)
GOROVEI – sat (com. V\cule[ti) la 12 km
SV de Dorohoi; m\n\stire cu biserica de
lemn „Sf. Nicolae” (1742), ref\cut\ `n 1859 [i
una din c\r\mida, „Sf. Ioan Botez\torul”
(1834); conac din sec. 19, `n prezent sanato-
riu. (BT)
GORU – masiv montan alc\tuit din gresii,
`n partea central\ a M. Vrancei; p\duri de
GORUNE{TI 134

amestec [i de conifere, `n partea sup. p\[uni; limba român\; biserica din lemn „Sfântul
cel mai `nalt din M. Vrancei (1785 m `n vf. Nicolae”, sec. 18. (VL)
omonim), abrupturi pe gresie cu importante
mase de grohoti[; punct de belvedere; acces
pe V. N\ruja, dinspre Nistore[ti; rezerva]ie
natural\ (S: 388 ha). (VN)
GORUNE{TI – 1. sat (com. B\lce[ti) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; biserica ortodo-
x\ „Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului”,
1795, fresc\ original\. (VL) 2. sat (com.
Sl\tioara) `n Subcarpa]ii Olteniei, pe râul
Cerna; biserica ortodox\ „Intrarea `n
Biseric\ a Maicii Domnului” (1781), picturi
murale din 1807. (VL)
GOST|VAÞU – comun\ `n estul
C. Romana]i; colec]ie de arheologie [i numis-
matic\. (OT)
GO{MANULUI – mun]i `n Carpa]ii
Orientali, `ntre v\ile Bistri]a (nord), Trotu[
(sud), Tarc\u [i As\u (vest), respectiv depre-
siunile Crac\u – Bistri]a [i Tazl\u – Ca[in
(est); alt. max. 1442 m `n Vf. Cracu Geam\na;
culmi prelungi la 1300–1100 m; fond
cinegetic bogat; poteci turistice nemarcate, [i
Imagine din sta]iunea Govora
drumuri forestiere; puncte de belvedere
(Herman, 1226 m, Murgoci, 1293 m, GR|DINARI – comun\ `n estul C. G\vanu-
Go[man, 1305 m, Cracu Geam\na, 1442 m, Burdea, pe râul Arge[; conacul „Otete-
Com\nacu, 1357 m, Preotesele, 1336 m); le[anu”, 1900–1916; stejari seculari. (GR)
p\duri de fag `n amestec cu brad [i molid, `n GR|DINIÞA – pas (1020 m) `n estul
sectorul vestic, rezerva]ia natural\ forestier\ M. Bârg\u, pe cump\na apelor Te[na
Go[man (S: 175 ha); pe V. Nechitului – schi- (Bistri]a)–Ilva (Some[u Mare); tuneluri de
tul Nechit; pe V. Tazl\ului–schitul Tazl\u. cale ferat\, viaducte. (BN)
(NT)
GR|DI{TEA – 1. comun\ `n Pod. Olte]ului,
GOVORA – sat (com. Mih\e[ti) `n pe râul Olte]; biserica ortodox\ „Sfin]ii
Subcarpa]ii Vâlcii, pe râul omonim; m\n\s- ~mp\ra]i Constantin [i Elena” [i „Sf. Matei”,
tirea „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorit\ 1840. (VL) 2. sat `n C. Burnas (com. Coma-
`n sec. 14–15 de Vlad Þepe[, ref\cut\ de Vlad na); biserica „Adormirea Maicii Domnului”
C\lug\rul [i Radu cel Mare (1492–1496), de
(1657); stejarul lui Vlad Þepe[. (GR)
Matei Basarab `ntre 1640–1645, când a fost
instalat\ [i tiparni]a, apoi de Constantin GR|DI{TEA DE MUNTE – sat
Brâncoveanu `ntre 1710–1711; pictura din (com. Or\[tioara de Sus) `n vestul M. {urea-
1711, `n stil brâncovenesc, trapeza din 1775, nu, pe râul Or\[tie; `n apropiere (pe
clopotni]a la `ncep. sec. 19, adaosuri [i modif- Dl. Gr\di[tii), vestigiile capitalei statului dac
ic\ri `n sec. 19, icoane pictate pe fond de aur, (Sarmizegetusa Dacica sau Sarmizegetusa
c\r]i tip\rite din sec. 16–19, printre care Regia) din sec. 1 d.Hr.; cetatea (forma unui
Pravila de la Govora, prima carte de lege `n paralelipiped neregulat, `nconjurat de ziduri
135 GRIVIÞA

de tip murus dacicus – ziduri duble de piatr\ de sat de lunc\ (pescuit); ruine ale cet\]ii
legate cu trunchiuri de lemn [i umplute cu Dinoge]ia. (TL) 2. sat (com. G. ) `n
p\mânt [i bolovani), complexul de sanctuare, C. B\r\ganul Ialomi]ei la NE de Urziceni;
a[ezarea civil\ dac\ – aici a fost descoperit biserica ortodox\ „~n\l]area Domnului”
vasul ceramic cu inscrip]ia „Decebalus per (1841), cu catapeteasm\ din lemn de tei
Scorilo”; `n apropiere, la „Fe]ele Albe” [i „Pietrele adus\ de la Muntele Athos. (IL)
Albe”, vestigiile altor a[ez\ri dacice. (HD)
GRINDUL LUPILOR – grind situat `ntre
GR|JDANA – sat (com. Tis\u) `n Subcar- lacurile Zmeica [i Sinoie; rezerva]ie ornito-
pa]ii Buz\ului, pe V. Ni[covului; biseric\ logic\; loc de popas pentru p\s\rile migra-
ortodox\ (1580–1590); pe `n\l]imile `nconju- toare; accesul doar pe calea apei. (CT)
r\toare, urme de fortifica]ii ({an]ul din
Lunceni, zidurile fostelor schituri Gr\jdana [i
Cucuiata). (BZ)
GR|JDENI – sat (com. Grivi]a) `n sudul
Colinelor F\lciului; m\n\stirea G., cu biserica
„Sf. Nicolae” (1533–1540), ctitoria lui Petru
Rare[; biserica „Sf. Gheorghe” (1780). (VS)
GRÂNARI – sat (com. Jibert) `n NE
Pod. Hârtibaciu, pe Valea Mare, la poalele Grindul Lupilor
Dl. Trei Movile (702 m); biseric\ reformat\
(sec. 16–17) `n stil gotic [i rena[tere, biserica GRINÞIE{ – comun\ pe V. Bistricioarei, la
de lemn „Cuvioasa Parascheva” (sec. 18). (BV) poalele mun]ilor Ceahl\u [i Grin]ie[u Mare
(poteci marcate spre acestea); biserica de
GREACA – comun\ situat\ `n estul
lemn „Duminica Tuturor Sfin]ilor” (1793)
C. Burnas, pe terasele Dun\rii; centru viticol;
colec]ie muzeal\ de etnografie. (NT)
centru de `mpletituri din papur\; sta]iune de
cercet\ri viticole; urmele unei a[ez\ri
neolitice (cultura Boian, milen. 4 `.Hr.), ale
unei a[ez\ri din sec. 9–10; biseric\ (1888);
conacul „Gorski”, sec. 20. (GR)
GREBENI{U DE CÂMPIE – sat
(com. G. de Câmpie) situat `n C. S\rma[ului,
la NV de Târgu Mure[; a.d. 1294; centru
etnofolcloric: confec]ionarea pieselor de port
popular. (MS)
GREBLE{TI – sat (com. Câineni) `n Biserica din lemn Grin]ie[
Depr. Lovi[tea, pe pârâul Boia Mare; biserica
ortodox\ „Cuvioasa Parascheva”, sf. sec. 18, GRINÞIE{U MARE – masiv montan
(1756 m) `n sudul M. Bistri]ei; culmi rotun-
pictat\ `n 1891. (VL)
jite pe [isturi cristaline; p\duri `ntinse de mo-
GRECI – comun\ situat\ `n depr. omoni- lid, fag [i brad; poieni; belvedere; fond cine-
m\, loc de ascensiune pe versantul vestic al getic (urs, cerb, coco[ de munte etc); acces
Vf. Þu]uiatu, 476 m, din cadrul M. M\cin pe potec\ marcat\ din satul Grin]ie[. (NT)
(parc natural). (TL)
GRIVIÞA – comun\ `n SV Dl. F\lciului, pe
GRINDU – 1. sat (com. G.) situat pe V. Jarav\]; bustul lui Al.I. Cuza realizat de
dreapta Dun\rii, la SE de Gala]i; peisaj tipic C. B\l\cescu (1904). (VS)
GROAPA RUGINOASA-VALEA SEAC|
GROAPA RUGINOAS|-VALEA SEAC| –
versan]i abrup]i din gresii, intens fragmen-
ta]i de [iroire, `n M. Bihor (`n arealul satului
B\i]a, localitate component\ a ora[ului
Nucet), la est pasul Vârtop (1160 m), rezer-
va]ie natural\ (S: 20 ha). (BH)
GROHOTI{ (GROHOTI{U) – mun]i `n
Carpa]ii Curburii, `ntre v\ile Doftana (vest)
Prahova (est) [i pasul Bratocea (nord); al-
c\tui]i din fli[; culmi cu `n\l]imi peste 1500 m,
din gresii [i conglomerate platouri largi la
1600–1700 m; culmea principal\ se desf\-
[oar\ pe direc]ie nord-sud: Bobu Mare –
1757 m, Grohoti[u – 1766 m, Sf. Ilie – 1588 m;
relief de platouri, culmi prelungi etajate, frag-
mentate de v\i bine adâncite (Mogo[ul,
Bobul, Crasna, Negra[ul, T\rlung etc.);
paji[ti la peste 1500 m altitudine; intens
p\[unat; poteci marcate pe culmea principal\
(P. Bratocea – M. Grohoti[u – Radila Mare,
cu leg\turi spre v\ile Doftana [i Teleajen);
drumuri forestiere. (BV, PH)
Imagine din Mun]ii Grohoti[
GROP{OARELE-Z|GANU – vezi Z|GANU.
GRO{ERA – sat (com. Aninoasa) `n sudul
Dl. Jiului, cula Cr\snaru din 1812. 2. punct
fosilifer. (GJ)
GRO{I – 1. sat (com. Cerni[oara) `n nor-
dul Pod. Olte]ului, pe râul Cerni[oara; bise-
rica ortodox\ „Sfântul Nicolae” (1892). (VL)
2. sat (com. Margina) `n estul dl. Lipovei;
a.d. 1596; biserica ortodox\ din lemn,
„Adormirea Maicii Domnului” (1741), pic-
tura de la sf. sec. 18. (TM)
136
GRO{II NOI – sat (com. Bârzava) la
poalele M. Zarand, pe râul Bârzava; a.d. 1515;
biserica din lemn (sec. 18), mutat\ pe actu-
alul amplasament `n anul 1807, pictura inte-
rioar\ de factur\ bizantin\. (AR)
GRO{II ÞIBLE{ULUI – sat (com. Suciu
de Sus) `n sudul M. Þible[; rezerva]ia natu-
ral\ Arcer–Þible[ Bran (S: 150 ha). (MM)
GRUM|ZE{TI – comun\ la 9 km sud de
Târgu Neam]; parc dendrologic (S: 2 ha) `n
jurul casei unde a locuit entomologul
Aristide Caradja (1861–1955); centru etno-
grafic: arhitectur\ tradi]ional\ `n lemn cu
ornamenta]ie artistic\, ]es\turi, `mpletitul
co[urilor, cojoc\rit. (NT).
GRUMEZOAIA – sat (com. Dimitrie
Cantemir) `n NE Dl. F\lciului; p\dure de ste-
jari seculari; biserica din lemn „Vovidenia”
(sec. 17) a fostului schit G. (VS)
GRUNIU – vârf (2294 m) `n partea de est
a M. Retezat; [isturi cristaline, granodiorite;
punct de belvedere. (HD)
GUGU – cel mai `nalt vârf (2291 m, [isturi
cristaline) din M. Godeanu; belvedere spre
mun]ii Retezat, Þarcu etc. (HD, CS)
GURA APEI – lac de acumulare (barajul
de 174 m `n\l]ime); la confl. dintre L\pu[nicu
Mare, Râu {es [i L\pu[nicul Mic, situat la
contactul mun]ilor Retezat, Godeanu, Þarcu;
acces pe V. Râu Mare, dinspre Ha]eg–Râu de
Mori. (HD)
Lacul Gura Apei
GURA DOBROGEI – pe[ter\ situat\ `n
bazinul Casimcei, pe V. Visterna; nu are con-
cre]iuni. (CT)
137
GURA HAITII – sat (com. {aru Dornei)
pe V. Neagra {arului, `n SE Depr. Dornelor;
case specifice, port popular, important loc de
ascensiune la vârfurile de pe crestele din
nordul M. C\limani (Vf. Lucaciu, Doispreze-
ce Apostoli, Pietrele Ro[ii); agroturism. (SV)
GURA HUMORULUI – ora[ (16 745 loc.)
la confluen]a Moldovei cu Humorul; centru
turistic, muzeu etnografic, art\ popular\;
parc dendrologic; rezerva]iile geologice
(Piatra Pinului [i Piatra {oimului); m\n\sti-
rile Humor [i Vorone]; peisaje variate. (SV)
Depresiunea Gura Humorului
GURA MOTRULUI – sat (com. Butoie[ti)
la confluen]a Motrului cu Jiul, `n Dl. Jiului;
m\n\stire ctitorie a lui Harvat Logof\tul, de
pe vremea lui Neagoe Basarab (1519), re-
construit\ `n 1653 de Preda Brâncoveanu;
biseric\ `n stil gotic moldovenesc, cu pictur\
interioar\ brâncoveneasc\ (1704–1705); aici a
func]ionat cea dintâi [coal\ din jud.
Mehedin]i. (MH)
M\n\stirea Gura Motrului
GURA V|II
GURA OCNIÞEI – comun\ situat\ la con-
tactul Subcarpa]ilor Ialomi]ei cu C. Târgovi[-
tei, pe râul Sl\nic; biserica „Sf. Parascheva”
(1809) [i ruinele bisericii „Adormirea Maicii
Domnului” (sec. 18); sanatoriu balnear cu
valorificarea izvoarelor de ap\ s\rat\; biseri-
ca „Na[terea Domnului” (sec. 17), `n satul
S\cuieni; biserica „Adormirea Maicii Dom-
nului” (sec. 18), `n satul Adânca. (DB)
GURA PLAIULUI – pe[ter\, aven `n
SV M. Vâlcan la 650 m alt., acces din satul
Tope[ti (com. Tismana). (GJ)
GURA RÂULUI – sat (com. G. Râului) `n
SV Depr. Sibiului, pe râul Cibin; a.d. 1733;
biserica ortodox\ „Cuvioasa Parascheva”,
sec. 18; muzeu etnografic; loc de plecare `n
M. Cindrel. (SB)
GURA SUHA{ULUI – localitate compo-
nent\ a ora[ului Ocnele Mari `n Subcarpa]ii
Vâlcii, pe dreapta Oltului; biserici ortodoxe
„Sfântul Gheorghe” (1677), „Sf. Ioan Botez\-
torul” (1793). (VL)
GURA TEGHII – sat (com. G. Techii) `n
sudul mun]ilor Penteleu [i Podu Calului, pe
râul Bâsca Rosilei; centru de ]es\turi [i
cus\turi populare, `n `mprejurimi, cascada
Taini]ei (pe valea Taini]ei), cascada Tigvei [i
un mic sector de chei (V. Tigvei); s\rb\tori
folclorice; punct de acces `n mun]ii Penteleu,
Podu Calului [i Iv\ne]u; rezerva]ia forestier\
Milea-Viforâta (molizi seculari). (BZ)
GURA V|II – 1. localitate component\ a
municipiului Drobeta–Tr. Severin, pe stânga
Dun\rii, unde se afl\ complexul hidroener-
getic Por]ile de Fier I (1050 MW), construit
`n 1964–1971 `n colaborare cu Iugoslavia
(muzeu). (MH) 2. rezerva]ie natural\ `ntre
Gura V\ii [i Vârciorova (vegeta]ie cu carac-
ter termofil). (MH) 3. sat (com. Bujoreni) `n
Subcarpa]ii Vâlcii, pe Valea Oltului; biserica
ortodox\ „Sfântul Gheorghe” (1758), picturi
originale. (VL) 4. sat (com. Ple[cu]a) `n Depr.
Gurahon]; a.d. sec. 16; urmele unei a[ez\ri
dacice datând din sec. 1 `.Hr. (AR)
GURA VITIOAREI
GURA VITIOAREI – comun\ pe V. Telea-
jenului, `n Subcarpa]ii Teleajenului, aval de
V\lenii de Munte; pe Dl. Movila (est) se afl\
o a[ezare preistoric\ (epoca bronzului [i
epoca fierului) [i una dacic\; aici a func]ionat
Hanul Ro[u (de la F\get), datat 1610. (PH)
GURAHONÞ – sat (com. G.) situat `n
depr. omonim\; a.d. 1386; castel construit `n
sec. 19, `n stil neoclasic; monumentul revo-
lu]ionarului pa[optist Ioan Buteanu, ridicat `n
anul 1934; sit arheologic (urme de locuire [i
unelte din paleolitic); parc dendrologic. (AR)
GURASADA – comun\ `n Culoarul Mure-
[ului (la confl. cu râul G.), la poalele sudice
ale M. Metaliferi; a.d. sec. 13; biserica orto-
dox\ „Sf. Mihail” sec. 13 (picturi interioare
originale); `n satul Boiu de Sus, rezerva]ie
geologic\ (calcare). (HD)
GURB|NE{TI – comun\ `n sudul B\r\ga-
nului Mosti[tei, pe V. Mosti[tei; sit arheolo-
gic (necropol\ scitic\, sec. 5 `.Hr.). (CL)
Imagine din B\r\ganul Mosti[tei
GURGA – deal (743 m) `n Subcarpa]ii
Prahovei; `ntre V. Provi]a (vest) [i Prahova
(est); monumentul eroilor (cruce de 10–11 m
din calcar, 1930); belvedere. (PH)
GURGHIU – 1. mun]i de natur\ vulcanic\,
`n vestul Carpa]ilor Orientali, `ntre V. Mure-
[ului (nord), pasul Sica[ (sud), Depr. Giur-
geu (est) [i Subcarpa]ii Transilvaniei (vest);
relief vulcanic specific (o succesiune de
masive sau aparate vulcanice, cu altitudini de
138
1500–1700 m); pe latura nordic\, defileul
Mure[ului `ntre Topli]a [i Deda; p\duri
`ntinse de molid [i fag; `n sectorul sudic [i la
poale, p\[uni [i fâne]e cu stâne [i s\la[e;
acces pe poteci pastorale [i drumuri
forestiere dinspre Topli]a, L\pu[na, Lunca
Bradului etc.; str\b\tu]i transversal de dou\
drumuri modernizate prin pasurile Bucin
(1273 m) [i Sica[ (1000 m); puncte de
belvedere; principalele vârfuri, de la nord la
sud: B\trâna (1634 m), Vf. Crucii (1516 m),
Mun]ii Gurghiu
Batca (1367 m), T\tarca (1688 m), Saca
(1776 m), Dl. Rotund (1434 m), Piatra
Ascu]it\ (1577 m), Sila[ (1431 m), Liban
(1226 m) [.a. (HR) 2. comun\ situat\ pe râul
Gurghiu, `n Dealurile Mure[ului; a.d. 1248,
cu numele Gurgen; centru de ceramic\
popular\ [i vechi tradi]ii etnografice; ruine
ale unei cet\]i medievale, care i-a apar]inut
lui Ioan Sigismund, construit\ `n sec. 13; `n
sec. 18, cetatea a apar]inut lui Gabriel Bethlen;
castel cu capela romano-catolic\ (1730), cu
parc dendrologic cu peste 170 de specii exo-
tice; muzeu de vân\toare; s\rb\toare popu-
lar\ numit\ „Târgul Fetelor”. (MS) 3. râu aflu-
ent al Mure[ului, care concentreaz\ obiective
de interes turistic: p\duri cu o bogat\ faun\
cinegetic\ (zona L\pu[na), rezerva]ii naturale
`n care sunt ocrotite plante rare, izvoare s\rate,
bogat tezaur etnografic [i folcloric. (MS)
GURGUIATUL – munte (1339 m, `n Vf. G.)
situat `ntre v\ile Prahovei (Defileul Sina-
ia–Posada) [i Ialomicioara, ce face trecerea
`ntre M. Bucegi (la nord de pasul P\duchio-
su, 1032 m) [i Subcarpa]i (Dl. Talei); alc\tuit
din fli[, vârfuri rotunjite (Ple[uva, 1255 m,
139 GUTÂI

Poiana Ho]ilor, 1259 m, M\l\u 1079 m); bine
`mp\duri]i cu fag [i molid; belvedere
(Ple[uva). (PH)
GURUSL|U – sat (com. Hereclean) `n
Dl. Silvaniei la NV de Zal\u; monument `n
memoria victoriei lui Mihai Viteazu, la 1601.
(SJ)
climateric\ Mogo[a; a[ez\rile sunt la mar-
gine; s\rb\tori tradi]ionale. (MM) 2. pas la
987 m, `ntre mun]ii vulcanici Igni[ (vest) [i
Gutâi (est); prin el trece [oseaua Baia
Mare–Sighetu Marma]iei pe care frecvent se
organizeaz\ raliuri; han [i loc de plecare `n
drume]ii, `n mun]ii limitrofi. (MM)

GU{OENI – comun\ `n Pod. Olte]ului;

biserica din lemn „Intrarea `n Biseric\ a
Maicii Domnului” (1550); biserica din lemn
„Sf. Nicolae” (1773) `n satul Gu[oianca. (VL)
GUTÂI – 1. mun]i [i vârf (1443 m) alc\tui]i
din roci vulcanice (andezite, piroclastite), cu
`n\l]imi de 800–1400 m; platouri, v\i adânci
spre Maramure[, Baia Mare [i Þara L\pu[u-
lui; con]in minereuri neferoase; vârfurile
Gutâi [i Creasta Coco[ului reprezint\ princi-
palele obiective pentru drume]ii; sta]iunea Mun]ii Gutâi

Mun]ii Gutâi – schi]a turistic\ 0 2 4 6 8 km

 H
HADÂMBU – m\n\stire (1659), lâng\
Mogo[e[ti, `n sudul C. Moldovei; biserica
„Na[terea Maicii Domnului”. (IS)
HAGIENI – rezerva]ie forestier\ situat\
`n Pod. Oltinei, `n com. Albe[ti [i Limanu;
S: 392 ha; sunt ocrotite specii de c\rpini]\,
vi[in turcesc, stejar pufos, stejar brum\riu,
stejar balcanic, p\liur, iasomie s\lbatic\, alun
de p\dure, [ofran de p\dure, ferigu]a de ap\,
vipera cu corn dobrogean\, broasca ]estoas\
dobrogean\, [opârle de pietre. (CT)
HAGIE{TI – sat (com. Sine[ti) pe V. Mos-
ti[tei; biserica ortodox\ „Sf. Nicolae” (1704),
a c\pitanului Radu Dudescu; pictur\ origi-
nar\ `n pridvor [i picturi murale din 1884;
mormântul domnului Grigore Mihail {u]u;
conacul Marghiloman, (1869–1874) stil ita-
lian. (IL)
HALE{ – sat (com. Tis\u) `n Subcarpa]ii
Buz\ului pe V. Ni[covului; biserica [i zidurile
fostei m\n\stiri fortificate Bradu (1633, `n stil
bizantin). (BZ)
HALMEU – comun\ `n NV C. Some[ului;
punct de grani]\ cu Ucraina; biseric\ din
sec. 15. (SM)
HAMA{ – pas (720 m) `n M. ~ntorsurii;
permite trecerea din Depr. ~ntorsurii `n
Depr. Bra[ov, pe [osea nemodernizat\. (CV)
HAMBA – sat (com. {ura Mare) `n
Pod. Hârtibaciului; a.d. la `ncep. sec. 14; bise-
ric\ evanghelic\, fortificat\ `n sec. 16. (SB)
HAMCEARCA – comun\ situat\ pe V. Tai]a,
`n Pod. Niculi]el; centru de ol\rit (TL)
HANGU – comun\ pe malul stâng al
Lacului Izvorul Muntelui, la poalele M. Stâni-
[oara; bisericile de lemn (sec. 19)
„Sf. Apostoli Petru [i Pavel” [i „Sf. ~mp\ra]i
Constantin [i Elena”; acces pe poteci nemar-
cate [i drumuri forestiere `n M. Stâni[oara,
cu posibilitate de trecere spre m\n\stirile
Sih\stria, Secu, Agapia, V\ratec, Horai]a etc;
debarcader la lacul Izvorul Muntelui, agre-
ment nautic, pescuit. (NT)
HANU CONACHI – sat (com. Fundeni)
situat `n Câmpia Siretului Inferior, pe stânga
râului Siret; a.d. 1521; rezerva]ie de dune
(S: 200 ha), fixate cu vegeta]ie de salcâm [i
flor\ arenicol\; faun\ adaptat\; biserica
„~n\l]area Domnului” (1829), ctitorie a lui
Costache Conachi; `n luna mai se organi-
zeaz\ „S\rb\toarea salcâmului”. (GL)
HANUL ANCUÞEI – sat (com. Tupila]i) la
poalele Subcarpa]ii Neam]ului, pe V. Moldo-
vei; aici se afl\ celebrul han Rate[, construit
din c\r\mid\, `n 1718, la o veche r\spântie de
drumuri ce veneau dinspre Roman, Piatra
Neam], Târgu Neam]; cl\dire cu plan drep-
tunghiular (40 x 18 m), cu acoperi[ de
drani]\; evocat `n nuvela „Hanul Ancu]ei” de
Mihail Sadoveanu. (NT)
HARGHITA – mun]i de natur\ vulcanic\
`n vestul Carpa]ilor Orientali, `ntre Depr. Ciu-
cului (est), Subcarpa]ii Transilvaniei (vest),
v\ile {icas\u [i Carierei (nord), [i M. Per[ani
– Baraolt (sud); alt. max. 1800 m, `n Vf. Har-
ghita M\d\ra[; conuri vulcanice, cu alt. de
1200–1800 m, deasupra unor platouri la
(1000–1200 m); belvedere (din Vf. R\chiti[
(1152 m), Ostoro[ (1384 m), Muntele Mic
(1589 m), Harghita M\d\ra[ (1800 m),
Arota[ (1398 m), Luci (1392 m), Cucu (1558 m),
Pili[ca (1374 m), Ciomatu (1301 m); p\duri
de molid, brad [i fag, cu poieni (Poiana Mare,
Poiana Aladar, Poiana Mitaci [.a.); mla[tini [i
turb\rii oligotrofe: Moho[, Luci, unele
ad\postind specii floristice deosebite (afin,
141
rosmarin, bumb\c\ri]\, mesteac\n pitic, mes-
teac\n pufos etc); fond cinegetic bogat; tra-
see turistice marcate; [osele care `i traversea-
z\: Odorhei – Miercurea-Ciuc, prin pasul Vl\hi]a
(977 m), Gheogheni – Odorhei – prin pasul
Sica[ (1000 m); `n SE – masivul Ciomatu (1301 m),
cu lacul Sf. Ana [i Tinovul Moho[; numeroa-
se izvoare minerale carbogazoase (borvizuri)
cu compozi]ie chimic\ complex\ (bicarbona-
tate, feruginoase, calcice, clorurosodice,
magneziene etc.), majoritatea folosite `n di-
ferite tratamente de cur\, `n cadrul sta]iuni-
lor balneoclimaterice: B\ile Tu[nad, Ozunca
B\i, Harghita B\i, Sântimbru B\i, B\ile Chirui,
Homorod, B\ile Perla Vl\hi]ei; sporturi de iarn\
(pe Vf. M\d\ra[, la Harghita-B\i etc). (HR)
HARGHITA- B|I – localitate component\
a municipiului Miercurea-Ciuc, sta]iune balneo-
climateric\ pe versantul estic al M. Harghita;
alt. 1300–1350 m; cadru natural reconfortant,
climat tonifiant; ape carbogazoase bicarbo-
natate, sodice, feruginoase [i mofete (cunos-
cute din 1800) indicate `n tratarea diferitelor
afec]iuni etc.; sporturi de iarn\ [i loc de ple-
care pe trasee marcate `n M. Harghita. (HR)
HARGHITA- M|D|RA{ – vârf (1800 m),
`n partea central-nordic\ a M. Harghita,
alc\tuit din andezite; rest dintr-un aparat vul-
canic; belvedere; sporturi de iarn\; caban\
turistic\ (1640 m alt.), nod de trasee montane
marcate. (HR)
HASMACUL MARE – p\dure `n Delta
Dun\rii, la nord de localitatea C.A. Rosetti;
vegeta]ie luxuriant\, `ntre care [i o lian\ tro-
pical\ (Periploca graeca); cu lungime de 10
km; rezerva]ie natural\ (S: 130 ha). (TL)
HA{AG – sat (com. Loamne[) `n
Pod. Hârtibaciului, pe râul Visa; a.d. 1263;
vulcani noroio[i; rezerva]ie natural\. (SB)
HA{CA – m\n\stire `n M. Stâni[oarei;
vezi PETRU RARE{.
HATOD – pas (alt. 710 m) la limita
M. Baraolt cu M. Harghita, pe cump\na
pâraielor Gohan–Ozunca; drum modernizat
Micfal\u – B\]anii Mari – Baraolt; hanul H.,
cu arhitectur\ rustic\. (CV)
HAÞEG
HAÞEG – 1. ora[ (12.509 loc.) `n Depr.
omonim\, pe Râul Mare; a.d. 1274; ora[ din
sec. 15; `n prezent, centru industrial [i turis-
tic; muzeu etnografic (piese caracteristice
Þ\rii Ha]egului); principal punct de acces
spre M. Retezat; `n apropiere (nord), p\du-
rea Slivu], rezerva]ie faunistic\, bisericile
(sec. 19) romano-catolic\, reformat\, ortodox\,
castel `nconjurat de un parc `n satul N\la]vad
(sec. 19); m\n\stirea Prislop sec. 15; `n bise-
ric\ urme de pictur\ din sec. 18. (HD)
Centrul ora[ului Ha]eg
2. depresiune tectonic\ [i arie turistic\ im-
portant\ în Carpa]ii Meridionali, între mun]ii
Þarcu–Retezat (sud), Poiana Rusc\ (nord-vest)
[i {ureanu (est); centrul turistic principal
este ora[ul Ha]eg; în localit\]ile rurale sunt
concentrate o mare varietate de obiective
turistice cu caracter istoric (Sarmizegetusa
Regia), etnografic (mai ales la contactul cu
mun]ii), arhitectonic (biserici vechi – Densu[,
Sânt\m\ria Orlea, Subcetate, Clopotiva etc.),
natural (cheile Crivadiei, Streiului, lacurile
de baraj de pe Râul Mare etc.); în cea mai
mare m\sur\ se suprapune peste „Þara
Ha]egului” – regiune istoric\ [i etnografic\
specific\; o re]ea dens\ de c\i de comunica]ie
leag\ a[ez\rile de cele din depresiunile veci-
ne (Petro[ani, Hunedoara, Culoarul Bistrei);
din ele pornesc drumuri care urc\ la obiectivele
turistice din Retezat (pe Râul Mare, Nuc[oara,
Râul B\rbat) sau din M. {ureanu. (HD)
Imagine din Depresiunea Ha]eg
HAVAD
HAVAD – vârf (1019 m), numit [i Gorgo,
punctul culminant al M. Baraolt; belvedere,
acces pe poteci marcate din {uga[-B\i. (CV)
HAVÂRNA – comun\ `n nordul C. Mol-
dovei, pe V. Ba[eului; vestigii arheologice
din neolitic pân\ `n feudalismul târziu;
biseric\ din lemn (1795) [i de zid (sec. 19);
iazuri. (BT)
H|D|RENI – sat (com. Che]ani) situat la
limita vestic\ a jude]ului, pe V. Mure[ului;
a.d. 1270; monument al eroilor din Al Doilea
R\zboi Mondial. (MS)
H|GHIG – sat (com. H.) `n Depr. Bra[ov,
la poalele (SV) ale M. Baraolt, la confl.
Oltului cu Pârâul Satului; a.d. 1332, castelul
Neme[ (sec. 18–19), `n stil baroc, cu o capel\
neogotic\; biseric\ reformat\ cu elemente
din stilul Rena[terii (amvon din 1674, cioplit)
[i turn baroc; poteci marcate spre
M. Baraolt. (CV)
H|NTE{TI – sat (com. Buciumeni) situat
`n sudul Colinelor Tutovei; Muzeu de art\
religioas\ (icoane vechi, obiecte biserice[ti);
m\n\stirea „Sfânta Treime” (1799). (GL)
H|LCHIU – sat (com. H.) `n vestul Depr.
Bra[ov, pe râul Vulc\ni]a, la nord de Bra[ov;
a.d. 1335; biseric\ evanghelic\ (sec. 13),
ref\cut\ (sec. 15–19), cu portal gotic [i pic-
turi renascentiste (1530); biserica ortodox\
„Sf. Arhangheli” (1791), cu elemente baroce
[i populare; cl\diri vechi s\se[ti (prim\ria –
sec. 19, Casa Roth–1791); [trand. (BV)
H|LMAGIU – comun\ `n Depr. H\lmagiu;
a.d. 1390; ruinele unei biserici bizantine din
sec. 15; biserica de lemn „Sfin]ii Arhangheli
Mihail [i Gavriil”, sec. 16, pictat\ `n sec. 19;
biserica de lemn „Pogorârea Duhului Sfânt”,
sec. 19, pictura mural\ `n stil bizantin din
1768; târguri tradi]ionale (al „S\rutului”, al
„Florilor”, al „Iosagului”); centru de
cojoc\rit. (AR)
H|LM|GEL – sat (com. H.) situat `n
Depr. H\lmagiu; a.d. 1439; centru etnografic
[i de art\ popular\ româneasc\. (AR)
142
H|LMEAG – sat (com. {ercaia) `n SE
Pod. Hârtibaciu, pe V. Oltului; a.d. 1211; bise-
ric\ evanghelic\ (stil romanic [i gotic tim-
puriu, sec. 12); monumentul Ecaterinei
Varga, lupt\toare pentru drepturile româ-
nilor din M. Apuseni (1977); urme de a[ezare
roman\ – sec. 2 d.Hr. (BV)
H|NE{TI – 1. comun\ pe V. Ba[eului; bi-
seric\ din 1802 [i conac din 1880. (BT) 2. iaz
pe V. Ba[eului, `n nordul C. Jijiei; S: 236 ha;
piscicultur\, agrement. (BT)
HÂRBOANCA- BR|H|{OAIA – rezerva-
]ie forestier\ (S: 43,1 ha) pe V. Bârladului
(com. {tefan cel Mare [i Dele[ti), `n
Pod. Central Moldovenesc, la NV de Vaslui;
stejar (brum\riu [i pufos), gorun, resturi din
vechile p\duri de deal. (VS)
H|R|U – comun\ `n Culoarul Mure[ului,
la poalele sudice ale M. Metaliferi; `n satele
H., Chimindia [i Banpotoc, izvoare minerale
[i termale; `n satul Bârs\u (pe râul Certej),
biserica ortodox\ „Sf. Nicolae” (sec. 16); `n
satul Banpotoc, cioplitori `n piatr\. (HD)
H|RMAN – 1. sat (com. H.) `n Depr. Bra[ov,
la NE de Bra[ov; a.d. 1240; biseric\-cetate `n
stil romanic (1280–1290), ref\cut\ `n stil
gotic (fortifica]ii din 1500–1520); capel\ cu
picturi gotice datate 1460–1470; case vechi
s\se[ti (sec. 18); vestigii neolitice (culturile
Cucuteni–Ariu[d, Cri[) ale epocii bronzului
[i fierului. (BV) 2. rezerva]ia H. („Mla[tinile
H\rmanului”) situat\ la nord de localitate, `n
lunca Oltului; mla[tini eutrofe cu relicte
glaciare la limita sudic\ [i endemisme
(S: 2 ha). (BV)
H|RNICE{TI – sat (com. Dese[ti) pe
V. Mara, `n Depr. Maramure[, biseric\ din
lemn, 1770; tradi]ii etnofolclorice; por]i de
lemn; case vechi (sec. 18). (MM)
H|{MA{ (H H|GHIMA{, CURM|TURII)
– 1. mun]i `n Carpa]ii Orientali, `ntre v\ile
Bistricioarei (nord), Trotu[ului (sud), Pintec,
Bistra, D\muc (est), Putna, Belcina [i depr.
intramontane Giurgeu [i Ciuc (vest); alt.
max. 1793 m, `n Vf. H\[ma[ul Mare; calcare
143 HÂRL|U

[i roci metamorfice; succesiune de masive [i 2. sat (com. H.) la poalele M. Codru-Moma;

culmi calcaroase (No[colat – S\l\ma[, 1551 m, a.d. 1588; centru de art\ popular\, l\zi de
Ecem sau Fratele, 1707 m, H\[ma[u Mare, zestre specifice. (AR)
1793 m, H\ghima[u Negru, 1773 m, Uciga-
H|{MA{U MARE – munte calcaros; alt.
[ul, 1407 m [.a.), cu platouri [i abrupturi stân-
coase; depresiuni carstice: S\c\dat – Piatra max. 1793 m; la partea sup. un platou extins,
Cr\pat\, 1250–1340 m alt., Poiana Alb\, `nclinând u[or spre nord [i est, acoperit cu
1450–1540 m, Curm\tura, 1450–1510 m [.a.; paji[ti subalpine [i p\dure de molid; spre SV
stânci izolate cu aspect de turn: Piatra [i vest, abrupturi stâncoase cu o denivelare
Altarului, 1154 m, Piatra Singuratic\, 1587 m, de 300 m; belvedere; alpinism; acces pe
Piatra Luna[, 1607 m etc); `n nord, masive trasee turistice marcate dinspre Lacul Ro[u,
izolate pe dolomite [i calcare: Suhardul Mare B\lan [i cabana Piatra Singuratic\. (HR)
(1506 m), Surduc (1256 m), C\pu[ (1407 m),
Lica[ (1676 m), Vithava[ (1609 m), Highi[
(1502 m), cu abrupturi, forma]iuni stân-
coase, chei: Cheile Bicazului (lungi de peste
7 km, impresionante prin verticalitatea [i
`n\l]imea pere]ilor), Bic\jelului, ale Durui-
toarei, C\pu[ului, Lapo[ului [i {ug\ului; `n
sectorul central-nordic – rezerva]ia complex\
Lacu Ro[u – Cheile Bicazului, iar `n NE –
rezerva]ia geologic\ „Munticelu – Crimini[“;
pe[teri: {ug\u, To[orog, Cupa[, Gura Glodului,
Telec; avene – Lica[; pasuri [i trec\tori: Ditr\u
(980 m), Pâng\ra]i (1256 m), Balaj (1078 m)
etc.; `n sectorul central Lacul Ro[u (format
prin bararea râului Bicaz de c\tre o mas\ de
grohoti[ desprins\ din nordul M. Uciga[ul,
`n anul 1837), pe malul c\ruia se afl\ sta]iu-
nea climateric\ omonim\; p\duri `ntinse de Piatra Singuratic\ din Mun]ii H\[ma[u Mare
molid, brad, fag, `ntrerupte de p\[uni [i H|{MA{U NEGRU – masiv calcaros
fâne]e, cu numeroase stâne [i s\la[e (`ndeo- (1773 m), `ntre v\ile Bic\jel [i Pârâul Oii;
sebi `n est [i nord); tradi]ii pastorale `n lo- abrupturi stâncoase spre sud [i NE, p\duri
calit\]ile de pe v\ile Bistrei, D\mucului [i de molid, poieni; belvedere; traseu turistic
Bicazului; la peste 1600 m – goluri subalpine marcat. (HR,NT)
cu asocia]ii de ienup\r, afin, meri[or, r\chi-
]ele etc.; plante rare [i endemice: floarea de H|TUICA – sat (com. Catalina) `n estul
col], sângele voinicului; trasee turistice mar- Depr. Bra[ov, pe dreapta Râului Negru; bise-
cate dinspre Gheorgheni, Lacul Ro[u, B\lan, ric\ romano-catolic\ (sec. 15) `n stil baroc,
Bicaz-Chei etc.; trasee de alpinism. (HR, NT) clopotni]\ din lemn `n stil popular (1668);
izvoare minerale valorificate local (B\ile H.)
ap\ carbogazoas\; mofete. (CV)
HÂRL|U – ora[ (12 171 loc.) pe V. Bah-
luiului, la poalele estice ale Dl. Mare (587 m);
a.d. 1384, ca târg; muzeu (istorie); ruinele cur]ii
domne[ti (sec. 14); biserica „Sf. Gheorghe”,
constr. `n 1492 de c\tre {tefan cel Mare; pic-
Imagine din Mun]ii H\[ma[ tur\ din vremea lui Petru Rare[, conservat\
H|RÞ|U
doar `n interior; biserica „Sf. Dimitrie”, cti-
torit\ `n 1535 de Petru Rare[ (`mbin\ stilul
bizantin cu cel gotic). (IS)
Biserica „Sf. Gheorghe” – Hârl\u
H|RÞ|U – sat (com. P\net) situat `n
C. S\rma[ului, la nord de Târgu Mure[;
a.d. 1332; biseric\ reformat\ (sec. 13) cu turn
[i clopotni]\ din lemn; biserica ortodox\ din
lemn (1824) „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i
Gavriil”. (MS)
HÂR{OVA – ora[ (11 190 loc.) pe dreapta
Dun\rii `n Pod. Casimcea; urme de cultur\
material\ din epocile neolitic, bronz, fier;
castrul roman Casium, cetate medieval\
(sec. 10–18); `n prezent, centru agroindustri-
al; obiective turistice: ruinele cet\]ii; izvoare
termale valorificate; rezerva]ia Canaralele H.
(S: 2 ha), biserica „Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin
[i Elena” (sec. 19), geamia (sec. 19); port [i
primul ora[ dobrogean de la cap\tul podului
rutier Giurgeni–Vadu Oii (1464,4 m, 1970). (CT)
HELEGIU – comun\ la nord de One[ti, pe
V. Tazl\ului; me[te[uguri tradi]ionale (dog\rit,
rot\rit); bisericile din lemn „Sf. Gheorghe”
(sec. 19); `n satul Br\tila, bisericile
„Sf. Nicolae” (sec. 18, ref\cut\ `n 1930) [i
„Sf. Voievozi” (sec. 18). (BC)
HELE{TEN – sat (com. H.) `n vestul
jud. Ia[i, pe {aua Ruginoasa; a.d. sec. 17; bi-
serica „Sf. Voievozi” (sec. 18); `n satul
Ovoriceni – bisericile „Adormirea Maicii
Domnului” [i „Sf. Voievozi” (`ncep. sec. 19);
`n satul Movileni – biserica din lemn
„Adormirea Maicii Domnului” (sec. 19); cen-
tru pomicol [i viticol. (IS)
144
HEMEIU{I – comun\ la 3 km NV de
Bac\u; parc dendrologic (S: 50 ha), diversi-
tate de specii de arbori [i arbu[ti autohtoni [i
exotici, plopi seculari [i „Castelul Ro[u” –
monument de arhitectur\; casa memorial\ a
pedagogului Grigore T\b\caru. (BC)
HERA – pas la obâr[ia Roni[oarei, prin
care trece [oseaua Sighetu Marma]iei –
Vi[eu de Sus; han, rezerva]ie forestier\
(S: 89 ha, gorun); punct de belvedere spre
M. Maramure[ [i V. Vi[eului. (MM)
HER|{TI – 1. sat (com. Hotarele) situat `n
Lunca Arge[ului; palatul „Casa de Piatr\”,
Udri[te N\sturel (sec. 17, influen]e orientale
[i renascentiste), care ad\poste[te un muzeu
de art\ popular\; biserica „Sf. Voievozi”
(sec. 17), ctitoria Doamnei Elina, (so]ia lui
Matei Basarab); conacul Stolojan, 1900. (GR)
2. sat (com. Ghioroiu) `n sudul Pod. Olte-
]ului, pe râul Pe[teana; biserica ortodox\
„Sfântul Nicolae”, sf. sec. 18. (VL)
HERCULIAN – sat (com. B\]ani) `n NE
Depr. Baraolt, pe V. Baraolt; biseric\ (sec. 15)
cu tavan pictat casetat (1742) [i fresce;
cetatea „Ciorilor”, loc al confec]ion\rii
e[antioanelor de opal; izvoare carbogazoase;
etnografie [i art\ popular\ (]esut, l\d\rit,
dog\rit, ol\rit, cioplitul pietrei; obiceiuri de
iarn\–capra); punct de plecare `n M. Har-
ghita. (CV)
HERECLEAN – comun\ `n Dl. Silvaniei;
rezerva]ii forestiere (stejar). (SJ)
HEREPEA – sat (com. Ad\mu[) situat
`n Pod. Târnavelor, pe V. Târnavei Mici;
a.d. 1332; cetate ]\r\neasc\ (sec. 13–14), cu
un turn [i clopotni]\ (sec. 17). (MS)
HERINA – sat (com. Gala]ii Bistri]ei) si-
tuat `n Dl. Lechin]ei; a.d. 1246; biseric\ `n stil
romanic, (sec. 13). (BN)
HERMEZIU – sat (com. Trife[ti) pe malul
Prutului; Muzeul memorial [i mormântul lui
Costache Negruzzi; casele familiei Negruzzi
(sec. 19); biserica „Sfin]ii ~mp\ra]i Constan-
tin [i Elena” (1839). (IS)
145
HETIUR – localitate component\ a muni-
cipiului Sighi[oara, situat\ pe V. Târnavei
Mari; biseric\ evanghelic\ din sec. 15 [i turn-
clopotni]\ din sec. 18; biserica ortodox\
„Buna Vestire”(1808). (MS)
HEZERI{ – sat (com. Co[teiu) `n estul
C. Lugojului; a.d. 1401; m\n\stirea ortodox\
„Adormirea Maicii Domnului”, sec. 17, pic-
tura din sec. 18; cabana turistic\ „C\priorul”.
(TM)
HIDA – comun\ pe V. Alma[; biserici din
lemn (sec. 18), realizate `n stil s\l\jan; cona-
ce din sec. 19; rezerva]ie botanic\ (poian\ cu
narcise) `n satul Racâ]; rezerva]ia geologic\
„Stânca Dracului”; tradi]ii folclorice. (SJ)
HIDI{ELU DE JOS – sat (com. Hidi[elu
de Sus) `n Dl. T\[adului; biseric\ din lemn
din sec. 18. (BH)
HILI{EU- CRI{AN – sat (com Hili[eu-
Horia); biseric\ de lemn „Adormirea Maicii
Domnului” (1807), cu zid de incint\ din
sec. 18. (BT)
HINCHIRI{ – sat (com. Lazuri de Beiu[)
la contactul Depr. Beiu[ cu M. Codru Mo-
ma; biseric\ din lemn (sec. 18); colec]ie de
icoane. (BH)
HINOVA – comun\ desf\[urat\ pe terase-
le Dun\rii, la contactul cu Pod. B\l\ci]ei;
vestigii ale unei a[ez\ri din neolitic, precum
[i ale unei a[ez\ri rurale romane din
sec. 2–4 d.Hr.; aici s-a descoperit (`n 1980) un
tezaur alc\tuit din piese de aur cu o greutate
de 4680 g, datând de la `ncep. epocii fierului;
biserici (sec. 19), p\durea „Stârmina”, rezer-
va]ie forestier\ (S: 100 ha). (MH)
HISTRIA – ruinele cet\]ii grece[ti [i
romane (sec. 7 `.Hr.–sec. 7 d.Hr.) aflate pe
]\rmul lacului Sinoie (com. Istria); muzeul
cet\]ii Histria, valurile de p\mânt, zidul de
incint\ romano-bizantin; Poarta mare a
cet\]ii; Cartierul comercial; Turnul mare,
Termele; Zidul de incint\; Movile funerare [i
o necropol\ (S: 500 ha). (CT)
HODO{A
Ruinele cet\]ii Histria
HLINCEA – m\n\stire de c\lug\ri la sud
de Ia[i, biseric\ „Sf. Gheorghe” din sec. 16,
cu pictur\ interioar\ valoroas\, din 1661
(tabloul votiv al lui Vasile Lupu, cel care a
restaurat-o). (IS)
HOBIÞA – sat (com. Pesti[ani) `n Subcar-
pa]ii Gorjului; Casa memorial\ Constantin
Brâncu[i (1876–1957), inaugurat\ ca muzeu
`n 1971; p\streaz\ obiecte din gospod\ria
p\rin]ilor s\i (piese de interior ]\r\nesc); `n
z\voi, parc cu sculpturi moderne; biserica
din lemn „~n\l]area Domnului” (sec. 19) [i
biserica din zid „Intrarea `n biseric\ a Maicii
Domnului” (sec. 19). (GJ)
HOCENI – comun\ `n bazinul Elanului, `n
NE Dl. F\lciului; punct fosilifer (`n SE);
biserica din lemn „Sf. Gheorghe” (1820),
cuvioasa Paraschiva (1760), Tom[a (1803),
biserica din v\l\tuci (1812) [i biserica „Trei
Ierarhi” (1838) din Deleni; conacul Cuza
(sec. 19) [i biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (1797) din Barbo[i. (VS)
HODAC – sat (com. H.) situat pe V. Gur-
ghiului, la poalele M. Gurghiu; a.d. 1453; cen-
tru etnofolcloric: confec]ionarea fluierelor
din lemn. (MS)
HODOD – comun\ `n sudul Culmii
Codrului; conac din sec. 18, stil baroc tran-
silvan; biseric\ din sec. 18. (SM)
HODO{A – sat (com. H.) situat `n Dl. Mu-
re[ului, la nord de V. Nirajului; a.d. 1332; cen-
tru al artei populare (`mpletitul); biseric\
romano-catolic\ construit\ `n sec. 14 [i
ref\cut\ pân\ `n sec. 18. (MS)
HOGHILAG
HOGHILAG – sat (com. H.) `n Pod. Târna-
velor, pe Târnava Mare; a.d. 1309; biseric\
(sec. 14) reconstruit\ `n 1730; turn de poart\
al unei cet\]i s\se[ti (sec. 15–16). (SB)
HOGHIZ – sat (com. H.) `n NE Depr.
F\g\ra[, pe V. Oltului, la poalele NV ale
M. Per[ani; a.d. 1186; vestigii romane (cas-
trul Pons Vetus, parte a unui fost sistem de-
fensiv al V. Oltului, a[ezare civil\, sec. 2–4);
biseric\ reformat\ (1749) `n stil gotic [i
Rena[tere ardelean\; castelele Kalnoky
(sec. 11–13), Haller (sec. 16) [i Valenta
(sec. 16), `nconjurate de stejari seculari;
rezerva]ia natural\ complex\ Catul Turzun
(S: 0,2 ha). (BV)
HOLBAV – sat (com. Vulcan) la poalele
M\gurii Codlei, la obâr[iile v\ii omonime, `n
sudul M. Per[ani; gospod\rii risipite (la
750–950 m, pe platforma Poiana M\rului;
belvedere. (BV)
HOLBOCA – comun\ la est de Ia[i; `n
satul Rusenii Vechi – bisericile „Sf. Nicolae”
(1805) [i „Adormirea Maicii Domnului”
(1820); rezerva]ie botanic\ (vezi VALEA
LUNG|). (IS)
HOLM – masiv deluros (541 m) situat `n
estul Pod. Sucevei, la contactul acestuia cu
Câmpia Moldovei; bine `mp\durit cu stejar,
gorun, tei, fag etc; la poale, m\n\stirile
„Bal[“ [i „Lacuri”; acces dinspre Deleni,
Fl\mânzi. (BT, IS)
HOMOJDIA – sat (com. Curtea) la con-
tactul Dl. Lugojului cu M. Poiana Rusc\;
a.d. sec. 16; biserica ortodox\ „Adormirea
Maicii Domnului”, sf. sec. 18. (TM)
HOMORÂCIU – sat (com. Izvoarele) pe
V. Teleajenului, la confl. cu Crasna, la nord
de V\lenii de Munte; biserica „Adormirea
Maicii Domnului” (1743–1744); ruinele
cet\]ii „Teleajena”; acces spre schitul Crasna
(Schiule[ti) pe valea omonim\. (PH)
HOMOROD – comun\ pe valea omonim\,
`n Depr. Homoroade; a.d. 1488; biseric\-ce-
tate cu dubl\ incint\ (1270, fortificat\ `n
sec. 15–16); picturi murale (sec. 14–15);
146
herghelie; la vest se afl\ sta]iunea balneocli-
materic\ B\ile Homorod, la poalele vestice ale
M. Harghita, pe V. Homorodului Mare. (BV)
Imagine din B\ile Homorod
HORAIÞA – m\n\stire, 1725, `n estul
M. Stâni[oara, pe V. H.; biserica „Botezul
Domnului” (1867), cu opt turle. (NT)
HOR|ICIOARA – schit `n estul M. Stâ-
ni[oara, pe o culme de la obâr[iile V. Horai]a,
la 860 m alt; biserica „Buna Vestire”. (NT)
HOREA – comun\ `n M. Apuseni, situat\
pe râul Albac, la poalele SV ale M. Gil\u [i
cele NV ale Muntelui Mare; `n satul omonim
s-a n\scut Horea (1731–1785), principal con-
duc\tor al R\scoalei din 1784–1785; Casa me-
morial\, un obelisc [i un bust al lui Horea
(sculptur\ de Romulus Ladea, 1967); ciopli-
tori `n lemn, port popular, arhitectur\ ]\r\-
neasc\; `n arealul satului M\ti[e[ti, rezerva-
]iile naturale pe[tera „Dirninii” [i izbucul
„M\ti[e[ti”. (AB).
HOREZU – ora[ (7369 loc.) `n depr. omo-
nim\, pe râul Luncav\]; a.d. 1487; centru
etnografic [i de ceramic\ popular\ („Coco[ul
de Horezu”); biserica ortodox\ „Duminica
Tuturor Sfin]ilor”, 1659, picturi murale din
1859; biserica ortodox\ „Sfin]ii Voievozi”
[i „Sf. Vasile” (1826); ruinele schitului
„Sf. Ioan”, sec. 17, `n satul Romanii de Sus;
biserica ortodox\ cu dublu hram, „Intrarea `n
Biseric\ a Maicii Domnului” [i „Sfântul Ioan
Botez\torul” (1800), picturi murale din
1807. (VL)
147
HORGE{TI – comun\ la SE de Bac\u;
a.d. 1453; biserica din lemn „Sf. Voievozi”
(1885). (BC)
HORIA – comun\ pe V. Tai]a, `n Depr. Horia,
la NV de ora[ul Babadag; descoperiri arheo-
logice, epocile La Tène, getic\, dacic\; la
nord, a[ezare din epoca roman\. (TL)
HORL|CENI – sat (com. {endriceni) la
vest de Dorohoi; biseric\ de lemn din 1778,
ctitorit\ de Constantin Stroici; rezerva]ia na-
tural\ (S: 5 ha) „Arini[ul de la H.” (BT)
HOROATU CEHULUI – sat (apar]ine de
ora[ul Cehu Silvaniei); biseric\ din lemn
(sec. 18) bogat ornamentat\. (SJ)
HOROATU CRASNEI – comun\ `n
Depr. {imleu; biseric\ din sec. 15–18; `n satul
{eredeiu, tradi]ii folclorice. (SJ)
HORODI{TEA – sat (com. P\ltini[) `n
nordul jud. Boto[ani (cea mai nordic\ locali-
tate din România); biseric\ din lemn (1770);
vestigii din epoca bronzului. (BT)
HORODNIC – comun\ `n NV Depr. R\d\u]i;
elemente etnofolclorice [i o biseric\ din lemn
(1717). (SV)
HOSMAN – sat (com. Nocrich) `n
Pod. Hârtibaciului, pe râul Hârtibaci;
a.d. sec. 14; cetate ]\r\neasc\ (sec. 16), bise-
ric\ evanghelic\ `n incint\ (sec. 19), portal `n
stil romanic. (SB)
HOTAR – sat (com. Þe]chea) `n Depr.
Vad–Borod; biseric\ din lemn de la `ncep.
sec. 18. (BH)
HOT|RANI – sat (com. F\rca[ele) `n
C. Romana]ilor unde se afl\ m\n\stirea
„Sf. Voievozi”, ctitorit\ `n 1588 de vornicul
Mitrea; biserica p\streaz\ unul dintre cele
mai vechi pridvoare de zid din Þara
Româneasc\ (1707); fost schit [i metoh al
m\n\stirii Hurezi. (OT)
HOTENI – sat (com. Ocna {ugatag) `n
vestul Depr. Maramure[; tradi]ii etnofolclo-
rice („Tânjaua de pe Mara”), case tipice, port
popular. (MM)
HUMOSU
HUDE{TI – comun\ `n nordul C. Moldovei;
parc dendrologic; casa „Costache L\]escu
Boldur” (1858), care a func]ionat ca una din
cele mai vechi [coli rurale din Moldova,
1861); vestigii arheologice (sec. 9–11);
exploatare de nisipuri cuar]oase. (BT)
HUEDIN – 1. depresiune intramontan\
situat\ `n NE M. Apuseni, `n bazinul superior
al Cri[ului Repede, `ntre mun]ii Gil\u,
Vl\deasa [i Meze[; are caracter tectono-
eroziv; relief colinar cu caracter structural;
p\duri de foioase, paji[ti, p\[uni [i fâne]e;
2. ora[ (9931 loc.) din 1961, situat `n
depr. omonim\, pe Cri[ul Repede; a.d. 1332;
muzeu (istorie [i etnografie); cultur\ materia-
l\ din epoca fierului; biseric\ din sec. 13–14;
biseric\ reformat\ din sec. 16; conacul
„Barcsay” (sec. 18); bustul lui Avram Iancu;
punct de plecare `n M. Apuseni pe Valea
Calatei. (CJ)
HULUB|Þ – punct fosilifer (S: 2,5 ha) `n
sudul Pod. Central Moldovenesc, pe V. Vas-
luiului, la nord de satul Moara Grecilor;
faun\ fosil\ de molu[te [i nevertebrate `n
nisipuri. (VS)
HUMOR – râu afluent al Moldovei, `n
Obcina Mare, pe care este situat\ m\n\stirea
din sec. 16. (SV)
M\n\stirea Humor
HUMOSU – p\dure, rezerva]ie forestier\
(S: 73 ha) pe Dl. Mare–Tudora (587 m);
codru secular de fag, cu strat arborescent
dispus pe dou\ etaje, unul cu vârst\ de cca
160 de ani [i altul mai tân\r, de 60 de ani. (IS)
HUMULE{TI
HUMULE{TI – localitate component\ a
ora[ului Târgu Neam], evocat\ `n opera
„Amintiri din copil\rie” de Ion Creang\, scrii-
torul care s-a n\scut [i a copil\rit aici; casa
memorial\ „Ion Creang\”. (NT)
Casa memorial\ Ion Creang\
HUNEDOARA – municipiu (79 235 loc.)
pe râul Cerna, `n depr. omonim\ aflat\ `n
estul M. Poiana Rusc\; a.d. 1265, obiective tu-
ristice: Castelul Corvine[tilor, monument de
arhitectur\ feudal\ (sec. 14), construit de
Sigismund de Luxemburg (rege al Ungariei)
[i d\ruit lui Voicu (tat\l lui Iancu de Hune-
doara); a fost re[edin]a mai multor familii
nobiliare; `n interior, Sala Cavalerilor (stil go-
tic), Sala Dietei, Turnul Capistrano, Capela
gotic\ (sec. 14); aripa construit\ mai târziu
de Matei Corvin are loggia pictat\ cu imagini
din via]a nobiliar\ (influen]a Rena[terii);
transform\ri ulterioare din sec. 17, datorate
`n special lui Gabriel Bethlen (principe al
Transilvaniei); la intrarea `n castel, un pod
face trecerea peste valea pârâului Zla[ti; bise-
rica ortodox\ „Sf. Nicolae” (1458); `n sudul
ora[ului H., râul Cerna str\bate un sector de
`ngustare (Defileul Cernei), `ntre H. [i Teliucu
Inferior; `n apropierea ora[ului H. (la SV),
p\durea „Chizid”, rezerva]ie forestier\ (S:
130 ha), cu parc [i gr\din\ zoologic\. (HD)
Castelul Huniazilor din Hunedoara
148
HUREZ – m\n\stirea ortodox\ „Sfin]ii
~mp\ra]i Constantin [i Elena”, ctitorit\ `n
1690–1697 de C. Brâncoveanu, pridvor `n stil
brâncovenesc, pictura de valoare artistic\,
catapeteasma sculptat\ `n lemn de tei suflat\
cu aur; biserica bolni]\ „Adormirea Maicii
Domnului” (1696–1697), schitul „Sfântul
{tefan” (1703), schitul „Sfin]ii Apostoli [i
Sf. Ioan”(1698), muzeu (colec]ie de obiecte bi-
serice[ti), bibliotec\ cu cca 4000 de volume. (VL)
HU{I – municipiu (33 086 loc.) `n depr.
omonim\, `n estul Pod. Bârladului; alt.
70–120 m; pe [oseaua Crasna-Chi[in\u; cen-
tru industrial [i de vinifica]ie; a.d. `n 1441 ca
sat, `n 1502 ca târg; ora[ din 1824; re[edin]\
a lui {tefan cel Mare, podgorii renumite,
atestate de Strabo [i la 1415 de Alexandru cel
Bun; sit arheologic (vestigii neolitice [i din a
doua epoc\ a fierului, la marginea p\durii
T\t\rani, a[ezare a culturii Noua, din sec.
14–12 `.Hr., cu inventar ceramic; vestigii
geto-dacice din sec. 4–3 `.Hr., pe Dl. Turbata,
la est de ora[); biserica „Sf. Petru [i Pavel”
(1494–1495), ctitorit\ de {tefan cel Mare
(ref\cut\ de Ieremia Movil\ la 1596–1599,
reparat\ de N. Mavrocordat `n 1711–1755,
pictur\ de Gh. Tattarescu 1890–1895, catape-
teasm\ sculptat\ din 1784), palatul episcopal
(1782, pe locul casei domne[ti, sec. 15–17);
bisericile „Sf. Dumitru”, „Sf. Nicolae” (1837),
„Sf. Gheorghe” (1868), „Vovidenia”, m\n\sti-
rea (sec. 18), „Sf. Voievozi” (1849–1855);
arhitectur\ civil\ (fosta Judec\torie [i fostul
Tribunal, sec. 19); casa „Mihai Ralea” (sec. 20);
statuile lui Dimitrie Cantemir, Al.I.Cuza [i
{tefan cel Mare; Muzeul memorial „Dimitrie
Cantemir” (colec]ii de istorie [i arheologie,
[tiin]ele naturii, etnografie, art\ plastic\;
obiecte artistice din os). (VS)
HUTA – pas (587 m) `ntre M. Oa[ [i
M. Igni[, prin care trece [oseaua Negre[ti-
Oa[ – Sighetu Marma]iei; han; loc de reali-
zare a „Sâmbrei Oilor”, nedeie la `nceputul
lunii mai. (SM).
HUTA CERTEZE – sat (com. Certeze) `n
nordul Depr. Oa[; s\rb\tori folclorice, port,
izvor mineral. (SM)
 I
IABLANIÞA – comun\ `n Culoarul Ti-
mi[-Cerna, la confluen]a râurilor Globu cu
Mehadica; a.d. 1402; biserica ortodox\
„Sfântul Ioan Botez\torul” (1825), pictura din
1828. (CS)
IACOBENI – 1. sat (com. I.) pe V. Bistri]a
Aurie; case cu arhitectur\ specific\; izvoare
minerale. (SV) 2. comun\ `n NE Pod. Hârti-
baciului, pe râul Hârtibaci; a.d. 1309; biseri-
ca evanghelic\ (sec. 14), fortificat\ `n
sec. 15–16. (SB)
IANCA – 1. lac de crov cu ap\ s\rat\
(345 mg/l) situat `n C. Br\ilei, pe dreapta
V. Buz\ului. 2. ora[ `n partea de vest a
C. Br\ilei, `n vestul lacului omonim;
a.d. 1834; bisericile „Sfânta Treime” (1834) [i Palatul Culturii – Ia[i
„Sfântul Ioan Botez\torul” (1885); pist\ de teatru dramatic, oper\, filarmonic\, ansam-
dirt-track. (BR) blu folcloric, case de cultur\ etc.), comercial,
nod rutier [i de cale ferat\ [i turistic:
IANCU JIANU – comun\ `n Pod. Olte]ului,
M\n\stirea „Trei Ierarhi”, cu biseric\ ctito-
pe V. Olte]ului; biseric\ (sec. 15–16), ctitorie
rit\ `n 1639 de Vasile Lupu, pictur\ interioar\
a fra]ilor Buze[ti; pictur\ `n fresc\ din sec. 18;
din sec. 17, decora]ie exterioar\ `n piatr\ cio-
ruinele vechilor case ale Buze[tilor. (OT)
plit\, mormintele domnitorilor D. Cantemir
IARA – 1. sat (com. I.) situat `n depr. [i Al.I. Cuza, muzeu de art\ medieval\;
omonim\, la poalele estice ale Muntelui M\n\stirea Golia, cu biserica ctitorit\ `n 1653
Mare; a.d. 1288; prelucrare artistic\ a lemnu- de Vasile Lupu, cu dimensiuni impresio-
lui, ]es\turi [i cus\turi; ceramic\ popular\; nante, decora]ie exterioar\ `n stil baroc,
biseric\ din sec. 13 [i trei conace din sec. 19; [apte turle de dimensiuni diferite, turn de
biserici din lemn din sec. 18–19, `n satele piatr\ `nalt de 30 m („Turnul Goliei”), zid de
M\gura Ierii, Ocoli[el [i Surduc. (CJ) 2. râu incint\ cu 4 turnuri de ap\rare; biserica m\-
afluent al Arie[ului (15 km lung.; S: 390 km2); n\stirii Galata, ctitorit\ de Petre {chiopul la
cu izvoare pe versan]ii nordici ai Muntelui 1583, „~n\l]area Domnului”, (`mbin\ elemen-
Mare (M. Apuseni) [i chei pe 2 km `n aval de tele tradi]ionale moldovene[ti cu cele munte-
satul I. (CJ) ne[ti); Biserica Domneasc\ („Sf. Nicolae”),
IA{I – municipiu (348 124 loc.), re[edin]\ ridicat\ de {tefan cel Mare la 1492, `n stil
a jud. omonim, situat `n SE C. Moldovei, pe moldovenesc, cu o singur\ turl\, pictur\ inte-
malurile Bahluiului [i ale afluen]ilor acestuia rioar\ din sec. 16, `n care au fost un[i domnii
(Ciric, Nicolina [.a.); alt. 37–209 m; impor- Moldovei din sec. 16 pân\ `n 1859; Catedrala
tant centru industrial, cultural (Universitate, Mitropolitan\ „~ntâmpinarea Domnului”,
IA{I
M\n\stirea Trei Ierarhi – broderii `n piatr\
ctitorit\ la 1839 de mitropolitul Veniamin
Costache, ref\cut\ `n 1886 de Carol I, cu pic-
tur\ interioar\ realizat\ de Gh. Tattarescu, `n
1887; moa[tele Sfintei Parascheva, ocroti-
toarea Moldovei; M\n\stirea Bucuium
„Duminica tuturor sfin]ilor” (`ncep. sec. 20),
biserica „Sf. Gheorghe” (Vechea Mitropolie),
(1761); biserica „Frumoasa”, „Sfin]ii
Arhangheli”, ctitorit\ de Domnul Grigorie
Ghica la 1733 (stil neoclasic); m\n\stirea
Cet\]uia „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”, pe
dealul omonim, din SE ora[ului, ridicat\ la
1672 de Domnul Gh. Duca, (mormântul cti-
torului [i al fiicei sale, Maria), zid de ap\rare,
important centru de cultur\ `n perioada
medieval\; Catedrala romano-catolic\ (bise-
rica Franciscanilor), 1789, `n stil baroc, pic-
tat\ `n interior `n 1869, cu org\ [i morminte
episcopale din sec. 18; biserica „Sf. Sava”,
(1583), cu mormântul lui Alecu Russo; bise-
rica „Tarpalari”, (1650), „Na[terea Maicii
Domnului”; biserica Alb\ (1679), cu hramul
„Schimbarea la Fa]\”, biserica „Zlatavst”
(1683) „Sf. Ioan Gur\ de Aur”, cu mormântul
lui Barbu L\utaru, pictat\ `n 1855;
150
Catedrala Mitropolitan\ – Ia[i
biserica Bal[ (1691), „Sf. Dumitru”; biserica
„Banu” (1706), „Duminica Tuturor Sfin]ilor”;
biserica „Sf. Teodor” (1761); biserica „Sfin]ii
Patruzeci de Mucenici”, (1760), unde a fost
diacon Ion Creang\; biserica „Sf. Spiridon”
(1758), ref\cut\ `n 1805; biserica „Sf. Toma”
(1807); biserica „Schimbarea la Fa]\” (1808);
biserica „Buna-Vestire”, (1818); biserica
„Na[terea Maicii Domnului” (1819); biserica
Armeano-Gregorian\, „Sfânta N\sc\toare”,
constr. `n 1395, restaurat\ `n 1803; biserica
„Sf. Haralambie” (1805); biserica „Mitocul
Maicilor” („Cuvioasa Parascheva Veche,
1819); biserica Copou („Sfin]ii Atanasie [i
Chiril”), 1809; biserica „P\curari” (1853),
„Sfânta Treime”; biserica lipoveneasc\ (sec.
19) „Sfânta Maria”; muzee: Ruinele Cur]ii
Domne[ti (sec. 15) – amenajate par]ial ca
punct muzeal; Palatul Culturii – edificiu
monumental construit la `ncep. sec. 20 `n stil
neogotic, ad\postind: Muzeul de istorie al
Moldovei, Muzeul de Art\ (lucr\ri de pictur\
[i sculptur\ româneasc\ din sec. 18 pân\ `n
prezent, pictur\ italian\, francez\, flamand\,
olandez\), Muzeul Etnografic al Moldovei,
Muzeul Politehnic; Muzeul de Literatur\
Român\, cu sediul `n Casa Vasile Pogor
(1858), locul principal de `ntâlnire a mem-
brilor Societ\]ii „Junimea”; bojdeuca lui
Creang\, cu statuia scriitorului; Muzeul
„Mihai Eminescu” (1984) – `n Parcul Copou;
Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu” – `n
„casa cu turni[or p\trat”, unde scriitorul a
locuit `ntre 1918 [i 1936; Casa memorial\
„George Topârceanu”; Casa memorial\
151
„Otilia Cazimir”; Muzeul memorial „Mihail
Kog\lniceanu”; Casa memorial\ a poetului
Mihai Codreanu, `n Vila „Sonet”; Muzeul
Chimiei Ie[ene „Petre Poni”; Muzeul de
[tiin]e naturale al Universit\]ii „Al.I. Cuza”;
Muzeul Teatrului Na]ional – `ntr-o cl\dire de
la sf. sec. 18, `n care a locuit [i poetul
V. Alecsandri; Observatorul Astronomic
Teatrul Na]ional din Ia[i
(1913); Casa Dosoftei (unde a func]ionat din
1679 a doua tiparni]\ din Ia[i), `n prezent
sediu al sec]iei de literatur\ român\ veche a
Muzeului Literaturii din localitate; edificii
civile importante: Casa Domneasc\, constr.
de Al. Ipsilanti la 1800; Casa Ghica (1820),
Casa Gane (1845), Palatul Al.I.Cuza (1800) –
Muzeul Unirii; Palatul Cantacuzino –
Pa[canu (sec. 17, cu modific\ri `n sec. 19);
Palatul Mihai Sturdza (1848) – `n prezent
sediul Conservatorului; cl\direa Bibliotecii
Centrale Universitare „Mihai Eminescu”
(1934); cl\direa Universit\]ii „Al.I. Cuza”
(1896); Casa „Alecu Bal[” (1815) – sediul
Filarmonicii; Casa „Canta” (1800); Casa „Ma-
vrocordat” (sec. 18); Casa „Ruset” (sec. 18);
Casa de Cultur\ (Ateneul T\t\ra[i), Casa de
Cultur\ a Tineretului, Casa Armatei, Casa
Corpului Didactic, Casa Agronomului, Hote-
lul „Continental”, Hotelul „Unirea” etc.; alte
obiective turistice: sta]iunea balneoclima-
teric\ Nicolina cu ape minerale (sulfuroase,
iodurate, clorurate, bromurate, sodice, bicar-
bonatate, hipotermale), gr\dinile Mihai
Sturdza (a avut loc prima expozi]ie de flori din
România, `n 1839); Parcul Copou (1834), cu
Teiul lui Eminescu (sec. 19, de care se leag\
manifestarea anual\ „S\rb\toarea teiului”),
IERMATA NEAGR|
busturile M. Eminescu, I. Creang\, C. Ne-
gruzzi, Veronica Micle [.a.; Gr\dina Botanic\
(`nfiin]at\ `n 1856 de naturalistul I.F\tu), cu
S: 100 ha (cea mai `ntins\ din ]ar\). (IS)
IB|NE{TI – 1. comun\ `n nordul Pod.
Moldovei; vestigii ale unei fortifica]ii de
p\mânt din perioada geto-dacic\ [i `ncep. feu-
dalismului (sec. 7–10); biseric\ de lemn
„~n\l]area Domnului”(1789); placa comemo-
rativ\ „R\scoala din 1907”. (BT) 2. dealuri, `n
nordul C. Jijiei, dominând, prin altitudinile de
260–339 m, v\ile superioare ale Jijiei [i
Ba[eului; p\duri de gorun, carpen, stejar etc.;
la poale – sate cu obiective turistice antro-
pice: Ib\ne[ti, Pomârla, Hude[ti etc. (BT)
ICL|NZEL – comun\ situat\ `n SE C. S\r-
ma[ului, pe cursul inf. al V. Lechin]a, bise-
rica din lemn „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”
(sec. 18). (MS)
ICLOD – sat (com. I. ) situat `n SE
Dl. Dejului, pe Some[ul Mic, la confl. cu
V. M\rului; a.d. 1348; colec]ie muzeal\
(vestigii neolitice); biserica ortodox\ „~n\l]a-
rea Domnului” (sec. 18); biserica din sec. 13,
cu transform\ri `n sec. 15, `n satul Orman;
a.d. 1292. (CJ)
IDECIU DE JOS – comun\ situat\ la poa-
lele M. Gurghiu, pe malul stâng al Mure[u-
lui; izvoare clorurate utilizate `n afec]iuni
reumatice; punct de acces `n M. Gurghiu.
(MS)
IEDULUI – pe[ter\, acces din com. Baia
de Fier; rezerva]ie natural\; S: 10 ha. (GJ)
IEPURENI – sat (com. Adrie[eni), `n nor-
dul jud. Ia[i, pe malul Jijiei; bisericile „Buna
Vestire” (1806) [i „Sf. Vasile” (1783). (IS)
IERCO{ENI – sat (com. {ilindia) la
poalele nordice ale M. Zarand, pe râul
Cigher; a.d. 1477; tradi]ii populare; biserica
din lemn, 1752 (elemente caracteristice arhi-
tecturii române[ti transilv\nene). (AR)
IERMATA NEAGR| – sat (com. Zerind)
`n C. Cri[urilor; a.d. 1241; biseric\ calvin\
construit\ `n sec. 15, restaurat\ [i m\rit\
IERNUT
`ntre 1799–1801, turnul ref\cut `n 1818, `n stil
baroc. (AR)
IERNUT – ora[ (9835 loc.) situat `n sudul
C. Transilvaniei, pe stânga Mure[ului;
a.d. 1257, iar cu numele actual din 1854;
Muzeu de istorie; Castelul Rakoczi (`n stilul
Rena[terii); din 1529 au avut loc mai multe
adun\ri ale Dietei Transilvaniei; biseric\
reformat\ din 1486, Statuia „Lupa Capitoli-
na”; Monumentul eroilor ridicat `n memoria
eroilor c\zu]i `n Al Doilea R\zboi Mondial
(sculptor Harsay Mozes). (MS)
IER{NIC – rezerva]ie botanic\ `n satul
omonim (com. Ohaba Lung\), `n sudul
Pod. Lipovei. (TM)
IEUD – comun\ veche `n Depr. Maramu-
re[, case [i por]i specifice, vechi; biseric\ din
lemn, ini]ial de la 1364, cu tip\rituri din
sec. 16; biseric\ din lemn, de la 1718; colec]ie
de icoane pe sticl\; tradi]ii culturale. (MM)
Biserica de lemn din Ieud
IEZER – 1. masiv muntos `n SE M. F\g\-
ra[, `ntre v\ile Râul Doamnei [i Dâmbovi]a;
cunoscut [i sub numele de Iezer-P\pu[a;
152
alc\tuit din roci cristaline (mica[isturi, cuar-
]ite, gnaise oculare, amfibolite), din seria pe-
trografic\ „Iezer-P\pu[a”; alt. max. 2473 m,
`n Vf. Ro[u; este format dintr-o culme princi-
pal\ cu `n\l]imi ce trec de 2200 m (Vf. Iezerul
Mare, 2463 m, Ro[u, 2473 m, B\trâna, 2341
m, P\pu[a, 2391 m, C\tunul 2389 m etc.), din
care coboar\ spre SE culmi prelungi [i
domoale, separate de v\ile râurilor Arge[el,
Râu Târgului, Bratia, Râu[or; se leag\ de
M. F\g\ra[ prin culmea Mezea-Otic; relief
glaciar, criogen [i nival, culoare de avalan[\,
vf. piramidale; acoperit cu p\duri de foioase
`n baz\, de molid pân\ la 1800 m [i p\[uni
alpine; lacul de baraj [i complexul Voina,
baz\ de plecare `n mun]i; circul, lacul Iezer [i
valea glaciar\. 2. rezerva]ie natural\ com-
plex\ (S: 300 ha) pe v\ile glaciare C\tun [i
Iezer cu vf. Iezerul Mare; rarit\]i floristice
ocrotite: bujorul de munte, gen]iana, argen-
]ica, garofi]a alpin\, zâmbrul etc. 3. lac gla-
ciar, I. (S: 8 ha); ad. max. 5, 4 m; mla[tini olig-
otrofe alc\tuite din diverse specii de mu[chi:
Sphagnum, Polytricum, Bryum etc. (AG)
Muntele Iezer
IEZERELE CINDRELULUI – rezerva]ie
[tiin]ific\ peisagistic\ `n circurile glaciare din
M. Cindrel, S: 610 ha. (SB)
IEZERU MARE – vârf `n masivul Iezer;
alc\tuit din [isturi cristaline; alt. 2462 m;
acoperit cu paji[ti alpine [i subalpine; acces
dinspre Câmpulung, pe Râul Târgului. (AG)
IEZERUL LATORIÞEI – rezerva]ie com-
plex\ (geomorfologic\, floristic\, peisagis-
tic\), la 1530 m alt.; S: 10 ha; `n vestul
M. Latori]ei. (VL)
153
Masivul Iezer-P\pu[a – schi]a turistic\
IEZERUL MOSTI{TEA – lac (23,6 km2)
pe cursul inf. al Mosti[tei; ad. 1–1,5 m; iriga]ii
[i piscicultur\. (CL)
IEZERUL PARÂNG – lac glaciar pe ver-
santul nordic al M. Parâng, la o alt. de 1880 m;
S: 0,45 ha. (GJ)
IGHI{U NOU – sat (ora[ul Media[);
a.d. 1305; cetate ]\r\neasc\ din sec. 14–15,
biseric\ evanghelic\; biserica ortodox\
„Buna Vestire”, sec. 18; lac de acumulare pe
râul Ighi[. (SB)
IGHIU – sat (com. I.) la confl. râul I. (mori
de ap\) cu Bucerdea, la poalele SE ale
IGHIU
0 2 4 6 8 km
M. Trasc\u; urmele unei a[ez\ri romane;
a.d. la `ncep. sec. 13; biseric\ reformat\
(sec. 15), cu zid de incint\; rezerva]iile natu-
rale „Piatra Poienii” [i „Piatra Grohoti[ului”;
case cu arhitectur\ ]\r\neasc\, biserica din
lemn „Cuvioasa Parascheva”, sec. 18; `n
amonte de satul Ighiel lacul natural Iezerul
Ighiel (S: 5 ha, ad. max. 9 m), `ntr-o depr.
carstic\; rezerva]ie natural\ complex\; `n sa-
tul Þelna, cram\ (1784); vii (M\gura, 800 m);
satul {ard (a.d. sec. 13), unde principii Tran-
silvaniei `[i aveau re[edin]a de var\, biserica
reformat\ (sec. 13) cu elemente gotice, `n
sec. 15 biserica a fost fortificat\; casa
IGNI{
„Esterhazy” (locuin]\ nobiliar\ `n stilul Re-
na[terii târzii, sec. 17); pe Dl. Bisericu]a se
afl\ o necropol\. (AB)
IGNI{ – mun]i [i arie turistic\ în nordul
Carpa]ilor Orientali, între Depr. Oa[, Mara-
mure[, Baia Mare [i pasul Gutâi; alc\tui]i din
roci vulcanice (andezite [i piroclastite, bazalte
etc.); relief de platouri vulcanice la 1000 m
(cel mai întins, Platoul Izvoarele), dominate
de vârfuri afectate intens de dezagreg\ri; alt.
max. 1307 m (Vf. Igni[); fragmenta]i de v\i
adânci, cu versan]i cu pant\ mare, dar bine
împ\duri]i cu fag; importante sunt Talna
(vest), Firiza (sud), Mara (est), S\pân]a
(nord); a[ez\rile cu bogate elemente etnofol-
clorice se afl\ la periferie sau în lungul v\ilor;
obiective turistice: Sfinxul de sub Vf. Pietroa-
sa (1200 m), Cheile T\tarului t\iate în andezi-
te de pârâul Brazilor, afluent al Marei, îngus-
t\rile în roci vulcanice de pe celelalte v\i, iz-
voare minerale bogate, lacuri pe Firiza, Mara,
Lacul Albastru, sta]iunea climateric\ Izvoa-
rele, mla[tini; versantul sudic al munceilor
B\ii Mari, cu rezerva]ia de castan comestibil
(S: 45 ha), rezerva]ia paleontologic\ Chiuzbaia etc.
Accesul în mun]i se face din Baia Mare, Baia
Sprie, Negre[ti Oa[, pasul Gutâi, pe drumuri
forestiere [i poteci par]ial cu marcaje. (MM)
IGOIU – sat (com. Alunu) `n sudul Sub-
carpa]ilor Olteniei, pe râul Olte]; biserica din
lemn „Cuvioasa Parascheva” (sec. 17). (VL)
IGRI{ – sat (com. Sânpetru Mare) pe
stânga Mure[ului; a.d. 1191; biserica cister-
cian\ (sec. 12). (TM)
ILBA – sat (com. Cicârl\u), pe V. So-
me[ului; rezerva]ie geologic\ (S: 0,5 ha) cu
andezite columnare. (MM)
ILEANDA – comun\ pe V. Some[ului, `n
satul Rogna; p\durea de castani, rezerva]ie;
biserica din lemn (sec. 17–18). (SJ)
ILIA – sat (com. I.) `n Culoarul Mure[ului,
la poalele sudice ale M. Metaliferi, `n depr.
omonim\; castelul lui {tefan Báthory. (HD).
ILIDIA – sat (com. Ciclova Român\) `n su-
dul Dl. Oravi]ei, pe Valea Mare; a.d. sec. 13;
154
biserica ortodox\ „Pogorârea Duhului Sfânt”
(1797), pictura din 1797. (CS)
ILIENI – sat (com. I.) pe Olt, la 7 km sud
de Sfântu Gheorghe; a.d. 1332; sit arheolo-
gic, tezaur roman descoperit `n sec. 19; bise-
ric\ reformat\ fortificat\ (1443, ziduri din
1708), stil gotic, cu turn [i bastioane baroce
(italiene); conacele „Bornemissza” (sec. 18)
[i „Sera” (1811), `n stil empire; casa Bako
(sec. 18); izvoare minerale. (CV)
ILIMBAV – sat (com. Marpod) `n Pod. Hâr-
tibaciului, pe râul Marpod; biserica ortodox\
„Sfântul Nicolae” (sec. 19); biserica din lemn,
„~n\l]area Domnului” (sec. 18). (SB)
ILI{UA – sat (com. Uriu) situat pe valea
omonim\; a.d. 1405; tezaur din epoca bronzu-
lui, necropol\; castelul „Torma” (sec. 18). (BN)
ILOV|Þ – comun\ situat\ `n estul
Pod. Mehedin]i, centru pomicol; biserica din
lemn „Sf. Nicolae’’ (1847). (MH)
ILOVIÞA – comun\ [i rezerva]ie geologic\
(punct fosilifer) la poalele sudice ale M. Me-
hedin]i, pe V. Bahna. (MH)
ILTEU – sat (com. Petri[) `n SE M. Za-
rand; a.d. 1743; castel (sec. 18) `n stil neocla-
sic. (AR)
ILVA – râu (42 km lung.), afl. al Some[ului
Mare; izvor\[te din zona Pasului Tihu]a,
str\bate M. Bârg\ului pe direc]ia est–vest;
a[ez\ri rurale cu un bogat fond etnofolcloric
(Lunca Ilvei, Ilva Mare, M\gura Ilvei);
izvoare minerale la Ilva Mare; chei `n roci
vulcanice; poteci spre vârfurile din M. Bâr-
g\u; (BN)
ILVA MARE – comun\ `n nordul M. Bâr-
g\u, pe V. Ilvei; a.d. sec. 16; centru de cus\-
turi [i ]es\turi populare; biseric\ ortodox\
(1885); (BN)
ILVA MIC| – comun\ situat\ `n vestul
M. Bârg\u; biseric\ de lemn din 1825. (BN)
IMENI – sat (com. Catalina) `n NE Depr.
Bra[ov, la 7 km SE de Tg. Secuiesc, pe
V. Ghelin]a; conacul „Cserey” (sec. 18); ste-
jari seculari. (CV)
155
INDEPENDENÞA – comun\ situat\ pe
V. Geru, `n C. Siretului Inferior, la NV de
Gala]i; interes cinegetic; biserica (sec. 19)
„Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena”. (GL)
INEU – 1. ora[ `n C. Ineului (10 242 loc.),
a.d. 1214 (Villa Ineu), declarat ora[ `n 1967;
Cetatea Ineului (sec. 13), reconstruit\ `n anul
1870, `n stil neoclasic, cu decora]iuni `n stilul
Rena[terii târzii [i al barocului; biserica orto-
dox\ (1861–1864), cu picturi din sec. 19;
obiecte biserice[ti vechi. (AR) 2. rezerva]ie
forestier\ [i botanic\ `n M. Rodnei; vârf `n
partea de est a M. Rodnei, 2279 m; alc\tuit
din [isturi cristaline, relief glaciar, lacuri
glaciare (Lala). (BN)
INL|CENI – sat (com. Atid) pe V. Goagiu-
lui; vestigii ale unui castru roman din sec. 2–3;
biseric\ unitarian\ `n stil gotic (sec. 15), cu
ad\ugiri din sec. 19. (HR)
INSULA OVIDIU – insul\ situat\ `n
apropierea malului vestic al lacului Siutghiol;
S: 600 ha; numele s\u vine de la poetul
roman Publius Ovidius Naso; se presupune
c\ mormântul s\u se g\seste aici. (CT)
ION CORVIN – comun\ situat\ `n Pod. Ol-
tinei; p\dure cu bujori dobrogeni; rezerva]ie
de mufloni, mistre]i [i c\priori; urme ale unei
a[ez\ri rurale (sec. 2 d.Hr.) cu inscrip]ii `n
limba greac\ [i un tezaur monetar; schitul
„Sf. Andrei”; din 1990, amplasat pe locul pe[-
terii, unde Apostolul Andrei a predicat Evan-
ghelia. (CT)
ION LUCA CARAGIALE – comun\ situat\
la contactul C. Cricovului cu Subcarpa]ii
Ialomi]ei, pe râul Cricovu Dulce; casa memo-
rial\ a dramaturgului; biserica „Sf. Dumitru
Izvorâtorul de Mir”, 1680. (DB)
ION NECULCE – sat (com. Târgu Fru-
mos); ruinele cur]ii boiere[ti a familiei
Neculce. (IS)
ION|{E{TI – sat (com. Nicore[ti) situat
pe stânga V. Siretului, `n Colinele Tutovei;
biserica „Sfin]ii Voievozi” (1760). (GL)
IONE{TI – 1. comun\ `n estul Pod. Cot-
meana, la contactul cu terasele [i lunca
ISACCEA
Oltului; biserica din lemn „Sf. Nicolae”
(1770); biserica ortodox\ „Sfin]ii Voievozi”
(1842). (VL) 2. sat (com. H\lmagiu) `n Depr.
H\lmagiu; a.d. 1441; biserica din lemn
„Sfântul Gheorghe” (sf. sec. 17), elemente
arhitecturale bizantine [i baroce, pictat\ `n
1845. (AR) 3. sat (com. Ca]a) `n Depr. Homo-
roade, pe V. Homorodul Mare; biseric\ uni-
tarian\ fortificat\ `n stil gotic (sec. 14). (BV)
IP – comun\ pe V. Barc\ului; biseric\ din
sec. 16–17; monument `n amintirea masacrului
popula]iei din 13/14 septembrie 1940. (SJ)
IPATELE – comun\ `n Pod. Central Mol-
dovenesc, pe V. Velnei; biserici din sec. 19
(„Sf. Nicolae”) `n satele Ipatele [i Bâcu. (IS)
IPOTE{TI – sat (com. Mihai Eminescu)
la contactul C. Moldovei cu Dl. Boto[aniului,
`n care este muzeul memorial Mihai
Eminescu. (BT)
Casa memorial\ Mihai Eminescu
IRE{TI – sat (com. Vidra) pe râul Putna,
`n Depr. Vizantea–Vidra din nordul Subcar-
pa]ilor Vrancei; important centru de cera-
mic\ ro[ie [i neagr\. (VN)
IRIME{TI – sat (com. B\lce[ti) `n Pod.
Olte]ului, pe râul Olte]; biserica ortodox\
„Sfântul Nicolae” (sec. 19). (VL)
ISAC – 1. gârl\ `n Delta Dun\rii, `n vestul
localit\]ii Letea. 2. lac `n complexul lacustru
Gorgova, are leg\turi cu canalul Letea. (TL)
ISACCEA – ora[ (5685 loc.) situat `n lun-
gul Dun\rii, la poalele Pod. Niculi]el; `n pe-
rioada roman\ era numit\ Noviodunum; `n
ISLAZ
sec. 20 devine ora[; geamie cu o vechime de
300 de ani; ruinele cet\]ii Noviodunum, port.
(TL)
ISLAZ – comun\ situat\ la confluen]a
râului Olt cu Dun\rea; `n punctul „Racovi]\”
[i pe insula Verdea, au fost descoperite
urmele a dou\ castre romane (unul din piatr\
[i altul din p\mânt) [i vestigiile unei
a[ez\ri rurale; `n 1848, I.H. R\dulescu a
citit „Proclama]ia de la Islaz”; biserica
„Sf. Trei Ierarhi” (1848); conac (1924) [i
han. (TR)
ISTRIA – comun\ `n Pod. Istriei, pe
malul lacului Sinoie; ruinele cet\]ii Histria
(sec. 7 `.Hr.) `ntemeiat\ de coloni[tii din
Milet; rezerva]ie natural\ ornitologic\. (CT)
ISVERNA – comun\ situat\ pe râul omo-
nim, `n NV Pod. Mehedin]i; izbucuri, crân-
guri de liliac s\lbatic, pe[tera I.; biserici din
lemn (sec. 18–19). (MH)
IVANCEA – 1. canal `n Delta Dun\rii ce
face leg\tura `ntre bra]ul Sfântu Gheorghe [i
Lacul Ro[u. (TL) 2. grind fluvio-maritim `n
Delta Dun\rii, `n SV lacului. (TL)
IVANDA – sat (com. Giulv\z) `n SV C. Ti-
mi[ului; a.d. 1433; biserica ortodox\ (1851);
izvoare minerale. (TM)
IV|NE{TI – comun\ pe V. Racova, `n
Colinele Tutovei; centru viticol; a[ezare
din epoca halstattian\ [i necropol\ carpic\,
sec. 3; biserica „Sf. Nicolae” (1774); bisericile
`n Bro[teni (sec. 19) [i Co[e[ti (sec. 19). (VS)
IV|NEÞU – mun]i `n SE M. Buz\ului, la
contactul acestora cu Subcarpa]ii Buz\ului, la
cca 1000 m; câteva vf. (pe gresii), trec de
aceast\ valoare (Iv\ne]u, 1191 m, Arsenie,
1115 m, Vârful Oii, 1038 m, Zboiu, 1114 m);
pe gresii apar cascade (Taini]a, Tigva, pe
pâraiele omonime), care se vars\ `n Bâsca,
chei (Tigva, Sl\nic), abrupturi (Malu Ro[u),
turnuri, poli]e; pe marne [i argile alunec\ri
de teren. Pe Plaiul Nucului sunt microdepre-
siuni de tasare, `ntr-una se afl\ Lacul
Mociaru; vestigii rupestre `n arealul satelor
Nucu [i Aluni[; interes cinegetic, `n special
156
ur[i [i c\prioare (`n bazinul Tigva); s\rb\tori
folclorice (Plaiu Nucului, Gura Teghii). (BZ)
Pe[tera lui Iosif din Culmea Iv\ne]u
IVE{TI – 1. comun\ `n sudul Colinelor
Tutovei, pe V. Tutova; biserica din lemn
„Sf. Gheorghe” (1840); ]es\turi populare.
(VS) 2. comun\ situat\ `n lunca [i pe terasele
Bârladului, `n C. Siretului Inferior; muzeu
s\tesc; dune de nisip fixate cu vegeta]ie; cen-
tru viticol [i de vinifica]ie. (GL)
IZB|{E{TI – sat (com. Milcoiu) `n NE
Pod. Cotmeana; biserica din lemn „Ador-
mirea Maicii Domnului” (sec. 18). (VL)
IZBUCUL DE LA C|LUG|RI – izvor `n
M. Codru-Moma, platoul Va[cau; rezerva]ie.
(BH)
IZVOARELE – 1. comun\ situat\ `n C. Bo-
ian, pe dreapta râului Vedea; datini [i obice-
iuri; bisericile „Sf. Nicolae” (sec. 19) [i „Ador-
mirea Maicii Domnului” (sec. 19). (TR)
2. comun\ situat\ `n C. Burnas, pe râul
Ismar; a[ezare neolitic\ (cultura Boian,
milen. 4 `.Hr.); biserici din sec. 19 `n satele
Valea Bujorului, Dimitrie Cantemir, Petru
Rare[, Izvoarele [i Chiriacul. (GR) 3. sat
(com. Lipni]a) situat `n SV Pod. Oltinei, pe
dreapta Dun\rii, la grani]a cu Bulgaria; ruine
ale unei cet\]i de piatr\ (sec. 4 d.Hr.) cu o
basilic\ cre[tin\, cu obiecte din epoca
roman\ [i romano-bizantin\ (sec. 4–5 d.Hr.)
[i un tezaur din sec. 5–6 d.Hr. (CT) 4. sat
(com. Cerne[ti) sta]iune balneoclimateric\ la
940 m, pe un platou vulcanic, `n M. Igni[;
amenaj\ri pentru sporturi de iarn\; acces pe
Valea Neagr\ dinspre Baia Mare [i din pasul
157
Gutâi; punct de plecare la Vf. Igni[, cheile
T\tarului, la rezerva]ia geologic\ de la
Chiuzbaia, la mla[tinile oligotrofe Vla[chi-
nescu, T\ul lui Dumitru, Poiana Brazilor care
con]in numeroase plante relicte. (MM)
5. comun\ pe V. Teleajenului, la confl. cu
Crasna; biserica „Sf. Voievozi” (1854). (PH)
IZVOARELE CARA{ULUI – rezerva]ie
complex\ pe teritoriul ora[ului Anina, `n
M. Aninei. (CS)
Valea Cara[ului
IZVOARELE DE LA CORBII CIUNGI –
rezerva]ie natural\ faunistic\ din 1966,
(S: 5 ha), numeroase izvoare reci (11–12°C)
la baza terasei Neajlovului, care conserv\
nevertebrate de clim\ rece. (GR)
IZVOARELE NEREI – rezerva]ie com-
plex\ `n M. Semenic. (CS)
IZVOARELE SUCEVEI – comun\ la
obâr[ia V. Sucevei; tradi]ii etnofolclorice;
acces de pe V. Moldovei. (SV)
IZVORU ALB – sat izolat (apar]ine de ora-
[ul Bicaz), la poalele estice ale M. Ceahl\u;
debarcader la lacul Izvoru Muntelui; poteci
marcate spre M. Ceahl\u. (NT)
IZVORU MUNTELUI
IZVORU AMPOIULUI – sat pe cursul sup.
al Ampoiului (apar]ine administrativ de
Zlatna); exploat\ri de mercur `nc\ din vre-
mea roman\; castelul ridicat de societatea
minier\ `n 1937, `n prezent p\r\sit. (AB)
IZVORU BERHECIULUI – comun\ `n
Colinele Tutovei, pe V. Berheciului; centru
de prelucrare artistic\ a lemnului; vestigii din
epocile bronzului [i fierului; urmele unei
a[ez\ri geto-dacice. (BC)
IZVORU CRI{ULUI – comun\ situat\ `n
estul Depr. Huedin, pe Cri[ul Repede;
a.d. 1276; rezerva]ie de liliac s\lbatic; tradi]ii
`n arta prelucr\rii lemnului; biserica refor-
mat\ (sec. 17); biserica din lemn „Sf. Arhan-
gheli Mihail [i Gavriil” (sec. 18), `n satul
Nad\[u. (CJ)
IZVORU DORULUI – râu, afl. al Prahovei,
pe Platoul Bucegi; chei [i cascade (cascadele
Vânturi[ului); re]ea de poteci turistice [i dru-
muri auto (P\duchiosu–Co[tila), cabane, pâr-
tii de schi; peisaj alpin [i subalpin de platou
(jnepeni[uri `n Piatra Ars\). (PH)
Izvoru Dorului
IZVORU IZEI – rezerva]ie natural\ `n
NV M. Rodnei; izbuc `n pe[tera omonim\
(2440 m lung.). (MM)
IZVORU MIRON – m\n\stire ortodox\,
cu biserica „Sfântul Ilie”, ctitorit\ `n 1912 de
episcopul Miron Cristea, reconstruit\ [i pic-
tat\ dup\ 1980. (TM)
IZVORUL MUNTELUI – cel mai mare lac
de acumulare de pe râurile interioare ale
României, format pe râul Bistri]a, `ntre
IZVORUL MUNTELUI
confluen]a cu Izvorul Muntelui [i Poiana
Teiului; lungime de 21,5 km, l\]ime max.
1,85 km, ad. max. 87 m; pe versantul stâng, o
serie de sate (Potoci, Rugine[ti, Groz\ve[zti,
Chiri]eni) formate prin str\mutarea vechilor
a[ez\ri din sectorul inundat de lac; versantul
drept este bine `mp\durit; agrement nautic,
piscicultur\; debarcadere, Izvoru Alb, Secu,
Buhalni]a, Hangu, Ceahl\u [i Poiana Teiului;
barajul a fost finalizat `n 1960; `nalt de 100 m,
lung de 400 m, traversat de D.N. 15. (NT)
Lacul Izvorul Muntelui
IZVORU MUNTELUI – localitate compo-
nent\ a ora[ului Bicaz pe valea omonim\, la
poalele estice ale M. Ceahl\u, loc de plecare
pe poteci marcate spre acesta (caban\ turis-
tic\ [i salvamont). (NT)
158
Izvorul Mure[ului
IZVORU MURE{ULUI – sat (com. Vo[l\-
beni) sta]iune climateric\ la poalele M. H\[-
ma[ (spre est), pe [aua dintre obâr[iile
Mure[ului [i ale Sodocu]ului (afl. al Oltului),
la alt. de 850 m; sporturi de iarn\; acces pe
trasee marcate `n M. H\[ma[ [i Harghita;
pas (891 m) pe cump\na apelor dintre Mure[
[i Olt. (HR)
IZVORUL T|U{OARELOR – pe[ter\ `n
calcare eocene, aflat\ la 950 m alt., pe ver-
santul stâng al pârâului omonim, de pe clina
sudic\ a M. Rodnei; re]eaua de galerii
`nsumeaz\ cca 8,8 km lung.; pe[tera prezint\
cea mai mare diferen]\ de nivel din România
(425 m) [i a fost descoperit\ `n 1955. (BN)
 ~
~NSUR|ÞEI – ora[ din 1989 (7501 loc.),
situat `n estul C. Române; a. d. 1879; econo-
mie agrar\ (culturi cerealiere), industrial\
(produse alimentare [i materiale de cons-
truc]ie); nod rutier. (BR)
ÎNTORSURA BUZ|ULUI – 1. depresiune
`n bazinul superior al râului Buz\u, `n nordul
M. Buz\u; lunci [i glacisuri pe care se afl\
cele mai multe a[ez\ri cu economie silvopas-
toral\; climat montan rece (temp. med. an.
6–7oC; 800 mm precipita]ii, ierni geroase;
paji[ti [i fâne]e, p\duri de foioase. (CV)
Depresiunea ~ntorsurii – vedere general\
2. ora[ (9081 loc.) din 1968, în depresiunea
omonim\, atestat documentar la 1770; prelu-
crarea lemnului, materiale de construc]ie,
cre[terea animalelor; turism. (CV)
ÎNTORSURII (MUNÞII, CL|BUCETE -
LE) – mun]i pe rama sudic\ a Depresiunii
Bra[ov, cu în\l]imi sub 1200 m, alc\tui]i din
fli[ marno-grezos; au numeroase pasuri joase
prin care trec drumuri ce leag\ ora[ul Întor-
sura Buz\ului de sate din Depr. Bra[ov; în
vest se afl\ cel mai lung tunel de cale ferat\
din România (Teliu). (CV, BV)
~NTREGALDE – chei [i rezerva]ie floristi-
c\ `n Mun]ii Trasc\u, pe râul Galda; în satul
omonim biserici din lemn din sec. 18. (AB)
ÎNVÂRTITA – lac în arealul com. Nuc[oa-
ra (situat\ la contactul dintre M. Iezer [i
Muscelele Arge[ului), cu o suprafa]\ de cca
2 ha [i adâncime de 5 m; a rezultat prin
dizolvare carstic\ în gips [i tasare; obiectiv
turistic [i de agrement. (AG)
Lacul ~nvârtita

JABENIÞA – sat (com. Solov\stru) situat
la poalele M. Gurghiu, pe malul stâng al
Mure[ului; izvoare clorurate; amenaj\ri pen-
tru b\i `n aer liber [i b\i calde; punct de acces
`n M. Gurghiu. (MS)
JARI{TEA – comun\ la nord de Odobe[ti,
la poalele estice ale M\gurei Odobe[ti; viti-
cultur\, elemente etnofolclorice legate de
aceast\ activitate. (VN)
JARO{TEA – sat (com. Gl\vile) `n Pod. Ol-
te]ului; biserica ortodox\ „Sfântul Dumitru”,
1882. (VL)
JDIOARA – sat (com. Criciova) `n SV
M. Poiana Rusc\; a.d. 1320; ruinele unei ce-
t\]i din sec. 13. (TM)
JEBEL – sat (com. J.) `n C. Timi[ului, pe
Timi[ul Mort; a.d. sec. 14; elemente etnofol-
clorice. (TM)
JELNA – sat (com. Budacu de Jos) pe
V. Budacu, `n Dl. Bistri]ei; centru pomicol;
biseric\ evanghelic\, azi ortodox\ (sec. 18),
`n stil gotic. (BN)
JEPII MARI – munte pe abruptul praho-
vean al Bucegilor (2071 m), `ntre V. Url\-
toarea Mare (nord) [i V. Babei (sud); peisaj
subalpin (jnepeni[uri); brân\ pe versantul
SE. (PH)
JEPII MICI – munte pe abruptul pra-
hovean al Bucegilor (2143 m) `ntre V. Jepilor
(nord) [i Url\toarea (sud); Creasta cu
Zâmbrii; Claia Mare, Cl\i]a, v\i seci (V. Co-
morilor), brâne (Brâna lui R\ducu); peisaj
subalpin (rari[ti de larice [i zâmbru); pe pla-
tou, jnepeni[uri [i smirdar; Casa Naturali[-
tilor, `n prezent refugiu; poteci marcate. (PH)
JEPILOR (VALEA) – vale pe abruptul pra-
hovean al Bucegilor, `ntre M. Caraiman
(nord) [i M. Jepii Mici (sud), cu aspect de
J
clisur\ (cheie); cascada Caraimanului;
culoare de avalan[e; potec\ marcat\ spre
Cabana Caraiman (2025 m); telecabina
Bu[teni–Babele (4120 m, cel mai lung traseu
din România). (PH)
JGHEABURI – 1. sat (com. Corbi) pe
cursul superior al Râului Doamnei; schit
rupestru (sf. sec. 14) cu biserica „Adormirea
Maicii Domnului”. (AG) 2. schitul „Na[terea
Maicii Domnului”, din sec. 14, ref\cut `n
1640, pictura din sec. 19, `n satul Stoene[ti
(com. Berisl\ve[ti), `n NE Subcarpa]ilor
Vâlcii, pe râul Cacova. (VL)
JGHIABUL LUI ZALION – pe[ter\ (535 m
lung.) `n vestul M. Rodnei, `n bazinul
Telci[orului; s\li, sifoane [i cascade, acces pe
aven (44 m ad.). (BN)
JIBERT – comun\ `n estul Pod. Hârtibaciu,
pe Valea Mare, la vest de Rupea; biseric\
evanghelic\ fortificat\ (sec. 14–16), ruine.
(BV)
JIBOU – ora[ din 1968 (12 249 loc.);
a.d. `ncep. sec. 13; centru agroindustrial, ser-
vicii; castelul „Wesselenyi” (sec. 18, baroc) `n
care se afl\ un muzeu; gr\dina botanic\ (S:
13 ha, sere), ape minerale folosite terapeutic
(B\ile Jibou); `n satele componente, biserici
din lemn din sec. 18; `n satul Rona, rezerva]ie
geologic\. (SJ)
Gr\dina Botanic\ din Jibou
161
JIDVEI – sat (com. J.) pe Târnava Mic\, `n
Pod. Târnavelor, la est de Blaj; a.d. la `ncep.
sec. 14; biseric\ evanghelic\ din sec. 15; pod-
gorie renumit\. (AB)
JIEÞ – râu (22 km lung.) afl. al Jiului pe
teritoriul ora[ului Petrila (din Depr.
Hunedoara); obâr[ia `n partea central-vestic\
a M. Parâng; circuri glaciare la obâr[ia pârâu-
lui Ro[iile, str\juit de Vf. Parângul Mare; aici
se afl\ lacurile glaciare Ro[iile, Mândra,
Lung, Z\noaga Gem\n\rii, Z\noaga Stânei; la
obâr[ia pârâului Slivei (lacurile Slivei, Verde,
Mic, Cârja, ~nghe]at, str\juite de Vf. Cârja); la
obâr[ia pârâului Pârlele (afl. al Sliveiului) cu
lacul Pârlele; la obâr[ia pârâului Mija Mare
(lacul Mija). Pe cursul mijlociu al J., se afl\
un sector de chei (acces dinspre Petrila) `n
calcare [i dolomite (cca 8 km lung.) cu ver-
san]i foarte `nal]i [i povârni]i; `n arealul
cheilor se g\sesc o serie de cascade. (HD)
JIGODIN - B|I – localitate component\
a municipiului Miercurea-Ciuc, sta]iune bal-
near\. (HR)
JIJIA – râu afl. al Prutului; str\bate
C. Moldovei pe direc]ia NV–SE; traverseaz\
ora[ul Dorohoi [i mai multe sate cu
numeroase obiective turistice (Corl\]eni,
Albe[ti [.a.); iazuri pentru iriga]ii [i piscicul-
tur\ (Vl\deni [.a.). (BT)
JIJILA – comun\ situat\ pe V. Dun\rii, `n
partea de est a jud. Tulcea; lacuri (Crapina,
Jijila) utilizate `n pescuit; urmele unei
localit\]i de la sf. epocii bronzului [i `ncep.
epocii fierului, cu ceramic\ `n punctul
„Ml\jitul Florilor”. (TL)
JILAVELE – sat (com. J.) pe râul omonim,
la NV de Urziceni; biserica ortodox\ „Sf. Ioan
Botez\torul”, ctitorit\ de Ianache V\c\rescu
(1697) [i `nconjurat\ de un zid (sec. 20);
conacul „Bâzu Cantacuzino” [i o pivni-
]\-cram\ (mijlocul sec. 19); lacul Jilavele,
liman fluviatil; lung. cca 4 km, ad. 2 m [i lacul
Rodeanu; interes piscicol; `n satul Sl\tioarele
(a.d. sec. 16), biserica ortodox\ (1820) cti-
torit\ de stolnicul Alexandru V\c\rescu. (IL)
JIU
JILI{TE – sat (com. Slobozia Cior\[ti) `n
C. Râmnicului, la sud de Foc[ani; locul victo-
riei (1574) lui Ion Vod\ asupra oastei
otomane; muzeu local. (VN)
JIMBOLIA – ora[ (10 487 loc.) situat `n
NV C. Timi[ului; a.d. 1333, ora[ din 1950;
centru agroindustrial; Muzeul memorial al
pictorului {tefan Jager (1877–1962); Muzeul
pompierilor; palat `n stil neoclasic, 1800; sta-
tuia „Sfântul Florian”, 1866. (TM)
JIMBOR – sat (com. Homorod) `n Depr.
Homoroade, pe V. Homorodului Mic, la
poalele Per[anilor nordici; biseric\ evanghe-
lic\ fortificat\ (sec. 18); cetate ]\r\neasc\ `n
apropierea satului (sec. 13); case vechi
]\r\ne[ti (sec. 18–19). (BV)
JINA – comun\ `n NV M. Cindrel, la
izvoarele S\li[tei; a.d. 1733; biserica ortodox\
„Buna Vestire” (sec. 18); elemente etnofol-
clorice pastorale, festivalul folcloric anual
„Sus pe Muntele din Jina”; rezerva]ie natu-
ral\ (S: 2 ha). (SB)
JIRL|U – 1. liman fluviatil pe stânga
cursului inferior al Buz\ului; ap\ salmastr\
(sulfa]i, carbona]i). 2. comun\ situat\ `n
partea de vest a C. Br\ilei, pe malul lacului
omonim; zon\ de interes cinegetic. (BR)
JITIA – sat (com. Jitia) `n Subcarpa]ii
Vrancei, `n depr. omonim\, pe cursul sup. al
râului Râmnic; carst pe sare. (VN)
JIU – afluent al Dun\rii format din unirea
a dou\ râuri (Jiul de Vest sau Jiul Românesc
[i Jiul de Est sau Jiul Transilv\nean) `n locali-
tatea Livezeni. Jiul de Vest izvor\[te din
M. Retezatul Mic, iar Jiul de Est din M.
Parâng [i str\bat Depr. Petro[ani. Dup\
unire, Jiul a format Defileul Lainici pân\ la
localitatea Bumbe[ti-Jiu; str\bate Subcar-
pa]ii, Pod. Getic [i C. Olteniei, trecând prin
Târgu Jiu, Filia[i, Craiova; constituie o `n-
semnat\ ax\ turistic\ (relief glaciar `n mun]i,
chei `n calcare, lacuri, pe[teri etc.); `n Depr.
Petro[ani, numeroase localit\]i miniere,
municipiul Petro[ani; amenaj\ri pentru
turism. (HD, GJ, DJ)
JIULUI 162

