Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea din Pitești

Facultatea de Științe Economice și Drept


Specializarea Drept

Referat la tema :
”Primarul și viceprimarul”

Frunza Livia
Anul I, ZI , grupa III

Pitești 2017
Cuprins:
1.Primarul
1.1 Alegerea primarului
1.2 Atribuțiile primarului
1.3 Condiții pentru alegerea primarului
1.4 Mandatul primarului
1.5 Actele primarului

2. Viceprimarul
3. Incompatibilități ale funcției de primar și
viceprimar
4. Vacanța funcției de primar și viceprimar
1.Primarul
1.1 Alegerea primarului
În fiecare comună, oraş şi municipiu se alege prin vot direct un primar, iar în
municipiul Bucureşti un primar general.1 Primarii sunt autorităţi executive prin
care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe.2
Legea română a administraţiei publice locale, consacră un dublu statut al
primarului:
a) autoritatea care reprezintă colectivitatea teritorială care l-a ales, sau, într-o
formulă consacrată în limbajul juridic francez “agent al colectivităţii teritoriale”;
b) autoritate ce reprezintă puterea statală la nivelul unităţii administrativ-
teritoriale, sau, în acelaşi limbaj, “agent al statului” la nivelul comunei, oraşului
(municipiului).
Candidaturile pentru funcţia de primar se propun de partidele politice, alianţe
politice sau alianţe electorale, de către organizaţii ale cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, dar pot fi depuse şi candidaturi independente.3
Candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători care trebuie să
cuprindă minim 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele electorale
permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200
în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor şi 1000 în cazul municipiilor şi
sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5000 în cazul municipiului Bucureşti.
Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil
exprimate.

Dacă nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil


exprimate, se organizează al doilea tur de scrutin, în cel mult două săptămani, la
care participă candidaţii situaţi pe primele două locuri.
În al doilea tur de scrutin se declară primar candidatul care a obţinut cel mai
mare număr de voturi valabil exprimate.
După prezentarea rezultatului validării, primarul depune în faţa consiliului
local jurământul care este similar celui depus de consilieri. Primarul care refuză
să depună jurămantul este considerat demisionat de drept.

1
VIORESCU RĂZVAN Drept administrativ şi administraţie publică, Editura Universităţii „Ştefan cel
Mare” din Suceava, 2006, p. 73
2
cum rezultă din art. 23 alin. (1) al Legii organice a administraţiei publice locale nr. 215/2001.
3
Potrivit Legi nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale cu modificările
ulterioare
1.2 Atribuțiile primarului
Ca reprezentant al statului primarul are următoarele atribuții:
-autoritate tutelară
-sarcinile ce-i revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea ți
desfășurarea alegerilor, aducerea la cunoștință cetățenilor a legilor, precum și a altor
asemenea atribuții, stabilite prin legi
-reprezentant al statului în comuna sau orașul în care a fost ales 1
În cazuri excepționale, dacă primarul refuză sau este în imposibilitatea de exercitare
a unora dintre atribuțiile prevăzute mai sus sau în alte legi speciale, aceste atribuții se
exercită de către secretar.
Acestea de asemenea acționează ca autoritate executivă a administrației locale având
obligația să asigure executarea hotărârilor consiliului local. Totodată primarul este
abilitat de lege să facă propuneri consiliului local cu privire la organizarea
referendumului local, la reglementările locale privitoare la urbanism și amenajarea
teritoriului, la proiectul de statut al personalului, numărul de personal și salarizarea
acestuia. În aceeași calitate, primarul este abilitat de lege să exercite atribuții specifice
în materie de buget local, ordine și liniște publică, salubritate, drumuri publice și
circulație rutieră, conducere a serviciilor publice locale și administrare a bunurilor
comunei sau ale orașului, prevenire și limitarea a urmăririlor unor situații excepționale.

1.3 Condiţii pentru alegerea primarului


- să aibă drept de vot;
- să fi împlinit 23 de ani până în ziua alegerilor;
- să aibă domiciliul în unitatea administrativ-teritorială în care
urmează să fie aleşi;
- să nu le fie interzisă asocierea în partide politice2

1.4 Mandatul primarului


Mandatul primarului este de 4 ani şi îl exercită până la depunerea jurământului
de către primarul nou ales.3
1
Doina Popescu, DREPT ADMINISTRATIV: curs pentru anul I, Editura Universității din Pitești,
Pitești, 2010, p.122
2
Luminița Petrescu, DREPT ADMINISTRATIV II. Caiet de studiu individual, Universitatea Ovidius
Constanța, Constanța, 2012, p.101
3
Constantin Sava, DREPT ADMINISTRATIV. Suport de curs, Editura fundației „Andrei Șaguna”,
Constanța, 2007, p.52
Mandatul poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Mandatul primarului incetează de drept in unul din următoarele cazuri:1
- demisie;
- incompatibilitate;
- schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ – teritorială;
- imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive,
cu excepţia cazului în care este suspendat în condiţiile legii;
- când alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă incălcare a Legii
privind alegerile locale;
- în cazul de condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă
privativă de libertate;
- în cazul punerii sub interdicţie judecătorească; în cazul pierderii drepturilor
electorale;
- deces.
De asemenea, mandatul primarului încetează de drept atunci când, în exercitarea
atribuţiilor sale, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ, într-un interval de 3 luni, care
au fost anulate de instanţa de contencios administrtaiv prin hotărare judecătorească
rămasă definitivă şi irevocabilă.
În toate aceste cazuri prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
Legea nr. 215/2001 aduce o ca o posibiliate nouă de încetare a mandatului
primarului, înlăturarea acestuia pe calea referendumului local. Această posibilitate
derivă din principiul simetriei juridice, potrivit cu care primarul a fost ales de către
colectivitatea locală şi tot acesta poate decide prin referendum încetarea mandatului.
Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre
locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre
localităţile componente ale comunei sau oraşului.
Referendumul este considerat valabil dacă s-au prezentat cel puţin jumatate plus unul
din numaărul total al locuitorilor cu drept de vot şi s-au pronunţat în favoarea încetării
mandatului primarului cel puţin jumătate plus unul din numărul total al locuitorilor cu
drept de vot.
Suspendarea de drept din funcţia de primar, intervine numai atunci cand acesta a fost
arestat preventiv.2
1.5 Actele primarului
În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau
individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică

1
Marta Claudia CLIZA, Elena Emilia ŞTEFAN, DREPT ADMINISTRATIV I, Editura Pro
Universitaria, București, 2011, p.178
2
Constantin Sava, DREPT ADMINISTRATIV. Suport de curs, Editura fundației „Andrei Șaguna”,
Constanța, 2007, p. 53
sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz. Dispoziţiile legii
privind hotărârile de consiliu local referitoare la contrasemnarea de către secretar,
comunicarea actului şi aducerea la cunoştinţă publică a actelor normative se aplică şi
în cazul dispoziţiilor primarului.1
2. Viceprimarul
Durata mandatului viceprimarului2 este la fel cu cel al consilierilor, totuşi Legea nr.
286/2006 cu modificările şi compeltările ulterioare, a adus elemente noi în ceea ce
priveşte statutul juridic al viceprimarilului- aflat în subordinea primarului. Acesta se
poate schimba din funcţie dacă o treime din membrii consiliului local sau primarul
formulează o propunere motivată privind schimbarea sa din funcţie.3
Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia.
Legea nu stabileşte atribuţii de sine stătătoare pentru funcţia de viceprimar, prevăzând
doar că acesta va fi locţiitorul de drept al primarului. De asemenea, incompatibilităţile
stabilite de lege pentru funcţia de primar sunt valabile şi pentru cea de viceprimar.4

3. Incompatibilități ale funcției de primar și viceprimar


Conform art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003: „Funcţia de primar şi viceprimar,
primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al
consiliului judeţean este incompatibilă cu:
a) funcţia de consilier local;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent
de durata acestuia;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
administrator, membru in consiliul de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de
conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii
de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes
naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile
publice;

1
VIORESCU RĂZVAN, Drept administrativ şi administraţie publică, Editura Universităţii „Ştefan
cel Mare” din Suceava, 2006, p. 78
2
Textul legal care reglementează funcţia viceprimarului este Legea nr. 215/2001, republicată- în
special în Capitolul III- „Primarul şi viceprimarul” dar şi în alte articole.
3
V. Vedinaş, Drept administrativ, Ediţia a V-a revăzută şi actualizată, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2009, p. 428
4
Legea nr. 161/2003
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau
asociaţilor la o societate comercială;
f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale in adunările generale ale
societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului in adunarea
generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată
acestora;1
k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, in ţară sau in străinătate, cu
excepţia funcţiei de cadru didactic sau funcţiilor in cadrul unor asociaţii, fundaţii sau
alte organizaţii neguvernamentale.
De asemenea, primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului
Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean.
Singura excepţie, este prevăzută de alin. (3) al art. 87 din lege, potrivit căruia primarii
şi viceprimarii pot exercita funcţii sau activităţi in domeniul didactic, al cercetării
ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

4. Vacanţa funcţiei de primar şi viceprimar


În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a
acestuia, atribuţiile vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul
dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii
consilierilor locali în funcţie (art.82 alin.1). Consiliul local poate delega prin hotărâre,
din rândul membrilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile
viceprimarului. 2
În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi
viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile
primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării (art.82
alin.3). Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de
viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, care va exercita şi atribuţiile
primarului până la alegerea unui nou primar. Data organizării alegerilor pentru funcţia
de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează
în termen de maximum 90 de zile de la vacantarea funcţiei de primar (art.82 alin.4).

1
Iordan Nicola, DREPT ADMINISTRATIV, Curs universitar, Sibiu, 2007, p.233
2
VIORESCU RĂZVAN, Drept administrativ şi administraţie publică, Editura Universităţii „Ştefan
cel Mare” din Suceava, Suceava, 2006, p.80-81
Bibliografie:
1. VIORESCU RĂZVAN, Drept administrativ şi administraţie
publică, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava,
2006
2. Doina Popescu, DREPT ADMINISTRATIV: curs pentru anul I,
Editura Universității din Pitești, Pitești, 2010
3. Luminița Petrescu, DREPT ADMINISTRATIV II. Caiet de
studiu individual, Universitatea Ovidius Constanța, Constanța,
2012
4. Constantin Sava, DREPT ADMINISTRATIV. Suport de curs,
Editura fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 2007
5. V. Vedinaş, Drept administrativ, Ediţia a V-a revăzută şi
actualizată, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009
6. Iordan Nicola, DREPT ADMINISTRATIV, Curs universitar,
Sibiu, 2007