Stadiu Actual Giurgiu

Giurgiu, Str. Bucureşti, nr.
10, judeţul Giurgiu

Tel: 0246 / 21 56 85; 0246/ 21 33 31; Fax: 0246 / 21 65 11; 0246/ 21 33 31
e-mail: cjg@cjgiurgiu.ro; e-mail: integrare@cjgiurgiu.ro GUVERNUL
web site: www.cjgiurgiu.ro ROMÂNIEI
„Crearea precondiţiilor pentru planificarea comună în regiunea de frontieră Giurgiu – Ruse”
RO 2004/016-784.01.04.01.06
STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE AL JUDEŢULUI GIURGIU,

ROMÂNIA
INTRODUCERE
Stadiul actual de dezvoltare a judeţului Giurgiu, România, precum şi Analiza SWOT transfrontalieră
vor fi suportul principal pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare viabile, care să conducă la
dezvoltarea durabilă a celor două regiuni.
Aceste documente au fost elaborate pe baza datelor oficiale, furnizate de instituţiile şi autorităţile publice
implicate din două ţări.
Analiza SWOT pune în evidenţă problemele strategice cheie identificate în analizele socio-economice,
precum şi modul în care acestea se condiţionează reciproc. În sinteză analiza SWOT ar putea fi formulată
astfel: Regiunea transfrontalieră Giurgiu - Ruse beneficiază de un număr de oportunităţi, pentru
valorificarea cărora dispune de puncte tari importante, dar se şi confruntă cu un set de obstacole
reprezentate de punctele slabe. Se constată deficienţe de ordin social şi tehnic, care se manifestă cel mai
acut în mediul rural, dar şi în centrele urbane mici.
Pe fondul unei situaţii politice dificil de cristalizat, s-a ivit în această parte de ţară mai de timpuriu ideea
creării unor punţi de legătură directă, respectiv înfiinţarea Asociaţiei “Euroregiunea Danubius”, care a
pregătit terenul pentru stabilirea de relaţii directe la nivel de instituţii administrative, societate civilă, etc.
Legături care s-au consolidat şi prin implemntarea unor proiecte transfrontaliere din programul PHARE
România – Bulgaria..
Pe plan uman, unul dintre cele mai veritabile câştiguri poate fi sintetizat astfel: la nivelul factorilor de
decizie locali se poate vorbi deja despre o experienţă dezvoltată orizontal în exerciţiul dialogului pe tema
cooperării transfrontaliere.
Descriere generală
Asezarea geografica.
Judetul Giurgiu este situat în partea de sud a tarii, în cadrul marii unitati geografice numita
Câmpia Româna si este strabatut de paralela 43°53` latitudine nordica si meridianul 25°59` longitudine
estica.
Are o suprafata de 3.526 km2 si se învecineaza la Est cu judetul Calarasi, la Vest cu judetul
Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucuresti, la Nord cu judetul Dâmbovita, la Nord-Vest cu judetul
Arges, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunarea îl desparte de Bulgaria.
Relieful judetului Giurgiu este monoton, format din 5 unitati principale ale Câmpiei Române:
Burnas, Vlasia, Gaveanu-Burdea, Titu si Lunca Dunarii.
Reteaua hidrografica este alcatuita din râurile care dreneaza teritoriul judetului, dar care îsi au
obârsia în zonele mai înalte. Din aceasta categorie fac parte Argesul cu afluentii sai principali (Dâmbovita,
Sabarul, Neajlovul) si fluviul Dunarea care reprezinta colectorul general.
La aceasta se adauga râurile ce apartin retelei hidrografice autohtone: Ilfovul, Câlnistea si
Pasarea – toate având numai partial bazinul de receptie pe teritoriul judetului.Pe teritoriul judetului se
„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.” 1
întâlnesc atât lacuri naturale cât si antropice, cel mai important fiind lacul Comana situat în lunca
Neajlovului.
Altitudinea maxima este de 136 m, înregistrata în nordul judetului, în satul Cartojani, iar
altitudinea minima este de 12 m, în lunca Dunarii.
Clima este de tip continental, cu veri foarte calde, cu cantitati de precipitatii nu prea importante
ce cad sub forma de averse, si ierni reci, marcate la intervale neregulate de viscole puternice dar si de
încalziri frecvente. În extremitatea sudica a judetului se individualizeaza topoclimatul specific al luncii
Dunarii, cu veri mai calduroase si ierni mai blânde decât în restul câmpiei.
Resursele naturale sunt putine si sunt reprezentate de: zacamintele de petrol din partea de
nord a judetului (Cartojani, Gaiseni, Roata de Jos, Mârsa, Floresti-Stoenesti, Buturugeni, Gradinari,
Bolintin-Deal), pietrisurile si nisipurile care se extrag din albiile râurilor Arges (Ogrezeni, Malu Spart,
Gaiseni, Gradinari), Neajlov (Vadu Lat, Bucsani) si Dunare.
Flora este formată din păduri de stejar şi o vegetaţie ierboasă, cele mai răspândite fiind
gramineele şi leguminoasele.
Fauna este alcătuită din speciile a căror viaţă este legată mai cu seamă de mediul forestier cât
şi de câmpie şi este reprezentată de: cerb, căprioară, vulpe, veveriţă, dihor, iepure, hârciog, şoarecele de
câmp, etc.
Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: ciocârlia, privighetoarea, ciocănitoarea, prepeliţa.
Fauna de luncă şi baltă este formată din raţe, gâşte, lişiţe, iar fauna acvatică din crap, somn,
ştiucă, plătică, biban, etc.
Rezervatiile naturale sunt:
Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice
Câmpiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului românesc, în luna mai
desfasurându-se „Sarbatoarea Bujorului”.
Padurea Manafu - situata la cca.36 km sud-vest de Bucuresti, în comuna Izvoarele, fiind declarata
rezervatie forestiera cu o suprafata de 278 ha.
Din punct de vedere teritorial-administrativ judetul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, orasul
Bolintin Vale, orasul Mihailesti si 54 de comune cu 167 sate. El face parte din cele 7 judete care
alcatuiesc Regiunea Sud Muntenia.
Resedinta judetului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunare al Tarii Românesti,
situat la 60 km de capitala tarii pe drumul european E70 ce leaga vestul Europei de zona balcanica si de
Orientul Mijlociu.
Orasul, legat prin întreaga sa activitate din trecut si prezent de Dunare, se cere a fi valorificat si
prin obiectivele antropice, nu numai ca escala sau punct de plecare spre si dinspre Bucuresti.
Pentru Giurgiu, este bine de amintit ca drumul parcurs de om a început în urma cu multe milenii
(santierul Malu Rosu atesta locuirea din paleoliticul superior, iar cultura Boian si Cultura Gumelnita
dovedesc ca aici se desfasurau diverse activitati din neolitic) marcând o evolutie plina de istorie.
În colectia Muzeului judetean se afla monede din timpul lui Domitian (79 d.Hr.), Antonius Piua
(139), Comodus (180-192), Gordian (238-244), toate descoperite în limitele orasului actual.
Prima atestare documentara a Giurgiului s-a facut în „Codex latinus” în anul 1395. Pe scara
timpului, oameni de seama ai Tarii Românesti au legat istoria de orasul Giurgiu. Cetatea a atins apogeul
în vremea lui Mircea cel Batrân. De ea sunt legate nume ca Vlad Tepes si Mihai Viteazul.
Cucerit în anii 1417-1420, orasul, împreuna cu teritoriul înconjurator, a fost transformat în raia
turceasca timp de aproximativ 400 de ani.
Bazele realizarii orasului actual au fost puse dupa razboiul ruso-turc din 1828-1829, realizându-
se, în anul 1830, primul proiect de organizare urbanistica a localitatii Giurgiu.
Epoca moderna este marcata prin elaborarea planului din perioada „Regulamentului organic” cu
trasarea unei retele stradale de tip radial de catre Moritz von Ott la 1831.
Au aparut în peisaj porturile la Dunare si dezvoltarea sa a impus aparitia unor zone functionale
noi.
În 1916, odata cu începerea primului razboi mondial, orasul a fost bombardat si distrus în
proportie de 80%.
Dupa 1917, la Giurgiu, locuitorii au început reconstructia orasului si a fost reluata activitatea
economico-sociala. Azi orasul mai pastreaza foarte putin din aerul vremilor ce nu mai sunt.
Emblema orasului de azi este „Turnul cu ceas” (Turnul orologiului-construit la sfârsitul secolului
al XVIII, ca turn de observatie a fortificatiilor otomane). Monumentele istorice, de arta si arhitectura, stau
ca marturie a trecutului plin de istorie al acestei zone: Biserica „Sfântul Nicolae” (ridicata în 1830 prin
transformarea unei geamii turcesti), Biserica „Sfântul Gheorghe” (1838-1841), Biserica „Buna Vestire”
(ctitorita sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la cererea si finantarea comunitatii grecesti din Giurgiu
între anii 1863-1865, si pictata de Gheorghe Tatarascu)
În judetul Giurgiu se gasesc numeroase vestigii care atesta dezvoltarea vietii
sociale si culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Sapaturile
arheologice au scos la iveala urme materiale din paleolitic si neolitic.
Pe teritoriul judetului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaste trecutul de
lupta al poporului nostru pentru neatârnarea tarii precum si cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor
se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu.
La Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita
podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4
efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul si stema tarii din acea vreme. Tot la Calugareni este
crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sarbatoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul
Tarii Românesti a lui Mihai Viteazul.
Cel mai de seama monument din aceasta zona este mânastirea Comana construita în anul 1462
de Vlad Tepes si refacuta de Radu Serban Basarab în anii 1588-1589.
La Herasti se afla un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatra” care a fost construit de
Udriste Nasturel în secolul al XVIII-lea.
Ansamblul medieval format din Conacul Draganescu, construit în 1715, restaurat si amenajat ca
muzeu de etnografie si arta populara se afla în comuna Floresti Stoenesti. Aspectul exterior îl aseaza în
rândul monumentelor de arhitectura brâncoveneasca.
La Fratesti se afla Muzeul satesc – numit simbolic „Muzeul scolar Dacia”- deoarece o parte
importanta din vestigiile materiale apartin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a
poporului român în aceasta zona. Înfiintat în anul 1967 este structurat pe mai multe sectii predominanta
fiind sectia de arheologie-istorie.
Prin asezarea sa si functia ca port si centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important
obiectiv turistic.
Aici exista: Podul peste Dunare numit „Podul Prieteniei”, singurul pod peste Dunare care leaga
România si Bulgaria, construit pe 2 nivele (cale ferata cel de jos si sosea cel de sus) în anii 1952-1954..
Viaductele de acces si podul propriu-zis însumeaza 37 de deschideri pe o lungime de 2234 m,
deschiderea centrala fiind mobila si putându-se ridica pentru a lasa sub pod o înaltime libera de 24 m.
Alte importante obiective turistice: Muzeul luptei pentru Independenta poporului român cu
exponate din cele mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentata de busturile unor luptatori pentru
independenta, Foisorul din Parcul Alei unde cânta vara Fanfara Militara, Turnul ceasornicului înalt de 22
metri, construit în anul 1734, în vremea când Giurgiu era raia turceasca, ce servea ca foisor de foc si post
de observatie; Monumentul eroilor francezi din primul razboi mondial ridicat in anul 1919; biserica Sf.
Nicolae si biserica greceasca cu frescele lor, Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”- construita între anii
1847-1851 în stil bizantin, detinatoare a unei importante colectii de icoane pe lemn si obiecte de cult din
lemn, ruinele cetatii vechi si portul Giurgiu, Podul Bisetz, construit în anul 1905 de inginerul Anghel
Saligny, primul pod rutier si feroviar construit în curba din Europa, Palatul Navigatiei Fluviale Române
(cladirea Capitaniei Portului), construit între anii 1939-1945, dupa planurile arhitectului Petre Antonescu.
Insula Mocanu, având o suprafata totala de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din
vecinatatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizatie, cu vegetatie si fauna asemanatoare Deltei
Dunarii, cu plaje si lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit si
vânatoare.
ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A JUDEŢULUI,
la 31 decembrie 2006
Unitatea administrativ-
teritorială Localităţi subordonate
Municipiul Giurgiu 1. Giurgiu
Oraş Bolintin Vale 2. Bolintin -Vale

3. Crivina
4. Malu-Spart
5. Suseni
Oraş Mihăileşti 6. Mihăileşti

7. Drăgănescu
8. Novaci
9. Popeşti
Adunaţii -Copăceni 10. Adunaţii -Copăceni

11. Dărăşti- Vlaşca
12. Mogoşeşti
13. Varlaam
Băneasa 14. Băneasa

15. Frasinu
16. Pietrele
17. Sfântu-Gheorghe
Bolintin-Deal 18. Bolintin-Deal

19. Mihai-Vodă
Bucşani 20. Bucşani

21. Angheleşti
22. Goleasca
23. Obedeni
24. Podişor
25. Uieşti
26. Vadu-Lat
Bulbucata 27. Bulbucata

28. Coteni
29. Făcău
30. Teişori
Buturugeni 31. Buturugeni

32. Pădureni
33. Podu Ilfovăţului
34. Poşta
Călugăreni 35. Călugăreni

36. Brăniştari
37. Crucea de Piatră
38. Hulubeşti
39. Uzunu
Clejani 40. Clejani

41. Neajlovu
42. Podu Doamnei
43. Sterea
Colibaşi 44. Colibaşi

45. Câmpurelu
Comana 46. Comana
47. Budeni
48. Falaştoaca
49. Grădiştea
50. Vlad ţepeş
Cosoba 51. Cosoba
Crevedia Mare 52. Crevedia Mare

53. Crevedia Mică
54. Dealu
55. Găiseanca
56. Priboiu
57. Sfântu Gheorghe
Daia 58. Daia

59. Plopşoru
Floreşti-Stoeneşti 60. Stoeneşti

61. Floreşti
62. Palanca
Frăteşti 63. Frăteşti

64. Cetatea
65. Remuş
Găiseni 66. Găiseni

67. Cărpenişu
68. Căscioarele
69. Podu Popa Nae
Găujani 70. Găujani

71. Cetăţuia
72. Pietrişu
Ghimpaţi 73. Ghimpaţi

74. Copaciu
75. Naipu
76. Valea Plopilor
Gogoşari 77. Gogoşari

78. Drăghiceanu
79. Izvoru
80. Răleşti
Gostinari 81. Gostinari

82. Mironeşti
Gostinu 83. Gostinu
Grădinari 84. Grădinari

85. ţântava
86. Zorile
Greaca 87. Greaca
88. Puţu Greci
89. Zboiu
Hereşti 90. Hereşti

91. Miloşeşti
Hotarele 92. Hotarele
Iepureşti 93. Iepureşti

94. Băneşti
95. Chirculeşti
96. Gorneni
97. Stâlpu
98. Valter Mărăcineanu
Isvoarele 99. Isvoarele

100. Teiuşu
Izvoarele 101. Izvoarele

102. Chiriacu
103. Dimitrie Cantemir
104. Petru Rareş
105. Radu Vodă
106. Valea Bujorului
Joiţa 107. Joiţa

108. Bâcu
Letca Nouă 109. Letca Nouă

110. Letca Veche
111. Milcovăţu
Malu 112. Malu
Mârşa 113. Mârşa
Mihai Bravu 114. Mihai Bravu
Ogrezeni 115. Ogrezeni

116. Hobaia
Oinacu 117. Oinacu

118. Braniştea
119. Comasca
Prundu 120. Prundu

121. Puieni
Putineiu 122. Putineiu

123. Hodivoaia
124. Vieru
Răsuceni 125. Răsuceni
126. Carapancea
127. Cucuruzu
128. Satu Nou
Roata de Jos 129. Roata de Jos

130. Cartojani
131. Roata Mică
132. Sadina
Săbăreni 133. Săbăreni
Schitu 134. Schitu

135. Bila
136. Cămineasca
137. Vlaşin
Singureni 138. Singureni

139. Crânguri
140. Stejaru
Slobozia 141. Slobozia
Stăneşti 142. Stăneşti

143. Bălanu
144. Ghizdaru
145. Onceşti
Stoeneşti 146. Stoeneşti

147. Ianculeşti
148. Mirău
Toporu 149. Toporu

150. Tomuleşti
Ulmi 151. Ulmi

152. Căscioarele
153. Drăgăneasca
154. Ghionea
155. Icoana
156. Moşteni
157. Poenari
158. Trestieni
Valea Dragului 159. Valea Dragului
Vânătorii Mici 160. Vânătorii Mici

161. Corbeanca
162. Cupele
163. Izvoru
164. Poiana lui Stângă
165. Vâlcelele
166. Vânătorii Mari
167. Zădăriciu
Vărăşti 168. Vărăşti
169. Dobreni
Vedea 170. Vedea
INFRASTRUCTURA
În ceea ce priveste infrastructura de transport, judetul Giurgiu dispune de o reteaua de drumuri

publice si poduri,respectiv:
- Drumuri naţionale : 271,729 km
- Drumuri judeţene : 560,719 km
- Drumuri comunale: 256,179 Km
- 34 poduri pe DJ cu o lungime de 2.247,0 m şi
- 14 poduri pe DC cu o lungime de 629,2 m
Apropierea de Bucuresti asigura accesul rapid la aeroporturile Otopeni, si Baneasa.
Lungimea liniilor de cale ferata care traverseaza judetul este de 47 km, din care 24 km cale
ferata electrificata, care fac legătura cu judeţul Teleorman (Videle), Bucureşti şi Ruse.
Între Giurgiu si Ruse exista un punct de trecere a frontierei, pe „Podul Prieteniei”, singurul pod
peste Dunare care leaga România de Bulgaria, punct de trafic de calatori si marfa, poarta de iesire,
respectiv de intrare a României în si dinspre Orient.
Portul Giurgiu, port la Dunăre, este situat în partea de sud a municipiului Giurgiu.
Amplasarea sa în municipiul Giurgiu, principal port la Dunare, prezinta un avantaj major pentru
transportul de marfuri pe cale fluviala, fluviul Dunarea conferindu-i o legatura naturala cu toate porturile
dunarene pâna la iesirea în Marea Neagra, canalul navigabil Dunarea - Marea Neagra realizeaza
legatura pe apa între Portul Giurgiu si Portul Maritim Constanta - principala “poarta maritima” a tarii.
De asemenea, fluviul Dunarea asigura portului Giurgiu legaturi fluviale cu cele opt tari riverane
Dunarii din Europa de Est si Centrala, iar prin Canalul Rhin-Main-Dunare cu tarile din Vestul Europei , cu
iesire la Marea Nordului prin Portul Rotterdam. Se asigura deci o legatura directa pe apa, între Marea
Neagra, prin Portul Maritim Constanta, si Marea Nordului prin Portul Rotterdam, portul Giurgiu asigurând
o “placa turnanta” pentru traficul destinat tarilor balcanice si Orientului Mijlociu.
Pe de alta parte judeţul Giurgiu, situat în partea sudica a României, se afla la intersectia unor
importante cai de comunicatii terestre (feroviare si rutiere), care asigura integrarea în reteaua rutiera si în
magistralele feroviare internationale. Zona Libera Girgiu se afla la intersectia unor coridoare europene
importante, si anume : coridorul VII, IX si IV.
Podul rutier si feroviar de peste Dunare, confera municipiului Giurgiu rolul de “principala poarta a
tarii pe directia Nord - Sud”.
Din totalul unitatilor administrativ teritoriale 18 au alimentare cu apa în sistem centralizat, 3 în
mediul urban si 15 în mediul rural, existând un program de extindere a retelelor.
Lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile este de 254 km.
În cuprinsul judetului dispun de instalatii publice de canalizare cele 3 localitati urbane (Giurgiu,
Mihailesti, Bolintin Vale) si comuna Putineiu.
La nivelul judetului fondul locativ este de 110.425 locuinte cu 341.630 camere de locuit si o
suprafata locuibila de 4.130.883 m2.
Pe forme de proprietate, fondul locativ cuprinde în sectorul privat 108.498 locuinte ( 98% din
total), în sectorul public 1.774 locuinte (1,6%) si în alte forme de proprietate 153 locuinte (0,1%).
În mediul urban se afla 31.671 locuinte (28,7% din total), iar în mediul rural 78.754 locuinte (71,3%).
Din datele recensamântului populatiei din 18-26 martie 2002, rezulta ca 96,5% din numarul locuintelor
erau racordate la reteaua electrica, 25,4% dispuneau de alimentare cu apa în locuinta si 15,4% aveau
sistem de încalzire prin termoficare sau centrala termica.
Transportul judetean de pasageri este asigurat de un numar de 32 de firme acreditate, acoperind
92% din teritoriul judeţului.
Comertul reprezinta una dintre ocupatiile principale ale locuitorilor acestei zone, fiind favorizat de
existenta Giurgiului ca vechi vad comercial la Dunare.
Reteaua comerciala existenta în judet cuprinde un numar de 5.604 agenti economici.
Desi o regiune tipic de câmpie, care s-ar parea ca nu este înzestrata din punct de vedere turistic,
judetul Giurgiu dispune totusi de un potential turistic important si variat.
Pe teritoriul judetului sunt în prezent 13 unitati de cazare turistica, din care: 3 hoteluri, 5 moteluri ,1
pensiune urbana ,1 pensiune rurala, 3 nave cu spatii de cazare.
Capacitatea de cazare a judetului se ridica la 939 locuri, din care 328 locuri în hoteluri, 172 locuri în
moteluri, 13 locuri în pensiuni urbane si rurale, 426 locuri în spatiile de cazare pe nave.
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Activitatea economica a cunoscut, în aceasta parte a tarii, o puternica dezvoltare în epoca

moderna a Tarii Românesti, ea fiind favorizata de existenta Giurgiului la intersectia marilor drumuri
europene, acesta fiind cel mai important port la Dunarea fluviala româneasca din acele timpuri. Prin portul
Giurgiu se exportau, în acea vreme, mari cantitati de cereale, vite si petrol.
În perioada interbelica, activitatea economica a constituit-o cu preponderenta agricultura,
prelucrarea produselor agricole vegetale si animale, comertul cu cereale, vite si petrol, reparatiile
ambarcatiunilor fluviale. Procesul de restructurare început dupa decembrie 1989, a facut ca în economia
judetului sa existe în prezent: 4 regii autonome, 5.132 societati comerciale cu capital privat, 139 societati
comerciale cu capital mixt român-strain, 208 societati comerciale cu capital integral strain si 58 societati
cu capital mixt de stat si privat.
Industria ca activitate economica a cunoscut o dezvoltare în perioada dintre cele doua razboaie
mondiale, constând în special în prelucrarea produselor agricole (morarit, fabricarea zaharului, uleiurilor
vegetale, tabacitul pieilor, decorticatul orezului), tricotaje, fabricarea tiglei si a caramizii, prelucrarea
lemnului, reparatul ambarcatiunilor fluviale.
Structura economică este prezentată în tabelul următor.
Tabel
Domeniu Nr.agenţi Pondere %
economici
Total industrie din care: 803 12,11
- ind. extractivă (cod CAEN 14) 28 0,42
- ind. alimentară şi a băuturilor alcoolice (cod CAEN 15) 359 5,42
- ind. pielăriei şi a prod.textile (cod CAEN 17) 35 0,53
- ind. de confecţii şi îmbrăcăminte (cod CAEN18) 63 0,95
- ind. pielăriei şi încălţămintei (cod CAEN19) 14 0,21
-ind. prelucrării lemnului (cod CAEN 20) 56 0,84
- producţia de mobilier (cod CAEN36) 57 0,86
- edituri,poligrafie (cod CAEN 22) 23 0,35
- ind. chimică (cod CAEN 24) 24 0,36
- ind. produse minerale,nemetalice (cod CAEN 26) 35 0,53
- ind. metalurgică (cod CAEN 27) 8 0,12
- construcţii metalice (cod CAEN 28) 95 1,43
- maşini şi echipamente (cod CAEN 29) 6 0,09
Servicii din care: 3949 59,57
- recuperări deşeuri (cod CAEN 37) 60 0,9
- energie electrică şi termicăprocesare şi distribuire (cod 4 0,06
CAEN 40)
- unităţi de salubritate (cod CAEN 90) 10 0,16
- comerţ (cod CAEN 50,51,52) 3701 55,83
- turism (cod CAEN 633) 12 0,18
- alte servicii (codCAEN 527,5020,748) 162 2,44
Alte activităţi 1877 28,32
- unităţi agricole (cod CAEN 01) 551 8,31
- unităţi silvice (cod CAEN 02) 19 0,29
- construcţii (cod CAEN 45) 716 10,8
- transporturi (cod CAEN 601,602) 591 8,92
TOTAL AGENTI ECONOIMICI 6629 100
În prezent, numarul agentilor economici cu activitate industriala (inclusiv microîntreprinderi) se
ridica la 1.335.
În judet exista 2 parcuri industriale
Parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord (10 actionari) - unde îsi desfasoara activitatea 6
societati comerciale cu cca. 1.500 salariati cu posibilitati de extindere de pâna la 3.500 salariati.
Investitiile straine însumeaza 23 mil USD, iar în viitor se preconizeaza cresterea acestora la 50 mil. USD.
Se colaboreaza cu Centrul European Interuniversitar Româno Bulgar (BRIE), Incubatorul de Afaceri
Giurgiu si Centrul de Excelenta;
Parcul Industrial Bolintin Deal (proprietar SC „UNIVERSAL PROPERTY” SRL) – în suprafata de
143 ha, unde urmeaza a fi construite obiective economice.
Principalele ramuri industriale:
• industria prelucrătoare
• industria extractivă
• producerea energiei electrice şi termice, gaze şi apă
• industria textilă şi a confecţiilor textile
În municipiul Giurgiu functioneaza de asemenea S.C. Administratia Zonei Libere Giurgiu S.A,
care beneficiaza de lucrari de infrastructura, de suprastructura, de conectare la putere electrica, legaturi
„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.”
10
telefonice prin fibra optica, spatii libere pentru productie si comert. În prezent aici îsi desfasoara
activitatea cca. 300 societati comerciale cu capital strain, mixt sau românesc, precum si firme straine.
Zona Libera Giurgiu se intinde pe o suprafata de 160 ha . Ceea ce o distinge de zonele libere din
România este faptul ca are un profil preponderent industrial , aici functionand inca de la infiintare unitati
de productie. Se urmareste concentrarea capitalului investitional spre acest gen de activitati, pornind de
la considerentul ca exista deja spatii de productie disponibile, care necesita minime îmbunatatiri, iar de pe
alta parte în municipiul Giurgiu exista forta de munca calificata, într-o mare diversitate de meserii care se
preteaza activitatilor productive.
In prezent Zona Libera Giurgiu dispune de amenajari hidrotehnice – cheuri si dane de acostare,
precum si macarale de incarcare – descarcare, oferind conditii optime de transbordare a marfurilor de pe
mijloacele de transport fluviale pe mijloacele de transport rutiere si feroviare.
Zona Libera Giurgiu se adreseaza atat firmelor romanesti cat si celor straine care au posibilitatea de a-si
deschide reprezentante in perimetrul Zonei Libere Giurgiu.
De asemenea, Zona Libera Giurgiu dispune de un terminal de containere si marfuri generale in
care ofera un pachet complet de servicii.
Alte societati reprezentative pentru judetul Giurgiu sunt: SC „DUNAPREF” SA, SC „UZINA
TERMOELECTRICA” SA, „ZIROM” RA, SC „LACTA” SA.
În functie de domeniul de activitate s-au evidentiat urmatoarele societati comerciale:
industria produselor textile si de tricotaje: „CONFEZIONI TESSILI ROMANIA” SA, „SUNSHINE
ROMANIA” SRL, „EPAU NOVA ROM” SRL.
industria extractiva: „AGRECOM” SRL, „Maribel” SRL, „OEL COMPANY” SRL, „TACHE SI
IORDACHE” SRL,
industria chimica: „POLL CHIM ” SA, „GALLUSPLAST” SRL, „NATUR FARM COMIMPEX” SRL,
„ROMCHITEX” SRL, „ROMTOX ROMANIAN INVESTING GROUP” SRL, „LOREDANY”SRL;
industria metalurgica si a constructiilor metalice: „ISOCONTRUCT” SRL; „LUCEAFARUL” SA,
„ERMETIC” SRL
industria de masini: „B.C.B. INTERNATIONAL TEHNOLOGY” SRL
industria construcţii şi reparaţi nave: „SHIPYARD DE SCHROEF GIURGIU” SRL
industria lemnului: „VLADOR” SRL, „CODEX TRADING AND CONSULTING” SRL, „ARCADIA”
SRL, „OVIRA” SRL, „FALASCHI” SRL
industria mobilei: „FIN MOB” SRL, „SOLIV” SRL;
industria carnii: SC „CARNIG” SA;
industria pescuitului: SC „PISCICOLA” SA;
tehnologia informatiei: „INFO GRUP” SRL;
industria transporturilor navale: „CN GIURGIU NAV” SA
fabricarea produselor lactate : SC „LACTA” SA;
industria de constructii: „CONSIG” SA; SC „INSTALCOM 94 SA”;
AGRICULTURA ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Prin asezarea sa geografica, în zona de câmpie, judetul are ca ramura economica de baza
agricultura.
Agricultura a constituit una din cele mai vechi îndeletniciri ale locuitorilor din aceasta parte a tarii,
ramura a economiei cu potential crescut de dezvoltare în viitor, pentru care este asigurata forta de munca
calificata.
Fondul funciar al judetului în profil teritorial în suprafata de 352.602 ha, cuprinde 277.135 ha
teren agricol (din care 99% în sectorul privat ) si 75.467 ha teren neagricol.
Suprafata arabila este de 260.676 ha din care 99% în domeniul privat, patrimoniul viticol 4.194 ha
din care 93% în sectorul privat, patrimoniul pomicol 696 ha din care 99% în sectorul privat.
În prezent pe teritoriul judetului Giurgiu functioneaza 772 de exploatatii agricole, din care: 213
exploatatii cu personalitate juridica, 86 exploatatii de tip comercial fara personalitate juridica si 473
exploatatii de tip familial.
Terenul neagricol reprezinta 21,4 % din suprafata totala a judetului, din care 38.106 ha paduri,
15.078 ha ape, 6.950 ha drumuri, 14.102 ha curti-constructii si 1.231 ha teren neproductiv.
Suprafata arabila amenajata pentru irigat este 156.206 ha, reprezentând 59,9% din suprafata
agricola.
Sub aspectul suprafetelor cât si al productiilor obtinute predomina culturile de grâu porumb si
floarea soarelui. Alte plante cultivate : orz, orzoaica, soia, rapita.
11
În sectorul zootehnic, la nivelul judetului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine,
porcine, ovine si pasari.
Pescuitul, ca meserie si agrement, este facilitat de existenta unui fond piscicol impresionant si
divers (crap, caras, somn, salau, stiuca, etc.) întins pe o suprafata de 77 ha. Aceasta permite înfiintarea
unor unitati de prelucrare a pestelui în judet.
Exista o traditie multiseculara în cultivarea si prelucrarea vitei de vie în comuna Greaca, zona
care beneficiaza de un cadru natural favorabil acestei culturi, ceea ce a determinat cercetarea viti-
vinicola si specializarea în producerea strugurilor de masa, cu posibilitatea obtinerii de soiuri nobile
recunoscute pe plan international.
STRUCTURA CULTURILOR AGRICOLE

Situaţia principalelor culturi în perioada 2005-2006 se prezintă astfel :
Suprafata totala Productia

Cultura ha medie kg/ha
2005 2006 2005 2006

Grau 98124 76349 2518 2556
Porumb 54947 65377 3860 3430
Floarea-Soarelui 32697 35882 1125 1297
Soia 3752 7824 3159 2323
Cartofi 1235 1173 10472 9794
Furaje 23128 25716 15625 13555
Suprafaţa însămanţată în anul agricol 2005-2006 a fost de 238.927 ha, iar în această toamnă
s-a însamanţat o suprafaţă de 104.273 ha ( 81921 ha grâu, 7544 ha orz, 1840 ha orzoaică ,10870 ha
rapiţă ,778 ha legume,1320 ha plante de nutreţ).
Efectivele de animale in perioada 2005-2006
Nr crt SPECIFICARE U.M ANUL

2005 2006
1 Bovine total cap 38.364 37.840
d.c. matcă cap 26.247 23.899
2 Porcine total cap 65.300 53.531
d.c. matcă cap 6.568 6.606
3 Ovine total cap 68.070 70.519
d.c. matcă cap 54.704 52.530
4 Păsari total cap 2.537.000 2.087.168
d.c. matcă cap 938.000 849.717
Evoluţia producţiei animaliere in perioada 2005-2006
Nr SPECIFICARE U.M. ANUL

crt 2005 2006
1 Carne total to 31.525 31.824
-d.c.- carne bovine to 5.200 4.281
-carne ovine + caprine to 825 880
- carne porcine to 11.100 12.195
-carne pasăre to 14.400 14.460
2 Lapte vacă
-prod totală hl 954.500 839.820
-prod.medie l/cap 3.850 3.507
3 Lapte oaie +capră
-prod totală hl 49.165 68.443
-prod.medie l/cap 90.5 97
4 Lână
12
-prod totală to 141 131
- prod.medie kg/cap 2.7 2.7
5 Productia de miere to 149 119
6 Ouă mii 173.743 149.493
Comparativ cu anul 2005 se constată o creştere a producţiei de carne de ovine , porcine si de

pasăre precum si a producţiei de lapte de oaie şi capră , dar şi o scădere la carnea de bovine si
lapte de vacă.
Potenţialul mare existent la producatorii individuali poate fi pus în valoare prin constituirea
acestora în forme asociative de tipul grupurilor de producatori asigurandu-se o creştere a calitaţii
dar şi o valorificare superioară a productiei .
INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Activitatea desfaşurată în acest domeniu a constat în urmatoarele măsuri :

- monitorizarea si transmiterea la M.A.P.D.R. a preţurilor de achiziţie en-gros, precum şi a
preţurilor practicate în târguri şi oboare ;
- acordarea de licenţe de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activitate în domeniul
producţiei de produse alimentare.
În anul 2006 au fost acordate un numar de 10 licenţe de fabricaţie în diverse domenii de
activitate dupa cum urmează :
- în domeniul producţiei de produse zaharoase 3 ;
- în domeniul producţiei de carne si produse din carne 2;
- în domeniul producţiei de pâine şi a produselor de morărit si panificaţie 2;
- în domeniul producţiei de băuturi 1;
- în activităţi de ambalare 2.
DEZVOLTAREA RURALĂ
Din studiile recente efectuate asupra teritoriului naţional cu referire la spaţiul rural au rezultat o
serie de probleme specifice care persistă şi reduc şansele de dezvoltare ale localităţilor rurale.
O parte din aceste probleme sunt caracteristice spaţiilor rurale şi constituie pricipalul lor handicap
în atragerea investiţiilor, altele sunt probleme specifice ruralului românesc şi sunt consecinte ale evoluţiei
socio-economice din ultimele decenii. Nerezolvarea acestor probleme conduce la accentuarea
disparităţilor regionale, a celor dintre mediul urban şi cel rural, utilizarea ineficientă a potenţialului naţional
specific în competiţia de atragere a investitiilor atât în plan naţional cât şi european.
Purtând „amprenta” modului în care decolectivizarea şi dezetatizarea au avut loc, majoritatea
exploataţiile individuale îndeplinesc, o funcţie socială. Această situaţie implică faptul că ele nu generează,
în general, venituri care să fie potenţial investite, iar viabilitatea lor ca parteneri comerciali pare să fi fie
limitată din această cauză. În general, sunt lipsite de mijloace de producţie şi resurse băneşti, ceea ce le
face vulnerabile la presiunile pieţei şi le oferă şanse reduse de a se capitaliza şi moderniza.
Autoconsumul atinge ponderi ridicate din totalul producţiei obţinute: exploataţia individuală se prezintă azi
ca un agent pasiv, orientat cu precădere spre satisfacerea nevoilor proprii de consum. Lipsa posibilităţilor
de capitalizare, productivitatea scăzută şi vârsta înaintată a majorităţii proprietarilor explică, în parte,
practicarea strategiilor de subzistenţă şi semisubzistenţă, fără preocupări majore privind dezvoltarea
gospodăriei în viitor.
Zonele rurale se confruntă cu un nivel ridicat al şomajului ascuns sau înregistrat, cu o
infrastructură slab dezvoltată şi cu necesităţi importante în ceea ce priveşte restructurarea exploataţiilor
agricole.
Potenţialul de mecanizare scăzut. Utilizarea input-urilor agricole, în special a celor de natură
tehnică şi tehnologică, este deosebit de importantă pentru organizarea în condiţii optime a proceselor de
producţie în agricultură, pentru a putea oferi cantităţi suficiente pentru a satisface atât nevoile de consum
final ale gospodăriilor rurale cât şi de materii prime de calitate necesare industriilor prelucrătoare.
Probleme referitoare la forţa de muncă sunt o consecinţă atât a structurii demografice din rural
precum şi a specificului activităţilor economice. Datele cu privire la ocuparea forţei de muncă din rural nu
sunt suficient de relevante, practic orice persoană în vârstă de muncă este activă. Astfel structura
demografică pe grupe de vârstă este cel mai relevant indiciu al situaţiei forţei de muncă.
13
Problemele demografice sunt îmbătrânirea populaţiei, migraţia tinerilor- semnalează problemele
forţei de muncă: îmbătrânirea forţei de muncă, gradul redus de instruire şi perfecţionare a forţei de
muncă, fluctuaţii ale forţei de muncă, inerţia faţă de schimbare.
Pentru susţinerea dezvoltării agro-turismului în judeţ sunt necesare lucrări de modernizare şi
investiţii noi în domeniul infrastructurii, pe baza unor proiecte de relevanţă regională (reţele de apă,
canalizare, gaze naturale).
POPULAŢIA, RESURSE UMANE ŞI FORŢA DE MUNCĂ
 Populaţia
Populaţia reprezintă un element esenţial al devenirii umane. De mărimea, dar şi de calitatea

populaţiei depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spaţiu social.
Populatia totala in data de 1 iulie 2006
La 1 iulie 2006, populaţia Judetului Giurgiu a fost de 284.501 locuitori. Din punct de vedere al
numărului de locuitori, ca marime, este judetul cu cea mai mica populatie din regiunea Sud Muntenia,
deţinând 8.59% din populaţia regiunii.
Populatia stabila a judetului Giurgiu la 1 iulie 2006
0-14 15-19 20-24 25-29 30-64 65ani si