JIULUI – defileu `ntre Livezeni (nord) [i
Bumbe[ti-Jiu (sud), 30 km lung. `ntre
M. Parâng (est) [i M. Vâlcan (vest); t\iat `n
roci cristaline; peisaje s\lbatice `ntre]inute de
meandrele `nc\tu[ate, versan]i abrup]i, bine
`mp\duri]i; str\b\tut de [osea [i cale ferat\.
(39 tuneluri); `n lungul s\u, m\n\stirea
Lainici, mai multe schituri. (HN, GJ)
JOIÞA – comun\ situat\ `n C. Vl\siei, pe
râul Dâmbovi]a; forma]ia de ]itere de la
Cosoba; monumente ale eroilor din Primul
R\zboi Mondial; p\durea Râioasa `n NE,
p\durea Cereanca `n nord, p\durile Cosoba
[i Joi]a `n nord-vest, toate reminiscen]e ale
Codrilor Vl\siei; biserici din sec. 19 `n satele
Joi]a [i Cosoba. (GR)
Bucura [i Judele; granite, granodiorite, gro-
hoti[uri; belvedere spre circurile glaciare
Bucura, Z\noaga. (HD) 2. lac glaciar `n
bazinul J. din M. Retezat, la 2202 m alt.;
ad. max. 4 m. (HD)
JULIÞA – sat (com. V\r\dia de Mure[) si-
tuat la poalele SE ale M. Zarand, pe dreapta
Mure[ului; a.d. 1479; biserica din lemn
„Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului”
(1787), pictat\ `n anul 1813, colec]ie de carte
româneasc\ veche. (AR)
JUPÂNE{TI – sat (ora[ul F\get) `n NV
M. Poiana Rusc\, la obâr[ia râului V\dana;
a.d. sec. 16; centru de ceramic\ popular\;
biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva”
(sec. 18). (TM)

JOR|{TI – comun\ situat\ `n sudul Pod. JUPITER – sta]iune balneoclimateric\

Covurlui, pe cursul superior al v\ii omonime, (apar]ine municipiului Mangalia) situat\ pe
]\rmul M\rii Negre, `ntre Neptun, `n nord, [i
la nord de ora[ul Târgu Bujor; biserica „Sfin-
Aurora, `n sud; plaja are lungime de 1 km;
]ii Trei Ierarhi” (1816–1818), „Sfin]ii ~mp\ra]i
sta]iunea a intrat `n circuitul turistic `n 1968,
Constantin [i Elena” (1840–1841). (GL)
iar cea mai mare dezvoltare a avut-o `ntre anii
JOSENI – 1. sat (com. J.) la vest de 1969–1970. (CT)
Gheorgheni; biseric\ romano-catolic\ din
sec. 13; unul dintre „polii frigului” din
România ( – 38°C `n 1963). (HR) 2. sat
(com. Berca) pe V. S\r\]el, `n Subcarpa]ii
Buz\ului; ceramic\ popular\. (BZ)
JOSENII BÂRG|ULUI – comun\ la poa-
lele vestice ale mun]ilor Bârg\u [i C\limani,
pe V. Bistri]ei Ardelene; centru de ceramic\ Imagine din sta]iunea Jupiter
ro[ie; biseric\ ortodox\ din sec. 18; `n luna
JURILOVCA – comun\ situat\ `n Depr.
februarie – s\rb\toarea tradi]ional\ anual\
Jurilovca, complexul Razim; centru pesc\-
„Alaiul Nun]ilor de pe Bârg\u”; centru pomi-
resc; localitate tipic lipoveneasc\ cu gospo-
col. (BN). d\rii specifice, cu scânduri vopsite `n culori
JUCU – comun\ situat\ `n vestul C. Fize- vii [i acoperi[ din stuf; agroturism; punct de
[ului (Câmpia Transilvaniei), pe râul plecare la Gura Porti]ei. (TL)
Some[ul Mic; a.d. 1325; locul natal al c\rtu-
rarului patriot Gheorghe Bari]iu; centru de
cercet\ri zootehnice; mormânt de incinera]ie
(sec. 2 `.Hr.); castel (sec. 19) `n satul J. de
Sus. (CJ)
JUDELE – 1. vârf piramidal `n partea cen-
tral\ a M. Retezat (2348 m), care str\juie[te
circurile glaciare de la obâr[ia pârâurilor Activit\]i pesc\re[ti `n comuna Jurilovca
 L
LA ADAM – pe[ter\ situat\ pe versantul
V. Visterna, `n bazinul Casimcea, `n com.
Târg[or; nu prezint\ concre]iuni; prezen]a
unei faune cuaternare bogate [i a urmelor de
via]\ `ncepând din paleolitic pân\ `n epoca
roman\. (CT)
LA CLE{TE – vârf (1461 m) `n Cl\buce-
tele Predealului, pe cump\na dintre v\ile
Cerbului [i Râ[noava; monument al eroilor
din Primul R\zboi Mondial; caban\; baz\
sportiv\. (BV, PH)
LA IZVOR – pe[ter\ situat\ `n SV satului
Cheia, `n versantul V. Casimcea; 14,35 m lung.
[i 4,9 m l\]ime; urme arheologice din paleoli-
tic. (CT)
LA OM ( PISCU BACIULUI ) – vârf
(2238 m), punctul culminant al M. Piatra
Craiului, alc\tuit din calcare; belvedere;
trasee turistice. (BV)
LACU RO{U – 1. sta]iune climateric\ `n
M. H\[ma[, la izvoarele Bicazului, pe malul
Lacului Ro[u, la alt. de 930–1100 m; punct de
plecare `n drume]ii [i pe trasee de alpinism `n
mun]ii Suhard (1504 m), Uciga[ul (1378 m),
Surduc (1266 m) [i `n Cheile Bicazului; agre-
ment nautic pe Lacu Ro[u; loc de convergen-
]\ a traseelor montane din M. H\[ma[; p\s-
tr\v\rie. (HR) 2. lac `n M. H\[ma[, format pe
cursul sup. al Bicazului, la alt. de 980 m, `n
urma n\ruirii unei mase de roci din versantul
NV al M. Uciga[ul (Ghilco[) `n vara anului
1837; S: 12,7 ha; lung. 1000 m; a.d. max.
12,5 m; se p\streaz\ `nc\ resturi ale tulpinilor
p\durii de molid inundate; pe malul s\u s-a
dezvoltat sta]iunea climateric\ omonim\.
(HR)
Lacu Ro[u
LACU S|RAT – 1. lac `n C. Br\ilei, la 5 km
sud de ora[ul Br\ila; lung. 2 km, l\]ime
200–300 m; ap\ sulfatat\, clorurat\, sodic\,
magnezian\, slab bromurat\; n\mol sapro-
pelic (substan]e minerale 41%, substan]e
organice 39% [i ap\ 20%); salinitatea apei
108–215g/l; utilizat `n tratarea diferitelor
afec]iuni; pe seama lor s-a dezvoltat sta]iunea
balneoclimateric\; primele instala]ii s-au rea-
lizat la 1875. (BR)
LACUL FRUMOASEI – MOSOROASA –
rezerva]ie botanic\, 700 m alt., S: 5000 m2, `n
Subcarpa]ii Vâlcii, satul Mosoroasa (apar]ine
de ora[ul B\ile Ol\ne[ti). (VL)
LACUL VULTURILOR – lac crionival `n
M. Siriu, situat la 1420 m alt.; form\ de elips\,
cu axa mare de cca 100 m [i axa mic\ de cca
60 m; S: 1 ha, ad. max. 2,5–3 m; este `ncadrat
de Culmea M\lâiei; mai este numit [i Lacul
F\r\ Fund; la nord, la 1450 m alt., se afl\ Lacul
Sec (Mla[tina Vulturilor); S: 1,24 ha; acces din
comuna Siriu. (BZ)
LAINICI – 1. m\n\stire situat\ `n defileul
Jiului, construit\ pe locul unui schit din
lemn, sec. 15; bazilic\; pictur\ `n fresc\ `n stil
LAMBA MARE
bizantin, muzeu (colec]ii de icoane, c\r]i
vechi). 2. trec\toare situat\ `ntre mun]ii
Parâng [i Vâlcan, la 513 m alt. (GJ)
LAMBA MARE – râu, afl. al Timi[ului de
Jos, pe versantul estic al M. Post\varu;
abrupturi conglomeratice; caban\ de vân\-
toare; drum forestier; trasee marcate (de la
gara Timi[u de Jos). (BV)
LANCR|M – localitate component\ a
ora[ului Sebe[, `n zona de confl. a Sebe[ului
cu Seca[ul; locul de na[tere al poetului
[i filozofului Lucian Blaga, unde se afl\ mor-
mântul [i statuia acestuia (realizat\ de
R. Ladea, `n 1975); centru de iconari. (AB)
LAPO{ – 1. – masiv montan (1336 m) la
SV de Com\ne[ti, apar]inând M. Ciucului;
p\duri de brad, fag [i molid; belvedere spre
V. Trotu[ului [i spre lacul Poiana Uzului; ac-
ces pe poteci marcate dinspre Com\ne[ti [i
S\l\trucu. (BC) 2. râu (8,5 km lung.), afl. pe
stânga al Bicazului, cu care conflueaz\ `n sec-
torul de chei ale acestuia; relief carstic,
Cheile L. (NT). 3. comun\ pe Cricovul S\rat,
`n Subcarpa]ii Buz\ului (Depr. Sângeru); mo-
numentul comemorativ „1907”, biserica de
lemn din satul L\po[el; sit arheologic
(Poiana Roman\, a[ezare din paleolitic [i
neolitic). (PH)
LASLEA – comun\ `n Pod. Hârtibaci, pe
râul omonim; a.d. sec. 14; biserica evanghe-
lic\ din sec. 19. (SB)
LATORIÞA – mun]i `n Carpa]ii Meridio-
nali, `ntre râurile Lotru (la vest, nord [i est)
[i râul Latori]a (sud), alc\tuit din [isturi
cristaline cu intruziuni granitice, gnaise; alt.
max. 2055 m, `n Vf. Bora; relief glaciar, chei
s\pate `n granite [i gnaise de râul Latori]a [i
afluen]ii s\i; relief ruiniform, rezerva]ie com-
plex\, lacuri de baraj pe Lotru (Vidra) [i
Latori]a (Galbenul, Petrimanul) hidrocen-
trala Ciunget; acces de pe v\ile limitrofe.
(VL)
LAZ – sat (com. S\sciori) pe V. Sebe[ (cu
mori de ap\), amonte de ora[ul Sebe[, la
poalele nordice ale M. {ureanu; a.d. sec. 14;
164
vechi centru de realizare a icoanelor pe sticl\
(sec. 18); aici se g\sesc [i ruinele unei cet\]i
medievale. (AB)
LAZULUI – pe[ter\ situat\ `n cheile
Motrului Sec din M. Mehedin]i; acces din
satul Motru Sec. (GJ)
LAZURI – comun\ la nord de Satu Mare,
rezerva]ie arheologic\ (sec. 2–10); biseric\
din lemn. (SM).
LAZURI DE BEIU{ – comun\ `n Depr.
Beiu[, biseric\ din lemn, sec. 18, moar\ de
ap\. (BH)
L|C|UÞI – mun]i `n partea central\ a
M. Vrancei, `n vf. omonim (1777 m); punct de
belvedere; o sta]ie meteorologic\; p\duri pre-
dominant de amestec (fag [i conifere), paji[ti
subalpine la peste 1700 m; acces pe
V. Z\bala (dinspre Nereju) [i N\ruja (dinspre
Nistore[ti). (VN, CV, (BZ)
L|PTICI – munte [i rezerva]ie floristic\
pe cursul superior al Ialomi]ei, `n M. Bucegi;
alt. 1500 m; dou\ tinoave separate de pârâul
L\ptici; S: 1,5 ha; molid, mesteac\n, pin,
ienup\r pitic [i relictul glaciar Salix myr-
tilloides (salcie pitic\). (DB)
L|PUGIU DE JOS – comun\ `n Dl. L\pu-
giului, la poalele N ale M. Poiana Rusc\,
pe pârâul L\pugilor; biseric\ din lemn `n
satul L. de Sus; centru etnografic; punct fosi-
lifer. (HD)
L|PU{ – afluent principal al Some[ului `n
Depr. Baia Mare; izvoare `n M. L\pu[; trece
prin depr. omonim\ (numeroase sate cu bise-
rici din lemn (sec. 17), izvoare minerale, tra-
di]ii folclorice, `n Culmea Preluca (roci crista-
line) un defileu `ngust, lung de 6 km (la ie[ire
pe culmea din stânga se afl\ ruinele cet\]ii
Chioarului. (NM)
L|PU{NA – sat (com. Ib\ne[ti) situat pe
V. Gurghiu, `n Dl. Mure[ului; a.d. 1909; bise-
rica din lemn „Sf. Nicolae” (1779); punct de
belvedere: Poiana L\pu[na; regiune cu tradi-
]ie etnografic\ [i folcloric\; cas\ de vân\toa-
re; p\str\v\rie. (MS)
165 LECHINÞA

L|PU{NIC – sat (com. Dobra) `n Culoa-

rul Mure[ului, la vest de Deva; biseric\ din
lemn (sec. 18). (HD)
L|PU{NICU MARE – 1. sat (com. L. M.)
`n vestul Depr. Alm\jului, pe râul L\pu[nic;
a.d. 1540; biserica ortodox\ „Pogorârea
Duhului Sfânt”, 1770, pictura din 1878. (CS)
2. râu cu bazin `n mun]ii Retezat [i Godeanu,
format din unirea pâraielor Peleaga [i
Bucura; relief glaciar complex, lacuri glacia-
re (Bucura, Lia, Ana, Viorica, Peleaga etc.); Imagine din Castelul L\zarea
se vars\ `n lacul de baraj de pe Râul Mare; L|Z|RE{TI – sat (com. Sânmatin) `n
apar]ine Parcului Na]ional Retezat; impor- partea de sud a Depr. Ciuc; a.d. sec. 14; bise-
tant areal turistic. (HD) rica „Sf. Nicolae” (sec. 17); biseric\ romano-
catolic\ (sec. 19). (HR)
L|PU{NICU MIC – râu `n M. Godeanu,
cu izvoare `n circurile glaciare de sub LEAOTA – mun]i `n estul Carpa]ilor Meri-
M. Bor\scu [i Vf. Godeanu; se vars\ `n lacul dionali, `ntre v\ile Ialomi]a [i Dâmbovi]a; al-
de baraj de pe Râu Mare; important areal c\tui]i din roci cristaline (`n nord-vest, mase
turistic. (HD) de calcare); relief de culmi (1000–2000 m)
care se desprind radial din Vf. Leaota (2133 m),
L|PU{ULUI – 1. mun]i în Carpa]ii
v\i adânci, `nguste, care `n nord-vest au sec-
Orientali, între M. Gutâi (vest) [i M. Þible[
toare de chei; climat diferen]iat `n raport de
(est); roci vulcanice, alt. max. 1322 m
altitudine (temp. med. an. de la 6° la 0°C, pre-
(Vf. Neteda); la poale, a[ez\ri cu elemente
cipita]ii 1000 mm) ce determin\ etaje de
etnofolclorice specifice (B\iu], Poiana
vegeta]ie (p\duri de fag, conifere [i paji[ti
Botizii; prin pasurile Cavnic (1080 m) [i
alpine).
Neteda (1040 m), leg\tur\ rutier\ între Depr.
L\pu[ [i Maramure[. (MM) 2. depresiune [i
arie turistic\ important\ între M. L\pu[ (nord),
Dl. N\s\ud (est), Culmea Brezei (sud); zon\
etnofolcloric\; în sate (Rohia, L\pu[, Cup[eni
etc.), biserici din lemn (sec. 18), ]es\turi,
cus\turi specifice; Tg. L\pu[, centru turistic;
în vest, defileul L\pu[ului, în roci cristaline.
(MM)
L|RG|{ENI – sat (com. Corbi]a) `n
Colinele Tutovei; biseric\ ortodox\ (sec. 18)
cu valoare istoric\ [i arhitectonic\. (VN) Mun]ii Leaota [i Bucegi

L|ZAREA – sat (com. L.) `n Depr. Giurgeu;
a.d. 1556; Castelul Laz\rea, construc]ie me-
dieval\ din 1532, cu ad\ugiri din sec. 17, stil
renascentist, turnuri de ap\rare; muzeu de
arte plastice; biseric\ romano-catolic\ fortifi-
cat\ (1235), cu zid de incint\ din sec. 18; m\-
n\stire franciscan\ `n stil baroc (sec. 17–18)
[i capela „Sf. Anton”. (HR)
LEAUÞ – sat (com. Tome[ti) `n partea de
NV a Depr. Brad, pe V. Obâr[ia; prelucrare
artistic\ a lemnului. (HD)
LECHINÞA – 1. comun\ `n Dl. Lechin]ei
`n NE Câmpiei Transilvaniei, la confl. râu-
rilor Dip[a [i L.; vestigii din epoca bronzului;
biseric\ `n stil romanic (sec. 15), fortificat\,
cu zid de ap\rare [i turn clopotni]\; centru
LEGII (LACUL)
viti-pomicol (vinurile de L.), cram\ subteran\
cu trei nivele. (BN) 2. localitate ce apar]ine
ora[ului Iernut, situat\ `n sudul Câmpiei
Transilvaniei; a.d. 1269; vestigii din epoca
bronzului (figurinele din lut, „turma de la
Lechin]a”). (MS)
LEGII (LACUL) – rezerva]ie ornitologic\
situat\ `n C. Transilvaniei, pe teritoriul locali-
t\]ii Geaca; S: 20 ha; p\s\ri de balt\ migra-
toare (ra]e, gâ[te, egrete, califari etc.) [i
broa[te ]estoase. (CJ)
LEHECENI – sat (com. C\rpinet) `n sudul
Depr. Beiu[; ceramic\ tradi]ional\; instala]ii
tehnice populare. (BH)
LEHLIU - GAR| – ora[ (6716 loc.) `n
B\r\ganul Mosti[tei, pe [oseaua [i c.f. Bucu-
re[ti–Fete[ti–Cernavod\; centru agroindus-
trial; a.d. 1853; ora[ din 1989, centru de art\
popular\ (ceramic\, `mpletituri din r\chit\).
(CL)
LELEASCA – comun\ `n nordul Pod. Cot-
meana; centru pomicol; biserica din lemn
(sec. 18) [i biserica de zid (sec. 19). (OT)
LELE{TI – sat (com. L.) situat `n Depr.
Subcarpatic\ Oltean\, la NV de Târgu Jiu;
tradi]ii folclorice, art\ popular\, muzeu etno-
grafic; renumi]i me[teri cojocari. (GJ)
LEMNIA – sat (com. L.) `n NE Depr. Bra-
[ov, pe valea omonim\, la poalele M. Nemira;
a.d. 1332; biseric\ fortificat\ gotic\ (sec. 15)
cu numeroase elemente baroce (sec. 18),
zid de incint\ oval [i clopotni]\ (sec. 17);
izvoare minerale sulfuroase; centru de art\
popular\ (]es\turi [i cus\turi, mori de ap\);
pe valea omonim\, ruinele cet\]ii Alma[ului
(sec. 12–13). (CV)
LEMPE{ (CET|ÞII) – culme (703 m) `n
Depr. Bra[ov, la NE de Bra[ov, `n aria
`ngust\rii de la Sânpetru; alc\tuit din con-
glomerate [i gresii; rezerva]ie natural\
(S: 274,5 ha) cu poieni cu vegeta]ie ierboas\
(colilia, rogozul pitic, jale[ul) [i porumbar,
migdal pitic; urme de locuire (neolitic);
cetate de p\mânt (sec. 12); belvedere; mean-
drele Oltului. (BV)
166
LENAUHEIM – comun\ `n NV C. Timi-
[ului; a.d. sec. 15; muzeul memorial
„Nikolaus Lenau”; biserica romano-catolic\
„Sfânta Tereza” (1778); han de po[t\
(sec. 18). (TM)
LEPINDEA – sat (com. Bahnea) situat `n
Pod. Târnavelor, pe V. Târnavei Mici; a.d. la
sf. sec. 15; biserica „Sfin]ii Arhangheli Mihail
[i Gavriil”, cu turn din sec. 18. (MS)
LEP{A – culme montan\ `n satul omonim,
`n nordul M. Vrancei; alt. max. `n Vf. Mu[at
(1503 m); rezerva]ia forestier\ Lep[a–Zboina
(S: 211 ha). (VN)
LERE{TI – comun\ situat\ pe Râu
Târgului, la nord de Câmpulung; locuin]e `n
stil muscelean, frumos ornamentate; punct
de plecare spre M. Iezer–P\pu[a, tradi]ii
etnofolclorice, muzeu etnografic, biserici din
sec. 19, hidrocentral\. (AG)
LESPEZI – 1. comun\ `n Culoarul
Siretului; centru de ol\rit; iarmaroc anual de
Sfântul Ilie (20 iulie); `n satul Heci – biserica
„Sf. Dumitru” (sec. 19). (IS) 2. sat (com.
Homocea) pe stânga Siretului, `n Colinele
Tutovei; biseric\ ortodox\ din sec. 18–19.
(VN) 3. vârf pe culmea principal\ a M. F\-
g\ra[, `n partea central\; alc\tuit din roci
cristaline ce-i impun altitudine [i masivitate;
alt. 2522 m (al patrulea vf. ca `n\l]ime din
Carpa]ii române[ti); climat alpin; paji[ti
alpine [i subalpine; p\storit, relief glaciar,
lacul C\l]un, refugiu. (AG) 4. schitul L. situat
la poalele M. Ple[uva (M. Gurguiatu), pe
dreapta Prahovei, la ie[irea din defileu, la
nord de Comarnic; biserica „Sf. Treime”
(1665–1675); cel mai vechi a[ez\mânt mona-
hal de pe valea sup. a Prahovei; pictur\ de
Pârvu Mutu Zugravu, 1657–1735.(PH)
LE{NIC – sat (com. Ve]el) `n Culoarul
Mure[ului, la poalele NE ale M. Poiana
Rusc\, la NV de Deva; a.d. 1394; biserica
ortodox\ „Sf. Nicolae”, ctitorie (sec. 14–15) a
cneazului Dobre Românul; ]es\turi [i
cus\turi populare. (HD)
167
LE{U – comun\ la poalele vestice ale
M. Bârg\u, pe valea omonim\; a.d. 1696; cen-
tru de cus\turi [i ]es\turi populare; anual, `n
luna septembrie – festivalul etnofolcloric
„Rapsodia Tri[carilor”. (BN)
LETCA – comun\ pe dreapta Some[ului;
a.d. 1405; `n toate satele sunt biserici de lemn
din sec. 17–18. (SJ)
LETEA – 1. grind fluvio-maritim `n Delta
Dun\rii, cu alt. de 12,4 m, cu dune de nisip [i
vegeta]ie ierboas\ caracteristic\ stepei;
p\dure (S: 700 ha) `n culoarele depresionare
dintre dune, unde umiditatea este mai mare;
alc\tuit\ din stejari, plopi, frasini, tei ulmi,
p\ducel, lemn câinesc, corn, sânger, liane,
vi]\ de vie s\lbatic\, carpen, hamei; cea mai
veche rezerva]ie natural\ din Dobrogea
(1938), baz\ de interes vân\toresc (iepuri,
mistre]i, sitari); 2. sat (com. C.A. Rosetti) si-
tuat pe grindul Letea; agroturism; centru pis-
cicol [i de vân\toare. (TL)
Grindul Letea
LEÞ – sat (com. Boro[neu Mare) `n SE
Depr. Bra[ov, la confl. V. Dalnic cu Râul
Negru, la est de Sfântu Gheorghe; a.d. 1332;
sit arheologic (neolitic, culturile Cri[ [i
Boian); pe Dl. Cet\]ii (547 m), vestigile unui
castru roman (110–120 d.Hr.). (CV)
LEU – comun\ `n C. Romana]i, la SE de
Craiova; centru pomicol; a[ezare neolitic\
(unelte de silex, vase ceramice) [i vestigiile
unui castru roman (sec. 2–3 d.Hr.) (DJ)
LEUCU{E{TI – rezerva]ie botanic\ pe
teritoriul satului omonim (com. Bethausen),
`n C. Lugojului, pe râul Bega. (TM)
LIPOVA
LIA – lac glaciar `n bazinul Bucurei din
M. Retezat, mai sus de lacul Bucura; ad. max.
4,3 m. (HD)
LICA{ – masiv dolomitic (1675 m alt.) `n
M. H\[ma[, la nord de Lacu Ro[u; bine
`mp\durit cu molid; traversat de poteci
(unele marcate) ce realizeaz\ leg\tura `ntre
Lacu Ro[u [i v\ile Putnei [i Bistricioarei; `n
vârf, poian\, loc de belvedere. (HR)
LICURICI – comun\ `n Pod. Olte]ului, la
sud–est de Târgu C\rbune[ti, biserica „Ador-
mirea Maicii Domnului’’ din 1777. (GJ)
LIE{TI – comun\ situat\ la contactul
C. Siretului Inferior cu C. Tecuciului, pe râul
Bârlad; biserica „Sf. Parascheva” (1881); vii
renumite. (GL)
LILIECILOR – pe[ter\ `n apropiere de
sta]iunea balneoclimateric\ Moneasa, `ntr-un
masiv de calcar din M. Codru Moma; urme
de locuire preistoric\. (AR)
LIMANU – comun\ `n estul Pod. Negru
Vod\, pe malul lacului Mangalia; muzeu de
art\; rezerva]ie natural\ (P\durea Hagieni)
cu o lung. de peste 3 km. (CT)
LIMB|{EL – râu, afl. al Azug\i, `n
Cl\bucetele Predealului, `ntre M. Cl\bucetul
Taurului [i M. Cl\bucetul Azuga; drum
forestier de acces spre cabana Susai [i spre
Predeal; poten]ial cinegetic. (BV, PH)
LINIA PE VALE – sat (com. D\nicei) `n
Pod. Cotmeana; biserica ortodox\ „Sfin]ii
Trei Ierarhi” (sec. 18). (VL)
LIP|NE{TI – comun\ pe V. Teleajenului;
biserica „Sf. Treime” (1743). (PH)
LIPOVA – 1. ora[ (11 450 loc.) pe V. Mure-
[ului, la poalele M. Zarand, a.d. 1245, decla-
rat ora[ `n anul 1440; centru agroindustrial.
Obiective turistice: biserica ortodox\ „Ador-
mirea Maicii Domnului”, sec. 4, pronaosul [i
jum\tate din nav\, prelungit\ `n 1797, când se
ridic\ [i turla; elemente baroce [i rococo; `n
1928 sunt construite galeriile interioare; pic-
turi murale din anul 1500, interiorul [i
exteriorul fiind pictate `n anul 1735; bazarul
LIPOV|Þ
turcesc „Sub Dughene”, construit `n sec. 17,
ast\zi ocupat de spa]ii comerciale; turn
medieval din sec. 16; muzeul or\[enesc
(colec]ie de art\ feudal\ [i de carte veche
româneasc\, colec]ie etnografic\ [.a.);
muzeul colec]iilor de art\; [coala veche
româneasc\ (`ncep. sec. 19), elemente `n stil
baroc; sta]iune balneoclimateric\ cu izvoare
minerale carbogazoase, feruginoase, bicar-
bonatate, calcice, sodice, magneziene indi-
cate `ntr-o gam\ larg\ de afec]iuni, puse `n
valoare `ncepând cu anul 1819, `n localitatea
{oimo[; ruinele cet\]ii (sec. 13–15) [i biseri-
ca „Buna Vestire” (sec. 18); `n localitatea
Rodna, m\n\stirea romano-catolic\ „Sfânta
Maria” (sec. 16), cu biserica din sec. 18. (AR)
2. sat (com. L.) `n partea de nord a Colinelor
Tutovei; a.d. 1531; biseric\ din 1840; `n satul
Mâlosu, m\n\stirea „Sf. Apostoli Petru [i
Pavel” (1995), pe locul unei foste m\n\stiri
lipovene[ti („Tisa Lipovei”). (BC)
Biserica din Lipova
LIPOV|Þ – comun\ `n Colinele Tutovei,
pe v\ile Chi]oc [i Ghilanoiu; bisericile din
lemn „Sf. Gheorghe” (1628 sau 1711), din sa-
tul Lipov\], [i „Sf. Nicolae”, din satul C\pu-
[eni; biserica „Na[terea Maicii Domnului”
(1853), din satul Chi]oc. (VS)
168
LISA – comun\ situat\ `n C. Boian, pe râul
C\lm\]ui; centru de c\pr\rit; tradi]ii fol-
clorice; port popular teleorm\nean; ]es\turi
din lân\; biserica „Sf. Gheorghe” (1825);
conac (1900); biserica „Sf. Voievozi” (1846),
`n satul Vân\tori. (TR)
LISN|U – sat (com. Ozun) pe valea L., `n
SE Depr. Sfântu Gheorghe, la poalele
M. ~ntorsurii; biseric\ reformat\ (sec. 15);
izvoare sulfuroase. (CV)
LISOVACEA – rezerva]ie complex\ pe te-
ritoriul com. Bozovici, `n SE M. Aninei. (CS)
LITCOV – 1. canal ce se desprinde din
bra]ul Sfântu Gheorghe, are o direc]ie V–E,
c\tre grindul Caraorman; comunic\ prin
canale cu bra]ul Sulina; folosit `n naviga]ia
vaselor piscicole [i de agrement; 2. grind,
prelungire a grindului Caraorman; urme de
locuire din epoca roman\. (TL)
LITORALUL ROMÂNESC AL M|RII
NEGRE – situat `ntre gura bra]ului Chilia, `n
nord, [i Vama Veche, `n sud, pe o lung. de
244 km; cuprinde dou\ sectoare – nordic
(`ntre gura Chiliei [i Capul Midia), `n care
exist\ Delta Dun\rii, Complexul lagunar
Razim–Sinoie, iar cel sudic, `ntre Capul
Midia [i Vama Veche, cu faleze, plaje, o con-
centrare de sta]iuni balneoclimaterice [i
ora[ele Constan]a, Mangalia; plaja are o ori-
entare c\tre est, ceea ce asigur\ o bun\
expunere la Soare tot timpul anului; tempe-
ratura medie anual\ este de 11,4°C; sejurul
pe litoral este indicat pentru tratamentul
c\ilor respiratorii, dermatologic, reuma-
tismal, endocrinologic; tratamentul se reali-
zeaz\ printr-un complex de factori: cura de
soare, baia de nisip, cura climatic\, talasotera-
pia, cura de n\mol. (CT, TL)
LIVENI – vezi GEORGE ENESCU. (BT)
LIVEZENI – sat (com. L.) situat `n Dl. Ni-
rajului, la est de Târgu Mure[; a.d. 1505;
Castelul Toldalagy (1830). (MS)
LIVEZILE – 1. comun\ la poalele nordice
ale M. Trasc\u, la nord de Aiud; `n satul
omonim, a.d. sec. 18, biserica ortodox\
169
„Adormirea Maicii Domnului” , de la 1611; `n
apropierea satului V\li[oara, pe pârâul omonim
(afl. al Aiudului), se g\sesc mori de ap\, chei
(2,5 km lung.) `n calcare (Cheile Poiana
Aiudului); rezerva]ie geologic\, speologic\;
`n arealul lor se afl\ mai multe pe[teri
(Pe[tera de la Col]ul Dl., Pe[tera cu Lapte etc.);
cheile Plaiului. (AB) 2. comun\ pe râul Bis-
tri]a (afl. al {ieului), `n estul Depr. Bistri]a;
a.d. la `ncep. sec. 14; urmele unui castru
roman; biseric\ evanghelic\ din sec. 16, cu
turn–clopotni]\ din sec. 19 [i cas\ parohial\
din sec. 18; conac din sec. 18; centru de
]es\turi [i cus\turi populare; muzeu (cera-
mic\ popular\, ]es\turi, picturi pe lemn);
pomicultur\. (BN)
LIVIU REBREANU – localitate compo-
nent\ a ora[ului N\s\ud (numit\ [i Prislop);
a.d. 1392; casa [i muzeul memorial Liviu
Rebreanu; statuia lui Liviu Rebreanu. (BN)
LOAMNE{ – comun\ `n Pod. Hârtiba-
ciului, pe râul Visa; a.d. 1320; biserica orto-
dox\ (1819), turn ad\ugat `n 1879. (SB)
LOCVEI – mun]i `n sud-vestul Banatului,
`ntre Dun\re [i Nera; alc\tui]i din roci
cristaline [i calcare; alt. 200–735 m; relief de
platouri, terasele Dun\rii, v\i `nguste, pe[-
teri; climat cu influen]e submediteraneene;
vegeta]ie [i faun\ cu multe elemente sudice;
a[ez\ri la periferie, `ndeosebi `n lungul
Dun\rii; `n zona Moldova Nou\, exploat\ri de
minereuri neferoase. (CS)
Imagine din Mun]ii Locvei
LOCURI RELE – schit la 2 km de
m\n\stirea Lainici; biseric\ din 1858. (GJ)
LOTRU
LOGIG – sat (com. Lunca) situat `n Sub-
carpa]ii Transilvaniei, la nord–vest de Reghin;
a.d. 1322; centru etnografic (confec]ionarea
pieselor de port popular). (MS)
LOMAN – sat (com. S\sciori) pe V. Sebe[,
amonte de ora[ul Sebe[, la poalele nordice
ale M. {ureanu; centru de ceramic\ (ro[ie, ne-
sm\l]uit\), de realizare a icoanelor pe sticl\,
de confec]ionare a uneltelor de lemn. (AB)
LOP|TARI – sat (com. L.) pe cursul sup.
al râului Sl\nic, la contactul M. Iv\ne]u cu
Subcarpa]ii Buz\ului; prelucrare artistic\ a
lemnului, ]es\turi [i cus\turi populare, lac de
baraj, chei, focul viu de la Terca. (BZ)
LORINÞ – râu, afl. al Râului Negru (numit
[i Covasna `n aval de ora[ul omonim); izvo-
r\[te din SV M. Vrancei, traverseaz\ sta]i-
unea Covasna; izvoare minerale, drum fores-
tier (Covasna–Comand\u); cetate dacic\,
planul `nclinat, unic `n Europa. (CV)
LOTRI{OR – vale `n partea estic\ a M. N\-
ru]iu, chei `n gnaise oculare de Cozia. (VL)
LOTRU – râu `n Carpa]ii Meridionali, afl.
al Oltului la Brezoi (lung. 80 km, suprafa]a
bazinului dezvoltat `n mun]ii Parâng, Lotru-
lui, Lovi[tei [i C\p\]ânei este de 1024 km2);
izvoare `n lacul Gâlcescu (1924 m); rea-
lizeaz\ un defileu cu numeroase praguri
(Cataractele Lotrului); pe el s-au amenajat
lacurile de baraj (Vidra, M\laia–Br\di[or);
sta]iunea climateric\ Voineasa [i ora[ul
Brezoi; important\ ax\ turistic\ `ntre Olt [i
Valea Sebe[ului. (VL)
Lacul Vidra de pe Lotru
LOTRULUI
LOTRULUI – mun]i în Carpa]ii Meridio-
nali, între v\ile Lotrului (sud), Sebe[ (vest),
Sadu (nord) [i Olt (est); alc\tui]i dominant
din roci cristaline ([isturi, intruziuni grani-
tice, gnaise etc.) la care, periferic, se adaug\
conglomerate, gresii; relief masiv impus de o
culme central\ cu desf\[urare vest–est, cu
în\l]imi de peste 2000 m (B\iu], 2028 m,
{tefle[ti, 2242 m, Balindrul Mare, 2207 m,
Sterpu, 2142 m etc.) [i un etaj cu vegeta]ie
alpin\ [i subalpin\; aici se afl\ mai multe cir-
curi glaciare, mase de grohoti[ [i puncte de
belvedere; din ea se desprind, spre nord, sud
[i est, culmi secundare scurte, adesea ascu-
]ite [i bine împ\durite, separate de v\i cu
multe s\ritori; spre Valea Oltului, pe conglo-
merate, s-a impus un relief de turnuri, coloa-
ne (C\line[ti); pe v\ile limitrofe, bazinete de-
presionare cu lacuri de baraj (Vidra, M\laia,
Negovanu etc.); sta]iunea Voineasa; din prin-
cipalele artere de comunica]ie se desprind
poteci care urc\ la vârfurile principale. (VL)
Imagine din Mun]ii Lotrului
LOVI{TEA (ÞARA LOVI{TEI) – depre-
siune tectonic\ colinar\ [i arie turistic\, `ntre
mai multe masive din Carpa]ii Meridionali
(F\g\ra[ [i Lotrului `n nord, C\p\]ânii, Cozia
– Ghi]u `n sud); `n sec. 10–13, centrul unui
cnezat; se presupune ca aici a avut loc b\t\lia
de la Posada (1330); mare concentrare de
a[ez\ri rurale (Câineni, Racovi]a, Cop\ceni
etc.) cu bogate tradi]ii etnofolclorice. (VL)
LOVRIN – comun\ `n C. Mure[ului, la
obâr[ia râului Gala]ca; a.d. 1466; conacul
„Liptay” (1792–1820), stil baroc, parc. (TM)
170
LOZNA – 1. comun\ la vest de Dorohoi, pe
[aua omonim\; loc arheologic: (important de-
pozit de unelte [i arme dacice, sec. 2–1 `.Hr.).
(BT) 2. [a `n NE Pod. Sucevei, `ntre dealurile
Bour–Ib\ne[ti (`n nord) [i N\p\i (`n sud),
la alt. de 300–350 m; turb\rie – rezerva]ie
natural\ – la izvoarele Bahnei [i ale Buha-
iului. (BT)
LUCACIU – vârf situat pe creasta nordic\
a M. C\limani; panoram\ larg\ [i stânci,
coloane de lav\ consolidat\ cu `nf\]i[\ri
bizare, ascensiuni din Vatra Dornei [i de la
Gura Haitii. (SV)
LUCAREÞ – sat (com. Brestov\]) `n SV
Pod. Lipovei; a.d. 1471; biserica sârb\ din
lemn „Sf. Gheorghe”, 1750; rezerva]ie bota-
nic\, S: 2 ha. (TM)
LUCAVA – râu, afluent al Moldovei supe-
rioare `n Obcina Lucina, care [i-a t\iat vale `n
calcare; `n cursul inferior, un sector de chei
(rezerva]ia natural\, S: 24,3 ha). (SV)
LUCIENI – comun\ situat\ `n C. Târgo-
vi[tei, pe râul Dâmbovi]a; a.d. 1451; tezaur de
monede romane; centru de broderii [i
cus\turi pentru export; case `ntr-un stil arhi-
tectonic original; biserici din sec. 19, `n satele
Lucieni [i {u]a Seac\. (DB)
LUCINA – mun]i [i vârf (1588 m) `ntre
v\ile Moldova, Bistri]a [i Þib\u; rezerva]ie
natural\ de cca 1 ha (tinov cu mesteac\n pitic
relict glaciar), la 1200 m alt.; renumit\
cresc\torie de cai hu]uli; acces dinspre
Moldova pe V. Lucavei. (SV)
LUDI{ORU – vârf (2302 m) pe creasta
M. F\g\ra[; nod orografic pe cump\na
apelor Recea–Râul Doamnei; belvedere;
potec\ marcat\; lacuri nivale (Br\tila). (BV)
LUDU{ – ora[ (18 641 loc.) situat `n culoa-
rul v\ii Mure[ului; a.d. 1377, cu numele de
Luda[, declarat ora[ `n 1960; Conacul
„Banffy ”(`ncep. sec. 19). (MS)
LUETA – comun\ `n vestul M. Harghita;
centru de prelucrare artistic\ a lemnului, de
cus\turi [i ]es\turi populare; rezerva]ia floris-
tic\ „Dumbrava Harghitei”. (HR).
171
LUGA{U DE JOS – sat (com. L. de Jos) pe
Cri[ul Repede; lac de acumulare (peste 63
mil m3; S: 538 ha); Gruiul Pietrii – rezerva]ie
natural\. (BH)
LUGOJ – municipiu (49 008 loc.) situat `n
estul C. Lugojului, pe râul Timi[, a.d. 1334,
ora[ din 1551; centru industrial, cultural,
turistic; muzeu or\[enesc (colec]ii de istorie,
etnografie [i art\); turnul-clopotni]\ al fostei
biserici ortodoxe „Sfântul Nicolae”, ctitorit\
`n 1402; biserica fostei m\n\stiri minorite,
1773, restaurat\ `n 1796 [i 1932; biserica
greco-catolic\, 1854; cl\direa Protopopiatului
ortodox român, 1726; cl\direa Teatrului,
1835. (TM)
Muzeul din Lugoj
LUICA – comun\ `n vestul C. Mosti[tei, sit
arheologic (tezaur monetar grecesc, sec. 1 `.Hr.);
p\dure cu importan]\ cinegetic\. (CL)
LUIERIU – sat (com. Suseni) situat `n
Dl. Mure[ului, pe dreapta V. Mure[ului, `n
amonte de Reghin; a.d. 1228; centru etnofol-
cloric (dans, cântec [i port popular). (MS)
LUMINA – 1. grind fluvio-maritim, ramifi-
ca]ie a grindului Ivancea, `n Delta Dun\rii, ce
desparte lacul Puiu, la est, de Puiule], la vest.
(TL) 2. lac situat `n SE Deltei Dun\rii; pri-
m\vara g\zduie[te colonii de lebede mute. (TL)
LUNA – comun\ `n Depr. Câmpia Turzii,
pe dreapta râului Arie[; a.d. 1270; biseric\
reformat\ (1290–1299), cu arhitectur\ gotic\
timpurie; biserica ortodox\ „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil” (sec. 17); monumentul
eroilor; castelul „Kemeny” (sec. 15), `n stil
baroc, `n satul Luncani. (CJ)
LUNCANI
LUNCA – 1. sat (com. Jor\[ti) situat `n su-
dul Pod. Covurlui; necropol\ din sec. 4 d.Hr.
(cultura Sântana de Mure[). (GL) 2. sat
(ora[ul Ocnele Mari) `n Subcarpa]ii Vâlcii;
biserica ortodox\ „Sfântul Ioan Gur\ de Aur”
(1706). (VL)
LUNCA BANULUI – rezerva]ie forestier\
(p\dure de frasin `n amestec cu stejar de
lunc\, gorun de lunc\, cu vârste ce dep\[esc
mai mult de un secol) `n Pod. Motrului.
(MH)
LUNCA BRADULUI – sat (com. L.B.) si-
tuat pe cursul Mure[ului, `n Defileul
Topli]a–Deda; a.d. 1854; sta]iune climateric\;
punct de acces `n M. C\limani `n nord [i
M. Gurghiu, `n sud. (MS)
LUNCA CERNII DE JOS – sat (com. L.C.
de J.) `n partea central-estic\ a M. Poiana
Rusc\, la vest de ora[ul Ha]eg, chei pe râul
Cerna (cheile Cernei). (HD)
LUNCA CORBULUI – sat (com. L.C.)
situat `n C. Pite[tiului, pe râul Cotmeana;
a.d. sec. 15; vatr\ folcloric\ (satul P\dure]i),
cu forma]ii de c\lu[ari; monument al eroilor,
biseric\ de lemn (satul Catane), sec. 18. (AG)
LUNCA DE JOS – comun\ pe valea sup. a
Trotu[ului; a.d. 1850; centru de prelucrare
artistic\ a lemnului; muzeu s\tesc. (HR)
LUNCA ILVEI – comun\ `n NE M. Bâr-
g\u, pe cursul sup. al Ilvei; centru de art\
popular\; pod de lemn (gr\niceresc) din
sec. 19, ref\cut `n 1930; izvoare minerale. (BN)
LUNCA MARE – sat (com. {otrile) pe
V. Doftanei, `n Subcarpa]ii Prahovei; Cheile
Doftanei, `n conglomerate (la nord de locali-
tate), numite [i Cheile Brebului (20–30 m
lung.); biseric\ (1845). (PH)
LUNCA POG|NI{ULUI – rezerva]ie
botanic\ pe teritoriul satelor Saco[u Turcesc,
Berini, Otve[ti, Ni]chidorf, `n nordul
Dl. Buzia[ului. (TM)
LUNCANI – sat (com. M\rgineni), la vest
de Bac\u; biserica de lemn din 1777,
„Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului”;
izvoare s\rate pe V. S\ratei. (BC)
LUNCASPRIE
LUNCASPRIE – sat (com. Dobre[ti) `n
Depr. Holod; biseric\ din lemn de la `ncep.
sec. 18; instala]ii tehnice populare. (BH)
LUNCAVIÞA – comun\ situat\ `n Lunca
Dun\rii, `ntre M\cin [i Isaccea; `n punctul
„La Cet\]uie” se afl\ o a[ezare neolitic\ de
tip Gumelni]a; rezerva]ia forestier\ „Valea
Fagilor”, `n care sunt ocrotite specii de fag [i
carpen, tei, jugastru, plop; S: 154,2 ha; centru
de ceramic\. (TL)
LUNCOIU DE JOS – sat (com. L de J.) la
poalele nordice ale M. Metaliferi, la sud de
Brad; `n apropiere parcul de vân\toare „Valea
Lung\” cu cervidee. (HD)
LUNC{OARA – 1. sat (com. H\lm\gel) `n
Depr. H\lmagiu; a.d. sec. 18; biserica de lemn
cu turn de tip transilv\nean „Sf. Gheorghe”,
1835. (AR) 2. sat (com. Au[eu) `n Depr. Borod;
biserica de lemn din sec. 18, renumit\ prin
dimensiuni [i pictur\; instala]ii de tehnic\
popular\. (BH)
LUNGA – localitate component\ a ora[u-
lui Târgu Secuiesc, `n NE Depr. Bra[ov, pe
Râul Negru; a.d. 1332; biseric\ romano-cato-
lic\ fortificat\ (sec. 14) `n stil gotic, cu turn
baroc. (CV)
LUNGE{TI – comun\ `n SE Pod. Olte]u-
lui, pe râul Mamu; centru de ceramic\. (VL)
LUNGULEÞU – comun\ situat\ `n C. Titu,
`ntre râurile Sabar [i Dâmbovi]a; tezaur mo-
netar alc\tuit din 27 de dinari romani imperi-
ali, din timpul `mp\ratului Traian (98–117);
biseric\ din lemn la `ncep. sec. 19; biserici
din sec. 18–19 `n satele Lungule]u [i
Serdanu. (DB)
172
LUPENI – 1. ora[ (31 053 loc.) `n Depr. Pe-
tro[ani; a.d. 1770; ora[ din 1960; grupul statu-
ar „Lupeni 1929”, loc de plecare la Vf. Straja
[i pasul Vâlcan (1621 m); biserici din lemn,
sec. 19. (HD) 2. comun\ la NV de Odorheiu
Secuiesc; muzeul memorial „Tamasi Aron”;
`n satul Satu Mic – biseric\ reformat\ din
sec. 17; `n satul Firtu[u – vestigii arheologice
din epoca roman\ târzie; muzeu etnografic [i
biseric\ romano-catolic\, sec. 13, `n satul
Bisericani. (HR)
LUP{A – 1. sat (com. L.) pe râul Arie[
(bazinul mijlociu), la poalele sudice ale
Muntelui Mare [i cele nordice ale M. Tras-
c\u; a.d. sec. 14; muzeu etnografic [i de art\
popular\ (obiecte din Þara Mo]ilor), colec]ie
de icoane pe sticl\ [i lemn din sec. 18–19);
m\n\stirea ortodox\ L. (`n satul omonim),
ctitorie (1421–1429) a cneazului Vladislav,
biserica „Sfântul Gheorghe”. (AB) 2. sat
(com. Hoghiz) pe valea omonim\ `n
M. Per[ani (Centrali); biseric\ ortodox\
(sec.19); punct de plecare `n M. Per[ani; pe
V. L.; poten]ial cinegetic [i piscicol. (BV)
LUTOASA – sat (com. Lemnia) `n NE
Depr. Bra[ov, la poalele M. Nemira
(Munceilor Ca[inului Secuiesc); sit arheo-
logic; izvoare minerale; belvedere. (CV)
LUTU RO{U – 1. curm\tur\ ([a) la baza
versantului estic al M. Ceahl\u, la alt. de
1015 m; pe aici trec drumul Izvorul
Muntelui–Dur\u [i poteca marcat\ Izvorul
Muntelui–Piatra cu Ap\–Dochia, numit\
curent poteca L. R.; (NT) 2. potec\ marcat\
`n M. Ceahl\u, ce realizeaz\ leg\tura `ntre
cabanele Izvorul Muntelui (750 m) [i Dochia
(1745 m); diferen]\ de nivel de 1000 m. (NT)
 M
2 MAI – sat (com. Limanu) situat pe ]\r-
mul m\rii, la sud de ora[ul [i de lacul Manga-
lia; a.d. 1887; `n perimetrul localit\]ii se
g\sesc m\rturii arheologice din sec. 4 `.Hr.,
mormânt getic cu tumul, dromos, ziduri late-
rale; plaj\ 300 de m; agroturism. (CT)
MACEA – comun\ `n C. Aradului;
a.d. 1380; biserica ortodox\ (sf. sec. 17),
având la baz\ un plan `n forma unei cruci
bizantine; castelul Macea, construit `n anul
1862, cu ad\ugiri `n 1886, elemente `n stil
secession, restaurat `n perioada 1956–1957;
parc dendrologic [i gr\din\ (S: 17 ha). (AR)
MADA – sat (com. Bal[a) pe clina sudic\
a M. Metaliferi, pe râul Geoagiu; cheile M\zii
(pe pârâul M. sau Bal[a; 3 km lung.) [i
pe[terile Dosu M\zii [i Zidit\. (HD)
MAGLAVIT – comun\ `n C. Desn\]ui, la
NE de Calafat; a.d. sec. 16; m\n\stirea
„Izvorul T\m\duirii’’, cu biserica „Na[terea
Maicii Domnului’’ (1935); `n apropiere se afl\
lacul M. (DJ)
MAHMUDIA – comun\ la sud de bra]ul
Sfântu Gheorghe, la poalele Dl. Tulcei; urme
ale unei a[ez\ri geto-dacice; ruinele cet\]ii
romano-bizantine Salsonia, distrus\ de go]i
`n sec. 4 d.Hr.; centru pesc\resc; geamie
(sec. 17). (TL)
MAIA – sat (com. Brazii) pe râul Maia, la
confl. cu Prahova, la vest de Urziceni; dou\
biserici ortodoxe: „Adormirea Maicii Dom-
nului” (1778), cu cavoul familiei Catargiu, [i
alta din 1899; ruinele conacului Barbu
Catargiu (1820); p\dure de plop [i stejar `n
lunca Prahovei. (IL)
MAIAD – sat (com. G\le[ti) situat `n
Dl. Nirajului, pe valea omonim\; a.d. 1513;
biseric\ (sec. 14). (MS)
MAIERU – comun\ situat\ pe V. Some-
[ului Mare, `n sudul M. Rodnei; case din
lemn specifice; biserica din lemn (sec. 19);
muzeu etnografic; colec]ia de documente [i
obiecte apar]inând scriitorului Liviu Rebrea-
nu; izvoare minerale. (BN)
MAILAT – sat (com. Vinga) situat `n
C. Ving\i; a.d. 1454; serbarea anual\ „Du-
minica de la Mailat”, o `ntâlnire a fiilor satu-
lui. (AR)
MALAIA – comun\ pe V. Lotrului; biseri-
ca din lemn „Sf. Nicolae” (1807); conacul
familiei Br\tianu (sec. 19); lac de acumulare
[i hidrocentral\ (1978); punct de plecare pe
trasee din mun]ii Lotrului [i C\p\]ânii. (VL)
MALIUC – 1. sat (com. M.) `n Delta
Dun\rii, de o parte [i de alta a bra]ului
Sulina; sat turistic, centru pesc\resc [i
cinegetic; circula]ia vaselor turistice pe
canale; construc]ii specifice acoperite cu
stuf. (TL) 2. ostrov `n Delta Dun\rii, pe stân-
ga bra]ului Sulina. (TL)
MALNA{ – comun\ pe V. Oltului, la
poalele M. Bodoc; ruinele cet\]ii Hericz
(sec. 14) la poalele muntelui, incint\ oval\,
[an]uri de ap\rare, turn, monede din timpul
lui Andrei al II-lea. (CV)
MALNA{ - B|I – sta]iune balneoclima-
teric\ de interes general (com. Malna[), pe
V. Oltului, la poalele M. Baraolt–Bodoc;
alt. 565 m; bioclimat de culoar de vale;
izvoare minerale (feruginoase, carboga-
zoase, bicarbonatate, sodice, calcice, hipo-
tone); mofete, instala]ii balneare pentru
mofete, cur\ intern\, sanatoriu; `mbutelierea
apelor minerale; punct de plecare pe trasee
`n mun]ii Baraolt [i Bodoc; sit arheologic.
(CV)
MALU
MALU – 1. sat (com. Sfântu Gheorghe) pe
stânga Ialomi]ei, `n C. B\r\ganul Ialomi]ei, la
SE de Urziceni; biserica ortodox\ „Adormi-
rea Maicii Domnului” (1833–1837); conacul
Florescu (sec. 19) [i conacul F\g\r\[eanu; `n
apropiere, `n lunca Ialomi]ei, p\dure de plop,
salcie, stejar, salcâm. (IL) 2. sat (com. Stoi-
le[ti) `n SV Pod. Cotmeana, pe stânga Topolo-
gului; biserica din lemn „Adormirea Maicii
Domnului” (sf. sec. 18). (VL)
MALU CU FLORI – comun\ situat\ `n
Subcarpa]ii Ialomi]ei, pe râul Dâmbovi]a;
muzeu s\tesc cu colec]ie de istorie [i etno-
grafie; centru de prelucrare artistic\ a
lemnului; centru pomicol; biserici din sec. 19
`n satele Malu cu Flori [i Capu Coastei
(Sf. Nicolae); a.d. 1548; case vechi; monu-
mente ale eroilor din cele dou\ r\zboie mon-
diale; arhitectur\ muscelean\ veche. (DB)
MAMAIA – sta]iune balneoclimateric\ si-
tuat\ la nord de Constan]a, `ntre lacul
Siutghiol [i Marea Neagr\; prima amenajare
dateaz\ din 1906; plaja are o lungime de
8 km, o l\]ime de 100–200 m, S: 70 ha; multiple
amenaj\ri pentru diverse tratamente. (CT)
Hotelul Perla – Mamaia
MAMU – sat (com. M\dulari) `n SE
Pod. Olte]ului; biserica din lemn „Sf. Ni-
colae”, 1891. (VL)
MANASIA – comun\ `n C. B\r\ganul
Ialomi]ei, pe stânga Ialomi]ei la SE de
Urziceni; biserica ortodox\ „~n\l]area
Domnului”, sec. 19, mormântul ctitorului,
prin]ul sârb Efrem Obrenovici; conacul
„Hagienoff” (1899–1900); cram\ (1899); han
(1923); p\dure de stejari. (IL)
174
MANGALIA – 1. municipiu (44 162 loc.)
situat pe ]\rmul M\rii Negre, cetatea gre-
ceasc\ Callatis (sec. 6 `.Hr.); perioada de
`nflorire a cet\]ii, sec. 3–4 d.Hr; moschee `n
stil maur „Esmaban Sultan” (1590); ape
mezotermale, turb\ terapeutic\; sanatoriu
balnear; plaj\ cu o lungime de 500 m [i o
l\]ime de 100 m; Muzeul de arheologie
„Callatis”; Colec]ia de pipe „Mercurius”;
Edificiul Roman; Basilica de tip sirian;
Marele Tunel (Mormântul cu Papirus); Zidul
de incint\; Portul Antic Callatis; Necropola
Imagine din Mangalia
romano-bizantin\. (CT) 2. lac situat `n sudul
ora[ului Mangalia, liman maritim, lungime
de 9,5 km, l\]ime 0,3–0,8 km, S: 260 ha,
ad. medie 6 m, ad. max. 13 m; alimentarea se
realizeaz\ [i din izvoare, unele dintre ele
sulfatate [i termale (22oC); utilizare bal-
near\. (CT)
Ruinele cet\]ii Callatis
MARA – 1. râu `n Depr. Maramure[, aflu-
ent al Izei, cu izvoarele `n M. Igni[; `n cursul
superior, Cheile T\t\rului t\iate `n andezite
(rezerva]ie geologic\); lac de baraj (Runc,
3 km lung.). (MM) 2. sat (com. Dese[ti); ele-
mente etnofolclorice, por]i de lemn monu-
mentale. (MM)
175 MARCA

MARAMURE{ULUI – 1. mun]i în nordul

Carpa]ilor Orientali, cuprin[i între grani]a cu
Ucraina, Depr. Maramure[ [i Obcina Lucina;
alc\tui]i din roci cristaline, fli[ [i local magne-
tite. Relieful este format dintr-o culme cu
în\l]imi între 1200 m [i 1937 m (Vf. Pop Ivan),
care se afl\ pe grani]\, din care se desprind
mai multe masive (Farc\u, 1956 m, Mihailec,
1918 m, Pietrosul, 1850 m, Toroiaga, 1930 m
etc.) [i culmi secundare separate de Vi[eu [i
afluen]ii s\i (Ruscova, Vaser etc.); se carac-
terizeaz\ prin masivitate, diferen]e de peste
800 m între fundul v\ilor [i creste, p\[uni
întinse la peste 1600 m, câteva circuri [i v\i
glaciare scurte, versan]i cu pant\ mare, dar
bine împ\duri]i. Se adaug\ a[ez\rile din lun-
gul v\ilor, dar [i unele sate risipite de pe ver-
san]ii poieni]i, cu bogate [i variate tradi]ii
etnofolclorice, române[ti [i ucrainene; arhi-
tectur\ maramure[an\. Sighetu Marma]iei,
Vi[eul de Sus, Bor[a constituie centrele tu-
ristice principale; rezerva]ia natural\ Far-
c\u–Mih\ilecu–lacul Vinderelu (S: 100 ha).

Biseric\ de lemn din Maramure[

Vârful Farc\u din Mun]ii Maramure[ului
(MM) 2. depresiune [i însemnat\ arie turis-
tic\ între mun]ii Maramure[ (nord),
Gutâi–Þibe[–Rodnei (sud). Relieful este
alc\tuit din culmi cu în\l]imi de 500–700 m,
separate de v\ile Iza, Mara, Vi[eu cu afluen]ii
lor. Cea mai mare parte a acestora este
acoperit\ de p\[uni [i terenuri de cultur\,
p\durile de foioase fiind doar pe creste [i vâr-
furi. Constituie o unitate cu bogate fapte
istorice (urme de cultur\ material\ continu\,
începând cu neoliticul, forma]iuni de tipul
cnezatelor, locuri unde s-au petrecut b\t\lii
etc.), elemente etnofolclorice cu un specific
aparte (cântec, dansuri, costum popular,
]es\turi, datini, construc]ia caselor, por]ilor [i
a bisericilor din lemn etc.); se adaug\ ele-
mente de peisaj natural: bazinete largi pe
locul unor ocne de sare pr\bu[ite (Ocna
{ugatag, Co[tiui), izvoare minerale, p\duri
ocrotite etc.; obiectivele turistice sunt con-
centrate în localit\]ile care se întind în lungul
Izei, Marei, dar [i pe v\ile secundare sau pe
unele platouri poienite, toate legate printr-o
re]ea deas\ de drumuri; în multe sate se
practic\ agroturismul; principalele centre
turistice sunt Sighetu Marma]iei (loc de dis-
persie a drumurilor ce duc în Oa[, Baia
Mare, Vi[eu, Iza etc.), sta]iunea balneoclima-
teric\ Ocna {ugatag, Bogdan Vod\, Barsa [i
sta]iunea climateric\ Bor[a. (MM)
MARCA – comun\ `n V. Barc\ului; defileu
epigenetic `n roci cristaline; punct arheologic
(a[ezare dacic\); biseric\ din lemn, sec. 18,
`n satul Por]. (SJ)
MARCEA
MARCEA – sat (com. Ione[ti) `n lunca
Oltului, `n estul Pod. Olte]ului; biserica din
lemn „Sfin]ii Voievozi”, sec. 19. (VL)
MAREA NEAGR| – mare intercontinen-
tal\ (`ntre Europa [i Asia); S: 413 490 km2,
ad. max. – 2211 m, ad. medie – 1282 m; `n
NE, platforma continental\ are o l\rgime de
pân\ la 180 km; temperatura este cuprins\
`ntre 0°C (februarie) [i 21,5°C (august); sali-
nitatea `ntre 3‰ (la ]\rm) [i 22‰ (`n adân-
cime); a fost cunoscut\ `nc\ din timpul gre-
cilor, care au numit-o ini]ial „Marea Furtu-
nilor”; vegeta]ia este format\ din alge verzi,
ro[ii [i brune; faun\ piscicol\ bogat\ `n sturi-
oni; litoralul românesc prezint\ sectoare cu
falez\ (la sud de Constan]a) [i sectoare joase
cu plaje extinse, valorificate balnear. (CT, TL)
MARGA – sat (com. M.) `n Culoarul
Bistra, la confluen]a râului Marga cu Bistra;
a.d. 1470; biserica ortodox\ „Sf. Ilie”, 1830.
(CS)
MARGHITA – ora[ (18 662 loc.) din 1967,
situat `n zona de contact dintre C. Barc\u cu
Dl. Vii[oarei, pe V. Barc\ului; a.d. la `ncep.
sec. 13; biserici din sec. 16–18, castel
(sec. 18), izvoare minerale folosite local `n
tratamente balneare. (BH)
MARGINA – sat (com. M. ) `n estul
Pod. Lipovei, pe râul Bega; a.d. sec. 14;
muzeu etnografic; ruinele unei fortifica]ii din
sec. 15; biserica din lemn, „Cuvioasa Paras-
cheva” (1737), pictur\ din sec. 18. (TM)
MARGINE – sat (com. Abram) la SE de
Marghita; biseric\ din lemn (sec. 18). (BH)
MARGINEA – comun\ `n vestul Pod. Su-
cevei, pe V. Sucevi]a; tradi]ii etnofolclorice;
renumit\ ceramic\ neagr\ lustruit\. (SV)
MARICA – lac (S: 40 ha) `n com. Brato-
voie[ti; interes piscicol. (DJ)
MARIÞA – sat (com. Vaideeni) `n nordul
Subcarpa]ilor Olteniei, pe râul omonim; biseri-
ca ortodox\ „Cuvioasa Parascheva” (1877). (VL)
176
MARPOD – comun\ `n Pod. Hârtibaciului,
pe râul omonim; a.d. 1349; cetate ]\r\neasc\,
sec. 16, biseric\ evanghelic\, fortificat\. (SB)
MA{LOC – comun\ la contactul Pod. Li-
povei cu C. Ving\i; a.d. 1349; conac din 1855.
(TM)
MATEE{TI – comun\ `n nordul Pod. Olte-
]ului, pe râul T\râia; biserica din lemn „Cuvi-
oasa Parascheva” (1720). (VL)
MATEI – comun\ `n nordul Câmpiei
Transilvaniei, pe V. Mele[, `n Dl. Lechin]ei;
a.d. 1391; vestigii daco-romane; biserica
reformat\ (sec. 17); castelul baroc Haller
(sec. 17); `n satul component Moru] – ruinele
bisericii evanghelice (sec. 17–18), `n Bidiu –
biserica din lemn (sec. 17), `n satul Corvine[ti
– biserica evanghelic\ gotic\ (sec. 15). (BN)
MATEIA{ – 1. vârf (1237 m), martor cal-
caros `ntre v\ile Arge[el [i Dâmbovi]a; plante
calcifile, sângele voinicului. (AG) 2. Mauso-
leul M., ridicat `n memoria celor c\zu]i `n
luptele de la Dragoslavele [i Mateia[, `n
Primului R\zboi Mondial; construit din
blocuri de calcar de Albe[ti, cu turn, scar\ [i
osuar; belvedere. (AG) 3. sat (com. Raco[)
pe V. Oltului `n aval de Raco[, la poalele
M. Per[ani (Dl. Piatra Despicat\); biserica
ortodox\ (sec. 17) cu vitralii pictate [i fresce
realizate de Gheorghe Zugravul ([coala
{cheilor Bra[ovului); muzeu s\tesc de istorie
[i etnografie; monumentul eroilor din Primul
R\zboi Mondial. (BV)
MATIÞA – lac `n Delta Dun\rii, situat `n
complexul lacustru Mati]a–Merhei; unul din
cele mai adânci lacuri din Delt\ (peste 3 m);
comunic\ cu celelalte lacuri prin gârla
Lopatna. (TL)
MATIÞA-MERHEI – complex lacustru,
delimitat la vest de grindul Chilia, la est de
grindul Letea, la sud de grindurile fluviatile
ale Dun\rii Vechi; principalele lacuri:
Merhei, Mati]a, Trei Iezere, Babina,
Bogdaproste. (TL)
M|CIN – 1. mun]i vechi hercinici; pre-
zint\ o culme cu direc]ia NV–SE ce se
177
extinde pe 65 km lung. [i 24 km l\]ime, din
care se desprind spre nord [i vest culmi
secundare (Bugeac, Pricopan, Priopcea,
Iacobdeal) ce `nchid golfuri depresionare
(Jijila, Greci, Cerna, Mircea Vod\); alt. max.
467 m (Vf. Greci); numit [i Þu]uiatu. 2. ora[
(11.749 loc.) situat pe dreapta Dun\rii, la
poalele M. M\cin; castru roman Arrubium
care devine cetate romano-bizantin\; centru
agroindustrial, Hanu Vechi, cl\dire declarat\
monument arhitectonic [i geamia `n care
exist\ un manuscris al Coranului de peste
200 de ani; ruinele cet\]ii; punct de plecare
`nmun]ii limitrofi [i c\tree ora[ele Tulcea,
Gala]i, Br\ila sau centrul Dobrogei. (TL)
Vârful Þu]uiatu din Mun]ii M\cin
M|DÂRJE{TI – sat (com. B\l]a]i) la est
de Târgu Frumos; biserica din lemn
„Sf. Grigorie Teologul” (sec. 19). (IS)
M|D|RA{ – sat (com. Band) situat `n
C. S\rma[ului, la NV de Târgu Mure[; a.d.
1332; castelul Bethlen (1517). (MS)
M|GHERU{ – sat (com. Nade[) situat `n
Pod. Târnavelor, la sud de Sighi[oara;
a.d. 1391; biserica din sec. 14 (ast\zi biseric\
evanghelic\), cu zid de incint\ din sec. 18. (MS)
M|GIRE{TI – comun\ la NE de Moine[ti,
pe V. Tazl\ului S\rat; biserica „Sf. Voievozi”
(1809); `n satul {esuri, biserica din lemn
„Sf. Gheorghe” (1648); `n satul St\ne[ti, bise-
rica catolic\, sec. 17, [i biserica ortodox\
(1809). (BC)
M|GLEI – pe[ter\ `n M. Rodnei (la nord
de pe[tera Izvoru T\u[oarelor), pe versantul
drept al Izvorului M\glei, afl. al pârâului
Izvoru T\u[oarelor. (BN)
M|GURA CA{INULUI
M|GURA – 1. comun\ pe dreapta
Buz\ului, la confl. cu B\l\neasa, la poalele
nordice ale Dl. Ciolanu (Subcarpa]ii Buz\u-
lui), `n apropierea satului omonim; tabere
estivale (din 1970) de sculptur\ `n aer liber [i
muzeu `n aer liber al sculpturilor realizate de-
a lungul veacurilor de cioplitori anonimi de
pe V. Buz\ului; `n arealul satului Ciuta (situ-
at pe râul Buz\u, la SV de satul M.), p\durea
Ciuta, loc de agrement. (BZ) 2. p\dure `n
com. Dorgo[, declarat\ rezerva]ie forestier\.
(AR) 3. sat (com. Mih\e[ti) `n sudul Sub-
carpa]ilor Vâlcii, pe râul Govora; biserica
ortodox\ „Sf. Ioan Botez\torul”, 1834. (VL)
4. sat risipit (com. Moeciu) `n Platforma
Branului, la poalele M. Piatra Craiului; alt.
cca 750–1200 m; centru etnografic [i de art\
popular\ (port, arhitectur\, obiceiuri); tu-
rism rural, punct de plecare spre M. Piatra
Craiului; belvedere; relief carstic (doline).
(BV) 5. comun\ la 5 km vest de Bac\u; a.d.
1409; biseric\ din lemn (1765), cu pictur\
interioar\ original\, monument de arhitec-
tur\; urme de a[ez\ri neolitice (culturile
Cucuteni [i Monteoru); tezaur de argint din
perioada roman\; colec]ie muzeal\; p\duri de
salcâm. (BC) 6. munte (1548 m alt.) `n partea
de sud a M. Bistri]ei, format pe dolomite,
bine `mp\durit (conifere); forma]iuni stân-
coase (ace, col]i, abrupturi); str\b\tut de
poteci pastorale pornind din satele Grin]ie[,
Poiana [i Bradu; `n vârf, poian\, loc de
belvedere. (NT) 7. deal (678 m) `n SV ora-
[ului Târgu Ocna; `n vârf, loc de belvedere;
m\n\stirea „Buna Vestire” („M\gura Ocnei”)
ctitorit\ `n sec. 17, recl\dit\ `n sec. 18 [i
reconstruit\ `n 1993 [i Monumentul Eroilor
(un mausoleu sub form\ de turn, cu osemin-
te ale eroilor din Primul R\zboi Mondial);
acces pân\ `n vârf pe alee asfaltat\ din Târgu
Ocna. (BC)
M|GURA CA{INULUI – masiv montan
(1163 m) `n partea de nord a M. Vrancei,
str\juind spre SV Depr. Ca[inului; p\duri de
fag, brad [i molid; poieni cu fâne]e [i p\[uni
la poale; belvedere; acces pe poteci nemar-
cate de la M\n\stirile Ca[in [i Scutaru. (BC)
M|GURA CODLEI
M|GURA CODLEI – masiv montan
(1292 m `n vf. omonim) `n SE M. Per[ani, `ntre
v\ile H\m\radia (nord), Bârsa (sud) [i {inca
(vest); domin\ vestul Depr. Bra[ov [i Platfor-
ma Poiana M\rului; alc\tuit din calcare, gre-
sii, marne [i cristalin; creste calcaroase,
relief carstic (lapiezuri, pe[teri, avene etc.);
belvedere (poian\ `n p\dure de gorun [i fag);
ruinele Cet\]ii Negre (sec. 13) zidit\ de cavale-
rii teutoni (ars\ la 1335) la 913 m (sud). (BV)
M\gura Codlei
M|GURA ILVEI – comun\ `n nordul
M. Bârg\u, pe V. Ilvei; centru etnografic: de-
cora]ii `n lemn, port popular; punct de
pornire pe trasee `n M. Bârg\u. (BN)
M|GURA MIC| – vârf (1375 m), munte
calcaros `n Platforma Branului, la vest de
Bran, belvedere; satul risipit M\gura, cu boga-
te elemente etnofolclorice; turism rural. (BV)
M|GURENI – 1. comun\ situat\ la con-
tactul Subcarpa]ilor Prahovei cu C. Ploie[ti,
pe râul Provi]a; ruinele conacului Dr\ghici
Cantacuzino-M\gureanu (1666–1671), cas\
feudal\ `n stil turcesc; biserica „Sf. Treime”,
ctitoria lui Dr\ghici Cantacuzino (1674), pic-
tat\ de Pârvu Mutu (1693–1694), cu iconos-
tas din 1694 (baroc, rena[tere). (PH) 2. sat
(com. Gu[oeni) `n Pod. Olte]ului, pe râul
N\g\rpi]a; biserica din lemn „Cuvioasa
Parascheva”, sec. 18. (VL)
M|GURI- R|C|T|U – comun\ situat\ la
poalele SE ale M. Gil\u [i NV ale Muntelui
Mare, pe Some[ul Rece; biserica din lemn
„Sf. Treime” (sec. 18), `n satul Muntele Rece;
etnografie, folclor. (CJ)
M|IERU{ – sat (com. M.) `n NV Depr.
Bra[ov, pe [oseaua Bra[ov–Sighi[oara;
178
a.d. 1377; biserica fortificat\ (sec. 14) `n stil
gotic; biserica ortodox\ „Adormirea Maicii
Domnului” (sec. 18). (BV)
M|LÂNCRAV – sat (com. Laslea) `n
Pod. Hârtibaciului, pe râul omonim; a.d.
sec. 14; biserica evanghelic\, sec. 14, picturi
`n stil gotic (sec. 14), altar poliptic gotic
(sec. 15), transform\ri `n sec. 20. (SB)
M|L|IE{TI – 1. vale glaciar\, pârâu
(afl. al Gl\jeriei) pe versantul nordic al
M. Bucegi, `ntre M. Buc[oiu [i Padina
Crucii, Turnul M., Þancul Pietrele; culoare
de avalan[e (Hornurile M.); peisaj alpin-sub-
alpin; poteci marcate (acces spre Vf. Omu).
(BV) 2. sat (com. S\la[u de Sus) pe pârâul
M., `n sudul Depr. Ha]eg, la poalele nordice
ale M. Retezat; ruine ale Cet\]ii cnejilor
(ad\ugiri din sec. 15). (HD)
M|L|IE{TII DE SUS – sat (com.
Dumbr\ve[ti) pe V. V\rbil\ului, `n Subcar-
pa]ii Prahovei; castru roman la confl.
V\rbil\u–Teleajen (103–102 `.Hr.). (PH)
M|LD|RE{TI – comun\ `n Subcarpa]ii
Olteniei, pe râul Luncav\]; muzeu (art\
medieval\ [i etnografice); biserica ortodox\
„Sf. Nicolae” [i „Sfin]ii Voievozi”, sec. 18, cti-
torie a pitarului M\ld\rescu (picturi murale
exterioare [i interioare originale); cula
„Greceanu” (sec. 18), cl\dire fortificat\ spe-
cific\ zonei; cula „Duca”, construit\ `ntre
1823–1827; muzeu; conac din sec. 19. (VL)
Cula M\ld\r\[ti
M|LD|RE{TII DE JOS – sat (com.
M\ld\re[ti) `n Subcarpa]ii Olteniei, pe pârâul
M\n\stire; biserica din lemn „Sfântul
Dumitru”, 1801. (VL)
179
M|LINE{TI – m\n\stire (com. Gârceni)
cu biserica „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”
(sec. 14), `n vestul Pod. Central Moldove-
nesc. (VS)
M|LINI – comun\ pe V. Suha Mare (aflu-
ent al Moldovei); casa memorial\ a poetului
N. Labi[. (SV)
M|LU{TENI – comun\ `n Colinele F\lci-
ului, `n bazinul râului Horincea; punct fosili-
fer (râpa V\ii Româneasa) `n depozite
pliocene; biserica de lemn [i v\l\tuci
„Sf. Nicolae” (1814), a fostei m\n\stiri; bise-
rici (sec. 18–19) `n satele Lupe[ti, Mânz\te[ti
[i Ghireasca. (VS)
M|N|ILE{TI – sat (com. Frânce[ti) `n
SV Subcarpa]ilor Vâlcii, pe râul Bistri]a;
biserica „~n\l]area Domnului”, sec. 17, prid-
vor [i turl\ din sec. 19. (VL)
M|N|STIREA CA{IN – comun\ pe râul
Ca[in, la poalele nordice ale M\gurii Ca[in
(1163 m); m\n\stirea Ca[in, cu biseric\ din
1655, ctitorie a domnitorului Gheorghe
{tefan, zid de incint\ din 1830. (BC)
M|N|STIREA DINTR-UN LEMN – bise-
rica ortodox\ „Na[terea Maicii Domnului” `n
satul Dezrobi]i (com. Frânce[ti), `n SV Sub-
carpa]ilor Vâlcii, pe râul Ot\s\u (sec. 16); bi-
serica ctitorit\ de Preda Brâncoveanu `n sec. 17,
pictura mural\ din 1707, mormintele so]iei [i
fiului domnitorului {erban Cantacuzino,
colec]ie de icoane pe lemn [i vechi obiecte
biserice[ti; biserica bolni]\ (1810–1814), pe
locul unei bisericu]e din lemn din sec. 16.
(VL)
M|N|STIREA DOAMNEI – sat (com.
Cur]e[ti) la 5 km SV de Boto[ani; biseric\ de
lemn (1381), ctitorit\ de Petru I Mu[at, reno-
vat\ `n 1496 de Doamnei Maria – so]ia lui
{tefan cel Mare [i, mai târziu (1552), de
Doamna Elena – so]ia lui Petru Rare[. (BT)
M|N|STIREA SUZANA – m\n\stire
(com. M\neciu) pe V. Teleajenului, la poalele
M. Grohoti[, `ntemeiat\ de Stanca Ar[ica
(Suzana) (1740) ; ini]ial a fost biseric\ de lemn;
biserica actual\, „Sf. Nicolae” (1880–1882),
M|NE{TI
p\streaz\ pictura original\ a lui P. Nicolau
([coala Tattarescu); muzeu. (PH)
M|N|STIREA HUMORULUI – comun\
pe V. Humor; m\n\stirea „Adormirea Maicii
Domnului”, ctitorie a logof\tului T. Bubuiog,
de la 1530; pictura, `n care predomin\
nuan]ele de albastru [i ro[u dateaz\ din
1535; valoroase tablouri votive, `ntre care
„Asediul Constantinopolului” (exterior); tur-
nul-clopotni]\ cu foi[orul apar]in lui Vasile
Lupu (1641); port popular [i tradi]ii fol-
clorice. (SV)
M|N|STIOARA – sat (com. Fitione[ti) pe
râul {u[i]a, la poalele estice ale Dl. Momâia
(Subcarpa]ii Vrancei); biserica din lemn
„Adormirea Maicii Domnului” (sec. 18). (VN)
M|N|{TUR – sat (com. Vinga) situat `n
C. Ving\i; a.d. 1285; ruinele unei fortifica]ii,
sec. 13; castel (`ncep. sec. 19) `n stil neocla-
sic, `nconjurat de un parc (S: 4 ha); rarit\]i
botanice. (AR)
M|NECIU – 1. comun\ pe V. Telea-
jenului, la contactul M. Grohoti[ cu
Subcarpa]ii Prahovei; punct de plecare pe
traseele din M. Ciuca[; hidrocentral\ (din
1989) 2. lac de acumulare pe Teleajen, la
confl. cu Telejenelul, la nord de M. (4 km
lung., peste 100 ha). (PH)
M|NE{TI – 1. comun\ `n C. Ploie[ti, pe
malul drept al Prahovei (urmele unei a[ez\ri
din sec. 4–1 `.Hr., urme ale „Brazdei lui
Novac”, val de ap\rare din timpul lui
Constantin cel Mare); loc istoric (b\t\lia din
1552 `ntre Radu Ilie [i Mircea Ciobanul);
conacul M\ne[tilor (1882–1892); biserica
„Sf. Nicolae” (1716) din satul B\lti]a. (PH)
2. comun\ situat\ la contactul dintre Pod.
Cânde[ti cu Subcarpa]ii Ialomi]ei, pe râul
Dâmbovi]a; a.d. 1619; centru de ol\rit,
(ceramic\ ro[ie sm\l]uit\) [i art\ popular\;
târg legat de ol\rit „Târgul Mo[ilor” (se
`mpart oale de Rusalii) `n satul Dr\-
g\e[ti–P\mânteni; casele boierilor Mâne[ti
(sec. 17), renovate `n 1882 de Theodor
V\c\rescu; cu multe foi[oare [i balcoane;
biserica din lemn (1810) `n satul Dr\g\e[ti
M|RA{U
–P\mânteni; biserici din sec. 19, `n satele
Mâne[ti [i Dr\g\e[ti–P\mânteni. (DB)
M|RA{U – comun\ situat\ `n Insula Mare
a Br\ilei, pe malul bra]ului Vâlciu; rezerva]ia
natural\ Insula Mic\ a Br\ilei. (BR)
M|R|{E{TI – ora[ (13 081 loc.) pe
terasele Siretului, la intrarea `n C. Siretului
Inferior, a.d. 1455; ora[ din 1908; s-a purtat
una dintre cele mai `nsemnate b\t\lii din
Primul R\zboi Mondial (1917); mausoleul
(inaugurat [i sfin]it `n 1938) care p\streaz\
bustul domnitorului Al.I. Cuza; `n localitatea
component\ Ti[i]a, monumentul „Victoria”,
ridicat `n memoria eroilor din Primul R\zboi
Mondial. (VN)
Mausoleul eroilor – M\r\[e[ti
M|R|{TI – sat (com. R\coasa) pe cursul
sup. al râului {u[i]a `n nordul Subcarpa]ilor
Vrancei; `n 1917 a avut loc o mare b\t\lie `n
care armata român\ a repurtat o victorie con-
tra celei germane; mausoleu (1928); aici este
`nhumat [i generalul Alexandru Averescu. (VN)
M|RCU{ – sat (com. Dobârl\u) la poalele
M. ~ntorsurii, `n sudul Depr. Bra[ov; biseric\
ortodox\ (sec. 16); m\n\stirea M. (1958). (CV)
M|RCU{A – sat (com. Catalina)
Depr. Târgu Secuiesc, pe V. Cernat; biseric\
reformat\ (sec. 17) cu tavan pictat (1820), sit
arheologic. (CV)
M|RGINENI – comun\ la est de Piatra
Neam]; biserica „Adormirea Maicii Domnu-
lui” (1769); fragmente din pictura original\.
(NT)
180
M|RGINENII DE JOS – sat (com. Fili-
pe[tii de Târg) `n C. Ploie[ti; biserica
„Adormirea Maicii Domnului” (1855), pictat\
de N. Grigorescu, ruinele casei Mihail
Cantacuzino (1684). (PH)
M|RI{EL – comun\ situat\ `n nordul
M. Gil\u, `ntre Some[ul Cald [i Some[ul
Rece; a.d. 1805; hidrocentrala (220 MW);
numele satului a fost dat unei suprafe]e de
eroziune caracteristic\ M. Apuseni; turism
rural; punct de belvedere. (CJ)
M|RT|NU{ – sat (com. Bre]cu) la
poalele M. Vrancei (M. Bre]cului), `n
NE Depr. Bra[ov; izvoare minerale sul-
furoase, valorificate local; biserica „Adormi-
rea Maicii Domnului” (1796). (CV)
M|RTINENI – sat (com. Catalina) `n
Depr. Bra[ov, pe V. Mare, la nord de confl. cu
Râul Negru; biserica reformat\ fortificat\,
cu picturi renascentiste `n stil popular
(sec. 15–18). (CV)
M|RTINI{ – comun\ pe V. Homorodul
Mare; a.d. sec. 14; ruinele cet\]i s\te[ti
(sec. 15); biseric\ unitarian\ (sec. 19) cu zid
de incint\ [i conacul „Ugron”; biserici uni-
tariene, din sec. 16 [i 18, `n satele Petreni [i
Or\[eni; vestigii arheologice din perioada
roman\; rezerva]ia ornitologic\ „Popasul
P\s\rilor”, `n satul Sânpaul. (HR)
M|RU – sat (com. Z\voi) `n nordul
M. Þarcu, pe râul Bistra M\rului; a.d. 1387;
biserica ortodox\ „Pogorârea Duhului Sfânt”
(1792), pictura din 1936, executat\ de
Gheorghe [i Corneliu Baba. (CS)
M|RUNÞI{U – sat (com. P\târlagele) pe
V. Buz\ului, din Subcarpa]ii Buz\ului; bise-
ric\ ortodox\ cu o vechime de peste 300 de
ani; cimitirul s\tesc, adev\rat muzeu `n aer
liber al pietrei cioplite. (BZ)
M|ST|CANI – comun\ situat\ la sud-est
de ora[ul Târgu Bujor, `n cursul mijlociu al
râului Chineja; biserica „Sfin]ii Voievozi”
(1802–1803). (GL)
181 MÂNDRE{TI

M|T|SARU – comun\ situat\ `n C. Titu, elefantul, expus la muzeul Grigore Antipa din
pe râul Potopu; urme materiale din neolitic, Bucure[ti; biseric\ (1761). (VS)
epoca bronzului, Hallstatt, La Tène,
MÂNZ|LE{TI – sat (com. M.) la confl.
geto-dacice (sec. 2–3 d.Hr.) [i din perioada
râurilor Jghiab [i Sl\nic; centru de ceramic\
feudal\ (sec. 17–18); biserici din sec. 18–19,
`n satele: Te]coiu, M\tisaru, Poroinica. (DB) popular\, case tradi]ionale, ]es\turi, port po-
pular, instrumente muzicale (fluiere, bu-
M|Þ|U – deal `nalt situat `n Muscelele ciume); carst pe sare `n arealul Dl. Meledic
Arge[ului, `ntre Râul Târgului (la vest) [i (doline, unele cantoneaz\ [i lacuri – Lacul
Arge[el (la est); culme prelung\ cu alt. max. Mare, Lacul Castelului); rezerva]ia natural\
de 1017 m; alc\tuit din conglomerate, gresii, Piatra Alb\, La Grunji; m\n\stirea ortodox\
nisipuri, argile, marne cenu[ii [i ro[ii; G\vanul, cu biserica „Adormirea Maicii
versan]i acoperi]i cu fâne]e [i livezi; a[ez\rile Domnului”, din 1707; catapeteasma, sculp-
s\te[ti se extind pân\ pe culme; str\juie[te tat\ `n lemn, este suflat\ cu aur. (BZ)
ora[ul Câmpulung; punct de belvedere. (AG)
M|XINENI – comun\ situat\ `n C. Sire-
tului Inferior, la NV de Br\ila; m\n\stire,
ctitorie la 1637 a lui Matei Basarab; renovat\
`n 1859 de Alexandru Ghica. (BR)
M|N|STIRE – sat (com. G\taia) `n C. Ti-
mi[ului, pe râul Bârzava; a.d. 1909; biserica
ortodox\ „Sfântul Gheorghe”, sf. sec. 18. (TM)
MÂNDRA – lac glaciar la obâr[iile Jie]u-
lui, `n M. Parâng. (HD) 2. vârf `n M. Parâng
(2309 m). (GJ)
MÂN|STIREA – comun\ `n sudul C. B\-
r\ganului, pe malul lacului Iezerul Mosti[tei,
pe terasele Dun\rii; sit arheologic (mormânt,
sec. 4, la Coconi); biserica fostei m\n\stiri
Corn\]el (1660); casa memorial\ „Al. Sahia”;
me[te[uguri populare (`mpletituri de nuiele);
piscicultur\. (CL)
MÂNGURENI – sat (com. Nicolae B\l-
cescu) `n NV Pod. Cotmeana; biserica
ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”
(sf. sec. 19). (VL) „Sâmburi de sare” – Mânz\le[ti

MÂNJE{TI – sat (com. Muntenii de Jos)
`n sudul Pod. Central Moldovenesc, pe inter-
fluviul Crasna–Bârlad; biserica din lemn
„Sf. Nicolae” (sec. 18–19). (VS)
MÂNZAÞI – sat (com. Alexandru
Vlahu]\) pe V. Simila, `n Colinele Tutovei;
rezerva]ie paleontologic\ unde a fost
descoperit (`n 1890) scheletul complet al
unui Dinotherium gigantissimum, `nrudit cu
MÂSCA – sat (com. {iria) situat la poalele
vestice ale M. Zarand; a.d. 1331; biserica
ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”
(1703), `n stil baroc, renovat\ `n anii 1879,
1906 [i 1932. (AR)
MÂNDRE{TI – sat (com. Valea M\rului)
situat la contactul C. Tecuci [i C. Covurlui,
pe cursul râului Geru; biserica „Cuvioasa
Parascheva” (sec. 18). (GL)
MÂR{ANI 182

MÂR{ANI – comun\ `n C. Romana]i, la

SE de {egarcea; muzeu etnografic; biserica
„Sf. Ioan Botez\torul’’, construit\ `n 1793 de
Matei Burada [i restaurat\ `n 1896. (DJ)
MEDGIDIA – municipiu (44 457 loc) în
Dobrogea de Sud, în podi[ul omonim, la sud
de Canalul Cernavod\–Agigea; a[ezare din
1840, ora[ din 1968; important centru indus-
trial (materiale de construc]ii), pomi-viticol,
port la canal [i nod de c\i de comunica]ie;
muzeu de art\, geamie (sec. 19), biserica
„Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel” (sec. 19),
parc. (CT)
MEDIA{ – municipiu (62 379 loc.) `n
Pod. Târnavelor, pe V. Târnava Mare; a.d.
1267; urme de cultur\ material\ `ncepând cu
neoliticul; a.d. 1267; `n sec. 14 sunt colo-
niza]i sa[ii, ora[ din 1359; fortifica]ii din
sec. 15; centru comercial [i me[te[ug\resc;
muzeu (istorie, [tiin]ele naturii [i etno-
grafie); cetatea (1480–1534) care p\streaz\
Poarta de vest – Media[
o parte din zidurile de ap\rare: Turnul bise-
ricii (Trâmbi]a[ilor), Turnul clopotelor, MEDIE{U AURIT – comun\ `n estul C.
Turnul croitorilor, Turnul Mariei, Turnul Some[ului; vestigii istorice (sec. 2–4, fortifi-
funarilor, Turnul f\urarilor, Bastionul cojo- ca]ie din sec. 10); monument; castel (stilul
carilor, Turnul Por]ii Mo[nei, Turnul rena[terii transilv\nene din sec. 17). (SM)
post\varilor, Turnul por]ii Bl\jelului, MEHADIA – comun\ `n Culoarul
Bastionul cu]itarilor, Turnul rotarilor, scara Timi[–Cerna, pe râul Belareca; a.d. 1323;
acoperit\; casa Schuller (1588); casa urmele castrului roman „Praetorium”,
Rosenhauer (1621); casa Schuster (1690); sec. 2–4 d.Hr.; ruinele cet\]ii, sec. 13; biseri-
casa memorial\ [i bustul lui Stefan Ludwig ca ortodox\ „Na[terea Maicii Domnului”
Roth; Cazarma husarilor, 1804–1805; (sf. sec. 18), restaurat\ `n 1805 [i 1808, pic-
Armur\ria; {coala piari[tilor, sec. 18, stil turi din 1829, turn clopotni]\; rezerva]ie geo-
neoclasic, interior cu elemente baroce; bise- morfologic\ „Piramidele coafate”. (CS)
rica ortodox\ „~n\l]area Domnului”, 1826,
stil baroc; biserica evanghelic\ „Sfânta
Margareta”, sec. 15, stil gotic, altar `n stilul
Rena[terii, org\ cu ornamente baroce
(1782); biserica ortodox\ (1929–1935), stil
bizantin influen]e brâncovene[ti; biserica
franciscanilor, 1444, interior stil baroc,
corul `n stil gotic; Prim\ria veche (1616),
stil neoclasic; bustul lui Ioan Axente Sever; Imagine din rezerva]ia geomorfologic\
muzeu (istorie, etnografie). (SB) Mehadia – „Piramide coafate”
183
MEHADICA – sat (com. M. ) `n SE
M. Semenic, pe râul Mehadica; a.d. sec. 15;
biserica ortodox\ „Na[terea Maicii
Domnului”, 1769. (CS)
MEHEDINÞI – 1. mun]i `ntre V. Cernei,
V. Motrului [i Pod. Mehedin]i; alc\tui]i din
calcare cu forme carstice (lapiezuri, doline,
hornuri, polii, v\i seci, depresiuni carstice);
alt. `ntre 1000–1400 m, Vf. lui Stan (1466 m),
Piatra Clo[ani (1421 m). (CS, MH) 2. podi[
[i însemnat\ arie turistic\ cuprins\ între
M. Mehedin]i NV [i V [i un culoar depresio-
nar (Drobeta-Turnu Severin) în sud [i est,
Depr. Or[ova [i Defileul Dun\rii în SV.
Alc\tuit din roci cristaline, pe care s-a dez-
voltat un relief cu platouri întinse [i v\i
înguste; se adaug\ calcarele, care au impus
un bogat relief carstic (vârfuri ascu]ite
numite cornete, pe[teri – Topolni]a, Epuran,
Ponoare, Bulba etc., doline [i depresiuni de
contact – Ponoare, Balta, Nadanova etc., în
care se afl\ a[ez\ri [i unele lacuri mici (Balta,
Z\ton) [i magmatite vechi (în NE au rezultat
vârfuri, creste [i v\i înguste); rezerva]ii natu-
rale (Bahna, paleontologic\, S: 10 ha, Stârmina,
forestier\, S: 100 ha, Ponoarele – pe[tera,
podul natural, p\durea de liliac, S: 100 ha,
complexul carstic Balta, S: 60 ha, cheile Co-
[u[tei, S: 60 ha, cornetele Babele, Cerboanei,
S: 40 ha, cheile [i pe[tera Topolni]a, S: 30 ha
etc.), Defileul Dun\rii la Por]ile de Fier
(barajul, lacul, muzeul etc.); Baia de Aram\
este singurul ora[ [i punct de plecare în
partea estic\ [i de nord; mai multe [osele
ajung la localit\]ile principale; între acestea [i
celelalte sate sau obiective turistice sunt dru-
muri de ]ar\. (MH)
Podi[ul [i Mun]ii Mehedin]i
MERI
MEIENI – sat (com. Pope[ti) `n NE
Pod. Olte]ului, pe râul Luncav\]; biserica
ortodox\, 1835. (VL)
MELINE{TI – comun\ pe V. Amaradiei,
`n Dl. Amaradiei; prelucrarea artistic\ a lem-
nului; centru pomicol; biseric\ din sec. 19; `n
satul Negoe[ti, conac din sec. 17. (DJ)
MERA – sat (com. Mera) `n depr. omo-
nim\ din Subcarpa]ii Vrancei, pe râul Milcov;
prelucrare artistic\ a lemnului; m\n\stirea
M. , ctitorit\ de Constantin Cantemir
(sf. sec. 17), cu biseric\ de lemn [i apoi
dotat\ de Antioh Cantemir cu biseric\ de zid
(zid de incint\, tablou votiv al ctitorilor);
rezerva]ia complex\ „Scruntar” [i cheile
Milcovului. (VN)
MERCHEA{A – sat (com. Homorod) pe
V. Homorodului Mic; biserica evanghelic\
(1270, fortificat\ `n 1450–1510); fragmente de
pictur\. (sec. 14–15). (BV)
MERE{E{TI – sat (com. Am\r\[ti) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Pesceana; biserica din
lemn „Sfântul Nicolae” (1832). (VL)
MERE{TI – 1. pe[ter\ `n M. Per[ani, pe
V. Vârghi[ului; 1578 m lung.; denivelare 60 m;
dou\ galerii principale [i o sal\; forma]iuni
carstice; acces pe drum dinspre Vârghi[
(12 km); neelectrificat\ (HR). 2. comun\ `n
SV jud. Harghita; a.d. sec. 14; muzeu etno-
grafic; ruinele unei cet\]i medievale; biseric\
unitarian\ (sec. 18); `n apropiere – Cheile
Vârghi[ului [i pe[tera Mere[ti. (HR)
MERGHINDEAL – comun\ `n Pod. Hârti-
baciului, pe Valea Rorii; a.d. sec. 14; biserica
evanghelic\ (sec. 13), fortificat\ `n
sec. 15–16. (SB)
MERHEI – lac `n Delta Dun\rii, situat
`ntre grindurile Chilia [i Letea; comunic\ cu
Dun\rea Veche [i lacul Mati]a prin canale [i
gârle. (TL)
MERI – m\n\stire (Vi[ina) la intrarea `n
Defileul Jiului, presupus\ ctitorie a lui
Mircea cel B\trân, a.d. 1512–1521, pe timpul
MERI{OR
lui Neagoe Basarab. Dup\ 1990 m\n\stirea a
fost ref\cut\ („Sf. Treime’’). (GJ)
MERI{OR – sat (com. B\ni]a) la poalele
sudice ale M. {ureanu, la vest de Petro[ani;
pasul M. (face leg\tura `ntre Depr. Ha]eg [i
Petro[ani); cascada Com\rnicelul, pe[tera
Oanei. (HD)
MESE{ENII DE SUS – sat (com. M. de
Jos) la contactul Depr. {imleu cu M. Meze[;
a.d. 1213; izvoare minerale sulfuroase folo-
site local; tradi]ii etnofolclorice; biseric\ din
piatr\ din sec. 18; punct arheologic; cus\turi
[i ]es\turi specifice. (SJ)
MESTEAC|N – pas `ntre Pod. Boiu (est)
[i Dl. Mare (vest), prin care trece [oseaua
Baia Mare–Dej; popas turistic; belvedere.
(MM)
MESTEC|NI{ – mun]i, vârf (1291 m) [i
pas (1099 m) `n Bucovina, `ntre v\ile Bistri]a
Aurie (vest) [i Moldova (est); alc\tui]i pre-
dominant din roci cristaline; `n cea mai mare
parte acoperi]i de p\duri de conifere; prin
pas trec o [osea [i c. f. ce leag\ Bucovina de
Transilvania. (SV)
MESTEC|NI{UL DE LA RECI – rezer-
va]ie natural\ (S: 48,2 ha) `n centrul Depr.
Bra[ov, la sud de satul Reci; dune de nisip
(3–12 m `n\l]ime), orientate NE–SV, alter-
nând cu microdepresiuni ml\[tinoase [i
lacustre; planta]ii de pin, plop, stejar; meste-
ceni seculari; lacuri [i anini[uri; nuferi [i
roua cerului, laleaua pestri]\, [apte degete
etc.; faun\ ornitologic\ bogat\ (b\l]i); relicte
glaciare; mai multe complexe turistice pen-
tru agrement; anual se desf\[oar\ festival
muzical. (CV)
ME{ENDORF – sat (com. Bune[ti) `n NE
Pod. Hârtibaciului, `n bazinul Scroafa; bise-
ric\ fortificat\ `n stil gotic (sec. 14–15). (BV)
METALIFERI – mun]i `n partea de sud a
M. Apuseni; la sud [i la est limita este dat\ de
V. Mure[ului, la vest se `nvecineaz\ cu
M. Zarand, la nord cu Depr. Brad [i la NE cu
M. Trasc\u (dincolo de V. Ampoiului); rocile
eruptive, [isturile cristaline, calcarele,
184
argilele se transpun `n caracterul eterogen al
reliefului – m\guri vulcanice, masive cal-
caroase, v\i largi [i mici depresiuni inte-
rioare `n rocile mai moi (B\i]a, Visca,
V\rmaga, C\ian, Ilia etc.). Carstul este
reprezentat prin abrupturi, chei (Cr\ciune[-
tilor, M\zii, Ardeului, Cibului), pe[teri (Zidul
de Sus, Zidul de Jos, Groapa Lupului,
Balogului etc.). Altitudinile sunt reduse
(600–1100 m) [i coboar\ de la vest spre est;
cele max. corespund m\gurilor vulcanice
(Fericeli, alt. max. 1170 m, Setra[u, 1080 m,
Hait\u, 1044 m, Vârful Mare, 1010 m etc.);
belvedere spre Culoarul Mure[ului; intens
fragmenta]i de afluen]ii Mure[ului [i Cri[ului
Alb; izvoare minerale sau termominerale
(P\uli[, Boze[, B\câia, Boholt, Trestia,
H\r]\gani, H\r\u, Banpotoc, Rapol]el,
Geoagiu-B\i, Bobâlna etc.), dispuse mai ales
pe latura sudic\; p\duri de foioase (`n special
fag). Sunt intens popula]i, `n interiorul lor
existând mai multe localit\]i de interes turis-
tic (Alma[-S\li[te, B\i]a, Geoagiu-B\i,
Certeju de Sus etc.). (AB, HD)
Mun]ii Metaliferi
METE{ – comun\ la poalele sudice ale
M. Trasc\u, pe râul Ampoi; `n satul omonim,
biseric\ ortodox\ din sec. 18 („Cuvioasa
Parascheva”); `n `mprejurimi, rezerva]iile
geologice Pietrele Ampoi]ei (pe V. Ampo-
iului, la confl. cu Ampoi]a; stânci calcaroase
(numite de localnici „Stogurile Popii”) [i
Piatra Corbului (`n satul T\u]i); `n satul
Ampoi]a (a.d. sec. 13) urme de cultur\ mate-
rial\ din epoca bronzului; pe râul Ampoi]a afl.
al Ampoiului, cheile Ampoi]ei (rezerva]ie na-
tural\, cca 6 km lung.) `n calcare jurasice
(patru pe[teri; Pe[tera Liliecilor; lung. 300 m);
185
`n satul T\u]i, cetate (1276); `n satul Presaca
Ampoiului, obelisc comemorativ, dedicat
revolu]iei din 1848–1849; `n satul Poiana
Ampoiului, biseric\ ortodox\ din sec. 18. (AB)
METI{ – sat (com. Mih\ileni) `n Pod. Hâr-
tibaciului, pe râul omonim; a.d. 1319; cetate
]\r\neasc\, sec. 15, biseric\ evanghelic\ de
incint\ (sec. 19). (SB)
MEZIAD – 1. sat (com. Remetea) pe valea
omonim\, la contactul Depr. Beiu[ cu
M. Bihor; pe[tera Meziad (4,7 km lung.);
centru etnografic (]es\turi, cojoc\rit, prelu-
crarea lemnului). (BH)
MICA – sat (com. M. ) situat `n NV
Dl. Jimborului (C. Fize[ului), aproape de
confl. Some[ului Mic cu Some[ul Mare;
a.d. 1330; urme ale unui castru roman, bise-
rica ortodox\ (sec. 13) `n stil romanic, biseri-
ca ortodox\ „Sf. Nicolae” (sec. 16), `n stil
gotic, [i castelul Korni[, sec. 16 `n stilul
Rena[terii transilv\nene `n satul M\n\stirea
(a.d. 1308); biseric\ din sec. 13, `n satul
Nire[. (CJ)
MIC|SASA – sat (com. M.) `n Pod. Târ-
navelor, pe Târnava Mare; a.d. 1267; biserica
romano-catolic\ (sec. 13), reconstruit\ [i
modificat\ `n sec. 15 [i 18; castelul „Bru-
kenthal” (sec. 16), modific\ri `n sec. 18. (SB)
MICFAL|U – sat (com. Malna[) pe V. Ol-
tului, la poalele M. Bodoc; izvoare minerale
(feruginoase, carbogazoase, clorosodice,
alcaline), mai ales pe V. Pârâului Mic. (CV)
MICL|U{ENI – sat (com. Butea); castelul
Sturdza (1752, ref\cut `n 1904, dup\ modelul
castelelor feudale apusene); statuia domni-
torului Ioan Sandu Sturdza (1875); biserica
„Sf. Voievozi” [i „Buna Vestire” (1787),
recl\dit\ `n 1823. (IS)
MICLO{OARA – localitate dependent\ de
ora[ul Baraolt, `n nordul Depr. Bra[ov, pe
dreapta Oltului; castelul „Kalnoky”, `n stilul
rena[terii transilv\nene (sec. 16–17), cu pic-
tur\ exterioar\ etc.; izvor de ap\ mineral\ sul-
furoas\. (CV)
MIERCUREA SIBIULUI
MIERAG – sat (com. T\rcaia) `n Depr.
Beiu[; biseric\ din lemn, sec. 18. (BH)
MIERCUREA-CIUC – municipiu (46 493 loc.)
în centrul Depr. Ciuc, pe râul Olt; a.d. 1427,
ora[ din 1558; urme de cultur\ material\
începând cu epoca bronzului, a[ezare dacic\
la Jigodin B\i; important târg [i centru
administrativ în Evul Mediu; în prezent este
centru industrial, cultural [i turistic; castelul
cetate „Miko” (sec. 17), m\n\stirea francis-
can\ din {umuleu (biserica ridicat\ la
mijlocul sec. 15, recl\dit\ în sec. 19, altar
baroc cu statuia Sf. Fecioare Maria cu prun-
cul, din sec. 16), cl\diri din sec. 18–19 (fostul
sediu al scaunului Ciuc, garnizoana de
gr\niceri, prim\ria [i prefectura), catedrala
episcopal\ ortodox\ (sec. 20), muzeul cu
sec]ii de istorie, etnografie; muzeul memori-
al Ymre Nagy; patinoar artificial [i nume-
roase amenaj\ri pentru activit\]i turistice.
(HG)
Imagine din Miercurea-Ciuc
MIERCUREA NIRAJULUI – sat (com.
omonim\) situat `n Dl. Nirajului, pe V. Nira-
jului, la est de ora[ul Târgu Mure[; a.d. 1567;
centru de ceramic\ popular\; biseric\ refor-
mat\ din sec. 15; biserica din lemn „Sfin]ii
Mihail [i Gavriil” (1843); cl\direa fostei
Prefecturi (1905). (MS)
MIERCUREA SIBIULUI – comun\ `n
Pod. Seca[elor, pe râul Seca[; a.d. sec. 13;
biserica evanghelic\, sec. 13, fortificat\ `n
sec. 14; sta]iunea balneoclimateric\, casa
memorial\ C. Medrea, `n satul Dobâca; bise-
ric\ evanghelic\ (sec. 13), ruinele cet\]ii din
sec. 15. (SB)
MIEREA
MIEREA – sat (com. Ghioroiu) `n sudul
Pod. Olte]ului, pe râul Pe[teana; biserica
ortodox\ „Sfin]ii Voievozi” (sec. 16). (VL)
MIHAI EMINESCU – vezi IPOTE{TI.
MIHAIL KOG|LNICEANU – comun\ si-
tuat\ `n partea central-nordic\ a Pod. Carasu;
aeroport interna]ional ce deserve[te
Constan]a [i litoralul. (CT)
MIHAI VITEAZUL – comun\ pe V. Arie-
[ul, la vest de Turda; `n sate, biserici refor-
mate (sec. 17), unitarian\ (sec. 18), roma-
no-catolic\ (sec. 18).
MIH|E{TI – 1. comun\ `n sudul Subcar-
pa]ilor Vâlcii; conac din sec. 19, azi sanatoriu
TBC. (VL) 2. comun\ situat\ `n Dl. Arge-
[ului, pe Râul Târgului; a.d. la `ncep. sec. 16;
parc dendrologic, 1906, S: 60 ha, cu nume-
roase specii indigene [i exotice; case `n
stil muscelean; biserici ortodoxe din
sec. 18–19. (AG)
MIH|ILENI – 1. comun\ `n NV jud.
Boto[ani, pe malul Siretului, vechi târg din
sec. 18; monumente comemorative (R\scoala
din 1907 [i Primul R\zboi Mondial); centru
de ceramic\ popular\. (BT) 2. sat (com. M.)
la nord de Miercurea-Ciuc; a.d. sec. 14;
biseric\ romano-catolic\ din sec. 15; conacul
„Bialis” (sec. 19), `n prezent sediul Prim\riei.
(HR) 3. sat (com. Buce[) la poalele de SE ale
M. Bihor, pe râul St\nija (afl. al Cri[ului Alb);
monument `nchinat R\scoalei din 1784. (HD)
4. sat (com. M.) `n Pod. Hârtibaci; rezerva]ie
natural\ (S: 16 ha). (SB)
MIH|ILE{TI – ora[ (7131 loc.) din 1989,
situat `n C. G\vanu-Burdea, pe dreapta
V. Age[ului; comuna getic\ de tip dav\, de la
Pope[ti, vechea Argedava, dup\ unii istorici
centru politic al uniunii tribale getice din
care s-a ridicat Burebista; vestigii din epoca
bronzului (culturile Glina, Tei), epoca fieru-
lui (Cultura Basarabi), sec. 2 `.Hr. – 1 d.Hr.;
punct muzeistic; biserica „Sf. Treime” (sec. 17),
cu picturi murale interioare originare; biseri-
ca „Sf. Voievozi” (sec. 18); conacul „C\lines-
cu” (sec. 19); alte biserici din sec. 17–18 `n
186
satele Novaci [i Drug\nescu; amenaj\ri pen-
tru lacul de acumulare (1980) cu S: 1013 ha
[i un volum de ap\ de 76, 3 mil. m³. (GR)
Biserica „Sf. Voievozi” – Mih\ile[ti
MILA 23 – sat (com. Cri[an) situat `n nor-
M”), sat turistic,
dul bra]ului Sulina (marele „M
pesc\resc; cherhana. (TL)
MILCOIU – comun\ pe V. Topologului, `n
NE Dealului Negru; biserica ortodox\
„Adormirea Maicii Domnului”, 1875. (VL)
MILEA- VIFORÂTA – rezerva]ie forestier\
(molizi seculari) `n M. Penteleu, acces din
Gura-Teghii, pe V. Bâsca Mare. (BZ)
MILE{TI – sat (com. F\ure[ti) `n sudul
Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; biserica orto-
dox\ „Sf. Ioan Botez\torul” (1829), picturi
murale interioare originale. (VL)
MILOSTEA – sat (com. Sl\tioara) `n
Subcarpa]ii Olteniei, pe râul T\râia; biserica
ortodox\ „Cuvioasa Parascheva” (1906).
(VL)
MINI{ – sat (com. Ghioroc), `n estul
C. Mure[ului; a.d. sec. 14; centru viticol renumit,
cu o pivni]\ uria[\ de vinuri din sec. 18. (AR)
MINTIA – sat (com. Ve]el) `n Culoarul
Mure[ului, la poalele NE ale M. Poiana
Rusc\, la NV de Deva; castel, sec. 17–18,
parc, biserica reformat\ (sec. 16) [i biseric\
din lemn (sec. 18); lac de acumulare. (HD)
MIOARELE – sat (com. M.) situat `n
Muscelele Arge[ului, pe râul Arge[el, pe
Dl. M\]\u; a.d. sec. 16; folclor, etnografie;
veche comun\ de oieri `n satul Susl\ne[ti;
rezerva]ii peleontologice. (AG)
187
MIORCANI – sat (com. R\d\u]i – Prut) `n
NE jud. Boto[ani, pe malul Prutului; vestigii
arheologice (din neolitic pân\ `n feudalism);
aici [i-a scris o parte din opere poetul Ion
Pillat (1891–1945); nu are conota]ii turistice.
(BT)
MIOVENI – ora[ (36 293 loc.) situat `n
Pod. Cânde[ti, pe râul Arge[el, la 15 km NE
de Pite[ti; pân\ la 20 mai 1996 s-a numit
Coliba[i; uzina de autoturisme Dacia –
Renault (1968); `n satul F\getu se afl\
m\n\stirea „Viero[i” (sec. 16); `n satul
Racovi]\ se afl\ o cul\, sec. 19, cu o expozi]ie
permanent\ de ceramic\ [i un punct muzeal
etnografic. (AG)
MIR|SL|U – sat (com. M.) pe dreapta
Mure[ului, `n zona Dl. Aiudului; a.d. sec. 13;
la 18 septembrie 1600 s-a desf\[urat lupta
`ntre armatele conduse de domnitorul Mihai
Viteazul [i generalul Giorgio Basta; monu-
mente `nchinate domnitorului Mihai Viteazul
[i eroilor români din Al Doilea R\zboi
Mondial. (AB)
MIRCE{TI – comun\ `n lunca Siretului;
a.d. 1455; casa memorial\ a poetului Vasile
Alecsandri, `n cl\direa `n care acesta a locuit
`ntre 1865 [i 1890; mausoleul lui Alecsandri
(1829); biseric\ `n stil moldovenesc (arhitect
N. Ghica-Bude[ti); bisericile „Sf. Voievozi”
[i „Adormirea Maicii Domnului (sec. 19);
rezerva]ia natural\ „Lunca Mirce[ti”
(S: 26,3 ha). (IS)
Casa memorial\ Vasile Alecsandri – Mirce[ti
MIRCE{TII VECHI – sat (com. Vân\tori)
pe cursul inf. al râului Putna, `n sudul
C. Siretului Inferior; biserica ortodox\
MITRE{TI
„Sfin]ii Voievozi”, sec. 18, ctitoria lui
Constantin Mavrocordat. (VN).
MIRE{U MARE – comun\ `n Dl. Chioa-
rului; rezerva]ia forestier\ Bravna (S: 26 ha).
(MM)
MIRON COSTIN – sat (com. Trife[ti), la
vest de Roman; biserica „Duminica Tuturor
Sfin]ilor” (sec. 16), cu ad\ugiri din 1700 [i
1894. (NT)
MIRONE{TI – sat (com. Gostinari) situ-
at\ `n C. Burnas, la confl. râului Neajlov cu
Arge[ul (com. Go[tinari); ruinele palatului
postelnicului Constantin Cantacuzino (sec. 17);
biserica „Sf. Nicolae” (sec. 17). (GR)
MIROSLOVE{TI – sat (com. M.) `n vestul
jud. Ia[i, pe Valea Moldovei; a.d. sec. 15; bise-
rica din lemn, „Cuvioasa Parascheva”
(sec. 16); bisericile „Sf. Voievozi” (sec. 18) [i
„Sf. Nicolae”, `n satele Ver[eni [i Ciohor\ni. (IS)
MIRU - BORA – rezerva]ie complex\ la
2040–2055 m alt., S: 25 ha, `n M. Latori]ei.
(VL)
MI{CA – sat (com. Chi[laz) pe V. Bar-
c\ului; mai multe biserici (sec. 14, stil roma-
nic, gotic, sec. 18 – baroc). (BH)
MI{INA – râu afluent al N\rujei, `n
amonte de satul Vetre[ti–Her\str\u; izvoare
`n M. Zboina Frumoas\ (M. Vrancei); repe-
zi[uri (cascada Bou); `ngust\ri (Cet\]ile Mi-
[inei, `n apropiere de confl. cu N\ruja). (VN)
MITOC – comun\ pe malul Prutului;
sit arheologic important (paleoliticul inf.,
sec. 4 d.Hr. ); muzeu local (arheologie, etno-
grafie). (BT)
MITRENI – comun\ `n SV C. Mosti[tei,
pe stânga Arge[ului; lac de lunc\ (M
M.) cu ap\
mineralizat\ [i n\mol sapropelic (valoare
terapeutic\); sit arheologic (necropol\,
sec. 3–4, Cultura Sântana de Mure[). (CL)
MITRE{TI – sat (com. V\rgata) situat `n
estul Dl. Nirajului, pe V. Niraj; a.d. 1453, bise-
ric\ unitarian\ (sec. 13) cu tavan pictat. (MS)
MITROFANI
MITROFANI – sat (com. Sute[ti) `n estul
Pod. Olte]ului, pe râul Vedea; biserica din
lemn „Sf. Nicolae”, 1704, picturi originale;
biserica din lemn „Sfin]ii Voievozi” (`ncep.
sec. 19). (VL)
MIZIL – ora[ (17 042 loc.) `n C. S\rata,
la contactul cu Subcarpa]ii Buz\ului
(Dl. Istri]a) pe v\ile Ist\u [i Toh\neanca, la
35 km est de Ploie[ti; a.d. 1585; târg impor-
tant `n timpul lui C. Brâncoveanu (numit
Ist\u), sec. 17–18; centru industrial, viticol;
monumentul eroilor din Primul R\zboi
Mondial, monumentul memorial Gr. Toci-
lescu, istoric n\scut aici; crucea lui Grigore
Ghica al IV-lea (sec. 19) de pe malul
Budureasc\i; sit arheologic pe V. Budu-
reasca; bisericile „Sf. Ioan” (1857), „Adormi-
rea Maicii Domnului” (1865), „Sf. Nicolae”
(1828). (PH)
MLA{TINILE H|RMANULUI – vezi
H|RMAN . (BV)
MLA{TINILE SATCHINEZ – rezerva]ie
zoologic\ pe teritoriul com. Satchinez, `n
SE C. Mure[ului. (TM)
ML|CENI – sat (com. Peri[ani) `n Depr.
Lovi[tei, pe râul Dosu; biserica din lemn
„Sf. Gheorghe” (sec. 18). (VL)
MOAC{A – comun\ la poalele M. Bodoc,
la est de Sfântu Gheorghe; monumentul lui
Gabor Aron, revolu]ionar pa[optist. (CV)
MOARA – comun\ `n Pod. F\lticeni; rezer-
va]ia natural\ de fâna]e, S: 9,5 ha. (SV)
MOARA DRACULUI – sector de chei cu
praguri t\iate `n calcare de râul omonim, `n
NE M. Rar\u; rezerva]ie natural\ (S: 10 ha);
acces `n M. Rar\u. (SV)
MOARA GRECILOR – localitate compo-
nent\ a municipiului Vaslui, pe V. Vasluiului;
motel, camping. (VS)
MOARD|{ – sat (com. Mih\ileni) `n
Pod. Hârtibaciului, pe râul Calva; a.d. sec. 14;
biserica evanghelic\ (sec. 14), fortificat\ `n
sec. 15. (SB)
188
MOCIAR – vezi SOLOV|STRU.
MOCOD – sat (com. Nimigea) situat pe
V. Some[ului Mare, `n Dl. Bistri]ei; a.d. 1440;
biseric\ din lemn (sec. 18). (BN)
MOCREA – localitate (apar]ine de ora[ul
Ineu) `n C. Ineului; pivni]\ uria[\ pentru
depozitat vin, s\pat\ `n stânc\, datând din
sec. 17, dispune de un sistem de aerisire prin
g\uri `n stânc\; castel construit `n anul 1834,
stil neoclasic, `nconjurat de un parc cu specii
rare de arbori; m\gura M. (corp magmatic),
poiana cu narcise. (AR)
MODELU – comun\ `n SE C. B\r\ganu-
lui, pe terasa Dun\rii, aval de C\l\ra[i; centru
piscicol; m\n\stirea Radu Negru, biserica
„Sf. Gheorghe” (1913). (CL)
MODOIA – sat (com. Cerni[oara) `n nor-
dul Pod. Olte]ului, pe râul Cerni[oara; biseri-
ca din lemn „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i
Gavriil” (1712), ref\cut\ `n 1896. (VL)
MOFLENI – localitate ce apar]ine de muni-
cipiul Craiova, situat\ la sud de acesta; urme
ale cet\]ii geto-dacice (Pelendava). (DJ)
MOGO{ – sat (com. M.) `n depr. omo-
nim\, pe cursul sup. al râului Geoagiu, `n NV
M. Trasc\u (`n zona de contact cu M. Detu-
natelor); port popular tradi]ional; `n
apropiere (la cca 10 km), poiana narciselor
de la Negrileasa, unde anual are loc o
s\rb\toare popular\; biserici de lemn
(sec. 18–19). (AB)
MOGO{A – sta]iune climateric\ `n mun-
ceii din SV M. Gutâi, la 750 m altit., la est de
Baia Sprie; lacul Bodi; pârtie de schi;
telescaun. (MM)
MOGO{ANI – comun\ situat\ `n C. Titu,
pe râul Arge[; necropol\ cu 70 de morminte
(sec. 4 d.Hr.), cu elemente datând din perioa-
dele neolitic\, daco-roman\ [i prefeudal\;
biserici din sec. 19 `n satele Cojocaru, Merii,
Z\voiu, Mogo[ani. (DB)
MOGO{OAIA – comun\ `n vestul C. Vl\-
siei, pe V. Colentina; a.d. 1598; palat construit
ca re[edin]\ principiar\ de C. Brâncoveanu,
189
la 1702; muzeu de art\ feudal\ brâncove-
neasc\; biseric\ din 1688; lac. (IF)
Palatul Mogo[oaia
MOHU – sat (com. {elimb\r) `n Depr.
Sibiu; a.d. 1494; biserica ortodox\
„Sf. Nicolae” (1782). (SB)
MOIECIU DE JOS – sat, re[edin]a comu-
nei Moieciu pe V. Turcu (Moieciu), `n Plat-
forma Branului, `n lungul drumului trans-
carpatic Bra[ov–Câmpulung–Pite[ti; centru
etnografic [i de art\ popular\ (arhitectur\,
cojoc\rit, obiceiuri, port popular); biserica
„Sf. Nicolae” (sec. 18); turism rural. (BV)
MOIECIU DE SUS – sat (com. Moieciu),
pe V. Bâng\leasa, `n Platforma Branului, la
poalele mun]ilor Bucegi (Culmea Strunga) [i
Leaota; centru etnografic [i de art\ popular\
(instala]ii ]\r\ne[ti, arhitectur\, ]es\turi, port
popular, obiceiuri); belvedere; turism rural,
acces la Pe[tera Liliecilor (rezerva]ie natu-
ral\). (BV)
MOIGRAD (MOIGRAD–POROLISSUM)
– sat (com. Mir[id) `n nordul M. Meze[,
urme de cultur\ material\ din neolitic,
a[ezarea civil\, dou\ castre romane [i ora[ul
Porolissum, capital\ a Daciei Porolissensis;
complex muzeistic (amfiteatru, temple, sanc-
tuare, drumul roman, valuri [i [an]uri
de ap\rare etc.); `n sat, biseric\ din lemn
(sec. 18). (SJ)
MOINE{TI – ora[ (25 402 loc.) `n vestul
jud. Bac\u pe `n[euarea omonim\ (sector
mai coborât, `ntre mun]ii Go[manului [i
Berzun]i); alt. 410–580; a.d. 1445; centru
vechi al extrac]iei petrolului (sec 19); muzeu
de istorie; biserica „Cuvioasa Parascheva”
MOLDOVIÞA
(sec. 18), monument istoric; bisericile „Sf. Ni-
colae” (1880), „Sf. Ioan” (`ncep. sec. 19),
„Sf. Gheorghe” (1856); monument al eroilor
din R\zboiul de Independen]\; pe Dl. M\-
gura, P\durea de Pini, rezerva]ie natural\;
sta]iune balneoclimateric\ de interes local:
izvoare cu ape sulfuroase, bicarbonatate, cal-
cice, magneziene, valorificate `n cur\ extern\
[i `n cur\ intern\. (BC)
MOISEI – comun\ pe V. Vi[eului; mo-
numentul ridicat de Vida Gheza (12 coloane
de travertin, dou\ cu figur\ uman\, celelalte
sub form\ de m\[ti); casa memorial\; punct
de plecare la pe[tera Izvoru Izei [i `n rezer-
va]ia Izvorul B\trâna (S: 0,5 ha). (MM)
MOI{A – sat (com. Glodeni) situat la con-
tactul dintre C. S\rma[ului [i V. Mure[ului,
`ntre Reghin [i Târgu Mure[; a.d. 1256; bise-
ric\ din lemn (sec. 14). (MS)
MOLDOVA NOU| – ora[ (14 929 loc.) si-
tuat la intrarea Dun\rii `n sectorul de defileu,
`n SE M. Locvei, a.d. 1588, ora[ din 1968;
muzeu (colec]ii istoric\, arheologic\, etno-
grafic\, art\ popular\ [i [tiin]ele naturii);
biserica romano-catolic\, 1780, restaurat\ `n
1791. (CS)
MOLDOVEANU – cel mai `nalt vârf din
Carpa]ii Române[ti (2544 m), situat pe creas-
ta principal\ a M. F\g\ra[; alc\tuit din [isturi
cristaline; peisaj alpin [i subalpin; relief
glaciar; punct de belvedere. (AG)
MOLDOVENE{TI – comun\ situat\ la
contactul dintre M. Trasc\u [i Depr. Câmpia
Turzii, pe dreapta Arie[ului; a.d. 1075 (cas-
tru); urme de cultur\ material\ din neolitic,
ale civiliza]iei romane; vestigii ale unei vechi
cet\]i in Transilvania, sec. 11, cunoscut\ sub
numele de Cetatea Turzii; biserica refor-
mat\, sec. 18, `n satul Stej\ri[; biserici de
lemn din sec. 18, `n satele B\deni [i Podeni,
a.d. 1291; biserici unitariene din sec. 17–18,
`n satele Moldovene[ti, B\deni [i Pl\ie[ti. (CJ)
MOLDOVIÞA – 1. cel mai `nsemnat aflu-
ent al Moldovei `n Obcina Feredeu [i Obcina
Mare; 2. comun\ pe V. Moldovi]a, sate cu
MOLOGE{TI
elemente etnofolclorice, izvoare minerale,
complexul m\n\stiresc de la Vatra Moldo-
vi]ei. (SV)
M\n\stirea Moldovi]a
MOLOGE{TI – sat (com. Lalo[u) `n sudul
Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; biserica orto-
dox\ „Cuvioasa Parascheva”, 1859. (VL)
MONARIU – sat (com. Budacu de Jos)
situat\ pe V. Budacu, `n Dl. Bistri]ei; a.d. 1243;
centru pomicol; biserica evanghelic\, azi
ortodox\ (sec. 15) `n stil gotic [i baroc (mo-
dificat\ `n sec. 18). (BN)
MONEASA – comun\ situat\ la poalele
M. Codru-Moma; a.d. 1597; sta]iune balneo-
climateric\ de interes general, izvoarele
mezotermale au fost puse `n valoare
`ncepând cu anul 1866; lac, amenaj\ri pentru
odihn\ [i agrement, pe[ter\, punct de ple-
care `n mun]ii vecini. (AR)
Imagine din sta]iunea Moneasa
MONOR – comun\ situat\ `n Dl. Bistri]ei;
a.d. 1319; muzeu etnografic (deschis
`n 1968); monument memorial ridicat `n
amintirea eroilor c\zu]i `n Primul R\zboi Mon-
dial; cetate dacic\ (de p\mânt); rezerva]ie
geologic\ (vulcani noroio[i), S: 10 ha. (BN)
190
MORARUL – munte (2397 m `n Vf. M.) pe
abruptul prahovean al M. Bucegi, cuprins
`ntre v\ile Morarului (nord) [i Cerbului
(sud); creast\ `ngust\, succesiune de col]i
(Col]ii sau Acele Morarului) [i strungi; cu-
loare de avalan[e (hornuri), brâne (B. Mare
a M.); alpinism. (PH)
MORARULUI (VALEA) – vale glaciar\ pe
abruptul prahovean al Bucegilor (la NE de
Vf. Omu), `ntre M. Buc[oiu Mic (nord) [i
M. Moraru (sud); circ glaciar mic, sus-
pendat; culoare de avalan[e pe versan]i;
peisaj subalpin [i alpin. (PH)
MOR|RE{TI – comun\ situat\ `n partea
central-nordic\ a Pod. Cotmeana, pe drumul
na]ional Pite[ti–Râmnicu Vâlcea; a.d. sec. 17;
biserica din lemn (sec. 19) din satul
Dedule[ti. (AG)
MORENI – 1. ora[ (22 872 loc.) din 1948,
situat la contactul Subcarpa]ilor Ialomi]ei cu
C. Cricovului, pe râul Cricovul Dulce, la 300 m
alt.; a.d. sec. 16 (1584) sub numele Moarele;
centru petrolier; muzeu de istorie; târg anual
tradi]ional; biserica „Schimbarea la Fa]\”
1868; biserica cu dublu hram „Adormirea
Maicii Domnului” [i „Sf. Dimitrie”, sec. 19
din cartierul Stavropoleos; monument ridicat
`n amintirea eroilor c\zu]i `n Primul R\zboi
Mondial. (DB) 2. m\n\stirea „Adormirea
Maicii Domnului” (com. Deleni), lâng\ satul
omonim, la sud de Vaslui (`n estul Colinelor
Tutovei); ctitorie din perioada lui Petru
Rare[ (sec. 16). (VS)
MORE{TI – sat (com. Ungheni) situat `n
zona de contact a C. S\rma[ului cu Pod.
Târnavelor [i Dl. Nirajului, pe V. Mure[ului,
`n aval de Târgu Mure[; a.d. 1567; a[ezare
din paleolitic pân\ `n feudalism (ceramic\ de
Cri[ [i Co]ofeni); necropol\ de la sf. epocii
bronzului; a[ezare dacic\; necropol\ daco-
roman\ de incinera]ie; funda]iile unei villa
romane (sec. 2 `.Hr.); a[ezare fortificat\ de
bordee cu o necropol\ din sec. 6; a[ezare de
bordee datând din sec. 11–13. (MS)
MOSTI{TEA – râu `n vestul C. B\r\ganu-
lui; izvor\[te din C. Vl\siei; amenaj\ri
191
hidrotehnice (iazuri), cca 150 mici lacuri
(mai `nsemnate, cu S: peste 50 ha: T\m\d\ul
Mare, Plumbuita, Polce[ti, Balta Fr\sinet
etc.); poten]ial piscicol [i de agrement. (CL,
IF, IL)
MO{NA – comun\ `n Pod. Târnavelor, pe
valea omonim\; a.d. sec. 13; cetate ]\r\-
neasc\, sec. 15–16, biseric\ evanghelic\ `n
incint\; biserica ortodox\ din 1841. (SB)
MO{TENI – sat (com. Frânce[ti) `n SV
Subcarpa]ilor Vâlcii, pe râul Ot\s\u; biserica
ortodox\ „Na[terea Maicii Domnului”, 1742;
biserica din lemn „Sf. Nicolae”, 1776. (VL)
MO{UNI – sat (com. Miercurea Nira-
jului) situat `n Dl. Nirajului, pe valea omon-
im\, la est de Târgu Mure[; a.d. 1446; biseri-
c\ reformat\ de la jum\tatea sec. 18. (MS)
MOTI{ – sat (com. Valea Viilor) `n nordul
Pod. Hârtibaciului; a.d. 1319; cetate ]\r\-
neasc\ cu biseric\ evanghelic\ `n interior. (SB)
MOTO{ENI – comun\ `n SE jud. Bac\u,
pe V. Zeletinului; a.d. sec. 16; biserica „Sfin]ii
Apostoli Petru [i Pavel” (1865). (BC)
MOTRU – 1. municipiu (25.536 loc.) situat
`n Pod. Motrului, centru carbonifer; art\ po-
pular\. (GJ) 2. lac pe râul Motru, `n
M. Vâlcan, com. Pade[; amenaj\ri pentru agre-
ment. (GJ) 3. râu [i ax\ turistic\ important\
`n Oltenia; izvoare sub. M. Oslea; separ\
M. Mehedin]i de M. Vâlcan. (GJ, MH, DJ)
MOÞCA – 1. comun\ `n vestul jud. Ia[i;
m\n\stirea Boureni – vezi BOURENI. (IS)
2. p\dure pe Dl. Runcu, la vest de Pa[cani, cu
specii de stejar, carpen, tei, fag etc.), traver-
sat\ de [oseaua Tg. Neam] – Pa[cani. (IS)
MOVILA LUI BURCEL – punct de interes
turistic, `n Pod. Central Moldovenesc
(com. Micle[ti), pe [oseaua Vaslui–Ia[i; mo-
vil\ (291 m), rezerva]ie natural\ (S: 12 ha);
potec\ de acces din [osea; belvedere. (VS)
MOVILA MIRESII – 1. comun\ situat\ `n
C. Br\ilei; a.d. 1878; localitate balnear\ din
1935; izvoare clorurate, bromurate, sulfatate,
sodice, magneziene [i n\mol sapropelic;
MUGENI
2. lac de crov situat `n C. Br\ilei, `ntre Ianca
[i Br\ila; con]ine ap\ s\rat\, sulfatat\, sodic\ [i
n\mol sapropelic cu calit\]i terapeutice. (BR)
MOVILA SISITAK – rezerva]ie botanic\
pe teritoriul com. Sânpetru Mare, `n C. Mu-
re[ului, pe râul Aranca. (TM)
MOVILE – 1. pe[ter\, rezerva]ie speolo-
gic\; situat\ `n SE Pod. Dobrogei, la nord de
Mangalia; grot\ `n mare parte acoperit\ de
ap\, temperaturi de 260C, slab\ concentra]ie
de oxigen; specii de vie]uitoare adaptate
la un mediu cu azot; l\rgime 3,5 m; intrarea
are o `n\l]ime de 1,5 m; urme de via]\ din
sec. 1 d.Hr. (CT) 2. sat (com. Iacobeni) `n
Pod. Hârtibaciului, pe Valea Morii; a.d. 1355;
biserica ortodox\ „Sfântul Nicolae”, sec. 18;
biserica evanghelic\, sec. 14, fortificat\ `n
sec. 15–16. (SB)
MOVILENI – comun\ `n C. Moldovei, la
confl. dintre Miletin [i Jijioara; locul b\t\liei
din 1445 dintre o[tile lui Petru Aron [i
Alexandrel, `n satul Larga-Jijia, biseric\ de
lemn din sec. 18. (IS)
MRENE{TI – sat (com. Cre]eni) `n estul
Pod. Olte]ului, pe râul Pesceana; biserica
ortodox\ „Intrarea `n Biseric\ a Maicii
Domnului”, 1771. (VL)
MUCHIA CHEII – culme calcaroas\ `n SV
M. Post\varu; alt. 1400–1600 m; creast\ cu
relief ruiniform, ]ancuri, abrupturi surplom-
bate, râuri de pietre, trasee de alpinism. (BV)
MUCHIA DR|GU{ULUI – culme, creast\
pe versantul nordic al M. F\g\ra[ (2470 m `n
Vf. G\l\[escu Mare), `ntre v\ile Vi[ti[oara [i
Sâmb\ta; peisaj alpin [i subalpin, relief gla-
ciar; potec\ marcat\; paji[ti de smirdar. (BV)
MUEREASCA – comun\ `n Subcarpa]ii
Vâlcii, pe râul omonim; biserica ortodox\
„Sf. Nicolae”, 1782, picturi originale; bise-
rici din lemn din sec. 18 (M\n\stirea Fr\-
sinei). (VL)
MUGENI – comun\ `n Depr. Odorhei; a.d.
1333; centru de `mpletituri din paie [i p\nu[i
de porumb; biseric\ `n stil gotic din sec. 14,
MUIERII
cu picturi interioare de factur\ gotic\; bise-
ric\ din sec. 12 (`n prezent reformat\), cu zid
de incint\ [i fresce din sec. 13–14; biseric\
din sec. 15, cu zid de incint\, turn clopotni]\
din 1798 [i tavan casetat, pictat `n 1801; ves-
tigii dacice [i ruinele unei cet\]i ]\r\ne[ti; `n
satul Porumbenii Mari, biseric\ din sec. 13,
cu zid [i fresce din sec. 14 iar `n satul Luti]a,
biseric\ din sec. 15, cu zid de incint\ din
sec. 17 [i tavan casetat, pictat `n sec. 18; re-
zerva]ia natural\ – Lacul Rat (S: 2,8 ha). (HR)
MUIERII – pe[ter\ electrificat\ `n sudul
M. Parâng, pe râul Galbenul; acces din com.
Baia de Fier; rezerva]ie speologic\; urme ale
locuirii din perioada neolitic\, epoca bronzu-
lui, fierului; s-au descoperit scheletele a
peste 180 de ur[i. (GJ)
Pe[tera Muierii
MUNCELU – sat (com. Str\oane) pe râul
{u[i]a, `n NE Subcarpa]ilor Vrancei; desco-
periri arheologice, a[ezarea fortificat\ natu-
ral „Cet\]uia”, din neolitic (culturile Cri[ [i
Cucuteni) [i din epoca bronzului (cultura
Monteoru); a.d. `ncep. sec. 16; monumentul
eroinei Ecaterina Teodoroiu. (VN)
MUNCELU MARE – sat (com. Ve]el) la
obâr[iile râului Pesti[, `n NE M. Poiana
192
Rusc\; centru de ]es\turi [i cus\turi populare
[i de prelucrare artistic\ a lemnului. (HD)
MUNTELE DE SARE – rezerva]ie geolo-
gic\ [i geomorfologic\ situat\ la limita de
vest a ora[ului Sl\nic-Prahova (S: 2 ha);
masiv de sare; carst pe sare (lapiezuri,
creste, Grota Miresei, lacul Miresei format
prin pr\bu[irea tavanului unei ocne); lacuri
pe locul unor ocne din sec. 19 (Baia Baciului,
Porcilor); muntele a fost par]ial afectat de
pr\bu[iri dup\ 1995; vegeta]ie halofil\ pe
soluri s\r\turate (s\r\rica, stelu]a, pelinul
etc.); lacul s\rat Baia Baciului (ad. 7,62 m)
are importan]\ terapeutic\ (n\moluri); ame-
naj\ri turistice restrânse. (PH)
MUNTELE G|INA – unitate geografic\ `n
sudul M. Bihor, platou cu alt. max. 1486 m;
renumit pentru „Târgul de Fete”, manifes-
tare anual\ rustic\ veche de peste 700 de ani;
`n vârf se afl\ Troi]a lui Avram Iancu, cioplit\
`n piatr\, `n anul 1924, cu ocazia centenarului
na[terii revolu]ionarului pa[optist. (AR)
MUNTELE MARE – mun]i în NE M.
Apuseni, între v\ile Some[ului Rece, Iara,
Arie[; alc\tui]i din roci cristaline, cu petece
de calcare (bazinul Arie[ului); alt. max. 1826 m,
pe culmea principal\, care se men]ine la alt.
de 1500–1800 m; sunt specifice platourile
netede cu p\[uni [i v\ile adânci [i înguste; în
calcare, Arie[ul [i afluen]ii s\i [i-au t\iat chei
(Runcului, Ocoli[el, Po[aga); în bazinul
Some[ului Rece sunt lacuri de baraj antropic;
pe v\ile principale (Arie[, Iara, Runc), sate cu
bogate tradi]ii etnofolclorice; Complexul
B\i[oara reprezint\ o mic\ sta]iune climate-
ric\ cu amenaj\ri pentru sporturile de iarn\;
ascensiuni din localit\]ile de pe v\ile limi-
trofe (Some[u Rece, Arie[, Iara). (AB, CJ)
MUNTELE MIC – 1. mun]i `n nordul
M. Þarcu, alc\tui]i din roci cristaline; alt.
max. 1802 m, `n vf. omonim, platouri `ntinse
cu p\[uni m\rginite de versan]i cu pant\
mare, `mp\duri]i; amenaj\ri pentru turism.
(CS) 2. sta]iune turistic\ la cca 1500 m;
cabane, sporturi de iarn\; punct de plecare
spre Vf. Þarcu, Caransebe[. (CS)
193 MU{UNOAIELE

MUNTELE RO{U – munte (1765 m) `n MURGENI – ora[ pe V. Elanului, `n sudul

centrul M. Ciuca[, `ntre v\ile Berii [i Depr. Elanului; viticultur\ [i vinifica]ie; bise-
Grop[oarele; abrupt de coast\ spre sud, pla- rica „Sf. Voievozi” (sec. 18) rezerva]ie faunis-
touri spre nord; rezerva]ie natural\ (S: 2 ha) tic\. (VS)
paji[ti de smirdar; potec\ marcat\; la cabana
M.R., sporturi de iarn\. (PH) MURIGHIOL – 1. comun\ situat\ `n SE
Dl. Tulcei, `n jurul localit\]ii se afl\ lacurile
MUNTELE STOGU – rezerva]ie geomor-
fologic\, floristic\, peisagistic\, 1390–1494 m S\r\tura I (cu o concentra]ie de 6,7g/l);
alt. (S: 50 ha), `n M. Vânturari]a-Buila. (VL) S\r\tura II, S\r\tura III – rezerva]ie natural\
la faun\; n\moluri sapropelice; [antier arheo-
MUNTICELU MIC – lac glaciar `n M. Pa-
logic cu ceramic\ din cultura Basarabi. (TL)
râng, pe versantul estic, la 1965 m alt. (GJ)
2. lac amenajat pentru agrement, baz\ de
MUNTICELUL (GHIOCELUL) – pe[ter\ pornire `n excursii `n Delt\. (TL)
`n M. H\[ma[, `n sectorul inferior al Cheilor
Bicazului; 120 m lung.; stalagmite cu aspect
de lumânare. (NT)
MURA MARE – sat (com. Gorne[ti) situat
`n Subcarpa]ii Transilvaniei, la nord de
Tg. Mure[; a.d. 1359; biserica „Sf. Arhan-
gheli Mihail [i Gavriil” (sec. 17). (MS)
MURA MIC| – sat (com. Gorne[ti) situat
`n Subcapra]ii Transilvaniei, la nord de
Tg. Mure[; a.d. 1733; biserica din lemn
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil” [i „Sf. Ni-
Cetatea Halmyris – Murighiol
colae” (sec.17). (MS)
MU{|TE{TI – comun\ situat\ `n Musce-
MURE{ – râu (803 km lung., din care 761
lele Arge[ului, pe V. Vâlsanului; a.d. 1475;
km în România; bazin de 29.289 km2, debit în
cursul inferior de 177 m3/s; izvoare în Depr. Muzeu s\tesc cu caracter etnografic; m\n\s-
Gheorgheni [i M. H\[ma[ [i v\rsare în Tisa, tirea Robaia. (AG)
în Ungaria, la Szeged) [i ax\ turistic\ MU{CELELE ARGE{ULUI – arie turis-
deosebit de important\, în lungul c\reia se
tic\ însemnat\ în bazinul colinar al râului
afl\ dou\ defilee carpatice (Topli]a–Deda [i
Deva–Lipova) [i numeroase centre turistice Arge[, concentreaz\ obiective turistice cu
complexe (Gheorgheni, Topli]a, Reghin, caracter istoric [i etnografic, având ca princi-
Târgu Mure[, Aiud, Alba Iulia, Deva, Lipova, pale centre turistice ora[ele Câmpulung,
Arad etc.) [i localit\]i turistice cu obiective Curtea de Arge[, precum [i localit\]ile,
turistice cu specific istoric, etnografic, cultu- Arefu, C\p\]âneni, Corbeni, Albe[ti, Br\detu,
ral etc. Exist\ c\i de comunica]ie cu multiple Nuc[oara, Corbi, Domne[ti, {uici etc.; se
leg\turi în bazinul Târnavelor, pe Arie[, spre adaug\ izvoare minerale, lacurile de baraj de
Cluj-Napoca, Sibiu.
pe Arge[, a[ez\rile rupestre de la Corbi,
MURFATLAR – ora[ (11 135 loc.) situat `n reliefuri de [iroire etc. (AG)
Pod. Medgidiei, pe V. Carasu; podgorie care
dateaz\ din 1907, când au fost ini]iate primele MU{UNOAIELE – schit `n com. Fitio-
planta]ii; cram\; muzeu (prezint\ dezvoltarea ne[ti, de pe râul {u[i]a (Subcarpa]ii Vrancei);
viticulturii de-a lungul timpului); denumirea biserica din zid „Adormirea Maicii Dom-
actual\ – Basarabi. (CT) nului” (1940). (VN).
 N
NADANOVA – sat (com. Isverna) `n nor-
dul Pod. Mehedin]i, pe V. Co[ustei; art\ po-
pular\ (me[teri f\urari); relief carstic. (MH)
NAD|{A – sat (com. Beica de Jos) situat
`n cadrul Dl. Mure[ului, la sud de Reghin;
a.d. 1453; biserica de lemn „Sf. Nicolae”
(1717). (MS)
NADE{ – comun\ situat\ `n Pod. Târna-
velor, pe râul Nade[, la sud de Sighi[oara;
a.d. 1301; biseric\ din sec. 14–15; cetate
]\r\neasc\, sec. 15–16; `n centrul depresiunii
N., culmea calcaroas\ Denistepe (270 m).
(MS)
NALBANT – comun\ situat\ pe V. Tai]a, `n
Depr. Nalbant; a[ez\ri vechi din epoca fieru-
lui, din perioada geto-dacic\ (sec. 4–3 `.Hr.);
necropol\ roman\. (TL)
NANDRU – sat (com. Pe[ti[u Mic) `n
partea de vest a Depr. Hunedoara, pe râul
Pesti[u, la NV de ora[ul Hunedoara; `n
apropiere, cheile N.; pe V. Roata se afl\ dou\
pe[teri; punct fosilifer. (HD)
NANOV – comun\ situat\ `n C. Boian, pe
râul Vedea; muzeu s\tesc; pe teritoriul com. a
fost descoperit\ o fibul\ din bronz (sec. 6–7);
biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnu-
lui”, sec. 19; pâlc de p\dure; cus\turi [i
]es\turi. (TR)
N|DLAC – ora[ `n C. Aradului (8351 loc.);
a.d. 1313, ora[ din 1968; biserica ortodox\
„Sfântul Nicolae”, 1822–1829, `n stil baroc; la
exterior, pictur\ mural\ executat\ `n 1896;
biserica evanghelic\ de confesiune augus-
tin\, 1821–1822, cu un turn `nalt de 54 m;
castel din sec. 15; punct de trecere a fron-
tierei. (AR)
N|ENI – sat (com. N.) pe V. N\ianca, `n
Subcarpa]ii Buz\ului, la poalele SE ale Dl. Is-
tri]a; prelucrare artistic\ a pietrei. (BZ)
N|LAÞVAD – localitate component\ a
ora[ului Ha]eg; castel `n parcul c\ruia sunt
expuse piese luate de la Ulpia Traiana
Sarmizegetusa. (HD)
N|M|E{TI – sat (com. Valea Mare–Pra-
v\]) `n Depr. Câmpulung, pe râul Arge[el;
m\n\stirea N., 1547; biserica rupestr\ „Intra-
rea `n Biseric\ a Maicii Domnului”, sec. 19.
(AG)
N|MOLOASA – comun\ situat\ `n C. Si-
retului Inferior, pe dreapta Siretului; locul unei
b\t\lii din timpul Primului R\zboi Mondial; bise-
rica „Sf. Dumitru” (sec. 18); centru viticol. (GL)
N|RUJA – sat (com. N.) `n depr. omonim\
(compartiment al Depr. Vrancei), la confl.
râului N. cu Z\bala; elemente etnofolclorice
(case tradi]ionale, ]es\turi [i cus\turi popula-
re, obiceiuri pastorale); pe râul N., `n amon-
te, `n sectorul montan, chei [i repezi[uri; `n
arealul satului N., rezerva]iile naturale C\ld\-
rile Z\balei–Zârna Mic\–R\oaza (S: 350 ha)
[i M. Goru (S: 388 ha). (VN)
N|S|UD – ora[ (11 332 loc.) situat la
poalele Dl. N\s\ud, pe V. Some[u Mare,
a. d. 1264; urme de cultur\ material\ din neo-
litic [i epoca bronzului; `n sec. 18–19 a func-
]ionat Regimentul II gr\niceresc; `n prezent,
centru agroindustrial [i cea mai important\
localitate turistic\ din Þara N\s\udului;
cl\direa caz\rmii „{varda” (sec. 18) `n care
se afl\ muzeul (sec]ii de istorie, [tiin]e ale
naturii, etnografie etc.); bustul lui G. Co[buc;
centru de ]es\turi, cus\turi piel\rie cu ele-
mente specifice; `n localitatea L. Rebreanu,
muzeu memorial. (BN)
195
Prim\ria din N\s\ud
N|VODARI – ora[ (35 384 loc.) situat pe
malul sudic al lacului Ta[aul, pe Canalul
Poarta Alb\–Midia–N\vodari; a.d. 1412; din
1968 ora[; centru al industriei chimice;
sta]iune balneoclimateric\ estival\ destinat\
`n primul rând copiilor; tab\r\ interna]ional\
cu o capacitate de 5000 de locuri pe serie, a
c\rei construc]ie a `nceput `n 1969; sta]iune
balnear\. (CT)
NEAGRA {ARULUI – sat (com. {aru
Dornei), pe râul omonim, `n estul Depr. Dor-
nelor; case `n stil caracteristic, ]es\turi
specifice; agroturism; puncte de ascensiune
`n M. C\limani. (SV)
NEAMÞ – m\n\stire la 14 km NV de
Târgu Neam]; `ntemeiat\ `n sec. 14, vestit
centru de caligrafi [i miniaturi[ti `n Evul
Mediu; biserica „~n\l]area Domnului” (cti-
torit\ `n 1497 de {tefan cel Mare) este cel
mai reprezentativ edificiu religios pentru
stilul moldovenesc: propor]ii grandioase,
siluet\ armonioas\, fa]ade bogat decorate;
mormântul lui {tefan al II-lea; pictur\ inte-
rioar\ `n altar, naos [i gropni]\ din vremea lui
{tefan cel Mare [i a lui Petru Rare[ `n prid-
vor [i pronaos; alte trei biserici (din sec. 16,
18 [i 19); muzeu cu bogat\ colec]ie de art\
bisericeasc\; cea mai bogat\ bibliotec\
m\n\stireasc\ din ]ar\ (cca 18.000 volume,
din care peste 600 de manuscrise); turn-clo-
potni]\ din sec. 14, cu pictur\ original\; `n
apropiere, casa memorial\ „Mihail Sado-
veanu”; rezerva]ia de zimbri „Drago[–Vod\”;
bisericile din lemn Vovidenia Pocrov, Sihla
(sec. 18). (NT)
NEGHINE{TI
M\n\stirea Neam]
NEAMÞU – mun]i subunitatea nordic\ a
M. Baiului, `ntre v\ile Azuga (la vest) [i
Doftana (la est); plaiuri montane cu paji[ti,
dominate de vârfuri: Þig\i (1699 m), Turcu
(1833 m), Paltinu (1900 m), Neam]u (1923 m),
{tevia (1907 m), Rusu (1902 m); p\[unat
intens; poten]ial cinegetic `nsemnat; puncte
de belvedere. (BV, PH)
NECHIT – m\n\stire cu biserica „Schim-
barea la Fa]\”, pe valea pârâului omonim, la
poalele estice ale M. Go[manu; biseric\ de la
`ncep. sec. 19, acces pe [oseaua Piatra Neam] –
Moine[ti. (NT)
NECULELE – sat (com. Vintileasca) `n SV
Subcarpa]ilor Vrancei (Depr. Neculele); cen-
tru de ]es\turi [i cus\turi populare. (VN)
Imagine din Depresiunea Neculele
NEDEA (NEDEIA) – sat (com. Gighera);
`n sudul C. Desn\]ui; a.d. 1530; colec]ie
muzeistic\. (DJ)
NEGHINE{TI – sat (com. Stoene[ti) `n
Subcarpa]ii Vâlcii, pe râul Debr\det; biserica
ortodox\ „Sfântul Ioan Botez\torul”, 1819,
picturi originale. (VL)
NEGOE{TI
NEGOE{TI – sat (com. {oldanu) `n SV
C. B\r\ganului; biserica „Sf. Mihail [i
Gavriil” (sec. 17), ctitoria lui Matei Basarab
[i a Doamnei Elena. (CL)
NEGOIU – al doilea vârf ca m\rime din
Carpa]ii Române[ti (2535 m), situat pe creas-
ta principal\ a M. F\g\ra[, `n partea de vest;
relief glaciar; vegeta]ie alpin\ [i subalpin\;
punct de belvedere. (AG)
Vârful Negoiu din Mun]ii F\g\ra[
NEGRA{I – comun\ situat\ la contactul
C. Pite[tiului cu C. G\vanu-Burdea, pe râul
Dâmbovnic, `n apropierea confl. cu Berinoaia;
rezerva]ia floristic\ „Poiana cu narcise”
(S: 4,6 ha), 1966; serb\ri câmpene[ti. (AG)
NEGRA{UL – râu `n M. Grohoti[, afl. al
Doftanei; drum forestier, potec\ marcat\;
leg\tur\ `ntre Tr\isteni [i Cheia (prin M. {e-
]u–Vf. Grohoti[ul). (PH)
NEGRENI – 1. iaz pe V. Ba[eului, `n nor-
dul C. Moldovei, S: 304 ha; agrement; pisci-
cultur\. (BT) 2. sat (com. Mih\e[ti) `n sudul
Subcarpa]ilor Vâlcii; biserica ortodox\
„Sf. Nicolae”, 1778, pridvor [i clopotni]\ din
sec. 19. (VL)
NEGRE{TI – ora[ (10 604 loc) în Pod.
Bârladului, pe râul omonim; a.d. 1590, ora[
din 1968; în prezent este centru agroindustri-
al; Fânea]a de la Glodeni – rezerva]ie natu-
ral\ (S: 6 ha); biseric\ din lemn, sec. 18–19,
`n satul C\z\ne[ti. (VS)
NEGRE{TI – OA{ – ora[ (16 292 loc.) `n
Depr. Oa[, pe râul Tur; a.d. 1270, ora[ din
1965; cel mai important centru turistic din
Þara Oa[ului, din care pornesc drumuri `n
196
numeroase localit\]i cu tradi]ii `n folclor,
port; case specifice; muzeul Þ\rii Oa[ului,
cu valoroase exponate de etnografie [i arhe-
ologie; `n vecin\tate, case specifice [i o bise-
ric\ de lemn din sec. 18; festival folcloric;
izvoare minerale (B\ile Maria [i B\ile Putu-
roasa). (SM)
NEGRU – lac glaciar `n M. Retezat, la
2036 m (cca 4 ha). (HN)
NEGRU VOD| – ora[ (5543 loc.); a.d. 1715
sub denumirea de Cara Omer; rezerva]ie na-
tural\ forestier\ [i cinegetic\ situat\ `n
partea central-sudic\ a Pod. Negru Vod\,
S: 50 ha, relief carstic. (CT)
NEGURENI – sat (com. B\neasa) situat `n
Pod. Oltinei, p\dure de 400 ha, `n care este
`ntre]inut un `nsemnat fond cinegetic. (CT)
NEHOIU – ora[ (12 606 loc.) pe valea
superioar\ a Buz\ului, la confl. cu Bâsca
Rosilei, `n Depr. N., la poalele estice ale
M. Monteoru; sta]iune climateric\ (climat
sedativ, cu aer curat, ozonat); `n localitatea
component\ Nehoia[u, biseric\ din lemn de
la `ncep. sec. 18; `n vecin\tate, punctul „la
Chei]\” (chilii rupestre); punct de acces spre
mun]ii Podu Calului, Siriu, Penteleu. (BZ)
NEME{E{TI – sat (com. Margina) `n
estul Dl. Lipovei, pe râul Bega; a.d. 1427;
biserica din lemn „Sfântul Nichita Romanul”,
1798. (TM)
NEMIRA – mun]i `n grupa central\ a Car-
pa]ilor Orientali, `ntre v\ile Uzului (nord),
Oituzului (sud), Depr. D\rm\ne[ti (est) [i
M. Repatului (vest); alt. max. 1649 m, `n
Vf. Nemira Mare; roci fli[oide (gresii, argile,
microconglomerate etc); forma]i dintr-o
culme central\ `nalt\ (1300–1649 m), desf\-
[urat\ pe direc]ia N–S, pe o lungime de cca
30 km, din care se ramific\ spre est culmi
secundare prelungi (Plaiurile Nemirei), cu
alt. de 900–1200 m, separate de v\ile adânci
[i `ntunecoase ale Sl\nicului, Sl\nicelului,
Dofteanei, Izvorului Negru [.a.; la vest de
culmea principal\ se desf\[oar\ o serie de
masive [i culmi separate de v\i cu aceea[i
197
direc]ie (N–S): Basca, B\rz\u]a, Apa Lin\,
Apa Ro[ie etc; p\duri de fag, brad [i molid;
poieni cu p\[uni [i fâne]e, `ndeosebi `n vest [i
sud, precum [i la partea superioar\ a culmii
centrale `nalte; puncte de belvedere (de la
nord la sud): Farcu Mare (1498 m), Nemira
Mare (1649 m), Nemira Mic\ (1627 m),
{andru Mare (1640 m), Ceang\u (1398 m);
interes cinegetic [i piscicol (urs, cerb, lup,
p\str\v); fructe de munte; stâne [i s\la[e
(od\i) pe culmea central\ [i `n poienile din
vest; pe V. Sl\nicului – cheile, cascada
Sl\nicului [i sta]iunea balneoclimateric\
Sl\nic–Moldova (vezi SL|NIC–MOLDOVA);
trasee turistice marcate ce pornesc din
Sl\nic – Moldova, Poiana S\rat\, Bre]cu,
Lemnia, D\rm\ne[ti, V. Uzului; `n zona cen-
tral\ `nalt\ – rezerva]ia natural\ complex\
Plaiurile [i Stânc\riile Nemirei (S: 671 ha),
ocrotind relieful ruiniform modelat pe gresii,
precum [i unele plante (floarea-de-col], papu-
cul doamnei, sângele voinicului, bulbucul de
munte [.a.); pe V. Uzului – cascadele Nasolea
Mare [i Nasolea Mic\ [i lacul de acumulare
Poiana Uzului (pescuit, agrement); `n nord,
pe V. Izvoru Alb, arboret de tis\ (Taxus bac-
cata); rezerva]ie botanic\ (S: 47,5 ha) cu cca
300 exemplare seculare; la poalele estice, pe
V. Dofteanei – Cheile Dofteanei [i parcul
natural H\ghiac – vezi DOFTEANA); pe
V. Izvoru Negru (`n NE) – lacul B\l\t\u, de
baraj natural; la obâr[iile pârâului Apa Ro[ie
(`n vest) – tinovul Apa Ro[ie – mla[tin\ de
turb\, rezerva]ie natural\ (S: 20 ha). (BC, CV)
Imagine din Mun]ii Nemira
NEMOIU – sat (com. Am\r\[ti) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Pesceana; biserica din
lemn „Sf. Nicolae”, 1832. (VL)
NEÞE{TI
NEPTUN – sta]iune climateric\ pe litora-
lul românesc, `n complexul Mangalia Nord,
a[ezat\ pe cordonul litoral dintre fosta
mla[tin\ Comorova [i mare; 2 km lung.;
l\]ime `ntre 50–100 m; amenajat\ cu diguri;
primele lucr\ri de amenajare au `nceput `n
1965 [i au fost continuate pân\ `n 1970; rezer-
va]ie natural\ (Comorova) de tip forestier
(S: 12 ha) cu specii de stejar brum\riu; lacuri
cu ap\ dulce (Neptun I [i II) cu S: 15,6 ha,
importante amenaj\ri pentru odihn\, trata-
ment balnear, distrac]ii. (CT)
Lacul Neptun
NEREJU – sat (com. N.) `n depr. omonim\
(compartiment al Depr. Vrancei), la confl.
râurilor Soveja cu {u[i]a; case tradi]ionale;
prelucrare artistic\ a lemnului; m\[ti; tradi]ii
pastorale. (VN)
NETEDA – pas (1040 m) `ntre mun]ii
Gutâi [i L\pu[, prin care trece un drum ce
leag\ ora[ul Cavnic de Maramure[. (MM)
NETI{ – 1. vârf (2089 m) `n partea cen-
tral-estic\ a M. Þarcu; [isturi cristaline;
belvedere spre mun]ii Godeanu [i Retezat; se
mai nume[te [i Vf. Custurii; sub Vf. N. se afl\
circul [i lacul glaciar omonim. (HD, CS)
NETU{ – sat (com. Iacobeni) `n Pod. Hâr-
tibaciului, pe râul Hârtibaciu; a.d. 1309; bise-
rica din lemn „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”,
sec. 19; biserica evanghelic\ fortificat\,
sec. 13–16, turn din 1505. (SB)
NEÞE{TI – sat (com. Stoile[ti) `n NV
Pod. Cotmeana; biserica din lemn „Adormi-
rea Maicii Domnului”, 1824. (VL)
NEUDORF
NEUDORF – sat (com. Z\brani) `n estul
C. Ving\i, la contactul cu Dl. Lipovei;
a.d. sec. 18; biserica romano-catolic\, 1771, `n
stil baroc, restaurat\ `n 1929; monument din
marmur\ de Carrara, ridicat `n 1841. (AR)
NICOLAE B|LCESCU – comun\ `n
Pod. Cotmeana, pe V. Topologului; Casa me-
morial\ „Nicolae B\lcescu”, muzeu. (VL)
NICOLE{TI – sat (com. Frumoasa) la
nord de Miercurea-Ciuc; a.d. 1333; biseric\
romano-catolic\ din sec. 15, cu zid de incint\
din sec. 18. (HR)
NICORE{TI – comun\ situat\ `n zona de
contact a Colinelor Tutovei cu C. Tecuciului,
la NV de ora[ul Tecuci; bisericile „Na[terea
Maicii Domnului” (1728); „Adormirea Maicii
Domnului” (1780); „Sf. Nicolae” (1807);
„Sf. Gheorghe” (1820); vii renumite. (GL)
NICULIÞEL – 1. comun\ situat\ la poalele
Dl. Niculi]el; a[ezare geto-dacic\; castru
roman cu mai multe „villae rustica”; basilic\
din sec. 4–3 d.Hr.; important centru viticol al
Dobrogei (podgorie); Cripta cu Sfin]i, datea-
z\ din 319, are form\ rectangular\ [i este
construit\ din piatr\ [i mortar alb; m\n\s-
tirea Coco[, ctitorit\ `n 1883 a trei monahi
veni]i de la Athos; prima biseric\ din lut s-a
ridicat `n 1883, a doua din piatr\ `n 1853; bise-
ricile au fost d\râmate [i `n locul lor, `n
1911–1913, a fost construit\ biserica „Pogo-
rârea Sfântului Duh”; m\n\stirea are un
muzeu de art\ religioas\; m\n\stirea Saon
din 1864; `n 1881 se construie[te o biseric\
p\strat\ [i ast\zi, iar `n 1912 biserica mare
„~n\l]area Domnului”; biserica „Sf. T\nase” a
fost construit\ `n ultima parte a sec. 13,
având un plan de tip cruciform evoluat, con-
struit\ din piatr\ de carier\ [i c\r\mizi
refolosite; biserica ~ngropat\, `n\lta]\ pe
ruinele unei basilici bizantine din sec. 11.
(TL) 2. podi[ `n NV Dobrogei, alc\tuit din
roci magmatice (nord) [i roci sedimentare
(`n sud); `mp\durit cu stejar, tei; relief repre-
zentat de un abrupt nordic, platouri [i culmi
la 200–300 m spre sud; pe v\i [i la periferie,
sate cu multe obiective turistice (m\n\stirea
Coco[). (TL)
198
M\n\stirea Coco[ – Niculi]el
NISIPI – sat (com. Fârt\]e[ti) `n Pod. Ol-
te]ului, pe râul Cerna; biserica ortodox\
„Sfin]ii Voievozi”, sec. 18. (VL)
NISTORE{TI – comun\ pe râul N\ruja, `n
Depr. Vrancei; `n satul omonim, tradi]ii pasto-
rale, biserica din lemn „Sf. Nicolae” (sec. 18);
`n arealul com., rezerva]iile Lacul Negru–
Cheile N\rujei I, P\durea Verdele–Cheile
N\rujei II, cascada Mi[ina; `n satul Valea
Neagr\, m\n\stirea cu biserica „Adormirea
Maicii Domnului” (sec. 18). (VN)
NOCRICH – comun\ `n Pod. Hârtibaciu-
lui, pe râul Hârtibaciu; a.d. 1263; cetate ]\r\-
neasc\, sec. 16–18, biseric\ evanghelic\ `n
incint\, sec. 19; casa lui Samuel Brukenthal,
sec. 18. (SB)
NOI{TAT – sat (com. Iacobeni) `n
Pod. Hârtibaciului, pe râul Hârtibaciu; bise-
rica luteran\ ridicat\ `n 1858. (SB)
NO{COLAT (S|L|MA{ – NO{COLAT) –
culme prelung\ `n sudul M. H\[ma[; alt.
max. 1551 m; poieni `ntinse cu p\[uni [i
fâne]e, pâlcuri de p\dure de molid, stâne [i
s\la[e, traversat\ de drumuri [i poteci pas-
torale dinspre Ghime[, Sândominic, Lunca
de Jos [i de traseul marcat Livezi–Ciuc–
Piatra Singuratic\. (HR)
NO{LAC – sat (com. N.) pe V. Mure[ului;
a.d. 1288; vestigiile unor a[ez\ri din neolitic,
epoca bronzului, din perioada daco-roman\;
biseric\ reformat\ din sec. 15, cu transform\ri
din sec. 18; biseric\ din lemn „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil” (`ncep. sec. 19). (AB)
199
NOU – sat (com. Ro[ia) `n Pod. Hârtiba-
ciului; biseric\, sec. 14, ref\cut\ `n sec. 16. (SB)
NOU S|SESC – sat (com. Laslea) `n Pod.
Hârtibaciului, pe râul Laslea; biserica
evanghelic\, sec. 14, ref\cut\ `n sec. 15. (SB)
NOVACI – ora[ (6152 loc.) situat pe râul
Gilort, `n Depr. subcarpatic\ Novaci,
a.d. 1502, centru etnografic [i folcloric; `n
luna mai, manifestarea etnografic\ „Urcatul
oilor la munte”; izvoare minerale; muzeu; bise-
rici din lemn (sec. 19) [i zid (sec. 20). (GJ)
Depresiunea Novaci
NUCET – 1. ora[ (2875 loc.) `n Depr.
Beiu[, pe râul Cri[–B\i]a; ora[ din 1956; cen-
tru agroindustrial; `n satul B\i]a, biserica
romano-catolic\ (sec. 18). 2. comun\ situat\
la contactul `ntre C. Târgovi[tei cu C. Titu, pe
râul Dâmbovi]a, la confl. cu pârâul Gârli]a;
urmele unor a[ez\ri din sec. 4 `n satele
Ilforeni [i Cazaci; lacuri, sta]iune de cercet\ri
piscicole; m\n\stirea Nucet cu biserica
„Sf. Gheorghe”, sf. sec. 15, cu refaceri ulte-
rioare; biserica „Sf. Nicolae” (sec. 19) `n satul
Nucet; case vechi; monument al eroilor; se
remarc\ „brâul” de la Cazaci. (DB)
NUC{OARA – 1. sat (com. S\la[u de Sus)
pe pârâul Sibi[el, la poalele nordice ale M. Re-
tezat; `n apropiere, sector de chei pe pârâul
Sibi[el [i rezerva]ia natural\ Fâna]ele cu nar-
cise N.; biseric\ (sec. 18); punct de plecare `n
complexul glaciar Pietrile. (HD) 2. comun\ de
pe Râul Doamnei, `n Depr. subcarpatic\ Corbi,
850 m alt.; lac format pe gipsuri (~nvârtita);
biseric\ (sec. 19); izvoare minerale; p\durea
Iedu-Cernat – rezerva]ie forestier\. (AG)
NUC{OARA DE SUS – sat (com. Pose[ti),
`n Depr. Drajna–Chiojd (Subcarpa]ii Buz\ului);
NU{FAL|U
bustul c\rturarului Eufrosin Poteca (n\scut
aici la 1786). (PH)
NUCU – sat (com. Bozioru) `n Subcarpa]ii
Buz\ului, pe râul B\l\neasa; punct de plecare
la a[ez\rile rupestre din M. Crucea Sp\taru-
lui [i Vf. Martiriei (M. Iv\ne]u); ruinele schi-
tului „Fund\tura” s\pat `ntr-o pe[ter\; pere-
tele stâncos „Piatra Agatonului”, unde se g\-
se[te „Chilia lui Dionisie”, „Chilia lui Iosif”,
„Chilia lui Agaton” (sau „La Bisericu]\”),
ruinele schitului „Sf. Gheorghe”, ctitorit `n
1587 de Mihnea Vod\ Turcitul [i p\r\sit `n
1871, „Piatra G\urit\” (o fost\ biseric\ rupes-
tr\); `n `mprejurimi, izvoare sulfuroase. (BZ)
NUF|RU – comun\ situat\ pe malul drept
al bra]ului Tulcea; cetate cu `nt\riri puter-
nice. (TL)
NUNTA{I – 1. lac inclus `n complexul la-
gunar Razim, cu n\moluri terapeutice sapro-
pelice; amenaj\ri turistice; 2. sat (com. Istria)
situat pe malul lacului omonim, sta]iune bal-
near\ local\; urme ale unei a[ez\ri ce con]ine
mai multe nivele arheologice: grecesc, ele-
nistic [i roman. (CT)
Peninsula Histria, punte `ntre
lacurile Nunta[i [i Sinoie
NU{ENI – sat (com. N.) `n C. Transilva-
niei, pe râul Mele[, la sud de ora[ul Beclean;
biseric\ cu clopotni]\ de lemn, ridicat\ la sf.
sec. 15; muzeu (obiecte de art\ popular\).
(BN)
NU{FAL|U – comun\ pe V. Barc\ului;
urme de cultur\ material\ (sec. 8–9); biseric\
de piatr\ din sec. 14, cu ad\ugiri ulterioare;
castel, sec. 16, rezerva]ie forestier\; ape me-
zotermale extrase prin forare la Boghi[
([trand). (SJ)
 O
OA{A – lac de baraj artificial (S: 400 ha, elemente etnofolclorice, tradi]ionale, m\n\s-
cca 6 km lung.), pe V. Sebe[ului, `n zona tirile Sucevi]a, Putna, M\n\stirea Humorului
montan\; pe malul lacului, amenaj\ri pentru etc. (SV)
agrement; important\ baz\ de plecare pe
OBCINA MESTEC|NI{ – mun]i `ntre v\-
diferite trasee turistice `n mun]ii {ureanu [i
ile Moldova [i Bistri]a; alc\tui]i din roci cris-
Cândrel. (AB, SB)
taline, petece de calcar [i dolomite; bine `m-
OBÂR{A – sat (com. Tome[ti) `n partea p\duri]i; rezerva]ii naturale (R\chita[, Piatra
de NV a Depr. Brad, pe râul Obâr[a; Þib\ului etc.); `n sud, pasul Mestec\ni[, 1096 m,
a.d. 1614; centru de ol\rit. (HD) prin care trece [oseaua Suceava–Vatra
OBÂR{IA – sat (com. Petri[) `n SE Dornei. (SV)
M. Zarand; a.d. 1468; case specifice. (AR) OBCINELE BUCOVINEI – grupe de
OBÂR{IA CLO{ANI – comun\ `n NE mun]i desf\[urate la est de V. Bistri]a Aurie,
M. Mehedin]i; prelucrarea artistic\ a lemnu- `n nordul Carpa]ilor Orientali, `n bazinul râu-
lui, instala]ii tehnice populare, port popular. lui Moldova; afluen]ii Moldovei `i separ\ `n
(MH) Obcina Mestec\ni[, Obcina Lucina, Obcina
Feredeu, Obcina Mare; alc\tui]i din roci
OBCINA FEREDEU – mun]i `ntre v\ile
cristaline, calcare, dolomite (`n vest) [i din
Moldova [i Moldovi]a (1000–1400 m); centre
fli[ marno-grezos (`n est); 800–1500 m alt.,
turistice pe v\ile principale (Câmpulung
bine `mp\durite (predomin\ coniferele); pe
Moldovenesc, Vama, Vatra Moldovi]ei etc.);
v\i sunt sate mari, cu bogate tradi]ii etnofol-
`n stratele groase de gresii la Prisaca,
Moldova [i-a t\iat un mic defileu; complexul
clorice; unele au amenaj\ri pentru agrotu-
turistic „Trei Movile”, lâng\ pasul Pa[canu rism; m\n\stiri renumite [i o re]ea impor-
(1040 m). (SV) tant\ de c\i de comunica]ie [i amenaj\ri pen-
tru turism. (SV)
OBCINA LUCINA – mun]i `n nordul
Obcinei Mestec\ni[, alc\tui]i din roci
cristaline; rezerva]ia Tinovu G\ina (S: 1 ha),
pe pârâul Lucara; chei; herghelia de cai
hu]uli. (SV)
OBCINA MARE – mun]i în NE Carpa]ilor
Orientali, între v\ile Moldovi]a, Moldova,
Suceava [i Pod. Sucevei; sunt alc\tui]i din
gresii, marne, argile; alt. de 800–1000 m
(1207 m în Vf. Bobeica); fragmenta]i de v\i
adânci (Humor, Sucevi]a, Putna); p\duri de
Imagine din Obcinele Bucovinei
conifere [i amestec; [osele în lungul v\ilor
principale la care se adaug\ cea dintre OBISLAVU – sat (com. Gr\di[tea) `n
R\d\u]i [i Câmpulung Moldovenesc, însem- Pod. Olte]ului; biserica din lemn „Adormirea
nate axe turistice în Bucovina; în localit\]i, Maicii Domnului”, 1763. (VL)
201
OBOGA – comun\ pe V. Olte]ului, `n
Pod. Olte]ului; centru de ceramic\ sm\l]uit\
de culoare caracteristic\, „galbenul de
Oboga’’ al\turi de verde (toval), ro[u
(ru[al\) [i alb (hum\); descoperiri arheolo-
gice. (OT)
OBOGENI – sat (com. Stoile[ti) `n SV
Pod. Cotmeana, pe V. Topologului; biserica
din lemn „Intrarea `n Biseric\ a Maicii
Domnului”, 1830. (VL)
OBREJA – sat (com. O. ) `n vestul
Culoarului Bistrei, pe râul Bistra; a.d. 1547;
biserica ortodox\ „Sfin]ii Apostoli Petru [i
Pavel” (1780), pictura interioar\ din 1834. (CS)
OBRETIN – complex lacustru `n nordul
lacului Gorgova; prin rectificarea bra]ului
Sulina (1880–1902) a fost `mp\r]it `n Obreti-
nul Mare (la nord) [i Obretinul Mic (la sud);
pescuit. (TL)
OCLAND – comun\ `n Dealurile Homoro-
dului, pe V. Homorodul Mic; a.d. 1546; mu-
zeu etnografic; izvoare minerale; biseric\ din
sec. 13, cu fresce din sec. 14, tavan casetat,
pictat `n sec. 18, zid de incint\ [i turn de
ap\rare din sec. 17–18. (HR)
OCNA DE FIER – comun\ `n partea
central\ a M. Dognecea, pe râul Moravi]a;
a.d. 1760; muzeu de mineralogie; carierele
vechilor exploat\ri. (CS)
OCNA DEJULUI – sta]iune balneoclima-
teric\ sezonier\, `n NE Dl. Dejului, la 340 m
alt., pe Valea S\rata; cartier al municipiului
Dej; lac format pe locul unei vechi exploat\ri
de sare, cu ap\ cloruro-sodic\, hiperton\,
atermal\, foarte concentrat\ (cca 250 g/l),
indicat\ `n tratamente diverse. (CJ)
OCNA MURE{ – ora[ (15 610 loc.) aflat
pe V. Mure[ului, la contactul cu Pod. Târna-
velor; exploatarea s\rii din perioada daco-ro-
man\ (Salinae); a.d. la `ncep. sec. 13, cu
numele de Uioara; ruinele unei fortifica]ii din
sec. 12, Cetatea Uioara; ruinele bisericii
romanice (sec. 14); sta]iune balneoclima-
teric\ cu climat de dealuri, ape minerale
OCNA SIBIULUI
clorurate, sodice, provenite din lacurile for-
mate `n vechile saline; relief carstic pe sare;
`n Uioara de Sus, castelul Teleky (sec. 18, cu
transform\ri din sec. 19); `n arealul satului
R\zboieni-Cetate au fost descoperite vestigi-
ile unui castru roman (sec. 2–3 d.Hr.) [i
ale unei a[ez\ri civile romane; `n satul
Cisteiu de Mure[ exist\ biserica de lemn
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”, sec. 18, [i
ansamblul „Mikes” (sec. 18–19), format din
Curia (stil baroc), castelul (stil neoclasic) [i
capela romano-catolic\ (stil baroc). (AB)
OCNA SIBIULUI – ora[ (4146 loc.) `n NV
Depr. Sibiului, la izvoarele Visei; a.d. 1263;
târg din 1346; ora[ din 1910; centru agroin-
dustrial [i turistic (sta]iune balneo-clima-
teric\); biserica ortodox\ „Sfin]ii Arhangheli
Mihail [i Gavriil” (1701), ctitorie a domni-
torului Constantin Brâncoveanu, picturi
murale interioare (1723); biserica reformat\
(sec. 13), stil romanic, picturi murale inte-
rioare `n stilul Rena[terii, fortificat\ `n
sec. 15; biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”,
sec. 18–19; biserica ortodox\ fortificat\
„Schimbarea la Fa]\” (1820); biserica orto-
dox\ „Sfântul Ioan Botez\torul” (1810), pic-
turi murale exterioare [i interioare din 1827;
15 lacuri cu salinitate de 180–300 mg/l, rezul-
tate din pr\bu[irea tavanului unor ocne de
sare (Avram Iancu – cel mai mare peste
10.000 m2 fiind cel mai adânc 128 m),
Mâ]elor (–74,8 m), Inului (–46 m), Horea
(–44,5 m), Cri[an (–44 m), Lacul F\r\ Fund
(–32 m); rezerva]ie natural\; procesul de
heliotermie. (SB)
Lacul F\r\ Fund – Ocna Sibiului
OCNA {UGATAG
OCNA {UGATAG – comun\ situat\ `n
Depr. Maramure[, pe râul Co[eu; a.d. sec. 14;
func]ie balneoclimateric\, `n care sunt valori-
ficate apele s\rate din lacurile s\rate (con-
centra]ie 80–110 mg/l), unele izvoare [i sara-
mur\ din ocnele inundate; lacul Gavriil
(S: 2,3 ha, a.d. 30 m); `n vest, p\durea
Cr\iasa, rezerva]ie forestier\ (S: 44 ha,
goruni [i larice); `n satele componente, bise-
rici din lemn (sec. 17), por]i de lemn monu-
mentale, s\rb\tori folclorice. (MM)
Imagine din sta]iunea Ocna {ugatag
OCNELE MARI – ora[ (3549 loc.) situat `n
Subcarpa]ii Vâlcii, pe Pârâul S\rat; a.d. 1247,
ora[ din sec. 16; sta]iune balneoclimateric\,
lac s\rat; biserica ortodox\ „Adormirea
Maicii Domnului”, (sec. 16), pictura din
1746; Monumentul eroilor din Primul R\zboi
Mondial, 1925; sat de vacan]\ cu posibilit\]i
de cazare [i mas\; rezerva]ie peisagistic\,
S: 15 ha. (VL)
OCNIÞA – sat (ora[ul Ocnele Mari) `n
Subcarpa]ii Vâlcii; complex de a[ez\ri civile
aflate pe `n\l]imi fortificate, cu terase, pali-
sade [i turnuri de ap\rare ce apar]in
Buridavei dacice (punctul „Cosota”), lacuri
s\rate pe ocne pr\bu[ite, cel mai recent din
2001. (VL)
OCOALE - SC|RI{OARA – bazin `nchis
(cu drenaj subteran) situat `n arealul
com. Arie[eni, Gârda de Sus, Sc\ri[oara;
reprezint\ o vast\ zon\ carstic\ delimitat\ de
v\ile Gârda Seac\ [i Ordâncu[a, care se
unesc, formând pârâul Gârda, `n apropiere
de satul Gârda de Sus; obiective turistice
naturale: valea cu ponoare Ocoale; chei
(Ordâncu[a, Gârda Seac\); pe[teri [i avene
202
declarate rezerva]ii naturale (Ghe]arul
Sc\ri[oara, Pojarul Poli]ei, Coiba Mare,
Coiba Mic\, Corobana Mare, Poarta lui
Ionele, Corobana Mic\, Corobana lui Gâr]\u,
Pe[tera de pe pârâul Hodobanei, Pe[tera de
la Hoanca Apei, Pe[tera de sub Delu], Avenul
din {esuri, Avenul de sub Zgur\[ti, Avenul
de sub Piatr\, Avenul II Sohodol, Avenul din
Dunga Vulturului etc.), izbucuri (Moara lui
Filea sau T\uz – aici iese la zi apa pierdut\ `n
subteran `n pe[terile Coiba Mare, Cote]ul
Dobre[tilor, Izbucul Poli]ei). (AB)
OCOLA{U MARE – vârful cel mai `nalt
(1907 m) al M. Ceahl\u, `n sectorul sudic al
platoului sup., acoperit cu jnepeni (spre
nord) [i cu abrupturi (100–300 m) spre vest,
sud [i est; acces de la cabana Dochia;
belvedere; alpinism. (NT)
OCOLA{U MIC – platou `n sectorul sudic
al M. Ceahl\u, m\rginit de abrupturi spec-
taculoase (Râpele Ocola[ului Mic); belve-
dere; vegeta]ie de stânc\rie (floare de col],
c\delni]e etc.) [i subalpin\ (ienuperi, jnepe-
ni, afini[); trasee turistice marcate; alpinism.
(NT)
OCOLI{ – sat [i comun\ la poalele E ale
Muntelui Mare, la confl. pârâului O. cu
Arie[ul; a.d. sec. 15, elemente etnofolclorice
(port popular, dansuri); `n apropiere, cheile
Runcului, pe pârâul O., [i cheile Pociovali[te,
pe pârâul omonim; `n satul Runc, biserica din
lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”, din
1733; `n apropierea satului Vidolm, pe cul-
mea Col]ul Ro[u, rezerva]ia botanic\
Laricetul de la Vidolm (exemplare seculare
de zad\). (AB)
ODAIA BURSUCANI – sat (com. Grivi]a)
`n SV Dl. F\lciului; manifest\ri etnofolclorice,
ceramic\ neagr\. (VS)
ODOBASCA – sat (com. Poiana Cristei) la
poalele sudice ale Dl. Deleanu (Subcarpa]ii
Vrancei); biseric\ din lemn (sec. 17). (VN)
ODOBE{TI – 1. ora[ (8087 loc.) pe stânga
râului Milcov, la NV de Foc[ani, `n apro-
pierea M\gurei Odobe[tilor; a.d. sec. 13;
203
localitate renumit\ `nc\ din Evul Mediu pen-
tru vinurile sale; una dintre cele mai vechi
[coli de viticultur\ din ]ar\ (1899); beciul
domnesc zidit `n piatr\, datând din vremea
domnitorului {tefan cel Mare; monumentul
eroilor din Primul R\zboi mondial (sculptor,
Oscar Han); biserica „Sf. Ilie” (1777); colec]ie
muzeal\ cu specific viti-vinicol; ruinele cet\]ii
Cr\ciuna (cucerit\ de domnitorul {tefan cel
Mare de la munteni, `n 1482); punct de ple-
care spre M\gura O. (deal `n Subcarpa]ii
Vrancei, `ntre v\ile Putna [i Milcov; alt. max.
`n Vf. Titila, 996 m, cea mai mare din
Subcarpa]ii Vrancei, punct de belvedere); `n
`mprejurimi, renumita podgorie O. (VN)
2. sat (com. O.) situat `n C. Titu, pe râul {u]a;
ol\rit [i `mpletituri de r\chit\; biserici din
sec. 19, `n satele Odobe[ti, Crovu [i
Brâncoveanu. (DB)
ODORHEIU SECUIESC – municipiu
(39 577 loc.) `n SV jud. Harghita, pe V. Târna-
vei Mari; a.d. 1333; centru industrial, cultural
[i turistic; teatru popular, [coal\ popular\ de
art\, ansamblu folcloric; Muzeul Municipal
(colec]ii de istorie, etnografie, [tiinte ale
naturii, arte plastice); Cetatea Medieval\,
construit\ de Ioan Sigismund (sec. 16),
Capela Romanic\ (Capela lui Iisus), sec. 13;
dou\ biserici, monumente istorice, `n stil
baroc din sec. 13; monumentul funerar
Orbán Balázs (cercet\tor istoric); bustul lui
Jozsa Bela, activit\]i balneare la B\ile Seiche
[i S\rata Odorhei; izvoare minerale bicar-
bonatate, calcice, magneziene, sulfuroase;
mofete. (HR)
Hotelul Târnava – Odorheiu Secuiesc
OINACU
ODVO{ – sat (com. Conop) pe Mure[;
a.d. 1440; castelul „Konopi”, construit `n a
doua jum\tate a sec. 18, modificat dup\ 1800
`n stil neoclasic, `nconjurat de un parc cu
arbori ornamentali. (AR)
OGLINDA MÂNDREI – lac glaciar `n
M. Parâng, pe versantul nordic, `n bazinul
hidrografic Ro[iile, la 2148 m alt. (alt. max a
lacurilor glaciare din M. Parâng). (GJ)
OGLINZI – sta]iune balneoclimateric\ la
nord de Târgu Neam]; izvoare cu ape mine-
rale s\rate, folosite `n tratamente reuma-
tismale. (NT)
OGRA – sat (com. O.) pe V. Mure[ului,
`ntre Târgu Mure[ [i Ludu[; a.d. 1376; obe-
lisc `n\l]at `n amintirea luptelor date `n Al
Doilea R\zboi Mondial; cl\direa prim\riei –
monument istoric. (MS)
OGRADA – sat (com. Bucu) pe stânga
Ialomi]ei, `n C. B\r\ganului, la SV de
Þ\nd\rei; biserici ortodoxe din 1869
(„Sf. Gheorghe”) [i din 1882; muzeul memo-
rial „Ionel Perlea”, casa natal\ a marelui diri-
jor; lacul omonim (liman fluviatil; lung. cca
800 m, ad. 1 m); interes piscicol. (IL)
OGRETIN – sat (com. Drajna) `n Subcar-
pa]ii Buz\ului (Depr. Drajna–Chiojd); loc
istoric (b\t\lia din 1602 `ntre o[tile lui Radu
{erban [i cele ale t\tarilor unite cu armatele
lui Simion Movil\); ruinele bisericii
„Sf. Dumitru–Sf. Parascheva” (1817). (PH)
OHABA – sat (com. {inca) `n Depr.
F\g\ra[, pe valea omonim\, la confluen]a cu
Oltul, pe [oseaua Bra[ov–Sibiu; a.d. sec. 15;
biserica ortodox\ „~n\l]area Domnului”
(1779). (BV)
OHABA ROMÂN| – rezerva]ie botanic\
pe teritoriul satului omonim (com. Ohaba
Lung\), `n Pod. Lipovei. (TM)
OINACU – comun\ situat\ `n partea de
sud a C. Burnas, pe terasele Dun\rii; depozit
din epoca bronzului, necropol\ sarmatic\
(sec. 2–4); biserici din sec. 19 `n satele
Oinacu [i Brani[tea. (GR)
OITUZ
OITUZ – 1. sat (com. Bre]cu) `n Carpa]ii
Curburii pe valea omonim\, la NE de pasul
omonim (866 m) de pe [oseaua Bra[ov–Bac\u
(popas turistic), a.d. 1533; ruinele turnului
roman [i ale cet\]ii Rackoczi (sec. 17) de pe
vechiul drum strategic; loc istoric (luptele
`mpotriva t\tarilor 1241 [i luptele `mpotriva
armatei germane 1916); vam\ (cl\dire din
sec. 19); izvoare minerale valorificate local.
2. râu `n NV M. Vrancei, afl. al Trotu[ului
conflueaz\ `n dreptul municipiului One[ti;
57 km lung., vale pitoreasc\ bine `mp\durit\,
folosit\ din vechime drept ax\ de comunica]ii
`ntre Depr. Bra[ovului [i Moldova Central\;
str\bate sate cu obiective turistice, etno-
grafice [i istorice: Oituz, Hârja, Fier\str\u –
Oituz, Bogd\ne[ti [i sta]iunea balneoclima-
teric\ Poiana S\rat\; chei (3,1 km lung.) `n
fli[ grezos, aval de satul O. ; poten]ial
cinegetic [i piscicol. (CV, BC) 3. pas
(866 m) prin care trece [oseaua Bra[ov–Bac\u.
(CV)
OJDULA – 1. sat (com. O.) `n NE Depr.
Bra[ov, la poalele M. Vrancei, pe valea omo-
nim\; a.d. 1332; biseric\ fortificat\ (sec. 15)
`n stil gotic; instala]ii ]\r\ne[ti (moar\ de ap\
sec. 19); pe[ter\; belvedere, punct de plecare
`n M. Vrancei. (CV) 2. pas pe culmea
M. Vrancei (1212 m) pe [oseaua Târgu
Secuiesc –Ojdula–Tulnici–Foc[ani). (CV)
OLIMP – sta]iune climateric\ pe litoralul
românesc, care face parte din complexul
Mangalia Nord, la sud de lacul Tatlageac;
500 m de plaj\ protejat\ de trei diguri; cons-
truc]ia unit\]ilor hoteliere s-a f\cut `ntre
1950–1972. (CT)
Imagine din sta]iunea Olimp
204
OLT – râu în partea central-nordic\ a
României, lungimea de 615 km, între izvoa-
rele din M. H\[ma[ [i v\rsarea în Dun\re, la
Izlaz; bazin de 24.050 km2; în lungul s\u
str\bate [ase sectoare de defileu în Carpa]i
(Racu, Jigodin, Tu[nad, Bod, Augustin-
Raco[, Turnu Ro[u-Cozia), mai multe depre-
siuni intramontane (Ciuc, Bra[ov, Brezoi-
Tite[ti), sudul Pod. Transilvaniei, subcarpa]ii
Getici, Pod. Getic [i C. Român\, constituind o
însemnat\ ax\ turistic\ care une[te zone [i
arii turistice cu specific diferit în care se g\-
sesc centre turistice mari (Miercurea-Ciuc,
Sf. Gheorghe, Bra[ov, F\g\ra[, Râmnicu
Vâlcea, Slatina etc.), 25 de lacuri de acumu-
lare folosite [i pentru agrement, localit\]i cu
vestigii istorice (a[ez\ri dacice, romane,
cet\]i medievale etc.) [i obiective de art\,
arhitectur\, etnografice (române[ti, s\se[ti,
secuie[ti); pe [oselele din lungul s\u se arti-
culeaz\ drumuri care duc în mun]i (cel mai
însemnat Transf\g\r\[anul) sau spre alte
regiuni din ]ar\ (Transilvania, Oltenia etc.).
OLO{AG – sat (com. {tiuca) la contactul
Dl. Buzia[ului cu C. Lugojului; biserica
ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”
(sec. 18). (TM)
OLTEANCA – sat (com. Gl\vile) `n
Pod. Olte]ului; bisericile din lemn „Cuvioasa
Parascheva”, 1782, „Sf. Nicolae”, 1847. (VL)
OLTENI – 1. sat (com. Bodoc) pe V. Oltu-
lui, la poalele M. Baraolt, `n aval de Malna[;
a[ez\ri neolitice, dacice, castru roman
(sec. 1–2), ruinele cet\]ii Fetei (sec. 12–14);
castelul Miko (1827) picturi murale (sec. 19);
izvoare carbogazoase; punct de plecare pe
trasee `n M. Bodoc–Baraolt. (CV) 2. sat
(com. Bujoreni), `n Subcarpa]ii Vâlcii, pe
V. Oltului; schitul „Sfântul Nicolae”, sec. 14,
restaurat `n sec. 16 [i 19, pictura din sec. 18.
(VL)
OLTENIÞA – municipiu (31 077 loc.) `n
Lunca Dun\rii, la confl. Arge[ului cu Dun\rea,
la 60 km SE de Bucure[ti; alt. 5–15 m; port
fluvial, centru industrial; a.d. 1515 (actul lui
Neagoe Basarab); ora[ „slobod” `n 1853; sit
205
arheologic `nsemnat (movila Gumelni]a, la
est de centrul ora[ului, urme de a[ezare
neolitic\, ceramic\ etc.; biserica „Sf. Nicolae”
(1855); monumentul eroilor din Primul
R\zboi Mondial; muzeu de arheologie [i isto-
rie (obiecte ale culturii Gumelni]a, tezaure
monetare). (CL)
OLTEÞ – 1. sat (com. Vi[tea) `n nordul
Depr. F\g\ra[, pe stânga Oltului, la 7 km est
de Vi[tea, pe [oseaua Bra[ov–Sibiu; a.d. 1529;
biseric\ ortodox\ (sec. 18). (BV) 2. râu aflu-
ent pe dreapta Oltului, cu izvoare `n
M. C\p\]ânii; chei `n calcare de vârst\ jura-
sic\, pe o lung. de 1,5 km, cu aspect s\lbatic;
pe[tera Polovragi [i un puternic izbuc; `n
satele din Subcarpa]i [i Pod. Getic nume-
roase biserici din sec. 18–19, tradi]ii etnofol-
clorice. (GJ, VL, DT)
OLTINA – 1. liman fluviatil pe dreapta
Dun\rii; S: 2500 ha, ad. 1,5 m. (CT) 2. comu-
n\ situat\ `n SV Pod. Oltina, pe malul lacului
Oltina; ferm\ piscicol\; `n apropiere se afl\
ostroavele: Iepura[u, Leb\da, Strâmbu Mare,
regiune turistic\. (CT)
OMU – vârf (2505 m), punctul culminant
al M. Bucegi; alc\tuie[te `mpreun\ cu
Vf. Bucura Dumbrav\ (2503 m), Vf. Ocolit [i
Vf. G\vanele (2493 m) nodul orografic prin-
cipal al masivului; `nconjurat de v\i glaciare
(Cerbului, Gaura, Moraru, M\l\ie[ti); rezer-
va]ie botanic\ (paji[te alpin\ cu endemisme);
caban\ (1888); sta]ia meteo aflat\ la cea mai
mare alt. din România; trasee marcate. (BV,
DB, PH)
Vârful Omu din Mun]ii Bucegi
ORADEA
ONCE{TI – comun\ `n Colinele Tutovei,
pe V. Berheciului; a[ezare din sec. 9 (cultura
Dridu); bisericile „Adormirea Maicii Dom-
nului” (1835) [i „Sf. Nicolae” (1809). (BC)
2. sat (com. Bârsana) pe V. Izei; a.d. sec. 14;
turn de piatr\ din sec. 14, biseric\ de lemn,
case [i por]i specifice. (MM)
ONE{TI – 1. municipiu (60 234 loc.) `n
sudul Depr. subcarpatice Tazl\u–Ca[in; a.d.
1436; centru al industriei energetice, chimice
[i petrochimice; bisericile „Sf. Nicolae”
(`ncep. sec. 19); biserica lui {tefan cel Mare
(vezi BORZE{TI); Sala Sporturilor, Casa de
Cultur\, Spitalul Municipal etc. (BC) 2. sat `n
nordul jud. Ia[i, pe V. Miletinului; ruinele
caselor logof\tului Costache Ghica (sec. 19)
[i biserica „Sf. Spiridon” (1805). (IS)
One[ti – vedere general\
OP|TE{TI – sat (com. Gole[ti) `n sudul
Subcarpa]ilor Vâlcii; biserica din lemn
„Cuvioasa Parascheva”, 1767. (VL)
OPORELU – comun\ `n SV Pod. Cotmea-
na; ruine, biserica „Sf. ~mp\ra]i Constantin [i
Elena’’ (1842). (OT)
ORADEA – municipiu (221 953 loc.) [i re-
[edin]\ de jude]; a.d. 1133, important centru
industrial, cultural (Universitate, muzee
etc.), cel mai `nsemnat centru turistic din
bazinul Cri[ului Repede [i unul din cele mai
importante din vestul României; urme de
cultur\ material\ din neolitic, a fost o provin-
cie daco-roman\, a f\cut parte din voievo-
datul lui Menumorut; Cetatea (ridicat\ `n
ORAVIÞA
sec. 16–17, pe locul alteia din sec. 13–14),
complexul de edificii din centrul ora[ului
(biserica ortodox\ cu Lun\, din 1784, Palatul
Prim\riei, 1903, neoclasic, Palatul [i pasajul
Vulturul Negru, 1907, stil secession, Teatrul
din 1900, stil clasic; Muzeul memorial
Teatrul din Oradea
I. Vulcan etc., Complexul baroc din sec. 18
format din Catedrala romano-catolic\, Palatul
Episcopal `n care se afl\ Muzeul Þara
Cri[urilor, {irul canonicilor). Se adaug\,
albia canalizat\ a Cri[ului Repede, parcuri [i
numeroase locuri de agrement etc. (BH)
Imagine din Oradea, podul peste
Cri[ul Repede
ORAVIÞA – ora[ (15 053 loc.) situat `n
Dl. Oravi]ei, pe râul Oravi]a, 259–308 m alt.;
a.d. sf. sec. 17, ora[ de la `ncep. sec. 19; bise-
rica romano-catolic\, 1713; biserica ortodox\
„Sfântul Ilie”, 1775, pictura din 1867; biserica
ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”,
1784, stil baroc, pictura din 1808; m\n\stirea
„C\lug\ra” cu biserica „Acoper\mântul Maicii
Domnului” din 1861; cl\direa teatrului,
206
1817, restaurat\ `n 1893; cl\direa Prim\riei
vechi, 1880, restaurat\ `n 1911; cl\direa
Tribunalului, 1818; casa „Konkz”, 1840, loc
de plecare `n M. Aninei [i spre Defileul
Dun\rii. (CS)
OR|{TIE – 1. municipiu (24 159 loc.) pe
râul Or\[tie, `n Culoarul Or\[tie; veche vatr\
de locuire dacic\; a.d. sec. 13; `n sec. 14 im-
portant centru me[te[ug\resc, centru indus-
trial, cultural, turistic; zidul cet\]ii, biserica
reformat\ (sec. 16), statuile lui Decebal,
Aurel Vlaicu, monumentul Paliei, muzeu
etnografic; aici a tr\it c\rturarul Nicolae
Olahus [i a `nv\]at Aurel Vlaicu, tot aici s-a
tip\rit la 1582 (de c\tre {erban Coresi) Palia
de la Or\[tie, prima traducere `n limba
român\ a vechilor c\r]i biblice; principal
punct de acces spre cet\]ile dacice din
M. {ureanu (M. Or\[tiei). 2. mun]i `n NV
M. {ureanu; alc\tui]i din calcare; `n bazinul
râului Or\[tie, fortifica]ii dacice (Sarmi-
zegetusa Regia, Blidaru, Piatra Ro[ie,
Coste[ti care formau centrul statului dac `n
sec. 1 `.Hr.–2 d.Hr.). (HD)
Catedrala ortodox\ – Or\[tie
ORBEASCA – comun\ situat\ `n
C. G\vanu-Burdea, pe râul Teleorman; `n
satul L\ceni a fost identificat un mormânt
tumular geto-dac (sec. 1. `.Hr.); pâlcuri de
207 OSLEA

p\dure de agrement; biserica ortodox\ form\rii lacului. ~n arealul vechiului ora[

„Cuvioasa Parascheva”, sec. 19, `n satul (acoperit `n prezent de apele lacului de acu-
Orbeasca de Jos; conac din 1900. (TR) mulare) s-au descoperit urmele a[ez\rii
daco-romane Dierna, ridicat\ la rang de
ORBENI – comun\ `n Culoarul Siretului,
municipiu de Septimiu Sever; urmele unui
la contactul cu Culmea Pietricica; ]es\turi,
castru roman cu rol strategic la cap\tul sudic
cus\turi, costume populare; biserica de lemn
al Culoarului Timi[–Cerna, prin care trecea
„Sf. Nicolae” (1785). (BC)
[oseaua roman\ c\tre Tibiscum (Caranse-
ORHEIU BISTRIÞEI – sat (com. Cetate) be[). ~n anii 1371–1372 a fost construit\ o
situat `n Dealurile Bistri]ei, urme ale unui cetate de piatr\, cucerit\ [i st\pânit\ de turci
castru roman (sec. 2–3); a.d. 1319; a[ezare pân\ `n 1688, când revine Austriei. Ulterior, a
civil\ roman\ (sec. 2–3). (BN) avut rol strategic [i militar; `n 1919 a intrat `n
ORLAT – sat (com. O.) `n Depr. Sibiului, administra]ia româneasc\, `n 1923 este
pe râul Cibin; a.d. sec. 14; ruinele unei cet\]i, declarat ora[. M\n\stirea „Sf. Ana’’, ctitorit\
sec. 14; biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”, de Pamfil {eicaru `n amintirea eroilor c\zu]i
(sf. sec. 18); cl\direa comandamentului gr\- `n Primul R\zboi Mondial; biserica ortodox\
niceresc, sec. 18; cas\ de lemn din 1852. (SB) „Sf. Nicolae’’ (1746) [i biserica romano-
catolic\ „Neprih\nita Z\mislire’’; aici se afl\
ORLEA – sat (com. O.) `n sudul C. Ro- sta]iunea de cercet\ri a Facult\]ii de
mana]i, unde s-au descoperit urme ale Geografie din Bucure[ti; sporturi nautice.
culturii V\dastra, ruinele unei a[ez\ri
romane din sec. 2–3 d.Hr. [i resturi de tera-
cot\ roman\; colec]ie de arheologie [i
numismatic\. (OT)
ORLE{TI – comun\ `n estul Pod. Olte-
]ului, pe terasele [i `n lunca Oltului; biserica
din lemn „Sfântul Nicolae”, `ncep. sec. 19. (VL)
ORMENI{ – sat (com. O.) `n NV Depr.
Bra[ov, pe V. Oltului, la poalele M. Per[ani;
a.d. 1319; ruinele unei cet\]i (sec. 14); bise-
ric\ evanghelic\ (sec. 14); punct fosilifer
(amoni]i `n calcare). (BV)
OROFTIANA – sat (com. Suhar\u) pe
malul Prutului; cetate de p\mânt din
sec. 8–10 (S: 14 ha); biserica „Adormirea
Maicii Domnului”(1803), rezerva]ie foresti-
er\ (fagi [i stejari seculari). (BT)
OROIU – sat (com. Band) situat `n
C. S\rma[ului, la vest de Târgu Mure[; Or[ova – vedere general\
a.d. 1332; bisericile din lemn „Sfin]ii ORÞI{OARA – comun\ `n C. Ving\i, pe
Arhangheli Mihail [i Gavriil” (1690) [i râul Iercici; a.d. 1318; biserica romano-
„Intrarea `n Biseric\” (1764). (MS) catolic\ din sec. 18. (TM)
OR{OVA – municipiu (15.168 loc.) situat OSLEA – culme montan\ desf\[urat\ sub
pe malul lacului de acumulare Por]ile de forma unei creste de calcare `n NV M. Vâlcan;
Fier I, pe Dun\re, `ntr-un golf al acestuia, vf. omonim (1946 m) este punct belvedere
str\mutat\ pe terasele Cernei `n urma spre obâr[iile Jiului de Vest. (HD, GJ)
OSTROV
OSTROV – 1. comun\ situat\ `n Pod.
Oltinei, pe V. Dun\rii; vestigii din sec. 2 `.Hr.;
podgorii renumite. (CT) 2. schitul „Na[terea
Maicii Domnului”, `n ora[ul C\lim\ne[ti, pe
râul Olt, ctitorit `n 1521 de Neagoe Basarab [i
so]ia sa Despina; pictura altarului din 1752,
restul picturii din 1760, reamenajat `n 1980 ca
urmare a construc]iei lacului de acumulare
C\lim\ne[ti. (VL)
Schitul Ostrov
OSTROVU MARE – insul\ `n albia
Dun\rii, unde se afl\ hidrocentrala Por]ile de
Fier II. (MH)
O{ORHEI – comun\ pe Cri[ul Repede, la
est de Oradea; a.d. 1391; poian\ cu narcise,
rezerva]ie natural\ (S: 2 ha). (BH)
OTE{ANI – comun\ `n SE Subcarpa]ilor
Olteniei, pe râul Luncav\]; biserica ortodox\
„Buna Vestire”, 1772. (VL)
OTETELI{U – sat (com. B\lce[ti) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Voievozi”, sec. 18. (VL)
OTOMANI – sat (com. S\lacea); a.d. 1263;
urmele cet\]ii tracice din epoca bronzului
(cultura Otomani). (BH)
208
OTOPENI – ora[ din 2001 (10 454 loc.),
situat `n C. Vl\siei, la 18 km nord de
Bucure[ti; a.d. 1587, aeroport interna]ional
din 1970. (IF)
OÞELENI – comun\ pe interfluviul
Siret–Bahlui; a.d. sec. 15; biserica din lemn
„Adormirea Maicii Domnului” (sec. 19). (IS)
OÞELU RO{U – vezi BISTRA. (CS)
OU{ORU – masiv (1639 m) `n sudul
M. Suhard, care domin\ Depr. Dornelor;
ascensiuni frecvente din Vatra Dornei. (SV)
OVIDIU – ora[ (13 480 loc.) `n Pod. Do-
brogei, la 10 km NV de Constan]a; a.d. 1650,
sub denumirea de Seli[te; urme de cultur\
material\ din perioada daco-roman\;
a.d. 1650; ora[ din 1989, centru industrial. (CT)
OZD – sat (com. Bichi[) situat `n Pod. Târ-
navelor, pe râul A]`nti[, la sud de Ludu[;
a.d 1332; Castelul „Pekzi” (sf. sec. 16). (MS)
OZUN – sat (com. O.) pe V. Râului Negru,
`n sudul Depr. Sfântu Gheorghe; a.d. 1332;
biseric\ reformat\ (sec. 14) cu turn din
sec. 17 (1616); castelul „Beldy” (1755) `n stil
rena[tere [i baroc; conacul Ujvarossi
(sec. 19) cu elemente empire [i baroce,
arhitectur\ popular\ (casa cu grânar); sit
arheologic (vestigii romane [i medievale
sec. 8–10). (CV)
OZUNCA- B|I – sta]iune balneoclimate-
ric\ de interes local (com. B\]ani), pe V.
omonim\, la poalele M. Harghita; 675 m alti-
tudine; climat de cru]are; izvoare minerale
carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate,
calcice; dot\ri pentru b\i calde, [trand cu
ape minerale reci; vile [i camping; acces din
[oseaua Malna[–Baraolt (ramifica]ie la hanul
Hatod); poteci marcate spre M. Harghita. (CV)
 P
PADE{ – 1. comun\ situat\ `n M. Vâlcan [i
la contactul cu Subcarpa]ii Getici, cu sate din
sec. 15; monumentul de la Pade[ (1921), ridi-
cat `n amintirea Proclama]iei de la Pade[ a lui
Tudor Vladimirescu (23 ian. 1821); pe[terile
Clo[ani [i Cioaca cu brebenei; cheile de pe
V. Cernei (Corcoaia); rezerva]ia natural\
„Arboretul de alun de la Gorganu”, biserici
din sec. 18–19. 2. vârful principal din
M. Poiana Rusc\ (1374), spre care conduc
poteci [i drumuri turistice. (GJ)
PADINA – sat (com. Am\r\[ti) `n Pod. Ol-
te]ului; biserica din lemn „Sf. Nicolae” (1812),
picturi din prima jum\tate a sec. 19. (VL)
PADINA CRUCII – culme (creast\), cus-
tur\ glaciar\ (2315 m) `n nordul M. Bucegi,
`ntre v\ile M\l\ie[ti [i Þig\ne[ti; ]ancuri,
curm\turi [i brâne; peisaj alpin-subalpin. (BV)
PADINA T|TARULUI – p\dure (S: 164 ha)
`n SE C. Burnas, parte component\ a rezer-
va]iei Comana; cer, gârni]\, stejar pufos [i
brum\riu, ar]ar t\t\r\sc; este protejat bujorul
românesc. (IL, GR)
PADI{ – podi[ carstic la alt. de 1200–1300 m,
`n M. Bihor, cu doline, uvale, ponoare, izbu-
curi, pe[teri (Ponor, Ursului, R\desei,
Cet\]ile Ponorului, C\put, Pe[tera Neagr\,
Ghe]arul de la Barsa, Pe[tera de la Z\podie),
unele rezerva]ii, cheile R\desei, lacul
V\r\[oaia. (BH)
PAHOMIE – schitul „Sfântul Proroc Ilie”,
1684, `n ora[ul B\ile Ol\ne[ti, `n Masivul
Buila– Vânturari]a. (VL)
PALANCA – comun\ pe valea superioar\ a
Trotu[ului, la poalele M. Ciucului [i Tarc\u-
lui (poteci nemarcate spre ace[ti mun]i);
instala]ii tehnice populare; biserica de lemn
„T\ierea Capului Sf. Ioan Botez\torul”
(sec. 19). (BC)
PALANGA – sat (com. Am\r\[ti) `n Pod.
Olte]ului, pe râul Pesceana; biserica din lemn
„Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului”
(1847). (VL)
PALATUL CNEJILOR – ansamblu arhitec-
tonic medieval (vezi CEAHL|U). (NT)
PALO{ – sat (com. Ca]a) `n Subcarpa]ii
Homoroadelor, pe valea omonim\; a.d. 1520;
plac\ memorial\ amintind de R\scoala din
1874; port popular românesc; muzeu (istorie
[i etnografie). (BV)
PALTIN – sat (com. P.) pe râul Z\bala, `n
Depr. Vrancei; elemente etnofolclorice,
colec]ie muzeal\; biseric\ sec. 19. (VN)
PALTINU (P|LTINOASA) – lac de acu-
mulare pe Doftana (1971), aval de Te[ila;
popas turistic, camping; poten]ial piscicol,
[oseaua Câmpina–Te[ila. (PH)
PANAGHIA – stânc\ din conglomerate, `n
M. Ceahl\u, `n vecin\tatea nordic\ a Vf. Toa-
ca; `n\l]ime de 100 m; alt. 1868 m; aspectul de
turn, vizibil de la dep\rt\ri; alpinism. (NT)
PANCIU – ora[ (9637 loc.) situat la ie[irea
râului {u[i]a din Subcarpa]ii Vrancei;
descoperiri arheologice din paleolitic,
neolitic, epoca bronzului, urmele unor a[ez\-
ri ale dacilor liberi; a.d. sec. 16 (sub numele
de Crucea); vestit\ podgorie [i important
centru de vinifica]ie (Feteasc\, Muscat
Ottonel etc.); monument `n memoria eroilor
din Primul R\zboi Mondial; bustul scriitoru-
lui Ioan Slavici; muzeul viticulturii; biserica
din lemn (sec. 17) la schitul „Brazi”. (VN)
PANIOVA – rezerva]ie botanic\ pe terito-
riul satului omonim (com. Ghizela), `n sudul
Pod. Lipovei, pe râul Mini[. (TM)
PANTELIMON 210

PANTELIMON – 1. comun\ `n estul belvedere, Mohor (2337 m), Parângul Mic

Bucure[tiului, `n care se afl\ biserica „Sfântul (2074 m) etc.; relief cu circuri, v\i [i custuri
Pantelimon” (1735–1750, ctitorie a domni- glaciare; `n sudul mun]ilor, pe forma]iunile
torului Grigore Ghica), un complex lacustru calcaroase, relief carstic (Cheile Olte]ului,
(S: 346 ha) pe râul Colentina; pe malul lacu- Cheile Galbenului, Pe[tera Muierilor). Jiul [i-a
lui Pantelimon I se afl\ biserica m\n\stirii t\iat defileul dintre Bumbe[ti [i Livezeni);
M\rcu]a, zidit\ `n anii 1568–1587, de c\tre localit\]ile de la baz\, puncte de plecare pe
logof\tul Dan, reparat\ `n sec. 18, complexul poteci turistice la crestele alpine, la cabanele
turistic Leb\da. (IF) 2. sat (com. P.) situate `n din nord vest; sporturi de iarn\. 2. rezerva]ie
Pod. Casimcea, `n partea central-nordic\ a natural\ (S: 4000 ha) [i o zon\ tampon de
jud. Constan]a; urmele cet\]ii Ulmetum din 2000 ha, `nfiin]at\ `n 1938. (GJ)
sec. 2 d.Hr.; dup\ sec. 3 d.Hr. cetatea a fost
`nt\rit\ cu ziduri [i turnuri; decade `n sec. 7
[i rolul s\u `nceteaz\ `n sec. 10–11. (CT)
PARÂNG – 1. mun]i situa]i `n partea cen-
tral-vestic\ a Carpa]ilor Meridionali, `ntre
v\ile Latori]ei (NE), Olte] (est), Jiul de Est la
(NV) [i Jiu la (vest), Subcarpa]ii Olteniei la
(sud); alc\tui]i din roci cristaline [i benzi de
calcare; culme principal\ pe direc]ia est–vest:
Parângul Mare (2519 m alt. max., punct de Creasta Mohor – Mun]ii Parâng