TOTAL ani ani ani ani ani peste
JUDETUL GIURGIU 284501 44097 20731 18358 19986 125790 55539
MASCULIN 138804 22829 10614 9629 10352 62912 22468
FEMININ 145697 21268 10117 8729 9634 62878 33071
URBAN 88741 13151 7311 6700 7123 43736 10720
MASCULIN 42813 6893 3660 3431 3585 20982 4262
FEMININ 45928 6258 3651 3269 3538 22754 6458
RURAL 195760 30946 13420 11658 12863 82054 44819
MASCULIN 95991 15936 6954 6198 6767 41930 18206
FEMININ 99769 15010 6466 5460 6096 40124 26613
Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)
Pe medii de rezidenţă, la nivel judetului Giurgiu, preponderentă este populaţia rurală (68,81%), iar
cea urbana (31,19%). In regiunea Sud Muntenia, ponderea cu cea mai ridicata populatie din mediul rural
o detine judeţul Giurgiu.
Distribuţia pe grupe de vârstă şi sex
14
Pe grupe de vârstă, la nivelul judetului Giurgiu, ponderea cea mai ridicată o deţine populaţia din
grupa 30-64 ani (44,21%), iar ponderea cea mai mică, populaţia din grupa 20-24 ani (6,45%).
Structura pe sexe indică o uşoară preponderenţă a persoanelor de sex feminin (51,2%), mai puţin
accentuată însă decât la nivelul regiunii Sud Muntenia, ocupand locul de mijloc in cadrul regiunii.
Din analiza structurii populaţiei pe grupe de vârstă, rezultă că în Judetul Giurgiu, se păstrează
tendinţa de îmbătrânire demografică, caracterizată prin procente reduse a populaţei tinere (0-14 ani –
15,5%, 15-19 ani – 7,29%), pe fondul menţinerii ponderii ridicate a populaţiei din grupa 65 ani si peste
(19,52%).
Grupele de vârstă 0-14 ani şi 65 ani şi peste au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul
urban (cu 0,99, respectiv cu 10,81 puncte procentuale).
În schimb, grupa 30-64 ani are pondere mai mare în urban (cu 7,36 % mai mult decât în mediul
rural).
Proiectii INS pentru 2003-2025
Proiectarea populaţiei oferă informaţii utile asupra viitoarei evoluţii a numărului şi structurii pe
vârste a populaţiei. Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi
structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia.
Scăderea natalităţii în ţara noastră, fenomen care se înscrie în tendinţa generală din cadrul
perioadei de „tranziţie demografică”, are unele particularităţi. Principalii factori care au determinat
scăderea natalităţii sunt de natură economică şi socială.
15
O familie numeroasă nu este potrivită solicitărilor din sfera activităţii profesionale. Se adaugă
acestei transformări participarea din ce în ce mai numeroasă a femeilor la munca în afara familiei.
Această participare este mai accentuată în mediul urban, fertilitatea mai scăzută a populaţiei urbane
influenţând mai pronunţat nivelul fertilităţii generale.
Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru
perioada 2003-2025 indică (într-o variantă medie) tendinţa de îmbătrânire demografică, caracterizată
printr-o reducere a populaţiei. Această scădere se va datora menţinerii unui deficit al naşterilor în raport
cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se va adăuga soldul negativ cumulat al migraţiei
interne şi externe.
Pe grupe mari de vârstă, cea mai accentuată scădere se constată în cadrul populaţiei din grupa
0-14 ani, cu 32%(- 49,1 mii persoane). Dinamica populaţiei judetului Giurgiui, pe grupe de vârstă, a
înregistrat evoluţii diferite: efective în scădere pentru grupele 0-14 ani (cu 15,4 mii persoane)
pentru grupa 15-64 ani (cu 19,3 mii persoane) şi efective în scadere si pentru grupa de vârstă 65
ani şi peste (cu 14,4 mii persoane).
Numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani) scade cu 14.4%, în timp ce la nivelul regiunii Sud
Muntenia scade cu 4,2% .
Analizând dinamica populaţiei pe grupe de vârstă în judeţul Giurgiu, în intervalul 2003-2025, se

constată că s-au înregistrat reduceri ale efectivelor la toate grupele de vârste.
Proiecţia evoluţiei populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară, în perioada 2003-2025.
În perioada 2003-2025, populaţia şcolară la nivelul judetului Giurgiu se va afla pe o curbă puternic
descendentă. Efectivele şcolare se vor reduce cu circa 26,6 mii persoane (respectiv cu 33,54% faţă de
anul 2003).
16
Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificări se vor înregistra în rândul
populaţiei din grupa 15-24 ani, care se va reduce cu 13,9% şi în rândul populaţiei din grupa 7-14 ani,
care se va reduce cu 9,2 %.
Din punct de vedere al trendului evoluţiei pe judeţul Giurgiu, pentru populaţia de vârstă şcolară şi
preşcolară, se remarcă o tendinţă de scădere a populaţiei şcolare şi preşcolare cu valori mari (de la 79,3
mii persoane in anul 2003 la 52,7 mii persoane in anul 2025).
Populatia judetului GIURGIU pe sexe – 1 IULIE 2006
Judetul Locuitori Masculin Feminin

Giurgiu 284.501 138.804 145.697
Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al României 2006
Populatia Judetului GIURGIU pe medii de rezidenţă – 1 iulie 2006
Judetul Urban Rural

Giurgiu 88.741 195.760
Populatia Judetului GIURGIU pe grupe de vârstă – 1 iulie 2006
Judetul 0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani Peste64 ani
Giurgiu 44.097 20.731 18.358 19.986 125.790 55.539
Populatia prescolara si scolara proiectata la nivelul judetului Giurgiu
Judetul 2003 2005 2010 2015 2020 2025

Giurgiu 289.500 285.300 274.300 262.900 251.600 240.400
Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul
2025
Proiectii pe grupe de vârstă pentru populaţie (0-14 ani/ 15- 64 ani/ peste 64 ani)
Judeţ/Grupe de 2003 2005 2010 2015 2020 2025

vârstă
Giurgiu
Total 289.500 285.300 274.300 262.99 251.600 240.400
0-14 48.000 45.400 41.400 38.900 36.100 32.600
17
15-64 185.700 185.100 183.100 178.300 171.600 166.400
peste 64 55.800 54.800 49.900 45.800 44.000 41.400
2025
Proiectii pe grupe de vârstă pentru populaţia de vârstă şcolară: 3-6 ani / 7-14 ani /15-24 ani
Judeţ/Grupe de 2003 2005 2010 2015 2020 2025

vârstă
Giurgiu
Total 79.300 77.200 70.500 62.400 57.000 52.700
3-6 11.600 11.400 10.700 10.200 9.300 8.200
7-14 28.100 26.100 23.000 21.600 20.500 18.900
15-24 39.500 39.700 36.900 30.600 27.200 25.600
2025
EVOLUTIA SI STRUCTURA FORTEI DE MUNCA

Transformarea socială, economică şi politică, componente caracteristice perioadei de tranziţie şi
trecerii la economia de piaţă, au produs o serie de schimbări în structura pieţei forţei de muncă, cu
consecinţe majore atât în domeniul social cât şi în cel economic.
Faptul că piaţa forţei de muncă este o problemă controversată, imaginile şi situaţia de suprafaţă
ascunzând probleme cărora economia şi mediul social trebuie să le facă faţă în viitor, impune o analiză
atentă şi identificarea majorităţii problemelor din acest domeniu.
Participarea la piaţa muncii
Principalii indicatori ce au caracterizat forta de munca civila dupa participarea la activitatea economica, in
judetul Giurgiu, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica (Balanta Fortei de Munca la
1 ianuarie 2006), se prezinta astfel:
- populatia totala – 284,5 mii persoane;
- resursele de munca – 170,9 mii persoane (reprezentand 60.1% din populatia totala a
judetului);
- populatia in afara resurselor de munca – 113,6 mii persoane;
- populatia activa civila – 93,4 mii persoane;
- populatia in pregatire profesionala si alte categorii de populatie in varsta de munca – 77,5 mii
persoane;
- populatia ocupata civila – 88,2 mii persoane;
- salariati – 33,5 mii persoane;
- alte categorii incluse in populatia ocupata civila – 54,7 mii persoane.
Resursele de muncă din judetul Giurgiu la recensământul din 2002, înregistrau 297.859
persoane în vârsta de 15-64 de ani, menţinându-se un trend descrescător (284.501 persoane în anul
2006), corelat de altfel cu scăderea populaţiei totale dîn regiunea Sud Muntenia.
Structura populaţiei, după participarea la activitatea economica, reflecta aspecte relevante

care caracterizează piaţa muncii din judetul Giurgiu, precum :
 Ponderea scăzuta a populaţiei active ocupate
 Procentul mare al şomerilor ca efect direct al dezechilibrelor existente intre cerere si oferta.
Populaţia activă din judetul Giurgiu înregistrata la 1 ianuarie 2002 (107,2 mii persoane)
reprezintă 36% din totalul populaţiei (297.859), menţinând tendinţe de scădere, în special începând cu
anul 1995.
Rata de activitate în judetul Giurgiu in anului 2006 este de 32,8 %, reflectând disponibilitatea
crescută a populaţiei în vârstă de muncă de a oferi forţa de muncă pentru producţia de bunuri şi servicii.
Populaţia inactiva deţine o pondere mare în judetul Giurgiu (39,9%), consecinţele acestui
fenomen fiind: îmbătrânirea populaţiei si sporul negativ.
Populaţia ocupată
18
Sursa: – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă
Sursa: INS – Balanţa forţei de muncă
Analizând comparativ cu anul 2001 se constată menţinerea unui trend descrescător în ceea ce
priveşte populaţia activa civila (107,2 mii persoane in anul 2002, 98,4 mii persoane in anul 2003,97,4 mii
persoane în anul 2004, 94 mii persoane in anul 2005, 93,4 mii persoane in anul 2006, comparativ cu
110,7 mii persoane in anul 2000) dar si în privinţa populaţiei ocupata civila (102 mii persoane in anul
2001, 100 mii persoane în anul 2002, 91,2 mii persoane in anul 2003, 90,1 mii persoane in anul 2004,
87,2 mii persoane in anul 2005, 88,2 mii persoane in anul 2006, comparativ cu 101 mii persoane în anul
2000).
Şomajul
La finele anului 2006 numărul şomerilor s-a redus la 3.813 persoane (fata de 8.846 persoane
cat erau înregistrate în anul 2000). Acest fenomen nu poate fi datorat creşterii ratei de ocupare (populaţia
ocupata a continuat sa scadă), ci mai degrabă altor factori precum :
 Reducerea populaţiei totale;
 Persoanele cărora le-au expirat perioadele de alocare a indemnizaţiei de şomaj nu mai
solicita înscrierea în evidenta agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de munca ( ca persoane în
căutarea unui loc de munca) regăsindu-se în categoria “lucrătorilor familiali neremuneraţi”;
 Pensionări;
 Migraţia către alte regiuni sau chiar în afara graniţelor tarii.
Rata şomajului în judetul Giurgiu la sfârşitul anului 2006 a fost de 5,4% depăşind rata
înregistrata la nivel naţional de 5,2% (Anexa 4). În rândul femeilor, rata şomajului de 4,3% este mai mica
la sfârşitul anului 2006 decât rata înregistrata la nivel naţional. Deşi populaţia feminina este mai
numeroasa, ponderea femeilor şomere (39,7%) în rândul populaţiei este mai redusa decât în cazul
bărbaţilor (60,3%). Aceste diferenţe sunt în mare măsura o consecinţa a disponibilizărilor colective care
au vizat ramurile de activitate cu personal preponderent masculin. Totodată, dezvoltarea industriei uşoare
a creat condiţii favorabile pentru angajarea în procent mai mare a forţei de munca feminine (Anexa 3).
În ceea ce priveşte raportul rural – urban în structura şomajului , în mediul urban(3,3%),
ponderea şomerilor inregistrati în populaţia stabila in varsta de 18-62 ani este mai mare cu 0,4% fata de
mediul rural(2,9%).
O analiza a situaţiei şomajului pe grupe de vârsta, releva faptul ca tinerii ( grupa de vârsta sub 25
ani) se confrunta cu mai multe dificultăţi în ceea ce priveşte accesul pe piaţa muncii în comparaţie cu
adulţii (grupa de vârsta 25-34 ani). Ponderea mare a şomerilor tineri (18,6%) se menţine indiferent de
sex (ponderea somerilor tineri femei fiind de 19,5%). Situaţia şomajului se prezintă diferit în localitatile
judeţului, în funcţie de particularităţile mediului de afaceri, sectoarele economice restructurate si numărul
de personal disponibilizat, nivelul investiţiilor atrase.
Tendinţe ocupaţionale, structura populaţiei ocupate pe sectoare de activitate
19
Structura populaţiei ocupate, pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2006 releva diferenţe în
ceea ce priveşte numărul persoanelor ocupate în diferite ramuri de activitate (Anexa 2).
Asa cum reiese din datele prezentate ,
cea mai mare pondere a populatiei
ocupate in judetul Giurgiu este detinuta
de agricultura, industrie, construcţii,
comert, administratie publica, sanatate
si asistenta sociala precum si
invatamant. Ponderi mai mici in totalul
populatiei ocupate detin sectoarele :
energie electrica si termica, hoteluri si
restaurante, tranzactii imobiliare si
activitati financiare.
Sursa: : INS - Balanta Fortei de munca la 1 ianuarie 2006.

Structura populaţiei ocupate pe sexe
Sursa: INS – Balanta Forţei de muncă la 1 ianuarie 2006

Reprezentând 7,4% din populaţia ocupată a Regiunii Sud Muntenia, populaţia ocupată din judetul
Giurgiu număra 88.2 mii persoane în 2006 ( fata de 100 mii persoane în 2002). De-a lungul perioadei
1990-2006, populaţia ocupată din judetul Giurgiu a cunoscut evoluţii asemănătoare celor ale populaţiei
active, înscriindu-se pe un trend de scădere după anul 2000. Comparativ cu evoluţiile de la nivelul
regiunii Sud Muntenia remarcăm o dinamică mai puţin abruptă începând cu anii 1998-1999.
Structura populaţiei ocupate pe judeţul Giurgiu
20
Sursa: INS - Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2006
In judeţelul Giurgiu, dinamica populaţiei ocupate în principalele sectoare economice indică
anumite diferenţe.
În ceea ce priveşte agricultura, in judeţul Giurgiu, populatia ocupata in acest sector are tindinta
de scadere intre anii 2000 si 2005, iar cu o usoara tendinta de crestere in anul 2006 ( de la 50,2 mii
persoane in anul 2005 la 50,7 mii persoane in anul 2006).
In comparatie cu celelalte judeţe din regiunea Sud Muntenia, judetul Giurgiu se afla printre
judetele cu ocuparea în agricultură în scădere.
În ceea ce priveşte populaţia ocupată în industrie, comparativ cu anul 2000, se constata o
tendinta de scadere (de la 10,8 mii persoane in anul 2000 la 9,6 mii persoane in anul 2006).
Dinamica populaţiei ocupate în principalele sectoare economice indică menţinerea unui trend
descrescător, reducerea mai accentuata înregistrându-se in agricultura ( de la 65.6 mii persoane in anul
2000 la 50.7 mii persoane in anul 2006), in industrie (de la 10.8 mii persoane in 2000 la 9.6 mii persoane
in 2006). In celelalte sectoare populatia ocupata inregistreaza un trend crescator, in constructii ( de la 2.3
mii persoane in 2000 la 3.8 mii persoane in 20060, in comert 9de la 5.9 mii persoane in 2000 la 6.3 mii
persoane in 2006), in administratie publica (de la 2.0 mii persoane in 2000 la 2.7 mii persoane in 2006).
Numărul mediu al salariaţilor, in judetul Giurgiu
În perioada 2000-2005 în judetul Giurgiu, numărul mediu al salariaţilor înregistrează o scădere

continua de la 34 mii persoane în anul 2000, la 33 mii salariaţi în anul 2005.
Sursa: INS - Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2006

Castigul salarial mediu brut si castigul salarial mediu net înregistrat la nivelul judetului Giurgiu, cat si
în principalele sectoare de activitate, în anul 2006, este încă foarte scăzut:
Castigul salarial mediu brut in anul 2006
21
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.
Total judet 980 878 1058 923 922 933 930 908 958 945 1011 1233
Agricultura 745 714 712 797 678 796 800 806 793 792 821 952
Industrie si comert 843 822 1219 915 826 947 920 854 937 871 877 982
Servicii 1065 915 1008 938 945 948 957 950 996 1001 1103 1390
Castigul salarial mediu net in anul 2006
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.
Total judet 735 665 806 705 701 705 705 687 724 714 761 917
Agricultura 569 548 545 609 525 606 619 614 606 608 630 720
Industrie si comert 642 632 905 700 709 720 702 651 706 661 663 742
Servicii 792 689 780 716 715 714 721 715 752 754 827 1026
Veniturile medii extrem de reduse, chiar si în familiile de salariaţi, conduc la scăderea motivaţiei
de a desfăşura o activitate salariata în domenii care înregistrează un nivel redus de salarizare, deşi
acestea transmit spre piaţa muncii si o cerere mai mare de forţa de munca (exemplu: confecţii, cu nivel
mic de salarizare si cerere mare de forţa de munca datorata în primul rând fluctuaţiilor de personal).
Dinamica populaţiei civile ocupate în perioada 2000-2006
Trendul descrescător al populaţiei civile ocupate s-a menţinut în perioada 2000-2006, cu exceptia
anului 2001 cand a inregistrat o usoara crestere, aşa cum reiese din datele statistice prezentate in anexa
7. Deşi tendinţa generala este de scădere a populaţiei ocupate, se înregistrează si sectoare de activitate
care cunosc uşoare creşteri în anul 2006 comparativ cu anul 2000 : industria extractiva, comerţ,
construcţii, sănătate si asistenta sociala, hoteluri si restaurante, administraţie publica, tranzacţii imobiliare
si servicii.. Creşterea numărului de persoane ocupate în aceste domenii apare în special în perioada
2003-2006, cifrele rămânând insa foarte scăzute în comparaţie cu anul 1992.
Dinamica populaţiei civile ocupate, pe sectoare de activitate,
în perioada 2000-2006
Sursa: INS - Balanţa forţei de munca la 1 ianuarie 2006.

Dezechilibre pe piaţa muncii
Deşi prognozele elaborate la nivel naţional cat si strategiile naţionale si regionale stabilesc pe termen
mediu si lung creşteri economice si dezvoltarea unor sectoare de activitate ale economiei naţionale precum :
industria prelucrătoare, transporturi, comerţ intern si exterior, sănătate si asistenta sociala, tehnologii informaţionale,
ratele ocupării vor continua sa scadă în următorii ani, iar şomajul va înregistra creşteri. Acest fenomen va fi
generat pe termen scurt de continuarea restructurării sectoarelor economice neperformante. Pe termen mediu si lung
22
evoluţia ocupării va fi influenţata negativ chiar si în condiţiile creşterii investiţiilor străine si stimulării dezvoltării
IMM-urilor. În acest context, trendul descrescător al populaţiei ocupate se va menţine si in urmatorii ani, fiind
determinat de un complex de factori de natura financiara, economica si demografica.
Număr şomeri înregistraţi si rata şomajului la sfârşitul anului 20 06

ŞOMERII
ÎNREGISTRAŢI LA DIN CARE:
RATA RATA
AGENŢIA PENTRU FEMEI
JUDEŢUL ŞOMAJULUI ŞOMAJULUI
OCUPAREA (NUMĂR
- TOTAL (%) - FEMEI (%)
FORŢEI DE MUNCĂ PERSOANE)
(NUMĂR PERSOANE)
Giurgiu 5033 1997 5.4 4.3
SURSA: - Agenţia Judeteana pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Structura populaţiei ocupate pe sexe si sectoare de activitate ale economiei naţionale, în anul
2006
- mii persoane -
TOTAL BARBATI FEMEI % (3/1)
POPULATIA OCUPATA CIVILA, din care pe 88,2 44,2 44,0 49,89
principalele ramuri de activitate:
-Agricultura 50,8 24,2 26,6 52,36
-Industrie 9,6 5,8 3,8 39,58
-Constructii 3,8 3,4 0,4 10,53
-Comert 7,0 3,2 3,8 54,28
-Administratie publica 2,7 1,0 1,7 62,96
-Invatamant 3,2 1,1 2,1 65,62
-Sanatate si asistenta sociala 3,3 0,7 2,6 78,79
- Alte activitati 7,8 1,8 3,0 38,46
Sursa : Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2006
Structura populaţia ocupata civila, in judetul Giurgiu, pe activităţi ale economiei naţionale, în
perioada 2000-2006
- mii persoane –
ACTIVITATEA PERSOANE OCUPATE
JUDETUL GIURGIU 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Total 101.0 102.0 100.0 91.2 90.1 87.2 88.2
Agricultură 65.6 66.6 65.9 56.6 - - -
Agricultură, vanatoare, silvicultura - - - - 54.8 50.2 50.7
Silvicultura, exploatare forestiera si
economia vanatului 0.4 0.4 0.5 0.4 - - -
Pescuitul, piscicultura si serviciile
anexe - - - - 0.1 0.1 0.1
Industrie 10.8 7.9 8.6 9.3 8.8 9.3 9.6
Industrie extractivă 1.8 2.0 2.1 2.0 1.9 2.2 2.0
Industrie prelucrătoare 7.4 4.3 4.9 5.9 5.7 5.9 6.4
Energie electrică şi termică, gaze şi
apă 1.6 1.6 1.6 1.4 1.2 1.2 1.2
Construcţii 2.3 2.1 2.8 2.4 3.9 4.1 3.8
Comerţ 5.9 5.4 5.2 5.6 5.7 5.5 6.3
Hoteluri şi restaurante 0.5 0.9 0.7 0.5 0.5 0.5 0.7
Transport, depozitare 3.8 4.4 3.1 2.8 - - -
Transport, depozitare si comunicatii - - - - 3.5 3.8 3.7
Posta si telecomunicatii 0.9 0.8 0.8 0.7 - - -
Activitati financiare,bancare 0.6 0.6 0.5 0.5 0.5 0.6 0.6
23
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1.7 1.8 1.7 2.3 2.5 2.9 2.2
Administraţie publică 2.0 2.1 2.2 2.4 2.6 2.7 2.7
Învăţământ 3.4 3.1 3.0 3.0 3.1 3.2 3.2
Sănătate şi asistenţă socială 2.2 3.9 3.8 3.8 3.6 3.5 3.3
Celelalte activităţi ale economiei
naţionale 0.9 2.0 1.2 0.9 0.5 0.8 1.3
Sursa: INS- Balanţa forţei de munca la 1 ianuarie 2006.
MEDIU
AERUL
Introducere
Aerul este factorul de mediu cel mai important, deoarece constituie suportul pe care are loc
transportul cel mai rapid al poluanţilor mediului înconjurător. Substanţele emise în mediul atmosferic
contribuie la chimbări climatice, distrugerea stratului de ozon, acidifierea aerului, formarea smogului
fotochimic şi deteriorarea calităţii aerului.
Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanţe solide, lichide sau gazoase. Presiunea activitatii
omului asupra mediului natural creste foarte rapid de aceea protecţia atmosferei constitue o problemă de
interes public naţional şi internaţional.
Pe termen scurt şi mediu poluarea are efecte negative de natură să pună în pericol sănătatea omului, să
dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor, să provoace pagube economice. De aceea au fost create
sisteme legislative şi instituţionale adecvate şi eficiente care să garanteze respectarea legilor în vigoare.
Pe termen lung poluarea produce modificări asupra mediului prin: efectul de seră, distrugerea stratului de
ozon şi ploile acide. Au fost elaborarate programe pe termen lung corelate pe plan naţional şi internaţional
referitor la protejarea mediului.
Monitorizarea calităţii aerului ocupă un rol esenţial în cadrul sistemului de monitorizare integrată a factorilor
de mediu, atmosfera fiind cel mai larg vector de propagare a poluanţilor, ale căror efecte se resimt de la nivel
local, până la nivel global asupra tuturor elementelor biotice şi abiotice ale mediului.
Schimbări Climatice – gaze cu efect de seră
24
Se cunoaşte faptul că în ultimul secol pământul s-a încălzit cu aproximativ 0,6 0C; este mai cald
acum decât în orice moment al ultimului mileniu, iar cei mai fierbinţi ani ai secolului trecut s-au înregistrat
în ultimele decenii.
Principala cauză a acestor fenomene o reprezintă creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră în
atmosferă, în special dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot. Astfel de gaze apar şi în mod natural,
fiind indispensabile pentru viaţa pe pământ: ele au un rol important în reţinerea unei părţi din energia
solară, fără de care lumea ar fi un loc rece şi sterp. În cantităţi crescute, însă, ele ridică temperatura
globală spre un nivel artificial ridicat, alterând astfel reţeaua complexă de sisteme care permit ca viaţa să
prospere pe pământ: precipitaţiile, vânturile, curenţii oceanici, distribuţia speciilor de plante şi animale.
Temperaturile mai ridicate reprezintă o ameninţare cu consecinţe extrem de periculoase: secetă,
boli, inundaţii, dispariţia unor ecosisteme. Şi, de la căldura înăbuşitoare la creşterea nivelului mărilor şi
oceanelor, efectele încălzirii globale se fac deja simţite. Dar soluţii există. Se cunoaşte faptul că
majoritatea gazelor cu efect de seră rezultă din activitatea industrială şi de la vehicule. Şi se cunoaşte şi
modalitatea de reducere a acestor emisii, principalele măsuri şi direcţii de acţiune fiind următoarele:
 Industria va trebui să devină mult mai eficientă din punct de vedere al consumului de energie,
trecând de la utilizarea combustibililor fosili bogaţi în carbon (cărbune), la combustibili săraci în
carbon (gaze naturale);
 Industria energetică, de la extracţie şi până la consum, trebuie restructurată, astfel încât să devină
eficientă şi mai puţin poluantă;
 Transportul trebuie să se orienteze spre mijloace mai puţin poluante şi cu consumuri reduse;
 Construcţiile trebuie să fie eficiente din punct de vedere energetic şi să tindă spre utilizarea surselor
de energie regenerabilă;
25
 Echipamentele şi produsele trebuie să fie proiectate şi fabricate în aşa fel încât să necesite un
consum redus de energie;
 Pădurile trebuie protejate şi extinse.
Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Terra primeşte o cantitate uriaşă de energie de la soare. Pământul, mările şi aerul absorb o parte
din această energie, o altă parte reflectând-o înapoi în spaţiu.
Efectul de seră este un aspect al acestui fenomen: aşa cum un perete de sticlă al unei sere
menţine temperatura în interior mai ridicată decât în exterior, tot astfel atmosfera terestră captează la
suprafaţa planetei o parte din energia radiată de pământ.
Potenţialul de încălzire globală
Potenţial de încălzire
Gaz cu efect de seră
globală, GWP
Dioxid de carbon, CO2 1
Metan, CH4 21
Protoxid de azot, N2O 310

Hidrofluorocarburi, HFC 140-11700
Perfluorocarburi, PFC 6500-9200
Hexafluorură de sulf, SF6 23900
Gazele cu efect de seră (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi,
perfluorocarburi şi hexafluorură de sulf) alcătuiesc cca 1% din atmosferă, acţionând ca o pătură în jurul
pământului. Suplimentarea nivelului natural al acestor gaze ca urmare a emisiilor apărute din cauza
activităţilor umane fac această pătură mai groasă, rezultatul fiind intensificarea efectului de seră
(încălzirea suprafeţei terestre şi a păturilor joase ale atmosferei). Aceste schimbări se produc cu o viteză
fără precedent, fapt pentru care oamenii de ştiinţă au atras atenţia la nivel internaţional asupra
ameninţărilor generate de încălzirea globală.
Drept urmare, în decembrie 1997, la Kyoto – Japonia, a fost încheiat primul acord internaţional
construit pe baza Convenţiei – Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), care
stabileşte ţinte şi termene limită obligatorii pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Angajamentele asumate sub Protocol variază de la o naţiune la alta, procentul global de reducere
a gazelor cu efect de seră fiind de 5,2% faţă de nivelul anului 1990 - pentru perioada de angajament
2008-2012.
Primul stat care a ratificat Protocolul de la Kyoto, prin Legea 3/2001- România s-a angajat să
reducă nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de anul de referinţă 1989.
Dintre gazele cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto, în judeţul Giurgiu se
inventariază emisiile de dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot.
Emisiile de CO2 echivalent în anul 2006
Judeţul Giurgiu 2006

Emisii totale (mii tone CO2 Eq) 715,95
Judeţul Giurgiu se încadrează în tendinţa generală la nivel naţional, emisiile actuale de gaze cu
efect de seră fiind scăzute în principal datorită diminuării producţiei industriale şi restructurării
economiei, principalele activităţi generatoare de emisii de gaze cu efect de seră fiind:
 procesele industriale şi de combustie – centrale termice care funcţionează pe bază de
combustibil lichid (motorină, păcură, CLU, combustibil tip M) şi de huilă;
 traficul rutier, municipiul Giurgiu fiind zonă de frontieră intens tranzitată;
 traficul naval – ca urmare a funcţionării ca port la Dunăre;
 arderea combustibililor fosili în gospodăriile particulare, judeţul Giurgiu fiind racordat la reţeaua
de gaze naturale doar într-o proporţie foarte mică, de 1.5% (parţial localităţile Bolintin Vale şi
Mihăileşti);
 fermentaţia enterică, judeţul Giurgiu dispunând de un ridicat potenţial agrozootehnic.
26
Ponderea emisiilor de gaze cu efect de seră din totalul emisiilor de
CO2 echivalent, pentru anul 2006
28%
57%
15%
ponderea emisiilor de CO2 ponderea emisiilor de CH4

ponderea emisiilor de N2O
În contextul Protocolului de la Kyoto, Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu a identificat
următoarele priorităţi:
 racordarea municipiului Giurgiu la reţeaua de gaze naturale, obiectiv pe termen mediu, având în
vedere faptul că gazul natural eliberează mai puţin CO 2/unitatea de energie produsă decât
cărbunele sau petrolul, motiv pentru care trecerea pe gaz natural este o modalitate rapidă de
reducere a emisiilor;
 pe termen lung – utilizarea combustibililor alternativi şi a surselor de energie regenerabilă (solară
şi eoliană) – care pot înlocui o parte din utilizarea combustibililor fosili, crescând eficienţa şi
reducând costurile;
 utilizarea surselor de energie bazate pe biomasă: lemne de foc, uleiuri, gaz metan emis de la
depozitele de gunoi;
 eficientizarea industriei energetice, de la producere până la consum, prin îmbunătăţirea
randamentului energetic al centralelor termice;
 orientarea transportului local spre mijloace mai puţin poluante şi cu consumuri mai reduse;
 utilizarea mai eficientă a fertilizatorilor pe bază de azot, pentru a reduce emisiile de N 2O;
 izolarea locuinţelor, pentru a reduce cantitatea de energie necesară încălzirii acestora;
 campanii de conştientizare a publicului privind necesitatea reciclării, care să conducă la
reducerea cantităţii de deşeuri (întrucât prin descompunerea materiilor organice se obţin emisii
de CH4);
 protejarea şi extinderea pădurilor, ca principală metodă de „sechestrare” a CO 2.
Una din măsurile importante o reprezintă informarea societăţilor din sectorul energetic şi
industrial, prin campanii de promovare, cu privire la mecanismele flexibile prevăzute în Protocolul de la
Kyoto: Implementare în Comun (JI), Mecanism de Dezvoltare Ecologică (CDM) şi Comercializarea
Internaţională a Emisiilor (IET).
Un pas important în acest sens a fost făcut prin identificarea instalaţiilor de pe raza judeţului care
intră sub incidenţa HG nr. 780/2006, privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii
de gaze cu efect de seră:
 o instalaţie care desfăşoară activităţi din domeniul activităţilor energetice – instalaţie de
ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20 MW;
 o instalaţie care desfăşoară activităţi din domeniul industriei mineralelor – instalaţie pentru
fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a ţiglelor, cărămizilor, cărămizilor
refractare, dalelor, plăcilor de gresie sau de faianţă, cu o capacitate de producţie mai mare de
75 tone/zi.
La sfârşitul anului 2006, acestea au parcurs etapele necesare eliberării autorizaţiei privind
emisiile de gaze cu efect de seră, conform OM nr. 1008/2006 pentru aprobarea competenţelor şi
procedurii de emitere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră, fiind
incluse în Documentul de Discuţie – România – Planul Naţional de Alocare pentru perioadele
2007 şi 2008-2012, care a fost transmis spre aprobare Comisiei Europene.
Alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru instalaţiile din judeţ
Denumire societate comercială Sector de Număr certificate de Număr certificate de
27
emisii alocate emisii alocate 2008-
activitate
2007 2012
SC Uzina Termoelectrica Giurgiu
energie 275038 1281015
SA
S.C. CCCF S.A., Agenţia CCCF
Blocuri Ceramice DUNAPOR ceramică 2976 14475
Giurgiu
Deprecierea stratului de ozon stratosferic
Una dintre problemele majore cu care se confruntă omenirea în pragul noului mileniu, cu privire
la mediul înconjurător, este diminuarea drastică a stratului de ozon, nu numai la polii Pământului, cât şi în
zone intens populate.
Stratul de ozon stratosferic este definit de Convenţia de la Viena ca fiind “stratul de ozon
atmosferic de deasupra stratului limită planetar”. Viaţa pe pământ a fost în siguranţă pentru mii de ani
datorită acestui strat protector al atmosferei format din ozon, care acţionează ca un scut protector
împotriva radiaţiei ultraviolete provenite de la soare. Dacă acesta ar dispare, radiaţia ultravioletă ar
steriliza suprafaţa globului anihilând aproape întreaga viaţă terestră. În stratosferă, deasupra atmosferei,
ozonul se produce prin reacţii de oxidare sub acţiunea luminii soarelui.
Acţionând ca un filtru natural, stratul de ozon absoarbe în mare parte radiaţia ultravioletă UV-B,
extrem de periculoasă. Aceste radiaţii au efecte nocive pentru formele de viaţă de pe pământ şi pot
provoca: cancer de piele, cataracte şi alte boli ale ochilor, scăderea capacităţii de apărare a sistemului
imunitar, degradarea fitoplanctonului cu implicaţii grave asupra vieţii acvatice, scăderea recoltelor şi a
vegetaţiei forestiere.
Deprecierea stratului de ozon se datorează intervenţiei unor gaze nocive, provenite de pe
pământ şi ajunse în atmosferă, în principal hidrocarburi ce conţin clor (freoni) şi brom (haloni). Această
depreciere a stratului de ozon este efectul unor reacţii chimice care au loc în special iarna şi primăvara, la
altitudini mari şi temperaturi scăzute (-80°C), în norii stratosferici din vortexul Arctic sau Antarctic.
Reacţiile chimice se produc între aceste gaze şi cristalele de gheaţă, pe de o parte, iar pe de altă parte la
contactul dintre gaze cu razele ultraviolete, când clorul, respectiv bromul din gaze sunt eliberaţi şi
degradează moleculele de ozon, fragmentându-le în oxigen molecular.
Echilibrul stratului de ozon este tot mai periclitat de emisiile de substanţe de natură antropică,
cum sunt hidrocarburile fluoroclorurate şi/sau bromurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul,
bromura de metil, substanţe având numeroase utilizări în industrie sau agricultură.
Activităţile industriale, în special cele care produc şi eliberează în atmosferă compuşi din
categoria hidrocarburilor halogenate cum ar fi cloroflorocarburile (CFC), tetraclormetan (CTC),
metilcloroform (MFC), bromura de metil şi alti compuşi, sunt principalii responsabili pentru distrugerea
ozonului.
Consecinţele ireversibile ale acestui fenomen a dus la necesitatea unui efort considerabil la nivel global şi
a fost instituit regimul internaţional al ozonului la care România este parte.
Prin Legea 9/2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2000 pentru acceptarea
Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat
la Copenhaga la 25 noiembrie 1992, ţara noastră se aliniază eforturilor internaţionale pentru protecţia
stratului de ozon. Pentru substanţele care epuizează stratul de ozon, conform Protocolului de la Motreal a
fost elaborată în anul 2004 Hotărârea de Guvern nr. 58/2004 privind aprobarea Programului naţional de
eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, actualizat.
S-au făcut progrese în implementarea regimului juridic al ozonului prin continuarea dezvoltării
cadrului legislativ şi instituţional necesar protejării stratului de ozon:
 implementarea transferului de tehnologie nepoluantă, care a condus la reducerea consumului
anual de substanţe care epuizează stratul de ozon la utilizatorii industriali ;
 instituirea controlului comerţului cu aceste substanţe (prin obligativitatea obţinerii acordului de
mediu pentru importul/exportul de substanţe care epuizează stratul de ozon, conform procedurii de
reglementare aprobată prin Ordinul MAPPM nr. 506/ 1996);
 introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon,
prin Legea nr. 159 / 2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/31 august 1999.
28
Aceste reglementări stabilesc problemele majore cu care se confruntă omenirea în această direcţie şi
în acelaşi timp stabilesc acţiunile care trebuie întreprinse în vederea stopării diminuării stratului de ozon şi
refacerii acestuia.
Una din principalele acţiuni întreprinse în acest sens este diminuarea progresivă a utilizării şi
producerii substanţelor care afectează negativ acest strat, cu eliminarea totală de HCFC în anul 2040.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu monitorizează activităţile care implică într-un fel sau
altul utilizarea substanţelor chimice care epuizează stratul de ozon.
Aceste substanţe, reglementate de Protocolul de la Montreal, vehiculate în cursul anului
anul 2006 la nivelul judeţului Giurgiu, sunt prezentate în tabelul de mai
jos.
Inventarul ODS vehiculate în anul 2006 la nivelul judeţului Giurgiu
Cantitate Cantitate Sector de activitate
Substanţa
Judeţ vehiculată recuperată
vehiculată
(kg/an) (kg/an)
HCFC 22 40 0
Service instalaţii frigorifice
CFC 12 46 7
GIURGIU
HCFC 22 20,5 - Utilizare finală în echipamente
CFC 12 0 - de frig
Pe raza judeţului Giurgiu nu există agenţi economici importatori sau producători de substanţe
care depreciază stratul de ozon, singurele sectoare care utilizează aceste tipuri de substanţe fiind cel de
service al instalaţiilor frigorifice şi de climatizare (fixe sau mobile), respectiv de utilizare finală în
echipamente de frig.
De asemenea, la nivelul judeţului s-a constatat o tendinţă de înlocuire a substanţelor
reglementate prin Protocolul de la Montreal cu agenţi frigorifici „ozone friendly” (R 134A, R 404A sau R
407), care, însă, prezintă potenţial de încălzire globală.
Cantitate Cantitate Sector de activitate

Substanţa
Judeţ vehiculată recuperată
vehiculată
(kg/an) (kg/an)
R 134 A 118 21 Service instalaţii frigorifice şi de aer
R 404 A 10 0 condiţionat
GIURGIU
R 134 A 50 - Utilizare finală în echipamente de
R 404 A 0 - frig
Calitatea aerului ambiental
Acidifierea
Precipitaţiile acide determină efecte negative asupra tuturor factorilor mediului natural şi artificial.
Gradul ridicat de aciditate, evidenţiat la scară globală, se datorează în principal prezenţei unor cantităţi
apreciabile de acid sulfuric şi acid azotic. Aceşti doi acizi tari provin din oxidarea în atmosferă a dioxidului de
sulf şi a oxizilor de azot, gaze cu mare solubilitate în apă.
Efectul asupra omului are loc fie direct, fie indirect, prin degradarea mediului său de viaţă. Efectul
direct asupra organismelor umane se manifestă prin creşterea frecvenţei tulburărilor cardiorespiratorii la
bolnavii cronici, mai ales în prezenţa SO 2 şi NOx în atmosferă, chiar la concentraţii mici. Depunerea
compuşilor acizi pe suprafaţa apei, solului, vegetaţiei, construcţiilor şi materialelor, conduce la modificări
substanţiale ale parametrilor fizico – chimici ai acestora. Astfel are loc creşterea acidităţii, încărcarea cu
sulfaţi şi nitraţi, scăderea pH-ului, modificarea compoziţiei apei subterane şi nutrienţilor vegetali, alterarea
echilibrului între speciile sensibile şi cele care tolerează acidifierea.
În Strategia privind Protecţia Atmosferei este prevăzută reducerea emisiilor de dioxid de azot, dioxid
de sulf şi a altor poluanţi ai aerului care duc la acidifierea mediului înconjurător.
Emisiile de dioxid de sulf şi oxizi de azot provin în special din procesele de combustie şi din trafic. În zona
judeţului Giurgiu principalele surse de poluare sunt:
 centralele termice care funcţionează cu combustibil lichid (motorină, păcură, CLU, combustibil tip
M) şi cu huilă;
 traficul naval în municipiul Giurgiu care este port la Dunăre;
29
 arderea combustibililor în gospodăriile particulare constituie de asemenea o sursă de emisii,
întrucât jud. Giurgiu nu este racordat la reţeaua de gaze decât în proporţie foarte mică (parţial
loc.Bolintin Vale şi Mihăileşti);
Emisiile anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi amoniac din judeţul Giurgiu in anul 2006, sunt
prezentate în tabelul următor.
Emisii Tone/an
SO2 2998,907
NO 1777,575
NH3 2432,747
Calitatea precipitaţiilor
Pentru caracterizarea municipiului Giurgiu din punct de vedere al ploilor acide, s-au folosit datele
primare săptămânale, care au fost prelucrate. Precipitaţiile sunt controlate şi supravegheate printr-o reţea
formată din două puncte amplasate la Staţia Meteo şi în Cartierul Negru Vodă. Frecvenţa de recoltare a
probelor de precipitaţii în aceste puncte este săptămânală.
Indicatorii de calitate monitorizaţi sunt: pH, alcalinitate (aciditate), conductivitate, amoniu, amoniac,
azotaţi, azotiţi, sulfaţi, cloruri şi calciu.
Din analiza datelor înregistrate la indicatorul pH rezultă faptul că în anul 2006 în municipiul Giurgiu
nu au fost precipitaţii acide (cu pH < 5,6).
Calitatea aerului ambiant - metale grele ( plumb şi cadmiu)
Principala sursă de poluare cu plumb este traficul rutier, plumbul rezultând din tetraetilul sau tetrametilul de
plumb folosit ca antidetonant în benzină. Prin ardere plumbul organic este transformat în plumb mineral,
crescând în mod constant expunerea la poluare a populaţiei.
Gazele de eşapament sunt responsabile de aproximativ 17% din emisia totală de plumb.
Plumbul se găseşte în aer în cea mai mare parte sub formă de suspensii solide şi un procent foarte
mic sub formă de compuşi gazoşi. Acesta se acumulează în ţesutul osos, afectează sistemul nervos şi
biosinteza hemoglobinei.
Reducerea progresivă a plumbului din conţinutul combustibililor şi înlocuirea lui cu aditivi alternativi a
dus la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului in zonele urbane.
Plumbul a fost determinat prin metoda cu spectrofotometru cu absorbţie atomică din pulberile
PM10 prelevate din 2 puncte amplasate pe teritoriul municipiului Giurgiu astfel:
- staţia 1 – APDF (port);
- staţia 2 – DGFP (centru).
Concentraţiile mediii anuale au fost sub limita anuală pentru protecţia sănătăţii umane care este
de 0,5 μg/m3, conform Ordinului 592/2002, astfel:
- în punctul APDF concentraţia medie anuală a fost de 0,00533 μg/m 3;
- în punctul DGFP concentraţia medie anuală a fost de 0,00949 μg/m 3.
Evoluţia concentraţiei de plumb este prezentată în figura 2.6.5.
30
Poluarea de fond
Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa
surselor de poluare.
Staţiile de supraveghere a poluării de fond se amplasează în zone convenţional ,,curate” situate
la altitudini cuprinse între 1000-1500 m şi la distanţe de minim 20 Km de centre poluate, drumuri, căi
ferate sau alte surse de poluare.
Concentraţiile poluanţilor din aer şi precipitaţii, măsurate în aceste zone constituie indicatori
preţioşi pentru evaluarea poluării la nivel regional si global.
Pe raza judeţului Giurgiu nu există staţii pentru determinarea poluării de fond.
Poluarea de impact.
Poluarea de impact este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de
poluare.
Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea următoarelor aspecte: poluarea de impact cu
diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului troposferic.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu realizează monitorizarea calităţii aerului printr-un sistem
DOAS achiziţionat în cadrul Proiectului Phare CBC RO/BG 1999 “ Sistemul comun de monitorizare a calităţii
aerului în oraşele riverane bazinului inferior al Dunării, pe graniţa româno-bulgară”.
Indicatorii monitorizaţi sunt următorii:
- SO2, NO2, CO, O3, C6H6 şi PM10 - valorile limită au fost stabilite conform Directivelor U.E.
- Cl2, HCl, H2S, C6H5-OH, C6H5-CH3, C6H5-CH=CH2, C6H4(CH3)2 - valorile limită s-au stabilit de comun
acord cu partea bulgară, ţinând cont de standardele naţionale ale ambelor ţări.
Sistemul de monitorizare a calităţii aerului pentru municipiul Giurgiu este format din două staţii amplasate în
centrul şi în partea de sud a oraşului, compuse din:
 Sistemul DOAS (Differential Optical Absorbtion Spectroscopy) – pentru monitorizarea indicatorilor :
benzen, dioxid de azot, dioxid de sulf, ozon, clor, acid clorhidric, fenol, stiren, toluen, xilen, oxid de
azot, amoniac şi sulfură de carbon;
31
 Monitor de punct pentru SO2 – Analizor ML 9850B – bazat pe fluorescenţa ultravioletă împreună cu
un cuptor convertizor pentru măsuratorile de H2S;
 Monitor de punct bazat pe tehnica de corelare cu filtru de gaze în infraroşu pentru măsuratorile de
CO – Analizor ML 9830B;
 Prelevator SM 200 – prelevator automat pentru PM10.
 Datele şi informaţiile pentru public se prezintă pe un display cu afişarea mediilor sub
formă grafică reprezentând şi valoarea limită pentru fiecare poluant monitorizat, efectele toxicologice şi
datele meteo. Acest panou este amplasat în faţa Primăriei Giurgiu, astfel încât orice cetăţean are acces
la informaţiile primite de la staţiile de monitorizare.
Amplasarea staţiilor de monitorizare .
32
Reţeaua de monitorizare este formată din:
 staţie de fond urbană – pentru măsurarea nivelului mediu de poluare a aerului în municipiul Giurgiu
(concentraţii urbane de fond); staţia este amplasată în zonă rezidenţială, la sediul Direcţiei Generale
a Finanţelor Publice (DGFP).
 staţie de fond suburbană - în acest punct sunt monitorizaţi poluanţii transportaţi din zonele
industriale din zonele limitrofe, precum şi poluarea transfrontieră (APDF); staţia este amplasată în
turnul clădirii Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu.
G1 – APDF G2 – DGFP
Numărul staţiilor de monitorizare a calităţii aerului, tipul staţiei, tipul de poluanţi precum şi numărul
analizelor efectuate pentru determinarea poluanţilor gazoşi sunt prezentate în tabelul de mai jos .
Frcvenţa
Nr.
Tipul Tipul de depăşirii
Judeţ Oraş Staţia Deter- Observaţii
staţiei poluanţi V.L. sau
minări
CMA
Giurgiu Giurgiu APDF Fond (B) SO2, G1 2756 0 Valorile limită
Suburban Admistraţia pentru poluanţi
NO2, G1 2393 0,028
(S) Portuară sunt stabilite
a FENOL, G1 2333 0 conform
TOLUEN, 2301 0 directivelor U.E.,
G1
33
XILEN, G1 1837 0 iar pentru
STIREN, cei care nu sunt
2756 0,066 cuprinşi în
G1
directivele U.E
Cl2, G1 2326 0
s-au fixat de
HCl, G1 1918 0 comun
NO, G1 2832 * acord cu partea
Dunării bulgară
H2S, G1 2895 0,146
Fluviale (vezi tabelele
– G1 C6H6 6824 2.6.7 şi2.6.8. ).
Str. CO 7750 3,38
Portului 7326 1,951
O3
nr. 1
PM10 365 6,30
SO2, G2 1582 0
NO2, G2 1780 0
FENOL, G2 1180 0,178
TOLUEN,
1187 0
DGFP G2
Direcţia XILEN, G2 1186 0
Generală STIREN,
1226 0,038
Giurgiu a G2
Giurgiu Urban Finanţelor Fond (B) Cl2, G2 1223 0
(U) Publice
HCl, G2 1206 0
-G2 Bul.
CFR NO,G2 686 *
nr. 87 H2S,G2 2857 1,978
C6H6 4196
CO 8489 0
O3 5931 0,741
PM10 342 9,94
Valorile limită stabilite conform Directivelor UE
Compusul Valoarea limită (mg/m3) Perioada medie pentru
valoarea limită
Benzen 5 1 an
CO 10 000 8 ore
NO2 200 1 oră
SO2 350 1 oră
O3 110 8 ore
PM10 50 1 zi
Valorile limită fixate de comun acord cu partea bulgară
Valoarea limită (mg/m3 )
Compusul Formula
1 oră 24 ore
Hidrogen sulfurat H2S 5 3
Clor Cl2 70 30
Acid clorhidric HCl 200 100
Fenoli C6H5OH 20 10
Stiren C6H5C2H3 5 3
Toluen C6H5CH3 500 250
Xilen C6H4(CH3)2 200 100
xilen = o-xilen, m-xilen, p-xilen
Fiecare staţie de monitorizare automată a calităţii aerului este dotată cu senzori meteo, care furnizează
informaţii despre: temperatură, umiditatea relativă, radiaţii solare, direcţia şi viteza vântului. Aceste informaţii
34
sunt folosite de către analizor în validarea datelor indicatorilor chimici monitorizaţi în condiţii standard de
temperatură şi presiune.
In continuare sunt prezentate sub formă grafică rezultatele măsurătorilor aferente staţiilor de monitorizare
pentru toţi indicatorii monitorizaţi.
Dioxidului de sulf
Concentraţiile de SO2 sunt mai ridicate în perioada rece a anului (ianuarie – martie şi respectiv
noiembrie – decembrie), principalele surse de poluare fiind procesele de combustie şi traficul rutier. Nu au
fost înregistrate depăşiri ale valorii limită orare pentru protecţia sănătăţii umane.
Dioxidului de azot
Principalele surse de poluare cu NO2 sunt procesele de combustie şi traficul rutier.

Au fost înregistrate uşoare depăşiri ale valorii limită cu o frecvenţă de 0.028 % în punctul APDF –
G1(2 depăşiri). Nu a fost depăşită valoarea limită anuală de 40 mg/m3.
Ozonului troposferic
35
Ozonul se formează prin procesele de oxidare fotochimică.
Precursorii ozonului sunt NOx proveniţi în general din procesele de combustie şi traficul rutier şi COV
proveniţi din activităţile în care sunt folosiţi solvenţi sau de la staţiile de distribuţie carburanţi.
Ozonul în troposferă, este un oxidant chimic şi o componentă majoră a smogului fotochimic, fiind considerat
unul dintre principalii poluatori ai marilor aglomerări urbane.
S-au înregistrat depăşiri ale valorii limită cu o frecvenţă de: 1,951 % în punctul APDF şi 0,741 % în
punctul DGFP.
Fenol
Concentraţiile de fenol sunt mai mari în perioada rece a anului (ianuarie – martie şi respectiv
octombrie – decembrie).
Pe teritoriul municipiului Giurgiu nu sunt surse punctiforme de poluare cu fenol; arderea materialelor
din plastic, cauciuc sau păioase.
Au fost înregistrate uşoare depăşiri ale valorii limită cu o frecvenţă de 0.178 % în punctu
36
Toluen
Pe teritoriul municipiului Giurgiu nu sunt surse punctiforme de poluare cu toluen; sursele potenţiale
de poluare sunt activităţile care folosesc solvenţi (vopsitoriile auto, de nave, de containere, etc.)
Nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită orare pentru protecţia sănătăţii umane.
Xilen
Concentraţiile de xilen nu variază foarte mult de la o lună la alta. Pe teritoriul municipiului

Giurgiu nu sunt surse punctiforme de poluare cu xilen; sursele potenţiale de poluare sunt activităţile
care folosesc solvenţi (vopsitoriile auto, de nave, de containere, etc.) sau surse transfrontiere.
Stiren
37
Pe teritoriul municipiului Giurgiu nu sunt surse punctiforme de poluare cu stiren; sursele potenţial
poluatoare sunt activităţile care folosesc solvenţi (vopsitoriile auto, de nave, de containere, etc.), activităţi de
asfaltare sau surse transfrontiere.
S-au înregistrat depăşiri ale valorii limită cu o frecvenţă de: 0,066 % în punctul APDF (5 depăşiri) şi
0,038 % în punctul DGFP (2 depăşiri).
Clor
Pe teritoriul municipiului Giurgiu nu sunt surse punctiforme de poluare cu clor.

Acid clorhidric
38
Pe teritoriul municipiului Giurgiu nu sunt surse punctiforme de poluare cu acid clorhidric.
Oxid de azot
Principalele surse de poluare cu NO sunt procesele de combustie şi traficul rutier.

Pentru NO nu este stabilită o valoare limită, acesta este monitorizat întrucât este unul din
precursorii ozonului.
Monoxid de carbon
39
Surse potenţiale de poluare cu monoxid de carbon sunt procesele de combustie, traficul auto şi
naval.
S-au înregistrat depăşiri ale valorii limită cu o frecvenţă de: 0,011% în punctul G2 – DGFP (o singură
depăşire).
Benzen
2005 CMA
10
0
APDF - G1 DGFP - G2
Concentraţia medie anuală a fost depăşită in punctul G1; potentiale surse de poluare sunt activităşile
in care se folosesc solvenţi in zona transfrontieră.
Pulberi în suspensie (PM10)
40
Pulberile în suspensie au stabilitate mare şi se depun în timp mai îndelungat la distanţă mai mare,
uneori de 2 -10 Km (cenuşa, negrul de fum). Puterea de difuzie este mare, ajungând în alveolele pulmonare,
deci devin toxice pentru organism.
În anul 2006 s-au înregistrat depăşiri cu o frecvenţă de 6.30 % în punctul APDF şi 9.94 % în punctul
DGFP ale valorii limită pe 24h pentru protecţia sănătăţii umane de 40 μg/m 3, conform Ordinului 592/ 2002.
Valoarea medie anuală a fost de 24.22 µg/m 3 în punctul APDF şi 29.42 µg/m3 în punctul DGFP. Nu a
fost depăşită valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 μg/m 3, conform Ordinului
592/2002.
Pulberi sedimentabile
Pulberile sedimentabile au stabilitate mică şi se depun uşor. Puterea de difuzie este redusă, nu
pătrund în alveolele pulmonare, deci nu sunt periculoase pentru om.
Au acţiune însă asupra florei, influenţând negativ fotosinteza la plante, obturează ostiolele
dereglând respiraţia. Plantele nu se dezvoltă suficient, frunzele se răsucesc, masa biologică scade. În
general pulberile au o acţiune iritantă a căilor respiratorii, iar acţiunea specifică este legată de compoziţia
lor chimică.
Concentraţiile medii lunare ale pulberilor sedimentabile sunt prezentate în tabelul de mai jos. Nu s-
au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admise de 17 g/m 2/lună, conform STAS 12574/ 87.
41
PULBERI SEDIMENTABILE
14
12
Concentraţia (g/m2/lună)
10
8
6
4
2
0
Ia
n b ar pr ai n Iu
l
ug pt ct ov ec
Fe M A M Iu A Se O N D
Meteo Hidro
Concluzii
Calitatea aerului în municipiul Giurgiu este bună. Uşoarele depăşiri au fost nesemnificative,
manifestându-se cu o frecvenţă foarte mică.
Calitatea aerului s-a menţinut în ultimii ani neexistând variaţii foarte mari ale concentraţiilor
măsurate.
Cantităţile de emisii atmosferice au scăzut uşor de la an la an.
Pe raza judeţului Giurgiu nu există zone critice sub aspectul poluării atmosferice.
Prin programul de gestionare a calităţii aerului realizat in cadrul Programul Phare RO–2003/005-
701.03: “Dezvoltarea unui program de gestionare a calităţii aerului înconjurător pentru regiunea
românească de-a lungul graniţei cu Bulgaria, pe cursul inferior al Dunării ”, s-au stabilit măsuri de
menţinere şi chiar de îmbunătăţire a calităţii aerului.
APA
Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile

În judeţul Giurgiu există două bazine hidrografice: bazinul hidrografic Dunărea şi bazinul
hidrografic Argeş, cu o bogată reţea de râuri. Lungimea reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu
este de 847 km (în bazinul hidrografic Dunăre – 122 km, iar în bazinul hidrografic Argeş – 725 km).
Reţeaua hidrografică este completată de bălţi, lacuri naturale (13,44 km 2) şi lacuri artificiale
(28,07 km2 ).
Cursul Dunării în judeţul Giurgiu are o direcţie generală V-E cu o albie minoră de 0,650 – 1,000
km lăţime, iar albia majoră (lunca) , exceptând zona oraşului Giurgiu, se întinde pe o lăţime de 2,0 – 9,5
km.
Fluviul Dunărea, al doilea ca mărime din Europa, ar putea fi cea mai bogată sursă de apă, însă
caracterul său internaţional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale.
Albia fluviului Dunărea poate transporta pe teritoriul aferent judeţului, în regimul parametrilor
hidrologici modificaţi, prin îndiguirea aproape continuă de pe malul românesc, debite maxime anuale între
13.400 mc/s (asigurarea de 5%) – 17.100 mc/s (asigurarea de 1%).
Regimul debitelor maxime naturale este influenţat şi controlat prin cele două acumulări de la
Porţile de Fier.
Râul Argeş se caracterizează printr-o vale lungă cu multe meandre, iar aval de Mihăileşti
secţiunea de scurgere este amenajată având formă trapezoidală cu lăţimea de 60 m, pentru debite
uzuale de 250 mc/s.
Sub regim hidrologic, râul Argeş prezintă un regim modificat de scurgere datorat amenajărilor
hidrotehnice complexe.
Densitatea medie a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului este de 0,24 km/km 2.
42
Principalele cursuri de apă sunt: Dunărea, râul Argeş cu principalii afluenţi: Neajlov, Câlniştea,
Dâmbovnic, Sabar, Ciorogârla.
Pe teritoriul judeţului Giurgiu se află un număr de 115 lacuri de acumulare din care 7 ( 6
permanente şi 1 nepermanent) aflate în administrarea A.N.”Apele Române” , care au folosinţă complexă
(atenuare viituri, producerea energiei electrice, irigaţii, piscicultură şi agrement); 40 aflate în administrare
Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol şi 68 aflate în administrarea C.L.-uri şi agenţilor
economici.
A. Resurse de apă de suprafaţă

Principalele resurse de ape de suprafaţă aflate în exploatare sunt: Fluviul Dunărea şi Râu Argeş.
Fluviul Dunărea
Irigaţii – 18,65 mc/s - priză de mal, km 473, amenajarea Gostinu – Greaca - Argeş şi Terasa Mihai Bravu;
– 73,88 mc/s – priză de mal, km 490, amenajarea Giurgiu - Răzmireşti, zona A+C;
– 4 mc/s – sifon, km 503, amenajarea Vedea-Slobozia;
– 2,4 mc/s – priza de tip gravitational, km 478, amenajarea Malu Roşu Gostinu - Băneasa
– 2,08 mc/s – priză situată în C.A. Pietrişu (SNIF – Suc. Teleorman).
În anul 2006 datorită regimului pluviometric crescut nu s-au efectuat lucrări de irigaţii.
Piscicultura - amenajarea piscicolă Slobozia – staţie de pompare reversibilă – 1,625 mc/s.
Râul Argeş
Pentru alimentarea cu apă a Capitalei, captarea se realizează prin priza Crivina, datorită nivelului
realizat de barajul Ogrezeni (SC Apa Nova SA Bucureşti) şi care asigură cca. 40% din necesarul de apă
potabilă şi cca. 70% din necesarul de apă industrială pentru populaţia şi respectiv agenţii economici ai
Municipiului Bucureşti.
B. Resurse de apă subterane

Principalele resurse subterane aflate în exploatare pentru:
a) alimentarea cu apă a Capitalei, a Municipiului Giurgiu şi a oraşelor Mihăileşti şi Bolintin Vale sunt:
Frontul Ulmi – 44.000 mc/zi – 263 puţuri de mică şi medie adâncime (255 în funcţiune) – intrat în
conservare la sfârşitul anului 2006.
Frontul Arcuda – 9 400 mc/zi –130 puturi de medie adâncime (59 în funcţiune).
Fronturile Bălănoaia, Bălanu, Slobozia I, II , Vieru :
- 49 puţuri de mică adâncime – 31.190 mc/zi;
-15 puţuri de mare adâncime – 36.374 mc/zi.
b) alimentarea cu apă a agenţilor economici sunt:
SC Petromservice SA Bucuresti – Suc. Petromservice Videle – Punct de lucru Roata.
Front I Roata – 350 mc/zi – 4 foraje de medie adâncime (în funcţiune 2 foraje).
Front II Roata –351 mc/zi – 2 foraje de medie adâncime
În cursul anului 2006 nu s-a reluat alimentarea cu apă din frontul Malu Spart.
Principalii consumatori de apă sunt : SC Apa Nova SA Bucureşti; SC Apă Canal SA Giurgiu; ANIF -
Sucursala Olt – Argeş; C.L. Bolintin Vale – A.D.P.; SC Petromservice SA Bucureşti – Sucursala
Petromservice Videle – Punct de Lucru Roata; SC Agronutrisco Impex SRL Mihăileşti.
Teritoriul judeţului Giurgiu oferă posibilităţi medii de captare a apelor subterane.
Zonele în care aceste posibilităţi pot fi considerate superioare mediei sunt cele situate în lunca râului
Argeş, în zona nord-estică a judeţului (alimentarea cu apă a Municipiului Bucureşti), şi în lunca Dunării
(alimentarea cu apă a Municipiului Giurgiu).
Resursele de apă tehnic utilizabile sunt:
puţuri de mică adâncime – 16 de puţuri cu 97,7 l/s debit mediu;
puţuri de mare adâncime – 11 puţuri cu 581 l/s debit mediu.
Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Judeţul Resursa de suprafaţă Resursa din subteran
Giurgiu Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Fluviul - irigaţii Fronturile: Alimentarea cu apă a
Dunărea - piscicultură - Ulmi capitalei, mun. Giurgiu
43
Râul Argeş - alimentarea cu apă - Arcuda şi oraşelor Mihăileşti
potabilă a locuitorilor - Bălănoaia Bolintin Vale şi a
capitalei - Bălanu agenţilor economici
- alimentarea cu apă - Slobozia I, II
industrială a agenţii - Vieru
economici ai capitalei - Roata
Calitatea apelor de suprafaţă
Starea râurilor interioare

Calitatea râurilor interioare din judeţul Giurgiu este controlată şi supravegheată de Administraţia
Naţională „Apele Române”, Direcţia Apelor Argeş Vedea Piteşti - Sistemul de Gospodărire a Apelor
Giurgiu.
Lungimea totală supravegheată a cursurilor de apă din judeţ este de 565 km.
 Principalele cursuri de apă din bazinul Argeş sunt:
 Argeş - cu o lungime supravegheată de 118 Km;
 Neajlov - cu o lungime supravegheată de 100 Km;
 Câlniştea - cu o lungime supravegheată de 62 Km;
 Sabar - cu o lungime supravegheată de 59 Km;
 Ciorogârla - cu o lungime supravegheată de 20 Km .
Situaţia calităţii cursurilor de apă monitorizate în bazinul hidrografic Argeş este prezentată în tabelul
următor:
Clasa Km
I 118
a II-a 142
a III-a 305
a IV-a -
a V-a -
Calitatea râurilor interioare în secţiunile analizate în anul 2006, încadrate pe clase de

calitate conform Ordinului 161/2006 este prezentată în tabelul următor:
Calitatea apelor de suprafaţă

Râul-Secţiunea Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Cocioc amonte II II III II II III III - - III - -
confluenţa Sabar
Bratilov amonte III II IV III III IV III III III III III III
confluenţa Milcovăţ
Neajlov Vadu Lat III II III III III III II III III III III III
44
Neajlov Iepureşti IV II III III III IV II III II III III III
Dâmbovnic Uieşti III III IV III III V III IV III III III III
Glavacioc Ghimpaţi III III II III IV IV III III IV III III III
Câlniştea III II IV III III IV III III III IV III III
Călugăreni
Sabar Tântava II II II III II II II II II II II II
Sabar Vârteju II II II II II II III II III II III II
Milcovăţ amonte III III III III III IV III III IV III II II
confl Glavacioc
Bălăria amonte III III III III III II III III III III III II
confl Neajlov
Ciorogârla IV II II II II II II I II II II II
autostrada Buc-
Piteşti
În anul 2006 în judeţul Giurgiu nu există nici un km de apă degradată.
Starea lacurilor
Reţeaua hidrografică este completată de bălţi , lacuri naturale – 13,44 km 2 şi lacuri artificiale –
28,07 km2.
În anul 2006 starea lacurilor în judeţul Giurgiu a fost controlată de SGA Giurgiu.
Principalele lacuri din judeţul Giurgiu a căror calitate a fost monitorizată în anul 2006 sunt:
Onceşti II, Bila I, Comana, Mihăileşti, Făcău, Grădinari.
Încadrarea lacurilor pe clase de calitate din punct de vedere fizico-chimic şi biologic se
regăseşte în tabelul de mai jos:
Nr. Lacul Clasa de calitate din punct de vedere Incadrarea din punct de
crt. fizico-chimic vedere biologic
1. AC.MIHAILESTI I mezotrof
2. AC.FACAU I mezotrof
3. AC.GRADINARI I mezotrof
4. BALTA COMANA III mezotrof
5. BILA I II mezotrof
6. ONCESTI II II mezotrof
Starea fluviului Dunărea

Cel mai important curs de apă din judeţul Giurgiu este fluviul Dunărea care străbate judeţul
Giurgiu pe o distanţă de 76 de km, de la Pietrişu - km 527 la Greaca - km 452.
În cadrul proiectului Phare CBC RO 0103.03-02 “Protecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării -
proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama-Dinu “, în anul 2006 APM Giurgiu a monitorizat lunar calitatea
apei fluviului Dunărea şi trimestrial calitatea sedimentelor la Km. 502, Km. 511 şi Km. 520.
Elementele de calitate chimică şi fizico-chimică la care s-au făcut analize sunt următoarele:
 pentru calitatea apei: pH, duritate, reziduu, alcalinitate, conductivitate, CCOcr, cloruri, azot din
NO2, azot din NO3, azot din NH4, fosfor din PO4, SO4, Fe, Mn, fenoli, Hg, Ca, Mg, Na, K, PAH-uri
(antracen, dibenzo a fluorantren, dibenzo a,h, antracen, benzo a pyren, fenantren, fluorantren,
benzo b fluorantren), ierbicide (simazină, atrazină), pesticide organoclorurate (alfa BHC, beta
BHC, gama BHC, delta BHC, heptaclor, aldrin, heptaclor epoxide, endosulfan I, 4,4’-DDE,
dieldrin, endisulfan II, 4,4’-DDD, endrin aldehide, endosulfan sulfat, 4,4’-DDT, metoxiclor), metale
grele (Pb, Ni, Cr, Cd).
 pentru calitatea sedimentelor: plumb, crom, nichel, cadmiu, mercur.
Din analizele efectuate în anul 2006 s-a constatat că nu au fost depăşite standardele de calitate
prevăzute pentru clasa a II-a, conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind
clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii ecologice a corpurilor de apă.
Pentru reprezentarea grafică s-au luat în consideraţie următoarele elemente de calitate: CCOCr
(consum chimic de oxigen), N-NO2 (azot din azotiţi), N-NO3 (azot din azotaţi), N-NH4 (azot amoniacal).
Evoluţia calităţii apei Dunării la km 511 în anul 2006 se poate vedea în graficele următoare:
45
Variaţia concentraţiei CCOCr
30
25
CCOCr (mg/l)
20
15
10
0
luna
CCOCr-Dunarea Km 511
VLA CLASA II
VLA CLASA I
Variaţia conce ntraţiei N-NO2
0,035
0,030
0,025
N-NO2 (mg/l)
0,020
0,015
0,010
0,005
0,000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
luna
N-NO2- Dunarea Km 511

VLA CLASA I
VLA CLASA II
Variaţia concentraţiei N-NO3
3,500
3,000
2,500
N-NO3 (mg/l)
2,000
1,500
1,000
0,500
0,000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
luna
N-NO3- Dunarea Km 511

VLA CLASA I
VLA CLASA II
46
Variaţia concentraţiei N-NH4
0.8
N-NH4 (mg/l) 0.6
0.4
0.18 0.193 0.19

0.16
0.2 0.11
0.1008 0.1 0.104 0.1
0.0995
0.109
0
luna
N-NH4 Dunarea Km 511 CLASA II CLASA I
Apele subterane
Calitatea apelor subterane în judeţul Giurgiu a fost monitorizată semestrial de Administraţia

Naţională „Apele Române” – Direcţia Apelor Argeş – Vedea Piteşti SGA Giurgiu prin analize fizico-chimice
din 6 foraje din judeţ.
Secţiunile de control a apelor subterane sunt prezentate în tabelul următor:
Secţiunea Forajul
Comana F1
F3
F5
Călugăreni F5
Vadu Lat F1
F2
Din analizele efectuate în mai multe zone din judeţul Giurgiu s-a constatat că s-au
înregistrat mai multe depăşiri faţă de limitele maxime admise de Legea 311/2004 pentru
modificarea şi completarea Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile la indicatorii: amoniu,
substanţe organice, duritate,
Parametrii de calitate ai apei potabile sunt monitorizaţi permanent în două laboratoare de control
al apei potabile din cadrul SC Apă – Canal SA Giurgiu.
Parametrii de calitate determinaţi se încadrează în STAS 1342/91 şi Legea 311/2004. Indicatorii
monitorizaţi au avut valori cuprinse în intervalele următoare :
 NO3- 3,72 – 5,71 mg/L;