Mun]ii Parâng – schi]a turistic\ 0 2 4 6 8 km

211
PARÂNGU MARE – cel mai `nalt vârf
(2519 m) din M. Parâng; [isturi cristaline,
granodiorite, grohoti[uri; belvedere. (HD)
Creasta Mun]ilor Parâng
PARÂNGUL MIC – vârf (2074 m) `n
partea de NV a M. Parâng; belvedere spre
partea central\ a M. Parâng, spre cheile Jie-
]ului, mun]ii {ureanu [i Vâlcan, Depr. Petro-
[ani; pe versantul vestic, urc\ o linie de
telescaun dinspre cabana Rusu. (HD)
PARDINA – canal `n Delta Dun\rii, care
porne[te din bra]ul Chilia la localitatea
omonim\, trece prin complexul lacustru
Pardina [i revine `n bra]ul Chilia; `nconjoar\
un polder `n care sunt lacurile: Tatanir,
Baciu, Þiganu Mare, Costinu Mare, Iacob;
zon\ de interes vân\toresc; cuib\resc ra]ele
s\lbatice, c\lifari, pelicani. (TL)
PARDO{I – sat (com. P.) `n Subcarpa]ii
Buz\ului, pe cursul mijlociu al râului Câln\u;
a.d. 1664; au fost coloniza]i mufloni [i cerbi
lop\tari; `n satul Valea {chiopului, biserica
din lemn (sec. 18). (BZ)
PAREPA-RU{ANI – sat (com. Colceag) `n
C. S\ratei, la SV de Mizil; biserica „Schim-
barea la Fa]\ [i Sf. Dumitru” (sec. 18). (PH)
PARINCEA – 1. comun\ la SE de Bac\u;
bisericile „Sf. Dumitru” [i „Sf. Voievozi”
(`ncep. sec. 19); `n satul N\ne[ti – biseric\ de
lemn din 1780; m\n\stire cu biseric\ de lemn
„Sf. Nicolae” (1702). (BC)
PARTO{ – sat (com. Banloc) `n SE C. Ti-
mi[ului, pe râul Bârzava; a.d. 1333; biserica
ortodox\ „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”
(sec. 18), stil baroc. (TM)
P|CURENI
PARÞA – sat (com. {ag) `n C. Timi[ului,
pe râul Timi[; a.d. 1334; urmele unei a[ez\ri
neolitice; biserica ortodox\ sârb\ „~n\l]area
Domnului” (sec. 19). (TM)
PARVA – sat (com. P.) pe râul Rebra, `n
M. Rodnei; ape minerale (bicarbonatate,
clorurate, sodice, calcice, magneziene, car-
bogazoase), mofete; punct de plecare spre
M. Rodnei. (BN)
PAS|REA – 1. sat (com Br\ne[ti) la est de
Bucure[ti; a.d. 1813; m\n\stirea „Sf. Treime’’;
biserica a fost zidit\ de Calinic cel Sfânt când
era stare] la Cernica (1843); colec]ie de art\
veche bisericeasc\ (icoane, ceramic\, brode-
rii); mulaje `n gips apar]inând sculptorului
Gh.D. Anghel. 2. lacul Pas\rea. (IF)
PA{CANI – municipiu (45 863 loc.) `n Cu-
loarul Siretului; a.d. 1419; târg `n sec. 16–18;
important centru economic [i cultural;
muzeul memorial „Mihail Sadoveanu”, `n
casa natal\ din cartierul Vatra; casa
„Cantacuzino-Pa[canu” (sec. 17), `n prezent,
muzeu de etnografie; biserica „Sf. Voievozi”
(1664), ctitorit\ de Iordache Cantacuzino. (IS)
Pa[cani – zona central\
P|CUIUL LUI SOARE – insul\ `n Balta
Ialomi]ei, la 10 km de Ostrov; vestigiile
cet\]ii construite de `mp\ratul Ioan I
Tzimiskes `ntre 970–976 d.Hr.( CT)
P|CURENI – sat (com. Glodeni) situat `n
estul C. S\rma[ului, pe dreapta V. Mure-
[ului; a.d. 1322, biseric\ din sec. 15; biserica
din lemn (sec. 18) „Sfin]ii Arhangeli Mihail [i
Gavriil”. (MS)
P|DUCHIOSUL
P|DUCHIOSUL – 1. munte (1409 m) `n
sudul M. Bucegi; p\[unat; punct fosilifer;
Pasul P. (1030 m), pe cump\na Prahova –
Ialomi]a, `n sudul M. Bucegi, pe [oseaua
Sinaia–Târgovi[te; acces spre Platoul
Bucegi; puncte de agrement. (DB, PH)
P|DUREA BAZO{ – parc dendrologic pe
teritoriul comunei Remetea Mare, `n estul
C. Timi[ului, pe râul Bega. (TM)
P|DUREA B|NEASA – p\dure `n nordul
Bucure[tiului, S: 50 ha, amenaj\ri din 1921,
gr\dina zoologic\, puncte de agrement. (IF)
P|DUREA BERZOVIA – rezerva]ie fores-
tier\ pe teritoriul comunei Berzovia, `n estul
C. Oravi]a, pe râul Bârzava. (CS)
P|DUREA BISTRA – rezerva]ie complex\
pe teritoriul comunei Ghiroda, `n C. Timi-
[ului, pe Bega. (TM)
P|DUREA CRAIULUI – mun]i `n NV
M. Apuseni, alc\tui]i predominant din cal-
care; sunt fragmenta]i de râuri apar]inând
Cri[ului Repede (`n nord) [i Cri[ului Negru
(`n sud); alt. mici (400–1000 m); mai multe
platouri carstice de care sunt legate nume-
roase pe[teri (renumite P. Vântului, Vadu
Cri[ului, Meziad), chei (Cri[ul Repede,
Ro[ia), depresiuni carstice mari (Dami[,
Zece Hotare) etc; `n a[ez\rile de la periferie
sunt biserici din lemn (sec. 18), mori de ap\,
tradi]ii folclorice. (BH)
P|DURE A DE ARGINT – codru de
mesteceni la est de m\n\stirea V\ratec (pe
Dl. Felioara), evocat `n opera eminescian\;
rezerva]ie natural\ forestier\ (S: 1.3 ha). (NT)
P|DUREA DOGNECEA – rezerva]ie
forestier\ pe teritoriul comunei Dognecea, `n
estul M. Dognecea, pe râul omonim. (CS)
P|DUREA DUMBRAVA – rezerva]ie
complex\ pe teritoriul ora[ului Buzia[, `n
nordul Dl. Buzia[ului, pe râul Salcia. (TM)
P|DUREA LATORIÞA – rezerva]ie fores-
tier\ `n M. Latori]a, S: 10 ha, com. Malaia.
(VL)
212
P|DUREA NEAGR| – sat (apar]ine de
ora[ul Ale[d) `n M. Plopi[ cu tradi]ie `n fabrica-
rea sticlei; castelul P\durea Florilor (sec. 19).
(BH)
P|DUREA RÂIOASA – rezerva]ie foresti-
er\ `n apropiere de Buftea, S: 54,8 ha,
alc\tuit\ din stejar, carpen, ar]ar. (IF)
P|DUREA SILEA – rezerva]ie forestier\,
S: 25 ha, `n SE Pod. Olte]ului, sat Fumureni
(com. Lunge[ti). (VL)
P|DUREA TISA MARE – rezerva]ie fores-
tier\, S: 120 ha, `n Pod. Olte]ului, com.
Lunge[ti. (VL)
P|DURENI – 1. rezerva]ie botanic\ pe
teritoriul satului omonim (com. Victor Vlad
Delamarina), `n C. Timi[ului. (TM) 2. sat
(com. Moac[a) `n extremitatea sudic\ a
M. Bodoc, pe malul lacului de acumulare
omonim de pe valea P.; planta]ie de castani
(monument al naturii); izvoare minerale sul-
furoase. (CV)
P|LTINI{ – 1. comun\ `n nordul
jud. Boto[ani; localul [colii s\te[ti `nfiin]at\
de Al.I. Cuza la 1859; biserici ortodoxe de la
`ncep. sec. 19. (BT) 2. sta]iune balneoclima-
teric\ care apar]ine de municipiul Sibiu, `n
NE M. Cindrel; pârtii de schi, transport pe
cablu; schit cu bisericu]a din lemn „Schim-
barea la Fa]\” (1930), mormântul filozofului
Constantin Noica (1909–1987); punct de ple-
care pe trasee `n mun]ii Cindrel [i Lotrului.
(SB) 3. pas (1250 m) `ntre M. C\limani [i
M. Bistri]ei; prin el trece drumul Vatra
Dornei–Bro[teni; belvedere. (SV) 4. sat
(com. Gura Teghii) pe râul Bâsca Rosilei, la
poalele sudice ale M. Podu Calului [i nordice
ale M. Iv\ne]u; punct muzeistic `n fosta cas\
parohial\ (vechi c\r]i [i obiecte de cult); `n
apropiere, abruptul stâncos Piatra Corbului;
sta]ie seismic\. (BZ)
P|LTINOASA – comun\ [i depresiune la
contactul Obcinei Mari cu Podi[ul Sucevei;
peisaj pitoresc; port popular, ceramic\. (SV)
P|NADE – sat (com. Sâncel) pe Târnava
Mic\, `n apropiere de confl. acesteia cu
213
Târnava Mare, la nord de Blaj; a.d. sec. 13;
locul na[terii marelui filolog [i istoric
Timotei Cipariu; monumentul eroilor. (AB)
P|NET – sat (com. P.) situat `n SV C. S\r-
ma[ului, pe dreapta V. Mure[ului; a.d. 1332;
biserica din lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i
Gavriil” (1740); castel (sec. 18). (MS)
P|P|UÞI – sat (com. Zagon) `n SE Depr.
Bra[ov, la poalele M. ~ntorsurii, pe valea
omonim\; a.d. 1567; biserica din lemn
„Cuvioasa Parascheva” (sec. 19). (CV)
P|PU{A – 1. culme muntoas\ `n NE
M. Iezer (Carpa]ii Meridionali), cuprins\
`ntre Dâmbovi]a (la nord [i est) [i Râul
Târgului (la vest); alc. din roci cristaline,
care-i imprim\ altitudine (Vf. P\pu[a, 2391
m); relief glaciar [i periglaciar; acoperit\ `n
cea mai mare parte de p\duri de conifere [i
paji[ti alpine [i subalpine; `mpreun\ cu
Masivul Iezer formeaz\ unitatea montan\
Iezer–P\pu[a; trasee turistice. (AG)
Imagine din Mun]ii P\pu[a
2. vârf `n partea central\ a M. Retezat, al
doilea ca `n\l]ime (2508 m); granite, granodi-
orite, grohoti[uri; belvedere spre lacurile
glaciare Peleaga, Gale[ [i spre circul glaciar
de la obâr[ia Râului B\rbat. 3. vârf (2136 m)
`n estul M. Parâng; relief glaciar [i [oseaua
transalpin\ (Novaci–Sebe[). (HD)
P|R|U – comun\ `n E Depr. F\g\ra[, pe
valea omonim\; a.d. 1527; centru de art\ po-
pular\ (cojoc\rit). (BV)
P|R|U{ANI – sat (com. Livezi) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; biserica din
lemn „Sfântul Nicolae”, 1807. (VL)
P|U{E{TI-OT|S|U
P|RH|UÞI – sat (com. Todire[ti) pe
V. Sucevei, `n podi[; biseric\, ctitorie a
logof\tului G. Trotu[an, la 1522. (SV)
P|TÂRLAGELE – sat (com. P.) `n depr.
omonim\, pe cursul sup. al Buz\ului;
a.d. 1573; rezerva]ie forestier\ (stejar pufos);
nisip cuar]os la Crivineni. (BZ)
P|TR|UÞI – comun\ `n Pod. Dragomir-
nei `n care exist\ biserica lui {tefan cel Mare,
de la 1487, `n stilul specific epocii; pictur\
exterioar\. (SV)
P|TRUNSA – schitul „Cuvioasa Paras-
cheva”, pe teritoriul comunei B\rb\te[ti, `n
Masivul Vânturari]a–Buila, ctitorit `n 1740 de
episcopul Climent. (VL)
P|UCA – comun\ `n Pod. Seca[elor, pe
râul omonim; a.d. 1309; urme ale unei a[ez\ri
neolitice (cultura Petre[ti), milen. 3 `.Hr.; bi-
serica ortodox\ „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i
Gavriil” (sec. 18); biserica evanghelic\ de la
`ncep. sec. 19. (SB)
P|ULENI-CIUC – comun\ la NE de Mier-
curea-Ciuc; a.d. sec. 16; biseric\ romano-ca-
tolic\ `n stil gotic, din sec. 15, cu tavan case-
tat [i pictat `n sec. 17. (HR)
P|ULE{TI – comun\ la nord de Ploie[ti,
pe pârâul Dâmbu, la poalele Dl. Degera]i [i
Gruiu; monument al luptelor din august
1944. (PH)
P|ULI{ – sat (com. P.) situat la contactul
C. Aradului cu M. Zarand; a.d. 1333; cimitirul
eroilor [i monumentul `nchinat osta[ilor
români c\zu]i `n 14–20 sept. 1944, când au
respins atacurile trupelor germane [i hor-
thyste; parc dendrologic. (AR) 2. sat (com.
{oimu[) la poalele sudice ale M. Metaliferi,
la nord de Deva; a.d. 1440; izvoare mine-
rale. (HD)
P|U{E{TI-M|GLA{I – comun\ `n Sub-
carpa]ii Vâlcii, pe râul Ol\ne[ti; biserica orto-
dox\ „Sf. Nicolae” (1778), picturi originale.
(VL)
P|U{E{TI-OT|S|U – sat (com. P\u[e[ti)
`n vestul Subcarpa]ilor Vâlcii, pe râul Ot\s\u;
PÂCLELE 214

biserica ortodox\ „Sfin]ii Voievozi”, sec. 19; STEJARU); lacul de acumulare P. (interes
elemente etnofolclorice art\ popular\. (VL) piscicol, agrement). (NT)
PÂCLELE – dealuri `n Subcarpa]ii Buz\u-
lui, la nord de Berca (`n arealul com. Berca [i
Scor]oasa); vulcani noroio[i, numi]i [i
„fierb\tori”; fenomenul const\ `n emana]ii de
gaze care ies la suprafa]\ din adâncime
`nc\rcate cu ap\ [i particule de nisip, argil\ [i
uneori pietri[ m\runt, toate alc\tuind o past\
care creeaz\ la suprafa]a scoar]ei conuri din
care se revars\ „lav\” de noroi; fenomenul
are amploare mai mare (supr. [i cratere mai
mari) la P. Mari (S: 19 ha) [i la P. Mici
(S: 9 ha); vegeta]ie specific\ (tufe de
g\rdur\ri]\), monument al naturii; platourile
de la P. sunt rezerva]ii naturale; tot `n arealul
Dl. Pâclelor se afl\ Dl. cu Liliac (p\dure de
cca 10 ha cu tufani, tei alb, gl\di[, liliac
M\n\stirea Pâng\ra]i
s\lbatic, scumpie). (BZ)
PÂRÂIENII DE JOS – sat (com. Livezi) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; biserica orto-
dox\ „~ntâmpinarea Domnului”, 1825. (VL)
PÂRÂIENII DE MIJLOC – sat (com. Livezi)
`n Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; biserica orto-
dox\ „Sfântul Dimitrie”, 1841. (VL)
PÂRÂUL RECE – sta]iune climateric\ `n
Pâclele Mari vestul Cl\bucetelor Predealului, la
PÂNCE{TI – comun\ la SE de Bac\u; bi- 1050–1090 m alt., `n M. Piatra Ars\, deasupra
sericile de lemn „Sf. Voievozi”, din 1775 [i V. Pietrosul (afl. al Ghimbavului); acces pe
1802; `n satul Petre[ti, biserica „Cuvioasa [oseaua Predeal–Râ[nov; climat montan (120
Parascheva” (1810), iar `n satul Diene], bise- zile pe an cu z\pad\); baz\ turistic\ complex\
ric\ ortodox\ din 1873. (BC) (hotel, vile, cabane, terenuri de sport, pârtii
de schi); belvedere; acces spre cabanele
PÂNCOTA – ora[ (7419 loc.) situat `n
Diham [i Trei Brazi, pe trasee marcate;
C. Aradului ; a.d. 1203 (Villa Pankotha); re-
teleschi. (BV)
numit pentru târgurile [i iarmaroacele sale
`ncepând cu sec. 18; castelul „Dietrich-Schul-
kovski”, ridicat `n anul 1840, `n stil baroc;
ruinele unei fortifica]ii feudale (sec. 14). (AR)
PÂNG|RAÞI – comun\ pe V. Bistri]ei,
`ntre Bicaz [i Piatra Neam]; m\n\stirea
„Sf. Dumitru”, ctitorit\ de Alexandru
L\pu[neanu, `n 1560, cu biseric\ pe dou\
nivele, pictur\ interioar\ din sec. 16; hidro-
centrala „Stejaru”, amplasat\ la ie[irea din
Muntele Boto[anu a conductelor ce trans-
port\ apele din lacul „Izvoru Muntelui”(vezi Sta]iunea Pârâul Rece
215
PÂRJOL – comun\ pe V. Tazl\ului Mare;
centru de ceramic\ popular\ (`n satul
B\hn\[eni) [i prelucrare artistic\ a lemnului
(`n satul Pustiana); bisericile „Sf. Voievozi” [i
„Schimbarea la Fa]\” (sec. 19) `n satele
B\hn\[eni [i Câmpeni; `n satul Câmpeni –
petrol ro[iatic cu propriet\]i curative
(afec]iuni reumatice [i dermatologice),
cunoscut din 1886. (BC)
PÂRSCOV – sat (com. P.) `n depr. omoni-
m\ din Subcarpa]ii Buz\ului, pe râul Buz\u;
pomicultur\, casa natal\ a scriitorului Vasile
Voiculescu, `n fa]a c\reia se afl\ un bust
(realizat de sculptorul Oscar Han `n 1975);
`n apropiere, ruinele m\n\stirii „Mitocul
c\lug\resc”, `n lunca Buz\ului se afl\ rezer-
va]ia geologic\ „Sarea lui Buz\u” (blocuri
de calcar, conglomerate cu resturi de
fosile din Jurasic); numeroase izvoare s\rate.
(BZ)
PÂRVE{TI – m\n\stire (com. Coste[ti)
lâng\ satul omonim, `n estul Colinelor
Tutovei (1666). (VS)
PECHEA – comun\ situat\ `n C. Covurlui,
pe v\ile Suhurlui [i Lozova; muzeu s\tesc
biserica „Adormirea Maicii Domnului”
(1871–1873). (GL)
PECICA – sat (com. P.) `n C. Aradului, pe
dreapta Mure[ului; a.d. 1335; urmele unei
a[ez\ri fortificate din epoca bronzului
mijlociu, cu 16 niveluri de locuire (cultura
Periam–Pecica); tezaur din aur datând
din Hallstatt; urmele unei „dave” `n punc-
tul „{an]ul Mare”, a[ezare dacic\ din
seolele 1 `.Hr.–1 d.Hr., considerat\ a fi
Ziridava. (AR)
PECINEAGU – lac de acumulare pe cursul
superior al râului Dâmbovi]a, la nord de
Vf. P\pu[a din M. Iezer; S: 182 ha;
vol.: 63 mil. m3; atrac]ie turistic\. (AG)
PELEAGA – cel mai `nalt vârf din M. Re-
tezat (2509 m), alc\tuit din granite,
granodiorite, `mbr\cat cu pânze de grohoti[;
form\ piramidal\, belvedere spre circurile [i
lacurile glaciare Bucura, Valea Rea, spre
PENTELEU
M. Godeanu etc.; sub vf. omonim, la 2122 m,
la obâr[ia pârâul P., se afl\ lacul glaciar omo-
nim (sau Ghimpele); ad. max. 4,2 m. (HD)
PELEGUÞA – lac glaciar `n M. Retezat,
la 2102 m, la obâr[ia pârâului Peleaga;
ad. max. 5 m. (HN)
PELE{ULUI, VALEA – râu pe versantul
prahovean al Bucegilor, afl. al Prahovei `ntre
M. Piatra Ars\ (nord) [i Furnica (sud);
veg. subalpin\, abrupturi (col]i); cascade [i
repezi[uri (par]ial amenajate); la NV de
Sinaia, complexul muzeal-arhitectural [i de
art\ Pele[–Peli[or–Foi[or (sec. 19). (PH)
PELI{OR – sat (com. Bârghi[) `n Pod.
Hârtibaciului, pe r`ul omonim; a.d. sec. 14;
biseric\ (sec. 14), fortificat\ `n sec. 16. (SB)
PENTELEU – masiv montan situat `n
Carpa]ii de Curbur\, `ntre râurile Bâsca Mic\
[i Bâsca Mare, format dintr-o culme cu
desf\[urare N–S, care aliniaz\ toate vf. ce
dep\[esc 1500 m: Ciuliano[ (1602 m), Corâiu
(1608 m), Crucea Fetei (1577 m), Penteleu
(1772 m), Viforâta (1667 m), Piciorul Caprei
(1520 m); alc\tuit din pachete de gresii care
au o rezisten]\ mai mare, [ei pe argile,
marne etc.; gresiile dau abrupturi, iar argi-
lele [i marnele numeroase alunec\ri de te-
ren. Din culmea principal\, se desprind
culmi cu alt. mai reduse (900–1400 m) [i ori-
entare est–vest, acoperite de p\duri de fag,
de amestec (fag-conifere) [i de conifere;
defri[\rile au dus la extinderea paji[tilor, de
care se leag\ o intens\ via]\ pastoral\. Pe
clina sudic\ a M. Viforâta, `ntre pârâul
C\[eria [i Viforâta, se afl\ rezerva]ia foresti-
er\ Viforâta (Milea–Viforâta), cu brazi [i
molizi seculari (peste 300 de ani) care au
40–50 m `n\l]ime. Sub Muchia Seghii, `n mij-
locul p\durii, se afl\ Lacul Negru (la 1050 m
alt.), care `nregistreaz\ un `naintat grad de
colmatare; la NE de Vf. Penteleu (la 1510 m),
s-a dezvoltat tinovul Lacul Ro[u, `n care se
`ntâlnesc unele plante rare (roua cerului,
r\chi]elele, vuietoarea); chei [i cascade, pe
Bâsca Mare [i Bâsca Mic\; prezint\ interes
cinegetic (ur[i [i c\prioare, ierunci [i coco[i
PERETU
de munte); principalul punct de acces este
Gura Teghii–Varlaam; cabane forestiere [i de
vân\toare. (BZ)
Imagine din Masivul Penteleu
PERETU – comun\ situat\ `n C. G\va-
nu-Burdea, pe râul Vedea; mormânt tumular
traco-getic (sf. sec. 4. `.Hr.), `n care au fost
g\site vase tracice de argint, vase din bronz
grece[ti, un coif de argint etc.; cus\turi [i
]es\turi populare; colec]ie muzeistic\ (istorie
[i etnografie). (TR)
PERIAM – sat [i comun\ `n C. Mure[ului,
pe râul Aranca; a.d. sec. 14; urmele unei
a[ez\ri fortificate [i o necropol\ din epoca
bronzului; biserica romano catolic\, sec. 18,
stil baroc, restaurat\ `n 1873. (TM)
PERIENI – comun\ `n SE Colinelor
Tutovei, pe V. Seac\; sit arheologic (vestigiile
unei a[ez\ri neolitice, cultura Cri[, cu bogat
inventar ceramic). (VS)
PERIEÞI – sat (com. P. ) la vest de
Slobozia, `n C. B\r\ganului, a.d. sec. 16; cen-
tru de ]es\turi [i cus\turi populare; `n
apropiere, lacul {chiauca, pe stânga Ialo-
mi]ei; interes piscicol. (IL)
PERIPRAVA – sat (com. C.A. Rosetti) si-
tuat pe malul drept al bra]ului Chilia, `n
extremitatea de nord a grindului Letea, `n
apropierea p\durii Letea; a.d. 1860; baz\ tu-
ristic\ de plecare spre p\durea Letea. (TL)
PERI{ – sat (com. Gorne[ti) situat pe
V. Mure[ului, `n amonte de Târgu Mure[;
a.d. 1441; biseric\ din sec. 14. (MS)
PERI{ANI – comun\ `n Depr. Lovi[tei, pe
râul Dosu; biserica din lemn „Cuvioasa
Parascheva”, 1779. (VL)
216
PERI{OR – rezerva]ie cinegetic\ situat\ `n
C. Desn\]ui, pe teritoriul comunei P. (DJ)
PERI{OR –Z|TONU – canal ce face
leg\tura `ntre canalul Dranov [i mare; grind
marin, prelungire a grindului Dranov–Cras-
nicol; se continu\ cu grindurile Pereteasca [i
Lupilor; rezerva]ie (S: 14.200 ha) `n zona
lacurilor Z\tonu, pe o succesiune de grinduri
marine, mla[tini, lacuri izolate, gârle, canale
care se vars\ `n mare; loc de cuib\rit pentru
colonii de lebede, pelicani cre]i, co[ari, stârci
albi, ro[ii, galbeni [i cenu[ii. (TL)
PERITEASCA – 1. canal ce `ncepe de pe
]\rmul de est al lacului Razim [i se termin\ `n
grindul Peri[or. 2. gârl\ `n Delta Dun\rii,
`ntre bra]ul Tulcea [i bra]ul Chilia; nume-
roase ramifica]ii ce leag\ diferitele lacuri [i
b\l]i. 3. grind maritim `ntre Marea Neagr\ [i
lacul Razim. (TL)
PERITEASCA–BISERICUÞA–PORTIÞA –
rezerva]ie ornitologic\ situat\ `n cadrul com-
plexului lagunar Razim; lacurile Co[nei,
Periteasca [i Leahova [i grinduri de nisip;
S: 3900 ha; zon\ de popas, cuib\rire [i
hr\nire a p\s\rilor de ap\. (TL)
PER{ANI – 1. sat (com. {inca) `n SE Depr.
F\g\ra[, pe valea omonim\, la poalele mun-
]ilor omonimi; a.d. 1512; biserica ortodox\
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil” (1793),
sta]iune balneoclimateric\ estival\, bazalte,
agrement. (BV) 2. mun]i `n SV Carpa]ilor
Orientali, `ntre Depr. Bra[ov (est), Depr. F\-
g\ra[ (vest), M. Harghita (nord) [i Carpa]ii
Meridionali (sud); alc\tuire complex\ (cal-
care, conglomerate, marne, gresii, argile, ba-
zalte, andezite, gabbrouri, jaspuri [i tufuri);
mun]i scunzi (1292 m `n M\gura Codlei, 1104 m
`n Vf. Cet\]ii) cu depresiuni [i pasuri joase,
plaiuri (800–1000 m); sunt diviza]i `n P. de
sud (M. Poienii M\rului), `ntre V. {inca [i
V. Bârsa (sud) [i Depr. Vl\deni, domina]i de
M\gura Codlei (munte calcaros), defri[a]i pe
platforma Poiana M\rului (sate risipite);
P. centrali, `ntre Depr. Vl\deni (sud) [i
Defileul Oltului de la Raco[ (1104 m `n
Vf. Cet\]ii cu relief de culmi prelungi pe
217
cristalin, creste pe conglomerate [i carst); P.
de nord (1002 m `n Vf. Dug\u), `ntre Valea
Oltului (S) [i aliniamentul Mere[ti–Cheile
Vârghi[ului – confl. Cormo[-Valea Fierarului
(relief carstic `n bazinul Vârghi[ului; culmi
pu]in proeminente); p\duri de fag, gorun,
carpen etc.; numeroase rezerva]ii naturale
(complexe, paleontologice, geologice etc.);
defileul Oltului Raco[–Augustin, bazaltele de
la Raco[; traversa]i de patru [osele [i dou\
c\i ferate ce asigur\ leg\tura `ntre
Transilvania [i Depr. Bra[ov. (BV) 2. pas –
vezi VL|DENI.
PE{TEANA – sat (com. Densu[) `n partea
de vest a Depr. Ha]eg; a.d. 1460; vestigii
romane; casa Breazova, monument de arhi-
tectur\; `n apropiere, mla[tina de la P. –
rezerva]ie botanic\; biserica ortodox\
„Sf. Proroc Ilie” (sec. 19). (HD)
PE{TERA – sat risipit (com. Moeciu), la
poalele M. Piatra Craiului, alt. cca 900–1100 m;
biseric\ (sec. 19); port, arhitectur\ popular\,
obiceiuri; agroturism; punct de plecare `n
M. Piatra Craiului; relief carstic (Pe[tera cu
Lilieci); belvedere. (BV)
PE{TERA ARN|UÞILOR – rezerva]ie
speologic\ `n nordul M. Buila–Vânturari]a,
pe râul Ol\ne[ti, ora[ul Ol\ne[ti. (VL)
PE{TERA BONCHII – pe[ter\ `n M. P\du-
rea Craiului, com. Ro[ia, 2300 m lung. (BH)
PE{TERA BÂRZONI – rezerva]ie speolo-
gic\ pe teritoriul com. Cornereva, `n M. Cer-
na, pe râul Belareca. (CS)
PE{TERA CAPRELOR – rezerva]ie speo-
logic\ `n M. Buila-Vânturari]a, ora[ul Ocnele
Mari. (VL)
PE{TERA CÂMPENEASC| – pe[ter\ `n
M. Codru Moma, platoul Va[c\u, 1320 m
lung. (BH)
PE{TERA CLOPOT – rezerva]ie speologic\
`n M. Buila–Vânturari]a, ora[ul Ol\ne[ti (VL)
PE{TERA COMARNIC – 1. rezerva]ie
speologic\ pe teritoriul com. Cornereva, `n
M. Cerna, pe râul Belareca. (CS) 2. rezerva]ie
PE{TERA MUIERII
speologic\ `n M. Aninei (com. Cara[ova).
(CS)
PE{TERA CU LAC – rezerva]ie paleonto-
logic\ `n nordul M. Buila–Vânturari]a, pe
râul Cheia, ora[ul Ol\ne[ti. (VL)
PE{TERA CU LILIECI – pe[ter\ `n
Platforma Bran, la est de satul Pe[tera, 162 m
lung.; galerie principal\ fosil\. (BV)
PE{TERA CU PERLE – rezerva]ie speo-
logic\ `n nordul M. Buila-Vânturari]a, ora[ul
Ol\ne[ti. (VL)
PE{TERA DE LA BULL – pe[ter\ `n
M. P\durea Craiului, pe valea Iadei; 4500 m
lung. (BH)
PE{TERA DE LA Z|PODIE (NEAGR|,
Z|PODIE) – pe[ter\ `n Pod. Padi[; peste
10.800 m, a treia `n România ca lungime.
(BH)
PE{TERA IALOMIÞEI – pe[ter\ s\pat\
de pârâul Horoaba (afl. drept al Ialomi]ei) `n
calcarele jurasice din SE muntelui B\trâna
(M. Bucegi), pe versantul drept al cheilor
Pe[terii, 1530 m alt.; numeroase schelete de
urs de pe[ter\ (Ursus spelaeus); `n apro-
piere, schitul „Pe[tera Cocora” cu biserica
„Na[terea Maicii Domnului” (sec. 20); 804 m
lung. (DB)
PE{TERA LILIECILOR – 1. pe[ter\ aflat\
`n M. Rar\u, pe fundul unei doline, la o alt. de
cca 1500 m, cu un aven lung de 100 m din
care se desf\[oar\ lateral [ase galerii cu
lilieci. (SV) 2. rezerva]ie speologic\ `n sudul
M. Buila–Vânturari]a, comuna Coste[ti. (VL)
3. rezerva]ie speologic\ situat\ `n nordul
localit\]ii Târgu[or, `n bazinul Casimcea;
numeroase fosile; Galeria cu fosile [i Galeria
cu ceramic\. (CT)
PE{TERA LUI EPURAN – pe[ter\ situat\
`n acela[i complex cu pe[tera Topolni]a, din
Pod. Mehedin]i; rezerva]ie speologic\. (MH)
PE{TERA MUIERII – pe[ter\ `n M. Pa-
râng, pe V. Galbenul, 3566 m lung., `n patru
nivele, bogat concre]ionat\, urme de cultur\
material\; electrificat\. (GJ)
PE{TERA MUNTEANU-MURGOCI
PE{TERA MUNTEANU-MURGOCI –
rezerva]ie speologic\ `n nordul M. Buila-
Vânturari]a, ora[ul Ol\ne[ti. (VL)
PE{TERA PAGODELOR – rezerva]ie spe-
ologic\ `n nordul M. Buila–Vânturari]a, pe
râul Cheia, ora[ul Ol\ne[ti. (VL)
PE{TERA PUSTNICULUI – pe[ter\ situ-
at\ `n Cheile Ialomi]ei, cu gura de v\rsare
mai sus cu 8 m `n\l]ime fa]\ de albia râului;
are dimensiune mai mic\ decât pe[tera
Ialomi]ei, dar p\streaz\ forme de concre]io-
nare separate de galerii scurte [i `nguste.
(DB)
PE{TERA RAC – rezerva]ie speologic\ `n
M. Vânturari]a–Buila, ora[ul Ol\ne[ti. (VL)
PE{TERA R|TEI – pe[ter\ `n sudul
M. Leaota, pe stânga pârâului R\tei (afluent
al Ialomi]ei), s\pat\ `n calcare jurasice; 1100 m
alt.; 5000 m lung.; galerii paralele pe trei
niveluri [i câteva s\li mari; faun\ s\rac\; greu
accesibil\ turistic. (DB)
PE{TERA UR{ILOR – pe[ter\ `n vestul
M. Bihor, satul Chi[c\u (com. Pietroasa),
1500 m lungime `n dou\ nivele, bogat con-
cre]ionat\, electrificat\. (BH)
PE{TERA VALEA BISTRIÞA – rezerva]ie
speologic\ `n M. Buila–Vânturari]a, ora[ul
Ol\ne[ti. (VL)
PE{TERA VÂNTULUI – pe[ter\ `n comu-
na {uncuiu[, `n M. P\durea Craiului; rezer-
va]ie natural\, cea mai lung\ din ]ar\, 20 785 m
lung. (BH)
PE{TERA-BABELE – rezerva]ie com-
plex\ `n bazinul superior al Ialomi]ei; puncte
fosilifere; p\durea [i paji[tile de pe culmile
Cacova [i Piciorul Babelor; relief ruiniform
[i vegeta]ie alpin\ pe culmile Babelor. (DB)
PE{TI{ANI – comun\ pe V. Bistri]ei, `n
Depr. Subcarpatic\ Oltean\; aici exist\
izvoare ce au permis amenajarea unor iazuri;
biseric\ de lemn din anul 1735, art\ popular\
(por]i sculptate, cu acoperi[ de [indril\,
stâlpii pridvoarelor cresta]i `n form\ de funie
r\sucit\ [i zim]a]i). (GJ)
218
PETELEA – comun\ situat\ pe V. Mu-
re[ului, `n aval de Reghin; a.d. 1332; biserica
din lemn „Sfântu Ioan” (1761). (MS)
PETENI – sat (com. Z\bala) `n NE Depr.
Bra[ov (Depr. Târgu Secuiesc), pe V. Harale
(la confl. cu Râul Negru) a.d. 1567; rezerva]ie
arheologic\ (epoca bronzului, cultura Noua);
necropol\ feudal\ (sec. 11–12); izvoare mine-
rale. (CV)
PETREANU – vârf (1895 m) `n NE M. Þar-
cu, [isturi cristaline; belvedere spre Depr.
Ha]eg, mun]ii Retezat, Godeanu [i Poiana
Rusc\. (HD)
PETREASA – sat (com. Remetea) `n Depr.
Beiu[; ]es\turi, biseric\ de lemn din sec. 18,
moar\ de ap\. (BH)
PETRE{TI – 1. localitate component\ a
ora[ului Sebe[, pe stânga râului Sebe[;
cetate medieval\ din sec. 13; lac antropic;
(AB). 2. sat (com. Vân\tori) pe cursul inf. al
râului Putna, `n nordul C. Siretului Inferior;
biserici ortodoxe (sec. 18–19). (VN)
PETRICANI – comun\ la SE de Târgu
Neam]; muzeu etnografic. (NT)
PETRICENI – sat (com. Sânzieni) `n NE
Depr. Bra[ov, la poalele M. Bodoc pe valea
omonim\; a.d. 1332; biseric\ romano-catolic\
(1825); conac. (CV)
PETRILA – ora[ (28 371 loc.) pe Jiul de
Est, la poalele sudice ale M. {ureanu [i ves-
tice ale M. Parâng; a.d. 1499; punct de ple-
care spre mun]ii {ureanu [i Parâng; cheile
râului Taia. (HD)
PETRI{ – comun\ situat\ `n SE M. Za-
rand; a.d. 1743; castelul „Salbeck”, construit
`n sec. 19, `n stil neoclasic, `nconjurat de un
parc cu stejari seculari; moar\ de ap\ speci-
fic\. (AR)
PETRO{ANI – municipiu (50.452 loc.) `n
depr. omonim\, pe Jiul de Est; a[ezare din
sec. 17; exploat\ri de c\rbuni `ncepând din a
a doua jum\tate a sec. 19; important centru
minier, cultural (Universitate, teatru, muzeu),
turistic, biserici sec. 19, muzeul mineritului;
219
punct de plecare spre mun]ii Parâng, Vâlcan,
Retezat; `n `mprejurimi; rezerva]ia natural\
Piatra Crinului; defileul Jiului. (HD)
Imagine din Petro[ani
PETRU RARE{ – comun\ situat\ pe V. So-
me[ului Mare, la poalele Dl. Ciceului; bise-
ric\ din sec. 15; casa natal\ (muzeu) a fol-
cloristului Ioan Pop-Reteganul. (BN)
PETRU VOD| – 1. sat (com. Poiana
Teiului) pe V. Largu (M. Stâni[oara); biserica
de piatr\ din sec. 18. (NT) 2. pas `n M. Stâ-
ni[oara, ce fac leg\tura `ntre V. Bistri]ei [i
Depr. Neam]ului; alt. 980 m. (NT)
PETEA – sat (com. Band) situat `n
C. S\rma[ului la NE de Ludu[; a.d. 1447;
biserica „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”
(1741). (MS)
PEÞEA – rezerva]ie natural\ incluzând un
lac cu ap\ termal\ (S: 04,4 ha, ad. max. 4,5 m)
`n sta]iunea 1 Mai (la sud de Oradea) unde
vie]uiesc Nymphaea lotus thermalis [i
Melanopis parreyssi, plante `ntâlnite [i pe
pârâul omonim. (BH)
Lacul Pe]ea
PIANU – comun\ pe râul Pianu, la poalele
nordice ale M. {ureanu; `n satul P. de Sus,
a.d. sec. 15, centru de prelucrare artistic\ a
PIATRA CRAIULUI
lemnului; rezerva]ie de goruni seculari; bise-
rica din lemn, din sec. 18; prelucrare artistic\
a lemnului `n satele Purc\re]i [i Strungari. (AB)
PIATRA – comun\ situat\ `n C. Boian, pe
stânga V. C\lm\]ui; port popular; tradi]ii
folclorice; cus\turi [i ]es\turi; biserica
„Sf. Gheorghe” (sec. 19); cl\direa Prim\riei
(1911). (TR)
PIATRA ALTARULUI (TURNUL BARDO-
SULUI) – stânc\ impun\toare, cu aspect de
turn, `n Cheile Bicazului, pe stânga v\ii, la
confl. cu {ug\ul; alt. 1148 m; trasee de alpi-
nism. (NT)
PIATRA ARS| – munte (2001 m `n Col]ii
Pietrei Arse) `n sectorul prahovean al
Bucegilor, `ntre Valea Babei (nord) [i V. Pe-
le[ (sud); platou larg cu jnepeni[uri; poteci
marcate, acces auto (la cab. hotel P.A., – 1950
m); pe[tera lui Bogdan. (PH)
PIATRA BUHEI – rezerva]ie complex\
(relief, vegeta]ie) situat\ `n SE Depr. Câm-
pulung Moldovenesc, pe dreapta pârâului
Izvoru Alb; alc\tuit\ din dolomite triasice,
versan]i abrup]i cu forme de carstificare;
plante de stânc\rie, ienup\r la 650–700 m alt.;
S: 2 ha. (SV)
PIATRA CIOPLIT| – rezerva]ie geologic\
(S: 1 ha) pe versantul stâng al V. Comana
(M. Per[ani); coloane de bazalt; Sfinxul
Per[anilor. (BV)
PIATRA CRAIULUI – 1. mun]i (2238 m `n
Vf. La Om sau Piscu Baciului) `n estul
Carpa]ilor Meridionali, `ntre v\ile Bârsa
(nord), Dâmbovi]a (vest [i sud) [i Platforma
Branului; creast\ calcaroas\, ascu]it\, orien-
tat\ NNE–SSV, lung\ de 25 km, cu alt. `ntre
900–2200 m; vârfuri ascu]ite (Pietrici-
ca-Þimbalul Mic, 2198 m, Þimbalul Mare,
2148 m, Vf. Ascu]it, 2136 m, Turnu, 1923 m,
Piatra Mic\, 1816 m etc.) [ei ({aua Funduri,
1889 m, Padina ~nchis\, Curm\tura, 1620 m);
hornuri, culoare de avalan[e (Grindului,
Inghi[ului); Marele grohoti[, pe versantul
vestic; brâne `n vest (Ciorânga Mare, Brâul
de Sus [i de Mijloc etc.); lapiezuri pe versan-
tul estic; pe[teri (P. Stanciului, Col]ul
PIATRA CRAIVII
Chiliilor); poduri naturale La Zaplaz, chei
(Pr\p\stiile Z\rne[tilor), avene (Grind,
Vl\du[ca etc.); peisaj de creste alpine [i
subalpine; poteci marcate `n lungul crestei [i
la traversare (`ntre v\ile Dâmbovi]a, Bârsa,
Brusture]); belvedere; cabane [i refugii,
(Curm\tura, {pirlea etc.) 2. Parc Na]ional
(S: 14.800 ha) suprapus masivului omonim;
53 de specii endemice (garofi]a Pietrei
Craiului pe stâncile calcaroase, omagul,
crucea voinicului, macul galben, ochii
[oricelului etc.; floarea de col], iedera alb\,
bulbucii de munte, bujorul de munte); monu-
mente ale naturii faunistice (urs, râs, coco[ de
munte, capra neagr\, corb, acvil\ de munte).
(AG, BV)
PIATRA CRAIVII – culme (1083 m) la
poalele SE ale M. Trasc\u, la nord de Alba
Iulia (com. Cric\u); aici s-au descoperit
urmele cet\]ii Apoulon [i ale unei a[ez\ri
dacice (secolele 2 `. Hr.–1 d.Hr.); `n Evul
Mediu, pe aceast\ stânc\ s-a ridicat o cetate
nou\ (sec. 13, sub numele de Cetatea de la
Piatra Caprei); belvedere spre Sebe[, Aiud,
Blaj. (AB)
PIATRA GOZNEI – cel mai `nalt vârf din
M. Semenic (1447 m); biseric\ de lemn; spor-
turi de iarn\. (CS)
PIATRA IORGOVANULUI – masiv mon-
tan `n „Retezatul Calcaros”, relief dezvoltat
pe calcare (abrupturi, chei, lapiezuri–cele
mai lungi lapiezuri de perete din România,
doline, pe[teri – Pe[tera Iorgovanului); cul-
mineaz\ `n vf. omonim (2014 m). (HD)
PIATRA MARE – masiv montan (1843 m
`n vf. omonim) `n Carpa]ii Curburii, `ntre
v\ile Timi[ (SV), Gârcin (est) [i Depr. Bra[ov
(nord); o culme proeminent\ (pe calcare [i
conglomerate, asimetric\ cu abrupt spre
V. Gârcinului, platouri spre V. Timi[ului) `n
lungul c\reia se afl\ vârfurile Piatra Mic\
(1614 m), Gâtul Chivei (1639 m), Bechia
(1399 m), separate de curm\turi; relief
carstic (lapiezuri la Piatra Scris\, Pr\pastia
Ursului, doline, pe[teri–Pe[tera de Ghea]\
de sub Gâtul Chivei); cascadele „Tamina” [i
„{apte sc\ri”; relief pe conglomerate cu
220
turnuri, ]ancuri, creste, babe `n jurul vârfului
P.M.; paji[ti subalpine la peste 1700 m;
(plante: smirdarul, iedera alb\, ghin]ura
galben\, sub ele p\duri de conifere [i fag;
animale: urs, cerb, râs, coco[ de munte);
poteci marcate spre v\ile Timi[, Gârcin,
Predeal, Depr. Bra[ov–S\cele; belvedere;
trasee de alpinism (Piatra Scris\, Pr\pastia
Ursului). (BV)
PIATRA MIC| – vârf (1816 m) `n M. Pia-
tra Craiului; monumentul „Crucea Eroilor”;
belvedere; potec\ marcat\. (BV)
PIATRA NEAMÞ – municipiu (124 607 loc.)
re[edin]\ de jude], la confl. Bistri]ei cu
Cuejdiu, `n zona de contact dintre Carpa]ii
Orientali [i Subcarpa]ii Moldovei; alt.
310–410 m; a.d. 1337–1392, sub numele
Piatra; centru industrial, cultural (teatru dra-
matic, cas\ de cultur\), turistic; Muzeul
Jude]ean de Istorie [i Arheologie (cea mai
mare colec]ie de ceramic\ neolitic\ pictat\
din România „Hora de la Frumu[ica”,
„Gânditorul de la Târpe[ti” [.a.) amenajat `n
cl\direa fostei prefecturi, monument de arhi-
tectur\ (1911); Muzeul de Art\; Muzeul de
{tiin]ele Naturii; Muzeu de Etnografie; Casa
Memorial\ „Calistrat Hoga[” (1848–1917);
biserica „Sf. Ioan Botez\torul” (1498), Turnul
– Clopotni]\ (1499), ctitorite de {tefan cel
Mare, ruinele Cur]ii Domne[ti, amenajate
par]ial ca punct muzeal; ruinele cet\]ii dacice
Piatra Neam] – vedere general\
de la Bâtca Doamnei (la 4 km spre vest, vezi
BÂTCA DOAMNEI); zidurile Cur]ii Sp\taru-
lui Iordachi Darie D\rm\nescu [i biserica
ctitorit\ de acesta (sec. 18), `n cartierul
D\rm\ne[ti; bisericile „Sf. Parascheva”
(sec. 17), „Buna Vestire”, „Na[terea Maicii
Domnului” [i „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”
221
(sec. 18), „Adormirea Maicii Domnului”,
„Sf. Gheorghe”, „Sf. Trei Ierarhi”, „Sf. Voie-
vozi” (sec. 19), „Sf. Parascheva” (sec. 20);
bisericile de lemn: „Sf. Troi]\” (sec. 16), a
fostului schit Draga, „Adormirea Maicii
Domnului” [i „Buna Vestire”(sec. 18); biseri-
ca „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel” (sec. 18),
`n localitatea component\ Doamna; cl\diri
valoroase din sec. 18–19; cl\direa Teatrului
de Stat (1935); statuile lui {tefan cel Mare [i
Mihail Kog\lniceanu; parc zoologic; `n
vecin\tate, culmi montane `mp\durite: Pie-
tricica (530 m), Cozla (650 m), Cernegura
(860 m), cu locuri de belvedere amenajate [i
rezerva]ii naturale paleontologice (puncte
fosilifere oligocene); pe Muntele Cozla –
Parcul omonim, cu puncte de belvedere [i
rezerva]ia geomorfologic\ „C\ld\rile Urie[i-
lor”; lacul de acumulare Bâtca Doamnei.
(NT)
Biserica [i turnul lui {tefan – Piatra Neam]
PIATRA- OLT – ora[ (6620 loc.); castru
roman pe limes Alutanus (sec. 2–3); ora[ din
1989; nod feroviar; biserica Sf. Nicolae
(1862), cula G\le]eanu (sec. 18), conac (sec. 20).
(OT)
PIATRA PINULUI – rezerva]ie geologic\
la SV de ora[ul Gura Humorului; S: 0,5 ha;
forma]iuni oligocene fosile (lamelibranhiate,
pe[ti, plante). (SV)
PIATRA RO{IE (PIATRA RUNCULUI) –
stânc\ format\ din calcare, pe V. Bistricioarei
(C. Orientali), `n M. Bistri]ei, str\juind spre
nord satul Tulghe[; alt. 1215 m; rezerva]ie
natural\ floristic\; belvedere. (HR)
PIATRA SCRIS| – schitul „Duminica Tu-
turor Sfin]ilor”, pe teritoriul com. Armeni[, `n
PIERSICA
Culoarul Timi[–Cerna, pe râul Timi[; re`n-
fiin]at `n 1990. (CS)
PIATRA SINGURATIC| – stânc\ cal-
caroas\, `nalt\ de 120 m, `n M. H\[ma[;
str\juie cabana omonim\; alt. 1587 m; vizibil\
de la mari distan]e, ca un dinte pe `n[euarea
dintre masivele Ecem (Piatra Ascu]it\) [i
H\[ma[u Mare; trasee de alpinism. (HR)
PIATRA STR|JII – sector de defileu al
V. Moldovei, `ntre depr. Câmpulung Moldo-
venesc [i Pojorâta; `n versan]ii din gresii
exist\ strate cu Apthycus, rezerva]ie;
(S: 0,5 ha). (SV)
PIATRA {OIMULUI – 1. comun\ la sud de
Piatra Neam], la poalele M. Go[manu; ves-
tigiile unei a[ez\ri neolitice; biserica din
lemn „Sf. Ioan Teologul” (1792); centru de
ceramic\ popular\ (`n satul Poieni); biserica
„Sfin]ii Apostoli” (`ncep. sec. 19, `n satul Lu-
mini[); izvoare minerale (`n satul Negule[ti),
cunoscute pe plan local. (NT) 2. rezerva]ie
complex\ pe culmea M\gura din sudul
ora[ului Gura Humorului; grup de stânci
acoperite de p\dure de molid [i tufe de afin,
licheni, mu[chi; S: 0,5 ha. (SV)
PIATRA TEIULUI – stânc\ `n lunca
Bistri]ei, `n com. Poiana Teiului; format\ din
calcare, `nalt\ de 23 m; legenda vehiculat\
spune c\ diavolul a smuls o stânc\ din
Ceahl\u, vrând s\ se r\zbune pe un om [i la
cântatul coco[ilor a sc\pat-o, aceasta `nfin-
gându-se `n locul `n care se afl\. (NT)
PIATRA ÞIB|ULUI – rezerva]ie complex\
(relief, vegeta]ie) la confluen]a Þib\ului cu
Bistri]a Aurie; S: 20,3 ha; calcare, abrupturi
cu goluri carstice; p\dure de molid, plante
calcifile pe brâne. (SV)
PIELE{TI – comun\ pe V. Teslui, `n C. Ro-
mana]i; aici au fost descoperite valoroase
monede dacice de argint. (DJ)
PIERSICA – sat (com. Ciochina) `n C. B\-
r\ganul Mosti[tei, pe râul Ialomi]a, la SV de
lacul Fundata; biseric\ ortodox\ din 1803; `n
lunca Ialomi]ei, p\durea P. (plop, salcie, sal-
câm) [i lacul P. (IL)
PIETRARI
PIETRARI – 1. comun\ `n vestul Sub-
carpa]ilor Vâlcii, pe râul Ot\s\u; elemente
etnofolclorice specifice zonei; Festivalul
anual „Hora costumelor”; bisericile din lemn
„Sfântul Nicolae” (1737)[i „Sfin]ii Voievozi”,
1865. (VL) 2. sat (com. P\u[e[ti-M\gla[i) `n
Subcarpa]ii Vâlcii, pe râul Ol\ne[ti; conac din
sec. 19; elemente etnofolclorice. (VL)
PIETRARII DE SUS – sat (com. Pietrari)
`n vestul Subcarpa]ilor Vâlcii, pe râul Ot\s\u;
biserica ortodox\ „Buna Vestire”, 1742, fres-
ce originale. (VL)
PIETRELE – lac glaciar `n partea central
nordic\ a M. Retezat, la 2070 m, S: 0,4 ha, pe
Valea omonim\; ad. max. 1 m. (HD)
PIETRELE ALBE – lac glacio-nival la
1790 m `n M. Þarcu. (CS)
PIETRELE DOAMNEI – rezerva]ie com-
plex\ (S: 253 ha) `n sectorul central al
M. Rar\u; ansamblu de stânci, turnuri cal-
caroase, mase de grohoti[ acoperite de
jneap\n [i molizi; alpinism. (SV)
PIETRELE LUI SOLOMON – chei pe
cursul V\ii cu Ap\ (V. Scheilor), `n M. Pos-
t\varu, adâncite `n calcare, `n amonte de
cartierul {cheii Bra[ovului; cascade, pe[teri,
lapiezuri, abrupturi; trasee de alpinism; `n
apropiere au loc, `n mai, Serb\rile Junilor;
poteci marcate, drum forestier. (BV)
PIETRENI – sat (com. Coste[ti) `n sudul
M. Buila–Vânturari]a, pe râul Coste[ti; bise-
rica din lemn „Adormirea Maicii Domnului”,
ctitorie a mitropolitului {tefan, `n 1665,
monument de arhitectur\; biserica ortodox\
„Sfântul Nicolae”, 1700, a fostului schit „Sub
Piatr\”, picturi murale din 1779; biserica
ortodox\ „Intrarea `n Biseric\ a Maicii
Domnului” (1758), a fostului schit „P\r”, fres-
ce originale. (VL)
PIETRICICA – 1. culme `n sudul M. Piatra
Mare, cump\na apelor `ntre v\ile Azuga [i
Timi[u Sec; potec\ marcat\, drum pastoral.
(BV). 2. sector sudic al M. Piatra Craiului, `n
bun\ parte `mp\durit. (BV) 3. munte (530 m
alt.) cu aspect de m\gur\, str\juind spre est
222
[i sud municipiul Piatra Neam]; belvedere;
p\duri de pin [i stejar; acces auto pân\ la
releul TV din vârf; rezerva]ie natural\ pale-
ontologic\ (faun\ fosil\ oligocen\); alpinism;
la poalele estice – rezerva]ia floristic\ Dl.
Vulpii – Bo]oaia. (NT) 4. culme subcarpatic\
la vest de Bac\u, `ntre v\ile Trebi[ului (nord)
[i Trotu[ului (sud); 35 km lung.; alt. max.
740 m, `n Vf. Cap\ta; p\duri de fag, stejar [i
salcâm, iar la poale, p\[uni; puncte de bel-
vedere: C\p\]âna (583 m), Pietricica (585 m),
C\runta (716 m), Cap\ta (740 m); acces pe
poteci [i drumuri; traversat\ de [oseaua
Bac\u–One[ti; izvoare s\rate la S\rata,
Luncani [.a. (BC)
PIETRI{U – sat (ora[ul B\ile Ol\ne[ti) la
poalele SE ale M. C\p\]ânii, pe râul Ol\ne[ti;
biserica ortodox\ „To]i Sfin]ii”. (VL)
PIETROASA – 1. cel mai important vârf
din vestul M. Igni[ (1200 m), care domin\
Depr. Oa[; ascensiune din Negre[ti Oa[;
belvedere, `n vecin\tate Sfinxul Oa[. (SM)
2. comun\ `n Depr. Beiu[, pe valea Cri[ului
Pietros; `n satele sale, biserici de lemn din
sec. 18, elemente etnofolclorice speci-
fice (]es\turi, cojoc\rit, prelucrarea lemnu-
lui); punct de plecare `n Valea Galbenei; chei
renumite; rezerva]ii naturale: Pietrele
Galbenei (6,6 ha), Piatra Bulzului 1,4 ha,
Ghe]arul Focu Viu (0,1 ha); Avenul Bor]ig
(0,1 ha); Molha]urile din Valea Izbucelor
(80 ha), Fânea]a Izvoarelor Cri]ului Pietros
(1 ha), Cet\]ile Ponorului (14,9 ha); Valea
Galbenei (70,5 ha), Pietrele Boghii (38,4 ha),
S\ritoarea Bohoteiului (32,9 ha); Platoul
Padi[ (39 ha), Poiana Florilor (1 ha), Groapa
de la Barsa (30 ha), Vf. Biserica Mo]ului
(3 ha), Platoul Lumea Pierdut\ (39 ha),
Pe[tera Ur[ilor – Chi[c\u (1 ha), Pe[tera lui
Micula (0,1 ha). (BH) 3. comun\ `n NV
M. Poiana Rusc\, pe râul Bega; a.d. sec. 16;
biserica din lemn „Adormirea Maicii
Domnului”, 1779. (TM)
PIETROASELE – sat (com. P. ) `n
Subcarpa]ii Buz\ului, la poalele S–SE ale Dl.
Istri]a; a.d. 1523; viticultur\ (soiuri celebre:
Gras\, T\mâioas\ româneasc\, Feteasc\
223
alb\, Cabernet etc.); prelucrare artistic\ a
pietrei; `n 1837, `n apropiere (cariera Malu
Spart de la poalele Dl. Istri]a) a fost
descoperit celebrul tezaur „Clo[ca cu puii de
aur” (ini]ial 22 piese de aur, din care se mai
p\streaz\ 12, `n greutate total\ de 18,79 kg),
din perioada migra]iilor (sec. 4 d.Hr.), aflat,
`n prezent, la Muzeul Na]ional de Istorie din
Bucure[ti; castru roman. (BZ)
PIETROSU – vârful cel mai `nalt (2101 m)
din M. C\limani; `mpreun\ cu Vf. Negoiu
Unguresc (2081 m) formeaz\ un masiv mon-
tan pe latura SV a calderei C\limanilor, la
obâr[iile pâraielor Pietrosu (sud) [i Neagra
{arului (nord); belvedere; trasee turistice
marcate. (HR, SV)
PIETROSU BISTRIÞEI – masiv [i vârf
(1781 m) `n nordul M. Bistri]ei; pe versantul
nordic, rezerva]ie botanic\ [i Cheile de la
Zugreni ale Bistri]ei. (SV)
Vârful Pietrosu Bistri]ei
PIETROSU MARAMURE{ULUI – masiv
[i vârf `n M. Maramure[; 1850 m; urme
glaciare. (MM)
PIETROSU RODNEI – vârf M. Rodnei
(2303 m) [i rezerva]ie natural\ complex\
(relief glaciar, lacuri, paji[ti alpine, capre
negre, marmota etc.), pe creasta [i versantul
nordic al M. Rodnei, S: 3300 ha. (MM)
PIETRO{ANI – comun\ situat\ `n sudul
C. Burnas, pe râul Vedea, `n apropiere de
confl. cu Dun\rea; p\streaz\ datini [i obi-
ceiuri str\vechi; ruinele bisericii „Sfânta
Treime”, sec. 19; pescuit. (TR)
PIETRO{IÞA – comun\ situat\ la poalele
sudice ale M. Bucegi, pe râul Ialomi]a;
muzeu s\tesc (istorie [i etnografie); centru
PITE{TI
de art\ popular\; sta]iune climatic\, fost\
re[edin]\ a v\tafilor de plai; arhitectur\
]\r\neasc\, case din sec. 18; biserica
„Adormirea Maicii Domnului” [i „Sf. Paras-
cheva” (sec. 18); cl\direa Prim\riei 1877. (DB)
PILI{CA MARE – vârf (1374 m) `n sudul
M. Harghita; p\duri de molid; belvedere;
potec\ marcat\. (CV, HR)
PIPIRIG – comun\ pe V. Neam]ului; cos-
tume populare cu mare varietate ornamen-
tal\ [i cromatic\, traiste, cojoace, piel\rie;
biserici de lemn din 1801 [i 1830; locul natal
al mamei scriitorului Ion Creang\; punct de
plecare pe trasee nemarcate `n M. Bivolul
(1530 m). (NT)
PIRAMIDELE DE LA SL|TIOARA – re-
zerva]ie [tiin]ific\, geomorfologic\, 767 m
alt., pe teritoriul localit\]ii Sl\tioara. (VL)
PISCU – comun\ situat\ `n C. Siretului
Inferior, pe V. Bârladului, la vest de ora[ul
Gala]i; biserica „Adormirea Maicii Domnu-
lui” (1795–1786). (GL)
PI{CHIA – comun\ `n estul C. Ving\i,
pe râul Bega Veche; a.d. sec. 14; art\ popu-
lar\. (TM)
PITARU – p\dure de cer [i gârni]\ `n
vestul C. Mosti[tei, pe V. Dâmbovi]ei inf.
(com. Pl\t\re[ti); lacul T\taru; agrement. (CL)
PITE{TI – municipiu (187 107 loc.), re[e-
din]\ a jud. Arge[, situat la contactul dintre
Pod. Getic [i Câmpia Român\, pe râul Arge[,
`n partea central-sudic\ a României; urme de
cultur\ material\ din paleolitic [i neolitic;
castru roman; a.d. 1385, `n timpul lui Mircea
cel B\trân; centru comercial [i re[edin]\
domneasc\ din sec. 15-17; centru industrial,
cultural (universitate) [i turistic, Biserica
Domneasc\ „Sf. Gheorghe”, fondat\ `n
sec. 16, ref\cut\ de Matei Basarab, terminat\
`n 1656 de Constantin {erban Vod\ [i doam-
na B\la[a; biserica „Buna Vestire”, sec. 16, cu
picturi murale din sec. 17; biserica „Precista
Veche”, sec. 16, cu refaceri `n sec. 17–19;
Schitul Trivale, sec. 17, cu refaceri `n sec-
olele 18–19, `n mijlocul parcului cu acela[i
PIULE
nume; Palatul Culturii, 1914, `n stil neoclasic;
Muzeul jude]ean Arge[ (sec]ii de istorie,
[tiin]ele naturii [i art\); Teatrul „Al. Davila”
Parcul Trivale (S: 27 ha) [i Gr\dina Public\,
unde se afl\ Monumentul R\scoalei din 1907;
biserica Mavrodolu, sec. 19; Statuia lui
Burebista, Poarta Eroilor, lacul Prund (agre-
ment); anual se organizeaz\ expozi]ia floral\
„Simfonia lalelelor”. (AG)
Prim\ria ora[ului Pite[ti
PIULE – masiv montan `n „Retezatul cal-
caros” (abrupturi impresionante, cheile
Bu]ii, lapiezuri, doline, pe[teri; culmineaz\ `n
vf. omonim (2081 m). (HD)
PLAIUL DOMNESC – rezerva]ie paleon-
tologic\ situat\ pe culmea care desparte v\ile
Ialomi]a de Ialomicioara; (S: 0,5 ha); format\
din calcare tithonice care ad\postesc faun\
fosil\ (bivalve, cefalopode, brahiopode etc.).
(DB)
PLAIUL HOÞILOR – rezerva]ie paleonto-
logic\ (S: 6 ha) `n SE M. Bucegi, blocuri de
calcar, 950–1030 m alt., fosilifere, con]inând
bivalve, gasteropode, decapode, cefalopode,
brahiopode, corali etc.; acces din pasul
P\duchiosul. (DB)
PLATFORMA BRANULUI – depresiune
`ncadrat\ de M. Bucegi (est), Leaota (SE) [i
Piatra Craiului (vest), Depr. Bra[ov (nord);
relief de mun]i scunzi, pe calcare, conglome-
rate, gresii, [isturi cristaline; alt. 900–1400 m;
poduri interfluviale largi (suprafa]a Bra-
nului) dominate de mun]i calcaro[i, fragmen-
ta]i de v\i adânci; chei, relief carstic cu
pe[teri: (Liliecilor, Uluce), doline `n zona
Fundata, câmpuri de lapiezuri, chei; sate
224
risipite pe culmi (s\la[e, stâne, gospod\rii
izolate – {irnea, Fund\]ica, M\gura, Pe[tera
etc., pastorale [i turistice, centre etnogra-
fice). (AG, BV)
PLATOUL BUCEGILOR – podul structu-
ral al M. Bucegi (alt. 1700–2300 m) format
din spin\rile structurale ale mun]ilor din
[irul prahovean (Co[tila, Caraiman, Jepi,
Piatra Ars\, Furnica, Vânturi[); drenat de
valea asimetric\ Izvoru Dorului; paji[ti sub-
alpine [i alpine; poteci [i drumuri nume-
roase; cabane; pârtii de schi. Sinonim: Podul
Bucegilor. (DB, PH)
PL|IE{II DE JOS – comun\ `n SE jud.
Harghita, `n cadrul Depr. Pl\ie[i (Ca[in); art\
popular\; muzeu etnografic; biseric\ romano-
catolic\ din sec. 14, cu zid de incint\ din
sec. 18; conac din sec. 19; tinov (turb\rie),
rezerva]ie natural\. (HR)
PL|T|RE{TI – comun\ `n vestul B\r\-
ganului Mosti[tei, pe V. Dâmbovi]ei;
a.d. sec. 16; biserica „Sf. Mercurie” a fostei
m\n\stiri (sec. 17), ctitoria lui Matei Basarab
[i a Doamnei Elena; biserici (sec. 19) `n
satele Cucuie]i [i Podul Pitarului. (CL)
PLENIÞA – comun\ `n sudul Pod. B\l\-
ci]ei; centru viticol; colec]ie muzeal\ de isto-
rie, arheologie [i art\ popular\; rezerva]ie
forestier\ (S: 15 ha) cu bujori s\lbatici. (DJ)
PLE{A – sat (com. Bere[ti – Meria) situat
`n Pod. Covurlui; muzeu s\tesc. (GL)
PLE{CUÞA – comun\ `n Depr. Gurahon];
a.d. 1439; cruce de piatr\ din 1727. (AR)
PLE{U – culme subcarpatic\ (911 m)
`ntre v\ile Moldovei [i Neam]ului, `ngust\,
unitar\, cu aspect zim]at, format\ din
conglomerate; belvedere; `n extremitatea
sud-estic\, Cetatea Neam]ului; acces pe pote-
ci nemarcate de la Târgu Neam], Vân\tori,
Râ[ca etc. (NT)
PLE{OIU – sat (com. Livezi) `n Pod.
Olte]ului, pe stânga Olte]ului; biserica orto-
dox\ „Sfântul Nicolae [i Intrarea `n Biseric\ a
Maicii Domnului” (`ncep. sec. 19). (VL)
225
PLOIE{TI – municipiu (250 748 loc.),
re[edin]a jud. Prahova, `n C. piemontan\
omonim\; alt. 150–170 m; situat pe interflu-
viul Prahova–Teleajen, pe dreapta pârâului
Dâmbu, la 60 km nord de Bucure[ti;
a.d. 1503; tab\r\ militar\ a lui Mihai Viteazu
[i apoi târg; ora[ din sec. 17 (sec. 18 – centru
me[te[ug\resc, comercial; centru industrial
[i cultural (Universitate, Teatrul „Toma
Caragiu”, filarmonic\, biblioteci, case de cul-
tur\ etc.) [i turistic: bisericile „Sf. Nicolae –
Vechi” (sec. 16 – ctitoria lui Mihai Viteazu,
ruine), „Sf. Voievozi” (1820–1827) „Sf. Apos-
toli” (1639, ctitoria lui Matei Basarab),
„Precista” (1820, stil neobizantin), „Sf. ~mp\-
ra]i” (1831), „Sf. Gheorghe Vechi” (1831),
„Sf. Atanasie” (1848), „Sf. Gheorghe-Nou”
(1844–1846), „Sf. Vasile” (1857), „Sf. Hara-
lambie” (1869), „Sf. Vineri” (1880); catedrala
ortodox\ „Sf. Ioan Botez\torul” (1930 cu turn
de 60 m, ridicat\ pe locul unei biserici mai
vechi); Casa Hagi Prodan – cas\ de târgove]i
(1785) ad\postind muzeul memorial „Nichita
St\nescu”; Casa Dobrescu (sec. 19) ad\pos-
tind Muzeul memorial „I.L. Caragiale”, casa
Ergas (stil neogotic 1872), Casa Radu
Stanian (sec. 19), halele centrale (complex
comercial executat `n 1929–1935, cu o cupol\
vast\, Palatul {c. Comerciale (1932), Palatul
Culturii (1939, stil neoclasic), Palatul Justi]iei
(1936), Palatul Administrativ (1971), Casa de
cultur\ (1972), statuia Libert\]ii (1881); mo-
numentul Vân\torilor (1897) `nchinat eroilor
de la Grivi]a (1877-1878); bustul lui R. Sta-
nian (1902), fost primar, monumentul eroilor
medici din Primul R\zboi Mondial; busturile
unor personalit\]i: Al. Zagoritz (1923) de
Fr. Storck; bustul lui I.C. Negruzzi (1933);
bustul lui I.L. Caragiale (1952); bustul lui
N. B\lcescu (1959), bustul lui Al.I. Cuza
(1959), busturile domnitorilor Vlad Þepe[,
Mihai Viteazu [i al lui T. Vladimirescu,
(1970), monumentul memorial I.A. Bassara-
bescu, monumentul „Nichita St\nescu”
(1999), Revolu]iei din 1989, Mihai Viteazu
(1997); Toma Caragiu (1997), Muzeul de
istorie [i Arheologie al jud. Prahova; Muzeul
Ceasului N.I. Simache (1963); Muzeul
PLOPI{
memorial „I.L. Caragiale” (casa Dobrescu);
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”,
Muzeul de Art\ popular\ [i Muzeul de biolo-
gie uman\ (`n Palatul Culturii), Muzeul de
art\ (1931–fosta prefectur\), Muzeul
Na]ional al Petrolului (1960); Hipodromul
republican, lacuri de agrement. (PH)
Palatul Culturii – Ploie[ti
PLOPANA – comun\ pe V. Tutovei; bise-
ricile de lemn „Lipoveneasc\” (sec. 18) [i
„Sf. Voievozi” (1798, `n satul Rusenii de Sus).
(BC)
PLOPEASA – sat (com. Scor]oasa) `n
Subcarpa]ii Buz\ului, la confl. râului S\r\]el
cu B\ligoasa; ol\rit. (BZ)
PLOPENI – ora[ (9996 loc.) la contactul
Subcarpa]ilor Prahovei (Dl. Þintei) cu C. Plo-
ie[tiului, la 20 km NV de Ploie[ti; p\dure de
stejari (rezerva]ie natural\) la marginea
ora[ului; situl arheologic Valea Humii (urme
din epoca fierului, Hallstatt). (PH)
PLOPII-SL|VITE{TI – comun\ situat\ `n
partea de vest a C. Boian, pe râul S\in;
m\n\stirea Pl\viceni (Pl\viceni–Aluni[),
ctitorit\ de marele vornic Dragomir
(1646–1649); biserica de piatr\ „Sf. Arhan-
ghel Mihail” (1648), `n satul Dudu.
(TR)
PLOPI{ – 1. comun\ la contactul M. Plo-
pi[ cu Dl. Silvaniei; rezerva]ia natural\ „Mla[-
tinile de la Iaz”; tratamente balneare locale.
2. mun]i cristalini jo[i (alt. max. 918 m), bine
`mp\duri]i; situa]i `n NV M. Apuseni. (BH,
CJ, SJ)
PLOPU
PLOPU – comun\ pe V. Bucovelului (Dl.
Bucovel), `n Subcarpa]ii Teleajenului; biseri-
ca „Sf. Anastasie [i Chiril” (1829). (PH)
PLOSCA – comun\ situat\ la contactul
C. G\vanu-Burdea cu C. Boian, pe râul
Vedea; cus\turi [i ]es\turi populare; biserica
„Na[terea Maicii Domnului”, 1812. (TR)
PLUMBUITA – cartier în NE Bucure[tiu-
lui, pe malurile lacului omonim (S: 55 ha),
amenajat pe râul Colentina; m\n\stirea cti-
torit\ de Petru cel Tân\r, Alexandru II [i
Mihnea Turcitul la finele sec. 16; casa dom-
neasc\ a lui Matei Basarab în care este un
muzeu; zon\ de agrement.
POARTA – râu (afl. al Turcului), la Bran,
pe versantul NV al M. Bucegi; obâr[ia `n cir-
curi glaciare (Url\toarea Mare [i Gaura);
drum forestier, trasee marcate din Bran spre
M. Bucegi; agroturism `n satele de vale; cas-
cade. (BV)
POARTA DE FIER A TRANSILVANIEI –
pas (700 m) între mun]ii Þarcu (S) [i Poiana
Rusc\ (N), prin care trece [oseaua Ha]eg-Ca-
ransebe[.
POARTA ORIENTAL| (DOMA{NEA) –
pas (540 m) în culoarul Timi[-Cerna, prin care
trec [oseaua [i calea ferat\ Or[ova-Caransebe[;
zon\ pomicol\; agrement, belvedere. (CS)
POCRUIA – 1. rezerva]ie forestier\ (p\du-
re de castani comestibili cu exemplare de
peste 200 ani, com. Tismana; 2. pe[ter\ pe
valea omonim\. (GJ)
PODENI – comun\ pe v\ile Bahna [i
Topolni]a, `n Pod. Mehedin]i; art\ popular\
(obiecte de prelucrare artistic\ a lemnului,
ceramic\), port popular, instala]ii tehnice
populare (mori cu ciutur\, pive); Izvorul [i
stânc\riile de la Câmana. (MH)
PODU ILOAEI – sat (com. P.I.) pe Bahlui;
a.d. 1646; biserici din sec. 18–19; viticultur\;
lac (S: 150 ha), agrement. (IS).
POIANA M|RULUI – sta]iune climateric\
în NE M. Þarcu (Muntele Mic); amenaj\ri
pentru odihn\, recreere [i tratament. (CS)
226
PODMOALE – castru roman situat pe
V. Târnavei Mari, lâng\ Sighi[oara, unde [i-a
avut sediul legiunea roman\ a XIII-a – Ge-
mina. (MS)
PODRAGU – lac glaciar `n M. F\g\ra[ (pe
versantul nordic), pe valea omonim\ (bazinul
Arpa[u Mare); alt. 2171 m, S: 2,85 ha, ad.
15,5 m; pe malul lacului se afl\ cabana P.
(2136 m), cea mai `nalt\ din M. F\g\ra[; vale
glaciar\ pe versantul nordic al M. F\g\ra[, `n
bazinul Arpa[u Mare; circ glaciar complex
`ntre culmile Piscul Podragului (vest) [i
T\râ]a (est); peisaj alpin (creste, Turnurile
Podragului, culoare de avalan[e, grohoti[uri,
potcoav\ nival\ `n lacul Podragu); poteci
marcate, cabane (Podragu, Turnuri), turism
montan, alpinism; vârf (2462 m) pe creasta
M. F\g\ra[, peisaj alpin; belvedere. (BV)
PODR|GEL – lac glaciar (alt. 1190 m,
S: 0,7 ha, 3,9 m ad.) pe valea omonim\ din
M. F\g\ra[. (BV)
PODRIGA – sat (com. Dr\gu[eni), `n
Câmpia Moldovei, la nord de S\veni; castel
de la sf. sec. 19, cu etaj, turnuri `n diagonal\,
terase, verande [i balcoane. (BT)
PODU BULGARULUI – m\n\stirea orto-
dox\ „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”, `n
satul Co]atcu, com. Podgoria, pe râul Râm-
nicu S\rat, la contactul dintre Subcarpa]ii
Buz\ului [i Glacisul Râmnicului; biserica
dateaz\ din 1940. (BZ)
PODU CALULUI – mun]i (alt. max. `n
vf. omonim, 1439 m) `n cadrul M. Buz\ului,
`ncadra]i de v\ile Buz\u, Bâsca Mare, Bâsca
Rosilei; gresii care alterneaz\ cu strate
marno-argiloase; culmi prelungi cu podul
neted; alunec\rile de teren au forme foarte
variate; pe V. Ca[oca sunt dou\ cascade
(Martinu, Ca[oca) [i un mic sector de chei.
Chei sunt [i pe râurile Buz\u [i pe Bâsca
Mare. ~n bazinul V. Har]agu exist\ arbori
colo[i (molizi cu vârste de peste 300 de ani);
aici s-a aflat cel mai `nalt molid din Europa
(62 m), care a fost doborât de vânt; pe Buz\u,
Lacul Siriu; interes cinegetic (ur[i [i c\pri-
oare, mai ales `n bazinul pârâului P\ltini[).
227
Acces de pe v\ile Buz\u (din Siriu, Gura
Siriului), Bâsca Rosilei (Gura Teghii,
Varlaam), Bâsca Mare (Gura Milea), stâne
case izolate (`n bazinul P\ltini[ului). (BZ)
PODU DÂMBOVIÞEI – sat (com. Dâmbo-
vicioara) situat `n depr. tectonic\ omonim\,
pe râul Dâmbovi]a, la 840 m alt.; podul de
piatr\ peste Dâmbovi]a, construit pe vremea
lui Constantin Cantacuzino (1711); biserica
„Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena”, 1940; cas-
tru roman [i Cetatea Or\]ia (sec. 12–14);
relief de ciuperci pe conglomerate [i gresii;
ansamblul sculptural Paul Everac; etno-
grafie; râurile Dâmbovi]a, Dâmbovicioara,
Ora]ia, Cheia sec]ioneaz\ marginile cal-
caroase ale depresiunii formând chei impre-
sionante. (AG)
Depresiunea Podu Dâmbovi]ei
PODU GIURGIULUI – lac glaciar pe ver-
santul sudic al M. F\g\ra[, situat la 2260 m
alt.; S: 0,22 ha; ad. max. 3 m. (AG)
PODU TURCULUI – sat (com. P. Turcu-
lui) pe V. Zeletinului; a.d. 1531; prelucrare
artistic\ a r\chitei [i papurei; biserica
„Sf. Ilie” (sec. 19); centru viticol. (BC)
PODU VADULUI – localitate component\
a ora[ului Breaza, pe V. Prahovei; biseric\,
ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, cu pic-
tur\ mural\ din 1878. (PH)
PODUL BUCEGILOR – vezi PLATOUL
BUCEGILOR.
PODUL DOAMNEI – pod, monument
istoric pe râul Bârlad, la sud de Crasna, cl\dit `n
1841 din ini]iativa Doamnei Elena Cuza. (VS)
POIANA
PODUL ~NALT – loc istoric la SE de
Vaslui, unde s-a desf\[urat b\t\lia din 1475,
`ntre moldovenii condu[i de {tefan cel Mare
[i turci; statuia ecvestr\ a lui {tefan cel Mare
(7 m `n\l]ime). (VS)
PODURI – comun\ la est de Moine[ti;
cus\turi [i ]es\turi populare, rot\rit [i
dog\rit; biseric\ de lemn din 1614; `n satul
Prohoze[ti, bisericile „Sf. Voievozi” (1800) [i
„Cuvioasa Parascheva” (1810). (BC)
POENIÞA – sat (com. Gole[ti) `n sudul
Subcarpa]ilor Vâlcii, pe V. Sâmnicului; bise-
rica ortodox\ „Sfântul Gheorghe”, 1820. (VL)
POG|NE{TI – sat (com. St\nile[ti) pe
V. Prutului; punct fosilifer (faun\ sarma]ian\
`n gresii calcaroase); biserica „Sf. Nicolae”
(sec. 18–19). (VS)
POGLEÞ – m\n\stire la SE de Bac\u (vezi
CORBASCA). (BC)
POGOANELE – ora[ (7692 loc.) `n vestul
C. B\r\ganului, la SE de Buz\u; ora[ din
1988; biserica ortodox\ „Adormirea Maicii
Domnului” (sec. 19); p\durea V\leanca (re-
zerva]ie forestier\ din 1975, S: 1,4 ha),
alc\tuit\ din stejar brum\riu (BZ).
POIAN – sat (com. P.) `n NE Depr. Bra[ov,
la poalele Munceilor Ca[inului (M. Nemira);
a.d. 1332; sit arheologic (a[ezare prefeudal\ de
bordeie din sec. 7–8); biserica romano-catolic\
(1717–1804) cu altare baroce; biserica din
lemn „Sf. Mihail [i Gavriil” (1834); izvor mine-
ral (`mbutelierea apelor minerale Nemire) –
ape feruginoase [i carbogazoase. (CV)
POIANA – 1. sat (com. Br\e[ti) la sud de
Dorohoi; biseric\ din lemn, „Sf. Voievozi”
(1801). (BT) 2. sat (com. Deleni) la contactul
Dl. Mare cu Câmpia Moldovei; ceramic\
neagr\. (IS) 3. sat (com. Nicore[ti) situat pe
stânga V. Siretului; a.d. 1522; urme ale unor
a[ez\ri de tip dave, din epocile bronzului [i
fierului. (GL) 4. sat (com. Ciulni]a) `n
C. B\r\ganul Mosti[tei, pe râul Ialomi]a, la
SV de Slobozia; case vechi (sec. 19) specifice
satului din B\r\gan; biserica din lemn
„Sf. Nicolae” (1746). (IL)
POIANA ALB|
POIANA ALB| – depresiune carstic\
(polie) `n zona central\ a M. H\[ma[, la alt.
de 1400–1530 m, S: 120 ha; `nconjurat\ de
masivele `mp\durite: H\[ma[u Mare, H\[-
ma[u Negru, Piatra Luna[ etc; s\la[e, stâne,
izvoare; acces pe trasee marcate dinspre
Lacu Ro[u [i Cab. Piatra Singuratic\. (HR)
POIANA BLENCHII – comun\ `n Dl. Ci-
ceului; peisaj, cheile Babei; `n satul M\gura,
biseric\ din lemn, sec. 18. (SJ)
POIANA BRA{OV – sta]iune climateric\
la poalele Culmii Cristian (M. Post\varu), la
950–1050 m alt., la 12 km SV de Bra[ov;
a.d. sec. 15 (Polyan); climat montan tonic
(120 de zile pe an cu strat de z\pad\); 11 pâr-
tii de schi pe versantul nordic al Post\varu-
lui, 2 telecabine, 6 teleschiuri, telegondol\,
trambuline, piscine, terenuri de sport,
restaurante, hoteluri, vile private; punct de
plecare spre traseele din creasta Post\varu-
lui, lac de agrement pe V. Poienii, centru de
echita]ie `n Poiana de Jos; belvedere. (BV)
Poiana Bra[ov – vedere general\
POIANA CÂMPINA – comun\ pe V. Pra-
hovei (la vest de Câmpina), `n Subcarpa]ii
Prahovei; biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (Schitul Poiana), ctitoria lui
Toma Cantacuzino (1690), pe terasa din
dreapta a Prahovei; potec\ spre Vf. Poienii
(617 m); punct de belvedere. (PH)
POIANA CR|IÞEI – poian\ (1000–1200 m)
cu fâne]e [i s\la[e `n SV M. Grohoti[, pe
interfluviul de lâng\ satul Te[ila (V. Dofta-
nei). (PH)
228
POIANA CRISTIANULUI – poian\ `n
M. Post\varu, la confl. pâraielor Sticl\riei [i
Poienii; trasee marcate; caban\ pe [oseaua
Poiana Bra[ov–Râ[nov; belvedere. (BV)
POIANA ILVEI – sat (com. M\gura Ilvei)
pe Valea Ilvei, `n depr. omonim\ din M. Bâr-
g\ului; chei pe V. Ilvei, t\iate `n roci vulcanice
(andezite, dacite); izvoare minerale. (BN)
POIANA INULUI – poian\ la poalele
M. Cheii (M. Post\varu); drum forestier,
trasee marcate, loc de tab\r\. (BV)
POIANA KIORUM TARLA – rezerva]ie
natural\ situat\ `n sudul ora[ului Babadag
(S: 0,5 ha), cu p\duri de foioase de tip subme-
diteranean. (TL)
POIANA MAICILOR – poian\ `n sectorul
SE al M. Ceahl\u; alt. 1250–1350 m; loc de
`ntret\iere a traseelor turistice dinspre
Izvoru Muntelui, Neagra [i Bistra. (NT)
POIANA M|RULUI – 1. comun\ `n
M. Per[ani, pe V. {inca [i pe platoul de la
850–1000 m (din M. Þaga [i M. Per[ani),
cuprinzând cca 1100 gospod\rii; alt. variaz\
`ntre 650 m `n centru [i peste 1050 m pe
plaiuri; biserica ortodox\ „Sf. Ioan Bote-
z\torul” (1707) ctitorit\ de C. Brâncoveanu;
biserica din lemn (1798); centru etnografic [i
de art\ popular\ (arhitectur\, instala]ii
]\r\ne[ti, port, ocupa]ii, obiceiuri legate de
p\storit); belvedere; agroturism. (BV) 2. pas
(770 m) `n sudul M. Per[ani, pe cump\na
apelor râurilor Bârsa [i {inca; [oseaua
Râ[nov–{ercaia. (BV) 3. m\n\stirea orto-
dox\ „Duminica tuturor sfin]ilor”, `n satul
Jitia de Jos, situat\ pe cursul sup. al râului
Râmnic, `n Subcarpa]ii Vrancei; ctitorit\ `n
sec. 18. (VN) 4. sta]iune climateric\ `n NE
M. Þarcu (Muntele Mic); amenaj\ri pentru
odihn\, recreere [i tratament. (CS)
POIANA NEGRII – sat (com. Dorna
Candrenilor) `n Þara Dornelor; case speci-
fice, izvoare minerale, agroturism. (SV)
POAIANA RUSC| – mun]i `ntre Defileul
Mure[ului [i Culoarul Bistrei; alc\tui]i din
roci cristaline [i calcare; alt. max. 1374
229
(Vf. Pade[); culmi la 900–1200 m; exploat\ri
de marmur\, minereuri; `n est Þinutul
P\durenilor – regiune etnografic\, sate mici
cu bogate tradi]ii (Þinutul P\durenilor) cari-
era de la Ru[chi]a, Monumentul turismului.
POIANA S|RAT| – sta]iune climateric\
de interes local, pe V. Oituzului; izvoare
minerale clorurate, bicarbonatate, sodice;
popas turistic; trasee turistice marcate `n
mun]ii Nemira [i Vrancei. (BC)
POIANA SIBIULUI – comun\ `n nordul
M. Cindrel; centru de p\storit transhumant;
elemente etnofolclorice pastorale, specifice
M\rginimii Sibiului; muzeu etnografic; bise-
rica ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”
1730, picturi interioare (1771), iconostas din
1801. (SB)
POIANA STAMPEI – comun\ `n Depr.
Dornelor, case cu arhitectur\ specific\,
izvoare minerale; Rezerva]ia Tinovul Mare
(S: 681,8 ha), turb\rie oligotrof\; p\dure de
pin silvestru, specii de mesteac\n etc. (SV)
POIANA STÂNEI – poian\ de altitudine
(1270 m) la poalele M. Piatra Ars\ (M. Bu-
cegi); cabane, case de vacan]\ (1909); punct
de belvedere amenajat la stâncile Franz Josef
(1897), spre V. Prahovei, `ntre Bu[teni [i
Sinaia; acces rutier [i pe poteci din Sinaia.
(PH)
POIANA TEIULUI – comun\ pe V. Bistri-
]ei; viaduct peste lacul Izvorul Muntelui,
750 m lung.; lâng\ viaduct (`n lunca Bistri]ei)
– Piatra Teiului (vezi PIATRA TEIULUI); bi-
serica din lemn „Buna Vestire”, a fostului
schit „Poienile”, ctitorit de Ieremia Movil\ la
1598; biseric\ de lemn din sec. 18, monu-
ment de arhitectur\. (NT)
POIANA TREI FETIÞE – poian\ (cca
1600–1700 m) pe abruptul sudic al M. Pos-
t\varu; belvedere. (BV)
POIANA ÞAPULUI – localitate compo-
nent\ a ora[ului Bu[teni, situat\ pe V. Pra-
hovei, la poalele M. Bucegi (800 m alt.);
sta]iune climateric\; a.d. 1830 (primele case
au ap\rut `n jurul hanului Slonul de Piatr\);
POIENILE IEZI
biseric\ ortodox\, ctitoria lui Carol II
(1935–1937); punct de plecare `n drume]ii `n
M. Bucegi (cascada Url\toarea, M. Jepii Mici
[i Mari, Piatra Ars\) [i M. Baiului; case de
vacan]\. (PH)
POIANA UZULUI – lac de acumulare pe
râul Uz (Carpa]ii Orientali), pe locul fostului
sat omonim; S: 334 ha; baraj cu `n\l]ime 84 m [i
lungime 507 m, constr. `n 1972; agrement. (BC)
POIENARI – comun\ `n Pod. Central
Moldovenesc; biserici de lemn din 1792 [i
1802, `n satele Ciurea [i Pânce[ti; biserici din
sec. 19, `n satul S\c\leni.(NT).
POIENE{TI – comun\ `n nordul Colinelor
Tutovei, pe dreapta Racovei; sit arheologic
(a[ez\ri neolitice din cultura Cucuteni [i
geto-dacice, necropol\ carpic\, morminte
sarmatice, a[ezare de tip Sântana de Mure[
[i daco-romane); bisericile din satele Flore[ti
[i Opri[i]a (sec. 19). (VS)
POIENI – 1. comun\ situat\ la poalele NE
ale M. Vl\deasa, pe Cri[ul Repede; a.d. 1500;
centru de pictur\ naiv\, de sculpturi `n lemn
[i de confec]ionare a costumelor populare; `n
satul Bologa (a.d. 1319), urme dintr-un
castru roman [i ruinele unei cet\]i feudale
(sec. 14), din piatr\ [i ale unui turn circular.
(CJ) 2. sat (com. Pietroasa) `n NV M. Poiana
Rusc\, pe râul Bega; a.d. `ncep. sec. 16; bise-
rica din lemn „Cuvioasa Parascheva”
(sec. 18), pictura de la `ncep. sec. 19. (TM)
3. râu `n M. Poiana Bra[ovului, afluent al
Ghimbavului (Pârâul Mic); obâr[ii `n sta]iu-
nea Poiana Bra[ov; cheile Chei[oara (200 m),
adâncite pe 30–40 m `n calcare; drum foresti-
er, poteci marcate; pe afluentul Groapa de
Aur, sub Muchia Groapa Lung\, cheile
Por]ile de Piatr\ (`n calcare). (BV)
POIENILE DE SUB MUNTE – sat (com.
omonim\) `n M. Maramure[, `n bazinul râu-
lui Ruscova; a.d. sec. 15; tradi]ii, biserica din
lemn (sec. 18). (MM)
POIENILE IZEI – comun\ `n Depr. Mara-
mure[; a.d. 1411; biseric\ din lemn de la
1604; izvoare minerale. (MM)
POJARUL POLIÞEI 230

POJARUL POLIÞEI – pe[ter\ `n M. Bihor, [i ast\zi `n tinda bisericii; muzeul p\streaz\ o

`n com. Gârda de Sus; bogat concre]ionat\. (AB) colec]ie de carte veche (3000 de volume) [i
650 de icoane pe sticl\ [i lemn din sec. 18–19;
POJEJENA – comun\ `n sudul M. Locvei,
p\durea de castani comestibili; pe[ter\
pe stânga Dun\rii; a.d. sf. sec. 17; urmele
situat\ la intrarea `n cheile Olte]ului (SV
unui castru roman, sec. 2–3 d.Hr. (CS)
M. C\p\]ânii), unde legenda spune c\ ar fi
POJOGENI – sat `n Subcarpa]ii Gorjului, locuit Zamolxis, regele dacilor. (GJ)
la nord de Tg. C\rbune[ti; biserica de lemn 2. pe[ter\ `n M. C\p\]ânii (9,1 km lung., elec-
din 1770, `n form\ de corabie. (GJ) trificat\). (GJ)
POJOGI-CERNA – sat (com. Stroe[ti) `n
Subcarpa]ii Olteniei, pe râul Cerna; biserica
ortodox\ „Sfânta Treime” (sec. 19). (VL)
POJORÂTA – comun\ pe V. Moldovei;
rezerva]iile naturale, stratele cu Aptychus
(S: 1 ha) [i vârfurile Adam [i Eva; p\dure de
molizi seculari de pe V. Putnei; p\str\v\rie. (SV)
POLICIORI – sat (com. Scor]oasa) `n
Depr. P. – Grabicina (Subcarpa]ii Buz\ului);
punct fosilifer. (BZ)
POLI{TOACA – râu `n Cl\bucetele
Predealului, considerat una din obâr[iile Pra-
hovei (la est de Predeal, al\turi de V. Joi]a); la
confl. cu V. Teascului, cabana Cl\bucet
–Sosire, pârtii, telescaun, teleschi. (BV) Pe[tera Polovragi
POLIÞELE CU CRINI – rezerva]ie foresti- POMÂRLA – comun\ unde a func]ionat
er\ (S: 364 ha) pe versantul estic al M. Cea- prima [coal\ din Moldova (1835); biserica de
hl\u, la alt. de 1100–1500 m; pentru ocrotirea lemn (1813) „Duminica Tuturor Sfin]ilor”. (BT)
arboretelor de larice (crini). (NT) POMEZEU – comun\ `n Depr. Holod; a.d.
1492; ruinele cet\]ii din sec. 16, biseric\ din
POLOVRAGI – 1. comun\ situat\ `n depr.
lemn, sec. 17–18. (BH)
subcarpatic\ omonim\, pe râul Olte]; bâlciul
(târgul) me[terilor populari `n luna iulie, de PONICOVA – pe[ter\ pe versantul stâng
„Sf. Ilie’’, unde sunt expuse costume popula- al Defileului Dun\rii, `n zona Cazanelor Mari,
re gorjene [i vâlcene; ruinele unei cet\]i de la 62 m alt., lungime 1000 m; etajul inferior
tip dav\, din sec. 2–1 `.Hr; m\n\stirea „Ador- inundat de apele lacului Por]ile de Fier. (MH)
mirea Maicii Domnului’’ (1505); actuala bise-
ric\ a fost ridicat\ `n 1645 de logof\tul Danciu
Pâr\ianu; p\streaz\ pictura mural\ `n stil
brâncovenesc din 1702–1703; pridvorul a fost
ad\ugat pe timpul lui C-tin Brâncoveanu;
m\n\stirea este `nconjurat\ de ziduri de
piatr\, fiind unul din centrele de rezisten]\
ale pandurilor lui Tudor Vladimirescu, a
c\rui semn\tur\ din 28 mai 1821 se p\streaz\ Pe[tera Ponicova
231
PONOARELE – 1. sat (com. P.) `n NE
Pod. Mehedin]i, unde se afl\ podul natural
sau „Podul Uria[ilor’’ (reprezint\ tavanul
unei pe[teri care s-a pr\bu[it); 61 m lung.,
9,7 m l\]ime [i 13,7 m `n\l]ime. (MH)
2. p\durea de liliac (Syringa vulgaris) (S: 20
ha), aici au loc manifest\ri folclorice
(S\rb\toarea prim\verii); pe[ter\ bogat\ `n
concre]iuni. (MH) 3. rezerva]ie natural\
floristic\ (S: 24,5 ha, din 1921) pe un deal `n
vestul comunei Bosanci; fâne]e numeroase
cu elemente euroasiatice, central europene,
pontice etc. (SV)
Podul natural Ponoarele
PONOR – comun\ la poalele nordice ale
M. Trasc\u, la vest de Râme]; a.d. 1648; `n
apropiere, pe[tera, rezerva]ia natural\ Vân\-
t\rile Ponorului [i cheile Geogelului; `n satul
Geogel, biserica de lemn „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil”, 1751. (AB)
POP IVAN – masiv [i vârf `n M. Mara-
mure[ (1937 m), pe grani]a cu Ucraina; relief
glaciar, paji[ti alpine. (MM)
POPENI – sat (com. G\ge[ti) pe V. Ela-
nului; p\dure de stejari seculari. (VS)
POPE{TI – 1. comun\ la contactul
Câmpiei Moldovei cu Pod. Central Moldove-
nesc; a.d. 1476; biserica de zid „Sf. Voievozi”,
1776 [i biserica de lemn „Sf. Treime” (1700);
conac al familiei Cantacuzino–Pa[canu
(sec. 18), `n stil neoclasic; costume populare
bogat ornamentate, jocuri cu m\[ti de Anul
Nou („Capra”, „Boul”, „Ursul”, „Berbecii”).
(IS) 2. localitate component\ a ora[ului
PORÞILE DE FIER
Mih\ile[ti, situat\ `n C. G\vanu-Burdea, pe
râul Arge[; comun\ getic\, de tip dav\,
vechea Argedava, dup\ unii istorici centrul
politic al uniunii tribale getice, din sânul
c\reia s-a ridicat Burebista, vestigii supra-
puse ale unor a[ez\ri din epoca bronzului
(culturile Glina, Tei), epoca fierului (cultura
Basarabi), secolele 2 `.Hr. – 1 d.Hr.; punct
muzeistic. (GR) 3. sat (com. Fârt\]e[ti) `n
Pod. Olte]ului, pe dreapta Olte]ului; biserica
ortodox\ „Sfin]ii Voievozi”, 1693. (VL) 4. sat
(com. Gole[ti) `n nordul Pod. Cotmeana, pe
V. Sâmnicului; punct fosilifer. (VL) 5. sat
(com. Sine[ti) `n vestul Subcarpa]ilor Vâlcii,
pe râul Debr\det; biserica din lemn „Sfin]ii
Voievozi” (sec. 18), zid de incint\ din 1872.
(VL)
POPE{TI-LEORDENI – comun\ `n Câm-
pia Bucure[tiului; curte boiereasc\ fortifi-
cat\, cu ziduri `nalte [i contraforturi,
apar]inând marelui vornic Mihail Manu
(sec. 18). (IF)
POPINA – insul\ stâncoas\ `n cadrul lacu-
lui Razim; 47 m alt.; rezerva]ie complex\
(cuib\re[te califarul alb), tr\ie[te un miria-
pod gigant (17 cm lungime) – Scolopendra
cingulata, p\ianjenul V\duva Neagr\
(Latrodectus tredecim guttatus) [i [arpele de
ap\ (Natrix tesselata). (TL)
POPLACA – comun\ `n SV Depr. Sibiului;
a.d. 1488; biserica ortodox\ „Na[terea
Sfântului Ioan Botez\torul” (1793), cu zid de
incint\ din 1818. (SB)
POPOV|Þ – pe[ter\ în M. Aninei, pe râul
Cara[ (1121 m lungime); rezerva]ie. (CS)
POPPIN – p\dure cu rol recreativ pentru
locuitorii Aradului, `n apropiere de satul
Bodrogu Vechi, com. Pecica. (AR)
PORÞILE DE FIER – sector îngust
(600–700 m) la ie[irea din Defileul Dun\rii, la
vest de Drobeta-Turnu Severin; barajul
hidrocentralei în localitatea Gura V\ii (868 m
lung., peste 60 m în\l]ime), lacul de acumu-
lare (cca 130 km lungime, volum de peste
2 mld.m3); dou\ ecluze, hidrocentrale din
POPRICANI
1971; muzeu de istorie [i al construc]iei
ansamblului hidroenergetic; rezerva]ii natu-
rale, amenaj\ri pentru agrement; punct de
frontier\ important. (MH)
Hidrocentrala Por]ile de Fier
POPRICANI – comun\ la nord de Ia[i; a.d.
sec. 15; bisericile „Sf. Nicolae” [i „Sf. Prooroc
Isaia” (sec. 19); balta Teiva– Vi[ina – rezer-
va]ie natural\ (S: 6,9 ha). (IS)
PORCE{TI – rezerva]ie paleontologic\
(calcare cu fosile de vârst\ eocen\) `n com.
Turnu Ro[u. (SB)
PORTIÞA – punct turistic situat `n estul
complexului lagunar Razim; plaj\ cu nisip fin;
loc pentru pescuit, amenaj\ri pentru agre-
ment. (TL)
PORUMBACU DE JOS – sat (com. P. de
Jos) `n Depr. F\g\ra[, pe râul Porumbacu;
a.d. 1546; cl\direa vechii sta]ii de po[t\,
sec. 18; biserici din sec. 19. (SB)
PORUMBACU DE SUS – sat (com. P. de
Jos) `n Depr. F\g\ra[, la poalele M. F\g\ra[,
pe râul Porumbacu; a.d. 1546; port popular
cu elemente specifice; biserica ortodox\,
1867. (SB)
PORUMBENI – sat (com. Ceua[u de
Câmpie) situat `n C. S\rma[ului; a.d. 1332;
biserica „Sfântul Ioan Botez\torul” (sec. 16,
din bârne de stejar, ref\cut\ `n sec. 18) cu
picturi interioare (sec. 18). (MS)
POSADA – localitate component\ a ora[u-
lui Comarnic, situat\ la poalele M. Florei (SV
M. Baiu) pe stânga Prahovei, `n defileul
Prahovei la sud de Sinaia; fost punct vamal pe
232
vechiul drum al Prahovei (sec. 18–19);
castelul Gh. Bibescu (1847), Muzeul cine-
getic al Carpa]ilor (1996); arhitectur\ po-
pular\ prahovean\, amenaj\ri pentru agre-
ment la Izvoru Rece. (PH)
POSE{TI – comun\ `n Subcarpa]ii Buz\-
ului (Depr. Drajna–Chiojd [i Dealurile
Priporului), pe V. Zeletinului (afl. al Bâsc\i
Chiojdului); centru pomicol; biserica din
lemn „Sf. Voievozi” (1732–1733); monumen-
tul eroilor din Primul R\zboi Mondial (1939);
`n satul Valea Plopului, biserica din lemn
(1778). (PH)
POSMU{ – sat (com. {ieu) `n Dl. {ieului
(Câmpia Transilvaniei); a.d. 1319; biserica
evanghelic\ (sec. 16); castelul baroc Teleki
(sec. 17); p\dure de larice, rezerva]ie foresti-
er\. (BN)
POST|VARU – masiv montan (1799 m `n
Vf. Cristianu Mare) `n Carpa]ii Curburii,
`ntre v\ile Timi[ (est), Pârâul Cheii–Pârâul
Mic (sud), Ghimb\[el (vest) [i Depr. Bra[ov
(NV [i nord); alc\tuit din calcare, conglome-
rate, gresii, marne; cuprinde o culme princi-
pal\ (Post\varu) orientat\ NE–SV (calcare,
conglomerate), proeminent\ – Vf. Crucurul
Mare (1435 m), Crucurul Mic (1024 m),
Varna (1428 m), Cristianu Mare (1799 m);
spre SV, o creast\ calcaroas\ (Muchea
Cheii); `n nord, coboar\ abrupt spre Poiana
Bra[ov, spre est este fragmentat\ de pâraie
afluen]e ale Timi[ului, care dau chei; spre
N–NV se afl\ treapta joas\ (900–1000 m) a
Poienii Bra[ovului; relief carstic (pe[terile
din V. Fundata, Pe[tera de Lapte, avenul
Groapa de Aur), chei (Râ[noavei, Chei[oara,
Pietrele lui Solomon, Por]ile de Piatr\ ale
Post\varului), creste [i abrupturi calcaroase
(Muchea Cheii); belvedere; turism intens
polarizat de sta]iunea Poiana Bra[ov; rezer-
va]ie complex\ (S: 1025 ha). (BV)
PO{AGA – comuna `n Depr. S\lciua, la
confl. Po[ag\i cu Arie[ul, la poalele nordice
ale M. Trasc\u [i cele estice ale Muntelui
Mare; `n satul P. de Jos se afl\ schitul Izvoru
Po[aga, din 1935, cu biserica „Adormirea
233 POVÂRGINA

Maicii Domnului”; `n satul P. de Sus, se afl\ natal al pictorului Nicolae Grigorescu, statu-
biseric\ din lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i ia acestuia [i biserica „Adormirea Maicii
Gavriil”, din 1789; rezerva]ia natural\ {esul Domnului” (sec. 18). (DB)
Craiului–Sc\ri]a Belioara, `n avale pe Arie[;
la v\rsarea pârâului V. Ascuns\–cascada La
Hurducate, dou\ izbucuri, Feredeu (cu ap\
c\ldu]\) [i Bujor (cu ap\ rece) [i cheile
Po[ag\i, pe pârâul omonim. (AB)
PO{TA CÂLN|U – sat (com. omonim\)
pe râul Câln\u, la contactul dintre C. Râm-
nicului [i Subcarpa]ii Buz\ului; a.d. 1516;
centru de ceramic\ popular\, `n trecut loc de
Palatul Potlogi
popas `n drumul po[talioanelor. (BZ)
POTOCI – sat (ora[ul Bicaz) pe malul
POTCOAVA – comun\ la contactul Pod.
stâng al lacului „Izvoru Muntelui”; piscicul-
Cotmeana cu C. Boianu, poten]ial balneocli-
materic, cu ape minerale iodurate, clorurate, tur\, agrement, sta]iune de cercet\ri; poteci
sodice, folosite local. (OT) spre M. Stâni[oara. (NT)

POTLOGI – comun\ `n C. Titu, pe râul POVÂRGINA – sat (ora[ F\get) `n SE

Sabar; Palatul ridicat de Constantin Brânco- Pod. Lipovei, pe râul {erbani; a.d. 1761; bise-
veanu (1699), cu un hele[teu, [i biserica rica din lemn „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i
„Sf. Dumitru” (1683); `n satul Pitaru, locul Gavriil” (1783), pictur\ din 1785. (TM)