 Cloruri 33,46 – 99,9 mg/L;
 Substanţe organice 2,2 – 4,8 mg/L;
 Amoniac 0
 Azotiţi 0
 Duritate 14,0 – 18,9 0G;
 Coli sau streptococi absenţi;
 Bacterii ce se dezvoltă la 370C 4 – 13 ;
 Sulfaţi 7,71 – 29,59 mg/L ;
 Mangan 0
 Fluor 0,11 – 0,40 mg/L.
De asemenea, Direcţia de Sănătate Publică din Giurgiu, efectuează o monitorizare a

calităţii apei (din punct de vedere chimic şi bacteriologic)
47
Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităţile urbane –
S.C. Apă-Canal S.A. şi A.S.P. Giurgiu
Loc. Sursa de Sistem Eficienţa Lungimea Nr. Nr. Boli
apă folosită de biologică (km) probe analize transmisibile
prelucrare a treptelor Vechime recoltate
de tratare
- 4800 –
- 730 probe
Peste 90% SP Sud
la SP Sud
din - 4800 –
- 730 probe
cantitatea de - 189,398 SP Nord Nu s-au
la SP Nord
apă captată -vechime - 2600 – înregistrat
Giurgiu Clorinare Coresp. - 1300
provine din între analize epidemii
probe din
puţuri de 1 şi 50 ani din reţea hidrice
reţea1)
mare - 7080
- 880 probe
adâncime analize
(ASP)
(ASP)
Nu s-au
-123
Mica -3,4 - 18 probe înregistrat
Mihăileşti Dezinfecţie - analize
adâncime (ASP) epidemii
(ASP)
hidrice
- 6,8 Nu s-au
Bolintin Mica -vechime - 12 probe 71 analize înregistrat
Dezinfecţie -
Vale adâncime între (ASP) (ASP) epidemii
1 şi 50 ani hidrice
1)
probe din reţea – probe din diferite zone ale oraşului: Str. Griviţei, Piaţa Comerţului, str. Oltului, şos.
Alexandriei, şos. Bălănoaia etc.
În judeţul Giurgiu s-au făcut investiţii în infrastructură în domeniul apei pentru următoarele comune :
 Slobozia ;
 Oinacu - satele Oinacu şi Braniştea ;
 Bulbucata – satul Bulbucata;
 Bucşani – satele Bucşani, Vadu Lat şi Podişor;
 Buturugeni – satul Buturugeni;
 Comana – satul Comana;
 Gogoşari – satul Gogoşari;
 Grădinari – satele Grădinari, Tântava şi Zorile;
 Mârşa – satul Mârşa;
 Vedea – Malu
Situaţia reţelei de alimentare cu apă potabilă din mediul rural se prezintă astfel:
Comuna Lungimea Număr foraje de alimentare Număr de
reţelei km cişmele
Slobozia 11,015 10 (foraje de mică adâncime) -
Oinacu 29,110 4 (foraje de medie adâncime) -
Bulbucata 6,794 2 (foraje de mare adâncime) 26
Bucşani 16,2 4 (foraje de mare adâncime) 57
Buturugeni 7,508 2 (foraje de mare adâncime) 27
Comana 9,644 4 (foraje de medie adâncime) 36
Gogoşari 5,202 1 (foraj de mare adâncime) 19
Grădinari 17,1075 4 (foraje de mare adâncime) 55
Mârşa 8,015 3 (foraje de mare adâncime) 29
Vedea - Malu 29,110 4 (foraje de medie adâncime) 117
Situaţia populaţiei din mediul rural cu acces la reţeaua de alimentare cu apă din surse de suprafaţă
şi subterane se prezintă astfel :
Nr. Deţinător Obiectul de activitate Populaţia deservită – nr.

crt. şi/sau operator loc. şi localitatea
48
1. Primăria Grădinari Gospodărie comunală 3 746
Grădinari
2. Primăria Oinacu Gospodărie comunală 3 936
Oinacu
3. Primăria Gogoşari Gospodărie comunală 1 150
Gogoşari
4. Primăria Mârşa Gospodărie comunală 2 778
Mârşa
5. Primăria Bucşani Gospodărie comunală 3 020
Bucşani
6. Primăria Vedea Gospodărie comunală 3 520
Vedea
7. Primăria Malu Gospodărie comunală 2 200
Malu
8. Primăria Comana Gospodărie comunală 3 452
Comana
9. Primăria Buturugeni Gospodărie comunală 3 176
Buturugeni
10. Primăria Bulbucata Gospodărie comunală 1 117
Bulbucata
11. Centrul de Sănătate Sănătate Gimpaţi şi comunele
Ghimpaţi învecinate
12. Spitalul Bolintin Deal Sănătate Bolintin Deal şi
comunele învecinate
13. Spitalul Izvoru Sănătate Vânătorii Mici
14. Sanatoriul TBC Floreşti Sănătate Floreşti Stoeneşti şi
comunele învecinate
15. Spitalul Vadu Lat Sănătate Vadu Lat şi comunele
învecinate
16. Spitalul Singureni Sănătate Singureni şi comunele
învecinate
17. CAMS Mogoşeşti Sănătate Adunaţii Copăceni
18. Centrul de Plasament
Sf. Toader Grădinari Asistenţă socială Grădinari
19. Centrul de Plasament Asistenţă socială Tântava
Tântava
20. Centrul de Plasament Asistenţă socială Cărpiniş
Cărpiniş
21. Centrul Sf. Mihail şi Asistenţă socială Slobozia
Gavril Slobozia
Ape uzate
Surse majore
Calitatea apelor uzate este monitorizată bilunar de către S.G.A. Giurgiu prin prelevări de probe şi analize
fizico – chimice de la următoarele surse de impurificare:
 S.C.Apă Canal Giurgiu
 S.C.Termoelectrica S.A.
 C.S. Ghimpaţi
 S.N.Petrom S.A. Petrom Service Roata
 SC Service Avicola Mihăileşti SA
 Consiliul Local Bolintin Vale
 SC Competrol SA Buc. Complex km 36
 Canal Cama
S-au înregistrat depăşiri ale limitelor impuse de actele de reglementare la următorii indicatori:
 NH4+ (amoniu) - C.S. Ghimpaţi
49
 NT (azot total) şi PT (fosfor total) – Consiliul Local Bolintin Vale
 NT (azot total), PT (fosfor total), reziduu fix, CBO 5 (consumul biochimic de oxigen), suspensii,
detergenţi - SC Service Avicola Mihăileşti SA
 NT (azot total), PT (fosfor total), detergenţi - S.C.Apă Canal Giurgiu
Pentru depăşirile înregistrate faţă de limitele admise la evacuare s-au calculat penalităţi conform
H.G. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă.
Surse de poluare Domeniul de Emisar Volum de ape Poluanţi Grad de

activitate uzate evacuate specifici epurare
(mc) %
S.C.Apă Canal Staţie de Dunărea 5 484 992 - MTS 34
Giurgiu epurare - CCOMn 23,5
-NT 21
- PT 23,4
- CBO5 24
SC Service Staţie de Argeş 143 029,7 - MTS 51
Avicola Mihăileşti epurare - CCOMn 36
SA -NT 21
- PT 10
- CBO5 37
Consiliul Local Staţie de Argeş 128 262 - MTS 60,5
Bolintin Vale epurare - CCOMn 76,5
-NT 36,68
- PT 66,33
- CBO5 76,21
Grad de epurare
În judeţul Giurgiu sunt 3 staţii de epurare a apelor menajere:
în mun. Giurgiu, staţie de epurare care aparţine SC Apă Canal SA Giurgiu;
în oraşul Mihăileşti, staţie de epurare care aparţine SC Service Avicola Mihăileşti;
în oraşul Bolintin Vale, staţie de epurare care aparţine Consiliului Local.
Nici una dintre aceste staţii nu funcţionează la parametri tehnici conform standardelor în vigoare.
Eficienţa staţiilor de epurare în anul 2006 este prezentată în tabelul următor:
Indicator SC Service Avicola Mihăileşti SC Apă Canal SA Consiliul Local Bolintin Vale
Giurgiu
Intrare Ieşire Randa Intrare Ieşire Rand Intrare Ieşire Randa
staţie staţie ment staţie staţie a staţie staţie ment
(%) ment (%)
(%)
MTS 349,91 173,45 55 121 79,4 34 80,28 31,70 60,5
(mg/l) 51
CCOMn 211,64 135,36 36 43,2 33,0 23,5 57,51 13,51 76,5
(mg/l)
NT (mg/l) 60,68 48,40 21 22,78 17,89 21 11,89 7,29 36,68
PT (mg/l) 10,16 8,6 10 4,74 3,63 23,4 4,04 1,36 66,33
CBO5 105,62 67,34 37 21,94 16,62 24 28,63 6,81 76,21
(mg/l)
Concluzii
Calitatea apelor de suprafaţă se încadrează în clasele I, II, III de calitate. Nu sunt ape de suprafaţă
degradate.
Calitatea apelor de suprafaţă poate fi influenţată de calitatea efluenţilor datorită randamentului
scăzut al staţiilor de epurare.
50
Retehnologizarea staţiilor de epurare este o necesitate majoră, de aceea autorităţile
administraţiei publice locale au iniţiat proiecte cu finanţare externă pentru construcţia de staţii de epurare
care să corespundă standardelor în vigoare şi care să aibă o capacitate eficientă de epurare.
SOLUL
Solul reprezintă stratul afânat, moale şi friabil de la suprafaţa scoarţei tereste. El este o
componentă importantă a biosferei , în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit
echilibru ecologic.
Fondul funciar
Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor agricole şi neagricole indiferent de destinaţia
acestora.
In categoria terenurilor cu destinaţie agricolă intră terenurile agricole productive - arabile, viile,
livezile, păşunile, fâneţele şi pajiştile naturale, iar din categoria celor neagricole fac parte pădurile şi
terenurile forestiere, terenurile cu ape, construcţiile şi curţile, căile de comunicaţii şi terenurile
neproductive.
Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

Dezvoltarea judeţului Giurgiu se bazează în principal pe potenţialul excepţional al solului pe care
îl deţine. Astfel, fondul funciar indică predominanţa terenurilor agricole (peste 78,8 % din suprafaţa totală)
iar terenul arabil (74,04 %) deţine soluri de calitate superioară (cernoziomuri).
Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe se poate observa din tabelul următor:
Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţe în anul 2006
Nr. Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţă Suprafaţa Pondere
crt. (ha) (%)
I+II Terenuri total 352 602 100
I Terenuri agricole - total 277 965 78,83
1 Terenuri arabile 261 082 74,04
2 Păşuni 11 776 3,34
Fâneţe şi pajişti naturale 82 0,03
3 Vii 4 194 1,19
4 Livezi 831 0,23
II Terenuri neagricole – total 74 637 21,17
1 Păduri 38 068 10,8
2 Ape, bălţi 13 999 3,97
3 Căi de comunicaţii 7 359 2,08
4 Terenuri ocupate cu construcţii si curţi 14 092 4,0
5 Terenuri degradate si neproductive 1 119 0,32
Se remarcă faptul că ponderea principală o deţin suprafeţele arabile (74,04%), urmate de păduri
(10,8%), construcţii şi curţi (4,0%), ape, bălţi (3,97% ), păşuni (3,34%), etc.
51
Repartiţia solurilor pe categorii de
folosinţe în judeţul Giurgiu, în anul 2006
terenuri arabile păşuni, fâneţe şi pajişti naturale

vii livezi
păduri ape,bălţi
drumuri construcţii
terenuri neproductive
Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

Calitatea solului poate fi influenţată de folosirea neraţională a îngrăşămintelor şi a produselor
fitosanitare.
Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important, care determină creşterea productivităţii
plantelor şi a fertilităţii solului. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrăşămintele pot provoca
dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor), în cazul în care sunt folosite
fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor.
In categoria substanţelor fitosanitare (pesticide) sunt incluse substanţele chimice utilizate pentru
combaterea buruienilor–erbicidele, pentru combaterea insectelor dăunătoare–insecticidele şi
pentru combaterea diferitelor boli criptogamice–fungicidele, bactericidele şi virucidele.
Utilizarea pesticidelor în agricultură pe lângă avantajul obţinerii unor producţii sporite prezintă
dezavantajul poluării mediului fiind cea mai periculoasă sursă de impurificare a mediului prin vastitatea
suprafeţelor pe care se folosesc şi prin toxicitatea lor ridicată.
Solul acţionează ca un receptor şi rezervor pentru pesticide, unde acesta se degradează.
Îngrăşăminte chimice
Situaţia utilizării îngrăşămintelor, in judeţul Giurgiu pe anul 2006 este prezentată în tabelul
următor:
Îngrăşăminte chimice folosite N+P2O5+K2O
(tone substanţă activă) (t/ha)
An N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
s.a. s.a. s.a.
2006 11051 2458 280 13771 52,4 49,5
s.a. – substanţă activă
Produse pentru protecţia plantelor

Produsele pentru protecţia plantelor care au fost utililizate, în anul 2006, sunt prezentate în
tabelul următor.
Situaţia utilizării produselor fitosanitare în 2006
Cantitate
An (kg/an) Total
52
Ierbicide Fungicide Insecticide
2006 127 917 15 444 20 166 163527
Intensitatea agriculturii
Acest indicator reflectă schimbările survenite în utilizarea productivă sau neproductivă a
terenurilor agricole. şi se calculează ca raport între suprafaţa agricolă din anul curent şi suprafaţa agricolă
dintr-un an de referinţă.
În tabelul următor este prezentată evoluţia acestui indicator.
Intensitatea agriculturii
Unitate de
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 măsură:
%
0,998 0,998 0,998 0,998 0,998 1,003 1,001
Valorile acestuia se menţin constante la nivelul judeţului Giurgiu pentru perioada 2000-2006 (an
referinţă-1999) ceea ce indică faptul că nu s-au petrecut schimbări majore referitoare la utilizarea
productivă sau neproductivă a terenurilor agricole.
Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Aceste categorii de soluri pot fi grupate astfel:
• Soluri afectate de activităţi zootehnice în gospodării particulare. Nu s-a făcut o inventariere a
acestor soluri, dar se poate considera că suprafeţele afectate sunt mici şi dispersate în gospodăriile din
mediul rural.
• Soluri afectate de activităţi zootehnice organizate în ferme, ocupă o suprafaţă mică, ce se
produce în cea mai mare măsură în timpul manipulării acestora de la locul de producere la batalurile de
colectare, unde sunt lăsate la fermentare.
Situaţia amenajărilor agricole (irigaţii)

Irigaţiile reprezintă modalitatea tehnică prin care omul încearcă să corecteze repartiţia
temporală şi spaţială inegală a apei pe terenurile agricole. Irigaţiile reprezintă una din soluţiile
eficiente de asigurare a unor producţii agricole mari şi constante, eliminând astfel dependenţa
acestora faţă de condiţiile climatice. Aceasta constituie de fapt principala problemă legată de
dezvoltarea irigaţiilor.
La nivelul judeţului Giurgiu suprafaţa potenţial irigabilă este de 51 005 ha. Suprafaţa efectiv irigată
în anul 2006 a fost de 1032 ha din care: grâu (415 ha), porumb (50 ha), soia (385 ha), cartofi (20 ha) şi
legume (162 ha).
Pierderile mari de apă din sistemele de irigaţii determină:
 creşterea nivelului apei freatice;
 supra-saturarea cu apă şi înmlăştinirea solului;
 sărăturarea solurilor.
Cea mai gravă problemă legată de aplicarea irigaţiilor pe terenurile agricole o reprezintă se pare,
sărăturarea acestora şi în consecinţă scoaterea lor din circuitul agricol. Lipsa drenajului natural, folosirea
unor ape cu conţinut ridicat în săruri, improprii irigaţiilor, excesul de apă folosită în irigaţii, sunt doar
câteva cauze ale acutizării acestui fenomen.
Mărirea continuă a cantităţii de apă folosită în irigaţii, folosirea apei în exces pentru culturile
intensive, provoacă, de asemenea, degradări majore ale solului prin supra-saturare.
În prezent, la nivel global, proiectele de extindere a suprafeţelor irigate sunt limitate. Cauzele
acestui regres sunt multiple: epuizarea suprafeţelor favorabile construirii acestor amenajări, costul ridicat
al acestor proiecte, preţul scăzut al alimentelor, opoziţia cetăţenilor pentru astfel de lucrări, concurenţa
puternică a altor sectoare economice pentru resurse de apă, interesul sporit acordat refacerii şi
modernizării sistemelor existente, etc. la toate acestea se adaugă presiunile ecologice la care este
supusă extinderea suprafeţelor irigate.
Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial

( de la termocentralele pe cărbune).
53
Pe raza judeţului Giurgiu există o singură instalaţie mare de ardere - S.C.UZINA
TERMOELECTRICA GIURGIU S.A., cu obiectiv de activitate producere de energie electrică, debitată în
reţeaua de distribuţie energie electrică şi producere de energie termică livrată sub formă de abur la
consumatorii industriali şi apă fierbinte în sistemul de termoficare. Are o putere instalată 2 x 50 MW şi
este situată în partea de S–V a municipiului Giurgiu, pe şoseaua ce leagă Giurgiu de Zimnicea, la o
altitudine medie de 23,62 m.
Centrala ocupă 32,5 ha din care 2,34 ha îl ocupă depozitul de combustibil solid.
Depozitul de de zgură şi cenuşă ocupă 64 ha şi se învecinează la :
 la S – platforma Combinatului Chimic Giurgiu;
 la N – canalul Cama;
 la E – incinta centralei termice Giurgiu (dezafectată);
 la V – teren viran.
Centrala are în vecinătate pe o distanţă de 500 m:
 la S – locuinţe, braţul Cama, depozitul de deşeuri menajere.
 la N – terenuri agricole;
 la E – terenuri agricole;
 la V – zonă industrială S.C. VERACHIM S.A.
În zonă există două tipuri dominante de soluri: cernoziomuri cambice (amplasament S.C.U.T.
Giurgiu S.A.) şi protosoluri aluviale (amplasament depozit zgură şi cenuşă). Solurile aluvionare au o
dezvoltare mai mare în estul şi sudul teritoriului analizat, iar cernoziomurile combice ocupă zona de nord
şi vest.
Pentru autorizarea integrată de mediu ICEMENERG împreună cu ASAS au realizat un studiu
pentru cercetarea impactului centralei asupra solului.
Pentru acest studiu s-au prelevat 64 de probe de sol din 28 profile de sol şi 7 probe de plante pe
distanţe cuprinse între 6 – 18 km depărtare de sursă.
În urma analizelor probelor de sol prelevate s-au determinat concentraţiilor de metale grele: Cu, Zn, Pb,
Co, Ni, Cd şi sulfat existente în orizonturile de sol cuprinse între 0 – 25 cm şi amplasate pe opt direcţii
cardinale: V, NV, N, NE, E, SE, S, SV.
Probele analizate privind concentraţiile de metale s-au încadrat în clasele 10 – 8
corespunzătoare conţinutului normal (nativ) al solurilor în metale grele şi respectiv limitele CMA.
S-au efectuat determinări de sulfat în probele de sol prelevate. Determinările conţinutului de
sulfat din soluri au identificat valori mici, corespunzătoare categoriei solurilor nepoluate.
Analizele chimice complexe efectuate au permis cercetarea variaţiei acidităţii solurilor din
teritoriu. S-a constatat astfel că emisiile S.C.U.T. Giurgiu S.A. nu au putut modifica proprietăţile de bază
ale solurilor din teritoriu.
Pentru urmărirea evoluţiei concentraţiilor de metale grele în lanţul trofic s-au executat şi şapte
analize de plante (grâu) din zonele N şi V cu vegetaţie mai bogată la momentul prelevării probelor. S-au
executat analize de metale grele – aceleaşi determinate şi în probele de sol. Toate rezultatele obţinute
plasează concentraţiile de metale grele sub CMA.
Valorile conţinutului de fond, valorile CMA şi încadrarea solurilor în clase de poluare cu metale
grele, sunt cuprinse în normele departamentale ale Ministerului Agriculturii. Analizarea conţinutului de
sulfat din sol este elaborat şi acceptat ca normativ ASAS-ICPA.
Conţinutul de metale grele în solurile analizate, le clasifică pe acestea din urmă în domeniul
categoriilor 8, 9 şi 10, corespunzătoare solurilor slab poluate (8), solurilor nepoluate (9) şi soluri cu
conţinut normal (nativ) de metale grele.
Conţinutul de sulf (sub forma ionului sulfat) din solurile analizate este cu mult sub limita maximă
pentru soluri nepoluate de 450 ppm, solurile fiind foarte rezistente la acidifierea naturală sau antropică.
Conţinutul de metale grele în solurile din zona de amplasament a S.C.U.T. Giurgiu S.A. şi
comparaţia cu normele prevăzute în Ordinul nr. 756/1997 la MAPPM.
Ele- Valori maxime ale Prag de alertă Prag de intervenţie
ment concentraţiilor (mg/kg subst. uscată) (mg/kg subst. uscată)
măsurate (mg/kg Folosinţe de Folosinţe de Folosinţe de Folosinţe
subst. uscată) sol sensibile sol mai puţin sol sensibile de sol mai
sensibile puţin
sensibile
Cu 34 100 250 200 500
54
Zn 189 300 700 600 1500
Pb 45.5 50 250 100 1000
Co 39.5 30 100 50 250
Ni 78 75 200 150 500
Cd 1.3 3 5 5 10
Folosinţele solului de analizat se încadrează în categoria folosinţe de sol mai puţin sensibile.
Valorile maxime ale concentraţiilor măsurate de elemente în sol sunt mai mici decât pragul de alertă
pentru folosinţele de sol mai puţin sensibile.
Activităţile din S.C.U.T. Giurgiu S.A. nu au avut un impact semnificativ asupra solului în zona de
amplasament, studiile efectuate arătând că solul are o calitate normală.
În anul 2006 SC Uzina Termoelectrica Giurgiu SA a obţinut autorizaţia integrată de mediu.
Calitatea solurilor
Solul judeţului Giurgiu, caracterizat prin substrat litologic format din loss şi formaţiuni loessoide în
cea mai mare parte indică o mare disponibilitate pentru activitatea agricolă în general, şi pentru folosinţa
arabilă în special, în condiţii de înaltă productivitate şi rentabilitate.
Repartiţia solurilor pe clase de calitate

Aprecierea calitativă a solurilor şi împărţirea lor pe clase de calitate, este exprimată printr-un
indicator de calitate care reprezintă nivelul de pretabilitate pentru folosinţe agricole.
Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate diferenţiate după
nota medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte , clasa II- 61-80, clasa III- 41-60, clasa IV- 21-40, clasa a
V-a – 1-20 puncte).
Notele de bonitare se obţin printr-o operaţiune complexă de cunoaştere aprofundată a unui teren
exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerinţele de viaţă ale unor plante de cultură date, în
condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.
Repartiţia terenurilor pe clase de calitate şi tipuri, în funcţie de clasele de pretabilitate( bonitare)
este prezentată în tabelele 4.3.1.1., 4.3.1.2. , unde se observă că cele mai mari suprafeţe de teren
agricol, respectiv 270 578 ha (97,5 %), se încadrează în domeniul claselor medii de calitate II şi III.
Este de remarcat faptul că la nivelul judeţului Giurgiu, suprafeţele de teren încadrate la clasele de
calitate IV respectiv V însumează 7 387 ha şi ocupă o pondere foarte mică (2,5% din totalul agricol).
Incadrarea solurilor pe clase de calitate si tipuri in judetul Giurgiu, în anul 2006

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Foarte bună Bună Mijlocie Slabă Foarte slabă
% % % % % din
Folo- din din din din total
sintă ha total ha total ha total ha total ha folo-
folo- folo- folo- folo- sinţă
sinţă sinţă sinţă sinţă
Total - -
agri- 118090 42,5 152488 55 5861 2,0 1526 0,5
col
- - - - - -
Arabil 113971 44 146483 56
Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul

Giurgiu, în anul 2006
Nr Specif. U.M. Clase de bonitare ale solurilor
crt (ha) I II III IV V Total (ha)
Foarte Bună Mijlocie Slabă Foarte
bună slabă
1. Total - -
agricol 63 59 35 18 277 965
2. Arabil - - 61 59 - - 261 082
55
Din datele prezentate se observă că cele mai mari suprafeţe de teren agricol, respectiv 270 578
ha (97,5 %), se încadrează în domeniul claselor medii de calitate II şi III.
Este de remarcat faptul că la nivelul judeţului Giurgiu, suprafeţele de teren încadrate la clasele de
calitate IV respectiv V însumează 7 387 ha şi ocupă o pondere foarte mică (2,5% din totalul agricol).
Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Degradarea solului se poate produce prin alunecări de teren, inundaţii, eroziuni produse de ape,
poluare chimică. De aceea se impun măsuri restrictive pentru urmărirea calităţii solului din punct de
vedere al capacităţii agroproductive.
Cele mai mari suprafeţe de teren au fost afectate de eroziunea exercitată de apă (38%) şi de procesul de
pseudogleizare (stagnarea şi acumularea apei din precipitaţii) -4%.
Situaţia terenurilor cu soluri afectate de factori limitativi ai capacităţii agroproductive
Nr. Specificaţii Ha %
crt
A Suprafaţă totală 277965 100
B Suprafaţă cartată 199378 72
Din care afectată de:
B.1. Alunecări de teren - -
B.2. Terenuri inundabile 700 0,35
B.3. Terenuri cu soluri pseudogleizate 8000 4,0
B.4. Terenuri cu soluri gleizate 2418 1,2
B.5. Terenuri cu soluri erodate prin apă 75718 38,0
B.6. Terenuri erodate în adâncime - -
B.7. Terenuri cu soluri poluate 100 0,05
Reacţia solurilor şi starea de asigurare cu elemente humus, azot, fosfor şi potasiu

Nr. Specificaţii Ha %
crt
A Suprafaţă totală 277965 100
B Suprafaţă cartată 199378 72
Din care
B.8. Reacţia solurilor (pH în Ap sau 0-20 cm)
8.1 puternic acidă şi moderat acidă 33859 17
B.9. Asigurarea solurilor cu humus (%H în Ap sau 0-20 cm)
9.1 extrem de mică - -
9.2 foarte mică şi mică 79851 40
B.10. Asigurarea solurilor cu azot (după valoarea în Ap sau 0-20cm)
10.1 slabă şi mijlocie 99689 50
B.11. Asigurarea solurilor cu fosfor mobil (Pppm în Ap sau 0-20 cm)
11.1 extrem de mică foarte mică 89720 45
11.2 mică şi mijlocie 69782 35
B.12. Asigurarea solurilor cu potasiu mobil (Kppm în Ap sau 0-20 cm)
12.1 extrem de mică foarte mică 5981 3
12.2 mică şi mijlocie 29907 15
Monitorizarea calităţii solului
APM Giurgiu a efectuat în anul 2006 analize de sol pentru supravegherea calităţii acestui factor
de mediu în următoarele puncte:
 Zona Drumul Naţional Giurgiu-Bucureşti Km 30 şi parcurile din Giurgiu; în urma analizelor
efectuate la indicatorul Pb nu a fost depăşită limita maximă admisă (100 mg/kg) valoarea maximă
înregistrată în anul 2006 a fost de 41,58 mg/kg.
 Zona adiacentă Gropii de gunoi a oraşului Giurgiu; în urma analizelor efectuate s-a constatat că
valorile obţinute s-au încadrat în limitele prevăzute de Ordinul 756/1997.
56
 Zona Schela Floreşti – Stoeneşti, Schela Videle şi Schela petrolieră Roata; pentru a stabili gradul
de poluare cu produs petrolier; s-a constatat că valorile înregistrate la acest indicator specific au
fost cuprinse între 97 mg/kg şi 248 mg/kg ceea ce înseamnă că nu s-a depăşit pragul de alertă
pentru zone mai puţin sensibile.
În anul 2006 s-a continuat semestrial monitorizarea calităţii solului în zona insulelor Cama Dinu.
Au fost efectuate analize la următorii indicatori: pH, conductivitate, săruri fosfor, azotiţi, azotaţi,
amoniu, calciu, magneziu, cloruri, bicarbonaţi, metale (plumb, crom,nichel, cadmiu, mercur). Valorile
înregistrate s-au încadrat în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.
Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru

ameliorarea stării de calitate a solurilor.
În judeţul Giurgiu nu s-au remediat şi nici nu au fost supuse reconstrucţiei ecologice situri
contaminate în anul 2006. Pentru terenurile poluate cu produs petrolier termenul de realizare a acestei
operaţiuni este anul 2007.
Siturile contaminate datorită depozitării deşeurilor vor fi remediate pe măsură ce depozitele se vor
închide şi reconstrui ecologic.
Concluzii
Deoarece agricultura reprezintă unul din principalii factori în ceea ce priveşte poluarea solului o
măsură importantă pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor este utilizarea îngrăşămintelor după
Codul bunelor practici agricole.
În utilizarea solului se impune respectarea următoarelor măsuri:
 îmbinarea raţională a mijloacelor chimice şi biologice, folosirea metodelor fizico-chimice
şi aplicarea întregului complex agrofitotehnic respectiv;
 extinderea, promovarea şi generalizarea cultivării unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la atacul
dăunătorilor şi bolilor pentru a se folosi cantităţi mici de produse fitosanitare;
 respectarea rotaţiei culturilor în cadrul organizării asolamentelor unice;
 administrarea uniformă şi în raport echilibrat a îngrăşămintelor naturale şi chimice;
 limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor dăunătoare pentru om sau care
ar putea avea efecte negative asupra mediului înconjurător şi a echilibrului biologic în
natură, prin acumularea de reziduuri în sol, în produsele agroalimentare şi în organismul
uman etc.
BIODIVERSITATE, BIOSECURITATE,
STAREA PĂDURILOR,
Biodiversitate
Biodiversitatea sau „diversitatea biologică” cuprinde totalitatea organismelor vii şi are un
rol important în asigurarea securităţii alimentare şi a accesului la apă potabilă a tuturor
locuitorilor planetei, indiferent de statutul lor social.
Judeţul Giurgiu are în spaţiul său geografic păduri şi zone umede naturale de mare importanţă,
pe teritoriul cărora sunt întâlnite foarte multe fiind specii rare, declarate la nivel european şi mondial ca
specii ameninţate cu dispariţia. Aceste zone sunt cuprinse şi în reţeaua ecologică Natura 2000.
NATURA 2000 este o reţea ecologică europeană de arii naturale protejate, ce cuprinde:
 Situri de Importanţă Comunitară –constituite conform Directivei Habitate, pentru protejarea tipurilor
de habitate şi a speciilor de floră şi faună. Acestea devin SAC-uri (Arii Speciale de Conservare)
după analiza efectuată de către Comisia Europeană.
 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică –constituite conform Directivei Păsări, pentru protejarea
păsărilor sălbatice.
În legislaţia românească aceste două Directive sunt transpuse prin O.U.G. nr. 236/2000 privind
regimul ariilor naturale protejate cu modificările şi completările ulterioare, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare. Pe lângă actul normativ
menţionat anterior, există şi legislaţie conexă, care crează cadrul propice conservării habitatelor şi
speciilor de floră şi faună sălbatică.
Natura 2000 are drept scop protejarea speciilor şi habitatelor vulnerabile din cauza activităţilor
antropice ce se desfăşoară pe teritoriul lor natural, în întreaga Europă. Proiectul nu se opreşte la graniţe
naturale, ori de stat. Cel mai important aspect este cel legat de oprirea declinului biodiversităţii prin
conservarea pe termen lung a celor mai valoroase specii şi habitate de interes european.
Obiectivele acestei reţele sunt identificarea speciilor şi habitatelor, precum şi menţinerea lor.
57
La nivelul judeţului Giurgiu există 8 propuneri de situri Natura 2000 din care 4 sunt propuneri de
Situri de Importanţă Comunitară (SCI) şi 4 propuneri de Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) ce
sunt prezentate în tabelul următor.
Situri Natura 2000 la nivelul judeţului Giurgiu

Suprapunere
Nr. Suprafaţă Tip
Denumire SCI/SPA Instituţia care a propus arie
crt. (ha) arie
protejată
1. Comana 25332,6 INCDD Grigoraş Ioan Da
2. Lunca Mijlocie a Argeşului 3634,8 MNINGA Iftime Alexandru -
SCI
3. Gura Vedei-Şaica-Slobozia 5742,1 MNINGA Iftime Alexandru -
4. Pădurea Bolintin 4760,9 ICAS Stoiculescu Cristian -
5. Comana IBA 23121,8 SOR Cristi Domsa Da
6. Dunăre - Olteniţa IBA 5951,1 SOR Attila Sandor -
SPA
7. Ostrovu Lung-Gostinu IBA 15936,4 SOR Attila Sandor -
8. Vedea-Dunăre IBA 22888,9 SOR Cristi Domsa -
În anul 2006 s-au desfăşurat 3 acţiuni de informare/educare publică privind propunerile de situri
Natura 2000 dintre care două pentru Siturile de Importanţă Comunitară (SCI) şi una pentru Ariile de
Protecţie Specială Avifaunistică (SPA), propuse pe teritoriul judeţului Giurgiu.
Suprafaţa propunerilor de SCI este de 39470,4 ha, iar suprafaţa propunerilor de SPA-uri este de
67898,2 ha.
Habitatele naturale
Habitatele naturale sunt zone terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală, ce se
diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice.
Pe teritoriul judeţului Giurgiu există mai multe tipuri de habitate care necesită protecţie. Habitatele
prezente constituie un mediu de viaţă prielnic pentru multe specii de păsări şi animale, diversitatea mare
a acestora fiind explicată prin varietatea şi abundenţa hranei În vederea conservării naturii şi în special a
habitatelor, la nivelul judeţului Giurgiu cu ocazia implementării reţelei Natura 2000 s-au identificat
habitatele prezentate în tabelul următor:
Habitate de interes comunitar şi de interes naţional
Nr. Suprafaţă Natura
Denumire habitat Cod
Crt. (ha) 2000
R 1510
1. Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice; 1266,63 R 1521 1530
R 1522
Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu
2. vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto- 253,326 R 2213 3130
Nanojuncetea;
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion
3. 253,326 R 2203 3150
sau Hydrocharition;
4. Lacuri distrofice şi iazuri; 1013,304 R 2207 3160
Cursuri de apă din zonele de câmpie până la cele
5. montane cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi 253,326 R 2208 3260
Callitricho- Batrachion;
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de
6. 253,326 R 5312 3270
Chenopodion rubri şi Bidention
7. Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; 126,663 R 3128 40C0
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la
8. 253,326 R 3708 6430
nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin
Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau
9. 126,663 R 4145 9160
stejar cu carpen din Carpinion betuli;
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
10. 199,359 R 4402 91E0
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
11. Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul 7,59978 R 4404 91F0
marilor râuri (Ulmenion minoris)
58
R 4156
12. Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 1013,304 91I0
R 4159
13. Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 4135,9173 R 4132 91M0
14. Păduri dacice de stejar şi carpen; 4537,27606 R 4147 91Y0
15. Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 2,53326 R 4163 91AA
R 4406
16. Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 889,83112 R 4407 92A0
R 4408
Flora şi fauna sălbatică

În urma studiilor de cercetare efectuate la nivelul judeţului Giurgiu s-a observat că această zonă
este populată de o varietate mare de specii de floră şi faună sălbatică.
Numeroase specii de floră şi faună şi-au găsit refugiul pe teritoriul judeţului Giurgiu. Din
observaţiile înregistrate s-a constatat că factorul decisiv ce determină densitatea păsărilor din această
zonă este fluctuaţia nivelului apei din bazinele piscicole. Aceste specii vor fi protejate prin propuneri de
situri Natura 2000 şi declararea de arii protejate la nivelul judeţul nostru.
a) Floră sălbatică
Pe teritoriul judeţului nostru se găsesc păduri de stejari seculari cu ulm şi plop negru. În alaiul
plantelor, pe lângă specii caracteristice zonelor umede, se remarcă unele specii rare, îndeosebi ghiocelul
de baltă, covoare întinse de nufăr alb şi otrăţelul de baltă.
Marsilea quadrifolia-trifoiaşul de baltă se întâlneşte atât pe teritoriul Parcului Natural Comana cât şi
pe cel al Ostroavelor Cama Dinu Păsărica, iar Ruscus aculeatus- ghimpele este întâlnit doar pe teritoriul
Parcului Natural Comana. Ambele specii sunt de interes comunitar şi necesită o protecţie strictă.
Specii de floră sălbatică de interes comunitar din judeţul Giurgiu

Nr. Denumire ştiinţifică Denumire populară Legea 345/2006
Crt.
1. Marsilea quadrifolia trifoiaş de baltă anexa 4A
2. Ruscus aculeatus ghimpe anexa 5A
Marsilea quadrifolia (trifoiaşul de baltă) este o plantă perenă, hemicriptofită, sporadică, la câmpie,
în jurul apelor stagnante având o înălţime de 5-20 cm care sporifică în lunile august - octombrie.
Ruscus aculeatus (ghimpele) este un subarbust ce creşte în părţile mai calde ale ţării, prin
păduri. Are ramurile lăţite, ovate, ţepoase, asemănătoare frunzelor (filocladii). Fructele sunt bace roşii.
Marsilea quadrifolia
Specii de floră sălbatică de interes naţional nu au fost identificate la nivelul judeţului Giurgiu.
b) Faună sălbatică
Fauna sălbatică cuprinde specii de peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere, caracteristice
zonei de câmpie. O parte dintre dintre specii sunt ameninţate cu dispariţia fapt ce a dus la infiinţarea de
arii protejate.
Speciile de peşti sunt caracteristice Dunării. Amfibieni şi reptilele se găsesc în număr mai mare în
zona inundabilă a Dunării, sau în zona Bălţii Comana.
59
Situl Gura Vedei Şaica Slobozia în zona ostroavelor din judeţul Giurgiu, adăposteşte cea mai
mare colonie de stârci şi cormorani din regiune. Totodată în această zonă cuibăresc specii vulnerabile şi
ameninţate cu dispariţia la nivel european ca stârcul galben ce reprezintă 2% din populaţia care cuibăreşte
în România şi populaţiile de stârci lopătari care reprezintă cel puţin 3,2% din totalul existent în România.
Specii de faună sălbatică de interes comunitar din judeţul Giurgiu

Nr. Denumire ştiinţifică Denumire populară Clasa Legea
Crt. 345/2006
1. Zingel zingel pietrarul anexa 4A
2. Alosa caspia nordmanni rizeafca
3. Alosa pontica scrumbie
4. Acipenser sturionul rusesc
Peşti
gueldenstaedti anexa 5A
5. Acipenser stellatus păstruga
6. Acipenser ruthenus cega
7. Barbus barbus mreana
8. Bufo viridis broasca râioasă
9. Hyla arborea brotăcel
10. Pelobates fuscus broasca de pământ
11. Pelobates syriacus broasca de pământ dobrogeană Amfibieni anexa 4A
12. Rana dalmatina broasca roşie de pădure
13. Triturus cristatus tritonul cu creastă
14. Bombina bombina buhai de baltă
15. Emys orbicularis broasca ţestoasă de baltă
16. Lacerta agilis şopârla cenuşie
17. Lacerta viridis guşter
18. Podarcis taurica şopârla de câmp
Reptile anexa 4A
19. Podarcis muralis şopârla de ziduri
20. Natrix tessellata şarpele de apă
21. Coronella austriaca şarpele de alun
22. Ablepharus kitaibelii şopârla de nisip
23. Chlidonias hybridus chirighiţă cu obraz alb Păsări anexa 4A
24. Chlidonias niger chirighiţă neagră
25. Alcedo atthis pescăraş albastru
26. Lanius minor sfrâncioc cu frunte neagră
27. Lanius collurio sfrâncioc roşiatic
28. Strix aluco huhurez mic
29. Cuculus canorus cuc
30. Anthus campestris fâsă de câmp
31. Luscinia luscinia privighetoare de zăvoi
32. Saxicola rubetra mărăcinar mare
33. Phoenicurus codroş de pădure
phoenicurus
34. Parus spp. piţigoi
35. Podiceps ruficolis corcodel mic
36. Fringilla spp. cinteză
37. Podiceps grisegena corcodel cu gât roşu
38. Podiceps cristatus corcodel mare
39. Mergus albellus ferestraş mic
40. Acrocephalus lăcar de stuf
scirpaceus
41. Acrocephalus lăcar mare
arundinaceus
42. Acrocephalus privighetoare de baltă
melanopogon
43. Ficedula sp. muscar
44. Emberiza spp. presură
60
45. Charadrius dubius prundăraş gulerat mic
46. Charadrius morinelus prundăraş de munte
47. Pluvialis apricaria ploier auriu
48. Calidris minuta fugaci mic
49. Calidris alpina fugaci de ţărm
50. Calidris ferruginea fugaci roşcat
51. Tringa totanus fluierar cu picioare roşii
52. Tringa nebularia fluierar cu picioare verzi
53. Tringa ochropus fluierar de zăvoi
54. Tringa glareola fluierar de mlaştină
55. Tringa hypoleucos fluierar de munte
56. Aquila pomarina acvilă ţipătoare mică
57. Accipiter gentilis uliu porumbar
58. Accipiter nisus uliu păsărar
59. Accipiter brevipes uliu cu picioare scurte
60. Anas strepera raţă pestriţă
61. Anas querquedula raţă cârâitoare
62. Anas platyrhynchos raţă sălbatică mare
63. Anas crecca raţă mică
64. Anas penelope raţă fluierătoare
65. Anas acuta raţă suliţar
66. Aythya ferrina raţă cu cap castaniu anexa 5A
67. Bucephala clangula raţă sunătoare
68. Anser albifrons gârliţă mare
69. Gallinula chloropus găinuşă de baltă
70. Fulica atra lişiţă
71. Vanellus vanellus nagâţ
72. Galinago galinago becaţină comună
73. Lutra lutra vidră
74. Mustela lutreola nutria anexa 4A
Mamifere
75. Felis silvestris pisică sălbatică
76. Mustela putorius dihor anexa 5A
Pe teritoriul judeţului nostru au fost identificate şi specii de faună de interes naţional ce sunt
prezentate în tabelul următor:
Specii de faună sălbatică de interes naţional din judeţul Giurgiu

Nr. Denumire ştiinţifică Denumire populară Clasa Legea
Crt. 345/2006
1. Leuciscus borysthenicus cleanul Peşti anexa 4B
2. Falco tinunculus vânturel roşu
3. Falco subbuteo şoimul rândunelelor
4. Upupa epops pupăză
5. Motacilla alba codobatură albă
anexa 4B
6. Motacilla flava codobatură galbenă
Păsări
7. Sitta europaea ţiclean
8. Oriolus oriolus grangur
9. Coccothraustes coccothraustes botgros
10. Ardea cinerea stârc cenuşiu
anexa 5B
11. Phalacrocorax carbo-sinensis cormoran mare
12. Vulpes vulpes vulpea roşie Mamifere anexa 5B
13. Ondatra zibethica bizamul
14. Capreolus capreolus căprioara
15. Cervus elaphus cerbul roşu
16. Dama dama cerbul lopătar
17. Sus scrofa mistreţul
61
18. Lepus europaeus iepurele de câmp
Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
Din complexul biologic al pădurii, în afară de lemn, care cantitativ reprezintă cel mai mare
procent, se mai recoltează şi valorifică diferite produse, prezentate în cele ce urmează:
Resurse naturale-recoltări autorizate
Nr.
crt. Specia U.M. Cantitatea
1. Fructe de pădure kg 55000

2. Plante medicinale kg 5000
62
Specii admise la vânat pentru sezonul de vânătoare 2006-2007
A.V.P.S. „Şoimul”
Direcţia Silvică Giurgiu
A.V.P.S. „Şoimul ”
„Vulturul”A.V.P.S.
A.J.V.P.S. Giurgiu
A.V.P.S. „Unirea”
“Alcedo”A.V.P.S.
A.V.P.S. „Lunca”
“Bradul”A.V.P.S.
A.V.P.S. „Diana”
Nr.
crt.
TOTAL
Specia
Bizam
1. (Ondrata 85 20 50 - 5 - 10 - - - -
zibethica)
Căprior
2. (Capreolus 170 6 12 34 6 16 4 7 69 - 16
capreolus)
Cerb lopătar
3. 15 - - - - - - - 15 - -
(Dama dama)
Cerb comun
4. (Cervus 7 - - 4 3 - - - - - -
elaphus)
Dihor (Mustela
5. 137 - 106 10 - - - - 20 1 -
putorius)
Iepure de
162
6. câmp (Lepus 3595 150 80 80 730 100 60 495 80 200
0
europaeus)
Jder de copac
7. (Martes 28 2 - 2 - - - - 19 - 5
martes)
Mistreţ (Sus
8. 242 23 37 40 6 10 12 8 81 - 25
scrofa)
Nevăstuica
9. (Mustela 231 - 98 10 - - - - 122 1 -
nivalis)
Şacal( Canis
10. 51 - 16 10 8 - - - 17 - -
aureus)
Viezure (Meles
11. 46 - - 10 3 - 2 - 25 1 5
meles)
Vulpe (Vulpes
12. 425 25 96 20 8 115 10 5 119 7 20
vulpes)
Becaţina
comună
13. 1620 200 520 100 - 400 50 50 300 - -
(Gallinago
gallinago)
Ciocârlie
200 400
14. (Alauda 8000 - 500 500 - 200 700 100 -
0 0
arvensis)
Ciora grivă
15. (Corvus 800 400 - 200 - - 200 - - - -
corone cornix)
Cioră de
semănătură
16. 400 400 - - - - - - - - -
(Corvus
frugileus )
Cormoran
mare
17. 240 - 240 - - - - - - - -
( Phalacrocora
x carbo)
Coţofană (Pica
18. 600 400 - - - - 200 - - - -
pica)
Fazan
19. (Phasianus 2045 240 710 100 50 260 60 60 370 25 170
sp.)
Găinuşa de
20. balta (Galinula 160 - - - - 160 - - - - -
chloropus)
Gârliţa mare
21. (Anser 320 - - 30 - 240 50 - - - -
albifrons)
Gârliţe (specii
22. admise de 760 - 760 - - - - - - - -
lege)
Gâşte
142
23. sălbatice 1860 150 - - 240 50 - - - -
0
(Anser anser)
Gâscă de vară
24. (Anser anser 30 - - 30 - - - - - - -
rubrirostris)
Graur comun
520
25. (Sturnus 7800 600 100 100 800 200 - 650 50 100
0
vulgaris)
Gugustuci
130 595 210
26. (Streptopelia 10110 100 100 200 50 80 200 30
0 0 0
decaocto)
Lişiţe (Iulica
27. 1010 300 430 - - 240 - - 40 - -
atra)
Potârniche
28. 1055 210 150 40 50 250 30 30 175 20 100
(Perdix perdix)
Porumbei
sălbatici
29. 310 - - - - 180 100 - - - 30
(Columba
oenas)
Porumbelul
gulerat
30. 410 200 - 20 50 - - - 120 20 -
(Columba
palumbus)
Prepeliţe
150 139 160 107
31. (Coturnix 6860 500 300 200 100 100 100
0 0 0 0
coturnix)
Raţa
32. mică(Anas - - - - - - - - - - -
crecca)
Raţa mare
33. (Anas 420 - - 400 - - - - - - 20
platyrhinchos)
Raţe sălbatice
565 135 102
34. (specii admise 9070 700 - 50 200 50 50 -
0 0 0
de lege)
Sitari de
pădure
35. 845 200 150 40 20 240 50 50 95 - -
(Scolopax
rusticola)
Sturzi (Turdus
36. 1520 800 - - - - 200 - 500 20 -
philomelos)
Sturz de iarnă
37. (Turdus 800 - - - - 800 - - - - -
pilaris )
Turturele
38. (Streptopelia 860 200 - 100 20 240 100 - 150 20 30
turtur)
Starea ariilor naturale protejate
Aria naturală protejată reprezintă zona terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetrul legal
stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale
sălbatice cu valoare ecologică, ştiinţifică şi culturală deosebită.
Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare a habitatelor, speciilor de floră
şi faună sălbatică pe teritoriul judeţului Giurgiu s-au instituit mai multe categorii de arii naturale
protejate. Acestea sunt:
1. Parcul Natural Comana
Zona Comana cu o suprafaţă de 24.963 ha a fost declarată Parc Natural (inclusiv Balta
Comana) prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată pentru noi zone. Cu această ocazie rezervaţiile Pădurea Oloaga–Grădinari si Pădurea
Padina Tătarului au fost incluse în Parcul Natural Comana.
Pădurea Oloaga–Grădinari si Pădurea Padina Tătarului au fost declarate ca rezervaţii naturale

prin Legea nr.5/06.03.2000 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a III-a –zone protejate.
Pădurea Oloaga–Grădinari este localizată pe teritoriul comunei Comana cu o suprafaţă de 248 ha,
este o rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea speciei de Ruscus aculeatus (ghimpele).
Pădurea Padina Tătarului este localizată pe teritoriul comunei Comana cu o suprafaţă de 230 ha,
este o rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea speciei Paeonia peregrina var. romanica (bujorul
românesc).
Suprafaţa parcului este de 24 963 ha, iar procentul de acoperire al sitului este reprezentat în
diagrama următoare:
4% Aşezări
umane
36,3%
Pădure
54,3%
Terenuri
agricole 5,4%
Zone umede
Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa ştiinţifică a numeroase ecosisteme
naturale (păduri şi pajişti ) cu mare diversitate biologică.
Parcul Natural Comana este situat în întregime pe teritoriul judeţului Giurgiu. În noiembrie 2005
Parcul Natural Comana a fost dat de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor în administraţie
Regiei Naţionale a Pădurilor, respectiv Direcţiei Silvice Giurgiu. Începând cu anul 2006 a fost înfiinţată
structura de administrare a acestuia cu sediul în localitatea Comana.
2. Rezervaţia Manafu
Pădurea Manafu situată pe teritoriul localităţii Ghimpaţi şi are o suprafaţă de 28 ha. Este o
rezervaţie pentru protejarea bujorului românesc-Paeonia peregrina varianta romanica. Aceasta arie
este dată în custodie Direcţiei Silvice Giurgiu în anul 2004.
Bujor românesc-Paeonia peregrina
3. Rezervaţia Teşila
Pădurea Teşila situată pe teritoriul localităţii Schitu, sat Vlaşin şi având o suprafaţă de 52,2 ha.
Este o rezervaţie pentru protejarea bujorului românesc-Paeonia peregrina varianta romanica. Aceasta
arie este dată în custodie Direcţiei Silvice Giurgiu în anul 2004. Rezervaţia naturală Cama Dinu
Păsărica
Zona ostroavelor Cama-Dinu-Păsărica având o suprafaţă de 2400 ha, a primit Avizul
Academiei Române pentru a fi declarată rezervaţie naturală în februarie 2006. În prezent există pe
site-ul MMGA un proiect de hotărâre pentru declarea de noi arii naturale protejate în care este inclusă
şi zona Cama Dinu Păsărica.
Această zonă reprezintă un eşantion tipic de luncă inundabilă, în care se găsesc plantaţii de
nuc american şi glădiţă, perdele de viţă sălbatică şi hamei, păduri de stejari seculari cu ulm şi plop
negru. Totodată au fost identificate specii de plante, inclusiv specii de plante acvatice, specii de
muşchi şi ciuperci.
În urma cercetărilor desfăşurate au fost catalogate un număr de 1349 de specii de faună în
zona ostroavelor Cama-Dinu şi 2224 în partea studiată a Coridorului Verde, numărul fiind mult mai
mare, întrucât au fost luate în calcul doar speciile semnificative.
Zona ostroavelor Cama-Dinu-Păsărica deşi are o suprafaţă redusă ca dimensiune,
adăposteşte cea mai mare colonie mixtă de stârci lopătari şi cormorani mari din zona Giurgiu. Dintre
populaţiile de păsări identificate în zonă, multe specii reprezintă procente importante din populaţiile de
păsări care cuibăresc în România, cum ar fi: stârcul lopătar, stârcul galben, stârcul cenuşiu, stârcul de
noapte, egreta mică, egreta mare, cormoranul mare.
Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Presiunea antropică asupra biodiversităţii se referă la exploatarea resurselor naturale şi la
amplasarea de construcţii în zone protejate.
În domeniul exploatării resurselor, presiunile antropice asupra zonelor naturale se referă la
exploatări forestiere, achiziţie şi recoltare de specii de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică,
exploatări petroliere, balastiere, păşunat iraţional, turism necontrolat.
Responsabilitatea exploatării păşunilor este în sarcina proprietarilor acestora (persoane fizice,
asociaţii de proprietari sau comunităţi). Principalele aspecte care determină apariţia de elemente
negative în legătură cu păşunatul se referă la:
- permiterea accesului animalelor domestice aparţinând persoanelor fizice, asociaţiilor de
proprietari sau comunităţii care nu au domiciliul sau sediul în zonele respective, ceea ce
conduce la suprapopularea păşunilor;
- nu este respectat numărul maxim de animale domestice pe specii şi categorii, număr prevăzut
de studiile silvopastorale şi a celor de păşunat ale fiecărei păşuni;
- nu este respectată durata optimă de păşunat adică din ultima decadă a lunii aprilie până în
ultima decadă a lunii octombrie;
- nu se face verificarea în teren a numărului de animale domestice din păşuni pentru a constata
dacă acesta este conform capacităţii de suport pentru animale a acestor păşuni în concordanţă
cu bonitatea acestora;
- traseele de trecere prin fondul forestier şi prin apă nu sunt respectate
- turismul necontrolat este generator a numeroase aspecte negative cu impact asupra
patrimoniului natural;
- nerespectarea traseelor conduce deseori la accidente;
- sunt recoltate plante dintre care multe sunt specii protejate;
- sunt aprinse focuri care constituie un permanent pericol de incendiu.
Deşi este o regiune tipică de câmpie, care n-ar părea înzestrată din punct de vedere turistic,
judeţul Giurgiu dispune totuşi de un potenţial turistic important şi variat, care poate exercita presiuni
antropice negative asupra biodiversităţii.
Dezvoltarea turismului şi eco-turismului trebuie să se realizeze pe baza unui program menit să
asigure punerea în valoare a potenţialului turistic din zonă dar să asigure şi protecţia mediului
înconjurător.
Biosecuritatea
Biotehnologia modernă este un domeniu relativ nou la nivel global şi a fost promovată de
rezultatele semnificative înregistrate în special în ultimii zece ani de cercetare fundamentală şi
aplicativă.
În termeni largi, biotehnologia modernă are ca obiect de studiu modificarea genetică, respectiv
organismele modificate genetic.
Biosecuritatea este reprezentată de un spectru larg de măsuri (politici de biosecuritate, regim
de reglementări, măsuri ştiinţifice si tehnice) aplicate într-un cadru organizat, necesar minimalizării
riscurilor potenţiale pe care biotehnologia modernă le poate aduce asupra echilibrului natural al
mediului înconjurător şi sănătaţii umane.
Domeniul biosecurităţii este indisolubil legat de cercetarea fundamentală şi aplicativă
impunându-se orientarea rapidă şi eficientă a politicii de cercetare spre dezvoltarea capacităţilor de
cercetare în domeniul biotehnologiilor moderne (resurse umane, management performant, alocare de
fonduri, sprijinirea prin programe guvernamentale) pentru a se ridica la nivelul ţărilor din regiune.
România se află, din acest punct de vedere, pe ultimele locuri din ţările din S-E Europei, devenind
astfel un simplu “consumator” al produselor biotehnologiei moderne. O evaluare a capacitaţii de
cercetare în acest domeniu, realizată la finele anului 2004 în cadrul proiectului UNEP /GEF Crearea
cadrului naţional de biosecuritate pentru România a relevat faptul că dacă în România există
specialişti în domeniu, resursele financiare nu au fost orientate în sensul dezvoltării capacităţii de
cercetare în domeniu biotehnologiilor moderne.
Biosecuritatea reprezintă o abordare strategică şi integrată, ce permite analiza şi gestionarea
riscurilor din sectoarele siguranţei alimentare, a siguranţei vieţii şi sănătăţii animale şi vegetale,
incluzând şi riscurile asociate de mediu.
Biosecuritatea se ocupă şi de introducerea dăunătorilor vegetali, animali, precum şi de boli,
sau de introducerea şi eliberarea de organisme modificate genetic (GMO) şi produsele acestora, şi de
introducerea şi gestionarea speciilor sau genotipurilor invazive.
În perioada recentă a devenit tot mai evidentă necesitatea recunoaşterii importanţei biosecurităţii în
relaţie cu protecţia mediului.
Biosecuritatea este necesară pentru:
- protecţia sistemelor de producţie, precum şi a celor dependenţi de acestea. Producătorii si
celelalte persoane ce lucrează în agricultură îşi pot pierde sursa de venituri prin afectarea sau
distrugerea animalelor şi plantelor datorită bolilor sau afectării mediului;
- protecţia sănătăţii omului şi a încrederii consumatorilor în produsele agricole. Măsurile de
biosecuritate sunt esenţiale pentru protecţia consumatorilor – în special a grupurilor vulnerabile – care
pot fi expuşi unor riscuri sanitare severe;
- protecţia mediului şi promovarea dezvoltării producţiei. Informarea publicului asupra
problemelor mediului, precum dependenţa umană de biodiversitate au dus la necesitatea luării a
numeroase măsuri pentru menţinerea dezvoltării susţinute, care necesită o abordare eficientă a
biosecurităţii.
Reglementări în domeniul biosecurităţii

Activităţile care implică organisme modificate genetic (OMG) sunt supuse unui regim special
de reglementare, autorizare şi administrare, în conformitate cu legislaţia şi actele juridice
internaţionale la care Romania este parte.
La nivelul Uniunii Europene biosecuritatea este reglementată prin următoarele acte normative:
 Directiva 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate
genetic, amendată prin Directiva 98/81/CCE;
 Directiva 2001/18/CE privind introducerea deliberată în mediu şi plasarea pe piaţă a OMG,
care anulează Directiva 90/220/CEE;
 Regulamentul 1829/2003 privind hrana pentru animale şi alimentele modificate genetic;
 Regulamentul 1830/2003 privind trasabilitatea şi etichetarea alimentelor şi hranei pentru
animale obţinute din OMG;
 Regulamentul 1946/2003 privind transportul transfrontier al OMG.
România este una din primele ţări din estul Europei care şi-a reglementat propriul cadru
naţional de biosecuritate. În acest context, la finele anului 1999 a fost elaborată Ordonanţa
Guvernamentală nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a OMG
prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea.
Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii
Autoritatea naţională competentă, responsabilă pentru primirea notificărilor referitoare la
utilizarea organismelor modificate genetic, în conformitate cu Ordonanţa Guvernamentală nr. 49/2000
privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a OMG prin tehnicile biotehnologiei
moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu completări şi modificări prin
Legea nr. 214/2002, este Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Cadrul instituţional
În România cadrul instituţional este asigurat de următoarele autorităţi:
 Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA), este autoritatea responsabilă cu
emiterea acordului de import şi a autorizaţiilor pentru introducerea deliberată în mediu şi
pe piaţă a OMG şi cu controlul activităţilor asociate acestora.
 Autorităţi publice centrale din domeniile: agricultură, alimentaţie, sănătate
 Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR)
 Ministerul Sănătăţii (MS)
 Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
(ANSVSA)
 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC)
 Comisia pentru Securitate Biologică (CSB), ca autoritate ştiinţifică cu rol consultativ în
procesul de luare a deciziilor de către MMGA. Componenţa CSB precum şi Regulamentul
de organizare şi funcţionare al acesteia sunt reglementate prin Ordinul Ministrului
Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 684/2002.
Plante modificate genetic cultivate

Singura specie modificată genetic cultivată în România în scop comercial, având aprobare
oficială, în conformitate cu prevederile Legii nr. 214/2002, este soia tolerantă la glifosat (ingredientul
activ al erbicidului Roundup Ready).
În România au fost emise aprobări pentru importul seminţelor şi cultivarea plantelor modificate
genetic, fie în scop comercial fie pentru testarea oficială în reţeaua Institutului de Stat pentru Testarea
şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS).
Ordinul MAPDR nr. 462/2003 prevede obligativitatea agenţilor economici (persoane fizice sau
juridice, asociaţii fără personalitate juridică) de a declara suprafeţele cultivate cu plante modificate
genetic şi producţiile realizate.
Soia
Sămânţa pentru soia modificată genetic se importă din SUA şi Canada; importul se face doar
cu avizul autorităţilor (MMGA, MAPDR).
Obligaţiile exportatorilor şi agenţilor economici privind transportul şi depozitarea plantelor
modificate genetic (PMG) sunt următoarele: marfa să fie ambalată în saci, cu etichete şi documente
însoţitoare în care să se menţioneze faptul că soiul este modificat genetic, iar clienţii au obligaţia să
restituie companiilor ambalajele goale, după încheierea semănatului.
În Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România (2005) sunt înregistrate 14
soiuri de soia modificate genetic: 11 soiuri aparţin companiei Monsanto, iar 3 soiuri aparţin companiei
Pioneer. Un studiu economic referitor la cultivarea în România, a soiei modificată genetic, indică o
creştere, în medie cu până la 31% (în unele cazuri chiar cu 100%) a producţiei obţinute la soiurile
transgenice faţă de cele convenţionale, concomitent cu reducerea costului de producţie.
Datorită aplicării acestei tehnologii (respectiv utilizarea plantelor modificate genetic, cu
toleranţă la glifosat), soia este singura cultură din România, a cărei producţie (2-2,5 tone/ha) se
apropie de nivelul producţiilor realizate în statele membre ale Uniunii Europene (Franţa, Italia).
Experienţa acumulată în cultivarea soiei convenţionale, dar şi a celei Roundup Ready (RR),
precum şi rezultatele studiului de impact asociat introducerii deliberate în mediu a liniei RR au dus la
concluzia că este neglijabil riscul ca această plantă modificată genetic:
 să fie persistentă sau invazivă în mediu;
 să posede un avantaj selectiv;
 să realizeze un transfer de gene;
 să aibă impact asupra organismelor nevizate, organismelor vizate şi persoanelor în
proximitatea cărora se află sau cu care ajung în contact;
 să aibă impact asupra sănătăţii animalelor;
 să aibă efecte asupra proceselor biogeochimice;
 să impună schimbări ale practicilor culturale.
În judeţul Giurgiu suprafaţa totală cultivată cu soia modificată genetic în anul 2006 a fost de
5759 ha. Direcţia Agricolă şi pentru Dezvoltare Rurală autorizând în acest sens 16 agenţi economici.
Suprafeţele cultivate cu soia modificată genetic pe teritoriul judeţului Giurgiu în ultimii trei ani este
prezentată în tabelul următor.
suprafeţele cultivate cu soia modificată genetic, judeţul
Giurgiu
Nr. crt. Anul Suprafaţa Soiurile cultivate
(HA)
1. 2003 - -
KPG 23930 RR
PR 92 BO 5
4. 2006 5759 PR 92 BO 4
DKB 14-01 RR
SP 9191 RR
S 22 54 RR
AG 0801
Porumbul
Pe teritoriul judeţului Giurgiu nu s-a cultivat porumb modificat genetic în anul 2006.
Perspective
Se are în vedere elaborarea de noi acte legislative care amendează şi completează Legea nr.
214/2002 pentru aprobarea OG 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare
a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor
rezultate din acestea şi care se adresează punctual altor reglementări în domeniul biosecurităţii.
În prezent noi acte legislative vor intra în vigoare pentru a consolida cadrul naţional de
biosecuritate în conformitate cu politica de biosecuritate a UE şi cu principalele instrumente
internaţionale în domeniu, la care România este Parte semnatară.
Starea pădurilor
Pădurile îndeplinesc o multitudine de funcţii în cadrul societăţii. Pe lângă rolul semnificativ pe

care îl joacă în dezvoltarea zonelor rurale, pădurile sunt extrem de preţioase pentru conservarea
naturii. Ele sunt, de asemenea, foarte importante pentru conservarea mediului, constituie elemente
cheie ale ciclului carbonului şi rezervoare de carbon considerabile şi, în acelaşi timp, reprezintă un
factor de control crucial în ciclul hidrologic.
Starea pădurilor poate fi grav afectată de factori naturali, cum ar fi condiţiile climaterice
extreme, atacuri ale paraziţilor şi boli sau fenomene antropice precum schimbarea climaterică,
incendiile şi poluarea atmosferică. Aceste ameninţări pot afecta grav pădurile sau le pot chiar distruge.
Majoritatea factorilor naturali şi antropici care afectează pădurile pot avea efecte transfrontaliere.
Pentru a proteja mediul natural şi patrimoniul forestier este necesară o gestionare durabilă a
pădurilor având în vedere rolul lor de rezervoare de carbon.
Fondul forestier
Subunităţile Direcţiei Silvice Giurgiu pe raza judeţului sunt:
 Ocolul Silvic Bolintin
 Ocolul Silvic Comana
 Ocolul Silvic Ghimpaţi
 Ocolul Silvic Giurgiu
Suprafaţa de pădure gospodărită de acestea pe raza judeţului Giurgiu 34 445 ha.
Situaţia suprafeţelor de teren acoperite cu păduri pe grupe funcţionale este cea din tabelul
următor.
Suprafeţe de pădure (ha)
Nr Gr I-a Gr a II-a
Destinatar (protecţie) (producţie şi protecţie)
crt
1. Direcţia Silvică Giurgiu 2006 2006
34080 365
TOTAL 34080 365
Funcţia economică a pădurilor

Principala funcţie economică a pădurii o constituie producţia de masă lemnoasă. Importanţa
economică a pădurilor nu se limitează numai la resursele naturale pe care le produce (lemn, vânat,
fructe, ciuperci, plante medicinale, miere, etc), ci are funcţie generatoare şi conservatoare de mediu,
asigurând servicii a căror valoare depăşeşte cu mult pe cea a produselor ei.
Constituind componenta vie a ecosistemelor care le cuprind, biocenozele forestiere prin
plantele verzi formează şi acumulează în timp îndelungat biomasa vegetală.
Reducerea cantităţii de dioxid de carbon şi mărirea cantităţii de oxigen din aer, reglarea
debitului râurilor, stăvilirea eroziunii şi prin aceasta reducerea încărcării apelor cu aluviuni, îndulcirea
climatului, asigurarea de posibilităţi de recreere, odihnă, sunt atribuţii ale pădurii foarte importante
pentru mediu.
Situaţia suprafeţelor de fond forestier pe deţinători şi masa lemnoasă brută la nivelul anului
2006 este prezentată în tabelul următor:
Suprafeţele de fond forestier în anul 2006
Forma de Suprafaţă Masă lemnoasă brută (mii mc)
Esenţa
proprietate (ha) -posibilitatea
1 2 3 4
Proprietate de stat 216 0,1
Proprietate privată - -
RĂŞINOASE
216 0,1
Total
Proprietate de stat 34229 128,9
FOIOASE Proprietate privată 505 0,3
Total 34734 129,2
Proprietate de stat 34445 129
TOTAL Proprietate privată 505 0,3
Total 34950 129,3
Situaţia producţiei de lemn a anului 2006, pusă în valoare prin ocoalele silvice ale Direcţiei
Silvice Giurgiu, este prezentată în tabelul următor:
Păduri – recoltări în anul 2006

Nr Locul de Alte specii Alte
Răşinoase Fag Stejar Total
crt recoltare tari specii moi
1. Păduri 0,1 - 38,7 45,8 44,4 129
proprietate
publică a
statului
TOTAL 0,1 - 38,7 45,8 44,4 129
Starea de sănătate a pădurilor

Anual starea de sănătate a pădurii, ca şi în restul ţării, este monitorizată prin observaţii şi
măsurători directe. Aceste observaţii sunt coordonate de specialişti din cadrul I.C.A.S. Bucureşti.
Din amenajamentele silvice s-a constatat că, în general, vegetaţia forestieră în judeţul Giurgiu,
are condiţii bune de dezvoltare, majoritatea tipurilor de staţiune fiind de bonitate mijlocie, iar starea de
sănătate a pădurii a fost bună.
În ceea ce priveşte starea fitosanitară a pădurilor s-au efectuat tratamente avochimice şi de
sol împotriva insectelor defoliatoare şi a paraziţilor vegetali.
Suprafeţele afectate de fenomenul de uscare nu reprezintă zone compacte de teren cu arbori
uscaţi, fenomenul apărând la arbori izolaţi sau la grupuri mici de arbori înainte de atingerea longevităţii
fiziologice. Este de precizat faptul că cei mai mulţi arbori se încadrează în grupa a doua de uscare,
fenomen care poate dispărea în anul următor. Situaţia acestui fenomen este redată în tabelul următor:
Starea de sănătate a pădurilor

Nr. Denumire Suprafaţa Grad uscare Volum
Crt. afectată ha I II III IV extras
(m3)
1. Fenomen uscare la răşinoase - - - - - -
2. Fenomen uscare la foioase 2676 1247 1290 120 19 5100
3. Total fenomen uscare 2676 1247 1290 120 19 5100
Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

Tăierea arborilor în pădure se face cu respectarea unor reguli care au în vedere să nu se
degradeze pădurea şi în acelaşi timp să nu fie aduse vătămări arborilor rămaşi în picioare, puieţilor
sau altor componente ale ecosistemului forestier.
Astfel, tăierea arborilor bătrâni, în vederea regenerării arboretului este prevăzută a se realiza
prin amenajamentele silvice numai iarna, pe zăpadă, pentru a feri de vătămări puieţii din care va
rezulta noul arboret.
Tăierea arborilor tineri, la operaţiile de curăţiri sau rărituri este recomandată a se realiza în a
doua parte a sezonului de vegetaţie, în cazul pădurilor de foioase, când nu există pericolul vătămării
lujerilor tineri, în creştere şi este mai redus pericolul vătămării scoarţei.
Tăierea arborilor ce urmează a fi regeneraţi din lăstari este bine să se facă primăvara
devreme, înainte de pornirea sevei, dar după ce nu mai există pericol de ger.
În anul 2006, au fost parcurse cu tăieri următoarele suprafeţe:
Suprafeţe parcurse cu tăieri în anul 2006
Nr. crt. Denumire indicator Suprafaţa (ha)
1. Tăieri de regenerare 1288
2. Tăieri de produse accidentale 799
3. Operaţiuni de igienă şi curăţirea pădurilor 3281
4. Tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri) 1578
Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