Mun]ii Post\varu–Piatra Mare – schi]a turistic\ 0 2 4 6 8 km

PRAHOVA
PRAHOVA – 1. zon\ etnografic\ ce
include v\ile Prahovei (aval de Azuga),
Provi]ei, Doftanei; a[ez\ri subcarpatice r\sfi-
rate [i de vale, stâne la munte; ocupa]ii
tradi]ionale–cre[terea animalelor, pomicul-
tura [i c\r\u[ia (din sec. 19); industrializarea
[i exploat\rile forestiere au afectat profilul
tradi]ional dup\ 1850; arhitectur\ din lemn
(prisp\, foi[oare mici); costum popular, fol-
clor. (PH) 2. râu (193 km lungime) [i impor-
tant\ ax\ turistic\ cuprinzând centrele
Predeal, Azuga, Bu[teni, Sinaia cu versan]ii
mun]ilor limitrofi; defileul de la Posada [i
sectorul subcarpatic cu localit\]ile Comarnic,
Breaza, Câmpina; c\i de comunica]ie, ame-
naj\ri pentru turism, agrement, tratament
balnear, obiective turistice naturale [i cultu-
ral-istorice. (BV, PH, IL)
PRAID – comun\ (a.d. sec. 15) pe V. Co-
rundului; a.d. 1567; muzeu etnografic;
sta]iune balneoclimateric\ cu ape minerale
clorurate [i sodice; Muntele de sare; salin\
cu galerii de exploatare a s\rii [i sanatoriu
subteran pentru tratarea astmului; biseric\
reformat\ din sec. 18; cl\direa fostei cancelarii
a minei de sare; `n satul Ocna de Sus – bise-
ric\ din sec. 14, cu zid de incint\ din sec. 18
[i relief rezultat prin dizolvarea s\rii. (HR)
PR|JE{TI – sat (com. Traian) la 15 km
nord–est de Bac\u; loc arheologic (neolitic);
Muzeu s\tesc (colec]ii de paleontologie,
geologie, arheologie, botanic\, zoologie,
etnografie [i numismatic\; gr\din\ botanic\
(castan comestibil, diverse conifere), Ginkgo
biloba, nucul american, cocotierul s\lbatic,
specii din Orientul ~ndep\rtat etc), amena-
jate de profesorul de geografie Paul
Þar\lung\. (BC)
PR|P|STIILE Z|RNE{TILOR (CHEILE
Z|RNE{TILOR) – chei (2 km lung.) formate
`n calcare de pârâul Vl\du[ca [i Râul
Z\rne[tilor, `n NE M. Piatra Craiului;
complexul se continu\ [i pe cursurile infe-
rioare ale pâraielor Cheia, Brusturet,
Curm\turii [i Z\noaga; se sfâr[esc `n preaj-
ma satului M\gura; drum forestier, alpinism;
234
pe V. Vl\du[ca, Cheile Pisicii; izvoare cars-
tice integrate Parcului Na]ional Piatra
Craiului; S: 109,8 ha. (BV)
PREAJBA – sat (com. Malu Mare) la sud
de Craiova, unde se afl\ biserica cul\
Sf. {tefan, din sec. 18. (DJ)
PREDEAL – 1. ora[ (6548 loc.) pe cump\-
na apelor Prahova–Timi[, `n Cl\bucetele Pre-
dealului, la 1000–1160 m alt. (ora[ul cu cea
mai mare altitudine din ]ar\); sta]iune clima-
teric\ de interes na]ional [i interna]ional
(pârtii de schi; zona Cl\bucet, punct de ple-
care pe traseele spre mun]ii Post\varu–Pia-
tra Mare, Bucegi, Baiu, Cl\bucetele Predea-
lului); baz\ turistic\ complex\ (hoteluri,
locuri de agrement, pârtii de schi etc.); locali-
tatea s-a format dup\ 1700, `n jurul hanurilor
de la confluen]e, al sta]iei de po[t\ [i schitu-
lui (1774); a.d. 1805; din 1852 punct vamal [i
[osea (1847); din 1874 comun\, din 1936
ora[; M\n\stirea P. („Sf. Nicolae”), 1818–1819
(pe locul schitului), cu pictur\ original\;
biserica „Na[terea Maicii Domnului”
(1835–1841); `n incinta M\n\stirii P. prima
[coal\ din P. (1873); Monumentul eroilor din
Primul R\zboi Mondial, amintind de luptele
din gara P. (1916); Monumentul poetului
M. S\ulescu, ce a c\zut aici `n 1916 (realizat
de sculptorul Oscar Han); vila Mociorni]\
(prim\ria – 1930); case tradi]ionale (Malul
Ursului); gara–arhitectur\ modern\ (1969).
(BV) 2. pas (1032 m) pe cump\na apelor
Prahova–Timi[, la limita nordic\ a ora[ului
P., pe traseele c\ii ferate transcarpatice [i a
[oselei Bucure[ti–Bra[ov. (BV)
Hotelul Orizont – Predeal
235
PREDELU{ – pas (1298 m) pe cump\na
apelor Prahova (Doftana)–T\rlung (Doftana
ardelean\), pe traseul drumului Tr\is-
teni–S\cele (Câmpina–S\cele); intersec]ie cu
potec\ marcat\. (BV, PH)
PREDELUÞ – sat risipit (com. Bran) la
limita nordic\ a platformei Bran; centru
etnografic [i de art\ popular\ (arhitectur\).
(BV)
PREDE{TI – sat (com. Nicolae B\lcescu)
`n vestul Pod. Cotmeana; pe V. Topologului;
biserica ortodox\ „Sf. Dumitru”, sec. 18.
(VL)
PREJMER – 1. comun\ `n Depr. Bra[ov, la
NE de Bra[ov; a.d. 1240; biserica-cetate P.
(sec. 15–16), cea mai puternic\ din Transil-
vania, având camere de refugiu [i provizii;
biseric\ evanghelic\ stil gotic timpuriu, cons-
truit\ la 1250, transformat\ `n sec. 16, cu altar
poliptic pictat – sec. 15, org\ din 1803);
biserica ortodox\ „Sf. Petru [i Pavel” (1769)
cu elemente baroce [i pictur\ mural\ (1769);
case, gospod\rii vechi s\se[ti (sec. 18), inclu-
siv o [coal\ veche (sec. 19) construit\ de
sa[i; art\ popular\ s\seasc\ – port, cus\turi,
ceramic\. (BV) 2. p\durea P. [i mla[tinile
eutrofe, rezerva]ie natural\ (forestier\, floris-
tic\), S: 8,5 ha, la NV de P. (lunca Oltului,
30 ha); p\dure de stejar, carpen, frasin, cu
vegeta]ie ierboas\ rar\ (laleaua pestri]\, bul-
bucii de munte, garoafa de munte) [i ele-
mente faunistice (p\s\ri – [orecarul, corbul,
huhurezul). (BV)
Cetatea Prejmer
PRISLOP
PRELUCA – culme alc\tuit\ din roci
cristaline, neted\, `n care râurile L\pu[ [i
Cavnic [i-au t\iat defilee cu versan]i pr\p\s-
tio[i; pe platourile sale sunt sate risipite, cu
tradi]ii etnofolclorice. (MM)
PRESACA – sat (com. P\uca) `n Pod. Se-
ca[elor; biserica din lemn „Sfânta Treime”,
de la sf. sec. 18. (SB)
PRIA – sat (com. Cizer) la contactul
M. Meze[ cu Depr. {imleu; tradi]ii etnofol-
clorice, `ntre care nedeia din luna mai. (SJ)
PRIBE{TI – sat (com. Cod\e[ti) `n centrul
Pod. Central Moldovenesc; casa (conacul)
Rosetti–Bal[ (sec. 17–18) `n stilul arhitecturii
moldovene[ti, biserica „Sf. Nicolae” [i
„Na[terea Maicii Domnului” (sec. 18). (VS)
PRICOPAN – culmea cea mai accidentat\
din M. M\cin; alc\tuit\ din roci cristaline [i
granite; creast\ cu mai multe vârfuri ascu]ite,
la 250–350 m, [i versan]i abrup]i acoperi]i de
grohoti[; face parte din Parcul natural
M\cin.
PRIPONE{TI – comun\ situat\ `n sudul
Colinelor Tutovei; bisericile „Sfin]ii Voievozi”
(1790) [i „Buna Vestire” (sec. 18). (GL)
PRISACA – punct situat `n apropierea
ora[ului N\s\ud; vestigii ale unei a[ez\ri din
comuna primitiv\. (BN)
PRIS|CANI – comun\ la SE de Ia[i, pe
malul Prutului; biserica „Sf. Voievozi” (1797),
ctitorit\ de Mitropolitul Veniamin Costache;
`n satul Moreni – biserica de lemn „Sf. Ni-
colae” (1830). (IS)
PRISLOP – 1. m\n\stire ortodox\ `n satul
Silva[u de Sus (component al ora[ului Ha]eg,
la NV de acesta) din Depr. Ha]eg; biserica
construit\ de ucenicii c\lug\rului Nicodim
(sec. 14); `n 1564 a fost ref\cut\ de Domni]a
Zamfira; a fost restaurat\ de mai multe ori `n
sec. urm\toare. (HD) 2. pas cu cea mai mare
`n\l]ime din Carpa]ii Orientali (1416 m);
separ\ M. Maramure[ de M. Rodnei; prin el
trece [oseaua ce leag\ Maramure[ul de
Bucovina; anual se organizeaz\ s\rb\tori
PROBOTA
populare; puncte de ascensiune `n mun]ii veci-
ni. (SV, MM)
Pasul Prislop
PROBOTA – sat (com. Dolhasca) pe o
teras\ a Siretului, `n aval de confluen]a cu
{omuzu Mare; m\n\stirea „Sfântul Nicolae”,
`nconjurat\ de ziduri, ctitoria lui Petru Rare[
(1530, pictur\ din 1532); necropol\ mu[atin\.
(SV)
PROIENI – sat (ora[ul Brezoi) pe dreapta
Oltului, la poalele SE ale M. Lotrului; bise-
ric\ ortodox\ „To]i Sfin]ii” (sf. sec. 18), pic-
tura din prima parte a sec. 18; punct de ple-
care `n M. Lotrului (VL).
PROVIÞA DE JOS – comun\ pe V. Provi-
]ei, `n Subcarpa]ii Prahovei; me[te[uguri tra-
di]ionale, pomicultur\, biseric\ (1861). (PH)
PROVIÞA DE SUS – comun\ pe V. Pro-
vi]ei superioare (afl. al Cricovului Dulce), `n
Subcarpa]ii Prahovei; biserica „Adormirea
Maicii Domnului” (sec. 17); me[te[uguri
tradi]ionale. (PH)
PRUNDENI – comun\ `n estul Pod.
Olte]ului, pe râul Olt; biserica ortodox\
„Sfin]ii Voievozi”, sec. 18. (VL)
PRUNDU – comun\ situat\ `n C. Burnas;
confec]ionarea obiectelor `mpletite din
papur\; `n satul Puieni, pe m\gura Gorgana,
a fost identificat\ o a[ezare neolitic\ (cultura
Gumelni]a), unde s-au g\sit unelte din silex,
vase ceramice, figurine antropomorfe etc.;
biserica „Sf. Dumitru”, sec. 19. (GR)
PRUNDU BÂRG|ULUI – sat (com. P.B.)
(a.d. 1386), la poalele mun]ilor Bârg\u [i
236
C\limani, pe V. Bârg\ului; sit arheologic
(sec. 2–1 `.Hr.). (BN)
PRUT – râu (742 km; face frontier\ între
România [i Republica Moldova) pe care se
afl\ lacul de la Stânca-Coste[ti [i mai multe
puncte de trecere a frontierei (Ungheni,
F\lciu). (BT, IS, VS, GL)
PUCHENI – comun\ situat\ la poalele
M. Leaota, pe Râul Alb, la 700 m alt.; prelu-
crarea artistic\ a lemnului; punct muzeal
(colec]ii de istorie [i etnografie); punct de
plecare pe V. Ialomicioarei [i spre masivele
Leaota [i Bucegi. (DB)
PUCHENII MARI – comun\ pe stânga
Prahovei, pe [oseaua Bucure[ti–Ploie[ti
ceramic\ popular\, `mpletituri de r\chit\, do-
g\rit; biserica „Sf. Gheorghe” (1855–1860),
pictat\ de N. Grigorescu; `n satul Puchenii
Mo[neni, biserica „Sf. Nicolae” (1818). (PH)
PUCIOASA – ora[ (16 369 loc.) din 1911,
situat `n Subcarpa]ii Ialomi]ei, la 400–450 m
alt., pe râul Ialomi]a; a.d. sec. 16; centru
agroindustrial [i turistic; articole de arti-
zanat; expozi]ie de art\ popular\; sta]iune
balneoclimateric\ permanent\, cu climat de
dealuri, izvoare minerale sulfuroase, concen-
tra]ie 1152 mg/l, numite popular pucioas\,
recomandate `n diverse tratamente; bise-
ricile „Sf. Nicolae” [i „Intrarea `n Biseric\ a
Maicii Domnului” (sec. 19). (DB)
Complexul balnear – Pucioasa
237
PUCIOSU (CIOMATU) – munte la limita
de SE a M. Harghita (spre M. Bodoc),
alc\tui]i din aglomerate vulcanice; con vul-
canic cu lacul Sf. Ana, mla[tina Moho[, re-
zerva]ii naturale; marcaje [i locuri de agre-
ment; `n vest, defileul Oltului de la Tu[nad.
(CV, HG)
PUI – comun\ pe râul Strei, `n SE Depr.
Ha]eg, la poalele SV ale M. {ureanu;
a.d. 1426; `n apropierea satului omonim,
rezerva]ia botanic\ „Fâna]ele Pui” `n satul
Ohaba-Ponor (`n M. {ureanu), punct fosilifer
omonim; `n apropierea satului Federi (`n
M {ureanu), mai multe pe[teri – {ura Mare,
Bordu Mare, Gura Coco[ului. (HD)
PUIE{TI – comun\ `n Colinele Tutovei, pe
valea râului Tutova; a.d. 1510; bisericile
„Izvorul T\m\duirii” (1817) [i „Sf. Nicolae”
(1856), biserica din lemn „Sf. Nicolae”
(1806); biserici din lemn (sec. 18–19) `n
satele componente. (VS)
PUIU – 1. canal `n Delta Dun\rii, care face
leg\tura `ntre lacurile Puiu [i Ro[u. 2. grind
fluvio-marin, ramifica]ie a grindului Ivancea,
`n complexul Ro[u–Puiu. 3. lac `n vestul com-
plexului lacustru Ro[u–Puiu. (TL)
PUIULEÞ – lac `n Delta Dun\rii, `n vestul
complexului lacustru Ro[u–Puiu. (TL)
PUNGHINA – rezerva]ie forestier\ (p\-
dure de cer [i gârni]\) `n C. Blahni]ei, pe
V. Drincea (S: 189 ha). (MH)
PURANI – sat (com. Vit\ne[ti) situat `n
SE C. G\vanu-Burdea, pe râul Teleorman;
a.d. 1741; biseric\ din lemn (sec. 19). (TR)
PURC|RENI – 1. sat (com. Mice[ti), situat
`n Pod. Cânde[ti, pe Râul Doamnei; ruinele cas-
trului Purc\reni. (AG) 2. sat (com. T\rlungeni)
`n Depr. Bra[ov, la poalele M. ~ntorsurii;
PUTNA
a.d. 1500; punct fosilifer – rezerva]ie paleon-
tologic\ [i geologic\ (crustacee, corali
jurasici). (BV)
PU{CA{I – iaz pe cursul inf. al Racovei, la
vest de Vaslui (S: 269 ha); piscicultur\; pes-
cuit sportiv, agrement; acces pe [oseaua
Vaslui–Bac\u, p\durea „Brodoc” loc de agre-
ment pentru vasluieni. (VS)
PUTINEIU – comun\ situat\ `n C. Burnas;
centru tradi]ional de rot\rit; puncte arheo-
logice; biserici din sec. 19 `n satele Hodivoaia
[i Putineiu. (GR)
PUTNA – ALMA{ – m\n\stire ortodox\
pe teritoriul satului Putna (com. Prigor), `n
NE Depr. Alm\j, pe râul Putna, `nfiin]at\ `n
1990. (CS)
PUTNA – 1. sat (com. P.), pe valea omoni-
m\, `n nordul Obcinei Mari; centru turistic cu
bogate elemente etnofolclorice tradi]ionale,
m\n\stirea „Adormirea Maicii Domnului”
(37 m lung., 11 m l\]ime, 33 m turla), ctitorie
a lui {tefan cel Mare (`ntre anii 1466–1470; a
fost ref\cut\ `n mai multe rânduri, `n sec.
urm\toare) aici se afl\ mormântul lui {tefan
cel Mare; muzeul cu obiecte de cult, c\r]i
vechi, manuscrise, documente, broderii cu
fir aurit etc.; `n vecin\tate, biserica din lemn
(1346) a lui Drago[ Vod\, adus\ de {tefan cel
Mare din satul Volov\], la 1468; Chilia sihas-
trului Daniil (bisericu]\ [i chilie t\iate `n gre-
sie). (SV) 2. râu afl. al Siretului (cca 144 km
lung.); obâr[ii sub Vf. L\c\u] (M. Vrancei); `n
mun]i V., P. este `ngust\, cu multe repezi[uri
(Cascada Putnei, obiectiv [i amenaj\ri turis-
tice); `ntre confl. cu Ti[i]a [i Coza, `n
Subcarpa]i, mai multe sate cu `nsemnate
resurse etnofolclorice (Tulnici, Bârse[ti,
Valea S\rii, Vidra, G\ge[ti etc.); important\
ax\ turistic\ de leg\tur\ cu Depr. Bra[ov.
 R
RACO{ – 1. comun\ pe V. Oltului, la neolitic; fosile cuaternare (oase de Elephas
poalele M. Per[ani, `n extremitatea vestic\ a meridionalis, de cca 1 mil. ani). (BC)
defileului; a.d. 1421; urme de cultur\ materi-
RACOVIÞA – 1. comun\ `n NV C. Br\ilei,
al\ (fortifica]ie din epoca fierului-Halstatt,
pe râul Buz\u; zon\ de interes cinegetic;
cetate dacic\); Castelul Bethlen (1625–1664)
necropol\ (cultura Sântana de Mure[, cu
cu bastioane cilindrice [i ornamente renas-
ceramic\ fin\, neagr\); biserica „Sfin]ii Trei
centiste; punct de plecare pe traseele turis-
Ierarhi” (1859–1860). (BR) 2. comun\ `n
tice din M. Per[ani. 2. rezerva]ie natural\
Depr. Lovi[tea, pe V. Oltului; urmele unui
geologic\, bazaltele de R. (S: 1,05 ha) de pe
castru roman, sec. 2 d.Hr.; biserica ortodox\
versantul drept al Oltului, `n defileul de la R.
„Sfântul Nicolae [i Cuvioasa Parascheva”,
1812. (VL) 3. sat (com. Bude[ti) `n sudul
Subcarpa]ilor Vâlcii, la confluen]a pârâului
Sâmnic cu Oltul; biserica ortodox\ „Sfin]ii
Voievozi”, 1864. (VL)
RACOVIÞENI – sat (com. R.) `n Subcar-
pa]ii Buz\ului, pe râul Câln\u; vii [i livezi;
sta]iune arheologic\ a culturii Monteoru.
(BZ)
RACU – 1. sat (com. Sute[ti) `n estul
Coloanele de bazalt de la Raco[ Pod. Olte]ului, pe râul Pe[ceana; biserica
ortodox\ „Sfin]ii Voievozi”, `ncep. sec. 19.
(coloane de bazalt poliedrice, de 12–15 m
(VL) 2. sat (com. Siculeni) la nord de
`n\l]ime). 3. Defileul Oltului de la Raco[–
Miercurea-Ciuc; a.d. sec. 14; ruinele unei
Augustin – vale transversal\ (17 km) `n nor-
cet\]i dacice din sec. 1 d.Hr., biseric\ romano-
dul M. Per[ani, adâncit\ `n bazalte [i ande-
catolic\ (sec. 13) [i conacul „Cserei”
zite, calcare, gresii, abrupturi, nou\ pe[teri
(sec. 17). (HR)
(Pe[tera din Fa]a Scocinei, lungime 401 m),
avene; calea ferat\ [i drum jude]ean. (BV)
RACO{UL DE SUS – localitate depen-
dent\ de ora[ul Baraolt, `n SV Depr. Baraolt,
pe V. Cormo[; ruine ale cet\]ii medievale
Attila; colec]ie de mobilier renascentist `n
biserica unitarian\ (sec. 18); izvoare mine-
rale; etnografie, art\ popular\ (]es\turi, obi-
ceiuri legate de strângerea recoltei). (CV)
RACOVA – comun\ pe V. Bistri]ei; casa me-
morial\ a naturalistului Ion Borcea, fondatorul
[colii române[ti de oceanografie; vestigii din Biserica catolic\ din Racu
239
RADNA – localitate (ora[ul Lipova) pe
V. Mure[ului, la poalele M. Zarand;
m\n\stirea romano-catolic\ „Sfânta Maria”,
`ntemeiat\ `n 1551 de c\lug\rii franciscani
veni]i din Bosnia; biseric\ din 1756–1782, `n
stil baroc, pictat\ de Jószef Krichler `n anul
1902, altarul este realizat din marmur\ de
Carrara `n stilul Rena[terii târzii, `n sec. 17;
expozi]ia dedicat\ eroilor de la P\uli[ [i cimi-
tirul eroilor c\zu]i `n luptele de la P\uli[, din
sept. 1944. (AR)
RADOVAN – comun\, p\dure [i rezerva-
]ie cinegetic\ (c\prioare, fazani, iepuri) `n
C. Desn\]ui. (DJ)
RADOVANU – comun\ la limita estic\ a
C. Burnas, pe Arge[ul inf.; centru viticol; sit
arheologic (`n punctul G\rg\l\u, vestigii
neolitice, cultura Boian, milen. 4 `.Hr); `n
satul Moscalu, urme neolitice [i vestigii
din epoca fierului, cimitir medieval, sec. 10;
biseric\ (sec. 18), ruinele palatului Ghica
(sec. 18). (CL)
RAFAILA – sat (com. Todire[ti) la izvoarele
Budei, afl. al Bârladului (vestul Pod. Central
Moldovenesc); a.d. 1599; plop secular (13 m
circumferin]\); art\ popular\ (]es\turi); schi-
tul R. a fost construit `n 1681 de c\lug\rul
Rafael. (VS)
RAMNA – comun\ `n NV M. Dognecea, pe
râul Vornic; a.d. 1364; muzeu etnografic. (CS)
RAPOLTU MARE – comun\ `n Culoarul
Or\[tiei, la poalele sudice ale M. Metaliferi;
vestigii dacice, castel (sec. 18), `n satul
omonim; `n satele Bobâlna [i Rapol]el,
izvoare minerale [i termale; rezerva]ia geo-
logic\ (tufurile calcaroase din Valea
Bobâlnei). (HD)
RAR|U – mun]i `n Carpa]ii Orientali, `ntre
v\ile Moldova [i Bistri]a; alc\tui]i din roci
cristaline (impun masivitatea [i netezimea
culmilor) [i calcare (dau vârfuri ascu]ite,
abrupturi, turnuri, coloane); cele mai mari
`n\l]imi sunt `n vârfurile Rar\u (1650 m),
Pietrele Doamnei, Popchii Rar\ului, Piatra
Zimbrului, are mai multe rezerva]ii naturale
R|BÂIA
(Pietrele Doamnei, Fâne]ele, Todirescu, Co-
drii seculari Sl\tioara, Moara Dracului etc.);
accesul se realizeaz\ pe mai multe poteci, dar
[i pe [oseaua care leag\ Moldova de Bistri]a;
este cel mai frecventat masiv din Bucovina
datorit\ variet\]ii peisajului, accesibilit\]ii [i
dot\rii pentru forme variate de turism
(drume]ie, alpinism, sporturi de iarn\ etc.);
pe platoul central se afl\ schitul Rar\u (rea-
dus dup\ 200 de ani `n pozi]ia ini]ial\). (SV)
Pietrele Doamnei din Mun]ii Rar\u
RASA – sat (com. Gr\di[tea) `n SE C. B\-
r\ganului, pe terasa Dun\rii, la vest de C\l\-
ra[i, lâng\ lacul G\l\]ui; sit arheologic (a[e-
zare din neolitic, cultura Boian); pescuit. (CL)
RASOVA – comun\ situat\ pe malul Du-
n\rii, `n sudul ora[ului Cernavod\; punct de
plecare `n B\l]ile Dun\rii pentru pescuit [i
vânat; podgorii renumite. (CT)
RATCA – lac aflat `n arealul satului Jila-
vele, `n C. S\ratei, pe V. S\rata (4 km lung.,
2–3 m ad.); interes piscicol. (IL)
RAZIM – complex lacustru lagunar
(415 km2); 3,5 m ad., cu ]\rmuri festonate;
prezint\ câteva golfuri mari: Holbina,
Fundea; se continu\ la sud de Capul
Dolo[man cu lacul Golovi]a; `n partea de
nord, se g\sesc o serie de lacuri mici:
S\r\tura, Cotului, Zebil, Tauc, Toprachioi [i
insule: Popina, Gr\di[tea Mare, Bisericu]a; `n
localit\]i, agrement; pescuit; numeroase
p\s\ri ocrotite (egrete, c\lifari). (TL)
R|BÂIA – movil\ (58 m) cu cetate de
p\mânt, lâng\ satul Albi]a, `n lunca Prutului;
tumul funerar. (VS)
R|B|GANI
R|B|GANI – comun\ `n Depr. Holod;
[trand cu ape mezotermale. (BH)
R|CARI – comun\ situat\ `n C. Titu, pe
râul Ilfov; biserica „Sf. Nicolae” (1772), `n
satul Ghimpa]i (a.d. 1577); biserica „Na[te-
rea Maicii Domnului” (1828), `n satul Colacu;
conac (sec. 19) [i capela (1869) familiei scri-
itorului Ion Ghica, `n satul Ghergani
(a.d. 1590); p\dure de stejari `n NE localit\]ii;
urmele unei a[ez\ri din epoca bronzului;
monumentul memorial din 1725; monumen-
tul eroilor din Primul R\zboi Mondial. (DB)
R|C|CIUNI – comun\ la sud de Bac\u,
pe V. Siretului; Muzeul de etnografie „Vasile
Heisu” (piese de port popular [i ]es\turi);
lac de acumulare pe Siret (agrement, pes-
cuit). (BC)
R|C|D|U – râu, afl. al Timi[ului, `n NE
M. Post\varu, `ntre M. Tâmpa [i M. Crucur;
drum forestier, trasee marcate, izvoare;
acces spre M. Post\varu din Bra[ov; loc de
tab\r\; poten]ial cinegetic. (BV)
R|C|{DIA – sat (com. R.) `n SE C. Cara-
[ului, pe râul Ciclova; a.d. sf. sec. 17; biserica
ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”,
1787. (CS)
R|C|T|U DE JOS – sat (com. Horge[ti)
la 26 km SE de Bac\u, pe valea omonim\;
vestigiile a[ez\rii geto-dacice Tamasidava,
pe un promontoriu pe malul stâng al
Siretului). (BC)
R|CHITA{U MARE – rezerva]ie floristic\
(S: 116,4 ha) pe culmea R\chita[u (Obcina
Mestec\ni[), `ntre pâraiele T\tarca [i Benia,
afluen]i ai Moldovei; elementul ocrotit
este arbustul „strugurele ursului”, relict
glaciar. (SV)
R|CHITOASA – comun\ `n Colinele
Tutovei, pe V. Zeletinului; a.d. 1452; biserica
de lemn „Cuvioasa Parascheva” (1650); bise-
rica de zid „Adormirea Maicii Domnului”,
din 1697, a fostei mân\stiri R., cu zid de
incint\ [i turnuri de ap\rare din 1704; `n satul
Opri[e[ti – biserica din lemn „Sf. Arhan-
gheli” (1640); `n satul Movili]a – biseric\ din
240
lemn [i v\l\tuci (1842); `n satul Burdusaci –
biserica „Sf. Voievozi” (1810). (BC)
R|D|{ENI – comun\ `n Pod. F\lticeni,
renumit\ prin livezile de meri; biseric\ ctito-
rie a domnitorului {tefan II Tom[a. (SV)
R|D|UÞI – municipiu (32 086 loc.) situat
pe V. Sucevei, `n centrul depr. omonime ur-
me de cultur\ material\ din epocile bronzului
[i fierului; a.d. 1393, ora[ din 1819; important
centru turistic – biserica „Sf. Nicolae” (Bog-
dana), cea mai veche construc]ie din piatr\
(1359), `n care se `mbin\ stilurile romanic,
gotic, bizantin; necropol\ mu[atin\, ctitorie a
lui Bogdan I; catedrala ortodox\ „Pogorârea
Duhului Sfânt” (prima jum. a sec. 20), biseri-
ca romano-catolic\ (`ncep. sec. 19), cl\diri
din sec. 19–20; Muzeul tehnicilor populare
bucovinene; parcul cu busturile voievozilor;
herghelia etc. (SV)
Biserica Bogdana – R\d\u]i
R|D|UÞI - PRUT – comun\ `n nordul
jud. Boto[ani, pe malul Prutului; a.d. sec. 15;
biserica din lemn „Sf. Nicolae” din sec. 18;
cus\turi [i ]es\turi populare. (BT).
R|DENI – sat (com. Trife[ti) pe malul
Prutului; bisericile „Sf. Treime”, „Sf. Voie-
vozi” [i „Sf. Gheorghe” (sec. 18). (IS)
R|DE{TI – sat (com. Alma[) `n Depr.
Zarand; muzeu etnografic cu exponate speci-
fice regiunii; pe V. R\de[tilor se g\sesc dou\
mori de ap\. (AR)
R|DIÞA-MÂNZU – rezerva]ie peisagistic\
`n M. C\p\]ânii, ora[ul Ol\ne[ti. (VL)
241
R|DM|NE{TI – rezerva]ie paleontologic\
pe teritoriul satului omonim (com. Bara), `n
sudul Pod. Lipovei, pe râul Mini[. (TM)
R|H|U – sat, la est de ora[ul Sebe[ (de
care apar]ine administrativ); la sf. sec. 18–19,
centru de pictur\ popular\ pe sticl\; locul
na[terii lui Ion Constanda, pictor din Transil-
vania; biseric\ ortodox\ cu icoanele `mp\-
r\te[ti pictate de pictorul Sava Hen]ia. (AB)
R|IUÞ – sat (com. Reghiu) pe dl. omonim
din Subcarpa]ii Vrancei (situat `ntre râurile
Milcov [i Putna); climat favorabil cre[terii
trandafirului s\lbatic [i a migdalului; izvoare
minerale (clorurate, cloruro-sodice-sulfu-
roase); Dl. R. (960 m) este punct de
belvedere. (VN)
R|PSIG – sat (com. Bocsig) la contactul
Depr. Zarand cu C. Cri[urilor, pe Cri[ul Alb
[i Canalul Morilor; datini [i obiceiuri str\-
mo[e[ti, „dubele” colindat de Cr\ciun. (AR)
R|STOLIÞA – sat (com. R.) situat `n
Defileul Topli]a–Deda, la poalele de sud ale
M. C\limani [i de NV ale M. Gurghiu;
a.d. 1851; sta]iune climateric\; biserica din
lemn „Sf. Nicolae” (sec. 18), punct de ascen-
siune `n M. C\limani [i Gurghiu, cale ferat\
[i [osea na]ional\ Ciceu–Deda. (MS)
R|{INARI – comun\ la poalele NE ale
M. Cindrel, pe râul Sebe[; a.d. 1488; muzeu,
(etnografie [i [tiin]ele naturii); Casa memori-
al\ „Octavian Goga”; Conacul „Berceanu”
(sec. 19); urmele unei cet\]i medievale
(sec. 13); monumentul mitropolitului Andrei
{aguna; biserica ortodox\ „Cuvioasa
Parascheva”, 1725–1728, stil bizantin (pictura
mural\ interioar\ [i exterioar\ din
1758–1775); elemente etnofolclorice speci-
fice M\rginimii Sibiului; loc de plecare spre
sta]iunea climateric\ P\ltini[. (SB)
R|TEI – pe[ter\ (5160 m lung.) pe râul
omonim `n M. Bucegi. (DB)
R|TE{TI – sat (com. Berca) `n
Subcarpa]ii Buz\ului, pe valea cursului infe-
rior al râului S\r\]el; m\n\stirea (1634), are
dou\ biserici „Sf. Treime” [i „Sf. Dumitru”,
RÂMEÞ
colec]ie muzeal\ (icoane, carte veche,
broderii artistice, obiecte de cult). (BZ)
R|UCE{TI – comun\ la NE de Târgu
Neam]; confec]ionarea manual\ a covoare-
lor; biserica „Adormirea Maicii Domnului”
(1866), ctitorit\ de Mihail Kog\lniceanu. (NT)
R|ZBOIENI – comun\ `n NE jud. Neam];
locul b\t\liei din 26 iulie 1476, `n care {tefan
cel Mare l-a `nvins pe Mahomed al II-lea;
biserica „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”,
ctitorit\ de {tefan cel Mare `n 1496, spre evo-
carea acestui eveniment, `n stil moldovenesc,
f\r\ turle, cu fa]ade decorate `n ceramic\
sm\l]uit\; monument comemorativ al b\t\-
liei. (NT)
R|ZVAD – comun\ situat\ la contactul
C. Târgovi[tei cu Subcarpa]ii Ialomi]ei, `ntre
Ialomi]a [i Sl\nic; punct muzeal (istorie,
etnografie); bisericile „Adormirea Maicii
Domnului” (1859) [i „Sf. Nicolae” (1868);
m\n\stirea „Schimbarea la Fa]\”, ctitorie a
voievodului P\tra[cu cel Bun (1554–1557), `n
satul Gorgota; monumentul eroilor de la
1877; placa memorial\ a R\scoalei de la 1907;
cl\direa Prim\riei (sec. 19). (DB)
RÂFOV – comun\ `n C. Ploie[ti, pe dreap-
ta Teleajenului, la SE de Ploie[ti; `n 1857, aici
a intrat `n func]iune prima rafin\rie de ]i]ei
din ]ara noastr\ (conceput\ de T. Mehedin-
]eanu); bisericile „Sf. Nicolae” `n satele Goga
[i Antofiloaia (1776, 1783). (PH)
RÂIOASA – p\dure (S: 55 ha) `n NV ora[u-
lui Bucure[ti (stejar, carpen, ar]ar etc.); re-
zerva]ie forestier\.
RÂMEÞ – comun\ pe cursul mijlociu al
V. Geoagiului (Strem]), la NV de Teiu[, `n
estul M. Trasc\u; m\n\stire ortodox\, `n sa-
tul Valea Mân\stirii, ctitorit\ la `ncep. sec. 13,
are dou\ biserici, „Izvorul T\m\duirii” (cea
veche) [i cea nou\ („Adormirea Maicii
Domnului”) [i „Sf. Apostoli Petru [i Pavel”;
muzeu (carte veche, icoane, obiecte de cult
[i etnografice din zon\); cheile Piatra B\l]ii,
Râme]ului (Râme]ilor) – lung. de 3 km, `n
RÂMNICU S|RAT
sectorul mijlociu al râului Geoagiu; pe[teri
(Ormez\ului, Stearp\, Geoagiului etc.); re-
zerva]ie natural\ (1969), aici fiind ocrotite
plante rare (cetina de negi, papucul doamnei
etc.). (AB)
RÂMNICU S|RAT – municipiu (41 911 loc.)
`n C. de glacis a Râmnicului, pe râul omonim,
a.d. 1439; centru agroindustrial [i turistic,
muzeu or\[enesc (sec]ii de art\ plastic\,
[tiin]ele naturii, etnografie, o camer\ memo-
rial\ dedicat\ sopranei Florica Cristoforea-
nu), biserica „Adormirea Maicii Domnului”,
ctitorit\ de domnitorul Constantin Brânco-
veanu (1697), picturi de Pârvu Mutu; cl\-
direa vechii Prim\rii (stil clasic), gara (monu-
ment de arhitectur\, 1892) construit\ de
A. Saligny; bustul scriitorului Al. Vlahu]\,
Gr\dina public\, cu arbori seculari [i grupuri
statuare. (BZ)
Palatul Administrativ [i de Justi]ie –
Râmnicu S\rat
RÂMNICU VÂLCEA – municipiu, re[edin-
]\ de jude] (120.497 loc.), situat `n Subcar-
pa]ii Vâlcii, pe dreapta râului Olt;
a.d. 1370, din 1388 ora[ domnesc declarat de
voievodul Mircea cel B\trân; `n sec. 17–18
devine un important centru cultural, cu
deosebire `n timpul domniilor lui Matei
Basarab [i Constantin Brâncoveanu; la 29
iulie 1848, `n parcul Z\voi, se intoneaz\, pen-
tru prima oar\ `ntr-un cadru oficial, cântecul
„De[teapt\-te române”, actualul Imn de Stat
al României; `n prezent, centru economic,
cultural [i turistic; Episcopia Râmnicului –
242
complex construit `n sec. 17–19, biserica
„Sfântu Nicolae, zidit\ `n 1504, ref\cut\ `n
urma unui incendiu `n 1677–1680, restaurat\
`n anii 1850–1856, picturi apar]inând lui
Grigore Zugravu (stil bizantin) [i Gh. Tat-
tarescu (stilul realismului italian); bisericile
ortodoxe „Sf. Dumitru” (sec. 14–15); „To]i
Sfin]ii”, 1762–1764; „Cuvioasa Parascheva”,
1557–1587; biserica „Buna Vestire”,
1509–1510; biserica „Sf. Anton”, 1722–1723;
schitul In\te[ti, ctitorit `n 1715 de Vasile mo-
nahul [i Rafaiel, metoh al Coziei, cu biserca
„Buna Vestire” construit\ `ntre anii
1762–1765, monument al arhitecturii
române[ti din sec. 18, picturi murale
Biserica Buna Vestire – Râmnicu Vâlcea
interioare din 1778, pridvor sculptat `n stil
brâncovenesc; schitul Cet\]uia, ctitorit de
mitropolitul Teodosie la 1680, picturi murale
executate de Gh. Tattarescu; complexul
muzeistic „Generalul Gheorghe Magheru”,
amplasat `n jurul casei folosit\ de acesta, `n
septembrie 1848, ca stat major al taberei
armate revolu]ionare; Muzeul satului, colec-
]ii de etnografie [i art\ popular\, sec]ie de
arhitectur\ vâlcean\; Muzeul jude]ean de
243
Istorie; Muzeul de Art\, amenajat `ntr-o
cl\dire cu caracteristici de Rena[tere his-
pano-maur\; Casa Memorial\ „Anton Pann”,
cl\dire unde, la `ncep. sec. 19 a locuit acesta;
cl\direa Colegiului Na]ional „Alexandru
Lahovari”, stil românesc, construit\ `ntre anii
1909–1911 (cea mai veche institu]ie de
`nv\]\mânt liceal din Râmnicu Vâlcea);
Monumentul Independen]ei; Parcul Mircea
cel B\trân, statuia domnitorului Mircea cel
B\trân; zona de agrement „Nord”, complex
turistic pe malul lacului de acumulare
Râmnicu Vâlcea; zona de agrement
„Ostroveni”, lâng\ lacul de acumulare
Râureni; gr\dina zoologic\. (VL)
Muzeul de Art\ – Râmnicu Vâlcea
RÂNCA – sta]iune climateric\ permanent\
`n M. Parâng, la alt. de 1600 m, la 63 km NE
de Tg.-Jiu, pe [o[eaua Novaci–Sebe[. (GJ)
RÂPA „EVANTAIUL” – rezerva]ie geo-
morfologic\, 350 m alt., S: 50 ha, `n Subcar-
pa]ii Vâlcii, pe teritoriul localit\]ii Ocnele
Mari. (VL)
RÂPA DE JOS – sat (com. V\tava) situat
`n SV M. C\limani; a.d. 1332; biseric\ orto-
dox\ (jum\tatea sec. 18). (MS)
RÂPA MARE – rezerva]ie paleontologic\
(S: 20 ha) `n Dl. Bistri]ei, pe V. Budacu, `n
satul Budacu de Jos. (BN)
RÂPA RO{IE – rezerva]ie geologic\ [i
geomorfologic\ (S: 10 ha), monument al
RÂ{NOV
naturii (din anul 1969), la NE de ora[ul
Sebe[, pe malul drept al pârâului Seca[; apele
de [iroire au creat `n substratul format din
pietri[uri, nisipuri, argile, un ansamblu de
coloane, piramide de p\mânt etc.; culoarea
ro[ie vine de la oxizii de fier; `n\l]imea râpei
este de 125 m, iar lung. de cca 800 m. (AB)
Rezerva]ia Râpa Ro[ie
RÂ{CA – comun\ pe râul omonim, `n
Culmea Ple[u; m\n\stirea, ctitorie a lui Petru
Rare[ (1542); zid de incint\ cu dou\ turnuri;
necropol\ domneasc\. (SV)
RÂ{NOAVA – 1. pas (1074 m) pe cum-
p\na apelor Râ[noava–Ghimbav, pe [oseaua
Predeal–Pârâul Rece–Râ[nov). 2. râu, afl. al
Prahovei la sud de Predeal, ce izvore[te din
M. Diham; [osea na]ional\ Bucure[ti–Bra[ov
ce trece prin sta]iunea Pârâul Rece; pe aflu-
en]i (Leuca, V. Br\detului) drumuri fores-
tiere; cimitirul eroilor din Primul R\zboi
Mondial; sanatoriul climatic „Bucegi”. (BV)
RÂ{NOV – ora[ (16 218 loc.) `n SV Depr.
Bra[ov, pe V. Ghimb\[elului, la poalele
M. Post\varu (14 km SV de Bra[ov); centru
industrial; a.d. 1331; s-a dezvoltat pe locul
a[ez\rii dacice Cumidava [i ale castrului ro-
man; cetatea s\teasc\ pe un munte calcaros
(sec. 14–17), dominând ora[ul de la 150 m,
are o fântân\ de 143 m ad., biserica evanghe-
lic\ `n stil gotic (sec. 13–15) cu pictur\
mural\ cu elemente renascentiste (1500);
biserica ortodox\ „Sf. Nicolae” (ctitoria lui
Dan I,, 1384), ctitorie a Basarabilor, de factur\
gotic\, cu picturi murale din sec. 17–19;
muzeu de istorie; case s\se[ti (sec. 18–19);
punct de plecare spre M. Post\varu (Poiana
RÂU DE MORI
Bra[ov, V. Cet\]ii); pe[tera Valea Cet\]ii `n
M. Post\varu – rezerva]ie natural\. (BV)
Cetatea din Râ[nov
RÂU DE MORI – comun\ pe Râu Mare, `n
sudul Depr. Ha]eg, la contactul cu
M. Retezat; ruinele cur]ii cneziale fortificate
(sec. 15); `n satul Clopotiva, biseric\ din
sec. 18; `n satul Suseni, ruinele cet\]ii
Col]ului (sec. 14, amplificat\ `n sec. 16–17),
rezerva]ia natural\ „Calcarele de la Fa]a
Fetii”; punct de plecare spre cabana Pietrele
din M. Retezat, lacuri de baraj pe Râu Mare,
poteci de acees `n M. Retezat. (HD)
RÂU SADULUI – comun\ la poalele
nordice ale M. Lotrului [i estice ale
M. Cindrel, pe V. Sadului; a.d. 1850; elemente
etnofolclorice, hidrocentrala Sadu V, lacul
Negovanu. (SB)
RÂUL DOAMNEI – afluent pe stânga
Arge[ului, la Pite[ti; 98 km lung.; S: baz. cca
1830 km2; debitul mediu: 22 m3/s la v\rsare;
izvor\[te de sub Vf. Moldoveanu de la cca
2200 m alt.; relief glaciar, `n bazinul superior;
a[ez\ri de interes turistic: Nuc[oara, Corbi,
Domne[ti, Retevoie[ti etc. (AG)
Valea superioar\ a râului Doamnei
244
RÂU MARE – afluent al Streiului, izvoare
`n M. Retezat–Godeanu (L\pu[nicu Mare,
L\pu[nicu Mic); lung. 62 km, 894 km2; `n
mun]i relief glaciar; lacul „Gura Apei”
(225 mil m3 ap\), 11 hidrocentrale; o mare
parte din Parcul Na]ional Retezat; ax\ princi-
pal\ de p\trundere `n M. Retezat; Þarcu,
Godeanu; str\bate Depr. Ha]eg. (HD)
RÂU NEGRU – afluent al Oltului `n Depr.
Bra[ov, cu izvoare `n M. Nemira; 97 km lung.
[i 2320 km2; `n bazinul s\u, regiuni agricole
[i localit\]i cu o bogat\ cultur\ secuiasc\; la
Reci, rezerva]ia de dune cu planta]ii de pini [i
mesteceni. (CV)
RÂUL TÂRGULUI – afluent pe stânga al
Râului Doamnei, `n apropiere de Pite[ti; 67
km lung.; S. baz. cca 1079 km2; debitul
mediu: 12 m3/s, `n zona de v\rsare; izvor\[te
din M. Iezer, de sub Vf. P\pu[a, de la cca
2000 m; direc]ie N–S; lacuri de acumulare `n
satele Lere[ti [i Voine[ti; `n lungul râului
localit\]i de interes turistic: Câmpulung,
Albe[tii de Muscel, Lere[ti etc., schitul
Gole[ti-Mih\ie[ti. (AG)
RÂU{OR – sat (com. Mândra) `n Depr.
F\g\ra[, pe V. Sebe[ului, la SE de F\g\ra[;
biserica ortodox\ „Cuvioasa Parascheva”
(sec. 17–18). (BV)
REBRA – 1. râu (38 km) afl. pe dreapta al
Some[ului Mare; izvor\[te de sub Vf. Pietro-
su (2303 m) din M. Rodnei, str\b\tând ver-
santul sudic al acestora [i Dl. N\s\udului, pe
direc]ia N – S; izvoare minerale – la Parva;
cale de acces spre M. Rodnei; 2. comun\
situat\ `n Dl. N\s\udului, la nord de N\s\ud,
a.d. 1440; centru pomicol; art\ popular\. (BN)
REBRI{OARA – comun\ la 3 km est de
N\s\ud, pe V. Some[ului Mare; a.d. 1375;
centru etnografic; biserica din lemn
„Sf. Arhangheli” (1721) [i biserica de zid din
1903; loc de plecare la pe[tera „Izvorul
T\u[oarelor”; rezerva]ie natural\. (BN)
RECEA – comun\ `n sudul Depr. F\g\ra[,
pe V. Dejani, la poalele M. F\g\ra[; biserica
ortodox\ (1709), ctitoria lui {tefan Cantacuzino;
245
`n satul S\sciori, biserica de lemn „Sf. Nicolae”
(sec. 18). (BV)
RECI – comun\ `n centrul Depr. Bra[ov,
`n „poarta” de trecere dintre Depr. Sfântu
Gheorghe [i Depr. Târgu Secuiesc, pe dreap-
ta Râului Negru; a.d. 1334; sit arheologic ves-
tigii de a[ez\ri neolitice – mileniul 4 `.Hr. [i
halstattiene – cultura Sântana de Mure[;
necropol\ medieval\, castru roman; biseric\
reformat\ (sec. 13) `n stil romanic, turn
baroc; conacele Szekely [i Antos (arhitectur\
popular\, rena[tere sec. 18); sculptur\ mo-
dern\ `n aer liber; rezerva]ia natural\ „Dune-
le de la Reci”, lacuri `ntre dune cu nuferi,
p\duri de mesteac\n [i pin pe dune; agre-
ment; pescuit; festival muzical anual. (CV)
RECIA- VERBIA – sat (com. Corl\teni), la
SE de Dorohoi; loc istoric: b\t\lia din 1561
dintre o[tirile lui Al. L\pu[neanu [i cele ale
lui Despot Vod\, precum [i cea de la 1600,
dintre Mihai Viteazul [i o[tirile moldo-polone
(„Movila lui Mihai Viteazu”). (BT)
REDIU – 1. comun\ la nord de Ia[i; a.d. 1472;
biserica „Sf. Grigore” (sec. 19). (IS). 2. co-
mun\ pe dreapta V. Bistri]ei, `ntre Buhu[i [i
Piatra Neam]; biserica „Sfin]ii Voievozi”
(sec. 19); bisericile „Adormirea Maicii
Domnului” (`ncep. sec. 19) [i „Buna Vestire”
(sec. 19) – `n satele Be]e[ti [i Poloboc. (NT)
REGHIN – municipiu (38 729 loc.) situat
`n estul Pod. Transilvaniei, la confluen]a râu-
lui Mure[ cu Gurghiu; a.d. 1228 cu numele
Regun, amintit ca târg `n 1427, important
centru industrial (confec]ionarea instru-
mentelor muzicale [i materialelor sportive),
cultural [i turistic; p\durea Rotunda (S: 30
ha), loc de agrement; Muzeu cu sec]ii de isto-
rie, etnografie, [tiin]ele naturii; Colec]ia de
ou\ `ncondeiate „Kalber Ladislau”; Bibliotec\
municipal\ (carte rar\ [i veche); biserica
evanghelic\, ini]ial bazilic\ romanic\, trans-
format\ ulterior `n stil gotic, terminat\ `n
1330; ctitorul l\ca[ului a fost Thanas de
Losonczi, ref\cut\ `n sec. 15–17, turnul are
`n\l]imea de 47 m prev\zut cu un ceas din
sec. 19; biserica din lemn (1744), construit\
REPEDEA
din bârne de brad netencuite, pe t\lpi groase
din stejar, altar poligonal cu [apte fe]e,
clopotni]a; biserica romano-catolic\, 1781, `n
stilul barocului târziu; biserica reformat\ (azi
evanghelic\) de la sf. sec. 18; biserica orto-
dox\ „Sfânta Treime” (1805) a lui Petru
Maior; bustul lui Petru Maior; statuia „Lupa
Capitolina”; Casa Memorial\ „Patriciu Barbu”
(memorandist); biserica din lemn construit\
`n 1744; icoanele dateaz\ din 1857. (MS)
REGHIU – sat (com. R.) pe valea cursului
sup. a râului Milcov, `n vecin\tatea dl. omo-
nim (Subcarpa]ii Vrancei); elemente etnofol-
clorice; cheile Milcovului [i rezerva]ia com-
plex\ P\durea R.–Scruntaru. (VN)
REMETEA – 1. comun\ `n Depr. Giurgeu-
lui; centru etnografic: prelucrare artistic\ a
lemnului, instala]ii tehnice populare din sec.
19; muzeu etnografic; sta]iune balneoclima-
teric\ de interes local; rezerva]ia floristic\
„Mla[tina cea Mare” (S: 4 ha). (HR)
2. comun\, pe V. Ro[ia, `n Depr. Beiu[; `n
satele componente, biserici din lemn
(sec. 18) [i construc]ii tradi]ionale; `n satul
omonim, biseric\ din sec. 14. (BH)
REMETEA- POG|NICI – sat (com. Fâr-
liug) `n Dl. Pog\ni[ului, pe râul Pog\ni[;
a.d. sec. 14; ruinele unei cet\]i; sec. 14. (CS)
REMETEA CHIOARULUI – comun\ pe
stânga L\pu[ului; cea mai reprezentativ\
biseric\ din lemn (1800) din Þara Chioarului.
(MM)
REMETEA MARE – comun\ `n estul
C. Timi[ului, pe râul Bega; a.d. sec. 14; han
turistic din 1820; urmele unei a[ez\ri din
Epoca fierului. (TM)
REMEÞI – sat (com. Bulz) pe V. Iadului,
relief carstic; rezerva]ie de liliac s\lbatic,
S: 2 ha. (BH)
RENÞEA – vârf (1378 m) `n M. Cl\bucet,
la est de V. Gârcinului; alc\tuit din fli[; trasee
marcate; belvedere. (BV)
REPEDEA – 1. comun\ `n M. Maramure-
[ului, pe V. Ruscova; rezerva]ia de narcise
RE{CA
Tomnatec–Sehleanu (S: 100 ha). (MM)
2. masiv deluros la SE de mun. Ia[i, pe care `l
domin\ altimetric cu cca 300 m, dinspre sud;
belvedere; rezerva]ie [tiin]ific\ geologic\
(calcarul oolitic de R., cu faun\ fosil\
sarma]ian\); p\duri de foioase, iar la poale,
livezi [i vii. (IS)
RE{CA – sat (com. Dobrosloveni) la V de
Dr\g\ne[ti–Olt, `n C. Romana]i; ruinele
ora[ului roman Romula (ini]ial vechea
a[ezare geto-dacic\ Malva), ridicat `n jurul
unui castru, cu rang de municipiu pe vremea
`mp\ratului Hadrian, iar `n timpul lui
Septimius Severus la cel de „collonia’’; ora[ul
a fost locuit pân\ `n sec. 4–6; rezerva]ie
([leau de lunc\, dominan]i: gorunul, ulmul
pitic, ar]arul). (OT)
RE{IÞA – municipiu (93 253 loc.), re[edin]\
de jude], situat `n depr. omonim\, pe râul
Bârzava urme de cultur\ material\ din perioa-
da daco-roman\ (castru); a.d. sec. 15, ora[ din
1673; centru siderurgic din 1771; catedrala
ortodox\ „Sfântul Ioan Botez\torul” (sec. 19);
biserica evanghelic\ (sec. 19); biserica romano-
catolic\ (sec. 19); cazinoul german, 1862;
muzeul (colec]ii de arheologie, istorie moder-
n\ [i contemporan\, minerit, metalurgie, art\);
muzeul locomotivelor; parcul [i gr\dina zoo-
logic\, loc de plecare `n M. Semenic [i `n
sta]iunile din nordul acestuia. (CS)
Re[i]a – vedere general\
RETEVOIE{TI – sat (com. Pietro[ani) si-
tuat `n Dl. Arge[ului, pe Râul Doamnei; cula
„Drug\nescu”, 1822 (singura care p\streaz\
pisania originar\); Muzeul s\tesc Retevoie[ti
(istorie [i etnografie). (AG)
246
RETEVOIU (RITIVOIU) – culme `n nor-
dul M. Baiu (1596 m), la obâr[ia Azug\i; al-
c\tuit\ din fli[; lacul Ro[u (nival); poteci mar-
cate; belvedere, p\storit; canton silvic. (BV)
RETEZAT – 1. mun]i `n partea de vest a
Carpa]ilor Meridionali, situa]i `ntre Depr.
Ha]eg la nord, Depr. Petro[ani la est [i SE,
M. Þarcu la vest [i M. Godeanu [i Vâlcan `n
sud; alc\tuit din granite, granodiorite, [isturi
cristaline; aliniaz\ `n\l]imile cele mai mari:
Vf. Peleaga (2509 m), P\pu[a (2508 m),
Retezat (2482 m), Custura (2457 m), Judele
(2348 m), Sl\veiu Mare (2347 m), Vârfu
Mare (2346 m), {esele (2295 m), Gruniu
(2294 m), Laz\rul (2282 m), Zlata (2142 m)
etc.; predomin\ relieful glaciar [i cel crioni-
val, care dau o `nf\]i[are alpin\ (cu circuri [i
v\i glaciare, morene, roci mutonate, custuri,
col]i, vârfuri piramidale, mase de grohoti[);
principalele râuri sunt: Bucura [i Peleaga,
care leag\ izvoarele L\pu[nicului Mare,
Stâni[oara, Pietrele, Valea Rea, Gale[, care
formeaz\ bazinul sup. al râului Nuc[oara,
Dobrun, Râu B\rbat, Judele etc.; peste 80 de
lacuri glaciare, asociate de regul\ `n com-
plexe, T\u, Custura Mare, T\u Þapului,
Stâni[oara, Pietrele, lacurile din V. Rea,
Gale[, T\u Ag\]at, T\u Negru, Gemenele,
T\u Albastru, Z\noaga, Judele, T\u Urât, T\u
R\sucit, Bucura, T\ul Por]ii Bucura, Viorica,
Florica, Bucura, Lia, Ana), Peleaga, Pelegu]a;
clima este aspr\ [i umed\; p\durile urc\ pân\
la cca 1800 m (foioase `n partea inferioar\,
apoi amestec fag-conifere [i conifere `n
partea superioar\), la peste 1800 m,
tuf\ri[uri subalpine [i apoi paji[tile alpine;
cascade (Ciomfu, 15 m, L\pu[nicul Mare,
20 m, Lolaia, 15 m); `n partea est a M. R. se
afl\ M. Tuli[a (la est de culoarul format de
Râu B\rbat [i Pilugu), alc\tui]i din [isturi
cristaline, cu altitudini mai mici (1792 m `n vf.
omonim); Retezatul Mic face tranzi]ia spre
M. Godeanu [i cuprinde Culmea Dr\g[anu-
lui, alc\tuit\ din [isturi cristaline [i granodi-
orite (2080 m `n vf. omonim); predomin\ cul-
mile relativ netede; `n sud se afl\ masivele
Piule, St\nule]ii Mari, Piatra Iorgovanului,
Albele, cu altitudini sub 2100 m [i abrupturi
247
pronun]ate, predomin\ relieful dezvoltat pe
calcare-abrupturi, chei (ale Butei, Jiului de
Vest), lapiezuri, doline, pe[teri (Pe[tera cu
Corali, rezerva]ie speologic\, Pe[tera
Zeicului, Avenul din Stâna Tomii, Pe[tera
Iorgovanului, Pe[tera cu Ghea]\, Pe[tera
Alunii Negri, Pe[tera Dâlma cu Brazi,
Pe[tera Uscat\ etc.); `n partea central\ a
M. R., se afl\ Parcul Na]ional R. (S: 54 400 ha),
`nfiin]at `n 1935; cuprinde creste, circuri
glaciare, blocuri mari de grohoti[, nume-
roase lacuri glaciare; plante declarate monu-
mente ale naturii (floarea de col], sângele
voinicului, strugurii ursului, gen]iana); fauna
este bogat\ [i variat\ (urs, râs, capre negre,
vultur ple[uv sur, vultur ple[uv brun, coco[
de munte etc.). Pe cca 2000 ha din zona lacu-
lui Gemenele–T\ul Negru–V. Dobrun este
rezerva]ia [tiin]ific\ destinat\ conserv\rii
ecosistemelor naturale [i cercet\rii [tiin]ifice
(casa laborator „Gemenele”, aici sunt inter-
zise p\[unatul, exploat\rile forestiere, minie-
re, vân\toarea, pescuitul, culegerea fructelor
de p\dure, producerea de zgomote, accesul
fiind permis numai cu autoriza]ie eliberat\ de
Comisia Monumentelor Naturii de pe lâng\
Academia Român\); accesul `n M. R. se face
dinspre Ha]eg (pe V. Râu Mare) din satele
Râu de Mori, S\la[u de Sus-Nuc[oara (pe
V. Nuc[oara); pe Jiu de Vest, dinspre Câmpu
lui Neag (cabanele Cârnic, Pietrele, Gen]iana
pe V. Pietrele), de pe versantul nordic; de la
cabana Gura Zlata, pe V Râu Mare (pe ver-
santul vestic); cabana Buta, pe V. Buta (pe
versantul estic), dar [i la casa laborator
„Gemenele” din rezerva]ia [tiin]ific\; turism
`n circuite, trasee de alpinism. (HD)
Vârful Retezat
RIMETEA
RETI{ – sat (com. Br\deni) `n Pod. Hâr-
tibaciului, pe râul Hârtibaciu; biserica lute-
ran\ (sec. 15–16); biserica ortodox\ „Sfântul
Nicolae” (1811). (SB)
REÞEAG – sat (com. Petru Rare[) situat
pe Valea Mare, `n Dl. Ciceului, a.d. 1283;
biserica din sec. 15, cu picturi interioare;
casa memorial\ a folcloristului Ioan-Pop
Reteganul. (BN)
REUSENI – sat (com. Ude[ti) pe
V. Suceava; bisericu]\, ctitorie a lui {tefan cel
Mare (1503), `n amintirea locului uciderii
tat\lui s\u. (SV)
REVETI{ – sat (com. Dieci) `n Depr.
Zarand; a.d. sec. 16; punct muzeistic (etno-
grafie). (AR)
RIBIÞA – comun\ `n Depr. Brad, pe cursul
sup. al Cri[ului Alb, la poalele sudice ale
M. Bihor; `n satul omonim, biserica ortodox\
(„Sf. Nicolae”), zidit\ [i pictat\ `n manier\
bizantin\ (sec. 15); `n satul Dumbrava de
Sus, me[teri fluierari; `n satul Cri[an, satul
natal al lui Cri[an (conduc\tor al R\scoalei
din 1784), bustul lui Cri[an [i m\n\stirea or-
todox\ Vaca (dup\ vechiul nume al satului);
`n apropiere de satul Uib\re[ti, pe râul omo-
nim, se afl\ cheile Uib\re[ti, iar `n apropiere
de satul Ribicioara, cheile omonime. (HD)
RICHI{ – sat (com. Biertan) `n Pod.
Târnavelor; biseric\ (sec. 14) fortificat\ `n
sec. 15. (SB)
RIENI – comun\ `n Depr. Beiu[; biseric\
de lemn din sec. 18, renumit\ prin dimensiu-
ni [i tehnica de construc]ie; instala]ii de
tehnic\ popular\; ceramic\, produse din
complexul industrial Izvoru Minunilor. (BH)
RIGMANI – sat (com. Neaua) situat `n
Pod. T\rnavelor, la nord de V. Târnavei Mici;
a.d. 1567; biseric\ reformat\ (sec. 17) cu
refaceri `n sec. 19. (MS)
RIMETEA – comun\ la poalele nordice ale
M. Trasc\u, pe cursul pârâului omonim, la
nord de Aiud; `n satul omonim, a.d. sec. 13,
urmele unei fortifica]ii din epoca fierului;
RIPICENI
monument `nchinat memoriei eroilor din
Primul R\zboi Mondial; centru de prelucrare
artistic\ a lemnului, piel\rie, cojoc\rie; mu-
zeu etnografic; `n satul Col]e[ti (a.d. sec. 14),
vestigiile unui castru roman, ruinele unei
cet\]i medievale din sec. 13–15, biserica orto-
dox\ „Sf. Gheorghe”, de la `ncep. sec. 18, cu
refaceri din sec. 19; cheile Silosului. (AB)
RIPICENI – comun\ `n estul Câmpiei Mol-
dovei, pe malul lacului „Stânca – Coste[ti”;
sta]iune arheologic\ (vestigii din paleoliticul
inf. pân\ `n feudalismul t`rziu), muzeu; rezer-
va]ie geologic\ pe malul Prutului (Stânca
Ripiceni) – forma]iuni recifale din sarma]ian
[i schelete de mamut, rinocer [i bizon. (BT)
ROADE{ – sat (com. Bune[ti) `n NE
Pod. Hârtibaciu, pe V. Scroafa; biseric\-ce-
tate (sec. 15–16) cu picturi murale [i altar
sculptat [i pictat. (BV)
ROANDOLA – sat (com. Laslea) `n Pod.
Hârtibaciului, pe râul Laslea; biserica evan-
ghelic\ (sec. 15), ref\cut\ `n sec. 18. (SB)
ROB|NE{TI – comun\ `n C. Romana]i;
monument ridicat `n memoria eroilor din
Primul R\zboi Mondial 1916; biserica „Ador-
mirea Maicii Domnului’’ (1820). (DJ)
ROBE{TI – sat (com. Câineni) `n Depr.
Lovi[tei, la confluen]a pârâului Robe[ti cu
Oltul; biserica ortodox\ „Sfin]ii Voievozi”,
sf. sec. 18; punct de plecare pe trasee `n
M. Lotrului. (VL)
RODBAV – sat (com. {oar[), sta]iune bal-
neoclimateric\ `n Pod. Hârtibaci, izvoare
minerale, clorurate, iodurate, bicarbonatate,
biseric\ evanghelic\ fortificat\ (sec. 12), bi-
serica ortodox\ din lemn (sec. 18), ruine de
cetate (sec. 14), rezerva]ie forestier\. (BV)
RODNA – 1. comun\ situat\ la poalele SE
ale M. Rodnei, pe cursul sup. al Some[ului
Mare; a.d. sec. 13, ca centru minier; impor-
tant punct de vam\ `ntre Moldova [i Transil-
vania pân\ `n sec. 17; ruinele unei m\n\stiri
dominicane din sec. 13–14; biseric\ romano-
catolic\ din sec. 18; biseric\ ortodox\ `n stil
neobizantin, din sec. 19; punct de plecare pe
248
trasee turistice marcate `n mun]ii Rodnei [i
Bârg\ului. (BN) 2. pas (Rotunda) la 1271 m,
`ntre M. Rodnei [i M. Suhard, prin care se
trece dinspe V. Some[ul Mare `n V. Bistri]ei.
(BN, MM)
RODNEI – mun]i `n nordul Carpa]ilor
Orientali, alc\tui]i din roci cristaline [i petece
de roci sedimentare [i eruptive (alt. `ntre
800–2303 m, Vf. Pietrosul); exist\ o culme
principal\ (V–E) din pasul {etref pân\ `n
pasul Rotunda, cu cele mai mari `n\l]imi
(Gropilor, 2063 m, Buh\escu Mare, 2119,
Cormaia, 2011m, Ineu, 2279 m, Ineu],
2222 m), din care se desprind spre nord
culmi scurte (4–8 km), separate de v\i glacia-
re importante (Pietrosu, Buh\escu, Negoescu,
Cimpoiasa, Bistri]a Aurie, Putreda, Ineu,
Lala) [i spre sud culmi lungi `n circuri; pe v\i
sunt 23 de lacuri glaciare (Lala 0,56 ha, Buh\-
escu 5,2 m adâncime); `n calcare s-au dezvol-
tat pe[teri (Izvoru T\u[oarelor are cea mai
mare dezvoltare pe vertical\ 415 m, 9530 m
lung.; P. lui M\glei, P. Jgheabul lui Zalion cu
un aven de 44 m; P. Zânelor, P. Izvorul Izei
(izbuc [i lac de 150 m2); rezerva]ii naturale
(Pietrosu, Bila-Lala etc.) care fac parte din
Parcul Na]ional Rodna (S: 46399 ha); colo-
niz\ri de capre negre [i marmote; ape mine-
rale pe seama c\rora s-au dezvoltat sta]iuni
balneoclimaterice (Sângeorz-B\i, Bor[a,
Valea Vinului etc.). (BN, MM)
ROGOJE{TI – sat (com. Mih\ileni) pe
malul Siretului, `n Câmpia Moldovei;
a.d. 1397; lac de acumulare pe Siret (lung.
7,5 km); pescuit, agrement. (BT)
ROGOZ – 1. localitate component\ a
ora[ului Tg. L\pu[, pe V. L\pu[ului; dou\ bi-
serici de lemn din sec. 17, izvor mineral,
tradi]ii etnofolclorice. (MM) 2. m\n\stirea
„Sf. Treime”, `n satul Slobozia Bradului, situ-
at\ la contactul dintre Subcarpa]ii Vrancei [i
Glacisul Râmnicului. (VN)
ROGOZ DE BELIU – sat (com. Craiva) la
contactul C. Cermei cu Dl. Codru-Moma,
biseric\ de lemn (1645), turnul din 1867, pic-
tura din sec. 18. (AR)
249
ROGOZU – liman fluviatil la marginea sa-
tului Butoiu, `n C. B\r\ganul Ialomi]ei, pe
stânga Ialomi]ei; interes piscicol. (IL)
ROHIA – localitate component\ a ora[ului
Tg. L\pu[, pe valea omonim\, din Culmea
Breaza; m\n\stire din sec. 20. (MM)
ROMAN – municipiu (81 518 loc.) `n
Culoarul Siretului; a.d. 1392; urme de cultur\
material\ din paleolitic [i neolitic; `nsemnat
târg `n sec. 14–18; `n prezent, centru indus-
trial, istoric, turistic; ruinele cet\]ii medie-
vale, catedrala episcopal\ „Cuvioasa Paras-
cheva”, ctitorie a lui Petru Rare[ (1542), bise-
rici Adormirea Maicii Domnului (1568–1569),
ctitor D-na Ruxanda, so]ia lui Alexandru
L\pu[neanu, Sfin]ii Voevozi 1611–1615, ctitor
{tefan Tom[a, ref\cut\ la 1695. (NT)
ROMÂNA{I – comun\ pe V. Agrijului, `n
Pod. Some[an, cus\turi, ]es\turi, folclor
tradi]ional; `n sate, biserici din lemn, sec. 18,
renumite cele din Poarta S\lajului [i P\u]a
(picturi `n interior [i exterior); urmele unui
castru roman; rezerva]ie botanic\ (laleaua
pestri]\) `n satul Poarta S\lajului. (SJ)
ROMÂNE{TI – comun\ la NE de Ia[i;
biserica „Sf. Gheorghe” (1821); vestigii din
epoca bronzului [i din sec. 4. (IS)
ROMULI – comun\ pe V. S\l\u]a; tradi]ii
folclorice; izvoare minerale bogate. (BN)
RONA DE JOS – comun\ pe valea omo-
nim\; biseric\ de lemn din sec. 18; p\durea
Roni[oara; S: 62 ha. (MM)
RONA DE SUS – comun\ pe râul omonim
[i pe Tisa, `n Maramure[; mai multe obiec-
tive `n satul Co[tiui (castelul Apafi, sec. 15),
lacul s\rat, biserici din sec. 19, rezerva]ii
forestiere (gorun, zad\), agrement. (MM)
RO{CA – lac `n Delta Dun\rii, `n nordul
complexului lacustru Mati]a–Merhei; rezer-
va]ie natural\. (TL)
RO{CA- BUHAIOVA – rezerva]ie natural\
`n nordul lacului Mati]a; cuprinde o parte din
grindul Chilia, lacurile Ro[ca, Buhaiova, gârle,
jap[e [i canale; aici cuib\re[te cea mai mare
RO{IA NOU|
colonie de pelicani din Europa, pelicani cre]i,
egreta mare, egreta mic\, lebede etc. (TL)
RO{CANI – sat (com. B\neasa) situat la
contactul dintre Pod. Covurlui [i C. Covurlui,
pe V. Chineja; rezerva]ie forestier\ (`n punc-
tul Breana) cu specii de bujor românesc,
S: 70 ha; `n luna iunie se organizeaz\ „S\r-
b\toarea Bujorului”; biserica „Adormirea
Maicii Domnului” (sec. 19). (GL)
RO{IA – 1. comun\ `n Pod. Hârtibaciului,
pe râul Z\voi; biseric\ (sec. 13) fortificat\ `n
sec. 15. (SB) 2. comun\ la contactul Depr.
Beiu[ cu M. P\durea Craiului; elemente
etnofolclorice tradi]ionale (pive, mori de ap\,
]es\turi etc.); cheile Albioarei, pe[terile
Ciur – Ponor [i Ciur – Izbuc, rezerva]ii natu-
rale; `n satul Lazuri – moar\ de ap\, defileu
cu pe[teri; biseric\ din lemn sec. 18. (BH)
RO{IA MONTAN| – comun\ la NE de
Abrud, pe pârâul Ro[ia, `n M. Detunatelor;
satul omonim – centru aurifer amintit de
Herodot; Alburnus Maior, `n epoca roman\;
urme din galeriile romane ale exploat\rilor
miniere aurifere; centrul istoric, mormântul
lui Simeon Balint (1810–1880), prefect `n
oastea lui Avram Iancu; biseric\ ortodox\ din
sec. 18 „Adormirea Maicii Domnului”; case
(monumente de arhitectur\ popular\) din
sec. 18–19, `n `mprejurimi, rezerva]ia geolo-
gic\ Piatra Despicat\, bloc de andezit bazal-
toid; rezerva]ia natural\ Avenul din Hoanca
Urzicarului (`n arealul satului Vârtop); lacuri
antropice (Lacul Mare, Brazi, Cartu[,
G\urari, Muntari, Corni) folosite `n trecut ca
rezervoare de ap\ pentru [teampuri (un fel
de mori folosite `n aur\rit), `n prezent popu-
late cu pe[te; punct de plecare spre
Detunate; `n satul C\rpini[, a.d. sec. 16, s-a
n\scut Clo[ca (1747–1785), unul dintre con-
duc\torii R\scoalei de la 1784, `n a c\rui cas\
a fost organizat un muzeu memorial. (AB)
RO{IA NOU| – sat (com. Petri[) `n SE
M. Zarand; a.d. 1743; biserica din lemn,
„Sfântul Mucenic Dimitrie”, 1807, pictat\ `n
anul 1819; moar\ de ap\ veche de cca dou\
secole; case specifice. (AR)
RO{IILE 250

RO{IILE – lac glaciar (S: 3,7 ha, cel mai ROVINARI – ora[ minier din 1948
extins din M. Parâng) `n circul glaciar al râu- (12 920 loc.); biserica Sfin]ii Voievozi, sec. 18;
lui Jie]. (HD) Poiana cu narcise. (GJ)
RO{IOARA – sat (com. Berbe[ti) `n Pod. ROZAVLEA – comun\ pe V. Izei; biserica
Olte]ului, pe râul T\râia; biserica din lemn din lemn (1717); case [i por]i specifice. (MM)
„Sfântul Dimitrie”, 1819. (VL)
RO{IORI DE VEDE – municipiu (36 372 loc.)
situat `n C. G\vanu-Burdea, pe dreapta râului
Vedea; a.d. 1385; urme de cultur\ material\
din epoca bronzului [i ale unui castru roman
pe limesul transalutan; muzeu (colec]ii de
arheologie, numismatic\, art\, etnografie);
ruinele bisericii „Sf. Nicolae” (1780); biseri-
cile „Sf. Ilie” (sec. 19), „Sf. Teodor-Tiron”
(sec. 19), „Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena”
(1832–1835), „Adormirea Maicii Domnului”
(1836), „Cuvioasa Parascheva” (1836), „Sf. Ioan
Nou” (1842), „Sf. Cruce” (1849); cl\direa G\rii
de Est (1889); Casa Mamut (1899). (TR)
RO{U – 1. grind maritim `n Delta Dun\rii,
ramifica]ie a grindului Ivancea; 2. lac `n sudul
bra]ului Sulina ce este legat de lacul Puiu [i
bra]ul Sulina prin gârla ~mpu]ita; obiectiv
principal `n itinerariile excursiilor `n Delt\,
cu punct de plecare Sulina. (TL) 3. cel mai
`nalt vârf din Masivul Iezer–P\pu[a; alt. 2473 m;
punct de belvedere. (AG)
RO{U – vezi SOVATA (MS) Biseric\ din lemn – Rozavlea
ROT|RE{TI – sat (com. Sâmb\ta) `n ROZNOV – comun\ la 15 km SE de Piatra
Depr. Holod, biseric\ din lemn (sec. 18). Neam]; centru al industriei chimice; parc
(BH) dendrologic (S: 3 ha); biserica „Sf. Nicolae”,
ROTBAV – sat (com. Feldioara) `n NV constr. `n 1890–1892, pe locul uneia din 1759
ctitorit\ de logof\tul Nicolae Ruset–Rozno-
Depr. Bra[ov, la poalele M. Per[ani, pe stân-
veanu; `n satul Slobozia – biserica din lemn
ga Oltului; a.d. 1413; biseric\ evanghelic\ for-
„Sf. Dumitru” (1816); lacurile de acumulare
tificat\ (sec. 13–16), stil gotic; muzeu arheo-
Roznov 1 [i 2 (pescuit, agrement). (NT)
logic. (BV)
RUC|R – 1. sat (com. R.) situat `n Culoa-
ROTUNDA – pas (1271 m) `ntre M. Rodnei
rul Ruc\r–Bran, pe râul Dâmbovi]a; a.d.
[i M. Suhard, prin care trece drumul ce leag\
sec. 15; muzeu etnografic; ruinele Cet\]ii lui
Bistri]a Aurie de Some[u Mare (N\s\-
Negru Vod\ (Cetatea Dâmbovi]ei), sec. 14;
ud–Vatra Dornei); acces spre Vf. Ineu din
Castru militar Limes transalutanus; biserica
M. Rodnei. (BN).
„Sf. Mucenici Gheorghe [i Dumitru”, 1780;
ROUA – sat (com. Fântânele) `n Pod. case specifice, centru de dulgherit, de
Târnavelor; a.d. 1566; biseric\ unitarian\ din preparate din lapte (ca[cavalul de Ruc\r);
sec. 18, ref\cut\ `n sec. 19. (MS) punct de plecare spre cheile Dâmbovi]ei,
251
cheile Ghimbavului [i mun]ii Leaota, Iezer;
agroturism. (AG) 2. sat (com. Vi[tea) `n
sudul Pod. Hârtibaciu, pe malul drept al
Oltului; biseric\ ortodox\ (sec. 18); port po-
pular f\g\r\[ean; muzeu local. (BV)
Sat turistic – Ruc\r
RUC|R–BRAN – culoar depresionar `n
estul Carpa]ilor Meridionali, la 1000–1200 m
alt., situat `ntre mun]ii Leaota [i Bucegi, `n
est, [i Piatra Craiului [i Iezer, `n vest; relief
carstic; poten]ial turistic mare datorit\
cheilor Dâmbovi]ei [i a principalilor afluen]i;
vegeta]ie variat\; sate vechi cu case ]\r\ne[ti
[i arhitectur\ specific\ etc.; prin el trece dru-
mul care asigur\ leg\tura `ntre Muntenia [i
Transilvania (Câmpulung–Ruc\r–Pasul Giu-
vala–Bran–Bra[ov), agroturism `n majori-
tatea satelor. ( AG, BV)
Parcul de sculptur\
de la Fundata
RUNC
RUDA – sat (com. Bude[ti) `n NV
Pod. Cotmeana, pe stânga Oltului; biserica
ortodox\ „Sfin]ii Voievozi” (sec. 16), picturi
din sec. 17 cu modific\ri `n sec. 18, pridvor [i
turl\ din sec. 19. (VL)
RUDNA – sat (com. Giulv\z) `n SV
C. Timi[ului; a.d. 1333; conac din sec. 19. (TM)
RUGINOASA – 1. [a (250–350 m alt.) `n
cadrul Culmii Siretului, `ntre Dl. Mare (la
nord) [i Podi[ul Central Moldovenesc (la
sud); important loc de trecere `ntre
V. Siretului [i Câmpia Moldovei; traversat\
de [osea [i cale ferat\ (Pa[cani – Ia[i) 2. sat
(com. Ruginoasa); palat (stil neogotic) ridicat
`n 1811 de S\ndulache Sturza, re[edin]\ a
domnitorului Al.I. Cuza; `n prezent, muzeu
memorial; biserica Adormirea Maicii
Domnului (1801–1805), urme de cultur\
material\ din neolitic. (IS)
Palatul Al.I. Cuza – Ruginoasa
RUIA – poian\ pe versantul nordic al
M. Post\varu (cca 1500 m); pârtii de schi;
poteci marcate; belvedere; acces din Poiana
Bra[ov [i Vf. Cristianu Mare. (BV)
RUJA – localitate (ora[ul Agnita) `n Pod.
Hârtibaciului, pe V. ~nfund\turii; biserica
romanic\, sec. 13–14, fortificat\ `n sec. 16,
modificat\ `n stil gotic. (SB)
RUNC – 1. m\n\stire la 7 km est de
Buhu[i, cu biserica „Sfin]ii Arhangheli
Mihail [i Gavriil”, ctitorit\ `n 1713; biseric\ `n
stil moldovenesc [i turn–clopotni]\. (NT)
2. codru de fag, rezerva]ie forestier\
(S: 57 ha) la NE de Buhu[i, `n vecin\tatea
m\n\stirii omonime. (BC) 3. deal (507 m) `n
Subcarpa]ii Neam]ului, la NE de Buhu[i,
acoperit de p\duri (codri de fag [i stejar);
RUNCU
rezerva]ia natural\ forestier\; m\n\stirile R.
[i Ciolpani. (BC, NT)
RUNCU – 1. comun\ situat\ `n sudul
M. Vâlcan, pe cursul superior al V. Jale[ului;
ruine de cetate; biseric\ din sec. 17, ctitorit\
de domni]a Florica, fiica lui Mihai Viteazul;
art\ popular\, muzeu; p\dure de castani
comestibili (S: 2 ha). (VL) 2. cheile Runcului
(sau Sohodolului), cu o lungime de 15 km.
3. izbucul Jale[ului, monument al naturii.
(GJ) 4. comun\ `n estul Subcarpa]ilor Vâlcii,
la poalele sudice ale Dl. Runcu; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Voievozi” (1577), ref\cut\ `n
1855. (VL) 5. sat (com. R.) situat la poalele
M. Leaota, pe râul Ialomicioara; a.d. 1492;
case ]\r\ne[ti din lemn; biserici din sec. 19,
`n satele B\deni [i Runcu; punct de plecare
spre M. Leaota (cabana [i Vf. Leaota). (DB)
6. deal `n dealurile Siretului; alt. 454 m; punct
de belvedere; p\duri de stejar, fag, carpen [i
tei; la poale – schitul Boureni. (IS)
RUPEA – ora[ (6323 loc.) `n NE Pod.
Hârtibaciu, la contactul cu Subcarpa]ii
Homoroadelor, pe Valea Mare, la 63 km de
Bra[ov; a.d. 1324, pe locul a[ez\rii dacice
Rupes; (urme din paleolitic [i neolitic); `n
sec. 15 centru de bresle me[te[ug\re[ti [i
comercial; din 1951 ora[; centru industrial
cultural [i turistic; cetatea (sec. 13–17), pe o
m\gur\ de bazalt; biserica evanghelic\
(sec. 14–16) `n stil gotic (de tip sal\), cu o
colec]ie de covoare orientale; Monumentul
eroilor din 1916 (p\durea Len]ea); muzeu de
istorie [i etnografie `n satul Fi[er, care apar-
]ine de R.; o cetate ]\r\neasc\ (sec. 15–16).
(BV)
Cetatea Rupea
252
RUNCU SALVEI – sat (com. Salva) la vest
de N\s\ud, pe V. Some[ului Mare; biseri-
cile de lemn (sec. 18) „Sf. Apostoli” [i
„Sf. Arhangheli”. (BN)
RUNCU-GRO{I – p\dure situat\ `n partea
central\ a M. Zarand, rezerva]ie natural\ cu
arbori seculari de gorun [i fag, cu arbori de
gârni]\ [i tei argintiu. (AR)
RUSCA MONTAN| – comun\ `n sudul
M. Poiana Rusc\, pe râul Rusca; a.d. 1803;
biserica romano-catolic\, 1807; monumentul
turismului, 1936, cariera de marmur\ din
satul Ru[chi]a [i Vf. Rusca (1355 m). (CS)
RUSCIORI – sat (com. {ura Mic\) `n SV
pod. Hârtibaciului, pe valea omonim\; biseri-
ca evanghelic\, sec. 13, ref\cut\ `n sec. 15 [i
18. (SB)
RUSCOVA – afluent important al Vi[eului,
cu aspect de defileu, pe care se afl\ sate cu
elemente etnofolclorice specifice (Poienile
de sub Munte), izvoare minerale (Cva[ni]a)
[i numeroase drumuri [i poteci care urc\ la
vârfurile principale din M. Maramure[
(Farc\u, 1956 m, Mihailec, 1918 m, Pietrosu,
1850 m etc.). (MM)
RU{CHIÞA – sat (com. Ru[ca Montan\),
`n mun]ii Poiana Rusc\; manifest\ri etnofol-
clorice; monumentul turismului; punct de
plecare spre vf. Pade[; exploata]ii de mar-
mur\. (CS)
RU{EÞU – sat (com. R.) pe râul C\lm\]ui,
`n C. Buz\ului; s\rb\tori [i manifest\ri
etnofolclorice („S\rb\toarea salcâmului”);
herghelie specializat\ `n cre[terea cailor
tr\pa[i de rase superioare; p\dure (cres-
c\torie de fazani); castel de vân\toare. (BZ)
RU{I – sat (com. Slimnic) `n Pod. Hâr-
tibaciului; a.d. 1424; biserica evanghelic\,
sec. 18. (SB)
RU{II MUNÞI – comun\ situat\ la poalele
NV ale M. Gurghiu, pe cursul mijlociu al râu-
lui Mure[; a.d. 1319; centru de tradi]ie fol-
cloric\ (]es\turi [i cus\turi populare, piel\rie
[i cojoc\rie); [coal\ gr\nicereasc\ din 1773,
una din cele mai vechi din Transilvania. (MS)
 S
SACA – cel mai `nalt vârf (1776 m) din
M. Gurghiu; alc\tuit din andezite. (MS)
SACALAS|U – sat (com. Derna); biseric\
din lemn de la `ncep. sec. 18. (BH)
SACALIN – insule `n Marea Neagr\, la
gura bra]ului Sfântu Gheorghe; `n 1897 s-a
format o singur\ insul\ care s-a divizat; lung.
13 km; l\]ime 70–400 m; populat\ de p\s\ri
de interes [tiin]ific: lebede cânt\toare, peli-
cani, cormorani, ra]e s\lbatice mo]ate [i
pitice; face parte din rezerva]ia natural\
Sfântu Gheorghe–Palade–Peri[or. (TL)
SACIOVA – sat (com. Reci) pe valea
omonim\, la poalele M. ~ntorsurii, `n sudul
Depr. Bra[ov; biseric\ (sec. 18). (CV)
SACO{U MARE – sat (com. Darova) `n
nordul Dl. Buzia[ului, la obâr[ia râului
Cherest\u; a.d. 1369; urmele unei a[ez\ri
dacice, a doua epoc\ a fierului. (TM)
SACU – sat (com. S.) pe V. Timi[ului;
a.d. 1548; parc dendrologic, festival anual de
coruri de copii. (CS)
SADOVA – 1. comun\ `n C. Romana]i,
la nord de Bechet; m\n\stire cu biserica
„Sf. Nicolae’’, ctitorie a boierilor Craiove[ti
(a.d. `n 1530), ref\cut\ de Matei Basarab `n
1633; biserica p\streaz\ fragmente de picturi
originare din 1792; muzeu de istorie [i etno-
grafie; rezerva]ie cinegetic\. (DJ) 2. comun\
pe valea omonim\, `n NV Depr. Câmpulung
Moldovenesc; tradi]ii etnofolclorice. (SV)
SADU – comun\ la poalele M. Cindrel [i
Lotru; a.d. 1488; biserica „Adormirea Maicii
Domnului”, sec. 18; elemente etnofolclorice,
prima hidrocentral\ de pe teritoriul României
(Sadu I); `n amonte pe râul Sadu, lacurile de
baraj Negovanu, Sadu V (S: 35 ha) [i Sadu II
(S: 4 ha); regiuni de agrement. (SB)
SAE{ – 1. sat (com. Apold) situat `n
Pod. Târnavelor, la sud de Sighi[oara;
a.d. 1302; biserica „Schimbarea la Fa]\”
(1805–1820); cetate s\teasc\ cu biserica
evanghelic\ de incint\ (sec. 16); tezaur dacic
(sec. 1 `.Hr.) expus la muzeul Brukenthal.
2. lac-mla[tin\ (S: 10 ha); turb\. (MS)
SAGNA – comun\ la 7 km NE de Roman;
biserica din lemn „Sf. Nicolae” (sec. 18); cen-
tru de ceramic\ neagr\ `n satul Vulp\[e[ti; `n
satul Lu]ca – biserica din lemn „Sf. Voievozi”
(1709). (NT)
SALCEA – comun\ `n estul ora[ului
Suceava; aeroport; rezerva]ie de nuferi galbeni
[i albi (S: 2,8 ha), din 1973, `ntr-o balt\. (SV)
SALCIA – comun\ `n nordul C. Blahni]ei;
art\ popular\. (MH)
SALONTA – ora[ (19 917 loc.) `n C. Cri[u-
rilor; a.d. 1332; ora[ din sec. 19, muzeul
memorial J. Arany, `ntr-un edificiu din
sec. 17. (BH)
SALVA – comun\ `n Dl. N\s\ud, pe
Some[u Mare, biserici din lemn (sec. 18),
costume populare [i tradi]ii. (BN)
SANISL|U – comun\ `n C. Carei, vestigii
din neolitic (cultura Ciume[ti, Tisa, epoca
bronzului), dune de nisip cu vegeta]ie specifi-
c\, vii renumite. (SM)
SANTA MARE – comun\ pe malul
Prutului; bisericile „Adormirea Maicii Dom-
nului” (ctitorie din 1842 a familiei Sturdza),
`n satul Râng\le[ti, [i „Sfin]ii Voievozi”
(1863), `n satul Durne[ti; rezerva]ia foresti-
er\ p\durea Cioronhal (S: 77 ha). (BT)
SARAVALE
SARAVALE – sat (com. Sânpetru Mare) `n
C. Mure[ului, pe râul Aranca; a.d. sec. 14;
art\ popular\. (TM)
SARICHIOI – comun\ `n estul Dl. Tulcei
[i V lacului Razim; sit arheologic [i cetate
(sec. 1–14) `n satul Enisala; biseric\, sec. 19;
cherhana. (TL)
SARMIZEGETUSA – comun\ `n vestul
Depr. Ha]eg; vestigii ale ora[ului roman
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
(sec. 2–3); `n a[ezarea care avea cca 33 ha au
fost identificate Amfiteatrul Palatul Augus-
talilor, Forul, temple, case; muzeu. (HD)
Sarmizegetusa Ulpia Traiana
SASCA ROMÂN| – sat (com. Sasca
Montana) pe râul Nera, la ie[irea acestuia
din chei (18 km lung.); rezerva]ie natural\
(3368 ha) cu multe plante (liliacul s\lbatic,
scumpia, mojdreanul, ghimpele etc.) [i ani-
male (vipera cu corn, scorpion etc.) sub-
mediteraneene. (CS)
SASCHIZ – sat (com. S.) situat `n SE
Pod. Târnavelor, la est de Sighi[oara; a.d.
1305, `n sec. 15–17 ora[; `n 1678, ora[ul intr\
sub administra]ia Sighi[oarei; cetate fortifi-
cat\ cu [ase turnuri ({colii, Sl\ninilor,
Pulber\riei, Preotului, Paznicului, Princi-
pelui) [i dou\ ziduri de ap\rare, `ntemeiat\ `n
1310–1324, pe dealul „Burgberg” (Dl. Cet\-
]ii), `n scopul ap\r\rii locuitorilor a [apte a[e-
z\ri; biseric\ fortificat\ (1493–1525) evan-
ghelic\ care a fost construit\ pe locul unei
bazilici romane; `n satul Cloa[terf, cetate
]\r\neasc\ (sec. 16) [i biseric\ `n stil gotic,
sec. 16. (MS)
254
SASCUT – comun\ pe V. Siretului; biseri-
ca „Sf. Nicolae” (ante 1809); conacul „Elias”
(sec. 19); fabric\ de zah\r din sec. 19; biseri-
cile „Sf. ~mp\ra]i” (1841), `n satul Conte[ti, [i
„Sf. Pantelimon” (1859), `n satul Bere[ti; bi-
sericile „Sf. Nicolae” (1817) [i „Sf. Vasile”
(1843), `n satul Schineni; lac de acumulare pe
Siret (pescuit, agrement). (BC)
SATCHINEZ – comun\ `n C. Timi[, rezer-
va]ie faunistic\ (acvifaun\ `n lacurile [i
mla[tinile ce ocup\ cca 40 ha); specii de
p\s\ri care cuib\resc sau de pasaj; conac `n
satul Hodoni. (TM)
SATULUNG – sat (com. S.) `n Depr. Baia
Mare; castelul Teleki (sec. 18), `nconjurat de
parc; `n satul Pribile[ti, castel (sec. 19). (MM)
SAT {UGATAG – sat (com. Ocna
{ugatag) pe V. Mara (Depr. Maramure[); bi-
seric\ din lemn de la 1642; por]i din lemn,
tradi]ii etnofolclorice. (MM)
SATU MARE – municipiu (129 832 loc.),
situat pe Some[, `n C. Some[ului; a.d. sec. 10,
ora[ de la `ncep. sec. 14, `nsemnat centru
economic, cultural [i turistic; biserici din
sec. 18–19; catedrala romano-catolic\ (stil
neoclasic, sec. 19), biserica cu lan]uri, biseri-
ca greco-catolic\ Sf. Nicolaie, catedrala orto-
dox\ cl\diri din sec. 19 (teatrul `n stil neocla-
sic, casa V. Lucaciu, hotel Dacia, `n stil
Secession etc.); cl\diri monumentale de la
finele sec. 19 [i `ncep. sec. 20; vestigii ale
cet\]ii din sec. 16; muzeu (arheologie, istorie,
art\ popular\ etc.), numeroase statui [i bus-
turi, monumentul osta[ului român, [trand
termal etc., aeroport etc. (SM)
Centrul vechi – Satu Mare
255
SATU NOU – 1. sat (com. Mi[ca) `n sudul
C. Cri[urilor, pe râul Teuz; a.d. 1828; muzeu
cu exponate neolitice [i dacice, colec]ie etno-
grafic\ [i numismatic\. (AR) 2. sat (com. H\l-
chiu) pe V. H\m\radia, `n vestul Depr. Bra-
[ov, la poalele M. Per[ani; biserica evanghe-
lic\ (sec. 13–14) cu elemente gotice; biserica
ortodox\ „Sf. Dumitru” (sec. 17). (BV)
SATURN – sta]iune climateric\ pe litoral
situat\ `n nordul ora[ului Mangalia; plaje,
mla[tina Mangaliei, cu n\mol sapropelic;
sta]iunea dispune de izvoare mezotermale
sulfuroase; a intrat `n circuitul turistic `n 1971
[i a fost m\rit\ `n 1972 [i 1974. (CT)
Imagine din Saturn
SAUCENIÞA – sat (com. V\cule[ti), la
7 km sud de Dorohoi; bisericile din lemn
„Adormirea Maicii Domnului” (1773) [i
„Na[terea Maicii Domnului” (1794). (BT)
S|B|OANI – comun\ la 10 km nord de
Roman; vestigii arheologice (din epoca
bronzului pân\ `n sec. 14–15); biserica
romano-catolic\ „Sf. Mihail” (sec. 16). (NT)
S|CALU DE P|DURE – sat (com. Brân-
covene[ti) situat `n Dl. Mure[ului, pe
V. Mure[ului, la nord de Reghin; biserica din
lemn „~n\l]area Domnului” (sec. 18). (MS)
S|C|DATE – sat (ora[ul Avrig) pe dreap-
ta Oltului, `n Depr. F\g\ra[; a.d. 1306; biseri-
ca fortificat\ (sec. 14) cu portal romanic;
biserica ortodox\ (ini]ial biseric\ unit\)
„Botezul Domnului”, din 1794; colec]ie de
carte bisericeasc\ veche din sec. 17–18. (SB)
S|C|L|{ENI – comun\ pe stânga L\-
pu[ului; biseric\ din lemn de la 1742. (MM)
S|CELE
S|CEL – 1. comun\ la vest de Cristuru
Secuiesc; a.d. sec. 15; biserici ortodoxe din
sec. 18–19, `n satele Uilac [i Vid\cu]; biseric\
din sec. 13 (`n prezent reformat\), `n satul
{oimu[u Mic. (HR) 2. comun\ pe Valea Izei,
renumit\ ca centru ceramic (ceramic\
nesm\l]uit\ rosie); rezerva]ia natural\
Pe[tera [i izbucul Izvorul Albastru al Izei
(S: 100 ha). (MM)
Biserica din lemn – S\cel
S|CELE – municipiu (30 094 loc.) situat
la contactul M. Piatra Mare cu Depr. Bra[o-
vului, `ntre v\ile Timi[ (vest) [i T\rlung
(est), la 10 km est de Bra[ov; centru indus-
trial [i turistic (amenaj\ri `n zona Baciu-
Bunloc); format prin unirea, `n 1950, a patru
din cele [apte localit\]i s\celene; vechi centre
ale p\storitului transhumant [i al industriei
textile (a.d. 1482–1496): Baciu, Cernat,
Satulung, Turche[; bisericile „Sf. Nicolae”
(1776–1808, `nt\rit\), „Sf. Mihail [i Gavril”
(sec. 17), „Adormirea Maicii Domnului”
(1812–1819, `nt\rit\, pictat\ `n 1874); case
vechi (sec. 16) – Casa Dijmelor; arhitectur\
popular\ sec. 19; monumentul eroilor din
1916–1918; muzeu de etnografie [i istorie (`n
Casa Dijmelor, 1543); punct de plecare pe
trasee marcate `n Piatra Mare; Movilele
S|CELU
Cernatului (la nord de S.), din conglomerate;
lac pe T\rlung (cca 120 ha). (BV)
S|CELU – 1. sat (com. S.) la poalele
dl. omonim, la confluen]a râului Turba]i cu
Blahni]a, la NV de Tg.–Jiu; muzeu (colec]ii
istorice [i etnografice), sta]iune balneocli-
materic\ permanent\, cu ape minerale s\ra-
te, iodurate, bromurate folosite `n cura balne-
ar\. (GJ) 2. deal `n partea central-nordic\ a
Subcarpa]ilor Gorjului, cu alt. de 563 m. (GJ)
S|CENI – comun\ situat\ `n C. G\vanu-
Burdea, pe râul Tinoasa; bisericile „Sf. Ioan
Botez\torul” [i „Adormirea Maicii Dom-
nului” (1843) `n satul Butcule[ti. (TR)
S|CUIENI – comun\ `n C. Ierului; nod
feroviar, muzeu de istorie, biserici din sec. 15
(stil gotic), sec. 18 (stil baroc), palatul din
sec. 18, pivni]e pentru vin din sec. 19; por]i
din lemn.(BH)
S|CUIEU – comun\ situat\ la poalele
estice ale M. Vl\deasa [i cele nordice ale
Culmii Hen]ului, pe râul Hen]; a.d. 1461; cen-
tru de prelucrare artistic\ a lemnului `n satul
Rogojel; pârtii pentru practicarea sporturilor
de iarn\ `n satele Vi[agu [i Rogojel; biseric\
din lemn, sec. 18–19, `n satul Vi[agu; biserica
ortodox\ „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”,
sec. 18, `n satul Rogojel. (CJ)
S|LACEA – comun\ `n C. Ierului; urme
de cultur\ material\ din epoca bronzului;
pivni]e pentru men]inerea vinului, rezerva]ie
natural\.(BH)
S|LARD – comun\ pe V. Barc\ului; ruine
de cetate, biseric\ din sec. 15 (stil gotic). (BH)
S|LA{U DE SUS – sat (com. omonim\)
pe pârâul M\l\ie[ti, `n sudul Depr. Ha]eg, la
poalele nordice ale M. Retezat; re[edin]\ a
cnejilor de S\la[; ruinele unei cur]i fortificate
(sec. 14); biserici ortodoxe din sec. 15–17;
rezerva]ia natural\ Vârful Poienii. (HD)
S|L|ÞIG – comun\ `n jud. S\laj; biserici
din lemn `n satele Bulgari (sec. 16) [i Notig
(sec. 19); biserici din sec. 16 `n satul Mineu
[i din sec. 18 `n S. (SJ)
256
S|L|TRUCU – sat (com. S.) situat `n
Depr. subcarpatic\ omonim\, la poalele
M. Frun]i, pe V. Topologului; a.d. sec. 16; `n
satul V\leni exist\ m\n\stirea „Sf. Treime”,
sec. 17; biserica „Sf. Nicolae”, sec. 16; veche
comun\ pastoral\; izvoare cu ape sulfu-
roase. (AG)
S|L|UÞA – râu (34 km lung.); afl. pe
dreapta al Some[ului Mare, `n care se vars\
la Salva; izvor\[te din M. Þible[, pe care `i
separ\ de M. Rodnei, pe direc]ia N–S, pân\ la
confl. cu Telciul, dup\ care str\bate
Dl. N\s\udului; traverseaz\ a[ez\ri rurale
vechi (a.d. sec. 15–16), p\str\toare ale unui
bogat fond etnofolcloric (Telciu, Co[buc), cu
obiective turistice naturale (Romuli) sau
antropice (Co[buc, Salva); cale de acces pe
[osea [i calea ferat\ spre zonele turistice
Maramure[, Þible[ului [i Rodnei. (BN)
S|LCIOARA – 1. comun\ `n C. Titu, pe
Dâmbovi]ei; sit arheologic `n satul Movila;
biserica din satul Mircea Vod\, 1838, biserica
„Sf. Nicolae”, 1870, `n satul Podu Rizii, biseri-
ca „Adormirea Maicii Domnului”, 1761. (DB)
2. sat (com. Jurilovca) situat pe ]\rmul de
vest al lacului Razim; a[ezare [i fortifica]ie
roman\ „Ad. Salices”. (TL)
S|LCIUA – comun\ `n zona de confl. a
râului S\lciu]a cu Arie[ul, la poalele NV ale
M. Trasc\u [i cele SE ale Muntelui Mare; `n
arealul ei, pe[terile (monumente ale naturii)
de la Gro[i (Poarta Zmeilor) [i Huda lui
Papar\, s\pate `n masivul calcaros Vân\tare,
din M. Bedeleului (M. Trasc\u), cu depozite
de guano [i stalactite anemolite, de dimensi-
uni foarte mari; `n S. de Jos, a.d. sec. 14,
]es\turi din lân\, cojoc\rit; muzeu cu colec]ii
de istorie local\, obiecte de uz gospod\resc,
costume populare, icoane pe sticl\; monu-
mentul eroilor din 1944; `n satul Subpiatr\,
biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva” din
1789; dup\ 1989, aici a fost `nfiin]at schitul
Subpiatr\; `n satul Valea Larg\, biserica din
lemn (1782). (AB)
S|LD|BAGIU MIC – sat (com. C\pâlna)
`n Depr. Beiu[; biseric\ din lemn, sec. 18, pic-
tur\ interioar\. (BH)
257
S|LI{TE – comun\ `n depr. omonim\, pe
Râul Negru; a.d. 1354; elemente etnofol-
clorice specifice M\rginimii Sibiului; biserica
ortodox\ „~n\l]area Domnului”, sec. 18, pic-
turi murale interioare [i fresce exterioare din
sec. 18; biserica ortodox\ „Sfântul Ioan
Botez\torul”, sec. 17, turn din sec. 18; muzeu
cu sec]ii de istorie [i etnografie. (SB)
S|LI{TE DE VA{C|U – sat (com. Cri[-
]ioru de Jos) `n sudul Depr. Beiu[, centru
ceramic (vase nesm\l]uite ro[ii). (BH)
S|LI{TEA – sat (com. S.) `n Culoarul
Or\[tiei, la poalele NV ale M. {ureanu;
a.d. sec. 15; m\n\stirea ortodox\ Afteia, cti-
torit\ `n sec. 16 (Sih\stria Pl\i[or); biserica
din lemn (1798) ad\poste[te c\r]i vechi,
icoane pe lemn din vechea m\n\stire. (AB)
S|LI{TEA DE SUS – comun\ pe V. Izei;
dou\ biserici din lemn, sec. 17–18, case
specifice. (MM)
S|NI{OR – sat (com. Livezeni) situat `n
Dl. Nirajului, la nord de Târgu Mure[;
a.d. 1567; biserica din lemn „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil” (sec. 18). (MS)
S|PÂNÞA – comun\ pe valea omonim\,
renumit\ prin „Cimitirul Vesel”, casa-muzeu
Stan Ioan P\tra[, realizatorul acestuia; cus\-
turi, ]es\turi specifice; `n amonte pe vale, `n
mun]i, izvoare minerale, cascade; mla[tina
Poiana Brazilor (S: 3 ha) din M. Igni[, rezer-
va]ie natural\. (MM)
Cimitirul Vesel – S\pân]a
S|RACA – m\n\stirea ortodox\
„Schimbarea la Fa]\”, `n satul {emlacu Mic
S|R|ÞENI
(com. G\taia), pe râul Moravi]a (sec. 13),
reconstruit\ `n sec. 15, pictat\ `n 1730. (TM)
S|RATA – sat (com. Nicolae B\lcescu) la
6 km SE de Bac\u; sta]iune balneoclima-
teric\ de interes local, cu microclimat pl\cut
[i ape cloruro-sodice, sulfuroase, calcice,
sodice [i iodurate. (BC)
S|RATA MONTEORU – sat (com. Merei)
la poalele estice ale Dl. Istri]a (Subcarpa]ii
Buz\ului), la contactul cu Glacisul Istri]ei;
complex arheologic de a[ez\ri neolitice, din
epoca bronzului (cultura Monteoru), din
epoca fierului (Hallstatt), din perioada
dacic\, din sec. 4–12 d.Hr.; sta]iune balneo-
climateric\; sond\ min\ (singurul loc din ]ar\
unde ]i]eiul se extrage din galerii). (BZ)
S|R|CINE{TI – m\n\stirea ortodox\
„Adormirea Maicii Domnului”, `n satul Valea
Cheii (com. P\u[e[ti-M\gla[i), pe râul Cheia,
ctitorit\ `n sec. 17 de T\nase S\r\cineanu [i
episcopul {tefan de Râmnic; picturi murale
(1718) `n stil baroc. (VL)
S|R|TURI – rezerva]ie ornitologic\ `n
sudul satului Murighiol, alc\tuit\ dintr-un
complex de lacuri s\r\te; sunt protejate
specii de p\s\ri (cioc`ntors, piciorongi,
prund\ra[ul de s\r\tur\, ra]a cu peruc\, cor-
codelul cu gât negru); loc de iernare pentru
specii de p\s\ri nordice. (TL)
S|R|TURILE – grid fluvio-maritim `ntre
bra]ele Sulina [i Sfântu Gheorghe; dune de
nisip. (TL)
S|R|TURILE SLATINA – rezerva]ie bo-
tanic\ pe teritoriul satului Dinia[ (com. Peciu
Nou), `n C. Timi[ului, pe Bega Mic\; vege-
ta]ie halofil\. (TM)
S|R|ÞEL – sat (com. {ieu–M\gheru[)
pe V. {ieului, la poalele Dl. {ieului, la con-
fluen]a Bistri]ei cu {ieul; vestigii dacice
(sec. 1 `.Hr.–sec. 1 d.Hr.) pe Dl. Cetate (for-
tifica]ie de p\mânt) [i romane (funda]ie de
turnuri de paz\); masiv de sare (S: 20 ha). (BN)
S|R|ÞENI – localitate component\ a
ora[ului Sovata, situat\ pe cursul sup. al
S|RMA{
Târnavei Mici; biseric\ reformat\ (sec. 16)
cu zid de incint\. (MS)
S|RMA{ – comun\ `n Depr. Giurgeului;
centru de ]es\turi [i cus\turi populare;
muzeu etnografic; biserica ortodox\
„Sf. Arhangheli”, din 1939. (HR)
S|RMA{U – comun\ situat\ `n C. S\r-
ma[ului; a.d. 1339; muzeu (colec]ii de istorie
[i etnografie). (MS)
S|RM|{EL-GAR| – sat (com. S\rma[u)
situat `n C. S\rma[ului; biserica ortodox\
„Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil”
(sec. 17), mutat\ din satul Dâmb `n 1939. (MS)
S|S|U{ – sat (com. Chirp\r) `n Pod. Hâr-
tibaciului, pe râul S\s\u[; a.d. 1479; biserica
ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”
(sec. 18). (SB)
S|SCIORI – sat (com. S.) pe V. Sebe[ului,
`n amonte de ora[ul Sebe[, la poalele nordice
ale M. {ureanu; a.d. la `ncep. sec. 14; centru
de ceramic\ (ro[ie, nesm\l]uit\), de realizare
a icoanelor pe sticl\; ruinele unor cet\]i
dacice [i medievale; `n arealul satului Tonea,
rezerva]ia natural\ „Oul Ar[i]ei”. (AB)
S|TIC – sat pe V. Dâmbovi]ei superioare
(com. Ruc\r); case construite din bârne,
etnografie, turism rural, `n amonte, lacul
Pecineaga. (AG)
S|VÂR{IN – comun\ situat\ la poalele de
SE ale M. Zarand, pe V. Mure[ului, pe
[oseaua Deva–Arad; a.d. 1479; castelul de la
Vine[ti, construit `n sec. 18, cu modific\ri `n
stil neoclasic, `nconjurat de un parc cu arbori
din specii rare; biserica romano-catolic\,
1875, cu dou\ monumente funerare de mar-
mur\ alb\, sculptate de un elev al marelui
sculptor italian Canova; muzeu cu colec]ii de
art\ plastic\ [i decorativ\ [i de etnografie. (AR)
S|V|DISLA – comun\ situat\ la poalele
NE ale Muntelui Mare, pe râul Fene[;
a.d. 1332; muzeu de art\ popular\; castel din
sec. 19; biseric\ romano-catolic\ (sec. 14), cu
picturi interioare, `n satul Vlaha; biserica
„Sf. Nicolae” (sec. 18), `n satul Stolna; biserica
258
din lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”,
sec. 18, `n satul Fini[el. (CJ)
S|VENI – ora[ (8703 loc.) `n NV C`mpiei
Moldovei, pe V. Ba[eului; a.d. 1546; Muzeul
de Arheologie (piese din NE Moldovei, `n-
cepând cu paleoliticul), amenajat `n cl\direa
unui rate[ (sec. 18); casa memorial\ „Mihai
[i Alex Ciuc\” (oameni de [tiin]\ din dome-
niul medicinei); biserica „Sf. Nicolae” (1880).
(BT)
SÂMB|TA DE JOS – sat (com. Voila) `n
Depr. F\g\ra[, la confl. Oltului cu Valea
Sâmbetei, pe [oseaua Bra[ov–Sibiu; castel
baroc (1770) construit de J. Brukenthal
(fresc\ `nf\]i[ând scene de vân\toare `n
M. F\g\ra[); biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (1802, cu picturi originale);
herghelie renumit\. (BV)
SÂMB|TA DE SUS – 1. sat (com. Voila);
a.d. 1437; situat\ pe valea omonim\, `n
Depr. F\g\ra[, la poalele M. F\g\ra[; biseri-
ca ortodox\ „Sf. Teodor Tiron Apusean\”
(1784); castelul Brâncoveanu (fost\ re[e-
din]\ de var\ a domnitorului); m\n\stirea
Adormirea Maicii Domnului, ctitoria lui
Constantin Brâncoveanu (1657–1707), `n stil
muntenesc, pictat\ ini]ial la 1766; distrus\ `n
1785 de armata austriac\, a fost ref\cut\ `n
1928 de Mitropolitul N. B\lan [i a fost m\rit\
dup\ 1986 de c\tre Mitropolitul Antonie
Pl\m\deal\ (bibliotec\, chilii noi, st\re]ia
sfin]it\ `n 1993); muzeu de art\ religioas\
(colec]ii de icoane pe sticl\, carte veche,
obiecte de cult); [coal\ de pictur\ a icoanelor
pe sticl\; festival de muzic\ religioas\ coral\
(august); iazuri piscicole; belvedere. 2. sta]iu-
ne climateric\; complex turistic situat la poa-
lele M. F\g\ra[, pe valea omonim\, `n vecin\-
tatea m\n\stirii S. (690 m); hotel; punct de
plecare spre M. F\g\ra[ (Valea Sâmbetei).
(BV) 3. comun\ `n Depr. Holod, parc den-
drologic. (BH) 4. vale glaciar\, complex de
circuri pe versantul nordic al M. F\g\ra[,
`ntre Muchia Sâmbetei (est), M. G\l\[escu
(SV), Muchia Dr\gu[ului (vest) [i M. Ca]a-
veiu (SE); circuri glaciare etajate, cascade,
custuri, vârfuri piramidale (Col]ul B\l\ceni
259
sau Sfinxul, 2383 m), curm\turi adânci pe
creast\ (Ferestrele Sâmbetei); poteci mar-
cate, cabana Valea Sâmbetei (1401 m); acces
din Sâmb\ta de Sus [i de la M\n\stirea
Sâmb\ta. (BV)
M\n\stirea Sâmb\ta
SÂMBURE{TI – comun\ `n SV Pod. Cot-
meana, centru pomicol, viticol; curtea boie-
reasc\ a arma[ului Marcu (1611); biserica
„Adormirea Maicii Domnului’’, din 1611. (OT)
SÂNBOTIN – sat (com. D\e[ti) `n Subcar-
pa]ii Vâlcii, pe stânga Oltului; biserica orto-
dox\ „Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului
[i Sf. Grigorie Decapolitul” (sf. sec. 18), fres-
ce originale. rezerva]ie forestier\, 350–400 m
alt., S: 16 ha, `n Subcarpa]ii Vâlcii; cea mai
mare sta]iune natural\ cu castan s\lbatic.(VL)
SÂNCRAI – sat component al ora[ului
Aiud; castel nobiliar `n stil baroc (sec. 18);
biseric\ reformat\ (sec. 18). (AB)
SÂNCRAIU DE MURE{ – sat (com. S. de
Mure[) situat pe valea râului Mure[, `n
amonte de Târgu Mure[; a.d. 1293; biseric\
reformat\ (sec. 12); biseric\ romano-catolic\
(sec. 14) cu tavan pictat din sec. 18; biseric\
din lemn [i piatr\ (sec. 18). (MS)
SÂNCR|IENI – sat (com. S.) `n Depr.
Ciuc, la sud de Miercurea-Ciuc; sta]iune bal-
neoclimateric\ cu ape bogat bicarbonatate [i
feruginoase, folosite `n tratamente; mla[tin\
eutrof\ (Mla[tina cu borviz de la S. sau
Bor[aro[); rezerva]ie natural\ ad\postind
unele specii relicte. (HR)
SÂNDOMINIC – comun\ situat\ la
poalele M. H\[ma[, pe V. Oltului;
a.d. sec. 16; muzeu de istorie [i etnografie;
SÂNMARTIN
biseric\ roma-no-catolic\ din sec. 13, cu zid
de incint\ din sec. 19; biseric\ din lemn
(sec. 19). (HR)
SÂNGEORZ-B|I – ora[ (10 669 loc.) sta-
]iune balneoclimateric\, permanent\, situat\
pe Some[ul Mare, `n sudul M. Rodnei,
a.d. 1245, cu izvoare minerale bicarbonatate,
clorurate, sodice, magneziu, carbogazoase
folosite `n diverse tratamente [i la `mbuteliere;
biserica din lemn „Buna Vestire”, sec. 16;
muzeu; tab\r\ anual\ de sculptur\ `n lemn. (BN)
SÂNGEORGIU DE CÂMPIE – sat
(com. Sânpetru de Câmpie) situat `n nordul
C. S\rma[ului, la NV de Târgu Mure[;
a.d. 1329; vestigii ale unei a[ez\ri romane din
sec. 2–3 d.Hr., cu podoabe, vase ceramice,
c\r\mizi, statuete. (MS)
SÂNGEORGIU DE MURE{ – 1. comun\
situat\ `n lunca [i terasele de pe stânga
Mure[ului; a.d. 1332; sta]iune balneoclima-
teric\ de interes local; izvoare cu ap\ mine-
ral\ clorurat\, sodic\, iodurat\, sulfuroas\,
utilizate `n tratamente. 2. lac amenajat pe
baza unor izvoare s\rate cu mineralizare de
11,4 mg/kg. 3. punct de acces c\tre Defileul
Topli]a–Deda; castel (sec. 19). (MS)
SÂNGEORGIU DE P|DURE – comun\
situat\ `n Pod. Târnavelor, la confluen]a râu-
lui Cu[med cu Târnava Mic\; a.d. 1333; bise-
ric\ reformat\ `n stil gotic, din sec. 14, cu
fragmente de picturi murale de la sf. sec. 15,
renovat\ `n sec. 18; castel (sec. 13–14) trans-
format `n sec. 18. (MS)
SÂNGERU – comun\ `n Subcarpa]ii
Buz\ului, `n depr. omonim\, pe cursul sup. al
Cricovului S\rat; biserica „Sf. Andrei”
(1793–1816); monumentul comemorativ
1907; punct muzeal. (PH)
SÂNIOB – sat (com. Ciuhoi) pe valea
Barc\ului; ruinele cet\]ii din sec. 15–16, regi-
une viticol\. (BH)
SÂNMARTIN – 1. comun\ la SE de
Miercurea-Ciuc; a.d. sec. 14; biseric\ roma-
no-catolic\ din sec. 18, cetate ]\r\neasc\ cu
capel\ (sec. 17) [i biserica romano-catolic\
SÂNMARTINU DE CÂMPIE
din sec. 18; biseric\ romano-catolic\ din
sec. 14, cu zid de incint\ din sec. 18 (`n satul
Cosmeni); izvoare minerale carbogazoase.
(HR) 2. comun\ care cuprinde B\ile Felix [i
1 Mai. (BH) 3. rezerva]ie natural\ floristic\
pe teritoriul satului Sânmartin (com. Macea)
cu acela[i nume. (AR)
SÂNMARTINU DE CÂMPIE – sat
(com. Râciu) situat la contactul Colinelor
M\d\ra[ului cu cele ale Comlodului, `n
C. Transilvaniei, la SV de Reghin; a.d. `n
1329; m\n\stirea Sânmartin (de c\lug\ri)
`nfiin]at\ la sf. sec. 13, cu icoane din
sec. 17–18; biseric\ din lemn (sec. 14)
„Adormirea Maicii Domnului”. (MS)
SÂNM|RGHITA – sat (com. Sânpaul) si-
tuat pe V. Mure[ului, `n Dl. Târnavei Mici;
a.d. 1408; biseric\ din lemn (sec. 18)
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”. (MS)
SÂNMICL|U{ – sat (com. {ona) pe
Târnava Mic\, `n Pod. Târnavelor; castel
(sec. 17) `n stil renascentist. (AB).
SÂNMIHAIU ALMA{ULUI – comun\ pe
V. Alma[; elemente etnofolclorice, colec]ie
muzeistic\, etnografic\, nedee `n luna mai,
biseric\ din lemn (sec. 18). (SJ)
SÂNNICOLAU MARE – ora[ (12 936 loc.)
situat `n C. Mure[ului, pe râul Aranca;
a.d. 1247, ora[ din 1950; biserica ortodox\
sârb\ „Adormirea Maicii Domnului” (1787),
stil baroc; biserica ortodox\ (1899); castelul
„Nako” (1864), `n stil neoclasic; casa memo-
rial\ Béla Bártok, compozitor; bustul poetu-
lui Mihai Eminescu, 1925. (TM)
SÂNPAUL – 1. sat (com. S.) situat `n
Dl. Clujului, pe Valea Mare, afl. pe stânga al
Nad\[ului; a.d. 1295; biserica din lemn
„Sf. Treime” (sec. 18); poiana de narcise din
satul {ardu; tradi]ii [i obiceiuri populare `n
satul Topa Mic\. (CJ) 2. comun\ situat\ pe
V. Mure[ului, la poalele Dl. Târn\vei Mici;
a.d. 1332; Capela Haller (1745–1760); bise-
ric\ romano-catolic\ (sec. 14, cu refaceri `n
sec. 18); castel din sec. 13, ref\cut `n 1610 [i
locuit de familia Haller pân\ `n 1674. (MS)
260
SÂNPETRU – 1. sat (com. S. ) `n
Depr. Bra[ov, pe pârâul Durbav, la poalele
vestice ale Dl. Lempe[, la 6 km nord de Bra-
[ov; a.d. 1240; biseric\-cetate (sec. 14–15)
cu bastioane; biseric\ evanghelic\ (sec. 13)
`n stil gotic, cu picturi murale `n capel\, cu
influen]e italiene (sec. 14); biserica orto-
dox\ „Sf. Nicolae” (1781) cu picturi murale
din 1784; mla[tini eutrofe `n lunca Oltului.
(BV) 2. sat (com. Sânt\m\ria-Orlea) `n
sudul Depr. Ha]eg; punct fosilifer (rezer-
va]ie paleontologic\, S: 5 ha) cu resturi de
reptile fosile; biserica ortodox\ „Sf. Gheor-
ghe” din sec. 14. (HD)
SÂNPETRU DE CÂMPIE – comun\ situ-
at\ pe râul Se[u, `n nordul C. S\rma[ului;
a.d. 1305; biseric\ reformat\ (sec. 14). (MS)
SÂNPETRU GERMAN – sat (com. Secu-
sigiu) `n nordul C. Vinga; a.d. 1335; statuia
„Sf. Petru” (sec. 18); biseric\ romano-catolic\
„Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”; necropol\
sarmatic\ din sec. 2 d.Hr. (AR)
SÂNSIMION – comun\ la sud de Miercu-
rea-Ciuc; a.d. sec. 14; biseric\ romano-cato-
lic\ din sec. 16 [i conac din sec. 19; `n satul
Cet\]uia – biserica romano-catolic\ din
sec. 14, cu zid de incint\ din sec. 18. (HR)
SÂNTANA – sat (com. S.) `n C. Aradului;
a.d. 1828; biserica romano-catolic\ „Sf. Ana”,
(1748); casa „Urbarial-Haus”, construit\ `n
1749; casa „Convictul” (1778), ce ad\postea
una din cele mai vechi [coli. (AR)
SÂNTANA DE MURE{ – comun\ situat\
pe V. Mure[ului, `n amonte de Târgu Mure[;
a.d. 1332; necropol\ de `nhuma]ie (sec. 4) `n
care s-au g\sit vase ceramice, fibule, cata-
rame, pahare din sticl\; biseric\ din
sec. 13–14 (reformat\), cu picturi murale;
biseric\ din sec. 13–14, cu pictur\ interioar\
din sec. 14. (MS)
SÂNT|M|RIA-ORLEA – sat (com. omo-
nim\) `n Depr. Ha]eg, pe râul Strei; biseric\ a
cnejilor din familia Cânde (sec. 13), cu ele-
mente ale stilurilor romanic [i gotic târziu;
castelul Kendeff (sec. 18–19) amplasat `n
261 SC|UENI