În judeţul Giurgiu s-a constatat că există terenuri cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de
împădurire. Astfel, o mare parte din categoria solurilor degradate (soluri cu exces de umiditate,
solurile cu eroziune de suprafaţă şi de adâncime, solurile acide, etc) pot prezenta disponibilitate pentru
împădurire, existând în acest fel posibilitatea optimizării acestora şi a redării lor în circuitul silvic.
Direcţia Silvică Giurgiu, prin ocoalele sale silvice din judeţ, în anul 2006 au regenerat o suprafaţă
de pădure de 344 ha.
Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
Presiunile antropice se referă la exploatări forestiere, achiziţie şi recoltare specii de plante şi
animale din flora şi fauna sălbatică, exploatări petroliere, păşunat iraţional, turism necontrolat.
Sensibilizarea publicului se desfăşoară în primul rând în perioada 15 martie–15 aprilie, cu
prilejul “Lunii Pădurii”, dar şi în timpul anului prin publicarea de reviste, broşuri şi pliante realizate de
Direcţia Silvică Giurgiu cu sprijinul Regiei Naţionale a Pădurilor.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu a organizat acţiuni de conştientizare a publicului cu
ocazia Lunii Pădurii, participând împreună cu elevi din şcolile giurgiuvene la plantarea de copaci.
Pădurea îndeplineşte un rol pozitiv asupra mediului prin funcţiile de protecţie care constau în:
• funcţia hidrologica a pădurii (de protecţie a surselor, a regimului cursurilor şi a acumulărilor
de apă)
• funcţia antierozională a pădurii (de protecţie a solului şi de asigurare a stabilităţii terenului)
• funcţia climatică a pădurii (de ameliorare a factorilor climatici)
• funcţia de asanare (purificare) a atmosferei
• funcţia recreativă
• funcţia estetică-peisagistică
• funcţia ştiinţifică
Din cauza defrişărilor masive s-a intensificat fenomenul de secetă excesivă şi de lungă durată,
eroziunea solului, alunecări de teren şi inundaţii.
Există pericolul ca pădurea - cel mai bogat ecosistem, să fie puternic sărăcită sub raportul
diversităţii biologice, cu grave consecinţe ecologice, economice şi sociale.
De aceea se impun lucrări silvice de regenerare, îngrijire, protecţie, de reconstrucţie ecologică
a arboretelor, de accesibilizare a fondului forestier.
Pentru promovarea unei silviculturi durabile vor fi necesare modificări fundamentale, schimbări
de concepţie în sensul unei gestionări durabile a pădurilor.
În judeţul Giurgiu sunt aplicate următoarele acţiuni strategice pentru gestionarea durabilă a
pădurilor:
- asigurarea integrităţii fondului forestier, în condiţiile şi cu respectarea situaţiei rezultate în
urma schimbării formei de deţinere şi proprietate, în acest scop fiind necesare dispoziţii legislative
severe care să împiedice reducerea suprafeţei pădurilor sub orice formă;
- întregirea fondului forestier prin împădurirea de terenuri degradate şi abandonate din terenul
agricol, crearea de perdele forestiere de protecţie a câmpului şi antierozionale, înfiinţarea de zone
verzi în jurul oraşelor şi altor localităţi;
- reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factori naturali şi antropici;
- menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor;
- pentru recoltarea resurselor oferite de pădure se impune dotarea fondului forestier cu
drumuri;
- creşterea gradului de înzestrare logistică a silviculturii în principal pentru informatizarea
ramurii şi mecanizarea lucrărilor silvice şi de exploatare a lemnului;
- conservarea biodiversităţii şi asigurarea stabilităţii, sănătăţii şi polifuncţionalităţii pădurilor
prin aplicarea de tratamente intensive, schimbarea concepţiei referitoare la tăierile de igienă în sensul
menţinerii în arborete a unei anumite proporţii de arbori morţi, defectuoşi şi vârstnici, dar valoroşi
pentru conservarea biodiversităţii;
- promovarea speciilor forestiere autohtone locale, dând prioritate celor cu creşterea lentă în
tinereţe, dar susţinută la vârste înaintate, capabile să formeze păduri optim biodiversificate, durabile şi
polifuncţionale;
- crearea de culturi cu specii forestiere cu creştere rapidă în afara fondului forestier în scopul
reducerii presiunii economice asupra pădurilor naturale;
- combaterea dăunătorilor pădurii prin mijloace preponderent biologice;
- ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului şi reconsiderarea acestei activităţi ca
importantă componentă a silviculturii;
- gestionarea durabilă pe baze ecologice a faunei cinegetice.
Concluzii
În judeţul Giurgiu suprafaţa ariilor protejate este de 27443,2 ha, ceea ce reprezintă 7,78% din
suprafaţa judeţului.
La ora actuală a proteja un anumit perimetru, o anumită zonă, este sinonim cu a ajuta o
anumită comunitate în a se dezvolta, prin asigurarea accesului în viitor la resurse ce din prea multe
zone au dispărut.
DEŞEURI
Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte pe care deţinătorul le înlătură sau are obligaţia de
a le înlătura, din care unele sunt reutilizabile. În general deşeurile reprezintă ultima etapă în ciclul de
viaţă al unui produs.
Gestiunea deşeurilor este una dintre problemele cele mai acute de protecţie a mediului.
Datorită creşterii consumului în ultimii ani, dar şi tehnologiilor şi instalaţiilor neperformante din
industrie, a crescut cantitatea de deşeuri produsă. De asemenea, există cantităţi importante de
deşeuri stocate în depozitele de deşeuri urbane şi industriale, care ocupă mari suprafeţe de teren şi
afectează calitatea mediului, în special a apelor subterane şi de suprafaţă.
În prezent, este necesară o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la
necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile şi de a găsi soluţii eficiente în
procesul de diminuare a influenţei negative asupra mediului, produse de deşeuri.
Conform legislaţiei de mediu în vigoare, este recomandabilă următoarea ordine de prioritate a
opţiunilor privind managementul deşeurilor
1. prevenirea / minimizarea generării deşeurilor;
2. colectarea selectivă, reutilizarea /reciclarea;
3. valorificarea energetică;
4. eliminarea în condiţii de siguranţă pentru om şi mediu (ultima opţiune).
Astfel se asigură protejarea resurselor naturale, prin folosirea materiilor prime secundare din
deşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.
Deşeuri municipale şi asimilabile
În cea mai mare parte, deşeurile solide municipale şi asimilabile sunt constituite din:
1 deşeuri menajere provenite din activităţile umane, care sunt predominant organice,
biodegradabile, dar care conţin şi materiale refolosibile (hârtie, carton, materiale plastice,
textile, deşeuri metalice);
2 deşeuri comerciale produse în urma activităţilor de comerţ, asimilate cu cele menajere;
3 deşeuri din parcuri şi grădini, predominant vegetale;
4 deşeuri din pieţe, constituite din resturi vegetale şi materiale refolosibile, reciclabile colectate
neselectiv;
5 deşeuri din construcţii, care provin din refacerea drumurilor, construcţiilor;
6 deşeurile stradale colectate neselectiv de serviciile de salubritate ale primăriilor localităţilor
urbane;
7 deşeuri solide industriale, care sunt constituite în principal din reziduuri vegetale, reziduuri
organice din industria alimentară şi diverse materiale reciclabile.
Gestiunea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea
acestora, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea acestora.
Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor.
Generarea deşeurilor
Viaţa socio-economică din judeţul Giurgiu are ca rezultat o cantitate însemnată de deşeuri
menajere. Managementul deşeurilor menajere nu a primit, de-a lungul timpului, atenţia cuvenită, astfel
încât atât calitatea factorilor de mediu cât şi impactul asupra populaţiei prezintă riscuri ridicate.
Cantităţile de deşeuri menajere generate prezintă importante variaţii de la o localitate la alta,
de la un oraş la altul, în funcţie de gradul de urbanism, de densitatea populaţiei, de modul de viaţă al
locuitorilor, de nivelul economic al localităţilor (industriale, agrare, administrative), iar în cadrul
aceleiaşi localităţi, în funcţie de anotimp, zi din săptămână etc.
Cantitatea de deşeuri menajere generate-colectate este de 42 700 tone, cu următoarele
observaţii:
- cantităţile se referă numai la localităţile din mediul urban, aşa cum au fost raportate de către agenţii
de salubritate şi administratorii depozitelor de deşeuri;
- nu toţi locuitorii din mediul urban, în special cei care deţin gospodării, au încheiat contract cu o firmă
de salubritate;
- depozitele de deşeuri municipale din judeţ nu sunt dotate cu cântar, estimarea cantităţilor făcându-se
fie ţinând cont de volumul containerelor sau al mijlocului de transport, fie după volumul din contract ;
- în contracte apar, de multe ori, cantităţi care nu sunt reale;
- nu toate deşeurile generate ajung la depozitul final, din cauza lipsei de educaţie civică a unor
cetăţeni sau a indisciplinei unor transportatori de deşeuri.
Indicele de generare al deşeurilor se calculează ca raportul dintre cantitatea de deşeuri

generată şi numărul de locuitori din mediul urban.
Indicelui de generare al deşeurilor in 2006 a fost 0.59.
Deşeuri biodegradabile
Deşeurile biodegradabile sunt acele deşeuri organice care pot fi descompuse de către diverse
microorganisme. Fracţiunea biodegradabilă din deşeurile municipale, care în România reprezintă o
componentă majoră, include:
1 deşeuri biodegradabile rezultate din gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
2 deşeuri vegetale din parcuri şi grădini;
3 deşeuri biodegradabile din pieţe;
4 componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;
5 nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;
6 deşeurile de hârtie/carton de proastă calitate, care nu poate fi reciclată.
Conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune Directiva
UE nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, şi Angajamentelor asumate de România în procesul
de negocieri cu Uniunea Europeană, cantitatea de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare
finală trebuie redusă treptat, astfel încât până cel târziu la data de 16.07.2016 cantitatea depozitată să
se reducă cu cel puţin 65% din cantitatea totală exprimată gravimetric produsă în anul 1995.
Ca alternativă la eliminarea prin depozitare a deşeurilor biodegradabile, valorificarea acestora
se poate realiza fie prin procedee aerobe (compostare), fie prin procedee anaerobe (digestie
anaerobă).
In vederea atingerii ţintelor prevăzute de legislaţie cu eforturi tehnice şi investiţionale minime
trebuie să ne concentrăm asupra acelor cantităţi de deşeuri care pot fi uşor transferate în noul sistem
de gestionare a deşeurilor. De exemplu, pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
depozitate se pot utiliza cantităţile de deşeuri colectate separat din parcuri şi grădini, pieţe şi nămoluri
de la staţiile de epurare orăşeneşti (care corespund cerinţelor OM 344/708/2005).
Cu toate că cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile ar putea fi colectat în mediul rural,
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor recomandă evitarea acestui lucru, deoarece populaţia
din mediul rural practică metode ecologice de valorificare a materiilor biodegradabile din propria
gospodărie.
În aceste condiţii, se va introduce colectarea separată a fracţiei biodegradabile din deşeurile
menajere în zonele verzi ale oraşelor şi în unele zone rurale în care îşi desfăşoară activitatea operatori
de salubritate.
Digestia anaerobă este un proces anaerob din care rezultă compost, utilizat în agricultură, şi
biogaz, care poate fi utilizat pentru încălzire, producere de electricitate şi încălzire sau drept
combustibil pentru vehicule. Cum această tehnică are ca scop doar reducerea cantităţii de deşeuri
biodegradabile depozitate, nu exista cerinţe speciale pentru calitatea materialului de intrare şi prin
urmare gradul de colectare separată poate fi mai redus decât în cazul compostării.
Cantitatea de deşeuri biodegradabile (valori estimate) ce se regăsesc în cele menajare generate
în mediul urban in 2006 a fost de sunt de17080 tone.
Până în prezent nu sunt facilităţi pentru colectarea selectivă şi tratarea fracţiunii biodegradabile
din deşeurile municipale, acestea se colectează în amestec cu restul deşeurilor menajare şi sunt
eliminate prin depozitare la depozitele neconforme.
Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

La nivel de judeţ nu se efectuează tratarea deşeurilor menajare.
În anul 2006 s-a continuat în municipiul Giurgiu colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje
din PET de la populaţie. Tot la nivel de municipiu îşi desfăşoară activitatea un agent economic (SC
Rovic SRL), care încearcă valorificarea deşeurilor de ambalaje din PET şi plastic (polipropilena,
polietilena).
Deşeurile de hârtie carton colectate de către populaţie şi agenţii economici au fost predate în
anii anteriori agenţilor economici autorizaţi pentru preluarea acestora.
Cantităţie de deşeuri colectate - valorificate este prezentată în tabelul următor.
Cantităţi de deşeuri colectate – valorificate
2006
Cantitate de deşeuri, tone
plastic hârtie
colectate 41,9 3141
valorificate 0* 3141
*La sfârşitul anului 2006 existau în stoc 71 tone de ambalaje din PET.
Eliminarea deşeurilor municipale

Eliminarea deşeurilor menajere se realizează prin depozitare pe sol în depozite neconforme
cu cerinţele actuale ale legislaţiei în domeniu.
La nivelul judeţului Giurgiu funcţionează 3 depozite de deşeuri în mediul urban şi 117 depozite
de deşeuri în mediul rural.
Depozitul este un amplasament pentru eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare pe sol
sau în subteran.
Depozitele de deşeuri se clasifică în funcţie de natura deşeurilor depozitate în:
1 Depozite deşeuri periculoase (clasa a)
2 Depozite deşeuri nepericuloase (clasa b)
3 Depozite de deşeuri inerte (clasa c)
Tabel 6.2.4. Depozite de deşeuri municipale

Volumul deşeurilor Capacitatea
Nr. Localitatea unde este Suprafaţa de
depuse în depozit (mil. depozitului (mil.
crt. amplasat depozitul depozit (ha)
mc) mc)
1 Giurgiu 8,5 0,6093 0,567
2 Bolintin Vale 2 0,0709 0,2*
3 Mihăileşti 2 0,0276 0,12*
NOTĂ: *Capacităţile sunt aproximate, pentru că nu s-a efectuat un proiect în momentul deschiderii.
Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, depozitele municipale existente în
judeţul Giurgiu se vor închide după cum urmează:
1 depozitul mixt de deşeuri Giurgiu – în anul 2007;
2 depozitul de deşeuri Bolintin Vale – în anul 2017
3 depozitul de deşeuri Mihăileşti – în anul 2017.
Depozitul mixt de deşeuri Giurgiu a fost autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului
pentru suprafaţa rămasă neocupată, în vederea funcţionării până la data închiderii.
Încă din cursul anului 2005 serviciul de salubritate al oraşului Mihăileşti a fost concesionat
unui agent economic privat urmând ca depozitul din acest oraş să fie închis ulterior, înainte de
termenul stabilit prin HG nr. 349/2005.
Cele 117 depozite din mediul rural vor fi închise până la data de16.07.2009 conform Planului
de implementare al Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. De asemenea, serviciile de
salubritate din 21 de localităţi din mediul rural au fost concesionate unor agenţi economici privaţi.
Colectarea şi transportul deşeurilor

În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi Planului
Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate prin HG nr. 1470/2004, un accent deosebit trebuie pus
pe selectarea la sursă a deşeurilor recuperabile din deşeurile menajere, în scopul valorificării lor
materiale sau energetice. De asemenea, deşeurile periculoase de la populaţie ar trebui colectate
separat în vederea valorificării sau eliminării lor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi populaţie.
Responsabilitatea colectării deşeurilor municipale revine municipalităţilor, care o pot realiza în
mod direct - prin intermediul serviciilor de salubritate din cadrul consiliilor locale, sau indirect - prin
cedarea acestei activităţi pe bază de contract, unor agenţi de salubritate specializaţi. În prezent servicii
de salubritate sunt organizate şi funcţionează în special în mediul urban.
Compoziţia medie a deşeurilor menajere colectate de la populaţie

Hârtie, Materiale
Compoziţia Sticlă Metale Plastice Lemn Altele
carton organice Total
deşeurilor % % % % % %
% %
11 4 2 8 2 60 13 100%
Compoziţia deşeurilor menajere (%)
Colectarea deşeurilor menajare se face prin intermediul operatorilor de salubritate după cum
urmează:
-în mediul urban îşi desfăşoară activitatea următorii agenţi de salubritate:
-Direcţia Generală a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală Giurgiu - în
municipiul Giurgiu
-SC Rovic SRL Giurgiu - în municipiul Giurgiu
-SC Salserv Ecosistem SRL Bucureşti - în oraşul Mihăileşti
-Serviciul de Administrare a Domeniului Public Bolintin Vale - în oraşul
Bolintin Vale
-în mediul rural îşi desfăşoară activitatea :
-SC Salub SA Ploieşti - în comunele Bucşani, Crevedia Mare, Clejani, Roata de Jos,
Vânătorii Mici şi Ulmi
-SC De Vrijheid Industrie SRL Bucureşti - în comuna Bolintin Deal
a) Colectarea deşeurilor menajere şi asimilabile cu acestea se realizează atât de la persoane
fizice şi juridice, cât şi de la instituţii.
În municipiul Giurgiu se realizează colectarea selectivă de la populaţie a deşeurilor de
ambalaje din polietilen tereftalat, (prin intermediul unui număr de 46 recipienţi metalici).
În anul 2006 s-au colectat selectiv 41,78 tone de deşeuri ambalaje din PET.
b) Transportul deşeurilor colectate se face zilnic în sezonul cald şi de 2 ori pe săptămână în

sezonul rece - de la populaţie, iar de la agenţii economici - la solicitarea acestora.
Deşeurile municipale şi asimilabile sunt colectate la producători şi/sau pe străzi în containere stradale,
transportul acestora de la locurile de colectare la rampele de deşeuri se realizează de către serviciile
de salubritate şi de către producători.
Judeţul Giurgiu beneficiază de asistenţă tehnică pentru elaborarea aplicaţiei necasare

realizării sistemului integrat de management al deşeurilor, în cadrul măsurii ISPA 2003/RO/16/P/PA-
013-6.
În anul 2006 s-a elaborat master planul, iar studiul de fezabilitate nu este încă finalizat.
Deşeuri de producţie
Deşeurile de producţie reprezintã totalitatea deşeurilor generate din diferite activitãţi

economice. Ele pot fi deşeuri nepericuloase sau deşeuri periculoase.
Principalele priorităţi ale gestionării deşeurilor sunt: prevenirea, reutilizarea/ reciclarea,
valorificarea energetică, tratarea şi depozitarea.
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi
pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor de
producţie sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regăsesc la codurile:
02. Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la
prepararea şi procesarea alimentelor – cu excepţia codului 02 01 06;
03. Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie,
hârtiei şi cartonului;
04. Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textilă;
05. Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a
cărbunilor;
06. Deşeuri din procese chimice anorganice;
07. Deşeuri din procese chimice organice;
08. Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu) straturilor de
acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice;
09. Deşeuri din industria fotografică;
10. Deşeuri din procesele termice;
11. Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale;
hidrometalurgie neferoasă;
12. Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a
materialelor plastice;
13. Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi;
14. Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi;
15. Deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi
îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte;
16. Deşeuri nespecificate în altă parte – cu excepţia codurilor 16 04 şi 16 10;
19. Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi
de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial.
Cantităţile de deşeuri de producţie generate in anul 2006 sunt înregistrate şi raportate de către
agenţii economici şi sunt prezentate în tabelul următor.
Gestionarea deşeurilor de producţie
2006
Deşeuri de producţie
Generate 21543,925
Valorificate (tone/an) 10006,463
Eliminate(tone/an) 11856,09
Deşeuri periculoase
Deşeurile periculoase sunt definite conform OUG 78/2000 aprobată cu modificari prin Legea
426/2001, ca deşeuri conţinând constituenţi cu proprietăţile (explozive, oxidante, inflamabile, iritante,
nocive, toxice, cancerigene, corosive, infecţioase, teratogene, mutagene, ecotoxice), care le fac să fie
periculoase ca atare sau în contact cu alte substanţe sau în cursul depozitării. Din categoria deşeurilor
periculoase fac parte:
1 componente farmaceutice, medicinale sau veterinare;
2 substanţe organice halogenate, neutilizate ca solvenţi;
3 baterii electrice uzate cu conţinut de Cd, Li, Hg, etc.;
4 uleiuri minerale şi substanţe uleioase;
5 deşeuri industriale cu constituenţi periculoşi etc.
Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase

Producătorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestionării astfel încât să asigure un
management raţional al deşeurilor periculoase precum şi prevenirea şi reciclarea, suplimentar faţă de
manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deşeurilor produse.
La nivelul anului 2006 s-au generat 72,106 tone de deşeuri de producţie periculoase
reprezentând 0,33% din producţia de deşeuri industriale.
Cantităţile de deşeuri periculoase generate, valorificate, eliminate pentru anul 2006 se
regăsesc în tabelul următor.
Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase

Deşeuri de producţie periculoase
2006
(tone/an)
Generate 72,106
Valorificate 46,104
Eliminate 0
Dintre categoriile de deşeuri periculoase, care constituie o problemă importantă în judeţul Giurgiu,
amintim:
1 Uleiuri uzate
2 Acumulatori uzaţi
Gestionarea uleiurilor şi acumulatorilor auto uzaţi

Cantitate colectată(tone) Cantitate valorificată(tone)
Tip deşeu
2006 2006
Ulei uzat 7,074 16,946
Acumulatori uzaţi 22,289 19,568
TOTAL 29,363 36,514
În ceea ce priveşte echipamentele cu conţinut de PCB/PCT, la nivel de judeţ există 485

condensatori, din care 440 în funcţiune şi 18 scoşi din uz şi sunt deţinuţi de Sucursalele de Furnizare
şi Distribuţie a Energiei Electrice Giurgiu şi Ilfov. În anul 2006 nu a fost programată eliminarea de
echipamente ce conţin compuşi cu PCB/PCT.
Deşeuri nepericuloase
Deşeurile de producţie nepericuloase au rezultat din: industria textilă, industria alimentară,
creşterea animalelor, prelucrare lemn, producţia şi distribuţia energiei termice şi a apei calde.
Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase

Deşeurile rezultate sunt colectate selectiv la generator şi sunt valorificate şi/sau eliminate.
Cantităţile de deşeuri de producţie nepericuloase pentru anul 2006 sunt prezentate în tabelul
următor.
Cantităţii de deşeuri de producţie nepericuloase
Deşeuri de producţie nepericuloase
2006
(tone/an)
Generate 21471.819
Valorificate 9960,359
Eliminate 11856,09
La nivel de judeţ cel mai important producător de deşeuri nepericuloase este SC Uzina
Termoelectrică Giurgiu SA din a cărui activitate rezultă deşeuri de zgură şi cenuşă. Acestea sunt
eliminate la depozitul de deşeuri de producţie nepericuloase – halda de zgură şi cenuşă. Depozitul
este situat la o distanţă de 2,5 km de SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA în partea de sud a acesteia,
în peninsula Ramadan şi aici sunt depozitate zgura şi cenuşa rezultate în urma producerii agentului
termic. Acest depozit intră sub incidenţa Directivelor 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor şi
1996/61/CE –IPPC, depozitarea urmând să se sisteze conform prevederilor HG nr. 349/2005, până la
data de 31.12.2011.
Depozite de deşeuri nepericuloase

Supra Capacitate
Nr. Agent Tip Capacitate An Tipuri deşeuri
faţa proiectată
crt economic depozit ocupată (mc) închidere depozitate
(ha) (mc)
depozit
deşeuri
SCUT zgură şi
1. ind. 64 8012515 1275720 2011
Giurgiu SA cenuşă
neperi
culoase
Deşeuri generate de activităţi medicale
Deşeurile medicale periculoase se clasifică în: anatomo-patologice şi părţi anatomice,

infecţioase, înţepătoare – tăietoare, chimice şi farmaceutice. Acestea au fost colectate la locurile de
producere pe categorii, în recipienţi speciali şi au fost eliminate, prin incinerare în crematoriile proprii.
Începând cu luna septembrie 2006 toate deşeurile medicale generate de activităţile medicale
desfăşurate în spitale sunt preluate în vederea sterilizării de SC Stericare România SRL şi SC
Sterifant Est SRL. Totuşi a mai rămas o problemă de rezolvat: cea a deşeurilor medicale rezultate din
activitatea cabinetelor medicale.
Datele privind cantităţile de deşeuri rezultate din activităţile medicale sunt furnizate de către
Autoritatea de Sănătate Publică.
Cantităţile de deşeuri medicale generate-eliminate în anul 2006 sunt prezentate în tabelul
următor.
Cantităţi de deşeuri medicale generate-eliminate, rezultate din activităţi medicale
Deşeuri medicale(tone/an) 2006

generate 227,32125
eliminate 227,32125
Fig. 6.4.1.
Tendinţe privind generarea deşeurilor
Pornind de la situaţia actuală privind gestionarea deşeurilor municipale şi de implementare a

legislaţiei Uniunii Europene în domeniu, este imperios necesară adoptarea sistemului integrat de
gestionare a deşeurilor la nivel local.
Cantitatea de deşeuri urbane generată, considerată ca fiind un indicator al consumului
populaţiei, va avea în următorii ani o evoluţie crescătoare, dar nu spectaculoasă. Creşterea cantităţilor
de deşeuri colectate se va datora atât măririi consumului de produse, cât mai ales extinderii serviciilor
de salubritate în zonele rurale.
Compoziţia acestor deşeuri se va modifica, urmând să crească procentul deşeurilor de ambalaje
(materiale plastice, sticlă, hârtie şi carton etc.) în detrimentul fracţiei biodegradabile. În urma
dezvoltării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, promovat şi prin diverse programe
desfăşurate la nivel naţional, a proiectelor de management integrat, a campaniilor de conştientizare a
populaţiei, se va micşora cantitatea deşeurilor depozitate şi va creşte cantitatea valorificată. De
asemenea, promovarea compostării va contribui nu numai la reducerea cantităţilor depozitate ci şi la
îndepărtarea problemelor pe care fermentarea acestora în depozitele neconforme actuale le
presupune (levigatul, degajările de gaz cu fenomenele de autoaprindere, mirosuri, insecte etc.)
Se estimează că, prin punerea în practică a unor proiecte privind construirea unor noi staţii de
epurare în localităţile rurale, modernizarea staţiilor de epurare urbane şi extinderea reţelelor de
canalizare, va creşte cantitatea de nămol generată.
În urma extinderii zonelor rezidenţiale din intravilan prin realizarea de locuinţe individuale, se
estimează şi o creştere a cantităţii de deşeuri rezultate din construcţii şi demolări.
Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an.
Având în vedere faptul că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şi
performanţe economice, nu se poate realiza o estimare a cantităţilor de deşeuri de producţie generate;
la aceasta se se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice actuale, în funcţie de tipul de
activitate şi numărul de angajaţi în sectorul productiv. Din aceste cauze nu se poate realiza o
prognoză a cantităţilor de deşeuri de producţie generate pentru următorii ani.
Totuşi, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă descendentă,
ca urmare a necesităţii respectării noilor cerinţe legislative, care implică utilizarea tehnologiilor curate
şi intensificarea activităţilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor.
Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planului Naţional de
Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG nr. 1470/2004, este dezvoltarea unui sistem integrat de
gestionare al deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii
populaţiei şi a mediului.
În vederea implementării prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, în judeţul
Giurgiu se va urmări realizarea următoarelor măsuri:
1 construirea depozitului zonal de deşeuri;
2 închiderea depozitelor existente potrivit calendarului aprobat în procesul de negociere al
capitolului 22 - Mediu;
3 realizarea staţiilor de transfer;
4 închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor din zonele rurale şi realizarea
punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer;
5 dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor;
6 extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate;
7 asigurarea colectării întregii cantităţi de deşeuri generate;
8 reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, potrivit prevederilor HG 349/2005;
9 valorificarea deşeurilor de construcţii şi demolări prin implicarea autorităţilor administraţiei
publice locale, din faza de obţinere a autorizaţiei de construcţiei;
10 închiderea crematoriului ce deserveşte Spitalul Judeţean Giurgiu;
1 realizarea colectării cantităţii de cel puţin 3 kg deşeu EEE/locuitor/an
2 operaţionalizarea spaţiilor destinate colectării DEEE conform HG nr. 448/2005;
3 supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri potrivit prevederilor ordinului comun
2/211/118/2004;
4 urmărirea reutilizării, reciclării şi valorificării componentelor vehiculelor scoase din uz pentru
atingerea obiectivului de 85% până la 31.12.2006;
5 continuarea eliminării în instalaţii autorizate a echipamentelor ce conţin bifenili policloruraţi;
6 creşterea cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate;
7 începerea utilizării nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti la fertilizarea unor suprafeţe
agricole, potrivit prevederilor Ordinului MMGA nr. 344/2004;
8 colectarea şi valorificarea anvelopelor uzate conform HG nr.170/2004;
9 organizarea de campanii de informare şi de conştientizare / educare a populaţiei.
PLANUL DE ACTIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI – PLAM
Principal instrument de punere în aplicare a măsurilor şi de atingere a obiectivelor stabilite de

Strategia Protecţiei Mediului, PLAM a fost elaborat în anul 2004.
PLAM se conformează convenţiilor şi acordurilor unilaterale şi bilaterale la care ţara noastră
este parte, din care derivă criterii de stabilire a priorităţilor privind obiectivele protecţiei mediului,
propunând măsuri concrete de îndeplinire a prevederilor acestora şi creând posibilitatea de punere în
practică a măsurilor şi efectelor adoptării acquis-ului comunitar în domeniul mediului fiind astfel
circumscris eforturilor naţionale de aderare la structurile europene şi nord-atlantice.
Pentru judeţul Giurgiu au fost identificate şi menţinute la revizuire un număr de 14 categorii de
probleme/aspecte de mediu, fiecare categorie conţinînd un număr de probleme individuale. Pentru
atingerea obiectivelor din PLAM au fost stabilite acţiuni concrete şi responsabilii pentru
implementarea acestora. De asemenea au fost stabilite sursele potenţiale de finanţare interne şi
externe şi termenele propuse pentru realizarea acţiunilor.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu este concentrat pe următoarele obiective majore:
- îmbunătăţirea condiţiilor de mediu;
- promovarea unor campanii de conştientizare a publicului privind
responsabilităţile ce le revin pentru protecţia mediului;
- întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a ONG-urilor;
- promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţile locale, ONG –uri şi
sectorul privat;
- identificarea, evaluarea şi selectarea priorităţilor de mediu pentru care
este necesar a se acţiona.
Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului a fost monitorizat anual conform
specificaţiilor prevăzute în capitolul său nr. 6- „Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor”.
Indicatorii monitorizaţi sunt:
 rezultatele de mediu (reducerea specifică a poluării);
 calitatea mediului pe factori specifici;
 gradul de conformare a grupurilor ţintă;
 eforturi pentru implementare şi control;
 gradul de introducere a tehnologiilor curate;
 eforturi pentru reglementare;
 eforturi financiare ale grupurilor ţintă;
 total penalităţi pentru neconformare, etc.
Ultima monitorizare a fost realizată în trimestrul I al anului 2006.
Pentru fiecare problemă de mediu cuprinsă în Planul Local de Acţiune pentru Protecţia
Mediului s-a întocmit matricea de monitorizare şi s-au consemnat rezultatele monitorizării şi orice
acţiune / schimbare / demers în rubrica de observaţii.
Rezultatele monitorizării sunt prezentate mai jos:
Total obiective specifice -76 din care:
- 27 realizate
- 45 in curs de realizare
- 4 nerealizate
În conformitate cu specificaţiile Capitolului 6.4 din Planul Local de Acţiune pentru
Protecţia Mediului Giurgiu, şi în conformitate cu Ordinul prefectului nr. 113/2006, s-a realizat, în
anul 2006, prima revizuire a acestuia. Următoarele revizuiri se vor efectua la intervale de câte
trei ani.
Intrucât în perioada premergătoare aderării la Uniunea Europeană legislaţia de mediu a UE a
fost transpusă în legislaţia românească şi prin aceasta au fost stabilite condiţii, termene şi
norme diferite de cele prezentate in PLAM-ul elaborat in perioada 2003-2004, toate măsurile
au fost reevaluate şi adaptate cerinţelor actuale ale legislaţiei de mediu. Măsurile care nu mai
corespund cerinţelor legislative actuale şi cele care au fost realizate deja au fost excluse din
PLAM-ul revizuit, rămânând doar cele cu termene scadente de la data revizuirii PLAM.
Revizuirea PLAM s-a finalizat la sfârşitul anului 2006. Varianta revizuită a PLAM a fost
transmisă principalelor instituţii din judeţul Giurgiu şi este pusă la dispoziţia publicului interesat pe site-
ul APM Giurgiu: www.apmgr.ro
PLAM pentru judetul Giurgiu împreună cu PLAM pentru judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa,
Ialomiţa, Prahova şi Teleorman au stat la baza elaborării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu
(PRAM) pentru Regiunea de Dezvoltare 3 Sud – Muntenia. PLAM / PRAM vor sta la baza elaborării
pe viitor a Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului revizuit.
Scopul Planului Regional de Acţiune pentru Mediu este evaluarea problemelor de mediu,
stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung, stabilirea corelării dezvoltării
economice cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională cu aspectele de protecţia mediului.
În scopul monitorizării gradului de realizare a măsurilor prevăzute în PLAM, dar şi al menţinerii
contactului cu situaţia de fapt în ceea ce priveşte posibila apariţie a unor noi proiecte de mediu, semestrial,
APM Giurgiu îşi reactualizează baza de date cu privire la proiectele de mediu din judeţ.
La nivelul judeţului Giurgiu, în anul 2006 s-au finalizat 6 proiecte de mediu, 13 proiecte s-au
aflat în derulare (din care 6 cu finanţare externă şi 7 cu finanţare internă), iar alte 59 de proiecte de
mediu s-au aflat în aşteptare pe lista propunerilor.
De asemenea, APM Giurgiu a promovat în anul 2006 un pachet de 10 propuneri de proiecte
de mediu din partea judetului Giurgiu in vederea cooperarii dintre Guvernul Romaniei si Guvernul
Germaniei, care însă nu au fost aprobate spre finanţare.
Urmărind cu consecvenţă integrarea politicilor de mediu ale judeţului Giurgiu în politicile
sectoriale, şi regionale, APM Giurgiu a răspuns tuturor solicitărilor de colaborare în elaborarea următoarelor
documente:
 Planul de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Giurgiu- cooperare cu Instituţia
Prefectului –judeţul Giurgiu
 Planul Regional de Dezvoltare - Sud-Muntenia – cooperare cu ADR Sud Muntenia
 Programul Operaţional Sectorial- Transporturi- cooperare cu Agenţia Regională pentru
Protecţia Mediului Piteşti
 Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor -cooperare cu Agenţia Regională pentru Protecţia
Mediului Piteşti, autorităţile administraţiei publice locale si centrale si cu reprezentantii societăţii
civile;
 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu- cooperare cu Agenţia Regională
pentru Protecţia Mediului Piteşti;
 Agenda 21 Locală- cooperare cu Instituţia Prefectului –judeţul Giurgiu, Consiliul Judeţean
Giurgiu şi cu consiliile locale Giurgiu şi Bolintin-Vale;
 Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră 2007-2013- cooperare cu autorităţile
administraţiei publice locale si centrale si cu reprezentantii societăţii civile din România şi
Bulgaria;
 Programul de Management al Calităţii Aerului
ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ, SĂNĂTATE, PROTECŢIE SOCIALĂ
ÎNVĂŢĂMÂNT
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este structurat pe 4 niveluri:

← 1. Preşcolar, cuprinzând: grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare, pregătitoare pentru şcoală;
← 2. Primar, cuprinzând: clasele I-IV;
← 3. Secundar, care cuprinde:
← -învăţământul secundar inferior, organizat în două cicluri care se succed: gimnaziu,
clasele V-VIII şi ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX-X;
← -învăţământul secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI – XII/XIII,
precedat, după caz, de anul de completare;
← 4. Postliceal.
Structura învăţământului preuniversitar
Învatamântul a cunoscut în aceasta parte a tarii o intensa dezvoltare în special în
perioada interbelica. Astfel în anul 1934 în fostul judet Vlasca populatia scolara se ridica la 273
persoane la mia de locuitori. Numai în municipiul Giurgiu existau la acea vreme un liceu de baieti,
doua licee de fete, un liceu comercial de baieti, un liceu industrial de baieti, o scoala industriala de
baieti, o scoala profesionala de fete, o scoala de piscicultura si marinarie. De asemenea în comunele
fostului judet Vlasca mai existau: o scoala de arte si meserii la Clejani, doua scoli de menaj si industrie
casnica, una la Comana si alta la Zadariciu, o scoala de agricultura la Draganesti Vlasca, 228 scoli
primare si 7 gradinite.
LISTA UNITĂŢILOR SCOLARE DIN JUDEŢUL GIURGIU

Anul scolar 2006/2007
Nr. Localitatea Denumire scoala Adresa Nr.telefon / Fax *
crt. Com./oras e- mail
1. Adunatii Sc.I-VIII Ad.Copaceni Comuna Adunaţii Copăceni, -
Copaceni Sc.I-VIII Darasti Sat Dărăşti, comuna Adunaţii -
Copăceni,
Sc.I-VIII Mogosesti Sat Mogoşeşti, comuna Ad. Copăceni, -
Sc.I-IV Varlaam Sat Varlaam, comuna Adunaţii -
Copăceni
2. Baneasa Sc.I-VIII Baneasa Comuna Băneasa, 0246/285390*
Sc.I-IV Frasinu Sat Frasinu, comuna Băneasa, -
Sc.I-VIII Meletie Sat Meletie, comuna Băneasa, -
Sc.I-VIII Pietrele Sat Pietrele, comuna Băneasa, -
Sc.I-IV Sf. Gheorghe Sat Sf. Gheorghe, comuna Băneasa, -
Sc.I-IV Baneasa Comuna Băneasa, -
3. Bolintin Sc.I-VIII Bolintin Deal Comuna Bolintin Deal, 0246/273009
Deal Sc.I-VIII Mihai Voda Sat Mihai Vodă, comuna Bolintin Deal, 0246/274187
4. Bolintin Sc.I-VIII Bolintin Vale Oraş Bolintin Vale, 0246/270834*
Vale Sc.I-VIII Malu Spart Sat Malu Spart, 269259
Sc.I-IV Suseni Sat Suseni -
Grup Şcolar “Dimitrie Oraş Bolintin Vale, 0246/271283
Bolintineanu” 0246270622*
5. Buturugeni Sc.I-VIII Buturugeni Comuna Buturugeni, 0246/277159
Sc.I-VIII Padureni Sat Pădureni, comuna Buturugeni, 0246/277158
Sc.I-IV Prisiceni Sat Prisiceni, comuna Buturugeni, -
Sc.I-IV Posta Sat Poşta, comuna Buturugeni, -
6. Bucsani Sc.I-VIII Bucsani Comuna Bucşani, 0246/263073*
Sc.I-VIII Vadu Lat Sat Vadu Lat, comuna Bucşani, -
Sc.I-IV Uiesti Sat Uieşti, comuna Bucşani, -
Sc.I-VIII Podisor Sat Podişor, comuna Bucşani, -
Sc.I-IV Anghelesti Sat Angheleşti , comuna Bucşani, -
Sc.I-IV Obedeni Sat Obedeni, comuna Bucşani, -
Sc.I-IV Goleasca Sat Goleasca, comuna Bucşani, -
7. Bulbucata Sc.I-VIII Bulbucata Comuna Bulbucata, 0246/275322
8. Calugăreni Sc.I-VIII Calugareni Comuna Călugăreni, 0246/281242
Sc.I-VIII Uzunu Sat Uzunu, comuna Călugăreni, -
Sc.I-VIII Hulubesti Sat Hulubeşti, comuna Călugăreni, -
Sc.I-IV Crucea Sat Crucea, comuna Călugăreni, -
Grup Şcolar Agricol Comuna Călugăreni, 0246/281227
9. Colibasi Sc.I-VIII Colibasi Comuna Colibaşi, -
Sc.I-VIII Campurelu Sat Câmpurelu, comuna Colibaşi, -
Sc.I-IV Colibasi Comuna Colibaşi -
10. Comana Sc.I-VIII Comana Comuna Comana 0246/283060
Sc.I-VIII Gradistea Sat Grădiştea, comuna Comana, 0246/284114
Sc.I-IV Budeni Sat Budeni, comuna Comana, -
Sc.I-VIII Falastoaca Sat Falaştoaca, comuna Comana, -
Sc.I-VIII Vlad Tepes Sat Vlad Tepeş, comuna Comana, -
11. Cosoba Sc.I-VIII Cosoba Comuna Cosoba, 0246/253718
12. Clejani Sc.I-VIII Clejani Comuna Clejani, 0246/261174
Sc.I-VIII Podu Doamnei Sat Podu Doamnei, comuna Clejani, -
Sc.I-IV Neajlov Sat Neajlov, comuna Clejani, -
Sc.I-IV Sterea Sat Sterea, comuna Clejani, -
13. Crevedia Sc.I-VIII Crevedia Mare Comuna Crevedia Mare, 0246/264164
Mare Sc.I-VIII Crevedia Mica Sat Crevedia Mică, comuna Crevedia 0246/264170
Mare,
Sc.I-IV Gaiseanca Sat Găiseanca, comuna Crevedia -
Mare,
Sc.I-IV Dealu Sat Dealu, comuna Crevedia Mare, -
Sc.I-IV Sf.Gheorghe Sat Sf. Gheorghe, comuna Crevedia -
Mare,
14. Daia Sc.I-VIII Daia Comuna Daia, -
Sc.I-VIII Daita Sat Dăiţa, comuna Daia, -
15. Floresti- Sc.I-VIII Floresti Comuna Floreşti-Stoeneşti, 0246/258222
Stoenesti Sc.I-VIII Stoenesti Sat Stoeneşti, comuna Floreşti- 0246/256024
Stoeneşti,
Sc.I-VIII Palanca Sat Palanca, comuna Floreşti- -
Stoeneşti,
16. Fratesti Sc.I-VIII Fratesti Comuna Frăteşti, -
Sc.I-VIII Remus Sat Remuş, comuna Frăteşti, 0246/226677
Sc.I-IV Cetatea Sat Cetatea, comuna Frăteşti, -
Sc.I-IV Balanoaia Sat Bălănoaia, comuna Frăteşti -
Sc.I-IV Fratesti nr.2 Comuna Frăteşti -
17. Gaiseni Sc.I-VIII Gaiseni Comuna Găiseni, 0246/259281
Sc.I-VIII Cascioarele Sat Căscioarele, comuna Găiseni, -
Sc.I-IV Carpenisu Sat Cărpenişu, comuna Găiseni, -
Sc.I-IV Popa Nae Sat Popa Nae, comuna Găiseni, -
18. Gostinu Sc.I-VIII Gostinu Comuna Gostinu, 229110 222116
19. Greaca Sc.I-VIII Greaca Comuna Greaca, 0246/246030
Sc.I-IV Zboiu Sat Zboiu, comuna Greaca, -
Sc.I-IV Putu Greci Sat Puţu Greci, comuna Greaca, -
20. Gogosari Sc.I-VIII Gogosari Comuna Gogoşari, 228149
Sc.I-IV Izvoru Sat Izvoru, comuna Gogoşari, -
Sc.I-IV Draghiceanu Sat Drăghiceanu, comuna Gogoşari, -
Sc.I-IV Ralesti Sat Răleşti, comuna Gogoşari, -
21. Gostinari Sc.I-VIII Gostinari Comuna Gostinari, -
Sc.I-IV Gostinari Comuna Gostinari -
Sc.I-IV Mironesti Sat Mironeşti, comuna Gostinari, -
22. Gaujani Sc.I-VIII Gaujani Comuna Găujani, 250964
Sc.I-VIII Pietrisu Sat Pietrişu, comuna Găujani, -
23. Ghimpati Sc.I-VIII Ghimpati Comuna Ghimpaţi, 0246/276416
Sc.I-VIII Naipu Sat Naipu, comuna Ghimpaţi, -
Sc.I-IV Ghimpati nr.2 Comuna Ghimpaţi, -
Sc.I-IV Valea Plopilor Sat Valea Plopilor, comuna Ghimpaţi, -
Sc.I-IV Cocioc Sat Cocioc, Comuna Ghimpaţi, -
Sc.I-IV Copaciu Sat Copaciu, comuna Ghimpaţi, -
24. Gradinari Sc.I-VIII Gradinari Comun Grădinari, 0246/251512
Sc.I-VIII Tantava Sat Tântava, comuna Grădinari, 0246/251011
Sc.I-IV Zorile Sat Zorile, , comuna Grădinari, -
25. Hereşti Sc.I-VIII Hereşti Comuna Hereşti, -
26. Hotarele Liceul „Udrişte Năsturel „ Comuna Hotarele, 0246/247021
Sc.I-VIII Hotarele Deal Sat Hotarele Deal, comuna Hotarele, -
Sc.I-IV Scărişoara Sat Scărişoara, , comuna Hotarele, -
27. Isvoarele Sc.I-VIII Isvoarele Comuna Isvoarele, -
Sc.I-IV Teiuş Sat Teiuş, , comuna Isvoarele, -
28. Iepuresti Sc.I-VIII Iepuresti Comuna Iepureşti, 232205
Sc.I-IV Gorneni Sat Gorneni, comuna Iepureşti, -
Sc.I-IV Stalpu Sat Stâlpu, comuna Iepureşti, -
29. Izvoarele Sc.I-VIII Izvoarele Comuna Izvoarele, 0246/248025
Sc.I-VIII Chiriacu Sat Chiriacu, comuna Izvoarele, -
Sc.I-IV Valea Bujorului Sat Valea Bujorului, comuna Izvoarele, -
Sc.I-IV Radu Voda Sat Radu Vodă, comuna Izvoarele, -
30. Joita Sc.I-VIII Joita Comuna Joiţa, 0246/252264
Sc.I-IV Bacu Sat Bâcu, comuna Joiţa 0246/252718
31. Letca Nouă Sc.I-VIII Letca Noua Comuna Letca Nouă, 0246/260102
Sc.I-VIII Letca Veche Sat Letca Veche, comuna Letca Nouă, -
Sc.I-VIII Milcovatu Sat Milcovăţu, comuna Letca Nouă, -
32. Malu Sc.I-VIII Malu Comuna Malu -
33. Marsa Sc.I-VIII Marsa Comuna Mârşa 0246/268210
Sc.I-IV Marsa nr.2 Comuna Mârşa, -
34. Mihai Bravu Sc.I-VIII Mihai Bravu Comuna Mihai Bravu, 0246/286169
35. Mihailesti Sc.I-VIII Mihailesti Oraş Mihăileşti, 0246/278039
Sc.I-IV Novaci Sat Novaci, -
Sc.V-VIII Popesti Sat Popeşti, -
Sc.I-IV Tufa Sat Tufa, -
Sc.I-IV Draganescu Sat Drăgănescu, -
36. Ogrezeni Sc.I-VIII Ogrezeni nr.1 Comuna Ogrezeni, 0246/250232
Sc.I-VIII Ogrezeni nr.2 Comuna Ogrezeni, 0246/250249
Sc.I-IV Ogrezeni nr. 3 Comuna Ogrezeni, -
Sc.I-IV Hobaia Sat Hobaia, comuna Ogrezeni, -
37. Oinacu Sc.I-VIII Oinacu Comuna Oinacu, 0246/244078
Sc.I-VIII Branistea Sat Braniştea, comuna Oinacu, 0246/244069
Sc.I-IV Comasca Sat Comasca, comuna Oinacu, -
38. Putineiu Sc.I-VIII Putineiu Comuna Putineiu, -
Sc.I-IV Vieru Sat Vieru, comuna Putineiu -
Sc.I-IV Hodivoaia Sat Hodivoaia, comuna Putineiu, -
39. Prundu Sc.I-VIII Prundu Comuna Prundu 0246/245032

Sc.I-IV Puieni Sat Puieni, comuna Prundu, -
40. Roata de Jos Sc.I-VIII Roata de Jos Comuna Roata de Jos 0246/266062
Sc.I-VIII Cartojani Sat Cartojani, comuna Roata de Jos -
Sc.I-IV Catunu Sat Cătunu, comuna Roata de Jos 0246/266004
Sc.I-IV Roata Mica Sat Roata Mică, comuna Roata de Jos -
Sc.I-IV Sadina Sat Sadina, comuna Roata de Jos -
41. Rasuceni Sc.I-VIII Rasuceni Comuna Răsuceni, -
Sc.I-VIII Cucuruzu Sat Cucuruzu, comuna Răsuceni, -
Sc.I-IV Sat Nou Sat Sat Nou, comuna Răsuceni, -
42. Sabareni Sc.I-VIII Sabareni Comuna Săbăreni, 0246/253014
43. Slobozia Sc.I-VIII Slobozia Comuna Slobozia, 0246/242159
44. Schitu Sc.I-VIII Vlasin Sat Vlaşin, comuna Schitu, -
Sc.I-VIII Bila Sat Bila, comuna Schitu, -
Sc.I-IV Schitu Comuna Schitu, -
Sc.I-IV Camineasca Sat Cămineasca , comuna Schitu, -
45. Stăneşti Sc.I-VIII Stăneşti Comuna Stăneşti, -
Sc.I-VIII Ghizdaru Sat Ghizdaru, comuna Stăneşti, -
Sc.I-IV Balanu Sat Bălanu, comuna Stăneşti, -
46. Singureni Sc.I-VIII Singureni Comuna Singureni, -
Sc.I-IV Cranguri Sat Crânguri, comuna Singureni, -
Sc.I-IV Stejaru Sat Stejaru, comuna Singureni, -
47. Stoenesti Sc.I-VIII Stoenesti Comuna Stoeneşti, 256024
Sc.I-IV Tangaru Sat Tangâru, comuna Stoeneşti, -
Sc.I-IV Ianculesti Sat Ianculeşti, comuna Stoeneşti, -
48. Toporu Sc.I-VIII Toporu Comuna Toporu, 236177
Sc.I-VIII Tomulesti Sat Tomuleşti, comuna Toporu, -
49. Ulmi Sc.I-VIII Trestieni Sat Trestieni, comuna Ulmi, 0246/255016
Sc.I-VIII Poenari Sat Poenari, comuna Ulmi, 0246/254428
Sc.I-IV Ulmi Comuna Ulmi, -
Sc.I-IV Ghionea Sat Ghionea, comuna Ulmi, -
Sc.I-IV Draganeasca Sat Drăgăneasca, comuna Ulmi, -
Sc.I-IV Icoana Sat Icoana, comuna Ulmi, 0246/254433
50. Vedea Sc.I-VIII Vedea Comuna Vedea, -
Sc.I-IV Vedea nr. 2 Comuna Vedea, -
51. Varasti Sc.I-VIII Varasti Comuna Vărăşti -
Sc.I-VIII Dobreni Sat Dobreni, comuna Vărăşti, -
Sc.I-IV Obedeni Sat Obedeni, comuna Vărăşti, -
52. Valea Sc.I-VIII Valea Dragului Comuna Valea Dragului, 237171
Dragului
Sc.I-IV Ciocoveni Sat Ciocoveni, comuna Valea -
Dragului,
53. Vanatorii Mici Sc.I-VIII Vanatorii Mici Comuna Vânătorii Mici, 265422
Sc.I-VIII Zadariciu Sat Zădăriciu, comuna Vânătorii Mici, -
Sc.I-VIII Izvorul Sat Izvorul, comuna Vânătorii Mici, -
Sc.I-VIII Vanatorii Mari Sat Vânătorii Mari, comuna Vânătorii -
Mici,
Sc.I-IV Cupele Sat Cupele, comuna Vânătorii Mici, -
Sc.I-IV Corbeanca Sat Corbeanca, comuna Vânătorii -
Mici,
Sc.I-IV Poiana lui Stanga Sat Poiana lui Stângă, comuna -
Vânătorii Mici,
54. Giurgiu Sc.I-VIII nr.1 „Sf.Gheorghe” Giurgiu, Strada Tudor Vianu nr.2 0246/216654
Sc.I-VIII nr.2 Giurgiu, Strada Nicolae Iorga nr. 34 0246/216488
“Mircea cel Bătrân”
Sc.I-VIII nr.3 Giurgiu, Strada Dan Lucan nr. 17 0246/214605
Sc.I-VIII nr.4 Giurgiu, Strada Vlad Ţepeş nr.45 0246/214506
“Mihai Eminescu”
Sc.I-VIII nr.5 Giurgiu, Strada Constantin 0246/210996
“Emil Gulian” Brâncoveanu nr.5
Sc.I-VIII nr.6 Giurgiu, Strada 1 Decembrie 1918 nr. 0246/230933
“Savin Popescu” 7
Sc.I-VIII nr.7 Giurgiu, Strada Portului nr. 19 0246/214920
Sc.I-VIII nr.8 Giurgiu, Strada Negru Vodă 0246/230104
Sc.I-VIII nr.10 Giurgiu, Strada Constantin 0246/221203
Brâncoveanu
Colegiul Naţional Giurgiu, Strada Nicolae Droc Barcian 0246/215503
“Ion Maiorescu” nr. 8
Liceul “Tudor Vianu” Giurgiu, Strada Tudor Vianu nr. 38 0246/213809
Liceul Giurgiu, Strada Tudor Vianu nr.57 0246/215401

“Nicolae Cartojan”
Grup Şcolar Economic Giurgiu, Strada 1 Decembrie 1918 nr. 0246/221193
Adm.”Ion Barbu” 83
Gr.Sc.Naval Viceamiral “Ioan Giurgiu, Strada Uzinei nr.30 B 0246/216198
Balanescu”
Grup Scolar Giurgiu, Strada Sloboziei nr. 1 0246/214570
”Miron Nicolescu”
Seminarul Teologic Giurgiu, Strada Sloboziei nr.1 0246/212099
Sc.de Muzica şi Arte Plastice Giurgiu, Strada Mareşal Foch nr.5 0246/216426
“Victor Karpis”
Sc.Ajutatoare Giurgiu, Strada 1 Decembrie 1918 nr. 0246/225364
83
Palatul copiilor Giurgiu, Strada Gării nr.115 0246/211359
Scoala Postliceala Sanitara Giurgiu, Strada Bucureşti nr. 80 0246/215197
Clubul Sportiv Scolar Giurgiu, Strada Nicolae Bălănescu -
nr.13
Scoala de Arte şi Meserii Giurgiu, Strada Tudor Vianu nr. 57 0246/217290
Reţeaua unităţilor de învăţământ din judeţul Giurgiu

Anul şcolar 2006-2007
Unitatea de
Nr. Nr.
Mediu Nr. învăţământ
Nr. Unitatea de învăţământ cu Preş- TOTAL
Urban/ Preşcolari/ fără Adresa Obs.
crt. personalitate juridica colari/ Preşcolari/
Rural elevi personalitate
elevi elevi
juridica
Com.
Ad.Copac
1 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Ad.Copaceni 349 349
eni jud.
Giurgiu
Com.
Ad.Copac
2 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Darasti 255 255
eni jud.
Giurgiu
Com. Aviz MECT
Şcoala cu
Ad.CopacNr.42043/5.1
3 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Mogosesti 103 cls.I-IV 41 144
eni jud. 0.2006
Varlaam
Giurgiu
Şcoala cu
cls.I-IV
Baneasa
Şcoala cu
cls.I-IV Com.Ban
33
Sf.Gheorghe easa,
21
Şcoala cu Jud.Giurg
4 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Baneasa 264 40 610
cls.I-IV iu
138
Frasinu Tel.02462
114
Şcoala cu 85390
cls.I-VIII
Pietrele
Scoala I-VIII
Meletie
Com.Boli
ntin Deal,
Jud.Giurg
5 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Bolintin Deal 405 405
iu
Tel.02462
73009
Rural 209 209 Com.Boli
ntin Deal,
Jud.Giurg
6 Şcoala cu cls.I-VIII Mihai Voda
iu
0246274
187
Urban Şcoala cu cls.I-VIII Bolintin Vale 788 Grad.Bolintin 80 888 Oras
Vale 20 Bolintin
Grad.Crivina Vale,
7 jud.Giurgi
u
Tel.02462
70834
8 Urban Şcoala cu cls.I-VIII Malu Spart 445 Sc.I-IV 52 497 Oras
Suseni Bolintin
Vale,
jud.Giurgi
u
Tel.02462
69259
Oras
Bolintin
Vale,
Grup scolar „Dimitrie
9 Urban 1148 1148 jud.Giurgi
Bolintineanu” Bolintin Vale
u
Tel.02462
71283
269 Sc.I-IV Uiesti 53 394 Com.
Sc.I-IV 29 Bucsani ,
Scoala de arte si meserii Goleasca 43 jud.Giurgi
10 Rural
Bucsani Sc.I-IV u
Podisor Tel.02462
63073
11 Şcoala cu cls.I-VIII Vadu Lat 139 Sc.I-IV 32 171 Com. Aviz MECT
Obedeni Bucsani , Nr.42043/5.1
Rural
jud.Giurgi 0.2006
u
12 Şcoala cu cls.I-VIII Bulbucata 151 Grad.Teisori 25 176 Com. Aviz MECT
Bulbucat Nr.42043/5.1
a, 0.2006
Rural jud.Giurgi
u
Tel.02462
75322
13 Urban Şcoala cu cls.I-VIII Buturugeni 193 Sc.I-IV Posta 29 279 Com.
Sc.I- 57 Buturuge
IVPrisiceni ni ,
jud.Giurgi
u
Tel.02462
77159
14 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Padureni 232 232 Com.
Buturuge
ni ,
jud.Giurgi
u
Tel.02462
77158
15 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Calugareni 270 Sc.I-IV 42 330 Com.
Crucea de 18 Calugare
piatra ni ,
Grad.Branist jud.Giurgi
ari u
Tel.02462
81242
Com.
Calugare
ni ,
16 Grup scolar agricol Calugareni 552 552 jud.Giurgi
u
Tel.02462
81227
17 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Hulubesti 196 196 Com. Exista avizul
Calugare Primariei
ni ,
jud.Giurgi
u
18 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Uzunu 197 197 Com. Exista avizul
Calugare Primariei
ni ,
jud.Giurgi
u
19 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Clejani 277 277 Com.
Clejani ,
jud.Giurgi
u
Tel.02462
61174
20 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Podul 160 Sc.I-IV 96 256 Com. Aviz MECT
Doamnei Neajlov Clejani , Nr.42043/5.1
jud.Giurgi 0.2006
u
Tel.02462
62115
21 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Colibasi 203 Şcoala cu 48 251 Com.
cls.I-IV Colibasi j
Colibasi ud.Giurgi
u
22 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Campurelu 159 159 Com. Aviz MECT
Colibasi j Nr.42043/5.1
ud.Giurgi 0.2006
u
23 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Comana 327 Sc.I-IV 42 492 Com.
Budeni 123 Comana j
Sc.I-VIII ud.Giurgi
Falastoaca u
Tel.02462
83060
24 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Gradistea 201 201 Com.
Comana j
ud.Giurgi
u
Tel.02462
84114
25 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Vlad Tepes 206 206 Com.
Comana j
ud.Giurgi
u
26 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Cosoba 357 357 Com.
Cosoba j
ud.Giurgi
u
Tel.02462
53718
27 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Crevedia Com.
Mare Crevedia
Mare jud.
277 Sc.I-IV Dealu157 434
Giurgiu
Tel.02462
64164
28 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Crevedia Com.
Mica Sc.I-IV Crevedia
Gaiseanca 42 Mare jud.
198 280
Sc.I-IV Sf. 40 Giurgiu
Gheorghe Tel.02462
64170
29 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Daita Şcoala cu Com. Aviz MECT
cls.I-IV Daia 49 Daia Nr.42043/5.1
202 274
Grad.Plopsor 23 jud.Giurgi 0.2006
u u
30 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Floresti 507 Com.Flor
esti-
Stoenesti
507
jud.Giurgi
u
Tel.02462
58222
31 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Stoenesti 286 286 Com.Flor
esti-
Stoenesti
jud.Giurgi
u
Tel.02462
56024
32 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Palanca 332 Com.Flor
esti-
Stoenesti
332
jud.Giurgi
u
33 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Fratesti 303 Com.Frat
esti
303
jud.Giurgi
u
34 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Remus 255 Com.Frat
Grad. esti
Cetatea 24 jud.Giurgi
290
Grad.Balano 11 u
aia Tel.02462
26677
35 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Gaiseni 291 Sc.I-IV Com.Gai
Carpenis seni jud.
86
Sc.I-IVPod 390 Giurgiu
13
Popa Nae Tel.02462
59181
36 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Cascioarele 314 Com.Gai
314 seni jud.
Giurgiu
37 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Gaujani 162 Com.Gau Aviz MECT
jani jud.G Nr.42043/5.1
Sc.I-VIII
139 301 iurgiu 0.2006
Pietrisu
Tel.02462
50964
38 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Ghimpati 357 Sc.I-IV Com.Ghi
Ghimpati mpati
84
Sc.I-IV Valea jud.Giurgi
73 534
Plopilor u
20
Sc.I-IV Tel.02462
Copaciu 76416
39 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Naipu 201 Com.Ghi
mpati
201
jud.Giurgi
u
40 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Gogosari 157 Com.Gog Aviz MECT
osari Nr.42043/5.1
Sc.I-IV jud.Giurgi 0.2006
73 230
Izvoru u
Tel.02462
28149
41 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Gostinari 213 Sc.I-IV Com.Gos Aviz MECT
Gostinari 49 tinari Nr.42043/5.1
281
Sc.I-IV 19 jud.Giurgi 0.2006
Mironesti u
42 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Gostinu 201 Com.Gos
tinu jud.G
201 iurgiu
Tel.02462
29110
43 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Gradinari 167 Sc.I-IV Zorile 100 267 Com.Gra Aviz MECT
dinari Nr.42043/5.1
jud.Giurgi 0.2006
u
Tel.02462
51512
44 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Tantava 181 Com.Gra Aviz MECT
dinari Nr.42043/5.1
jud.Giurgi 0.2006
181
u
Tel.02462
51011
45 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Greaca 232 Com.Gre
aca jud.G
Sc.I-IV Putu
26 258 iurgiu
Greci
Tel.02462
46030
46 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Heresti 264 Com.Her
264 esti jud.G
iurgiu
47 Rural Grup Scolar „Udriste Nasturel” 750 Com.Hot
Sc.I-IV arele
Hotare Deal 43 jud.Giurgi
824
Sc.I-IV 31 u
Scarisoara Tel.02462
47021
48 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Iepuresti 162 Com.Iepu Aviz MECT
Sc.I-IV resti Nr.42043/5.1
Gorneni 40 jud.Giurgi 0.2006
219
Sc.I-IV 17 u
Stalpu Tel.02462
32205
49 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Isvoarele 185 Com.Isvo Aviz MECT
arele Nr.42043/5.1
185
jud.Giurgi 0.2006
u
50 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Izvoarele 162 Com.Izvo Aviz MECT
arele Nr.42043/5.1
Grad.Radu jud.Giurgi 0.2006
19 181
Voda u
Tel.02462
48025
51 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Chiriacu 175 Com.Izvo Aviz MECT
Sc.I-IV Valea arele Nr.42043/5.1
56 231
Bujorului jud.Giurgi 0.2006
u
52 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Joita 248 Şcoala cu Com.Joit
cls.I-VIII Bicu a jud.Giur
184 432 giu
Tel.02462
52264
53 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Letca Noua 120 Com.Letc Aviz MECT
a Noua Nr.42043/5.1
Şcoala cu
jud.Giurgi 0.2006
cls.I-VIII 135 255
u
Letca Veche
Tel.02462
60102
54 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Milcovatu 242 Com.Letc
a Noua
242
jud.Giurgi
u
55 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Malu 187 Com.Mal Unica scoala
187 u jud.Giur in comuna
giu
56 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Mirsa 395 Com.Mirs
a jud.Giur
395 giu
Tel.02462
68210
57 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Mihai Bravu 341 Com.Mih
ai Bravu
jud.Giurgi
341
u
Tel.02462
86169
58 Urban Grup scolar Mihailesti 751 Oras
Mihailesti
Sc.I-IV Tufa
91 jud.Giurgi
Sc.I-IV 882
40 u
Draganescu
tel.02462
78039
59 Urban Şcoala cu cls.I-VIII Popesti 222 Oras
Mihailesti
Grad.Novaci 20 242
jud.Giurgi
u
60 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Ogrezeni nr.1 208 Com.Ogr
Şcoala cu ezeni
cls.I-IV jud.Giurgi
45 253
Ogrezeni u
nr.3 Tel.02462
50232
61 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Ogrezeni nr.2 281 Com.Ogr
ezeni
Sc.I-IV jud.Giurgi
71 352
Hobaia u
Tel.02462
50249
62 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Oinacu 141 Şcoala cu Com.Oin Aviz MECT
cls.I-VIII acu jud.G Nr.42043/5.1
104
Branistea 295 iurgiu 0.2006
50
Sc.I-IV Tel.02462
Comasca 44078
63 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Prundu 486 Com.Pru
Sc.I-IV
62 548 ndu jud.G
Puieni
iurgiu
64 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Putineiu 188 Com.Puti Aviz MECT
Sc.I-IV
35 neiu Nr.42043/5.1
Hodivoaia 267
44 jud.Giurgi 0.2006
Sc.I-IV Vieru
u
65 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Rasuceni 151 Com.Ras Aviz MECT
Şcoala cu
uceni Nr.42043/5.1
cls.I-VIII 134 285
jud.Giurgi 0.2006
Cucuruzu
u
66 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Roata de jos 434 Grad.nr.2
Roata de jos Com.Roa
Sc.I-IV 48 ta de
Roata de jos 71 jos jud.Gi
758
Sc.I-IV 43 urgiu
Roata Mica 162 Tel.02462
Sc.I-IV 66062
Sadina
67 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Cartojani 563 Com.Roa
ta de
563
jos jud.Gi
urgiu
68 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Sabareni 332 Com.Sab
areni
jud.Giurgi
332
u
Tel.02462
53014
69 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Vlasin 108 Sc.I-IV Com.Schi Aviz MECT
40
Camineasca 189 tu jud.Giu Nr.42043/5.1
41
Sc.I-IV Bila rgiu 0.2006
70 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Singureni 269 Sc.I-IV Com.Sing
Cranguri 51 ureni
374
Sc.I-IV 54 jud.Giurgi
Stejaru u
71 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Slobozia 247 Com.Slob
ozia
jud.Giurgi
247
u
Tel.02462
42159
72 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Stanesti 195 Sc.I-
Com.Sta
IVBalanu 19
nesti
Sc.I-IV 58 291
jud.Giurgi
Ghizdaru 19
u
Grad.Oncesti
73 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Stoenesti 213 Com.Sto
enesti
Sc.I-IV jud.Giurgi
20 233
Tangiru u
Tel.02462
56024
74 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Toporu 171 Com.Top Aviz MECT
oru jud.Gi Nr.42043/5.1
Sc.I-IV
65 236 urgiu 0.2006
Tomulesti
Tel.02462
36177
75 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Trestieni 517 Com.Ulmi
Sc.I-IV Ulmi
jud.Giurgi
Sc.I-IV 109
677 u
Draganeasc 51
Tel.02462
a
55016
76 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Poenari 241 Sc.I-IV 24 345 Com.Ulmi
Ghionea 80 jud.Giurgi
Sc.I-IV u
Icoana Tel.02462
54428
77 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Valea 274 Sc.I-IV 46 320 Com.Vale
Dragului Ciocoveni a
Dragului j
ud.Giurgi
u
Tel.02462
37171
78 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Vinatorii Mici 165 Sc.I-IV 69 310 Com.Vina Aviz MECT
Poiana lui 76 torii Nr.42043/5.1
Stanga Mici jud. 0.2006
Sc.I-VIII Giurgiu
Zadariciu Tel.02462
65422
79 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Vinatorii Mari 160 Sc.I-IV 48 401 Com.Vina Aviz MECT
Cupele 49 torii Nr.42043/5.1
Sc.I-IV 144 Mici jud. 0.2006
Corbeanca Giurgiu
Sc.I-VIII
Izvorul
80 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Varasti 286 Sc.I-IV 78 364 Com.Var
Obedeni asti
jud.Giurgi
u
81 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Dobreni 288 288 Com.Var
asti
jud.Giurgi
u
82 Rural Şcoala cu cls.I-VIII Vedea 314 314 Com.Ved
ea
jud.Giurgi
u
83 Urban Sc.cu clasele I-VIII „Sf.Gheorghe 650 650 Giurgiu,
Giurgiu str.T.Vian
u nr.2,
tel.0246/2
16654
84 Urban Sc.cu clasele I-VIII „Mircea cel 332 332 Giurgiu,
Batrin” Giurgiu str.N.Iorg
a nr.34
Tel.21648
8
85 Urban Sc.cu clasele I-VIII „Ioan 467 467 Giurgiu,
Boldescu” Giurgiu str.Dan
Lucan
nr.17,
tel.0246/2
14605
86 Urban Sc.cu clasele I-VIII „Mihai 717 717 Giurgiu,
Eminescu” Giurgiu str.Vlad
Tepes
nr.45,
tel.0246/2
14506
87 Urban Sc.cu clasele I-VIII „Emil Gulian” 373 373 Giurgiu,
Giurgiu str.C.Bra
ncoveanu
nr.5,
tel.0246/2
10996
88 Urban Sc.cu clasele I-VIII „Savin 494 494 Giurgiu,
Popescu” Giurgiu str.1
Decembri
e 1918
nr.7,
tel.0246/2
30933
89 Urban Şcoala cu cls.I-VIII nr.7 Giurgiu 384 384 Giurgiu,
str.Portul
ui nr.19,
tel.0246/2
14920
90 Urban Şcoala cu cls.I-VIII „Academician 1311 1311 Giurgiu,
Marin Voiculescu” str.Negru
Voda,
tel.0246/2
30104
91 Urban Şcoala cu cls.I-VIII nr 10 Giurgiu 383 383 Giurgiu,
str.C.Bra
ncoveanu
nr.10,
tel.0246/2
21203
92 Urban Colegiul national”Ion Maiorescu” 940 940 Giurgiu,
str.Nicola
e Droc
Barcian
nr.8,
tel.0246/2
15503
93 Urban Liceul teoretic „Tudor Vianu” 849 849 Giurgiu,
str.T.Vian
u nr.38,
tel.0246/2
13809
94 Urban Liceul teoretic „Nicolae Cartojan” 810 810 Giurgiu,
str.T.Vian
u nr.57,
tel.0246/2
15401
95 Urban Gr.sc.ec.”Ion Barbu” 824 824 Giurgiu,
str.1
Decembri
e 1918
nr.83,
tel.0246/2
21193
96 Urban Gr.sc. naval „Viceamiral Ioan 787 787 Giurgiu,
Balanescu” str.Uzinei
nr.30B,
tel.0246/2
16198
97 Urban Gr.sc.”Miron Nicolescu” 987 987 Giurgiu,
str.Sloboz
iei nr.1,
tel.0246/2
14570
98 Urban Seminarul teologic”Sf.Ioan 133 133 Giurgiu, Aviz MECT
Valahul” str.SlobozNr.42043/5.1
iei nr.1, 0.2006
tel.0246/2
12099
99 Urban Scoala de muzica”Victor Karpis” Giurgiu,
str.Mares
al Foch
nr.5,
tel.0246/2
16426
100 Urban Scoala de arte si meserii Giurgiu 355 355 Giurgiu,
str.T.Vian
u nr.57,
tel.0246/2
17290
101 Urban Club Sportiv Scolar Giurgiu Giurgiu,
str.N.Bala
nescu
nr.13
102 Urban Scoala Postliceala Sanitara 100 100 Giurgiu, Aviz MECT
Giurgiu str.Bucur Nr.42043/5.1
esti nr.80 0.2006
Tel.02462
15197
103 Urban Palatul Copiilor Giurgiu,
str.Garii
nr.115
Tel.02462
11359
104 Urban Grad.prog.normal nr.8 193 Grad.prog.no 75 268 Giurgiu,
rmal nr.4 str.Gorne
ni nr.54,
tel.0246/2
16239
105 Urban Grad.prog.normal nr.9 275 275 Giurgiu,
str.C.Bra
ncoveanu
tel.0246/2
26516
106 Urban Grad.prog.prelungit nr.1 124 Grad.prog.no 110 234 Giurgiu,
rmal nr.6 str.Liberta
tii nr.3,
tel.0246/2
16543
107 Urban Grad.prog.prelungit nr.2 50 Grad.prog.no 97 240 Giurgiu,
rmal nr.2 93 str.N.Bala
Grad.prog.no nescu
rmal nr.3 nr.29,
tel.0246/2
12243
108 Urban Grad.prog.prelungit nr.4 240 240 Giurgiu,
str.C.
Brancove
anu
tel.0246/2
30570
109 Urban Grad.prog.prelungit „Dumbrava 125 Grad.prog. 40 239 Giurgiu,
minunata” normal nr.1 74 str.T.
Grad.prog. Vianu
normal nr.7 nr.59,
tel.0246/2
11144
În municipiul Giurgiu functioneaza o sectie de învatamânt superior a Academiei de Studii

Economice Bucuresti si un Centru Teritorial ID al Universitatii Spiru Haret cu durata de 4 ani.
Populatia scolara în anul 2005-2006 a fost de 42.815 prescolari si elevi, iar numarul cadrelor
didactice a fost de 2.605.
În municipiul Giurgiu functioneaza de asemenea un Centru Euporean Interuniversitar Româno
Bulgar (BRIE) si un Incubator de Afaceri (situat în parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord).
Elevii din şcoli generale, licee, şcoli de arte şi meserii şi din centre educaţionale au identificat
următorii factori care îngreunează accesul la educaţie:
- comunităţi izolate, distanţe foarte mari între şcoală şi domiciliu şi inexistenţa posibilităţilor de
transport
- afectarea şcolilor sau a locuinţelor în urma calamităţilor naturale
- lipsa dotărilor din şcoli, prezenţa unor condiţii nefavorabile la şcoală dar şi acasă (lipsa căldurii,
energiei electrice, a grupurilor sanitare, etc.)
- reforma incoerentă a sistemului de învăţământ
- pregătirea profesională insuficientă a unor profesori, slaba empatie faţă de elev
- tradiţiile unor grupuri etnice
- absenţa locuinţei
- situaţia economică precară a familiei
- atmosfera din familiile dezorganizate, neglijarea copiilor de către părinţi, lipsa suportului afectiv
pentru copii
- absenţa îndelungată a părinţilor (plecarea părinţilor la muncă în străinătate)
- forţarea copiilor să muncească, să participe excesiv la activităţile din gospodărie, în defavoarea
participării şcolare
- anturajul nefavorabil al copiilor
- situaţii în care copiii se regăsesc în conflict cu legea
- prezenţa unor dizabilităţi, apariţia unor probleme de sănătate
- delăsarea, interesul scăzut faţă de şcoală, acordarea unei importanţe reduse educaţiei
„...am cunoscut o persoană în provincie. Acolo, în acel sat nu este nici o şcoală iar copiii sunt obligaţi
ca atunci când trebuie să se ducă la şcoală, să meargă cu un mijloc de transport cu plată. Sunt copii
care trăiesc din pensiile bunicilor, adică nu au bani...” (Alina, clasa a VI-a)
S-a constatat că elevii apreciază deosebit de mult rolul educaţie în dezvoltarea fiecărei
persoane, valorificând puternic acest segment, lipsa accesului la educaţie fiind privită ca un lucru
deosebit de grav ce necesită acţiuni imediate din partea oamenilor politici, a autorităţilor, părinţilor,
profesorilor dar şi a copiilor „...dacă nu aş mai şti nimic din ce am învăţat până acum, aş ţipa atât de
tare încât s-ar auzi până la Preşedintele ţării!” (Dănuţ, clasa a IV-a)
Elevii consideră că absenţa educaţiei determină:
- greutate în găsirea unui loc de muncă bine plătit
- lipsuri materiale, sărăcie, imposibilitatea de a avea o locuinţă proprie, de a susţine financiar propria
familie (viitorii copii)
- posibilitatea redusă a viitorilor adulţi de a sprijini educaţia copiilor lor
- necunoaşterea şi nesolicitarea drepturilor de care beneficiază
- imposibilitatea de a semna acte în deplină cunoştinţă
- necunoaşterea modalităţilor de depăşire a unor probleme, apariţia neînţelegerilor, a violenţei, a
problemelor de relaţionare cu ceilalţi, comiterea unor fapte ilegale
- pierderea încrederii în propria persoană, dificultăţi de ordin afectiv şi în planul relaţiilor cu ceilalţi
(excluderea sau autoizolare socială, sentiment de inferioritate, ruşine, etc).
„Fără educaţie oamenii nu se pot împlinii ca persoane şi nu pot progresa. Întreaga societate ar avea
de pierdut.” (Adriana, clasa a VII-a)
Totodată, în perioada derulării Campaniei Globale pentru Educaţie, au fost aplicate
chestionare profesorilor, reprezentanţilor unor instituţii publice şi ai unor organizaţii neguvernamentale
şi au fost derulate interviuri cu profesionişti din cadrul sistemului de învăţământ, cu elevi şi cadre
didactice din cadrul programelor educaţionale de tipul „A doua şansă”. În urma acestor activităţi s-au
identificat următoarele necesităţi în ceea ce priveşte asigurarea accesului la educaţie pentru
persoanele care fie nu au fost niciodată la şcoală, fie din diferite motive s-au regăsit în situaţia de a
abandona şcoala, iar în prezent au depăşit vârsta favorabilă înscrierii în învăţământul de masă:
- multiplicarea, dezvoltarea şi promovarea programelor de tipul „A doua şansă”
- diseminarea manualelor concepute pentru acest tip de program, către toate unităţile şcolare care
dezvoltă clase „A doua şansă”
Cultura
Judeţul Giurgiu este înscris în Patrimoniul Cultural Naţional cu 542 de monumente istorice, iar
în Repertoriul Arheologic Naţional cu un număr de 109 situri din totalul de 8863 înscrise în acest
document.
Muzeul Judetean „Teoharie Antonescu”