mijlocul unui parc; castel (sec. 19) `n satul (GL) 2. sat (com. Bude[ti) pe V. Co[eului,
S\cel. (HD) Depr. Maramure[; biserici din lemn din
sec. 17; case, port tradi]ional. (MM)
SCÂNTEIA – comun\ pe V. Rebricei;
biserica „Cuvioasa Parascheva”, ctitorie
din 1636 a lui domnitorului Vasile Lupu,
ref\cut\ `n sec. 18; biseric\ de lemn [i conac
din sec. 19, `n satele Boro[e[ti, respectiv
Ciocârle[ti. (IS)
SCARA – culme, creast\ (2422 m `n Vf. S.)
`n NV M. Bucegi, `ntre v\ile glaciare Gaura [i
Þig\ne[ti; peisaj alpin; belvedere. (BV)
SC|RI{OARA – sat (com. S.) pe cursul
sup. al Arie[ului Mare, `n M. Bihor; fabri-
carea tulnicelor; la nord de com. Gârda de
Sus [i Arie[eni se afl\ bazinul Ocoale-
Biserica din Sânt\m\ria-Orlea
Sc\ri[oara, cu relief carstic, pe[tera S. cu cel
SÂNTIMBRU – sat (com. S.) pe V. Mu- mai mare ghe]ar (volum de cca 55.000 m3);
re[ului, la nord de Alba Iulia; a.d. sec. 13; rezerva]ie natural\. (AB)
biseric\ (azi reformat\) din sec. 13, ref\cut\
ulterior (picturi murale din sec. 15). (AB)
SÂNTIONLUNCA – sat (com. Ozun) `n
centrul Depr. Bra[ov, pe Râul Negru; bise-
ric\ romano-catolic\ (1774). (CV)
SÂNZIENI – comun\ `n NE Depr. Bra[ov,
pe V. Ca[inului, la 5 km nord de Târgu
Secuiesc; a.d. 1332; sit arheologic (a[ezare
din epoca bronzului); biseric\ romano-
catolic\ (1401) `n stil gotic cu elemente
renascentiste, cu ziduri de 4 m [i bastioane
circulare; capela „Sf. Maria” (sec. 17); bise-
ric\ ortodox\ „Sf. Maria” (sec. 18); ruinele
castelului Tarnocz (sec. 17); case secuie[ti
(sec. 17–19). (CV)
SÂRBENI – comun\ situat\ `n C. G\vanu-
Burdea, pe râul Jirnov (afl. Dâmbovnic); Imagine din pe[tera Sc\ri[oara
biserica din lemn „Sf. Nicolae”, 1778, `n
SC|RI{OARA-BELIOARA – culme mon-
Sârbenii de Jos. (TR)
tan\ calcaroas\ care apar]ine Muntelui Mare
SÂRBE{TI – sat (com. Lunca) `n Depr. (satul Po[aga); rezerva]ie natural\ cu multe
Beiu[; centru de confec]ionare a sumane- rarit\]i floristice. (AB)
lor. (BH)
SC|UENI – sat (com. Berisl\ve[ti) `n SE
SÂRBI – 1. sat (com. Nicore[ti) pe stânga M. Cozia; biserica ortodox\ „Buna Vestire [i
V. Siretului, a.d. 1437; bisericile „Sfin]ii Sfântul Nicolae” (`ncep. sec. 19), picturi
Voievozi” (sec. 19) [i „Sf. Nicolae” (sec. 18). murale interioare originale. (VL)
SCHELA
SCHELA – comun\ la poalele SE ale
M. Vâlcan; centru etnografic. (GJ)
SCHIT-OR|{ENI – sat (com. Criste[ti) la
12 km sud de Boto[ani; biseric\ din lemn
(1762), cu pridvor [i clopotni]\ ad\ugate mai
târziu. (BT)
SCHITU – 1. sat (com. Nicolae B\lces-
cu) `n Pod. Cotmeana; pe V. Topologului;
biserica ortodox\ „Intrarea `n Biseric\ a
Maicii Domnului” (1832), pictur\ mural\
original\. (VL) 2. sat (com. Costine[ti) situat
`n apropierea localit\]ii Costine[ti, pe malul
M\rii Negre; vestigii grece[ti (Partenopolis);
agroturism. (CT)
SCHITU DUCA – comun\ la SE de Ia[i, pe
V. Vaslue]ului; biserica „Adormirea Maicii
Domnului” (sec. 19); `n satul Pocreaca – bise-
ricile „Duminica Tuturor Sfin]ilor” (sec. 19)
[i „T\ierea Capului Sf. Ioan Botez\torul”
(sec. 18); p\durea Poieni – rezerva]ie natu-
ral\ (S: 9,2 ha). (IS)
SCOBINÞI – comun\ la poalele Dl. Mare
Hârl\u (587 m); biserica „Buna Vestire”,
ctitorit\ de Mihai Cantacuzino (sec. 19), cu
pridvor din sec. 20; biserica „Na[terea
Domnului” a fostei m\n\stiri Zagavia
(sec. 17). (IS)
SCORNICE{TI – ora[ (13 650 loc.) `n
sudul Pod. Cotmeana, urme de cultur\ mate-
rial\ (neolitic, a[ez\ri dacice etc.); `n sate,
biserici din sec. 18–19; muzeu. (OT)
SCORÞENI – 1. comun\ la 26 km vest de
Bac\u; biserica din lemn „Sfin]ii Voievozi”
din 1799, pictur\ interioar\ din 1841 [i prid-
vor ad\ugat `n 1885; biserica „Cuvioasa
Parascheva” (1820), la Grigoreni. (BC)
2. comun\ pe V. Mislea, `n Depr. Mislea,
la poalele Dl. M\ce[ului (856 m); biserica
„Cuvioasa Parascheva” (1782); monumentul
eroilor (1926), complexul arhitectural Mislea
(1535–1537), ridicat de Radu Paisie (s-a
p\strat doar biserica „Sf. Treime”); bustul avia-
torului N.C. Constantin; `n satul Bordenii
Mici se afl\ o biseric\ din lemn (sec. 19). (PH)
262
SCROPOASA – lac de acumulare pe
V. Ialomi]ei (`n M. Bucegi), `n amonte de
cheile Orzei; S: 21 ha; volum 37,5 mii m³;
deserve[te hidrocentralele de la Dobre[ti [i
Moroieni, caban\ [i izvoare cu ap\ plat\. (DB)
SCRUNTAR – rezerva]ie complex\ (geo-
logic\, paleontologic\, floristic\) pe cursul
sup. al râului Milcov, `n proximitatea
localit\]ii Reghiu (Subcarpa]ii Vrancei); relief
ruiniform („zidurile de gresie”), depozite
fosilifere etc. (VN)
SCURTUMARE – comun\ situat\ `n
C. G\vanu-Burdea, pe râul Clani]a; biserica
din lemn „Cuvioasa Parascheva” din 1859
(satul Dr\ce[ti). (TR)
SEACA-MOVILENI – rezerva]ie forestier\
`n sudul Colinelor Tutovei (S: 363,3 ha), pe
teritoriul com. Coroie[ti (p\dure de stejar
pufos, stejar brum\riu, gârni]\, stejar pedun-
culat, ar]ar t\t\r\sc, mojdrean etc.). (VS)
SEACA-OPT|{ANI – rezerva]ie forestier\
`n Pod. Cotmeana, pe V. Vedea (S: 2000 ha);
p\dure de gârni]\. (OT)
SEBE{ – 1. ora[ (29 474 loc.) pe cursul inf.
al Sebe[ului, la confl. cu Seca[ul Mare; vesti-
gii neolitice, din epoca bronzului; a.d. sec. 13;
centru industrial [i turistic; Casa Zapolya
(sec. 16, re[edin]\ voievodal\), monument
de arhitectur\ gotic\ [i renascentist\, azi
Muzeul or\[enesc (arheologie, istorie,
[tiin]ele naturii, sec]ia de pictur\, dedicat\ lui
Sava Hen]ia); cetatea (sec. 14–15), din care
s-au p\strat unele turnuri (croitorilor, stu-
dentului, cizmarilor etc.); biserica evanghe-
lic\ (sec. 13–14), stil romanic [i gotic; biseri-
ca ortodox\ din cimitir (sec. 18); biserica
franciscan\; `n apropiere, Râpa Ro[ie, monu-
ment al naturii. (AB) 2. râu (88 km lung.) afl.
pe stânga al Mure[ului, la 12 km aval de
ora[ul S., care `[i are obâr[ia `n pârâul Valea
Frumoas\ din sudul M. Cindrel, la 2060 m
alt.; `n lungul s\u, mai multe lacuri antropice
de acumulare (Oa[a, T\u, Petre[ti); `n aval
de lacul Oa[a [i pân\ `n apropierea satului
Dobra (la sud de {ugag), Sebe[ul formeaz\
sectoare de `ngustare `n [isturile cristaline
263
ale mun]ilor {ureanu (la vest) [i Cindrel (la
est), care alterneaz\ cu sectoare de bazinete
(situate mai ales la confl. T\u–Bistra); impor-
tant\ ax\ turistic\ prin elementele din sate,
prin amenaj\rile [i prin accesul la mun]ii limi-
trofi. (AB)
Muzeul din Sebe[
SEBE{EL – sat (com. S\sciori) pe Sebe[,
`n amonte de ora[ul Sebe[, la poalele nordice
ale M. {ureanu; a.d. sec. 14; casa [i bustul
pictorului Sava Hen]ia (1848–1904). (AB)
SEBE{U DE SUS – sat (com. Racovi]a) `n
SV Depr. F\g\ra[; a.d. 1733; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”, 1760,
picturi murale din 1774. (SB)
SEBI{ – 1. ora[ situat `n Depr. Zarand
(6767 loc.); a.d. 1552; ora[ din 1968; castelul
Sebi[, construit `n sec. 19; casa „Waldstein”,
construit\ `n anul 1814, ast\zi sediul
Bibliotecii or\[ene[ti. (AR) 2. sat (com. Dr\-
g\ne[ti) `n Depr. Beiu[; biseric\ din lemn
pictat\ `n sec. 18. (BH)
SECACI – sat (com. Beliu) la contactul
dintre C. Cermei [i M. Codru-Moma;
a.d. 1580; biseric\ din lemn, `ncep. sec. 18,
construit\ din gorun pe talp\ de piatr\, `n stil
popular românesc; centru de confec]ionare a
covoarelor populare. (AR)
SEC|RIA – 1. comun\ situat\ la obâr[ia
râului omonim; a.d. 1538; are s\la[e pe
plaiurile `nsorite (Munceii Sec\riei), la inter-
feren]a M. Baiului cu Subcarpa]ii; arhitectur\
popular\; belvedere; punct de plecare pe
traseul de culme al M. Baiului; acces pe dru-
mul Comarnic-Te[ila. (PH) 2. râu `n sudul
SEINI
M. Baiului, afl. al Doftanei; chei `n gresii [i
microconglomerate `n aval de Sec\ria. (PH)
SECIU – localitate component\ a ora[ului
Bolde[ti-Sc\ieni, pe versantul vestic al Dl. Bu-
covel (Subcarpa]ii Teleajenului); biserica
„Sf. Treime”(sec. 18); casa Rusescu (1829) `n
stil românesc; cram\ (1977); belvedere. (PH)
SECIU – sat (com. Fârt\]e[ti) `n Pod. Olte-
]ului, pe râul Geam\na; biserica din lemn
„Sfin]ii Voievozi” (`ncep. sec. 20). (VL)
SECU – 1. m\n\stire `n M. Stâni[oara, pe V.
Secului, la 14 km SV de Târgu Neam]; biserica
„T\ierea Capului Sfântului Ioan Botez\torul”, cu
arhitectur\ ce `mbin\ elemente moldovene[ti [i
muntene[ti, ctitorit\ de Nestor Ureche la 1602.
(NT) 2. sat izolat la poalele estice ale M. Ceahl\u;
debarcader la lacul Izvorul Muntelui; poteci
marcate spre M. Ceahl\u; acces dificil dinspre
Bicaz, pe drum nemodernizat sau cu vapora[ul,
pe lac. (NT) 3. lac (S: 100 ha) pe râul Bârzava, la
SE de Re[i]a, pe malurile c\ruia s-a dezvoltat o
sta]iune de odihn\. (CS)
SECUIENI – 1. sat (com. S.) la 15 km est
de Bac\u; bisericile din lemn „Sf. Voievozi”,
din 1723 [i 1778; m\n\stirea Tisa-Silvestri
„Schimbarea la Fa]\”; (BC); 2. comun\ la SV
de Roman; bisericile „Cuvioasa Parascheva”
(1762) [i „Sf. Nicolae” (1831) – `n satele
Bogze[ti [i Butn\re[ti; biserica din lemn
„Sfin]ii Voievozi” (1873, reconstruit\ `n 1903)
– `n satul Bârjoveni; vestigii arheologice din
sec. 5–6. (NT) 3. sat (com. S.) pe Târnava
Mare, la SV de Cristuru Secuiesc; biseric\
din sec. 19; conac `n satul Eliseni. (HR)
SEIMENI – 1. comun\ situat\ `n nordul
ora[ului Cernavod\, pe malul Dun\rii; re-
zerva]ia paleontologic\ „Movila Banului”
(S: 16,7 ha); depozit miocen cu paleofaun\ [i
punctul fosilifer „Seimenii Mari” (S: 0,5 ha,
faun\ din cretacic). 2. lac (liman fluviatil) pis-
cicultur\. (CT)
SEINI – ora[ (9432 loc.) pe dreapta
Some[ului, ruine de cetate din sec. 15, cari-
er\ de andezite; p\durea cu pini Comja, re-
zerva]ie natural\ (S: 0,5 ha). (MM)
SELEU{
SELEU{ – 1. sat (com. S.) `n C. Aradului;
a.d. 1489; peste apa Cigherului se afl\ un pod
din piatr\ din sec. 17. (AR) 2. sat (com. Dane[)
situat `n Pod. Târnavelor, la nord de Târnava
Mare; cetate ]\r\neasc\ (1503–1504) cu bise-
ric\ evanghelic\ (1476) `n stil gotic. (MS)
SELI{TAT – sat (com. {oar[) `n estul
Pod. Hârtibaciu, pe Valea Mare (afl. al Hâr-
tibaciului), la poalele Dl. Rodbav (697 m);
biseric\ evanghelic\ fortificat\ `n stil gotic
(sec. 13–15). (BV)
SENEREU{ – sat (com. B\l\u[eri) `n
Pod. Târnavelor, pe V. Târnava Mic\;
a.d. 1430; tezaur dacic (sec. 1 `.Hr.–sec. 1 d.Hr.);
biseric\ din sec. 15; cetate ]\r\neasc\ (1641)
cu turn de poart\ [i zid. (MS)
SEMENIC – mun]i în grupa M. Banatului,
cuprin[i între culoarele depresionare
Caransebe[–Mehadia (est) [i Cara[ova–
Re[i]a–Ezeris (vest); alc\tui]i din roci
cristaline; alt. max. 1447 în Vf. Piatra Goznei;
izvoarele Bârzavei, Nerei, Timi[ului etc.;
însemnat\ zon\ turistic\ — sta]iunea
Semenic, la 1400 m, pe platourile cu p\[uni
încadrate de versan]i bine împ\duri]i (fag,
molid); biseric\ din lemn; la poale, sta]iunile
Crivaia, Trei Ape, V\liug în jurul unor lacuri
de baraj; trasee marcate; teleferic; sporturile
de iarn\ beneficiaz\ de prezen]a z\pezii o
lung\ perioad\ de timp. M. Semenic [i bazi-
nul Cara[ului (sectorul de chei) fac parte
dintr-o rezerva]ie a biosferei (S: 36 664,8 ha).
Vf. Semenic (1446 m), a doua în\l]ime situat\
în sudul masivului. (CS)
Imagine din Semenic
SFÂNTA ANA – singurul lac de crater
vulcanic din România, situat `n M. Ciomatu
Mare din SE M. Harghita, la alt. de 950 m;
264
S: 22 ha; ad. 7 m; rezerva]ie natural\ com-
plex\ (S: 400 ha) ocrotind lacul [i versan]ii de
pe care acesta se alimenteaz\ cu ap\; acces
pe trasee marcate dinspre Tu[nad [i Bixad,
`n vecin\tate, turb\ria Moho[, rezerva]ie
natural\. (HR)
Lacul Sfânta Ana
SFÂNTU GHEORGHE – 1. municipiu
(66 718 loc.) re[edin]a jud. Covasna; situat `n
depr. omonim\, pe V. Oltului, la 33 km NE de
Bra[ov, la confl. cu Pârâul Debren; la poalele
M. Baraolt; a.d. 1332 (Sacerdos de Sancto
Giorgio); vestigii neolitice; mormânt scitic
(sec. 5 `.Hr.) la poalele Dl. Orko; a[ezare
dacic\ pe terasa Oltului (La Tène),
sec. 1 `.Hr.–1 d.Hr.; vestigii romane (sec. 3);
descoperiri importante corespund sec.7–10;
`n sec. 11–12 are loc colonizarea popula]iei
secuie[ti; 1491 – târg, 1492 – ora[; centru
industrial, cultural (dou\ teatre, muzeu, filar-
monic\ etc.) [i turistic; biserica reformat\
fortificat\ (sec. 14–15), `n stil gotic [i
renascentist (tavan casetat pictat, org\ din
1894); biserica romano-catolic\ „Sf. Iosif”
(sec. 19); biserica reformat\ din cartierul
Simeria (1855); biserica ortodox\ „Sf. Gheor-
ghe” (1802); catedrala ortodox\ (sec. 20);
sediul fostului Scaun, azi biblioteca jude]ean\
(1832) `n stil clasicist (cu stema jude]ului
Trei Scaune); Casa cu Arcade (1812), sediul
fostului regiment de gr\niceri, cu pl\ci
memoriale ale unor martiri secui (1854);
cl\diri din sec. 19, prim\ria, azi teatru (1854)
`n stil clasicist; turnul cu ceas [i bazarul
(1870); colegiul Szekely Miko (sec. 19), `n
stil clasicist, cu placa memorial\ Miko Imre;
liceul Mikes (1874) cu bustul lui Mikes
Kelemen; busturile lui Gh. Doja, N. B\lcescu
[i Gabor Aron; monumentul osta[ului
265
român, de Balogh Peter; monumentul Revo-
lu]iei 1848–1849 (obeliscul cu leu, 1874);
grupul statuar Mihai Viteazul; conacul Dora
(Simeria), `n stil ]\r\nesc; muzeu (sec]ii de
istorie, arheologie, etnografie, [tiin]ele
naturii); Muzeul de art\ popular\ (1982), cu
elemente secuie[ti de art\ popular\; Muzeul
de art\ plastic\ (pictori locali); Casa memori-
al\ a pictorului Gyarfas Jeno (1857–1925),
izvoare minerale sulfuroase (zona Pa]e);
punct de plecare `n drume]ii spre M. Baraolt
(chei pe V. Debren). (CV) 2. comun\ situat\
de o parte [i de alta a bra]ului Sfântu Gheor-
ghe, la v\rsarea acestuia `n mare; a.d. sec. 15,
ca punct de control la intrarea `n delt\; sat
turistic (condi]ii favorabile plajei, peisaj delta-
ic `nconjur\tor. (TL) 3. bra]ul sudic al
Dun\rii, lung. de 109 km; la 5 km `nainte de
v\rsare formeaz\ o delt\ secundar\; ad. max.
6 m, l\]imea variaz\ `ntre 250–500 m; asigur\
scurgerea a cca 21% din apele fluviului. (TL)
SFINXUL DIN OA{ – vârf rezidual `n ves-
tul M. Igni[ [i `n marginea de est a Depr.
Oa[; apa, vântul [i `nghe]-dezghe]ul au impus
stâncii o form\ cu `nf\]i[are uman\. (SM).
SFINXUL DIN BUCEGI – stânc\ pe
Platoul Bucegilor, la nord de grupul
„Babele”; rezultat al model\ri naturale; mo-
nument al naturii. (PH)
SFINXUL DIN BRATOCEA – stânc\ în SE
Culmei Bratocea din M. Ciuca[ (pe poteca
turistic\ plecând din pasul Bratocea). (PH)
SFINXUL DIN TOPLEÞ – stânc\ pe malul
stâng al râului Cerna, în localitatea Tople] (se
vede din [oseaua Or[ova–B\ile Herculane)
(MH)
SFINXUL DIN CASIMCEA – stânc\ în
estul barei de calcar din Pod. Casimcea. (CT)
SIBIEL – sat (com. S\li[te) la poalele
M. Cindrel, pe râul omonim; a.d. 1383;
ruinele cet\]ii „Galgo” (sec. 13); biserica
ortodox\ „Sfânta Treime” (sec. 18), picturi
murale originale; muzeul s\tesc (colec]ie de
icoane pe sticl\, colec]ie etnografic\); centru
etnofolcloric specific M\rginimii Sibiului. (SB)
SIBIU
SIBIU – municipiu (168.263 loc.) `n Depr.
Sibiu, pe râul Cibin; a.d. 1191; pe teritoriul
ora[ului au fost descoperite urme de locuire
din neolitic [i din epoca fierului (piese din
bronz din sec. 12 `.Hr.), urmele a[ez\rii daco-
romane Cedonia; `n prima jum\tate a sec. 12,
teritoriul actualului ora[ a fost colonizat cu
sa[i, care construiesc o a[ezare fortificat\;
a.d. 1191; `n 1224 este men]ionat ca sediu al
unui comite; `n anul 1366, a[ezarea este ridi-
cat\ la rangul de ora[, fiind extinse fortifi-
ca]iile, `n 1699 existând 39 turnuri de ap\rare
[i patru bastioane; `ntre 1703–1791 [i
1849–1865 a fost re[edin]a guvernatorilor [i
Panorama ora[ului Sibiu
capitala voievodatului Transilvania; impor-
tant centru economic, cultural (Universitate,
teatru, biblioteca Astra et.) [i turistic al
românilor transilv\neni; obiective turistice:
biserica evanghelic\ „Sfânta Maria”,
sec. 13–15; stil gotic, picturi murale din 1445
[i 1665, org\; biserica spitalului, 1292; biseri-
ca Minori]ilor, sec. 13, ref\cut\ `n 1638; bise-
rica Ursulinelor, 1479, stil gotic; biserica
romano-catolic\, (sec. 18); biserica ortodox\
„Buna Vestire”, sf. sec. 18; biserica ortodox\
„Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel” (sf. sec. 18);
biserica ortodox\ „Sfântul Luca”, 1791; bise-
rica fostei m\n\stiri a franciscanilor, 1716;
biserica reformat\-calvin\, 1786; Catedrala
ortodox\ mitropolitan\ „Sfânta Treime”,
1902–1906, zidul cu arce [i zidul de ap\rare
din Pasajul Sc\rilor, 1357–1366; turnurile
Pulber\riei (1485), Pielarilor (1485), Arche-
buzierilor (sec. 14–16), Olarilor (sec. 14–18),
B\rbierilor (sec. 14–19); Turnul Sfatului
SIC 266

(sec. 15); Turnul de ap\rare al por]ii urme de cultur\ material\ din paleolitic,
(sec. 14); bastioanele Gros (1540), Haller neolitic, a[ezare fortificat\ din epoca bronzu-
(1556) [i Soldisch (1627); Casa artelor, 1370; lui, a.d. la mijlocul sec. 14, ora[ din sec. 15;
casa „Thomas Altemberger”, sec. 15, `n stil cea mai important\ a[ezare din Þara
de trecere de la gotic la Rena[tere; casele Maramure[ului, centru industrial, cultural [i
Johann Lula (sec. 16), Weidner (1571), turistic; biserici: reformat\ (sec. 14), romano-
Haller (sec. 16) Reissen (sec. 16); casa catolic\ (sec. 18), ucrainean\ (sec. 18), orto-
Episcopiei evanghelice, 1804; cl\direa liceu- dox\ (sec. 19). Muzeul satului maramure[an
lui Brukenthal, sf. sec. 18, hanul „La mielul
alb”, sec.16; Palatul Brukenthal, sec. 18,
muzeu din 1817 (colec]ii de pictur\, sculp-
tur\, antichit\]i, numismatic\, minerale [.a.);
Podul metalic, 1839, Parcul Dumbrava
Sibiului (cea mai populat\ zon\ de agrement);
muzeu. (SB)

Muzeul Satului – Sighetu Marma]iei

pe Dl. Dob\ie[, Muzeul Gândirii Arestate [i
Centru Interna]ional de Studii asupra
Totalitarismului, Palatul Culturii (1911),
Gr\dina Morii (arbori seculari), Casele
memoriale Dr. I. Mihalyi de Ap[a, Al. Ivasiuc
etc.; rezerva]ia arheologic\ Dealul Solovan
(S: 1,02 ha). (MM)
Muzeul Brukenthal – Sibiu
SIC – sat (com. S.) situat `n C. Fize[ului
(zona Dl. Sicului); a.d. 1291; biserica refor-
mat\ din sec. 13, cu forme de trecere de la
arhitectura romanic\ la cea gotic\; bisericile
din lemn „Sf. Ioan Gur\ de Aur”, 1707, [i „Sf.
Arhangheli Mihail [i Gavriil”, sec. 18; biseri-
ca romano-catolic\, sec. 18. (CJ)
SICA{ – pas la limita dintre mun]ii
Gurghiu [i Harghita, la alt. de 1000 m; [osea
ce asigur\ leg\tura `ntre Odorheiu Secuiesc
[i Gheorgheni. (HR)
SICULENI – comun\ la nord de Miercu-
rea-Ciuc; izvoare minerale carbogazoase; ~nchisoarea din Sighetu Marma]iei
monumentul „Siculicidium”, ridicat `n 1899
SIGHI{OARA – municipiu (36 045 loc) si-
`n memoria celor peste 500 de secui omorâ]i
tuat `n Pod. Târnavelor, pe V. Târnavei Mari,
`n 1764 de armata habsburgic\. (HR)
la confluen]a cu pârâul Sae[; urme privind
SIGHETU MARMAÞIEI – municipiu locuirea sunt din epocile bronzului [i fieru-
(44 170 loc.) pe V. Tisei, la confluen]a cu Iza; lui; a[ezare dacic\ – Dl. Turcului; a.d. 1224;
267 SILI{TEA

localitatea a purtat denumiri diferite: Castru

Sex (1280), Schaäsburg (1282), Schespurch
(1298), Segusvar (1300), Sighi[oara (din
1435); `nsemnat centru economic, cultural [i
turistic: Muzeul Municipal de Istorie [i Art\
Feudal\ organizat `n 1899, `n Turnul cu Ceas;
Cetatea Medieval\ – complex medieval
(sec. 14–17) format din ziduri (sec. 15–17) cu
o lungime de peste 900 m, 9 turnuri
(Funarilor, Cositorilor, T\b\carilor, Cojoca-
rilor, Croitorilor, M\celarilor, Cizmarilor,
Fierarilor, Prim\riei sau Turnul cu ceas,
`nalt de 64 m, cu patru turnule]e secundare [i
un ceas cu figurine; Bastionul artileriei
(1551); Biserica m\n\stirii dominicanilor
(sec. 13–15), cu altar (sf. sec. 17) [i org\ Arhitectur\ medieval\ – Sighi[oara
baroce; Biserica din Deal (1345, `n stil gotic
[i altar baroc de la 1680, colec]ie de covoare SIHASTRU – m\n\stire `n satul Ploscu]eni
(com. Homocea); situat\ la contactul dintre
orientale [i o cristelni]\ din bronz de la 1440),
C. Siretului Inferior [i Colinele Tutovei, la SE
biserica evanghelic\ `n stil gotic (sec. 16); de Adjud; biserica „Sf. Apostoli Petru [i
biserica ortodox\ „Intrarea `n biseric\ a Pavel”, zidit\ `n 1892; colec]ie muzeal\
Maicii Domnului” (1788); Galeria din lemn, (icoane, carte veche, obiecte de cult). (VN)
din sec. 17, cu 175 de trepte, la cap\tul de sus SIH|STRIA – m\n\stire `n M. Stâni[oara,
func]ioneaz\ o [coal\ ce dateaz\ din 1522; pe V. Secului, la 3 km amonte de M\n\stirea
Gangul babelor (construit din lemn 1844) Secu; ctitorie din sec. 18 a episcopului
prin care b\trânii aveau acces `n caz de timp Ghedeon de Hu[i; biserica actual\, „Na[te-
nefavorabil; Podul Mamut (lung de 35 m, lat rea Maicii Domnului”, din 1825. (NT)
de 8,90 m, construit `n 1873); Casa `n care a SIHLA – schit de c\lug\ri `n M. Stâni-
locuit Vlad Dracul (1431–1436), `n care este [oarei, pe culmea dintre v\ile Secu [i Agapia,
ad\postit Muzeul Armelor; Casa Teutsch la 950 m alt.; `ntemeiat `n sec. 18; biserica din
(sec. 17); Casa cu capul de cerb, `n stilul lemn „Na[terea Sf. Ioan Botez\torul” (1813);
`n apropiere – biserica din lemn „Schimbarea
Rena[terii ardelene; Casa vene]ian\ din
la Fa]\” (1763), amplasat\ sub o stânc\,
sec. 16; Casa Schuller; Catedrala Ortodox\ `n pe[tera „Sf. Teodora” de la Sihla [i schitul
stil neobizantin, (`ncep. sec. 20); biserica din „Sf. Daniil Sihastrul”. (NT)
Corne[ti (1788–1797); Obeliscul [i cimitirul
SIHLEA – sat (com. S.) la contactul dintre
eroilor c\zu]i `n Primul [i Al Doilea R\zboi Glacisul Râmnicului [i C. Râmnicului; conac
Mondial; anual se organizeaz\ un Festival de (sec. 19) [i biserica ortodox\ „Sf. ~mp\ra]i
Art\ Medieval\; Villa Franka – loc de Constantin [i Elena” (sec. 19). (VN)
recreere [i punct de belvedere asupra
SILI{TEA – comun\ situat\ `n C. G\vanu-
ora[ului; Dealul Breite – p\dure de stejari Burdea, pe Glavacioc `ntre râurile Glavacioc
seculari; aici urmeaz\ a se amenaja „Dracula [i Sericu; biserica din lemn „Sf. Dumitru”,
Parc”. (MS) 1799 (satul Bute[ti); biserica din lemn, cu
SILIVA{U DE CÂMPIE
hramul „Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena”,
1800–1810 (satul Puranii de Sus). (TR)
SILIVA{U DE CÂMPIE – comun\ pe râul
Sae[, la contactul dealurilor Comlod [i
M\d\ra[; biserica din lemn „Adormirea
Maicii Domnului” (sec. 17). (BN)
SIMERIA – ora[ (14 532 loc.) `n Culoarul
Mure[ului, la confl. Strei–Mure[; parc den-
drologic (S: 70 ha) situat `n lunca [i pe terasa
Mure[ului; specii de arbori de provenien]\
european\, eurasiatic\, asiatic\, nord-ameri-
can\, arbu[ti, plante ornamentale. (HD)
SINAIA – ora[ (14.360 loc.), sta]iune bal-
neoclimateric\ [i de sporturi de iarn\, pe
valea superioar\ a Prahovei, la poalele
M. Bucegi [i M. Baiului; alt. 800–1000 m
(desf\[urare `n amfiteatru la poalele
Bucegilor); a.d. 1695 (primele case apar `n
jurul m\n\stirii Sinaia); la confl. cu Izvoru
Dorului (sud) s-a format c\tunul Izvoru; din
1874 se nume[te S., iar din 1880 a fost
declarat ora[; topoclimat de ad\post, aer io-
nizat [i izvoare `n M. Baiului (sulfuroase, cal-
cice, magneziene, bicarbonatate), pârtii de
schi [i de bob (pe M. Furnica, telecabine,
cabane, terenuri de sport etc.); m\n\stirea
Sinaia (biserica veche din 1695, ctitoria
sp\tarului Mihail Cantacuzino, pictat\ de
M\n\stirea Sinaia
268
Castelul Pele[ – Sinaia
Pârvu Mutu Zugravul, biserica nou\
„Sf. Treime” 1843–1846; stil brâncovenesc;
muzeu de art\ religioas\ (1895), clopotni]\
(1892), cavoul Take Ionescu; Castelul Pele[
(1873–1883, 1896–1914), construit `n stilul
Rena[terii germane, cu unele elemente
gotice (160 camere, 66 m `n\l]ime), fost\
re[edin]\ de var\ a regilor României; `n
prezent, muzeu de art\ (colec]ii de picturi,
sculpturi, arme, mobil\, covoare etc.);
castelele Peli[or (1912) [i Foi[or (stil
elve]ian); `n parcul castelului Pele[, conceput
`n stilul Rena[terii italiene, se afl\ [i statuile
Regelui Carol I [i a Reginei Elisabeta
(Carmen Silva); pe V. Pele[ului, muzeul de
art\ decorativ\ european\ (obiecte de cera-
mic\, sticl\ [i metal din sec. 19–20, din centre
artistice renumite); `n parcul ora[ului, statui
ale unor personalit\]i (Creang\, Eminescu,
Pu[kin, Ceaikovski, B\lcescu, Iancu
Brezeanu) [i muzeul Rezerva]ia Bucegi
(1973), cu diorame; casa G. Enescu (vila Lu-
mini[) din cartierul Cump\tul (1921–1922),
stil neoromânesc; casele N. Iorga, A. Simu
(`n stil neoromânesc); hotelurile Palas
(1911), Caraiman (1881), P\ltini[ (1912),
Cazinoul (1912), gara (1879). (PH)
SINE{TI – 1. comun\ `n Pod. Olte]ului, pe
râul Olte]; biserica din lemn „Cuvioasa
Parascheva”, 1746, modificat\ `n sec. 19.
(VL) 2. comun\ `n Pod. Central Moldove-
nesc, din sec. 15; bisericile „Buna Vestire”
(sec. 18), a fostului schit Sine[ti, [i „Adormi-
rea Maicii Domnului” (sec. 19). (IS) 3. sat
(com. S.) pe V. Mosti[tei, `n C. Vl\siei, la
nord–est de Bucure[ti; a.d. la `ncep. sec. 18;
269
biserica ortodox\ „Adormirea Maicii Dom-
nului” (1855); `n apropiere, p\durea de stejar,
gârni]\, salcâm; iazul de pe râul Mosti[tea;
interes piscicol, complex de agrement. (IL)
SINOIE – 1. lac `n complexul Razim de pe
]\rmul M\rii Negre. 2. rezerva]ie ornitolo-
gic\ pentru cuib\rit (califarul alb, picioron-
gul, cioc`ntorsul, prund\ra[ul de s\r\tur\,
ciovlica ro[ietic\, pas\rea ogorului). (CT)
SIRET – 1. ora[ (10 138 loc.) `n nordul
României, `n valea râului omonim; a.d. 1334,
capital\ a Moldovei `n sec. 14; centru agro-
industrial [i turistic – biserica Sf. Treime
(sec. 14, a apar]inut cur]ii domne[ti), biserica
„Sf. Ioan” (din sec. 17, pe locul uneia de la
Masivul Siriu – schi]a turistic\
SIRIU
1370); ruinele cet\]ii voievodului Sas de pe
Dl. Sasca etc. (SV) 2. râu (709 km, 559 km în
România) care izvor\[te în Carpa]ii P\duro[i
[i constituie o însemnat\ ax\ turistic\; separ\
unit\]i deluroase, iar în sud Câmpia Român\
(NE); pe parcurs, obiective turistice cultural-
istorice în mai multe centre (Siret, Pa[cani,
Roman, Bac\u, Adjud, M\r\[e[ti etc.), lacuri
de baraj (Bucecea, Galbeni, R\c\ciuni,
Bere[ti, C\lim\ne[ti); la v\rsare un debit de
230 m3/s, cel mai mare dup\ Dun\re. (SV,
BT, NT, IS, BC, VN, GL, BR)
SIRIU – 1. comun\ pe cursul sup. al râului
Buz\u, la poalele estice ale M. Siriu; satul
omonim este centru de ]es\turi [i cus\turi
0 2 4 6 8 km
SITA BUZ|ULUI
populare; `n apropiere, pe V. Ca[oca (din
M. Podu Calului), sector de chei, dou\ cas-
cade (Martinu [i Ca[oca) [i un baraj pe
Buz\u, cu un lac de acumulare (S: 500 ha), `n
scop hidroenergetic; `n satul Gura Siriului,
cimitirul eroilor din Primul R\zboi Mondial;
stânca Piatra Teh\r\ului, cu un perete
aproape vertical ce coboar\ `n albia Buz\ului;
izvoare cu ape minerale sulfuroase, u[or
bicarbonatate, clorurosodice, mezotermale);
`ntre pâraiele Metcu [i Har]agu se afl\ cheile
Buz\ului, `n gresii de Siriu (lung. cca 10 km);
pe râul Siriu, din M. Siriu, tot `n amonte de
Gura Siriului, se afl\ cheile Siriului. (BZ)
2. masiv montan `n Carpa]ii de Curbur\, `ntre
v\ile Crasna, Siriu Mare [i Buz\u. Gresiile
(de Siriu), care frecvent trec `n microconglo-
merate, duc la dezvoltarea de chei (Siriului,
Buz\ului, Mrejei), abrupturi cu brâne [i
]ancuri (Col]ii Bocârnei, Col]ii M\g\re]ii,
Col]ii Balei). Partea central\ este format\ din
culmea M\lâia (cu vf. omonim, alt. 1662 m) [i
un vf. sub form\ de cupol\, Bocârnea
(1657 m); desp\r]ite de [aua Poarta Vân-
turilor, domin\ cu cca 200 de m suprafe]ele
din jur, care au aspectul unor platouri cu
u[oare denivel\ri. La baza abruptului estic al
M\lâiei, pe lâng\ acumul\rile de grohoti[uri
exist\ [i dou\ microdepresiuni (posibil de
origine crio-nival\), `ntr-una aflându-se Lacul
Vulturilor, iar `n cealalt\ Lacul Sec; de la
1400–1450 m `n sus, p\durile (de amestec,
fag–conifere) sunt `nlocuite, pe creste, vâr-
furi [i pe unele platouri, cu tuf\ri[uri [i vege-
ta]ie ierboas\; puncte [i sectoare de vân\-
toare (`n special pentru ur[i [i c\prioare); `n
Lacul Vulturilor, p\str\vul curcubeu; cabane
forestiere, de vân\toare, stâne. (BZ, CV, BR)
SITA BUZ|ULUI – comun\ pe V. Buz\u-
lui sup., `n SE Depr. ~ntorsurii Buz\ului;
a.d. 1533; p\str\v\rie; art\ popular\ (]es\turi,
port, obiceiuri etc.); punct de plecare `n
M. Siriu–Podu Calului. (CV)
SITARU – sat (com. Gr\di[tea) `n C. Vl\-
siei; M\n\stirea „Sf. Nicolae-Balamuci”, ctito-
rit\ de Pavel Greceanu logof\t al lui Mihai
Viteazul, `n anul 1627; fresca din 1752. (IF)
270
SITNA – râu afl. al Jijiei; 65 km lung.; tra-
verseaz\ Câmpia Moldovei pe direc]ia
NV–SE; `n lungul ei sunt iazuri — Drac[ani
(S: 440 ha) [i C\t\m\r\[ti (S: 220 ha); trece
prin ora[ul Boto[ani [i prin unele sate cu
obiective turistice (Bucecea, B\lu[eni, Suli]a)
etc. (BT)
SIUTGHIOL – lac situat `ntre Constan]a [i
N\vodari; lagun\ marin\ rezultat\ dintr-un
fost golf barat de perisipul Mamaia; S: 2000 ha,
lung. de 8 km, l\]imea 0,7–5 km; ad. medie
6–8 m; Insula Ovidiu agrement, pescuit
sportiv [i sporturi nautice. (CT)
SLATINA – 1. municipiu (86 598 loc.)
re[edin]a jud. Olt, `n SV Pod. Cotmeana;
a.d. 1368, urme de cultur\ material\ din pale-
olitic, neolitic, bronz, a[ezare dacic\ etc.; `n
timpul domniei lui Vlad Vintil\ (1532–1535) a
fost re[edin]\ domneasc\; `n prezent, `nsem-
nat centru industrial (aluminiu) cultural [i
turistic; muzeul jude]ean; schitul Strehare]
cu biserica „Adormirea Maicii Domnului’’,
ctitorie a episcopului Serafim, `n 1672; biseri-
ca Maica Domnului (1734), unde a func-
]ionat, `n sec. 18, prima [coal\ din Slatina,
biserica Iona[cu (1782), recl\dit\ la 1877, cu
pictur\ mural\ realizat\ de Gh. Tattarescu.
M\n\stirea Clocociov (sec. 16) ref\cut\ de
M. Viteazu, cl\diri din sec. 19 (Prefectura,
Tribunalul, colegiul Radu Greceanu); lacul
amenajat pe Olt (1980), peste 540 ha, pe care
exist\ o colonie de lebede; festival folcloric
anual. (OT) 2. comun\ pe V. Suha Mic\, `n
M. Stâni[oarei; elemente etnofolclorice;
m\n\stirea, ctitoria domnitorului Al. L\pu[-
neanu, `ntre 1554–1558; casa domneasc\;
necropola familiei, ziduri de incint\. (SV)
SLATINA-NERA – m\n\stirea ortodox\
„Sfânta Treime”, `n comuna Sasca Montan\,
`n nordul M. Locvei, pe râul Nera, ctitorit\
dup\ 1990. (CS)
SLATINA- TIMI{ – sat (com. omonim\)
`n Culoarul Timi[–Cerna, pe râul Timi[;
a.d. 1433; biserica ortodox\ din sec. 18. (CS)
SLAVA CERCHEZ| – comun\ situat\ pe
râul Slava, `n partea de sud a Pod. Babadag,
271
`ntr-un peisaj forestier; m\n\stirile Vovidenia
[i Uspenia (apar]ine cultului de rit vechi,
actuala biseric\ este din piatr\ [i dateaz\ din
a doua jum\tate a sec. 19). (TL)
SLAVA RUS| – sat (com. Slava Cerchez\)
situat `n Pod. Babadagului; cetatea Ibida
(romano-bizantin\) construit\ `n sec. 1 d.Hr.
[i des\vâr[it\ de Traian; locuit\ de veterani ai
Legiunii a V-a Macedonica; ruine ale unei
bazilici paleocre[tine, construit\ `n urma
edictului de la Milano. (TL)
SL|NIC – 1. ora[ (7203 loc.) sta]iune bal-
neoclimateric\ `n Subcarpa]ii Prahovei, pe
valea omonim\ (afl. al V\rbil\ului), la contac-
tul cu M. Grohoti[; alt. medie 420 m; a.d. 1532;
din 1685 apar primele ocne de sare; `n sec. 18,
târg; din 1892 ora[, din 1886 cunoscut ca sta-
Lacu Miresii – Sl\nic Prahova
]iune balnear\; centru agroindustrial [i turis-
tic; lacurile cu ape clorosodice (170–300 g/l)
Baia Baciului, Baia Porcilor, Lacul Verde 1, 2,
3, Baia Ro[ie, formate pe locul ocnelor p\r\-
site, `n sec. 19–20; izvoarele s\rate (1885);
rezerva]ia geomorfologic\ Muntele de Sare;
salina Veche (sec. 19 la 120–130 m ad.), mina
Unirea (1938, 210 m ad., cu grupuri statuare
`n sare, sanatoriu, teren de sport); biserica
„Sf. Trei Ierarhi” (1797–1800) `n stil bizantin,
casa C\m\r\[iei (fosta cancelarie a salinei;
monument de arhitectur\ din 1800, `n pre-
zent muzeul s\rii); monumentul eroilor; baz\
de tratament (hotel). (PH) 2. sat (com. Ani-
noasa) situat `n Muscelele Arge[ului pe râul
Bratia; m\n\stire din sec. 15 `ntemeiat\ `n
timpul lui Vlad Þepe[, cu zid de incint\. (AG)
3. râu (23 km lung.) `n Carpa]ii Orientali; dre-
neaz\ versantul estic al M. Nemira; afl. pe
SL|TIOARA
dreapta al Trotu[ului; traverseaz\ ora[ul [i
sta]iunea balneoclimateric\ Sl\nic-Moldova
(vezi SL|NIC-MOLDOVA); vale deosebit de
pitoreasc\, cu versan]i abrup]i, dar bine
`mp\duri]i, sectoare `nguste (Cheile Sl\nicu-
lui), cascade; trasee turistice marcate spre
M. Nemira. (BC) 4. râu `n Subcarpa]ii Bu-
z\ului (6 km, 126 km2), `n lungul c\ruia
exist\ sate cu bogate tradi]ii etnofolclorice,
carstul pe sare de la Mânz\le[ti, lacul de
baraj Lop\tari [i focul viu de la Terca. (BZ)
SL|NIC MOLDOVA – ora[ (5362 loc.) `n
SV jud. Bac\u, pe V. Sl\nicului, la poalele
estice ale M. Nemira; a.d. 1757; sta]iune bal-
neoclimateric\: peste 25 de izvoare minerale,
cu ape clorosodice bicarbonatate, carboga-
zoase, u[or sulfuroase, slab feruginoase, cal-
cice, magneziene, recomandate `n diverse
tratamente; climat de munte tonifiant, umed,
r\coros, ferit de vânturi puternice iarna; vile,
cazinou, construite la sf. sec. 19; hoteluri [i
vile constr. dup\ 1970; `n centrul sta]iunii,
parc cu arbori ocroti]i (zâmbru, larice);
excursii [i drume]ii montane pe culmile:
Pufu, 1047 m, Cerbu, 886 m, Dobrun, 832 m
(pe traseul „300 de Sc\ri”) [i `n M. Nemira
(pe trasee marcate), cu posibilitate de trecere
spre v\ile Uzului (nord) [i Oituzului (sud);
la 2 km amonte, Cascada Sl\nicului. (BC)
Imagine din Sl\nic Moldova
SL|TIOARA – 1. sat (com. Stulpicani) pe
râul omonim, la contactul mun]ilor Rar\u cu
Stâni[oarei; tradi]ii etnofolclorice; Codrul se-
cular Sl\tioara, pe versan]ii estici ai M. Ra-
r\u; S: 393,6 ha; se protejeaz\ arborii seculari
de molid, pin, al\turi de alte specii de coni-
fere, foioase, arbu[ti, specii rare de plante.
(SV) 2. comun\ `n Subcarpa]ii Olteniei, `n
nordul M\gurii Sl\tioara; centru de ceramic\
SL|TIOARELE 272

nesm\l]uit\; biserica din lemn „Buna Vestire

[i Cuvioasa Parascheva”, sec. 18; biserica
ortodox\ „Na[terea Maicii Domnului”, 1705,
picturi interioare de la `ncep. sec. 19, rezer-
va]ia geomorfologic\ impus\ de fenomene de
[iroaie concentrate. (VL)
SL|TIOARELE – schitul ortodox „Sfântul
Nicolae”, ctitorit `n 1568–1574, pe teritoriul
satului omonim (ora[ul Ocnele Mari), `n
Subcarpa]ii Vâlcii. (VL)
SL|VEIU MARE – vârf (2347 m) `n partea
central-sudic\ a M. Retezat, dezvoltat pe gra- Biserica „Sfin]ii Voievozi” a m\n\stirii Slobozia
nite [i granodiorite, grohoti[uri, belvedere
SLOBOZIA CONACHI – comun\ situat\
spre V. L\pu[nicul Mare; sub vf., la 2015 m alt.,
`n sudul C. Covurlui, pe râul Suhurului, la NV
se afl\ lacul glaciar Sl\veiu (ad. cca 6 m). (HD)
de Gala]i; a.d. 1800–1810; biserica „Sfânta
SL|VITE{TI – sat (com. {irineasa) `n Treime” (1814–1818). (GL)
estul Pod. Olte]ului, la confluen]a Luncav\-
SLOERU M|RCU{ANU – mun]i (1592 m
]ului cu Oltul; biserica ortodox\ „Sfin]ii
`n vf. omonim), pe cump\na apelor Doftana–
Voievozi, sec. 18. (VL)
T\rlung; paji[ti extinse pe platou; potec\ mar-
SLIMNIC – comun\ `n Pod. Hârtibaciului, cat\ din P. Predelu[ `n P. Bratocea. (BV, PH)
pe valea cu acela[i nume; a.d. sec. 14; vestigii
ale unei a[ez\ri ce apar]ine culturii Co]ofeni, SLON – sat (com. Cera[u) pe V. Drajnei,
2500–1800 `.Hr; urmele unei a[ez\ri dacice, `n SV M. T\taru; vestigii istorice `n punctul
ulterior daco-roman\, sec. 1 `.Hr–3 d.Hr.; „Pe Ciug\” sau „La Comoar\” (ruine de
cetatea ]\r\neasc\ „Stolzemburg”, sec. 14, cetate bizantin\ din sec. 8–9, descoperit\ `n
biseric\ din sec. 14–15, stil gotic. (SB) 1869); belvedere. (PH)

SLOBOZIA – municipiu (55 727 loc.), SMÂRDAN – comun\ situat\ `n Lunca

re[edin]a jud. Ialomi]a, `n C. B\r\ganului, pe
stânga Ialomi]ei; vestigii neolitice, cultura
Boian (descoperiri arheologice `n loc. com-
ponent\ Bora); a.d. 1614, `n timpul domniei
lui Radu Mihnea; muzeul jude]ean (colec]ii
de ]es\turi, ceramic\, unelte agricole, piese
de port popular, icoane pe lemn caracteristice
B\r\ganului); biserica ortodox\ „Sf. Voie-
vozi” a m\n\stirii Slobozia), ctitorie a postel-
nicului I. Caragea (1618), m\rit\ de domni-
torul Matei Basarab (1634) [i ref\cut\ `n
1842 (colec]ie de obiecte de cult, c\r]i [i
documente din sec. 17–18); monumentul
eroilor din Primul R\zboi Mondial; bustul
domnitorului Matei Basarab [i al mare[alului
Ion Antonescu; la marginea ora[ului, satul de
vacan]\ Hermes; `n p\durea ([leaul de lunc\)
de lâng\ S. este ocrotit stejarul pufos; la nord
se afl\ sta]iunea balnear\ Amara. (IL)
Dun\rii, pe dreapta Dun\rii, vis-a-vis de
Br\ila; monument. (TL)
SMÂRDIOASA – comun\ situat\ la con-
tactul C. Boian cu C. Burnas, la confluen]a
râului Vedea cu Teleorman; biserica
„Sf. Voievozi”, 1824. (TR)
SMEENI – sat (com. S.) la contactul
dintre C. B\r\ganului cu C. Buz\ului, pe râul
C\lm\]ui; muzeu istoric [i etnografic, desco-
periri arheologice din epoca bronzului. (BZ)
SMULÞI – comun\ `n sudul Pod. Covur-
lui; a.d. 1448; bisericile „Sf. Nicolae” (1810);
„Sfin]ii Voievozi” (1831) [i „Sf. Gheorghe”
(1849) din lemn; rezerva]ie natural\, vestigii
arheologice. (GL)
SNAGOV – 1. sat (com. S.) la cca 30 km
nord de Bucure[ti; `nsemnat centru turistic
273
[i de agrement; m\n\stirea „Intrarea `n bise-
ric\ a Maicii Domnului”, aflat\ pe o insul\ de
pe lacul Snagov (sec. 14), având ctitori pe
Mircea cel B\trân, Vladislav I [i Vlad Þepe[;
biserica actual\ a fost construit\ de Neagoe
Basarab (1517–1521); pictura dateaz\ din 1563
[i a fost f\cut\ de c\tre Dobromir cel Tân\r,
prin grija domnitorului Petru cel Tân\r; u[ile
paraclisului de la Snagov sunt din 1453, iar
pictura de pe pere]ii interiori constituie cel
mai mare ansamblu de pictur\ medieval\
p\strat `ntr-o biseric\ din România. 2. p\dure
(S: 1700 ha), rezerva]ie natural\ (fag caucazi-
an [i de frasin pufos). 3. lac, liman fluviatil
creat pe râul Ialomi]a; lung. cca 13 km, l\]ime
doar de câteva sute de metri, ad. 10–11 m; pe
malurile sale sunt amenaj\ri pentru odihn\,
recreere [i baze nautice. (IF)
Palatul Snagov – intrarea
SOCENI – rezerva]ie paleontologic\ pe
teritoriul comunei Ezeri[, `n Depr. Ezeri[, pe
râul T\u. (CS)
SOCODOR – sat (com. S.) `n C. Cri[urilor;
a.d. 1424; biserica din lemn „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil”, 1777, picturi interioare ori-
ginale, iconostasul dateaz\ din sec. 18. (AR)
SOCOL – sat (com. S.) `n vestul M. Loc-
vei, la confluen]a Nerei cu Dun\rea;
a.d. 1472; rezerva]ie zoologic\. (CS)
SOCONZEL – vârf (357 m) `n sudul
Culmei Codrului [i sat cu tradi]ii folclorice [i
SOLE{TI
etnografice; biseric\ din lemn, sec. 18. (SM)
SOHATU – comun\ `n vestul B\r\ganului
Mosti[tei, pe V. Rasa; biserica „Schimbarea
la Fa]\” (1848). (CL)
SOHODOL – 1. sat (com. S.) pe cursul
sup. al Arie[ului, `n Depr. Câmpeni, la poalele
estice ale M. Bihor; monumentul eroilor;
pe[teri (Lucia Mare [i Lucia Mic\). (AB)
2. sat risipit (com. Bran) la poalele
M. Bucegi; centru etnografic [i de art\ popu-
lar\ (arhitectur\, obiceiuri, p\storit); biserica
„Cuvioasa Parascheva” (sec. 18). (BV) 3. sec-
torul superior al v\ii Ro]ia, din M. P\durea
Craiului; relief carstic. (BH) 4. chei `n
M. Vâlcan, s\pate `n calcare; lung. de 15 km,
versan]i abrup]i de peste 300 metri, pe[teri,
„n\rile”, instala]ie de captare a apei. (GJ)
Cheile Sohodolului
SOLCA – ora[ (4607 loc.) `n depr. omoni-
m\ de la contactul Obcinei Mari cu Pod. Su-
cevei; a.d. la `ncep. sec. 15; centru agroin-
dustrial [i turistic cu: biserica, ctitorie a dom-
nitorului {tefan Tom[a (sec. 16); muzeu
etnografic; cea mai veche fabric\ de bere din
Moldova; parcul [i sta]iunea climateric\; `n
Obcina Mare, la câ]iva kilometri de ora[, gru-
parea de stânci din gresii [i conglomerate
„Pietrele Muierilor”. (SV)
SOLE{TI – 1. iaz pe V. Vasluiului, la nord
de satul S.; S: 420 ha; importan]\ piscicol\.
2. sat (com. Sole[ti) pe V. Vasluiului, `n
Pod. Central Moldovenesc, la nord de Vaslui
(12 km), pe [oseaua Vaslui–Ia[i; conacul
Rosetti–Solescu (sec. 19), unde s-a n\scut [i
este `nmormântat\ Elena Cuza; biserica
„Sf. Gheorghe” (1809), ctitorie a Ecaterinei
SOLONÞ 274

Rosetti; bisericile de lemn (sec. 18–19) `n SOVATA – ora[ (12 269 loc.) situat `n
satele Valea Sili[tei [i {tiobor\ni, biserica din Depr. Praid–Sovata, `n bazinul superior al
Bou[ori (sec. 19); stejari seculari. (VS) Târnavei Mici; a.d. 1597 [i declarat ora[ `n
1952; sta]iune balneoclimateric\ cu func]io-
SOLONÞ – comun\ la NE de Moine[ti;
nare din 1850 utilizat\ `n tratarea diferitelor
izvoare s\rate [i sulfuroase; biseric\ romano-
afec]iuni; lacurile Ursu (S: 4,6 ha, ad. 18,4
catolic\ din sec. 17; biserici de lemn (1808) [i
m), Aluni[, Verde, Negru, Ro[u, Mierlei,
de zid (1767). (BC) {erpilor, cu ape clorurate [i sodice, salini-
SOLOV|STRU – sat (com. S.) situat pe tatea 30–50 g/l; fenomene de heliotermie;
cursul inf. al râului Gurghiu, `n vestul Casa parohial\ a bisericii reformate (sec. 19)
M. Gurghiu; a.d. 1381; rezerva]ie natural\ (sat S\r\]eni); rezerva]ie natural\ forestier\
(forestier\) – p\durea Mociar, cu stejari se- cu stejari seculari; vân\toare sportiv\. (MS)
culari (peste 170 de stejari de peste 600 de
ani, cu o grosime de 1,5–2 m [i o `n\l]ime de
10–15 m). (MS)
SOME{UL CALD – râu, care izvor\[te din
SE M. Vl\deasa, de sub Vf. Cârligatele
(1694 m), dintr-o zon\ calcaroas\; al\turi de
Some[ul Rece formeaz\ izv. Some[ului Mic;
64 km lung.; bazin de 534 km2; sectoare de
chei, `n roci cristaline (cheile Tarni]ei, Beli-
[ului, Fântânele); lacurile de acumulare: Fân-
tânele, Tarni]a [i Gil\u; a[ez\ri cu obiective Lacul Ursu – Sovata
turistice: Beli[, M\ri[el (agroturism). (BH, CJ)
SOVEJA – comun\ (alc\tuit\ din satele
SOME{UL MIC – râu `n NV Pod. Transil- Dragosloveni [i Ruc\reni) pe cursul sup. al
vaniei, rezultat din unirea la Gil\u a Some- râului {u[i]a, `n NV Subcarpa]ilor Vrancei;
[ului Cald cu Some[ul Rece; 176 km lung.; a.d. sec. 17; sta]iune climateric\ [i de odihn\,
bazin de 3773 km2; separ\, printr-un culoar izvoare minerale (sulfuroase, clorurate etc.),
larg, Pod. Some[an de Câmpia Transilvaniei complex sanatorial; `n satul Dragosloveni,
[i se une[te cu Some[ul Mare la Dej, for- biserica ortodox\ „Na[terea Maicii Domnu-
mând Some[ul; afl. importan]i: Fene[, Suatu, lui” a fostei m\n\stiri Soveja, ctitoria lui
Fize[ pe dreapta, [i Nade[, Lonea, Bor[a pe Matei Basarab (sec. 17); mausoleul eroilor
stânga; numeroase a[ez\ri cu obiective turis-
tice: Cluj-Napoca, Apahida, Bon]ida, Iclod,
Gherla, Dej etc. (CJ)
SOME{UL RECE – râu cu izv. `n nordul
Muntelui Mare, 45 km lung., bazin de 335 km2;
formeaz\ izv. Some[ului Mic al\turi de
Some[ul Cald; se une[te cu Some[ul Cald la
lacul de acumulare Gil\u; centru turistic
M\guri-R\c\t\u; lacuri de acumulare [i
trasee turistice. (CJ)
SOMOVA – comun\ situat\ pe malul Dun\rii;
urme ale unei a[ez\ri traco-getice (sec. 11–6
`.Hr.), geto-dacice (sec. 4–3 `.Hr.) [i mai ales
din epoca roman\; biseric\ din sec. 19. (TL) Mausoleul din Soveja
275
din Primul R\zboi Mondial; parcul creat `n
1891; case specifice, port tradi]ional, ]es\turi
de interior; bustul geografului Simion Mehe-
din]i (care s-a n\scut aici); punct de acces
spre M. Vrancei (M. Zboina Neagr\). (VN)
Imagine din Soveja
SPANÞOV – comun\ pe terasa Dun\rii, la
est de Olteni]a; centru piscicol; urme de cul-
tur\ material\ (vestigii neolitice ale Culturii
Boian, milen. 4 `.Hr.; morminte daco-roma-
ne); biserica „Sf. Nicolae” (sec. 19); centru
de me[te[uguri [i art\ popular\ (`mpletituri
din r\chit\). (CL)
SP|TARU – p\dure (rezerva]ie forestier\
din 1954, S: 142 ha) `n arealul satului omo-
nim din C. Buz\ului, la cca 10 km SV de
ora[ul Buz\u; exemplare de frasin pufos [i
stejar. (BZ)
SPINU – sat (com. Peri[ani) `n Depr.
Lovi[tei; biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”,
1883. (VL)
SPULBER – sat (com. Paltin) `n Depr.
Vrancei; prelucrare artistic\ a lemnului
(instrumente muzicale). (VN)
STARCHIOJD – comun\ `n Depr. Draj-
na–Chiojd, la poalele M. T\taru (Zmeuret;
a.d. 1418; biserica Mic\ – mo[neneasc\
„Cuvioasa Parascheva” (1782–1784); biserica
din lemn „Sf. Nicolae Vechi” (1749); case de
mo[neni specifice zonei etnografice a Telea-
jenului; punct muzeistic. (PH)
STÂRMINA – rezerva]ie forestier\
(S: 100 ha) `n Pod. B\l\ci]ei, unde se orga-
nizeaz\ anual s\rb\toarea salcâmului. (MH)
STÂNA DE VALE
ST|NCULE{TI – sat (com. Fârt\]e[ti) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Geam\na; biserica
ortodox\ „Sf. Nicolae”, 1868. (VL)
ST|NE{TI – 1. comun\ `n Pod. Olte]ului,
pe râul Cerna; biserica din lemn „Cuvioasa
Parascheva”, sec. 18. (VL) 2. sat (com. Stoi-
le[ti) `n SV Pod. Cotmeana; biserica ortodox\
din lemn „Sfin]ii Voievozi”, sec. 18. (VL)
ST|NE{TI-LUNCA – sat (com. Lunge[ti)
`n SE Pod. Olte]ului, pe râul Mamu; biserica
ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”, cti-
torie `n sec. 16 a logof\tului Giura (picturi
originale), mormântul stolnicului Stroe
Buzescu; biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”,
sf. sec. 17 (picturi originale); biserica din
lemn „Sfânta Treime”, 1833. (VL)
ST|NILE{TI – comun\ pe V. Prutului, `n
estul Pod. Bârladului; a.d. 1493; loc istoric
(b\t\lia din 1711 `ntre armatele ruso-moldo-
veneasc\ [i cea otoman\); centru de art\
popular\ (]es\turi, cus\turi). (VS)
ST|NI{E{TI – comun\ `n Colinele
Tutovei; a.d. 1598; bisericile „Sf. Voievozi”
(1793) [i „Sf. Nicolae” (1810); mori de vânt
din 1922 – `n satul Gorghe[ti. (BC)
ST|NI{OARA – m\n\stirea ortodox\
„Sf. Gheorghe”, pe teritoriul localit\]ii C\li-
m\ne[ti, pe valea omonim\ din M. Cozia;
biserica veche, ctitorit\ `n 1832, pictat\ `n
1836, repictat\ `n 1898; biserica actual\, cti-
torit\ `ntre 1903–1908 de episcopul Gherasim
Timu[; biserica paraclis din 1937. (VL)
ST|NULEÞII MARI – masiv montan `n
„Retezatul Calcaros”, relief dezvoltat pe cal-
care (abrupturi impresionante, chei, lapie-
zuri, doline, pe[teri; culmineaz\ `n vf. omo-
nim (2030 m). (HD)
STÂNA DE VALE – sta]iune balneoclima-
teric\ `n M. Bihor (nord), la cca 1100 m; vile,
hotel, izvoare cu ap\ plat\ (izvorul Minunilor
la 1170 m, cca 700 m3/s); `n vecin\tate,
cascada Bohodei (cca 80 m), Vf. Buteasa,
1790 m; acces din ora[ul Beiu[ sau pe
V. Iadului, dinspre Cri[ul Repede. (BH)
STÂNCA {ERBE{TI
STÂNCA {ERBE{TI – rezerva]ie geolo-
gic\ la est de Piatra Neam] (com. {tefan cel
Mare); forma]iuni stâncoase pe roci sarma-
]iene, cu faun\ fosil\. (NT)
STÂNCA-COSTE{TI – lac de acumulare
pe Prut, `n estul jud. Boto[ani, S: 14.000 ha;
agrement, pescuit, (vezi STÂNCA). (BT)
STÂNC|{ENI – sat (com. Voine[ti) `n
Colinele Tutovei, pe V. Iezer; stejari seculari;
biserica din lemn „Sf. Nicolae” (1795). (VS)
STÂNCENI – comun\ situat\ pe cursul
sup. al Mure[ului, `n defileul Topli]a–Deda,
a.d. 1824; sta]iune climateric\; punct de
acces c\tre M. C\limani, `n nord, [i M. Gur-
ghiu, `n sud. (MS)
STÂNI{OARA – 1. lac glaciar `n M. Re-
tezat, `n bazinul sup. al râului Stâni[oara, la
poalele nordice ale Vf. Bucura. (HD) 2. mun]i
`n Carpa]ii Orientali, desf\[ura]i `ntre v\ile
Moldova (nord), Suha [i Cotârga[i (vest),
Bistri]a (vest [i sud) [i Subcarpa]ii Moldovei
(est); alt. max. 1530 m, `n Vf. Bivolul; alc\tui]i
din masive [i culmi prelungi, modelate pe
gresii, argile, conglomerate; vârfurile `nsem-
nate: Ostra (1382 m), M\gura (1209 m),
B\i[escu (1340 m), Bivolu (1530 m), Bâtca
Comorii (1513 m), Reazemu Mare (1434 m),
Mun]i[oru (1217 m), Buhalni]a (1231 m),
Prislopa[u (1213 m); puncte de belvedere;
bine `mp\duri]i cu molid, fag [i brad; fâne]e
p\[uni, cu stâne [i s\la[e; m\n\stiri (Bistri]a,
Vorone] (sec. 15), Pâng\ra]i, Slatina (sec. 16),
Secu, Agapia (sec. 17), Alma[, Sih\stria,
Horai]a (sec. 18), Ha[ca (sec. 20) [.a.); pa-
surile: Stâni[oara (1263 m), Petru-Vod\
(980 m); despre ace[tia au scris: C. Hoga[
(„Pe drumuri de munte”), M. Sadoveanu
(„Baltagul”), N. Labi[ („Moartea c\prioa-
rei”), I. Creang\ („Amintiri din copil\rie”)
etc.; `n SV, Lacul „Izvorul Muntelui” (agre-
ment, piscicultur\, transport naval, vezi
IZVORUL MUNTELUI; trei [osele `i tra-
verseaz\ prin pasurile Tarni]a (1181 m),
Stâni[oarei (1235 m) [i Petru Vod\ (900 m).
Unele vârfuri [i culmi din vecin\tatea
a[ez\rilor principale au importan]\ turistic\
local\ (lâng\ Gura Humorului – rezerva]iile
276
geologice [i Obcina Vorone]; Cozla [i Pie-
tricica la Piatra Neam] etc.). (NT, SV)
STEJARU – 1. comun\ situat\ `n C. G\-
vanu-Burdea, pe dreapta râului Vedea;
muzeu s\tesc; urmele unui castru roman,
sec. 2–3, situat pe fortifica]ia roman\ „ Valul
lui Traian”. (TR) 2. sat (com. Pâng\ra]i) pe
V. Bistri]ei, aval de Bicaz; hidrocentral\
(210 MW) care folose[te apa din lacul „Izvo-
rul Muntelui” adus\ prin conducta ce str\bate
muntele Boto[anu pe o distan]\ de 5 km. (NT)
STEJ|RI{U – sat (com. Iacobeni) `n
Pod. Hârtibaciului, pe V. Stejeri[; biserica
evanghelic\ fortificat\, sec. 14, ad\ugiri `n
sec. 19. (SB)
STEJERI{UL MARE – culme (962 m) `n
NE M. Post\varu, `ntre V. {cheilor [i Depr.
Bra[ov, alc\tuit\ din calcare (cu lapiezuri,
abrupturi); rezerva]ie floristic\ cu S: 16.3 ha
(p\dure de stejar [i fag, specii ierboase rare);
belvedere. (BV)
STERPU–DEALU NEGRU – rezerva]ie
floristic\, 1800–2100 m alt., S: 10 ha, `n sec-
torul central al M. Lotrului. (VL)
STOENE{TI – 1. comun\ `n vestul Sub-
carpa]ilor Vâlcii, pe râul Cacova; biserica
ortodox\ „Cuvioasa Parascheva”, 1860; co-
nac de la sf. sec. 19. (VL) 2. comun\ situat\ `n
estul Muscelelor Arge[ului, la poalele de est
ale Dl. M\]\u [i de SV ale M. Leaota, pe râul
Dâmbovi]a; a.d. 1557; urme materiale din
neolitic [i epoca feudal\; monumentul eroi-
lor din Primul R\zboi Mondial; punct muzeis-
tic (documente, obiecte de port popular etc.);
biserica „Sf. Voievozi”, 1781, `n satul Cote-
ne[ti; punct de plecare spre cheile Dâmbo-
vi]ei. (AG) 3. comun\ situat\ `n nordul C. Burnas,
pe V. Câlni[tea; urme de cultur\ material\
din neolitic (culturile Boian [i Gumelni]a),
epoca bronzului, hallstatt; biserica „Buna
Vestire”, 1723. (GR)
STOICANI – sat (com. Folte[ti) situat `n
estul C. Covurlui, a[ezare din neolitic (cul-
tura Gumelni]a) [i epoca bronzului; biserica
„Sfin]ii Voievozi” (1809); muzeu s\tesc. (GL)
277 STREI

STOIC|NE{TI – sat (com. S.) pe V. C\l- aici s-a aflat re[edin]a banilor Olteniei; ora[
m\]ui; muzeu local, biseric\ (sec. 19) [i re- din 1921; centru agroindustrial; m\n\stire,
zerva]ie forestier\. (OT) ctitorie a lui Matei Basarab (1645), pe locul
STOICENI – a[ezare component\ a ora- unor construc]ii din sec. 15 ale Banilor
[ului Tg. L\pu[, `n centrul Depr. L\pu[; iz- Craiove[ti; zid de incint\ [i turn (1645);
voare minerale; festival folcloric anual. (MM) p\duri de stejar. (MH)
STOILE{TI – comun\ `n SV Pod. Cot-
meana; biserica din lemn „Sf. Nicolae”, 1752;
biserica ortodox\ „Adormirea Maicii Dom-
nului”, 1810. (VL)
STOLNICI – comun\ situat\ la contactul
C. Pite[ti cu C. G\vanu-Burdea, pe râul
Cotmeana; castru roman, sec. 2–3, situat pe
linia de fortifica]ii Valul lui Traian (satul Fâl-
fani); conacul „B\l\ceanu Stolnici”, sec. 19
(satul Stolnici); biserica din lemn „Cuvioasa
Parascheva”, sec. 19 (satul Cotmeana);
biserica „Sf. Voievozi”, 1780, `n satul Izb\-
[e[ti. (AG)
STRACHINA – liman fluviatil (9,5 km
lung.) cu ap\ salmastr\, pe stânga Ialomi]ei,
`n C. B\r\ganul Ialomi]ei, la vest de
Þ\nd\rei; amenaj\ri pentru agrement. (IL)
STRAJA – 1. comun\ `n cursul superior
al râului Suceava; tradi]ii etnofolclorice
(costume, ]es\turi etc.); sector `ngust al
Sucevei, `n strate groase de gresii; peisaje.
(SV) 2. vârf `n estul M. Vâlcan (1868 m), Biseric\ ortodox\ – Strehaia
[isturi cristaline, pârtie de schi; sub vf. a fost
`n\l]at\ o cruce de 18,5 m. (HD, GJ) STREI – 1. sat (apar]ine administrativ
STR|CHINE{TI – sat (com. Gr\di[tea) `n ora[ului C\lan) `n Depr. Hunedoara, pe râul
Pod. Olte]ului, pe râul Olte]; biserica orto- Strei; biserica ortodox\ „Adormirea Maicii
dox\ „Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului”, stil gotic, sec. 13, cu un ansam-
Domnului”, 1748. (VL) blu de pictur\ medieval\ (sec. 14). (HD)
2. râu (89 km) [i ax\ turistic\ important\ în
STR|OANE – sat (com. S.) pe râul {u[i]a, Carpa]ii Meridionali; izvor\[te de sub
`n NE Subcarpa]ilor Vrancei; descoperiri
Vf. B\trâna din M. {ureanu; str\bate un sec-
arheologice; colec]ie muzeal\ (istorie, usten-
tor de calcare cu pe[teri [i chei; în Depr.
sile ]\r\ne[ti, ceramic\, ]es\turi). (VN)
Ha]eg, unde prime[te ca afluent Râul Mare
STRÂMTURA – comun\ pe V. Izei, cu o (Obârsia în M. Retezat), exist\ sate cu obiec-
biseric\ din lemn de la 1661; defileul râului tive turistice (Baru, Pui, Sânt\m\ria Orlea,
`n strate groase de gresii; tradi]ii etnofol- Subcetate) din care pornesc drumuri spre
clorice. (MM) M. Retezat; defileul de la Subcetate, la nord
STREHAIA – ora[ (12 525 loc.) la conflu- de care sunt ora[ele C\lan [i Simeria;
en]a râurilor Hu[ni]a cu Motru, a.d. 1471, ca leg\turi între Depr. Petro[ani [i Culoarul
mo[ie a boierilor Craiove[ti; `ntre 1479–1492 Mure[ului. (HD)
STULPICANI
STULPICANI – sat (com. S.) pe râul Suha,
în M. Stâni[oarei; biseric\ sec. 19; rezerva]ia
natural\ Codrii seculari (S: 390 ha), în estul
M. Rar\u (sat Sl\tioara). (SV)
STREISÂNGEORGIU – localitate compo-
nent\ a ora[ului C\lan, `n Depr. Hunedoara,
pe râul Strei; biserica ortodox\ „Sf. Gheor-
ghe”, de la sf. sec. 11, fresc\ din sec. 14,
repictat\, [i adaosuri din sec. 15 [i 18. (HD)
STREJNICU – sat (com. Târg[oru Vechi)
situat `n C. Ploie[ti, la 2 km vest de munici-
piul Ploie[ti; biserica „Sf. Nicolae” (1886);
monumentul Nicolae Iorga, pe locul unde
savantul a fost ucis (1940); aerodrom utilitar
[i sportiv. (PH)
STREMÞ – sat (com. S.) pe râul Geoagiu,
la poalele NE ale M. Trasc\u; vestigii ale
unor a[ez\ri din neolitic, epocile bronzului,
fierului [i daco-roman\; ruinele cet\]ii
Diodului (sec. 13–14); a.d. sec. 14. (AB)
STROE{TI – sat (com. Todire[ti) la
poalele Dl. Mare–Hârl\u (587 m); biserica
„Sf. Arhangheli”, ctitorit\ de {tefan cel Mare
la sf. sec. 15, terminat\ `n sec. 16. (IS)
STRUNGA – 1. sat (com. S.) la 8 km SV de
Târgu Frumos, pe [aua omonim\ (`n cadrul
Culmii Siretului); a.d. 1411; sit arheologic
(cultura Cucuteni); sta]iune balneoclima-
teric\ cunoscut\ din 1830, cu ape minerale
bicarbonatate, sulfatate, magneziene, calcice
[i sodice, folosite `n cur\ intern\ [i extern\;
bisericile „Sf. Gheorghe” (1762), `n satul
H\b\[e[ti [i „Sf. Nicolae” (1747), `n satul
Fedele[eni; p\durea secular\ Soci. (IS) 2. [a
[i culme `n vestul M. Bucegi; punctul fosilifer
„Vama Strunga”; belvedere. (BV, DB)
SUATU – 1. sat (com. S.) situat `n C. Fi-
ze[ului, pe râul Suatu; a.d. 1213; biserica uni-
tarian\, sec. 14–15. 2. rezerva]ie floristic\
(„Fâne]ele de la Suatu”); S: 9, 20 ha (specii
caracteristice stepelor uscate, specii pon-
tico-mediteraneene precum colilia, rogozul
stepic, mu[cata dracului, salvia, cârcelul) [i
endemisme ale C. Transilvaniei. (CJ)
278
SUB P|DURE – sat (com. G\ne[ti) situat
`n Pod. Târnavelor, pe V. Târnavei Mici, la est
de Târn\veni; a.d. 1466; biserica „Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i Gavriil”(1750). (MS)
SUBCETATE – 1. comun\ `n Depr. Giur-
geu; centru de ]es\turi [i cus\turi populare;
muzeu etnografic. (HR) 2. sat (com. Sânt\-
m\ria-Orlea) `n Depr. Ha]eg, pe râul Strei; pe
Dl. Orlea (punct belvedere); ruinele unei
biserici din sec. 18 [i ale unui castel fortificat
(sec. 13–15). (HD)
SUCEAVA – 1. râu (170 km lung.), cu
izvoare `n Obcina Mestec\ni[; traverseaz\
prin nord Obcina Feredeu [i Obcina Mare,
dezvoltând chei [i bazinete depresionare
(con]in a[ez\ri cu valoroase elemente etno-
folclorice); cea mai mare parte a sa se afl\ `n
Pod. Sucevei, unde str\bate Depr. R\d\u]i,
trece prin municipiul Suceava [i separ\
Pod. Dragomirnei de Pod. F\lticeni. Exist\
multe a[ez\ri cu elemente istorice, monu-
mente arhitectonice [i tradi]ii etnofolclorice;
`n lungul ei, artere de comunica]ie. (SV)
2. municipiu (118 011 loc.), re[edin]a jud.
omonim, situat pe terasele râului omonim;
urme de cultur\ material\ [i de a[ez\ri con-
tinue `ncepând cu neoliticul (cartierul {ipot);
a.d. 1388, a fost cetate de scaun a Moldovei `n
sec. 14–16; `nsemnat centru economic (pre-
lucrarea lemnului, produse textile, confec]ii,
alimentare, materiale de construc]ii etc.),
Cetatea Sucevei
cultural-[tiin]ific (Universitatea {tefan cel
Mare), turistic: Cetatea domneasc\ (constru-
it\ de Petru I Mu[at, Alexandru cel Bun [i
{tefan cel Mare `n sec. 14–15; ziduri groase
[i [an] de ap\rare; camere domne[ti, paraclis
etc.; distrus\ la 1675 de voievodul
279
Dumitra[cu Cantacuzino), `nconjurat\ de un
parc dendrologic S: 7 ha `n care se afl\ statu-
ia lui {tefan cel Mare; ruinele cet\]ii Scheia
(sec. 14), Curtea domneasc\ (de la Petru I
Mu[at la Vasile Lupu), Biserica Mir\u]i
(ctitorie a lui Alexandru cel Bun, ref\cut\ de
{tefan cel Mare; pân\ la 1522 a avut rang de
biseric\ mitropolitan\ unde se realiza
`ncoronarea domnilor), Catedrala mitropoli-
tan\ „Sf. Gheorghe” (ctitorie a voievodului
Bogdan al III-lea [i definitivat\ `n 1522 de
{tef\ni]\ Vod\), biserica „Sf. Dumitru” ctito-
rie a voievodului Petru Rare[ (1534–1535,
turnul clopotni]\ din 1560 apar]ine lui
Alexandru L\pu[neanu), Biserica Beizade-
elor (1643, Vasile Lupu), M\n\stirea Zamca
(sec. 16), elemente moldovene[ti [i armene
tradi]ionale, Hanul domnesc (parter din
sec. 16, etajul din sec. 17, elemente specifice
arhitecturii medievale), parcul Areni, statui
ale voievozilor, cl\diri de la finele sec. 19 [i
`ncep. sec. 20, `n unele fiind organizate
muzee (Muzeul jude]ean, Muzeul de istorie,
Muzeul memorial Simion Florea Marian
etc.). Din ora[ pornesc importante artere de
comunica]ie spre majoritatea localit\]ilor tu-
ristice din Bucovina; dispune de cele mai
multe amenaj\ri pentru practicarea unor
forme variate de turism. (SV) 3. podi[ `n NV
Pod. Moldovei; str\b\tut de râul de la care
[i-a luat numele; sectorul de la vest de Siret,
face parte din zona turistic\ Bucovina, având
ca centre turistice principale municipiile
Suceava [i R\d\u]i; concentreaz\ multe
monumente istorice, de arhitectur\, rezer-
va]ii naturale etc. (SV)
SUCEVENI – comun\ `n estul Pod. Covur-
lui, `n lunca [i pe terasele Prutului, la nord de
ora[ul Târgu Bujor; a[ezare neolitic\, fortifi-
cat\ cu [an] dublu; ceramic\ de Gumelni]a;
muzeu s\tesc. (GL)
SUCEVIÞA – 1. comun\ `n Obcina
Mare, `n cursul superior al râului Sucevi]a,
care [i-a creat o vale adânc\ cu p\duri bogate
de molid [i fag; tradi]ii etnofolclorice; m\-
n\stirea „~nvierea Domnului”, ctitorie a fami-
liei Movil\ din 1583–1586, pictur\ valoroas\
SUHARD
`n ansambluri mari la exterior (se impun
Asaltul Constantinopolului, Galeria filozofilor
antici, Scara p\catelor) [i `n reprezent\ri mici
la interior (cel mai mare num\r prezent `n
decora]iile din m\n\stirile din ]ara noastr\);
muzeul m\n\stirei (acoper\mintele de mor-
mânt ale domnitorilor Ieremia [i Simion
Movil\; obiecte de cult etc.). (SV) 2. râu cu
izvoarele `n Obcina Mare [i v\rsare `n
Suceava, `n Depr. R\d\u]i; `n lungul ei
localit\]ile turistice Sucevi]a, Marginea. (SV)
M\n\stirea Sucevi]a
SUCIU DE SUS – comun\ pe râul omo-
nim, afluent al L\pu[ului; biserici de lemn
din sec. 17, port [i folclor specific; izvoare mi-
nerale, puncte de ascensiune `n M. Þible[.
(MM).
SUHAIA – 1. comun\ situat\ `n partea de
sud a C. Boian, pe stânga Dun\rii, la confl. cu
râul C\lm\]ui; port popular teleorm\nean;
tradi]ii folclorice; ]es\turi din lân\; conacul
„Capra”, 1910; viticultur\; piscicultur\. (TR)
2. lac `n lunca Dun\rii (lung. cca 5 km); pis-
cicultur\). (TR)
SUHARD – 1. munte calcaros (1504 m) `n
M. H\[ma[, la nord de Lacu Ro[u; abrupturi
stâncoase [i pere]i `nal]i de pân\ la 340 m;
pe[teri; puncte de belvedere; alpinism;
la poale – pârtii de schi; acces pe poteci mar-
cate dinspre sta]iunea Lacu Ro[u. (HR)
2. mun]i pe dreapta Bistri]ei Aurii, `n nordul
Carpa]ilor Orientali; alc\tui]i din roci crista-
line care dau masivitate [i asigur\ `ngus-
timea v\ilor; alt. `ntre 1000 [i 1932 m
(Vf. Omu); p\duri bogate de molid; pe vâr-
furile principale (Omu, Suhard, Ou[oru) [i `n
apropierea localit\]ilor sunt paji[ti. (SV)
SUHAR|U
SUHAR|U – comun\ `n nordul jud. Boto-
[ani; biserica din lemn „Sf. Nicolae” (1793);
biserica de zid „Sf. Voievozi”, din 1816, `n
satul Li[na; gr\din\ de var\ unde evolueaz\
„Fanfara de la Suh\r\u”. (BT)
SUIE{TI – sat (com. St\ne[ti) `n Pod. Ol-
te]ului, pe râul Cerna; biserica din lemn
„Cuvioasa Parascheva”, sf. sec. 19. (VL)
SULINA – 1. bar\ de nisip la gura de
v\rsare a bra]ului Sulina, provenit\ din mate-
rial solid c\rat de bra]ul Chilia [i bra]ul
Sulina; 2. bra] ramificat din bra]ul Tulcea, cu
lung. de 69 km; `ntre 1868–1902 cursul a fost
rectificat, realizându-se o scurtare cu 21 km;
3. grind `n SE localit\]ii Letea, S: 500 ha.
4. ora[ (5097 loc.) situat la cap\tul bra]ului
Sulina, prima atestare `n timpul lui
Constantin Porfirogenetul (sec. 10); `n 1856
cap\t\ statut portofranco; plaj\ `ntins\;
Palatul administrativ al flotei dun\rene; Farul
construit `n 1802, situat la 1,5 km de ]\rmul
m\rii; catedrala (sec. 20) amenaj\ri pentru
agrement. (TL)
SULIÞA – sat (com. Suli]a) la SE de
Boto[ani, pe malul iazului Drac[ani; biserica
„Sf. Nicolae” (1826) cu clopotni]\ din 1882. (BT)
SULTANA – sat (com. M\n\stirea) `n
sudul C. Mosti[tei, pe malul vestic al lacului
Iezeru Mosti[tei; sit arheologic (a[ez\ri
neolitice corespunz\toare culturilor Boian [i
Gumelni]a, milen. 2–3 `.Hr., cu un bogat
inventar); piscicultur\. (CL)
SURCEA – sat (com. Z\bala) `n estul
Depr. Bra[ov, pe V. Râului Negru; centru
etnografic; sit arheologic (tezaur dacic din
sec. 1 d.Hr.). (CV)
SURDUC – 1. munte calcaros `n M. H\[-
ma[, la est de Lacu Ro[u; alt. max. 1264 m;
pere]i stânco[i `nal]i de pân\ la 300 m; p\duri
de molid, fag [i pin; trasee turistice marcate
dinspre Lacu Ro[u [i Bicaz–Chei; belvedere;
alpinism; se `ncadreaz\ par]ial `n rezerva]ia
complex\ Lacu Ro[u–Cheile Bicazului. (NT)
2. sat (com. Cop\cel) la contactul Dl. T\[ad
cu M. P\durea Craiului; biseric\ din lemn,
sec. 18; decora]ii `n lemn, pictur\. (BH)
280
SURDUCU MARE – sat (com. Forotic)
`n SV M. Dognecea, pe râul Ciornov\];
a.d. 1406; urmele unui castru roman,
sec. 2–3 d.Hr. (CS)
SURDUCU MIC – sat (com. Traian Vuia)
la poalele vestice ale M. Poiana Rusc\, pe
râul Surduc; a.d. 1511; muzeul memorial
„Traian Vuia”; parc dendrologic. (TM)
SURPATELE – sat (com. Frânce[ti) `n SV
Subcarpa]ilor Vâlcii, pe râul Ot\s\u; moara
cu f\caie (1868); m\n\stirea „Sfânta Treime”
(`ncep. sec. 16, ref\cut\ la `ncep. sec. 18 de
Doamna Maria Brâncoveanu), muzeu. (VL)
SUSAI – culme (1479 m `n Vf. Coco[ului)
`n estul Cl\bucetelor Predealului, `ntre v\ile
Limb\[elul Mare [i Limb\[elul Mic; nod de
trasee turistice, caban\; belvedere. (BV)
SUSANI – sat (com. Traian Vuia) `n
C. Lugojului; a.d. 1596; urmele unui tumul cu
patru urne funerare, de la `nceputul epocii
fierului. (TM)
SUSENI – 1. comun\ la SV de Gheor-
gheni; bisericile ortodoxe „~n\l]area Dom-
nului” (1753) [i „Cuvioasa Parascheva”
(1840), `n satele G\le[e[ti [i Strâmbeni.
(HR). 2. comun\ situat\ pe dreapta V. Mure[,
la nord de Reghin; a.d 1319; ruine ale unei
biserici construite la 1300; muzeu ]\r\nesc
cu exponate privind tradi]iile din zon\. (MS)
3. sat `n Depr. Zlatna, la est de Zlatna (de care
apar]ine administrativ), `n SV M. Trasc\u;
biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\”
(1826), catapeteasma cu icoane pe sticl\, pic-
tate la Laz. (AB)
SUSL|NE{TI – rezerva]ie fosilifer\ din
Dl. Marlauz (680 m), pe V. Arge[elului
(com. Mioarele); impresiuni de pe[ti fosili [i
plante (frunze de dafin) pe [isturile disodi-
lice. (AG)
SUTE{TI – comun\ `n SE Pod. Olte]ului,
pe râul Pesceana; biserica din lemn „Ador-
mirea Maicii domnului”, 1780. (VL)
SUVARA SA{ILOR – rezerva]ie [tiin]ific\
pe teritoriul ora[ului T\lmaciu, S: 20 ha. (SB)
SVINECEA MARE – vârful principal din
M. Alm\j (1224 m). (CS)
 {
{AG – sat (com. {.) pe V. Timi[ului
(C. Timi[ului); m\n\stire (sec. 20); urme de
cultur\ material\ din neolitic [i biserica din
sec. 19. (TM)
{ANÞ – comun\ situat\ la poalele sudice
ale M. Rodnei, pe valea sup. a Some[ului
Mare; centru de prelucrare artistic\ a lemnu-
lui, de cus\turi [i ]es\turi populare; muzeu
etnografic local; punct de plecare pe trasee
turistice `n M. Rodnei. (BN)
{APTE SC|RI – vezi {IPOAIE.
{ARO{ PE TÂRNAVE – localitate compo-
nent\ a ora[ului Dumbr\veni, `n Pod. Târna-
velor, pe râul Târnava Mare; cetate ]\r\-
neasc\ din sec. 15–16. (SB)
{ARU DORNEI – comun\ `n sectorul estic
al Depr. Dornelor, pe râul Neagra {arului;
case specifice, izvoare de ap\ mineral\; rezer-
va]ie natural\ (turb\rie, S: 36 ha), puncte de
acces `n M. C\limani; agroturism. (SV)
{CHEIA – 1. comun\ `n Pod. Central
Moldovenesc, pe V. Stavnicului; a.d. sec. 15;
biserica din lemn „Sf. Gheorghe” (sec. 17);
conacul „Alexandrescu” (sec. 19) [i biserica
„Sf. Treime” – `n satul Ferenciugi. (IS)
2. comun\ `n vestul ora[ului Suceava; biseri-
ca „Sf. Ilie”, ctitorie a lui {tefan cel Mare de
la 1488, cu pictur\ original\, inclusiv un
portret al voievodului. (SV)
{CHEII BRA{OVULUI – cartier al ora[u-
lui Bra[ov, situat `n SV acestuia, pe valea
omonim\ (Valea cu Ap\), `ntre M. Tâmpa [i
Dl. Stejeri[ul Mare; a[ezare veche româ-
neasc\ având la baz\ c\tune de p\stori [i c\-
r\u[i (Pe Tocile, Cacova etc.); a.d. sec. 14–15;
urme de culturi materiale (neolitic, epocile
bronzului [i fierului) la poalele M. Tâmpa;
biserica „Sf. Nicolae” (1594) (stil bizantin,
baroc, gotic) cu pictur\ ]\r\neasc\; biserica
„Sf. Treime” (sec. 19); Muzeul Culturii
Vedere general\ asupra cartierului {cheii
Bra[ovului
Române[ti, ad\postit `n prima [coal\
româneasc\ (1591), cuprinzând casa Coresi,
cu statuia Diaconului Coresi (muzeu al
tiparului românesc), casa Anton Pann (colec-
]ia de manuscrise vechi [i c\r]i române[ti [i
slavone, muzeu etnografic, o arhiv\ de peste
100 000 documente medievale [i bibliotec\
unicat; muzeul memorial Gh. Dima, Casa
{t.O. Iosif; liceul Andrei {aguna (1850),
amintind de C. Porumbescu [i A. Vlaicu;
monumentul eroilor din Primul R\zboi
Mondial; mormântul diplomatului N. Titu-
lescu; biserica evanghelic\ din Prund (1794);
sinagoga (1901); case vechi din sec. 17–19 cu
por]i sculptate, troi]e, [coal\ de pictur\ pe
sticl\ (icoane din sec. 18–19); port popular;
mobilier pictat; obiceiuri populare (alaiul
junilor bra[oveni, `n mai); influen]e s\se[ti `n
{cheii de Jos; aici au func]ionat multe insta-
la]ii populare. (BV)
{EGARCEA – ora[ (8628 loc.) `n C. Des-
n\]ui; centru viticol; muzeu de art\ popular\;
m\n\stirea {egarcea (sec. 16), situat\ `n
partea de sud a parcului ora[ului. (DJ)
{EICA MARE
{EICA MARE – comun\ `n Pod. Hârti-
baciului, la confluen]a Calvei cu Visa;
a.d. sec. 14; biseric\ fortificat\, sec. 16. (SB)
{EICA MIC| – comun\ `n vestul
Pod. Hârtibaciului; a.d. sec. 14; urmele unor
a[ez\ri din sec. 12–2 `.Hr.; cetate ]\r\neasc\,
sec. 15. (SB)
{ELIMB|R – comun\ `n Depr. Sibiu;
a.d. 1323; biseric\ evanghelic\, sec. 13; mo-
nument comemorativ din lemn (1923) ce
evoc\ victoria lui Mihai Viteazul din 1599
asupra armatei conduse de Andrei Bathory;
monumentul eroilor din 1916–1918. (SB)
{ENDRICENI – comun\ la vest de
Dorohoi; bisericile „Sfin]ii Voievozi” (1822) [i
„Adormirea Maicii Domnului”(1862); sit
arheologic (neolitic, epoca fierului, perioada
feudal\). (BT)
{ERCAIA – sat (com. S.) `n SE Depr.
F\g\ra[, pe valea omonim\; a.d. 1235; biseri-
ca evanghelic\ fortificat\ (sec. 14). (BV)
{ERC|IÞA – sat (com. {inca) `n SE
Depr. F\g\ra[, pe valea omonim\, la poalele
M. F\g\ra[; biserica ortodox\ „Sf. Paras-
cheva” (1789). (BV)
{ESURI – sat (com. M\gire[ti) la 10 km
nord–est de Moine[ti, pe valea Tazl\ului
S\rat; biserica din lemn „Sf. Gheorghe” din
1648. (BC)
{ETREF – pas (818 m) `ntre M. Rodnei [i
M. Þible[, prin care trec c. f. [i [oseaua ce
leag\ Maramure[ul de Transilvania; punct
de belvedere asupra depresiunii [i mun]ilor
Maramure[. (MM)
Pasul {etref
282
{IBOT – sat (com. {.) la v\rsarea Cugiru-
lui `n Mure[, `n Culoarul Or\[tiei; a.d.
sec. 13; biserica ortodox\ „Adormirea Maicii
Domnului”, din sec. 18; monumentul `nchi-
nat lui Pavel Chinezu, erou al luptei de la
Câmpu Pâinii, contra turcilor (1479). (AB)
{ICULA – comun\ `n C. Ineului; a.d. 1334;
renumit\ pentru tradi]iile folclorice, de
art\ popular\, datini [i obiceiuri str\mo-
[e[ti. (AR)
{IEU – 1. comun\ pe V. Izei, `n Depr.
Maramure[; biseric\ din lemn de la 1760,
cu icoane pe lemn vechi; case [i por]i spe-
cifice. (MM) 2. comun\ situat\ pe valea
omonim\, `n NE culmii {ieului, centru po-
micol; palat. (BN)
{IEU M|GHERU{ – comun\ pe V. {ieu-
lui, la poalele Dl. Bistri]ei; a.d. 1292; biseric\
(sec. 13–14); castelul Rackoczi (sec. 18), `n
stil baroc. (BN)
{IEUÞ – comun\ pe V. {ieului, `ntre
Dl. Bistri]ei [i partea de NE a M. C\limani;
a.d. 1319; art\ popular\. (BN)
{ILINDIA – comun\ situat\ la poalele
nordice ale M. Zarand, pe râul Cigher;
a.d. 1334, unde a fost descoperit un tezaur de
monede dacice datând din sec. 3 `.Hr. (AR)
{IMAND – comun\ situat\ la contactul
C. Aradului cu C. Cri[urilor; a.d. 1290; cas-
telul „Cernovici” (prima jum\tate a sec. 19, `n
stil neoclasic), `nconjurat de un parc; biserica
ortodox\, sec. 18, cu elemente `n stil baroc;
la `ncep. sec. 19 a fost, temporar, catedral\
episcopal\. (AR)
{IMIAN – comun\ pe V. Dun\rii `n apro-
piere (la SE) de ora[ul Drobeta-Turnu
Severin; `n satul Cerne]i, muzeu etnografic,
cule, bisericile „Sfânta Treime” (ctitorie din
sec. 17 a domnului Gheorghe Ghica, recons-
truit\ `n sec. 18), „Sf. Nicolae” (sec. 18) [i
„Sf. Ioan Botez\torul” (`ncep. sec. 19); `n
apropiere, ostrovul {., unde au fost desco-
perite urme de locuire din neolitic, Epoca
bronzului, din perioada dacic\ [i roman\; pe
acest ostrov au fost mutate o serie de cl\diri
283
de pe insula Ada-Kaleh, acoperit\ de apele
lacului de acumulare Por]ile de Fier I. (MH)
{IMLEU SILVANIEI – ora[ (16 901 loc.)
pe V. Crasnei; urme de cultur\ material\ din
paleolitic, epoca daco-roman\; a.d. 1251; ce-
tate din sec. 13, pe locul c\reia a fost ridicat
castelul Bathory (1532); centru agroindustri-
al; important centru economic [i turistic;
M\gura {imleu (596 m), defileul Crasnei,
biserici (sec. 16, gotic; sec. 18–19), ruine de
cetate (sec. 16), renumit\ podgorie, muzeu.
~n satul Cehei – biseric\ din lemn, sec. 18;
rezerva]ie botanic\ – Balta Cehei. (SJ)
{imleu Silvaniei – vedere general\
{IMON – sat (com. Bran) de vale [i risipit,
pe valea omonim\, la poalele M. Bucegi, `n
Platforma Branului; centru etnografic [i de
art\ popular\ (arhitectur\, instala]ii ]\r\ne[ti,
port, cojoc\rit, prelucrarea metalului, `ncon-
deierea ou\lelor, rapsozi populari etc.);
bisericile „Sf. Nicolae” (sec. 19) [i „Cuvioasa
Parascheva” (1790); turism rural; punct de
plecare `n drume]ii spre M. Bucegi. (BV)
{IMONE{TI – sat (com. {.) la NE de
Cristuru Secuiesc; a.d. sec. 14; biserici uni-
tariene din sec. 13, 15 [i 19. (HR)
{INCA NOU| – sat (com. Poiana M\ru-
lui) `n depr. omonim\, pe V. {inca, `n sudul
M. Per[ani; biserica din lemn „Din deal”
(1761); punct de plecare pe trasee turistice
din M. Per[ani (sud) [i M. Þaga; mori de ap\.
(BV)
{INTEREAG – sat (com. {.) situat\ `n NV
Dl. Bistri]ei; urme ale unei a[ez\ri neolitice
`n punctul „Pe cremene”; biseric\ `n stil gotic
(sec. 15). (BN)
SI{TEREA
{IPOAIE – râu, afl. al Timi[ului, `n
M. Piatra Mare; cheile {apte Sc\ri (160 m) `n
calcare jurasice, cu abrupturi, cascade ([apte
segmente de scar\), marmite, acces din
V. Timi[ului (Dâmbu Morii). (BV)
{IPOTE – comun\ pe V. Miletin, `n
Câmpia Moldovei; a.d. 1445; bisericile
„Sf. Ioan cel Nou” (1507, ref\cut\ `n 1780) [i
„Sf. Gheorghe” (1856), `n satul H\lceni. (IS)
{IPOTELE – sat (com. Deleni) situat `n
partea central\ a Pod. Cobadin; s\rb\toarea
folcloric\ „C\lu[ul Dobrogean”; p\dure cu
specii ocrotite. (CT)
{IRIA – comun\ situat\ la poalele vestice
ale M. Zarand; a.d. sec. 12; ruinele cet\]ii feu-
dale din sec. 13; castelul Bohu[; ruinele unei
capele medievale `n stil romanic; biserica
ortodox\ „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”,
1769. (AR)
{IRINEASA – comun\ `n estul Pod. Olte-
]ului, pe râul Luncav\]; biserica ortodox\ din
1695, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu. (VL)
{IRNA – comun\ `n C. Gherghi]ei; biseri-
cile „Sf. Gheorghe”, din satul T\riceni (1735)
[i biserica din satul Varni]a (1874). (PH)
{IRNEA – sat (com. Fundata) de vale [i
risipit, pe V. Rogoazei, `n Platforma Branului,
la poalele M. Piatra Craiului; alt. cca
1000–1200 m; biseric\ (sec. 19); centru etno-
grafic [i de art\ popular\ (arhitectur\, obi-
ceiuri, ocupa]ii-p\storit); punct muzeal (etno-
grafic); troi]e; turism rural; belvedere. (BV)
{I{E{TI – 1. comun\ la sud de Baia Sprie;
biseric\ `nfiin]at\ `n 1885; casa memorial\
Vasile Lucaciu, lupt\tor unionist. (MM) 2. sat
(com. {.) `n sudul Pod. Mehedin]i, ceramic\
nesm\l]uit\, casa memorial\ Gh. Ionescu
{isesti, biseric\ din 1837, case vechi. (MH)
{I{TAROV|Þ – comun\ situat\ `n Dl. Li-
povei; a.d. 1440; castelul „Misici”, din prima
jum\tate a sec. 18, `n stil neoclasic. (AR)
{I{TEREA – sat (com. Cetariu) `n
Dl. Oradei; biseric\ din sec. 13, cu pictur\
valoroas\. (BH)
{IVIÞA
{IVIÞA – sat (com. Tuluce[ti) situat `n estul
C. Covurlui, pe V. Chinejei, la nord de Gala]i;
biserica „Adormirea Maicii Domnului”
(sec. 18); rezerva]ie natural\ (S: 100 ha). (GL)
{MIG – sat (com. A]el) `n Pod. Hârtiba-
ciului, pe valea omonim\; biserica evanghe-
lic\ din sec. 15. (SB)
{OALA – sat (com. Axente Sever) `n
Pod. Târnavelor, pe valea omonim\; cetate
]\r\neasc\, sec. 15, cu biseric\ evanghelic\
`n incint\. (SB)
{OAR{ – comun\ `n SE Pod. Hârtibaciu,
pe V. omonim\, la poalele Dl. Rodbav;
a.d. 1206; biseric\ evanghelic\ fortificat\, `n
stil gotic (sec. 15). (BV)
{OFRONEA – comun\ `n C. Aradului;
a.d. 1437; castel construit `n anul 1889, `n stil
secession, restaurat `n 1968–1969. (AR)
{OIMENI – sat (com. P\uleni-Ciuc) la
5 km NE de Miercurea-Ciuc; a.d. sec. 16; ves-
tigii arheologice din neolitic (cultura Ariu[d);
centru de ]es\turi [i cus\turi populare. (HR)
{OIMI – comun\ pe Cri[ul Negru; defileul
Cri[ului; biseric\ din lemn (sec. 18); rezer-
va]ie natural\. (BH)
{OIMO{ – localitate component\ a ora[u-
lui Lipova, pe V. Mure[ului, la poalele
M. Zarand; a.d. 1278; biserica ortodox\
„Buna Vestire” 1792, cu pictur\ din 1875;
cetatea medieval\, situat\ pe Dl. Cioaca
T\u]ului, construit\ `n sec. 13, ref\cut\ de
Iancu de Hunedoara `ntre anii 1440–1446,
ulterior este renovat\ `n stilul Rena[terii;
sunt ad\ugate bastioanele externe. (AR)
{OMCUTA MARE – comun\ `n Dl. Chioa-
rului; biseric\ din lemn, 1678; parc dendro-
logic cu arbori seculari; relief carstic, Pe[tera
Velenii {omcu]ei rezerva]ie natural\ (S: 5 ha)
etc.; port popular. (MM)
{OMUZU MARE – râu `n Pod. Sucevei,
afluent al Siretului; `n lungul s\u, livezi de
meri, iazuri, ora[ul F\lticeni. (SV)
{ONA – sat (com. Mândra) `n nordul
Depr. F\g\ra[, pe dreapta Oltului; biserica
284
ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”
(sec. 18). (BV)
{P|LNACA – sat (com. Hopârta) `n Pod.
Târnavelor, la est de Aiud; a.d. sec. 14; bise-
rici din lemn, din sec. 18–19: „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil”, „Sf. Gheorghe”; urme de
cultur\ material\ neolitice, din epocile bron-
zului, daco-roman\ [i prefeudal\. (AB)
{PRING – sat (com. {.) pe râul omonim
din Pod. Seca[elor; obelisc `n memoria
eroilor din Al Doilea R\zboi Mondial. (AB)
{TEFAN CEL MARE – 1. comun\ pe
V. Trotu[ului; m\n\stirea Bogdana (vezi
BOGDANA); biserica „Sf. Mihail” (1628), cu
pictur\ interioar\ din 1652, `n satul R\deana;
biserica „Sfintii Voievozi”(1818) [i un pod de
piatr\ din sec. 15 – `n satul Negoie[ti. (BC) 2.
comun\ la est de Piatra Neam]; han (Rate[)
de piatr\ din sec. 18; conacul lui Iordache
Cantacuzino (sec. 17, modificat `n sec. 19);
biserica „Sf. Gheorghe”, ctitorit\ `n 1637 de
Vasile Lupu; rezerva]ia geologic\ „Stân-
ca–{erbe[ti” – forma]iuni grezoase sarma]ie-
ne. (NT) 3. comun\ situat\ `n C. G\vanu-Bur-
dea, pe râul Glavacioc; M\n\stirea Glavacioc,
sec. 14, [i biserica „Buna Vestire”. (AG)
{TEF|NE{TI – 1. comun\ `n estul
Câmpiei Moldovei; muzeul memorial „{tefan
Luchian”; bustul lui {tefan Luchian; centru
de ceramic\ popular\ de tradi]ie; biserica din
v\l\tuci, din 1777, „Sf. Voievozi”; biserica de
zid „Cuvioasa Parascheva” (sec. 15, ref\cut\
`n sec. 17); biseric\ din lemn din 1834 (`n
satul B\diu]i); podgorie (`n satul Bobule[ti);
rezerva]ia natural\ „Stânca Doamnei”. (BT)
2. comun\ `n SE Pod. Olte]ului; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Voievozi”, `ncep. sec. 19. (VL)
3. comun\ situat\ la contactul Pod. Cânde[ti
cu C. Pite[tiului, pe stânga v\ii Arge[ului;
sta]iune de cercet\ri forestiere [i hortiviti-
cole; centru viticol [i de vinifica]ie; conacul
„Florica”, sec. 18, apar]inând fam. Br\tianu;
biserica „T\ierea Capului Sf. Ioan Botez\-
torul”, sec. 17. (AG)
{TEFLE{TI – cel mai `nalt vârf din
M. Lotrului; circ glacionival. (VL)
285
{TEI – ora[ (9192 loc.); a.d. 1580, `n Depr.
Beiu[; centru turistic, punct de plecare spre
M. Bihor [i M. Codru Moma. (BH)
{TEVIA – lac glaciar `n M. Retezat,
sub Vf. Retezat (2482 m), la 2060 m, ad. max.
3 m. (HD)
{TIRBE{TI – sat (com. Ghioroiu) `n sudul
Pod. Olte]ului, pe râul Pe[teana; biserica
ortodox\ „Cuvioasa Parascheva”, 1784,
ref\cut\ `n sec. 19. (VL)
{TIUBIENI – comun\ pe V. Ba[eului;
conac ce a apar]inut familiei Kog\lniceanu
(1890); biserica „Sf. Voievozi” din 1835; iaz
piscicol. (BT)
{TIUCA – comun\ `n nordul Dl. Buzia-
[ului; a.d. 1585; biserica din lemn „Na[terea
Domnului”, 1754. (TM)
{TIUCII (LACUL) – rezerva]ie ornitolo-
gic\ situat\ `n C. Fize[ului, la 4 km SE de
Gherla; S: 25 ha; aici cuib\resc: califarul alb,
cufundacii, corcodeii, stârcii etc., ocrotite de
stuf\ri[ul des. (CJ)
{TOROB|NEASA – comun\ situat\ `n
partea de vest a C. Burnas, pe râul Teleor-
man; colec]ie muzeistic\ (istorie [i etnogra-
fie); conacele „Noica”, sf. sec. 19 [i „Racota”,
1900; viticultur\. (TR)
{UGAG – comun\ pe cursul sup. al Sebe-
[ului, la poalele NE ale M. {ureanu; satul {.
este centru etnofolcloric, a[ezare de oieri,
cioplitori `n lemn; casa memorial\ a me[teru-
lui popular, cioplitor `n lemn, N. Cernat (cu
diferite exponate – unelte de sculptur\ `n
lemn, blide, icoane etc.); m\n\stirea orto-
dox\ Oa[a, cu biserica din lemn „Adormirea
Maicii Domnului”, ctitorie a romancierului
M. Sadoveanu; monumentul eroilor din
Primul R\zboi Mondial; `mprejurimi foarte
pitore[ti: tinoavele din Luncile Prigoanei
(rezerva]ie botanic\), rezerva]iile geologice
Pintenii din Coasta Jinei (`n arealul satului
Dobra), Masa Jidovului (Masa Uria[ului),
Stânca Grunzii (`n arealul satului T\u Bistra).
(AB)
{UREANU
{UGA{ (B B|ILE {UGA{) – sta]iune bal-
neoclimateric\ (sezonier\), `n SE M. Baraolt,
com. Valea Cri[ului; alt. 750 m; `nconjurat\
de p\duri de fag [i molid; bioclimat tonic-sti-
mulent, izvoare minerale (bicarbonatate,
sodice, magneziene, carbogazoase); b\i reci
([trand) [i calde, mofete; vile, restaurant;
acces din Sfântu Gheorghe (10 km spre NV);
poteci marcate; gr\din\ zoologic\. (CV)
{UG|U – pe[ter\ (rezerva]ie speologic\)
`n M. H\[ma[, la NE de Izvoru Mure[ului;
lung. 350 m; galerii pe mai multe nivele;
par]ial amenajat\; acces de la Vo[lobeni [i
Izvoru Mure[ului. (HR)
{UG|ULUI – chei t\iate `n calcare de
pârâul {ug\u, la confl. acestuia cu Bicazul, `n
sectorul estic al M. H\[ma[; lung. 260 m;
versan]i `nal]i; alpinism; face parte din rezer-
va]ia geologic\ Munticelu–Crimini[. (NT)
{UICI – comun\ situat\ `n Muscelele
Arge[ului, pe râul Topolog; a.d. 1505; cula
„Br\tianu”, sec. 18, cu un muzeu etnografic;
biserica „Sf. Nicolae”, sec. 18, case vechi
]\r\ne[ti. (AG)
{URA MARE – 1. comun\ `n Pod. Hârti-
baciului; a.d. sec. 14; biserica evanghelic\
fortificat\, sec. 13, transformat\ `n sec. 15.
(SB) 2. pe[ter\ `n SV M. {ureanu (4,5 km
lung.), `n arealul satului Ohaba-Ponor, la NV
de Petro[ani; rezerva]ie speologic\. (HD)
{URA MIC| – comun\ `n SV Pod. Hârti-
baciului; a.d. 1323; urmele unei a[ez\ri daci-
ce; biserica evanghelic\, sec. 14, fortificat\ `n
sec. 16. (SB)
{URDE{TI – sat (com. {i[e[ti) `n Dl. Cav-
nicului; biseric\ din lemn (1724) cu turl\ de
54 m `n\l]ime. (MM)
{UREANU – masiv montan `n grupa
M. Parâng din partea central\ a Carpa]ilor
Meridionali, cuprins `ntre Depr. Petro[ani
(sud), Depr. Ha]eg–Pui (SV), Depr. Hune-
doara (vest), Dl. Or\[tiei (NV), V. Sebe[ului
(est); [isturi cristaline str\punse din loc `n
loc de granite [i gnaise; `n partea de SV, un
`ntins sector cu calcare jurasice [i cretacice;
{UVIÞELE BERII 286

sunt specifice culmile rotunjite, suprafe]ele Coste[ti, Blidaru, Fe]ele Albe, Sarmizegetusa
de eroziune bine dezvoltate; formele glaciare Basileion (Gr\di[tea de Munte); acces prin
au o extensiune redus\, sunt reprezentate nord, din Cugir, prin NE, din Or\[tie,
prin circuri simple, sub Vf. {ureanu, unde se Or\[tioara de Sus, prin vest din Ha]eg, prin
afl\ [i Iezerul {ureanu (lac glaciar cu sud din Petrila, prin est, din {ugag etc.; posi-
ad. max. 7,3 m), `n apropiere de cabana {.; `n bilit\]i de cazare la cabanele Oa[a (lâng\ lacul
jurul lacului, pe S: 20 ha, se dezvolt\ omonim de pe V. Sebe[ului), {ureanu (`n zona
buruieni[uri de munte, exemplare de molid, Iezerului {ureanu), Coste[ti (`n NV, `n zona
zâmbru, jnepeni, iar `n turb\ria din partea de cet\]ilor dacice), Lunca Florii (acces din
nord a lacului, o orhidee rar\; lacul [i zona Petrila), la cantoane forestiere [i stâne. (AB)
`nconjur\toare sunt declarate rezerva]ie
natural\ complex\, la obâr[ia pârâului Cârpa
(cantoneaz\ dou\ mici lacuri glaciare:
Iezerul Cârpa, la 1830 m alt., S: 846 m2 [i
Iezera[ul Cârpa, la 1840 m, S: 156 m2). Vf. lui
P\tru (2130 m), {ureanu (2059 m), Cârpa
(2012 m), Au[el (2009 m) etc., puncte de
belvedere `nsemnate; `n SV masivului, pe
Platforma Luncani, relief carstic-doline,
pe[teri (Pe[tera P\l\riei, Tecuri, Ponorici–
Cioclovina cu Ap\, Cioclovina Uscat\, {ura
Mare, Bordu Mare, Pe[tera din V. Clenjii,
Pe[tera Coco[ului, Bolii, avene (Bâtan,
Fund\tura Hobenilor, Dosul L\c[orului),
chei ale pâraielor afl. ale Jiului de Est (Taia,
V. Ro[ie); pân\ la 1800 m sunt acoperi]i cu
p\duri (de fag, de amestec fag-molid [i `n
partea superioar\ de molid); la peste 1800 m Lacul Iezeru {ureanu
apar tuf\ri[urile [i apoi paji[tile alpine, de
{U{ANI – comun\ `n SE Pod. Olte]ului, pe
care se leag\ un p\storit intens (numeroase
râul Beica; biserica din lemn „Sf. ~mp\ra]i
stâne); interes cinegetic (urs, lup, mistre]
Constantin [i Elena”, 1779; biserica ortodox\
etc.) [i piscicol (p\str\v, lipan etc.); aici
„Sfântul Dumitru”, 1802, ref\cut\ `n 1895. (VL)
tr\iesc ierunca [i coco[ul de munte (monu-
mente ale naturii); lacurile de acumulare de {UVIÞELE BERII – rezerva]ie natural\
pe V. Sebe[ului (Oa[a, T\u-Bistra, Obreja de `n estul M. Ciuca[, `n Culmea {uvi]elor
C\pâlna, cu amenaj\ri pentru agrement), `n (S: 2 ha); ocrote[te floarea de col] precum [i
zona de NV sunt vestigii ale unor cet\]i dacice: alte plante alpine. (PH)
 T
TABLA BUÞII – pas (1075 m) `n Carpa]ii
Curburii, pe cump\na apelor Buz\u–Tele-
jenel; fost punct de vam\ pe drumul comer-
cial V\leni–Drajna de Sus–Slon–Vama Bu-
z\ului, `n Evul Mediu (pe traseul unui fost
drum roman); cimitirul eroilor din Primul
R\zboi Mondial (1916). (BV, PH)
TAIÞA – râu (52 km) [i ax\ turistic\ în
Depr. Nalbant [i Pod. Niculi]el; aeroportul
M. Kog\lniceanu, M\n\stirea Cilic Dere,
Dl. Tulcei. (TL)
TALEA – comun\ `n Subcarpa]ii Prahovei,
la contactul cu M. Gurguiatu, la 800–900 m
alt.; chei pe râul Talea; biserica „Sf. Nicolae”
(1878). (PH)
TAMA{FAL|U – sat (com. Z\bala) `n SE
Depr. Bra[ov, pe V. Z\bala; conacul
Tamasfalvi (sec. 16); muzeu s\tesc. (CV)
TAMINA – chei [i cascad\ pe V. Pietrei
Mici, `n M. Piatra Mare (sud); acces din
V. Timi[ului. (BV)
TANACU – comun\ `n SE Pod. Central
Moldovenesc, pe V. Burghina; biserici
(sec. 19); rezerva]ia botanic\ „Coasta Rup-
turile” (p\dure de stejar brum\riu, ar]ar
t\t\r\sc [i stejar pufos); S: 6 ha. (VS)
TANISLAVI – sat (com. Fârt\]e[ti) `n
Pod. Olte]ului, pe V. Geam\na; biserica orto-
dox\ „Sfântul Ioan Botez\torul”, 1864. (VL)
TANSA – 1. comun\ `n Pod. Central
Moldovenesc; a.d. 1469; centru de ceramic\
pictat\, rot\rit [i sculptur\ `n piatr\; sit arheo-
logic (epoca bronzului); biserica din lemn
„Sfin]ii Voievozi” (sf. sec. 17), `n satul
Suhule]. (IS) 2. deal (466 m) `n vestul
Pod. Central Moldovenesc, cu aspect de pla-
tou, `ntre v\ile Sacov\] (est) [i Gârbov\]
(vest); p\duri de stejar, tei, carpen etc.; belve-
dere. (IS)
TARC|U – 1. mun]i `n Carpa]ii Orientali,
`ntre v\ile Bicazului (nord), Trotu[ului
(sud), D\muc [i Valea Rece (vest), Tarc\u [i
Camenca (est); alt. max. 1664 m, `n Vf. Grin-
du[u; culmi prelungi, orientate predominant
N–S, separate de v\i ce `nlesnesc accesul `n
munte (Tarc\u, D\muc, Camenca, Valea
Rece etc.); `n est [i `n zona central\ pre-
domin\ p\durile (brad, fag, molid), iar `n vest
[i sud, p\[unile [i fâne]ele; fond cinegetic
bogat; trasee turistice nemarcate, accesibile
tot anul, urm\rind `ndeosebi drumurile
forestiere [i pastorale; puncte de belvedere:
M\gura Tarc\ului, 1493 m, Smida Floarei,
1322 m, Sihla, 1258 m, Muntele Lung, 1394 m,
Ardelea, 1589 m, Vf. Cotului, 1557 m, Þapu,
1640 m, Grindu[u, 1664 m, Ciudomiru, 1649 m;
locuin]e sezoniere risipite pe fâne]e, `ndeo-
sebi `n vest [i sud; fructe de munte. (NT)
2. râu (25 km) `n Carpa]ii Orientali, afl. pe
dreapta al Bistri]ei; separ\ M. Tarc\u (vest)
de M. Go[manu (est); schitul Brate[ [i m\-
n\stirea Tarc\u; cale de acces `n M. Go[-
manu [i M. Tarc\u, de pe valea T., ramificân-
du-se numeroase drumuri forestiere [i poteci
spre ace[tia. (NT) 3. m\n\stirea „Duminica
Tuturor Sfin]ilor”, din 1833, cu turn–clopot-
ni]\ din 1868. (NT)
TARIVERDE – sat (com. Cogealac) situat `n
Pod. Istria, la nord de Constan]a (47 km); lacul
Nunta[i; urme ale unei a[ez\ri getice. (CT)
TARNIÞA – 1. lac de acumulare pe râul
Some[ul Cald, realizat `n scop hidroener-
getic, `n comuna Gil\u; S: 270 ha; 7 km lung.;
zon\ de agrement. (CJ) 2. schit ctitorit `n
sec. 19, `n satul M\gura (com. Jitia) din
TA{AUL
Subcarpa]ii Vrancei, pe cursul sup. al râului
Râmnic (Depr. Jitia). (VN)
TA{AUL – liman pe cursul superior al râu-
lui Casimcea, S: 23,35 ha; prezint\ dou\
insule: „Ada”, din calcare, [i „La Ostrov”, din
[isturi verzi; separat de mare printr-un
perisip pe care se afl\ Combinatul
Petrochimic N\vodari: `n nord, se vars\ `n lac
râul Casimcea; carierele de calcar Sitorman
[i Lumina; `n NE, leg\tura cu lacul Corbu.
(CT)
TATANIR – bra] ce se ramific\ din bra]ul
Chilia; lac `n cadrul ostrovului Pardina;
S: 630 ha; legat de canalul Gotca (nord) [i
canalul Pardina (sud). (TL)
TATLAGEAC – liman fluvio-maritim
la nord de sta]iunea Olimp; cca 4 km lung.,
S: 1,7 km2; amenaj\ri pentru pescuit; pe
cordonul litoral trece c. f. Constan]a–Man-
galia. (CT)
TAZL|U – 1. comun\ pe valea omonim\,
la poalele estice ale M. Go[manu; schitul T.,
constr. de {tefan cel Mare, `n 1497: biserica
„Na[terea Maicii Domnului”, cu pictur\ inte-
rioar\ din sec. 19 [i decora]ie exterioar\ ori-
ginal\, `n c\r\mid\ aparent\ [i ceramic\
sm\l]uit\, zid de incint\ cu metereze [i dou\
turnuri de paz\; port popular autentic; obi-
ceiuri tradi]ionale de Anul Nou. (NT) 2. râu
(85 km) [i ax\ turistic\ prin Depr. Tazl\u
(Subcarpa]ii Moldovei); localit\]i turistice:
One[ti (la confl. cu Trotu[ul), Tescani;
Dl. Perchiu — rezerva]ie natural\. (NT, BC)
TAUÞ – sat (com. T.) `n nordul M. Zarand;
a.d. 1496; dou\ poduri vechi boltite, din
piatr\, denumite „La Catra” [i „La Duru”;
cetatea Tau]ului, construit\ `n sec. 13–14;
ruinele unei biserici romanice din 1187, ulte-
rior m\n\stire fortificat\ a cavalerilor templi-
eri [i apoi a ioani]ilor. (AR)
T|B|C|RIEI – lagun\ la SE de sta]iunea
Mamaia; S: 0,9 km2; comunic\ cu lacul Siut-
ghiol [i cu marea; amenaj\ri pentru agrement;
biserica din lemn cu turl\ de 43 m în\l]ime.
(CT)
288
T|LI{OARA – sat (com. Br\du]) `n Depr.
Baraolt, pe V. Cormo[, la nord de Baraolt;
biseric\ reformat\ (sec. 15) cu elemente
gotice; castelul Daniel (1669), cu elemente
de rena[tere; stejar piramidal; sit arheologic
(morminte megalitice `n Dl. Tortoma), ves-
tigii romane; izvoare minerale. (CV)
T|LMACIU – ora[ (9098 loc.) `n SE Depr.
Sibiu; a.d. 1318; centru agroindustrial [i tu-
ristic; ruinele cet\]ii Landeskrone, construit\
din piatr\, 1370; casa parohial\ a bisericii
evanghelice, sec. 18; `n Boi]a, castelul (sec. 19)
[i muzeu etnografic; Turnul Ro[u la intrarea
`n Defileul Oltului (sec. 14); biserici din
sec. 18–19. (SB)
T|M|D|U MARE – comun\ `n C. Mos-
ti[tei; iaz piscicol [i pentru iriga]ii; biseric\
(1810). (CL)
T|M|OANI – sat (com. Frumu[i]a) situat
`n estul C. Covurlui, pe V. Chinejei; urme de
civiliza]ie dacic\; biserica „Cuvioasa
Parascheva” (sec. 18). (GL)
T|M|{ENI – sat (com. T\m\[eni) la
nord de Roman; biserica romano-catolic\ din
sec. 17. (NT)
T|RÂÞA – culme pe versantul nordic al
M. F\g\ra[ (2414 m `n vârful omonim);
alc\tuit\ din [isturi cristaline, relief ruini-
form (Turnurile Podragului), peisaj glaciar
alpin, potec\ marcat\; belvedere. (BV, SB)
T|RCAIA – sat (com. T\rcaia) `n
M. Codru-Moma (est); muzeu etnografic, `n
satul T\rc\i]a; biseric\ din lemn din sec. 18;
instala]ii de tehnic\ popular\. (BH)
T|RLUNG – râu, afl. al Râului Negru
(51 km); izvor\[te din nordul M. Grohoti[;
traverseaz\ M. ~ntorsurii [i Depr. Bra[ov; lac
de acumulare SE de S\cele (S: 123 ha); caba-
ne; poten]ial cinegetic [i piscicol; afluen]i:
Doftana Ardelean\, Gârcinul etc.; asigur\
accesul `n mun]ii Grohoti[ [i Ciuca[. (BV)
T|RLUNGENI – comun\ `n sudul Depr.
Bra[ov, pe V. T\rlungului, la poalele M. ~ntor-
surii; muzeu etnografic; biseric\ ortodox\
(sec. 17). (BV)
289
T|RPIU – sat (com. Dumitra) situat `n
Depr. Dumitra; a.d. 1332, biseric\ `n stil gotic
târziu (1504). (BN)
T|RT|{E{TI – comun\ situat\ `n C. Târ-
govi[tei, pe râul Ilfov; centru pomicol;
a.d. 1622 (satul Bâldana); colec]ia muzeal\;
monumentul eroilor din Primul R\zboi
Mondial; popasul turistic Vl\sia; tezaur mo-
netar din epoca getic\; biserica „Sf. Nicolae”
1853 `n satul Bâldana; (DB)
T|{NAD – ora[ agroindustrial (10 000 loc.)
din 1968, `n Dl. Crasnei, la sud de Carei;
a.d. sec. 13; centru turistic; biseric\ din
sec. 15 (stil gotic [i elemente de baroc),
muzeu cu colec]ii etnografice din zona
Codrului [i arheologice `ntr-un conac
(sf. sec. 18); lacuri. (SM)
T|TARU – 1. bra] secundar al Chiliei [i
ostrov. (TL) 2. canal `n Delta Dun\rii ce leag\
lacul Ro[u de mare [i de bra]ul Sf. Gheorghe,
str\b\tând partea estic\ a câmpului maritim
S\r\turile; 3. lac `n Delta Dun\rii (S: 220 ha),
la vest de localitatea Maliuc; se continu\ cu
lacul Tatanir. (TL) 4. comun\ la poalele NV
ale Dl. Istri]a, `n Subcarpa]ii Buz\ului; schitul
rupestru „La Chilii” (sec. 16–17), `n satul
Podgoria. (PH) 5. mun]i `n Carpa]ii de
Curbur\ (1477 m `n Vf. T\taru Mare) situa]i
`ntre v\ile Telejenel, Buz\ul sup. (vest),
Bâsca Chiojdului (est) [i obâr[iile Siriului
(NE); alc\tui]i din fli[; relief de platouri largi,
dominate de vârfuri cu alt. de cca 1400 m
(T\t\ru]u, 1412 m, M\n\il\, 1453 m, Vârful
lui Crai etc.); p\[unat intens; potec\ pe cul-
mea principal\ (N–S), pe traseul vechiului
drum militar roman [i comercial medieval
(V\leni–Vama Buz\ului, prin Tabla Bu]ii);
vestigii arheologice (ruine de cet\]i din
sec. 8–9, sub Vf. lui Crai–La Grohoti[); belve-
dere, poteci marcate (leg\tura Ciuca[–
M. Siriu). (BZ, PH)
T|T|RANI – 1. comun\ `n estul Pod. Cen-
tral Moldovenesc, pe V. Crasna [i afl. Bl\-
ge[ti; p\dure de plopi seculari (rezerva]ie fo-
restier\); biserica „Adormirea” (sec. 18–19);
biserici din lemn (sec. 19) `n satele `nveci-
nate; punct fosilifer `n satul Valea Seac\. (VS)
T|UL R|SUCIT
2. comun\ la contactul Subcarpa]ilor Ialomi-
]ei cu Pod. Cânde[ti, pe râul Dâmbovi]a; a.d.
sec. 15; centru de prelucrare a lemnului [i
pomicol; bisericile „~n\l]area Domnului”, `n
satele Priboiu, 1831, cu picturi interioare din
1835, [i T\t\rani, 1848; ]es\turi [i costume
populare. (DB)
T|T|R|{TII DE JOS – comun\ situat\
`n C. G\vanu-Burdea, pe râul Teleorman;
a.d. 1741; ruinele bisericii „Zl\te[ti”, sf. sec. 18
[i o cas\ ]\r\neasc\ din anul 1800, `n satul
Sl\ve[ti. (TR)
T|T|R|{TII DE SUS – comun\ situat\
`n C. G\vanu-Burdea, pe râul Teleorman;
a.d. 1741; ruinele unei cur]i boiere[ti a fami-
liei B\l\ceanu (1798) [i o biseric\ cu zid de
incint\ prev\zut cu turnuri rotunde la
col]uri; biserica „Sf. Apostoli Petru [i Pavel”,
1846. (TR)
T|T|RU{I – comun\ `n Pod. F\lticeni;
a.d. 1398; bisericile, „Sf. Vasile” [i „Sf. Nico-
lae” din sec. 19; centru de piel\rie, cojoc\rit
[i prelucrare artistic\ a lemnului; manifest\ri
populare de Anul Nou; p\durea T. – rezer-
va]ie natural\ (S: 49,9 ha). (IS)
T|UL AG|ÞAT – lac glaciar la obâr[ia
pârâului Dobrun din M. Retezat, la 2208 m;
ad. max. 2,3 m. (HD)
T|UL ASCUNS – lac glaciar `n M. Rete-
zat, la 2180 m; ad. max. 1,7 m. (HD)
T|UL CUSTURA MARE – lac glaciar `n
bazinul Râului B\rbat din M. Retezat, la
2226 m; ad. max. 9 m. (HD)
T|UL NEGRU – lac glaciar `n partea cen-
tral-vestic\ a M. Retezat (`n rezerva]ia [tiin-
]ific\), la 2036 m; ad. max. cca 25 m. (HD)
T|UL PORÞII BUCURA – lac glaciar `n
M. Retezat, la 2260 m, la poalele sudice ale
Vf. Bucura (2433 m), `n circul glaciar com-
plex Bucura. (HD)
T|UL R|SUCIT – lac glaciar `n M. Rete-
zat, `n circul de la obâr[ia râului Judele, sub
Vf. Sl\veiu Mare (2347 m). (HD)
T|UL {TIRBULUI 290

T|UL {TIRBULUI – lac glaciar `n M. Re- capital\ a Þ\rii Române[ti, sec. 15–16 [i
tezat, la 2090 m; ad. max. 8,7 m. (HD) `ncep. sec. 17; `n prezent, un `nsemnat centru
industrial, cultural (Universitate, muzee etc.)
T|UL ÞAPULUI – lac glaciar `n estul
[i turistic; Complexul muzeal Curtea
M. Retezat (bazinul Râului B\rbat), la 2160 m;
Domneasc\; cuprinde ruinele Palatelor
ad. max. cca 6 m. (HD)
voievodale din sec. 15–16, legate de domniile
T|UL URÂT – lac glaciar `n M. Retezat, lui Mircea cel B\trân, Petru Cercel, Matei
`n circul de la obâr[ia râului Judele, sub
Vf. Sl\veiu Mare (2347 m). (HD)
T|UL F|RA FUND – lac glaciar `n
M. Parâng, pe versantul nordic, `n bazinul
hidrografic Ro[iile, la alt. de 1978 m. (GJ)
T|UL VERDE – lac glaciar `n M. Parâng,
pe versantul nordic, `n bazinul Sl\veiu, la alt.
de 2018 m. (GJ)
T|UÞII-M|GHER|U{ – comun\ `n par-
tea de nord a Depr. Baia Mare, la poalele
sudice al M. Gutâi; p\dure de castani comes-
tibili; `n arealul satului Bu[ag, urmele unei
a[ez\ri paleolitice; centru de confec]ionare a
l\zilor de zestre (satul B\i]a) [i centru de
ceramic\ (satul T. M.); izvoare minerale; `n
satul T. M. se afl\ o biseric\ reformat\ (sec.
14–15), una romano-catolic\ (sec. 19) [i dou\
Turnul Chindiei – Târgovi[te
biserici ortodoxe – „Sf. Apostoli Peru [i
Pavel” (sec. 16, ref\cut\ `n sec. 17) [i Basarab, Constantin Brâncoveanu; Turnul
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil” (sec. 19). Chindiei, sec. 15; Biserica Domneasc\ ctito-
(MM) rie a lui Petru Cercel (1585), pictat\ `n timpul
lui C. Brâncoveanu (1699); Biserica Dom-
TÂMBOIE{TI – sat (com. T.) la contactul neasc\ Mic\, sec.16, cu ziduri de incint\ din
dintre glacisul Râmnicului [i Subcarpa]ii sec. 16; bisericile „Stelea”, ctitorie a lui Vasile
Vrancei; biseric\ ortodox\ (sec. 18). (VN) Lupu, 1645, `n stil moldovenesc, „Târgului”
TÂMPA – culme (955 m) `n NE M. Pos- 1653, „Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena”,
t\varu, `ntre v\ile Schei [i R\c\d\u, ce 1650, ctitorie a lui Matei Basarab, „Cre]ules-
domin\ ora[ul Bra[ov; alc\tuit\ din calcare cu”, sec. 18, ctitorie a Saftei Brâncoveanu [i a
(lapiezuri, grote); rezerva]ie [i parc natural lui Iordache Cre]ulescu, cu picturi de Gh. Ta-
(S: 188 ha) cu elemente de vegeta]ie stepic\ ttarescu, „Sf. Nicolae” – Androne[ti, ctitorie
pe versantul expus spre SE (iacintul s\lbatic, din 1527 a lui Manea Per[anul, „Sf. {tefan” –
ctitorie din 1704–1705 a stolnicului Constan-
firu]a), plante ocrotite (papucul doamnei,
tin Cantacuzino, „Sf. Gheorghe”, ctitorie din
laleaua pestri]\, crucea voinicului); acces pe
1512–1521 a lui Neagoe Basarab, „Sf.
poteci marcate [i cu telecabina; restaurant,
Dumitru”, ctitorie din 1639 a lui Dumitru
releu de telecomunica]ii; belvedere. (BV)
Buzinca, „Sf. Nicolae” – Sinuleasa, 1654,
TÂRGOVI{TE – municipiu (98 330 loc.) „T\ierea Capului Sf. Ioan Botez\torul” –
situat `n partea central-sudic\ a României, `n Sf. Ionic\, sec. 16, „Sf. Atanasie [i Chiril”,
C. Târgovi[tei, la contactul cu Subcarpa]ii ctitorie din 1768 a lui Badea [i Iordache
Ialomi]ei, pe râul Ialomi]a; a.d. 1396; veche V\c\rescu, cu picturi murale originare,
291
„Sf. Trei Ierarhi” – Alb\ sau biserica jude]u-
lui, sec. 17; biserica catolic\ „Sf. Franisc”,
sec. 16, „~n\l]area Domnului”, 1890–1903, `n
stil bizantin dup\ planurile arhitectului
francez Emile André Lecomte du Nouy, pe
locul celei ridicate de Neagoe Basarab; sina-
gog\ din 1880; muzeul scriitorilor târgo-
vi[teni (documente, manuscrise, obiecte ale
poe]ilor V\c\re[ti, ale lui Vasile Cârlova,
Grigore Alexandrescu, I.H. R\dulescu, Ion
Al. Br\tescu-Voine[ti); Muzeul de istorie [i
arheologie; Casa atelier Gh. P\tra[cu; Casa
de cultur\, Parcul cu Aleea poe]ilor; cl\diri
vechi: casa Stolnicului Constantin Cantacuzino,
sec. 18, Arsenalul Armatei, 1869, Gara de Sud,
1883, Prim\ria veche, 1897; statui [i busturi
(Mircea cel B\trân, I.H. R\dulescu). (DB)
TÂRG{ORU VECHI – comun\ `n C. Plo-
ie[ti, la vest de Ploie[ti, situat\ pe stânga
Prahovei [i pe dreapta pârâului Leaotu (deri-
va]ie a Prahovei); ora[ `ntre 1413 [i 1570;
1517, re[edin]\ domneasc\ a lui Neagoe
Basarab; decade dup\ 1570 datorit\ dez-
volt\rii Ploie[tiului; `n locul „La M\n\stiri”,
pe malurile Leaotului, urme de cultur\ mate-
rial\ [i a[ez\ri de cca 8000 de ani; termele
romane ale castrului legiunii a XI-a Claudia;
necropola (sec. 2–4); a[ez\ri din sec. 5–6 [i
sec. 8–9; rezerva]ie arheologic\; ruinele
Bisericii Albe (1447); ruinele Cur]ii Dom-
ne[ti a lui Mircea cel B\trân (sec. 15) numit\
[i Novum Forum (include ruinele m\n\stirii
„Sf. Arhangheli”–Turnu, ale ctitoriei lui Vlad
Þepe[, de la 1460, ref\cut\ la 1670 de Antonie
Vod\ din Pope[ti); biserica Ro[ie („Adormi-
rea”), ctitoria lui Mihnea Turcitul (1579);
conacul Moruzzi, azi gr\dini]\. (PH)
TÂRGU C|RBUNE{TI – ora[ din 1968
(9158 loc.); economie agroindustrial\; biseri-
ca „Sf. Ioan Botez\torul” (1780); în satele
componente, biserici din lemn (sec. 19);
ceramic\ popular\ în satul {tef\ne[ti. (GJ)
TÂRGU TROTU{ – comun\ pe V. Tro-
tu[ului; a.d. 1408; bisericile „Sfin]ii Voievozi”
(1730) [i „Sf. Nicolae” (1813); biserica
romano-catolic\ din sec. 18; `n satul Vii[oara,
biserica „Sf. Nicolae” (sec. 18). (BC)
TÂRGU JIU
TÂRGU BUJOR – ora[ (8108 loc.) din
1968, situat `n Pod. Covurlui; a.d. 1491; cen-
tru agroindustrial; popas turistic. (GL)
TÂRGU FRUMOS – ora[ (13 560 loc.) `n
SV Câmpiei Moldovei, pe V. Bahluie]ului;
a.d. 1448; unul din cele mai vechi târguri
moldovene[ti; centru agroindustrial [i tu-
ristic, Biserica Domneasc\ „Sf. Parascheva”,
din vremea lui Petru Rare[ (1541); bisericile
„Pogorârea Duhului Sfânt” [i „Sf. Nicolae”,
ambele din sec. 19. (IS)
TÂRGU GÂNGULE{TI – sat (com. Ber-
be[ti) `n nordul Pod. Olte]ului, pe râul
T\râia; biserica ortodox\ „Sfântul Ioan Bote-
z\torul”, 1797; fresca de la `ncep. sec. 19. (VL)
TÂRGU JIU – municipiu (97 667 loc.), re-
[edin]a jud. Gorj, situat `n depr. subcarpatic\
omonim\, a[ezare daco-roman\; a.d. 1406, `n
timpul lui Mircea cel B\trân, sub numele de
Jiu; ora[ de la 1597; `n prezent, centru indus-
trial, cultural [i turistic; Ansamblul sculptural
„Constantin Brâncu[i’’ amenajat `ntre anii
1936–1938, `n Parcul „Constantin Brâncu[i’’,
reprezentat prin: Masa t\cerii (din piatr\ de
Banpotoc, 214 cm `n diametru, 43 cm gro-
sime) cu 12 scaune (piatr\ de Câmpulung,
55 cm `n\l]ime, 45 cm `n diametru); Poarta
S\rutului (530 cm `n\l]ime, 660 cm lungime,
170 cm grosime); [i Aleea scaunelor; `n
parcul Tudor Vladimirescu, Coloana Infinitu-
lui (Coloana f\r\ sfâr[it, monument al eroilor,
Masa T\cerii – Târgu Jiu
din font\ ar\mit\; 29,33 m `n\l]ime) [i masa
dacic\ cu [ase scaune. Monumente de
arhitectur\ din sec. 18: casa pitarului
TÂRGU L|PU{
Poarta S\rutului – Târgu Jiu
M\ld\rescu; casa „Barbu G\nescu’’; casa
marelui ban Cornea Br\iloiu, cul\ din 1700;
casa „Vasile Moang\’’ (1770), unde a locuit
Tudor Vladimirescu `n ianuarie 1821; biseri-
ca „Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena’’, biserica
Catedral\, cunoscut\ [i sub numele de
Biserica Negustorilor sau Biserica Dom-
neasc\, ridicat\ `ntre anii 1749–1764; biserica
„Sf. Nicolae’’, edificiu `n care se afl\ Consiliul
Popular; Prim\ria (cl\dire din 1898, `n stil
clasic); monumentul Tudor Vladimirescu
(1898) `n fa]a c\ruia se afl\ mausoleul
„Ecaterina Teodoroiu”; muzeul (sec]ii de
istorie, etnografie [i memorial\); casa memo-
rial\ „Ecaterina Teodoriu’’. (GJ)
TÂRGU L|PU{ – ora[ (14 008 loc.) `n
depr. omonim\; a.d. 1291; centru agroindus-
trial [i turistic, Defileul L\pu[ului – rezer-
va]ie natural\ (S: 25 ha); biserica reformat\
(sec. 18), biserici din sec. 19, monumentul
eroilor etc.; `n satele apar]in\toare, m\n\s-
tirea Rohia (sec. 19), cu muzeu, biserici din
lemn (sec. 17–18), tradi]ii etnofolclorice. (MM)
TÂRGU MURE{ – municipiu (164 035 loc.),
re[edin]\ a jud. Mure[, situat pe cursul
mijlociu al râului Mure[, `n partea central-es-
tic\ a Pod. Transilvaniei; a.d. 1300, ca Forum
Syclorum; `n sec. 15–16, târgul devine un
important centru me[te[ug\resc [i comer-
cial; centru industrial, cultural (filial\ a Aca-
demiei Române, Teatru Na]ional, Filarmo-
nic\, Galerie de Art\, Universitate etc.) [i tu-
ristic; Muzeul jude]ean Mure[ (istorie, arhe-
ologie, etnografie, [tiin]ele naturii), `ntr-o
292
cl\dire din 1759–1762; Muzeul de Art\,
`nfiin]at `n 1913; Cetatea medieval\, constru-
it\ prima dat\ `n sec. 15 [i ref\cut\ `ntre
1602–1603, cu zid de c\r\mid\, str\juit\ de
[apte bastioane cu o `n\l]ime de 10 m; `n
Catedral\ ortodox\ – Târgu Mure[
incint\, o biseric\ reformat\ (sec. 15) cu ele-
mente gotice; biserica romano-catolic\ a fos-
tei M\n\stiri a Iezui]ilor, construit\ la
mijlocul sec. 18, `n stil baroc, [i ref\cut\ `n
stil neorenascentist; biserica unitarian\, din
sec. 13; biserica romano-catolic\ a M\n\stirii
Minori]ilor (sec. 18–19); biserica ortodox\
„~n\l]area Domnului” (1750, ref\cut\ la 1794);
biserica ortodox\ „Buna Vestire” (1926);
Catedrala ortodox\ „~n\l]area Domnului”
(1924–1938), `n stil bizantin; biserica din
lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” (1793), cu
picturi de la `ncep. sec. 19; biserica „Sfântu
Petru din Roma”, construit\ `n 1924–1925;
sinagog\ (1938); Palatul „Tholdalagi”, cons-
truit `ntre 1759–1762, `n stil baroc, cu ele-
mente de rococo; Cl\direa fostei Prefecturi
(1746), `n stil baroc; Cl\direa fostei Procura-
turi (1789), `n stil baroc; Palatul Teleki (bi-
blioteca Teleki), `n stil baroc [i neoclasic
(1797–1803), cu modific\ri ulterioare; mai
multe edificii din sec. 18–19; Palatul Culturii,
construit `n 1911–1913; Monumentul secui-
lor martiri; Monumentul lui Farkas [i Jànos
Bolyai; Statuia ecvestr\ a lui Avram Iancu;
293
Statuia „Lupa Capitolina”; Bustul lui
Alexandru Papiu-Ilarian, realizat `n 1930;
Bustul lui Mihai Eminescu, teatrul etc. (MS)
Palatul Prefecturii – Târgu Mure[
TÂRGU- NEAMÞ – ora[ (22 474 loc.) pe
râul Ozana, `n Subcarpa]ii Neam]ului;
a.d. 1408; centru industrial, cultural [i turis-
tic; Cetatea Neam]ului, situat\ pe versantul
Culmii Ple[ului, constr. `n 1375–1391, de
Petru I Mu[at, ref\cut\, amplificat\ [i `nt\rit\
de {tefan cel Mare, `n 1475–1476, ref\cut\ [i
transformat\ de Vasile Lupu, `n 1645–1646, res-
taurat\ dupa 1960; plan patrulater (47 x 38 m),
ziduri cu grosimi de 3–4 m, bastioane semi-
circulare, [an] adânc de ap\rare `n jur, cu pod
de piatr\ `nalt de 8 m; biserica „Sf. Dumitru”
(„Domneasc\”) – ctitorie din 1634 a lui Vasile
Lupu, finalizat\ `n 1661 de {tef\ni]\ Lupu;
biserica „Sf. Gheorghe” (1808); biserica
romano-catolic\ „Sf. Treime” (sec. 17); sina-
goga (`ncep. sec. 19); cl\direa fostei [coli
domne[ti (1852); monumentul eroilor din
Primul R\zboi Mondial; casa memorial\ „Ion
Creang\” (vezi HUMULE{TI). (NT)
TÂRGU SECUIESC
Ruinele cet\]ii Neam]
TÂRGU OCNA – ora[ (14 158 loc.) la
confl. Trotu[ului cu Sl\nicul; urme de cultur\
material\ din neolitic, cetate dac\ (Utidava);
a.d. 1580, ca veche salin\; la nord, `n
Dl. Vâlcele – complex de saline din diferite
perioade (cele vechi fiind p\r\site); `n salina
actual\ este amenajat [i un sanatoriu subte-
ran de tratare a bolilor de pl\mâni; spre vest,
pe Dl. M\gura (678 m), sunt p\duri de fag,
mesteceni, gorun [i conifere; drum pân\ la
m\n\stirea „Buna Vestire” („M\gura Ocnei”)
[i Monumentul Eroilor din Primul R\zboi
Mondial (vezi M|GURA 3); biserica „Buna
Vestire” a m\n\stirii R\ducanu, ctitorit\ `n
1664, de N. Buhu[, cu zid de piatr\, pictur\ [i
sculptur\ valoroase [i mormântul lui Cos-
tache Negri; izvoare minerale cu ape cloru-
rate, sodice, bicarbonatate, magneziene, sul-
furoase indicate `n diverse tratamente; ame-
naj\ri pentru activit\]i turistice. (BC)
TÂRGU SECUIESC – ora[ (21 963 loc.) `n
NE Depr. Bra[ov (Depr. Târgu Secuiesc), la
confl. râului Turia cu râul Ca[in, la 40 km NE
de Sfântu Gheorghe, pe [oseaua Bra[ov–
Bac\u); alt. 560 m; a.d. 1407 (din 1562 are
denumirea actual\), pe locul a[ez\rii romane
Praetoria Augusta; `n sec. 15–17, centru co-
mercial [i me[te[ug\resc (bresle), cu le-
g\turi strânse cu Moldova [i Þara Româ-
neasc\; important centru agroindustrial [i
turistic; centrul ora[ului p\streaz\ 71 de cur]i
comune dispuse tentacular (sec. 16–17), case
de lemn (sec. 19) cu arhitectur\ popular\;
biserica reformat\, `n stil baroc [i neocla-
sic(1770–1782); biserica romano-catolic\ `n
stil baroc (sec. 18); biserica ortodox\
„Adormirea Maicii Domnului” (1781–1783);
TÂRGU{OR
casa `n care a locuit Gabor Aron (revolu-
]ionar pa[optist) [i statuia acestuia; fosta m\-
n\stire minorit\ (1795); cl\diri din sec. 18–20:
prim\ria, fostul cazinou, moara, [coli `n stil
neoclasic, empire etc.; muzeul or\[enesc al
breslelor (colec]ii de istorie [i art\ popular\);
izvoare minerale bicarbonatate, carboga-
zoase, calde, mofete (B\ile Fortyogo). (CV)
TÂRGU{OR – comun\ `n bazinul Casim-
cea, `n partea central-estic\ a Pod. Casimcea,
punct de plecare pentru vizitarea carstului
din versantul V. Visterna [i a celui de la
Cheia. (CT)
TÂRLI{UA – sat (com. T.) situat `n Mus-
celele N\s\udului; a.d. 1501; cas\ memorial\
[i bustul romancierului Liviu Rebreanu;
punct de ascensiune `n M. Þible[ului. (BN)
TÂRNAVA – sat (com. T.) `n Pod. Târna-
velor, pe Târnava Mare; a.d. 1331; biserica
evanghelic\, sec. 16, modificat\ `n sec. 19;
case ]\r\ne[ti din sec. 16–18. (SB)
TÂRNAVELOR – zon\ turistic\ `n centrul
Pod. Transilvaniei; cuprinde mai multe cen-
tre turistice (Tg. Mure[, Sighi[oara, Media[,
Blaj etc.) [i numeroase a[ez\ri rurale `n care
se afl\ obiective turistice apar]inând cadrului
natural [i social-cultural, o re]ea dens\ de c\i
de comunica]ie [i amenaj\ri pentru turism.
(MS, AB)
TÂRN|VENI – ora[ (29 830 loc.) situat pe
ambele maluri ale Târnavei Mici [i ale aflu-
en]ilor Pârâul S\rat [i Botorca; a.d. 1217; `n
1502 a fost recunoscut\ ca târg, `n 1866
devine re[edin]a Comitatului Târnava, iar `n
1912, ora[; biserica unitarian\ (sf. sec. 13)
construit\ `n stil gotic; biserica ortodox\ din
lemn, sec. 18; Palatul construit la sf. sec. 19,
ce ad\poste[te Prim\ria; conacul „Silivasi”
(1800), casa „Deldy” (1860); p\durea
Coroana – loc de agrement pentru locuitorii
ora[ului; muzeu. (MS)
TÂRN|VIÞA – sat (com. H\lm\gel) `n
Depr. H\lmagiu; a.d. sec. 18; centru de cera-
mic\ sm\l]uit\, caracterizat\ prin aplicarea
ornamenta]iei cu smal] galben [i nuan]e de
verde [ters. (AR)
294
TÂRZII – sat (com. Oltene[ti) pe V. Loha-
nului, la poalele Dl. F\lciului; sit arheologic
(urme neolitice, din epocile bronzului [i a
fierului, tezaur roman, a[ez\ri române[ti
sec. 7–12); biserica „Sf. Nicolae” (1800). (VS)
TEACA – comun\ situat\ `n Dealurile
Lechin]ei; a.d. 1318; biseric\ evanghelist\ din
sec. 13, ref\cut\ `n secolul 15. (BN)
TECHIRGHIOL – 1. liman fluvio-maritim;
lung. 7 km; l\]ime 4,4 km; ad. medie 3,5 m;
S: 12 km2; salinitate 60–75 g/l; n\mol sapro-
pelic utilizat `n tratamente. 2. ora[ (7379 loc.)
situat `n vestul lacului; a.d. 1560; `n 1899,
localitatea este declarat\ sta]iune balnear\,
primele stabilimente `n 1907, `n 1921 este
construit sanatoriul; `n 1930 este declarat
ora[; Monument al eroilor, construit `n 1931;
Fântân\ sculptat\ de I. Jalea; Schitul „Sfânta
Maria”, adus din Ardeal (Vi[eul de Sus) [i
confec]ionat din lemn, dateaz\ din 1750; vile,
complex balnear, plaja. (CT)
TECUCI – municipiu (46 586 loc.) situat `n
nordul C. Tecuci, la confluen]a Bârladului cu
Tecucelul, a.d. 1134; ora[ din 1959; centru
industrial, cultural [i turistic; Gr\dina zoo-
logic\, Casa memorial\ Calistrat Hoga[; bi-
sericile „Sf. Nicolae” (sec 18), „Sfin]ii
Voievozi” (sec. 18), „Adormirea Maicii
Domnului” (sec 18), „Sf. Ilie” (sec 18),
„Sf. Gheorghe” (1813), „Sf. Ioan Botez\torul”
(1850–1858), „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”
(1866), Cl\dirile fostei B\nci Na]ionale
(1890), a Prim\riei vechi ( 1897), Prefecturii
(1900), Monumentul eroilor ceferi[ti c\zu]i
`n Primul R\zboi Mondial; Muzeul de istorie
ad\postit `ntr-o cl\dire de sfâr[it de sec. 19,
cu peste 7700 exponate de arheologie,
numismatic\, [tiin]ele naturii. (GL)
Bibilioteca Municipal\ – Tecuci
295
TECURI – pe[ter\ (485 m lung.) `n SV
M. {ureanu, `n arealul satului Petros, la vest
de Petro[ani; rezerva]ie speologic\. (HD)
TEIOASA – p\dure de tei, rezerva]ie natu-
ral\, la nord de Darabani. (BT)
TEI{ANI – comun\ pe V. Teleajenului, `n
Subcarpa]ii Teleajenului, amonte de V\lenii
de Munte; biseric\ (sec. 19); loc istoric
(b\t\lia dintre Radu {erban [i t\tarii alia]i cu
Simion Movil\, `n 1602). (PH)
TEIU – 1. comun\ din C. Pite[tiului, pe
râul Dâmbovnic; vestigiile unei a[ez\ri
neolitice fortificate (cultura Gumelni]a,
milen. 4–3 `. Hr); casa memorial\ „Vladimir
Streinu”. (AG) 2. sat (com. Galicea) `n vestul
Pod. Cotmeana, pe stânga Oltului; biserica
ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”,
1752, picturi interioare originale. (VL)
TEIU{ – ora[ (7279 loc.) `n zona de confl.
a Strem]ului cu Mure[ul; vestigii din epocile
bronzului [i fierului; a.d. sec. 13; centru
agroindustrial [i turistic; biseric\ (azi refor-
mat\) din sec. 13, ini]ial romanic\, cu unele
transform\ri `n stil gotic (sec. 15); biserica
romano-catolic\ `n stil gotic (construit\ `n
sec. 15 prin grija lui Iancu de Hunedoara);
biserica ortodox\ „Intrarea `n Biseric\ a
Maicii Domnului”, de la `ncep. sec. 17. (AB)
TEIU{U – sat (com. Bune[ti) `n Subcar-
pa]ii Vâlcii; biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”,
1736, stil brâncovenesc, fresce originale.
(VL)
TELCIU – comun\ situat\ `n SV
M. Rodnei, pe V. S\l\u]ei; a.d. 1440; centru
etnografic (sculptur\ `n lemn, unelte din
lemn); p\str\v\rie (satul Fiod). (BN)
TELEAJEN – râu (113 km) [i ax\ turistic\
în Carpa]ii [i Subcarpa]ii de Curbur\; izvoare
din M. Ciuca[; trece prin sta]iunea clima-
teric\ Cheia, m\n\stirea Suzana; lac de baraj
amonte de M\neciu Ungureni; ora[ele
V\lenii de Munte [i Bolde[ti-Sc\eni. (PH)
TELEC – sat (com. Bicazu Ardelean) la
poalele M. Ceahl\u, `n vestul jud. Neam], pe
V. Bistrei (com. Bicazu Ardelean); colec]ie
TEME{E{TI
de etnografie [i art\ popular\; poteci marcate
spre M. Ceahl\u (1907 m). (NT)
TELECHIA – sat (com. Brate[) `n
Depr. Târgu Secuiesc, pe Râul Negru; conac
(sec. 18). (CV)
TELEGA – comun\, sta]iune balneoclima-
teric\ sezonier\, pe valea omonim\, la
poalele Dl. Ciobu (618 m), `n Subcarpa]ii
Prahovei, la est de Doftana; obiective: lacul
Doftana (pe locul unei ocne abandonate;
S: 0,9 ha, salinitate 204 g/l, ad. 24,5 m);
monumentul comemorativ 1848; B\ile T. for-
mate `n jurul lacurilor de pe locurile unor
ocne de sare pr\bu[ite (un singur lac a fost
amenajat – ad. 45 m, salinitate 135,8 g/l); bio-
climat sedativ de dealuri (420 m alt.), ame-
naj\ri reduse; monumentul Crucea Domni-
torului (satul Melice[ti). (PH)
TELEJENEL – râu, cel mai mare afl. al
Teleajenului din zona montan\ (26 km
lung.); izvoare sub pasul Boncu]a; `n bazine-
tul depresionar, Valea Stânei devine
Telejenel dup\ aportul pâraielor V. Stânei
(chei), Pârâul Alb (chei), Pârâul Cet\]ii; `n
poiana Valea Stânei–cas\ de vân\toare [i
p\str\v\rie (lac); se vars\ `n Teleajen la
coada lacului M\neciu. (PH)
TELIÞA – sat (com. Frec\]ei) situat pe
V. Amza, afluent al Teli]ei, la SV de Tulcea;
tumul funerar ce dateaz\ din sec. 3 `.Hr.; `n
Dl. Sarica, o a[ezare roman\ (3–4 d.Hr.) (TL)
TELIU – comun\ pe valea omonim\, `n
M. ~ntorsurii, la contactul cu Depr. Bra[ov,
pe traseul c.f. [i [oselei Bra[ov–~ntorsura
Buz\ului; vestigii romane (castru) pe locul
c\rora se pare c\ a existat cetatea teutonilor
Cruceburg (1216); urme de cetate dacic\
(sec. 1 `.Hr.– 1 d.Hr.); biserica „Sf. Dumitru”
(sec. 18); monumentul eroilor din Al Doilea
R\zboi Mondial, cel mai lung tunel de c. f. din
România. (BV)
TEME{E{TI – sat (com. S\vâr[in) `n SE
M. Zarand; a.d. 1479; moar\ de ap\ specific\;
colec]ie de etnografie. (AR)
TERCA
TERCA – sat (com. Lop\tari) pe cursul
sup. al râului Sl\nic, `n M. Buz\ului; focuri vii
(fenomen datorat gazelor naturale care ies
prin cr\p\turile scoar]ei terestre la suprafa]\,
unde se aprind). (BZ)
TEREGOVA – sat (com. T. ) `n Culoarul
Timi[–Cerna, la obâr[ia râului Timi[;
a.d. 1447; urmele unui castru roman [i ale
unei a[ez\ri civile romane, sec. 2–3 `.Hr.;
biserica ortodox\ „Sf. Dumitru”, 1783;
livezi. (CS)
TEREMIA MARE – comun\ `n SV C. Mu-
re[ului, pe râul Giugo[in; a.d. 1256; centru
viticol [i de vinifica]ie; ape termale; biserica
romano-catolic\ „Pogorârea Duhului Sfânt”,
sec. 18, restaurat\ ulterior; monumentul
„Sfânta Treime”, 1806. (TM)
TESCANI – sat (com. Bere[ti-Tazl\u) pe
V. Tazl\ului, la 15 km est de Moine[ti;
muzeul memorial George Enescu, amenajat
`n casa „Rosetti–Tescanu” (1894), `n care a
locuit [i a creat marele muzician, statuia lui
George Enescu; biserica „Sf. Gheorghe”
(sec. 18, ref\cut\ `n 1986). (BC)
Muzeul memorial George Enescu – Tescani
TESLA – munte calcaros izolat (1613 m),
`ntre v\ile Tesla, Babarunca, D\lghiu [i NV
M. Ciuca[; nod de trasee marcate; belvedere
`n Poiana Teslei; izvoare. (PH)
TE{ILA – sat (com. Valea Doftanei) situat
`n depr. omonim\, la confl. Doftanei cu
Floreiul; centru etnografic (vezi TR|ISTENI);
a.d. 1538; monumentul eroilor (1978) `n cen-
trul satului; punct de plecare `n drume]ie
spre mun]ii Baiului [i Grohoti[. (PH)
296
TETOIU – comun\ `n Pod. Olte]ului, pe
râul Sa[a; punct fosilifer (fosile villafranchie-
ne) [i urme de activit\]i umane vechi de peste
600.000 ani; biserica ortodox\ „Sf. Nicolae [i
Adormirea Maicii Domnului” (sf. sec. 18).
(VL)
TICU{U NOU – sat (com. Comana) `n
SE Pod. Hârtibaciu, pe V. Ticu[ului;
a.d. 1627; biseric\ ortodox\ (1634) `n stil
moldovenesc. (BV)
TICU{U VECHI – sat, re[edin]a com.
Ticu[u, `n SE Pod. Hârtibaciu, pe V. Ticu[u
(afl. al Oltului); a.d. 1377; biseric\ fortificat\
(sec. 15) `n stil gotic; `n satul Cobor, cetate
]\r\neasc\ (sec. 13). (BV)
TICVANIU MARE – comun\ `n nordul
C. Cara[ului, pe râul Cara[; a.d. 1437; biserica
ortodox\ „~nvierea Domnului”, sec. 18, pic-
tura din 1847. (CS)
TIG|ILE MARI – culme (1844 m) `n
M. Ciuca[; relief ruiniform pe conglomerate
(turnuri, ciuperci, stâlpi, cl\i etc.) ce
formeaz\ „cetatea Tig\ilor”; platouri, poli]e [i
vârfuri asimetrice; rezerva]ie natural\
(S: 3 ha) ocrotind atât forme de relief cât [i
vegeta]ia calcifil\ [i termofil\ (clopo]ei,
hor[ti, cupe, floare de col], garofi]e, stân-
jenei); belvedere. (PH)
TIGVENI – comun\ situat\ `n partea de
vest a Dl. Arge[ului, `n depr. omonim\, pe
râul Topolog; a.d. 1528, din vremea lui Radu
de la Afuma]i; necropol\ geto-dacic\ `n punc-
tul „La Babe”; cul\, sec. 18; conacul Teodor
Br\tianu; centru pomicol. (AG)
TIHA BÂRG|ULUI – comun\ la poalele
NV ale M. C\limani, pe V. Bârg\ului;
a.d. 1386; anual, `n luna februarie, are loc
s\rb\toarea „Alaiul Nun]ilor de pe Bârg\u”.
(BN)
TIHUÞA – pas (1201 m) `ntre M. Bârg\u
[i M. C\limani, pe cump\na prin care trece
[oseaua Vatra Dornei–Bistri]a; complex tu-
ristic. (SV)
297 TIMI{OARA

TILEAGD – comun\ pe V. Cri[ului Re- TIMI{OARA – municipiu (330 666 loc.)

pede; lac de acumulare (S: 500 ha, vol. peste re[edin]\ de jude]; situat `n nordul
50 m3); biseric\ (`ncep. sec. 16); `n satele din C. Timi[ului, pe canalul Bega; `n perimetrul
vecin\tate sunt biserici de lemn din sec. 18 ora[ului au fost descoperite urme ale acti-
(Bor[a, Tilecu[, Surduc). (BH) vit\]ii umane din neolitic, urme ale unei
a[ez\ri a tracilor (mileniul 2 `.Hr.), urme ale
TILI{CA – comun\ `n vestul Depr. Sibiu,
culturii materiale geto-dacice (mileniul
pe râul S\li[te; a.d. 1366; urmele unei a[ez\ri
1 `.Hr.); a.d. 1138, `n 1212 cu numele de
foarte vechi, sec. 14 `.Hr.–sec. 1 d.Hr.; ves- Castrum Timisiensis, a[ezare ref\cut\ dup\
tigii ale unei cet\]i dacice, sec. 2 `.Hr.– 1241, dup\ invazia t\tar\; `n sec. 14 devine
sec. 1 d.Hr.; biserica ortodox\ „Sf. Arhangheli important centru economic [i militar al
Mihail [i Gavriil”, sec. 17–18; tradi]ii fol- Banatului, `n anul 1342 fiind declarat ora[; `n
clorice specifice M\rginimii Sibiului. (SB) 1307 `ncepe construirea unui castel `nconju-
TIMI{ – 1. râu (31 km), afl. al Ghimb\- rat de ziduri de cetate, extinse sub domnia lui
[elului (bazinul Olt); izvoare `n sudul Iancu de Hunedoara (sec. 15); transformat `n
M. Piatra Mare (Timi[u Sec Mic), separ\ pa[alâc, `n anul 1552, de turci; `n anul 1716
masivele Piatra Mare (est) [i Post\varu
(vest); chei (`n conglomerate) `n amonte de
Timi[u de Jos; `n lungul [oselei na]ionale [i
europene [i al c.f. (prima linie electrificat\
din România, 1965), sunt situate localit\]ile
Timi[u de Sus (`n depresiune) [i Timi[u de
Jos (aval de chei) – sta]iuni climaterice;
acces spre masivele limitrofe pe v\ile aflu-
en]ilor (Vl\de], Calul, Lamba Mare, {ipoaie,
Timi[u Sec etc). (BV) 2. râu `n sud-vestul
României (350 km lung., bazin de 5795 km2),
cu izvoare `n M. Semenic [i v\rsare `n Tisa
(Serbia); face parte din zona turistic\ Banat,
`n bazinul s\u concentrându-se multe obiec-
tive (lacuri de baraj, sta]iuni climaterice, dru-
muri spre mun]ii Semenic, Þarcu, Cernei);
sate cu tradi]ii etnofolclorice [i locuri
istorice; amenaj\ri pentru turism `n lungul
[oselei Lugoj–Caransebe[–Or[ova. (TM,
CS)
TIMI{- CERNA – culoar depresionar mon-
tan str\b\tut de râurile Timi[ (nord) [i Cerna Catedrala Mitropoliei Banatului
(sud); face parte din zona turistic\ Banat,
grupând o mul]ime de obiective naturale, intr\ sub administrare austriac\, care rea-
lizeaz\ lucr\ri de desecare, `ndiguire [i
istorie, etnofolclorice, amenaj\ri numeroase
canalizare a Beg\i; `n prima jum\tate a
pentru turism `n lungul axei Timi[oa-
sec. 18 sunt coloniza]i [vabii, iar `n sec. 19
ra–Or[ova. (CS, MH)
devine important centru economic, comer-
TIMI{ENI – m\n\stire ortodox\ cu Ibi- cial, cultural; la 1 dec. 1918 intr\ sub juris-
serica „T\ierea Capului Sf. Ioan Botez\torul” dic]ia statului român, ca urmare a Unirii
(1944) `n comuna {ag din C. Timi[ului, pe Transilvaniei [i Banatului cu România; la 17
râul Timi[. (TM) dec. 1989, `n acest ora[ s-au declan[at ample
TIMI{U DE JOS
mi[c\ri contra regimului comunist, care ulte-
rior s-au extins `n toat\ ]ara; `n prezent,
`nsemnat centru economic, cultural-[tiin]ific,
(Universitate), comercial, de transport (nod
rutier, feroviar, aeroport, port pe Bega) [i
turistic; Castelul Huniazilor, 1307–1318,
ref\cut `ntre 1443–1447, restaurat `ntre
1852–1856, azi Muzeul Banatului; Bastionul
[i ruinele cet\]ii, sec. 15–18, restaurat `n 1782
[i 1935; cl\direa Prim\riei vechi, sec. 18, stil
baroc, restaurat\ `n 1782 [i 1935, `n stilul Re-
na[terii; Catedrala romano-catolic\, sec. 18,
stil clasic cu elemente baroce, picturi murale
interioare originale, org\ din 1906; palatul
„Deschau”, 1735, restaurat `n 1802, stil neo-
clasic; palatul episcopal romano-catolic, 1752,
restaurat `n 1809, stil baroc; claustrul
M\n\stirii franciscane, 1736; biserica orto-
dox\ sârb\ „Sf. Gheorghe”, 1755, stil baroc,
restaurat\ `n 1791–1792, picturi interioare
din sec. 19; biserica romano-catolic\ „Sfânta
Ecaterina”, 1755, stil baroc cu elemente
renascentiste, restaurat\ `n 1896; palatul
Prefecturii, 1754, stil baroc, restaurat `n 1774
[i 1885, azi sediul Muzeului de Art\; biserica
Mizecordienilor, 1737, restaurat\ `n 1851;
biserica greco-catolic\ „Na[terea Maicii
Domnului”, 1763; biserica romano-catolic\
„Iosefin”, 1774; biserica sârb\ ortodox\
„Sf. Nicolae”, 1796, pictura din 1820; biserica
din lemn „Sf. Dumitru”, 1774; biserica orto-
dox\ „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil”,
sec. 18; Palatul Dicasterial, 1850–1854, stil
renascentist, cazinoul militar, 1788, azi Casa
Armatei; cl\direa spitalului armatei, 1764-
1766; sinagog\, 1865; cl\direa Teatrului
Na]ional, 1874–1877, restaurat\ `n 1923; bise-
rica ortodox\ „Sf. Ilie”, 1911, pictura din
1913, executat\ de Ion Zaicu; catedrala orto-
dox\ a Mitropoliei Banatului, „Sfin]ii Trei
Ierarhi”, 1946, picturi murale interioare origi-
nale; monumentul „Sfânta treime”, 1740; sta-
tuile Sf. Maria [i Sf. Ioan Nepomuk, 1756,
opera sculptorilor Blim [i Wasserburger; sta-
tuia „Lupa capitolina”, oferit\ de municipali-
tatea Romei `n 1926. (TM)
298
Canalul Bega – Timi[oara
TIMI{U DE JOS – localitate component\
a ora[ului Predeal, sta]iune climateric\ pe
V. Timi[ului; alt. 690–740 m; tabere pentru
copii, sanatoriu; complexul turistic Dâmbu
Morii (la confl. cu {ipoaie); punct de plecare
pe trasee marcate `n mun]ii Piatra Mare [i
Post\varu. (BV)
TIMI{U DE SUS – localitate component\
a ora[ului Predeal, sta]iune climateric\ situ-
at\ pe cursul sup. al Timi[ului, la confl. cu
Vl\de]ul, `n depr. omonim\, la poalele
masivelor Post\varu [i Piatra Mare, la 16 km
sud de Bra[ov; alt. 780–980 m; hotel, vile,
tab\r\; punct de plecare spre Piatra Mare,
Post\varu [i Cl\bucetele Predealului; cimiti-
rul eroilor din Primul R\zboi Mondial. (BV)
TINCA – comun\, sta]iune balneoclima-
teric\ pe Cri[ul Negru, `n sudul C. Miersig;
ape mezotermale, muzeu; biseric\ din sec. 18;
rezerva]ie natural\, poiana cu narcise,
S: 1 ha, `n p\durea Goroni[te. (BH)
TINOSU – comun\ pe dreapta Prahovei,
`n sudul C. Ploie[ti; cetate dacic\ din
sec. 3–1 `.Hr. (`n punctul „La Cetate” – 133 m
alt., pe stânga Prahovei, la vest de gara
Prahova); `n satul Prede[ti, biserica
„Sf. Treime” (1828). (PH)
TINOVU G|INA – mla[tin\ în Obcina
Lucina, cu relictul glaciar Betula Nana
(mesteac\n pitic). (SV)
TINOVUL MOHO{ – turb\rie oligotrof\
(tinov), `n M. Ciomatu, la alt. de 1050 m;
S: 40 ha; rezerva]ie floristic\ ocrotind specii
299
ca: buzduganul, trestioara, roua cerului,
bumb\c\ri]a, specii de rogoz, r\chit\ [.a.;
acces pe poteci marcate dinspre B\ile
Tu[nad [i Bixad (3–4 ore). (HR)
TISA – 1. sat (com. Burjuc) `n Culoarul
Mure[ului, la vest de Deva; prelucrare artis-
tic\ a lemnului. (HD) 2. sat (com. Bocicoiu
Mare) pe stânga râului omonim; parc den-
drologic cu exemplare de arbori rari; ]es\turi
specifice. (MM) 3. râu în nord-vestul
României (960 km lung., din care 62 km la
grani]a cu Ucraina); Sighetu Marma]iei este
centrul turistic polarizator. (MM)
TISA NOU| – sat (com. Fântânele) `n
C. Ving\i; a.d. 1133; biserica romano-cato-
lic\, 1845–1846, stil baroc, cu altar sculptat `n
lemn de un artist tirolez. (AR)
TISARU – masiv montan `n nordul
M. Coza (M. Vrancei); predomin\ gresiile
(de Tisaru), care dau abrupturi [i forme de
relief ruiniforme (ex. stâncile Altarul
Ti[i]ei); p\duri de amestec (fag [i conifere);
Vf. T. Mare (1280 m) [i T. Mic (1268 m);
acces pe V. Putna, din satele Tulnici, Lep[a.
(VN)
TISA-SILVESTRI – m\n\stire la est de
Bac\u (vezi SECUIENI). (BC)
TISMANA – comun\ `n Depr. subcarpa-
tic\ nord-oltean\, pe râul omonim; festivalul
anual al cântecului [i dansului popular gorje-
nesc; la nord de satul T. se afl\ m\n\stirea T.,
cel mai vechi l\ca[ monahal din Oltenia, cti-
torit\ de c\lug\rul Nicodim (1375–1378), la
`nceput din lemnul unui singur copac de tis\
(de aici `i vine [i numele), `n timpul lui Vlaicu
Vod\, apoi din piatr\, `n vremea lui Radu I [i
Mircea cel B\trân (1386–1418); restaurat\ de
Radu [i Neagoe Basarab (1512–1521) [i de
c\tre {erban Vod\ (1679–1688); Matei
Basarab a `nconjurat-o cu ziduri de cetate;
catapeteasma lucrat\ `n stilul artei brân-
covene[ti (1766); muzeu; `n spatele m\n\s-
tirii se afl\ pe[tera Gurnia [i un izbuc din
care apa trece pe sub temeliile m\n\stirii [i
cade de la cca 50 m `n\l]ime, formând o cas-
cad\; `n apropiere se afl\ p\durea Pocruia, de
TOANCE
castan comestibil; Cheile Tismanei, mai sus
de m\n\stire, pe apa Dornei; rezerva]ia natu-
ral\ Piatra Andreaua (S: 1 ha). (GJ)
M\n\stirea Tismana
TI{IÞA – râu `n partea central-nordic\ a
M. Vrancei, format la confl. râului T. Mare
(`n cursul sup. poart\ numele de T. Aurie) cu
T. Mic\, `n amonte de Lep[a; `n aval de
aceast\ localitate, T. se une[te cu râul Putna;
chei, pe cursul inf.; rezerva]ia forestier\ [i
geologic\ Cheile Ti[i]ei. (VN)
TITE{TI – sat (com. Peri[ani) `n Depr.
Lovi[tei, pe Pârâul Sec; biserica ortodox\
„Sfin]ii Voievozi”, 1761, fresce originale. (VL)
TITU – ora[ (10 629 loc.) din 1968 `n
Câmpia T., 150 m alt., pe stânga V\ii {u]a;
a.d. 1634; centru agroindustrial [i nod fe-
roviar; biserica „Adormirea Maicii Dom-
nului”, 1836, `n satul Plopu; biserica de lemn
„Sf. Nicolae”–Cornetu, sec. 18, `n satul
S\lcu]a. (DB)
TOACA – vârf (1900 m) `n M. Ceahl\u, ce
domin\ platoul sup. al acestuia cu 100–150 m;
aspect de piramid\, fiind vizibil de la mari
dep\rt\ri; abrupturi stâncoase, jgheaburi
repezi [i pâlcuri de molid [i jneap\n – pe ver-
san]i; `n vârf – sta]ie meteorologic\; accesibil
pe trepte de lemn de pe poteca cabanei Fân-
tânele–Dochia; loc de belvedere; pericol de
avalan[e `n intervalul noiembrie–aprilie. (NT)
TOANCE – defileu al râului Bistri]a `ntre
M. Barnar (1699 m) [i culmi din sud-estul
M. Rar\u; praguri care `n trecut `ngreunau
circula]ia plutelor; descrise de Ion Creang\;
versan]i bine `mp\duri]i. (SV)
TOARCLA
TOARCLA – sat (com. Cincu) `n sudul
Pod. Hârtibaciu, pe V. Pârâului Nou (afl. al
Oltului); biseric\ fortificat\ (sec. 13) `n stil
romanic [i gotic. (BV)
TODIRESCU – rezerva]ie natural\, paji[te
`n estul M. Rar\u, S: 44 ha, 1933; con]ine
plante rare – usturoiul siberian, [ver]ia,
ghin]ura, bârcoace, urechelni]a etc. (SV)
TODIRE{TI – comun\ la poalele Dl. Mare
– Hârl\u (587 m); biserica „Sf. Arhangheli
Mihail [i Gavriil” (sec. 18); biserica din lemn
„Sf. Nicolae” (sec. 19). (IS)
TOHANU NOU – localitate component\
a ora[ului Z\rne[ti, `n SV Depr. Bra[ov, pe
V. Turcu; biserica ortodox\ „Intrarea `n
Biseric\” (sec. 18). (BV)
TOLVAJOS – pe[ter\ (80 m lung.) `n nor-
dul Per[anilor Centrali; acces pe potec\ mar-
cat\ din defileul Raco[ [i din Apa]a. (BV)
TOM{ANI – 1. comun\ `n estul Subcarpa-
]ilor Olteniei, pe râul Bistri]a; biseric\ orto-
dox\, 1853. (VL) 2. comun\ la poalele Dl.
Istri]ei, pe stânga Cricovului S\rat; biserica
din lemn „Adormirea Maicii Domnului”
(1729), `n satul Magula. (PH)
TONCIU – 1. sat (com. F\r\g\u) situat `n
C. S\rma[ului, pe cursul superior al râului
{ar, la SV de Reghin; a.d. 1439; biseric\ refor-
mat\ (sec. 17), pictat\. (MS) 2. sat (com.
Gala]ii Bistri]ei) situat `n Dealurile Lechin]ei;
a.d. 1587; biseric\ catolic\ din sec. 15. (BN)
TOPALU – comun\ situat\ pe malul Du-
n\rii, la jum\tatea distan]ei dintre Cernavod\
[i Hâr[ova; „Colec]ia de art\ Dinu [i Sevasta
Vintil\” (228 lucr\ri); rezerva]ie paleontologi-
c\ cu faun\ neojurasic\, S: 1 ha; `n satul
Capidava, urmele unei a[ez\ri dacice, apoi
castru roman [i cetate distrus\ [i ref\cut\ de
mai multe ori `n sec. 4–10. (CT)
TOPANA – comun\ `n nordul Pod. Cot-
meana, centru viticol; rezerva]ie forestier\
(S: 144 ha) alc\tuit\ predominant din cer [i
gârni]\, cu arbori seculari. (OT)
300
TOPÂRCEA – sat (apar]ine ora[ului Ocna
Sibiului) `n NV Depr. Sibiului, pe V. Râura;
a.d. 1309; biserica ortodox\ „Buna Vestire”,
sec. 18, fresce originale. (SB)
TOPE{TI – p\dure de castani comestibili
(Castanea sativa) `n sudul M. Vâlcan, pe râul
Sohodol. (GJ)
TOPLA – sat (com. M\n\[tiur) `n nordul
C. Lugojului, pe râul omonim; biserica din
lemn „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”,
sec. 18, pictur\ interioar\ de la sf. sec. 18.
(TM)
TOPLEÞ – comun\ pe Valea Cernei
(Banat); izvoare din M. Domogled; Sfinxul
— stânc\ cu chip uman lâng\ albia Cernei. (CS)
TOPLIÞA – ora[ (16.752 loc.) pe V. Mure-
[ului, la poalele mun]ilor Gurghiu [i C\li-
mani, la intrarea `n defileu; `n Antichitate,
a[ezarea dac\ Sangidava; a.d. 1400; sta]iunea
baleneoclimateric\ „Bradul”, cu ape minerale
recomandate `n tratarea unor afec]iuni, bazin
de agrement cu ap\ mezotermal\ (29°C);
m\n\stirea „Sf. Ilie”, ctitorit\ la `ncep. sec. 20
de patriarhul Miron Cristea, cu o biseric\ de
lemn (sec. 19) `n arhitectur\ mixt\ (elemente
moldovene[ti [i ardelene[ti), colec]ie de art\
religioas\; m\n\stirea Pârâul Doamnei (c\lu-
g\ri), biserica din lemn „Intrarea `n Biseric\
a Maicii Domnului”, ctitorit\ `n 1658 de
doamna Safta (so]ia domnitorului moldovean
Gheorghe {tefan), cu pictur\ interioar\ din
1717; biseric\ de lemn din 1867; Conacul
„Lazar” (1892); punct de plecare spre mun]ii
C\limani (trasee marcate) [i Gurghiu; sta]ie
de c.f.; nod rutier (acces spre Borsec). (HR)
TOPLIÞA–DEDA – defileu s\pat de
Mure[ `ntre mun]ii vulcanici C\limani [i
Gurghiu; traversat de c.f. [i drum na]ional;
lung. 42 km; puncte de pornire pe trasee `n
M. C\limani [i M. Gurghiu; cadru natural
spectaculos, cu stânci, povârni[uri, creste;
a[ez\ri rurale cu bogate tradi]ii folclorice
(R\stoli]a, Lunca Bradului, Stânceni), impor-
tant\ zon\ etnografic\. (MS, HR)
301
TOPOLNIÞA – 1. pe[ter\ `n Pod. Mehe-
din]i, pe valea omonim\, `n sectorul cheilor,
`n arealul satului Marga (com. Godeanu); are
16 km lung. (locul al doilea `n ]ar\ [i `ntre
primele 20 din lume, fiind dezvoltat\ `n cal-
care jurasice; pe[tera este extrem de ramifi-
cat\; `n mai multe galerii se afl\ stalagmite de
4–5 m `nl\]ime, draperii [.a.); rezerva]ie nat-
ural\. (MH) 2. schit `n Pod. Mehedin]i, pe
valea omonim\, ctitoria lui Radu I, reconstru-
it `n 1466, acces din comuna Izvoru Bârzii.
(MH)
Pe[tera Topolni]a
TOPOLOG – 1. comun\ situat\ `n nordul
Pod. Casimcea; pe teritoriul s\u s-au g\sit
inscrip]ii, vase ceramice, monede [i o
necropol\ din epoca roman\ [i romano-bizan-
tin\. (TL) 2. râu, afluent pe stânga al Oltului;
95 km lung.; S: cca 550 km2; debitul mediu:
6 m3/s la v\rsare `n lacul de acumulare de
la B\beni; izvor\[te din vestul M. F\g\ra[,
de sub Vf. Negoiu, de la 1880 m; relief
Obâr[ia Topologului
TRANSF|G|R|{AN
glaciar, creste, vârfuri ascu]ite; formeaz\ un
sector de chei `n gnaisele oculare de
Cump\na; afluen]i principali: Topologel,
Cump\na, Valea Plopilor, pe stânga, C\rpini[,
{erb\neasa, pe dreapta; `n lungul râului se
afl\ localit\]i de interes turistic: S\l\truc,
{uici, Tigveni etc. (AG)
TOPOLOVENI – ora[ (10 306 loc.) din
1968, situat la contactul C. Pite[tiului cu
Pod. Cânde[ti, pe cursul râului Cârcinov,
afluent pe stânga al Arge[ului; a.d. 1421; s-a
numit Târgul Cârcinov; important centru viti-
col; aici se afl\ bustul lui Ion Mihalache; bise-
ricile „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”, 1706,
[i „Adormirea Maicii Domnului”, sec. 18;
centru viticol [i pomicol. (AG)
TOPORU – comun\ situat\ `n partea de
vest a C. Burnas, pe V. Porumbenilor; biseri-
ca din lemn (1795) din satul Tomule[ti;
conacul „Noica”, sec. 20, `n satul Toporu.
(GR)
TOROIAGA – munte [i vârf (1930 m) în
estul M. Maramure[; circuri glacio-nivale;
bine împ\durit; ascensiuni pe v\ile Vaser [i
Nov\]. (MM)
TO{OROG – pe[ter\ fosil\ `n M. H\[ma[,
pe V. Capra; format\ `n conglomerate; monu-
ment al naturii; forma]iuni carstice (stalac-
tite, draperii, etc.); acces dinspre Bicazul
Ardelean (10 km). (NT)
TRAIAN – comun\ situat\ `n centrul
C. Br\ilei, `ntre Ianca [i Br\ila; conacul
„Orezeanu” (1908). (BR)
TRANSF|G|R|{AN – cea mai `nalt\
[osea de munte din ]ar\ (DN 7C); 91 km
lung. `ntre C\p\]âneni [i Câr]i[oara; dat\ `n
folosin]\ `n 1974; atinge cca 2034 m alt.;
str\punge creasta M. F\g\ra[ printr-un tunel
lung de 845 m; golul alpin (9 km) poate fi par-
curs numai vara (iul.–sept.); mare interes tu-
ristic; relief glaciar, lacurile Vidraru, Capra,
Bâlea, cabane, complexul Cump\na [i te-
lecabina Bâlea Cascad\–Bâlea Lac; rezer-
va]ie natural\ `n bazinul râului Bâlea. (AG,
SB)
TRASC|U
{oseaua Transf\g\r\[an
TRASC|U – mun]i `n SE M. Apuseni,
situa]i `ntre v\ile Arie[ (nord) [i Ampoi
(sud); `n partea de est domin\ Dl. Aiudului,
iar `n cea de vest se `nvecineaz\ cu
M. Metaliferi; alc\tui]i din calcare, conglo-
merate, gresii, [isturi cristaline, roci mag-
matice; relief variat, cu chei (Turzii,
Râme]ului, Turului, V\li[oarei, Aiudului,
M\n\stirii, Geogelului, Caprei, Galdei, ~ntre-
galdelor, G\ldi]ei, Cetii etc.); pe[terile Huda
lui Papar\ (cca 2 km), Gaura Calului, Gro[i
(Poarta Zmeilor), Bisericu]a, Vân\tare;
creste calcaroase (Bedeleu [i Ciumerna,
Col]ii Trasc\ului); m\guri calcaroase izolate
(Piatra Craivii, Piatra Cetii); abrupturi; rezer-
va]ii naturale: Lacul Ighiel, Pietrele Ampoi]ei,
Piatra Corbului, V. Mic\, Cheile ~ntregalde-
lor [i Turzii; `n satele aflate pe v\i, tradi]ii
etnofolclorice. (AB, CJ)
Imagine din Mun]ii Trasc\u
TR|ISTENI – sat (com. Valea Doftanei)
situat `n Depr. Te[ila, la confl. Doftanei cu
302
pâraiele Prislop [i Negra[; a.d. sec. 16; loca-
litate de oieri: arhitectur\ popular\ (prispe,
foi[oare cu traforuri), costum popular; acces
spre mun]ii Baiului [i Grohoti[. (PH)
TREI APE – sta]iune climateric\ perma-
nent\, pe malul lacului omonim (S: 56 ha), `n
NE M. Semenic. (CS)
TREI MOVILE – complex turistic `n SV
Obcinei Feredeu, pe [oseaua Câmpulung
Moldovenesc–R\d\u]i; belvedere; poieni.
(SV)
TRESTIOARA – sat (com. Chiliile) la poa-
lele estice ale M. Iv\ne]u, pe cursul sup. al
râului S\r\]el; pe[tera Grota Uria[ilor. (BZ)
TREZNEA – comun\ la contactul
M. Meze[ cu Depr. Alma[–Agrij; monument
`n memoria localnicilor uci[i `n septembrie
1940. (SJ)
TRIFE{TI – comun\ la SV de Roman;
biserica „Sf. Nicolae” (1799); iazuri (piscicul-
tur\, agrement). (NT)
TRIVALEA-MO{TENI – comun\ situat\
`n C. G\vanu-Burdea, pe râul Teleorman; bi-
seric\ din 1835 (sat Trivalea-Mo[teni); bise-
rica „Sf. Nicolae”, 1839 (satul Br\ti[ani);
conacele „Trandafirescu-Sl\vescu”, 1860,
„Jean Vetrea”, sec. 19, [i „Al. Dep\r\]eanu”,
sec. 19; pâlc de p\dure ([leau) pentru agre-
ment. (TR)
TROA{ – sat (com. S\vâr[in) `n SE
M. Zarand; a.d. 1828; biserica din lemn
„Sfin]ii Trei Ierarhi”, sec. 18, cioplit\ `n lemn
de stejar, cu pictur\ de factur\ bizantin\. (AR)
TROIANUL – comun\ situat\ la contactul
C. Boian cu C. G\vanu-Burdea; cus\turi [i
]es\turi. (TR)
TROTU{ – râu (162 km lung., bazin de
44.158 km2) ce str\bate Carpa]ii Orientali [i
Subcarpa]ii Moldovei, pe direc]ia NV–SE;
izvor\[te din M. Ciucului [i se vars\ `n Siret,
`n dreptul localit\]ii Adjud; vale pitoreasc\, `n
care depresiunile (T\rh\u[, Palanca, Brustu-
roasa–Ag\[, Com\ne[ti–D\rm\ne[ti) alter-
neaz\ cu sectoare de defileu (Goioasa–Straja,
303 TULGHE{

Bogata– Poieni); str\bate numeroase sate cu peisagistic\; aici este localizat Monumentul
fond etnografic valoros (Brusturoasa, Independen]ei; Moscheea Azzazie (art\
D\rm\ne[ti, Dofteana etc.), cu obiective oriental\; a fost construit\ de Ismail Pa[a,
istorico-religioase (Ghime[, Ag\[, {tefan cel ref\cut\ `n 1924); biserica „Sf. Gheorghe”
Mare, Borze[ti, C\iu]i etc.) [i trei ora[e (Biserica cu ceas) construit\ `n sec. 20;
(Com\ne[ti, Târgu Ocna, One[ti) cu impor- Catedrala „Sf. Nicolae”, construit\ `n 1865;
tante obiective turistice naturale [i antropice. cl\diri din sec. 19 (Palatul Po[telor, 1870,
(BC, HR) Prim\ria Veche, 1872 etc.; statuia lui Mircea
TROTU{ANU – m\n\stire (com. Movili]a) cel B\trân, busturile unor personalit\]i
situat\ pe râul Z\br\u], la poalele SE ale Pie- dobrogene; port; aeroport). (TL) 2. bra] al
montului Z\br\u], la nord de Panciu; biserica Dun\rii care se desf\[oar\ `ntre cele dou\
„Sf. Nicolae” ctitorit\ `n 1809. (VN) ceatale (cca 19 km); cale de naviga]ie; `n aval
de T. se divide `n bra]ele Sulina [i Sf. Gheor-
TRU{E{TI – comun\ la est de Boto[ani, ghe. 3. dealurile T., unitate geografic\ `n nor-
pe r`ul Jijia; pe dealul „Þuguieta” se g\sesc dul Dobrogei, la sud de bra]ul Sf. Gheorghe;
vestigiile unei a[ez\ri neolitice (cultura Cu- alt. max. `n Dealul Denistepe (270 m);
cuteni) [i o necropol\ din epoca bronzului, `n
regiune agricol\, dar [i cu multe obiective
satul Ion\[eni – biseric\ de lemn din sec. 18,
turistice naturale (Dealurile Be[tepe), b\l]i,
ctitorit\ de Iona[ Bal[ [i biseric\ de zid
rezerva]ii naturale (Murighiol), istorice [i
(sec. 18, Theodor Bla[). (BT)
etnografice; aeroport la M. Kog\lniceanu.
TUDORA – 1. comun\ la contactul
Dealului Mare cu Culoarul Siretului; a.d.
1400; biserica „Sf. ~mp\ra]i Constantin [i
Elena” (1842); casa Cantacuzino–Pa[canu
(1842), constr. `n stilul caselor ]\r\ne[ti. (BT)
2. deal (587 m); rezerva]ie forestier\
(S: 124,7 ha) cu exemplare seculare de tis\. (BT)
TUDOR VLADIMIRESCU – comun\ în
zona de contact a C. Siretului inferior cu
C. Tecuciului; viticultur\; m\n\stirea Vladi-
mire[ti (sec. 20). (GL)
TUFE{TI – comun\ `n SE C. Br\ilei, pe
stânga Dun\rii; muzeu etnografic [i de art\
popular\. (BR)
TULCEA – 1. municipiu (95 231 loc.) re[e-
din]\ de jude], situat pe dreapta Dun\rii, la
poalele Dealurilor Tulcei; ora[ul este supra-
numit „Poarta Deltei”; urme de cultur\ mate-
Monumentul Independen]ei – Tulcea
rial\ `ncepând cu neoliticul; `n sec. 4–2 d.Hr. este
atestat\ cetatea Aegysus; numele de Tulcea TULGHE{ – comun\ pe cursul mijlociu al
apare men]ionat `n 1595, la Pado Giorgic, [i Bistricioarei; centru de prelucrare artistic\
`nseamn\ deal; `n prezent, un important cen- a lemnului; colec]ie muzeal\ etnografic\;
tru industrial, cultural [i turistic; Muzeul biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (sec. 19);
Delta Dun\rii, cu mai multe sec]ii; Com- rezerva]ia floristic\ Piatra Ro[ie (Piatra Run-
plexul muzeal Colnicul Hora (Dealul cului); punct de plecare pe trasee nemarcate
Monumentului), cu importan]\ geologic\ [i `n mun]ii H\[ma[, Bistri]ei [i Giurgeu. (HR)
TULNICI
TULNICI – comun\ pe cursul sup. al râu-
lui Putna, la poalele NE ale M. Vrancei; `n
satul omonim, prelucrare artistic\ a lemnu-
lui, tradi]ii pastorale, ]es\turi [i cus\turi po-
pulare; rezerva]ii: Groapa cu Pini, Râpa
Ro[ie–Dealul Morii, V. Ti[i]ei, Cascada
Putnei [i rezerva]ia forestier\ Lep[a–Zboina;
`n satul Lep[a, m\n\stire ortodox\ din
sec. 19; acces spre M. Coza [i Culmea Lep[ii;
`n satul Coza, prelucrare artistic\ a lemnului.
(VN)
TULUCE{TI – comun\ situat\ `n estul
C. Covurlui, `n cursul inferior al Chinejei;
biserica „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”
(sec. 19); p\durea Gârboavele – rezerva]ie
(S: 100 ha); tab\r\ [colar\ [i amenaj\ri pen-
tru agrement. (GL)
TUPILAÞI – comun\ `n culoarul v\ii
Moldova; casa „Catargi” (1842); vestit târg
anual de vite, produse agricole [i lemn\rie;
biserica „Sfin]ii Voievozi” (1811); Hanu
Ancu]ei (vezi HANU ANCUÞEI). (NT)
TURB|RIA OZUNCA – rezerva]ie natu-
ral\ `n sudul M. Harghita, pe valea omonim\,
lâng\ sta]iunea Ozunca-B\i; specii rare
(roua cerului, scara domnului, g\lbeneaua).
(CV)
TURBUREA – comun\ la poalele de SV
ale Dl. Amaradiei; biserica din lemn
„Sf. Nicolae’’, din 1774; centru pomicol.
(GJ)
TURCENI – comun\ `n partea de sud a
Dl. Jiului, `n zona de confl. a Jiului cu râul
Jil]u; m\n\stirea „Sfânta Treime’’, zidit\ `n
1597–1599 de c\tre logof\tul Stoica; punctul
fosilifer Gârbovu (S: 1 ha). (GJ)
TURCE{TI – sat (com. Matee[ti) `n nor-
dul Pod. Olte]ului, pe râul T\râia; biserica
ortodox\ „Cuvioasa Parascheva [i Duminica
Tuturor Sfin]ilor”, 1833, picturi originale;
biserica ortodox\ „Sf. Nicolae [i Sf. Gheor-
ghe”, sec. 19. (VL)
TURCOAIA – comun\ situat\ pe dreapta
Dun\rii, `n SV M. M\cin; cetate getic\ [i
ora[ul roman Troesmis (sec. 2); rezerva]ie
304
natural\ faunistic\ [i paleontologic\ (Dealul
Bujoarele), carier\ de granit. (TL)
Turcoaia – Mun]ii M\cin
TURCU – râu, afl. al Bârsei (25 km lung.);
izvor\[te din M. Bucegi (Culmea Strunga) [i
M. Leaota (Culmea Buc[a), sub numele de
Bâng\leasa (pân\ la Moieciu de Sus); dre-
neaz\ Platforma Branului (SV–NE) [i culege
pâraiele Moieciu, {imon, Sohodol, Poarta,
Sbârcioara; pive, dârste, mori etc.; chei `n cal-
care (Bran, Sbârcioara); drumuri forestiere.
(BV)
TURDA – municipiu (60 538 loc.) situat `n
SE Dl. Feleac, la 350 m alt., pe terasele râului
Arie[, la 30 km SE de Cluj-Napoca; a.d. 1075;
a[ezare dacic\; castru [i ora[ `n Dacia
Porollissensis, municipium [i colonia sub
romani; din vechea comun\ daco-roman\
(Potaissa) au r\mas urmele castrului roman,
`n 1075 apare sub numele de Castrum Turda,
`nsemnat centru economic, istoric [i turistic;
cetatea secuilor, sec. 12; biserica romano-ca-
tolic\, sec. 15–16, `n stil gotic; biserica refor-
mat\ „Turda Veche”, sec. 15, `n stil gotic;
biserica reformat\ „Turda Nou\”, sec. 16, `n
stil gotic; Palatul voievodal, sec. 15–16, cu
elemente arhitectonice gotice [i renascen-
tiste, unde aveau loc Dietele Transilvaniei; pe
platoul Turzii, o troi]\ [i monumentul ce
aminte[te de locul unde a fost r\pus Mihai
Viteazul; Catedral\ ortodox\, case vechi din
sec. 19, muzeul (sec]ii de istorie [i etnogra-
fie), sta]iunea balneoclimateric\ sezonier\
(lacuri s\rate; punct zoologic); punct de ple-
care spre Cheile Turzii [i Valea Arie[ului.
(CJ)
305
Teatrul Municipal – Turda
TURDA{ – 1. sat (com. Hopârta) `n
Pod. Târnavelor; biseric\ din lemn, sec. 18;
biseric\ fortificat\ cu zid de incint\ (din
sec. 15–18). (AB) 2. sat (com. T.) pe râul
Mure[, `n Culoarul Or\[tiei, la vest de
Or\[tie; vestigii ale unei a[ez\ri neolitice.
(HD)
TURENILOR – chei situate `n aval de satul
Tureni, s\pate de râul Racilor `n calcare
mezozoice (bogat fosilifere, apar]inând
Culmii Petridului, `n NE M. Trasc\u; abrup-
turi, pe[teri, cascade, marmite etc.); pe ver-
santul stâng, Pe[tera Zânelor, pe versantul
drept, Pe[tera Feciorilor, Pe[tera {ura
Mic\, portalul {ura Mare, Cerceii Doamnei
etc. (CJ)
TURIA – sat (com. T.) `n NE Depr. Bra[ov,
pe valea omonim\, la poalele M. Bodoc; sta-
]iune balneoclimateric\ sezonier\ la 620 m;
izvoare minerale sulfuroase, bicarbonatate,
feruginoase, hipotone; a.d. 1307; sit arheo-
logic (epoca bronzului, cultura Wietenberg);
biseric\ fortificat\ (sec. 15, ziduri din 1623);
ruinele castelului Apor (sec. 18); moar\ de
ap\; acces la B\ile Balvanyos (pe [oseaua
Târgu Secuiesc– Bixad) [i spre M. Bodoc.
(CV)
TURNU – m\n\stire cu biserica veche
„Intrarea `n Biseric\ a Maicii Domnului” [i
biserica nou\ „Schimbarea la Fa]\”, `n satul
P\u[a (ora[ul C\lim\ne[ti), ctitorit\ `n 1676
de Varlaam, episcop al Râmnicului [i mitro-
polit al Þ\rii Române[ti. (VL)
TURULUI (CHEILE)
TURNU M|GURELE – municipiu
(35 149 loc.) situat `n sudul C. Boian, la 25 m
alt., pe stânga Dun\rii, aproape de confl. cu
râul Olt; `n prezent, centru industrial, port [i
centru turistic; a.d. sec. 14; punct de vam\
din 1860; sta]ie de c.f. din 1887; nod rutier;
pescuit; Muzeu de istorie (obiecte provenind
din descoperirile de la Turris [i Ciuperceni)
[i art\ plastic\; tezaur de aur din epoca
bronzului (1200 `.Hr.); cetatea romano-bizan-
tin\ Turris, din sec. 2, pe ruinele c\reia a fost
ridicat\ cetatea lui Constantin cel Mare (sec.
4), cetatea medieval\ Turnu sau Nicopolea
Mic\, construit\ de Mircea cel B\trân (cca
1386–1393); `n timpul st\pânirii turce[ti
(sec. 15–19) a fost raia, ruine `n vestul ora-
[ului; Statuia lui Mircea cel B\trân, opera lui
Oscar Han; Statuia Doroban]ului de la 1877,
de Raffaello Romanelli; bustul generalului D.
Praporgescu, c\zut `n Primul R\zboi
Mondial; Monumentul Independen]ei, 1985,
ruinele cet\]ii lui Mircea cel B\trân, sec. 14;
bisericile „Sf. Vineri”, 1862, „Sf. Haralambie”;
cl\diri vechi (Prefectura, 1880; C\pit\nia por-
tului, 1880; Banca de Stat, 1891, Gara fer-
oviar\, 1893); Casa de cultur\, parcul, punc-
tul de agrement de la Hanul Diligen]ei. (TR)
TURNU RO{U – comun\ `n SV Depr.
F\g\ra[, la intrarea Oltului `n defileul Turnu
Ro[u–Cozia; biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”,
ctitorit\ de Matei Basarab, 1653, trans-
form\ri `n sec. 18–19; fortifica]ie medieval\
(1453) la intrarea `n defileu. (SB)
TURNU RUIENI – comun\ `n NV
Muntelui Mic, pe râul Sebe[; a.d. 1467;
Turnul lui Ovidiu, 1457. (CS)
TURTURE{TI – sat (com. Girov) la 5 km
est de Piatra Neam]; pod de piatr\ din 1475;
biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnu-
lui” (1825). (NT)
TURÞ – sat (com. T.) `n vestul M. Oa[; ape
minerale folosite `n scop balnear; tradi]ii
etnofolclorice. (SM)
TURULUI (CHEILE) – vezi TURENILOR.
TURULUNG
TURULUNG – comun\ pe V. Turului, `n
C. Some[ului; biseric\ din lemn, sec. 18; ele-
mente etnografice specifice. (SM)
TURZII – chei pe V. H\jdate (afluent pe
stânga al Arie[ului), t\iate `n calcarele jura-
sice ale culmii H\[date sau Petridului, din
N–NE M. Trasc\ului (com. Petre[ti); lung.
2 km; relief ruiniform, numeroase pe[teri
etajate pe nivele evolutive: C\l\[tur (751 m),
Co[ul Hilii (630 m), `ntre 580–600 m,
Morarilor, Feciorilor, Hornarilor, Ascuns\,
Ungureasc\, Madoloaie, Liliecilor, Cupto-
rului, Cet\]eaua Mic\ [i Cet\]eaua Mare,
Filimon etc., iar la nivelul actual al râului,
„Pe[tera cu dou\ Intr\ri”; cheile [i `mpre-
jurimile lor constituie rezerva]ia complex\
C.T. (geologic\, floristic\, faunistic\, arheo-
logic\); S: 176 ha, `n care exist\ cca 50
de pe[teri, numeroase stânci, coloane, specii
de plante, fluturi, p\s\ri; s-au descoperit
obiecte de ceramic\, oase de om [i animale,
resturi de arme de bronz (datate `n pale-
oliticul mijlociu, neolitic, cultura Cri[, epoca
bronzului [i perioadele dacic\, roman\ [i feu-
dal\. (CJ)
TUSA – sat (com. Sâg) `n sud-estul
M. Plopi[, pe V. Barc\ului; biseric\ din lemn
(sec. 18); urmele unei a[ez\ri dacice; rezer-
va]ie peisagistic\. (SJ)
TU{NAD – 1. defileu (6 km lung.) t\iat de
râul Olt `n sectorul de SE al M. Harghita,
`ntre masivele vulcanice Ciomatu (1301 m, la
est) [i Pili[ca (1374 m, la vest); versan]i
306
abrup]i, `mp\duri]i cu molid, fag [i
mesteac\n; ora[ul B\ile Tu[nad – important\
sta]iune balneoclimateric\; poteci marcate
spre Lacul Sf. Ana [i Tinovul Moho[. (HR,
CV). 2. comun\ `n sudul Depr. Ciucului;
a.d. sec. 15; rezerva]iile floristice „Valea
Mijlocie”, „Nado[“ (`n satul Tu[nadu Nou) [i
„Bene[“ (`n satul Vrabia), `n care sunt
ocrotite specii ca mesteac\nul pitic, cure-
chiul de munte [.a.; ape minerale. (HR)
TU{TEA – sat (com. Unirea) `n vestul
Depr. Ha]eg, la poalele SE ale M. Poiana
Rusc\; punct fosilifer (paleofaun\ repti-
lian\). (HD)
TUTANA – sat (com. B\icule[ti) situat `n
Pod. Getic, pe stânga râului Arge[;
m\n\stirea T., cu biserica „Sf. Athanasie”,
sec. 16. (AG)
TUTOVA – comun\ pe valea omonim\,
la confl. cu Bârladul, `n sudul Colinelor
Tutovei; centru de art\ popular\ (covoare,
port popular); biserici `n satele componente
S\lceni (1850), Ciortolom (1800); biserica
de v\l\tuci din Borode[ti (1823); viticul-
tur\. (VS)
TUZLA – 1. comun\ situat\ pe ]\rmul
M\rii Negre, la sud de Eforie; tab\r\ de
copii; ruinele a[ez\rii romane Stratonis,
`nglobat\ `n Territorum Tommorum; a[ezare
feudal\ `n punctul la Pesc\rie; farul `nfiin]at
`n 1900, care are o `n\l]ime de 44 m. (CT)
2. liman fluvio-maritim, situat pe malul m\rii,
cu n\moluri terapeutice. (CT)
 Þ
ÞAGA – 1. lac de acumulare realizat ÞARA MARAMURE{ULUI – regiune
pe cursul râului Fize[, situat `n C. Fize[ului; istoric\ `n care se includ depresiunea omoni-
S: 89 ha; vol. 1,4 mil m3; piscicultur\. (CJ) m\ [i cea mai mare parte din mun]ii din jur;
2. comun\ `n C. Fize[ului, pe râul Fize[ (`n desf\[urat\ `n bazinele v\ilor Vi[eu [i Iza;
aval de lacul Þaga); a.d. 1243; iazuri [i exist\ a[ez\ri cu o istorie bogat\ `n eveni-
hele[tee; vestigii daco-romane (sec. 4–5); mente (voievodatul [i cnezatele maramure-
castelul Wass, sec. 18, cu zid de incint\ `n [ene), cu o cultur\ popular\ tradi]ional\
satul Þaga; `n satul N\sal (a.d. 1215), biserica (case din lemn, por]i din lemn impun\toare
reformat\ din sec. 15 [i biserica din lemn prin dimensiuni [i sculptur\; ]es\turi,
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil” (sec. 19), cus\turi, folclor etc.); re]ea deas\ de c\i de
cu picturi interioare originare; biserica din
lemn „Sf. Dumitru” (sec. 18), `n satul
Sântejude. (CJ)
ÞAGLA (ÞAGA) – grup\ montan\ `n NE
Carpa]ilor Meridionali, prelungire a
M. F\g\ra[, `ntre V\ile Sebe[ (vest), Bârsa
(sud) [i {inca-{ercaia (est); alc\tuit\ din [is-
turi cristaline; culmi nivelate la 1000–1400 m,
dominate de vârfuri piramidale [i rotunjite de
1600 m (1641 m, Vf. Þagla, 1621 m,
Vf. Ciuma); culmi bine `mp\durite, poteci [i
drumuri forestiere (acces `n M. F\g\ra[). (BV)
ÞAPU – sat (com. Mic\sasa) `n Pod. Târ-
navelor, pe Târnava Mare; a.d. 1309; cetate
]\r\neasc\, biseric\ de incint\, sec. 15, Ansamblu folcloric din Maramure[
modific\ri `n sec. 17 [i 19. (SB)
comunica]ie ce permite accesul lesnicios la
ÞARA BÂRSEI – zon\ etnografic\ supra- orice obiectiv turistic; axele turistice princi-
pus\ compartimentului vestic al Depr. Bra- pale sunt culoarele v\ilor Iza, Vi[eu, Mara;
[ov; urme de veche civiliza]ie româneasc\ `n ultimii ani, `n mai multe sate se practic\
peste care s-au suprapus elemente de civiliza- agroturismul; centre turistice: Sighetu Mar-
]ie ale sa[ilor [i maghiarilor (dup\ sec. 12–13); ma]iei, Bor[a, Ocna {ugatag. (MM)
a[ez\ri cu ocupa]ii agricole `n [esul depre-
sionar [i agropastorale pe treptele submon- ÞARA MOÞILOR – regiune istoric\ supra-
tane; arhitectur\ popular\ a lemnului, `n pus\ peste depr. intramontane Câmpeni [i
satele române[ti, [i de influen]\ occidental\, Abrud, situate `n centrul M. Apuseni, `ntre
`n a[ez\rile s\se[ti; influen]a Bra[ovului s-a culmile M. Bihor [i Muntelui Mare; drenat\
manifestat [i `n portul popular românesc de râul Arie[ [i afl. s\i; numeroase localit\]i
(sec. 19–20); influen]e `n port din zona de interes turistic: Câmpeni, Albac, Vidra,
Branului [i Muntenia, Þara F\g\ra[ului, Abrud, Arie[eni, Bucium, Avram Iancu,
respectiv Târnava. (BV) Sc\ri[oara, Gârda de Sus etc. (AB)
ÞARA OA{ULUI
Þara Oa[ului – schi]a turistic\
ÞARA OA{ULUI – zon\ istoric\, etnofol-
cloric\ [i turistic\ desf\[urat\ `n Depr. Oa[ [i
pe rama mun]ilor limitrofi; se impune prin
port, case specifice, folclor, tradi]ii urm\rite
`n majoritatea a[ez\rilor (`ndeosebi C\mârza-
na, Certeze, Huta Certeze, Mois]eni,
Târ[ol], Vama, Lechin]a, Bixad); Negre[ti
Oa[ este cel mai `nsemnat centru turistic.
(SM)
308
0 2 4 6 8 km
ÞARA OLTULUI (F|G|RA{ULUI) –
regiune istoric\ suprapus\ `n ansamblu
Depr. F\g\ra[; a.d. sec. 12–14 ca voievodat,
pe locul unei forma]iuni prefeudale
(sec. 9–10); `n 1222 era denumit\ „Terra
Blachorum” (Þara Românilor), district din
1428, leg\turi puternice cu Þara Româneasc\
(pân\ `n sec. 16 a fost posesiunea domnilor
munteni); zon\ etnografic\ suprapus\ `n
309
principal pe Depr. F\g\ra[; influen]e din
regiunile vecine (Târnave, Hârtibaciu,
M\rginimea Sibiului); sate vechi române[ti
adunate (sec. 15–17), dispuse pe dou\ - trei
[iruri paralele cu muntele de la sud, pe Olt [i
afluen]ii acestuia din munte; agricultur\ pe
soluri `n general s\race, cre[terea animalelor
(vaci, bivoli, porci); vechea arhitectur\ de
lemn a fost `nlocuit\ cu cea de c\r\mid\ [i
]igl\ (influen]e s\se[ti dinspre nord); costu-
mul popular vechi este bine p\strat `ntr-o
serie de sate; cojoc\rit, pictura icoanelor pe
sticl\, ceramic\. (BV, SB)
ÞARA P|DURENILOR – teritoriu aflat `n
partea estic\ a M. Poiana Rusc\; datorit\
gradului mai mare de izolare, aici se
p\streaz\ numeroase elemente etnofol-
clorice; printre localit\]ile de interes turistic,
sunt: Cerb\l, D\bâca, Ruda, Vadu Dobrii,
Lelese, B\trâna etc. (HD)
ÞARA VRANCEI – regiune istoric\ care se
suprapune aproximativ peste Depr. Vrancei,
cuprinzând povârni[urile estice ale M. Vran-
cei (vest), clinele vestice ale dl. subcarpatice
R\chita[u Mare, R\iu], Reghiu, Gârbova,
Dealu Ro[u (est); la nord [i la sud se
desf\[oar\ aproximativ `ntre v\ile {u[i]a [i
Z\bala; pe lâng\ frumuse]ile naturale exis-
tente, mai ales `n mun]i, `n Þ. V. sunt
numeroase localit\]i care prezint\ interes
etnofolcloric (Spulber, Vrâncioaia, Nistore[ti,
Tulnici, Negrile[ti, Coza, Nereju etc.). (VN)
ÞARCU – mun]i alc\tui]i din [isturi
cristaline, în NV Carpa]ilor Meridionali;
încadra]i de culoarele v\ilor Timi[, Bistra [i
Râul Mare; au un sector înalt în sud:
Vf. Þarcu (2190 m), Vf. Baicu (2123 m),
Vf. Pietrii (2192 m), Vf. Petreanu (1894 m);
vegeta]ie alpin\ [i subalpin\, circuri glaciare
[i un sector periferic, nordic, mai jos
(Muntele Mic, 1802 m); sta]iunile climaterice
Muntele Mic [i Poiana M\rului; ascensiuni
din localit\]ile care se afl\ la periferia
mun]ilor (Caransebe[, Borlova, O]elu Ro[u).
(CS, HD)
ÞEPU
Imagine din Mun]ii Þarcului
Þ|ND|REI – ora[ (14 759 loc.) din 1968,
pe stânga Ialomi]ei, `n estul C. B\r\ganul
Ialomi]ei, `n apropierea lacului Strachina;
vestigii neolitice, a.d. 1594; biserica ortodox\
„Sf. Voievozi”, de la mijlocul sec. 19. (IL)
Þ|RMURE – sat (com. H\lmagiu) `n
Depr. H\lmagiu; a.d. 1439; biserica din lemn
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”, 1780, pic-
tat\ `n anul 1870. (AR)
ÞÂNÞ|RENI – comun\ `n SV Dl. Ama-
radiei, la confluen]a Jiului cu Gilortul; castel
din sec. 17; biserica „Sfin]ii Voievozi’’, din
1583, renovat\ `n 1806. (GJ)
ÞEBEA – sat (com. Baia de Cri[) pe Cri[ul
Alb, în Depr. Brad-H\lmagiu; biseric\
(sec. 19), gorunul lui Horea, mormântul [i
bustul lui Avram Iancu; festival anual de
muzic\ popular\. (HD)
ÞEICA – sat (ora[ul Ocnele Mari) `n Sub-
carpa]ii Vâlcii; biserica ortodox\ „Sf. Gheor-
ghe [i Sf. Dumitru”, 1726, fresce din 1782. (VL)
ÞELA – sat (com. Bata) la contactul
Dl. Lipovei cu lunca Mure[ului; a.d. 1427;
case tradi]ionale cu elemente din lemn –
stâlpi, pridvor, poart\ [i interior. (AR)
ÞEPE{TI – sat (com. Tetoiu) `n Pod. Olte-
]ului, pe râul Sa[a; biserica ortodox\
„Sf. Nicolae”, sec. 19. (VL)
ÞEPOAIA – sat (com. Moto[eni) `n Coli-
nele Tutovei, pe V. Zeletinului; bisericile
„Buna Vestire” (1843) [i „Adormirea Maicii
Domnului” (1774). (BC)
ÞEPU – comun\ situat\ `n NV C. Tecuci,
la vest de V. Bercheci; a.d. 1452; biserica
„Sf. Nicolae” (1855); `n satul Þ. de Sus, bise-
rica „Sfin]ii Voievozi” (sec. 18). (GL)
ÞIB|NE{TI
ÞIB|NE{TI – comun\ `n Pod. Central
Moldovenesc, la poalele dealurilor Tansa
[i {an]urilor; a.d. 1399; conacul „P.P. Carp”
(sec. 19) [i o biseric\ din 1834; biserici din
sec. 18 [i 19 – `n satele Grie[ti, V\leni,
Jigoreni [i Tungujei; vestigii arheologice din
epoca bronzului; obiceiuri de Anul Nou. (IS)
ÞIBUCANI – comun\ `n Culoarul Moldo-
vei; biserica din lemn „Intrarea `n Biseric\ a
Maicii Domnului” (1764, reconstruit\ `n
1859); `n satul Davideni – biserica de zid
„T\ierea Capului Sf. Ioan Botez\torul”
(`ncep. sec. 18). (NT).
ÞIBLE{ – mun]i în nordul Carpa]ilor
Orientali, alc\tui]i dominant din roci sedi-
mentare str\punse în centru de roci vul-
canice (andezite); o creast\ principal\ înalt\
(Vf. Hudin, 1611 m; Vf. Þible[, 1839 m) din
care coboar\ radial culmi împ\durite sepa-
rate de râuri afluente L\pu[ului, Some[ului
Mare [i Izei. În a[ez\rile aflate la poalele
mun]ilor sunt bogate elemente etnofolclo-
rice, izvoare minerale, biserici din lemn etc.;
în est, în lungul v\ii S\l\u]a, [oseaua [i c.f. ce
leag\ Ardealul de Maramure[. (MM, BN)
ÞIC|U – sat (com. Ulmeni) pe stânga
Some[ului, `n amonte de care râul [i-a t\iat
un defileu `ngust, `n roci cristaline (Bene-
sat–Þic\u). (MM)
ÞICHINDEAL – sat (com. Nocrich)
`n Pod. Hârtibaci; a.d. 1350; biserica orto-
dox\ „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”,
sec. 18. (SB)
ÞICLENII – ora[ (5155 loc.) din 1968;
a.d. 1597; centru agroindustrial; izvoare
minerale folosite în cur\ balnear\; case vechi
din sec. 19. (GJ)
ÞIFE{TI – comun\ la contactul Subcarpa-
]ilor Vrancei cu C. Râmnicului, la poalele NE
ale M\gurei Odobe[ti; `n satul omonim (cen-
tru viticol), descoperiri arheologice – a[eza-
re carpic\ (geto-dac\); `n satul Vit\ne[ti,
moar\ de ap\ tradi]ional\. (VN)
ÞIG|NE{TI – m\n\stirea „Adormirea
Maicii Domnului’’ (com. Ciolpani), din
310
sec. 17; biserica actual\ a fost construit\ `n
1812 (stil neobizantin), de banul Radu
Golescu; `n pridvor se mai g\sesc scene din
pictura original\ (1853); colec]ie de art\ bise-
riceasc\ [i carte veche. (IF)
ÞIG|NA{I – 1. comun\ `n C. Jijiei, pe
V. Miletinului; bisericile „Sf. Spiridon”
(1802), „Adormirea Maicii Domnului” (1860)
[i „Sf. Haralambie” (1792), ultima `n satul
Cârniceni. (IS) 2. vale glaciar\, râu (afl. al
Velicanului) pe versantul nordic al M. Bu-
cegi, `ntre M. Padina Crucii [i M. Þig\ne[ti;
relief de turnuri (Turnurile Þ.) [i hornuri
(Hornurile Þ.); culoare de avalan[e; poteci
marcate. (BV) 3. sat (com. Munteni) situat
pe V. Bârladului, la nord de Tecuci; biserica
„Buna Vestire” (1829). (GL)
ÞIGLINA – rezerva]ie paleontologic\ la
nord de ora[ul Gala]i, `n C. Siretului Inferior;
faun\ fosil\ cuaternar\. (GL)
ÞIGMANDRU – sat (com. Nade[) situat `n
Pod. Târnavelor, la nord de Sighi[oara;
a.d. 1325; castru roman. (MS)
ÞINTEA – localitate component\ a ora[u-
lui B\icoi, sta]iune balneoclimateric\ de
interes local (Valea Stelei), la 260–280 m alt.,
la poalele Dl. Gruiu (403 m), `n plin\ zon\
petrolifer\; izvoare clorosodice, iodurate,
bromurate, pe masiv de sare; bioclimat seda-
tiv de dealuri joase, amenaj\ri, biseric\
(1853). (PH)
ÞIÞE{TI – comun\ situat\ `n Pod. Cân-
de[ti, pe V. M\n\stirii, `ntre Râul Târgului [i
Arge[el; necropol\ tumular\ (descoperit\
`n 1970); `n satul Valea M\n\stirii exist\
m\n\stirea Valea, sec. 16, [i biserica „Sfân-
ta Treime”; punct muzeal s\tesc (etnogra-
fic). (AG)
ÞOLICI – sat (com. Petricani) la sud de
Târgu Neam], centru de prelucrare artistic\ a
lemnului. (NT)
ÞOPA – sat (com. Albe[ti) situat pe V. Târ-
navei Mari, `n apropierea ora[ului Sighi-
[oara; a.d. 1301, castel ridicat `n 1665, plan
dreptunghiular cu bastioane. (MS)
 U
UCEA – comun\ `n Depr. F\g\ra[, la
confl. Oltului cu V. Ucea, pe c.f. [i [oseaua
Bra[ov–Sibiu; centru etnografic (cojo-
c\rit). (BV)
UCEA MARE – 1. vale glaciar\ (circ com-
plex) pe versantul nordic al M. F\g\ra[, la
obâr[iile pârâului omonim, `ntre crestele
T\râ]ei (vest) [i Gârdomanu (est); peisaj
alpin-subalpin de creste, ]ancuri [i curm\turi
(creasta Corabia, 2406 m); cascade, p\[unat,
acces pe potec\ marcat\ din ora[ul Victoria.
2. vârf (2434 m) pe creasta M. F\g\ra[;
belvedere. (BV)
UCIGA{UL (GHILCO{) – munte calcaros
(1378 m) str\juind spre est sta]iunea Lacu
Ro[u; prin pr\bu[irea unei mase de roci din
versantul s\u NV, `n anul 1837, s-a format
Lacu Ro[u, pe râul Bicaz (vezi LACU RO{U 2);
p\duri de molid [i pin, paji[ti montane,
belvedere; pere]i stânco[i, `nal]i de pân\ la
120 m; acces pe trasee turistice marcate din-
spre Lacu Ro[u; trasee de alpinism; inclus `n
rezerva]ia natural\ complex\ „Cheile Bica-
zului”. (HR)
UCI{OARA – vale glaciar\ pe versantul
nordic al M. F\g\ra[, `n bazinul Ucea Mare,
`ntre M. G\rdomanu [i Muchia Vi[tea
Mare. (BV)
UILEACU {IMLEULUI – sat (com. M\e-
ri[te) pe V. Crasnei; biseric\ fortificat\ din
piatr\ (sec. 13), stil romanic. (SJ)
ULIE{ – comun\ la sud de Odorheiu
Secuiesc; biseric\ din sec. 13, cu fresce din
sec. 16, tavan casetat [i zid de incint\, `n satul
Daia; biserici reformate din sec. 18, `n satele
Ighiu [i Ulie[. (HR)
ULMENI – comun\ `n SV Câmpiei
Mosti[tei, la NE de Olteni]a (7 km); sit arhe-
ologic (cultura Gumelni]a, milen. 4–3 `.Hr.,
necropol\ sarmatic\); me[te[uguri, art\
popular\ (rot\rit, `mpletituri de papur\); cen-
tru viticol. (CL)
ULMETUM – cetate roman\ situat\ `n
bazinul Casimcea, `ntre satele G\lbiori [i
Pantelimon. (CT)
ULMU – sat pe malul lacului Iezeru Mos-
ti[tei; sit arheologic (urme ale culturii Boian,
milen. 4 `.Hr.); pescuit (cherhana). (CL)
ULUCE – pe[ter\ situat\ pe V. Cheii, `n
comuna Dâmbovicioara; S: 5 ha; rezerva]ie
speologic\. (AG)
UNGHENI – comun\ pe malul Prutului;
biserici din 1830 [i 1858; punct de frontier\
(auto [i c.f.). (IS)
UNGRA – sat (com. U.) `n NE Pod. Hârti-
baciu, la confl. Oltului cu Homorodul, a.d. 1211;
biseric\ fortificat\ (sec. 16) `n stil gotic, bise-
rica ortodox\ „Sf. Treime” (sec. 18). (BV)
UNGURA{ – sat (com. U. ) situat `n
Dl. Jimborului, pe râul Band\u; a.d. 1291;
vestigii istorice: ruinele Cet\]ii Ungura[,
sec. 13, st\pânit\ succesiv de mai mul]i
voievozi din Transilvania; biserica reformat\,
sec. 14, `n stil gotic, completat cu baroc. (CJ)
UNGURENI – comun\ `n Colinele
Tutovei; bisericile din lemn „Adormirea
Maicii Domnului” (1754), „Sf. Nicolae”, din
1702 [i 1799, `n satele Zl\tari [i Bibire[ti. (BC)
UNIREA – 1. localitate component\ a
ora[ului Bistri]a; a.d. 1332; biseric\ `n stil
gotic. (BN) 2. comun\ `n estul B\r\ganului
Mosti[tei, pe malul Bra]ului Borcea; art\
popular\ (`mpletituri). (CL)
URDELE – 1. cel mai `nalt pas montan din
]ar\, `ntre M. Parâng [i M. Latori]ei, la alt.
de 2125 m; drum str\vechi, Novaci–Sebe[,
URECHE{TI 312

complexul turistic Rânca (1600 m alt. ); acces `ncep. sec. 16; `n interior este `ncastrat\
`n regiunea glaciar\. (GJ) 2. vârf (2141 m) [i stema Moldovei. (BN)
vale glaciar\ la obâr[ia râului Latori]a. (AB,
URLAÞI – ora[ (11 791 loc.) pe V. Crico-
GJ, VL)
vului S\rat, la poalele SV ale Dl. Istri]a
(Ciortea), la 22 km NE de Ploie[ti; centru
industrial [i viticol; a.d. 1515 (Urla]i), 1678
(Saac, Nec[eteasca); din 1697, re[edin]\ a lui
C. Brâncoveanu (conac); sec. 18–19, târg
(din 1778); `n 1818, recunoscut ca ora[; bise-
rica galben\ „Sf. Nicolae” [i „Sf. Dumitru”
din cartierul Arione[tii Noi (1761, picturi [i
icoane de Gh. Tattarescu); conacul Bellu
(sec. 19), ad\postind un muzeu etnografic [i
istoric, bisericile din lemn „Sf. Mihail [i
Pasul Urdele Gavriil” (1731, `n stil transilv\nean), „Ador-
mirea Maicii Domnului” (1753); casa dom-
URECHE{TI – sat (com. U.) la poalele SE
neasc\ din Viile Brâncoveanului, `n cartierul
ale Dl. Deleanu, la contactul dintre Subcar-
Valea Crângului (sec. 17–18); monumentul
pa]ii Vrancei [i Glacisul Râmnicului; biserica
eroilor din Primul R\zboi Mondial; crucea lui
ortodox\ din sec. 19; m\n\stirea ortodox\
Constantin {erban (1655), moara de ap\ de
V\rz\re[ti; biserica „Adormirea Maicii
la Valea Mieilor. (PH)
Domnului” (sec. 17). (VN)
URL|TOAREA (URL|TOAREA MARE) –
URECHIA – culme `n M. Baiului, `ntre
vale pe abruptul prahovean al Bucegilor,
v\ile Fetei, Urechia, Azuga [i Prahova
afl. al Prahovei `ntre M. Jepii Mari [i
(1715 m `n vf. omonim); puncte de belvedere;
M. Piatra Ars\; cascad\; potec\ marcat\. (PH)
pârtie de schi alpin pe versantul spre V. Azu-
gii (M. Sorica, Plaiul Sitei). (PH)
URICANI – 1. ora[ (12 006 loc.) `n SV
Depr. Petro[ani; `n apropiere, pe[tera
Topli]ei; a.d. sec. 18; ora[ din 1905, centru
minier, lacul [i cabana Valea cu pe[ti; pe[teri
`n M. Ostea. (HD) 2. rezerva]ie forestier\ la
vest de Ia[i (S: 68 ha), cu specii de stejar,
carpen, tei [.a. (IS)
URISIU DE JOS – sat (com. Chiheru
de Jos) situat la cca 15 km SE de Reghin;
a.d. 1453; biserica din lemn (sec. 18), ref\-
cut\ `n sec. 19, „Sf. Arhangheli Mihail [i
Gavriil”, (c\r]i din sec. 18, manuscrise din
sec. 16–17); biserica din lemn „Sfânta
Treime” (sec. 19). (MS) Cascada Url\toarea
URL|TOAREA CLINCEI – vale glaciar\
URIU – sat (com. U.) situat la contactul
`n NV M. Bucegi, `ntre M. Url\toarea Clincei
Dl. Ciceului cu Muscelele N\s\udului, pe
[i M. Clincea. (BV)
dreapta V. Some[ul Mare; a.d. 1405; biseric\
din lemn (sec. 18); tezaur din epoca bronzu- URLEA – 1. lac glaciar `n circul v\ii omo-
lui; biseric\ reformat\ de tip sal\, cl\dit\ la nime, pe versantul nordic al M. F\g\ra[;
313
alt. 2170 m; S: 2,1 ha; ad. 4 m, acces pe pote-
ca marcat\ de la cabana Urlea [i din
Curm\tura Zârnei (refugiu); peisaj subalpin
[i alpin. 2. vale glaciar\ pe versantul nordic al
M. F\g\ra[, la obâr[iile pârâului omonim,
`ntre M. Mo[ulea]a (nord) [i M. Leaota
(sud); circ glaciar suspendat, peisaj alpin [i
subalpin (culoare de avalan[e, grohoti[uri);
poteci marcate. 3. vârf pe creasta M. F\g\ra[
(2473 m), punctul culminant al muntelui
omonim; belvedere. (BV)
URLUENI – sat (com. Bârla) situat\ `n
C. G\vanu–Burdea, pe râul Cotmeana; ur-
mele unui castru roman situat pe fortifica]ia
roman\ Valul Lui Traian; biserica „Adormi-
rea Maicii Domnului”, sec. 18, cu picturi
originare. (AG)
URMENI{ – comun\ situat\ `n Câmpia
Transilvaniei (Dl. M\d\ra[ului), `n bazinul
superior al V. Lechin]a, pe [oseaua na]ional\
Reghin–Cluj-Napoca; a.d. 1321; centru pomi-
col; castelul baroc Bánffy (sec. 18). (BN)
UROI – sat (apar]ine ora[ului Simeria) `n
Culoarul Mure[ului, la poalele sudice ale
M. Metaliferi, la est de Deva; a[ezare roma-
n\; M\gura U., martor vulcanic, rezerva]ie
geologic\; belvedere spre Culoarul Mure[u-
lui, M. Metaliferi, ora[ul Deva etc. (HD)
M\gura Uroi
URSOAIA – sat (com. Pesceana) `n estul
Pod. Olte]ului, pe râul Pesceana; biserica din
lemn „Sf. Nicolae”, `ncep. sec. 19. (VL)
URSU – cel mai mare lac s\rat din sta-
]iunea Sovata (S: 4,6 ha); 18,4 m ad., 50 g/l
salinitate; fenomen de heliotermie.( MS)
UZ
UR{I – sat (com. Pope[ti) `n NE Pod. Ol-
te]ului, pe râul Luncav\]; biserica din lemn
„Buna Vestire [i Sf. Arhangheli Mihail [i
Gavriil”, 1775. (VL)
URZICENI – 1. municipiu (18 893 loc.) pe
stânga Ialomi]ei, `n zona de confl. cu S\rata
(zona de contact dintre C. S\rata [i B\r\ga-
nul Ialomi]ei); a.d. la sf. sec. 16; dou\ biserici
ortodoxe (1859–1862 [i 1866); dou\ conace
(1905 [i 1931), protoieria (1889), casa de cul-
tur\ (1918); `n apropiere, p\durea Manasia.
(IL) 2. comun\ la vest de Carei; p\dure –
rezerva]ie natural\ (S: 38 ha). (SM)
Urziceni – vedere general\
UZ – 1. râu (46 km) `n grupa central\ a
Carpa]ilor Orientali, ce curge pe direc]ia vest
– est, `ntre mun]ii Ciucului (nord) [i Nemira
(sud); izvor\[te din nordul M. Bodoc [i se
vars\ `n Trotu[, la D\rm\ne[ti; vale pito-
reasc\, s\lbatic\, cu sectoare de defileu, cas-
cade (Nasolea Mare), bazinete depresionare
(La Ocoli[, Valea Uzului, Poiana Uzului);
pe cursul inf. – barajul [i lacul de acumulare
Poiana Uzului (pescuit, agrement); cale de
acces `n mun]ii Nemira [i Ciucului [i de
leg\tur\ `ntre depresiunile Ciucului [i
D\rm\ne[ti, prin pasul Uz (1085 m); pescuit.
(BC) 2. pas (1085 m) `n SV M. Ciucului, la
obâr[iile râului omonim; realizeaz\ trecerea
`ntre depresiunile D\rm\ne[ti (est) [i
Ciucului (vest); drum nemodernizat. (HR)
 V
VAD – comun\ `n Pod. Some[an (`n NE
Dl. Gârboului), pe stânga v\ii Some[ului;
a.d. 1467; biserica „Adormirea Maicii Dom-
nului”, sec. 16, ctitorie a lui {tefan cel Mare,
`n stilul arhitecturii moldovene[ti, restaurat\ `n
anii 1973–1975; m\n\stirea ortodox\ (sec. 14)
devenit\, `n sec. 16, sediul Episcopatului Va-
dului [i Feleacului; biserici din lemn (sec. 17–18)
`n satele Calna [i Valea Gro[ilor. (CJ)
VADA{ – pas `n centrul M. Baraolt (951 m),
pe drumul Sfântu Gheorghe–Valea Cri[ului–
Aita Mare; acces `n M. Baraolt (potec\ mar-
cat\). (CV)
VADU – sat (com. Corbu) situat `n SE
Pod. Istria, la nord de N\vodari; vestigii
antice, cetate medieval\ – Caraharman `ncep.
sec. 17); form\ patrulater\ cu turnuri; aici
s-a g\sit cel mai mare tezaur monetar din
istoria modern\ a Dobrogei. (CT)
VADU CRI{ULUI – comun\ pe Cri[ul Re-
pede, centru ceramic (culoare alb\, sm\l]uit\
sau nesm\l]uit\, motive `n diferite culori);
`ntre Bucea [i Vadu Cri[ului, râul [i-a t\iat un
sector de chei (10 km lung.) `n calcarele tria-
sice din M. P\durea Craiului; pe[teri; rezer-
va]ii naturale: Vadu Cri[ului, electrificat\,
Vântului, cea mai lung\ din România
(46 km), cascad\. (BH)
VADU IZEI – comun\ la confluen]a Izei cu
Mara; centru al organiz\rii agroturismului `n
localit\]ile din Maramure[; creatori de por]i
de lemn; `n vest pe V. {ug\u, cascad\ [i vale
`ngust\. (MM)
VADU MOÞILOR – comun\ pe Arie[ul
Mare, `n NV Depr. Câmpeni; satul omonim
este centru de prelucrare artistic\ a lemnu-
lui; case din sec. 18; `n satul L\ze[ti, biserica
din lemn (sec. 18, cu ad\ugiri din sec. 19)
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”. (AB)
VADU SORE{TI – sat (com. Z\rne[ti) `n
Subcarpa]ii Buz\ului, la confl. râurilor
Hârboca [i Câln\u; vatr\ a cet\]ii dacice
Ramidava. (BZ)
VADURI – lac de acumulare (2,1 km lung.)
pe Bistri]a, `n dreptul localit\]ii omonime, la
vest de Piatra Neam]; pescuit, agrement.
(NT)
VAIDEENI – comun\ `n NE Subcarpa]ilor
Olteniei, pe râul Luncav\]; a.d. 1514; centru
de art\ popular\ (elemente etnofolclorice);
festivalul folcloric p\storesc anual („~nvârtita
Dorului”); biserica ortodox\ „Sf. Ioan Botez\-
torul” (`ncep. sec. 19). (VL)
VALC|U DE JOS – comun\ la contactul
Depr. {imleu cu M. Plopi[; tradi]ii etnofol-
clorice; prelucrarea lemnului; ]es\turi,
cus\turi; `n satul Subcetate, ruinele unei
cet\]i din sec. 13. (SJ)
VALCHID – sat (com. Hoghilag) `n
Pod. Târnavelor, pe râul omonim; a.d. 1383;
biserica evanghelic\, sec. 14. (SB)
VALE – sat (com. S\li[te) la poalele
M. Cindrel; biserica ortodox\ „Sfânta Trei-
me”, 1620. (SB)
VALEA ALB| – vale `ngust\ cu praguri pe
abruptul prahovean al Bucegilor, `ntre mun]ii
Co[tila (nord) [i Caraiman (sud); obâr[ii la
marginea platoului Caraiman–Co[tila (cir-
curi nivale); culoare de avalan[e (Albi[oarele
Caraimanului); alpinism, schi alpin; refugiul
Co[tila; afl. al Prahovei (la Bu[teni). (PH)
VALEA ARGOVEI – comun\ pe V. Mosti[-
tei, pe care se afl\ mai multe lacuri `n sudul
B\r\ganului; centru piscicol; ruinele palatu-
lui lui Constantin Brâncoveanu (sec. 18).
(CL)
315
VALEA BACEA – rezerva]ie complex\
(geomorfologic\, forestier\, peisagistic\),
700–1221 m alt., S: 520 ha, `n M. C\p\]ânii, la
nord de B\ile Ol\ne[ti. (VL)
VALEA BÂLEA – vale glaciar\ din M. F\-
g\ra[, pe teritoriul comunei Câr]i[oara; lac gla-
ciar, 2034 m alt., S: 0,46 km2, ad. max. 11 m;
din el izvor\[te râul omonim; rezerva]ie
[tiin]ific\, S: 180 ha; cascad\ pe râul Bâlea
(68 m `n\l]ime). (SB)
VALEA B|LCEASC| – sat (com. Nicolae
B\lcescu) `n nordul Pod. Cotmeana; biserica
ortodox\ din lemn, sec. 18. (VL)
VALEA BORCUTULUI – localitate com-
ponent\ a ora[ului Baia Mare; ape minerale;
vechi exploat\ri de aur. (MM)
VALEA BUJORULUI – sat (com. Izvoare-
le) situat `n C. Burnas, pe râul Ismar; rezer-
va]ia forestier\ „P\durea Manafu”, 1954;
S: 278 ha; [leau de câmpie de tip cereto-
gârni]et; centru cinegetic: fazani [i c\priori;
bujorul românesc, `n lumini[urile de p\dure
(Paeonia peregrina). (GR)
VALEA CÂINELUI – râu `n M. Baiului;
izvoare oligominerale folosite `n Sinaia;
drum forestier. (PH)
VALEA C|LUG|REASC| – comun\ la
poalele Dl. Bucovelului (Dealu Mare), la 13 km
est de Ploie[ti; centrul podgoriei Dealu Mare;
Institut de cercetare; crame, complex de vini-
fica]ie. (PH)
VALEA CHIOARULUI – comun\ `n sudul
Dl. Chioarului; biseric\ din lemn, sec. 19;
z\c\mânt de bentonit\. (MM)
V A L E A C I C L O V E I – S I M I O N U - ROLU –
rezerva]ie complex\ pe teritoriul comunei
Ciclova Român\, `n SV M. Aninei. (CS)
VALEA CRI{ULUI – 1. comun\ la poalele
M. Baraolt, pe valea omonim\, `n Depr.
Sfântu Gheorghe; a.d. 1332; izvoare minerale
sulfuroase; castelul Kalnoky (sec. 17); bise-
ric\ romano-catolic\ (sec. 14), cu absid\ ro-
manic\ [i turn baroc (fresce, sec. 17); centru
de art\ popular\ (pictatul lemnului [i
VALEA IADULUI (IADEI)
mobilierului, atelierul Nagy Bela). (CV)
2. sat (com. Bratca) `n Depr. Borod; biseric\
din lemn de la finele sec. 18; singura cu pic-
tur\ exterioar\. (BH)
VALEA DE JOS – sat (com. Rieni) `n
Depr. Beiu[, biseric\ din lemn, sec. 18. (BH)
VALEA NUCARILOR – comun\ situat\ `n
Depr. Nalbant; acces la lacul Razim (pescuit
sportiv); `n satul Agighiol; biseric\ (sec. 19),
rezerva]ie paleontologic\ (S: 3 ha) etc. (TL)
VALEA DE PE{TI – lac de acumulare pe
râul omonim, din Depr. Petro[ani, `n apro-
piere de Câmpu lui Neag; loc de odihn\ [i
agrement. (HD)
VALEA DOFTANEI – vale `n Carpa]ii [i
Subcarpa]ii de Curbur\; localit\]i turistice
Tr\isteni, Te[ila, Câmpina; plecare pe
traseele turistice din M. Baiu [i Grohoti[;
lacul Paltinu; puncte de agrement. (PH)
VALEA DR|GANULUI – afluent al
Cri[ului Repede, `n M. Vl\deasa; sectoare
`nguste t\iate `n roci eruptive; cascada
Moara Dracului (cca 20 m); lac de acumula-
re (S: 290 ha, volum 112 mil m3); cascada
R\chi]ele (50 m `n\l]ime). (BH)
VALEA GALBENEI – râu, afluent al
Cri[ului Pietros, `n M. Bihor, `n bazinul
c\ruia se afl\ avenul cu ghe]ar Bor]ig,
Pe[tera Focu Viu (are al doilea ghe]ar ca
m\rime – volum de cca 1200 m3 [i grosime
de 14 m), izbuc, chei). (BH)
VALEA GR|DI{TEI – sat (com. Gr\di[-
tea) `n Pod. Olte]ului; biserica ortodox\
„Sfin]ii Voievozi”, 1816. (VL)
VALEA IADULUI (IADEI) – afluent al
Cri[ului Repede, cu bazin `n mun]ii Bihor,
Vl\deasa, P\durea Craiului; chei, abrupturi,
izbucuri, cascade (Iadolina, 15 m, V\lul
Miresii, 35 m, S\ritoarea Iedu]ului, 23 m;
lacul de acumulare Le[u, volum 26 mil. m3;
[oseaua Beiu[ – Stâna de Vale – Valea Iadului
– Cri[ul Repede. (CJ)
VALEA IAIDON (IADULUI) 316