Îmbogăţirea patrimoniului muzeal s-a realizat prin săpături arheologice, achiziţii şi donaţii.
Deoarece prelucrarea materialului arheologic de la Slobozia şi Mironeşti nu s-a încheiat, nu putem
aprecia deocamdată numărul pieselor ce vor fi inventariate în sectorul respectiv. După o pauză ce a
durat un sfert de veac, s-au făcut din nou achiziţii de la persoane particulare (circa 70 de piese pentru
secţia de etnografie, în valoare de 3.020 lei şi un tablou de interes documentar deosebit pentru istoria
oraşului Giurgiu, în valoare de 1.000 lei). S-au achiziţionat şi diverse publicaţii, dintre care şi câteva
rarităţi, ce completează în chip fericit colecţiile existente. Ele însumează 3.520 lei şi li se adaugă
câteva achiziţii sponsorizate în valoare de peste 1.000 lei. Dintre donaţii cea mai valoroasă este
reprezentată de fondul memorial C. Manolache, ce cuprinde peste 340 de fotografii şi documente.
Creşterea totală a colecţiilor este de aproape 3.000 de piese, cea mai importantă cantitativ din ultimii 5
ani.
Cercetarea ştiinţifică a ajuns şi în instituţia noastră la o răscruce, datorată adâncirii
discrepanţei între ritmul acumulării informaţiilor şi posibilităţile de valorificare, precum şi altor cauze de
natură social-economică. Pe de o parte se impune revizuirea actualei strategii a secţiilor, creşterea
gradului de cooperare cu alte instituţii de profil, perfecţionarea personalului propriu etc., pe de alta
este nevoie stringentă de o serie de dotări materiale şi de stimularea cercetătorilor.
La secţia de arheologie şantierul propriu de la Mironeşti a avut a treia campanie (finanţată integral de
muzeu cu 4.069 lei), acela de la Malu Roşu a cuprins o tabără de prelucrare a materialelor din
campaniile anterioare şi de organizare a depozitului (cheltuieli în valoare de 4.137 lei), iar la Bucşani
s-a contribuit în cadrul proiectului amintit. Acestora li se adaugă şantierul de salvare de la Slobozia,
integral autofinanţat cu 10.575 lei, care a avut şi bune rezultate în plan ştiinţific şi muzeal. Şantierul de
salvare de la Uzunu-Călugăreni, finanţat de firma Grassetto Lavori, nu a fost satisfăcător.
Perieghezele comandate au mai adus 5.435 lei şi perspective de noi fonduri în 2007, dar cele
proiectate pentru Repertoriul arheologic al judeţului au fost îndeplinite în mică măsură, în principal
datorită deficitului de mijloace de transport.
Secţiile de istorie şi istorie memorială au făcut cercetări în fondurile documentare locale şi, cu
ajutorul unor colaboratori externi, au acumulat informaţii noi. Planurile de cercetare au fost
restructurate în funcţie de noii angajaţi, dar posibilităţile de documentare au fost limitate. Secţia de
etnografie nu a putut desfăşura un plan de cercetare, prevalând efortul de realizare a expoziţiei
permanente.
Activitatea expoziţională s-a menţinut la cotele pozitive din anii precedenţi, înregistrând o
serie de premiere. La sfârşitul anului 2006 s-a inaugurat expoziţia permanentă a secţiei de etnografie,
depăşindu-se cu bine (şi cu o investiţie importantă, dar moderată) obstacolul unui spaţiu neprietenos.
La expoziţia de bază a secţiilor de istorie şi arheologie a crescut numărul de vizitatori comparativ cu
anul 2005 (peste 1.200 de plătitori şi aproape 900 gratuit), dar se face încă prea puţin pentru
atragerea tineretului şcolar. Inaugurarea sălii proprii de expoziţii temporare, un vechi deziderat, s-a
realizat printr-o manifestare inedită, bine primită de publicul giurgiuvean (la iniţiativa muzeografului
Mircea Alexa, instituţia noastră a aderat la "Noaptea muzeelor"). Bilanţul acestui an cuprinde 9
expoziţii la sediu, una itinerată în judeţ şi contribuţii la alte 4 (ce au fost găzduite de alte instituţii),
expoziţii la realizarea cărora au fost angrenate toate secţiile muzeului.
Teatrul Valah
Numărul total al spectacolelor organizate la teatru sau în deplasare în anul 2006 (ianuarie-
decembrie) a fost de 129, iar numărul spectatorilor în 2006 a fost de 14.050, ceea ce reprezintă un
grad mediu de ocupare a sălilor de 54%.
În 2006 a avut loc Festivalul Internaţional al Teatrelor Dunărene, ediţia a IX-a, lansări de carte,
festivaluri de conservare a tradiţiilor folclorice. Gradul de ocupare cu spectatori la Sala Mare a fost de
50% şi Sala Studio de 100%.
Casa de cultura „Ion Vinea” a organizat festivalul international de interpretare a muzicii
usoare pentru copii si tineret „Stelele Dunarii”, festivalul „Sanselor Tale” ed. a V-a, tabara româno-
bulgara în domeniul artelor vizuale „Atelierul Artelor” precum si concursul de grafica „Aldebaran”.
Scoala de muzica si arte plastice „Victor Karpis” a organizat mai multe acţiuni, cele mai
importante fiind participarea la festivalul international de la Kranevo Bulgaria (unde am obtinut 3 premii
I , 2 premii II si un premiu III) şi la ,, Mamaia copiilor ’’(doua eleve de la clasa de canto).
Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiilor Culturale
Obiective prioritare, măsuri şi acţiuni pentru realizarea lor:
1.Educaţia permanentă privind educaţia nonformală pe tot parcursul vieţii:
-Acordarea asistenţei de specialitate aşezămintelor culturale (case de cultură, cămine
culturale) din judeţ la cererea acestora sau din proprie iniţiativă;
-Sprijinirea soliştilor vocali şi instrumentişti, rapsozi, baladişti şi tarafuri în vederea participării
la diverse manifestări;
-Revitalizarea şi constituirea unor colective corale şi de dansuri populare în şcoli, cămine
culturale şi licee, în colaborare cu factorii educaţionali de la nivelul localităţilor rurale;
-Specializarea şi pregătirea personalului instituţiei în ceea ce priveşte educaţia permanentă a
adulţilor cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor şi Asociaţiei Universităţilor Populare Germane
(Buzău, Sibiu, Buşteni seminarul „Cetăţeanul în primul rând” perioada de desfăşurare 2005-2006);
-Seminarul european „Managementul modern – Managementul echipei” (22-24 februarie
2006);
-Săptămâna educaţiei permanente – Manifestări în Giurgiu, Malu, Vedea, Găujani, Oinacu
(noiembrie 2006).
2.Culegeri şi cercetări în scopul evaluării şi valorificării potenţialului existent în localităţile
judeţului Giurgiu, pe teme de etnografie şi folclor – tradiţii folclorice legate de date calendaristice de
peste an:
-Luna martie: Obiceiurile „Turta Furnicii”, „Lăsatul Secului”, „Sânt Toader”;
-Luna aprilie: Cercetarea şi înregistrarea audio-video a obiceiurilor pascale din judeţul Giurgiu;
Lazărul – în localităţile Vărăşti, Valea Dragului; Arătatul său – Vărăşti, Pietrele; Floriile – Greaca;
Buleniţii – Hotarele (Hereşti, Valea Dragului, Vărăşti); Focurile de Joimari – Putineiu, Oinacu, Comana;
-Mediatizarea filmului documentar de scurt metraj „Căluşul din Giurgiu” în zonele judeţului
unde se mai păstrează acest obicei şi pe postul de televiziune „Munteania TV”;
-Cercetarea obieceiului „Căluşul” din judeţul Giurgiu în localităţile Frăteşti, Onceşti, Oinacu,
Braniştea, Comasca, Găujani, Vlad Ţepeş, Băneasa, etc – în perioada 15 mai – 10 iunie 2006;
-Festivalul Judeţean „Căluşul ca pe Vlaşca”, Ediţia a X-a, 11 iunie 2006;
-Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „O, ce veste minunantă” – 15 noiembrie – 16
decembrie 2006.
3.Cercetarea artei tradiţionale existentă în judeţul Giurgiu:
-„Şezătoarea” – obicei străvechi românesc şi „Torsul” – credinţe privitoare la acest obicei
valorificate în cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Judeţean „Şezătoarea” în localităţile Malu, Vedea,
Găujani, Oinacu, Frăteşti, Crevedia, Gogoşari, Iepureşti, etc. – 1 februarie – 15 martie 2006;
-Realizarea de expoziţii permanente de artă populară şi costum popular tradiţional în căminele
culturale din judeţul Giurgiu (exemplu: Vedea, Malu, Oinacu, Putineiu, Găujani, etc.).
4.Cercetarea cântecelor şi jocurilor populare specifice zonei folclorice Vlaşca, valorificare de
Ansamblul Folcloric Vlaşca şi C.J.C.P.C.T. Giurgiu:
-În cadrul spectacolului omagial dedicat Zilei Internaţionale a Femeii –
8 Martie 2006;
-„Sărbătoarea Bujorului” din comuna Comana – 14 mai 2006;
-„Sărbătoarea Salcâmului” – comuna Ghimpaţi – 21 mai 2006;
-Realizarea şi promovarea Codului de cântece şi dansuri populare al Ansamblului Folcloric
Vlaşca, volumul III – luna mai;
-„Sărbătoarea Recoltei” – Giurgiu 29 septembrie – 1 octombrie 2006.
5.Arta coregrafică – dansul clasic şi contemporan, dansul modern şi dansul popular:
-Pregătirea săptămânală (anul şcolar 2005-2006), pe grupe de vârstă, a copiilor şi
adolescenţilor, finalizat cu Festivalul de Dans pentru Copii şi Tineret „Dans pas cu pas”, ediţia a III-a –
24 mai 2006;
-„Carnavalul Vacanţei” – 24 iunie 2006 – spectacol de încheiere a anului şcolar 2005-2006;
-Turneul artistic „Ziua României” la Grasse, Franţa, al Ansamblului Folcloric Vlaşca, dedicat
promovării imaginii României cu ocazia integrării României în U.E. – spectacole în colaborare cu
Asociaţia Danubius în luna mai la Ţenovo şi în luna decembrie în România la Giurgiu şi Bulgaria la
Ruse, cu ocazia inegrării României în U.E.
-Realizarea săptămânală a emisiunii „Lada de zestre” în colaborare cu postul local TV
Muntenia;
Filarmonica Giurgiu a fost înfiintata în august 1999 prin decizia Consiliului Local Giurgiu,
fiind recomanda drept cea mai tânara institutie muzicala profesionista din România, în special prin
media de vârsta a colectivului artistic, situata sub 26 de ani. Orchestra simfonica este alcatuita din
studenti si proaspat absolventi ai Academiilor de Muzica din România, tineri muzicieni dornici de
afirmare care intra în componenta unui grup ce poate varia ca dimensiuni de la orchestra de camera
pâna la orchestra mare romantica. Multe din concertele sustinute de orchestra simfonica au avut
alaturi mari nume de dirijori sau invitati ai vietii muzicale actuale din tara sau strainatate. În anul 2006,
Filarmonica Giurgiu a sustinut la sala mare a Teatrului „Valah” 6 concerte .
Biblioteca judeţeană „I.A. Bassarabescu” este parte integrantă a sistemului naţional
informaţional şi educaţional, sprijinind activ instituţiile de învăţământ şi societatea civilă în realizarea
dimensiunii europene din sfera mentalităţilor, a tradiţiilor culturale şi a reformelor instituţionalenumărul
cititorilor atraşi la lectură, al documentelor difuzate şi al frecvenţei, arată mici scăderi, comparativ cu
alţi ani, cauzate atât de mediul intern (scăderea alocaţiilor bugetare pentru achiziţia de carte), cât şi de
mediul extern (scăderea interesului pentru lectură al populaţiei).
Date statistice:
- Total utilizatori: 6.606 din care 5.036 cititori activi (999 cititori noi înscrişi şi 4.037 vizaţi), cu
o rată de atragere la lectură de aproximativ 10%, apropiată mediei înregistrate la nivel naţional (14%).
- Total tranzacţii de împrumut: 126.637 (527 documente/zi).
- Număr vizite la bibliotecă (frecvenţa): 39.453 (164 vizite/zi).
În ultimul trimestru al anului 2006, prin crearea a două posturi de acces la Internet,
constatăm un interes crescând pentru acest nou tip de serviciu de bibliotecă, utilizatorii fiind îndrumaţi
să-şi caute rapid informaţiile necesare în anumite site-uri pentru care am creat link-uri şi shortcut-uri
utile, astfel încât în numai trei luni am înregistrat 1.734 vizite virtuale la resursele din reţea ale
bibliotecii. Un aspect important al activităţii bibliotecii îl constituie acţiunile culturale pentru atragerea la
lectură a unui număr cât mai mare de cititori.
Printre acestea amintim:
- Luna cărţii la sate – acţiuni în colaborare cu bibliotecile comunale, pentru a marca anumite
evenimente şi personalităţi culturale.
- Săptămâna lecturii publice la Giurgiu – în luna aprilie când au fost lansate revista Libris şi
Dicţionarul personalităţilor giurgiuveni Asalt spre crestele destinului, de Ion Gaghii şi Elena Ştefan,
finanţate de Consiliul Judeţean şi Consiliul Local.
- Concursul Naţional de Creaţie Literară „Petre Ghelmez”, ed. a IV-a, finalizat cu apariţia
antologiei Surâsul metaforei (cost 6.000 RON).
- Întâlniri cu scriitori români şi străini, printre care demne de menţionat sunt două nume: Julia
Maria Cristea, scriitoare română stabilită în Austria şi Miljurko Vukadinovici, poet sârb, membru al
Uniunii Scriitorilor din România.
- Colaborări cu mass-media locală şi naţională prin numeroase intervenţii legate de
evenimente culturale importante.
- Stabilirea unor parteneriate şi protocoale de colaborare cu alte instituţii privind desfăşurarea
în comun a unor activităţi cultural artistice
La sfârşitul anului 2006, s-au înregistrat următoarele date statistice la nivelul bibliotecilor
comunale şi orăşeneşti :
Număr biblioteci: 47 biblioteci comunale şi 2 orăşeneşti (4 posturi de bibliotecar neocupate:
Putineiu, Stoeneşti, Ghimpaţi, Comana şi 1 post cu o jumătate de normă: Valea Dragului).
Total volume: 441.921 la o populaţie de 212.501 (indice de dotare/cap locuitor 2%,
acceptabil).
Total cititori: 14.734, cu un indice de atragere la lectură de 7%, nesatisfăcător dacă îl
comparăm cu cel realizat la nivel naţional (14%).
Total volume împrumutate: 128.000.
Total frecvenţă: 87.200 cititori.
Total volume achiziţionate (din finanţare publică şi din donaţii):
- 5.600 volume în valoare de 30.320 RON (aproximativ 600 RON/bibliotecă comunală, în
realitate doar 15 au primit alocaţii bugetare de la consiliile locale, restul fiind completate cu donaţii de
la Ministerul Culturii şi alte surse).
Sanatate
Conform Casei de Asigurări de Sănătate Giurgiu acest sector în judeţul Giurgiu se prezintă astfel:
 asistenta medicala primara – 111 medici
 asistenţa medicală de specialitate – 22 medici specialişti
 stomatologice – 40 medici
 de urgenţă – staţia centrală Giurgiu – 19 autosanitare
o Bolintin – 10 autosanitare
o Ghimpaţi – 5 autosanitare
o Vadu Lat – 5 autosanitare
o Mogoşeşti – 5 autosanitare
 centre de permanenţă – 5
 spitaliceşti – 7 unităţi
o Spitalul Judeţean Giurgiu
o Spitalul de pneumoftiziologie Izvoru
o Spitalul Orăşenesc Bolintin – Vale
o Spitalul de boli infecţioase Singureni
o Spitalul de psihiatrie Vadu – Lat
o Centrul de Sănătate Ghimpaţi
o Unitate Medico-Socială Mogoşeşti
Nume spital Localitatea Adresa Structura aprobata de MS

- chirurgie - 80 paturi
- ortopedie - 25 paturi
- interne - 65 paturi
- cardiologie - 45 paturi
- neurologie - 40 paturi
Spitalul Judeţean
Giurgiu Şos. Bucuresti nr. 76 - obstetrică - ginecologie - 55 paturi
Giurgiu
- pediatrie - 40 paturi
- nou - nascuţi - 30 patruri
- O.R.L. - 15 paturi
- oftalmologie - 10 paturi
- A.T.I. - 20 paturi
Spitalul de - pneumoftiziologie - 125 paturi
pneumoftiziologie Vânătorii Mici - sanatorială T.B.C. - 70 paturi
Izvoru - pneumologie cronici - 50 paturi
- medicina interna - 65 paturi
- pediatrie - 30 paturi
Spitalul Orăşenesc
Bolintin - Vale Intr. Republicii nr. 5 - obstetrică - ginecologie - 25 paturi
Bolintin - Vale
- chirurgie - 45 paturi
- A.T.I. - 5 paturi
- boli infecţioase - 40 paturi
Spitalul de boli
- HIV / SIDA - 15 paturi
infecţioase Singureni
- clinica zi Singureni - 15 paturi
Singureni
- clinica zi Giurgiu - 15 paturi
Spitalul de - psihiatrie acuţi - 50 paturi
psihiatrie Vadu - Com. Bucşani Sat Vadu - Lat
- psihiatrie cronici - 20 paturi
Lat
Centrul de secţia medicina interna - 30 paturi
Sănătate Com. Ghimpaţi
secţia pediatrie - 25 paturi
Ghimpaţi
Unitate Medico- Com. Adunaţii
Sat Mogoşeşti 60 paturi
Socială Mogoşeşti Copaceni
De asemenea în judeţul Giurgiu funcţionează 2 laboratoare pentru efectuarea analizelor, iar

medicamentele sunt asigurate de 37 farmacii.
Protecţie socială
Numarul total al pensionarilor în plata la sfârsitul anului 2004 a fost de 113.235 persoane, din
care pensionari agricultori 36.515 persoane (32,2%) si pensionari de stat 76.720 persoane (67,8%).
La nivelul judetului activitatea de asistenta sociala si protectie a copilului este coordonata de
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
La începutul anului 2006, în cadrul Serviciului de îngrijire de tip rezidenţial a copilului, se aflau
în evidenţă un număr de 248 copii ocrotiţi în Centrele de plasament şi Casele de tip familial din
subordinea D.G.A.S.P.C. şi 73 de copii ocrotiţi în case de tip familial înfiinţate şi finanţate de diferite
Fundaţii pe raza judeţului Giurgiu, în prezent sunt în evidenţă un număr de 191 copii ocrotiţi în
Centrele de plasament şi Casele de tip familial din subordinea D.G.A.S.P.C. şi 58 de copii ocrotiţi în
case de tip familial înfiinţate şi finanţate de diferite Fundaţii pe raza judeţului Giurgiu.
Serviciile de zi au rolul de a asigura mentinerea, refacerea şi dezvoltarea capacităţilor copilului şi
ale părinţilor săi, pentru depăşirea situaţiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.
Din categoria serviciilor de zi fac parte :
- centrele de zi ;
- centrele de consiliere şi sprijin pentru părinţi ;
- centrele de asistenţă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale ;
- serviciile de monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi abandoneze
copilul ;
Serviciile de zi pot fi organizate şi în complexuri de servicii cuprinzând două sau mai multe tipuri
de servicii .
Complexul de Servicii Sociale are următoarea componenţă funcţională:
1. Servicii cu componenţă rezidenţială :
- Centrul de primire în regim de urgenţă a copilului şi de evaluare şi telefonul copilului „983” cu
o capacitate de 10 locuri ;
- Centrul maternal cu o capacitate de 4 locuri pentru mamă şi copil
- Centrul mame şi copii victime ale violenţei în familie cu o capacitate de 8 locuri
2. Servicii fără componenţă rezidenţială:
- Serviciul de planificare familială şi educaţie contraceptivă
- Serviciul de monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispusă să-şi abandoneze
copilul
- Serviciul consiliere pentru părinţi .
De serviciile Centrelor de zi beneficiază un număr de 38 de copii.

Protectia sociala pentru persoanele cu handicap adulte este realizata în 3 centre si anume:
Centrul de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica Bolintin Vale (116 beneficiari), Centrul de integrare
prin terapie ocupationala Tântava (73 beneficiari), Centrul de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica
Gaiseni-Carpenis (122 beneficiari).
ANALIZA SWOT
A JUDEŢULUI GIURGIU, ROMÂNIA
STRENGTHS (PUNCTE FORTE) WEAKNESSES (PUNCTE SLABE) OPPORTUNITIES (OPORTUNITĂŢI) THREATS (AMENINŢĂRI)
Poziţia Zonă strategică datorită poziţiei faţă Dunărea nu este foarte importantă Dunărea, precum şi podul rutier şi Construirea unor noi puncte de
geografică de Dunăre şi a conexiunilor cu din punct de vedere economic. feroviar a transformat zona într-un nod trecere a frontierei (Calafat – Vidin
lumea întreagă pe care i le oferă Apariţia frecventă a dezastrelor de transport. şi Turnu Măgurele - Nicopole),.
portul Giurgiu. naturale (în special inundaţii şi Mediu atractiv pentru muncă, viaţă şi Existenţa riscurilor relativ mari de
Varietatea mare de peisaje poluare) turism. apariţie a dezastrelor naturale
Parcul Natural Comana, zonă cu o Creşterea fondurilor disponibile pentru descurajează dezvoltarea
deosebită frumuseţe naturală. dezvoltarea judeţului. economică.
Economie şi Creşterea sectorului IMM-urilor Lipsa generală de performanţă a Calitatea de membri ai UE va spori Existenţa unor bariere tradiţionale
agricultură înlocuind industria grea şi devenind economiei zonei, caraterizată de un oportunităţile de creare a unor în calea creşterii economice
motorul dezvoltării. nivel al PIB scăzut, de venituri mici, parteneriate şi asociaţii pentru (economia subterană, corupţie sau
Cursul inferior al lungului fluviu investiţii noi scăzute, slabă dezvoltarea de strategii de dezvoltare perceperea ameninţării corupţiei)
Dunărea şi accesul la Marea infrastructură de transport. economică. va împiedica apariţia noilor afaceri
Neagră. Caracterul general periferic Dezvoltarea şi îmbunătăţirea legale.
Pământ fertil şi sector agricol destul caracterizat prin număr mic al IMM- infrastructurii de transport va stimula Expunerea crescută la pieţele
de experimentat, pentru a produce urilor. investiţiile în afaceri noi sau existente. globale.
o varietate de produse alimentare Lipsa afacerilor orientate spre Identificarea sectoarelor în care Percepţia zonei ca având o
tradiţionale. export, nivel relativ scăzut de crearea serviciilor de informare şi economie cu valoare adăugată
Existenţa zonei libere Giurgiu şi a utilizare a tehnologiilor moderne şi consultanţă pentru afaceri va stimula scăzută.
incubatoarelor de afaceri de la IT şi a abilităţilor de management al cooperarea. Nivelul relativ scăzut al dezvoltării
Giurgiu şi Bolintin Deal. afacerilor. Creşterea interesului potenţialilor economiei şi lipsa capitalului riscă
Dezvoltarea insuficientă a investitori şi turişti în zona de graniţă. să reducă interesul investitorilor.
infrastructurii de afaceri locale. Exploatarea pieţei internaţionale de Existenţa barierelor administrative
Agricultura şi industria desfacere a alimentelor organice şi a în calea afacerilor, inclusiv politicile
necompetitive pe pieţele UE legumelor de creditare nefavorabile şi nivelul
datorită lipsei de productivitate, a Inexistenţa, în prezent a oportunităţilor ridicat de taxare a unităţilor
lipsei de investiţii în echipamente de creare a parteneriatelor şi a economice.
moderne şi maşini agricole. asociaţiilor formale şi informale pentru
Experienţă limitată cu puţine dezvoltarea şi marketingul.
iniţiative, datorită lipsei de
informare şi coordonare, precum şi
a facilităţilor de sprijin.
Potenţialul intelectual şi creativ
insuficient explorat şi recunoscut, în
beneficiul economiei şi
competitivităţii judeţului.
Infrastructură Localizare excelentă de-a lungul Închiderea feriboturilor pentru Calitatea de membri ai UE va permite Întârzieri în implementarea
coridoarului TEN-T 18 (Rhine– tranzitul mijloacelor de transport accesul la noi oportunităţi de finanţare proiectelor mari de transport.
Main–Danube) rutier creează o barieră naturală în pentru dezvoltarea infrastructurii de Ritmul lucrărilor de reconstrucţie a
Diferite moduri de transport: rutier, calea accesibilităţii şi mobilităţii. transport fost lent
naval şi feroviar. Lipsa investiţiilor în managementul Mobilitatea sporită în Europa va genera Costuri ridicate de transport
Dunărea – o rută navigabilă şi serviciile fluviale reduce valoarea un potenţial de creştere economică datorită subdezvoltării infrastructurii
importantă pentru transportul naval potenţială a căilor navigabile, cu Potenţial de dezvoltare a traficului de de transport.
intern, precum şi pentru comerţ pierderea traficului în favoarea altor mărfuri vrac şi containerizat eficient şi Lipsa infrastructurii va încuraja
internaţional. moduri. ecologic, pe lângă traficul turistic, pe transportatorii de mărfuri să
Portul din Giurgiu oferă spaţiu Reţelele de drumuri sunt slab fluviul Dunărea. utilizeze alte rute pentru a evita
suficient pentru o extindere dezvoltate şi prost întreţinute în Transportul multimodal (rutier/ naval/ zona datorită traficului aglomerat.
ulterioară pentru a putea găzdui toată zona, determinând o feroviar) este un mod de transport
vasele cele mai mari şi pentru siguranţă redusă şi riscuri ridicate ecologic ce oferă o alternativă eficientă
serviciile internaţionale portuare de accidente, cu excepţia drumului la transportul rutier.
aferente. european. Îmbunătăţirea eficienţei punctului de
Existenţa unui terminal de Acces redus la drumurile principale; trecere a frontierei, îmbunătăţirea
containere. drumurile comunale sunt insuficient sistemelor de transport public,
Drum european E 70, şosea rapidă, dezvoltate sau de calitate slabă şi exploatarea potenţialului Dunării ca şi
la numai 65 km faţă de Bucureşti. deservesc slab aşezările rurale. coridor de transport în interiorul UE.
Operatori privaţi de servicii de Infrastructură de telecomunicaţii Identificarea şi exploatarea surselor
transport rutier de marfă şi călători slab dezvoltată, în special în zonele regenerabile de energie.
sunt disponibili. rurale.
Forţă de muncă specializată ieftină,
cu o bună educaţie de bază, este
disponibilă, deşi vor fi necesare noi
abilităţi pentru a îndeplini cerinţele
pieţei
Mediu Calitatea bună a factorilor de Resurse umane şi financiare Inundaţii frecvente. Sistemele de management pentru
mediu. limitate pentru managementul Dezvoltarea reţelei ecologice de arii prevenirea inundaţiilor de proastă
Monitorizarea factorilor de mediu zonelor şi speciilor protejate, protejate Natura 2000. calitate ar putea avea efecte
cu aparatură performantă. precum şi al habitatelor de interes Există potenţialul pentru coordonarea negative pe termen lung asupra
Număr mare de peisaje şi zone pentru comunitate. eforturilor în vederea combaterii mediului.
naturale valoroase din punct de Număr limitat de planuri de poluării la sursă şi reducerii poluării. Ineficienta investiţiilor pe termen
vedere al biodiversităţii. management existente pentru Există oportunităţi pentru dezvoltarea mediu şi scurt pentru a reduce
Existenţa a 8 situri Natura 2000 zonele protejate. de noi facilităţi de cercetare privind riscul dezastrelor naturale ar putea
declarate la nivel naţional. Lipsa comunicării şi coordonării protecţia mediului pentru a îndeplini produce pagube materiale şi
Resurse bogate de apă. inter-sectoriale în vederea cerinţele legislaţiei UE. umane importante.
Resurse naturale bogate şi gestionării resurselor naturale şi a Oportunităţi pentru managementul Dezvoltarea economică
diversificare (petrol, gaze naturale, mediului. comun al riscurilor şi protecţia comună necontrolată poate genera
cărbune, sare, ape minerale, Numeroase specii de faună şi floră împotriva inundaţiilor. probleme calităţii aerului, apei şi
terenuri arabile, păduri). în periclitate. Măsuri de concepţie şi management solului.
Vulnerabilitatea mediului datorită comune pentru a îmbunătăţi Presiunea crescută asupra
stării proaste a infrastructurii de coordonarea sistemelor şi funcţiilor biodiversităţii determinată
bază (ex. apă, canalizare, epurare, privind apele. creşterea economică.
gaze, managementul deşeurilor, Creşterea gradului de conştientizare Potenţialele provocări generate de
comunicaţii). privind mediul înconjurător. schimbările climatice.
Afectarea biodiversităţii datorită Oportunităţi pentru dezvoltarea eco- Capacitatea limitată a beneficiarilor
poluării istorice din agricultură şi turismului. finali/ autorităţilor locale de a
industrie. Dezvoltarea planurilor de investiţii pe dezvolta propuneri bune de
Gradul scăzut de conştientizare al termen lung în contextul dezvoltării proiecte.
populaţiei şi al operatorilor durabile.
economici privind protecţia zonelor Accesarea de fonduri externe pentru
protejate. implementarea unor proiecte in
domeniul protectiei mediului.
Resurse umane Sisteme de educaţie primară şi Exodul de inteligenţă şi migraţia Regulile UE privind munca permit Emigrarea tinerilor şi a persoanelor
secundară bine dezvoltate. persoanelor calificate datorită lipsei libera circulaţie a lucrătorilor peste bine calificate.
Forţa de muncă relativ flexibilă şi locurilor de muncă. graniţă. Migraţia lucrătorilor cu educaţie
calificată. Rata mare a şomajului în zonele Crearea de noi instituţii transfrontaliere superioară.
Tradiţii multiculturale şi diversitate rurale. pentru a întări cooperarea în educaţie Scăderea nivelului de calificare
etnică, Nivelul scăzut de facilităţi de şi afaceri. profesională a specialiştilor în
Lipsa conflictelor şi tensiunilor inter- educare continuă. Începerea introducerii tehnologiei industrie.
etnice. Mediul academic insuficient. informaţiilor Trenduri demografice nefavorabile
Productivitatea scăzută reduce Dezvoltarea oportunităţilor egale (îmbătrânirea populaţiei, declinul
forţa competiţională şi permite pentru femei şi bărbaţi, mai ales în populaţiei).
niveluri scăzute de inovaţie. zona rurală.
Lipsa strategiilor de dezvoltare a Dezvoltarea educaţiei vocaţionale,
pieţei muncii continue.
Insuficienta dezvoltare in domeniul Crearea de evenimente culturale noi,
serviciilor de sănătate şi sociale. bazate pe relaţiile istorice şi etnice.
Cultură, Turism Zone de o frumuseţe naturală Infrastructură şi servicii de turism Potenţialul turistic nefolosit al zonei Competiţia internaţională pentru
deosebită, nealterată, peisaje slab dezvoltate. oferă multiple oportunităţi de turişti străini va împiedica zona în
diversificate şi un mediu natural Potenţialii vizitatori nu cunosc în dezvoltare pe termen lung. valorificarea potenţialului său.
atractiv ce conţine resurse bogate prezent potenţialul cultural şi În mod special „pieţele de nişă” cum ar Sit-urile culturale şi istorice prost
de floră şi faună care oferă condiţii turistic al zonei (ex: turism tematic: fi sănătatea şi eco-turismul, vacanţele întreţinute şi lipsa serviciilor şi
favorabile pentru un turism variat ecumenic, moştenirea istorică, de acţiune şi aventură. infrastructurii aferente pot
(Parcul Natural Comana ) etc.). Axată pe Dunăre, crearea unui turism împiedica dezvoltarea durabilă a
Moştenire culturală bogată şi Absenţa politicilor şi programelor fluvial pe mai multe niveluri combinând turismului cultural şi ecumenic.
diversă (istorie, arhitectură, tradiţii coerente de dezvoltare a turismului. moştenirea naturală, istorică şi
şi folclor). Lipsa pachetelor integrate de culturală pentru creşterea şi
Aproprierea de Bucureşti poate informare culturală, turistică şi dezvoltarea durabilă.
conduce la dezvoltarea turismului. programe atractive pentru clienţi. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor
Infrastructură pentru timpul liber turistice.
insuficient dezvoltată. Existenţa unui patrimoniu cultural şi
arheologic bogat

Stadiu Actual Giurgiu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stadiu Actual Giurgiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Giurgiu, Str. Bucureşti, nr.

10, judeţul Giurgiu

STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE AL JUDEŢULUI GIURGIU,

Oraş Bolintin Vale 2. Bolintin -Vale

Oraş Mihăileşti 6. Mihăileşti

Adunaţii -Copăceni 10. Adunaţii -Copăceni

Băneasa 14. Băneasa

Bolintin-Deal 18. Bolintin-Deal

Bucşani 20. Bucşani

Bulbucata 27. Bulbucata

Buturugeni 31. Buturugeni

Călugăreni 35. Călugăreni

Clejani 40. Clejani

Colibaşi 44. Colibaşi

Comana 46. Comana

Cosoba 51. Cosoba

Crevedia Mare 52. Crevedia Mare

Daia 58. Daia

Floreşti-Stoeneşti 60. Stoeneşti

Frăteşti 63. Frăteşti

Găiseni 66. Găiseni

Găujani 70. Găujani

Ghimpaţi 73. Ghimpaţi

Gogoşari 77. Gogoşari

Gostinari 81. Gostinari

Gostinu 83. Gostinu

Grădinari 84. Grădinari

Hereşti 90. Hereşti

Hotarele 92. Hotarele

Iepureşti 93. Iepureşti

Isvoarele 99. Isvoarele

Izvoarele 101. Izvoarele

Joiţa 107. Joiţa

Letca Nouă 109. Letca Nouă

Malu 112. Malu

Mârşa 113. Mârşa

Mihai Bravu 114. Mihai Bravu

Ogrezeni 115. Ogrezeni

Oinacu 117. Oinacu

Prundu 120. Prundu

Putineiu 122. Putineiu

Răsuceni 125. Răsuceni

Roata de Jos 129. Roata de Jos

Săbăreni 133. Săbăreni

Schitu 134. Schitu

Singureni 138. Singureni

Slobozia 141. Slobozia

Stăneşti 142. Stăneşti

Stoeneşti 146. Stoeneşti

Toporu 149. Toporu

Ulmi 151. Ulmi

Valea Dragului 159. Valea Dragului

Vânătorii Mici 160. Vânătorii Mici

Vedea 170. Vedea

În ceea ce priveste infrastructura de transport, judetul Giurgiu dispune de o reteaua de drumuri

Activitatea economica a cunoscut, în aceasta parte a tarii, o puternica dezvoltare în epoca

AGRICULTURA ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

STRUCTURA CULTURILOR AGRICOLE

Suprafata totala Productia

2005 2006 2005 2006

Nr crt SPECIFICARE U.M ANUL

Evoluţia producţiei animaliere in perioada 2005-2006

Nr SPECIFICARE U.M. ANUL