VALEA IAIDON (IADULUI) – rezerva]ie (com. S\vâr[in) `n SE M. Zarand; a.d. 1717;

geologic\ `n M. Bodoc, `n bazinul v\ii omo- biseric\ din lemn, construit\ `n sec. 18. (AR)
nime (afl. al Turiei); mofete (emana]ii de
VALEA MARE- PODGORIA – sat (com. {te-
CO2 [i H2S), izvoare minerale, [trand; acces
f\ne[ti) situat la contactul Pod. Cânde[ti cu
din Turia. (CV)
C. Pite[tiului, pe stânga v\ii Arge[ului (com.
VALEA LUI DAVID – rezerva]ie natural\ {tef\ne[ti); muzeul memorial „Liviu
floristic\ `n Câmpia Moldovei, la 12 km NV Rebreanu”, 1930; centru viticol [i de vinifi-
de Ia[i, asocia]ie vegetal\ de silvostep\, cu ca]ie. (AG)
paji[ti de negar\, stânjenel, clopo]ei, varz\
VALEA MARE- PRAV|Þ – comun\ situat\
t\t\rasc\ [i tufi[uri de migdal pitic. (IS)
`n Depr. Câmpulung, pe râul Arge[el, la poa-
VALEA LUI MIHAI – ora[ (10 670 loc.) lele SE ale M. Iezer; biseric\ din 1837. (AG)
din 1989, `n C. Carei; descoperiri arheologice
VALEA M|RIEI – loc de agrement la SE
din sec. 4–2 `.Hr.; a.d. sec. 13; renumit bazin
de comuna Vama din Þara Oa[ului; izvoare
viticol, parc dendrologic. (BH)
minerale. (SM)
VALEA LUI STAN – afluent pe dreapta
VALEA NEAGR| – bazinet depresionar
Arge[ului, la sud de Muntele Vidraru; chei,
la confl. Doftanei cu pâraiele Mu[i]a (din
cascade, vegeta]ie bogat\. (AG)
M. Baiului) [i Neagr\ (din M. Grohoti[), nod
VALEA LUNG| – rezerva]ie natural\ `n de drumuri forestiere [i poteci; caban\ sil-
Câmpia Moldovei, la est de Ia[i (este protejat vic\, case de vacan]\. (PH)
salcâmul galben, aflat aici la limita vestic\ a
VALEA ORLEI – sat (com. Bucov) la
arealului s\u). (IS)
poalele Dl. Bucovelului; biserica din lemn
VALEA LUP{II – sat (com. Lup[a) pe râul „Sf. Nicolae” (sec. 17–18). (PH)
Arie[; biserica din lemn „Sf. Nicolae” (1429),
VALEA POPII – sat (com. Valea C\lug\-
colec]ie de icoane din sec. 18; biserica din lemn
reasc\) la poalele Dl. Bucovelului, `n podgo-
(1799) „Adormirea Maicii Domnului”. (AB)
ria Valea C\lug\reasc\, cram\ (1777). (PH)
VALEA MARE – 1. comun\ `n Pod. Olte-
VALEA RECE – sat (com. Lunca de Jos)
]ului, pe râul Cerna; biserica ortodox\ „Cuvi-
la obâr[ia Trotu[ului, la poalele M. Ciucului
oasa Parascheva”, 1880. (VL) 2. comun\ situ-
[i M. H\[ma[; capele romano-catolice de
at\ la contactul dintre C. Pite[ti cu Pod. Cân-
de[ti, pe dreapta râului Potopu; centru viticol
lemn (sec. 19–20); instala]ii hidrotehnice
populare. (HR)
[i pomicol; bisericile din lemn „Sf. Voievozi”,
1701–1702 [i „Cuvioasa Parascheva”, sec. 18, VALEA SALCIEI – sat (com. omonim\) `n
`n satele Valea Mare [i Valea Caselor. (DB) Subcarpa]ii Buz\ului, pe cursul sup. al râului
3. rezerva]ie complex\ pe teritoriul ora[ului Câln\u; datini, port popular, arhitectur\
Moldova Nou\, `n SE M. Locvei; face parte tradi]ional\. (BZ)
din Parcul natural Por]ile de Fier. (CS)
VALEA S|RII – comun\ pe râul Putna, `n
4. comun\ pe valea omonim\, la contactul
Depr. Vrancei; carst pe sare; bisericile din
M. ~ntorsurii cu Depr. Bra[ov; biserica „Sf. Mi-
lemn „Sf. Nicolae” (sec. 18), „Cuvioasa Paras-
hail [i Gavriil” (sec. 18). (CV) 5. sat
cheva” (sec. 18) [i „Sf. Voievozi” (sec. 19), `n
(com. B\beni) `n estul Pod. Olte]ului, la con-
satele Prisaca, Valea S\rii [i Colacu; `n satul
tactul cu lunca Oltului; biserica ortodox\
Prisaca, rezerva]ia natural\ pârâul Bozu. (VN)
„Sf. Dumitru”, sec. 19. (VL) 6. sat (com. Fâr-
liug) `n vestul Dl. Pog\ni[ului, pe râul VALEA SCHEIULUI – sat (com. D\nicei)
Pog\ni[; a.d. 1584; biserica ortodox\ „Sf. Arhan- `n Pod. Cotmeana; biserica din lemn „~n\l]a-
gheli Mihail [i Gavriil”, 1800. (CS) 7. sat rea Domnului”, 1767. (VL)
317
VALEA SIGHI{TEL – complex carstic,
rezerva]ie natural\ `n vestul M. Bihor, `n bazi-
nul Cri[ului B\i]ei; numeroase pe[teri, chei,
versan]i abrup]i, izbucuri, praguri cu cascade
mici; rezerva]ie natural\ (S: 412,6 ha). (BH)
VALEA ST|NCIOIULUI – rezerva]ie geo-
morfologic\, la 240 m alt. (relief de [iroire [i
sufoziune); S: 15 ha, `n Subcarpa]ii Vâlcii, `n
satul Goranu (Râmnicu Vâlcea). (VL)
VALEA STÂNEI – vezi TELEJENEL.
VALEA STELEI – vezi ÞINTEA.
VALEA ÞESNA – rezerva]ie complex\ pe
teritoriul ora[ului B\ile Herculane, `n vestul
M. Mehedin]i. (CS)
VALEA USTUROIULUI – zon\ de agre-
ment la nord de Baia Mare; defileul pârâului
`n andezite. (MM)
VALEA V|LENI – sat (com. Z\treni) `n
Pod. Olte]ului; biserica din lemn „Cuvioasa
Parascheva”, 1814. (VL)
VALEA VIILOR – comun\ `n nordul Pod.
Hârtibaciu, pe valea omonim\; a.d. 1305;
cetate ]\r\neasc\, sec. 13–14, biseric\ `n
incint\, cu elemente renascentiste. (SB)
VALEA VINULUI – sat (com. Rodna) situ-
at pe V. B\ilor (afl. a Some[ului Mare), la
poalele sudice ale M. Rodnei, la 715 m alt.;
sta]iune balneoclimateric\, aer ozonat, ierni
blânde, veri r\coroase; ape minerale (bicar-
bonatate, sodice, calcice, magneziene, cloru-
rate, carbogazoase, slab radioactive) folosite
`n cur\, pescuit sportiv (p\str\v); punct de
plecare spre Vf. Ineu (2279 m), lacul Lala,
pe[tera Baia lui Schneider etc. (BN)
VALEA Z|LANULUI – sat (com. Malna[)
`n NE M. Baraolt, pe V. Tec[e; izvoare mi-
nerale carbogazoase, mofete. (CV)
VALEAPAI – sat (com. Ramna) `n NV
M. Dognecei, pe râul Pog\ni[; a.d. 1597;
conacul „Atanasievici”, sec. 18, stil baroc; bise-
rica ortodox\ „Adormirea Maicii Domnului”,
1834. (CS)
VASLUI
VALU LUI TRAIAN – comun\ situat\ pe V.
Carasu, la vest de Constan]a, fortifica]ie –
Valul Mare de p\mânt (numit Valul lui Tra-
ian) [i Valul de piatr\, create `n epoca feudal\;
Valul Mare avea o `n\l]ime de 3,5 m, direc]ia
general\ est-vest, [an]uri la nord [i la sud; are
rol de ap\rare; Valul de piatr\ este construit
din p\mânt terasat; 28 de fortifica]ii. (CT)
VAMA – 1. comun\ `n SE Þ\rii Oa[ului, `n-
semnat centru de ol\rit; colec]ie muzeistic\.
(SM) 2. comun\ pe V. Moldovei, la conflu-
en]a cu Moldovi]a; centru etnofolcloric renu-
mit `n Bucovina (port, bundi]e etc.); Stâlpu
lui Vod\, obelisc ridicat de voievodul Mihai
Racovi]\, `n 1717. (SV)
VAMA BUZ|ULUI – sat (com. omonim\)
`n SV Depr. ~ntorsurii, pe V. Buz\ului supe-
rior , la poalele M. Ciuca[; a.d. 1533, pe ve-
chiul drum transcarpatic ce trecea prin pasul
Boncu]a; mori de ap\; post de gr\niceri `n
sec. 18; acces spre M. Ciuca[ [i M. Siriu. (BV)
VAMA VECHE – sat (com. Limanu) situat
pe malul m\rii, la sud de Mangalia, plaja are
300 m lung. [i 30–40 m l\]ime; agroturism. (CT)
VARNIÞA – sat (com. R\coasa) pe cursul
sup. al râului {u[i]a, `n partea nordic\
a Subcarpa]ilor Vrancei; ocupa]ii tradi]io-
nale (fabricarea varului); biseric\ ortodox\
(sec. 18). (VN)
VASILAÞI – comun\ `n C. Mosti[tei, pe
V. Dâmbovi]ei; urme de cultur\ material\
(ceramic\, unelte, cultura Dude[ti); biseri-
cile „Sf. Nicolae” (sec. 17–19) din satele
Pope[ti [i G\lbina[i. (CL)
VASLUI – municipiu (78 339 loc.) re[e-
din]a jud. omonim, situat la confl. râurilor
Bârlad [i Vaslui, la poalele Dl. Chi]oc (262
m); alt. 110–170 m; a[ezare locuit\ din
neolitic; a.d. 1375; la 1435 era ora[ [i punct
vamal; la 1444, târg; din 1470, re[edin]a lui
{tefan cel Mare; important centru industrial
[i economic; biserica „Sf. Ioan” (ctitoria lui
{tefan cel Mare, 1490, `n amintirea victoriei
de la Podul ~nalt); ruinele Cur]ii Domne[ti
(sec. 15) construite de Alexandru cel Bun;
VA{C|U
biserica „Cuvioasa Parascheva” (sec. 17);
biserica romano-catolic\ (sec. 16); cl\direa
vechiului spital (sec. 19); mausoleul lui Pene[
Curcanul din cimitirul ora[ului (1934), statuia
lui {tefan cel Mare din centru; palatul Pre-
fecturii, arhitectur\ modern\ (1972); bustu-
rile scriitorilor Ion Creang\, Mihai Eminescu,
Alecu Russo, Mihail Kog\lniceanu, Costache
Negri; muzeul jude]ean {tefan cel Mare (1975),
(istorie, arheologie, etnografie, art\ plastic\);
casa memorial\ Constantin T\nase. (VS)
Municipiul Vaslui – zona central\
VA{C|U – ora[ (3049 loc.) `n Depr. Beiu[,
a.d. 1552, ora[ din 1956; centru de exploatare
[i prelucrare a marmurei; `n vecin\tate se afl\
platoul carstic omonim (ponor, uvale, avenul
Câmpeneasa cu Izvorul Boiu, rezerva]ie na-
tural\ S: 1 ha); biseric\ din lemn (sec. 18). (BH)
VATRA DORNEI – municipiu (17 621 loc.)
`n Þara Dornelor, la confluen]a râurilor
Dorna cu Bistri]a; a.d. sec. 15; ora[ din 1908;
sta]iune balneoclimateric\ cu amenaj\ri din
sec. 19; izvoare minerale, parcul dendrologic
(S: 50 ha), muzeul (colec]ii de [tiin]ele
naturii, etnografice, fond cinegetic local);
cl\diri de la finele sec. 19, complexul Runc,
pârtie de schi etc. (SV)
Imagine din Vatra Dornei
318
VATRA MOLDOVIÞEI – comun\ pe râul
Moldovi]a (Obcinele Bucovinei), `n care se
afl\ m\n\stirea „Buna Vestire”, ctitorie a
voievodului Petru Rare[, la 1532; pictura, `n
care domin\ nuan]ele de albastru [i verde,
dateaz\ din 1537; `n casa domneasc\ din
sec. 16–17 este muzeul (Jil]ul domnitorului,
obiecte de cult, trofeul „Pomme d’or” acordat
m\n\stirilor din Bucovina de Federa]ia inter-
na]ional\ a ziari[tilor [i scriitorilor de turism).
Lâng\ m\n\stire sunt ruinele bisericii lui
Alexandru cel Bun de la 1410; centru etno-
grafic [i folcloric. (SV)
VAÞA DE JOS – sat (com. omonim\) `n
partea de NV a Depr. Brad, pe râul Cri[ul
Alb; sta]iune balneoclimateric\ cu ape ter-
male [i minerale (sulfuroase, clorurate, sodi-
ce, calcice), recomandate `n tratarea diferite-
lor afec]iuni; colec]ie muzeal\ etnografic\;
biserici din lemn (sec. 18). (HD)
V|C|RE{TI – sat (com. V.) `n C. Târgo-
vi[tei, pe interfluviul Dâmbovi]a–Ilfov; a.d. 1535;
vestigii arheologice `n satul Per[inari; ruinele
caselor familiei de scriitori V\c\rescu, sec. 18;
ruinele capelei, 1868 [i biserica „Sf. Nicolae”,
sec. 17, `n satul V\c\re[ti; vestigii arheolo-
gice [i bisericile „Sf. Nicolae” – Br\iloiu,
1714, cu picturi murale interioare din 1748 [i
„Sf. Treime”, sec. 19, `n satul Br\ile[tii de
Jos. (DB)
V|CULE{TI – comun\ la sud de Dorohoi;
a.d. 1415; biserica de lemn din 1712, cea mai
veche din jud. Boto[ani, „Adormirea Maicii
Domnului” [i „Sf. Nicolae”, cu decor sculptat
[i pridvor din sec. 19. (BT)
V|DASTRA – comun\ `n sudul C. Roma-
na]i; vestigiile unei a[ez\ri din neolitic
(cultura V.); muzeu etnografic, ]es\turi popu-
lare. (OT)
V|DENI – localitate situat\ `n SE C. Sire-
tului Inferior, pe stânga Dun\rii; biserica
„Adormirea Maicii Domnului” (1848). (BR)
V|LANI DE POMEZEU – sat (com. Po-
mezeu) `n Depr. Holod, biseric\ din sec. 18.
(BH)
319
V|LENI – sat (com. Z\treni) `n Pod. Olte-
]ului, la obâr[ia râului Pe[teana; biserica
ortodox\ „Sfin]ii Voievozi”, 1864. (VL) 2. sat
(com. Bote[ti) `n culoarul Moldovei; parc
dendrologic (S: 3 ha). (NT)
V|LENI-DÂMBOVIÞA – comun\ `n NV
Subcarpa]ilor Ialomi]ei, la poalele M. Leaota;
prelucrarea artistic\ a lemnului, ]es\turi [i
cus\turi populare; punct muzeal (etnografie);
case din sec. 19; biserica din lemn „Ador-
mirea Maicii Domnului”, `n satul
Mesteac\nu. (DB)
V|LENII – sat (com. Ac\]ari) situat la 17 km
sud de Târgu Mure[, `n Dl. Târnavelor, `n
bazinul Nirajului; a.d. 1332; biseric\ din
sec. 12 [i biserica din lemn „Sfântu Nicolae”
(sf. sec. 17). (MS)
V|LENII DE MUNTE – ora[ (13 708 loc.)
pe V. Teleajenului, `n depr. omonim\, la
29 km nord de Ploie[ti, la 325–420 m alt.;
a.d. 1400 (Berevoie[ti) [i 1409 (V\leni); târg
din 1431 ([i vam\) pe Drumul Teleajenului;
`n prezent, centru agroindustrial, cultural [i
turistic; biserica „Adormirea Maicii Domnu-
lui” (1680) a fostei m\n\stiri; biserica „Filip”
(„Intrarea `n biseric\ a Maicii Domnului”),
1808; muzeul memorial Nicolae Iorga
(cl\dire specific\ arhitecturii populare din
zon\), sec. 18, include [i un muzeu de istorie-
etnografie, busturile lui N. Iorga (1923, 1968);
casa memorial\ N. Toniza (stil ]\r\nesc) [i
bustul pictorului; biserica Berevoie[ti
(1726); biserica „Sf. Nicolae–Tabaci” (1833),
biserica „Sf. Ioan” (sec. 18); case de târgove]i
(sec. 19). (PH)
V|LENII DE MURE{ – sat (com. Brânco-
vene[ti) situat `n Dl. Mure[ului, pe V. Mure-
[ului, `n amonte de Reghin; biseric\ refor-
mat\ cu sanctuar din 1562, nav\ din 1883 [i
turn din 1888. (MS)
V|LIUG – comun\ `n vestul M. Semenic,
pe râul Bârzava; a.d. 1808; punct de plecare
pe trasee din M. Semenic; lac de acumulare
[i hidrocentral\, zon\ de agrement; schitul
ortodox „Sfântul Ilie”. (CS)
V|{AD
V|RATEC – sat (com. Agapia) la SV de
Târgu-Neam], la poalele M. Stâni[oara; bise-
rica m\n\stirii „Adormirea Maicii Domnu-
lui”, din 1785; biserica dateaz\ din 1808–1812,
elemente moldovene[ti, pictat\ `n 1841; co-
lec]ie muzeal\ de art\ bisericeasc\; bisericile
„Sf. Ioan Botez\torul” [i „Schimbarea la
Fa]\”, ambele din sec. 19; mormântul poetei
Veronica Micle (1850–1889); pe drumul din-
tre m\n\stirile V\ratec [i Agapia, rezerva]iile
naturale „P\durea de argint” (S: 2 ha) [i
„Codrii de aram\” (S: 7,4 ha), care fac parte
din Parcul Na]ional Neam]. (NT)
V|R|DIA – comun\ `n vestul C. Cara[u-
lui, pe râul Cara[, a.d. 1390; urmele unui cas-
tru roman [i ale unei a[ez\ri romane civile
din sec. 2 d.Hr.; biserica ortodox\ „Pogorâ-
rea Duhului Sfânt”, 1754–1773. (CS)
V|R|{TI – comun\ situat\ `n partea de
SE a C. Câln\ului, pe cursul râului Sabar;
necropol\ (1964–1965) datând din neolitic
(cultura Gumelni]a, milen. 4–3 `.Hr.), `n satul
V\r\[ti; biserica ortodox\ „Adormirea Maicii
Domnului”, ctitorie din 1646 a lui Constantin
{erban Basarab Cârnul, cu picturi murale
originare; ruinele Cur]ii Domne[ti [i conacul
lui Daniel Danielopolu (1900) `n satul
Dobreni; biserica din sec. 19, `n satul V\r\[ti.
(GR)
V|RBILA – sat (com. Iord\cheanu) `n
bazinul Bucovel (`n dealul omonim); biserica
m\n\stirii „Adormirea Maicii Domnului”
(1539), cu pridvor din piatr\ [i lemn, foi[or
din lemn (stil popular). (PH)
V|RD – sat (com. Chirp\r) `n Pod. Hârti-
baciului, pe râul Albac; a.d. la `ncep. sec. 14;
biserica evanghelic\, sec. 13, fortificat\ `n
sec. 15. (SB)
V|R{AG – sat (com. V.) pe pârâul omonim,
afluent al Târnavei Mari, în SV M. Gurghiu; pre-
lucrarea artistic\ a lemnului; p\str\v\rie. (HR)
V|{AD – sat (com. Curtui[eni) `n C. Ieru-
lui; urme de cultur\ matrial\ din epoca fieru-
lui [i epoca daco-roman\; lacuri antropice;
biseric\ de la `ncep. sec. 18 (stil baroc). (BH)
V|TAVA
V|TAVA – sat (com. V.) situat la poalele
M. C\limani, `n nordul jud.; a.d. 1332; centru
etnografic – ]es\turi [i cus\turi populare. (MS)
V|T|{E{TI – sat (com. Gole[ti) `n sudul
Subcarpa]ilor Vâlcii, pe râul Sâmnic; biserica
ortodox\ „Buna Vestire [i Sfântul Ioan”,
1805, fresce originale. (VL)
VÂLCAN – 1. masiv muntos ce apar]ine
Carpa]ilor Meridionali, situat `ntre râul Jiu, la
est, Motru, la vest, Jiul de Vest, la nord,
Subcarpa]ii Olteniei, la sud; alc\tuit din
[isturi cristaline cu intruziuni granitice, cal-
care; prezint\ o culme orientat\ NE–SV,
dominat\ de vârfurile Straja (1868 m), Mutu
(1737 m), Oslea (1946 m alt. max. ); aspectul
general este dat de culmile rotunjite care se
l\rgesc pe alocuri sub form\ de mici platouri;
numai M. Oslea prezint\ o creast\ ascu]it\,
fiind alc\tuit\ din calcare cristaline; trasee
turistice pe v\ile orientate spre Subcarpa]i
sau Depr. Petro[ani. 2. pas `n partea estic\ a
M. Vâlcan, situat la 1621 m, prin care, `nc\
din perioada daco-roman\, se f\cea leg\tura
`ntre Oltenia [i Transilvania (vechiul drum
comercial roman); [i-a pierdut importan]a
din 1948, când s-a deschis circula]ia prin
defileul Jiului. (GJ)
Mun]ii Vâlcan
VÂLCELE – 1. sta]iune balneoclimateric\
sezonier\ (625 m alt.) `n sudul M. Baraolt, pe
valea omonim\; izvoare carbogazoase, bicar-
bonatate, calcice, sodice, feruginoase, mag-
neziene etc; dot\ri pentru cur\ intern\;
`mbutelierea apelor minerale (primele ame-
naj\ri dateaz\ de la sf. sec. 19); biseric\ orto-
dox\ (sec. 19), ctitoria lui M. Obrenovici,
320
principele Serbiei; mofet\ [i ocuren]e de ara-
gonit (V. Drugii). (CV) 2. pas (630 m) `n su-
dul M. Baraolt, pe [oseaua Sfântu Gheor-
ghe–Araci. (CV)
VÂLSAN – râu, afluent pe stânga v\ii Ar-
ge[, 76 km lung.; S: 350 km2; izv. de la 2240 m,
de sub Vf. Moldoveanu; cheile V., `n [isturi
cristaline, `nainte de loc. Br\detu; micro-
hidrocentral\ (5 MW); rezerva]ie natural\
faunistic\ `ntre Mu[ete[ti [i Br\detu (specia
relict\ de pe[te: asprete, sforete sau popete
(Romanichtys valsanicola). (AG)
VÂN|TOAREA LUI BUTEANU – vârf si-
tuat pe creasta principal\ a M. F\g\ra[, `n
partea de vest; alc\tuit din [isturi cristaline
care `i imprim\ altitudine (2507 m) [i masivi-
tate; domin\ circurile [i lacurile glaciare
Bâlea [i Capra; peisaj alpin; punct de
belvedere. (AG)
VÂN|TORI – 1. comun\ situat\ `n
Pod. Târnavelor, pe cursul superior al
Târnavei Mari, a.d. 1329; biserica din lemn
„Sfântu Gheorghe” (1801); piatr\ comemora-
tiv\ ridicat\ `n 1901, `n memoria c\pitanului
Zeyk Domenic c\zut `n lupt\ la 1849. (MS)
2. sat (com. Mi[ca) `n sudul C. Cri[urilor;
a.d. 1214; biserica reformat\ (presbiterian\),
sec. 13, stil romanic, m\rit\ `n 1768, când se
adaug\ [i turnul. (AR)
VÂN|TORI- NEAMÞ – comun\ la vest de
Târgu Neam], pe malul Ozanei; centru etno-
grafic (cojoc\rit, port popular); p\dure de
stejari seculari („Brani[tea de la Vân\tori”),
rezerva]ie forestier\; `n apropiere – m\n\sti-
rile Neam], Secu [i Sih\stria. (NT)
VÂNTURI{ – munte (1942 m) pe versan-
tul prahovean al Bucegilor; abrupturi cu
brâne spre est, platou cu paji[ti spre vest;
cascadele V., formate pe praguri la ie[irea
râului Izvoru Dorului din aria platoului (mar-
mitele „La Lacuri”). (PH)
VÂNJU MARE – ora[ din 1968 (7032 loc.);
centru agroindustrial pe V. Oravi]a, în NE
C. Blahni]a; rezerva]ie natural\. (DJ)
321
VÂRCIOROVA – sat (apar]ine de ora[ul
Drobeta–Turnu Severin) pe valea Dun\rii;
m\n\stirea Vodi]a, ctitorie a c\lug\rului
Nicodim (sec. 14), distrus\ de turci `n 1524,
ref\cut\ `n 1689 de Cornea Br\iloiu [i dup\
1990. (MH)
VÂRFU LUI P|TRU – vârf (2130 m)
partea central-sudic\ a M. {ureanu; [isturi
cristaline, paji[ti alpine; belvedere spre lacul
Oa[a [i M. Cindrel. (HD, AB)
VÂRFU LUI STAN – vârf cu cea mai mare
`n\l]ime (1466 m) din M. Mehedin]i; alc\tuit
din calcar; prin estul s\u trece [oseaua B\ile
Herculane–Baia de Aram\. (MH)
VÂRFU MARE – vârf (2346 m) `n partea
central\ a M. Retezat; granite, granodiorite,
grohoti[uri, relief glaciar; belvedere spre
V. Râu Alb. (HD)
VÂRFU CU DOR – munte (2030 m `n
Vârful cu Dor) pe versantul prahovean al
Bucegilor, `ntre v\ile Zgarbura (NE) [i
Izvoru Dorului (SV); abrupturi `n conglome-
rate [i gresii, brâne, culoare de avalan[e; pla-
tou cu vegeta]ie subalpin\; schi (V. Dorului).
(PH)
VÂRFU PIETRII – cel mai `nalt vârf
(2192 m) din M. Þarcu (partea-central
estic\); [isturi cristaline, grohoti[uri; belve-
dere spre mun]ii Godeanu, Retezat [i Poiana
Rusc\, V. Râu Mare, Depr. Ha]eg. (HD, CS)
VÂRFURA{UL – pe[ter\ în SV M. Vl\-
deasa, peste 2400 m lung. (CJ)
VÂRFURILE – comun\ situat\ `n Depr.
H\lmagiu; a.d. 1390; ruinele unor fortifica]ii
din sec. 15. (AR)
VÂRGHI{ – 1. comun\ pe valea omonim\,
`n vestul Depr. Baraolt, la poalele nordice ale
M. Per[ani; a.d. 1334; exploatare de lignit; loc
fosilifer cu resturi de mamifere; izvoare mi-
nerale alcaline, feruginoase, bicarbonatate,
calcice; castelul Daniel (sec. 16–18), `n stil
Rena[tere [i baroc, parcul dendrologic al
castelului (exemplare seculare de stejar,
frasin, paltin); arhitectur\ popular\ (case din
VENEÞIA DE JOS
lemn din sec. 18, `nvelite cu drani]e); art\
popular\ (cioplit, [indrilit); poian\ de narcise
(S: 3 ha). 2. complexul carstic V. (Cheile
Vârghi[ului), rezerva]ie natural\ la limita
M. Per[ani cu M. Harghita; chei (3 km) adâncite
`n calcare mezozoice; relief de turnuri, gro-
hoti[uri, meandre `nc\tu[ate; ponoare, resur-
gen]e, peste 70 de pe[teri (majoritatea mici
sub 30 m, unele de 200–300 m); cea mai
lung\ este Pe[tera Mere[ti (1500 m lungi-
mea galeriilor), descoperit\ `n 1767, fosil\,
aici s-au descoperit vestigii ale omului preis-
toric, oase de mamifere cuaternare; concre-
]iuni; trasee de alpinism (Stânca Minunilor);
acces din satul Mere[ti (jud. Harghita), sau
Vârghi[; vegeta]ie calcifil\ [i termofil\. (CV)
VÂRTE{COIU – sat (com. V.) pe râul
Milcov, la contactul dintre Glacisul Râmni-
cului [i Subcarpa]ii Vrancei (Dl. Deleanu);
centru viticol (profilat pe soiul Muscat
Ottonel; aici au fost descoperite vestgiile
unei a[ez\ri carpice (sec. 2–3). (VN)
VÂRTOP – pe[ter\ (Ghe]arul de la V.),
pe versantul stâng al V. Gârda Seac\, `n sudul
M. Bihor, `n arealul c\tunului Casa de Piatr\;
bogat concre]ionat\; prezint\ ghea]\ peren\
`n sala de la intrare; rezerva]ie speolo-
gic\. (AB)
VÂRLEZI – comun\ situat\ `n SE Pod. Co-
vurlui, pe stânga v\ii Suhu; biserica (sec. 18)
„Sfin]ii Vievozi” [i „Sf. Ioan Botez\torul”. (GL)
VEDEA – comun\ situat\ `n C. G\vanu-
Burdea, pe râul omonim, la SE de Ro[iori de
Vede; vestigii din sec. 3 d.Hr. (cultura
Ipote[ti-Cânde[ti); biserica „Sf. Dumitru”,
din 1647, ctitoria lui Matei Basarab (satul
Co[oteni); biserica „Sf. Voievozi”, din 1831
(satul Albe[ti), biserica „Sf. Pantelimon”, cu
picturi murale realizate de Gh. Tattarescu
(Vedea). (TR)
VELE{TI – sat (com. Murga[i) `n nordul
Dl. Amaradiei; art\ popular\. (DJ)
VENEÞIA DE JOS – sat (com. P\r\u) `n
estul Depr. F\g\ra[, la confl. pârâului Vene]ia
cu Oltul; ruinele cet\]ii Negru Vod\ (sec. 14);
VENEÞIA DE SUS
biserica „Sf. Parascheva” (1790–1818), cu pic-
tur\ original\; art\ popular\ (cojoc\rit). (BV)
VENEÞIA DE SUS – sat (com. P\r\u) `n
estul Depr. F\g\ra[, la poalele M. Per[ani, pe
V. Vene]iei; biserica ortodox\ „Cuvioasa
Parascheva” (1776); prim\ria din sec. 19;
acces `n M. Per[ani (poten]ial cinegetic [i
piscicol). (BV)
VENUS – sta]iune climateric\ din 1969
situat\ pe ]\rmul M\rii Negre, la nord de
Mangalia, `ntre Cap Aurora [i Saturn; lacul
antropic Venus; plaja are 1,5 km lung., b\i
mezotermale, herghelie de cai. (CT)
VERME{ – sat (com. Lechin]a) `n Dl. Le-
chin]ei, pe râul L.; vestigii ale unei a[ez\ri din
epoca roman\; vii renumite. (BN)
VESEUD – sat (com. Chirp\r) `n Pod. Hâr-
tibaciului, pe râul S\s\u[; a.d. 1379; biseric\
evanghelic\, sec. 13, fortificat\ `n sec. 15–18;
biserica ortodox\ „Sfântul Gheorghe”,
sf. sec. 18. (SB)
VETI{ – sat (com. V.) pe stânga râului
Some[, la vest de Satu Mare; biseric\ din
sec. 15. (SM)
VEÞCA – sat (com. V.) pe râul omonim,
afluent al Târnavei Mici; biseric\ fortificat\
(1741). (MS)
VEÞEL – sat (com. V.) `n Culoarul
Mure[ului, la poalele NE ale M. Poiana
Rusc\, la vest de Deva; vestigii romane (cas-
tru, a[ezare civil\, b\i, amfiteatru, necropole
etc.); arhitectur\ tradi]ional\, port popular,
prelucrare artistic\ a lemnului. (HD)
VICOVU DE JOS [i VICOVU DE SUS –
comune pe V. Sucevei, la contactul Obcinei
Mari cu Pod. Sucevei; elemente etnofol-
clorice specifice; biserici din sec. 19. (SV)
VICTORIA – ora[ (10 832 loc.) `n sudul
Depr. F\g\ra[, la poalele M. F\g\ra[, pe
V. Ucea; centru industrial; ora[ nou (1949)
numit Colonia Ucea, pân\ `n 1954; punct de
plecare spre circurile glaciare din M. F\g\-
ra[ la cabanele Podragu, Turnuri, la vârfurile
Vi[tea [i Moldoveanu etc.). (BV)
322
VIDELE – ora[ (12 303 loc.) situat `n C. G\-
vanu-Burdea, la 100 m alt., pe râul Glavacioc;
a.d. 1527, centru industrial; biserica
„Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”, sec. 19;
biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva”,
1759. (TR)
VIDRA – 1. comun\ la poalele M. Bihor,
pe râul Arie[ul Mic, la vest de Câmpeni; satul
V., a.d. la sf. sec. 16; centru de rot\rit,
dog\rit, prelucrare artistic\ a lemnului
(obiecte pirogravate), confec]ionare a tulni-
celor; biserica ortodox\ „Sf. Arhangheli Mi-
hail [i Gavriil” (sec. 13, cu unele refaceri din
sec. 17); punctul fosilifer „Dealul cu Melci”
(rezerva]ie paleontologic\, cu molu[te din
Cretacic) [i cascada Neme[i (Pi[oaia), rezer-
va]ie natural\; punct de plecare spre
Vf. G\ina; `n satul Ponorel, centru de
cojoc\rit [i de prelucrare a pieilor; `n
apropiere, izbucul de la Gaura Url\toare [i
cheile V\ii Morilor (rezerva]ie natural\); `n
satul Poieni, centru de cojoc\rit [i de prelu-
crare a pieilor, biserica ortodox\ „Sf. Dumitru”
(sec. 18); `n satul Goie[ti, biserica ortodox\
„Sf. Trei Ierarhi” (sec. 18) [i case de lemn din
sec. 19. (AB) 2. sat (com. V.) pe râul Putna,
`n Depr. Vizantea–Vidra din nordul Subcar-
pa]ilor Vrancei; a.d. sec. 17; monumentul
eroilor din Primul R\zboi Mondial; elemente
etnofolclorice (ceramic\ `n Iere[ti); `n cele
nou\ sate, biserici din sec. 19. (VN) 3. lac de
acumulare pe cursul superior al Lotrului
(S: 940 ha), ce alimenteaz\ hidrocentrala
Ciunget; ocup\ o depresiune tectonic\; sta-
]iune climateric\ [i de odihn\, pe malul lacu-
lui, punct de plecare pe trasee din mun]ii
Lotrului [i Latori]ei. (VL) 4. sat (com. Vârfu-
rile) `n Depr. H\lmagiu; a.d. 1477; gorun
secular, monument al naturii; biserica din
lemn „Sfin]ii Cosma [i Damian”, 1724, restau-
rat\ `n anul 1800 [i 1962–1964. (AR) 5. sat
(com. V.) `n C. Câln\u, pe V. Sabar, vestigiile
unei a[ez\ri din neolitic (cultura Boian). (IF)
VIDRARU – cel mai important lac de
acumulare de pe Arge[; S: 900 ha; volum de
465 mil. m3; barajul este implantat `n versan]ii
M. Ghi]u–Frun]i, la intrarea Arge[ului `n chei
(1966); 307 m lungime a coronamentului;
323
166 m `n\l]ime; 15 km lungime; [oseaua
Transf\g\r\[an; statuia electrific\rii de
C. Popovici; pe malurile lacului, amenaj\ri
turistice (complexul Cump\na). (AG)
Barajul Vidraru
VIFORÂTA – sat (com. Aninoasa) `n
Subcarpa]ii Ialomi]ei; m\n\stirea Viforâta, cu
biserica „Sf. Gheorghe”, sec. 16, ctitorie a lui
Vlad ~necatul, ref\cut\ de Matei Basarab la
1635; muzeu cu colec]ii deosebite de cult [i
de art\ religioas\; M\n\stirea Dealu, sec. 15,
biserica „Sf. Nicolae”, ctitoria lui Mircea cel
B\trân (mormintele lui Radu cel Mare, 1508,
Vlad ~necatul, 1532, P\tra[cu cel Bun, 1557);
capul lui Mihai Viteazu; `nsemnat centru de
cultur\ `n sec. 16–17, când se tip\resc lucr\ri
de cult; muzeu. (DB)
VIILE TECII – sat (com. Teaca) situat `n
Dealurile Lechin]ei; a.d. 1332; castelul „Fold-
vary” (1753). (BN)
VII{OARA – 1. comun\ situat\ `n sudul
C. Boian, pe stânga râului C\lm\]ui; a.d. 1741;
biserica „Sf. Nicolae”, `ncep. sec. 19; tradi]ii
folclorice; port popular teleorm\nean; ]es\-
turi din lân\. (TR) 2. comun\ situat\ la con-
tactul Depr. Câmpia Turzii cu C. S\rma[ului,
pe stânga Arie[ului, la confl. cu Valea Larg\;
a.d. 1318; urmele unui castru roman; centru
viticol. (CJ) 3. comun\ `n Colinele F\lciului,
pe interfluviul Bârlad–Urde[ti; plop secular,
monument al naturii; art\ popular\ (cojoc\rit
`n satul V\leni); biserici de v\l\tuci (sec.
18–19) `n satele Vâltore[ti [i Dode[ti. (VS)
4. comun\ `n nordul Câmpiei Moldovei; locul
na[terii naturalistului D. Brândz\; ruinele
casei „Boldur-L\]escu”, din sec. 18. (BT)
5. localitate component\ a municipiului
Bistri]a, pe V. Bistri]ei; biserica evanghelic\
(sec. 15–16), `n prezent ortodox\. (BN)
VIPERE{TI
6. rezerva]ie forestier\ – p\dure (cu specii de
stejar brum\riu, frasin, ar]ar t\t\resc [i ste-
jar) situat\ `n arealul satului Lacu Rezii (com.
~nsur\]ei), `n C. Br\ilei, S: 1694 ha. (BR)
7. sat (com. Frânce[ti) `n NE Pod. Olte]ului;
biserica din lemn „Sfin]ii Voievozi”, sec. 19. (VL)
VINEREA – localitate component\ a
ora[ului Cugir, `n Culoarul Or\[tiei; biseric\,
din sec. 17–18. (AB)
VINGA – comun\ `n C. Ving\i, pe stânga
Mure[ului; a.d. 1231; biserica romano-cato-
lic\, 1892, `n stil neogotic. (AR)
VINGARD – sat (com. {pring) `n Pod. Se-
ca[elor; a.d. sec. 14; biseric\ evanghelic\ din
sec. 15; biserica din lemn „Cuvioasa Paras-
cheva”, sec. 18, ref\cut\ `n sec. 19. (AB)
VINTIL| VOD| – sat (com. omonim\) pe
cursul sup. al râului Sl\nic, `n NE Subcar-
pa]ilor Buz\ului; a.d. la `ncep. sec. 16; biseri-
ca „Sf. Nicolae”, a m\n\stirii, a fost rezidit\ `n
sec. 18 [i ref\cut\ `n sec. 19; `n 1864 a devenit
biseric\ de mir; chilii; ruinele complexului de
`nt\rituri de pe `n\l]imile vecine (Cet\]uia,
Vornicul, Sp\tarul, {oimul); biseric\ din
lemn (sec. 18) `n satul Coca-Antimire[ti. (BZ)
VINTILEASCA – sat (com. V.) `n sudul
Subcarpa]ilor Vrancei (Depr. Neculele) la
contactul cu M. Furu; elemente arhitectu-
rale, port, ]es\turi specifice; lac (S: 4,7 ha). (VN)
VINÞU DE JOS – sat (com. omonim\) `n
Culoarul Mure[ului, la 12 km SV de Alba
Iulia; a.d. sec. 13; castelul Martinuzzi, `n
stilul Rena[terii transilv\nene; biserica
(reformat\) din sec. 13, fortificat\ `n sec. 17;
biserica ortodox\ „Adormirea Maicii Dom-
nului”, din sec. 18. (AB)
VIORICA – lac glaciar `n circul glaciar
complex Bucura, din M. Retezat, la 2070 m;
ad. max. 5,7 m; S: 0,9 ha. (HD)
VIPERE{TI – comun\ pe V. Buz\ului,
`n Depr. Cisl\u din Subcarpa]ii Buz\ului;
`n satul omonim, prelucrare artistic\ a lem-
nului; biseric\ de piatr\ `n form\ de cruce
(1911); `n Lunca Buz\ului; rezerva]iile
VISCRI 324

geologice Sarea lui Buz\u [i blocurile de cal- VI{TEA MARE – 1. vale glaciar\ cu circ
car de la B\dila (vezi PÂRSCOV). (BZ) complex pe versantul nordic al M. F\g\ra[,
`n bazinul V. Vi[tea; compus\ din circurile
VISCRI – sat (com. Bune[ti) `n NE Pod. Hâr-
Vi[tea [i Hârtopu Ursului; situat\ `ntre Mun-
tibaciu, pe V. Gorgan; biseric\-cetate `n stil
tele Vi[tea Mare (vest) [i Z\noaga (est). (BV)
gotic (sec. 15–17), pe locul uneia romanice, cu
2. vârf, nod orografic pe creasta M. F\g\ra[
incint\ dubl\ `nt\rit\ cu turnuri (sec. 15–16)
(2527 m); din V.M. se desprinde spre sud
[i capitel `n altar, unic `n Transilvania. (BV)
creasta trapezoidal\ Vi[tea–Moldoveanu,
VISTERNA – sat (com. Sarichioi) `n vestul peisaj alpin; belvedere. (BV)
Pod. Babadag; a.d. 1777; urme ale unei
a[ez\ri romano-bizantine. (TL)
VISEL – râu (80 km) cu izvoare sub
Vf. Cearc\nul (1847 m) [i ax\ turistic\ impor-
tant\ pentru depresiunea [i M. Maramure[.
În lungul s\u, [oseaua care leag\ Bucovina,
prin pasul Prislop, de Sighetu Marma]iei [i
localit\]ile turistice Bor[a, Moisei, Vi[eu de
Sus, Ruscova, Petrova, Rona de Jos etc. (ele-
mente naturale, istorice [i de art\ popular\);
pe principalii afluen]i, Vaser [i Ruscova, se
urc\ pe drumuri forestiere [i poteci la vâr-
furile principale din M. Maramure[. (MM) Lacul Vi[tea – Moldoveanu
VI{ANI – comun\ situat\ la contactul din- VI{TI{OARA – vale glaciar\ la obâr[ia
tre câmpiile Br\ilei [i Buz\u; biserica „Sfân- pârâului omonim, pe versantul nordic al
tul Nicolae” (1837). (BR) M. F\g\ra[, `ntre M. Z\noaga (vest) [i
Muchia Dr\gu[ului (est); lac glaciar (Vi[ti-
VI{EU DE SUS – ora[ (18 304 loc.) din
[oara); izvoare; culoare de avalan[e; potec\
1956; a.d. 1365, la confluen]a Vi[eului cu râul
marcat\. (BV)
Vaser, pe V. Vinului; 27 izvoare de ape mine-
rale; pe Vaser, o vale `ngust\ str\b\tut\ de o VITHAVA{ – masiv dolomitic (1609 m) `n
c. f. forestier\, izvoare minerale; biserica din nordul M. H\[ma[, cu aspect de m\gur\, do-
lemn, romano-catolic\; muzeu. (MM) minând altimetric culmile din jur [i V. Putnei
(de la Bistricioara); abrupturi, turnuri, col]i;
VI{INA – comun\ situat\ `n C. G\vanu-
p\duri de molid, iar `n partea sup. – paji[ti
Burdea, pe râul Holboca; centru de cus\turi
subalpine cu specii floristice rare [i ocrotite
[i ]es\turi populare; biserica din lemn
(floare de col], c\delni]e, sângele voinicului
„Na[terea Maicii Domnului”, 1622; Poiana cu
etc); acces pe poteci marcate dinspre
narcise din lunca Neajlovului. (DB)
Tulghe[ [i Lacu Ro[u. (HR)
VI{TEA DE JOS – sat (com. Vi[tea) `n
VIZANTEA M|N|STIREASC| – sat
Depr. F\g\ra[, la confl. V\ii V. cu Oltul, pe c.f.
(com. V. Livezi) `n NV Subcarpa]ilor Vrancei
[i [oseaua Bra[ov–Sibiu; a.d. 1511; biserica
`n Depr. Vizantea-Vidra, la poalele Dl. R\chi-
ortodox\ „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil”
ta[u; sta]iune balneoclimateric\ de interes
(1487), una dintre cele mai vechi din Þara
local; izvoare ioduro-sulfuroase cu eficacitate
F\g\ra[ului; cl\diri vechi (han, sec. 19). (BV)
curativ\ cunoscut\, de la sf. sec. 19; biseric\
VI{TEA DE SUS – sat (com. Vi[tea) `n din lemn (sec. 17) [i din zid (sec. 19); muzeul
centrul Depr. F\g\ra[, pe valea omonim\; bi- memorial „Mo[ Ion Roat\”; livezi (nuci, meri,
serica ortodox\ „Buna Vestire” (1848). (BV) pruni). (VN)
325
VIZIRU – sat (com. V.) `n estul C. B\r\ga-
nului, la nord de V. C\lm\]uiului; a.d. 1462;
bisericile „Sfânta Treime” (1850–1862),
„Sfânta Sofia” (1869) [i „Adormirea Maicii
Domnului” (1874). (BR)
VLADIMIR – comun\ pe râul Gilort,
`n sudul Dl. Jiu; casa `n care s-a n\scut
Tudor Vladimirescu, azi muzeu; biserici din
sec. 19. (GJ)
VLADIMIRESCU – comun\ situat\ `n
C. Aradului; a.d. 1752; ruinele unei catedrale
`n stil romanic, ctitorit\ `n sec. 13, din piatr\
[lefuit\. (AR)
VL|DEASA – mun]i situa]i `n nordul
M. Apuseni, `ntre Cri[ul Repede, `n nord, Calata,
`n est, Some[ul Cald, `n sud, [i Iada, `n vest;
alc\tui]i din roci vulcanice, [isturi cristaline
[i calcare jurasice; alt. max. 1836 m (Vf. Vl\-
deasa); culme central\ dominat\ de vf. ce de-
p\[esc 1600 m alt.: Buteasa, 1792 m, Cârli-
gatele, 1694 m etc.; trepte de nivelare bine
reprezentate, fragmentate de v\i `nguste,
adesea cu caracter de chei, la obâr[ia c\rora
se afl\ mai multe cascade (Moara Dracului,
R\chi]ele); acoperit de p\duri de conifere `n
amestec cu fag; pe clina nordic\: cabana
Masivul Vl\deasa – schi]a turistic\
VL|DE{TI
Vl\deasa [i pârtii pentru practicarea spor-
turilor de iarn\; alte obiective turistice: Valea
Dr\ganului, cascada Iadolina, pe[terile de pe
V. Iadei; `n a[ez\rile de la poale, elemente
etnofolclorice; trasee turistice. (BH, CJ)
VL|DENI – 1. sat (com. Dumbr\vi]a) `n
depr. omonim\ (M. Per[ani), pe V. H\m\-
radia (Homorod) pe c.f. [i [oseaua (Bra[ov–
Sibiu); muzeu s\tesc, drum forestier spre
pe[tera H\m\radia. (BV) 2. pas (615 m)
numit [i Per[ani pe traseul [oselei Bra[ov–
Sibiu; tunel feroviar (950 m); monumentul
eroilor din Primul R\zboi Mondial. (BV)
3. comun\ la est de Dorohoi; a.d. 1581; biseri-
ca din lemn „Sf. Gheorghe” (1785); casa
„Haret”, fost conac boieresc constr. `n 1750.
(BT) 4. comun\ `n Câmpia Moldovei, pe V. Ji-
jiei; biserica „Sf. Voievozi” (sec. 19); iazuri
(piscicultur\, agrement). (IS)
VL|DE{TI – 1. comun\ `n Subcarpa]ii
Vâlcii, pe râul Ol\ne[ti; biserica ortodox\
„Buna Vestire”, 1718; centru de ceramic\.
(VL) 2. comun\ situat\ `n Dl. Arge[ului, pe
râul Bratia; a.d. sec. 15; biserica „T\ierea
Capului Sf. Ioan Botez\torul”, 1656; centru
pomicol. (AG)
0 2 4 6 8 km
VL|DILA
VL|DILA – sat (com. V.) `n C. Romana]i;
p\dure de stejari seculari; S: 204 ha. (OT)
VL|HIÞA – 1. ora[ din 1968 (7414 loc.), pe
râul omonim, în centrul M. Harghita, la
28 km vest de Miercurea-Ciuc; a[ezare
daco-roman\, a.d. 1301, izvoare minerale;
sta]iunile balneoclimaterice Selteres [i B\ile
Homorod; rezerva]ie natural\, p\str\v\rie,
drumuri spre vârfurile principale din ace[ti
mun]i. 2. pas [i platou vulcanic în M. Har-
ghita, la 985 m, prin care trece [oseaua
Miercurea Ciuc–Vl\hi]a–Odorheiu Secuiesc
[i pleac\ [oseaua spre Sta]iunea Harghita-
B\i. (HG)
Platoul vulcanic Vl\hi]a
VL|SIA – câmpie între Arge[, Ialomi]a [i
Mosti[tea; pârâu care se vars\ în L. C\ld\ru-
[ani [i p\dure secular\ în secolele trecute,
din care n-au mai r\mas decât câteva sectoa-
re (Snagov, Râioasa, Corbeanca, Pas\rea,
Cernica etc.). (IF)
VOICE{TI – comun\ `n SE Pod. Olte]ului,
pe dreapta Oltului; biserica ortodox\ „Sf. Ni-
colae”, 1839, picturi originale. (VL)
VODIÞA – m\n\stire în Defileul Dun\rii,
în sectorul Por]ile de Fier, pe pârâul omonim;
ridicat\ de c\lug\rul Nicodim la 1370–1375 [i
ref\cut\ în mai multe rânduri (ultima dat\
dup\ 1990). (MH)
VOINEASA – comun\ `n cursul mijlociu al
Lotrului, la confluen]a cu Voine[i]a; sta]iune
climateric\ de interes general, permanent\;
tradi]ii folclorice legate de activitatea pasto-
ral\ [i forestier\; biserica ortodox\ din lemn,
1800, pictat\ la 1866; punct de plecare pe
326
trasee `n mun]ii Lotrului [i Latori]a; `n amonte,
pe V. Lotrului, cataracte [i lacul Vidra. (VL)
VOINE{TI – 1. comun\ `n Colinele Tuto-
vei, pe interfluviul Tutova–Iezer; sit arheolo-
gic (tezaur de argint cuman, sec. 10–13);
biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva”
(1787) (ceramic\ neagr\, obiceiuri popula-
re); biserici din lemn `n satele componente:
Stânc\[e[ti, Obâr[eni, M\r\[e[ti (sec. 18–19).
(VS) 2. comun\ `n Subcarpa]ii Ialomi]ei, pe
râul Dâmbovi]a la confl. cu Râul Alb; centru
[i sta]iune de cercet\ri pomicole; ]es\turi [i
cus\turi populare `n satul Izvoarele; ruinele
unei cet\]i de p\mânt, sec. 7–8, sit arheologic;
biserica „Sf. Voievozi, Buna Vestire [i Cuvioa-
sa Parascheva”, sec. 18 [i „Adormirea Maicii
Domnului, Sf. Nicolae [i Sf. Haralambie”,
sec. 19; biserica din lemn, 1814, `n satul
Once[ti. (DB)
VOIVODENI – 1. sat (com. V.) situat `n
NE C. S\rma[ului, pe V. Mure[ului;
a.d. 1332; biseric\ reformat\ (sec. 15) fortifi-
cat\ cu zid de incint\ (sec. 18); castel
(sec. 18). (MS) 2. sat (com. Voila) `n partea
central\ a Depr. F\g\ra[, pe V. Breaza; bise-
ricile „Sf. Nicolae” (1809) [i „Adormirea
Maicii Domnului” (cca 1500) – una din cele
mai vechi biserici din Þara F\g\ra[ului, cu
pictur\ mural\ din sec. 18. (BV)
VOLOV|Þ – comun\ `n Depr. R\d\u]i;
biseric\, ctitoria lui {tefan cel Mare, 1468, pe
locul bisericii din lemn a lui Drago[ Vod\;
(1346) mutat\ la Putna; urmele unei cet\]i de
p\mânt dacice. (SV)
VORNICENI – comun\ la est de Dorohoi;
a.d. 1428; biseric\ din lemn din sec. 16,
mutat\ aici `n 1821. (BT)
VORONA – 1. sat (com. V.) la nord de
Dealul Mare; la 16 km SV de Boto[ani; m\-
n\stire `nfiin]at\ la `ncep. sec. 17, cu trei bise-
rici: „Adormirea Maicii Domnului” (1793),
„Na[terea Domnului” [i „Sf. Nicolae”
(ambele din 1835), colec]ie de art\ [i carte
bisericeasc\; la 2 km spre SE – Sih\stria
Voronei, din 1800, cu catapeteasm\ [i pictur\
interioar\. (BT). 2. p\dure `n apropierea
327 VRANCEI

m\n\stirii omonime, rezerva]ie floristic\ [i VO{L|BENI – comun\ la sud de

faunistic\ (S: 151 ha), anual (`n septembrie) Gheorgheni, la izvoarele Mure[ului; centru
festivalul folcloric jude]ean „Serb\rile de prelucrare artistic\ a lemnului; muzeu
P\durii”. (BT) s\tesc; biseric\ ortodox\ cu clopotni]\ din
lemn (sec. 19); rezerva]ia natural\ „Dup\
Lunc\” – mla[tin\ de turb\. (HR)
VRANCEI – 1. depresiune subcarpatic\ [i
regiune istoric\ („Þara Vrancei”) între
M. Vrancei [i dealurile subcarpatice
R\chita[–R\iu]–Gârbova; str\b\tut\ de râuri-
le Putna, N\ruja, Z\bala; însemnat\ zon\
turistic\ în care la obiectivele naturale (cheile
Cozei, Z\balei; izvoare minerale etc.) se
adaug\ o bog\]ie de obiective etnografice, fol-
clorice [i peisaje variate; prin axul depresio-
M\n\stirea Vorona nar trece [oseaua ce vine de la Foc[ani. (VN)
VORONEÞ – localitate component\ a
ora[ului Gura Humorului, pe valea [i la
poalele unei obcine omonime; m\n\stirea
„Sfântu Gheorghe”, ctitorie a lui {tefan cel
Mare (1488), pe locul bisericii de lemn a
c\lug\rului Daniil; face parte din bisericile
specifice epocii mu[atine; pictura exterioar\
`n care domin\ culoarea albastr\ [i pridvorul au
fost realizate la 1547 din ordinul mitropolitului
Grigore Ro[ca; impresioneaz\ compozi]ia de
pe peretele vestic „Judecata de apoi”. (SV)

Depresiunea Vrancei – vedere general\

2. grup de mun]i `n estul Carpa]ilor Curburii,
situat `ntre aliniamentul V. Ca[in–{u[i]a (`n
nord), Depr. Vrancei (est), râul Râmnicul
S\rat (est) [i aliniamentul v\ilor superioare
Oituz– Bâsca Mic\ (V); zona cea mai `nalt\,
delimitat\ de obâr[ile V. Z\bala, Bâsca Mic\,
Bâsca Mare, Putna, Oituz este Culmea
L\c\u]i. Aceasta are `n partea central\ masivele
Giurgiu (1721 m), Goru (1785 m) [i L\c\u]i
(1777 m), `n nord Culmea Lep[ii (Vf. Mu[at
1503 m) [i Zboina Neagr\ (1305 m), iar `n sud
creasta Pietrele ~n[irate (1476 m) [i M. Furu
(Vf. Furu Mare 1415 m). La est se afl\
masivele Zboina Frumoas\ (`ntre v\ile Z\bala
[i N\ruja, 1657 m) [i Coza (`ntre N\ruja [i V.
Putna, 1629 m); alc\tui]i din depozite ale
fli[ului (gresii de Kliwa, Tisaru, Tarc\u) care
M\n\stirea Vorone] dau `n relief chei, abrupturi, stânci; sunt bine
VRÂNCIOAIA
Mun]ii Vrancei – schi]a turistic\
`mp\duri]i (faun\ variat\, interes cinegetic)
cu p\duri de amestec (fag, conifere) sau de
conifere (`n special molid), pe culmi sunt
paji[ti folosite ca p\[uni (de unde numeroase
stâne); chei (Z\bala, N\ruja, Putna, Ti[i]a,
Coza). Exist\ [i o serie de areale protejate -
rezerva]ii naturale, forestiere [i peisagistice
(Lep[a-Zboina, Izvoarele N\rujei, Cheile
Ti[i]ei, Cascada Putnei). Acces dinspre Jitia
(pe V. Râmnicul S\rat), Nereju (pe V. Z\bala),
Nistore[ti (pe V. N\ruja), Tulnici [i Lep[a (pe
V. Putna), Soveja (pe V. Soveja); cabane
forestiere [i stâne; sta]ia meteorologic\
L\c\u]i; amenaj\ri pentru odihn\ [i agrement
`n Soveja, Tulnici, Cascada Putnei, Gre[u.
(VN, BZ, CV)
328
0 2 4 6 8 km
VRÂNCIOAIA – sat (com. V.) `n Depr.
Vrancei; centru de ]es\turi [i cus\turi popu-
lare; rezerva]ia natural\ „Algheanu”; sta]ie
seismic\. (VN)
VULCAN – 1. vârf `n partea SV a M. Bihor
(1257 m); punct belvedere; rezerva]ie geo-
logic\-klipp\ calcaroas\; acces dinspre pasul
Buce[. (AB, HD) 2. ora[ `n Depr. Petro[ani,
pe Jiu de Vest; punct de plecare spre M. Rete-
zat [i Vâlcan. (HD) 3. comun\ `n vestul Depr.
Bra[ov, la poalele M\gurii Codlei, pe V.
Vulc\ni]a; a.d. 1369; biserica evanghelic\ for-
tificat\ (sec. 15–16) `n stil gotic târziu. (BV)
4. sat (com. Apold) situat `n Pod. Târnavelor,
la sud de Sighi[oara; a.d. `n 1206; biseric\
evanghelic\ (sec. 13) realizat\ `n stil romanic
[i ref\cut\ `n stil gotic, cu tavan pictat; cetate
329
]\r\neasc\ (1521); din zidurile originale se
p\streaz\ o mic\ parte pe laturile de nord [i
de vest. (MS)
Vârful Vulcan
VULCANA-B|I – sta]iune balneoclima-
teric\ de interes local, situat\ `n Subcarpa]ii
Ialomi]ei, `n Depr. Vulcana, la 385 m alt.; ape
minerale de sond\, clorurate, sodice, calcice,
iodurate, bromurate; m\n\stirea Bunea, de
c\lug\ri, ini]ial schit, cu biserica „Sf. Mihail
[i Gavriil”, ctitorie din 1654 a lui Bunea
Gr\di[teanu; biserica „Sf. Nicolae [i
Sf. Treime”, 1800; centru religios, din 1998,
pentru cre[tini, mozaici [i islamici cuprin-
zând biserica ortodox\ „Sf. Ioan”; sinagoga [i
moscheea. (DB)
VULCANII NOROIO{I – rezerva]ie natu-
ral\ (geologic\, floristic\) situat\ `n arealul
localit\]ilor Berca, Beciu, Arb\na[i, din
Subcarpa]ii Buz\ului (pe platoul de la Pâclele
Mari [i Pâclele Mici, fenomenul are
desf\[urarea cea mai mare). (BZ)
VURP|R
Vulcanii Noroio[i
VULTURENI – comun\ `n Colinele Tuto-
vei, pe V. Berheciului; bisericile „Sf. Voie-
vozi”, `n satele Lichi]i[eni [i Medeleni, din
1908, respectiv 1820; `n satele D\de[ti [i
Valea Salciei – bisericile „Sf. Nicolae” (sec.
19). (BC)
VULTURILOR – 1. lac (S: 1 ha) de origine
crionival\ în estul Culmii M\lâia în M. Siriu;
p\str\vi, caban\; ascensiune din V. Buz\ului.
(BZ) 2. mla[tin\ în M. Semenic, la vest de
Vf. Piatra Goznei. (CS)
VURP|R – 1. comun\ `n Pod. Hârtiba-
ciului, pe râul Z\voi; a.d. 1296; biserica
evanghelic\, sec. 13, transformat\ `n sec. 16,
turn din 1804. (SB) 2. sat (com. Vin]u de Jos)
`n Culoarul Mure[ului, ruinele unei cet\]i din
sec. 13 (Cetatea V. sau Zebernic); biserica
reformat\ fortificat\ (sec. 16). (AB)
 Z
ZAGON – comun\ `n SE Depr. Bra[ov, la
poalele M. ~ntorsurii pe valea omonim\;
a.d. 1567; sit arheologic (vestigii din
sec. 6–7); biserica reformat\ fortificat\, `n stil
baroc (1782); biserica din lemn „Sf. Mihail [i
Gavriil” (1814); conac baroc; monumentul lui
Mikes Kelemen (1690–1761), scriitor ma-
ghiar; centru etnografic; prelucrarea artistic\
a lemnului; stejari seculari. (CV)
ZAGRA – comun\ `n Dl. N\s\udului;
prelucrare artistic\ a lemnului, confec-
]ionarea cergilor [i postavurilor (numite pe
plan local p\nuri), mori de ap\; biseric\ din
lemn (sec. 18). (BN)
ZAL|U – municipiu (70 665 loc.), a.d. 1220,
situat `n valea [i `n depr. omonime; `n NV
M. Meze[, urme de cultur\ material\ din
perioada daco-roman\; important centru
administrativ, industrial, cultural [i turistic;
edificii de la finele sec. 18–19, (Weselenyi,
Prefectura veche, Prim\ria veche); bisericile
romano-catolic\ (1878), reformat\ (baroc,
`ncep. sec. 20), ortodox\ „Adormirea Maicii
Domnului” (sec. 20); muzeu, monumente;
punct de plecare la cele mai importante
obiective turistice din jude]; hanul Popasul
Romanilor (M. Meze[, unde `n august se orga-
nizeaz\ o serbare popular\. (SJ)
Imagine din Zal\u
ZALNOC – sat (com. Bobota) `n Dl. Cras-
nei; biseric\ din lemn de la `ncep. sec. 18; ape
sulfuroase. (SJ)
ZAM – comun\ `n Culoarul Mure[ului, la
poalele SV ale M. Metaliferi; `n satul omo-
nim, castel medieval, port popular; `n satul
Alma[-S\li[te, biseric\ din lemn (sec. 18);
interes etnografic; rezerva]iile naturale
p\durea Pojoga [i calcarele de la Godine[ti
(`n satele omonime). (HD)
ZAMFIRA – sat (com. Lip\ne[ti) pe
V. Teleajenului; M\n\stirea Z., cu biserica
„Sf. Treime” (ctitoria arhimandritului
Eftimie) 1855–1857; stil românesc; pictura
interioar\ apar]ine lui N. Grigorescu
(1856–1858); muzeu de art\ religioas\; bise-
rica veche din cimitir (1743), „Intrarea `n
Biseric\”. (PH)
ZAMORA – culme `n M. Baiului, `ntre
v\ile Fetei (nord), Zamora (sud), Prahova
(vest); alt. max. 1520 m, `n vf. omonim; dru-
muri de acces din V. Prahovei (Bu[teni–
Poiana Þapului) spre Culmea Baiu Mare;
canton silvic; poten]ial cinegetic [i piscicol;
`n cartierul Zamora (Bu[teni), castelul Can-
tacuzino (stil neoromânesc) [i case de
vacan]\. (PH)
ZAMOSTEA – rezerva]ie forestier\ `n
lunca Siretului, `n localitatea omonim\;
S: 107,6 ha; se protejeaz\ `ndeosebi stejarul
secular. (SV)
ZARAND – 1. mun]i în SV M. Apuseni,
alc\tui]i din roci cristaline [i magmatice;
alt. max. în Vf. Highi[ (798 m) [i Vf. Drocea
(836 m); a[ez\ri cu multe obiective turistice,
de natur\ etnografic\ [i istoric\, la periferie
({iria, P\uli[, {oima[, T\u] etc.), [i Valea
Mure[ului între Zam [i Lipova (sectoare de
331
chei [i bazinete); amenaj\ri turistice
(C\soaia). 2. depresiune între M. Zarand [i
M. Codru Moma, str\b\tut\ de Cri[ul Alb [i
Teuz; centrele turistice Sebi[ [i Ineu [i
a[ez\ri cu elemente istorice [i etnofolclorice
la contactul cu dealurile [i mun]ii (Þara
Zarandului). (AR)
Depresiunea Zarandului
ZAU DE CÂMPIE – 1. comun\ situat\ `n
C. S\rma[ului, la contactul dintre Colinele
Ludu[ului [i Dl. Comlodului; a.d. 1339; parc
dendrologic cu castelul Ugron (1911) 2. ia-
zuri utilizate pentru piscicultur\. 3. rezerva]ie
floristic\ (S: 2,5 ha) `n care se g\sesc bujorii
de step\ (Paeonia teunifolia). (MS)
Z|BALA – 1. comun\ `n Depr. Bra[ov,
la poalele M. Vrancei, pe valea omonim\;
a.d. 1466; izvoare minerale (carbogazoase);
castelul Mikes (sec. 17–18); parcul dendro-
logic (`n gr\dina castelului); biseric\ fortifi-
cat\ (sec. 15–16) `n stil gotic, cu tavan pictat;
biserica din lemn „Sf. Mihail [i Gavriil”
(sec. 18), cu icoane valoroase; rezerva]ia
arheologic\ „Movila T\tarului” – a[ezare din
epoca bronzului, fortificat\ (cultura Glina-
Scheckenberg, sec. 18–16 `.Hr.); necropol\
feudal\ (sec. 12–13); obiceiuri populare.
(CV) 2. râu (cca 64 km lungime) afl. al
Putnei; obâr[ii `n M. L\c\u] (M. Vrancei); tra-
verseaz\ sectoare `nguste (la Zârna, Frumoa-
sele), cu praguri [i cascade `n Depr. Vrancei,
sate cu tradi]ii etnofolclorice (Nereju, Paltin,
N\ruja etc.). (VN)
Z|BALÞ – sat (com. Dorgo[) `n Pod. Li-
povei; a.d. 1440; biserica din lemn,
1847–1849, turn `nalt de 16 m, elemente
baroce; punct fosilifer. (AR)
Z|NOAGA
Z|BRANI – comun\ `n estul C. Ving\i, la
contactul cu Pod. Lipovei; a.d. sec. 11;
„Fântâna bun\”, construit\ `n anul 1944, `n
jurul c\reia sunt exemplare seculare de pla-
tan alb; expozi]ia permanent\ „Adam Müller
Guttenbrunn”. (AR)
Z|D|RENI – sat (com. Felnac) `n C. Vin-
g\i, pe Mure[; a.d. 1333; ruinele unei cet\]i
fortificate. (AR)
Z|GANU – creast\ ruiniform\ cu ]ancuri,
turnuri pe conglomerate [i calcare `n estul
M. Ciuca[ (1883 m, `n Vf. Grop[oarele, 1817 m,
`n Vf. Z\ganu); rezerva]ie natural\ (S: 3 ha)
cu plante endemice [i specii de melci; culoa-
re de avalan[e pe abrupturi; belvedere. (PH)
Z|GUJENI – sat (com. Constantin Dai-
coviciu) `n estul Dl. Pog\ni[, pe râul Timi[;
a.d. sec. 16; conacul „Juhasz”, 1896. (CS)
Z|LAN – sat (com. Bodoc) la poalele
M. Baraolt (la nord de Sfântu Gheorghe);
biseric\ cu portal romanic (sec. 14), cu frag-
mente de pictur\ mural\; conacul Sera
(sec. 17); izvoare minerale. (CV)
Z|NE{TI – comun\ la SE de Piatra
Neam]; a.d. 1491; sit arheologic (tezaur din
perioada roman\ [i vestigii neolitice); lac de
acumulare pe râul Bistri]a (agrement, pes-
cuit). (NT)
Z|NOAGA – 1. lac glaciar situat la obâr[ia
pârâului Judele, din M. Retezat, la 1997 m,
str\juit de vârfurile Judele, {esele; cel mai
adânc lac glaciar din România (29 m). (HD)
Lacul Z\noaga
2. rezerva]ie floristic\ situat\ pe versan]ii
sudic [i estic al M. Z\noaga, [i pe partea
dreapt\ a Cheilor Z\noagei Mari; S: 984 ha;
Z|NOAGA MIC|
conserv\ specii de termofile sau balcanice
foarte rare (caprifoiul, stânjenelul endemic
etc.). (DB)
Z|NOAGA MIC| – lac glaciar `n M. Re-
tezat, la 1948 m; ad. max. 12,5 m. (HD)
Z|PODENI – comun\ `n sudul Pod. Cen-
tral Moldovenesc, `n masivul deluros omo-
nim (interfluviul Telejna–Fere[ti); centru de
art\ popular\ (cus\turi, ]es\turi); biserica din
lemn „Sf. Dumitru” (1812); biserici din lemn
`n satele componente ale comunei Z.
(sec. 18–19). (VS)
Z|RAND – comun\ `n C. Cri[urilor; a.d. 1318;
ruinele cet\]ii Z\randului, a.d. sec. 16, construit\
pe locul unei cet\]i de p\mânt din sec. 10. (AR)
Z|RNE{TI – 1. ora[ (26 632 loc.) `n SV
Depr. Bra[ov, pe V. Bârsei, la poalele
M. Piatra Craiului [i M. Per[ani; alt. cca 722 m;
centru industrial; a.d. 1367 (pe locul unor
a[ez\ri neolitice [i romane); bisericile orto-
doxe „Sf. Nicolae” (1810), cu paraclisul
„Sf. Nicolae” (1515), ctitorit de Neagoe
Basarab (pictur\ din 1782); monumentul lui
C. Brâncoveanu, amintind de lupta din 1690
`mpotriva habsburgilor; punct de plecare pe
traseele din M. Piatra Craiului. (BV) 2. sat
(com. Z.) `n Subcarpa]ii Buz\ului la nord de
Buz\u, la sud de confl. râurilor Hârboca [i
Câln\u; podgorie renumit\, livezi; aici s-au
descoperit, `n 1884, patru schelete de mamut,
aflate azi la muzeul „Grigore Antipa”. (BZ)
Z\rne[ti – vedere general\
332
Z|TON – lac `n Pod. Mehedin]i, `n zona
carstic\ Ponoarele (amonte de pe[ter\),
cantonat `ntr-o mic\ depresiune carstic\
(S: 20 ha), se reduce foarte mult, pân\ la dis-
pari]ie, `n perioadele secetoase. (MH)
Lacul Z\ton
Z|TRENI – comun\ `n Pod. Olte]ului, pe
râul Pe[teni]a; cula „Z\treanu”, 1754; conac
din sec. 19; biserica din lemn „Sf. Nicolae”,
1756, biserica ortodox\ „Sf. Nicolae”,
sec. 18, picturi interioare originale. (VL)
Z|UAN – sat (com. Ip) pe V. Barc\ului,
conac (sec. 19), ape minerale. (SJ)
Z|VIDENI – sat (com. Prundeni) `n estul
Pod. Olte]ului, pe râul Olt; lac de acumulare
[i hidrocentral\ pe cursul inferior al Oltului;
biserica ortodox\ „Adormirea Maicii
Domnului”, 1815, renovat\ `n 1890; biserica
ortodox\ „Sfânta Treime”, 1842. (VL)
Z|VOAIA – comun\ situat\ `n estul
C. B\r\ganului, pe dreapta râului C\lm\]ui;
a.d 1834; biseric\ de la 1875; muzeu etno-
grafic. (BR)
Z|VOAIELE BORCUTULUI – rezerva]ie
natural\ la poalele vestice ale M. Rodnei, pe
valea pârâului Strâmba (afl. al S\l\u]ei). (BN)
Z|VOI – comun\ `n Culoarul Bistrei, pe
râul Bistra; a.d. 1430; urmele unui castru
roman [i ale unei a[ez\ri civile romane din
sec. 2 d.Hr. (CS)
Z|VOIENI – sat (com. M\ciuca) `n
Pod. Olte]ului, pe râul Cerna; biserica orto-
dox\ „Sfântul Nicolae”, 1844, fresce origi-
nale. (VL)
333
ZÂNELOR – rezerva]ie arheologic\ (938 m)
`n vecin\tatea ora[ului Covasna (Dealul Z.);
cetate dacic\ (ruine) fortificat\, datat\ `n se-
colele 1 `.Hr.–1 d.Hr.; punct de plecare `n
drume]ii (M. Vrancei); pân\ nu demult, aici a
func]ionat „planul `nclinat” – instala]ie de
transport gravita]ional al bu[tenilor [i
c\l\torilor `ntre Comand\u [i Covasna. (CV)
ZÂRNA – 1. vârf (1603 m) `n vestul
M. Vrancei, la izvoarele Bâscei Mari;
p\storit; poten]ial cinegetic; belvedere (acces
din Comand\u). (CV) 2. vârf pe creasta
M. F\g\ra[ (2223 m), pe cump\na v\ilor
Leaota (sud) [i Urlea (nord); paji[ti subal-
pine [i alpine; belvedere, potec\ marcat\. (BV)
ZECE HOTARE – sat (com. {uncuiu[) `n
M. P\durea Craiului; platou carstic complex;
exploat\ri de bauxit\. (BH)
ZEICANI – sat (com. Sarmizegetusa) la
poalele nordice ale M. Þarcu, la vest de
Sarmizegetusa, `n apropiere de pasul Poarta
de Fier a Transilvaniei (care face trecerea
spre Culoarul Bistrei); Monumentul cu buz-
dugan de fier, ridicat `n amintirea victoriei lui
Iancu de Hunedoara (din anul 1442) asupra
turcilor; punct de plecare spre M. Þarcu. (HD)
ZEME{ – comun\ pe V. Tazl\ului S\rat, `n
M. Go[manului; obiceiuri de Anul Nou;
m\n\stirea cu biserica „~n\l]area Domnului”,
re`nfiin]at\ `n 1991. (BC)
ZERIND – comun\ `n C. Cri[urilor,
a.d. 1169, cu numele Villa Zerend; case
]\r\ne[ti vechi, cu elemente populare ma-
ghiare. (AR)
ZERVE{TI – sat (com. Turnu Ruieni) `n
NV Muntelui Mic, pe râul Sebe[; a.d. 1591;
festivalul folcloric anual „S\rb\toarea nar-
ciselor”. (CS)
ZIDURI – sat (com. Z.) `n C. Râmnicului,
la sud de Râmnicu S\rat; centru de prelu-
crare artistic\ a lemnului. (BZ)
ZIMANDCUZ – sat (com. Zimandu Nou)
`n C. Aradului; a.d. 1743; parc natural
(S: 48 ha) cu lac; zon\ de interes cinegetic. (AR)
ZLATIÞA
ZIMANDU NOU – comun\ `n C. Aradului;
a.d. 1913; castel construit `n anul 1903 `n stil
secession, `nconjurat de un parc cu specii
rare de arbori. (AR)
ZIMBOR – comun\ pe V. Alma[ului; bise-
ric\ din sec. 15–18; conac; `n satul Sutoru –
urmele unui castru roman. (SJ)
Dun\rea la Zimnicea
ZIMNICEA – ora[ (16 635 loc.) situat `n
partea de sud a C. Boian, la 48 m alt.; pe
stânga v\ii Dun\rii; cea mai sudic\ a[ezare
din ]ara noastr\; a.d. sec. 10–11; `n marginea
vestic\ a ora[ului, `n punctul „La Cetate”, s-a
descoperit o a[ezare geto-dacic\ de tip dav\
(sec. 4–1 `.Hr.), `nt\rit\ cu val [i [an]; a[e-
zarea feudal\ Dzimnikes; punct de trecere a
armatelor ruse [i române[ti `n timpul R\z-
boiului pentru Independen]\ de la 1877; port
fluvial [i punct de vam\; Monumentul eroului
necunoscut (`n parcul ora[ului); bisericile „Sf.
~mp\ra]i Constantin [i Elena” [i „Sf. Apostoli
Petru [i Pavel”; baza de agrement Dun\rica –
plaj\, pescuit sportiv, nata]ie. (TR)
ZIZIN – sat (com. T\rlungeni), sta]iune
balneoclimateric\ local\ pe valea omonim\,
la poalele M. ~ntorsurii, `n sudul Depr. Bra[ov;
alt. 609 m; izvoare minerale bicarbonatate,
clorurate, sodice, calcice magneziene, slab
feruginoase; `mbuteliere ape minerale; biseri-
ca „Sf. Treime” (sec. 18). (BV)
ZLATA – vârf `n vestul M. Retezat (2142 m),
alc\tuit din granite, granodiorite; belvedere
spre V. L\pu[nicului Mare. (HD)
ZLATIÞA – m\n\stirea ortodox\ „Sfântul
Sava”, pe teritoriul satului Pârn\reaua
ZLATNA
(com. Socol), `n vestul M. Locvei, pe râul
Nera, ctitorit\ `n sec. 13. (CS)
ZLATNA – ora[ (9154 loc.) din 1968, `n
depr. omonim\, pe V. Ampoiului, la vest de
Alba Iulia; urme de cultur\ material\ din
epoca bronzului; Ampelum pe vremea roma-
nilor, centrul administra]iei minelor de aur;
a.d. sec. 14; biserica ortodox\ „Adormirea
Maicii Domnului” (1424), elemente gotice,
baroce; bisericile ortodoxe „Sf. Nicolae” (sec.
18, colec]ie de icoane pe sticl\), „Na[terea
Maicii Domnului” (sec. 17); monumentul
eroilor din cele dou\ r\zboaie mondiale; trei
rezerva]ii geologice: Piatra Corbului, Pietrele
Ampoi]ei, V. Mic\ (stânci calcaroase), `n are-
alul satului omonim; muzeu de istorie. (AB)
Zon\ industrial\ – Zlatna
ZMEICA – lac (cca 55 ha) `n Dobrogea, `n
complexul lagunar Razim–Sinoie; mai multe
grinduri `l separ\ de celelalte lacuri [i de
mare; interes piscicol; punct de agrement la
Gura Porti]ei. (TL)
ZOLT – sat (com. Fârdea) la contactul
Dl. Lugojului cu M. Poiana Rusc\; biserica
ortodox\ „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”,
sec. 18, picturi originale. (TM)
ZOLTAN – sat (com. Ghidfal\u) `n
Depr. Bra[ov, pe V. Oltului, la cca 11 km
334
NNE de Sfântu Gheorghe; biseric\ reformat\
baroc\, cu picturi (sec. 17–18), poart\ de
piatr\ baroc\ (sec. 18). (CV)
ZONA ETNOFOLCLORIC| A CODRU-
LUI – regiune `n jurul culmii cristaline a
Codrului, `n nordul Dealurilor de Vest; `n
majoritatea satelor se impun por]i de lemn
monumentale, biserici din lemn vechi, unele
pictate `n exterior, port specific, s\rb\tori
tradi]ionale; mai ales `n localit\]ile Corund,
Stâna, Bolda, Solduba, Chilia, Homorodul de
Sus. (SM, BM)
ZORLENI – comun\ `n SV Colinelor
F\lciului, pe stânga V. Bârladului; m\n\stirea
Bujoreni, cu biserica „Izvoru T\m\duirii”,
din 1840; biserici din sec. 19 `n satele compo-
nente, Simila [i Popeni. (VS)
ZORLENÞU MARE – comun\ `n nordul
Depr. Ezeri[, pe râul Pog\ni[; a.d. 1499;
urmele unei a[ez\ri neolitice. (CS)
ZUGRENI – chei ale râului Bistri]a, `ntre
masivele Pietrosu (1791 m), Gium\l\u [i
Rar\u; meandre `nc\tu[ate, `ncadrate de ver-
san]i abrup]i `mp\duri]i; complex turistic,
rezerva]ie complex\ pe versan]ii Pietrosului
(S: 150,1 ha); lostri]\, p\str\v etc. (SV)
Rezerva]ie complex\ Zugreni – Vf. Pietrosu
 BIBLIOGRAFIE

Ghinea, D. (2000), Enciclopedia Geografic\ a României, Editura Enciclopedia, Bucure[ti

Ghinea, Eliza, Ghinea, D. (2000), Localit\]ile din România. Dic]ionar, Editura Enciclopedic\,
Bucure[ti
Ielenicz, M. (2000), Geografia României. Mic\ enciclopedie, Editura Corint, Bucure[ti
Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M. (1993), Rezerva]ii [i monumente ale naturii din
România, Casa de Editur\ [i Comer] „Scaiul”, Bucure[ti
Orghidan, T., Negrea, {t., Racovi]\, Gh., Lascu, C. (1984), Pe[teri din România, Editura
Sport-turism, Bucure[ti
{tef\nescu, A. (1984), Ghidul Muzeelor, Editura Sport-turism, Bucure[ti
*** (1960–2000), Ghidurile turistice ale masivelor: Rodna, Obcinele Bucovinei, Suhard, Rar\u-
Giumal\u, Ceahl\u, H\[ma[, Tarc\u, Nemira, Harghita, C\limani, Per[ani, Buz\ului,
Ciuca[, Baiu, Bucegi, Piatra Mare, Post\varu, Piatra Craiului, F\g\ra[, Iezer-P\pu[a,
Cozia, Parâng, Lotrului, Cindrel, {ureanu, Vâlcan, Retezat, Þarcu, Semenic, Aninei,
Trasc\u, Poiana Rusc\, Bihor–Vl\deasa, Codru-Moma, M\cin, Editura Sport-turism,
Bucure[ti
*** (1980–1988), Ghidurile turistice ale jude]elor: Arad, Alba, Arge[, Bihor, Bistri]a-N\s\ud,
Boto[ani, Bra[ov, Buz\u, Cluj, Constan]a, Dâmbovi]a, Gorj, Hunedoara, Maramure[,
Prahova, Sibiu, Satu Mare, Suceava, Tulcea, Vâlcea, Editura Sport-turism, Bucure[ti
*** (1982), Enciclopedia Geografic\ a României, Editura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, Bucure[ti
*** (1994), România. Atlasul turistic rutier, Editura Flomarco, Bucure[ti
*** (2000), Lege privind aprobarea Planului de amenajarea teritorului na]ional — Sec]iunea
a III-a — zone protejate, Monitorul Oficial al României, XII, nr. 152, Bucure[ti
 ABREVIERI

a.d. – atestare documen- confl. – confluen]\ lung. – lungime

tar\ D. – deal M. – munte
ad. – adâncime d.Hr. – dup\ Hristos M-]ii – mun]i
afl. – afluent Def. – defileu milen. – mileniu
alt. – altitudine Depr. – depresiune Obc. – obcin\
alt. max. – altitudine Dl. – dealuri P. – pe[ter\
maxim\ fam. – familie p. – pas
baz. – bazin inf. – inferior Pod. – podi[
baz. sup. – bazin superior izv. – izvor sec. – secol
C. – câmpie `.Hr. – `nainte de Hristos sf. – sfâr[it
cca – circa `ncep. – `nceputul Sf. – Sfânt
c.f. – cale ferat\ jud. – jude] sup. – superior
Cl. – culme ha – hectare temp. med. an. – tempe-
Col. – colin\ L. – lac ratur\ medie anual\
com. – comun\ l\t. – l\]ime Vf. – vârf

Alba – AB Hunedoara – HD
Arad – AR Ialomi]a – IL
Arge[ – AG Ia[i – IS
Bac\u – BC Ilfov – IF
Bihor – BH Maramure[ – MM
Bistri]a-N\s\ud – BN Mehedin]i – MH
Boto[ani – BT Mure[ – MS
Bra[ov – BV Neam] – NT
Br\ila – BR
Olt – OT
Buz\u – BZ
Prahova – PH
Cara[-Severin – CS
Satu Mare – SM
C\l\ra[i – CL
S\laj – SJ
Cluj – CJ
Constan]a – CT Sibiu – SB
Covasna – CV Suceava – SV
Dâmbovi]a – DB Teleorman – TR
Dolj – DJ Timi[ – TM
Gala]i – GL Tulcea – TL
Giurgiu – GR Vaslui – VS
Gorj – GJ Vâlcea – VL
Harghita – HR Vrancea – VN
 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 337

SEMNE CONVENÞIONALE
PENTRU H|RÞILE TURISTICE DIN TEXT
Drum modernizat Re]ea de ape

Drum nemodernizat Vârf

Potec\ marcat\ Pas

Potec\ nemarcat\ Circ glaciar

Transport pe cablu Chei

Localit\]i Abrupt

Sta]iune Pe[ter\

Hotel, motel Cascad\

Caban\, vil\ Curb\ de nivel

SEMNE CONVENÞIONALE
PENTRU H|RÞILE TURISTICE ALE JUDEÞELOR
Biseric\, m\n\stire
Castele, palate, case, monumente de arhitectur\
Situri arheologice [i istorice
Muzee
Monumente, statui
Manifest\ri etnofolclorice
Centre me[te[ug\re[ti
Sta]iuni balneoclimaterice, climaterice
Rezerva]ii, parcuri na]ionale
Cabane turistice
Vârfuri
Pasuri
Chei
Pe[teri
Circuri glaciare
Cratere vulcanice
{osele
C\i ferate
Grani]e
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 338

1. JUDEÞUL ALBA
 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 339

2. JUDEÞUL ARAD
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 340

3. JUDEÞUL ARGE{
 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 341
4. JUDEÞUL BAC|U
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 342

5. JUDEÞUL BIHOR
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 343

6. JUDEÞUL BISTRIÞA-N|S|UD
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 344

7. JUDEÞUL BOTO{ANI
 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 345
8. JUDEÞUL BRA{OV
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 346

9. JUDEÞUL BR|ILA
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 347

10. JUDEÞUL BUZ|U

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 348

11. JUDEÞUL CARA{-SEVERIN

 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 349
12. JUDEÞUL C|L|RA{I
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 350

13. JUDEÞUL CLUJ

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 351

14. JUDEÞUL CONSTANÞA

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 352

15. JUDEÞUL COVASNA

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 353

16. JUDEÞUL DÂMBOVIÞA

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 354

17. JUDEÞUL DOLJ

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 355

18. JUDEÞUL GALAÞI

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 356

19. JUDEÞUL GIURGIU

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 357

20. JUDEÞUL GORJ

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 358

21. JUDEÞUL HARGHITA

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 359

22. JUDEÞUL HUNEDOARA

 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 360
23. JUDEÞUL IALOMIÞA
 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 361
24. JUDEÞUL IA{I
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 362

25. JUDEÞUL ILFOV

 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 363
26. JUDEÞUL MARAMURE{
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 364

27. JUDEÞUL MEHEDINÞI

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 365

28. JUDEÞUL MURE{

 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 366
29. JUDEÞUL NEAMÞ
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 367

30. JUDEÞUL OLT

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 368

31. JUDEÞUL PRAHOVA

 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 369
32. JUDEÞUL SATU MARE
 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 370
33. JUDEÞUL S|LAJ
 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 371
34. JUDEÞUL SIBIU
 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 372
35. JUDEÞUL SUCEAVA
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 373

36. JUDEÞUL TELEORMAN

 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 374
37. JUDEÞUL TIMI{
 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 375
38. JUDEÞUL TULCEA
CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 376

39. JUDEÞUL VASLUI

CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 377

40. JUDEÞUL VÂLCEA

 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 378
41. JUDEÞUL VRANCEA
 CYAN YELLOW MAGENTA BLACK pag. 379

Editura CORINT
v\ recomand\ colec]ia DIC}IONARE [i ENCICLOPEDII

Dic]ionar de
geografie umanå
Autori: G. Erdeli,
M. Cândea, C. Braghin\,
S. Costache, D. Zamfir
392 pagini
Pre]: 75 000 lei

Europa – enciclopedie
geograficå
Autori: I. Marin, M. Ielenicz,
M. Marin, A. Ti[covschi Dic]ionar de
344 pagini geografie fizicå
Pre]: 170 000 lei Autori: M. Ielenicz,
L. Com\nescu,
B. Mihai, A. Nedelea,
R. Oprea, I. P\tru
504 pagini
Pre]: 150 000 lei

Dic]ionar de
Geografia României –
termeni geografici
micå enciclopedie
Autori: M. Ielenicz,
Autor: M. Ielenicz G. Erdeli, I. Marin
292 pagini 256 pagini
Pre]: 90 000 lei Pre]: 75 000 lei
 CUPRINS

Invita]ie la drume]ie............................................................................................................3
Enciclopedie de la A–Z ......................................................................................................5
Bibliografie ......................................................................................................................335
Abrevieri ..........................................................................................................................336
Semne conven]ionale folosite la realizarea h\r]ilor turistice ....................................337
H\r]i turistice ale jude]elor
11. Alba 12. C\l\ra[i 23. Ialomi]a 34. Sibiu
12. Arad 13. Cluj 24. Ia[i 35. Suceava
13. Arge[ 14. Constan]a 25. Ilfov 36. Teleorman
14. Bac\u 15. Covasna 26. Maramure[ 37. Timi[
15. Bihor 16. Dâmbovi]a 27. Mehedin]i 38. Tulcea
16. Bistri]a-N\s\ud 17. Dolj 28. Mure[ 39. Vaslui
17. Boto[ani 18. Gala]i 29. Neam] 40. Vâlcea
18. Bra[ov 19. Giurgiu 30. Olt 41. Vrancea
19. Br\ila 20. Gorj 31. Prahova
10. Buz\u 21. Harghita 32. Satu Mare
11. Cara[-Severin 22. Hunedoara 33. S\laj

ISBN: 973-653-232-1

Toate drepturile asupra acestei lucr\ri

sunt rezervate Editurii CORINT
 Editura CORINT

Redac]ia [i administra]ia:
Str. Prof. Ion Bogdan nr.19,
Sector 1, Bucure[ti
Tel/Fax: 211.97.66, tel: 210.70.86

Difuzare:
Str. Teodosie Rudeanu nr. 21,
Sector 1, Bucure[ti
Tel: 222.19.49; 223.19.28
Fax: 222.40.34
E-mail: corint@dnt.ro
Str. TEODOSIE RUDEANU

S.C. ,,PRECIZIA”
NR. 21

PRIM|RIA
sector 1
Bucure[ti
{os. N. TITULESCU

Bdul. BANU MANTA

STATUIA
N. TITULESCU
 Dragi prieteni, Coresponden]\
R\spuns
Avem pl\cerea s\ v\ invit\m la CLUBUL C|R}II CORINT.
COMPLETA}I acest talon cu num\rul exemplarelor dorite [i CR
pune]i-l netimbrat `n orice cutie po[tal\. Se taxeaz\
AVANTAJELE DE A FI MEMBRU la destina]ie
AL CLUBULUI C|R}II CORINT:
Ø primi]i periodic catalogul apari]iilor editoriale; DESTINATAR:
Ø primi]i c\r]ile solicitate, prin po[t\, direct la domiciliu, iar
taxele po[tale sunt suportate de editur\;
Ø primi]i câte o carte cadou pentru fiecare nou membru pe CLUBUL C|R}II
care `l aduce]i `n clubul nostru;
ü
Ø dac\ ve]i comanda pân\ la 30 de exemplare, beneficia]i de
o reducere de 10%;
Ø pentru comenzi mai mari de 30 de exemplare, beneficia]i de
CORINT
o reducere de 15%; CP 1 – 591
Ø tirajele fiind limitate, acord\m prioritate membrilor CLUBULUI Cod po[tal: 70700
C|R}II CORINT. Tel: (01) 222.19.49
Editura `[i rezerv\ dreptul de a face modific\ri de pre], periodic. Bucure[ti

EXPEDITOR: Nume: ...........................................................................................

Adresa: localitate: ................................... str: ......................................................
nr: ............bl: ...........sc: ........ap: ........ cod po[tal: ..........jud (sect):...................
( telefon: .........................................
Numele noului membru al Clubului C\r]ii CORINT adus de tine:
..............................................................................................................................

Men]iona]i ce domenii sau lucr\ri v-ar interesa s\ reg\si]i

`n apari]iile de la Editura CORINT:

...............................................................................................................................................

NR. TITLU AUTORI PRE}

EX.
ENCICLOPEDII {I DIC}IONARE
Europa – enciclopedie I. Marin, M. Ielenicz,
geografic\ M. Marin, A. Ti[covschi 170 000
Geografia României –
mic\ enciclopedie M. Ielenicz 90 000
Dic]ionar de geografie fizic\ M. Ielenicz (colab.) 150 000
Dic]ionar de geografie uman\ G. Erdeli (colab.) 75 000
Dic]ionar de termeni geografici
pentru gimnaziu M. Ielenicz, G. Erdeli 75 000

ATLASE
Atlas geografic [colar
(edi]ie revizuit\) O. Mândru] 125 000
Mic atlas geografic O. Mândru] 60 000
România.
Atlas geografic [colar O. Mândru] 125 000
Istoria românilor.
"

Atlas [colar I. Mo]u 99 000

NR. TITLU PRE}
EX. AUTORI

GEOPOLITIC| {I GEOSTRATEGIE
Noul R\zboi Rece.
Lumea dup\ Kosovo G. Achcar 95 000
Tehnicile terorismului J.-L. Marret 130 000
Na]iuni [i na]ionalisme S. Cordellier (coordonator) 120 000
Crizele interna]ionale. De la
Beijing (1900) la Kosovo (1999) J.-L. Dufour 130 000
Crizele din Cuba C. Delmas 125 000
Tenta]ia tranzi]iei CA.LPop
IO 130 000
Ideologia politic\
a Imperiului bizantin – nr. 10 H. Ahrweiler 130 000
Atelierul istoriei – nr. 11 François Furet 140 000
Istoria mafiei – nr. 12 M.A. Matard Bonucci 130 000
Dimensiunea religioas\ a
gândirii contrarevolu]ionare
franceze – nr. 13 Alexandru Mamina 95 000
O lec]ie de istorie cu
Fernand Braudel – nr. 14 *** 150 000
Identit\]i [i solidarit\]i
medievale – nr. 15 Stelian Brezeanu 175 000
Imperiul haosului – nr. 16 Alain Joxe 135 000
Regele tr\dat – nr. 17 Lilly Marcou 175 000
MICROSINTEZE
Mussolini [i fascismul - nr. 33 P. Guichonnet 70 000
Inchizi]ia - nr. 34 G. Testas, J. Testas 75 000
Secolul lui Augustus - nr. 35 P. Grimal 78 000
Civiliza]ia amerindian\ - nr. 36 C. R. Cròs 75 000
R\zboiul de {ase Zile - nr. 37 P. Hazan 85 000
Antichitatea oriental\ - nr. 38 P. Amiet 85 000
Ungaria - nr. 39 J. Szaval 79 000
Ierusalimul – nr. 40 M. Konopnicki, Eliezer Ben Rafael 79 000
Rena[terea – nr. 41 P. Faure 79 000
Istoria Albaniei – nr. 42 K. Kyçyku 85 000
Egiptul Antic – nr. 43 J. Vercoutter 75 000
Cleopatra – nr. 44 Ch.-G. Schwentzel 80 000
Afacerea Kennedy – nr. 45 T. Lentz 85 000
Istoria Indiei – nr. 46 M. Boivin 85 000
Vikingii – nr. 47 F. Durand 85 000
China imperial\ - nr. 48 D. Lombard 85 000
Civiliza]iile africane - nr.49 A. Stamm 85 000
OPERE FUNDAMENTALE
Invaziile. Valurile germanice L. Musset 150 000
Invaziile. Al doilea salt asupra
Europei cre[tine L. Musset 140 000
Tradi]ia politic\ bizantin\ `n ]\rile
române `n secolele XVI–XVIII A. Pippidi 150 000
Un commonwealth medieval:
Bizan]ul D. Obolensky 250 000
MAPAMOND
"

Popasuri pe meridianele artei V. Simion 99 000